P. 1
anatomie topografica.pdf

anatomie topografica.pdf

|Views: 537|Likes:
Published by Andrada Drăgotoiu

More info:

Published by: Andrada Drăgotoiu on Jan 07, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2015

pdf

text

original

1. Inervatia senzitiva a regiunilor calvariei; REGIUNILE CAPULUI= calvariei REGIUNEA FRONTALĂ - n. supraorbital, n. supratrohlear REGIUNEA OCCIPITALĂ - n.

occipital mic, n. occipital mare REGIUNILE PARIETALE - n. supraorbital, n. auriculotemporal REGIUNILE TEMPORALE - n. zigomatico-temporal, n. auriculo-temporal

2. Regiunea palatina-artera palatina mare; este ramura terminala de la artera palatina descendenta ( din artera maxilara); incepe la gaura palatina mare; trece prin santul palatin mare de la nivelul regiunii palatine; vascularizeaza regiunea palatina (bolta palatina); are direcţie anterioară; trimite rr. mediale şi laterale - Incizia unui abces palatinal: - se va face în dreptul feţei palatinale a M1 sup. - nu se face transversal, ci numai sagital - se va face cât mai aproape de marginea liberă a gingiei, fără a ocoli abcesul - vârful bisturiului trebuie direcţionat în afară 3. Raporturile M1 in procesul alveolar;
rãdãcinile vestibulare ale M1 sup sunt aproape de compacta vestibularã rãdãcina palatinalã la M1 sup e lipită de compacta palatinalã spongioasa palatinală este redusă la nivelul rădăcinii MV de obicei la M1 rãdãcinile DV şi P sunt la acelaşi nivel vestibulo-oral infecţiile de la molari de la rãdãcina DV difuzeazã vestibular de la rãdãcina P difuzeazã palatinal - de la radăcina MV difuzeaza palatinal (la M1 compacta vestibularã în zona rădăcinii MV e dublatã de creasta zigomaticoalveolarã) M1 inf poate avea o poziţie neutrã (vestibulo-lingual) pentru că proc alveolar se lărgeşte Frecvent are poziţie vestibularizatã; infecţiile- vestibular

4 Reg. infrahioidiana (planul visceral)
a/ anterior e complexul glandular tiroidian (glanda tiroidă, glandele paratiroide:superioară şi inferioară ); postero-lateral de lobul tiroidian e pachetul vasculonervos cervical în teaca carotică b/ al doilea strat visceral = complexul hioid-laringe-trahee c/ al treilea strat visceral e format de laringofaringe şi esofag VASELE SI NERVII PLANULUI VISCERAL 1. a.tiroidiană superioară şi rr.ei 2. a.tiroidiană inferioară şi rr.ei 3. arcadele arteriale supraistmică şi subistmică 4. profund de lobul tiroidian rr.tiroidienei inferioare au raport cu laringeul recurent; ligatura a.tiroidiene inferioare se face la distanţă pentru a nu leza nervul 5. vv.tiroidene

1

6. limfatice 7. nervul laringeu superior şi ramurile lui, internă şi externă n.laringeu recurent emite rr.traheale şi esofagiene şi continuă cu n.laringeu inferior

1. Importanta liniei milohidiene; este element anatomic p fata interna a corpului mandebulei pe ea se insera muscul milohioedian care impreuna cu cel din partea opusa formeaza diafragma orala ce separa reg sublinguala de reg submandibulara . relatiile dd. Inf cu linia milohioidiana Relaţiile liniei milohioidiene cu apexurile dinţilor depind de: a. înălţimea corpului mandibular; b. lungimea procesului alveolar: c. lungimea rădăcinilor dentare; d. dispoziţia liniei milohiodiene (ascendentă posterior). De obicei apexurile M3 (M2) sunt situate sub creasta MH (infecţii –submandib.), restul dinţilor având apexurile situate superior de această linie( infecţia –sublingual). 2. Nervii motori in reg. studiate; REGIUNEA NERVII MOTORI Frontală Temporală Infratemporală Parotideo-maseterină Bucală Labială Mentală Submentală Submandibulară Ramura temporofrontală a nervului facial Ramura temporofrontală a nervului facial Nervii temporali profunzi anterior, mijlociu şi posterior (m. temporal) Ramuri ale n. mandibular: nn. maseterin; temporali profunzi ant., mijlociu şi post.; pterigoidian medial; pterigoidian lateral N.facial şi rr sale terminale: temporo-frontală, zigomatică, bucală sup.şi inferioară, marginală a mandibulei, cervicală Ramuri zigomatice, bucale şi marginal al mandibulei din nervul facial Ramuri bucale ale nervului facial Ramul marginal al mandibulei din nervul facial Nervul milohioidian (m. Milohioidian, m digastric pântece anterior) Nervul hipoglos, ramul cervical al nervului facial

3. Reg. infrahioidiana: enumerare planuri; 1)pielea 2)ţesutul subcutanat 3)lama superficială a fasciei cervicale 4)planul muşchilor infrahioidieni 5)planul visceral 6)spaţiul retrovisceral 7)planul vertebral 2

gaura infraorbitală 6. . papila parotidiană 5. gaura mentală 7.micile intervenţii chirurgicale conservatoare de la acest nivel vor fi dificile. La nivelul mandibulei. Lama compactă externa orala a procesului alveolar este cea mai subţire la nivelul M3 existând pericolul fracturării ei. Premolarii si M1: . gaura mentală 7. 1.eminenţa canină 8. Molarul al 2-1ea şi al 3-lea: .porţiunea terminală a şanţurilor vestibulare 2.frâul buzei inf 3. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . perniţa retromolară glandulară tuberculul mandibular (tuberculul piriform) 1.frâul buzei inf 3.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. 1. plicile alveolo-bucale (bride) 4.poziţie neutră ( centru ). Raportul dintilor inferiori in procesul alveolar. sublingual Reg retromolara foveea retromolară sup papila retromolară sup tuberculul alveolar sup papila retromolară inf.frâul buzei sup 2. 3 . Detalii de suprafata si repere in vestibulul bucal. creasta zigomatico-alveolară 10. plicile alveolo-bucale (bride) 4. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală). iar alteori poziţia este atât de internă încât este situată aproape în totalitate în interiorul arcului alveolar mandibular.infecţiile de la aceşti dinţi evoluează oral.între alveolele M2-M3 şi lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este un strat osos gros →linia oblică. Uneori alveola M3 iese pe suprafaţa internă a mandibulei asemănător unui balcon.o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular.fosa canină 9.eminenţa canină 8. Detalii de suprafata si repere la nivelul cavitatii bucale. .rădăcinile lor în .4.frâul buzei sup 2. gaura infraorbitală 6. .rădăcinile lor. . cu lezarea nervului lingual în timpul extracţiilor acestui dinte. Vestibulul bucal Reg palatina 1. .procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic.fosa canină 9. Zona incisivo-canină: .în relaţie apropiată cu compacta externă linguală (regulă la M3) . papila parotidiană 5.relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent).o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. 2. creasta zigomatico-alveolară 10 şanţurile vestibulare rafeul palatin papila incisivă plicile palatine transverse ( rugile palatine ) proeminenţa cîrligului pterigoidian gaura palatină mare linia Ah foveole palatine torusul palatin Reg sublinguala 1 trigonul sublingual 2 frâul limbii 3 caruncula sublinguală 4 eminenţa sublinguală 5 plica sublinguală 6 n.

post nn. Trigonul carotic: enumerare planuri. bucal.m. -. planuri profunde . mijl. Orientarea formaţiunilor vasculo-nervoase superficiale (n. n. Zona mută (Seres Sturm L. post nn. alv sup ant. regiunea Gingia/mucoasa Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. 4.planul prevertebral . la 2 cm sub arcul zigomatic. bucal n nasopalatin.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . alv inf nn.Incizii pentru a nu leza n. descriere planuri. mental. mijl.tegument 2. n palatin mare n nasopalatin. alv sup ant. mental. n palatin mare nn palatini mici n sublingual n sublingual n sublingual n bucal 4 .P: marginea posterioară a ramului mandibulei. lama superficialã a fasciei cervicale . facial) şi a ductului parotidian Stenon este orizontală de aceea se recomandă inciziile transversale în această regiune.Cum se fac inciziile in regiunea bucala pentru a nu leza rr nervului facial ? Nervul facial iradiază sub formă de evantai prin ramurile sale terminale în regiunea bucală. ţesut subcutanat . Aplicatii practice la nervul facial. mental. alv sup ant. alv inf n. P a ramului mandibulei cu comisura bucală.S: linia trago-comisurală. . . facial I. sau verticale înaintea tragusului pentru a proteja ramurile nervului facial. Inervatia mucoasei si a gingiei.rr. al gat . post nn.rr. facial -limfatice (la ggl. nu vor fi verticale pentru a evita lezarea acestor ramuri. cartilajul tiroid laringian) .face teaca m.3.planul visceral (faringe. în consecinţă. IO (buza sup). platysma . Stratigrafia trigonului carotic 1.I: linia care uneşte mijlocul marg.spaţiul carotic 5. cerv.planul scalenic 1. superficiali) 3. Inciziile tegumentare. n palatin mare n nasopalatin. alv inf nn. mijl. -. SCM 4. tvs. bucal. bucal. n mental (buza inf) n. n. hioid. J.

o infecţie poate difuza vestibular şi palatinal.. Asemănător zonei incisivo-canine.aproape de lama compactă externă orală a procesului alveolar.spongioasa retroalveolară este redusă. 1. Premolarul 2 sup: . platysma.2. .mai apropiată de lama compactă externă V. dacă sunt secţionate accidental de stomatolog (de obicei cu discurile). palatinală .relaţie apropiată cu compacta externă vestibulară (frecvent). Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. Descoperirea arterei temporale superficiale se efectuează o incizie .o infecţie de la aceşti dinţi evoluează de obicei vestibular şi mai rar oral 3. . Artera facială: se palpează pentru luarea pulsului comprimând-o pe mandibulă înaintea maseterului. artera maxilară cu ramurile ei . la graniţa cu regiunea submandibulară. hemoragiile pot fi grave. -verticală de circa 3 cm.vestibulară.neutră în procesul alveolar. .rădăcina acestui dinte are o poziţie .poziţie neutră ( centru ).rădăcinile lor în . Ea trebuie protejată în timpul inciziilor abceselor bucale. . . Proiecţia pe tegument a vaselor faciale are loc pe o linie care uneşte unghiul antero-inferior al maseterului cu comisura bucală şi de aici în şanţul labionaso-genian. studiate În fracturi subcondiliene înalte poate fi afectat şi conţinutul acestei regiuni. . . Dacă prezintă o rădăcină (rar) →alveola sa este lipită lama compactă externă vestibulară este separată de lama compactă externă orală prin os spongios. 5 . →răd. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. Aplicatii practice ale arterelor in reg. iar în hemoragii accidentale este necesară descoperirea şi ligatura ei.paralelă cu artera. lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar este subţire. Descoperirea arterei se face în unghiul postero-inferior al regiunii.care interesează numai tegumentul.unită de lama externă vestibulară a procesului alveolar.arterele timpanică anterioară. .perpendiculară pe arcul zigomatic. (la acest nivel procesul alveolar se lărgeşte) . Raporturile premolarilor in procesele alveolare Premolarul 1 sup: a.5 cm. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. Datorită calibrului relativ mare şi dispoziţiei în planuri a arterelor labiale.infecţiile de la acest nivel evoluează vestibular Premolarii inf: . meningee medie şi alveolară inferioară. b. Linia de incizie de 3—4 cm. Dacă prezintă două rădăcini (în majoritatea cazurilor). Se secţionează pielea. →răd.situată între tragus şi condilul mandibulei (care se palpează).aproape în centrul porţiunii spongioase alveolare . sub ea.

planul vascular retromuscular ( retrohioglosian). → probleme în cursul intervenţiilor chirurgicale periapicale sau apicale. incisivii sunt situaţi sub planşeul fosei nazale.TENDON M. . b. TRIUNGHIUL PIROGOFF: POSTERIOR..DPP POSTERIOR. XII INFERIOR.85 mm V.ARTERA LINGUALĂ TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid. POST. M. PATRULATERUL BECLARD: SUPERIOR. • înclinaţie distală şi orală a 1/3 apicale radiculare 6 .proces alveolar cu înălţime mică şi rădăcină dentară lungă. hioglos şi apoi pătrunde în limbă.. trece profund de m. POST.MARG.proces alveolar cu înălţime mare şi rădăcină dentară scurtă→ strat osos gros între cele 2 structuri (10 mm grosime).are apexul mai depărtat de planşeul nazal.Se disecă ţesutul subcutanat şi se identifică artera prin pulsaţiile ei.. DIGASTRIC ANTERIOR. sup. SUPERIOR. Incisivul central: .înălţimea procesului alveolar.lungimea rădăcinilor dentare.zona M ++++(3-4 mm) 4. apexul acestui dinte poate atinge lama osoasă compactă şi subţire care formează planşeul fosei nazale.zona incisivă ++++++ (5-6 mm) 4. XII Aceste regiuni reprezintă locuri unde artera linguală poate fi descoperită chirurgical şi ligaturată. profund de muşchiul hioglos. M. c. Raporturile lor cu planşeul fosei nazale depind de: . Clasele subantrale. O-oral) Lăţimea V. . HG. latimea gingiei nu se poate stabili pentru ca este acelasi tip de epiteliu keratinizat Incisivii in procesele alveolare La maxilar.MARG. MH.înălţimea feţei. 4.N.20 mm Palatinal.sub sinusul maxilar în funcţie de inaltimea osului restant subantral clasa inaltimea osoasa latimea osoasa min 10 mm min 5mm SA1 5-10 mm max 5 mm (se mentine 5-10ani) SA2 0-5 mm SA3 Latimea gingiei maxilare Zona (V-vestibular.SA. Incisivul lateral .CORN MARE HIOID ANTERIOR. .zona PM ++ (2 mm) 4. → o infecţie de la acest dinte poate ajunge în meatul nazal inferior. sup. Incisivii: a.N.82 mm V sup. . 1.

III => diplopie # IC primesc fibre contralaterale => se face anestezie bilaterală # anestezia prinde uneori PM1 şi PM2 dacă includem n. d. →apexul IL vine rar în contact cu planşeul nazal. procesul alveolar este mai dur şi mai puternic. .procesul alveolar este îngustat în direcţie labio-linguală. • Obstacole = greutati anatomice in cazul anestezierii nervilor alveolari superiori NERVII ALVEOLARI SUP.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală. spre vestibular.ramură senzitivă a nervului mandibular. ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei. . —artera temporală medie (profundă medie) care perforează m.infecţiile de la aceşti dinţi vor difuza spre vestibular. —ram frontal. b4) Ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic care ajunge în regiune prin gaura zigomatico-temporală. b3) Nervul auriculo-temporal . . b5) Ramura temporală (temporo-frontală) a nervului facial.împreună cu vena maxilară formează vena retromandibulară.osul alveolar este fuzionat ( lipit ) cu lamele compacte externe vestibulară şi linguală. posterior de vasele temporale superficiale şi inervează senzitiv (tegumentul) partea postero-superioară a regiunii. —ram parietal. • palatul înalt → creastă alveolară înaltă. Alveolele incisivilor sunt plasate excentric în procesul alveolar. axul alveolar şi radicular este mai vertical. • este separat de lama compactă externă palatinală prin os spongios ( pană ) . perforează muşchiul şi fascia temporală şi inervează senzitiv (tegumentul) în partea antero-inferioară a regiunii.-ANT. → creastă alveolară lată. b6) Vase limfatice – care conduc limfa în ganglionii parotidieni superficiali şi profunzi 7 .o infecţie de la aceşti dinţi poate evolua oral sau vestibular. b2) Vena temporalä superficială.-POST. Zona incisiva inferioara: La nivelul mandibulei. .IL → abcese palatinale (1/3 apicală a rădăcinii este înclinată palatinal) 1. obstacole atomice # uneori gaura IO este ascunsă de o proeminenţă osoasă # uneori canalul IO are mai multe deschideri=>anestezie limitată la piele # uneori anestezicul ajunge în orbită => prinde n. în grupul anterior Planul 2 al regiunii temporale Ţesutul subcutanat al regiunii temporale: cuprinde: b1) Artera temporală superficială. alveolari sup-mijl. Osul alveolar al incisivilor • este unit cu lama compactă externă vestibulară a procesului alveolar .planşeul nazal devine ascendent lateral. e. obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare NERVII ALVEOLARI SUP. dar în special vestibular ( compacta externă vestibulară este mai subţire decât cea linguală).temporal către planul vasculo-nervos. • palatul plat (coborât). Forma procesului alveolar în regiunea incisivă depinde şi de forma palatului osos.

temporala superficială si a. apoi profund de corpul adipos al obrazului − la 1 cm. la marg. nervul alveolar inferior si n. maseterină. se palpeaza glanda sublinguala si submandibulara(se pot evidentia calculi salivari sau tumori salivare) Ductul parotidian in regiunea bucala Ductul parotidian Stenon în regiunea bucală: − continuă în această regiune traiectul orizontal.in apropierea hioidului eferente. Se apreciaza supletea planseului . în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.un os imatur. Auriculotemporal. maseter perforează m. D4.. cu degetele de la o mana in cavitatea bucala si cu degetele de la cealalata mana submandibular.are os cortical dens până la poros pe creastă şi în rest os trabecular grosolan.lateral de grupul mijlociu posteriori. lingual n. maseterin. Topografia ganglionior submentali . Temporală profundă posterioară Raporturile ATM cu artere şi cu nervi Nervii n. anastomoza lor nervul coarda timpanului n. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. facial. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm. pe care o perforează în dreptul coletului M2 sup. buccinator.ggl. meningee medie si a. n.M. a.fistulă salivară 2.laterali. cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiul gurii. timpanica ant.corticală subţire şi poroasă şi os trabecular fin. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat. maxilară a. anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială. la 1|2 distantei dintre protuberanta mentala si hioid . anterior de m. D5. submandibulari si jugulari interni homolaterali si contralaterali Clasificarea densitatii osoase dupa Misch D1. 8 .este os primar cortical. − trece iniţial superficial. cu nervii/arterele din regiune Raportul Lateral Posterior Medial Anterior Arterele Artera temporală superficială bifurcatia A.maxilara la acest nivel: a. cu a.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) pe cale cutanată. a.ggl. D2. n. sub mucoasa bucală. Ductul parotidian Stenon: se proiectează pe o linie care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.Raporturile A. este centrată de punctul unde se intersectează linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului.K.T. Inf. (cel mai bine reprezentat tip de os pentru populaţia românească) D3 .in spatiul interdigastric anteriori. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. Auriculotemporal. a. Temporal profund posterior Palparea planseului bucal Se face-bimanual.mediani.Ext.aproape nu există corticală şi osul trabecular fin constituie singurul os prezent.inferior de protuberanta mentala mijlocii. buccinator − trece profund de m. limfatici submentali. Alv.

orbitală) şi ramuri terminale ( r. La nivelul arcului zigomatic ea se poate palpa pentru luarea pulsului. zigomatico. Inf.. Raporturile mediale -1. în ţesutul subcutanat al regiunii temporale. Este extrem de activ metabolic. Începe în loja parotidiană. .maxilara la acest nivel: a. meningee medie si a. r.contactele interdentare. ( vezi reg. maxilara si n. Alv. Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de ATM Artera temporala superficiala in regiunile studiate • • • • • • Este ramură terminală din a. arterial)..T. Are traiect vertical: în glanda parotidă (în planul medial.. plat sau negativ.traseul JAC Zona Papilele Contact ID Papila-părţi frontală Formă Puncte de 1 parte piramidală contact laterală Mai plate VO Suprafeţe de Parte V şi P\O contact Separate prin zona cervicală (epiteliu nekeratinizat) Raporturi mediale A.nervul auriculotemporal. gingia interdentară Forma ei este stabilită în funcţie de .. temporală medie şi a. La polul superior al glandei parotide iese împreună cu vena ei şi nervul auriculotemporal→ pediculul superior al parotidei. in special la dinti si limba in timp ce se fac miscari in articulatie . între tragus ( se vede) şi condilul mandibulei ( se palpează). Prezintă un grad mare de modificare în funcţie de forţele de masticaţie. În regiunea temporală: are posterior nervul şi anterior vena.merge în ţesutul subcutanat al regiunii parietale). Durerea va iradia.M.elementele din butoniera retrocondiliana Juvara : a.Gingia interdentara si osul alveolar interdentar Osul alveolar interdentar Este convex la nivel coronar. lingual O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nervi si astfel se explica de ce apar dureri. carotidă externă.acest nerv prezintă risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor anteromediale ale complexului disc-condil. v.lăţimea suprafeţelor aproximale dentare . • Descoperirea arterei temporale superficiale. la nivel cu colul mandibulei. -3. Auriculotemp -2-din a. temporală). 9 . Aspectul poate fi pozitiv. frontală. a. parietală.nervul alveolar inferior si n. dă ramuri colaterale ( a.. peste arcul zigomatic. timpanica ant..merge în ţesutul subcutanat al regiunii frontale→ mvn temporal. in special temporal -4.

situaţie care poate face extracţia acestui dinte. c.iar apexurile lui se pot uni inferior de canal.infrahioidieni . Foarte rar canalul mandibular se poate plasa între rădăcinile ultimului molar. ramuri bucale însoţesc ductul parotidian.) d. raport cu rădăcinile celor 3 molari şi cu rădăcina premolarului 2 (10%). Elemente osoase care pot fi palpate in vestibulul bucal gaura infraorbitala fosa canina creasta zigomatico-alveolara fata posterioara a corpului maxilar procesele alveolare maxilare gaura mentala procesele alveolare mandibulare linia oblica (in dreptul molarului 2) marginea anterioara a mandibulei creasta temporala –obligatoriu in anestezia la gaura mandibulara (spina Spix) fundurile de sac vestibulare procesul coronoid al mandibulei Nervii din regiunea bucala Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. tumori laringiene) . Cel mai frecvent tip de raport . canalul mandibular nu are raport cu nici un dinte (40%). inervează m. buccinator şi muşchilor ridicători.după incizia cutanată. 10 . 2/ Comunicările spaţiilor peribucale şi periviscerale cefalice cu cele cervicale şi continuarea celor din urmă cu mediastinul favorizează apariţia mediastinitelor supurate după infecţii buco-dentare. înconjoară corpul adipos al obrazului se distribuie m. dramatică.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1/ traheotomia (secţionarea traheei) şi traheostomia (canularea traheei) în cazul obstrucţiei laringiene (corp străin laringian. e. a reg. ramura marginală a mandibulei trece peste vasele faciale în partea inf. Relatiile canalului mandibular cu dintii a. • Inervează muşchii mimicii de la acest nivel. b. vestibular sau oral.canalul mandibular este în contact cu fundul alveolei molarului 3şi 2 (50%). ramuri zigomatice pentru muşchii planului superficial. incluzie a molarului 3 poate prezenta molarul respectiv cu rădăcinile extinse dincolo de conţinutul canalului mandibular. buccinator şi muşchii coborâtori. Acest ultim tip de raport este normal la tineri (înălţimea corpului mandibular nu este definitivă. Se găsesc în joja geniană.traheotomie înaltă (supraistmică) sau joasă (subistmică) după ligaturi vasculare.capul în extensie. nervul infraorbital şi nervul bucal Ramuri motorii în regiunea bucală • Sunt ramuri terminale din plexul parotidian al nervului facial. se îndepărtează extern mm.

m. Conţine: Corpul adipos al obrazului Ductul parotidian Stenon. bucal. a. nervul infraorbital şi nervul bucal 11 . Bucală. ramuri bucale superioare şi inferioare. Infraorbitală. şi inferiori . .ductului parotidian . < este singuru1 muşchi al mimicii acoperit de fascie: fascia bucofaringiană şi maseterină < are o dispoziţie profundă.m. < prin tonusul său contribuie la menţinerea formei obrazului împiedicându-i distensia prea mare în timpul masticaţiei sau suflatului.alcătuit din două planuri musculare. bucali şi submandibulari.m.m. ridicător comun al buzei superioare şi aripii nasului. C) Spaţiul bucal (loja geniană): Este situat între cele două planuri musculare. . fluierat.m. platysma. Arterele regiunii: a. este alcătuit din muşchii: < m. < are rol mai redus în mimică şi mai mare în masticaţie.prin grăsimea masticatorie din care face parte şi corpul adipos al obrazului.m. ridicător al unghiului gurii (situat profund la nivelul fosei canine). suflat. ramura marginală a mandibulei Nervii senzitivi: ramura zigomatico-facială a nervului zigomatic. zigomatic mic. a. . vena infraorbitală. A) Planul muscular superficial: este discontinuu. zigomatic mare.Planul 3 al regiunii bucale Planul muscular . vena bucală.pe ligamentu1 pterigo-mandibular.la 1cm.cu inserţie:. Comunicările spaţiului bucal (lojei geniene): a)Cu regiunea infratemporală -pe calea vaselor şi nervului bucal . Venele regiunii: vena facială. . lateral de unghiul gurii.m.transversă a feţei .la nivelul nodulului comisural (modiolus). Nervii motori: ramurile terminale ale nervului facial. c)Cu regiunea parotideo-maseterină de-a lungul. ridicător al buzei superioare. B) Planul muscular profund: continuu. a. Facială. aici este un spaţiu intermuscular. . parotidieni superficiali. . b)Cu regiunea orbitală . vena transversă a feţei Vasele limfatice: Se varsă în gg. risorius. este a1cătuit din muşchi ai mimicii care în majoritate converg spre unghiul gurii .m. unul superficial. zigomatico-orbitală.pe calea tecilor perivasculare ale arterei şi venei faciale. .cu origine:. altul profund.prin canalul infraorbital. sau loja geniană (a obrazului). coborâtor al unghiului gurii. . < m. orbicular al ochiului. .vaselor transverse ale feţei d)Cu regiunea submandibulară . a.la nivelul proceselor alveolare ale molarilor sup. astfel: ramuri zigomatice. buccinator: .

la dentat a. b. care pot aborda rădăcinile dentare apical şi mai rar lateral. a) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce ridicarea mandibulei. Inervatia mucoasei masticatorii din cavitatea bucala propriu-zisa regiunea Reg palatina Gingia/mucoasa Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Nervul/nervii Reg sublinguala Muschii ridicatori ai mandibulei – observatii Observatii privind muschii ridicatori ai mandibulei. forţa cea mai mică o dezvoltă m. CONCLUZIE:intensitatea forţei de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei este reglată permanent de sensibilitatea parodonţiului Gaurile din vestibulul bucal in plan sagital (antero-posterior) Gaura mentală . întrepătrunderi fine ale nervului cu artera alveolară inferioară. Gaura mentală situată sub apexul P2 (20%) 12 . această presiune ocluzală se va transmite la parodonţiu( parodonţiu= sistemul de fixare al dinţilor în os= periodonţiul sau ligamentele+ osul alveolar+cement+gingie).această presiune se numeşte presiune ocluzală (în poziţia de contact interdentar). explicând existenţa deltei apicale în treimea apicală a canalului radicular. Din plexul alveolar inferior localizat între canalul mandibular şi rădăcinile dinţilor inferiori pornesc ramificaţii fine. uneori pătrunzând în canalul radicular la distanţă apreciabilă de apex. Gaura mentală situată între P1 şi P2 (58%). Nervul alveolar inferior trece prin corpul mandibulei înconjurat uneori de o teacă conjunctivă densă (în interiorul canalului osos). plexiformă. pterig. continuându-se cu ramurile dentare care pot forma un plex nervos între trunchiul nervului şi apexurile dentare. . med b) când se contractă toate cele 3 perechi de muşchi ridicători în acelaşi timp se va produce presarea mandibulei pe maxilar. c. b.Distributia plexiforma a n. Apare astfel senzaţia de durere şi scoarţa va da comandă de reducere a forţei de contracţie.alveolar inferior a. de la parodonţiu presiunea mare se va transmite fibrelor nervoase şi va ajunge la scoarţa cerebrală. Trunchiul principal al nervului alveolar inferior prezintă o structură ramificată. -forţa lor de contracţie devine maximă când există contact interdentar maxim WEBER şi FICK: forta cea mai mare o are muschiul maseter cu fibrele verticale deoarece mişcarea de ridicare a mandibulei se face pe verticală. .la edentat : la 1/2 distanţei dintre marginea anterioară a muşchiului maseter şi simfiza mentală.

pterigoidian lateral Conţinut:Α n. n mental (buza inf) n. 5%) d. alv inf n. Limite:. alv sup ant.raporturi dentosinusale in sens vertical tipul planşeul sinusal este situat superior de planul care trece prin apexurile V şi P I sub planul care trece prin apexurile V şi P fără să existe protruzie apicală II (pătrundere apicală dincolo de planşeul sinusal) există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV III există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurile P IV există protruzie apicală dincolo de planşeul sinusal de la apexurileV şi P V Spatiul pterigoidian. post nn.pe verticala dintre PM1 şi PM2 superiori (sau superior de PM2) . Gaura menta1ă situată sub apexul P1 (5%) e.aponevroza interpterigoidiană . Menţine dinţii în alveole Are un anumit răspuns la forţele exercitate pe dinţi (se modelează/ se remodelează) Când există dinţi/ implanturi. aceste forţe au efecte directe Când există proteze dentare. Gaura mentală situată sub M1 (3.capul inferior al m. forţele au efecte indirecte în timpul mişcărilor funcţionale/ nefuncţionale mandibulare Eliminarea funcţiei de suport duce la atrofie (scade osul în lungime şi în lăţime) Raporturile verticale dento-sinusale dupa Kwak. Lui Α gg. mijl.exobaza . 5%) Poziţia găurii infraorbitale . mental. mandibular şi rr. regiunea Vestibul bucal mucoasa Mucoasa fund de sac superior Mucoasa fund de sac inferior Mucoasa labiala Mucoasa bucala Mucoasa palatului moale Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Mucoasa retromolara Nervul/nervii nn. otic cu aferenţe şi eferenţe Α a. Kwak. bucl.c. 13 .pe verticala ce trece prin sutura maxilo-zigomatică Mucoasa de acoperire + inervatie. bucal nn palatini mici n sublingual n bucal Reg palatina Reg sublinguala Reg retromolara Osul de suport mandibular. Gaura mentală situată între P2 şi M1 (13.meningee medie şi accesorie Importanţă: în acest spaţiu se efectuează anestezia nervului mandibular Α plex venos pterigoidian şi al găurii ovale. IO (buza sup).

. de aceea excursia condilului mdb. Bucal pe cale cutanată • Este linie ajutătoare pentru descoperirea ductului Stenon • Este limită a zonei mute (Se descrie zona.. Ganglionii parotidieni-sistematizare. se poate fractura fosa mandibulara –este subtire . P a ramului mandibulei cu comisura bucală. Raportul Lateral Posterior Medial Aplicaţii practice Ţesutul subcutanat este subţire.) reprezintă teritoriul în care inciziile nu afectează ramurile nervului facial şi este delimitată astfel: . maseter -se palpeaza la marginea anterioara a maseterului contractat -se simte ca un cordon care ruleaza sub deget. SCM DUCTUL PAROTIDIAN STENON -se palpeaza in regiunea bucala dupa punerea in contractie a m.intraparotidieni. cervicali profunzi (VJI). • Este reper pentru anestezia n. pe vasele temporale superficiale .. între marginea posterioară a ramului mandibular şi marginea anterioară a m. pe panta articulară se poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber) Iinciziile se fac numai la piele. endobucal) -se poate palpa si endobucal in grosimea obrazului Gl.stilomandibular) Nervul AuriculoTemporal prezintă risc de iritatie mecanica Durerea va iradia. facial) .I: linia care uneşte mijlocul marg.anterior si superior de tragus.4-10. pe linia care uneste lobul urechii cu aripa nasului -orificiul endobucal se vede la papila parotidiana ( se poate palpa papila. cervicali superficiali de pe calea VJE profunzi. .de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. PALPAREA CANALELOR (DUCTELOR) DE EXCRETIE ALE GLANDELOR SALIVARE MARI Gl. pe VJE eferente. Parotida ( partea profundă) –In fosa retromand.P: marginea posterioară a ramului mandibulei. Lingual şi alveolar inferior apar dureri în dinţi şi limbă in timp ce se fac miscari in articulatie . ale n.este peretele despartitor intre articulatie si meninge Anterior Superior Linia trago-comisurala-aplicatii practice.Aplicatii practice la raporturile ATM. (reper lig. .. superficiali.la polul inferior al părţii superficiale eferente.) Zona mută (Seres Sturm L.ggl. subdigastric Palparea gl salivare mari si a ductelor.post.ggl.inferiori.aici sunt rr. Ext. in special temporal Când discul atinge nn. submandibulara-DUCTUL WHARTON -se face la fel ca la palparea planseului bucal 14 . Fracturile subcondiliene inalte pot afecta elementele aflate medial de ATM nervul maseterin poate fi comprimat intr-o translatie condiliana succesiva nervul temporal profund posterior poate fi iritat cand exista hipermobilitate condiliana Cand se produce o dislocare meniscala fara reducere.S: linia trago-comisurală.

sub ea. Linia de incizie de 3—4 cm. fascia cervicală superficială şi apare mănunchiul facial cu vena situată posterior de arteră. în funcţie de leziune va fi < incizat pentru calcul < rezecat în cazul fistulei salivare.5 cm. Incizia orizontală lungă de 3-4 cm. este centrată de punctul unde se intersectează ƒ linia de proiecţie a ductului care uneşte lobul urechii cu aripa nasului. ƒ cu linia ajutătoare coborâtă de la tragus spre unghiu1 gurii. Se secţionează pielea. platysma. Descoperirea ductului Stenon Indicaţii: 1. Rolul muschilor masticatori in morfogeneza ROLUL MM. RIDICATORI IN MORFOGENEZĂ Acţiunea dominantă a muşchiului temporal duce la formarea stereotipului de masticaţie tocător: mandibulă mai slab dezvoltată parodonţiu cu rezistenţă scăzută lipsă de atriţie la nivelul dinţilor (abraziune fiziologică) Acţiunea dominantă a chingii pterigo-maseterine duce la formarea stereotipului de masticaţie frecător sau mixt: mandibulă bine dezvoltată parodonţiu rezistent atriţia dinţilor Inervatia senzitiva in regiunile cavitatii bucale propriu-zise regiunea Gingia/mucoasa Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Mucoasa palatului moale Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Mucoasa sublinguala (a plaseului bucal) Reg retromolara Mucoasa retromolara Nervul/nervii 15 . la marginea anterioară a maseterului unde are poziţia cea mai superficială.litiază salivară Se face a) la nivelul vestibulului bucal când calculul este inclavat în porţiunea terminală b) fie pe cale cutanată în celelalte cazuri. Se va ligatura artera şi apoi se va sutura tegumentu1 cu 3—4 fire.fistulă salivară 2. va fi paralelă cu marginea inferioară a mandibulei şi la 0. ductul învelit de o prelungire a fasciei parotidiene este pus în evidenţă pe o lungime de 3-4 cm.Descoperiri de elemente anatomice in regiunea bucala Descoperirea arterei faciale se face în unghiul postero-inferior al regiunii. mijlocul inciziei corespunde cu marginea anterioară a maseterului. la graniţa cu regiunea submandibulară. După incizia tegumentului şi a ţesutului subcutanat.

4-2 mm. de asemenea mai groasă. .obstacole anatomice: plexul venos pterigo-maxilar arterele alveolare postero-superioare Arterele regiunii temporale : enumerare si localizare in planuri stratigrafice Plan 2)Ţesutul subcutanat: cuprinde: b1) Artera temporală superficială.compacta linguală este bine dezvoltată. . maxilară şi a. maxilar sau n.post din peretele post.-POST.post.7-2. ♫ apar hematoame profunde . —artera temporală medie (profundă medie) care perforează muşchiul temporal pentru a trece în planul vasculo-nervos. ram senzitiv din n. La nivel apical : 2.IO traiect : fosa infratemporală faţa post a maxilarului găuri alveolare sup-post canale alveolare sup. de asemenea.5 mm).Structura functionala a mandibulei in zona incisivo-canina 1. acul trebuie sa fie în contact permanent cu osul .compacta vestibulară prezintă o grosime medie de 1. În zona canină .9 mm. temporală superficială. 2.7 mm.Spongioasa este mai puţin densă decât la nivel incisiv şi conţine. Prezintă cea mai mare grosime în zona spinei mentale. Topografia nervilor alveolari postero-superiori NERVII ALVEOLARI SUP. (dimensiune medie 2.maxilar # aa. 16 . alveolare sup.Spongioasa este densă cu o tendinţă ridicată de compactizare.2-2.canalul incisiv bine conturat are o tendinţa de coborâre şi de vestibularizare.8-2. al sinusului maxilar plexul nervos teritoriu ¤ molarii superiori ( frecvent fără rădăcina mezio-vestibulară a M1) ¤ periodonţiul de la acest nivel ¤ papilele interdentare de la acest nivel ¤ mucoasa alveolară vestibulară de la acest nivel ¤ mucoasa sinusului maxilar (peretele posterior) ¤ porţiunea alveolară a maxilarului de la acest nivel anestezie la tuberozitatea maxilară >se palpează creasta zigomatico-alveolară >se introduce acul distal de creastă >se folosesc 2 linii ♫creasta este şi reper şi obstacol una verticală posterior de M2 (la copii) sau M3 una orizontală care trece prin 1/2 înălţimii corpului maxilar la PM1 >puncţia se face inferior de osul zigomatic ♫ osul zigomatic este obstacol >accidente : lezarea # plexului venos pterigo. —ram frontal. .3mm . În zona incisivă . Plan 5) Planul vasculo-nervos: 1) aa. . —ram parietal.ramură terminală a arterei carotide externe care trece anterior de tragus şi trimite la acest nivel ramurile: —artera zigomatico-orbitală.Compacta vestibulară de 1. temporale profunde: anterioară şi posterioară din a.compacta linguală. Între planul osos şi planul meningeal se dispun artera meningee medie. temporală medie din a.1 mm.canalul incisiv. .pentru a evita accidentele vasculare. este de 2. 5-5.

cu diametrul transversal mai mare în 1/2 alveolară. mucoasa mai deschisa la culoare de la nivelul gaurii palatine mari mucoasa boltii palatine.5.3 mm . Spongioasa se menţine densă doar vestibular şi inferior.9. rugile palatine. iar canalul mandibular este ascendent posterior şi lingual. apoi cu gingia palatinala are 3 zone : i fibroasă în dreptul alveolelor şi suturii palatine mediane mucoasa palatină i adipoasă ( cu tesut adipos) în partea ant. Structura functionala a mandibulei in zona molara În zona molară . de aceea nu se poate stabili latimea gingiei palatinale.4-9.5mm Topografia nervilor palatini NERVUL PALATIN MARE ram senzitiv din ganglionul pterigopalatin traiect: fosa pterigopalatină canalul palatin mare gaura palatină mare şantul palatin mare teritoriu prin ☻ramuri scurte laterale inervează mucoasa alveolară şi gingia palatinala din dreptul M şi PM ☻ramuri lungi mediale inervează mucoasa palatului dur în dreptul M şi PM 17 . Compacta linguală: scade de la 2 la 1. . Spongioasa este puţin densă. Compacta vestibulară este mai groasă decât cea linguală. grosimea crescând spre M3.diametrul transversal în 1/2 alveolară este mai mare decât în 1/2 inf. intre ele se formeaza sutura maxilo-zigomatica. de o parte şi de alta a liniei merdiane i glandulară (cu glande salivare mici ) în partea post.6 mm. mucoasa lveolara palatinala si gingia palatinala au aceeasi culoare si aceeasi structura (epiteliu keratinizat). iar în rest există spaţii largi între trabeculele osoase . foveolele palatine. are dimensiunile medii de 2.aceasta este palpabila la nivelul marginii infraorbitale si ete importanta deoarece inferior de ea este gaura infraorbitala Mucoasa si gingia in regiunea palatinala (fara inervatie) mucoasa bolţii palatine este aderentă la periost => este fixă = masticatorie se continuă lateral cu mucoasa alveolară palatinală fară limită precisă. linia Ah. rafeul palatin. de o parte şi de alta a liniei mediane mucoasa vălului palatin este subţire este activ mobilă = de acoperire pe mucoasa bolţii palatine palatine se formeaza urmatoarele detalii de suprafata: papila incisiva. a mandibulei.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica Este limită între regiunile bucală şi infraorbitală Este reper pentru palparea gaurii infraorbitale (gaura este la 5-9 mm inferior de aceasta margine) La nivelul ei se pune degetul cand se face anestezia la nervul infraorbital pentru ca acul (care poate aluneca) sa nu intepe globul ocular Se palpeaza obligatoriu la orice examen clinic exofacial Este formata din margini ale oaselor maxilar si zigomatic.

retroalveolar . senzitiv din ggl.(doar ptr. traiect: fosa pterigopalatină gaura sfenopalalatină fosa nazală canalul incisiv canalul incisiv are forma literei V . nervi) anestezia-.la gaura incisivă -trebuie cunoscută pozitia găurii incisive acoperită de papila incisivă.Y este orientat ant-inf-med are lungimea medie de 10 mm este paralel cu compacta externă (vestibulară) a maxilarului după Stenson. inervează gingia si mucoasa palatinala in 1/3 ant. de rezistenţă scăzută => injectarea anestezicului se face uşor la acest nivel ☻deoarece restul de mucoasă palatină este foarte aderentă de periost.gaura este acoperită de mucoasa deschisă la culoare . ANESTEZIE: topografia găurii mucoasa ce acoperă gaura este mai deschisă la culoare acul în canal.acul trebuie să fie paralel cu lama externă a compactei vestibulare maxilare -.anesteziem şi nn.anestezie la gaura palatină mare -trebuie cunoscută aşezarea găurii la 1/2 distanţei între linia mediana şi marginea liberă a gingiei la M3 .gaura conţine VAN palatin mare care este învelit în ţesut conjunctiv lax. după Scarpa. palatini mici+maxilar canalul este MAI NERVUL NAZOPALATIN este ram. pot exista 4 canale. la 1 cm. injectarea cu presiune poate duce la decolarea mucoasei care este dureroasă şi se poate complica cu necroză ELEMENTE IMPORTANTE PTR.5 cm post de narină repere pentru anestezia in regiunea palatina NERVUL NASOPALATIN PALATIN MARE LOCUL GAURA INCISIVĂ GAURA PALATINĂ MARE REPERE PAPILA INCISIVÂ poziţia găurii palatine mari • gaura palatină mare este acoperită de o depresiune de mucoasă mai deschisă la culoare gaura palatină mare este situată o la 10-15 mm medial de M3. pe linia mediană. o la 15-17 mm lateral de rafeul palatin o la 4-5 mm anterior de linia Ah direcţia canalului palatin mare (MAI) dacă vrem să facem anestezia nervului maxilar pe cale endobucală şi ajungem în fosa pterigopalatină prin canal 18 . pterigopaltin. 2 canale ANT. şi POST.în planşeul nazal la 1-1.

deci în fosa infratemporală .risc: lezarea a. Margine I.) ...mai jos faţă de planşeul fosei nazale .calea: subzigomatică(anterior de tuberculul articular.tendonul m.Creasta Temporală. maxilare n.repere: . pterigoid . . nn.17. dar si rad.GM= 16.5 mm. ovală . rotundă . peste 16 ani. GM este a) în dreptul planului de ocluzie al dinţilor inferiori.la tuberozitatea maxilară -risc: lezarea plexului venos retrotuberozitar la ½ înălţimii corpului maxilar în dreptul PM1 -recomandare: contact ac-os permanent n.risc: lezarea a.1mm. de condilul mdb.Gaurile regiunii infratemporale importante in anestezie Anestezie la baza craniului n. chirurgia zonei) \ vârsta la care s-a făcut extracţia dentară 19 .).-sup. b) la 5 mm deasupra planului de ocluzie.creasta temporală GAURA MANDIBULARĂ Margine A .27 mm. . alveolari postero-superiori la orificiile alveolare superioare posterioare .Lăţimea ramului mandibulei= 31-31. Margine sup.este ant.la acelaşi nivel cu planşeul fosei nazale .5 mm.reper: baza proc.deci în fosa pterigopalatină . maxilar la g. (Incizură).marginea anterioară a ramului mandibular . temporal .planul de ocluzie al dinţilor inferiori . între 6-10 ani . PM2 sunt considerate RADACINI SINUSALE EFECTUL DE COBORÂRE A PLANSEULUI SINUSAL= în timp planşeul sinusal coboară coborârea depinde \ raportul anatomic înainte de extracţie (daca este penetrant) \ raportul patologic înainte de extracţie (granulom periapical sau chist ) \ actul terapeutic conservator (obturatie de canal.reper: creasta zigomatico-alveolară .GM= 11 mm. Aplicatii practice –planseul sinusului maxilar PLANŞEUL SINUSAL: poate fi . c) la 10 mm deasupra planului de ocluzie. mandibular la g.calea: suprazigomatică .9 mm. maxilare lezarea plex venos ptg.coborît în procesul alveolar al maxilarului (reces alveolar al sinusului maxilar care face funduri de sac între rădăcini)>> PLANŞEUL SINUSAL COBOARĂ CU VÎRSTA radacinile vestibulare ale M1 si M2. (drt.GM= 15.) Margine P – GM= 9 mm. între 10-16 ani .plica pterigo-mandibulară .la Spina Spix .6 mm.GM= 25 mm. alveolar inferior la gaura mandibulara . In sens vertical.(stg.

coborât în proc. în dreptul planşeului fosei nazale. M2. în loviturile pe menton APLICATIE PRACTICA.T. cu a.stilomandibular) 20 . b. Aceste raporturi prezintă două componente: radiculară reprezentată de rădăcinile dinţilor sinusali şi antrală reprezentată de planşeul sinusal. Ext. maxilară -4-peretele anterior al conductului auditiv extern . dinţilor sinusali : P2.Mucoasa masticatorie Mucoasa masticatorie (mucoasa fixa. a. Componenta radiculară este reprezentată de răd. temporala superficială si a. 2.Ext.aşa se explica posibilitatea de înfundare a condilului mandibular în conduct.M Raporturile posterioare -1-partea profunda a glandei parotide -2-nervul coarda timpanului -3-bifurcatia A..ataşată de periost prin ţesut conjunctiv dens (mucoperiost) .post. b. Aceste raporturi sunt în funcţie de: a.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. alveolar al maxilarului sub forma unor funduri de sac (recesuri alveolare) . lungimea rădăcinilor dinţilor sinusali .există ţesut adipos şi glande salivare mici în lamina propria mucoasa alveolară= epiteliu scuamos nekeratinizat . sub planşeul fosei nazale . mucoperiost) gingia= epiteliu scuamos keratinizat . înălţimea procesului alveolar al maxilarului .nu există strat submucos mucoasa palatului dur= epiteliu scuamos keratinizat .lamina propria cu fibre de colagen care permit ataşarea de cement şi periostul alveolar . c. M1. Planşeul sinusal poate prezenta următoarele nivele de dispoziţie: a. Raporturi posterioare A. c. mărimea şi forma sinusului maxilar.există glande salivare mici regiunea Gingia/mucoasa Nervul/nervii Reg palatina Gingia palatinala Mucoasa alveolara palatina Mucoasa boltii palatine Reg sublinguala Gingia linguala Mucoasa alveolara linguala Vestibul bucal Gingia vestibulara superioara Gingia vestibulara inferioara Mucoasa alveolara vestibulara superioara Mucoasa alveolara vestibulara inferioara Componentele raporturilor dento-sinusale l.K.submucoasa cu fibre elastice pentru inserţia ei de periostul alveolar . b. (reper lig.

mandibulei si paralel cu marg. bucal. Supratrohlear Temporală n.alveolar inferior 2)la spina spix-ptr. maseter) Creasta temporală >Este un element anatomic vertical.anestezia la gaura mandibulara deoarece distanta dintre creasta temporala si gaura mandibulara este in mod constant 11. n. terminale ale n.lingual.a ram.alveolar inf.lingual 3)la santul colului mandibulei-ptr. limita mediala plica pterigomandibulara) >In scopul anesteziei: 1)la torusul WIESBREM-ptr. locul anestezierii Regiunea Inervaţie senzitivă Frontală n.mandibulei si tendonul m.mandibulei >Reprezinta reper lateral pt.lingual. n. B. Bucal Labială n.Infraorbital.n.vasele transverse ale feţei . ram meningeal Nervul maxilar şi ramurile lui în fosa pterigopalatină: nervii alveolari superiori-posteriori.n. Infraorbital.rr . Transvers al gâtului Submandibulară n.ductul parotidian Stenon (care la 1 cm anterior de ea perforează m. Auricular Mare Bucală n. Mental Mentală n. Bucal pe cale cutanată • Este reper pentru descoperirea arterei faciale în regiunea bucală • Este intersectată orizontal de: . Zigomatico-facial. n. n. VII (Z. Auriculotemporal Infratemporală Ramuri ale nervului mandibular în fosa infratemporală: nervul auriculotemporal.n.bucal.Nervii senzitivi din regiunile studiate – enumerare. Zigomaticotemporal. parotideomaseterine şi limită posterioară a reg. nervul infraorbital Parotideomaseterină n. MM) . Transvers al gâtului Marginea anterioară a muşchiului maseter • Este limită anterioară a reg. n. bucale. nervul zigomatic. se gaseste pe fata interna a ram. n. N.a ram. n.intrarea pe calea endobucala in spatiul pterigomandibular(impreuna cu marg.n.alveolar inferior >creasta temporala este cel mai important reper ptr. Mental Submentală n.1 mm 21 . buccinator) • este reper pentru gaura mentală la edentat (la ½ distanţei dintre simfiza mentală şi marginea anterioară a m. nervii pterigopalatini.ant.temporal. n. • Este reper pentru anestezia n. Supraorbital.ant.

Ramura motorie comună din regiunile frontală şi temporală Ramura temporo-frontală a nervului VII Este ramură motorie pentru muşchii mimicii de la nivelul calvariei Începe în glanda parotidă ca ramură terminală a nervului facial În regiunea temporală se găseşte în ţesutul subcutanat şi în planul subaponevrotic În regiunea frontală se găseşte în ţesutul subcutanat.MH sup:n. ca element din mănunchiul vasculo-nervos temporal.MH =>m. descoperirea a.hioglos-subtire.post. patrulater.stilohioidian hiatusul retrostilian prin care trece n.HG interstitiul Hiogloso-Milohioidian =>este comunicarea lojei submandibulara cu loja sublinguala =>se formeaza intre m. acoperit anterior de m.milohioidieni si 2-3 ggl.HG si m.submentala care contine rafeul median de insertie a mm.facial >face parte din diafragma stiliana >este peretele postero-medial al lojei parotidiene >delimiteaza inf-lat trigonul submandibular >in regiunea submandibulara este folosit ptr. descoperirea a.vena linguala În reg.digastric =>ant:marg.n.submandibulara este folosit ptr.XII >m digastric pantacele anterior delimiteaza regiunea submandibulara de regiunea submentala >digastricul pantece anterior delimiteaza cu cel din partea opusa spatiul interdigatric in reg. cu ramura frontală din artera şi vena temporală superficială Se proiectează în zona Ischikawa (se scrie limita zonei) IMPORTANTA MUSCHIULUI MILOHIOIDIAN IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: Face parte din muschii planseului bucal Impreuna cu m.HG >tendonul intermediar este folosit ptr.lingual.limfatici submentali 22 .post.DPP posterior:marg.m.MH =>sup:n.XII inf:cornul mare al hioidului ant:m.milohioidian din partea opusa formeaza rafeul median in spatiul interdigastric in regiunea sub mentala Face parte din planul musculo-fascial la regiunea submandibulară =>foita interna a fasciei interne a fasciei cervicale superficiale =>m.MH =>contine:ductul submandibular.prelungirea anterioara a glandei submandibulare.XII IMPORTANTA MUSCHIULUI DIGASTRIC IN ANATOMIA TOPOGRAFICA: >origine-pe procesul mastoidian >la origine delimiteaza cu m.descoperirea a.digastric ant:marg.m.post.milohioidian Formeaza impreuna cu m.linguale in triunghiul (PIROGOFF) care are limitele =>post:tendonul m.hipoglos.linguale la triunghiul (PIROGOFF) cu limitele => post:tendonul m.n.m.linguale in patrulaterul (BECLARD) care are limitele=> sup:n.

mandibula (inclusiv dintii inferiori).fasciculul A si P. L la Spina Spix 3) n AI la santul colului mandibulei (superior de gaura mandibulara) repere pentru anestezie Intrarea in spatiu pe cale endobucala Intrarea in spatiu pe cale retromandibulara Intrarea in spatiu pe cale submandibulara (vestibul) Lateral – marginea anterioara a ramului+ creasta Distanta de la marginea post a ramului la GM Distanta de la marginea inf a ramului la GM = temporala+ tendon m temporal = 9 mm 26 mm Medial – plica pterigomandibulara Acul intra prin mucoasa retromolara nn B. continut. regiunea palatina.mucoasa retromolara. superior: m.L. la 10 mm sup (peste 16 ani)] 23 .la tuberozitatea maxilara isi schimba directia este ramura terminala din artera carotida externa . L la Spina Spix.glanda parotida continut: nn.Artera maxilara in regiunile studiate . Deosebiri: fixarea. lig sfenomandibular importanţa. la 5 mm sup ( 10-16 ani).se termina la gaura sfenopalatina . importanta limite: anterior.incepe in glanda parotida la nivel cu colul mandibulei .trece prin butoniera retrocondiliana . AI. AI la torusul Weissbrem 2) nn.planul de ocluzie al dintilor inferiori [in functie de varsta: la acelasi plan (6-10 ani). temporal. limitele libera/continuata. ureche. pterigoidieni). Asemanari si deosebiri intre gingia libera si gingia atasata Asemanari: epiteliu keratinizat. posterior.aici are traiect postero-anterior .m. meninge.L. poziţie. milohioidian (+a si v). lingual.trimite ramuri la muschii masticatori (maseter.planul de ocluzie al dintilor superiori nn. infraorbital. inervatie. sinusul maxilar. pterigoidian medial.fata inerna a ramului mandibulei. pterigoidian lateral. spatiul pterigomandibular: limite. dintii superiori. obraz. faringe. AI. coloratie. aspect mat/coaja de portocala.intra in fosa pterigopalatina .aici se face anestezia: 1) nn B. AI la torusul Weissbrem. bucal.trece prin fisura pterigomaxilara . alveolar inferior (+a si v).ajunge in fosa infratemporala (cu m pterig lat) . medial. lateral. buza superioara.

*atriţia ocluzală Mai frecvente la mandibula 62% Mai frecvente la maxilar 53% Cel mai afectat dinte: C si PM1 inf 11% Cel mai afectat dinte: M1 sup 35% Frecventa: 1/3 APICALA CORONAR 1/3MEDIE MECANISMUL ATROFIEI CRESTEI ALVEOLARE .atrofia prin inflamaţii localizate în osul alveolar.atrofia prin nesolicitare funcţională.atrofia prin presiuni mari şi neuniforme exercitate de protezele dentare. mediu /1 craniu: 3% Nr. .apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent PREVALENTA Dehiscente Fenestratii Nr.apare în exteriorul anvelopei osoase Tratament: regenerare+ implant per secundam implant+ regenerare concomitent Dehiscenţele: defecte osoase vestibulare sau orale.5-5 mm Inadecvată Atrofie severă Observaţii Implant şurub şi cilindru Implant lamă sau osteoplastie Augumentare + implant sau implant subperiostal Implant subperiostal 24 .apare în interiorul anvelopei osoase clasa II. arată o lipsă de grosime osoasă sub 50%.teorii : . CELE 4 GRUPE DE CRESTE ALVEOLARE DUPA MISCH ŞI JUDY: Grupa A B C D Inălţimea crestei 8-12 mm Max. . arată o lipsă de grosime osoasă prin care se expune parţial rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I. . *dimensiunile răd dentare. prin care se expune pe toată lungimea rădăcina / un viitor implant Clasificare: clasa I.atrofia prin aport sanguin scăzut. mediu /1 craniu: 7% Apar in functie de: *grosimea VO a proc alveolar. 10 mm Inadecvată Lăţimea crestei Minim 5 mm 2.apare în interiorul anvelopei osoase clasa II.- DEHISCENTE---FENESTRATII Fenestraţiile: defecte osoase vestibulare.

6. enumerare planuri l regiunea infrahioidiana si descrierea planului 6.1. 8.Clasele subantrale in functie de tesutul osos restant 3. Maseter Clasificarea fetei Topografia gg submentali Aparatul lacrima Regiunea nazala -aplicatii 1. planul 2 al regiunii temporale. 4. nervii din regiunea bucala si plasarea in planuri. 1. 4. 5.faciala in regiunile studiate.M2 in procesele alvelorae 2. elemente componente ale rap dento-sinusale 1. 8 pcte antropometrice la niv reg alv +dentare 7 artera pal mare topografie + apl practice 8. 3. 4.Osul alveolar interdentar si gingia interdentara 2. 6. Histologia osului mandibular 6.digastric A. 6. raporturile atm cu vasele d sange si aplicatii l nivelul lor. Latime gingiei la mandibula Raporturile dintilor sinusali cu sinusul maxilar-detaliati Tipuri mandibulare in fuctie de structura sa functionala Tipuri de atrofie si mecanismele producerii Marginea anterioara a m.A. facial 5. 4.temporala superficiala in anatomia clinica si topografica 6. 7. 2. Stratigrafia zonei palpebrale Vasele si drenajul limfatic limba Raporturile incisivilor in procesele alveolare 25 . 2. 7. 7. 7. 3. 3. 6. 7.Dispozitia fibrelor nervoase la nivel periodontal 9. 5. 2. Spatiul prevetebral 4 Aplicatii lae rr terminale ale n.Raporturile dintilor cu canalul mandibular 4. 2. 3. 9. linia milohioidiana in anatomia clinica si topografica. Inervatie si vasc reg nazala 3.Marginea infraorbitala in anatomia clinica si topografica 7. 8. topografia canalului mandibular Aplicatii practice n. regiunea submandibulara enumerare planuri si descrieti pl 6 1.Aplicatii practice privind raporturile mediale ale ATM 8. dostributia plexiforma a nervului alveolar inferior.Repere anatomice de suprafata utile pt anestezia nervilor palatinali 5. 5. si o chestie cu inervatia nuj cui.Aplicatii practice in regiunea infrahioidiana 1. 5. topografia gg submentali Apl practice -anestezii in cavitatea bucala descoperirea arterei linguale modelare + remodelare osoasa delimitare si continut fosa pterigomandibulara dehiscente recesurile sinusului maxilar Latimea gingiei la maxilar Densitatea osoasa dupa Misch M. 3.bucal Linia maxilara – canalul si orificiul nazolacrimal Aplicatii practice privind procesele alveolare + atrofie R+D de suprafata pt anesteziile in cav bucala Clasificarea gg Faciali Regiunea IF – gauri – anestezie 1. 5. 2. 4. 6.

26 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->