Sunteți pe pagina 1din 26

1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTAL - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITAL - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcie anterioar; trimite rr. mediale i laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face n dreptul feei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face ct mai aproape de marginea liber a gingiei, fr a ocoli abcesul - vrful bisturiului trebuie direcionat n afar 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rdcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibular rdcina palatinal la M1 sup e lipit de compacta palatinal spongioasa palatinal este redus la nivelul rdcinii MV de obicei la M1 rdcinile DV i P sunt la acelai nivel vestibulo-oral infeciile de la molari de la rdcina DV difuzeaz vestibular de la rdcina P difuzeaz palatinal - de la radcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibular n zona rdcinii MV e dublat de creasta zigomaticoalveolar) M1 inf poate avea o poziie neutr (vestibulo-lingual) pentru c proc alveolar se lrgete Frecvent are poziie vestibularizat; infeciile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)


a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroid, glandele paratiroide:superioar i inferioar ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical n teaca carotic b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe i esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidian superioar i rr.ei 2. a.tiroidian inferioar i rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmic i subistmic 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distan pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

6. limfatice 7. nervul laringeu superior i ramurile lui, intern i extern n.laringeu recurent emite rr.traheale i esofagiene i continu cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaiile liniei milohioidiene cu apexurile dinilor depind de: a. nlimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rdcinilor dentare; d. dispoziia liniei milohiodiene (ascendent posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecii submandib.), restul dinilor avnd apexurile situate superior de aceast linie( infecia sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontal Temporal Infratemporal Parotideo-maseterin Bucal Labial Mental Submental Submandibular Ramura temporofrontal a nervului facial Ramura temporofrontal a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu i posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu i post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial i rr sale terminale: temporo-frontal, zigomatic, bucal sup.i inferioar, marginal a mandibulei, cervical Ramuri zigomatice, bucale i marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pntece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)esutul subcutanat 3)lama superficial a fasciei cervicale 4)planul muchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

4. Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. Vestibulul bucal Reg palatina
1.frul buzei sup 2.frul buzei inf 3. plicile alveolo-bucale (bride) 4. papila parotidian 5. gaura infraorbital 6. gaura mental 7.eminena canin 8.fosa canin 9. creasta zigomatico-alveolar 10 anurile vestibulare rafeul palatin papila incisiv plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminena crligului pterigoidian gaura palatin mare linia Ah foveole palatine torusul palatin

Reg sublinguala
1 trigonul sublingual 2 frul limbii 3 caruncula sublingual 4 eminena sublingual 5 plica sublingual 6 n. sublingual

Reg retromolara
foveea retromolar sup papila retromolar sup tuberculul alveolar sup papila retromolar inf. pernia retromolar glandular tuberculul mandibular (tuberculul piriform)

1. Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal;


1.frul buzei sup 2.frul buzei inf 3. plicile alveolo-bucale (bride) 4. papila parotidian 5. gaura infraorbital 6. gaura mental 7.eminena canin 8.fosa canin 9. creasta zigomatico-alveolar 10.poriunea terminal a anurilor vestibulare

2. Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar; La nivelul mandibulei, procesul alveolar este mai dur i mai puternic. 1. Zona incisivo-canin: - procesul alveolar este ngustat n direcie labio-lingual, - osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibular i lingual. - o infecie de la aceti dini poate evolua oral sau vestibular, dar n special vestibular ( compacta extern vestibular este mai subire dect cea lingual). 2. Premolarii si M1: - rdcinile lor n - relaie apropiat cu compacta extern vestibular (frecvent), - poziie neutr ( centru ), (la acest nivel procesul alveolar se lrgete) - o infecie de la aceti dini evolueaz de obicei vestibular i mai rar oral 3. Molarul al 2-1ea i al 3-lea: - rdcinile lor- n relaie apropiat cu compacta extern lingual (regul la M3) - ntre alveolele M2-M3 i lama compact extern vestibular a procesului alveolar este un strat osos gros linia oblic. - infeciile de la aceti dini evolueaz oral, - micile intervenii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile.
Uneori alveola M3 iese pe suprafaa intern a mandibulei asemntor unui balcon, iar alteori poziia este att de intern nct este situat aproape n totalitate n interiorul arcului alveolar mandibular.

Lama compact externa orala a procesului alveolar este cea mai subire la nivelul M3 existnd pericolul fracturrii ei, cu lezarea nervului lingual n timpul extraciilor acestui dinte. 3

3. Aplicatii practice la nervul facial; -- Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiaz sub form de evantai prin ramurile sale terminale n regiunea bucal. Inciziile tegumentare, n consecin, nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. -- Incizii pentru a nu leza n. facial I. Orientarea formaiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. facial) i a ductului parotidian Stenon este orizontal de aceea se recomand inciziile transversale n aceast regiune, la 2 cm sub arcul zigomatic, sau verticale naintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. J. Zona mut (Seres Sturm L.) reprezint teritoriul n care inciziile nu afecteaz ramurile nervului facial i este delimitat astfel: - S: linia trago-comisural, - P: marginea posterioar a ramului mandibulei, - I: linia care unete mijlocul marg. P a ramului mandibulei cu comisura bucal. 4. Trigonul carotic: enumerare planuri, descriere planuri. Stratigrafia trigonului carotic
1.tegument 2. esut subcutanat - m. platysma - rr. n. tvs. al gat - rr. n. facial -limfatice (la ggl. cerv. superficiali) 3. lama superficial a fasciei cervicale - face teaca m. SCM

4.spaiul carotic

5. planuri profunde - planul visceral (faringe, hioid, cartilajul tiroid laringian) - planul prevertebral - planul scalenic

1. Inervatia mucoasei si a gingiei; regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara

Nervul/nervii nn. alv sup ant, mijl, post nn. mental, bucal, alv inf nn. alv sup ant, mijl, post nn. mental, bucal, alv inf nn. alv sup ant, mijl, post nn. mental, bucal, alv inf n. IO (buza sup), n mental (buza inf) n. bucal n nasopalatin, n palatin mare n nasopalatin, n palatin mare n nasopalatin, n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4

2. Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a. Dac prezint dou rdcini (n majoritatea cazurilor), rd.vestibular- unit de lama extern vestibular a procesului alveolar, rd. palatinal - aproape n centrul poriunii spongioase alveolare - aproape de lama compact extern oral a procesului alveolar. - o infecie poate difuza vestibular i palatinal. b. Dac prezint o rdcin (rar) alveola sa este lipit lama compact extern vestibular este separat de lama compact extern oral prin os spongios. Asemntor zonei incisivo-canine, lama compact extern vestibular a procesului alveolar este subire. Premolarul 2 sup: - spongioasa retroalveolar este redus, - rdcina acestui dinte are o poziie - neutr n procesul alveolar, - mai apropiat de lama compact extern V, - infeciile de la acest nivel evolueaz vestibular Premolarii inf: - rdcinile lor n - relaie apropiat cu compacta extern vestibular (frecvent), - poziie neutr ( centru ), (la acest nivel procesul alveolar se lrgete) - o infecie de la aceti dini evolueaz de obicei vestibular i mai rar oral 3. Aplicatii practice ale arterelor in reg. studiate n fracturi subcondiliene nalte poate fi afectat i coninutul acestei regiuni. artera maxilar cu ramurile ei - arterele timpanic anterioar, meningee medie i alveolar inferioar; Artera facial: se palpeaz pentru luarea pulsului comprimnd-o pe mandibul naintea maseterului. Ea trebuie protejat n timpul inciziilor abceselor bucale, iar n hemoragii accidentale este necesar descoperirea i ligatura ei. Descoperirea arterei se face n unghiul postero-inferior al regiunii, la grania cu regiunea submandibular. Linia de incizie de 34 cm. va fi paralel cu marginea inferioar a mandibulei i la 0,5 cm. sub ea, mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioar a maseterului. Se secioneaz pielea, platysma, fascia cervical superficial i apare mnunchiul facial cu vena situat posterior de arter. Se va ligatura artera i apoi se va sutura tegumentu1 cu 34 fire. Proiecia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care unete unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucal i de aici n anul labionaso-genian. 1. Datorit calibrului relativ mare i dispoziiei n planuri a arterelor labiale, dac sunt secionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile), hemoragiile pot fi grave. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectueaz o incizie - situat ntre tragus i condilul mandibulei (care se palpeaz), -vertical de circa 3 cm., - perpendicular pe arcul zigomatic, - paralel cu artera, - care intereseaz numai tegumentul. 5

Se disec esutul subcutanat i se identific artera prin pulsaiile ei.


planul vascular retromuscular ( retrohioglosian)- ARTERA LINGUAL TRAIECT: intr din trigonul carotic n aceast regiune la nivelul cornului mare al osului hioid, trece profund de m. hioglos i apoi ptrunde n limb.
PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR- N. XII INFERIOR- CORN MARE HIOID ANTERIOR- DPP POSTERIOR- MARG. POST. M. HG. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR- TENDON M. DIGASTRIC ANTERIOR- MARG. POST. M. MH. SUPERIOR- N. XII

Aceste regiuni reprezint locuri unde artera lingual poate fi descoperit chirurgical i ligaturat, profund de muchiul hioglos.

4. Clasele subantrale.- SA- sub sinusul maxilar n funcie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular, O-oral) Limea V. sup. - zona incisiv ++++++ (5-6 mm) 4,85 mm V. sup..- zona PM ++ (2 mm) 4,82 mm V sup- zona M ++++(3-4 mm) 4,20 mm Palatinal, latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar, incisivii sunt situai sub planeul fosei nazale. 1. Incisivii: a. Raporturile lor cu planeul fosei nazale depind de: - nlimea feei, - nlimea procesului alveolar, - lungimea rdcinilor dentare. b. Incisivul central: - proces alveolar cu nlime mic i rdcin dentar lung, apexul acestui dinte poate atinge lama osoas compact i subire care formeaz planeul fosei nazale, probleme n cursul interveniilor chirurgicale periapicale sau apicale, o infecie de la acest dinte poate ajunge n meatul nazal inferior; - proces alveolar cu nlime mare i rdcin dentar scurt strat osos gros ntre cele 2 structuri (10 mm grosime). c. Incisivul lateral - are apexul mai deprtat de planeul nazal. nclinaie distal i oral a 1/3 apicale radiculare 6

planeul nazal devine ascendent lateral, apexul IL vine rar n contact cu planeul nazal. d. Forma procesului alveolar n regiunea incisiv depinde i de forma palatului osos, palatul nalt creast alveolar nalt, palatul plat (cobort), creast alveolar lat. e. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric n procesul alveolar, spre vestibular, axul alveolar i radicular este mai vertical. Osul alveolar al incisivilor este unit cu lama compact extern vestibular a procesului alveolar ; este separat de lama compact extern palatinal prin os spongios ( pan ) - infeciile de la aceti dini vor difuza spre vestibular, - IL abcese palatinale (1/3 apical a rdcinii este nclinat palatinal) 1. Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei, procesul alveolar este mai dur i mai puternic. - procesul alveolar este ngustat n direcie labio-lingual, - osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibular i lingual. - o infecie de la aceti dini poate evolua oral sau vestibular, dar n special vestibular ( compacta extern vestibular este mai subire dect cea lingual). Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori
NERVII ALVEOLARI SUP.-POST. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP.-ANT. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascuns de o proeminen osoas # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitat la piele # uneori anestezicul ajunge n orbit => prinde n. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilateral # anestezia prinde uneori PM1 i PM2 dac includem n. alveolari sup-mijl. n grupul anterior

Planul 2 al regiunii temporale

esutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde:


b1) Artera temporal superficial- ramur terminal a arterei carotide externe care trece anterior de tragus i trimite la acest nivel ramurile: artera zigomatico-orbital, artera temporal medie (profund medie) care perforeaz m.temporal ctre planul vasculo-nervos; ram frontal, ram parietal. b2) Vena temporal superficial- mpreun cu vena maxilar formeaz vena retromandibular. b3) Nervul auriculo-temporal - ramur senzitiv a nervului mandibular, posterior de vasele temporale superficiale i inerveaz senzitiv (tegumentul) partea postero-superioar a regiunii. b4) Ramura zigomatico-temporal a nervului zigomatic care ajunge n regiune prin gaura zigomatico-temporal, perforeaz muchiul i fascia temporal i inerveaz senzitiv (tegumentul) n partea antero-inferioar a regiunii. b5) Ramura temporal (temporo-frontal) a nervului facial, ramur motorie pentru muchii mimicii de la nivelul calvariei. b6) Vase limfatice care conduc limfa n ganglionii parotidieni superficiali i profunzi 7

Raporturile A.T.M. cu nervii/arterele din regiune


Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporal superficial bifurcatia A.K.Ext. cu a. temporala superficial si a. maxilar a.maxilara la acest nivel: a. timpanica ant., a. meningee medie si a. Alv. Inf. a. maseterin, a. Temporal profund posterioar Raporturile ATM cu artere i cu nervi Nervii n. facial, n. Auriculotemporal, anastomoza lor nervul coarda timpanului n. Auriculotemporal, nervul alveolar inferior si n. lingual n. maseterin, n. Temporal profund posterior

Palparea planseului bucal

Se face-bimanual, cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular. Se apreciaza supletea planseului , se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare)
Ductul parotidian in regiunea bucala

Ductul parotidian Stenon n regiunea bucal:


continu n aceast regiune traiectul orizontal, trece iniial superficial, apoi profund de corpul adipos al obrazului la 1 cm. anterior de m. maseter perforeaz m. buccinator trece profund de m. buccinator, sub mucoasa bucal, pe care o perforeaz n dreptul coletului M2 sup. Ductul parotidian Stenon: se proiecteaz pe o linie care unete lobul urechii cu aripa nasului. Descoperirea ductului Stenon Indicaii: 1.fistul salivar 2.litiaz salivar Se face a) la nivelul vestibulului bucal cnd calculul este inclavat n poriunea terminal b) pe cale cutanat, la marg. anterioar a maseterului unde are poziia cea mai superficial. Incizia orizontal lung de 3-4 cm. este centrat de punctul unde se intersecteaz linia de proiecie a ductului care unete lobul urechii cu aripa nasului, cu linia ajuttoare cobort de la tragus spre unghiul gurii. Dup incizia tegumentului i a esutului subcutanat, ductul nvelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus n eviden pe o lungime de 3-4 cm; n funcie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat n cazul fistulei salivare. Topografia ganglionior submentali - ggl. limfatici submentali- in spatiul interdigastric

anteriori- inferior de protuberanta mentala mijlocii- mediani, la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid - laterali- lateral de grupul mijlociu posteriori- in apropierea hioidului eferente- ggl. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali
Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1- este os primar cortical; D2- are os cortical dens pn la poros pe creast i n rest os trabecular grosolan; (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaia romneasc) D3 - cortical subire i poroas i os trabecular fin; D4- aproape nu exist cortical i osul trabecular fin constituie singurul os prezent; D5- un os imatur. 8

Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar. Aspectul poate fi pozitiv, plat sau negativ. Este extrem de activ metabolic. Prezint un grad mare de modificare n funcie de forele de masticaie.

gingia interdentar
Forma ei este stabilit n funcie de - contactele interdentare, - limea suprafeelor aproximale dentare - traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-pri frontal Form Puncte de 1 parte piramidal contact lateral Mai plate VO Suprafee de Parte V i P\O contact

Separate prin zona cervical (epiteliu nekeratinizat)

Raporturi mediale A.T.M. Raporturile mediale -1- elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a., v. maxilara si n. Auriculotemp -2-din a.maxilara la acest nivel: a. timpanica ant., a. meningee medie si a. Alv. Inf. -3- nervul auriculotemporal- acest nerv prezint risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil.. Durerea va iradia, in special temporal -4- nervul alveolar inferior si n. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri, in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate Este ramur terminal din a. carotid extern; ncepe n loja parotidian, la nivel cu colul mandibulei; Are traiect vertical: n glanda parotid (n planul medial, arterial), peste arcul zigomatic, n esutul subcutanat al regiunii temporale. La polul superior al glandei parotide iese mpreun cu vena ei i nervul auriculotemporal pediculul superior al parotidei; La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului, ntre tragus ( se vede) i condilul mandibulei ( se palpeaz); n regiunea temporal: are posterior nervul i anterior vena; d ramuri colaterale ( a. temporal medie i a. zigomatico- orbital) i ramuri terminale ( r. frontal- merge n esutul subcutanat al regiunii frontale mvn temporal; r. parietal- merge n esutul subcutanat al regiunii parietale); Descoperirea arterei temporale superficiale.... ( vezi reg. temporal).

Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secionarea traheei) i traheostomia (canularea traheei) n cazul obstruciei laringiene (corp strin laringian, tumori laringiene) - capul n extensie- dup incizia cutanat, se ndeprteaz extern mm.infrahioidieni - traheotomie nalt (supraistmic) sau joas (subistmic) dup ligaturi vasculare. 2/ Comunicrile spaiilor peribucale i periviscerale cefalice cu cele cervicale i continuarea celor din urm cu mediastinul favorizeaz apariia mediastinitelor supurate dup infecii buco-dentare. Relatiile canalului mandibular cu dintii a. Cel mai frecvent tip de raport - canalul mandibular este n contact cu fundul alveolei molarului 3i 2 (50%), b. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). c. raport cu rdcinile celor 3 molari i cu rdcina premolarului 2 (10%). Acest ultim tip de raport este normal la tineri (nlimea corpului mandibular nu este definitiv.) d. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rdcinile extinse dincolo de coninutul canalului mandibular, vestibular sau oral. e. Foarte rar canalul mandibular se poate plasa ntre rdcinile ultimului molar,iar apexurile lui se pot uni inferior de canal, situaie care poate face extracia acestui dinte, dramatic. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei

Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facial a nervului zigomatic, nervul infraorbital i nervul bucal Ramuri motorii n regiunea bucal Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial; Se gsesc n joja genian; Inerveaz muchii mimicii de la acest nivel; ramuri zigomatice pentru muchii planului superficial; ramuri bucale nsoesc ductul parotidian, nconjoar corpul adipos al obrazului se distribuie m. buccinator i muchilor ridictori; ramura marginal a mandibulei trece peste vasele faciale n partea inf. a reg. inerveaz m. buccinator i muchii cobortori. 10

Planul 3 al regiunii bucale

Planul muscular
- alctuit din dou planuri musculare, unul superficial, altul profund, aici este un spaiu intermuscular, bucal, sau loja genian (a obrazului). A) Planul muscular superficial: este discontinuu, este a1ctuit din muchi ai mimicii care n majoritate converg spre unghiul gurii - m. platysma, - m. cobortor al unghiului gurii, - m. risorius, - m. ridictor al buzei superioare, - m. zigomatic mic, - m. ridictor comun al buzei superioare i aripii nasului, - m. zigomatic mare, - m. orbicular al ochiului. B) Planul muscular profund: continuu, este alctuit din muchii: < m. ridictor al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine); < m. buccinator: - cu origine:- la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. i inferiori - pe ligamentu1 pterigo-mandibular; - cu inserie:- la 1cm. lateral de unghiul gurii, - la nivelul nodulului comisural (modiolus); < este singuru1 muchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringian i maseterin < are o dispoziie profund; < are rol mai redus n mimic i mai mare n masticaie, suflat, fluierat; < prin tonusul su contribuie la meninerea formei obrazului mpiedicndu-i distensia prea mare n timpul masticaiei sau suflatului.

C) Spaiul bucal (loja genian):


Este situat ntre cele dou planuri musculare. Comunicrile spaiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporal -pe calea vaselor i nervului bucal - prin grsimea masticatorie din care face parte i corpul adipos al obrazului. b)Cu regiunea orbital - prin canalul infraorbital. c)Cu regiunea parotideo-maseterin de-a lungul- ductului parotidian - vaselor transverse ale feei d)Cu regiunea submandibular - pe calea tecilor perivasculare ale arterei i venei faciale. Conine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon. Arterele regiunii: a. Facial, a. Infraorbital, a. Bucal, a.transvers a feei , a. zigomatico-orbital, Venele regiunii: vena facial, vena infraorbital, vena bucal, vena transvers a feei Vasele limfatice: Se vars n gg. parotidieni superficiali, bucali i submandibulari. Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial, astfel: ramuri zigomatice, ramuri bucale superioare i inferioare, ramura marginal a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facial a nervului zigomatic, nervul infraorbital i nervul bucal 11

Distributia plexiforma a n.alveolar inferior a. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezint o structur ramificat, plexiform, ntreptrunderi fine ale nervului cu artera alveolar inferioar. b. Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei nconjurat uneori de o teac conjunctiv dens (n interiorul canalului osos), continundu-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos ntre trunchiul nervului i apexurile dentare. c. Din plexul alveolar inferior localizat ntre canalul mandibular i rdcinile dinilor inferiori pornesc ramificaii fine, care pot aborda rdcinile dentare apical i mai rar lateral, uneori ptrunznd n canalul radicular la distan apreciabil de apex, explicnd existena deltei apicale n treimea apical a canalului radicular. Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii

Reg sublinguala

Muschii ridicatori ai mandibulei observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei.


a) cnd se contract toate cele 3 perechi de muchi ridictori n acelai timp se va produce ridicarea mandibulei; -fora lor de contracie devine maxim cnd exist contact interdentar maxim WEBER i FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece micarea de ridicare a mandibulei se face pe vertical; fora cea mai mic o dezvolt m. pterig. med b) cnd se contract toate cele 3 perechi de muchi ridictori n acelai timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar; - aceast presiune se numete presiune ocluzal (n poziia de contact interdentar); aceast presiune ocluzal se va transmite la parodoniu( parodoniu= sistemul de fixare al dinilor n os= periodoniul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie); de la parodoniu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase i va ajunge la scoara cerebral. Apare astfel senzaia de durere i scoara va da comand de reducere a forei de contracie. CONCLUZIE:intensitatea forei de contracie a muchilor ridictori ai mandibulei este reglat permanent de sensibilitatea parodoniului

Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mental - la edentat : la 1/2 distanei dintre marginea anterioar a muchiului maseter i simfiza mental, - la dentat a. Gaura mental situat ntre P1 i P2 (58%). b. Gaura mental situat sub apexul P2 (20%) 12

c. Gaura mental situat ntre P2 i M1 (13, 5%) d. Gaura menta1 situat sub apexul P1 (5%) e. Gaura mental situat sub M1 (3, 5%)
Poziia gurii infraorbitale - pe verticala dintre PM1 i PM2 superiori (sau superior de PM2) - pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatic

Mucoasa de acoperire + inervatie. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. alv sup ant, mijl, post nn. mental, bucl, alv inf n. IO (buza sup), n mental (buza inf) n. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal

Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara

Osul de suport mandibular. Menine dinii n alveole Are un anumit rspuns la forele exercitate pe dini (se modeleaz/ se remodeleaz) Cnd exist dini/ implanturi, aceste fore au efecte directe Cnd exist proteze dentare, forele au efecte indirecte n timpul micrilor funcionale/ nefuncionale mandibulare Eliminarea funciei de suport duce la atrofie (scade osul n lungime i n lime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak. Kwak.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V i P I sub planul care trece prin apexurile V i P fr s existe protruzie apical II (ptrundere apical dincolo de planeul sinusal) exist protruzie apical dincolo de planeul sinusal de la apexurileV III exist protruzie apical dincolo de planeul sinusal de la apexurile P IV exist protruzie apical dincolo de planeul sinusal de la apexurileV i P V Spatiul pterigoidian.
Limite:- exobaza - aponevroza interpterigoidian - capul inferior al m. pterigoidian lateral Coninut: n. mandibular i rr. Lui gg. otic cu aferene i eferene a.meningee medie i accesorie Importan: n acest spaiu se efectueaz anestezia nervului mandibular plex venos pterigoidian i al gurii ovale;

13

Aplicatii practice la raporturile ATM.


Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaii practice esutul subcutanat este subire, de aceea excursia condilului mdb. pe panta articular se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele- aici sunt rr. ale n. facial) - post.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. Ext., (reper lig.stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezint risc de iritatie mecanica Durerea va iradia, in special temporal Cnd discul atinge nn. Lingual i alveolar inferior apar dureri n dini i limb in timp ce se fac miscari in articulatie . Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere, se poate fractura fosa mandibulara este subtire - este peretele despartitor intre articulatie si meninge

Anterior Superior

Linia trago-comisurala-aplicatii practice. Este reper pentru anestezia n. Bucal pe cale cutanat Este linie ajuttoare pentru descoperirea ductului Stenon Este limit a zonei mute (Se descrie zona...) Zona mut (Seres Sturm L.) reprezint teritoriul n care inciziile nu afecteaz ramurile nervului facial i este delimitat astfel: - S: linia trago-comisural, - P: marginea posterioar a ramului mandibulei, - I: linia care unete mijlocul marg. P a ramului mandibulei cu comisura bucal. Ganglionii parotidieni-sistematizare. superficiali- anterior si superior de tragus, pe vasele temporale superficiale - inferiori- la polul inferior al prii superficiale eferente- ggl. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi- 4-10- intraparotidieni, pe VJE eferente- ggl. cervicali profunzi (VJI), subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl. Parotida ( partea profund) In fosa retromand., ntre marginea posterioar a ramului mandibular i marginea anterioar a m. SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget, pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila, endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14

Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face n unghiul postero-inferior al regiunii, la grania cu regiunea submandibular. Linia de incizie de 34 cm. va fi paralel cu marginea inferioar a mandibulei i la 0,5 cm. sub ea, mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioar a maseterului. Se secioneaz pielea, platysma, fascia cervical superficial i apare mnunchiul facial cu vena situat posterior de arter. Se va ligatura artera i apoi se va sutura tegumentu1 cu 34 fire. Descoperirea ductului Stenon Indicaii: 1.fistul salivar 2.litiaz salivar Se face a) la nivelul vestibulului bucal cnd calculul este inclavat n poriunea terminal b) fie pe cale cutanat n celelalte cazuri, la marginea anterioar a maseterului unde are poziia cea mai superficial. Incizia orizontal lung de 3-4 cm. este centrat de punctul unde se intersecteaz linia de proiecie a ductului care unete lobul urechii cu aripa nasului, cu linia ajuttoare cobort de la tragus spre unghiu1 gurii. Dup incizia tegumentului i a esutului subcutanat, ductul nvelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus n eviden pe o lungime de 3-4 cm; n funcie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat n cazul fistulei salivare.

Rolul muschilor masticatori in morfogeneza


ROLUL MM. RIDICATORI IN MORFOGENEZ

Aciunea dominant a muchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaie toctor: mandibul mai slab dezvoltat parodoniu cu rezisten sczut lips de atriie la nivelul dinilor (abraziune fiziologic)

Aciunea dominant a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaie frector sau mixt: mandibul bine dezvoltat parodoniu rezistent atriia dinilor

Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara

Nervul/nervii

15

Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1. n zona incisiv - compacta lingual este bine dezvoltat, (dimensiune medie 2,5 mm). La nivel apical : 2,8-2,9 mm. Prezint cea mai mare grosime n zona spinei mentale. - compacta vestibular prezint o grosime medie de 1,4-2 mm, - Spongioasa este dens cu o tendin ridicat de compactizare, 5-5,3mm - canalul incisiv bine conturat are o tendina de coborre i de vestibularizare. 2. n zona canin - compacta lingual, de asemenea mai groas, este de 2,2-2,7 mm. - Compacta vestibular de 1,7-2,1 mm. - Spongioasa este mai puin dens dect la nivel incisiv i conine, de asemenea, - canalul incisiv. Topografia nervilor alveolari postero-superiori
NERVII ALVEOLARI SUP.-POST. ram senzitiv din n. maxilar sau n.IO traiect : fosa infratemporal faa post a maxilarului guri alveolare sup-post canale alveolare sup- post din peretele post. al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu molarii superiori ( frecvent fr rdcina mezio-vestibular a M1) periodoniul de la acest nivel papilele interdentare de la acest nivel mucoasa alveolar vestibular de la acest nivel mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) poriunea alveolar a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilar >se palpeaz creasta zigomatico-alveolar >se introduce acul distal de creast >se folosesc 2 linii

creasta este i reper i obstacol

una vertical posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontal care trece prin 1/2 nlimii corpului

maxilar la PM1 >puncia se face inferior de osul zigomatic osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo- maxilar # aa. alveolare sup- post. apar hematoame profunde - pentru a evita accidentele vasculare, acul trebuie sa fie n contact permanent cu osul - obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare

Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)esutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporal superficial- ramur terminal a arterei carotide externe care trece anterior de tragus i trimite la acest nivel ramurile: artera zigomatico-orbital, artera temporal medie (profund medie) care perforeaz muchiul temporal pentru a trece n planul vasculo-nervos; ram frontal, ram parietal. Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa. temporale profunde: anterioar i posterioar din a. maxilar i a. temporal medie din a. temporal superficial; ntre planul osos i planul meningeal se dispun artera meningee medie. 16

Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limit ntre regiunile bucal i infraorbital Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic; intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica- aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolii palatine este aderent la periost => este fix = masticatorie se continu lateral cu mucoasa alveolar palatinal far limit precis, apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroas n dreptul alveolelor i suturii palatine mediane mucoasa palatin i adipoas ( cu tesut adipos) n partea ant. , de o parte i de alta a liniei merdiane i glandular (cu glande salivare mici ) n partea post. de o parte i de alta a liniei mediane mucoasa vlului palatin este subire este activ mobil = de acoperire pe mucoasa bolii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva, rafeul palatin, foveolele palatine, rugile palatine, linia Ah, mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine, mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat), de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale. Structura functionala a mandibulei in zona molara n zona molar - diametrul transversal n 1/2 alveolar este mai mare dect n 1/2 inf. a mandibulei. Compacta vestibular este mai groas dect cea lingual, are dimensiunile medii de 2,5- 3 mm , grosimea crescnd spre M3. Compacta lingual: scade de la 2 la 1,6 mm. Spongioasa este puin dens, cu diametrul transversal mai mare n 1/2 alveolar, iar canalul mandibular este ascendent posterior i lingual. Spongioasa se menine dens doar vestibular i inferior, iar n rest exist spaii largi ntre trabeculele osoase .9,4-9,5mm Topografia nervilor palatini
NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatin canalul palatin mare gaura palatin mare antul palatin mare teritoriu prin ramuri scurte laterale inerveaz mucoasa alveolar i gingia palatinala din

dreptul M i PM ramuri lungi mediale inerveaz mucoasa palatului dur n dreptul M i PM 17

anestezie la gaura palatin mare -trebuie cunoscut aezarea gurii la 1/2 distanei ntre linia mediana i marginea liber a gingiei la M3 - gaura este acoperit de mucoasa deschis la culoare - gaura conine VAN palatin mare care este nvelit n esut conjunctiv lax, de rezisten sczut => injectarea anestezicului se face uor la acest nivel deoarece restul de mucoas palatin este foarte aderent de periost, injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroas i se poate complica cu necroz
ELEMENTE IMPORTANTE PTR. ANESTEZIE: topografia gurii mucoasa ce acoper gaura este mai deschis la culoare acul n canal- anesteziem i nn. palatini mici+maxilar canalul este MAI

NERVUL NAZOPALATIN este ram. senzitiv din ggl. pterigopaltin, inerveaz gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant. traiect: fosa pterigopalatin gaura sfenopalalatin fosa nazal canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V ;Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta extern (vestibular) a maxilarului dup Stenson, pot exista 4 canale, dup Scarpa, 2 canale ANT. i POST.(doar ptr. nervi) anestezia-- la gaura incisiv -trebuie cunoscut pozitia gurii incisive acoperit de papila incisiv, pe linia median, la 1 cm. retroalveolar - acul trebuie s fie paralel cu lama extern a compactei vestibulare maxilare -- n planeul nazal la 1-1,5 cm post de narin

repere pentru anestezia in regiunea palatina

NERVUL
NASOPALATIN PALATIN MARE

LOCUL
GAURA INCISIV GAURA PALATIN MARE

REPERE
PAPILA INCISIV

poziia gurii palatine mari gaura palatin mare este acoperit de o depresiune de mucoas mai deschis la culoare gaura palatin mare este situat o la 10-15 mm medial de M3; o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcia canalului palatin mare (MAI)
dac vrem s facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucal i ajungem n fosa pterigopalatin prin canal

18

Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n. mandibular la g. oval - deci n fosa infratemporal - reper: baza proc. pterigoid - calea: subzigomatic(anterior de tuberculul articular- este ant.-sup. de condilul mdb.) - risc: lezarea a. maxilare n. maxilar la g. rotund - deci n fosa pterigopalatin - calea: suprazigomatic - risc: lezarea a. maxilare lezarea plex venos ptg.

nn. alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare - la tuberozitatea maxilar -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la nlimii corpului maxilar n dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n. alveolar inferior la gaura mandibulara - la Spina Spix - repere: - planul de ocluzie al dinilor inferiori - marginea anterioar a ramului mandibular - creasta temporal
GAURA MANDIBULAR Margine A - GM= 16,6 mm.(stg.)- 17,1mm. (drt.) Margine P GM= 9 mm.- 9 mm. Margine I- GM= 25 mm.- 27 mm. Margine sup. (Incizur)- GM= 15,5 mm.

- reper: creasta zigomatico-alveolar

- tendonul m. temporal - plica pterigo-mandibular

- Creasta Temporal- GM= 11 mm. - Limea ramului mandibulei= 31-31,5 mm. In sens vertical, GM este a) n dreptul planului de ocluzie al dinilor inferiori, ntre 6-10 ani ; b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie, ntre 10-16 ani ; c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie, peste 16 ani.

Aplicatii practice planseul sinusului maxilar


PLANEUL SINUSAL: poate fi - la acelai nivel cu planeul fosei nazale - mai jos fa de planeul fosei nazale - cobort n procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac ntre rdcini)>> PLANEUL SINUSAL COBOAR CU VRSTA

radacinile vestibulare ale M1 si M2, dar si rad. PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORRE A PLANSEULUI SINUSAL= n timp planeul sinusal coboar coborrea depinde
\ raportul anatomic nainte de extracie (daca este penetrant) \ raportul patologic nainte de extracie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal, chirurgia zonei) \ vrsta la care s-a fcut extracia dentar

19

Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa, mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat - lamina propria cu fibre de colagen care permit ataarea de cement i periostul alveolar - nu exist strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat - ataat de periost prin esut conjunctiv dens (mucoperiost) - exist esut adipos i glande salivare mici n lamina propria mucoasa alveolar= epiteliu scuamos nekeratinizat - submucoasa cu fibre elastice pentru inseria ei de periostul alveolar - exist glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l. Aceste raporturi prezint dou componente: radicular reprezentat de rdcinile dinilor sinusali i antral reprezentat de planeul sinusal. a. Componenta radicular este reprezentat de rd. dinilor sinusali : P2, M1, M2. b. Planeul sinusal poate prezenta urmtoarele nivele de dispoziie: a. sub planeul fosei nazale ; b. cobort n proc. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) ; c. n dreptul planeului fosei nazale. 2. Aceste raporturi sunt n funcie de: a. lungimea rdcinilor dinilor sinusali ; b. nlimea procesului alveolar al maxilarului ; c. mrimea i forma sinusului maxilar. Raporturi posterioare A.T.M
Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A.K.Ext. cu a. temporala superficial si a. maxilar -4-peretele anterior al conductului auditiv extern - aa se explica posibilitatea de nfundare a condilului mandibular n conduct, n loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA- post.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. Ext., (reper lig.stilomandibular)

20

Nervii senzitivi din regiunile studiate enumerare; locul anestezierii Regiunea Inervaie senzitiv Frontal n. Supraorbital, n. Supratrohlear Temporal n. Zigomaticotemporal, n. Auriculotemporal Infratemporal Ramuri ale nervului mandibular n fosa infratemporal: nervul auriculotemporal, n. bucal, n.lingual, ram meningeal Nervul maxilar i ramurile lui n fosa pterigopalatin: nervii alveolari superiori-posteriori, nervul zigomatic, nervii pterigopalatini, nervul infraorbital Parotideomaseterin n. Auricular Mare Bucal n.Infraorbital, n. Zigomatico-facial, n. Bucal Labial n. Infraorbital, n. Mental Mental n. Mental Submental n. Transvers al gtului Submandibular n. Transvers al gtului Marginea anterioar a muchiului maseter Este limit anterioar a reg. parotideomaseterine i limit posterioar a reg. bucale; Este reper pentru anestezia n. Bucal pe cale cutanat Este reper pentru descoperirea arterei faciale n regiunea bucal Este intersectat orizontal de: - rr . terminale ale n. VII (Z, B, MM) - vasele transverse ale feei - ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforeaz m. buccinator) este reper pentru gaura mental la edentat (la distanei dintre simfiza mental i marginea anterioar a m. maseter) Creasta temporal >Este un element anatomic vertical, se gaseste pe fata interna a ram.mandibulei si paralel cu marg.ant.a ram.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg.ant.a ram.mandibulei si tendonul m.temporal, limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr. n.bucal,n.lingual,n.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr. N.alveolar inf,n.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr.n.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11.1 mm

21

Ramura motorie comun din regiunile frontal i temporal Ramura temporo-frontal a nervului VII Este ramur motorie pentru muchii mimicii de la nivelul calvariei ncepe n glanda parotid ca ramur terminal a nervului facial n regiunea temporal se gsete n esutul subcutanat i n planul subaponevrotic n regiunea frontal se gsete n esutul subcutanat, ca element din mnunchiul vasculo-nervos temporal, cu ramura frontal din artera i vena temporal superficial Se proiecteaz n zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibular =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.hioglos-subtire, patrulater, acoperit anterior de m.MH =>m.milohioidian Formeaza impreuna cu m.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m.HG si m.MH =>contine:ductul submandibular,prelungirea anterioara a glandei submandibulare,n.lingual,n.hipoglos,vena linguala n reg.submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.digastric =>ant:marg.post.m.MH =>sup:n.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.DPP posterior:marg.post.m.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.descoperirea a.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m.digastric ant:marg.post.m.MH sup:n.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.milohioidieni si 2-3 ggl.limfatici submentali 22

Artera maxilara in regiunile studiate - la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa - incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei - trece prin fisura pterigomaxilara - intra in fosa pterigopalatina - trece prin butoniera retrocondiliana - ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) - se termina la gaura sfenopalatina - aici are traiect postero-anterior - trimite ramuri la muschii masticatori (maseter, temporal- fasciculul A si P, pterigoidieni), meninge, ureche, dintii superiori, sinusul maxilar, regiunea palatina, faringe, mandibula (inclusiv dintii inferiori), obraz, infraorbital, buza superioara, Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat; coloratie, inervatie, poziie, Deosebiri: fixarea, aspect mat/coaja de portocala, limitele libera/continuata, spatiul pterigomandibular: limite, continut, importanta limite: anterior- mucoasa retromolara; lateral- fata inerna a ramului mandibulei; medial- m. pterigoidian medial; superior: m. pterigoidian lateral; posterior- glanda parotida continut: nn. bucal, lingual, alveolar inferior (+a si v), milohioidian (+a si v), lig sfenomandibular importana- aici se face anestezia: 1) nn B,L, AI la torusul Weissbrem 2) nn. AI, L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B,L, AI la torusul Weissbrem- planul de ocluzie al dintilor superiori nn. AI, L la Spina Spix- planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani); la 5 mm sup ( 10-16 ani); la 10 mm sup (peste 16 ani)]

23

DEHISCENTE---FENESTRATII

Fenestraiile: defecte osoase vestibulare, arat o lips de grosime osoas prin care se expune parial rdcina / un viitor implant Clasificare: clasa I- apare n interiorul anvelopei osoase clasa II- apare n exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenele: defecte osoase vestibulare sau orale, arat o lips de grosime osoas sub 50%, prin care se expune pe toat lungimea rdcina / un viitor implant Clasificare: clasa I- apare n interiorul anvelopei osoase clasa II- apare n exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr. mediu /1 craniu: 3% Nr. mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar, *dimensiunile rd dentare, *atriia ocluzal Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE - teorii : - atrofia prin nesolicitare funcional, - atrofia prin aport sanguin sczut, - atrofia prin presiuni mari i neuniforme exercitate de protezele dentare, - atrofia prin inflamaii localizate n osul alveolar. CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH I JUDY: Grupa A B C D Inlimea crestei 8-12 mm Max. 10 mm Inadecvat Limea crestei Minim 5 mm 2,5-5 mm Inadecvat Atrofie sever Observaii Implant urub i cilindru Implant lam sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal

24

1.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5.A.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica, enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6, planul 2 al regiunii temporale, raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor, nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri, dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior, si o chestie cu inervatia nuj cui. elemente componente ale rap dento-sinusale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

topografia canalului mandibular Aplicatii practice n.bucal Linia maxilara canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF gauri anestezie

1.M2 in procesele alvelorae 2. Inervatie si vasc reg nazala 3. Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n. facial 5. Histologia osului mandibular 6. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M.digastric A.faciala in regiunile studiate. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25

26