P. 1
Etnia-rroma

Etnia-rroma

|Views: 2|Likes:

More info:

Published by: Cristina Maria Drângă on Jan 07, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2015

pdf

text

original

Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

în timp ce ţigancile erau slu(nice. dar şi ciubotele. ca şi măsuri . broaşte etc.: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. 9tatul. gropar. E+istau mai multe categorii. cuţite. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. Ei trăiau cu predilecţie în corturi. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi. 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale. El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. securi. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. 0onfecţionarea uneltelor de fier. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii. topoare.!!! lei. a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari. 3incolo de statutul social diferit.robi ai domniei. 8ing8er. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi . armuri. cărămi'i. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria. fabricarea lingurilor sau a şeilor. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. potcoave. precum cea de călău. dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. 4lte meserii practicate erau sităria. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă. 7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui.2. 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte. arme. ce aduceau un venit de .luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării. locuinţă specifică popoarelor nomade. cuie. #!!! de dramuri de aur. pietrăria. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad. bucătărese.

În " /:. dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor. care-i obligă la sedentari'are. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e. 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. care la B.decembrie " 22. iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. 3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice. >rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B . 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului. adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor.omânească la " /#. 08iar înainte de . eliminarea corturilor ca locuinţă. practicarea agriculturii. @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor. ?a "/ februarie " //. regimul fiscal şi sedentari'area. a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6..! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării . . 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap. urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor. În Moldova. regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. inter'icerea limbii ţigăneşti. face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei.omâneşti. educaţia copiilor.obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor. ţiganii statului deveneau şi ei liberi. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. 9ecolul al )%)-lea. ca şi a oricărui aşe'ământ public.egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. .asimilarea lor. prin măsuri legislative şi reglementări succesive. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor. ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei.

deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă. 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc. Ei aveau însă o po'iţie marginală. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi. .votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani. 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane. În Transilvania şi 7ngaria. repre'entând ". dar şi a altor categorii de ţigani. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa .2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. >rintr-un proces de durată. ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou. coabitând cu românii. furturilor şi crimelor comise.ecensământul din "G#! identifică un număr de .omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe. Ele doreau fi+area la sate. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. . . cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%). fără nici o despăgubire. pentru organele de poliţie şi pentru populaţie. 2H din populaţia totală. după emancipare. mag8iarii. 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor.C. saşii şi secuii. datorită vaga. inter'icerea cerşitului.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. Timp de câteva decenii.bonda(ului. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ. etc. ?egile nu obligă nici statul. "!-. nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. eliminarea 5vagabonda(ului6. etc. acela de oameni liberi. unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului.

4.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români. o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social. Mureş. cărţi privind istoria ţiganilor.. 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6. 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. ?a rându-i @. în comunităţile rurale. %alomiţa. Târnava mică. 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală. ateliere. 3ol(. mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6. rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate. . 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. emanciparea economică şi socială. 0lu(. a editat 'iare precum 5D . construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate.om6. 3e origine ţigănească. 7@.omilor din . ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G. intelectuali. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti. ?ă'ăreanu. 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area. germani.omânia. comercianţi.omânia interbelică. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă. Muntenia. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş. În (udeţe precum %lfov./. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă. Dricum.2H în mediul urban. etc. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. 0alinic >opp.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din . >opp.omilor6 la . etc. ucrainieni şi ruşi. la 0raiova şi 5@lasul . evrei. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante. la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria.2H trăiau în mediul rural. artişti. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %.omânia. unguri. Moldova. 4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu. >ra8ova.C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6. Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6. în . un mu'eu 5naţional6 ţigănesc.Aerboianu. "2. sedentari'area ţiganilor noma'i.

2 !!! de ţigani. sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci. în (udeţele @olta. prostituţiei. şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. 4u fost deportaţi un total de . ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei. vagabonda(ului. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii.. ţiganii problemă. bărbaţi. .2 !!! de ţigani. au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării.#2. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare. de cei inde'irabili.#:2 femei şi C. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri.. Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "". 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea.":C ţigani. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata . 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria. alimentaţia deficitară. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. 9upravieţuitorii. Ea a privit circa . &alta şi &ere'ovKa. Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#.. care făceau parte din categoria celor sedentari. În septembrie "G/. la gurile &ugului. cerşetoriei. a urmat un al doilea val de deportări. 3eportarea s-a făcut cu trenul. Dcea(ov. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte.//" de persoane din care .&ucureşti. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi. au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune.:"/ copii. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari.

0ăldărari. 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. 3upă e+presia lingvistică avem romani. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. mod de viaţă specific. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor. populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. reformaţi. turci.:. 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor. neoprotestanţi. etc.omânia de astă'i datele avansate . fiecare cu particularităţile sale lingvistice. ţigani de mătase. >uţine familii de romi au venituri regulate. economice. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi.. circa : H. catolici.#H sunt analfabeţi. mag8iari. sociale. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare. în număr de câteva 'eci.GH au studii liceale şi doar !.română şi cu autorităţile civile. cu care se confruntă populaţia acestei etnii. 0u privire la numărul real al romilor din . o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică. îmbrăcămintea. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple. prin afaceri legale sau ilicite. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. identitare. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice.:H studii universitare şi post-liceale. cocalari. care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F. rudari. afaceri familiale. e+istă o diversitate de grupuri. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din . iar după confesiune unii sunt ortodocşi. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri. ursari. profesionale. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară. români. 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative.omânia. diferenţele sunt enorme. #. ca mici întreprin'ători. 3in punct de vedere socio-profesional. $ivelul de trai. . gabori etc. cele mai multe au doar venituri oca'ionale. musulmani. numite neamuri. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor. locuinţa.

iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru .ecensământul din "GG. 4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii. iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ".2!!.-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de . 0a atare romii din . originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică. şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă. 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă.!!! şi ".sunt diverse şi greu de verificat.!!! de romi pentru . ..omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament. împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din .omi e+istă o preocupate e+presă.! : romi. 3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început.2!!. . 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor." !. asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii. 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de . deoarece spre deosebire de alte minorităţi. anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion. 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă. >rin constituţia . 7nul din câştigurile reali'ate în .omânia. regi. spre integrare şi asimilare.omânia. dă cifra de /!". 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice. în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului. Mai degrabă.omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă.!!! de romi. viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->