Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

gropar. precum cea de călău.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. topoare. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari. broaşte etc. armuri. 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. ca şi măsuri . dar şi ciubotele. 0onfecţionarea uneltelor de fier. mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi. 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. 9tatul. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. securi. Ei trăiau cu predilecţie în corturi. #!!! de dramuri de aur. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. potcoave. cărămi'i. 8ing8er. dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale. ce aduceau un venit de . 4lte meserii practicate erau sităria. cuţite. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă. 3incolo de statutul social diferit. a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii.2. locuinţă specifică popoarelor nomade. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi . El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. pietrăria. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad. 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte. arme. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. E+istau mai multe categorii. bucătărese.: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale.robi ai domniei. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească. în timp ce ţigancile erau slu(nice. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria.!!! lei.luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării. 7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui. cuie. fabricarea lingurilor sau a şeilor.

omânească la " /#. În Moldova. ?a "/ februarie " //. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor. educaţia copiilor. ca şi a oricărui aşe'ământ public. 3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice. care-i obligă la sedentari'are.. 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor. 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B . În " /:. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor. În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului. care la B. eliminarea corturilor ca locuinţă. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. regimul fiscal şi sedentari'area. a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6. practicarea agriculturii. ţiganii statului deveneau şi ei liberi. . iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap.egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi.decembrie " 22.obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor. 9ecolul al )%)-lea.asimilarea lor.omâneşti. regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor. . prin măsuri legislative şi reglementări succesive. Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani. adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are.! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării . ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei. inter'icerea limbii ţigăneşti. >rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor. 08iar înainte de .

. nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. . şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa . acela de oameni liberi. 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane.omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească. ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . furturilor şi crimelor comise. 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor. 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. repre'entând ". Ele doreau fi+area la sate. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. coabitând cu românii. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă.bonda(ului. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ. eliminarea 5vagabonda(ului6.2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi.ecensământul din "G#! identifică un număr de . Ei aveau însă o po'iţie marginală. 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. "!-. $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii. Timp de câteva decenii. În Transilvania şi 7ngaria. 2H din populaţia totală. dar şi a altor categorii de ţigani. pentru organele de poliţie şi pentru populaţie. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. saşii şi secuii. inter'icerea cerşitului. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului. fără nici o despăgubire. cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%). unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. . deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe.C. datorită vaga. ?egile nu obligă nici statul. etc. după emancipare. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi.votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani. mag8iarii. >rintr-un proces de durată. etc.

rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate. Muntenia. etc.2H în mediul urban. Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. în .omânia. la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . Dricum.omilor din . 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare.4. cărţi privind istoria ţiganilor. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic. ?a rându-i @. >ra8ova. 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale.om6. comercianţi. 3ol(. etc. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă.Aerboianu.omânia interbelică. la 0raiova şi 5@lasul . %alomiţa. sedentari'area ţiganilor noma'i. ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G. germani. În (udeţe precum %lfov. construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate. 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă. ucrainieni şi ruşi.2H trăiau în mediul rural. Moldova. 7@. intelectuali.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români. licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani. un mu'eu 5naţional6 ţigănesc. emanciparea economică şi socială./. Mureş. "2. artişti. unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive. 0lu(. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş. ateliere.omilor6 la . 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area. 0alinic >opp. mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . evrei. în comunităţile rurale. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor.omânia. a editat 'iare precum 5D . Târnava mică. În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. ?ă'ăreanu. o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %. >opp. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti.C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6. 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. 3e origine ţigănească.. unguri. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante. 4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din . .

4u fost deportaţi un total de . ţiganii problemă. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor.2 !!! de ţigani.2 !!! de ţigani. Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "". Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. Ea a privit circa . la gurile &ugului. 3eportarea s-a făcut cu trenul. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i. care făceau parte din categoria celor sedentari. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari. ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei. Dcea(ov. a urmat un al doilea val de deportări. vagabonda(ului. . au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea.//" de persoane din care . sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci.&ucureşti.":C ţigani. au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi.#2. 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia. 9upravieţuitorii. În septembrie "G/. de cei inde'irabili. %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare. şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri.:"/ copii. cerşetoriei. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor. &alta şi &ere'ovKa. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata . prostituţiei. bărbaţi.#:2 femei şi C.. în (udeţele @olta.. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune. alimentaţia deficitară.. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii. 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria.

e+istă o diversitate de grupuri. etc. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi. turci. economice.:. afaceri familiale. mod de viaţă specific. o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică.omânia de astă'i datele avansate . români. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. iar după confesiune unii sunt ortodocşi. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare. cu care se confruntă populaţia acestei etnii. 0ăldărari. 3in punct de vedere socio-profesional. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară. catolici. cocalari. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. gabori etc. locuinţa. rudari. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple.GH au studii liceale şi doar !. reformaţi. $ivelul de trai. 0u privire la numărul real al romilor din . populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. numite neamuri. cele mai multe au doar venituri oca'ionale.omânia.:H studii universitare şi post-liceale. >uţine familii de romi au venituri regulate. 3upă e+presia lingvistică avem romani. 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative. #. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din . 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor.română şi cu autorităţile civile. fiecare cu particularităţile sale lingvistice. 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. musulmani. sociale. care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F. .. ca mici întreprin'ători. mag8iari. neoprotestanţi. în număr de câteva 'eci. ţigani de mătase. circa : H. ursari. identitare. diferenţele sunt enorme. prin afaceri legale sau ilicite. îmbrăcămintea. profesionale. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români.#H sunt analfabeţi.

3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune.omi e+istă o preocupate e+presă. .2!!. >rin constituţia . viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple. 7nul din câştigurile reali'ate în . 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă. 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor. regi. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început. şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă.!!! de romi pentru ." !.! : romi. iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ". . iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru .!!! şi ". spre integrare şi asimilare. Mai degrabă.!!! de romi. 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de . în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului.ecensământul din "GG.omânia.sunt diverse şi greu de verificat.omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă. împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din . 0a atare romii din . anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion. asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii.-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de .omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament.. deoarece spre deosebire de alte minorităţi. 4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent. 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice.omânia.2!!. dă cifra de /!". originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică. 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă.