1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei. sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf.în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) . gaura mentală 7. Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon. . procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. creasta zigomatico-alveolară 10.frâul buzei sup 2.fosa canină 9.fosa canină 9.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1.porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2. .frâul buzei inf 3. gaura infraorbitală 6. gaura infraorbitală 6. cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte.frâul buzei sup 2. gaura mentală 7.între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. Vestibulul bucal Reg palatina 1.rădăcinile lor în .procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal. 2.eminenţa canină 8.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. plicile alveolo-bucale (bride) 4. . .4. La nivelul mandibulei. iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular. 1.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile. Zona incisivo-canină: . Premolarii si M1: .frâul buzei inf 3. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . plicile alveolo-bucale (bride) 4. 1.poziţie neutră ( centru ). Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar. creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n.rădăcinile lor. 3 .eminenţa canină 8. papila parotidiană 5. Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: .infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral. . papila parotidiană 5.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale.

platysma . cerv. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 .I: linia care uneşte mijlocul marg. alv inf nn. alv sup ant.Incizii pentru a nu leza n. mijl. . P a ramului mandibulei cu comisura bucală. mental. post nn. planuri profunde . facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune. mental. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn.planul scalenic 1. al gat .planul prevertebral . n palatin mare n nasopalatin. bucal. -. lama superficialã a fasciei cervicale . Aplicatii practice la nervul facial. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. alv inf n.m. Inervatia mucoasei si a gingiei.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . bucal. bucal n nasopalatin. mijl. în consecinţă. Stratigrafia trigonului carotic 1.planul visceral (faringe. -. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. post nn. Trigonul carotic: enumerare planuri. J. n palatin mare n nasopalatin. alv sup ant.Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. IO (buza sup). n. alv sup ant. n. Inciziile tegumentare. n mental (buza inf) n. alv inf nn.tegument 2. mijl. cartilajul tiroid laringian) .S: linia trago-comisurală. facial I. la 2 cm sub arcul zigomatic. sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. post nn.spaţiul carotic 5. descriere planuri. mental. superficiali) 3.face teaca m. facial -limfatice (la ggl.3. bucal. tvs. SCM 4. Zona mută (Seres Sturm L. hioid.rr.rr. . 4. ţesut subcutanat .

1.rădăcinile lor în . sub ea. Premolarul 2 sup: . . . hemoragiile pot fi grave. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie .arterele timpanică anterioară.infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: .aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare .2. b. Aplicatii practice ale arterelor in reg. →răd.perpendiculară pe arcul zigomatic. Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale. Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a. lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire. artera maxilară cu ramurile ei .aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar. Se secţionează pielea. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios. palatinală . Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale.. platysma. 5 . -verticală de circa 3 cm.o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal.spongioasa retroalveolară este redusă.neutră în procesul alveolar. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) .vestibulară. Asemănător zonei incisivo-canine. .mai apropiată de lama compactă externă V.poziţie neutră ( centru ). Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii. iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei. Linia de incizie de 3—4 cm. meningee medie şi alveolară inferioară. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile).paralelă cu artera.5 cm. Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului. la graniţa cu regiunea submandibulară. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. . . .situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează). .rădăcina acestui dinte are o poziţie . . Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian. →răd.unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni. Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor).care interesează numai tegumentul.

82 mm V sup.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4.ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid. b. .. .proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime). POST.MARG.N. Clasele subantrale. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR.zona PM ++ (2 mm) 4. sup. Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: .TENDON M. → probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale.Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei. .DPP POSTERIOR. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale. Incisivii: a.zona M ++++(3-4 mm) 4.are apexul mai depărtat de planşeul nazal. planul vascular retromuscular ( retrohioglosian). M. c.lungimea rădăcinilor dentare. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale. sup.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular. HG.proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă. hioglos şi apoi pătrunde în limbă...SA.CORN MARE HIOID ANTERIOR.N.înălţimea procesului alveolar. . Incisivul lateral .înălţimea feţei. POST. 1. trece profund de m. O-oral) Lăţimea V. Incisivul central: . TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR.85 mm V. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior. M.MARG. • înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 . SUPERIOR. XII INFERIOR. DIGASTRIC ANTERIOR.20 mm Palatinal. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar. profund de muşchiul hioglos. MH. 4.

• palatul înalt → creastă alveolară înaltă.procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. —ram frontal.-POST. • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) . . b3) Nervul auriculo-temporal .-ANT. Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei. . • palatul plat (coborât).infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. d.ramură senzitivă a nervului mandibular. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). spre vestibular. —ram parietal. . —artera temporală medie (profundă medie) care perforează m.temporal către planul vasculo-nervos. e. Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar . b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial. b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 . în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. . ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei.IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal.planşeul nazal devine ascendent lateral. axul alveolar şi radicular este mai vertical.împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară. perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. → creastă alveolară lată. Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. b2) Vena temporalä superficială. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n. alveolari sup-mijl.

la marg.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. sub mucoasa bucală..are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan. maseter perforează m. lingual n. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A. anastomoza lor nervul coarda timpanului n. Alv. Topografia ganglionior submentali . facial. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. 8 . a. − trece iniţial superficial.fistulă salivară 2. buccinator − trece profund de m.este os primar cortical. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm.Raporturile A. n.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent. Auriculotemporal.laterali.inferior de protuberanta mentala mijlocii. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1.un os imatur.Ext.M. Se apreciaza supletea planseului . D4. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual. D5. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 . a.maxilara la acest nivel: a.K. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii. cu a. maxilară a. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. a. n. Inf. maseterin. limfatici submentali.lateral de grupul mijlociu posteriori. pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup.in spatiul interdigastric anteriori. temporala superficială si a. timpanica ant. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. maseterină. anterior de m.ggl.mediani. este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.in apropierea hioidului eferente. Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid . cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular. D2. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1. anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. meningee medie si a. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal. nervul alveolar inferior si n.T.ggl. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. Auriculotemporal. buccinator.

zigomatico.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil.traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A. r.. timpanica ant. Alv..elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a.merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). Durerea va iradia. Inf.. în ţesutul subcutanat al regiunii temporale. temporală). peste arcul zigomatic.M. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. Începe în loja parotidiană. Aspectul poate fi pozitiv. • Descoperirea arterei temporale superficiale.Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar. a.nervul auriculotemporal.nervul alveolar inferior si n. plat sau negativ. carotidă externă.. arterial). temporală medie şi a.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare . parietală. În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena.contactele interdentare. La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei. in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a. frontală. Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial. meningee medie si a. Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului.. Este extrem de activ metabolic.orbitală) şi ramuri terminale ( r.T. gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de .maxilara la acest nivel: a. între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). in special temporal -4. la nivel cu colul mandibulei.. dă ramuri colaterale ( a. Raporturile mediale -1. Auriculotemp -2-din a.merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal. . maxilara si n. -3. v. ( vezi reg. 9 .

e.capul în extensie. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă. raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). situaţie care poate face extracţia acestui dinte.după incizia cutanată. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. b. vestibular sau oral.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare. inervează m.iar apexurile lui se pot uni inferior de canal. ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. Cel mai frecvent tip de raport . Relatiile canalului mandibular cu dintii a. 10 . ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf. se îndepărtează extern mm. Se găsesc în joja geniană. • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular. c. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian. 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare. buccinator şi muşchilor ridicători. a reg.) d. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%).canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar. buccinator şi muşchii coborâtori.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m. dramatică. tumori laringiene) .infrahioidieni .

.transversă a feţei .m.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. a. . orbicular al ochiului. bucali şi submandibulari. . unul superficial. ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale.Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular . . platysma.cu inserţie:.cu origine:. buccinator: . Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon. . ramuri bucale superioare şi inferioare. c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul. zigomatic mare.alcătuit din două planuri musculare. .prin canalul infraorbital.m. B) Planul muscular profund: continuu.m. aici este un spaţiu intermuscular.pe ligamentu1 pterigo-mandibular.m. parotidieni superficiali. < m. a. Infraorbitală. A) Planul muscular superficial: este discontinuu. bucal.la nivelul nodulului comisural (modiolus).la 1cm. Arterele regiunii: a. fluierat. altul profund. vena bucală.vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară . vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg. Facială. a. b)Cu regiunea orbitală . C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare. Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial. < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului. . lateral de unghiul gurii. a.m. este alcătuit din muşchii: < m. ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). ridicător al buzei superioare. coborâtor al unghiului gurii. sau loja geniană (a obrazului).prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului. < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă. . zigomatic mic.m. risorius. suflat. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie. este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii . Venele regiunii: vena facială.m. astfel: ramuri zigomatice. ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. zigomatico-orbitală. . Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal . vena infraorbitală. nervul infraorbital şi nervul bucal 11 .ductului parotidian .m. Bucală. şi inferiori .

b. a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex.la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală. Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . b. plexiformă. -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos).această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular.Distributia plexiforma a n. . de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală. c.alveolar inferior a. Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară. care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral. Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie. . med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare.la dentat a. CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală . pterig. forţa cea mai mică o dezvoltă m. această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie). Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%).

Lui Α gg. Kwak. alv inf n. mijl. IO (buza sup).aponevroza interpterigoidiană . bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. mandibular şi rr.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian. 5%) Poziţia găurii infraorbitale .c. bucl. forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak.pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie.capul inferior al m. pterigoidian lateral Conţinut:Α n. aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare.pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) . mental.meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale. Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e. Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. 13 . regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. Gaura mentală situată sub M1 (3. post nn. alv sup ant. Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a. Limite:.exobaza . 5%) d. n mental (buza inf) n.

P: marginea posterioară a ramului mandibulei. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. • Este reper pentru anestezia n. endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl.I: linia care uneşte mijlocul marg. superficiali. cervicali profunzi (VJI). . Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie .) Zona mută (Seres Sturm L. Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m.. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m.stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia.4-10.intraparotidieni..de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car.S: linia trago-comisurală. Ganglionii parotidieni-sistematizare.anterior si superior de tragus.. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 . pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila..ggl. (reper lig. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi. Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere. subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor.Aplicatii practice la raporturile ATM. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire . facial) .post.inferiori.la polul inferior al părţii superficiale eferente. pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele. pe vasele temporale superficiale . ale n. . PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl. in special temporal Când discul atinge nn.aici sunt rr. pe VJE eferente. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget.ggl. de aceea excursia condilului mdb. Ext.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice.

mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. la graniţa cu regiunea submandibulară. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii. Se secţionează pielea. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri. sub ea.5 cm.fistulă salivară 2. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. Linia de incizie de 3—4 cm. platysma. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 . După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire.Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM.

maxilară şi a. —ram frontal.4-2 mm. este de 2. alveolare sup.Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine.9 mm. 2. 16 . —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos.obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială.Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.7 mm.Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1. ♫ apar hematoame profunde .7-2. de asemenea.compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1.5 mm). Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa. temporale profunde: anterioară şi posterioară din a.-POST.canalul incisiv.maxilar # aa. Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale. —ram parietal.post din peretele post.IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul . În zona canină . În zona incisivă .compacta linguală. .3mm .pentru a evita accidentele vasculare. La nivel apical : 2. . 5-5.8-2. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie. maxilar sau n.compacta linguală este bine dezvoltată. . temporală medie din a.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. de asemenea mai groasă. Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP. . al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo.post.1 mm. temporală superficială.2-2.Compacta vestibulară de 1. (dimensiune medie 2.canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare. ram senzitiv din n. .

intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica. cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post. grosimea crescând spre M3. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva. linia Ah. Compacta linguală: scade de la 2 la 1.aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă.9. Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară . iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase . are dimensiunile medii de 2. de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale.4-9. foveolele palatine.6 mm. a mandibulei. iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual. rafeul palatin.diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic. .5.3 mm . Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior. mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat). apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant. Spongioasa este puţin densă. rugile palatine. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 .

Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson. pot exista 4 canale. pe linia mediană. ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal.anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 .la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare . injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR. senzitiv din ggl. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant. de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost.acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -.gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram. nervi) anestezia-. şi POST. 2 canale ANT. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V .5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3.în planşeul nazal la 1-1. retroalveolar .(doar ptr. la 1 cm.anesteziem şi nn. după Scarpa. pterigopaltin. o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 .

planul de ocluzie al dinţilor inferiori .) . de condilul mdb.-sup.5 mm. pterigoid . (Incizură).risc: lezarea a. .repere: .deci în fosa pterigopalatină . GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori.Lăţimea ramului mandibulei= 31-31. maxilare lezarea plex venos ptg.reper: creasta zigomatico-alveolară . între 6-10 ani .GM= 15. (drt.GM= 11 mm.(stg. chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 . ovală . Margine sup.mai jos faţă de planşeul fosei nazale . PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal.este ant. .tendonul m. c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi .GM= 25 mm. alveolar inferior la gaura mandibulara .la Spina Spix .). peste 16 ani.calea: suprazigomatică . nn.17.coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2.plica pterigo-mandibulară .6 mm.deci în fosa infratemporală . alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare . Margine I. temporal . rotundă .la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale . între 10-16 ani .5 mm. mandibular la g.. In sens vertical. b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie.1mm..27 mm.) Margine P – GM= 9 mm.la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n.creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A .Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n. maxilar la g.calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.reper: baza proc.GM= 16. maxilare n.risc: lezarea a.9 mm.Creasta Temporală.marginea anterioară a ramului mandibular . dar si rad.

în dreptul planşeului fosei nazale. c. temporala superficială si a. dinţilor sinusali : P2.T.stilomandibular) 20 .K. Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a. Componenta radiculară este reprezentată de răd. a. b. mărimea şi forma sinusului maxilar. (reper lig. mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat . M1. Aceste raporturi sunt în funcţie de: a. coborât în proc. sub planşeul fosei nazale .aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct.. maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern .există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat . în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar .nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat . Raporturi posterioare A. M2. Ext.Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. b. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) . 2.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car.există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l.Ext.lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . cu a. Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal. b. c. lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali .post. înălţimea procesului alveolar al maxilarului .M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A.ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) .

Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg.ant. n. Infraorbital.temporal.vasele transverse ale feţei .alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical. B.lingual. Transvers al gâtului Submandibulară n.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m.n. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11.bucal. n. Zigomaticotemporal.lingual. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr. buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m. terminale ale n.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg. Zigomatico-facial.Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. Mental Mentală n. nervii pterigopalatini. nervul infraorbital Parotideomaseterină n.mandibulei si tendonul m.a ram. bucal.rr .Infraorbital. Mental Submentală n. se gaseste pe fata interna a ram. n. ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt. n. • Este reper pentru anestezia n. n. n. Auricular Mare Bucală n. VII (Z. n.ant. nervul zigomatic.mandibulei si paralel cu marg. Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: . Supratrohlear Temporală n. MM) . locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr. bucale.n. Supraorbital. N. Bucal Labială n.alveolar inf.n.a ram.n.1 mm 21 . n.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr.

ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.MH =>sup:n.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.n.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.lingual. acoperit anterior de m.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.milohioidian Formeaza impreuna cu m.MH =>m.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m.MH sup:n.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m.descoperirea a.post.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.DPP posterior:marg.milohioidieni si 2-3 ggl.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.submandibulara este folosit ptr.digastric =>ant:marg.HG si m.m.limfatici submentali 22 .prelungirea anterioara a glandei submandibulare.n.vena linguala În reg.Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.m.hipoglos.hioglos-subtire. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.post. descoperirea a.m.digastric ant:marg.MH =>contine:ductul submandibular.post. patrulater.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.

pterigoidieni).fata inerna a ramului mandibulei.L. AI. L la Spina Spix. temporal. poziţie. ureche. aspect mat/coaja de portocala.trece prin butoniera retrocondiliana .mucoasa retromolara. lig sfenomandibular importanţa. pterigoidian lateral.m.fasciculul A si P.se termina la gaura sfenopalatina . alveolar inferior (+a si v).ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) . coloratie. AI. inervatie. superior: m. spatiul pterigomandibular: limite.aici se face anestezia: 1) nn B.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter. meninge. limitele libera/continuata. AI la torusul Weissbrem. lateral. Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat. Deosebiri: fixarea.planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani). pterigoidian medial. sinusul maxilar.aici are traiect postero-anterior . dintii superiori.trece prin fisura pterigomaxilara . continut. la 5 mm sup ( 10-16 ani). posterior. lingual.incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei .L. milohioidian (+a si v). obraz. la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 .glanda parotida continut: nn. buza superioara. AI la torusul Weissbrem 2) nn. importanta limite: anterior.planul de ocluzie al dintilor superiori nn. L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B.intra in fosa pterigopalatina . infraorbital. bucal.la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . faringe.Artera maxilara in regiunile studiate . mandibula (inclusiv dintii inferiori). regiunea palatina. medial.

arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%.atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr. . *atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE . mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. .atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare. arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. *dimensiunile răd dentare. . CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max.atrofia prin aport sanguin scăzut. mediu /1 craniu: 3% Nr.5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 .apare în interiorul anvelopei osoase clasa II.atrofia prin nesolicitare funcţională.- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale. 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2.teorii : .

dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior.bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. 3. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6. 6. 2.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2. 4. 3. 4. facial 5. 7.faciala in regiunile studiate. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n. 3.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9.1. 5. planul 2 al regiunii temporale. 5. 2. Histologia osului mandibular 6.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 6.A. 1. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m. 9. Inervatie si vasc reg nazala 3. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1. 4. 2. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri. 3.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 5. 5. 4. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1. 8. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 . 6. 5.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4. 8. 6. 7. 6. Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. 2.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. 7.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8.digastric A.M2 in procesele alvelorae 2. elemente componente ale rap dento-sinusale 1. 7. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. 2.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7. 4. si o chestie cu inervatia nuj cui. 3.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. 7.

26 .