1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte. perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1. 1. Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon. creasta zigomatico-alveolară 10. Vestibulul bucal Reg palatina 1. La nivelul mandibulei. .4. iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular. Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: . papila parotidiană 5. creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n. 3 .rădăcinile lor în . Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile. .relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent).în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) . plicile alveolo-bucale (bride) 4. papila parotidiană 5. 1. plicile alveolo-bucale (bride) 4.frâul buzei inf 3. Premolarii si M1: . gaura mentală 7.fosa canină 9.infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală).o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. gaura infraorbitală 6.eminenţa canină 8. gaura infraorbitală 6.fosa canină 9. .frâul buzei sup 2. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală.poziţie neutră ( centru ). Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei.frâul buzei sup 2.frâul buzei inf 3.eminenţa canină 8. Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal. .porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2. 2.procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. Zona incisivo-canină: . sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) .între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică. gaura mentală 7.rădăcinile lor. .

mijl.I: linia care uneşte mijlocul marg. alv sup ant. . Zona mută (Seres Sturm L. n palatin mare n nasopalatin. mental. mental. -. Aplicatii practice la nervul facial. ţesut subcutanat . Inciziile tegumentare. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 .tegument 2. cartilajul tiroid laringian) . tvs. planuri profunde . n mental (buza inf) n.planul scalenic 1. . post nn. platysma . la 2 cm sub arcul zigomatic. 4. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. IO (buza sup).Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. alv inf n. mijl. superficiali) 3. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. Stratigrafia trigonului carotic 1. alv sup ant.3. SCM 4. mijl. bucal n nasopalatin. n. sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. -. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. bucal. lama superficialã a fasciei cervicale . J. post nn.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. alv sup ant.planul prevertebral . în consecinţă.S: linia trago-comisurală. alv inf nn.planul visceral (faringe. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. Trigonul carotic: enumerare planuri.spaţiul carotic 5.face teaca m.rr. facial -limfatice (la ggl. post nn.rr.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: .Incizii pentru a nu leza n. Inervatia mucoasei si a gingiei. facial I. facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune. descriere planuri.m. bucal. bucal. alv inf nn. cerv. al gat . n. n palatin mare n nasopalatin. mental. hioid.

paralelă cu artera. platysma. Linia de incizie de 3—4 cm. sub ea. hemoragiile pot fi grave.unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar. 5 .infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: . artera maxilară cu ramurile ei .o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal. meningee medie şi alveolară inferioară. Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii. Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. Premolarul 2 sup: . (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei. 1. Asemănător zonei incisivo-canine.spongioasa retroalveolară este redusă.mai apropiată de lama compactă externă V. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră.aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar. . . studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni.poziţie neutră ( centru ). Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale.2. .o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian. .vestibulară.arterele timpanică anterioară.aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare . .neutră în procesul alveolar. . lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire. Se secţionează pielea. Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului.5 cm.rădăcinile lor în .perpendiculară pe arcul zigomatic. . →răd.care interesează numai tegumentul. -verticală de circa 3 cm. →răd. la graniţa cu regiunea submandibulară. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie . dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile).situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează)..rădăcina acestui dinte are o poziţie .relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). palatinală . mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. . Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a. b. Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor). Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios. Aplicatii practice ale arterelor in reg.

20 mm Palatinal. sup. .înălţimea feţei.N.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale. hioglos şi apoi pătrunde în limbă. SUPERIOR. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar. c.82 mm V sup.Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei. .proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime).zona M ++++(3-4 mm) 4. M..ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid.proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă.. profund de muşchiul hioglos.DPP POSTERIOR.CORN MARE HIOID ANTERIOR. HG.înălţimea procesului alveolar. .MARG. . trece profund de m. Incisivii: a.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4.TENDON M. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior. b. Incisivul central: . planul vascular retromuscular ( retrohioglosian). Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: . incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale. sup. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR. XII INFERIOR.lungimea rădăcinilor dentare. Clasele subantrale.N.85 mm V. POST. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. O-oral) Lăţimea V.SA. 1.zona PM ++ (2 mm) 4.are apexul mai depărtat de planşeul nazal. DIGASTRIC ANTERIOR.. MH. 4.MARG. POST. → probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale. M. • înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 . Incisivul lateral .

procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii. —ram parietal. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) . b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial.temporal către planul vasculo-nervos. . Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos. →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal.-ANT. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei. spre vestibular. → creastă alveolară lată. —ram frontal. b2) Vena temporalä superficială. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. b3) Nervul auriculo-temporal . d.împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii.infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. . alveolari sup-mijl. axul alveolar şi radicular este mai vertical. .ramură senzitivă a nervului mandibular. b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 . în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială.IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1. e.-POST. . • palatul înalt → creastă alveolară înaltă. —artera temporală medie (profundă medie) care perforează m. • palatul plat (coborât). Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar .planşeul nazal devine ascendent lateral.

anastomoza lor nervul coarda timpanului n. D5.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. maseterin.ggl. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. D4.un os imatur. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A.in apropierea hioidului eferente.M.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid . anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. n.lateral de grupul mijlociu posteriori.Ext.Raporturile A. Topografia ganglionior submentali .in spatiul interdigastric anteriori. Se apreciaza supletea planseului .are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan. buccinator − trece profund de m. cu a. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. maseter perforează m. a.laterali. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1.K. facial. maseterină. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. D2. n. limfatici submentali. este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. sub mucoasa bucală. timpanica ant. Auriculotemporal. maxilară a.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent. 8 .mediani. − trece iniţial superficial. buccinator. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. Inf. Alv. la marg. lingual n. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal. meningee medie si a. pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup. nervul alveolar inferior si n. cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii. Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n..ggl. anterior de m. a.fistulă salivară 2.inferior de protuberanta mentala mijlocii.T. Auriculotemporal. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 . temporala superficială si a. a.maxilara la acest nivel: a.este os primar cortical. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat.

.T.elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a. meningee medie si a. Începe în loja parotidiană.orbitală) şi ramuri terminale ( r. Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. in special temporal -4. între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena... plat sau negativ. • Descoperirea arterei temporale superficiale. maxilara si n. r.M. parietală. La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei.. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. . la nivel cu colul mandibulei. timpanica ant.merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal. gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de . în ţesutul subcutanat al regiunii temporale.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil.. dă ramuri colaterale ( a.Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar. Este extrem de activ metabolic. temporală). Raporturile mediale -1.contactele interdentare. Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial. arterial). La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului.merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). peste arcul zigomatic.traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A. Inf. temporală medie şi a. zigomatico. Auriculotemp -2-din a. Durerea va iradia. -3.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare .. ( vezi reg. carotidă externă. a. frontală. Aspectul poate fi pozitiv.maxilara la acest nivel: a. v. 9 .nervul auriculotemporal. in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie .nervul alveolar inferior si n. Alv. Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a.

ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf.) d. raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m. buccinator şi muşchilor ridicători. buccinator şi muşchii coborâtori. inervează m. nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. Cel mai frecvent tip de raport . Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar.iar apexurile lui se pot uni inferior de canal. Relatiile canalului mandibular cu dintii a. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. c. 10 . 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare.canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). b. ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). tumori laringiene) . • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. a reg.după incizia cutanată. e. dramatică. Se găsesc în joja geniană.capul în extensie. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare.infrahioidieni . situaţie care poate face extracţia acestui dinte. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian. vestibular sau oral. se îndepărtează extern mm.

cu inserţie:. b)Cu regiunea orbitală . platysma. este alcătuit din muşchii: < m. . vena infraorbitală. suflat. şi inferiori . < m. . altul profund. astfel: ramuri zigomatice.prin canalul infraorbital. a. nervul infraorbital şi nervul bucal 11 . Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial. zigomatic mare. < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă. . a.vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară . este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii .pe ligamentu1 pterigo-mandibular.m.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. aici este un spaţiu intermuscular. unul superficial. zigomatico-orbitală. parotidieni superficiali. .Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular .m. Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal . Infraorbitală. B) Planul muscular profund: continuu. bucal. ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. Facială.m. Venele regiunii: vena facială.transversă a feţei . . ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). vena bucală. sau loja geniană (a obrazului). c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul. fluierat. coborâtor al unghiului gurii. orbicular al ochiului.m.la 1cm. lateral de unghiul gurii. . ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului. . A) Planul muscular superficial: este discontinuu. vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg. zigomatic mic.cu origine:. C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare.m. . .m. < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului.la nivelul nodulului comisural (modiolus). bucali şi submandibulari.prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului.m.alcătuit din două planuri musculare. Arterele regiunii: a. ridicător al buzei superioare. ramuri bucale superioare şi inferioare. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie. buccinator: . a. Bucală. risorius.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale. Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon.ductului parotidian . a.m.

această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată.Distributia plexiforma a n.alveolar inferior a. forţa cea mai mică o dezvoltă m. CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală . a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos). Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie. b. . -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală. b. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. c.la dentat a. această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie). care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral. Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%). Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . pterig.la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală. de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală. . continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare. plexiformă. întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară. uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex. explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular.

forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian. alv sup ant.pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie. IO (buza sup). mijl. aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare. mandibular şi rr. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a.aponevroza interpterigoidiană . n mental (buza inf) n. 5%) d. Kwak.pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) . Gaura mentală situată sub M1 (3. Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e. mental. pterigoidian lateral Conţinut:Α n. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13. 5%) Poziţia găurii infraorbitale . post nn. Lui Α gg. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. 13 .exobaza . Limite:.capul inferior al m.meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale. alv inf n.c. bucl.

facial) . Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere. Ganglionii parotidieni-sistematizare. Ext.Aplicatii practice la raporturile ATM.) Zona mută (Seres Sturm L. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget. in special temporal Când discul atinge nn.aici sunt rr..post. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi. pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele. endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl. (reper lig. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona.ggl.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice. • Este reper pentru anestezia n.la polul inferior al părţii superficiale eferente. . . Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand.I: linia care uneşte mijlocul marg.. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl.anterior si superior de tragus. pe vasele temporale superficiale .intraparotidieni.S: linia trago-comisurală.inferiori. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m. pe VJE eferente.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car.P: marginea posterioară a ramului mandibulei.ggl. P a ramului mandibulei cu comisura bucală.4-10. subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor. SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 .stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia.. pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila. ale n.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie .. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire . de aceea excursia condilului mdb. superficiali. cervicali profunzi (VJI).

mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri. la graniţa cu regiunea submandibulară. la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. platysma. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii. sub ea. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM. Se secţionează pielea. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0.5 cm.fistulă salivară 2. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 .Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. Linia de incizie de 3—4 cm. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1.

Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare. Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP. maxilară şi a.3mm .pentru a evita accidentele vasculare. Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa.canalul incisiv.2-2. temporală medie din a. .Compacta vestibulară de 1.post din peretele post. La nivel apical : 2. —ram parietal. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie. . În zona canină . Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale. (dimensiune medie 2. .compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1.7 mm.Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine.-POST. .IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup.9 mm.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală.maxilar # aa.Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1. de asemenea. 16 . al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul . alveolare sup. maxilar sau n. este de 2. —ram frontal. 5-5.compacta linguală este bine dezvoltată. ♫ apar hematoame profunde . de asemenea mai groasă.5 mm). —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos.post. temporale profunde: anterioară şi posterioară din a.4-2 mm. 2. În zona incisivă .7-2. .obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. ram senzitiv din n. temporală superficială.1 mm.compacta linguală.8-2.

intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica. foveolele palatine. are dimensiunile medii de 2.9. de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale. mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat). Compacta linguală: scade de la 2 la 1.aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă.4-9. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva. . linia Ah. Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior.6 mm. Spongioasa este puţin densă. a mandibulei.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic. cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine. iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 . iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase .3 mm .diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post. Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală.5. apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant. grosimea crescând spre M3. rafeul palatin. Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară . rugile palatine.

pe linia mediană. la 1 cm. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant.anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 .gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax. nervi) anestezia-.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare .anesteziem şi nn.la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă. retroalveolar . de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost.(doar ptr.Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson. şi POST. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram. injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR. senzitiv din ggl.5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3. după Scarpa. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V . o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 . ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal. 2 canale ANT. pot exista 4 canale.în planşeul nazal la 1-1.acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -. pterigopaltin.

.deci în fosa infratemporală .planul de ocluzie al dinţilor inferiori .la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale .9 mm.calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.5 mm.17.) Margine P – GM= 9 mm. alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare . . rotundă . pterigoid . GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori.GM= 11 mm.Lăţimea ramului mandibulei= 31-31.risc: lezarea a.marginea anterioară a ramului mandibular . ovală . peste 16 ani.reper: baza proc. temporal .Creasta Temporală.calea: suprazigomatică . chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 . maxilare lezarea plex venos ptg.6 mm. Margine I.) .5 mm. între 6-10 ani .GM= 15. Margine sup.1mm. nn. de condilul mdb. alveolar inferior la gaura mandibulara .plica pterigo-mandibulară .la Spina Spix .27 mm. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi .GM= 16..este ant.-sup.risc: lezarea a. (Incizură). mandibular la g. c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie.creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A .reper: creasta zigomatico-alveolară . dar si rad. b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie. între 10-16 ani . . PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal.Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n.GM= 25 mm.(stg.coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2.repere: . (drt. maxilare n.tendonul m.la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n. In sens vertical.deci în fosa pterigopalatină .). maxilar la g.mai jos faţă de planşeul fosei nazale .

temporala superficială si a. dinţilor sinusali : P2. b. c. cu a.T.lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat . Aceste raporturi sunt în funcţie de: a. Ext.aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct. 2.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar . b. Componenta radiculară este reprezentată de răd.ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) . Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a. maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern . c. M1. mărimea şi forma sinusului maxilar. lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali . sub planşeul fosei nazale .Ext.nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat .există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat . Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal. b. înălţimea procesului alveolar al maxilarului .există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l. a. în dreptul planşeului fosei nazale.K.stilomandibular) 20 .M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A. (reper lig. Raporturi posterioare A. M2.Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) ..post. în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA. coborât în proc.

n.lingual.1 mm 21 .intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg. bucal.bucal. MM) .mandibulei si paralel cu marg.temporal.vasele transverse ale feţei . Infraorbital. Mental Submentală n. Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg. Transvers al gâtului Submandibulară n. n. Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: . buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m.n. se gaseste pe fata interna a ram. Auricular Mare Bucală n. VII (Z. Supratrohlear Temporală n. locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n. Bucal Labială n.ant.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt.alveolar inf.mandibulei si tendonul m.Infraorbital.rr . n.a ram.a ram.ant.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11. N. B. • Este reper pentru anestezia n. n. Supraorbital. Zigomaticotemporal. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg. n. terminale ale n. nervii pterigopalatini. bucale.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal. n.Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. nervul zigomatic. ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori. Mental Mentală n. Zigomatico-facial.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr.n. n.n. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr.lingual.n. nervul infraorbital Parotideomaseterină n.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical. n.

DPP posterior:marg.digastric =>ant:marg.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.MH =>contine:ductul submandibular.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.m.digastric ant:marg.Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.MH sup:n.limfatici submentali 22 .hipoglos.descoperirea a.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m.hioglos-subtire.MH =>m.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m.m.n.milohioidieni si 2-3 ggl.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.vena linguala În reg. patrulater. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.post.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.submandibulara este folosit ptr.milohioidian Formeaza impreuna cu m.prelungirea anterioara a glandei submandibulare.n.m.MH =>sup:n. descoperirea a.lingual.HG si m.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.post. acoperit anterior de m. ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.post.

importanta limite: anterior.mucoasa retromolara. medial. lateral. mandibula (inclusiv dintii inferiori). AI la torusul Weissbrem. inervatie.glanda parotida continut: nn. dintii superiori. superior: m.incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei . regiunea palatina. infraorbital. poziţie. limitele libera/continuata.trece prin fisura pterigomaxilara . L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B. lingual.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter.se termina la gaura sfenopalatina . L la Spina Spix. sinusul maxilar. AI la torusul Weissbrem 2) nn.planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani).L.L. aspect mat/coaja de portocala.fata inerna a ramului mandibulei. la 5 mm sup ( 10-16 ani).intra in fosa pterigopalatina .planul de ocluzie al dintilor superiori nn. alveolar inferior (+a si v). AI.fasciculul A si P. continut. ureche. bucal. Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat.la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . coloratie.m.Artera maxilara in regiunile studiate . la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 .trece prin butoniera retrocondiliana . faringe. lig sfenomandibular importanţa.aici se face anestezia: 1) nn B. spatiul pterigomandibular: limite. obraz.aici are traiect postero-anterior . Deosebiri: fixarea. pterigoidieni). milohioidian (+a si v). pterigoidian lateral. temporal.ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) . AI. pterigoidian medial. posterior. meninge. buza superioara.

.atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar. mediu /1 craniu: 3% Nr. arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2.- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare. mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar. *atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE .apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max. .apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr.teorii : . . *dimensiunile răd dentare.atrofia prin aport sanguin scăzut.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale.atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare.5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 .atrofia prin nesolicitare funcţională.

7. 8. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri.faciala in regiunile studiate.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 5. 4. 7. 4. 6. 2. 3. 1. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. facial 5. 2. 4. 7. 5. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 9.bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. 3. elemente componente ale rap dento-sinusale 1. 7. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1. 2.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4.digastric A. 4. 2. 6.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1.M2 in procesele alvelorae 2. 6. planul 2 al regiunii temporale. Inervatie si vasc reg nazala 3. 5. Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n. 3. 5. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. 2. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 .Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6. 6.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1. 8.A. 3.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2. 4. 3. 7. dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior. si o chestie cu inervatia nuj cui.1.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8. 5. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m. Histologia osului mandibular 6. 6.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7.

26 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful