Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea TRANSILVANIABrasov Facultatea de Inginerie Mecanica Ingineria Transportului

Proiect la CESTA
SURSE DE ZGOMOT LA AUTOVEHICUL

Student: Grupa: 1925

2011

Cuprins
Introducere .................................................................................................................................................. 3 Prezentare tipuri de surse de zgmot ............................................................................................................ 4 Imbracamitea rutiera si calea de rulare ............................................................................................... 4 Motorul cu transmisia si rulajul rotilor ............................................................................................... 6 Conducatorul auto ............................................................................................................................... 6 Motorul de actionare ........................................................................................................................... 7 Sistemul de admisie a aerului ............................................................................................................. 7 Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor ................................................................................... 8 Caroseria ............................................................................................................................................. 8 Franele................................................................................................................................................. 9 Anvelopele .......................................................................................................................................... 9 Concluzii ................................................................................................................................................... 10 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 11

Introducere
Cresterea puterii motoarelor de autovehicule si a vitezei de deplasare a acestora a dus in ultimul timp la cresterea nivelului de zgomot generat de acestea. Problema studiului si combaterii zgomotului generat de autovehicule este complexa si cuprinde o serie de aspecte: Studiul aspectului fizic al aparitiei zgomotului, depistarea surselor de zgomot si analiza spectrului zgomotului; studiul calitatii nivelurilor de zgomot generate de diferitele agregate ale autovehiculului in diferite regimuri de viteza si sarcina; stabilirea unui complex de solutii de combatere la sursa a zgomotului sau de impiedecare a propagarii sale in mediul inconjurator; proiectarea si realizarea unor atenuatoare de zgomot eficiente din punct de vedere acustic; elaborarea unor metode unice de masurare a zgomotului generat de autovehicule si stabilirea unor niveluri acustice limita. Cele mai importante surse de zgomot si vibratii care apar in timpul deplasarii unui autovehicul sunt motorul de propulsie, organele de transmisie, rezistenta aerului la inaintarea vehiculului si rulajul acestuia. In figura 20.3 sunt reprezentate principalele surse de zgomot si vibratii la un autocamion. Principali factori care influenteaza nivelul si spectrul zgomotului la autovehicule sunt tipul caroseriei, al motorului (motor cu aprindere sau motor Diesel), turatia si puterea motorului, ritmul supapelor, tipul racirii motorului cilindru jocurile constructive in lagare si jocul dintre piston si cilindru.

Prezentare tipuri de surse de zgmot


Imbracamitea rutiera si calea de rulare Un rol foarte important in generarea zgomotului si a vibratiilor la autovehicule il are tipul imbracamintii rutiere, precum si neuniformitatile caii de rulare.

Fig. 20.3. Principalele surse de zgomot la un autocamion 1- motor de actionare; 2- redactor; 3- ax cardanic;4- toba de esapament, 5- angrenaj diferential; 6-zgomot de rulare; 7- teava de esapament; 8- cabina; 9- caroseria si peretii laterali ai cutiei,

Nivelurile de zgomot generate de diferite tipuri de autocamioane au fost si au fost supuse incercarilor acustice autocamioanele SR-113 si SR-113 N fabricate la Uzina Steagul Rosu" Brasov, comparativ cu unele modele straine ca Ford D 300y Chevrolet, Viking G.M.C. 550 si Berliet Stradair.
4

Din datele obtinute rezulta o variatie destul de accentuata a caracteristicilor fonice ale aceluiasi autocamion in diferite conditii de masurare, Dupa nivelul zgomotului existent in cabine, se poate face urmatoarea clasi-ficare: Berliet-Stradair, S.R. 113, Ford D 300, SR. 113 N G.M.C. 5500 si Chevrolet-Viking. Autocamionul cel mai silentios este Berliet-Stradair, fiind echipat cu un motor Diesel si avand cabina semiavansata. Autocamioanele SR. 113 si SR 113 N se situeaza la un nivel mediu. Cu toate ca autocamioanele romanesti au un zgomot interior acceptabil, s-a apreciat totusi utila reducerea in continuare a nivelului de zgomot. Astfel au fost experimentate o serie de echipamente de insonorizare ale cabinei. Dupa cum rezulta din masurarile efectuate, prin amenajarile respective, s-a realizat o scadere a nivelului de zgomot interior cu 4,5 dB (A) in ambele trepte de viteze, precum si o reducere a tariei zgomotului cu 13 soni in treapta IV, respectiv 11 soni in treapta V de viteza. In literatura de specialitate s-a facut o clasificare a autovehiculelor testate din punct de vedere al nivelului de zgomot generat. Din datele prezentate rezulta care sunt sursele principale de zgomot in marile orase. In primul rand avem masinile prevazute cu motoare racite cu aer, cum sunt Citroen 2 CV 6, VW 1302 LS, Porche 911 T, VW-Porsche 914/4 si Fiat 500. In al doilea rand sunt masinile dotate cu motoare puternice ca Peugeot 504 Injection, Fiat 128 Coupe, 1300, Alfa Romeo Giulia S si Mercedes 6,3. Astfel, in afara de realizarea unor atenuatoare de zgomot mai eficiente la esaparea gazelor si la care posibilitatile de dezvoltare sunt limitate, exista si alte cai de a face automobilele mai silentioase si anume: utilizarea unor filtre de absorbtie imbunatatite; incorporarea unor ventilatoare de racire deconectabile; o izolare fonica mai buna a blocului motor si a incintei motorului; introducerea schimbatoarelor de viteza automate.

Motorul cu transmisia si rulajul rotilor In timpul deplasarii unui automobil, exista doua surse principale de zgomot: motorul impreuna cu transmisia si rulajul rotilor. Ponderea celor doua surse in nivelul zgomotului global este diferita pentru fiecare tip de autovehicul. Daca analizam nivelul de zgomot la diferite tipuri de.vehicule care se deplaseaza cu 50 km/h fara motor si cresterea nivelului de zgomot in cazul deplasarii cu aceeasi viteza in treapta 3 de viteza. Se constata ca daca la Opel Gommodore, si la Ford Taunus S 1600 zgomotul motorului are un efect practic neglijabil la Porsche 911 T motorul ridica nivelul de zgomot de la 65 la 73 dB {A), iar la Fiat 500 de la 67 la 75 dB (A). Conducatorul auto Si conducatorul auto poate avea o contributie la cresterea nivelului de zgomot generat de autovehicul prin:. trantirea portierelor masinii; accelerarea inutila in timpul stationarii la stopuri; Aceasta situatie poate fi des intanita in randul pesoanelor cu masini puternice, si la care consumul de carburant nu reprezinta o problema. luarea strinsa a curbelor si cu viteza mare, ceea ce duce la scrasnetul strident al pneurilor; De cele mai multe ori, aceasta situatie se intalneste la conducatorii auto cu varste cuprinse intre 18-30 ani, care tind sa fie niste soferi agresivi, crezand ca se pot purta pe sosele ca niste niste profesionisti, riscand astfel sa piarda controlul masinii, ceea ce duce la accidente, uneori chiar si mortale. demararea prea brusca de pe loc, ceea ce duce la patinarea rotilor Acest lucru se intampla adesea, mai ales in randul tinerilor cu masini puternice, care vor sa arate cat sunt ei de smecheri, si vor sa ii impresioneze pe ceilalti, fara a isi da seama de efectele daunatoare a actiunilor lor. turarea inutila a motorului in diferite ocazii.
6

Motorul de actionare Motorul de actionare reprezinta una din sursele principale de zgomot la autovehicule. In cazul zgomotului generat de motor se distinge : zgomotul sistemului de admisie care apare ca rezultat al pulsatiilor aerului de admisie; zgomotul cauzat de procesul de combustie care se manifesta sub forma unor impulsuri de vibratii; zgomotul provocat de vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor si a capacelor mecanismului de distributie cu supape; zgomotul mecanismului de distributie cu supape care poate sa ridice nivelul de zgomot al motorului cu aproximativ 5 dB; zgomotul pompei de combustibil Astfel, o pompa de combustibil pentru un motor Diesel cu 6 cilindri are un nivel de zgomot de 105 dB, in timp ce pompele de combustibil silentioase ating valori de 95 -100 dB; zgomotul sistemului de ventilare pentru racirea motorului, la care componenta fundamentala are un nivel de zgomot foarte ridicat (107 dB) ; zgomotul de evacuare a gazelor arse care are nivelul cel mai ridicat. Aspectul spectrului si nivelul zgomotului de esapare depind de numarul de cilindri, de numarul de timpi ai motorului, cilindree, putere, fazele de distributie a gazelor si de constructia sistemului de evacuare. Pentru atenuarea zgomotului la sistemul de esapare a gazelor, la motoarele de autovehicule, se utilizeaza atenuatoare (tuburi de esapament) active, reactive si combinate. Sistemul de admisie a aerului Zgomotul generat de sistemul de admisie a aerului depinde de fazele de distributie si mareste nivelul acustic al motorului cu 8 10 dB. . Aceasta componenta, a
7

zgomotului se poate reduce prin utilizarea unui atenuator la admisia aerului sau prin folosirea unui filtru de aer eficient din punct de vedere acustic. Prin montarea la un motor cu carburator a unui bun atenuator la admisia aerului, componentele spectrului zgomotului se pot reduce cu 15-17 dB. Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor O sursa puternica de zgomot o constituie vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor, a capacelor mecanismului de distributie a rotilor dintate de distributie. Aceste vibratii sunt generate de fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sau de translatie, precum si de cuplurile acestora. Pentru a reduce zgomotul generat de vibratiile motorului, se recomanda: sa se elimine jocurile dintre piston si cilindrii; sa se asigure o cat mai mare rigiditate a peretilor carterului, ale capacelor mecanismului de distributie a carburatorului; sa se asigure o echilibrare buna a diferitelor piese cu pistoane, biele, arbore cotit, volant, roti de transmisie etc. Alte surse de zgomot sunt vibratiile axului cardanic si ale caroseriei. Caroseria Problema zgomotului caroseriei este legata de tipul constructiv al acestuia. In general aceasta problema se poate rezolva prin utilizarea unor vopsele (chituri) antifonice la acoperirea suprafetelor din tabla si prin vibroizolarea caroseriei fata de sasiu si de motor, in unele cazuri, pentru preintampinarea patrunderii zgomotului motorului in cabina sau caroseria autovehiculului, un rol hotaritor il are sistemul de etansare al orificiilor pentru pedale, tije si pentru conductorii instalatiei electrice. In scopul reducerii nivelului de zgomot pardoseala si acoperisul caroseriei, capota motorului si capacul port-bagajului, panourile exterioare ale usilor si panourile

anticondens (antistrop) se acopera cu materiale fonoizolante ca chit sau vopsea antifonica, pisla bitumizata, fibre de sticla sau poliuretan expandat. Franele In anumite conditii de functionare, franele pot fi surse importante de zgomot, al carui spectru este foarte bogat in frecvente inalte. Zgomotul franelor este general de vibratiile discului-suport, ale tamburului si sabotilor. S-a constatat ca in franele constituite din sisteme elastice pot apare oscilatii proprii provocate de existenta unei diferente pozitive intre forta de frecare in stare de rapaos si cea de alunecare. Aparitia vibratiilor in frane este legata in principal de constructia discului suport si calitatea materialului de frictiune, folosit la garniturile de frina. O mare influenta asupra aparitiei zgomotului franelor o are strangerea camei discului suport. Daca aceasta cama este stransa slab, apare posibilitatea aparitiei zgomotului de frana. Zgomotul de frana se poate inlatura prin montarea unei garnituri vibroamortizoare intre cama discului suport si sabot. Un efect favorabil, in sensul inlaturarii zgomotului de frana, il are marirea rigiditatii discului-suport. Anvelopele Anvelopele reprezinta o alta sursa de zgomot la autovehicule si se evidentiaza clar pe fondul celorlalte zgomote de obicei la viteze de deplasare peste 50 km/h. Masurarile efectuate pe bancul de proba au scos in evidenta faptul ca nivelul de zgomot al anvelopelor depinde de profilul stratului protector (crestaturile antiderapante ale anvelopei) . Nivelul coborat de zgomot au anvelopele cu strat protector absolut neted si cele cu 4 canale drepte de periferie.

Un nivel ridicat al zgomotului il au anvelopele la care invelisul antiderapant este constituit dintr-o imbinare de crestaturi transversale si canale circulare, de asemenea cele de tip orice teren" cu aderare la sol nedirectionala. Diferenta dintre nivelurile de zgomot produse de diferite tipuri de anvelope poate sa atinga 18 dB. In zgomotul anvelopelor se manifesta cel mai clar componentele de frecventa de la 30 la 50 Hz. Unul din procedele de reducere a nivelului de zgomot generat de anvelope, consta in folosirea unor anvelope cu pas neuniform de amplasare a crestaturilor laterale pe stratul protector.

Concluzii
Solutia ideala in vederea realizarii de autovehicule silentioase consta in actionarea acestora cu motoare electrice alimentate de la baterii de acumulatoare. Conducatorii auto ar trebui sa fie mai atenti in ceea ce priveste ingrijirea autovehiculelor, de a le duce la revizii, de a le verifica periodic, chiar daca nu este necesar din punct de vedere legal. Cnducatorii auto trebuie sa aibe grija de autovehicule si prin evitarea trantirii usilor, accelerarea inutila sau exagerata in anumite cazuri, virarea brusca si cu viteza, precum si evitarea intrecerilor sau a drifturilor, fara echipamente specializate, si in locuri special amenajate.

10

BIBLIOGRAFIE http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/transporturi/zgomotul-si-vibratiile-lamijloacele-de-transport-rutier-71959.html http://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/zgomote-mecanice-si-vibratii216799.html http://www.scribd.com/doc/20312105/Capitol-11-Vibratii-Si-Zgomote

11