Sunteți pe pagina 1din 5

Sunete si zgomote

I.Sunetele. Din punct de vedere fizic sunetele reprezint "vibraii ale particulelor unui mediu capabile s produc o senzaie auditiv. Sunetul este o form de energie fizic creat de obiectele care vibreaz. Aceste vibraii se transmit sub forma unor unde de presiune crescut sau sczut care iradiaz de la suprafaa obiectului. Aceste unde constituie stimuli fizici pentru ureche. Sunetul se propag sub form de unde elastice numai n substane (aer lichide !i solide" !i nu se propag n vid. #rechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre $%&'(((( vibratii)s sau hertzi. *aracteristicile lui sunt+ &a"inaltimea(e,primata in frecventa vibratiei"&b"intensitatea(e,primata in energia vibratiei"II.Infrasunetele. .nfrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte /oase situate sub $%0z deci urechea umana nu le aude.1iintele marine cum ar fi pestii meduzele aud infrasunetele si simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de $%0z. 2amenii nu sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico&pshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.2 recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o e,plicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si catastrofe.De&a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau e,presia durerii si a groazei.*onform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului a/ungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu&zise astfel incat in ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor. 3asuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de %0z. S&a constatat ca infrasunetele de intensitati mari la frecventa de 40z pot traumatiza grav sistemul nervos sistemul circulator provocand chiar moartea. Astfel s&ar putea gasi o e,plicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane. 5ot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii e,plica si senzationala distrugere a unei paduri siberiene in $6(7 prin e,plozia in atmosfera a unui meteorit.Astazi infrasunetele pot fi produse de unele tipuri de turbine avioane turboreactoare cum ar fi avionul *oncorde. Asa cum nu percepe vibratiile de frecvente foarte /oase(infrasunetele" urechea umana nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele". III.Ultrasunetele. #ltrasunetele sunt vibratii sonore situate intre '((((&$((((((0z.#nele fiinte cum ar fi liliacul percep si ultrasunetele.8le se propaga ca si sunetele sub
Referat.clopotel.ro

forma de unde elastice mai greu prin aer decat prin lichide sau solide avand o lungime de unda mai mica decat sunetele. #ltrasunetele pot fi produse prin mi/loace mecanice(generatorul 0artman" mi/loace electromagnetice sau mi/loace termice. 8fectele ultrasunetelor asupra materiei si asupra organismelor vii sunt variate unele fiind utile altele fiind daunatoare.Dintre aplicatiile utile face parte sonda/ul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor.2 alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese. #ltrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei virusul gripei insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei. Dr.9illiams cercetator la Departamentul de :iofizica al #niversitatii 3anchester(3.:." facand e,periente pe animale apoi pe oameni considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe..n cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta. 2 alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olandeza A.0.S. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.;.&$($ utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie. Zgomotul si efectele sale nocive <gomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer apa etc." si care impresioneaza negativ urechea omeneasca. Dupa &=arousse & zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie. 1izicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite iar fiziologii considera zgomotul orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila. *aracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea durata si frecventa. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei de distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.8a se masoara in decibeli sau foni.Decibelul(d.:."este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate (
Referat.clopotel.ro

d.:. pentru un sunet de $(((0z.1onul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe e,citatii sonore.S&a admis ca cifra 7( pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva. Durata reprezinta timpul cat e,citantul sonor(zgomotul"actioneaza asupra analizatorului auditiv.8fectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se a/unge la o pshihoza periculoasa.S&a observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta..n acest caz se poate spune ca urechea dreapta s&a adaptat la zgomot. Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr&o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau 0z..n banda de frecvente $(((&>(((0z in care urechea are sensibilitatea cea mai ridicata inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele /oase cuprind gama de frecvente cuprinse intre ?(&@((0z-cele mi/locii @((&$(((0z iar cele inalte peste $((0z. Aivelul zgomotului se masoara tinandu&se seama atat de intensitatea cat si de frecventa sunetelor care&l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive indiferent de preferinte si de starea psihica a individului. <gomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva traumatism sonor si surditate profesionala. $"Oboseala auditiva este caracterizata printr&o scadere temporara a pragului perceptiei auditive-ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim frecventei si timpului de e,punere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 6'd.:. si cu ofrecventa cuprinsa intre >((&7((0z produce dupa %( de minute de e,punere o scadere temporara a auditiei. '"Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor e,plozii impuscaturi eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 6(((0z. ?"Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati e,puse in mod deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr&o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei. Surse de poluare sonora

Referat.clopotel.ro

Boluarea fonic sau sonor const n sunete produse de activitatea uman sau utila/e ma!ini care afecteaz sau dezechilibreaz activitatea omului sau animalelor. 3surile tehnice pentru combaterea polurii sonore se refer la ecranarea sursei de zgomot !i protecia urechii omului !i a locuinei spaiului n care !i desf!oar activitatea. Se caut noi materiale de construcie cu proprieti antifonice iar arhitectura spaiilor de locuit trebuie s in cont de amplasarea dormitoarelor astfel ncCt s nu fie e,puse arterelor de circulaie cu flu, continuu. Direcia principal n managementul polurii sonore atCt n politicile naionale cCt !i n cea intenaional este dezvoltarea unor criterii pentru nivelele de e,punere !i promovarea unor msuri de control al zgomotului ca parte integrat a programului de protecie a mediului. 3anagementul polurii sonore ar trebui s+ monitorizeze e,punerea omului la zgomots controleze sursele de poluare sonor !i nivelul de imisii n special n zone specifice cum ar fi !colile spitalele zonele rezideniale locurile de /oac dar !i stabilirea locurilor Dsensibile atCt pe perioada zilei cCt !i noaptea controlul sntii n zonele de riscs in cont de consecinele zgomotului la planificarea teritorial a transportuluis introduc sisteme de control a efectelor adverse asupra sntiis evalueze eficiena politicilor de diminuare a zgomotuluis adopte un ghid pentru zgomotul public n vederea prote/rii sntii populaiei En general cele mai nalte nivele de zgomot se ntClnesc n unitile industriale !i n marile aglomerri urbane. Bentru a nu perturba calitatea activitii la locul de munc au fost introduse o serie de msuri pentru prevenirea !i limitarea dep!irii anumitor niveluri de zgomot. Aceste msuri pot fi+ sociale (norme !i legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor" tehnice (soluii silenioase perei fonoizolani etc." organizatorice (c!ti de protecie dispunerea surselor de zgomot la o distana mare fa de anga/ai" !i igienice (control medical alimentaie cu vitamine etc." Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor industriale se pot meniona+ & utilizarea unor ecrane fonoizolante interpuse ntre sursa de zgomot !i personalul uman& protecia individual cu antifoane& mbuntirea caracteristicilor tehnice ale utila/elor ce polueaz intens fonic& utilizarea carcaselor la ma!ini !i utila/e n timpul funcionrii-

Referat.clopotel.ro

& alegerea corect a fundaiei utila/elor neomiCnd criteriul reducerii zgomotelor& folosirea acolo unde este posibil a suspensiilor elastice (resorturi metalice cauciuc fibre de sticl pCsl mase plastice plut azbest"& schimbri n structura !i arhitectura halelor& utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereii camerelor& rotaia personalului& folosirea unor materiale de construcie care reduc zgomotele. Astfel plcile de lemn atenueaz zgomotele de ?( & @4 de ori vata de sticl de @' & 77 ori covoarele de 4 &@$ ori u!ile de '( & '> ori ferestrele duble de ?( ori zidria de beton de @7 ori zidria de crmid de @( ori. En centrele urbane unde traficul este principala surs de poluare sonor proiectarea urban deficitar poate conduce la poluare sonor prin amplasarea spaiilor rezideniale n prea/ma unitilor industriale. En natur intensitatea sunetului este n /ur de ?> de d: pe cCnd traficul din zilele noastre produce n unele locuri 6( de d:. 8,ist o serie de posibilitti de reducere a zgomotului pe autostrzi+ bariere pentru sunet limitarea vitezei de deplasare modificarea te,turii drumului limitarea accesului ma!inilor grele controlul traficului care s impun reducerea accelerrii dezvoltarea de modele computaionale adaptate unei anumite locaii in funcie de topografie meterologie tub sonor (pe autostrada din 3elbourne Australia" pentru reducerea zgomotului. 3arile artere de circulaie ridic probleme greu de rezolvat+ gardurile vii !i copacii contribuie n msur mic la soluionarea problemei iar ecranele de protecie sonor construite n 1rana Faponia sunt inestetice costisitoare accentueaz monotonia traseului de autostrad produc acumularea de gaze to,ice cu efecte asupra sntii !oferilor. Astzi se consider ca aceste ecrane de protecie sunt o soluie local pe distane mici n zonele urbane populate. 2 msur eficient ar fi realizarea hrilor de zgomot !i punerea lor la dispoziia publicului adoptarea de planuri de aciune n baza rezultatelor coninute de hrile strategice de zgomot n vederea prevenirii !i reducerii zgomotului !i a efectelor acestuia n special acolo unde valorile nivelurilor de zgomot dep!esc limitele admise

Referat.clopotel.ro