1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

plicile alveolo-bucale (bride) 4.eminenţa canină 8. Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal. Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon.frâul buzei sup 2.infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral. Vestibulul bucal Reg palatina 1. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). gaura infraorbitală 6. gaura infraorbitală 6. Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. .rădăcinile lor. plicile alveolo-bucale (bride) 4.frâul buzei sup 2.frâul buzei inf 3. . (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . gaura mentală 7. Premolarii si M1: .fosa canină 9.rădăcinile lor în . gaura mentală 7.frâul buzei inf 3. papila parotidiană 5. Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: . creasta zigomatico-alveolară 10. creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n. 3 . . 2. cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular. Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei. . 1. 1. Zona incisivo-canină: .procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală.fosa canină 9. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic.4. sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3.poziţie neutră ( centru ). . papila parotidiană 5.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală.între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică.porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar.eminenţa canină 8. perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile.în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) . La nivelul mandibulei.

rr. ţesut subcutanat . facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune.tegument 2. Stratigrafia trigonului carotic 1. alv sup ant. post nn.planul prevertebral . hioid. n mental (buza inf) n. mental. J. sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. . n palatin mare n nasopalatin. SCM 4. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. alv sup ant. n. la 2 cm sub arcul zigomatic. Zona mută (Seres Sturm L. mijl.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: .spaţiul carotic 5.3. bucal.planul scalenic 1. -. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. facial -limfatice (la ggl.planul visceral (faringe. alv inf n. n palatin mare n nasopalatin. cerv.face teaca m.I: linia care uneşte mijlocul marg. mental. planuri profunde . post nn. platysma . bucal. bucal. alv sup ant. . IO (buza sup). facial I.S: linia trago-comisurală. lama superficialã a fasciei cervicale . Inciziile tegumentare. mijl. n.Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. al gat . Aplicatii practice la nervul facial. cartilajul tiroid laringian) . 4.rr. bucal n nasopalatin. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 . Inervatia mucoasei si a gingiei. descriere planuri. mijl.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. post nn. -. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn.m. Trigonul carotic: enumerare planuri.Incizii pentru a nu leza n. tvs. mental. alv inf nn. alv inf nn. superficiali) 3. în consecinţă.

.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire.5 cm. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . b. .situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează). Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios. Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a.o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal. 5 . . lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire. hemoragiile pot fi grave. Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale.paralelă cu artera.neutră în procesul alveolar. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. Aplicatii practice ale arterelor in reg. artera maxilară cu ramurile ei .aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar.vestibulară. Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. .2. dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile).infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: .perpendiculară pe arcul zigomatic. . palatinală . Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale. . →răd. meningee medie şi alveolară inferioară.rădăcina acestui dinte are o poziţie . sub ea. 1.arterele timpanică anterioară. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie . fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră.. Premolarul 2 sup: .relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). Se secţionează pielea. Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor). iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei. platysma.spongioasa retroalveolară este redusă. studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni. .rădăcinile lor în . Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului. Linia de incizie de 3—4 cm. Asemănător zonei incisivo-canine. .unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar. -verticală de circa 3 cm. →răd.aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare . la graniţa cu regiunea submandibulară.care interesează numai tegumentul.mai apropiată de lama compactă externă V. Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian.poziţie neutră ( centru ).

• înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 . M.82 mm V sup. . Incisivul central: . sup. .MARG. XII INFERIOR. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior. DIGASTRIC ANTERIOR.înălţimea feţei.N. 1. profund de muşchiul hioglos. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar. sup.SA. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR.DPP POSTERIOR.lungimea rădăcinilor dentare.zona M ++++(3-4 mm) 4. . M.înălţimea procesului alveolar..CORN MARE HIOID ANTERIOR.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4.N. 4. Clasele subantrale. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR. Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: . Incisivul lateral . POST. POST. O-oral) Lăţimea V.zona PM ++ (2 mm) 4.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular..ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid.85 mm V. hioglos şi apoi pătrunde în limbă. → probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale.proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime). planul vascular retromuscular ( retrohioglosian).Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei.are apexul mai depărtat de planşeul nazal. . c. Incisivii: a. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale. trece profund de m. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale.proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă.20 mm Palatinal. HG. MH.MARG.. SUPERIOR.TENDON M. b.

—artera temporală medie (profundă medie) care perforează m. • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) . perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii. . b2) Vena temporalä superficială. —ram frontal. e. b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. . →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal. —ram parietal. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). axul alveolar şi radicular este mai vertical. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. . procesul alveolar este mai dur şi mai puternic.temporal către planul vasculo-nervos. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP. ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular.IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1. b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei. → creastă alveolară lată.ramură senzitivă a nervului mandibular. b3) Nervul auriculo-temporal . în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii.procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală.împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară. d. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. . b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 . • palatul înalt → creastă alveolară înaltă.infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular.planşeul nazal devine ascendent lateral. • palatul plat (coborât).-ANT. Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar . alveolari sup-mijl. spre vestibular.-POST. Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos.

anastomoza lor nervul coarda timpanului n. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 . D5.in spatiul interdigastric anteriori.Ext. meningee medie si a. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii. Topografia ganglionior submentali .lateral de grupul mijlociu posteriori. Auriculotemporal. − trece iniţial superficial. Inf. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1. D2. cu a. temporala superficială si a.Raporturile A. anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială..un os imatur. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. maxilară a.ggl. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual. Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent. Auriculotemporal. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.ggl.T. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. D4.K. nervul alveolar inferior si n. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. a. sub mucoasa bucală. facial. anterior de m.are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan. lingual n. timpanica ant.M. n.in apropierea hioidului eferente. a.inferior de protuberanta mentala mijlocii. maseterin. n.fistulă salivară 2. buccinator. Se apreciaza supletea planseului . cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular. a.este os primar cortical. 8 . limfatici submentali. maseterină. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm.maxilara la acest nivel: a.laterali. pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid .mediani. Alv. la marg. buccinator − trece profund de m.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. maseter perforează m.

Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil. între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). Auriculotemp -2-din a. La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului. arterial). in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . r.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare . Raporturile mediale -1.orbitală) şi ramuri terminale ( r. Alv. La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei. În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena.. • Descoperirea arterei temporale superficiale..elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a.maxilara la acest nivel: a. parietală. carotidă externă.. dă ramuri colaterale ( a. .M. in special temporal -4. Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a. Durerea va iradia. frontală.merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal. maxilara si n. a. gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de .nervul auriculotemporal.. Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. v. timpanica ant. Începe în loja parotidiană. Este extrem de activ metabolic. zigomatico.. Aspectul poate fi pozitiv. peste arcul zigomatic.T. meningee medie si a. temporală medie şi a. la nivel cu colul mandibulei. în ţesutul subcutanat al regiunii temporale.nervul alveolar inferior si n. -3. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial. 9 . temporală)..traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A. ( vezi reg. plat sau negativ.contactele interdentare.merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). Inf.

ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. tumori laringiene) .infrahioidieni .iar apexurile lui se pot uni inferior de canal.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare. Relatiile canalului mandibular cu dintii a.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare. se îndepărtează extern mm. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian. c.capul în extensie. înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m. Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar. e.după incizia cutanată. b. buccinator şi muşchii coborâtori. 10 . situaţie care poate face extracţia acestui dinte. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă. buccinator şi muşchilor ridicători. a reg.canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). inervează m. ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf. • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. Cel mai frecvent tip de raport . vestibular sau oral. Se găsesc în joja geniană. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic.) d. dramatică.

vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară .m.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale. zigomatic mic. vena bucală. astfel: ramuri zigomatice.pe ligamentu1 pterigo-mandibular. c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul.m. şi inferiori . nervul infraorbital şi nervul bucal 11 .m.cu inserţie:.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. Facială. a.alcătuit din două planuri musculare.m.m. . ridicător al buzei superioare. zigomatico-orbitală. unul superficial.transversă a feţei . < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului. platysma.prin canalul infraorbital. ramuri bucale superioare şi inferioare. buccinator: . B) Planul muscular profund: continuu. . ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului. sau loja geniană (a obrazului). bucal. . zigomatic mare.prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului.ductului parotidian . Infraorbitală. < m. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie. bucali şi submandibulari. . este alcătuit din muşchii: < m. altul profund. < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă. Bucală. este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii . C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare. Venele regiunii: vena facială. Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial.Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular . . vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg.m. ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). . a. risorius. Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal . orbicular al ochiului. suflat. . parotidieni superficiali. fluierat.m. ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. b)Cu regiunea orbitală . vena infraorbitală. a. . coborâtor al unghiului gurii. . Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon.la 1cm. lateral de unghiul gurii.cu origine:.la nivelul nodulului comisural (modiolus). Arterele regiunii: a. aici este un spaţiu intermuscular. A) Planul muscular superficial: este discontinuu. a.m.

plexiformă.această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). b. această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie). Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos). a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. . de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată. CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală .la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală. explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular. Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. c. continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare. b. . uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex. -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală. pterig. care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%). Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie.Distributia plexiforma a n. forţa cea mai mică o dezvoltă m. întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară.alveolar inferior a.la dentat a.

Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e. mental. Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. n mental (buza inf) n. Gaura mentală situată sub M1 (3. aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. Lui Α gg. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn.c. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a.exobaza .capul inferior al m. bucl. alv sup ant. mijl.aponevroza interpterigoidiană .pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) . Limite:. alv inf n. mandibular şi rr.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian.meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale. 5%) d. 13 . IO (buza sup).pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie. pterigoidian lateral Conţinut:Α n. forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak. 5%) Poziţia găurii infraorbitale . post nn. Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13. Kwak.

pe VJE eferente. endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl. Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand.la polul inferior al părţii superficiale eferente. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 .. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor.inferiori. in special temporal Când discul atinge nn. pe vasele temporale superficiale . pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice. • Este reper pentru anestezia n.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire. Ganglionii parotidieni-sistematizare..Aplicatii practice la raporturile ATM.intraparotidieni. superficiali. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire . facial) .S: linia trago-comisurală.ggl. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget.stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia. pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila. (reper lig..P: marginea posterioară a ramului mandibulei. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi.aici sunt rr. de aceea excursia condilului mdb. . Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie .ggl. . cervicali profunzi (VJI).) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: ..post. ale n.) Zona mută (Seres Sturm L. SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m. Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere.anterior si superior de tragus. Ext.I: linia care uneşte mijlocul marg.4-10.

sub ea. platysma. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 . la graniţa cu regiunea submandibulară. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială.Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1.5 cm. Se secţionează pielea. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri.fistulă salivară 2. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. Linia de incizie de 3—4 cm. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.

este de 2.7 mm.-POST. 2.5 mm).Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine. —ram parietal.IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup.post. al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo. temporală superficială. În zona canină .post din peretele post. ram senzitiv din n. .compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1. —ram frontal. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul . . Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale.Compacta vestibulară de 1. ♫ apar hematoame profunde .compacta linguală este bine dezvoltată. .obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială.canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare. 16 . maxilară şi a.Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.2-2. (dimensiune medie 2. de asemenea mai groasă.9 mm.1 mm. Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP.4-2 mm.pentru a evita accidentele vasculare. 5-5.Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1. de asemenea.8-2. —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos.7-2.compacta linguală. . temporală medie din a. În zona incisivă .canalul incisiv. maxilar sau n. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. La nivel apical : 2.maxilar # aa. .3mm . alveolare sup. temporale profunde: anterioară şi posterioară din a. Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa.

iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual. linia Ah. iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase . are dimensiunile medii de 2. rafeul palatin. rugile palatine. grosimea crescând spre M3. . de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale. mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat).diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf. Spongioasa este puţin densă.5. foveolele palatine.4-9.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 . intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica.9. a mandibulei. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post. Compacta linguală: scade de la 2 la 1. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine. Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală.6 mm.aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă. Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară .Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic. Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior.3 mm . apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant. cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva.

pe linia mediană.anesteziem şi nn. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V . ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal. şi POST.la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă.anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 . la 1 cm. o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 .5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3. de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost. după Scarpa. retroalveolar .acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram. injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR. nervi) anestezia-.Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant. pterigopaltin.în planşeul nazal la 1-1.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare .(doar ptr. pot exista 4 canale. senzitiv din ggl. 2 canale ANT.gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax.

GM= 15.reper: baza proc.5 mm.repere: ..Creasta Temporală. alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare .la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale . PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal. (Incizură).la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n. între 10-16 ani . Margine I. nn.deci în fosa infratemporală . In sens vertical.este ant.GM= 25 mm. (drt. ovală . rotundă .Lăţimea ramului mandibulei= 31-31.9 mm. temporal . . b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie. c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie.calea: suprazigomatică .calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.-sup. maxilare lezarea plex venos ptg.plica pterigo-mandibulară .coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2.GM= 16. chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 .creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A . GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori. maxilare n. .deci în fosa pterigopalatină . Margine sup.risc: lezarea a.) . maxilar la g.1mm. alveolar inferior la gaura mandibulara . dar si rad. de condilul mdb.marginea anterioară a ramului mandibular .reper: creasta zigomatico-alveolară .) Margine P – GM= 9 mm. între 6-10 ani . mandibular la g.6 mm.Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n.).planul de ocluzie al dinţilor inferiori .mai jos faţă de planşeul fosei nazale .(stg.la Spina Spix .. peste 16 ani.GM= 11 mm.risc: lezarea a.5 mm.27 mm.tendonul m. pterigoid .17. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi .

Ext. în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. coborât în proc. 2.. Raporturi posterioare A. sub planşeul fosei nazale . (reper lig. Aceste raporturi sunt în funcţie de: a.T.există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l.post.există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat . b. Componenta radiculară este reprezentată de răd.nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat . c. maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern . a.M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A.aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct. mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat . Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a. în dreptul planşeului fosei nazale. b.lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . cu a. lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali . M1. b. c.Ext. dinţilor sinusali : P2. mărimea şi forma sinusului maxilar.K.Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) . M2.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar .ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) . temporala superficială si a. Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal.stilomandibular) 20 . înălţimea procesului alveolar al maxilarului .

Zigomaticotemporal.ant. ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori.a ram. terminale ale n. bucale.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr. se gaseste pe fata interna a ram. Zigomatico-facial. Bucal Labială n. n.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg. nervul infraorbital Parotideomaseterină n. MM) .1 mm 21 .temporal. Supraorbital. Supratrohlear Temporală n. locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n.n. n.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr. Mental Submentală n.n. buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m. Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr. • Este reper pentru anestezia n.lingual.alveolar inf. N. Mental Mentală n. n. VII (Z. B. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr.Infraorbital.bucal.a ram. Infraorbital.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt.mandibulei si paralel cu marg.n. Auricular Mare Bucală n.rr .anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg. bucal.lingual. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical. Transvers al gâtului Submandibulară n. nervii pterigopalatini. n. n.ant. nervul zigomatic. n.n. n.mandibulei si tendonul m.Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. n.vasele transverse ale feţei . Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: .

submandibulara este folosit ptr.lingual.MH =>contine:ductul submandibular.digastric ant:marg.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.HG si m.DPP posterior:marg.n.post. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.vena linguala În reg.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m. descoperirea a.m.m. patrulater.digastric =>ant:marg. ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.MH =>m.hioglos-subtire.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr.prelungirea anterioara a glandei submandibulare.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.MH =>sup:n.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.limfatici submentali 22 .milohioidian Formeaza impreuna cu m.MH sup:n.m.descoperirea a.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m. descoperirea a.post.post.hipoglos.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.milohioidieni si 2-3 ggl.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.n. acoperit anterior de m.

dintii superiori.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter. milohioidian (+a si v). medial. pterigoidieni). Deosebiri: fixarea. ureche. AI la torusul Weissbrem. inervatie.fasciculul A si P. lingual. buza superioara. AI.m.se termina la gaura sfenopalatina . superior: m.la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . spatiul pterigomandibular: limite.trece prin fisura pterigomaxilara . posterior.fata inerna a ramului mandibulei. importanta limite: anterior. coloratie.aici se face anestezia: 1) nn B.glanda parotida continut: nn. la 5 mm sup ( 10-16 ani). AI. faringe. bucal. mandibula (inclusiv dintii inferiori). sinusul maxilar.Artera maxilara in regiunile studiate . infraorbital.intra in fosa pterigopalatina .L.ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) .planul de ocluzie al dintilor superiori nn. lateral. Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat. la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 . alveolar inferior (+a si v).incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei . L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B.mucoasa retromolara. aspect mat/coaja de portocala. pterigoidian medial.L. limitele libera/continuata. lig sfenomandibular importanţa. meninge.aici are traiect postero-anterior . continut. L la Spina Spix. AI la torusul Weissbrem 2) nn. regiunea palatina. temporal.trece prin butoniera retrocondiliana .planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani). poziţie. obraz. pterigoidian lateral.

apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar. *atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE .5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 .atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max. arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%. *dimensiunile răd dentare. 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr. .atrofia prin aport sanguin scăzut.atrofia prin nesolicitare funcţională. mediu /1 craniu: 3% Nr. arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.teorii : . .apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale.- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare.atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare. .

Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n. 3. 6.M2 in procesele alvelorae 2. 5.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8. 8. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 . Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6. 5.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4. facial 5. 8.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2.A.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 2. 3. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n.digastric A. 3. 7. 5. 4.faciala in regiunile studiate. 9. 3. 1. 2. Inervatie si vasc reg nazala 3. 7. 6.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7. 4.bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. 7. 6. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri. 5. 4. Histologia osului mandibular 6.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 5. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. 6.1. 7. 2.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. 7.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. elemente componente ale rap dento-sinusale 1. 4. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9. 3. planul 2 al regiunii temporale. 4. dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior. si o chestie cu inervatia nuj cui. 2. 2. 6.

26 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful