1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). Vestibulul bucal Reg palatina 1.frâul buzei sup 2.eminenţa canină 8.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile. . 1. Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. gaura mentală 7. Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: . La nivelul mandibulei. 1.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal. sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf. . Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar.porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2. gaura infraorbitală 6. cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. Zona incisivo-canină: .între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică.fosa canină 9. iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular. creasta zigomatico-alveolară 10. 3 .fosa canină 9. plicile alveolo-bucale (bride) 4.în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) .procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. plicile alveolo-bucale (bride) 4. papila parotidiană 5. papila parotidiană 5.eminenţa canină 8.4. Premolarii si M1: .rădăcinile lor în .frâul buzei inf 3. creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n.infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală.frâul buzei inf 3.rădăcinile lor. perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1. gaura mentală 7. . Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei.frâul buzei sup 2. .poziţie neutră ( centru ). (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . 2. . gaura infraorbitală 6.

în consecinţă. platysma . 4. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. n.m. alv inf nn.planul visceral (faringe. ţesut subcutanat . post nn. alv inf nn. alv sup ant. facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune.tegument 2. n mental (buza inf) n. la 2 cm sub arcul zigomatic. Aplicatii practice la nervul facial.Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. -.spaţiul carotic 5. facial I.planul prevertebral . tvs. Zona mută (Seres Sturm L. facial -limfatice (la ggl. descriere planuri. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. -. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. alv inf n. cerv. bucal. mijl. Inervatia mucoasei si a gingiei. Inciziile tegumentare. hioid. sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. n palatin mare n nasopalatin. post nn. mijl. Stratigrafia trigonului carotic 1. alv sup ant.Incizii pentru a nu leza n. mental. alv sup ant.S: linia trago-comisurală.planul scalenic 1. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 .) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . mental. n. bucal. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. lama superficialã a fasciei cervicale . SCM 4. superficiali) 3. . mijl.rr. al gat . n palatin mare n nasopalatin.face teaca m. mental.rr. Trigonul carotic: enumerare planuri. IO (buza sup). bucal. cartilajul tiroid laringian) . bucal n nasopalatin.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. . planuri profunde .3. J.I: linia care uneşte mijlocul marg. post nn.

Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a.infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: . Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie . . →răd. . hemoragiile pot fi grave. 1.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . →răd.vestibulară.rădăcina acestui dinte are o poziţie . palatinală . . -verticală de circa 3 cm. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0.care interesează numai tegumentul. Aplicatii practice ale arterelor in reg. iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei. .aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar. dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile). Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor). Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale. 5 . Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios. meningee medie şi alveolară inferioară.5 cm.poziţie neutră ( centru ). studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni. Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale. artera maxilară cu ramurile ei .perpendiculară pe arcul zigomatic. . Linia de incizie de 3—4 cm.aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare . Asemănător zonei incisivo-canine. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire.situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează). platysma. la graniţa cu regiunea submandibulară.neutră în procesul alveolar. Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian. Premolarul 2 sup: .unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar.. Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului.spongioasa retroalveolară este redusă. . .o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal.mai apropiată de lama compactă externă V.paralelă cu artera. sub ea.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3.arterele timpanică anterioară. b.rădăcinile lor în . . lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire.2. Se secţionează pielea. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră.

→ probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale. trece profund de m.proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă.înălţimea feţei. sup. . .proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime).zona PM ++ (2 mm) 4. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior.înălţimea procesului alveolar.N. Incisivii: a.N. MH.SA.zona M ++++(3-4 mm) 4. 1.. DIGASTRIC ANTERIOR. M. POST.85 mm V. HG. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. sup.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular. Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: . planul vascular retromuscular ( retrohioglosian).82 mm V sup. Incisivul central: . • înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 .MARG.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4. .. Incisivul lateral . Clasele subantrale.DPP POSTERIOR.TENDON M.20 mm Palatinal. profund de muşchiul hioglos. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale. c.are apexul mai depărtat de planşeul nazal. SUPERIOR.ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid. incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR.. XII INFERIOR. O-oral) Lăţimea V.MARG. b. hioglos şi apoi pătrunde în limbă.Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei. M. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR. 4.CORN MARE HIOID ANTERIOR. . POST.lungimea rădăcinilor dentare.

planşeul nazal devine ascendent lateral. b2) Vena temporalä superficială. . posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii. b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. —artera temporală medie (profundă medie) care perforează m. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. spre vestibular. —ram parietal. ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. • palatul plat (coborât).-POST. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n.infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular. axul alveolar şi radicular este mai vertical. →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal. • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) .împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară. . . —ram frontal. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP. d.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei. b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial. perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP. în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. → creastă alveolară lată. b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 . Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos. .ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. alveolari sup-mijl. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic.IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1.procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală.temporal către planul vasculo-nervos. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală).ramură senzitivă a nervului mandibular. b3) Nervul auriculo-temporal . • palatul înalt → creastă alveolară înaltă.-ANT. Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar . e.

D2.un os imatur. n. Auriculotemporal. buccinator − trece profund de m. D5. limfatici submentali. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid . a. anterior de m. maseter perforează m. Se apreciaza supletea planseului .in apropierea hioidului eferente. meningee medie si a. timpanica ant. a. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1. 8 . maseterin. Alv. sub mucoasa bucală.ggl.K. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1.. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A. cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii. Topografia ganglionior submentali . pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup. nervul alveolar inferior si n.mediani. Inf.lateral de grupul mijlociu posteriori. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 . n. facial. lingual n. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. cu a. Auriculotemporal.ggl.maxilara la acest nivel: a. anastomoza lor nervul coarda timpanului n.M.Ext. maseterină.T. anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. buccinator.fistulă salivară 2.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent. Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal.in spatiul interdigastric anteriori. maxilară a.Raporturile A. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. a. D4. la marg. temporala superficială si a.laterali.inferior de protuberanta mentala mijlocii. − trece iniţial superficial.este os primar cortical.are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan. este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.

Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial.. 9 . arterial).merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). timpanica ant. între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . la nivel cu colul mandibulei. . -3. Durerea va iradia.contactele interdentare.Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar. În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil. Începe în loja parotidiană. a. ( vezi reg..nervul auriculotemporal. maxilara si n. temporală). peste arcul zigomatic... meningee medie si a.orbitală) şi ramuri terminale ( r.traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A. Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. dă ramuri colaterale ( a. La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei. Raporturile mediale -1.M.merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal. frontală.maxilara la acest nivel: a... lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. Aspectul poate fi pozitiv. v. Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a. în ţesutul subcutanat al regiunii temporale.elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a. gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de .T. Este extrem de activ metabolic. parietală. Alv. temporală medie şi a. Auriculotemp -2-din a. Inf. carotidă externă.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare . zigomatico. • Descoperirea arterei temporale superficiale. plat sau negativ. La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului. r.nervul alveolar inferior si n. in special temporal -4.

raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian.canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). buccinator şi muşchilor ridicători.iar apexurile lui se pot uni inferior de canal. Cel mai frecvent tip de raport . c. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). inervează m. înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m. situaţie care poate face extracţia acestui dinte. ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf.capul în extensie. Se găsesc în joja geniană. e. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă. buccinator şi muşchii coborâtori. b.) d. nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. tumori laringiene) .infrahioidieni .Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. 10 . vestibular sau oral. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular. dramatică. a reg. Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar.după incizia cutanată. Relatiile canalului mandibular cu dintii a. se îndepărtează extern mm. • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare.

m. Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon. lateral de unghiul gurii.prin canalul infraorbital.m. unul superficial.m. Venele regiunii: vena facială. bucali şi submandibulari. a. Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal .alcătuit din două planuri musculare. . . < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă. a. c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul. . Bucală. a. .Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular .m. Arterele regiunii: a. b)Cu regiunea orbitală . . şi inferiori . ramuri bucale superioare şi inferioare. zigomatic mare. aici este un spaţiu intermuscular. C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare. bucal. buccinator: . ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului. . zigomatic mic. vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg. vena bucală. nervul infraorbital şi nervul bucal 11 .m. zigomatico-orbitală.la 1cm. vena infraorbitală. Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial. ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. suflat. altul profund. B) Planul muscular profund: continuu. fluierat. este alcătuit din muşchii: < m.m.m. A) Planul muscular superficial: este discontinuu.transversă a feţei . . este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii . coborâtor al unghiului gurii. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie. astfel: ramuri zigomatice.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). Facială.pe ligamentu1 pterigo-mandibular.prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului.vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară . < m. . < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului.cu inserţie:.m. . sau loja geniană (a obrazului).la nivelul nodulului comisural (modiolus). Infraorbitală.ductului parotidian . a. platysma.cu origine:.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale. ridicător al buzei superioare. orbicular al ochiului. risorius. parotidieni superficiali.

continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare.Distributia plexiforma a n. această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie). pterig. Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . forţa cea mai mică o dezvoltă m. Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex. med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. b.alveolar inferior a. c. Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%). . Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. plexiformă. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată. întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară.la dentat a. a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală. CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală . Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos). . b. -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală.la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală. care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral.această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular.

Gaura mentală situată sub M1 (3. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a.pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) .meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale. mental. Limite:. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. 5%) Poziţia găurii infraorbitale . Kwak. 13 . Lui Α gg.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian. alv inf n. bucl. Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e. alv sup ant. pterigoidian lateral Conţinut:Α n. 5%) d. IO (buza sup). Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13.c. aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare. n mental (buza inf) n. post nn.capul inferior al m.exobaza . forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak. mijl.pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie.aponevroza interpterigoidiană . Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. mandibular şi rr. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn.

pe vasele temporale superficiale .P: marginea posterioară a ramului mandibulei.. facial) . pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila.inferiori.la polul inferior al părţii superficiale eferente. in special temporal Când discul atinge nn..aici sunt rr. SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m. cervicali profunzi (VJI). • Este reper pentru anestezia n.ggl. (reper lig. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m. Ganglionii parotidieni-sistematizare.S: linia trago-comisurală. endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl. Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi. .post. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire . subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor.I: linia care uneşte mijlocul marg.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice. Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie . . submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 . superficiali.4-10. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget.Aplicatii practice la raporturile ATM..de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. de aceea excursia condilului mdb.) Zona mută (Seres Sturm L.ggl. Ext. P a ramului mandibulei cu comisura bucală.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . ale n. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona. pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele. pe VJE eferente.intraparotidieni.stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia. Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire.anterior si superior de tragus..

5 cm. Se secţionează pielea. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii.Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. Linia de incizie de 3—4 cm. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm.fistulă salivară 2. la graniţa cu regiunea submandibulară. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. platysma. sub ea. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 . în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.

2-2. temporală medie din a.8-2.maxilar # aa. temporale profunde: anterioară şi posterioară din a. 5-5.IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup.post din peretele post. —ram frontal. . este de 2.obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP. 16 . al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo. .Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie. În zona canină . —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos.4-2 mm. 2. ram senzitiv din n.compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1.-POST.9 mm. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul . Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa.3mm . Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale.post. de asemenea.pentru a evita accidentele vasculare. La nivel apical : 2. —ram parietal.canalul incisiv. .ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. ♫ apar hematoame profunde .canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare. alveolare sup.Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1.7-2. maxilară şi a. de asemenea mai groasă. . .1 mm.Compacta vestibulară de 1.Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.5 mm). maxilar sau n.7 mm. În zona incisivă .compacta linguală este bine dezvoltată.compacta linguală. (dimensiune medie 2. temporală superficială.

rugile palatine. Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală. are dimensiunile medii de 2. iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual.4-9.6 mm. linia Ah.3 mm . apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant.9. foveolele palatine. cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. rafeul palatin.diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf.5. Spongioasa este puţin densă. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine. Compacta linguală: scade de la 2 la 1.aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 . a mandibulei. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post. iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase . Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic. mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat). grosimea crescând spre M3. . Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară . de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale. intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva.

(doar ptr. senzitiv din ggl. la 1 cm. injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR.acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare . după Scarpa. 2 canale ANT. pot exista 4 canale.anesteziem şi nn. pterigopaltin. pe linia mediană. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram.în planşeul nazal la 1-1.gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax. ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant. şi POST. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V .5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3.Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson.la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă. retroalveolar . o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 .anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 . de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost. nervi) anestezia-.

plica pterigo-mandibulară .27 mm.GM= 25 mm. pterigoid . Margine I.5 mm.mai jos faţă de planşeul fosei nazale . (drt. .deci în fosa infratemporală . In sens vertical. alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare . alveolar inferior la gaura mandibulara .risc: lezarea a.la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n.repere: .calea: suprazigomatică . b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie. între 6-10 ani .17.reper: baza proc. dar si rad.5 mm.calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.Lăţimea ramului mandibulei= 31-31. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi .marginea anterioară a ramului mandibular .9 mm..la Spina Spix . c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie.la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale .).deci în fosa pterigopalatină . GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori. maxilare lezarea plex venos ptg. nn. . între 10-16 ani . rotundă .planul de ocluzie al dinţilor inferiori .6 mm.GM= 11 mm.Creasta Temporală.coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2. maxilar la g.este ant..1mm. chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 . Margine sup.GM= 15. PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal. peste 16 ani.Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n. ovală . de condilul mdb. (Incizură). temporal . maxilare n.creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A .risc: lezarea a.GM= 16.(stg.-sup.) Margine P – GM= 9 mm.reper: creasta zigomatico-alveolară . mandibular la g.) .tendonul m.

M1. M2.ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) .nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat . Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar . maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern .aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct.post. Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a.T.lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . b. (reper lig.M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A. în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) . mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat . temporala superficială si a. b. coborât în proc. Raporturi posterioare A. dinţilor sinusali : P2. Componenta radiculară este reprezentată de răd. a. înălţimea procesului alveolar al maxilarului .de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. Aceste raporturi sunt în funcţie de: a. cu a.K. Ext. b. 2.. c.Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. în dreptul planşeului fosei nazale.stilomandibular) 20 . sub planşeul fosei nazale .există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat .Ext. lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali . mărimea şi forma sinusului maxilar.există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l. c.

Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. Zigomatico-facial.n.alveolar inf. MM) . Auricular Mare Bucală n. Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: . Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg. Zigomaticotemporal. ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr.Infraorbital.ant. n. bucal. Supraorbital. nervii pterigopalatini. nervul zigomatic.a ram. n.bucal.n. • Este reper pentru anestezia n. VII (Z.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m. locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n. n. se gaseste pe fata interna a ram. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal. bucale.mandibulei si paralel cu marg.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr.n. n. n.mandibulei si tendonul m. n.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg.vasele transverse ale feţei .lingual. n. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr. B.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr.a ram. Transvers al gâtului Submandibulară n.1 mm 21 . N. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical.ant. Supratrohlear Temporală n. Mental Mentală n. Bucal Labială n. Infraorbital. n. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg.lingual.rr . terminale ale n.n. Mental Submentală n. nervul infraorbital Parotideomaseterină n.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11. buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m.temporal.

stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.MH =>m.digastric ant:marg.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr.descoperirea a.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m.MH =>sup:n. descoperirea a.vena linguala În reg.lingual.prelungirea anterioara a glandei submandibulare. descoperirea a.post.limfatici submentali 22 .m.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m. acoperit anterior de m.HG si m. patrulater.MH sup:n. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.m.n.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.submandibulara este folosit ptr.milohioidieni si 2-3 ggl.milohioidian Formeaza impreuna cu m.DPP posterior:marg.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.post.MH =>contine:ductul submandibular.hipoglos.Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.hioglos-subtire.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.digastric =>ant:marg.post.n. ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.m.

Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat.incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei .Artera maxilara in regiunile studiate . L la Spina Spix.trece prin butoniera retrocondiliana .fata inerna a ramului mandibulei. faringe.L. pterigoidieni).m.planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani). AI la torusul Weissbrem. lateral.aici se face anestezia: 1) nn B. posterior. L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B. la 5 mm sup ( 10-16 ani). lingual. ureche. limitele libera/continuata.fasciculul A si P. pterigoidian medial. superior: m.la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . mandibula (inclusiv dintii inferiori). temporal. pterigoidian lateral.mucoasa retromolara. Deosebiri: fixarea. alveolar inferior (+a si v). poziţie.aici are traiect postero-anterior . coloratie. meninge. dintii superiori.trece prin fisura pterigomaxilara . aspect mat/coaja de portocala. la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 . lig sfenomandibular importanţa. AI la torusul Weissbrem 2) nn. importanta limite: anterior. buza superioara. infraorbital.se termina la gaura sfenopalatina . AI. regiunea palatina. continut.planul de ocluzie al dintilor superiori nn. inervatie. medial. bucal. milohioidian (+a si v).intra in fosa pterigopalatina . spatiul pterigomandibular: limite.ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) .glanda parotida continut: nn. AI.L. obraz. sinusul maxilar.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter.

- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare. mediu /1 craniu: 3% Nr.atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II.5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 . mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar.atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar. . 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2. *atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE .atrofia prin aport sanguin scăzut. arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale. . arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. . CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max.teorii : .atrofia prin nesolicitare funcţională. *dimensiunile răd dentare. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr.

bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. 5.faciala in regiunile studiate. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri. 7.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2. 6. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1.M2 in procesele alvelorae 2. 5. 2.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. 1. 7. planul 2 al regiunii temporale.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 6. 5. elemente componente ale rap dento-sinusale 1.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7. 7. dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior. 3. 8. 4. 4. Inervatie si vasc reg nazala 3.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 5. 3. 4. 6.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8. 2.1. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m.digastric A. Histologia osului mandibular 6. 3. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. 5. 2.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1. si o chestie cu inervatia nuj cui. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 . Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n. 7. 7. 3. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. 4.A. 3. 2. 4. 6.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. 6. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1. 2. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4. facial 5. 9. 8.

26 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful