Etnia rromă

În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţele nu le-a dat un răspuns definitiv. Totuşi se presupune că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul subindian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Migraţia ţtiganilor spre Europa s-a desfaşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii !! şi "#!!. $umele de ţigani se pare că l-au primit în %mperiul &i'antin. În Europa au a(uns în (urul secolului al )*%-lea prin Tracia. În 'ilele noastre e+istă anumite incertitudini în legătură cu pre'enţa ţiganilor pe teritoriul ,omâniei. %storici precum $icolae %orga şi alţii după el au emis ipote'a- pre'enţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de inva'ia tătaro-mongolă din anii "./"-"./.. 0e se poate spune cu certitudine este faptul că primele documente îi atestă pe ţigani cu ceva mai târ'iu în spaţiul românesc. În 1ara ,omânească primul document care îi menţionea'ă pe ţigani datea'ă din "# 2, în Transilvani la "/!!, iar în Moldova la "/. . 0el mai probabil trecerea ţiganilor la nord de 3unăre, în 1ara ,omânească s-a petrecut în timpul domniei lui *ladislav %, la începutul secolului al )%*-lea, ca urmare a tulburărilor politice şi a evoluţiilor militare din &alcani, când îi întâlnim în documente ca robi ai mănăstirilor *odiţa şi Tismana. *enirea lor la nord de 3unăre a urmat apoi mai multe valuri, mai ales datorită caracterului nomad al acestei etnii, fapt ce predispunea migraţia si deplasarea.4proape toate mănăstirile dispuneau de familii de ţigani cu statut de robi, ca şi marile familii boiereşti. 3imitrie 0antemir constată în 3escrierea Moldovei că ţiganii 5erau răspândiţi prin toată ţara6 şi că 5aproape că nu e+ista boier care să nu aibă mai multe familii de ţigani în stăpânirea sa6. În Transilvania şi în 7ngaria medievală, ţiganii s-au bucurat de un statut mai bun, uneori beneficiind de privilegii regale, nefiind asimilaţi condiţiei de robi. %nstituţia robiei a fost o caracteristică a întregului spaţiu al Europei orientale în primele secole după anul "!!!. Erau făcuţi robi mai ales membri ai populaţiilor necreştine luaţi pri'onieri în lupte, tătari, turci, ţigani, la fel cum uneori turcii si tătarii transformau în robiî si vindeau creştini luaţi pri'onieri în raidurile de pradă şi campaniile militare duse în teritoriul g8iaurilor. %storicii susţin că la venirea în ţările române ţiganii erau de(a robi,

7n grup aparte era constiuit de cei care se ocupau cu culesul aurului din aluviunile râurilor precum şi prelucrarea lui. E+istau mai multe categorii. ce aduceau un venit de . 0u toate acestea se produce un proces lent de aşe'are stabilă si sedentari'are. arme. 1iganii erau meşteşugari care au contribuit în mare măsură la de'voltarea economică a societăţii româneşti. cuţite. 4stfel la " "! statul obţinea de pe urma celor #/. ca şi măsuri . pietrăria. #!!! de dramuri de aur. armuri.luate de statul modern în Transilvania sau principate în secolul al )*%%%-lea accentuea'ă procesul sedentari'ării.2. fabricarea lingurilor sau a şeilor. gropar. 8ing8er. 1iganii nu constituiau deloc o populaţie omogenă. topoare. 3ar acest nomadism era unul limitat şi controlat într-un anume sens. 4ceasta devine în tot evul mediu o preocupare ţigănească. ei formau grupuri distincte în funcţie de îndeletniciri. locuinţă specifică popoarelor nomade.!!! lei. precum cea de călău. unii erau sedentari în timp ce alţii aveau un mod de viaţă nomad. ţiganii se deosebeau de celelalte stări şi categorii prin modul de viaţă cu preponderenţă nomad şi prin 8abitatul specific. Ei trăiau cu predilecţie în corturi. mănăstirile şi particularii obţineau venituri însemnate de pe urma ţiganilor robi.robi ai domniei. aflat pe cea mai (oasă treaptă a condiţiei sociale. broaşte etc. Îndeletnicirile agricole erau destul de rare în rândul ţiganilor. cărămi'i.deoarece în %mperiul &i'antin sclavia a repre'entat până târ'iu o realitate. dar şi ciubotele. 4lte meserii practicate erau sităria. Ei e+ercitau de regulă şi meseriile sau ocupaţiile degradante. În Moldova statul deţinea la aceeaşi dată " : de familii. dar şi datorită unor trăsături culturale şi etnografice. 7nul dintre meşteşugurile preferate era fierăria. $omadismul ca mod de viaţă şi condiţia socială de robi îi predispuneau aşadar la condiţie marginală şi la dispreţul sau indiferenţa celorlalte categorii sociale. 0onfecţionarea uneltelor de fier. securi. în timp ce ţigancile erau slu(nice. 3incolo de statutul social diferit. ai mănăstirilor sau ai marilor proprietari. a repre'entat ocupaţia de căpetenie a lăieţilor. 4lţii confecţionau unelte casnice mărunte. El era reglementat de autoritatea publică şi supraveg8eat de aceasta. bucătărese. potcoave. În principatul Transilvaniei împărăteasa Maria Tere'a dă nu mai puţin de / decrete ce reglamentea'ă statutul ţiganilor în special sedentari'area şi .: de familii de ţigani :!!!!! de taleri. 9tatul. 4numite ocupaţii agricole şi domestice i-au făcut pe mulţi să sedentari'e'e cu timpul. cuie.

3in aproape în aproape îşi face loc in de'baterile publice.asimilarea lor. iar proprietarii urmai să încase'e o despăgubire. ideea emancipării şi de'robirii ţiganilor. În Moldova.! februarie " 2C votea'ă ?egea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din >rincipatul Tării . inter'icerea limbii ţigăneşti. @8eorg8e &ibescu propune 4dunării o lege de eliberare a ţiganilor bisericilor şi mănăstirilor. regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare. 7ltima categorie de robi ţigani eliberaţi a fost cea a ţiganilor proprietate a particularilor.omânească la " /#. 0el care va împlini această măsură a fost domnitorul &arbu Atirbei. care sunt asimilaţi celorlalţi plătitori de ta+e. . În primul rând se bucură de atenţie ţiganii proprietatea statului. face să se adopte 5legea pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei. >rima lege care eliberea'ă o parte a ţiganilor este dată în Tara . dobândind aceleaşi drepturi ca ceilalţi locuitori ai ţării. 3e'robirea ţiganilor din principate a fost un proces desfăşurat de-a lungul a două decenii. eliminarea corturilor ca locuinţă. ?egi successive îmbunătăţesc statutul ţiganilor sau ameliorea'ă condiţiile lor de viaţă sau obligaţiile faţă de stat. iar %osif %% un număr de regulamentre dintre care 3e regulatione <ingarorum şi =auptregulatio. 08iar înainte de .obia este condamnată ca fiind degradantă pentru condiţia umană şi tot mai multe voci din societatea românească o condamnă ve8ement şi cer emanciparea ţiganilor. >e parcursul perioadei regulamentare de'robirea revine o problemă la ordinea 'ilei. prin care ţiganii aparţinând bisericii şi aşe'ămintelor monastice deveneau liberi. care la B. În Moldova @rigore 4le+andru @8ica făcu să se vote'e de(a o lege similară la "!B . În " /:. plătiţi eşalonat timp de mai mulţi ani. a episcopieiilor şi mănăstirilor de obşte6. ?egiurea pentru desfiinţarea sclaviei. prin măsuri legislative şi reglementări succesive. ?a "/ februarie " //. care-i obligă la sedentari'are. 1iganii proprietarilor particulari erau declaraţi liberi. Mi8ail 9tur'a la #" ianuarie " //. ţiganii statului deveneau şi ei liberi. 9ecolul al )%)-lea. . 3e notat pentru proprietarii care nu doreau să-i elibere'e de bună voie statul oferea o despăgubire de "! galbeni de cap.decembrie " 22. adoptarea unui mod de viaţă comun 'onei de sedentari'are. educaţia copiilor. aduce odată cu moderni'area instituţionala şi mentală a societaţii româneşti şi importante sc8imbări în statutul ţiganilor.egulamentele organice acordă interes ţiganilor sub două aspecte. practicarea agriculturii.. urmea'ă apoi ţiganii mănăstireşti şi la sfârşit cei ai particularilor.omâneşti. ca şi a oricărui aşe'ământ public. regimul fiscal şi sedentari'area.

etc. 4utorităţile 8absburgice au urmărit cu multă asiduitate această politică de sedentari'are şi de trecere la un mod de viaţă civili'at. eliminarea 5vagabonda(ului6.2! !!! de oameni şi-au dobândit calitatea (uridică de om liber. 2!" persoane care s-au declarat de neam ţigănesc. acela de oameni liberi. inter'icerea cerşitului. . 4 fost mai ales ca'ul vătraşilor. în ciuda reuşitei parţiale a sedentari'ării. "!-. $ici legea rurală dată de 0u'a nu oferă prea mari şanse acestei populaţii. unelte sau animale spre a le asigura mi(loacele necesare unei e+istenţe civili'ate. 2H din populaţia totală. mag8iarii. >rin această lege doar o parte a ţiganilor eliberaţi au devenit mici proprietari de pământ.C. deoarece aceştia erau de(a deprinşi cu munca pământului. Ei s-au aşe'at la sate şi oraşe. Într-o oarecare măsură politică dusă faţă de ţiganii emancipaţi a fost lipsită de consecvenţă. nici pe vec8ii proprietari Emănăstiri sau proprietariF să pună la dispo'iţia celor emancipaţi un lot de pământ. ?egile nu obligă nici statul.omânia să aibă în componenţa sa şi câteva familii de ţigani. îngrădirea circulaţiei şatrelor ţigăneşti. Timp de câteva decenii. Ei aveau însă o po'iţie marginală. după emancipare. fără nici o despăgubire. 4utorităţile din epoca dualismului au luat un şir important de măsuri administrative şi poliţieneşti precum combaterea vagabonda(ului.! de ani se a(unge ca fiecare localitate din . dar şi a altor categorii de ţigani. şi uneori formau o stradă sau c8iar un cartier distinct. Ele doreau fi+area la sate. ţiganii de'robiţi au constituit o problemă pentru autorităţi. saşii şi secuii. furturilor şi crimelor comise. 3ar aceste legi nu s-au preocupat decât vag de problemele sociale şi economice a acestor comunităţi şi persoane. datorită vaga.bonda(ului. coabitând cu românii.ecensământul din "G#! identifică un număr de . >rintr-un proces de durată. %nteresul principal al acestor lege era sedentari'area. În Transilvania şi 7ngaria. ?egile de emancipare a robilor ţigani au asigurat acestora un statut (uridic nou. D revoluţie mentală se petrecuse în societatea românească la mi(locul secolului al )%)-lea. ca fierari sau mici meşteşugari a ţiganilor eliberaţi. 4u urmat în ambele principate reglementări privind aşe'area în cadrul comunelor rurale. >rin legislaţia de emancipare o populaţie de circa . pentru organele de poliţie şi pentru populaţie.omânia modernă reali'ată după primul ră'boi mondial cuprindea între graniţele sale o importantă populaţie ţigănească. etc. . repre'entând ". .votarea celor două legi unii particulari şi-au eliberat benevol robii ţigani. cea ai mare parte a ţiganilor s-a sedentari'at în secolul )%).

a editat 'iare precum 5D .4. Evoluţia spre moderni'are este atestată şi de apariţia unei conştiinţe de sine şi a unor organi'aţii şi asociaţii ale ţiganilor. rămânând 5ţigani6 doar cei aşe'aţi recent în comunitate. o elită alfabeti'ată şi emancipată cultural şi social. 3e origine ţigănească. 7@. intelectuali. >romotorul ei este ar8imandritul 0alinic %. 9e naşte repede ideea organi'ării unei societăţi cu caracter etnic. În perioada interbelică populaţia ţigănească suferă un proces de transformări importante.. ţăranul ?a'ăr $aftanailă înfiinţea'ă în "G.Aerboianu.omânia. ateliere. 1iganii din 9ercaia aveau o societate similară iar la Jăgăraş ţiganii aveau o societate de înmormântare. %alomiţa. 4sociaţia avea un program cultural şi social care urmărea alfabeti'area. etc. 7nele grupuri îşi conservă ocupaţiile tradiţionale. D bună parte a celor sedentari'aţi se români'ea'ă. organi'area pe bresle a meşteşugarilor. un mu'eu 5naţional6 ţigănesc. 0lu(.omânia interbelică ei repre'entau a şasea etnie a ţării după români.C societatea 5Înfrăţirea $eorustică6. 4stfel fierăria trece apana(ul ţiganilor prin e+celenţă. 3ol(. >opp.omânia. la 0raiova şi 5@lasul . licenţiat în teologie autorul unor cărţi despre ţigani. Târnava mică. germani. 0alinic >opp. 3ar ei erau răspândiţi inegal pe suprafaţa ţării. unul dintre fruntaşi fiind cunoscutul @rigoraş 3inicu.omilor6 la .2H în mediul urban. Moldova. unguri. în comunităţile rurale. ?a 0albor în (udeţul Jăgăraş. În (udeţe precum %lfov. evrei. . la fel fabricarea cărămi'ilor ca şi lăutăria. etc. Ai aceasta îşi propunea drept scop 5emanciparea şi redeşteptarea neamului rom6.2H trăiau în mediul rural. Muntenia. În paralel are loc şi un proces comple+ de asimilare lingvistică şi culturală. artişti. mai ales după marea reformă agrară şi după marile prefaceri din . În deceniile trei şi patru ţiganii organi'ea'ă primele asociaţii socioprofesionale. 3ar cu siguranţă numărul ţiganilor era cu mult mai mare. sedentari'area ţiganilor noma'i. comercianţi. "2. ?a rându-i @. în . 7n important număr de ţigani trăia în Transilvania. Mureş. cărţi privind istoria ţiganilor. În "G#/-"G#2 a scos un 'iar numit 5$eamul 1igănesc6. culegeri de cântece şi dansuri ţigăneşti. 4pare acum în cadrul comunităţilor de ţigani o elită de tip nou. ucrainieni şi ruşi. construirea de case salubre şi condiţii de trai civili'ate.omilor din .omânia interbelică. >ra8ova.Aerboianu organi'ea'ă la "G## la &ucureşti 4sociaţia @enerală a 1iganilor din .om6. ?ă'ăreanu. ?ăutarii organi'ea'ă la &ucureşti societatea 5Iunimea Mu'icală6.eali'area unei conştiinţe de sine po'itive. emanciparea economică şi socială.?ă'urică scriitor şi ga'etar a pus ba'ele 7niunii @enerale a . Dricum./.

sau din 3obrogea au fost deportaţi ţărani români şi turci. de cei inde'irabili. În vi'iunea autorităţilor era vorba de ţiganii 5periculoşi6. 9upravieţuitorii. alimentaţia deficitară.//" de persoane din care . vagabonda(ului.. în cea mai mare parte s-au retras în "G// odată cu armata . au fost deportaţi familiile unor ţigani mobili'aţi pe front. bărbaţi. ţiganii problemă. Trierea era făcută în funcţie de modul de viaţă nomad şi de condamnările suferite pentru diverse delicte. ceea ce a provocat moartea un număr important dintre ei.2 !!! de ţigani. a urmat un al doilea val de deportări. 4ici ţiganii au fost instalaţi în casele unor locuitori ucrainieni evacuaţi sau în bordeie de pământ. >olitica faţă de ţigani a fost creaţia lui %on 4ntonescu.#2. Joametea şi frigul ca şi lipsurile de tot felul au contribuit la o rată ridicată a mortalităţii printre cei deportaţi. %storicii estimea'ă că aproape (umătate din cei deportaţi au că'ut victime acestor condiţii dure de domiciliu forţat din 'onele de deportare. Măsura are ca suport probleme de ordin social precum eradicarea infracţionalităţii.":C ţigani. Într-o primă fa'ă au fost deportate în Transnistria "". 0oloni'area ţiganilor în Transnistria a repre'entat o mare tragedie şi în acelaşi timp un eşec răsunător al administraţiei civile româneşti din această regiune.. care făceau parte din categoria celor sedentari. D primă măsură a fost scoaterea din &ucureşti a tuturor ţiganilor. >e parcursul deportării s-au comis tot felul de abu'uri. Ea se desfăşoară în vara şi începutul toamnei anului "G/. 3eportarea s-a făcut cu trenul.&ucureşti. 0ea mai importantă măsură împotriva ţiganilor a fost deportarea lor în Transnistria. În septembrie "G/. &alta şi &ere'ovKa.:"/ copii. iar deportarea lor în Transnistria i-a aparţinut de asemenea. Dcea(ov. cei mai mulţi noma'i şi o parte dintre cei sedentari.2 !!! de ţigani. 4u fost deportaţi un total de . au fost ridicaţi apoi ţărani cu avere şi gospodării. >rintre problemele care cau'ea'ă grave dificultăţi se numără condiţiile de viaţă şi igienă. Dricum putem constata o tre'ire la o conştiinţă de sine de'voltată a unor categorii însemnate din cadrul ţiganilor. în (udeţele @olta..#:2 femei şi C. . prostituţiei. cerşetoriei. şi s-a răspândit 'vonul că la destinaţie urmau să fie împroprietăriţi cu pământ. Ea a privit circa . la gurile &ugului. 4u e+istat şi organi'aţii regionale a ţiganilor ca cele din Dltenia. a-cum numărul celor deportaţi fiind de "#. 4ceste categorii de ţigani au fost recen'ate şi s-a început deportarea celor noma'i.

iar după confesiune unii sunt ortodocşi. 3upă revoluţia din "G G a început o nouă etapă şi în viaţa ţiganilor EromilorF din .omânia. 7ltimii ani evidenţia'ă şi fenomene economico-politice şi sociale noi în ce-i priveşte pe romi. care-şi etalea'ă ostentativ averea şi bunăstare Espre e+emplu fenomenul 5palatelor ţigăneşti6F. 7n număr important şi-au reluat vec8ile meserii sau s-au lansat în afaceri. circa : H. rudari. îmbrăcămintea. >uţine familii de romi au venituri regulate. sociale. identitare. iar cu privire la standardele de viaţă a romilor faţă de români. cocalari. 3upă e+presia lingvistică avem romani. locuinţa. în număr de câteva 'eci. o minoritate a rămas sau s-a răspândit în 7niunea 9ovietică. reformaţi. 3in punct de vedere socio-profesional.. 9tudiile reali'ate în ultimii ani atestă o gravă situaţie a ţiganilor. ?ipsa de ocupaţie şi şoma(ul este foarte ridicat în rândul romilor. deşi continuă să persiste pre(udecăţi multiple. mod de viaţă specific. 0u privire la numărul real al romilor din . ursari. cele mai multe au doar venituri oca'ionale. mag8iari. 3in punct de vedere al identităţii şi al constituirii unei conştiinţe de sine puternice. afaceri familiale. alte bunuri demonstrea'ă un nivel de trai mult mai scă'ut decât media populaţiei ma(oritare.română şi cu autorităţile civile.omânia de astă'i datele avansate . etc. prin afaceri legale sau ilicite. 9e constată un proces de de'enclavi'are şi de omogeni'are relativă în cadrul acestor neamuri. . numite neamuri. musulmani. gabori etc. $ivelul de trai. fiecare cu particularităţile sale lingvistice. fenomenele petrecute în cadrul etniei romilor după "G G sunt deosebit de relevante. 0ăldărari. #. 4ceştia au devenit astfel vi'ibili şi e+istenţa lor recunoscută ca atare în paralel cu identificare marilor probleme. români. catolici. 3oar "CH din populaţia romă are calificare într-o profesie modernă. 9ub numele generic de 5romi6 sau 5ţigani6 Eal doilea având pentru unii dintre ei puternice conotaţii peiorative. 4u apărut în ultimii ani o categorie a romilor bogaţi.:H studii universitare şi post-liceale. e+istă o diversitate de grupuri.#H sunt analfabeţi. populaţia de romi care nu deţine nici o profesie este e+trem de mare. ţigani de mătase. turci. profesionale.:. 3ar e+istă un contrast flagrant între reuşita unei minorităţi şi statutul economic pauper a marii mase o romilor.GH au studii liceale şi doar !. diferenţele sunt enorme. ca mici întreprin'ători. economice. neoprotestanţi. Acolari'area tinerilor rromi este una deosebit de precară. cu care se confruntă populaţia acestei etnii.

sunt diverse şi greu de verificat. 7nii lideri ai romilor avansea'ă c8iar cifre de . 0a atare romii din . Mai degrabă.omânia sunt într-un proces de transformare într-o minoritate naţională modernă. dă cifra de /!". . 4numiţi lideri regionali se proclamă uneori cu uşurinţă.! : romi." !.2!!. iar în cadrul 3epartamentului pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul guvernului român şi a Dficiului pentru . asistăm şi la revigorarea formelor de organi'are tradiţională a acestei populaţii. 3efinirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă. viitorul acestei populaţii să rămână desc8is spre opţiuni multiple.!!! de romi pentru ..ecensământul din "GG.!!! şi ". iar cercetări sociologice avansea'ă cifre cuprinse între ". regi. >rin constituţia . şi este de bănuit că anumiţi factori vor conduce în timp la o nouă formulă identitară pentru populaţia romă.omânia. spre integrare şi asimilare.2!!. 0u siguranţă că procesul de agregare a unei noi identităţi rome este la început. în ca'ul romilor limba nu este neapărat un element esenţial.omânia contemporană este recunoaşterea prin lege a statutului de minoritate naţională de către statul român şi tratarea lor nediscriminatorie alături de celelalte minorităţi ale statului.omi e+istă o preocupate e+presă. 3ar în paralel cu această evoluţie modernă datorat preocupărilor unor intelectuali din rândul romilor.omâniei romii sunt repre'entaţi de drept în parlament. împăraţi sau voievo'i ai ţiganilor din .!!! de romi. 4ceşti factori fac ca în momentul pre'ent. 7nul din câştigurile reali'ate în . originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică. .omânia. deoarece spre deosebire de alte minorităţi. 3upă revoluţia din "G G în condiţiile democrati'ării regimului politic se manifestă tendinţa coagulării unor structuri politice. 3ar nu-i mai puţin adevărat că rămâne desc8isă şi cealaltă opţiune. care să repre'inte în viaţa publică nevoile specifice ele acestei etnii.-# milioane de romi în timp ce organi'aţiile internaţionale operea'ă curent cu cifra de . anumiţi cercetători ai fenomenului dau pentru aceiaşi dată circa " milion.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful