Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi. securi. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. gropar. Ei trăiau cu predilecţie în corturi. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. fabricarea lingurilor sau a şeilor. cuţite.2. #!!! de dramuri de aur. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi . 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte.robi ai domniei. cuie. 9tatul.: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. cărămi'i. 7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui. în timp ce ţigancile erau slu(nice. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria.!!! lei. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. 8ing8er. dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. armuri. topoare. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. 4lte meserii practicate erau sităria. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă. ca şi măsuri . $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale. dar şi ciubotele. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari.luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad. 3incolo de statutul social diferit. 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. precum cea de călău. E+istau mai multe categorii. potcoave. pietrăria. 0onfecţionarea uneltelor de fier. arme. bucătărese. 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. broaşte etc. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii. locuinţă specifică popoarelor nomade. ce aduceau un venit de . 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească. a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor.

.omâneşti. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor.! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării . iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e. 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap.obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor. care la B. ţiganii statului deveneau şi ei liberi. 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. educaţia copiilor. În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului. ca şi a oricărui aşe'ământ public. . face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei. regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. ?a "/ februarie " //. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor. În " /:. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi.omânească la " /#. 3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice. Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. care-i obligă la sedentari'are. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. . urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor. 9ecolul al )%)-lea.asimilarea lor. 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. eliminarea corturilor ca locuinţă. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor. 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. >rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani. regimul fiscal şi sedentari'area. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. inter'icerea limbii ţigăneşti. În Moldova. 08iar înainte de . adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are.egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B . a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6. ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei. prin măsuri legislative şi reglementări succesive. dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării.decembrie " 22. practicarea agriculturii.

inter'icerea cerşitului. "!-. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . acela de oameni liberi. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi. 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane. 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului.votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani.C.omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. 2H din populaţia totală. etc. eliminarea 5vagabonda(ului6. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă.ecensământul din "G#! identifică un număr de . 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc. $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii. dar şi a altor categorii de ţigani. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%). saşii şi secuii. . nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. În Transilvania şi 7ngaria. 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor. repre'entând ". şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. pentru organele de poliţie şi pentru populaţie. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe. după emancipare. Ele doreau fi+area la sate.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. >rintr-un proces de durată. fără nici o despăgubire. ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou. . ?egile nu obligă nici statul.bonda(ului. furturilor şi crimelor comise. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa . datorită vaga. coabitând cu românii. Ei aveau însă o po'iţie marginală.2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. Timp de câteva decenii. etc. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. mag8iarii. .

mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . emanciparea economică şi socială.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români. ?ă'ăreanu. 4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic. 3ol(. Muntenia. în .omânia interbelică. >opp.2H trăiau în mediul rural. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă. la 0raiova şi 5@lasul . Dricum. la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria. ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G. În (udeţe precum %lfov. Târnava mică. intelectuali. germani. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante.omilor6 la . Mureş. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală. o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social.. 7@.omânia. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6. 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale. în comunităţile rurale. . Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6. etc. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti. ateliere. 3e origine ţigănească.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate.2H în mediul urban. unguri. Moldova.4. >ra8ova. sedentari'area ţiganilor noma'i. a editat 'iare precum 5D .om6.Aerboianu. licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani. construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate. comercianţi. etc. unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu. evrei. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă.omilor din . 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare. "2. un mu'eu 5naţional6 ţigănesc. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor. 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. cărţi privind istoria ţiganilor. ucrainieni şi ruşi. %alomiţa.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din ./.omânia.C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive. 0lu(. ?a rându-i @. 0alinic >opp. artişti. 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş.

9upravieţuitorii. ţiganii problemă. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor. Ea a privit circa . vagabonda(ului.":C ţigani.. 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari.. Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "". &alta şi &ere'ovKa. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu. au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. În septembrie "G/. . 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria. de cei inde'irabili. au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării. 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata . şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor.//" de persoane din care . cerşetoriei. a urmat un al doilea val de deportări. în (udeţele @olta. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#. la gurile &ugului. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri..2 !!! de ţigani. 4u fost deportaţi un total de .#:2 femei şi C. alimentaţia deficitară. Dcea(ov. ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii. prostituţiei. 3eportarea s-a făcut cu trenul.2 !!! de ţigani. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci.:"/ copii.#2. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i.&ucureşti. bărbaţi. care făceau parte din categoria celor sedentari.

mod de viaţă specific. cocalari.:H studii universitare şi post-liceale. locuinţa. 3in punct de vedere socio-profesional. neoprotestanţi. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români. gabori etc. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din . o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. economice.. profesionale.omânia.GH au studii liceale şi doar !. $ivelul de trai. #. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor. 3upă e+presia lingvistică avem romani. . 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative. ţigani de mătase.#H sunt analfabeţi. în număr de câteva 'eci. turci. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri.română şi cu autorităţile civile. fiecare cu particularităţile sale lingvistice. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple. afaceri familiale. 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. iar după confesiune unii sunt ortodocşi. populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. diferenţele sunt enorme. >uţine familii de romi au venituri regulate. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. 0u privire la numărul real al romilor din . musulmani. ursari. cele mai multe au doar venituri oca'ionale. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor. 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor. 0ăldărari. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară. identitare. ca mici întreprin'ători. îmbrăcămintea. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. e+istă o diversitate de grupuri. etc.:.omânia de astă'i datele avansate . prin afaceri legale sau ilicite. rudari. care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F. sociale. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice. mag8iari. numite neamuri. reformaţi. catolici. cu care se confruntă populaţia acestei etnii. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi. circa : H. români.

. regi.ecensământul din "GG.-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de .omânia.omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament. deoarece spre deosebire de alte minorităţi. >rin constituţia . asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii.omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început.sunt diverse şi greu de verificat. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii.!!! de romi.2!!. Mai degrabă. 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor. şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă." !. iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru . 7nul din câştigurile reali'ate în . 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă. originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică.2!!. 3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune.omi e+istă o preocupate e+presă. viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple. .omânia.! : romi. 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice. spre integrare şi asimilare. 4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent.!!! şi ". 0a atare romii din . 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă. dă cifra de /!".!!! de romi pentru . iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ". 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de . . împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din . anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion. în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful