Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

ce aduceau un venit de . a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari.2. 4lte meserii practicate erau sităria. E+istau mai multe categorii. fabricarea lingurilor sau a şeilor. #!!! de dramuri de aur. gropar. dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. pietrăria.: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. 3incolo de statutul social diferit. 0onfecţionarea uneltelor de fier. El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale. securi. $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. 9tatul. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă. armuri.luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării. cărămi'i. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. broaşte etc. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor. 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte. în timp ce ţigancile erau slu(nice. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi . potcoave. 7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui. locuinţă specifică popoarelor nomade.!!! lei. 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. 8ing8er. topoare.robi ai domniei. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. cuie. 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. dar şi ciubotele. cuţite. ca şi măsuri . arme. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii. precum cea de călău. bucătărese. Ei trăiau cu predilecţie în corturi.

08iar înainte de . ?a "/ februarie " //. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e. 9ecolul al )%)-lea. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani.omâneşti. face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei..egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. care-i obligă la sedentari'are. ca şi a oricărui aşe'ământ public. >rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . regimul fiscal şi sedentari'area. @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor. dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării. 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor.decembrie " 22. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B . care la B.asimilarea lor. . ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei. . 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi. adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are. practicarea agriculturii. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. 3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice. În Moldova.! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării . 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. inter'icerea limbii ţigăneşti. ţiganii statului deveneau şi ei liberi. Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. În " /:. eliminarea corturilor ca locuinţă. În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului.omânească la " /#. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor. regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. educaţia copiilor. prin măsuri legislative şi reglementări succesive. urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor.obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor.

2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa . 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor. 2H din populaţia totală. ?egile nu obligă nici statul. . etc. furturilor şi crimelor comise. acela de oameni liberi. Timp de câteva decenii. Ele doreau fi+area la sate. 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . etc. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. inter'icerea cerşitului. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului. mag8iarii. nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%). >rintr-un proces de durată. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ. ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou. şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi. . fără nici o despăgubire. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi.C. În Transilvania şi 7ngaria.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. după emancipare. eliminarea 5vagabonda(ului6. coabitând cu românii. pentru organele de poliţie şi pentru populaţie. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă. repre'entând ". $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii.omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească.votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani. unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. . saşii şi secuii. dar şi a altor categorii de ţigani. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. "!-. datorită vaga. deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului.ecensământul din "G#! identifică un număr de . 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. Ei aveau însă o po'iţie marginală.bonda(ului.

C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. 0lu(. mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu. ucrainieni şi ruşi. rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate. 4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou.omilor6 la . o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social. Moldova. intelectuali. . ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G.omânia.omânia interbelică.. Târnava mică. "2. unguri. la 0raiova şi 5@lasul .omilor din . etc. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic. 3ol(. Dricum.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . artişti. în comunităţile rurale.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români. în . 0alinic >opp. 7@. a editat 'iare precum 5D . 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale. la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria. %alomiţa. 3e origine ţigănească. 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area.Aerboianu. construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %. emanciparea economică şi socială. etc. În (udeţe precum %lfov.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din . ateliere. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante. Muntenia. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. >ra8ova. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă. Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6.2H în mediul urban. ?a rându-i @. Mureş.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă.4. >opp. comercianţi. 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. sedentari'area ţiganilor noma'i.omânia. 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti. un mu'eu 5naţional6 ţigănesc. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş. licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani. 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare. În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. germani.om6. ?ă'ăreanu./. cărţi privind istoria ţiganilor.2H trăiau în mediul rural. evrei.

#:2 femei şi C. Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. ţiganii problemă. Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "".. În septembrie "G/. de cei inde'irabili. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu. la gurile &ugului. . sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci. Ea a privit circa .:"/ copii. 9upravieţuitorii. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte. 3eportarea s-a făcut cu trenul.":C ţigani. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii. alimentaţia deficitară. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari. în (udeţele @olta. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor. au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei. care făceau parte din categoria celor sedentari. a urmat un al doilea val de deportări. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea. 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune. bărbaţi.//" de persoane din care . Dcea(ov..2 !!! de ţigani. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata .&ucureşti. 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria. 4u fost deportaţi un total de .2 !!! de ţigani. &alta şi &ere'ovKa. vagabonda(ului. cerşetoriei. prostituţiei. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi.#2. %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare.. 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării.

reformaţi. #. în număr de câteva 'eci.GH au studii liceale şi doar !. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi. economice. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri. populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. români. 3in punct de vedere socio-profesional. o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică. identitare. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor.. diferenţele sunt enorme. mod de viaţă specific. $ivelul de trai. etc. turci. numite neamuri. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară.omânia de astă'i datele avansate . care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F. rudari. 0ăldărari. ţigani de mătase. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple. afaceri familiale.#H sunt analfabeţi.omânia. fiecare cu particularităţile sale lingvistice. 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. cu care se confruntă populaţia acestei etnii. cele mai multe au doar venituri oca'ionale. locuinţa. circa : H. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor. iar după confesiune unii sunt ortodocşi. cocalari. profesionale. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români. neoprotestanţi. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din .română şi cu autorităţile civile. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice. 3upă e+presia lingvistică avem romani. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. prin afaceri legale sau ilicite. ca mici întreprin'ători. . catolici. sociale. 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor.:. mag8iari. 0u privire la numărul real al romilor din . îmbrăcămintea.:H studii universitare şi post-liceale. ursari. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. >uţine familii de romi au venituri regulate. e+istă o diversitate de grupuri. musulmani. gabori etc.

4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent..omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă. asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii.2!!. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii. împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din .sunt diverse şi greu de verificat.!!! de romi pentru . viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului.! : romi.-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de . 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de .omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament. >rin constituţia . 7nul din câştigurile reali'ate în . 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă.!!! şi ". . Mai degrabă.2!!. 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă.omi e+istă o preocupate e+presă. 0a atare romii din . deoarece spre deosebire de alte minorităţi. iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ".!!! de romi. 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor. iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru . anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion. originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică. şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă." !. dă cifra de /!". . spre integrare şi asimilare.omânia.ecensământul din "GG. 3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune. 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început. regi.omânia. în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful