Sunteți pe pagina 1din 7

1. 1.

Structura ciupercilor

Fungii sunt celule eucariote heterotrofe si aerobe facult anaerobe Sintetizeaza lizina Poseda un perete dublu chitinos, membrana citoplasmatica care cont ERGOSTEROL, in citoplasma sunt ribozomi 80S si microtubuli alcatuiti din TUBULINA

Perete celular Contine microfibrile continute intr-o matrice de polizaharide, proteine, lipide, saruri anorgsanice si pigmenti Suprafata interna este chitinoasa (chitina strat bilipidic legat de N-acetil-Dglucozamina ce asigura rigiditatea) si contine beta-glucan Suprafata externa contine alfa-glucan Intre cele 2 straturi se afla lichid n completarea chitinei mai sunt glucan, manan, peretele celular conine lipide, proteine, chitozan, fosfataz acid i ioni ca fosfor, calciu, magneziu. Capsula Este antifagocitica, serveste ca factor de virulenta, persista in lichidele organismului si impiedica detectia fungilor de catre sist imun Nucleul: Este diploid continand 2-4 cromozomi Este marginit de membrana nucleara

= Unii fungi produc antibiotic (ex: penicilina) = Relatia fungilor cu macroorganismul uman este de parazitism relativ = In sol au rol in degradarea materiilor organice = Fungii sunt alcatuiti din: Aparat vegetativ filament cu rol in prelucrarea subst externe necesare vietii Aparat reproducator dezvoltat din aparatul vegetativ dupa acumularea suficienta de subst nutritive

1. 2.

Clasificarea ciupercilor

Fungii sunt clasificati pe baza tipului de reproducere:


Mucegaiuri Forme pluricel cu aspect filamentos se multiplica sexuat alcuite din thal sau miceliu (alcatuit din filamente subtiri = hife) levuri forme unicelulare care se multplica asexuat fungi dimorfi

ambele tipuri de diviziune ex: Blastomyces dermatitis -> prod atat hife la 25 grade Celsius cat si celule levurice la 37 grade Celsius

Multiplicarea

Sexual are loc prin fuziunea a 2 nuclei haploizi (kariogamie) urmata de diviziunea nucleului diploid ex: ascosporii, bazidiosporii, oosporii si zigosporii Asexual prinmitoza

= Fungii au dezv mai multe mecanisme de a coloniza gazda umana: 1. Una din cele mai importante este abilitatea de a crete la 37C. 2. Producerea de keratinaz ajut dermatofiii s digere keratina din piele, pr i unghii. 3. Dimorfismul permite fungilor care exist n natur ca mucegaiuri s devin levuri n gazda uman i devenind patogene. 4. n contrast, Candida albicans exist n natur ca levur fcnd parte din flora normal i devine invaziv n forma filamentoas.

= Infectiile produse de fungi pot fi: Infect superf ale mucoaselor si ale pielii cu levuri/infectii ale keratinei din piele, par, unghii cu fungi filamentosi numiti dermatofiti. Aceste infectii nu devin profunde Infectii subcutanate datorita implantarii fungilor din ambianta in solutii de continuitate Infectii sistemice datorita diseminarii hematogene a fungilor (grave, adesea fatale) apar la pacientii cu imunitate serios compromisa (SIDA, leucemii, limfoame) Toxiinfectii prin metabolitii lor toxici (ex Aspergillius) Reactii alergice = Fungii au diferente in patogenitate = Ambele cai imune sunt implicate umorala si celulara Barierele cu rol in apararea gazdei sunt:

Pielea (prin acizii grasi nesaturati) Flora bact normal Mucoasele secretii care contin subst antifungice cili inlatura fungi

Examenul microscopic al pielii, al secretiilor vaginale, al spalaturii bronhice poate sa arate prezdermatofitiilor sau a Candidei Radiologic Cultura pe medii speciale Serologic

Controlul include prevenirea si tratamentul 1. 3.


Levuri definitie. Candida

Levurile sunt fungi unicelulari care se reproduc prin nmugurire. Levurile sunt clasificate pe baza: prezenei sau absenei capsulei, mrimii i formei, formrii de pseudohyfe i de hife veritabile. uneori pot produce pseudomicelii (lant de celule alungite inmugurite) rotunzi/ovalari Levuri precum C albicans i Cryptococcus neoformans produc celule nmugurite numite blastoconidii: Formarea de blastoconidii const n subierea iniial a peretelui urmat de sinteza de material pentru perete i pentru membrana citoplasmatic. Formarea unui cerc de chitin ntre blastoconidie i celula mam conduce la formarea unui sept. Separarea celor doua celule este faza urmatoare Daca nu se separa => pesudohife 90% din infectiile umane sunt produse de specia Candida albicans se gaseste ca saprofit in tract resp sup, in tractul gastrointestinal, in tractul genital feminin poate sa apara sub forma de Cel rotunde/ovale, cu dimens intre 3-10 microni, inmugurite sau sub forma de celule alungite, unite cap la cap (pseudomiceliu) Pseudohife Hifeveritabile Clamidospori la temperaturi sczute sau la ph sczut este favorizat nmugurirea celular. Alte substane ca biotina, cisteina, transferina, zinc stimuleaz dimorfismul . Este aeroba si cultiva usor pe medii de cultura simple geloza simpla/geloza sange Coloniile de Candida sunt alb-crem, opace, cremoase, mari Candida are 3 tipuri antigenice: A, B, C ; serotipul B este mai rezistent la 5-fluorocitozina decat A

Tipul de imunitate responsabil de apararea anti Candida este de tip celular, iar infectia se insoteste de hipersensibilitate de tip IV Sursa este de obicei endogena, dar poate interveni si infectia de la copil la copil/de la mama la copil Infect sunt mai obisnuite la copii prematuri si la adultii debilitati prin boli generale (diabet, leucemii, limfoame) Infect pot fi: Superf Candidoza buzala Candidoza vaginala (secretie branzoasa, alba) Infectii ale pielii Candidoza mucocutanata cronica a copilului care afecteaza pielea capului si fetei Profunde Infect ale tract resp Infect ale tract urinar Septicemia (meninge, endocard, maduva osoasa) Tratament Prezinta rezistenta la medicamente antibacteriene Infect superf se trateaza cu NISTATIN, AMFOTERICINA B sau cu IMIDAZOLI (clotrimazol, miconazol) Infect generalizate necesita tratament intravenos cu AMFOTERICINA B si cu 5fluorocitozina care sunt sinergice

1. 4.

Pityriasis

Pityriasis versicolor: este o infectie cronica a pielii produsa de pityrosporum:


Se gaseste ca saprofit pe piele Se prezinta sub forma de celule ovalare care se reproduc prin inmugurire. Cultura se obtine greu pe medii imbogatite cu lipide Este o infectie care predomina pe pielea toracelui si se caract prin pete brune la oamenii cu pielea alba si prin pete albe la oamenii cu pielea inchisa la culoare.

1. 5.

Dermatofitii

Constituie un grup de ciuperci care prod infectii ale pielii, ale fanerelor si ale parului Apartin unor genuri diferite (3 la nr): Tricophyton, Microsporum si Epidermophyton Pielea si tesuturile keratinizate constituie zona preferata a dermatofitilor Infectia se transmite prin contact direct intre oameni si animale

Leziunile pot afecta dif zone ale corpului:

Favus Infect care afect pielea capului si parul Parul devine friabil, se rupe si lasa zone descoperite Pielea poate fi doar inflamata/prezenta cruste care se descuameaza, lasand zone atrofice Infect ale pielii corpului Leziuni multiple care se vindeca in centru largindu-si aria Infectii ale pielii picioarelor Pielea este inflamata, prezinta vezicule, apoi descuamare si formare de fisuri (epidermofitia) Infectia fanerelor unghii ale mainilor si picioarelor Unghiile devin opace, subtiate, distorsionate, friabile Coloniile apar pigmentate Tratament Indepartarea straturilor epiteliale moarte si aplicarea antifungicelor locale. In infectiile pielii capului:

se tunde pacientul si se adm GRISEOFULVINA (3-4 sapt). Se folosesc MICONAYOL crema, ac salicilic, ac benzoic. Infectiile picioarelor:

se trat in faza acuta cu permanganat de potasiu (1/5000) si apoi prin aplicarea de subst antifungice in timpul noptii si pudre in timpul zilei In infect ale unghiilor de adm GRISEOFULVINA (1 an)

1. 6.

Aspergillus si aspergiloza Aspergillus fumigatus este principala specie cu patogenitate pt om. Sporii acestei ciuperci se gasesc raspanditi ubiquitar (peste tot in natura) Infectiile produse sunt:

Aspergilloza bronhopulmonara Sporii inhalati pot da o reactie de hipersensibilitate prin mecanism de tip I (astm) sau de tip III (alveolita) sau cele 2 tipuri combinate Aspergilom Multiplicarea fungilor se prod in cavitati pulmonare preexistente (tuberculoza, bronsiectazii) Aspergilloza invaziva

Se produce prin invazia fungilor de la niv pulmonar la niv rinichiului, a creierului, a inimii Bolnavii imunocompromisi sunt accesibili acestei boli Infect superficiale ale urechii externe (otomicoze) si mai rar ale ochilor si ale sinusurilor nazale Det anticorpilor anti-Aspergillus se face prin imunodifuzie si prin Elisa Ac sunt absenti la normali, dar prezenti la 70% din pacientii cu aspergiloze alergice si la pers cu pneumonie/boala invaziva Tratament

AMFOTERICINA B Indicele de mortalitate este mai mare in ciuda tratamentului

1. 7.

Fungii dimorfi. Descriere si boli determinate. Cresc in ambele forme:

In forma de levura (in faza parazitara ) se gasesc in tesuturi infectate si pe medii artificiale la 37 grade Celsius Forma filamentoasa (in faza saprofitica) este prez in sol si pe medii artificiale la 22-25 grade Celsius Se gasesc frecvent in sol Prod boli la animale salbatice si la om Infect la om este rezultatu linhalatiei, Primele leziuni apar in plamani In multe cazuri vindecarea se prod spontan, ramanand pozitiva doar intradermoreactia la antigenul specific Boala este progresiva si afecteaza plamanii , ducand la prod de caverne si/sau diseminarea cu leziuni secundare in piele, mucose sau in alte organe interne Leziunile sunt de tip granulomatos Fungi dimorfi: FUNGII BOALA RASPANDIRE Blastomyces dermatitis Blastomicoza Nord-americana America de Nord Baracoccidioides brasiliensis Blastomicoza Sud-americana America de sud, mai rar America Centrala Coccidiosis immitis

Coccidioidmicoza America de Sud, Centrala si SUA Histoplasma Capsulatum Histoplasmoza Sua centrala si de Est, rara in alte parti ale globului Histoplasma Duboisii Histoplasmoza africana Africa ecuatoriala Sporotrix Schenckii Sporotricoza (fungi se implanteaza in piele, rezultatul fiind infect cronica locala piogena cu diseminare limfatica si cu ulcerare a ganglionilor) Terra Tratament Amfotericina B Se mai foloseste ketoconazol cu eficienta mai scazuta