Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. ce aduceau un venit de . El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. fabricarea lingurilor sau a şeilor. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. 8ing8er. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. dar şi ciubotele. broaşte etc. topoare. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad.luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării. armuri. 0onfecţionarea uneltelor de fier. 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească.robi ai domniei. locuinţă specifică popoarelor nomade. #!!! de dramuri de aur. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria. 4lte meserii practicate erau sităria. E+istau mai multe categorii. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. 9tatul.!!! lei. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor. ca şi măsuri . 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. 7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui. potcoave. $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale. bucătărese. precum cea de călău. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari. în timp ce ţigancile erau slu(nice. cuie. gropar. 3incolo de statutul social diferit. 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte. securi.: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii. Ei trăiau cu predilecţie în corturi. arme. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale. cuţite. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă.2. pietrăria. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi . dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. cărămi'i.

>rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . educaţia copiilor.. ?a "/ februarie " //. 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării.decembrie " 22. a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6.asimilarea lor.! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării .omânească la " /#. iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. prin măsuri legislative şi reglementări succesive. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e.egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. ţiganii statului deveneau şi ei liberi.omâneşti. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor. ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei. 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. inter'icerea limbii ţigăneşti. În " /:. În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului. 9ecolul al )%)-lea. practicarea agriculturii. . 3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. ca şi a oricărui aşe'ământ public. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani. Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. regimul fiscal şi sedentari'area. care la B. eliminarea corturilor ca locuinţă. urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor. adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are. 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi. 08iar înainte de . regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei. . În Moldova. care-i obligă la sedentari'are. @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor.obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B .

după emancipare.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . "!-. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe. . inter'icerea cerşitului. şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. 2H din populaţia totală.omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească. Ele doreau fi+area la sate.bonda(ului. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. În Transilvania şi 7ngaria. ?egile nu obligă nici statul. 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor. Timp de câteva decenii. $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii. 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc. repre'entând ".ecensământul din "G#! identifică un număr de . deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului.votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani. unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. . mag8iarii.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. acela de oameni liberi. saşii şi secuii.2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. >rintr-un proces de durată. datorită vaga. coabitând cu românii. etc. cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%). ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou. etc. nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. . 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului. furturilor şi crimelor comise. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi. Ei aveau însă o po'iţie marginală. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. pentru organele de poliţie şi pentru populaţie. fără nici o despăgubire. eliminarea 5vagabonda(ului6. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă.C. dar şi a altor categorii de ţigani. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa .

4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou.4. în comunităţile rurale. un mu'eu 5naţional6 ţigănesc. la 0raiova şi 5@lasul .omânia. >opp. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. ?ă'ăreanu. emanciparea economică şi socială.2H în mediul urban. 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale. Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă. 0alinic >opp. 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area.. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6.omânia.omânia interbelică. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic.C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6. Mureş. .2H trăiau în mediul rural.Aerboianu. rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate. 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. Muntenia. În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social. 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare. 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. sedentari'area ţiganilor noma'i. În (udeţe precum %lfov. intelectuali.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante. Dricum. în . cărţi privind istoria ţiganilor. etc.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din . 0lu(. comercianţi. construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate. ateliere. a editat 'iare precum 5D . Târnava mică. unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu. ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G. ?a rându-i @. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş. artişti. 3ol(. >ra8ova. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti. la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria. %alomiţa./. etc. licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . ucrainieni şi ruşi. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. Moldova.om6.omilor6 la . 7@. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală. mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . unguri.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor. germani.omilor din . 3e origine ţigănească. "2. evrei. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă.

la gurile &ugului. Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor.&ucureşti. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea. au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. prostituţiei. şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari.":C ţigani. ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei. 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata .. a urmat un al doilea val de deportări. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. de cei inde'irabili.//" de persoane din care . 9upravieţuitorii.. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor. 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia.#:2 femei şi C.. au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte.2 !!! de ţigani.2 !!! de ţigani. &alta şi &ere'ovKa. Ea a privit circa . Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "". %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare. 3eportarea s-a făcut cu trenul.:"/ copii. Dcea(ov. cerşetoriei.#2. care făceau parte din categoria celor sedentari. sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci. alimentaţia deficitară. bărbaţi. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#. . 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria. în (udeţele @olta. ţiganii problemă. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. 4u fost deportaţi un total de . vagabonda(ului. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii. În septembrie "G/.

mod de viaţă specific. populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. neoprotestanţi. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi. economice. musulmani. 3in punct de vedere socio-profesional. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din . 3upă e+presia lingvistică avem romani. e+istă o diversitate de grupuri. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri. mag8iari. . prin afaceri legale sau ilicite. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor. 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor. locuinţa. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români. catolici. gabori etc. care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F.:. identitare.omânia. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare. sociale. 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative. profesionale. 0ăldărari. cu care se confruntă populaţia acestei etnii. ca mici întreprin'ători.. îmbrăcămintea. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. $ivelul de trai. turci. etc. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. rudari. 0u privire la numărul real al romilor din . diferenţele sunt enorme. o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară. ursari.română şi cu autorităţile civile. numite neamuri. ţigani de mătase.#H sunt analfabeţi.GH au studii liceale şi doar !. afaceri familiale. români. în număr de câteva 'eci.:H studii universitare şi post-liceale. fiecare cu particularităţile sale lingvistice. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. >uţine familii de romi au venituri regulate. #. reformaţi. cele mai multe au doar venituri oca'ionale. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. iar după confesiune unii sunt ortodocşi. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple.omânia de astă'i datele avansate . 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice. cocalari. circa : H.

0a atare romii din .! : romi. .sunt diverse şi greu de verificat. 4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent.. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început.omi e+istă o preocupate e+presă. 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice. 7nul din câştigurile reali'ate în . 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de . 3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune.!!! de romi pentru .ecensământul din "GG.!!! şi ".-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de . 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă. regi. iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ".omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă. 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor. dă cifra de /!".2!!. viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple. . spre integrare şi asimilare. originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică. 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă. împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din ." !.omânia. în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial. deoarece spre deosebire de alte minorităţi.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului.omânia. anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii.omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament. >rin constituţia .2!!. şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă.!!! de romi. iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru . asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii. Mai degrabă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful