1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

gaura mentală 7. Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal.frâul buzei inf 3. .osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. . iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular. Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon.frâul buzei sup 2.eminenţa canină 8.infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral. 3 . papila parotidiană 5.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). plicile alveolo-bucale (bride) 4.porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2.frâul buzei sup 2. Premolarii si M1: . (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. gaura mentală 7.fosa canină 9. sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf.rădăcinile lor în . creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n. gaura infraorbitală 6.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile.4. 1. Vestibulul bucal Reg palatina 1. gaura infraorbitală 6.o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. creasta zigomatico-alveolară 10. plicile alveolo-bucale (bride) 4.poziţie neutră ( centru ). .frâul buzei inf 3. papila parotidiană 5.procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. 1. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. Zona incisivo-canină: . . Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: . 2.rădăcinile lor.eminenţa canină 8. .între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică.în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) .fosa canină 9. cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte. La nivelul mandibulei. Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei. perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1.

face teaca m. n.3. alv sup ant. n palatin mare n nasopalatin. planuri profunde . Trigonul carotic: enumerare planuri. lama superficialã a fasciei cervicale . n.tegument 2. alv inf nn. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. post nn. -. în consecinţă. bucal. la 2 cm sub arcul zigomatic.planul visceral (faringe. superficiali) 3. n mental (buza inf) n. .rr.Incizii pentru a nu leza n. bucal.Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. alv sup ant. Inciziile tegumentare. alv sup ant. Inervatia mucoasei si a gingiei. mental. al gat . hioid. facial -limfatice (la ggl.rr. mijl. ţesut subcutanat . . facial I.spaţiul carotic 5. J. mental. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 . sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . mental.planul scalenic 1. -. P a ramului mandibulei cu comisura bucală. cerv. tvs. cartilajul tiroid laringian) . bucal n nasopalatin.m. post nn. alv inf nn. mijl. post nn. facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune. Stratigrafia trigonului carotic 1.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. Aplicatii practice la nervul facial.I: linia care uneşte mijlocul marg. bucal.planul prevertebral . platysma . Zona mută (Seres Sturm L. descriere planuri.S: linia trago-comisurală. alv inf n. mijl. 4. SCM 4. IO (buza sup). n palatin mare n nasopalatin.

neutră în procesul alveolar. .o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3.care interesează numai tegumentul.aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare .paralelă cu artera. studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni. platysma.arterele timpanică anterioară. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului.2. Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios.spongioasa retroalveolară este redusă. Linia de incizie de 3—4 cm.poziţie neutră ( centru ). va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. 5 . Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului. Aplicatii practice ale arterelor in reg. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. Premolarul 2 sup: . .rădăcina acestui dinte are o poziţie . Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie .situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează). Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor).rădăcinile lor în . dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile). lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire..o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal. Asemănător zonei incisivo-canine.aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar. →răd. Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a. la graniţa cu regiunea submandibulară. . (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . Se secţionează pielea. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire.5 cm.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). . . 1. .mai apropiată de lama compactă externă V. meningee medie şi alveolară inferioară.perpendiculară pe arcul zigomatic. b. →răd. artera maxilară cu ramurile ei . sub ea. Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii.infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: . palatinală . hemoragiile pot fi grave. Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale. iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei. Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale.vestibulară. . . -verticală de circa 3 cm. Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian.unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar.

Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: . M. Incisivul lateral . • înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 . POST. sup.are apexul mai depărtat de planşeul nazal.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular. planul vascular retromuscular ( retrohioglosian).N. Incisivul central: .82 mm V sup. . . POST.. b. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR. HG. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR. DIGASTRIC ANTERIOR. Clasele subantrale.Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei. .proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă. Incisivii: a. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale.CORN MARE HIOID ANTERIOR. hioglos şi apoi pătrunde în limbă..MARG.TENDON M.. incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale. sup.înălţimea feţei.MARG. profund de muşchiul hioglos.zona M ++++(3-4 mm) 4.DPP POSTERIOR. XII INFERIOR. trece profund de m. → probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale.SA.zona PM ++ (2 mm) 4. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar. 4.înălţimea procesului alveolar. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. MH. M.N. O-oral) Lăţimea V.proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime).ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid.20 mm Palatinal. . SUPERIOR. c.85 mm V. 1.lungimea rădăcinilor dentare.

ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. —ram parietal.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. . • palatul înalt → creastă alveolară înaltă. b2) Vena temporalä superficială. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n.infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular.-POST.temporal către planul vasculo-nervos.-ANT. b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 . b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial. posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii.împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP. b3) Nervul auriculo-temporal . Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar . Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei.planşeul nazal devine ascendent lateral. → creastă alveolară lată. alveolari sup-mijl. b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos. . Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei.ramură senzitivă a nervului mandibular.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. . →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal.IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1. • palatul plat (coborât). perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. axul alveolar şi radicular este mai vertical. . dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală).procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. spre vestibular. d. e. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP. • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) . —ram frontal. —artera temporală medie (profundă medie) care perforează m.

cu a.lateral de grupul mijlociu posteriori. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. D2.inferior de protuberanta mentala mijlocii. n. 8 . Auriculotemporal.laterali.mediani.Raporturile A. timpanica ant. sub mucoasa bucală. anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială.in apropierea hioidului eferente.M.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. Inf.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent.ggl.este os primar cortical. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1.ggl.Ext. anastomoza lor nervul coarda timpanului n. nervul alveolar inferior si n.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. Alv. Auriculotemporal. buccinator. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 . a. n. D5. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. la marg. − trece iniţial superficial.un os imatur. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual. pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup. lingual n. facial.. temporala superficială si a. limfatici submentali.K. Se apreciaza supletea planseului . maxilară a. maseter perforează m. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal. maseterin. buccinator − trece profund de m. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii.maxilara la acest nivel: a. meningee medie si a.T. Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid . este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. D4. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. a. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A.in spatiul interdigastric anteriori.fistulă salivară 2. Topografia ganglionior submentali . anterior de m. maseterină. a. cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular.are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan.

Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a. Este extrem de activ metabolic. 9 . dă ramuri colaterale ( a. temporală medie şi a. frontală. in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . peste arcul zigomatic. Auriculotemp -2-din a. carotidă externă. -3. La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului. la nivel cu colul mandibulei.merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare . in special temporal -4.nervul alveolar inferior si n.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil. temporală). gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de .Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar..traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A. Inf. Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. ( vezi reg. Începe în loja parotidiană. • Descoperirea arterei temporale superficiale.nervul auriculotemporal. r..M. În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena. zigomatico. Alv.. v.T. între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). Raporturile mediale -1.. parietală. arterial). La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei. meningee medie si a. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. Durerea va iradia.merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). maxilara si n.. plat sau negativ.maxilara la acest nivel: a. timpanica ant. Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial.orbitală) şi ramuri terminale ( r. a. în ţesutul subcutanat al regiunii temporale.. .contactele interdentare.elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a. Aspectul poate fi pozitiv.

Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar. inervează m. tumori laringiene) .după incizia cutanată. c. situaţie care poate face extracţia acestui dinte.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m.iar apexurile lui se pot uni inferior de canal. vestibular sau oral. • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian. buccinator şi muşchilor ridicători. a reg.canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare.) d. dramatică. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare. Se găsesc în joja geniană. 10 . b.infrahioidieni . ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. se îndepărtează extern mm. ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf. e. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular.capul în extensie. raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). buccinator şi muşchii coborâtori. Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). Relatiile canalului mandibular cu dintii a. Cel mai frecvent tip de raport .

Arterele regiunii: a. ramuri bucale superioare şi inferioare. ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului. vena bucală. Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal . buccinator: .la nivelul nodulului comisural (modiolus). Venele regiunii: vena facială. unul superficial. este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii . a. coborâtor al unghiului gurii. zigomatic mic. vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg. . Infraorbitală. .ductului parotidian . Facială. bucal. .m. a. bucali şi submandibulari. altul profund.prin canalul infraorbital.la 1cm.alcătuit din două planuri musculare. orbicular al ochiului. a. astfel: ramuri zigomatice. .cu origine:.transversă a feţei .m.vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară .cu inserţie:.m. b)Cu regiunea orbitală . < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă. c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. Bucală. . ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale. . zigomatico-orbitală. nervul infraorbital şi nervul bucal 11 .m. ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). . suflat. sau loja geniană (a obrazului). zigomatic mare. A) Planul muscular superficial: este discontinuu.prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului.m. aici este un spaţiu intermuscular.pe ligamentu1 pterigo-mandibular. parotidieni superficiali. < m. fluierat. . < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului. platysma. B) Planul muscular profund: continuu. este alcătuit din muşchii: < m. .Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular . risorius. ridicător al buzei superioare. vena infraorbitală. C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare.m. Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial.m. Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie. şi inferiori .m. lateral de unghiul gurii. a.

Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%). pterig.Distributia plexiforma a n. b. b.la dentat a. c. . CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală .această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular. întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară. . -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală.la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală. Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . plexiformă. a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex. Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral. med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare. forţa cea mai mică o dezvoltă m.alveolar inferior a. Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos). Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată. această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie). de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală.

Gaura mentală situată sub M1 (3. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. Kwak. 5%) Poziţia găurii infraorbitale .aponevroza interpterigoidiană . aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare.exobaza . mandibular şi rr. 5%) d. Lui Α gg. Limite:.pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) .raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian. forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak. bucl. IO (buza sup). mijl.c. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. alv sup ant. alv inf n. n mental (buza inf) n. Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13. Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e. post nn. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a. pterigoidian lateral Conţinut:Α n. 13 . mental.capul inferior al m.pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie.meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale.

ggl. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl..la polul inferior al părţii superficiale eferente. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire. • Este reper pentru anestezia n. Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere.Aplicatii practice la raporturile ATM. Ext.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice. Ganglionii parotidieni-sistematizare. pe VJE eferente.4-10. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire .inferiori.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . pe vasele temporale superficiale . P a ramului mandibulei cu comisura bucală. in special temporal Când discul atinge nn. . Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie .stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia.aici sunt rr.. de aceea excursia condilului mdb. subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor. maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget. Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand. pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila. superficiali. . endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl. (reper lig. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 . SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car.S: linia trago-comisurală.anterior si superior de tragus.. pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele. ale n. cervicali profunzi (VJI). cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi.) Zona mută (Seres Sturm L.intraparotidieni.post. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona.I: linia care uneşte mijlocul marg. facial) .P: marginea posterioară a ramului mandibulei.ggl..

la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 .5 cm.Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. sub ea. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. Linia de incizie de 3—4 cm. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM.fistulă salivară 2. la graniţa cu regiunea submandibulară. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri. platysma. Se secţionează pielea. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1.

de asemenea. În zona canină . Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP.post din peretele post.Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.7-2. În zona incisivă . maxilar sau n.4-2 mm. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul . . de asemenea mai groasă. —ram frontal. 2.5 mm).compacta linguală.2-2. Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa.canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare.Compacta vestibulară de 1. . temporale profunde: anterioară şi posterioară din a.compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1.maxilar # aa. —ram parietal. ram senzitiv din n. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie.post. —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos.Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală.canalul incisiv. Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale.1 mm. maxilară şi a. este de 2. . 5-5.3mm .7 mm. . La nivel apical : 2.-POST. al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo. temporală superficială. 16 . alveolare sup. temporală medie din a.IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup. ♫ apar hematoame profunde . .pentru a evita accidentele vasculare.compacta linguală este bine dezvoltată.8-2.obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială.Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine. (dimensiune medie 2.9 mm.

Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine. iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual. Compacta linguală: scade de la 2 la 1. rafeul palatin. are dimensiunile medii de 2.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic.diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf.3 mm . mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat).aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă. foveolele palatine. a mandibulei. Spongioasa este puţin densă. rugile palatine. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva. linia Ah. iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase . Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară . . apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant. de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale.5. grosimea crescând spre M3.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 .6 mm. intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica.9. cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior.4-9.

injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant.anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 . pe linia mediană. pterigopaltin. pot exista 4 canale. de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost. 2 canale ANT. retroalveolar .gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax.acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare .5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3. şi POST. o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 . ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal. după Scarpa.anesteziem şi nn. nervi) anestezia-. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V . senzitiv din ggl. la 1 cm.(doar ptr.în planşeul nazal la 1-1.la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă.Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram.

-sup. de condilul mdb. maxilare n.9 mm.risc: lezarea a. rotundă .5 mm.17.este ant. .calea: suprazigomatică . maxilare lezarea plex venos ptg. In sens vertical.GM= 15.deci în fosa pterigopalatină . mandibular la g. nn. ovală . c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie.GM= 16. maxilar la g.la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale .la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n.6 mm.repere: . Margine sup. pterigoid .GM= 25 mm.1mm.reper: baza proc. b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie. (drt..). GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori.mai jos faţă de planşeul fosei nazale .reper: creasta zigomatico-alveolară . peste 16 ani. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi .Lăţimea ramului mandibulei= 31-31.la Spina Spix .risc: lezarea a.Creasta Temporală. .creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A .deci în fosa infratemporală . temporal . chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 .marginea anterioară a ramului mandibular . între 6-10 ani . dar si rad. alveolar inferior la gaura mandibulara .) Margine P – GM= 9 mm. PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal.GM= 11 mm.27 mm.tendonul m.calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.planul de ocluzie al dinţilor inferiori . Margine I.) .(stg. între 10-16 ani .coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2.5 mm.plica pterigo-mandibulară . (Incizură).Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n. alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare ..

sub planşeul fosei nazale . alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) . în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA. c.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. b.ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) . Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a. M1. Aceste raporturi sunt în funcţie de: a. lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali . Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal.nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat . Raporturi posterioare A.există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l. înălţimea procesului alveolar al maxilarului .Ext. mărimea şi forma sinusului maxilar. în dreptul planşeului fosei nazale.post. cu a. c..Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. (reper lig. Ext.K. dinţilor sinusali : P2. M2.există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat . 2.lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . Componenta radiculară este reprezentată de răd.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar .aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct.T. a.stilomandibular) 20 . b. maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern . mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat .M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A. coborât în proc. temporala superficială si a. b.

alveolar inf.bucal.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11. n.temporal. B. VII (Z.a ram. nervii pterigopalatini. n. n. • Este reper pentru anestezia n. n.n. bucal.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr. se gaseste pe fata interna a ram. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg.vasele transverse ale feţei . Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: . Supratrohlear Temporală n. Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg. Bucal Labială n.n.n. Zigomatico-facial. nervul infraorbital Parotideomaseterină n.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg.lingual. Zigomaticotemporal.n.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical. Transvers al gâtului Submandibulară n.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr.Infraorbital. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr. locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n. n.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr.ant. n.a ram.lingual.1 mm 21 . Mental Submentală n. n. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt. Mental Mentală n.ant. ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori. nervul zigomatic. N. terminale ale n.rr . Infraorbital.mandibulei si paralel cu marg.Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. n. bucale.mandibulei si tendonul m. Auricular Mare Bucală n. buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m. MM) . Supraorbital.

descoperirea a.post.vena linguala În reg.MH sup:n.digastric =>ant:marg.n.post.m.digastric ant:marg. patrulater.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg.lingual.post.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m.prelungirea anterioara a glandei submandibulare. descoperirea a.n.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m. acoperit anterior de m.hioglos-subtire.MH =>m.limfatici submentali 22 .milohioidieni si 2-3 ggl.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.submandibulara este folosit ptr.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.HG si m.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m. ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.m.m.milohioidian Formeaza impreuna cu m.DPP posterior:marg.MH =>sup:n.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.MH =>contine:ductul submandibular.hipoglos.

bucal.L.aici are traiect postero-anterior . buza superioara. AI la torusul Weissbrem 2) nn.fata inerna a ramului mandibulei. dintii superiori. la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 . alveolar inferior (+a si v). L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B. continut. AI la torusul Weissbrem. obraz.mucoasa retromolara. inervatie.glanda parotida continut: nn. sinusul maxilar. medial. mandibula (inclusiv dintii inferiori). ureche. limitele libera/continuata.incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei .intra in fosa pterigopalatina .la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . la 5 mm sup ( 10-16 ani).Artera maxilara in regiunile studiate .m.L. milohioidian (+a si v). regiunea palatina. pterigoidieni). Deosebiri: fixarea. aspect mat/coaja de portocala.planul de ocluzie al dintilor superiori nn.se termina la gaura sfenopalatina . meninge.ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) . temporal.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter. lig sfenomandibular importanţa. AI. superior: m. poziţie.trece prin butoniera retrocondiliana . infraorbital. coloratie. Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat. L la Spina Spix.trece prin fisura pterigomaxilara . lateral. spatiul pterigomandibular: limite. importanta limite: anterior. AI. lingual.planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani). pterigoidian medial. faringe.aici se face anestezia: 1) nn B. posterior.fasciculul A si P. pterigoidian lateral.

5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 .atrofia prin aport sanguin scăzut. arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.atrofia prin nesolicitare funcţională.atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar. *atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE .apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. . .apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr. mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar. CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max.atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%. mediu /1 craniu: 3% Nr.- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare. .apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2.teorii : . *dimensiunile răd dentare.

2.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4. 5. 6. 5.A. 6. elemente componente ale rap dento-sinusale 1.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9.faciala in regiunile studiate.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 6. 3. 4. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. 4. 7. 8. 2. 6. 2. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. 2. Histologia osului mandibular 6.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2. dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior. Inervatie si vasc reg nazala 3.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1. 5. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1. 2. 9. 6. 5. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6.digastric A. 5. 3.M2 in procesele alvelorae 2. 7. 4.1. Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n.bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. 3. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 . 3.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. 3. si o chestie cu inervatia nuj cui. 8. 4. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. planul 2 al regiunii temporale. 7. 7. 7. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. facial 5.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 1. 4.

26 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful