Note de curs

BOTANICA SI FITOFARMACIE

Pentru uzul studentilor

Sef lucrari Drd. Ing. Strasser Horatiu

INTRODUCERE Manualul de fata referitor la "Plante medicinale si toxice" curs, reprezinta pentru studenti un studiu introductiv totodata avand scopul de a adanci si completa cunostintele pentru disciplinele de Bazele nutritiei animalelor, Toxicologie si toxicoze precum si pentru Patologie si clinica medicala. Cea mai stransa legatura a otanicii medicale este aceea cu o ramura a farmacologiei farmacognozia care se ocupa in principal cu studiul drogurilor vegetale !dar si cu cele animale si minerale". #olosirea in scopuri terapeutice a plantelor este determinata de continutul lor in unele droguri !care contin principii active" parti ale plantelor la care se face referire in cursul de fata, find mentionate si vegetale care, desi sunt toxice in alimentatia animalelor si c$iar si pentru om, acestea sunt totusi valorificate in industria farmaceutica. Botanica medicala are o legatura inportanta cu farmacodinamia o alta ramura a farmacologiei %, aceasta verificand "in vivo" si "in vitro" actiunea drogurilor din plante !si nu numai" asupra organelor, sistemelor si aparatelor organismului animal. Cartea de fata prezinta plantele medicinale si toxice in succesiune filogenetica, prezentand principiile active din punct de vedere terapeutic sau toxic, punctandu%se indicatiile terapeutice si efectele toxice pentru fiecare planta in parte, acolo unde este cazul. &n ultima parte a lucrarii este prevazuta o prezentare a repartitiei teritoriale a vegetatiei pe glo , precum si in tara noastra !zonala, eta'ata si intrazonala", cu exemplificari ale speciilor caracteristice respectivelor conditii climatice si ecologice. #itoterapia !la care se fac numeroase referiri in text" utilizeaza ca mi'loace de tratament plantele medicinale. (nele traditii sau scoli de fitoterapie folosesc plantele in intregime sau anumite parti si proceduri simple de extragere !infuzare, decoctie etc", sau se folosesc ele insele ca atare !etnoiatria c$ineza". )aca nu
*

este ine cunoscuta, fitoterapia poate da accidente terapeutice. +tudiul plantelor medicinale si toxice, fara indoiala ca sta la aza insusirii corecte a terapiei veterinare, ineinteles in egala masura cu cunostintele capatate si la farmacologie.

CA ITO!U! " MORFO!O#IA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE ".". CE!U!A %CITO!O#IA &E#ETA!A' Citologia !de la cuvantul grecesc ,-tos . cavitate si logos .vor ire, stiinta" este un vec$i capitol al anatomiei plantelor care se ocupa cu studiul celulei su raportul structurii si ultrastructurii acesteia pana la nivel molecular si su molecular. Celula vegetala se deose este de cea animala prin urmatoarele caracteristici/ % peretele celular are o consistenta rigida, su stanta de aza fiind celuloza !care nu se intalneste decat in regnul vegetal"0 % gradul de diferentiere este mai mic, din care cauza exista mai putine tipuri morfologice de celule0 % cresterea este mai intensa, celula a'ungand la dimensiuni mai mari0 % celulele au o oarecare independenta c$iar si atunci cand sunt grupate in tesuturi0 % prin cresterea in lungime se formeaza un vacuom dezvoltat in care are loc o diferentiere a osmozei si o generalizare a curentilor citoplasmatici0 % in unele celule vegetale exista posi ilitatea sintezei primare autotrofe si de inmagazinare a energiei c$imice datorita activitatii plastidelor !mai ales a cloroplastelor"0 % celulele vegetale !prin aportul de su stante minerale si azot" pot realiza proteosinteza primara. ".".". FORMA CE!U!EI &E#ETA!E

2spectul celulei este diferit dupa rolul fiziologic pe care il indeplineste, dupa pozitia ocupata in diferite tesuturi, dupa mediul in care se gaseste, diferentierea morfofunctionala constatandu%se atat la aceeasi planta, cat si intre plante. &n situatia celulelor li ere, forma acestora depinde de lipsa sau existenta meme ranei. )aca mem rana lipseste, forma este insta ila, sc$im andu%se des0 celulele poarta numele de gimnoplaste. )aca celula poseda mem rana, forma lor va fi sta ita, mai mult sau mai putin sferica si se numesc dermatoplaste. ".".(. MARIMEA CE!U!EI &E#ETA!E )imensiunile celulelor vegetale o isnuit sunt mici sau foarte mici, find vizi ile !cu rare exceptii, ca fi rele textile de in si canepa ce a'ung la 3% 4 cm lungime, apoi firele de um ac, celulele din pulpa fructelor de citrice etc." numai la microscop. ".".). OR#ANITE!E CE!U!ARE Celula vegetala este prote'ata la exterior de un perete dur pectocelulozic, constituent fara viata, care lipseste insa la zoospori, anterozoizi, o parte din alge si ciuperci. Constituentii cu viata !protoplastul" sunt reprezentati de citoplasma, nucleu, plastide, condricsomi, reticul endoplasmatic, ri osomi, dictiosomi, lizosomi. ".".).". ARA !ASMA %constituenti fara *iata'. Constituentii fara viata ai celulei vegetale pot fi permanenti sau numai temporari. ".".).".". eretele celular

Peretele celular este un produs al protoplastului, fiind posi ila formarea lui si in cazul celulelor lipsite de acest constituent !gimnoplastele", in stari speciale, cand trec de la activitate la latenta, prin inc$istare. &n celulele vii mature, peretele este lipsit de citoplasma. 5data ce continutul celular moare, peretele nu mai ramane decat sa indeplineasca un rol mecanic.

Celulele se alatura unele de altele in tesuturi, printr%o su stanta pectica intercelulara numita lamela mediana, la locul de unire a mai multor celule diferentiindu%se cate un spatiu intercelular sau meat. Pe toata suprafata peretelui se o serva din loc in loc niste portiuni mai putin ingrosate 7 punctuatiuni 7 reprezentand locurile de legatura intre celulele vegetale care se sta ilesc prin plasmodesme 7 structuri fi rilare microscopice de origine endoplasmatica ce stra at punctuatiunile asigurand conducti ititatea, sensi ilitatea si oarecum circulatia su stante r nutritive.

)in punct de vedere c$imic este de precizat ca mem rana celulei vegetale are la aza in principal celuloza care este asociata cu alte su stante !$emiceluloza, su stantele pectice, lignina, mucilagiile". Celuloza este un poliza$arid solid, amorf, inodor, insipid, insolu il in apa si in solventii organici, solu il in acizii minerali tari, partial in $idroxizi alcalini care confera fi relor de celuloze un luciu caracteristic. Celuloza, prin existenta ei su forma microfi rilara, 'oaca rolul mecanic de "sc$elet" al mem ranei celulare. 8emiceluloza este o su stanta care provine din condensarea moleculelor de ara inoza, xiloze !pentoze", manoza, galactoza, glucoza !$exoze" si acid glicuronic. 8emiceluloza se gaseste si ca su stanta de rezerva !in endospermul semintelor de cafea si de lupin sau in sam urii fructelor de curmal". +u stanle pectice !pectoze si pectine" sunt poliza$aride care se gasesc in toate celulele vegetale, la cele tinere reprezentand componentul principal care asigura legatura dintre mem ranele alaturate. +e gasesc cateodata si in sucul vacuolar al fructelor. Pectinele sunt solu ile in apa dand solutii coloidate !la cald"0 prin racire si in mediu acid formeaza geluri transparente. Pectinele stau la aza prepararii gemurilor si a marmeladei in industria alimentara. Pentru medicina, su stantele pectice sunt importante intrucat se pot utiliza ca $emostatice. 9ignina este un polimer avansat al derivatilor fenil propanici0 su stanta se gaseste in toate plantele incepand cu pteridofitele, fiind la fel de raspandita ca si celuloza !nu este intalnita la plantele inferioare 7 alge, ciuperci, lic$eni". 9ignina se gaseste in tesutul lemnos si in cel mecanic, asigurand rezistenta fizica a plantelor.
:

;umele si mucilagiile sunt poliza$aride neomogene care apar in regnul vegetal ca exsudate ale peretetui celular sau ca su stante vacuolare. <le sunt produse de degradare ale constituentilor peretilor celulari. ;umele sunt produse vegetale exsudative, cleioase, de natura patologica, avend rol de protectie a locuritor traumatizate. )intre mucilagiile o tinute de la plantele inferioare cu utilizari industriale si medicale se pot aminti agar agarul, carrageenul !din alge rosii" si acidul alginic su forma de alginati. Mucilagiile se formeaza prin gelificarea straturilor externe ale peretetui celular, de asemenea si la nivelul straturilor medii, interne si c$iar ale intregii mem rane. 9a semintele de 9inum usitatissimum, celulele epidermale se im i a cu apa, se umfla si a'ung se devina un gel care preseaza cuticula, pe care o rupe, mucilagiul depunandu%se ca un strat mai mult sau mai putin omogen la suprafata. Ceara este o su stanta grasa care impregneaza mem rana externa a unor celule epidermice, fiind un produs de exsudatie al citoplasmei. +e poate o serva la suprafata fructelor !mere, pere, prune, struguri, etc", a frunzelor !ficus, rad etc" sau a tulpinilor !de exemplu trestia de za$ar", dand un aspect lucios mai ales dupa lustruire. ".".).".(. Inclu+iunile ergastice solide

&ncluziunile acestea sunt produse de excretie sau de rezerva care se gasesc in citoplasma in urma activitatii vitale a protoplastului. <le pot avea o structura cristalina sau necristalina. 2midonul este su stanta de rezerva caracteristica regnului vegetal. )upa locul de depozitare poate fi un amidon auto$ton sau de asimilatie, format in cloroplastele celulare si un amidon de migratie !de rezerva" depozitat in alte organe !rizomi, ul i, seminte, tu ere ptc". #orma amidonului este specifica, recunoscandu%se usor planta producatoare. +e intalnesc forme rotunde, ovale, lenticulare, poliedrice etc. Continutul in amidon !la toate plantele fotosintetizante" este varia il. Cel mai mult se afla in orez !4= % >= ?", apoi in grau !31 % 34?", porum !3= % 33 ?", fasole !6*%61 ?"si cartof !11%*: ?". 2midonul are o deose it de mare importanta practica deoarece el reprezinta alimentul de aza si sursa energetica principala a plantelor si animalelor. 2re mare valoare economica pentru industria $artiei, textile, a alcoolului etc. &n industria farmaceutica este folosit ca excipient pentru

prepararea comprimatelor si dra'eurilor. +e mai utilizeaza in dermatologie si cosmetica. 2leurona, de natural proteica, se gaseste mai ales in semintele plantelor oleaginoase, in plastidele ogate in al umine. <ste considerata ca material nutritiv de rezerva. 2pare su forma de granule cu marimi varia ile. 2leurona se coloreaza cu eozina in rosu si cu solutia 9ugol in gal en % portocaliu Cristalele minerale , cele mai importante fiind acelea de oxalat de calciu, sunt formatiuni inerte care rezulta in final din activitatea de meta olism. Marimea si forma cristalelor sunt foarte variate, cele mai mari fiind izolate, iar cele mici si foarte mici fiind unite in conglomerate alcatuind asa % zisul nisip cristalin. ".".).".). Inclu+iunile ergastice lic,ide

2cestea cunt reprezentate de vacuolele celulare, care la un loc formeaza vacuomul celular, caracteristic regnului vegetal. @acuolele se evidentiaza la inceput in celulele tinere ca niste minuscule picaturi, cu vascozitate mare, care, mai tarziu, odata cu maturizarea celulei, devin mai fluide si se unesc intre ele. 9a celulele atrane, se constata numai o vacuola mare, centrala, care impinge citoplasma spre periferie. @acuolele contin un suc celular !vacuolar", care este o solutie cu diverse su stante anorganice si organice. +u raport c$imic, sucul celular este deose it de ogat in su stante. +e pun in evidenta acizi anorganici !formic, ascor ic, malic din mere, afine etc %, citric din lamai, portocale etc" li eri sau com inati, care determina in mod o isnuit un p8 acid. ;licozizii, cunoscuti si su denumirea de $eterozide, sunt su stante formate dintr%o componenta za$arata %glucona care poate fi glucoza, digitoxoza, ramnoza, za$aroza etc. si aglucona sau genina, cu o structura c$imica foarte diferita !fenoli, alcooli, antrac$inone, steroli etc". &n medicina, glicozizii sunt frecvent utilizati pentru actiunea lor cardiotonica, purgativa, etc. +aponinele au o structura asemanatoare glicozizilor, uneori insotindule pe acestea !de exemplu saponinele din frunzele de )igitalis sp". +aponinele spumifica prin agitatie cu apa datorita scaderii tensiunii superficiale si emulsioneaza grasimile0 determina reactia neutra sau sla acida0 sunt toxice pentru $omeoterme datorita inducerii $emolizei.
4

Taninurile cunt a undente in scoartele unor ar ori, in fructele necoapte, in unele formatiuni patologice !pro a il" aparute mai ales pe frunze gale ca urmare a intepaturilor unor $imenoptere !C-nips tinctoria". Precipita proteinele, proprietate folosita in procesul de ta acire a pieilor0 de asemenea precipita unii alcaloizi, pentru care motiv, in medicina, taninurile sunt intre uintate ca antidoturi. Precipitarea proteinelor de suprafata la nivelul mucoaselor este reversi ila, fenomen care explica actiunea astringenta, antidiareica, $emostatica, antiseptica etc. 2lcaloizii sunt su stante azotate, cu importante proprietati terapeutice, raspanditi su forma de saruri ale acizilor organici !oxalati, citrati etc" sau com inati cu taninurile !tanati". Pigmentii vegetali au structuri c$imice diferite. Cei antocianici sunt constituiti dintr%o catena glucidica si o parte specifica denumita antocianidina !aglucona". +e intalnesc des la plantele superioare dand coloratia rosie sau al astra a unor flori, a unor fructe !visine, struguri negri, afine etc", a unor radacini !sfecla rosie" si a unor frunze !varza rosie". &n medicina, pigmentii antocianici sunt utilizati ca $emostatici capilari, asigurand starea normala a peretilor vasculari. Cat priveste pigmentii flavonici constituie pigmentii gal eni ai plantelor. +unt localizati in frunze, flori, fructe, in unele scoarte si radacini. &n medicina se intre uinteaza pentru protectia vaselor mici. 2nti ioticele sunt intalnite la plantele inferioare de tipul acteriilor, actinomicelor si ciupercilor0 fitoncidele sunt tot su stante antimicro iene, dar existente la plantele superioare. (leiurile volatile apar in citoplasma, fie in unele tesuturi speciale. (leiurile eterice sunt destul de utilizate in medicina, atat intern cat si extern, su forma de ape aromatice, spirturi, etc, in calitate de su stante corective, acteriostatice ale mucoaselor etc. (leiurile grase, in mod o isnuit se gasesc in semintele oleaginoase ale unor plante. +e cunosc uleiuri sicative care in strat su tire se transforma intr%o pelicula elastica, transparenta, insolu ila. )ar, ma'oritatea uleiurilor grase sunt nesicative !de exemplu uleiul de floarea soarelui, de masline", fiind utilizate la prepararea unor solutii in'ecta ile, ca laxative, purgative etc, de asemenea in industrie si in alimentatie. ".".).(. ROTO !ASTU! %constituenti cu *iata' Prin protoplast se intelege totalitatea constituentilor vii ai celulei.

>

&n privinta compozitiei c$imice a protoplastului, se poate spune ca aceasta este cat se poate de varia ila de la o planta la alta, de la un organ la altul, de la o celula la alta si c$iar la nivel su celular, in functie de starea fiziologica. 2pa. Cantitatea este foarte varia ila in functie de numerosi factori !varsta, stadiul de dezvoltare, specie, etc". +u stantele macromoleculare sunt formate din molecule mai simple 7 monorneri 7 care prin polimerizare determina aparitia de dimeri, trimeri si polimeri !daca polimerii sunt diferiti, apar $eteropolimeri". Protidele !su stantele proteice sau proteinele" sunt cele mai importante su stante macromoleculare, cu o valoare iologica extraordinara, datorita faptului ca ele reprezinta aza c$imica a vietii. Protidele determina proprietatile fizico%c$imice ale protoplastului. Cele mai mici forme structurale de alcatuire ale proteinelor, suportul specificitati iologice, sunt acizii nucleici. Peptidele sunt su stante cu numar mic de aminoacizi. Pot fi oligopeptide !in molecule cu pana la 1= aminoacizi" si polipeptide !cu aproximativ 1== aminoacizi". 5 importanta mare au monopeptidele !aminoacizii", monomeri de structure ai protidelor, compusi cuaternari care se formeaza in celula vegetala prin procesul de proteosinteza primara. 9ipidele !fipoidele sau grasimile". Prin com inarea cu moleculele proteice se formeaza lipoproteidele care intra in alcatuirea plasmalemei si tonoplastului !mem rane plasmatice", astfel delimitandu%se suprafetele de contact dintre citoplasma si mediu sau dintre citoplasma si vacuole. ;lucidele !za$arurile" sunt su stante cu un deose it rol meta olic, sintetizate initial prin procesul de fotosinteza de catre plantele autotrofe. +unt surse energetice pentru meta olismul celular, suport structural pentru mem rane si formatoare de incluziuni ergastice !graunciori de amidon". <nzimele pot fi li ere in celula, localizate in unele structuri celulare sau adsor ite de unele proteine0 cand sunt li ere, enzimele favorizeaza reactiile de degradare, iar cand sunt adsor ite ele induc reactiile de sinteza. &n privinta actiunii lor, acestea au o specificitate care poate fi a soluta !enzima lucreaza asupra unui su strat" sau relativa !enzima catalizeaza transformarea mai multor su straturi". )e fapt enzimele nu actioneaza independent, ci in asociatie, in sistemele multienzimale !o organizare supramoleculara a lor in vederea catalizarii unor procese vitate de aza, de exemplu ciclul sintezei produsilor intermediari din mecanismul fotosintezei

sau ciclul lui Bre s de oxido%reducere a $idratilor de car on in mecanismul respiratiei". @itaminele au adesea asemanari cu enzimele si cu $ormonii/ cu enzimele, deoarece multe vitamine participa structural in calitate de coenzime, iar cu $ormonii pentru ca actioneaza prin catalizarea unor reactii, pentru ca sunt termosta ile ca si ei si pentru ca unele glande cu secretie interna acumuleaza anumite vitamine0 numai ca mai tre uie specifcata si opozitia fata de $ormoni ! iocatalizatori endogeni" prin aceea ca vitaminele sunt iocatalizatori exogeni. &n functie de solu ilitatea lor in apa sau in grasimi sau solventii acestora, vitaminele se impart in $idrosolu ile si liposolu ile. 8ormonii vegetali !fito$ormonii" sunt iocatalizatori care se comporta ca niste su stante de crestere. +unt doua grupe de $ormoni vegetali/ de crestere em rionara si de crestere prin intindere a plantelor superioare. 8ormonii de crestere em rionara induc marirea masei citoplasmatice din celulele tinere. +e intalnesc nu numai la plante !la ma'oritatea tor", ci si la unele celule animale. 8ormonii de crestere, prin intindere, a plantelor superioare sunt mai de curand descoperiti, desi s%a anuit prezenta lor c$iar de catre )arCin. (lterior, Bo-sen%Densen Eent, 8olodnii si altii, in 1A1=, au descris la ovaz su stantele numite auxine. <le nu sunt singulare, ci mai multe la un loc si se noteaza cu literele alfa etului latin. ".".).(.". Cito-las.a Citoplasma este un sistem coloidal complex, la microscopul optic aparand translucida, $ialina0 reprezinta constituentul de aza al protoplastului, care cuprinde in suspensie componentele vii si fara viata ale celulei vegetale. Citoplasma nu este uniforma, ci granulara datorita prezentei plastidelor, mitocondriilor, ri ozomilor, etc. )aca se indeparteaza constituentii celulari, prin ultracentrifugare diferentiata, ramane o su stanta omogena, esentiala pentru celula vie numita $ialoplasma !citoplasma fundamentala, matricea citoplasmatica". Mem ranele plasmatice. Citoplasma este limitata spre mem rana celulara de o pelicula foarte fina numita plasmalems !ectoplasma" si in spre
1=

vacuole de tonoplast, am ele cu o constitutie trilamelara !doua mai dense si opace si o a treia, intre ele mai clara". &n plus, tot la categoria mem ranelor plasmatice, intra si sistemul intracitoplasmatic complex constituit din reticulul endoplasmatic, aparatul reticular al lui ;olgi si lizozomii, mem ranele plasmatice participand c$iar si la formarea organitelor clasice !nucleu, condriozomi, plastide etc". ".".).(.(. Nucleul <ste unul din cei mai importanti constituenti celulari. Nucleul este inclus in citoplasma si in caz ca celula este vie se distinge cu greutate, devenind mai vizi il a ia dupa moatea ei !prin fixare si colorare". #aptul ca nu se o serva ine in celula vie se datoreaza indicelui de refractie care este ceva mai mare decat cel al citoplasmei. #orma nucleului depinde de forma si activitatea meta olica a celulelor. 2stfel in celulele de tip prozenc$imatic, nucleul este ca un astonas !C$ara sp", filiform !9-coris sp", semilunar !Tradescantia sp", lo at !2loe sp", la celulele parenc$imatice este sferic !Neottia sp", ovoidal, discoidal sau turtit !la celulele atrane" etc, la celulele stomatice este ovoid cand stomata este desc$isa si fuziform cand este inc$isa !)a$lia varia ilis" etc. &n privinta dimensiunilor, nucleul poate avea diametrul de aproximativ =,: microni !la ciuperci", *%>= microni !la alge" si mai rar :==% 3== microni !ca in cazul gimnospermului )ioon edule". Nucleolul poate fi vazut la microscopul fotonic. Plastidele sunt organite vii fotosintetizatoare proprii celulelor vegetale, totalitatea plastidelor din citoplasma alcatuind plastidomul. Plastidele lipsesc la acterii si la alge al astre !dintre plantele inferioare" si la unele plante saprofite si parazite !dintre plantele superioare". +e pot deose i, dupa categoria de pigmenti existenti, plastide colorate, cu rol sintetizator propriu%zis !cloroplastele", tot aici facand parte si cromoplastele, dar fara rol in asimilatia clorofiliana si plastide incolore !leucoplastele sau amiloplastele". Cloroplatele !Fgraunciori de clorofila"" sunt cele mai importante plastide/ se gasesc la toate plantele verzi, normal luand nastere in partile organelor expuse luminii. #orma lor, la plantele superioare, este ovala, lenticulara, mai rar sferica, ele fiind mici !intre 1%1= microni lungime, 1%1 microna grosime" si in numar foarte mare !*=%:=" in fiecare celula. 9a plantele inferioare, dimpotriva, se intalnesc cloroplaste mari, insa in numar mic. ca niste panglici, stele etc si mai ales pe suprafata lor se
11

o serva niste granule de natura proteica numite corpi pirenoizi, in 'urul carora se depoziteaza amidon. Clorofila, su stanta verde, se extrage din frunze cu a'utorul alcoolului etilic. Pigmentii cterofilieni !clorofilele 2 si B" au o structura porfirinica, molecula find destul de asemanatoare cu $emoglo ina, adica poseda un nucleu tetrapirolic, in mi'loc existand un atom de magneziu !la $emoglo ina fier" cu legated coordinative si covalente. Clorofila are un rol iologic exceptional !in procesul de fotosinteza"0 in industrie pentru proprietatile de colorant, iar in medicina, su forma de saruri $idrosolu ile, numite clorofiline0 clorofilina de sodiu intra in componenta unor produse farmaceutice care se utilizeaza ca dezodorizant, c$eratoplastic, acteriostatic etc. Cromoplastele sunt organite vii ale celulei, colorate diferit, de la rosu la gal en, datorita pigmentilor din grupa carotinoidetor, predominand carotina. xantofila, apoi licopina !rosie" etc, care sunt inglo ati in aceste formatiuni. Cromoplastele nu sunt decela ile la toate plantele si nici in toate organele aceleasi plante. 9a unele flagelate si alge verzi microscopice !plante inferioare", pigmentii carotinoidici constituie o formatiune fotosensi ila % stigma 7 care le asigura orientarea fototactica. 9eucoplastele sunt plastide incolore !lipsite de pigmenti" care se intalnesc in parenc$imurile de rezerva, in celulele din organele su terane ale vegetalelor, in al umenul semintelor si in partite nesupuse direct luminii solare. 9eucoplastele se formeaza din cloroplaste, prin pierderea capacitatii de fotosinteza sau din proplastide in urma unor modificari de structura. #orma lor este sferica, ovoidala sau alungita. ".(. HISTO!O#IA &E#ETA!A 8istologia !de la grecescul $istos . tesut si logos . vor ire, stiinta" este acea parte a anatomiei vegetale care se ocupa cu studiul tesuturilor. Tesutul este o grupare permanenta de celule identice, asemanatoare sau diferite, cu aceleasi origini sau de alta sorginte, care se gasesc intr%o stare de interdependenta !prin pierderea individualitatii si autonomiei lor" si indeplinesc o isnuit impreuna aceeasi functie. 9egatura intercelulara este
1*

asigurata de catre lamela mediana si de catre plasmodesme, realizandu%se astfel o unitate permanenta. &n cele ce urmeaza se vor descrie tesuturile false !ceno iul, colonia celulara, talul, plectenc$imul" si tesuturile adevarate !de origine sau meristeme, de aparare, trofice, mecanice, secretoare, conducatoare, senzitive". ".(.". TESUTURI FA!SE Nu orice grupare celulara poate sa constituie un tesut, asa cum se intampla in anumite conditii cu organismele unicelulare la care dupa o diviziune repetata, celulele fiice raman alaturate, desi vor duce o viata mai mult sau mai putin independenta. Ceno iul !agregatul celular". 9a unele organisme inferioare, dupa o diviziune repetata a celulei, noile celule rezultate raman unite intr%o masa comuna mucilaginoasa aparuta prin gelificarea mem ranelor !zooglee, in cazul acteriilor0 ceno iul, la o parte din algele neevoluate", alcatuindu%se astfel o structura multicelulara. Ceno iile sunt caracteristice algelor al astre !C-anop$-ceae cum ar fi C$roococcus, ;laeocapsa etc", apoi la unele alge verzi !@olvocales, Protococcales etc". Colonia celulara. <ste o asociatie celulara care depaseste stadiul de agregat prin aceea ca celulele se deose esc ca forma, structura si functii si sunt legate nu numai printr%un invelis gelatinos comun, ci si prin plasmodesme. Ca exemple pot fi luate genurile ;onium !din 6%13 celule", @olvox !din 1:.=== *=.=== celule" si altele care raman toata viala in stadiul de planta pluricelulara, cu o individualitate accentuata datorita interdependentei intercelulare. Talul. <ste o alcatuire pluricelulara a unor plante inferioare care se aseamana mult cu un tesut adevarat. Talurile sunt foarte diverse, de la cele mai simple, unicelulare, la pluricelulare, cu diferentieri analoage celor de la plantele superioare. Plectenc$imul !pseudoparenc$imul". <ste tot o alcatuire pluricelulara care se aseamana cel mai mult cu un tesut verita il, diferentiindu%se totusi prin faptul ca nu are la origine diviziunea unei celule initiate.

11

Plectenc$imul, caracteristic ciupercilor, rezulta din impletirea intr%o tesatura mai laxa sau mai densa a $ifelor miceliene care dau impresia unui tesut doar la prima vedere. ".(.(. TESUTURI ADE&ARATE )upa gradul de diferentiere si dezvoltare a celulelor, tesuturile pot fi de origene % meristeme si definitive. ".(.(.". TESUTURI DE ORI#INE %e./rionare0 for.ati*e0 .eriste.e' Meristemele sunt alcatuite din celule tinere0 retativ mici, cu mem rane foarte su tiri, cu multa citoplasma, cu un nucleu central foarte dezvoltat, de forme diferite !cu ice, poliedrice, izodiametrice, ta ulare, prismatice", strans lipite intre ele, care se divid mereu, cresc intr%una, se diferentiaza si dau nastere astfel tesuturilor adulte sau definitive. ".(.(.(. TESUTURI DE A ARARE +unt acele tesuturi externe sau interne cu rol de aparare a tesuturilor vii pe care le si delimiteaza. +e mai numesc tesuturi de protectie sau de acoperire. <piderma. +e intelege prin epiderma stratul exterior de celule, rareori mai multe straturi, care acopera si prote'eaza frunzele, organele florale, semintele, fructele si de asemenea tulpinile si radacinile inainte ca ele sa se ingroase mult, secundar. Celulele epidermei nu sunt uniforme, din acestea diferentiindu%se numeroase feluri de peri, stomate si alte formatiuni. Termenul de epiderma se refera numai la tesutul de acoperire aa organelor aeriene, la radacina existand un alt strat extern protector numit rizoderma. <xistenta epidermei este aceeasi cu durata vietii organelor vegetale care nu cresc secundar in grosime !la plantele anuale". Celulele epidermei sunt vii, cu citoplasma si vacuola mare centrala, cu nucleu, fara pigmenti, cu exceptia unor plante de um ra, acvatice si unele ferigi care contin clorofila si de aici culoarea verde a epidermei si a unor plante !de pilda Brassica oleracea var. capitala f. ru ra" care in vacuola contin antocian ce coloreaza tesutul in rosu sau al astru. 9a suprafata epidermei tulpinilor ier acee , frunzelor etc, exista depuneri de cutina !cutinizare". formandu%se cateodata cuticula !un strat continuu % cuticulizare".
16

Ca formatiuni anexe ale epidermei, adica niste modificari locale care indeplinesc anumite functiuni, se vor descrie stomatele si perii !si alte structuri epidermice". +tomatele se gasesc o isnuit pe toate organele aeriene ale plantelor, dar in special sunt pe frunze. Pe organele su terane sau su merse lipsesc !cu mici exceptii". +tomatele dau posi ilitatea tesuturilor profunde sa comunice cu exteriorul, prin intermediul lor realizandu%se sc$im ul de gaze si eliminarea surplusului de apa, prin procesul transpiratiei, transsudatiei sau su forma de picaturi de apa. +tomatele mai au si rolul indirect de aparare a plantei, ferind%o de supraincalzire. Celulele stomatice sunt ogate in clorofila si au fiecare cite o vacuola mare centrala. 2ceste doua componente au un rol foarte important in mecanismul de inc$idere si desc$idere a stomatelor. Perii !tric$omii" sunt niste formatiuni epidermice adaptate la indeplinirea unor functiuni speciale !mai ales in legatura cu reducerea transpiratiei", clasificandu%se in peri tectori !protectori", secretori, digestivi, sensitivi, a sor anti, agatatori etc. Perii tectori se intalnesc la nivelul organelor aeriene vegetale !tulpini, frunze, fructe sau seminte" si constituie frecvent caractere de specificitate ale speciilor sau, in cazul farmacognozei, ale unor droguri vegetale. Numarul, marimea si structura perilor tectori variaza foarte mult, pentru care motiv sunt si greu de clasificat. Pe frunze, de exemplu la 2tropa elladonna, sunt putini peri, la +alvia officinalis numerosi etc. Morfologic, perii pot fi filamentosi si drepti, cur i, solitari sau grupati in manunc$iuri etc. sau ramificati. )e multe ori pe acelasi organ se intalnesc peri de forme si structuri diferite !de exemplu la )igitalis pupurea, Ment$a piperita etc". 5 importanta practica pentru medicina o au perii de um ac !;oss-um sp." care provin din prelungirea celulelor de la suprafata epidermala seminala. +unt unicelulari, filamentosi, tu ulari, cu lumgimea pana la 3 cm, dupa moartea celulei luand aspect de panglica rasucita in 'urul axului longitudinal. Tot formatiuni epidermice sunt si solzii la ferigi, pluricelulari, formati dintr%un singur strat sau din mai multe straturi de celule, la aza petiolului, considerate fiend drept criteriu de determinare a unor specii.

1:

<mergentele sunt formatiuni ale epidermei la care participa insa si alte tesuturi. 2cestea se mai numesc g$impi !la Gosa sp.", tepi la unele fructe !castanul comun", mur !la Gu us sp", agris !la Gi es sp", tentacule glanduligere !la )rossera sp." de pe laminele frunzelor, cu numeroase glande digestive etc. <xoderma !&ntercutis". <ste un tesut primar de aparare, caracteristic radacinilor, format dintr%un singur strat de celule sau mai multe, situat su rizodermic in zona perisorilor a sor anti si ca prim invelis al organului adult. Celulele exotermei sunt vii, o isnuit poligonale, cu pereti usor su erificati ! din loc in loc existand si celele nesu erificate, de pasa'". Gizoderma !<pi lem". <ste un strat pilifer !formator de peri a sor anti" deasupra exotermei, alcatuit dintr%o singura patura de celule, cu mem rane su tiri si fara cuticula, din randul carora se evidentiaza tri$o lastelor care dau nastere perilor a sor anti. Gizoderma se situeaza in continuerea zonei netede a radacinii tinere !deci nu se afla pe toata suprafata acestui organ". <ndoderma !#loioterma". <ste tesutul cel mai intern al scoartei si se intalneste atat in structura primara a radacinii, cat si aceea a tulpinei, mai rar a frunzei. <ndoderma este alcatuita din celule vii, poligonale, fara spatii, dispuse intr%un singur strat, destul de rar in doua straturi. +u erul. <ste un tesut de aparare care, spre deose ire de celelalte descrise, este un tesut mort, cu mem ranele celulare impregnate cu su erina impermea ila sau foarte putin permea ila pentru apa si pentru gaze, rau conducatoare de caldura, dar flexi ila si elastica. +u erul este un tesut de aparare contra agentilor patogeni vegetali !mai ales ciuperci" si al celor animali. ;rosimea stratului su eros depinde de specie. )e exemplu la Huercus su er !ste'arul de pluta", su erul a'unge la o grosime de :%*= cm si se exfoliaza prin taierea stratului respectiv, fara a se vatama planta, care in :%1= ani isi reface su erul. ".(.(.). TESUTURI TROFICE %funda.entale0 de nutritie' +unt acele tesuturi care au rol in nutritia plantelor si in sc$im ul de materie dintre plante si mediu. Tesuturile trofice sunt cele mai raspandite la plante. 2ceste tesuturi sunt alcatuite din celule vii, mari, cu pereti su tiri celulozici, in general izodiametrice, ogate in citoplasma, cu cloroplaste sau
13

amiloplaste !dupa felul tesuturilor", de regula cu spatii intercelulare, de forme si dimensiuni diferite, care a'ung uneori pana la un aspect de cavitati mari !lacune". Tesuturi asimilatoare. +unt acele tesuturi ogate in clorofila cu rol deose it de mare in procesul de fotosinteza, fiind cele mai raspandite dintre tesuturile fundamentale, localizate in organele expuse la lumina !mai ales in frunze, dar si in tulpina, imediat su epiderma" si care dau culoarea verde caracteristica plantelor. Tesuturi de depozitare. +unt tesuturi adaptate pentru acumularea su stantelor nutritive de rezerva !glucide, lipide, protide, incluziuni etc" care vor contri ui la germinare sau la diferentieri $istologice noi. Tesutul de depozitare are la aza celule parenc$imatice vii, cu pereti su tiri sau usor ingrosati, cu citoplasma ca o pelicula su tire parietala, fara cloroplaste, ogate in vacuole, nucleul fiind deformat de depuneri. +patiile intercelulare pot lipsi. Celulele raman vii pana la terminarea consumarii su stantelor depozitate, insa exista si exceptii !la ;ramineae, Iingi eraceae etc" cand amidonul endospermatic se $idrolizeaza su influenta altor celule, deoarece celulele 7 depozit au nucleu nefunctionali. &n esenta, functia principala a tesuturilor de depozitare este aceea de a forma si apoi de a mo iliza su stantele de rezerva !inerte din punct de vedere c$imic". Materiile de rezerva se depoziteaza su forma de su stante ergastice mai ales in citoplasma, vacuole, amiloplaste si c$iar in mem rana !la semintele de cafea, la sam urii de curmal etc.". )aca depozitele sunt in celule, acestea lau dimensiuni mari, devin incolore si cu mem rana su tire, iar in caz ca depunerea este la nivelul mem ranei, aceasta din urma se ingroasa foarte mult. Tesuturi aerifere !2erenc$ime". +unt caracteristice plantelor acvatice si palustre !cum ar fi N-mp$aea al a, Nup$ar luteum". Celulele constituente lassa intre ele spatii foarte mari !tesut parenc$imatic lacunos", care stra at intregul corp al plantei, permitand plutirea sau mentinerea ei in pozitie verticala. Tesuturile aerifere pot sa indeplineasca in unele cazuri rolul de plutitori, care mentin plantele la suprafata apei. Tesuturi acvifere. +unt tesuturi in care se depoziteaza apa in cantitati mari. +unt caracteristice unor plante care cresc in regiuni secetoase !cactusi" sau pe soluri saraturoase !+empervivum sp". Tesutul acvifer este constituit din celule mari, cu pereti su tiri, cu putina citoplasma, lipsite de cloroplaste, cu vacuole ine dezvoltate. +unt ogate in suc celular si in mucilagii care au proprietatea de a se im i a puternic cu apa, fara a o mai ceda decat cu greutate.
14

".(.(.1. TESUTURI MECANICE +unt tesuturi de sustinere care pentru regnul vegetal 'oaca rol de sc$elet datorita rezistentel lor la indoiri !in timpul vantului", la presiunea coroanei propriu%zise a ar orilor si a apei si zapezii care se depun pe crengi in timpul iernii, la presiunile laterale, cauza a unor factori de mediu, la fractiunile exercitate de vant. Plantele ier oase tinere nu au tesut mecanic diferentiat, incat rezistenta le este data de turgescenta celulara si de tesuturile conducatoare !daca exista". Celulele tesutului mecanic au o mem rana mult ingrosata, uniform, sau in anumite zone, si poarta numele de stereide. Totalitatea tesuturilor cu rol mecanic se numeste stereom. ".(.(.2. TESUTURI SECRETOARE +unt structuri secretoare vegetale care pot fi alcatuite fie din celule izolate, fie din grupuri de celule dispersate in parenc$im care au proprietatea de a ela ora !secreta" sau elimina !excreta" diverse su stante !uleiuri eterice, rasini, tanin, alcaloizi, latex etc., ogat reprezentate la plantele medicinale si toxice". Papilele secretoare. (leiul volatil secretat de papile se raspandeste in 'urul florii dand parfumul caracteristic. Tesuturi laticifere . +unt structuri secretoare tu uloase, izolate sau asociate, simple sau ramificate, care ela oreaza un produs lic$id numit latex, incolor, de culoare al a, gal ena, caramizie sau al astruie, dupa felul pigmentilor continuti. 2ceste structuri sunt constituite din celule lungi prevazute cu lumen, multinucleate, care pot fi asezate cap la cap !articulate" formand tu uri sau aceste tu uri provin dintr%o singura celula !laticifere nearticulate". &n privinta latexului, acesta este un lic$id continand particule organice si anorganice dispersate ca/ $idrati de car on, acizi organici, alcaloizi !la mac", grasimi, steroli, proteine, enzime, tanin, mucilagii, rasini, cauciuc, uleiuri eterice etc. Pentru medicina foarte importante sunt plantele cu latex ogat in uleiuri eterice, rasini, alcaloizi si cauciuc. Cel mai cunoscut latex este cel de la ar orele de cauciuc !8evea rasiliensis, descoperit in secolul J@&& in azinul 2mazonului", care contine polimeri ai izoprenului in proportie de 6=%:= ?.
1>

&n afara de cauciuc, prezinta interes si gutaperca !material plastic pentru c$irurgie, plom e in stomatologie" care se extrage din plantele genurilor Pa'ena si PallaKuium din familia +apotaceae, cultivate in Malaezia si din evon-mus verrusa !lemnul raios" care creste si in climatul temperat. )atorita compozitiei c$imice foarte variate, latexului i se atri uie rolul trofic pentru plante sau mai plauzi il rolul de aparare. ".(.(.3. TESUTURI CONDUCATOARE +unt acele tesuturi care au rolul principal de a conduce seva ruta !su stante minerale dizolvate in apa" de la radacina la frunze si seva ela orata !su stante fotosintetizate solu ilizate in apa" de la frunze la celelalte organe vegetale. )in punct de vedere morfo%functional, tesutul conducator va fi impartit in/ tesut lemnos !xilem, care conduce seva ruta" si tesut li erian !floem, care conduce seva ela orata"0 aparte se vor descrie si fasciculele conducatoare. Tesutul lemnos. +e gaseste la toate plantele vasculare, fiind alcatuit din tra$eide !vase imperfecte inc$ise", tra$ei !articule vasculare", parenc$im lemnos, fi re lemnoase si tile. Tesutul li erian. <ste tesutul conducator al su stantelor plastice. Pe scara filogenica, tesutul li erian apare rudimentar c$iar si la plantele inferioare !la algele rune". Tesutul li erian este alcatuit tot din celule prozenc$imatice, dar care au mem rane celulozice !nu se impregneaza cu lignina". @asele li eriene. +unt alcatuite din celule asezate unele dupa altele, separate intre ele prin mem rane transversale ciuruite !de unde si numele de tu uri ciuruite". 2ceste mem rane ciuruite placi ciuruite pot avea un aspect uniform, cu perforatii egal repartizate, sau neuniform, cu perforatii grupate in mai multe campuri si sunt de natura celulozica. +eva ela orata este fluidsa, mucilaginoasa, ogata in dextrine, su stante pectice, amidon, grasimi, etc. Prin presiunea $idrostatica ce o exercita seva intravascular, in timpul circulatiei active, se mentine desc$is lumenul vaselor li eriene !celulele sunt vii"/ prin incetarea circulatiei sevei, celulele mor si prin presiunea tesuturilor din 'ur ele iau un aspect pliat. #asciculele conducatoare. 9a radacina, fasciculele sunt simple, fiind constituite numai din lemn !fascicule lemnoase" sau numai din li er
1A

!fascicule li eriene".. 9a tulpina si frunze, am ele tesuturi sunt alaturate !nu interpatrunse" astfel alcatuindu%se fasciculele li ero%lemnoase, care la randul lor pot fi colaterale, icolaterale, concentrice si radiare. ".(.(.4. STRUCTURI!E TISU!ARE SEN5ITI&E <xcitatiile mediului exterior nu sunt receptionate de catre plante prin intermediul unor organe specializate cum se cunosc in regnul animal. Geceptionarea exercitiilor !prin factori mecanici, c$imici, climatici etc." este posi ila in regnul vegetal numai datorita structurii specializate a citoplasmei in celule, fara ca acestea sa ai e totusi o specializare stricta. +e cunosc unele structuri tisulare care reactioaneaza la factori mecanici cum ar fi papilele senzitive din carceii unor plante care determina incolacirea lor in 'urul suportului atins. ".). OR#ANO#RAFIA &E#ETA!A 5rganografia este partea din morfologie si anatomie vegetata care se ocupa cu studiul ontogenetic si filogenetic at alcatuirii macroscopice si microscopice a organelor vegetale, precum si cu adaptarile for la conditiite mediului, in stransa legatura cu functiile specifice pe care le indeplinesc. Plantele !mai ales cele superioare" sunt constituite din parti distincte, cu structuri si functii caracteristice, dar strans unite prin relatii de interdependenta in cadrul organismului vegetal !cu originea in unul sau doi parinti, la randul lor proveniti din altii ce pot fi urmariti prin metode filogenetice". ".).". OR#ANO#RAFIA !ANTE!OR INFERIOARE Plantele inferioare sau talofitele sunt acelea care nu au corpul diferentiat in radacini, tulpina si frunze, corpul lor se mai numeste si tal0 daca este format dintr%o singura celula se defineste ca tal unicelular, iar daca este alcatuit din mai multe celule, ca tal pluricelular. ".).".". TA!OFITE!E UNICE!U!ARE Pot fi sferice !cocii, genul C$lorella", acilare ! acteriile citindrice", ovale sau elipsoidale !+acc$arom-ces cerevisiae" etc.

*=

".).".(. TA!OFITE!E RO RIU 6 5ISE +unt alcatuite din taluri pluricelulare, celulele componente pierzandusi individualitatea !nu pot supravietui in caz de izotare". )in punct de vedere structural, taturile pluricelulare pot fi plectenc$imuri, iar la talofitele cete mai evaluate c$iar tesuturi adevarate !parenc$imuri". 5 isnuit nu exista o epiderma0 celulele marginate se pot insa impregna cu su stante getatinoase si c$iar minerale, 'ucand un rol de aparare pentru planta.

".).(. OR#ANO#RAFIA !ANTE!OR SU ERIOARE Plantele superioare sau cormofitele sunt cele care au corpul lor diferentiat in radacina, tulpina si frunza !corm". )e la talofite la cormofite, trecerea o fac riofitele !musc$ii" la care, la cele situate inferior din punct de vedere filogenetic se disting taluri propriuzise !la musc$ii $epatici", iar la cele mai evoluate, tulpini, frunze si rizoizi !nu radacini". Cormofitele adevarate, cu organele vegetative ine individualizate si perfect localizate, sunt, in ordine filogenetica, pteridofitele !ferigile", gimnospermele si angiospermele !plantele cu flori". ".).(." RADACINA %RADI$' <ste organul vegetativ care, din punct de vedere filogenetic, apare la pteridofite !criptogame vasculare" si se caracterizeaza prin faptul ca se dezvolta in sol printr%un geotropism pozitiv, prezinta piloriza !protectoare a varfului", fascicule simple li eriene si lemnoase etc si nu poseda pigmenti asimilatori, noduri, internoduri, muguri !numai exceptional" si frunze. Gadacina are rol mecanic, de fixare a plantei pe sol si rol de a sor tie a apei si sarurilor minerale din pamant. 5 isnuit, radacina principala se ramifica puternic in radacini de diferite ordine, constituindu%se astfel sistemul radicular, cu o suprafata mult mai mare decat a partii aeriene.

*1

MORFO!O#IA RADACINII. Privind suprafata unei radacini tinere, de la varf spre aza, se o serva/ regiunea pilorizei, regiunea neteda, regiunea perisorilor a sor anti, regiunea aspra si coletul !care face legatura dintre radacina si tulpina". Piloriza !caliptra, scufia" este alcatuita dintr%un tesut special care prote'eaza varful vegetativ al radacinii !meristemul apical" supus frecarii de particulele solide ale pamantului strapuns. Gegiunea neteda se gaseste imediat dupa caliptra si reprezinta locul unde are loc cresterea in lungime a radacinii. Gegiunea perisorilor a sor anti !zona pilifera" este situata in continuarea regiunii netede ca un manson, aici existand un numar foarte mare de perisori sugatori !*== 7 6== pe mm*", foarte fini, unicelulari, cu o lungime medie de 1%> mm, de origine epidermica. Pe masura ce radacina creste, perii dinspre aza ei devin mai mici, mor, se rup si se exfoliaza , spre varf aparand altii. Gegiunea aspra !rugoasa" se numeste asa datorita urmelor perisorilor a sor anti distrusi. Gegiunea coletului are o intindere mica si o culoare gal ena%verzuie, caracteristica tulpinii, contrastand cu culoarea runta a radacinii. RAMIFICATII!E RADACINII Tipul dicotomic se caracterizeaza prin faptul ca varful vegetativ al radacinii se ifurca in doua ramuri egale, fiecare cu caliptra sa, la randul lor suferind aceeasi ifurcatie s.a.m.d. Tipul monopodial are axa radacinii principale care se alungeste continuu, ramificatiile aparand la o oarecare distanta de zona de crestere in lungime a ei. )upa raportul existent intre radacina principala si cele laterale, se cunosc trei forme de radacini !fiecare putand avea si su forme"/ radacini pivotante, fasciculate si ramuroase. Ca forma aparte se vor descrie radacinile metamorfozate cu muguri, cu nodozitati, cu micorize si plantele fara radacina. Gadacinile pivotante. +e numesc asa deoarece radacina principala !pivotul" este mai dezvoltata ca lungime si grosime decat ramificatiile sale !Taraxacum officinalis". Gadacinile fasciculate !fi roase" se caracterizeaza prin aceea ca intregul sistem radicular este alcatuit din ramificatii su tiri ca un pamatuf, deoarece radacina principala nu se mai dezvolta, locul ei fiind luat de radicele sau de celelalte radacini care se formeaza la aza tulpinii.
**

Gadacinile fi roase sunt specifice gramineelor !de exemplu la )act-lis glomerata, Iea ma-s etc". Gadacinile ramuroase sunt foarte raspandite la ar ori, fiind reprezentate de o radacina principala care da nastere la cateva ramuri de ordinul &, in curand a'ungand sa ai a cam aceeasi grosime si lungime cu prima0 de nenumarate ori, radacinile de ordinul & c$iar intrec in dezvoltare radacina principala. Ca exemple se pot da radacinile ramuroase ale ste'arului, molidului etc. )esigur ca in natura rareori se pot intalni tipurile strict delimitate, mai des constatandu%se diverse forme de trecere.

".).(.( TU! INA %CAU!IS' <ste organul vegetativ care conduce seva, poseda noduri si intemoduri, ramuri de natura exogena si sustine mugurii, frunzele, florile si mai tarziu fructele si semintele. Pe scara filogenetica, tulpina ine diferentiata apare la musc$ii frunzosi, adaptati mediului terestru, ca organ erian cu pozitie ortotropa !unele tulpini sunt plagiotrope" si geotropism negativ, avand o crestere terminala. )in cele aratate se desprinde ideea ca, su raport functional tulpina ideplineste doua functii esentiale/ functia de sustinere a ramurifor, frunzelor, fructelor si semintelor si functia de conducere a sevei rute si a orate. RAMIFICATII!E TU! INII Gamificatia monopodiala. <ste o ramificatie laterala a tulpinii principale care isi continua cresterea in lungime in tot timpul vietii plantei. Tulpina principala se mai numeste si axa principala, o isnuit cea mai dezvoltara de pe care se desprind ramurile de ordinul &, de pe acestea cele de ordinul && s.a.m.d. Gamificatia monopodiala poate fi la randul ei constituita din ramuri alterne, cand de la axa principala pornesc ramuri de o parte si de alta a ei de la noduri diferite !de exemplu la Capsella ursa pastoris" din ramuri opuse, cand de la acelasi nod se formeaza cate doua ramuri care stau fata in fata, perec$ile de ramuri flied dispuse toate pe acelasi plan sau in planuri perpendiculare unele pe altele si din ramuri in verticil, cand mai mult

*1

de doua ramuri se formeaza la acelasi nod, in ansam lu alcatuindu%se eta'e de verticile !de exemplu la Picea excelsa, 2 ies al a". Gamificatia simpodiala. +e caracterizeaza prin aceea ca tulpina principala la un moment dat isi inceteaza cresterea in lungime, crestere preluata de ramura de ordinul & care are aspect de tulpina principala0 ulterior si aceasta isi inceteaza cresterea, care insa va fi continuata de ramura de ordinul && s.a.m.d. @a rezulta in final o tulpina in zig%zag, care cu timpul se indreapta prin cresterea in grosime, incat se poate crede pana la urma ca nu exista decat o axa principala monopodiala si nu o succesiune de ramuri. Gamificatii mixte !compuse". +unt plante care prezinta o com inare a ramificatiilor monopodiala si simpodiala. )e exemplu, la ;ossium sp. ramurile din ramificatia monopodiala nu sunt roditoare, pe cand cele din ramificatia simpodiala sunt roditoare !ramuri purtatoare de flori, fructe, seminte si frunze". Gamificatii anormale. +unt a ateri de la regulile generale ale ramificatiei. +e amintesc aici "maturile" care se formeaza prin dezvoltarea anticipata a mugurilor dorminzi !acestia in mod normal ar fi tre uit sa ramana latenti". Procesul este stimulat de intepaturile unor insecte, de cresterea $ifelor de ciuperci etc, in final dezvoltandu%se concomitent mai multe generatii de muguri, land nastere niste tufe de ramuri cu insertii apropiate. ).(.) FRUN5A %FO!IUM' <ste organul vegetativ specific pentru plantele superioare, adaptat in general mediului aerian, cu simetrie dorso 7 ventrala sau monosimetrie, crestere limitata , ogat in cloroplaste. <ste cel mai plastic organ dintre organele vegetative. prezentand o mare varietate de forme. Golul ei este important nu numai pentru planta purtatoare, ci si pentru existenta vietii terestre. #ilogenetic. frunza se evidentiaza incepand cu musc$ii superiori avand cea mai simpla forma si structura. )atoria functiilor principale ale frunzei !de fotosinteza, respiratie, transpiratie etc" acest organ foliar s%a mai numit plastic si " stomacul si plamanul plantei F. MORFO!O#IA FRUN5EI. Plantele superioare au frunza alcatuita din lamine !lim ", petiol !codita" si teaca ! aza frunzei"0 pot coexista toate aceste trei caractere morfologice sau sa lipseasca una sau c$iar doua dintre ele.
*6

a" 9amina ! lim ul ". <ste cea mai importanta parte a frunzei, caracterizanduse printr%o mare si o grosime redusa. +u raport morfolog lamina este aceea care prezinta o diversitate de forme, caractere proprii speciilor de plante considerate. Marginile laminei pot fi/ margine intreaga !ondulata, incretita, involta % rasucita catre fata dorsala % aspra sau ciliata"0 margine cu inciziuni mici !serata % cu dinti orientati spre varful frunzei % dintata % cu dintii perpendiculari pe margine%, crenata % cu dintii rotun'iti, unul langa altul 7 si sinuata % cu dinti rotun'iti, insa distantati de margine cu inciziuni mari !cand inciziunile stra at un sfert din lamina ese vor a de o margine lo ata, o 'umatate % fidata, trei sferturi 7partita, iar intregime 7 sectata, panga la nervura mediana a frunzelor penate sau pana la punctul de ramificare a nervurilor la cele palmate". " Petiolul. <ste partea de legatura a frunzei pe tulpina, cu rolul mecanic ca amortizare a traumatismelor pe lim , cauzate de vant, ploaie etc si cu rol de orientare a organului spre lumina. )upa inexistenta sau existenta petiolului, frunzele pot fi sesile sau nepetiolate !de exemplu cele de Nicotina ta acum, T$laspi arvense, @er ascum t$apsiforme etc" si petiolate. c" Teaca ! aza frunzei". <ste partea de insertie a frunzei pe tulpina insertia se realizeaza prin dilatarea petiolului sau prin dezvoltarea unor formatiani speciale la nivelul nodului de insertie pana la nodul superior numita vagina sau teaca. Nervatiunea frunzei. Ca orice organ al unei plante superioare, frunza este traversata de fascicule vasculare, care la nivelul laminei, impreuna cu tesutul mecanic !mult mai dezvoltat pe fata inferioara sau dorsala" alcatuiesc nervurile. Pe fata superioara sau ventrala a laminei, in dreptul nervurilor, o isnuit se afla santuri mai mult sau mai putin accentuate. Totalitatea nervurilor si modalitatea dispunerii lor alcatuiesc nervatiunea care difera in functie de grupele mari de plante. ".).(.1. F!OAREA %F!OS' Pentru plantele superioare, floarea reprezinta organul de inmultire. #loarea este o ramura scurta a tulpinii !micro last", cu o crestere limitata si cu frunze metamorfozate, adaptata pentru functia de inmultire !datorita prezentei gametiolor", intregul ansam lu prote'and fecundarea si elementete formatoare ale unui nou individ vegetal. )eci floarea nu este in uttima

*:

instanta decat un organ complex, aerian, dotat cu functia de inmultire a plantelor superioare. MORFO!O#IA F!ORII. &n cele ce urmeaza se vor arata partile florii, adica alcatuirea unei singure flori si anume a celei de angiosperme, unde se gasesc elementele componente, ulterior descriindu%se inflorescentele. Pedicelul !codita florii". <ste suportul florii solitare sau a florii din cadrul unei inflorescente. Geceptacului !axa florala". <ste portiunea superioara a pedicelului pe care se prind partile florii !sepale, petale, stamine, si pistil". Periantul !invelisul floral". )e o icei, acesta este du lu, format dintr% un invelis extern 7 caliciul 7 constituit din toate sepalele si un invelis intern 7 corola 7 alcatuit din toate petalele. Petalele reprezinta cel de al doilea invetis floral, totalitatea lor alcatuind corola. Numarul de petale este acelasi din cadrul fiecarei specii, dar variat de la o specie la alta. #orma corolei este extrem de variata !la familiile Convolvulaceae, Cucur itaceae etc are forma de palnie, la ;entianaceae, Campanulaceae etc ca un clopotel, la numeroase Compositae este tu uloasa etc". +unt si flori fara corola % apetale 7 ca in cazul numeroaselor plante angiosperme dicotiledonate din familiile +alicaceae, #agaceae, (rticaceae, Betulaceae etc. fapt care a determinat pe unii autori sa le grupeze intr%o su clasa 2petalae. 2ndroceul. <ste format din totalitatea staminelor !organ masculin al florii". +taminele sunt si ele tot frunze modificate, care devin fertile. 5 stamina este formata din filament, conectiv si antera. #ilamentul este ca un fir. &n cadrul unei flori, toate filamentele staminelor pot avea aceeasi lungime sau lungimi inegale. Conectivul este extremitatea superioara a filamentului, unde de o parte si de alta se afla sacii polenici ai anterei. 2ntera este elementul fertil !masculin" alcatuita din patru saci polenici, grupati cate doi in cate o lo'a. #orma si culoarea naterelor sunt variate si reprezinta caracteristici de determinare pentru diverse specii de plante. ;ineceul !pistilul". <ste alcatuit din totalitatea carpelelor dintr%o floare, rezultate tot prin metamorfoze foliare, cu rol sexual feminin. Morfologic, gineceul carpela este constituit din ovar, stil stigmat.

*3

5varul este reprezentat de partea azala a gineceului si are originea ontogenetica in lamina foliara care se indoaie pe fata superioara, rezultand o camera ovariana care adaposteste ovulele. +tilul este o parte su tire care continua ovarul, provenind din prelungirea nervurii mediane a laminei care a dat nastere ovarului. +tigmatul nu este altceva decat extremitatea stilului. INF!ORESCENTE. &n afara de relativ rarele specii de plante cu tulpini sau lastari ce se termina cu o singura floare @iola odorata, Papaver somniferum % in lumea vegetala la ma'oritatea speciilor exista grupari de flori la nivelul extremitatilor tulpinale numite inflorescente. )upa modul de ramificatie a tulpinii, se clasifica si inflorescentele in/ inflorescente simple si inflorescente compuse. &nflorescentele simple pot fi la randul lor monopodiale !racemoase, centripete, indefinite sau ascendente" si simpodiale !cimoase, centrifuge, definite sau descendente". &nflorescentele simple monopodiale sunt acelea constituite dintr%o axa principala cu crestere continua, datorita mugurelui terminal, de pe care se detaseaza numeroase axe florifere secundare semnalate morfologic de niste ractei de la su suoara carora se evidentiaza axele respective. ".).(.2. SAMANTA %SEMEN' +amanta este organul provenit din transformarea ovulului dupa fecundare. Plantele, care in dezvoltarea lor ontogenetica produc in ciclul sexuat samanta, se mai numesc si spermatofite. ".).(.3. FRUCTU! %FRUCTUS' )in punct de vedere ontogenetic, frunzele provin din transformarea ovarului dupa fecundatie sau c$iar fara fecundatie. &n afara de ovar, la formarea fructului mai pot participa si alte parti ale florii !receptaculul si invelisul floral". C!ASIFICAREA FRUCTE!OR. )upa consistenta pericarpului, fructele se impart in doua mari categorii si anume/ fructe uscate si fructe carnoase. Cele care se desc$id la maturitate se numesc fructe de$iscente, iar cele care raman inc$ise poarta numele de fructe inde$iscente.

*4

&n functie de caracterele pericarpului si de desc$iderea sau nedesc$iderea fructelor, acestea se mai clasifica in patru tipuri de aza/ capsula, nuca, aca si drupa. a" % Tipul de capsula/ % capsula poricida, caracteristica plantei Papaver somiferum, se desc$ide prin porii de su stigmatul steril0 % capsula loculicida se desc$ide in lungul nervurilor mediane ale carpelelor !cum este cazul la ;ass-pium $irsutum"0 % folicula este un fruct care provine dintr%un gineceu monocarpelar cu desc$iderea pe linia de sudura a carpelei, de sus in 'os !in partea opusa nervurei mediane0 se intalneste la )elp$inium consolida"0 % pastaia este un fruct provenit dintr%un gineceu monocarpelar care se desc$ide fie de%a lungul nervurei mediane, fie de%a lungul liniei de sudura a carpelei rezultand doua valve !la P$aseolus vulgaris"0 % silicva este un fruct caracteristic familiei Cruciferae0 desc$iderea se face in doua valve, de sus in 'os. " % Tipul de nuca. Geprezinta fructe uscate, inde$iscente, cu pericarpul tare !de exemplu la Huercus ro ur, #agus silvatica". c" % Tipul de aca. Geprezinta un fruct carnos. 9a +olanum nigrum, pericarpul este carnos, acoperit de un epicarp negru si neted. &n interiorul fructului sunt multe seminte reniforme cuprinse intr%un tesut dezvoltat numit tesut placentar. d" % Tipul de drupa. <ste un fruct carnos, monosperm, cu endocarp sclerificat. 9a 2m-gdalus communis se o serva la suprafata fructului un epicarp acoperit cu peri catifelati, un mezocarp su tire cu pulpa suculenta care se usuca la maturitate si un endocarp dur, sclerificat !sam ure"0 in interior exista o singura samanta0 la maturitate, epicarpul si mezocarpul se desfac de endocarp si crapa longitudinal. #ructul de Cocos nucifera este tot o drupa uniloculara, rezultata dintr%un gineceu tricarpelar sincarp, cu un exocarp neted si su tire, cu un mezocarp gros si fi ros si cu un endocarp pietros care inc$ide samanta cu un endosperm laptos.
*>

e" #ructele compuse. +e numesc asa deoarece la formarea lor mai participa si alte elemente florale sau c$iar ale inflorescentei. % conul !stro ilul" la alcatuirea caruia participa si racteile !fruct caracteristic la planta 8umulus lupulus % $ameiul"0 % sicona, fruct caracteristic la #icus carica smoc$in care provine dintr%o inflorescenta in care florile unisexuate sunt dispuse intr%un reptacul mare, urceolat0 dupa fecundatie, reptaculul se mareste, devine carnos !si comesti il", inc$izand gineceele florilor feminine transformate in foarte multe nucule0 % soroza, fruct caracteristic la 2nanas sp. ananas si care provine din toate partile componente ale florii !nu numai din carpele". f" #ructele false % oa a falsa, care este fructul de la maces !Gosa canina" la care receptaculul floral se dezvolta ca o urna !fruct fals" inc$izand in interior adevaratele fructe0 % gal ula, care este fructul catacteristic de la Duniperus communis0 provine din trei solzi care se unesc si devin carnosi.

*A

CA ITO!U! II FI5IO!O#IA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE (.". RO RIETATI!E FI5IO!O#ICE A!E ROTO !ASTU!UI )eoarece mem rana celulei vegetale este o formatiune fara viata, din punct de vedere fiziologic nu se poate spune decal ca ea reprezinta un material de fixare a formei celulare, de prote'are a continutului celular, de asigurare a legaturii cu celulele invecinate prin intermediul plasmodesmelor penetrante etc. &n privinta citoplasmei, datorita faptului ca este un constituent cu viata, fiziologia ei este mult mai complicata. #enomenele de sensi ilitate si excita ilitate, de altfel caracteristici generate ale materiel vii, se datoresc dezec$ili rului citoplasmatic provocat de unii factori, manifestandu%se prin modificarea meta olismului celular, a semipermea ilitatii mem ranelor plasmatice, prin modificarea miscarii moleculare etc. 2semenea raspunsuri la actiunea excitatiilor nu sunt posi ile la citoplasma in stare de viata latenta. Mem ranele plasmatice au roluri fiziologice in mare parte sta ilite. Plasmalema are caractere de mem rana semipermea ila selectiva pe la nivelul careia este posi il fenomenul de transport activ. &n plasmalema exista adenozintrifosfataza care catalizeaza $idroliza 2TP%ului in 2)P cu punerea in li ertate a energiei si a unei molecule de acid fosforic. <nergia eli erata asigura transportul activ al ionitor prin plasmalema.

1=

Geticulul endoplasmatic are foarte multe roluri, dintre care se iau in considerare fenomenele de semipermea ilitate, iosinteza unor su stante, eliminarea produsilor de excretie etc. 2paratul reticular ;olgi ar avea rol activ in formarea celulelor secretoare si in meta olismul celular. Gi ozomii !granulele lui Palade" au un rol fiziologic exceptional de mare in iosinteza proteinelor celulare. Nucleul se crede ca ar fi centrul de ela orare a impulsurilor care conduc fenomenele vitale, pentru care motiv +ac$s l%a definit drept energida. Nucleul nu este via il in a senta citoplasmei si invers. Gelatia dintre nucleu si citoplasma se exprima prin raportul nucleoplasmatic !GNP". 2cest raport nu se sc$im a in timpul in care conditiile de mediu raman aceteasi0 el are o valoare mai mare la celulele tinere. Nucleul are un rol deose it si in meta olismul celular datorita enzimelor existente. )ar rolul fiziologic cel mai important al nucleului este acela de a participa activ in procesul de diviziune si de transmitere a informatiei genetice, intrucat in nucleu exista un complex de 2)N donator si 2GN transportor at caracterelor ereditare si un complex de proteine care regleaza fenomenele !$istone, non$istone". Condriozomii au un rol multiplu in procesul de respiratie celulara, la nivelul for punandu%se in li ertate mari cantitati de energie. #unctiile fiziologice ale celulei vegetale, in esenta sunt aceleasi cu functiile specifice ale materiei vii si anume functiile de nutritie si de relatie. (.".". ATRUNDEREA A EI SI A SO!UTII!OR NUTRITI&E IN CE!U!A )&#(I&(N<2. <ste un fenomen caracteristic pentru gaze si solutii care se azeaza pe tendinta acestora de a ocupa intregul spatiu disponi il. 5+M5I2. <ste o difuziune prin intermediul unei mem rane acoperita pe am ele fete de catre dizolvant. Mem ranele semipermea ile ale celulei sunt, cum s%a mai aratat, plasmalema si tonoplastul. P92+M59&I2. &nainte de toate este de retinut faptul ca un lic$id din mediul exterior celulei patrunde in sucul vacuolar atunci cand la acest ultim nivel exista o concentratie mare de su stante. )aca, invers, in sucul vacuolar
11

exista o concentratie mai mica de su stante !$ipotomie", atunci apa din interiorul celulei iese inspre mediul intercelular, astfel micsorandu%se volumul intracelular consecinta fiind dezlipirea citoplasmei de peretele celular, instalandu%se tocmai plasmoliza. &n situatia concentratiitor izotonice nu poate sa existe nici o modificare de volum atat a sucului vacuolar, cat si a spatiutui intercelular. Tre uie insa de su liniat ca in cazul $ipertoniei sucului vacuolar, prin patrunderea apei dinspre mediul extracelular &nspre cel intracelular, se exteriorizeaza termenul de turgescenta. T(G;<+C<NT2. +%a aratat la plasmoliza ca prin patrunderea apei in celula, volumul protoplastului creste, acesta apasand peretele celular care se intinde. )atorita intinderii peretutui celular limitat ca suprafata, se genereaza si din partea acestuia o presiune care apasa asupra protoplastului. Gezultanta celor doua feluri de presiuni constituie turgescenta. #5GT2 )< +(CT&(N<. )in cele relatate rezulta ca a sor tia apei in celula se realizeaza prin interactiunea dintre presiunea osmotica si forta de im i itie !datorita atractiei moleculelor de apa de catre catenele $idrofile ale su stantelor proteice" in sens pozitiv si presiunea turgescentiala in sens negativ. <cuatia este urmatoarea/ #.+. !forta de suctiune" . P5 !presiunea osmotica" L #& !forta de im i itie" 7 PT !presiunea turgescentiala". #orta activa care asigura a sor tia apei in celulele vegetale este tocmai forta de suctiune. Cu cat turgescenta este mai mare, cu atat forta de suctiune este mai mica. 9ipsa de aprovizionare cu apa a celulelor vegetale face ca forta lor de suctiune sa creasca. @alorile mari ale fortei de suctiune indica faptul ca plantelor le lipseste apa. (.".(. ASIMI!ATIA CARBONU!UI Car onul este asimitat la nivelul celulei vegetale su forma de dioxid de car on. Patrunderea C5* in plante se face in doua etape/ &n prima, C5 * patrunde prin ostiolele stomatetor in camera su stomatica0 in a doua, C5 * din camera su stomatica trece mai departe in interiorul celulelor su iacente. 9a nivelul celulei vegetale, C5* intra in structura stromei cloroplastelor si a clorofilei !la plantele verzi" sau in alte complexe structurale !la plantele fara clorofila" luand parte la sinteza su stantelor organice. Procesul se numeste asimilatia car onului. 9a plantele autotrofe se realizeaza asimilatia car onului si in continuare sinteza su stantelor organice pornindu%se de la apa si su stante minerale din mediu0 la plantele $eterotrofe, invers, nu se poate asimila car onul si nu se

1*

realizeaza sinteza su stantelor organice, intrucat vegetalele respective se $ranesc cu su stantele organice gala sintetizate de plantele autotrofe. 2. #5T5+&NT<I2. &n procesul de fotosinteza, este nevoie de energia solara si de apa cu saruri minerale0 planta va creste in greutate si va elimina oxigen. in esenta, ecuatia fundamentala a fotosintezei este urmatoarea/ C5* L 8*5 L +aruri minerale L9umina . +u stante organice L 5* L <nergie c$imica. <nergia c$imica provine din transformarea energiei luminoase de catre celulele vegetale, care se inmagazineaza ca energie potentiala in su stante organice sintetizate. )esigur ca principalul aparat fotosintetizant celular este reprezentat de catre cloroptastele plantelor verzi superioare sau de cromatoforii plantelor verzi inferioare, insa rol in procesul de fotosinteza il mai poseda si citoplasma vie. Cunoscandu%se faptul ca fotosinteza asigura emanarea de oxigen, se intelege ca plantele, la lumina zilei refac un aer viciat de o cantitate prea mare de C5* dintr%o incapere oarecare. B. C8&M&5+&NT<I2. <ste fenomenul prin care unele acterii sintetizeaza su stantele organice cu a'utorul energiei c$imice care se eli ereaza prin oxidarea diversilor compusi c$imici anorganici !8 *, 8*5, +, #e !&&", N81, 8N51 etc". Bacteriile c$imiosintetizante se impart in urmatoarele categorii/ acterii nitrificatoare, sulfuroase si feruginoase. Bacteriile nitrificatoare. +e gasesc in sol si in ape unde exista su stante organice aflate in descompunere. Bacteriile sulfuroase. Traiesc in special in apele cu mult $idrogen sulfurat. Bacteiile feruginoase. Traiesc in apele si locurile ogate in saruri de fer0 energia necesara o o tin prin oxidarea sarurilor feroase care trec in sarui ferice. &n concluzie in cursul c$imiosintezei nu se elimina oxigen, deoarece microorganismele utilizeaza oxigenul pentru oxidarea su stantelor minerale. (.".). ASIMI!ATIA A5OTU!UI 2zotul este unul din elementele organogene indispensa ile, desi proportional participa intr%un procent mic in meta olism.

11

2I5T(9 9&B<G. 2cest element atmosferic nu poate fi utilizat de plantele verzi, ci numai de unele plante inferioare ! acterii, anumite ciuperci si alge at astre". <xemplu/ 2zoto acter c$roococcum !aero " si Clostridium pasteurianum !anaero " 7 sau sim ionte cu unele plante superioare carora le determine aparitia unor nodozitati caracteristice la nivelul radacinilor 7 de exemplu G$izo ium feguminosarum la leguminoase sau micorizele !miceliile anumitor ciuperci" de la alte plante. 2M5N&2C(9. <ste una din sursele de azot deose it de importanta pentru plante deoarece el sta la aza genezei aminoacizilor 2I5T&T&&. Geprezinta o sursa minora de nutritie cu azot a plantelor. 2I5T2T&&. +unt su stante foarte eficiente ca surse de azot. (.".1. ASIMI!ATIA SU!FU!UI SI FOSFORU!UI +(9#(9. <ste preluat de plante mai ales su forma de sulfati. #5+#5G(9. <ste preluat de plante din compusii fosfati. #osforul participa atat la realizarea sintezei glucidelor, proteinelor si altor su stante de aza ale materiei vii, cat si la inducerea proceselor de fermentatie si respiratie. (.".2. ENER#E5A Prin aceasta notiune se inteleg procesele c$imice in urma carora are loc descompunerea su stantelor cu punerea in li ertate a energiei potentiale. 2semenea reactii pot fi posi ile cu participarea oxigenului atmosferic !in peocesul de respiratie" sau pe aza desfacerii unor legsturi moleculare care pun oxigen in li ertate !in procesul de fermentatie". (.".2.". RES IRATIA <ste fenomenul fiziologic propriu fiintelor vii. 2cest proces are loc prin a sor tia oxigenului din atmosfera % aero ioza % sau fara acesta % anaero ioza. &n procesul respiratiei se degradeaza complet su stantele organice care servesc ca su strat respirator, cu eliminare de C5* si energie. #enomenul respiratiei ester invers fenomenului de fotosinteza. &ntensitatea
16

respiratiei variaza foarte mult, c$iar si de la un organ la altul al unei plante, fiind conditionata nu numai de factorii de mediu, ci si de gradul de activitate vitala !de exemplu, semintele care au o viata latenta respira foarte incet0 insa in timpul germinatiei, respiratia lor se intensifica". Paralela succinta intre respiratie si fotosinteza/ % in fotosinteza, apar in celula vegetala su stante organice cu plecarea reactiilor de la C5*, 8*5 si saruri minerale in prezenta luminii, cu acumulare de energie potentials !proces ana olic"0 in respiratie, din contra, fara influenta luminii, plantele utilizeaza oxigenul atmosferic pentru oxidarea su stantelor organice sintetizate pe care le transforma in C5* si 8*5 cu eli erare de energie !proces cata olic"0 % fotosinteza se desfasoara numai in celulele care contin clorofila0 respiratia are loc in toate celulele vii. % in fotosinteza, oxigenul ce se eli ereaza nu provine din C5 *, ci din 8*50 in respiratie, C5* eli erat provine din transformarile su stratului organic fart a interveni oxigenul atmosferic0 % fotosinteza este localizata in cloroplaste si cromatofori, iar respiratia in mitocondrii. (.".2.(. FERMENTATIA #ermentatia este asemanatoare respiratiei prin eli erarea de energie. #ermentatia alcoolica. <ste produsa de actiunea levurilor !dro'dii" asupra glucidelor care sunt transformate in alcool in mod treptat !deoarece apar o serie de compusi intermediari". #ermentatia alcoolica are mare importanta in procesul de fa ricare a painii0 dro'dia de ere determina fermentatia maltozei rezultand alcool etilic si C5* care dospeste painea. #ermentatia lactica. <ste determinata de activitatea enzimatica a actenilor lactice 7 9acto acillus ulgaricus, 9. casei etc 7 sau a unor ciuperci 7 Mucor sp. #ermentatia lactica are deose ita importanta in industria laptelui, a unor alimente si in producerea de fura'e murate. #ermentatia acetica. <ste datorata unor acterii din genul 2ceto acter care transforma za$arurile sau alcoolul etilic in acid acetic.

1:

(.".3. DI&I5IUNEA CE!U!ARA %CITODIERE5A' )iviziunea celulei este un proces complex care se caracterizeaza prin impartirea constituentilor unei celule 7 mama % in doua celule fiice, care isi resta ilesc in scurt timp raportul nucleo 7 plasmatic. Prin acest proces se asigura cresterea corpului in talofite si geneza em rionului si apoi cresterea si diferentierea organismului vegetal la cornofite0 in uluma instanta, se realizeaza perpetuarea indivizilor. )iviziunea celulara se clasifica in doua mari categorii/ diviziunea directa si diviziunea indirecta.

(.".3.". DI&I5IUNEA DIRECTA %a.ito+a0 sci+i-aritatea' <ste caracteristica acteriilor si algelor al astre, la plantele superioare fiind rareori intalnita. Procesul de diviziune directa incepe prin alungirea nucleului si a celulei in intregime, consecinta fiind o strangulare la mi'ioc si o impartire a vec$ii celule in doua celule fiice. (.".3.(. DI&I5IUNEA INDIRECTA %carioc,ine+a' <ste cea mai raspandita forma de inmultire celulara. Carioc$ineza se poate constata in celulele tesuturilor si organelor in crestere !mai ales in varfurile vegetative" si este de doua feluri/ carioc$ineza tipica si carioc$ineza alotipica0 o forma aparte este diviziunea prin inmugurire. 2. )iviziunea tipica !mitoza". +e caracterizeaza prin aparitia in nucleu a cromozomilor. Ca forma, cromozomii se prezinta ca niste astonase drepte sau frante, pe traiectul lor deose indu%se o gatuitura numita centromer. #iecare cromozom are perec$ea sa, constituindu%se astfel cromozomii omologi0 la plantele dioice, to unul din sexe, exista o perec$e de cromozomi care nu se aseamana intre ei numiti $eterocromozomi !cromozomi sexuali", ei determinand sexul. Totalitatea cromozomilor unei specii constituie cariotipul acesteia.

13

Numarul de cromozomi este caracteristic fiecarei specii !de exemplu, la grau 6*, la fasole **, la ceapa 13, la porum *=, la tutun 6> etc". Carioc$ineza tipica se produce in patru faze/ profaza, metafaza, anafaza si telofaza. Profaza se caracterizeaza prin aparitia cromozomilor, la inceput ca niste filamente lungi si su tiri, apoi din ce in ce mai groase si mai scurte pana capata forma de astonase, de litera "@" sau "M", intr%un numar constant. Metafaza se constata atunci cand cromozomii au format placa ecuatoriala !placa metafazica". &n continuare, se produce separarea celor doua cromatide. Centromerul se divide si el, incat fiecare cromatida va poseda centromerul sau. 2nafaza se instaleaza atunci cand cromatidele se gasesc la 'umatatea distantei dintre ecuator si poli, centromerul fiind orientat catre poli, iar ratele cromatidelor spre ecuator. Telofaza este ultima faza a mitozei cand cromatidele odata a'unse la poli se apropie intre ele foarte mult, suferind o serie de transformari inverse celor din profaza. &n continuare, celulele fiice formate intra in interfaza, in care timp au loc sinteza 2)N ului necesar formarii cromatidelor perec$i si deci a definitivarii cromozomilor si totodata sc$im ul intens de su stante intre nucleu si citoplasma. B. Carioc$ineza alotipica. 2cest fel de diviziune are loc numai atunci cand se formeaza celulele reproducatoare. &n procesul sexual, numarul simplu, $aploid, al cromozomilor din gameti se du leaza. +pre deose ire de mitoza, meioza comporta doua diviziuni succesive, una din ele fiind reductionala !$eterotipica", iar cea dea doua ecvationala !$omoiotipica". &n am ele feluri de diviziuni !reductionala si ecvationala" se succed cele patru faze descrise profaza, metafaza, anafaza, si telofaza. Profaza initiala a meiozei !diviziunea reductionala, $eterotipica" este de mai lunga durata, desfasurandu%se in mai multe stadii succesive. C. )iviziunea prin inmugurire. <ste o exceptie de la tipul normal de carioc$ineza. Cel mai ine se o serva la ciuperca +acc$arom-ces cerevisiae. Celulele de dro'die de ere au forma ovala sau sferica, dimensiunile lor variind intre : si 4 microni. Celula este formata dintr%un perete, o

14

citoplasma, un nucleu mic, o vacuola centrala mare si una sau mai multe vecuole mici. &nmugurirea incepe printr%o mica evaginatie care apare inainte de sfarsitul diviziunii nucleului din celula. (nul din cei doi nuclei fii trece in mugurele format, se incon'oara cu citoplasma din ce in ce mai a undenta, in felul acesta mugurele marindu%se progresiv. &n continuare, apare o gatuitura la aza de prindere pe celula mama si pana la urma se separa ramanand atasata0 noua celula poate de asemenea sa dea la randul ei alti muguri, incat in final se formeaza niste adevarate colonii.

(.".4. IMBATRANIREA SI MOARTEA CE!U!EI )eclinul fiziologic treptat se termina prin moarte !incetarea ireversi ila a vietii". Celulele vegetale raman pana la urma sa fie reprezentate doar prin peretele celular, care si in timpul vietii exista doar ca un component fara viata. (.(. RO RIETATI!E FI5IO!O#ICE A!E TESUTURI!OR SI OR#ANE!OR (.(.". FI5IO!O#IA RADACINII #unctiile radacinii se pot rezuma la a sor tia apei si a sarurilor minerale, la rolul acestora in nutritia plantelor, la cresterea si miscarile organului, la sim ioza cu microorganismele si la fixarea plantei in sot. (.(.".". ABSORBTIA A EI SI A SARURI!OR MINERA!E Maximum de a sor tie a solutiilor minerale se face in zona in care rizoderma si endodermul si%au pastrat permea ilitatea !este vor a de zona perisorilor a sor anti, in profunzimea careia se afla vasele de lemn ine dezvoltate".

1>

+e crede ca a sor tia se produce activ, ca o consecinta a presiunii osmotice a sevei vaselor lemnoase care se manifesta ca o forta de suctiune transmisi ila la toate celulele pana la suprafata, incat perisorii a sor anti si parenc$imul cortical sunt doar niste factori pasivi ai fenomenului de a sor tie. 2 sor tia la nivelul radacinii este un fenomen complx, iologic, la care concurs iocoloizii citoplasmatici, forta de suctiune a sucului vacuolar, potentialele electrice de la suprafata citoplasmei etc. (.(.".(. NUTRITIA MINERA!A Pamantul in care se gasesc radacinile plantelor nu participa la nutritia r decal prin su stantele minerale ce le contine si care sunt solu ile in apa sau in acizi. Pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, acestea au nevoie de aproximativ 16 elemente/ C, 8, =, N, +, P, B, Na, Ca, Mg, #e, In, Mn si Co. <lementele enumerate sunt indispensa ile si de aceea au mai fost numite si macroelemente. &n afara de macroelemente, plantele mai folosesc si alte elemente c$imice, care desi nu le sunt indispensa ile, totusi le asigura o vegetatie mai una. 2cestea se mai numesc si microelemente sau oligoelemente !+r, Ba, Cu, +n etc". (.(.".). CRE7TEREA SI MISCARI!E RADACINII Cresterea in lungime este influentata atat de factorii externi, cat si de cei intemi.)intre factorii externi, se iau in considerare cei mai importanti si anume temperatura si lumina. Temperatura pentru plante poate fi optima, minima si maxima. 9umina influenteaza mai putin cresterea in lungime a radacinii0 s%a constatat totusi ca in lipsa luminii, axa $ipocotila are o crestere mai accentuata. Ca factori interni, un rol deose it de mare in cresterea radacinii il au $ormonii din grupa auxinelor, a gi erelinelor, a cito,ininelor, a vitaminelor B etc. Geferitor la miscarile radacinii, numite si tropisme, se poate spune ca acestea se caracterizeaza prin luarea unei anumite pozitii directionate de sensul din care vine excitantul0 cand directia orientarii este spre excitant,
1A

miscarea poarta numele de tropism pozitiv, iar atunci and orientarea este opusa excitantului, miscarea se numeste tropism negativ. ;eotropismul este miscarea radacinii in sensul atractiei pamantului geotropism pozitiv. )aca o radacina este scoasa din pozitia ei normala, dupa un timp ea se cur eaza, iar varful se indreapta tot spre centrul Pamantului. 8igrotropismul este miscarea determinate de ape. Gadacinile manifesto o miscare pozitiva, adica ele se indreapta spre sursa de ape. C$imiotropismul este miscarea provocata de agentii de natura c$imica la nivelul varfului radacinii. )aca su stantele c$imice sunt necesare plantei, c$imiotropismul este pozitiv, iar data sunt daunatoare, c$imiotropismul este negativ in ceea ce priveste sim ioza, este de amintit faptul ca se cunosc unele asocieri foarte interesante, dintre care amintim radacinile leguminoaselor cu nodozitati date de G$izo inm leguminosarum care asigura necesarul de azot plantelor respective si micorizele unor miceli care se alatura unor radacini de plante lemnoase. (.(.(. FI5IO!O#IA TU! INII (.(.(.". CIRCU!ATIA A EI SI A SE&EI BRUTE. Prin numeroase experiente s%a demonstrat ca apa circula prin tesutul lemnos, in special la ar ori, prin vasele tinere ale lemnului secundar. @iteza de circulatie a apei si a sevei rute are variatii foarte mari legate nu numai de specii sau de indivizi, ci si de factori de mediu. )e exernplu, la aceeasi planta s%a demonstrat ca in cursul unei zile, valoarea maxima a vitezei de circulatie a apei si a sevei rute se constata la amiaza, iar valoarea minima in timpul noptii. (.(.(.(. FACTORI CARE ASI#URA ASCENSIUNEA A EI Sl A SE&EI BRUTE. )eoarece tre uie sa se invinga forta gravitatiei si forta de frecare de peretii vaselor, se considera ca factorii care contri ute mai mult sau mai putin la ascensiune ar fi urmatorii/ Capilaritatea vaselor. +e refera la faptul ca in vasele capilare apa urca la o inaltime invers proportionala cu diametrul lor. 2scensiunea lic$idelor ar inainta dear cu cativa centimetri.

6=

&m i itia mem ranei vaselor lemnoase. &m i itia vaselor xilematice intervine numai intr%o foarte mica masura in realizarea acestui fenomen, care nu ar putea asigura decat tot o ascensiune extrem de redusa. Presiunea radiculara. 9a nivelul radacinii, solutia nutritive a sor ita este impinsa de o forta de 'os in sus, destul de mare, varia ila insa ca valoare in functie de factorii de mediu existenti sau de factorii interni proprii plantei. 2ceasta presiune radiculara poate sa asigure o ascensiune de aproxirriativ 1 metru. +e mai cunosc si forte care actioneaza invers, de sus in 'os, situate la polul apical al plantei0 este vor a de transpiratie si de forta de suctiune a celulelor aparatului foliar. Transpiratia determina o mare pierdere de apa care nu poate fi inlocuita decat de seva ruta aspirata de catre frunze, intrucat se creeaza un vid in lumenul vaselor lemnoase, vid care tre uie ocupat cu lic$id, singurul posi il fund seva a sor ita. <ste astfel posi il ca seva sa inainteze foarte mult datorita transpiratiei. #orta de suctiune !de sugere". <ste principala forta care asigura ascensiunea apei la inaltimi de zeci de metri. +e crede ca la ascensiunea apei si a sevei rute se mai adauga si presiunea osmotica a celulelor din frunze, presiune care creste progresiv de la nivelul vaselor lemnoase spre celulele periferice foliare. (.(.(.). CRESTEREA SI MISCARI!E TU! INII +%a dovedit ca zona de crestere cea mai intensa este situata in varful tulpinii. (rmeaza cresterea segmentara intercalara care poate fi la aza internodurilor !de exemplu la <Kuisetaceae", la nivelul internodurilor in totalitatea lor intre doua portiuni care nu mai cresc. @iteza cresteri tulpinii variaza in functie de numerosi factori interni sau externi. )intre factorii interni, sunt de amintit auxinele, gi erelinele, cito,ininele etc., iar dintre cei externi temperatura si lumina. Geferitor la miscarile tulpinii, se poate spune ca unele din acestea sunt determinate de diferiti factori de mediu, iar altele sunt autonome. ;eotropismul este miscarea tulpinii in sensul invers al atractiei pamantului 7 geotropism negativ. #ototropismul reprezinta miscarea tulpinii su actiunea luminii. Tulpina are un fototropism pozitiv , adica organul se orienteaza in directia si in sensul razelor luminoase, invers cum se int mpla la tulpina.

61

Nutatiile sunt miscari autonome, proprii plantelor volu ile agatatoare, care se caracterizeaza prin inclinarea varfului tulpinal sau at altor organe aeriene spre anumite suporturi. (.(.). FI5IO!O#IA FRUN5EI #unctional, frunza are un rol deose it de important in fotosinteza, respiratie, circulatia solutiilor apoase etc. Procesul de eliminare a apei din plante se realizeaza prin transpiratie !eliminarea apei su forma de vapori" si prin gutatie !eliminarea apei su forma lic$ida". (.(.).". TRANS IRATIA <ste unul din factorii de aza care contri uie !cum s%a mai aratat" la ascensiunea ,sevei rute in tulpina. 2cest fenomen este posi il datorita fenomenelor fizice de difuziune a gazelor prin mem rane si de evacuare a lic$idelor, in plus, mai intervine si activitatea citoplasmatica din celulele vii ale frunzelor care isi pot mari sau micsora permea ilitatea0 daca citoplasma, din cauza unor agresiuni externe, se coaguleaza, atunci transpiratia inceteaza, apa ramasa evaporandu%se din frunze intr%un oarecare timp !spre deose ire de transpiratie, fund un fenomen pur fizic". Transpiratia plantelor !un fenomen iologic" este influentata de diversi factori interni si externi. #actorii interni. )intre acestia fac parte/ % marimea suprafetei plantelor0 % cantitatea clorofilei0 % numarul si desimea perilor0 % numarul si desimea stomatelor0 % prezenta cuticulei0 #actorii externi/ % gradul de umiditate atmosferica0 % temperatura0lumina0 % miscarea aerului0 % toxinele si su stantele anestezice0 Golul transpiratiei este deose it de important in viata plantelor0 planta astfel cedeaza unele saruri minerale in exces a sor ite din sol si are

6*

posi ilitatea de protectie a organismului vegetal fata de temperatura ridicata a aerului, in perioadele calduroase ale zilelor. (.(.).(. #UTATIA <ste un fenomen o serva il in anumite locuri de pe suprafata plantelor, dar mai ales la nivelul varfului frunzelor plantelor superioare. ;utatia se produce in timpul noptii, in conditiile unei atmosfere umede, apa etiminandu%se su forma de picaturi !cazul taxonului Colocasia antiKuorum o frumoasa planta de apartament, cu frunze foarte mari, pe la varful carora se exprima picaturi de seva din cand in cand". ((.1. FI5IO!O#IA F!ORII )in acest punct de vedere, intereseaza inflorirea, polenizarea si fecundarea.

(.(.1.". INF!ORIREA %ante+a' <ste fenomenul care marc$eaza o perioada de trecere de la starea vegetative a plantelor la starea de reproducere. 9a unele plante, inflorirea apare c$iar in primul an de vegetatie, la altele in al doilea an !cazul plantelor ianuale", iar la multe din ele dupa perioade mai mult sau mai putin indelungate. )urata florilor este foarte diferita, de la cateva ore la cateva luni. Momentul infloririi este varia il, la unele plante producandu%se dimineata, odata cu zorile, la altele in cursul zilei, sau a ia seara. &nflorirea mai difera si in functie de anotimp, florile la unele plante precedand c$iar aparitia frunzelor. (.(.1.(. O!ENI5AREA <ste fenomenul prin care graunciorul de polen a'unge pe stigmatul ovarian. Cand polenul provine de la aceeasi floare, polenizarea este directa !mai putin raspandita in lumea vegetala", iar cand polenul provine de la

61

florile altor plante !din aceeasi specie", polenizarea este incrucisata !fenomen foarte raspandit". Polenizarea prin gravitatie se intalneste mai ales la plantele monoice cu flori unisexuate, florile masculine find situate sus, pe planta0 polenul su actiunea gravitatiei, a'unge pe stigmatul florilor femele situate inferior pe planta !de exemptu, la Iea ma-s". Polenizarea prin vant. 5 isnuit, polenul se produce in cantitate mare si prezinta adaptari speciale pentru a fi transportat de vant la distante aprecia ile. Ca o adaptare la o asemenea polenizare este morfologia stigmatelor care sunt lungi, adesea ramificate si cu suprafata papiloasa mare, pentru a putea reline polenul adus de vant. Polenizarea cu a'utorul insectelor. #lorile acestor plante sunt adaptate special pentru a atrage insectele !au culori vii, miros apetisant, secretie de nectar, cantitati mari de polen etc". Cateodata se intalnesc si adaptari deose ite, in vederea polenizarii numai prin intermediul anumitor specii de insecte. Polenizarea cu a'utorul pasarilor este destul de rara si se intalneste mai ales la tropice !cazul orc$ideelor din 2merica Centrala la care polenizarea se face de catre coli ri care se $ranesc cu nectar". Polenizarea artifrciala este realizata de catre om. (.(.2. FI5IO!O#IA SEMINTEI (.(.2.". #ERMINAREA SEMINTEI Trecerea de la stare latenta la viata activa se realizeaza prin germinare. ;erminarea este un ansam lu de procese cantitative si calitative pe care le sufera samanta0 acest fapt se datoreaza unor factori interni si externi. )intre factorii interni/ 1. *. 1. 6. maturitatea semintei puterea germinativa a semir rtei existenta materiilor de rezerva din samanta integritatea, puritatea si s.T$ tatea semintei

)intre factorii externi/ 1. apa *. aerul 1. temperatura

66

6.

solul si lumina

(.(.3. FI5IO!O#IA FRUCTU!UI <tapele de crestere si maturatie ale fructului sunt/ <tapa de crestere. &n aceasta etapa se produce marirea cantitativa a fructului, prin acumularea de su stante de rezerva rezultate din meta olism. )intre su stantele ce se acumuleaza se pot enumera/ apa, amidonul, su stantele proteice, taninurile, acizii organici etc. 2cizii organici si taninurile sunt su stante care dau gustul acru si astringent al fructelor necoapte <tapa de maturatie. +e caracterizeaza prin reducerea iosintezelor si intensificarea fenomenelor de descompunere. +u stantele cu molecula mai mare trec in altele cu molecula mai mica !de exemplu, amidonul se transforma in za$aruri mai simple, solu ile, propectina in pectina, care se gelifica, astfel celulele epicarpului devenind independente, pulpa fructului luand un aspect pastos etc". Clorofila dispare in totalitate, locul ei fiind luat de alti pigmenti gal eni sau rosii care imprima culoarea caracteristica fructului copt. &n etapa de maturatie are loc si iosinteza vitaminelor si a uleiurilor esentiale aromatice care asigura particularitatile gustative si odorante ale fructului. )upa aceste procese, codita fructului !provenita de la pedunculul floral" se separa de planta mama printr%un strat de su er izolator, pe la nivelul caruia fructul se va desprinde la timpul potrivit. (.(.3.". RAS ANDIREA FRUCTE!OR 0 SI SEMINTE!OR Plantele care isi disemineaza singure fructele si semintele se numesc plante autocore. in aceasta categorie infra plantele cu fructe uscate de$iscente sau cu fructe carnoase explozive !de exemplu, pastaile leguminoaselor care se desc$id rusc in atmosfera uscata". Plantele ale caror fructe si seminte se disemineaza cu a'utorul unor agenti ai mediului exterior se numesc plante alocore.

6:

CA ITO!U! III FARMACO#NO5IA &E#ETA!A ).". RE5ENTAREA DRO#URI!OR &E#ETA!E ).".". RADACINA 8 SURSA DE RINCI II ACTI&E )upa folosirea de catre Pracelsus a unor metode c$imice in fitoterapie, s%a demonstrat, pe aza de cercetari efectuate in timp, nu numai ca principiile active nu se gasesc intotdeauna in toate plantele aceleiasi specii, ci c$iar si in aceeasi planta ei nu sunt continuti in toate organele vegetale. &n farmacii, su forma preparata se valorifica numai partile din plante ogate in principii active, fiind denumite su termenul general de droguri vegetale0 acestea sunt reprezentate fie de organele de reproducere flori, seminte sau fructe fie de organele vegetative radacini, tulpini, frunze. ).".". RADACINA 8 SURSA DE RINCI II ACTI&E

63

)rogurile provenite de la acest organ vegetal poarta numele generic de "Gadix", care in exprimarea scrisa si orala se plaseaza dupa denumirea mai ales de gen a plantei de referinta. &n #armacopeea Gomana, editia a J%a !1AA1" denumirile sunt urmatoarele !se dau cateva exemple"/ radacina de nal a mare % 2lt$aeae radix, radacina de gentiana % ;entianae radix, radacina de lemn dulce ;l-c-rr$izae !9iKuiritiae" radix, radacina de ipeca &pecacuan$ae radix, radacina de ciu otica cucului Primulae radix, radacina de sapunarita % +aponariae radix. &n nenumarate ori, radacinile nu se pot recolta singure, sau principiile active continute se gasesc si in alte organe care se recolteaza odata cu radacinile respective. 2stfel, este cazul de la valeriana de unde radacinile se recolteaza odata cu rizomii si se intre uinteaza in farmacie su numele de @alerianae G$izoma et Gadix, la fel este in cazul drogului @eratri G$izoma et Gadix etc. &n afara de radacinile "oficiale" cuprinse in farmacopeea tarii noastre, se mai utilizeaza si alte radacini. (tilizarea radacinilor se azeaza, dupa cum se stie, pe continutul lor in principii active. <xemplu/ 2lt$aeae Gadix provenita de la 2lt$aea oflicinalis se utilizeaza datorita continutului ei in su stante mucilaginoase, prescriindu%se in afectiuni ron$ice ca expectorant. Belladonnae Gadix !provine de la 2tropa elladonna" se intre uinteaza datorita continutului ei in alcaliozi !atropine, scopolamine, $iosciamina etc", ;entianae Gadix !care provine de la ;entiana lutea" se intre uinteaza datorita continutului ei in glucosizi amari care stimuleaza pofta de mancare. Primulae Gadix provine de la Primula officinalis si se intre uinteaza datorita continutului ei in saponine care o face sa fie utilizata ca expectorant si depurativ !curata sangele" etc. &n cazul droguriior provenite din radacini, intre uintarea lor se face fie ca atare, fie ca intra in compozitia unor ceaiuri, fie ca se prepare diferite forme galenite ca/ extracte !extract uscat de elladonna, extract uscat de licviritie, extract uscat de ratanie etc", apoi siropuri, tincturi !tinctura de gentians, tinctura de ipeca, tinctura de ratania" etc. ).".(. TU! INA 8 SURSA DE RINCI II ACTI&E )rogurile provenind din tulpina !sau drogurile caulinare" se deose esc de acelea de provenienta radiculara prin varietatea lor, in sensul ca se utilizeaza fie parti aeriene in totalitatea lor, fie numai anumite parti ale tulpinii.

64

2tunci cand se utilizeaza toate partile aeriene ale plantei, drogul se numeste "8er aN ca, de exemplu, 2 sint$ii 8er a partile aeriene de la pelin !2rternisia a sint$ium", 8-perici 8er a partite aeriene de la sunatoare !8-pericum perforatum" s.a.m.d. 2tunci cand se intre uinteaza numai varfurile tinere ale tulpinii, drogul poarta numele de/ F+umitates" !sau "Turiones"" ca de exemplu, @isci +umitates varfurile tinere de la vast !@iscum al um", +umitatea Betulae varfurile tinere de la mesteacan !Betula al a" s.a.m.d. )rogurile reprezentate prin muguri poarta numele de ";emmae" ca, de exemplu Betulae ;emmae rnugurii de la mesteacan !Betula verrucosa". )rogurile pot fi reprezentate si prin scoarta. )e multe ori se intre uinteaza in farmacie numai scoarta de pe tulpina, intelegandu%se prin aceasta totalitatea tesuturitor superficiale pana la nivelul lemnului. )rogurile provenite din aceasta scoarta se numesc generic "Cortex". <xemple/ Cinnamomi Cortex, numita in lim a' popular "scortisoara", care provine de la Cinnamomum ce-lonicum, #ragulae Cortex scoarta de crusin !G$amuns frangula", Huerci Cortex scoarta de ste'ar !Huercus pedunculata". Tu erculii intre uintati in farmacie se cunosc su numele general de "Tu era"/ 2coniti Tu era tu erculii de la omag !2conitum napellus". Gizomii, care sunt tulpini su pementene, cu utilizera farmaceutice se cunosc ca droguri su numele de "G$izoma" cum sunt/ #ilicis maris G$izoma rizomii de la ferige !)r-opteris filix % mas", G$ei G$izoma rizomii de la revert !G$eum palmatum" etc. (neori, asa cum s%a spus si la redecine, fizomii sunt asociati cu radecini si atunci drogul se numeste generic "G$izoma et Gadix". Bul ii intre uintati in farmacie se cunosc su numele de "Bul us" cel mai frecvent intalnit find ul ul de la ceapa de mare +cillae Bul us, care provine de la (rginea sau +cilla maritima. (tilizarea tuturor acestor droguri se azeaza pe continutul lor in principii activi care pot fi de natura foarte diferite ca/ alcaloizi !C$inae Cortex", glucoside !2donidis 8er a", su stante amare !Centauri 8er a" antraglucozide !#rangulae Cortex", uleiuri volatile !T$-mi 8er a", diferite gudroane din distilarea cerora se prepara uleiuri speciale cu utilizad farmaceutice cunoscute su numele de "Pix" ca, de exemplu/ Pix 9iKuida o tinut prin distilarea lemnului de la diferite specii de Pinus, apoi tere entina !o oelorezine" din distilarea cereia se o tine colofoniul, iar prin inciziile facute in tulpina unor plante se o tin gumele cu intre uintari farmaceutice cum ar fi guma ara ice din 2cacia senegal, guma tragacanta din unele specii de 2stragalus etc.

6>

)rogurile provenite din tulpina se intre uinteaza fie ca atare, fie ca intra in compozitia unor ceaiuri, fie ce din acestea se prepara extracte fluide sau uscate sau ce se prepare tincturi !de 2conit, de Dalapa, de +cilla etc", ori ca se prepara principiile acitive pe care le contine si se utilizeaza ca atare !c$inina, c$inidina, cinc$onina, aconitina, taninul, uleiuri volatile etc". ).".). FRUN5A 8 SURSA DE RINCI II ACTI&I )rogurile de provenienta foliata poarta prefixul "#olium", care se scrie dupa numele plantei de la care provine drogul respectiv. <xemplu/ 2lt$aeae #olium !frunza de nal a mare", Belladonnae #olium !frunza de matraguna", )igitalis #olium !frunza de degetel rosu", <ucal-pti #olium !frunza de eucalipt", 8-osc-ami #olium !frunza de meselarita", Ment$ae #olium !frunza de izma". #runza de nal a mare !2lt$aeae #olium" contine mucilagii, ceea ce face ca aceasta se fie prescrise ca expectorant, in afectiuni ron$ice. #runzele de metreguna !Belladonnae #olium" contin alcaloizi din care principal este atropina cu intre uintari in oftalmologie. #runza de degetel rosu !)igitalis #olium" contine glucisizi cardiotonici, fiind un remediu un in tratamentul unor oli de inima. #runza de eucalipt !<ucal-pti #olium" este un produs de import cu intre uintari datorate continutului sau in ulei volatil care are puternica actiune antiseptica. #runza de izma !Ment$ae piperitae #olium" contine ulei volatil, alaturi de alti principii activi, eficace in actiuni $epatice. &n afara de utilizarea lor ca atare, frunzele se folosesc si pentru prepararea de extracte !de exemplu, <xtractum Belladonnae siccum, <xtractum Boldi fluidum, <xtractum 8amamelidis #luidum, <xtractum 8-osc-ami siccum etc", pentru preparare de tincturi !de exemplu, Tinctura Belladonnae, Tinctura )igitalis, Tinctura <ucal-pti etc" sau pentru separarea principiilor active pe care le contin aceste droguri si se folosesc ca atare !de exemplu, 2tropinum sulfuricum, )igitoxinum, 5leum 8-osc-ami, <ucal-ptolum, Ment$olum etc". ).".1. F!OAREA 9 SURSA DE RINCI II ACTI&I )rogurile provenite din flori poarta numele generic de "#lores" care se scrie dupa numele plantei de la care provin. )e exemplu/ C$amomillae #lores de la Matricaria C$amomilla !florile de musetel", Malvae #lores de la Malva silvestris !nal a", +am uci #lores provin de la +am ucus nigra
6A

!socul", @er asci #lores provin de la @er ascum t$apsiforme si @er ascum p$lomoides !&umanarica" etc. +unt si cazuri cand nu se utilizeaza intreaga floare ci numai parti din ea, in special stigmatele. 2stfel este cazul la Croci +tigmata de la Crocus sativus !sofranul", de la Ma-dis +tigmata stigmatele de Iea ma-s !adica de la matasea de la porum " etc. Ca si in cazul altor droguri, utilizarea florilor se azeaza pe continutul lor in principii active, ca/ ulei volatil, la 2rnicae #lores, C$amomillae #lores, Tiliae #lores, mucilagii la Malvae #lores, su stance colorante ca azulena din C$arnomMae #lores, santonina din Cinae #lores, acizi organici ca acidul crataegic din Crataegi #lores etc. )rogurile de provenienta florala se utilizeaza ca atare, intra in componenta unor ceaiuri, sau se utilizeaza la extragerea principiilor active ori la efectuarea unor preparate galenite. ).".2. FRUCTU! 9 SURSA DE RINCI II ACTI&E )rogurile cu provenienta din fructe poarta numele de "#ructus" la fel scris dupa numele plantei din care provine/ Capsici #ructus este fructul de la Capsicum annuum !ardeiul", Carvi #ructus este fructul de la Carum carvi c$imionul", #oeniculi #ructus este fructul de la #oeniculum vulgare anasonul dulce". +unt cazuri cand nu se foloseste fructul intreg ci numai unele componente ale sale. <xeriplu/ coa'a de portocal % 2urantii Pericarpum sau 2urantii #ructus Cortex cozile de cires % Cerasorum +tipites pulpa unor %fucte ca Tamarindorum Pulpa, prin care se intelege partea carnoasa a %fuctului de la Tamarindus indica etc. Multe fructe se utilizeaza ca atare sau pentru efectuare de preparate galenice, sau c$iar pentru extragerea principiilor active continute in ele. . )intre preparatele galenice amintim in primul rand siropurile din fructe cum ar fi cel de zmeura !+irupus Gu i &daei", apoi siropul din co'i de portocale !+irupus 2urantii Corticis" folosit ca remedium corrigens. Poate fi folosita pulpa unor pomoidee !mai ales de mar si gutui", datorita continutului lor mare in pectine. Principiile active din fructe sunt foarte variate/ uleiuri volatile in fructele de molura, de c$imion, capsicina din fructele de ardei, careia acestea isi datoresc gustul iute si actiunea ru efianta, oximetilantrac$inonele din fructele de +enna carora ecestea isi datoresc actiunea purgative, opiul din fructele de mac !Papaveris Capita" numit si laudanum foarte ogat in alcaloizi etc.
:=

) .".3. SAMANTA 8 SURSA DE RINCI II ACTI&I )rogurile care provin din samanta poarta numele de "+emen", scris dupa numele plantei de la care ele provin. 2stfel/ Coffeae +emen sunt semintele de la cafea !Coffea ara ica", Colc$ici +emen semintele de la Colc$icum autumnale ! randusa de toamna", 9a urni +emen semintele de i 9a urnum anag-roides !salcamul gal en", 9ini +emen semintele de la 9inum usitassimum !inul", +inapis +emen semintele de la +inapis nigra !mustarul", +trop$anti +emen sunt semintele de la +trop$ant$us $ispidus sau alte specii de strofant, +tr-c$ni +emen sau Nux vomica sunt semintele. de la +tr-c$nos nux vomica !nuca vomica sau turta lupului" etc. <le se utilizeaza la a extragerea principiilor activi sau a su stantelor de oaza pe care le contin. )e exemplu, exista diferite sorturi de amidon iam-llum" utilizate si in farmacie nu numai in industrie. 2poi diferite sorturi de ulei care se extrag din fructe si seminte ca/ 2et$eroleum 2nisi !uleiul de anason" din Pimpinella ansum, 2et$eroleum Carvi !uleiul de c$imion" din Carum carvi, 5leum Coriandri !uleiul de coriandru" din Coriandrum sativum, 5leum Crotonis !uleiul de croton" din Cotron tiglium, 5leum 8eliant$i !uleiul de floarea % soarelui" din 8eliant$us annuus, 5leum 9ini !uleiul de in", din litum usitatissimum, 5leum Gicini !uleiul de ricin" din Gicinus communis, 5leum Cacao sau But$-r Cacao !untul de cacao" din semintele de T$eo roma cacao etc. 2lte seminte se utilizeaza pentru extragerea alcaloizilor pe care le contin ca, de exemplu, cafeina din Coffeae +emen, colc$icina din Cloc$ici +emen, citizina din 9a urni +emen, strofantina din +trop$anti +emen, stricnina din +tr-c$ni +emen etc. ).(. RESURSE &E#ETA!E MEDICINA!E Materia prima vegetala necesars realizarii medicamentelor de natural vegetala, precum si a numeroaselor ceaiuri medicinale tre uie sa corespunda unor parametri calitativi prevazuti in normele te$nice de receptie, dar la cele mai multe din acestea lipsesc prevederile asupra continutului de principii active. #lora spontana. )in totalul speciilor colectate in scopuri medicinale ma'oritatea provin din flora spontana a tarii noastre, care dispune de un important inventar floristic medicinal, fiind considerate medicinale circa 6== de specii. )in acestea unele sunt oficinale, prevazute in #armacopeea romana, altele intra in nomenclatorul Plafar si se condiitioneaza ca atare sau su forma unor amestecuri de ceaiuri medicinale0 unele se utilizeaza numai
:1

in industria de medicamente, iar altele doar in medicina populara !etnoiatrie". &n vederea cunoasterii resurselor naturale de plante medicinale din flora spontana a tarii noastre, in ultimii ani a Post inc$eiata actiunea de mare amploare a cartarii plantelor medicinale, efectuata pe aze stiintifice unitare, ela orate de &nstitutul pentru controlul de stat al medicamentului si cercetari farmaceutice si cu participarea unor colective de cercetatori iologi si farmacisti. 2ceasta va asigura o mai una cunoastere a potentialelor productive, repartizarea lor si asigurarea recoltarii optime. Pentru unele specii din flora spontana se pune pro lema protectiei si recoltarii lor rationale si luarea unor masuri pentru asigurarea extinderii arealului, pentru a se stopa recoltarea nerationala a plantelor, in masa. #iind specii deose it de valoroase din punct de vedere medicinal, recoltarea lor se face, in prezent, cu discemamant, numai in zonele foarte ogate in aceste specii, luandu%se masuri de ocrotire si de asigurare a diseminarii lor naturale. &n aceasta categorie infra speciile de 2conitum, 2donis vernalis, 2mica montana !la noi nu se admite recoltarea rizomilor, si radacinii", Men-ant$es trifoliata s.a. Pentru 2rctostap$-los uva ursi si ;entiana lutea este interzisa recoltarea, fiind declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. +peciile cultivate au Post introduse in cultural fie pentru ca nu crest spontan, tie datorita solicitarii mari in industria medicamentului, fie datorita avanta'elor pe care le ofera introducerea unei specii in cultural. (nele specii se cultiva de mult timp ca/ menta, anasonul, feniculul, roinita, degetelul rosu si lanes, cim rul, macul. 2ltele sunt mai recent introduse in cultura ca ang$inarea !C-nara scol-mus", armurariul !+-li um marianum", laurul 5ros !)atura inoxia", +copolia lurida, lemnul dulce ;l-c-rr$iza gla ra etc. Pentru unele s%au introdus te$nologii noi, ca de exemplu infectiile artificiale ale gramineelor pentru Claviceps purpurea !cornul secarei". <xista unele dezavanta'e ale recoltarii plantelor medicinale din flora spontana/ recoltarea nu se poate face mecanizat, sunt dificultati la prelucrare !mai ales uscarea", necesita deplsari pe teren, recoltarea nu poate fi planificata !mai cu seams pentru necesitatile industriei", exista variatii calitative si, mai ales, cantitative !referitor la principiile active" de la o zona la alta. &ntroducerea unor plante in cultura este dictata uneori si de imperative de ordin medico%social. 2stfel, Papaver racteatum se foloseste pentru o tinerea te ainei, care este transformata apoi in codeina, spre a se evita Papaver somniferum al carui continut de morfina si derivati genereaza toxicomanii.

:*

&mportante produse vegetale medicinale provin din 2merica de +ud/ alsamul de Tolu si Peru, Teo roma cacao, <r-t$rox-lon coca, (rogoga !Cep$elis" ipecacuan$ae. )in 2merica de Nord/ 8amamelis virginica. )in 2sia de +ud 7 2ustralia/ Cinnamomum sp, +tr-c$nos nux%vomica, GauColfia serpentina. )in 2frica/ 2loe sp, <ucaliptus, Cola sp, Gosmarinus officinalis, +cilla maritima. ).(.". RECO!TAREA !ANTE!OR MEDICINA!E Gecoltarea plantelor medicinale tre uie facuta in mod stiintific, in functie de lunile in care se face si de partea de planta care contine principiile active dorite si de asemenea, in functie de locul unde poate fi gasita. &n ta elul 1 se dau cateva exemple de recoltare.

:1

Denumirea plantel si sinonime

Partea care se recolteaza IANUARIE FEBRUARIE Muguri MARTIE

Locul unde creste

Pin

In padurile de munte

Salcie, rachita "aleriana, odolean, iar#a pi$icilor Ciu#otica cucului, tata oii, tata &acii Nal#a mare

Coa a Ri%omul cu radacini APRI!IE Radacinile $i 'lorile Radacinile MAI

!ocuri umede pe marginea apelor Fanete umede, paduri um#roa$e !i&e%i, cranguri, poieni !ocuri umede in luncile raurilor Prin $emanaturi, la marginea drumurilor, gradini Prin 'anete, campuri, $emanaturi In padurile din , regiunea de deal $i de munte Prin locuri u$cate, $emanaturi, marginea drumurilor Prin paduri, %a&oaie, gradini etc Paduri de la $e$uri $i deal

Al#a$trele, &inetele

Flori

Coada calului, #ar#a ur$ului, parul porcului, #radi$or Me$teacan

lar#a intreaga care $eamana cu #radi$or Frun%ele

Mu$etel, matricea, romanita

Florile 'ara codita

Soc

Florile cu coditele de cel mult ( cm Coa a

Ste ar, gorun, tu'an

:6

IUNIE Iar#a cu 'lori Iar#a c Fierea pamantului,tintaura, 'loare umede de'riguri Anghinare Cire$ Fra$in Iar#a In cultura Co%i de cire$e In cultura Frun%ele Prin locuri Florile )'ara partile &er%i* Fanete $i poieni umede

In cultura In cultura Prin locuri umede,paduri,lunci Pe campie, locuri neculti&ate, malurile raurilor $i in cultura

!umanarica, lipan, coada &acii coada #oului, lumanare

::

Paducel, gherghina, maracine al# Sul'na, iar#a de piatra,molotru, $ulcina Flori

Fructe

Paduri, campii, maracini !i&e%i, campii

Prin paduri $au poieni Tei al# argintiu, teiul cu 'run%a mare, teiul de &ara teiul paduret Chimen, chimion de camp Meri$or, coaca%e de munte Pelin, pelin al#, pelin #run Floarea cu $au 'ara #ractee #ractee poieni IU!IE Fructele Frun%ele Prin 'anete de deal $i munte In locuri $tancoa$e $i umede

"ar'urile 'lorale lungi de circa (+ cm !ocuri neculti&ate, margini de drumuri AU,UST Fructele Pa$uni, rari$ti de paduri In gradini, pe langa gradini

A'n Talpa ga$tii, coadaleului,

"ar'urile 'lorale crea$ta coco$ului, $omni$or Ana$on, ani$on "aleriana, odolean, iar#a pi$icilor SEPTEMBRIE Fructele In cultura

In cultura

Fanete, pa$uni,umede Ri%omul cu radacinile lacuri, terenuri

:3

Papadie, popalunga

Radacinile

Prin 'anete, pa$uni, locuri neculti&ate etc-

.CT.MBRIE ,hintura, gentiana, dintura Radacinile N.IEMBRIE / 0ECEMBRIE Radacinile cu 'run%e Campii, coline, terenuri ni$ipoa$e

"a$c, &a$c al#

Pe ar#ori 'ructi'eri, pe copaci

CA ITO!U! I&

:4

TA$ONOMIA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE %SISTEMATICA #ENERA!A' &n lucrarea de fata. sistemul de clasificatie este orientat, in primul and, dupa acela folosit de colectivul de editare al #lorei Gomaniei !pentru "lantele superioare", la aza careia sta sistemul lui Eettstein modificat. Pentru studiul plantelor inferioare s%a utilizat sistemul lui Eettstein si sistemul folosit de <. ;$isa in manualul sau de otanica. +istematica genera a vegetala acceptata in aceasta lucrare este urmatoarea/ P92NT<9< &N#<G&52G< !T295#&T<" cu urmatoarele unitati mari/ &ncrengatura virusuri !@irop$-ta" &ncrengatura acterii !Bacteriop$-ta" &ncrengatura flagelate !#lagellop$-ta" &ncrengatura alge al astre !C-anop$-ta" &ncrengatura alge verzi !C$lorop$-ta" &ncrengatura alge verzi 7 gal ui.!8etero,ontae" &ncrengatura diatomee !Bacillariop$-ta" &ncrengatura alge rune !P$aeop$-ta" &ncrengatura alge rosii !G$odop$-ta" &ncrengatura !M-xop$-ta" &ncrengatura ciuperci !M-cop$-ta" &ncrengatura lic$eni !9ic$enop$-ta" P92NT<9< +(P<&OG&5G< !C5GM5#&T<" cu urmatoarele unitati/ &ncrengatura musc$i !Br-op$-ta" &ncrengatura ferigi !Pteridop$-ta" &ncrengatura plantelor cu seminte !+permatop$-ta"

1.". !ANTE!E INFERIOARE %THA!!O H:TA'

:>

)in punct de vede e structural, plantele inferioare unicelulare pot rezenta toate organitele celulare caracteristice, sau pot fi lipsite de una sau c$iar mai multe din acestea. 2stfel, la unele se o serva lipsa unui nucleu figurat !de exemplu, la algele al astre si acterii", la altele lipseste mem rana celulara !de exemplu, la mixomicete , la altele lipsesc plastide etc, toate acestea indioand caractere de inferioritate. 9a plantele inferioare pluricelulare este caracteristic numarul mic de tesuturi diferentiate sau c$iar prezenta de tesuturi false !pseudoparenc$im, si plectenc$imul ciupercilor si lic$enilor". Talofitele propriu 7 zise !eutalofte" se caracterizeaza prin faptul ca prezinta un corp vegetativ numit tal !unicelular sau pluricelular"0 talul mai evoluat desi poate prezenta un aspect asemanator plantelor superioare totusi nu poseda o diferentiere morfologica, adica o alcatuire din radacina, tulpina si frunze. Talofitele sunt in marea lor ma'oritate plante acvatice, foarte putine fiind de uscat. <xceptie de la organizarea talofitelor propriu zise o fac virusurile si acteriile !prototalofite", mai ales primele, din cauza simplicitatii structurii lor nu este inca suficient clarificata nici pozitia lor sistematica. &nmultirea plantelor inferioare se face atat asexuat, prin diviziune sau prin spori, cat si asexuat prin izogameti si anizocameti. = forma speciala de inmultire sexuata intalnita la aceste plante este aceea prin oogamie. )in punct de vedere at nutritiei, plantele inferioare sunt autotrofe sau $eterotrofe, in functie de prezenta sau lipsa pigmentului asimilator. (nele din aceste plante se $ranesc c$imiotrof. Cat priveste notiunea de "alga", utilizata la mai multe unitati sistematice din cadrul plantelor inferioare, aceasta nu reprezinta numai o unitate sistematica, ci si o notiune ioecologica, legata de viata acvatica pe care o duc vegetalele respective. 1.".". INCREN#ATURA &IRO H:TA %&IRUSURI' @irusurile sunt entitati acelulare care se afla la limita dintre materia fara vista si cea vie. )in punct de vedere morfologic, virusurile au in centru un genom format fie din 2)N, pentru care motiv se mai numesc si dezoxivirusuri, fie din 2GN ri ovirusuri.

:A

;enomul este incon'urat de straturi moleculare proteice capsomere care la un loc alcatuiesc capsida0 virusurile mai evoluate mai pot avea si o patura externa numita peplos. <le se caracterizeaza prin aceea ca nu se dezvolta decat in interiorul celulelor altor organisme !sunt parazite celula e o ligatorii" si nu au un ec$ipament enzimatic deci sunt lipsite de un meta olism propriu. 5rdinul @irales cuprind su ord. P$-lop$agineae in care sunt cuprinse virusuri care produc viroze la plante, su ord. Ioop$agineae % virusuri parazite la animale si la om, producand oli grave ca poliomielita, tur area, encefalita, gripe etc. si su ord. P$agineae, care include/ acteriofagii virusuri ce distrug prin liza o serie de acterii. Bacteriofagii au o structura mai complexa ca a virusurilor o isnuite, continand acid nucleic !3=?" si proteine !6=?". #orma este oarecum asemanatoare cu a unui mormoloc cu coada, capul !poliedric" continand circa A=? din proteine si materialul genetic, iar coada !cilindrica" din proteine de alta natura0 intre cap si coada se afla un "guler" su tire cu rol in fixarea particulei virale ca si placa azala de la extremitatea cozii. Bacteriofagii au o anumita specificitate, adica pot infecta si liza numai anumite tulpini acteriene. #enomenul are o larga aplica ilitate in medicina !tratamentul unor infectii urinare", in industria fermentativa etc. 1.".(. INCREN#ATURA BACTERIO H:TA %BACTERII' Bacteriile sau micro ii !care numara in prezent peste 1.=== de specii" sunt organisme unicelulare, de dimensiuni mici ce variaza intre =,: si 3 microni, unele situandu%se la limita de vizi ilitate a radiatiilor luminoase de spectru. +e gasesc in toate mediile !aer, apa, sol", unele fiind saprofite, altele parazite, extrem de putine fiind autotrofe !de exemplu acteriile din genul T$ioc-tis care traiesc in apele sulfuroase si poseda un pigment verde numit acterioclorina, o su stanta fotosintetizanta0 insa, in procesul de fotosinteza nu se eli ereaza =*". #orma acteriilor variaza foarte mult de la aceea de astonas, la forma spiralata si sferica. +unt cazuri and la aceeasi acterie se intalnesc forme a erante !asa % numite forme degenerate sau de involutie" legate de anumite conditii nefavora ile de mediu sau fiziologice. )e asemenea se pot intalni cazuri de asociere a acteriilor su forma de colonii sau de ceno ii, in care indivizii sunt uniti intre ei prin intermediul unei materii gelatinoase care poarta numele de zooglee.

3=

9a acterii se deose esc patru forme de aza/ forma rotunda % coci alungita % acili %, cur ata % vi rioni % si spiralata spiroc$ete. Celula acteriana este invelita la suprafata de o mem rana de natura mucopoliza$aridica. 9a unele acterii, mem rana se impregneaza cu su stante speciale !de exemplu, cu saruri de fier la fero acterii etc." (n caracter deose it al acteriilor este acela ca unele din ele, in anumite conditii de mediu neprielnic, se transforma in niste forme de rezistenta, numite spori0 anumite acterii poseda si organite de miscare cili sau flageli iar altele au proprietatea de a secreta o capsula. )upa tipul de respiratie, acteriile pot fi aero e si anaero e, in mod o ligatoriu sau facultativ. )in punct de vedere al nutritiei, ma'oritatea acteriilor sunt $eterotrofe, nutrindu%se saprofitic sau parazitic. <xista insa si unele forme autotrofe c$imiosintetizante. C$imiosinteza insa nu este universala, ci se intalnesc la anumite acterii care sunt specializate pentru asimilarea car onului, pentru asimilarea azotului etc, pe cale c$imiotrofa. &n ceea ce priveste su stantele de rezerva depuse in urma meta olismului, intalnim la acterii o proteina specifica si anume volutina, alaturi de grasimi, granule de sulf !la sulfo acterii" etc. &nmultirea acteriilor se face numai pe cale asexuata, si anume prin diviziune directa !scizipaxitate" si prin sporulatie. )iviziunea se face intr%un ritm rapid, in conditii favora ile de mediu repetandu%se din *= in *= de minute. )in punct de vedere fiziologic, acteriile pot fi/ % +ulfo acterii !sau tio acterii", care utilizeaza in sinteza energia rezultata prin arderea $idrogenului sulfurat si care depun sulf in corpul lor0 % Nitro acterii, care cuprind acteriile nitrificatoare si cele denitrificatoare0 % #erro acteriile !sidero acteriile", care folosesc energia rezultata din oxidarea sarurilor feroase la saruri ferice0 % #oto acteriile, care au capacitatea de a pune in li ertate energie luminoasa0 % Bacteriile diastazigene, care secreta enzime cu a'utorul carora actioneaza asupra su stratului pe care traiesc0 % Bacteriile patogene care sunt agenti provocatori ai multor oll. 2supra acestor acteril s%au facut minutioase cercetari si cu studiul lor se ocupa acteriologia0

31

Bacteriile se grupeaza in mai multe clase, familii, genuri si specii si anume/ Clasa 2ctinom-cetes. Cuprinde acteriile cele mai putin evoluate, cu celula alungita, ramificata, lipsita de flageli. 2ici apartin specii parazite !patogene", foarte periculoase pentru plante si animale, alaturi de anumite specii saprofite. #amilia 2ctinom-cetaceae. Cuprinde ciupercile imperfecte, din care face parte 2ctinom-ces ovis, o acterie care produce oli la ovine si om. #amilia M-co acteriaceae. <ste incadrata de unii sistematicieni la ciupercile imperfecte. 2ici apartin cateva din cele mai periculoase acterii patogene ca/ Bacillus tu erculosis !sau acilul lui Boc$" care produce tu erculoza la om si unele animale si Bacillus leprae care produce lepra la om. #amilia Coccaceae. 2ceasa familie cuprinde atat acterii patogene, cat si nepatogene, ca de exemplu/ % Micrococcus p-ogenes aureus !numit si stafilococ", care formeaza colonii cu aspect de ciorc$ine0 % Micrococcus !Neisseria" gonorr$oeae !cunoscut si su numele de gonococ" este un diplococ, agent infectios al lenoragiei la om0 % +treptococcus, care este o categorie de coci ce formeaza siraguri drepte sau cur ate. 2mintim aici pe +treptococcus er-sipelatos agentul provocator al erisipelului. #amilia +treptom-cetaceae. &nmanunc$iaza cativa reprezentanti care prezinta unele asemanari cu mucegaiurile. )esi aceste actinomicete au o oarecare toxicitate, multi din reprezentantii lor poseda o foarte mare valoare terapeutica prin continutul lor in su stante cu proprietati anti iotice. )e exemplu/ % +treptom-ces griseus, specia din care se extrage streptomicina0 % +treptom-ces aureofaciens, din care se extrage aureomicina0 % +treptom-ces rimosus, din care se extrage teramicina0 % +treptom-ces er-t$reus, din care se extrage eritromicina0 % +treptom-ces venezuelae, din care s%a extras pentru prima data cloromicetina, su stanta ce se prepara azi pe cale sintetica0

3*

Clasa <u acteriaceae. Cuprinde cel mai mare numar de acterii cu aspecte morfologice diferite, mo ile sau imo ile !cu cili sau fara cili pe suprafata corpuiui lor", patogene sau nepatogene. Clasa se su imparte in mai multe ordine dintre care se remarca/ <u acteriales, c$lam-do acteriales si +pirac$aetales. 5rdinul <u acteriales. Cuprinde acterii cu forme de astonas, virgula, spirala etc. )intre familiile ordinuiui se amintesc cateva care prezinta importanta pentru medicina veterinara si umana. #amilia Bacteriaceae. +e caracterizeaza prin celule de forma dreapta sau cur ata, acteriiie fiind patogene sau nepatogene. 2cestea au sau nu flageli, sunt sau nu mo ile si nu formeaza spori. Ca reprezentanti ai familiei se exemplifica/ % Bacterium t-p$i, agentul patogen al tifosului sau fe rei tifoide % Bacterium d-senteriap, o acterie care se fixeaza in intestinul su tire producand disenteria0 % Bacterium pneumoniae, agentul provocator al pneumoniei0 % Bacterium p$osp$oreum !prezentata la pro lema energezei" care este o acterie producatoare de lumina0 % Bacterium coil care traieste in intestin si, dupa unii autori, ar fi patogena, dupa altii nu. +%a constatat ca inmultirea exagerata a acestei acterii conduce la instalarea coli acilozei, foarte periculoasa mai ales la copii. #amilia +pirillaceae. Cuprinde acterii in forma de spirala. % ;enul @i rio, care are o forma de virgula. <xemplu/ @i rio c$olerae care este agentul patogen al $olerei0 % ;enul +pirillum, cu numeroase specii ce traiesc mai ales in apele statatoare putrescente. <xemplu/ +pirillum undula, una dintre cele mai mari acterii #amilia Bacillariaceae. Constituita din acterii in forma de aston. <xemple/ % Bacillus su tilis, o acterie nepatogena care traieste in fan producand putrezirea lui0 % Bacillus ant$racis, care este o acterie patogena, agent etiologic al antraxului !dalac sau u a neagra"0 % Bacillus tetani, care produce tetanosul.

31

5rdinul C$lami'do acteriales. #amilia C$lami'do acteriaceae. Ca reprezentant tipic este Beggiatoa al a, o acterie ce traieste in apele sulfuroase. Caracteristic pentru acest microorganism este faptul ca depune sulf coloidal in interiorul celulelor sale su forma de granulatii care sunt vizi ile la microscop. Clasa +piroc$aeta. Cuprinde acterii mo ile, cu forma de spirala. 5rdinul +piroc$aetales #amilia +piroc$aetaceae. Ca reprezentant este genul +piroc$aeta cu numeroase specii, cele mai cunoscute fiind +piroc$aeta !Treponema" pallida, agentul patogen al sifilisului la om si +piroc$aeta recurentis, agentul infectios al fe rei recurente. 1.".) INCREN#ATURA C:ANO H:TA %A!#E A!BASTRE' +unt organisme cosmopolite, clasificate in circa 1:== de specii care traiesc in ape dulci statatoare, in ape termale,pe ziduri umede si c$iar in apele marine. 2deseori celulele lor se unesc intre ele prin intermediul unor teci0 ucilaginoase alcatuind ce o ii de forme morfologice caracteristice !sferice amentoase, ca niste siraguri de margele". Celula acestor plante este este alcatuita numai din mem rana si citoplasma, fara cromatofor cu nucleu individualizat/ Citoplasma se caracterizeaza prin zonatia ei, in sensul ca se distinge citoplasma periferica de culoare verde intensa si o citoplasma centrala colora. Citoplasma periferica se numeste croloplasma !sau omatoplasma", avand pigmentii dispersati in toata masa ei. Ca pigmenti anofitele contin clorofila, carotina si doi pigmenti caracteristici/ ficocianina de culoare al astra !care da culoarea si numele acestei unitati sistematice" ficoeritrina de culoare rosie. Gaportul cantitativ dintre pigmentii asimilatori da culoarea acestor plante, culoare ce variaza de la verde inc$is la violaceu c$iar al astru. )atorita prezentei clorofilei, algele al astre sunt tosintetizante, dar produsul de sinteza este glicogenul. Nucleul nu este diferentiat, dar su stanta nucleara poate fi pusa in evidenta !prin reactia #eulgen" in constitutia citoplasmei centrale centroplasma". 2lgele al astre se imultesc numai pe cale asexuata, fie prin diviziunea celulelor, fie prin parti din ceno iu care refac ceno iul plantei respective. &n conditii nefavora ile de mediu celulele dau nastere unor spori,. 2lgele al astre cuprind mai multe ordine, grupate intr%o singura clasa C-anop$-ceae.
36

5rdinul C$roococcaes. Cuprinde alge al astre unicelulare li ere sau in colonii, care nu se inmultesc prin $ormogonii. #amilia C$roococcaceae. ;enul ;loeocapsa cuprinde alge unicelulare ce formeaza ceno ii sferice in care celulele sunt incon'urate de straturi de mucilagiu, straturi care se extind si la celulele invecinate. 5rdinul 8ormogonales. Cuprinde alge al stre cu celulele grupate in ceno ii prin teci mucilaginoase si care se pot inmulti prin $ormogonii. #amilia 5scillatoriaceae. ;enul 5scillatoria cuprinde alge unicelulare cand indivizii uniti in ceno ii filamentoase. Ceno iul executa miscari de pendulare, de circumscriere a unui con, pe care le efectueaza una din extremitatile ceno iului. ;enul Nostoc, specia N. commune produce o po'g$ita umeda si cleioasa pe pamantul im i ot cu apa. Ceno iul este format din indivizi sferici insirati ca un sirag de margele !prin intermediul unei mase gelatinoase comune", printre care se aria si celule mai mari numite $eterociste, alaturi de celule moarte, fara continut, numite necrociste. 1.".1. INCREN#ATURA F!A#E!!O H:TA %F!a#E!ATE' #lagelatele sunt organisme unicelulare, primitive, in ma'oritate mo ile care numara in flora actuala circa *.=== de specii. <le traiesc de o icei in medial acvatic !marin sau dulcicol", putandu%se uni in colonii sau ceno ii prin intermediul unei su stante gelatinoase. lntotdeauna au un nucleu diferentiat si un organ locomotor numit flagel. Celula, in afara de nucleu, mai poseda o citoplasma si cateodata mem rana0 in situatia in care mem rana lipseste, celula poate emite pseudopode0 nefiind o forma fixa, flagelatul cu a'utorul pseudopodelor se deplaseaza. Citoplasma este de consistenta vascoasa, cu vacuole, care se pare ca au un rol excretor. Pe langa acestea se mai o serva in citoplasma cromatofori de culoare verde, gal ena, runa sau roscata, cu forma ovala, stelata sau ramificata ogati in clorofila, carotina si xantofila. Cromatoforii nu sunt organite prezente la toate flagelatele. &n partea anterioara a celulei se gaseste stigma, de culoare rosie, de natura lipoproteica. 5rganitul este fotosensi il si se crede ca ar capta razele, din spectrul rosu 7 violet pe care le%ar transforma in energie cinetica. #lagelul este situat constant in partea anterioara a celulei, la polul apical, la local de iesire evidentiindu%se o cripta mica0 el se poate contracta ca un sfredel, tragand celula dupa el.

3:

Nutritia la flagelate este autotrofa la cele care contin in citoplasma cromatofori cu pigmenti asimilatori si $eterotrofa la acelea lipsite de cromatofori. 2cestea din urma sunt saprofite, parazite sau mixotrofe. &n urma fotosintezei, flagelatele produc un poliza$arid numit paramilum !niciodata amidon" si picaturi de ulei. &nmultirea la flagelate se face pe cale asexuata, prin diviziune sau prin sporulatie, atunci cand conditiile de mediu devin nefavora ile. #lagelatele traiesc in ape dulci, sau marine, contri uind la formarea fitoplanctonului. = clasificare a flagelatelor ar fi/ Clasa <uglenia. Cuprinde organisme in general de apa dulce, care au culoare verde datorita prezentei cromatoforilor ce contin clorofila. Ca tip reprezentant citam <uglena viridis care traieste in mlastinile sau lacurile cu apa dulce, dar ogata in materii organice. <uglenia viridis este un organism unicelular, de forma ovala sau fusiforma, prezentand o extremitate caudala ascutita si o extremitate apicala tesita, prevazuta cu un flagel ce patrunde intr%o sco itura a mem ranei de la aceasta extremitate. 2re o nutritie autotrofa, dar se $raneste si mixotrof, ea vegetand mai ine in prezenta de su stante organice. &nmultirea se face asexuat, elementele constitutive ale celulei impartindu%se in doua, cu exceptia flagelului care ramane la una din cele doua celule nou formate, cea de a doua celula isi formeaza un flagel propriu. <uglena se incon'oara cu o su stanta gelatinoasa, alcatuind un fel de c$ist, atunci cand conditiile de mediu sunt defavora ile. )aca apar conditii favora ile, continutul c$istului se divide formandu%se mai multi indivizi noi, care ies afara dupa ruperea mem ranei. Teoretic, flagelatele, datorita caracteristicilor de planta si animal in acelasi timp, stau la aza evolutiei celor doua regnuri/ vegetal si animal. 1.".2. INCREN#ATURA CH!ORO H:TA %A!#E &ER5I' 2lgele verzi se prezinta atat ca organisme monocelulare izolate in colonii, cat si ca organisme pluricelulare, filamentoase. <le se numesc alge verzi deoarece contin in principal clorofila. 2lgele verzi se intalnesc in mediul acvatic, in apele dulci ori marine, in solurile umede, pe scoarta copacilor, pe zidurile caselor. (nele alge verzi sunt parazite, altele traiesc in sim ioza.

33

Mem rana celulara a algelor verzi este de natura celulozica, dar care se poate impregna cu su stante pectice, cu muclagii, cu $emiceluloza, cu cutina sau c$iar cu saruri minerale. Celulele contin cantitati mari de citoplasma, in care se gasesc vacuole, apoi unul sau mai multi nuclei si cromatofori ine dezvoltati, ogati in clorofila !care le da culoarea si numele", alaturi de xantofila si $emocrom. Nutritia lor este in ma'oritatea cazurilor autotrofa, iar ca su stanta de rezerva depun amidon. &nmultirea algelor verzi poate fi vegetativa, asexuata si sexuata. &nmultirea vegetativa se realizeaza prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. &nmultirea asexuata se face prin spori, iar inmultirea sexuata prin contopirea a doi gameti $aploizi din care rezulta un ou 7 zigot, diploid. &n afara de cele aratate, la algele verzi mai exista si con'ugarea, cand elementele sexuale nu sunt cele specializate, dar care prin contopire dau nastere la un zigot. 2lgele verzi se impart in trei clase/ % <uc$lorop$-ceae la care sporii au flageli egali. % Con'ugatae !sau 2,ontae", la care sporii sunt lipsiti de flageli care se inmultesc prin con'ugare. % C$arop$-tae, care se inmultesc prin oogamie si prezinta o diferentiere remarca ila a talului lor. Clasa <uc$lorop$-ceae. Cuprinde alge verzi care traiesc atat in mediul acvatic, cat si pe uscat. (nele plante sunt adaptate c$iar unei vieti parazitare, iar altele, unindu%se in sim ioza cu ciuperci, intra in componenta lic$enilor. 5rdinul @olvocales. Cuprinde indivizi adesea iflagelati sau multiflagelati mo ili, asemanatori intr%o oarecare masura cu flagelatele, ei putand fi li eri sau uniti in colonii. #amilia @olvocaceae. 2re ca reprezentanti pe @olvox glo ator, @olvox aureus etc. &ndivizii sunt unicelulari, mici de 1 mm in diametru, care se unesc cate 1*= 7 **.=== intr%un ceno iu de forma sferica, incluzand la mi'loc o masa gelatinoasa. 2cesti indivizi sunt iciliati si prin miscarea cililor se imprima o miscare a intregului ceno iu. #amilia C$lami'domonadaceae. ;enul C$lami'domonas. 2ceasta alga, in afara de clorofila contine si un pigment rosu % "$ematocromul" % care ii imprima culoarea rosie. C$lami'domonas nivalis traieste in zone reci si atunci cand cade pe suprafata zapezii, o coloreaza in rosu.
34

5rdinul Protococcales. Cuprinde alge verzi imo ile in stadiul lor vegetativ. )intre acestea amintim/ #amilia Protococcaceae. ;enul C$lorococcum cuprinde indivizi ce traiesc pe zidurile umede si este una din algele comune din componenta lic$enilor. #amilia Pleurococcaceae. Pleurococcus vulgaris alcatuieste strat ca un praf verde pe suprafata zidurilor vec$i sau pe scoarta copacilor. 5rdinul (lotric$ales. #amilia Trentepo$liaceae. Trentepo$lia iolit$us traieste pe sisturi cristaline si exalta miros de viorele datorita continutului sau in oleu volatil ce poate fi utilizat in tratamentul olilor de piele. #amilia (lotric$aceae. (lotrix Ionata este o alga verde cu proprietati vomitive de tip central. 5rdinul +ip$onales. Cuprinde alge verzi la care talul nu are structura celulara, desi el poate atinge uneori dimensiuni mari si c$iar sa prezinte aspecte morfologice asemanatoare cu ale cromofitelor. #amilia Caulerpaceae. 9a Caulerpa prolifera talul, unicelular, este diferentiat in rizidiu, caulidiu si filidiu ce imita oarecum aspectul morfologic al radacinii, tulpinii si frunzei. <l prezinta foarte numerosi nuclei. #amilia @auc$eriaceae, cu genul @auc$eria incadrat de unii la increngatura 8etero,ontae. 2re talul unicelular filamentos si putin ramificat, prinzandu%se de su strat prin formatiuni rizoidale. 2ceasta alga se caracterizeaza prin inmultirea sa sexuata care se face prin anterozoizi ce se formeaza in anteridii cu aspect de corn de er ec. <lementul sexual femel este reprezentat printr%o oosfera care se formeaza intr%un oogon cu aspect de utelie. )upa fecundare ia nastere un oospor care, germinand, da nastere unui nou tal plurinucleat. Clasa Con'ugatae cuprinde alge verzi de ape dulce. <le se mai numesc aconte din cauza ca sunt lipsite de peri pe suprafata corpului in toate fazele de evolutie. #amilia I-gnemataceae. Cuprinde alge filamentoase neramificate, unele avand rol de filamente mascule, iar altele femele. Ca genuri amintim I-gnema, care are cromatoforul in forma de stea si +pirog-ra !matasea roastei", care are cromatoforul in forma de spirala.

3>

Clasa C$arop$-tae. Cuprinde cele mai evoluate alge verzi0 ea cuprinde un singur ordin % C$arales 7 cu o singura familie 7 C$araceae, din care face parte/ % ;enul C$ara, cu mai multe specii, avand talul format dintr%o parte rizoidala si una cauloidala, foarte ramificata si impartita in noduri si internoduri. &mportanta algelor verzi. 2lgele verzi constitute $rana vegetala a organismelor animale cu care traiesc in acelasi mediu. <le sunt ogate in su stante nutritive !al umine, grasimi, vitamine si c$iar fermenti", asa ca pentru viitor cultura lor ar putea constitui sursa unei importante rezerve alimentare. )in punct de vedere energetic, algele verzi fixeaza o cantitate mult mai mare de energie provenita de la soare decat oricare dintre plantele superioare. 2ceste alge se preconizeaza sa constituie o importanta sursa de energie pentru organismele animale. 1.".3. INCREN#ATURA HETERO;ONTAE %A!#E &ER5I 6 #A!BUI' Cuprinde circa 1== de specii in flora actuala, pe care unii sistematicieni le clasifica totusi intre algele verzi, datorita pigmentului verde pe care il contin. <le sunt plante unicelulare, iu itoare de umezeala, la care celulele se unesc in ceno ii sau unele au forma filamentoasa. Tipul reprezentativ al acestei increngaturi este Botr-dium granulatum, o planta care traieste pe un su strat umed avand aspectul unei asicute sau vezicule, care se continua in 'os cu un gat si se fixeaza pe su strat prin intermediul unor rizoizi ramificati dic$otomic. +unt alge grupate in circa 1== de specii, unicelulare, de umezeala, cu indivizi constituiti in ceno ii, unele din acestea avand si forme filamentoase. Memprana celulara este impregnata cu pectina, astfel fiind posi il fenomenul de gelificare. Citoplasma este destul de a undenta, in masa careia se afla unul sau mai multi nuclei. Cromatoforul are forma de placa si contine alaturi de clorofila si un pigment gal en special. +unt plante autotrofe care depoziteaza drept su stante de rezerva uleiuri grase, leucozina si volutina. +e inmultesc asexuat prin zoospori sau aplanospori si sexuat prin izogameti iciliati sau prin anizogameti.
3A

Gepretentantul increngaturii este Botr-dium granulatum, care se prezinta ca o vezicula continuata in 'os cu un col fixat pe su strat avand o marime de 1 7 * mm. 1.".4. INCREN#ATURA BACI!!ARIO H:TA %DIATOMEE' )iatomeele sunt plante unicelulare care traiesc in mediul acvatic, populand atat apele dulci, cat si pe cele salmastre si c$iar marine, de la poli pana la ecuator. Corpul lor are o simetrie radiara sau zigomorfa si forme variate/ triung$iulara, dreptung$iutara, sferica, ovoidala, fuziforma, lenticulara, de piscot etc. Bioxidul de siliciu care impregneaza mem rana celulara la aceste plante face ca aceasta sa fie foarte rezistenta la agentii distructivi din mediu. )in punct de vedere al nutritiei, diatomeele sunt plante autotrofe si sintetizeaza ca materii de rezerva uleiuri speciale. &nmultirea are loc atat asexuat, cat si sexuat. 1.".4.". Clasa Centricae. Sunt diato.ee care traiesc in a-e dulci si .arine. E<. genul Bidul-,ia. 1.".4.(. Clasa ennatae. +unt diatomee ce traiesc in ape dulci si marine. #amilia Naviculaceae. Taxonii au o rafa evidentia ila. ;enul Pinnularia cuprinde diatomee fuziforme, cu aspecte diferite daca sunt privite lateral sau dinspre suprafata valvelor0 acestea din urma au striuri foarte fine, penate. ;enul Pleurosigma seamana cu un "+" alungit, strurile valvelor fiind foarte fine, finetea lor era considerata alta data ca un test pentru determinarea puterii de marire a microscoapelor. ;enul ;omp$onema se aseamana cu o mumie egipteana sau de papusa. #amilia #ragillariaceae. +e caracterizeaza prin lipsa rafei. ;enul +-nedra cuprinde diatomei cu axul transversal foarte redus. 1.".=. INCREN#ATURA HAEO H:TA %A!#E BRUNE' 2lgele rune sunt raspandite mai ales in zona marilor si oceanelor reci. +unt plante macroscopice, c$iar uriase !de exemplu, Macroc-stis p-rifera care a'unge pana la 6== m lungime". +ustinerea talului la algele de dimensiuni mari se face prin dispozitive speciale, asa numitii flotori sau plutitori.
4=

)in punct de vedere al nutritiei, algele rune sunt plante autotrofe, ele continand clorofila a carei prezenta este mascata de un pigment specific, fucoxantina ! run", care le da culoarea caracteristica si c$iar numele. Ca su stante anorganice, caracteristicile algelor rune, citam prezenta unor compusi ai iodului si romului, alaturi de saruri de potasiu. Pe aza acestora din urma se utilizeaza cenusa acestor alge rune ca ingrasamant agricol cunoscut su numele de gomeon. 2lgele rune cuprind mai multe ordine si familii. &mportanta algelor rune. 2lgele rune au o importanta iologica deose ita, ele constituind $rana multor animale acvatice. Gecoltate si uscate, ele pot constitui si un un fura' pentru vite. Pe aza continutului lor ogat in saruri de potasiu, cenusa acestor plante este utilizata ca ingrasamant agricol !gomeonul". 2lgele rune au si proprietati anti iotice si c$iar in unele afectiuni ale suprarenalelor. 5rdinul <ctocarpales. Cuprinde alge filamentoase, mici, fixe. ;enul <ctocarpus se gaseste in toate marile lumii, cele mai cunoscute specii fiind <. siliculosus si <. confervoides. 5rdinul Cutleriales. +unt alge lamelare ramificate dicotomic. #amilia Cutleriaceae. 2mintim C. multifida care se intalneste mai ales in marile calde. 5rdinul C-closporales. +unt alge rune care se gasesc in ape mai reci, avand o mare importanta din punct de vedere medical. 9aminaria cloustonii. )rogul numit 9aminariae stipites este folosit in ginecologie pentru largirea canalului cervical uterin si in c$irurgie. 2lte specii de laminarii exemplu 9. flexicaulis sunt ogate in iod. Macroc-stis p-rifera este foarte dezvoltata somatic, fiind considerate drept cea mai mare planta inferioara, ea intalnindu%se in 5ceanul Pacific si in Marile 2ustraliei. Tot in acest ordin se clasifica si genul 2garum, specia 2. gmelini din care se extrage agar 7 agarul. 5rdinul #ucales. &n apele tropicale se intalneste in special genul +argassum cu o lungime de pana la 1== m. )eoarece aceste alge pot acoperi zeci de ,ilometri patrati de mare, ele sunt adevarate pericole pentru navigatie. +peciile genului +argassum au valoare medicinala prin aceea ca poseda actiuni favora ile in com aterea litiazei vezicale si renale, iar datorita sargalinei actiuni $ipotensive si anti$elmintice.
41

1.".>. INCREN#ATURA RHODO H:TA %A!#E ROSII' Traiesc in special la mari adancimi. Contin un pigment numit coeritrina care masc$eaza clorofila si imprima culoarea rosie. +e cunosc peste 1.1== de specii de alge rosii. Mai au un pigment al astru 7 ficocianina. 2cesti pigmenti permit ca lagele rosii sa se dezvolte la adncimi marine mari, de peste 1== m, unde nu patrund decat radiatiile verzi e spectrului solar. Pentru a putea folosi aceste radiatii in sinteza su stantelor orcanice, planta sufera o adaptare cromatica in sensul de a%si secreta un pigment similator care sa ai a culoarea complementara a verdelui. &n cazul algelor rosii pigmentul este ficoeritrina al carui spectru prezinta enzile de a sor tie dreptul radiatiilor verzi din spectrul solar. 2lgele rosii se impart in doua clase/ 1.".>.". Clasa Florideae 5rdinul ;elidiales #amilia ;elidiaceae. +unt de amintit ;elidium corneum si ;. artilagineum, din care se extrage agar 7 agarul !numit altfel si cleiul de Daponia sau geloza". 2gar 7 agarul este un mediu de cultural solid pentru acterii, ciuperci si alge unicelulare, el fiind utilizat si in terapie ca laxativ. 5rdinul ;igartinales. #amilia ;igartinaceae. &n aceasta familie se clasifica ;icartina namillosa si C$ondrus crispus, plante din care se prepara carrageenul, cu agar 7 agarul !se mai numeste si musc$i de Eanda" si care se utilizeaza ca antidiareic, expectorant. 5rdinul Cr-ptonemiales. Cuprinde cele mai evoluate alge rosii. #amilia Corallinaceae. ;enul 9it$ot$amnion are un tal asemanator coralilor !care sunt animale". ;enul Corallina are reprezentanti care se folosesc in medicina ca plante vermifuge si tonice. 1.".>.(. Clasa Bangieae. Cuprinde alge rosii fara alternanta de generatii evidenta.

4*

1."."?. INCREN#ATURA M:$O H:TA %MI$OMICETE' <xista aproximativ 6:= de specii care sunt considerate fie apartinand de regnul animal, fie celui vegetal. Traiesc pe su strat umed si ogat in materii organice ca/ trunc$iuri de copaci, lemne in putrefactie, frunze in descompunere, $umus etc. +unt $eterotrofe, ele $ranindu%se fie saprofitic, fie parazitic. Mixomicetele sunt lipsite % in stadiul for vegetativ 7 de o mem rana invelitoare, ceea ce le face sa nu ai a o forma sta ila. )in punct de vedere filogenetic, originea mixomicetelor este discutata. <le fac tranzitia spre ciuperci cu care se aseamana ioc$imic si de asemenea prin prezenta sporangiilor in care se formeaza sporii. 1."."". INCREN#ATURA M:CO H:TA %CIU ECI0 FUN#I' 2stazi se cunosc aproximativ 1==.=== de specii de ciuperci. Talul ciupercilor poate fi unicelular sau pluricelular, cu forma de lamente tu uloase numite $ife0totalitatea $ifelor formeaza miceliul. Cele mai primitive ciuperci !cele din clasa 2rc$im-cetes" au un corp format din celule lipsite de mem rana, numite gimnoplaste, care prin %asociere intre ele dau plasmodii, iar alte ciuperci mai evoluate !cele din familia +acc$arom-cetaceae" au corpul alcatuit din celule cu mem rane dermatoplaste"0 aceste ciuperci se mai numesc si levuri. Ca su stante de rezerva, la ciuperci intalnim grasimi si glicogen, dar niciodata amidon. <le mai contin enzime, care 'oaca un rol important in descompunerea su stratului pe care ele traiesc. Pe cale vegetativa, ciupercile se inmultesc prin inmugurire, prin utasire, prin scleroti si prin rizomorfe. Pe cale asexuata ciupercile se inmultesc prin spori care sunt foarte diferiti. Pe cale sexuata inmultirea ciupercilor se face prin izogameti, prin anizogameti si prin gametangie !copularea a doua $ife diferite". Ciupercile traiesc in locuri umede, um rite, pe sol, pe plante, pe animale, in ape etc, avand o adapta ilitate considera ila la mediu. (n deose it interes pentru medicina il prezinta ciupercile parazite0 se cunosc in 'ur de 1=.=== specii de ciuperci care paraziteaza plantele si circa 1.=== specii de ciuperci care paraziteaza animalele. &m olnavirile animalelor, datorate ciupercilor parazite, se numesc micoze.
41

Clasificarea ciupercilor este foarte dificila, o prima impartire a lor, grupandu%le in ciuperci inferioare si ciuperci superioare, in functie de gradul organizare al talului lor. 1."."".". Clasa Arc,i.@cetes. Cuprinde ciupercile cele mai simple, unicelulare. Ma'oritatea lor sunt parazite pe alte plante superioare cum este raia neagra a cartofului sau cancerul cartofului produs de +-nc$-trium endo ioticum din familia +-nc$-triaceao care da nastere unor tumori caracteristice pe organele vegetative ale cartofului. 9a fel este si $ernia verzei Plasmodiop$ora rassicae din familia Plasmodiop$oraceae care formeaza tumori pe radacinile de varza. 1."."".(. Clasa ,@co.@cetes. )in aceasta clasa fac parte ciuperci inferioare saprofite si parazite foarte pagu itoare pentru plante si animale. 5rdinut 5om-cetales #amilia Peronosporaceae. Plasmopara viticola produce mana vitei de vie, oala care ataca toate organele aeriene ale plantei producand pagu e mari. P$-top$t$ora infestans produce mana cartofului, oala care ataca tesuturile moi ale cartofului si ale tomatelor. #amilia 2l uginaceae. 2l ugo candida produce rugina al a a cruciferelor. 2ceasta ciuperca este frecventa pe traista cio anului !Capsella ursa pastoris". 5rdinul I-gom-cetales. Cuprinde mucegaiuri , care ataca alimentele !painea, dulceturile, compoturile, fructele etc", dezvoltand o pasla foarte a undenta de $ife. Ciupercile cuprinse in acest ordin duc o viata mai ales saprofita. #amilia Mucoraceae. Cuprinde genuri si specii saprofite care se pot dezvolta c$iar si pe tegumentul animalelor sau in conductul auditiv extern. )intre acestea Mucor mucedo este raspandit pe pine umeda, pe gunoi, pe sucuri de fructe si, in general, pe alimentele tinute in locuri umede si neaerisite.

46

1."."".). Clasa Aso.@cetes. Cuprinde ciuperci mai evoluate. 5rdinul Protoascales. &nmanunc$iaza cele mai primitive ascomicete. #amilia <ndom-cetaceae <ndom-ces al icans !sau Candida al icans" produce la om infectii ale mucoasei cavitatii ucale !candidoze sau monitioze" si c$iar infectii ale pielii si ale intestinelor. #amilia +acc$arom-cetaceae. Cuprinde ciuperci unicelulare cunoscute su numele de dro'dii !sau levuri". 2cestea cresc a undent pe solutiile de za$ar unele gasindu%se in stare naturala, iar altele numai cultivate. +acc$arom-ces cerevisiae dro'dia de ere. +e prezinta su forma de celule rotunde sau ovale. )in punct de vedere ioc$imic, aceasta ciuperca are o importanta deose ita, intrucat ea contine atat vitamine apartinand complexului B !B1, B*, B3 etc" cat si $ormoni de crestere. Pe prezenta acestor su stante se azeaza utilizarea dro'diei de ere in medicina % su numele de #aex medicinalis ca tonic general, in afectiuni tegumentare, gastrice si intestinale. )ro'dia vinului +acc$arom-ces ellipsoideus este o specie care se intalneste in regiunile viticole !pe struguri sau c$iar pe sol", asigurand fermentatia mustului pana la stadiul de alcool. 5rdinul <xoascales. #amilia <xoascaceae. <xoascus pruni ataca fructele de prun producand o dezvoltare anormala, $ipertrofica a fructelor tinere. <xoascus cerasi ataca mugurii de la visini si ciresi fortandu%i la desc$idere inainte de vreme, aparand asa numitele "maturi de vra'itoareN. 5rdinul Plectascales. #amilia 2spergillaceae. 2mintim genurle 2spergillus si Penicillium 2spergillus niger poate da nastere la inflamatii supurative in urec$ea externa si mi'locie. 2re importanta economica, ei fiind utilizat pe scara larga la fa ricarea acidului citric, datorita fermentatiei oxidative a glucidelor. 2spergillus fumigatus este o ciuperca patogena ce se intalneste la pasari, cai, vile cornute si c$iar om. 5rganul cel mai frecvent afectat este plamanul, dar pot fi afectate si pielea, corneea, urec$ea si alte parti ale corpului. Bolile produse de aceasta ciuperca se cunosc su numele de aspergilioze. 2spergillus or-sae este o ciuperca verde gal uie runa. +e utilizeaza la prepararea de catre 'aponezi a unui vin special din orez sa,e.
4:

Penicillium !mucegaiul verde al astrui". Penicillium notatum este specia in care a fast descoperita penicilma de catre #lemming !1A*>", primul anti iotic introdus in terapie dupa anui 1A6=. 2cest mucegai este utiiizat pe scara foarte larga in industria anti ioticelor. 5rdinul P-renom-cetales. <ste format de ciuperci parazite pe alte plante, sau saprofite pe lemne umede, pe gunoi etc. #amilia 8-pocreaceae. )e aici face parte Claviceps purpurea, ciuperca ce paraziteaza pe ovarul de secara si care are ca denumire populara numele de corn de secara. <ste sclerotul acestei ciuperci care se utilizeaza in practica medicala su numele de +ecale cornutum0 contine ergomelina, alcaloizi !ergotoxina, ergotamina", amine !$istamine si tiramina", alaturi de uleiuri grase, su stante colorante etc. 5rdinul Tu erales. Cuprinde ciuperci saprofite care se dezvoita su pamant in padurile de ste'ar. #amilia Tu eraceae. Tu er Pmelanosporum este o ciuperca cultivata datorita aromei speciale si gustului placut. <a are marimea unei nuci sau cel mult a unui mar, este de culoere rosie inc$isa si de consistenta cartofului )in punct de vedere farmacodinamic, are actiune afrodisiaca. 2ceste ciuperci se dezvolta su pamant si mai poarta numele de "trufe". 1."."".1. Clasa Basidio.@cetes. Bazidiomicetele sunt ciuperci !circa *=.=== de specii" la care miceliul este foarte dezvoltat, pluricelular si cu crestere terminala, continua. 5rdinul (redinales. Cuprinde ciuperci care paraziteaza spatiile intercelulare ale frunzelor si tulpinilor unor plante de cultura % in special la cereale 7 producand o oala cunoscuta su numele de rugina. #amilia Pucciniaceae. Puccinia garminis, se mai numeste si rugina neagra a graului, ea ataca frunzele si tulpinile de grau, dar si de la site cereale, c$iar graminee spontane. Gugina graului nu omoara planta 7 gazda pe care traieste, dar efectele ei se o serva la oa ele mature care raman mici si moi, dalorita faptului ca este impiedicata formarea amidonului si depunerea lui, prin deran'area meta olismului gazdei de catre paraziti. (rom-ces pisi produce rugina mazarei, ea avand ca gazda intermediara tulpinile tinere de laptele cainelui <up$or ia c-parissias.
43

5rdinul (stilaginales. Cuprinde ciuperci parazitare care produc la plante olile cunoscute su numele de taciuni sau malura. #amilia (stilaginales. (stilago tritici taciunele graului (stilago ma-dis % taciunele porum ului. #amilia Tilletiaceae. Tilletia tritici !malura graului" ataca si distruge oa ele de grau, in locul em rionului si al endospermului se formeaza un numer mare de spori regri. 5rdinul 8-menom-cetales. #amilia T$elep$oracoae. Craterellus cornucopiodes este o ciuperca ce se consuma. #amilia Ciavariaceae. ;enul Clavaria, cu numeroase specii cunoscute su numele de Bar a ursului, ar s caprei etc cuprinde ciuperci in ma'oritate comesti le. #amilia 8-dnaceae. 8-dnum repandum ! uretele tepos" se mananca si crud si i se atri uie, din punct de vedere farmacodinamic, proprietati afrodisiace. #amilia Pol-porsceae. Merulius lacr-mans ! uretele de casa " ataca materialul lemnos al constructiilcr sau al locuintelor umede, pulverizandu%1 !contine enzima $adrornaza". ;enul #omes #omes fomentarius este o specie de iasca, ce are proprietati $emostatice, calmante ale durerilor reurnatice prin aplicare de ucati de iasca pe regiunile durerose. Ma'oritatea ciupercilor poliporacee sunt saprofite, multe din ele fiind comesti ile, dar sunt si multe foarte otravitoare, ca de exemplu/ Boletus satanas !tri ul tiganesc". 5rdinul ;asterom-cetales. Cuprinde ciuperci saprofite care traiesc in paduri, pasuni si fanete. #amilia 2garicaceae. +unt ciuperci cu forma clasica, unele comesti ile !2garicus campestris ciuperca de gunoi/ 2rmillaria mellea g$e ea, Cant$arelus ci arius uretele gal en etc", altele otravitoare !2manita muscaria uretele pestrit, Gussula emetica painisoara piperata etc".

44

1."."".2. #ru-ul Ciu-erci i.-erfecte %Deutero.@cetes' +e gasesc in apa, in pamant, parazite pe plante, pe animale si pe om. +unt importante pentru medicina deoarece sunt agenti patogeni ai unor oli foarte pagu itoare, carp produc pierderi economice importante. Numarul lor este considera il, ridicandu%se la *=.=== *:.=== de specii. +unt grupate in trei ordine/ 5rdinul 8-p$om-cetales. ;enul #usarium are numeroase specii parazite mai ales pe plante. Bolile pe care le produc se numesc fusarioze !la in, um ac, cereale etc". ;enul 2c$orion prezinta mai multe specii care paraziteaza pe animale, miceliul lor dezvoltandu%se in foliculul firului de par producand caderea acestuia. (nele specii ataca pielea dand oli cunoscute su numele de favus. #avusul nu se formeaza insa intotdeauna in regiunile acoperite cu par, ci poate aparea si in alte regiuni ale pielii. )e exemplu/ favusul ung$iilor, favusul interdigital, care se formeaza la aza ung$iilor sau la nodozitstile de la degete, colorand aceste regiuni in gal en. ;enul Tric$op-ton determina evolutia unor oli care se numesc tric$ofitii, atat la animale cat si la om. &mportanta ciupercilor. Pentru medicina unele ciuperci sunt importante deoarece provoaca afectiuni cunoscute su termenul general de micoze. +tudiul macro % si micromicetelor se face in cadrul unei discipline otanice aparte, numita micologie. 1."."(. INCREN#ATURA !ICHENO H:TA %!ICHENI' 9ic$enii reprezinta o unitate iologica deose it de interesanta, al caror tal este alcatuit dintr%o alga si o ciuperca, ce convietuiesc. )in aceasta convietuire rezulta un organism de sine statator, foarte sta il, care, prin caracterele sale, nu poate fi integrat nici algelor, nici ciupercilor. #orma de convietuire pe care o intalnim la lic$eni poarta numele de sim ioza si se caracterizeaza prin contri utia reciproca a am ilor componenti la desfasurarea proceselor vitale. &n cazul lic$enilor ciuperca procure apa si sarurile minerale, iar alga % prin prezenta clorofilei % sintetizeaza $idrati de car on necesari ciupercii.

4>

9ic$enii sunt foarte rezistenti la conditiile de mediu, conditii pe care nu le%ar putea suporta nici alga si nici ciuperca luate separat. <i se intalnesc pe toata suprafata glo ului, de la regiunile desertice pana la regiunile polare si de la ses pana in varful muntilor. &n constitutia lic$enilor nu intra un singur tip de alga si nici de ciuperca. )intre alge au fost determinate unele alge al astre !Nostoc, Givularia etc", iar dintre ciuperci atat ascomicetele, cat si azidiomicete. &n ceea ce priveste culoarea lic$enilor, aceasta poate fi data de prezenta clorofilei din alga, dar in afara de culoarea verde mai putem intalni la lic$eni culori al e, gal ene, rune, cenusii, negre, al astre si c$iar rosii. Multi lic$eni contin su stante colorante, oleiuri eterice si c$iar unele principii active, ceea ce face ca ei sa fie utilizati in farmacie. Clasificarea celor aproximativ 1:.=== de specii de lic$eni se face dupa tipul ciupercii care intra in alcatuirea lor. 1."."(.". Clasa Ascolic,enes. Cuprinde cea mai mare parte din lic$eni, caracterizati prin aceea ca in constitutia lor intra o ciuperca ascomiceta. 5rdinul P-renolic$enes. #amilia @errucariaceae. @errucaria calciseda traieste pe stanci calcaroase alcatuind cruste al urii. #amilia )ermatocarpaceae. ;enul )ermatocarpon traieste pe ziduri si stanci umede. 5rdinul )iscolic$enes. #amilia +lictaceae. +ticta pulmonaria sau 9o oria pulmonaria ! ranca" este un lic$en frunzos cu talul mare, inlalnit mai ales in podurile de fag. Macroscopic, are aspectul unui plaman !de unde ii deriva si numele". <l contine lic$enina, acis stictinic, mucilagii si mai putin tanin. Pe aza acestor su stante se foloseste ca depurativ si astringent. #amilia Cladoniaceae. Cladonia rangiferina !lic$enul renilor" este caracteristic regiunilor de tundra si zonelor muntoase alpine. <l este folosit ca nutret pentru reni, dar datorita continutului sau in mucilagii fiert cu lapte da un fel de 'eleu utilizat de popoarele nordice ca aliment. )in punct de vedere farmacodinamic, i se atri uie proprietati analeptice.

4A

#amilia 9ecanoraceae. 9ecanora esculenta !mana cereasca" este un lic$en glo ulos usor dus de vant, ogat in $idrati de car on, intalnindu%se in regiunile desertice. #amilia Parmeliaceae Centraria islandica este un lic$en foliaceu care creste in a undenta in &slanda. &n constitutia lui au fost determinate lic$enina, acid cetraric, acid lic$enic, acid stearic, oxalat de catciu, oxalat de potasiu, principii amari etc. 2cest lic$en este unul din cele mai vec$i remedii, el fi&nd cunoscut in medicina su numele de 9ic$en &slandicus !musc$i cret, musc$i amar sau lic$en islandic", utilizarea lui fiind citata &nca din lileratura veacului at J@&& % lea ca purgativ si in com aterea $emoptiziei, iar 9inne si +copoli il citeaza ca avand actiune emolienta, analeptica si tonica. &n afara de aceasta mai este citat ca avand actiune vermifuga !pro a il, datorita principiului sau amar" si linistitoare a tufei. #amilia (sneaceae. <vernia prunastri creste frecvent pe tulpinite de porum ar si pe copaci. Contine uleiuri eterice frumos mirositoare. Gamalina fraxinea este folosita adesea ca inlocuitor at lic$enului slandic. 1."."(.(. Clasa Basidiolic,enes. 2ici apartin mai ales lic$eni care traiesc in regiuni tropicale. &n compononta lor intra ciuperci din clasa Basidiom-celes, iar ca alga fie una al astra, fie una verde. &mportanta lic$enilor. )in punct de vedere economic, ei constituie un aliment pentru om si animale in regiunile secetoase sau in cele reci. )e asemenea reprezinta materie prima pentru unele industrii !parfumuri, gluccoza, su stante colorante". 1.(. !ANTE!E SU ERIOARE %CORMO H:TA' Plantele superioare sau cormofitele sunt acele plante la care se deose esc organe vegetative !radacini, tulpini, frunze". 2paritia organelor vegetative se datoreaza trecerii de la viata acvatica la cea terestra. 2daptarea la mediul terestru a determinat o diferenticre accentuate a tesuturilor vegetale !de exemplu aparitia stelului cu tesuturile lui componente, care lipsesc cu desavarsire la plantele inferionre % talofite".

>=

&n urma activitatii ioc$imice, in corpul plantelor superioare apar un numar mare de su stante cu rol fiziologic !protide, lipide, glucide, alcaloizi, glicozizi, saponine, taninuri, $ormoni, vitamine etc". Pentru clasificare s%a utilizat sistemul din #lora Gomaniei, in care plantele superioare sunt grupate in trei increngaturi/ musc$i !Br-op$-te", ferigi !Pleridop$-ta" si plante cu seminte !+permatop$-te". 1.(.". INCREN#ATURA BR:O SIDA %MUSCHI' 2ceasta increngatura numara circa *=.=== de reprezentanti cu ecologie foarte diferita, ei traind atat in mediu acvatic, cat si in cel terestru aerian, astfel ca din acest punct de vedere musc$ii pot fi diferentiati in/ acvatici, tericoli, saxicoli, corticoli. Morfologic, musc$ii au reprezentanti cu corp taloidic, alaturi de reprezentanti cu tulpini si frunze !fara radacini", adica posedand un protocorm0 cu alte cuvinte, riofitele nu sunt cormofite tipice. Musc$ii sunt plante aufotrofe, continand clorofile in plastide ine indivdualizate0 se pot intalni si forme de trecere spre $eterotrofie. Ca su stante de rezerva contin $idrati de car on, proteine, aminoacizi si c$iar oleuri si oleo 7 rezine. &nmultirea musc$ilor se realizeaza pe cale asexuata si anume prin tu erculi pe cale sexuata. 9a riofite generatia sporofitica !diploids sau asexuata" este foarte redusa rezumandu%se numai la ou, la sporogon si la celulele mama ale sporilor, pe cand generatia gometofitica este mult mai dezvoltata, prezentand o durata mai lunga, fiind reprezentata prin musc$iul propriu%zis. )atorita alternantei de generatii asemanatoare, riofitele se apropie algele rune, iar datorita ar$egonului de unele alge verzi. 1.(.".". Clasa He-aticae %.usc,i ,e-atic' 5rdinul Calo r-ales. +unt musc$i primitivi, fara rizoizi, cu simetrie adiara, Calo r-um lumei se intalneste pe solurile umede din Daponia, 2sia de +ud, 2meica de +ud etc. )in aceasta clasa musc$ii se aseamana mult cu talofitele, crescand in mediu umed si posedand un corp taloidic !numai cateodata cormoidic", des fiind ramificat dicotomic. 5rdinul Marc$antales. #amilia Marc$antiaceae are ca tip reprezentativ pe Marc$antia pol-morp$a !coada 7 randunicii sau fierea pamantului".

>1

2ceasta prezinta fata superioara impartita in campuri rom oedrice, in mi'locul fiecarui camp gasindu%se cate o stomata. Tot pe ata superioara se mai o serva niste formatiuni cosulete sau conceptacule % in interiorul carora sunt prinse niste corpuri mici lenticulare sau eliptice, de culoare verde si cu o ctructura parenc$imatoasa, numite ul ile !sau propagule" care servesc la inmultirea vegetativa. Planta este citata in literatura ca avand efecte in afectiuni cronice ale pielii si in afectiuni $epatice. 5rdinul Dungermaniales. Cuprinde aproximativ 6.=== specii de musc$i $epatici care prezinta o diferentiere a talului spre o tulpinita rudimentara pe care se prind foliole reduse. <xemplu/ Blasia pusilla care vegeteaza in locuri umede si um roase, Plagioc$ila asplenoides care creste prin paduri, pe soluri umede etc. (nii 2axoni au proprietati depurative si antiluetice, pro a il pe aza continutului lor in iod. 5rdinul 2nt$ocerotales. <ste alcatuit din musc$i care se a at de regula generala, a lor, prin dezvoltarea mai accentuata a generatiei sporofitice in raport cu cea gametoftica. <xemplu/ 2nt$oceros laevis este un musc$i raspandit pe solurile umede si argiloase de la marginea drumurilor sau santurilor. 1.(.( INCREN#ATURA TERIDO H:TA %FERI#I' <xista peste 1=.=== de specii de ferigi cu o ecologie foarte variata, in mare parte fiind insa adaptate la viata terestra, apoi multi reprezentanti acvatici, epifiti si mai rar xerofiti, care se intalnesc pe o arie geografica larga !la tropice, su tropice si in zona temperata". )in punct de vedere morfologic, la aceste plante se intalneste un corn adevarat format din radacina, tulpina si frunze, fiecare din ele prezentand forme specifice dandu%le un $a itus cu totul caracteristic. . &n general, ferigile prefera caldura, umiditatea, um ra si pamantul ogat in $umus !care are un p8 acid". 9a ferigi apare tesutul conducator ine diferentiat , la fel si stelul. +unt plante autotrofe0 unele, putine, sunt epifite, acestea crescand pe tulpinile sau ramurile unor ar ori. &nmultirea ferigilor se face atat pe cale vegetativa !prin ul ili sau tu erule", cat si pe cale asexuata si sexuata, prin spori.

>*

+porul, prin germinare, da nastere unui protal !de forma filamentoasa, lamelara sau tu erculiforma". Pentru fecundare este necesara apa, iar in urma fecundarii are loc formarea oului sau zigotului. Clasificarea pteridofitelor este dificila, fiecare autor ela orand, dupa anumite principii, taxonomii aparte, dar, totusi, cei mai multi sistematicieni le impart in patru clase si anurpe/ Psilopsida, 9-copsida, +p$aenopsida !<Kuisetinae" si Pteropsida. 1.(.(.". Clasa silo-sida &n aceasta clasa sunt indivizi care fac tranzitia de la alge la pteridofite0 nu li se dezvolta decat tulpina, celelalte organe fiind reduse. 2stazi supravietuiesc doar doua genuri si sase specii de ar usti, fara radacini, relicte paleozoice cu o mare valoare stiintifica0 multe din psilopside sunt epifite pe scoarta ar orilor din padurile tropicale si su tropicale umede. Psilotum triKuetrum este o tufa inalta de =,: 1 m, ramificata dicotomic, cu un rizom su teran cu rizoizi si micorize !care inlocuiesc lipsa radacinilor propriu zise". 2ceasta planta se intalneste prin padurile umede din Noua Ieelanda, 2ustralia, Daponia si #lorida. Tmesipteris tannesis traieste in padurile din emisfera australa din nordul si estul 2ustraliei. 1.(.(.(. Clasa !@co-sida Cuprinde plante cu tulpina taratoare, ramificata dic$otomic si acoperita cu frunze solzoase de dimensiuni mici. #runzele nu sunt deose ite din punct de vedere morfologic, deose irea constand numai in pozitia lor pe tulpina. &nmultirea se realizeaza prin spori !izospori sau $eterospori". 5rdinal Protolepidodendrales. +unt fosile foarte vec$i din +ilurian si )evonian. <rau niste mici plante ier acee sau lemnoase !ar usti", cu tulpini repente, de la nivelul carora se formau ramuri erecte cu ramificatie dicotomica, ele fiind considerate ca facand trecerea spre licopodiale, cu care se si aseamana. 5rdinul 9-copodiales. +unt plante ier acee terestre, epifite si liane !ultimele doua categorii se intalnesc numai in zonele tropicale". 5rdinul are o singura familie cu circa 6== specii raspandite pe tot glo ul pamantesc.

>1

#amilia 9-copodiaceae. ;enul 9-copodium are mai multe specii, multe dintre ele prezente si in flora tarii noastre. 9-copodium clavaturn !pedicuta", este o planta raspandita prin padurile de conifere. #runzele sunt mici si ascutite. &n varfurile ramurilor ascendente se gasesc doua spice sporifere pedicelate. 2re tulpina taratoare, fixata de sol prin radacini adventive. &n medicina se folosesc sporii care se prezinta ca o pul ere foarte fina % Pulvis 9-copodii7 necesara in farmacie la conspergarea pilulelor, olurilor, supozitoarelor etc !in felul acesta, formele medicamentoase nu mai adera intre ele". 5rdinul +elagincilales. Cuprinde o singura familie % +elaginellaceae. +unt pteridofite ier oase de cativa centimetri sau Bane de cativa metri in lungime !in zone tropicale", care se fixeaza pe su strat cu radacini adventive. +elaginella $elvetica, prin sporii sai, poate impurifica drogul o tinut din izosporii de 9-copodium, iar unii autori considera pro a il ca planta este si utila prin efectele antireumatice pe care le produce. 5rdinul 9epidodendrales. 2re o importanta deose ita istorica prin faptul ca reprezentantii sai au trait in devonian si car onifer, avand aspect ar orescent. 2u dat nastere zacamintelor de $uila. Plantele sunt grupate in doua familii/ 9epidodendraceae si +igillariaceae care erau niste ar ori foarte inalti, in paduri imense. 5rdinul &soetales. 2re ca singura reprezentanta familia &soetaceae, care cuprinde genul &soetes cu plante reticle, pe cale de disparitie in flora actuala. &n aceeasi familie este si genul +t-lites. +t-lltes andicola este o planta recent descoperita in 2nzii peruvieni. 2re un aspect er aceu, este mica, perena, cu tulpina su terana si radacini adventive. <ste reprezentata printr%un singur ordin <Kuisetales cu o singura familie in flora actuala % <Kuisetaceae. ;enul <Kuisetum !coada calului, ar a ursului" se caracterizeaza prin tulpini ier oase, articulate si goale la interior. 2cest gen inmanunc$iaza aproximativ 1= de specii care se gasesc pe toata suprafata Pamantului, cu exceptia 2ustraliei si a Noii Ieelande. Tulpinile sunt de doua feluri, dupa cum indeplinesc un rol trofic !tulpinile sterile" sau poarta organe sporifere !tulpinile fertile". Pe suprafata tulpinii se gasesc frunzele marunte, solzoase, care o incon'oara ca un verticil concrescut la nivelul nodurilor. &n pamant se dezvolta rizomi care pot avea lungimi ce a'ung la cativa metri.
>6

<Kuisetaceele au importanta pentru medicina datorita proprietatilor lor diuretice, astringente, $emostatice si antireumatismale !de exemplu <Kuiseli $er a, drog provenit de la <Kuisetur arvense", din care se prepara infuzii. (nele specii insa sunt toxice !de exemplu <Kuisetum palustre % ar a ursului de a$ne". 1.(.(.1. Clasa tero-sida %Filiceneae' +unt plante cunoscute su numele de "ferigi", adaptate la medii de viata foarte diferite aerian, acvatic si epifitic. 2u dimensiuni varia ile de la cativa centrimetri la mai multi metri, unele asemanandu%se su raportul $a itusului cu palmierii. )in punct de vedere ecologic, aceste ferigi sunt de o icei plante iu itoare de locuri umede si um roase, ele fiind foarte raspandite in regiunile de deal si de munte. +unt si exceptii de la aceasta regula, unele plante fiind adaptate la su strat xerofitic, nisipos !2neimia", altele la su strat saxicol !2splenium, Ceterac$", altele sunt epifite, iar altele sunt readaptate la mediul acvatic. #erigile au in pamant un rizom foarte ine dezvoltat si frunze mari dispuse in rozete, cu aspecte caracteristice, de la cele cu lamina intreaga, pana la cele cu forme penate. +unt plante autotrofe care depoziteaza un numar mare de su stante, mai ales organice. 9a unele ferigi se depune amidon in special in rizomi !Pteris esculenta", acesta fiind comesti ili. 2lte specii contin saponine, oxalat de calciu, acid malic, granule de ceara. Culoare runa sau negricioasa a rizomilor este data de o forma speciala de tanin care impregneaza mem rana celulara a celulelor din aceste organe !acidul filicitanic". &n tesutul parenc$imatic al rizomului si al petiolului foliar, la unele ferigi, exista un aparat secretor special, format din peri maciucati, unicelulari, situati in lacune ale tesutului parenc$imatic si care se cunosc su numele de glandele lui +c$ac$t. &n acestea se sintetizeaza produsi de condensare ai acidului utiric cu derivati metilati ai fluoroglucinei cum sunt/ aspidinolul, al aspidina, flavaspidina, acidul filicic. &nmultirea ferigilor se realizeaza prin spori care sunt asemanatori !izospori" si care prin germinare dau nastere unui protal verde in forma de inima !cordiform". 5rdinul 5p$ioglossales. <ste alcatuit dintr%o singura familie % #amilia 5p$ioglossaceae. Cuprinde plante in marea lor ma'oritate exotice. +unt considerate in categoria celor mai primitive ferigi.
>:

5rdinul #ilicales. Cuprinde ferigile propriu zise, in ma'oritate plante ier oase cu rizom puternic si tarator, la extremitatea caruia se dezvolta o rozeta foliara. #amilia C-at$eaceae. ;rupeaza ferigile ar orescente din padurile tropicale si su tropicale din 2merica, sudul 2siei si 2ustralia. #amilia )ic,soniaceae. &nmanunc$iaza ferigi tropicale si su tropicale ar orescente, cu sorii dispusi la marginea frunzelor. #amilia Pol-podiaceae. #erigi numarand aproximativ 4.=== de specii, raspandite de la tropice pana in zone temperate. Cele mai multe sunt ier oase, mai putine lemnoase, cu frunzele sectate. )r-opteris filix mai este o feriga intalnita in poienile padurilor de deal si de munte, ea avand la suprafata solului o rozeta de frunze penate pe spatele carora sunt sorii acoperiti de induzie in forma de rinic$i. &n pamant feriga are un rizom puternic care este ogat in derivati fluoro utirofenonici com inati cu acidul filicitanic. &n farmacologie se intre uinteaza rizomul de la aceasta planta su numele de G$izoma #ilicis Maris. Pentru a preveni degradarea principiilor active se prepara in farmacie extracte eterate care au o conserva ilitate mai mare. 2ctiunea principiilor active din rizom se exercita asupra cestodelor si trematodelor pe care le paralizeaza. +colopendrium vulgare !P$-llitis scolopendrium", existent prin regiunile montane, are valoare medicinala prin frunzele ferigii !intregi, cu nervuri mediane puternice" care sunt cicatrizante, astringente, antidiareice etc. &n popor se numeste navalnic. 5rdinul 8-dropteridales. Cuprinde specii de ferigi adaptate secundar la viata acvatica sau de mlastini si forme de uscat. )in acest ordin fac parte doua familii/ #amilia +alviniaceaea. 2re ca reprezentant in flora tarii noastre genul +alvinia cu specia natans !pestisoara", care este o feriga plutitoare, lipsita de radacini. #amilia Marsiliaceae. +unt ferigi acvatice perene ce sunt fixate de su strat prin radacini adevarate. Marsilia Kuadrifolia !trifoias de alta" seamana cu un trifoi cu patru foi. +porocarpii !formatiuni care inc$id sorii alcatuiti din sporangi cu spori, considerati de unii autori drept o forma rudimentara de fruct" sunt foarte ogati in amidon0 prin macinarea lor se o tine o faina alimentara !australienii numesc aceasta faina "nardoo""

>3

1.(.). INCREN#ATURA S ERMATO H:TA % !ANTE CU SAMANTA0 HANERO#AMAE' &n aceasta increngatura sunt cuprinse plantele cele mai evoluate, care au o organizare superioara. +unt peste 1>=.=== de specii grupate in peste 1=.=== de genuri si apartinand la peste 1== de familii. +unt plante lemnoase si ier oase, raspandite pe toata suprafata Pamantului, ele find adaptate la conditii ecologice foarte diferite. )imensiunile lor variaza de la forme cu talie mica de cativa milimetri !lintita 7 9emna minor", pana la giganti ai regnului vegetal care ating peste 1>= de metri inaltime !ar orele mamut 7 +eKuoia gigantea, eucaliptul 7 <ucal-ptus glo ulus". @arsta lor difera de la caz la caz, unele traind o perioada scurta !plantele efemere", altele traind mii de ani !ar orele mamut pana la 6.=== de ani, oa a ul pana la :.=== de ani". +tructural, spermatofitele prezinta o diferentiere mare a tesuturilor, cuprinse in cele trei zone fundamentale/ epiderma, scoarta si cilindrul central. <ste important de retinut ca are loc o impregnare a mem ranei la unele celule cu lignina, alaturi de o dezvoltare mare a tesuturilor secretoare si c$iar a celor senzitive. &nmultirea se face pe cale vegetativa !marcota', utesire etc", dar mai ales pe cale sexuata, in acest scop existand organe ine diferenliate. #aptul ca plantele au flori a determinat si nomenclatura lor de antofite0 pentru ca au si seminte se mai numesc si spermatofite. Meta olismul spermatofitelor este foarte complicat. Teoretic, se poate demonstra ca originea spermatofitelor se afla in increngatura ferigilor, din acestea aparand mai intai gimnospermele, care la rendul lor au stat la aza aparitiei angiospermelor. )upa felul cum se prezinta samanta daca este li era sau inc$isa in fruct , spermatofitele se clasifice in cloud su increngsturi/ ;-mnospermae si 2ngiospermae. 1.(.).". SUBINCREN#ATURA #:MNOS ERMAE %-lante cu sa.anta de+*elita' +unt plante foarte diferite din punct de vedere at caracterelor lor, avand un singur caracter comun si anume acela ca semintele nu sunt inc$ise intr%un fruct. 2cest caracter se datoreste lipsei unui ovar care sa se transforme in fruct.
>4

Clasificarea gimnospermelor difera destul de mult, in functie de conceptia autorilor. &n cazul de fata, gimnospermele se vor imparti in trei clase/ c-cadop$-ta, Coniferop$-ta si C$lam-dospermatop$-ta. 1.(.).".". Clasa C@cado-,@ta Cuprinde plante fosile si actuale care fac tranzitia de la ferigi la gimnosperme. 5rdinul C-cadofilicinae. Cuprinde numai reprezentanti fosili din )evonian si Car onifer, care aveau infatisarea unor ferigi ar orescente, cu trunc$iul columnar, rareaori ramificat. 5rdinul C-cadales. +unt plante lemnoase tropicale si su tropicale destul de putine !aproximativ 1== de specii" si care sunt raspandite mai ales in 2frica, 2sia tropicala si 2ustralia. C-cas circinalis, prin sucul o tinut din frunze este important pentru medicina deoarece asigura efecte farmacodinamice vomitive si c$iar narcotice. 5rdinul Bennettitales. ;rup de plante fosile. 2ceste gimnosperme s% au dezvoltat in Permian si au dispsrut in Cretacic. 9a enetitale au aparut pentru prima oara florile $ermafrodite0 semintele aveau doua cotiledoane. 5rdinul ;in,goales. <ste reprezentat printr%o singura familie ;in,goaceae cu o singura specie ;in,go ilo a un copac ogat ramificat, cu frunze petiolate cazatoare. 2ceasta planta este raspandita in <xtremul 5rient !C$ina si Daponia" de unde s%a extins !prin cultura", ca planta ornarnentala, pana in <uropa. <ste o planta dioica, avand florile ar atesti pe unii indivizi si florile femeiesti pe altii. )upa fecundare ele dau nastere unui fruct ce se aseamana cu o pruna, avand o parte carnoasa cu miros greu, dezagrea il si o parte scleroasa ca un sarn ure. &n farmacie se utilizeaza de la aceasta planta semintele !fruct propriu % zis neexistand" datorita proprietatilor lor astringente, antiasmatice, anti$elmintice si antigonoreice. #runzele sale au, de asemenea, intre uintari datorita continutului lor in glicozizi flavonici, inozita si acizi organici speciali. 1.(.).".(. Clasa Conifero-,@ta Cuprinde gimnosperme la care tupina este ramificata, iar fructele sunt intregi si simple, de forma aciculara sau solzoasa si care dureaza mai multi ani. 2ceste plante contin canale rezinifere in toate organele lor si se prezinta su forma de copaci sau de tufe.

>>

5rdinul Coniferales. <ste reprezentat de cele mai raspandite plante din flora actuala. &n general, sunt ar ori, mai putin ar usti. Tulpina principala da nastere la ramuri laterale dispuse in verticala, ramuri a caror lungime scade progresiv spre varful tulpinii. #runzele sunt aciculare sau solzoase, de o icei persistente timp de mai multi ani, cu exceptia genurilor 9arix si Taxodium din climatul temperat, la care frunzele cad toamna. Ionele dezvoltarii lor deose ite, dominante, sunt situate in emisfera nordica unde contri uie la formarea padurilor caracteristice, cu o latime de circa *.=== ,m. &n emisfera australa, coniferele sunt mai putin numeroase. #amilia Taxaceae. <ste reprezentata in flora tarii noastre prin Taxus accata !tisa", un ar ore mic de circa 1* m inaltime, cu frunzele aciculare dispuse pe doua randuri. #runzele au o culoare verde intensa pe fata superioara si verde % desc$is pe cea inferioara. #lorile mascule au forma de amenti gal ui, iar cele femele sunt solitare si contin un singur ovul. )upa fecundare ia nastere o samanta prote'ata de un invelis carnos !aril" ce porneste de la aza ovulului, care are culoare rosie si gust dulce. &ntreaga planta, cu exceptia arilului, este toxica prin. continutul in alcaloizi specifici !taxina 2,B,C" si a unui glucosid fenolic !taxicantina". 9emnul acestei plante, colorat in rosu, este folosit in sculptura pentru confectionarea unor o iecte de arta. )in arilul ce incon'oara samanta se prepara un sirop intre uintat in olile plamanului. #amilia Pinaceae. Cuprinde mai multe genuri. &ntereseaza, in primul rand, ;enul Pinus care se caracterizeaza prin dispozitia frunzelor care sunt grupate cate *%: pe ramuri. Pinaceele au importanta economica deose ita, pentru lemnul lor valoros folosit in diverse ramuri industriale. &n afara de aceasta, prin distilarea rasinii provenite de la aceste plante se o tine tere entina, apoi alsamurile, colofoniul si alte preparate cu largi utilizari industriale si c$iar farmaceutice. Bogatia lemnului acestor plante in celuloza face ca ele sa constiteie materie prima la fa ricarea $artiei si a celulozei. Pinus silveslris. Pinul are frunzele grupate scate doua la un loc. 2re importanta pentru medicina intrucat din trunc$iul plantei si din ramuri, prin distilare uscata, se o tine gudronul vegetal % Pix liKuida % mult utilizat in dermatologie. Prin incizii practicate in scoarta copacului se o tine tere entina, folosita ca su stanta iritanta, revulsiva, anti$elmintica etc. Tere entina comuna tratate cu $idroxid de calciu si redistilata trece in tere entina rectificata0 ceea ce ramene dupa distilare constituie colofoniul
>A

!sacaz"0 prin arderea tere entinei se o tine negrul de fum. &n urma distilarii cu vapori de apa a ramurilor tinere se o tine 5leum Pini silvestris, iar din frunze 5leum Pini floriorum. @arfurile tinere ale plantei si mugurii % Pini turiones % contin rasini si un ulei eteric, drogul utilizandu%se in calitate de e$ic !antitusiv". ;enul 2 ies ! radul" cuprinde specii ar orescente care cresc in zone montcne. +e caracterizeaza prin frunze aciculare, putin turtite. <le sunt dispuse in doua siruri laterale pe ramuri, nu sunt pungente si au pe spate doua dungi al e % al astrui de ceara. 9a unele specii, aceste dungi dau culoare al 2 argintie caracteristica, asa cum este, de ex<mplu, la radul al !2 ies al a" si la radul argintiu !2 ies concolor". 9emnul de la radul al este folosit in fa ricile de c$erestea. )in frunzele plantei se extrage un ulei folosit in farmacie su numele de i5leum 2 ietis, iar prezenta vitaminei C in frunze face ca ele se fie utilizate ca materie prima in extragerea acestei vitamine. ;enul Picea !molidul" este cel mai respendit conifer din climate nostru. +pre deose ire de rad , frunzele molidului prezinte patru muc$ii longitudinale. 9emnul de molid are largi intre uinteri, ca lemn de foc, de constructie de rezonanta !la fa ricarea de instrumente muzicale" si pentru planoare, ogatia lui in celuloza face sa fie utilizat si la fa ricarea $artiei si a celulozei )in rasina acestei plante se extrag tere entina si colofoniul, pe langa, gudroane si alte produse utilizate in industrie. +coarta, care contine 1= %11?. tanin, este utilizata in ta acarie. 1.(.).(. INCREN#ATURA AN#IOS ERMAE %STI#MATEAE' )eumirea de angiosperme are la aza "faptul ca semintele sunt inc$ise in fruct !angeion 7 cavitate sau invelis0". Caracteristica pentru aceste plante este prezenta ovarului, care se transforma in fruct dupa fecundare, iar in interiorul fructului sunt cuprinse semintele. 9a angiosperme exista o floare adevarata, ine dezvoltata, in alcatuirea careia intra si organele de reproducere mascule si cele femele. )intre acestea, organul de reproducere femel ia o dezvoltare mai mare, fiind constituit din ovar, stil si stigmat, toate la un loc alcatuind pistilul !gineceul". Ca element nou in structura organelor de reproducere se remarca prezenta sacului em rionar in structura ovulului, dar mai ales dezvoltarea ovarului auto fecundare, care da nastere fructului.

A=

2ngiospermele sunt plante ier oase si lemnoase, cu nutritie autotrofa, unele din ele adaptandu%se ulterior la o nutritie mixotrofa sau c$iar la o nutritie $eterotrofa ! viata parazitara cum este la muma % padurii 9at$raea sKuamaria". 1.(.).(.". Clasa Dicot@ledonatae +unt reprezentate printr%un numar de aproximativ 1==.=== de specii raspandite in toate climatele de pe glo . <le se caracterizeaza prin em rion care prezinta doua cotiledoane. Clasa )-cot-ledonatae se imparte in su clasele Monoc$am-deae, )ial-petalae si +-mpetalae. +u clasa Monoc$lam-deae !2petalae". +unt plante caracterizate prin simplitatea invelisului lor floral, invelis care poate c$iar lipsi la unele, iar la altele, din contra, este format din caliciu si corola !la Cariop$-llaceae" 5rdinul #agales Cuprinde ma'oritatea copacilor cu frunze cazatoare care alcatuiesc padurile de foioase din climatul nostru. (nele specii pot avea aspectul de tufe. 5rdinul numara in 'ur de 6:= specii, incadrate in doua familii/ Betulaceae si #agaceae. #amilia Betulaceae ;enul Betula cu Betula verrucosa !Betula al a 7 mesteacanul", care prezinta coa'a neteda al icioasa, desfacandu%se in foite circulare su tiri. )in ramurile tinere se fac maturi de curte, iar din cele mai atrane si din tulpina o iecte de uz casnic. )in lemn si scoarta, prin distilare se extrage gudronul cu intre uintare industriala si medicinala. +coarta se utilizeaza in tratamentul olilor de plamani, in a cese si zgarieturi. )in lemn se extrage un ulei !5lcum Betulae" care are proprietati antiseptice, antireumatice si in com aterea durerilor menstruale si ale cailor urinare. +e pot utiliza si mugurii si frunzele de mesteacan care contin uleiuri eterice, tanin, rezine, glucosizi flavonici etc. ;enul Cor-lus cu Cor-lus avellana !alunul", care este un ar ust frecvent intalnit la marginea padurilor de foioase. #ructul este o nuca, in care se gaseste samanta lipsita de endosperm, dar cu cotiledoanele em rionului carnoase si ogate in ulei0 prin presarea lor se eli ereaza uleiul de alune citat ca avand efecte in com aterea ascarizilor si a litiazelor.
A1

#amilia #agaceae. ;enul #agus care este raspandit in flora tarii noastre mai ales prin #agus silvatica !fagul" care alcatuieste asociatii vegetale specifice numite "fagete". #agus silvatica % fagul % este un ar ore cu inaltimea pang la 1= m, cu frunze eliptice, scurt petiolate, cu flori masculine dispuse in amenti sferici, lung pedunculati0 florile feminine sunt inmanunc$iate in dicazii incon'urate de ractei care se unesc intr%o cupa. #ructul !'ir" este o ac$ena. Planta are importanta pentru medicina, intrucat prin distilarea lemnului se o tine gudron de fag Pix #agi %. ;enul Huercus !ste'arul" formeaza asociatii vegetale intinse la noi in tara, cunoscute su numele de "ste'erise", raspandite mai ales in regiunile de deal si de ses. &n componenta acestora intra mai ales ste'arul, gorunul, cerul si garnita. Huercus ro ur % ste'arul de lunca % este un ar ore inalt de pana la := m, cu coroana larga si cu ramuri puternice, neregulate ca forma. &nfloreste in mai. +e utilizeaza scoarta ramurilor tinere de 1%: ani % Huercus cortex % care se recolteaza in martie % aprilie !cand se desprinde usor", drogul find ogat in taninuri !1= % *=?"0 se utilizeaza ca remediu astringent, $emostatic, antidiareic sau ca pul ere pentru uz extern. 2ceeasi valoare terapeutica o mai poseda si scoarta de gorun. H. cerris % cerut % este o specie de campie si dealuri 'oase de la care se utilizeaza scoarta. ;$indele de ste'ar, inclusiv si cele provenite de la H. frainetto !garnita" si H. pu escens !tufan" % Huercus semen !Huercus glandes" % dupa ce li se indeparteaza invelisul, se pra'esc si se pulverizeaza o tinandu%se "cafeaua de g$inda" % Huercus tostum semen % un antidiareic aprecia il. 2ceste specii privite de la distanta prezinta un $a itus caracteristic, avand tulpina groasa si noduroasa, cu ramuri frante si indoite, cu frunze penate si cu fructe specifice !g$inda". 5rdinul Duglandales. #amilia Duglandaceae. ;enul Duglans cuprinde specii ar oricole dintre care la noi se cultiva Duglans regia !nucul" % ar ore viguros, originar din 5rientul Mi'lociu. #runzele sale sunt imparipenate, au miros aromat particular si gust amar, astringent. #ructul este o drupa cu un invelis carnos exterior ce incon'oara un sam ure scleros care se desc$ide la germinare in

A*

doua valve. +amanta nu contine endosperm, iar em rionul este prevazut cu doua cotiledoane mari, z arcite si ogate in ulei. &n tara noastra, aceasta planta creste spontan in unele paduri din Banat si 5ltenia, dar in ma'oritatea regiunilor este cultivat, avand multiple intre uintari. +amanta este folosita in alimentatie ca atare sau la o tinerea de preparate de cofetarie, din ea extragandu%se uleiul de nuca utilizat in cosmetica si c$iar in industrie pentru fa ricarea unor lacuri. &n medicina populara se utilizeaza frunzele !#olium Duglandis" care contin taninuri, glicozizi flavonici, ulei eteric, vitamina C cu proprietati astringente, antiparazitice depurative etc. 5rdinul +alicales 2cest ordin este constituit din plante lemnoase su forma de tufe sau ar ori, avand flori unisexuate grupate in inflorescente amentiforme, cu fructe capsule de$iscente, in care se gasesc numeroase seminte invelite in peri lungi si matasosi. 5rdinul cuprinde o singura familie, +alicaceae, ce are ca reprezentanti genul +alix si Populus. ;enul +alix !salcie, rac$ita" cuprinde numeroase specii ce se intalnesc mai ales pe marginea raurilor unde alcatuiesc zavoaie. Planta poate fi inmultita vegetativ prin utasire, avand ca scop fixarea malurilor. +alix al a 7 salcia sau rac$ita al a % este foarte des intalnita pe malul apelor. +coarta contine tanin si un glucosid specific 7 salicina 7 alaturi de populina si alte su stante active si se utilizeaza ca inlocuitor al scoartei de ste'ar, cat si ca antireumaic !datorita salicinei". ;enul Populus !plop" are numeroase specii, in ma'oritate iu itoare de umezeala, ca si salciile. Populus al a % plopul al 7 este un ar ore cu inaltimi de pana la 1= m, cu o scoarta care se dezvolta foarte mult. +e gaseste prin zavoaie in zona de campie. P. nigra plopul negru 7 are o talie mare si un trunc$i negricios. )e la plopul negru se folosesc mugurii vegetativi, de culoare runa si lipiciosi, care se recolteaza in fe ruarie 7 martie 7 Populi gemmae 7 datorita continutului lor in glicozizi !salicina si populina", su stante colorante !crisina si tectocrisina", flavonozide, taninuri si un ulei volatil. )rogul este considerat antiseptic, astringent, calmant, expectorant, diuretic si cicatrizant. (nguentul din muguri 7 (nguentum Populi 7 este anti$emoroidal.

A1

5rdinul (rticales. Cuprinde plante lemnoase si ier oase, cu flori mici, unisexuate, cu un perigon sepaloid. #ructul este o samara, drupa sau nucula. #amilia (lmaceae. Cuprinde si ar usti cu frunze stipelate, simple, caduce, cu aza simetrica, dispuse altern, mai rar opus. #ructele sunt alc$ene sau samare. &n tara noatra se gasesc (lmus laevis velnis, (. montana % ulmul de munte % (. procera % ulmul de camp. #amilia Moraceae. Morus al a %dudul al % este un ar ore mic, originar din <xtremul 5rient, care la noi in tara se cultiva. Creste pana la altitudinea de 3== % 4== m, frunzele ca si cele provenite de la M. niagra % dudul negru % constituind principala $rana pentru viermii de matase. #runzele contin tanin, etacaroten, adenina, arginina, acid folic, acid asparagic etc. 2cestea se utilizeaza pentru proprietatile lor astringente, antidiareice, alcalinizante si sudorifice0 siropul preparat din fructe este diuretic, depurativ si laxativ. #icus carica % smoc$inul % este un ar ust originar din +iria, de la el utilizandu%se fructele !sicone" in special in alimantatie0 acestea contin glucoza, amidon, gume si putine grasimi. )ecocturile din fructe au calitati emoliente si pectorale, iar cataplasmele sunt cicatriztnte. &ndienii din Gio Negro prepara otrava "curar" din latexul plantei #icus atrox !curara cu care isi invenineaza sagetile". #amilia (rticaceae. +unt plante ier oase, rareori lemnoase, care se caracterizeaza prin prezenta perilor urticanti. (rtica dioica % urzica mare % este o planta er acee perena, dioica, acoperita cu peri urticanti, cu rizom puternic si cilindric repent. Tulpina este patrata pe sectiune, cu lungimea de pana la 1,: m, erecta si ramificata. #ructul este o nucusoara, ovala, de culoare verde % desc$isa. &nfloreste din aprilie pana in august. +e intalneste pe langa garduri, santuri, paduri si in general prin locuri necultivate. &n medicina se intre uinteaza frunzele care se recolteaza din mai pana in octom rie % (rticae folium % cu continut in diverse vitamine ! etacaroten,". #amilia Canna inaceae. Cuprinde plante ier oase caracterizate prin prezenta de su stante aromatice in toate organele lor, su stanle care le dau mirosuri cu totul particulare.

A6

;enul Canna is are ca reprezentant pe Canna is sativa !canepa", planta anuala dioica cultivata pentru fi rele sale textile ce dau fuiorul si caltii. +emintele plantei sunt ogate in ulei gras, al umine si vitamina B. (leiul de canepa este folosit in farmacie la prepararea sapunurilor verzi si a unor emulsii. 8umulus lupulus !$ameiul" este o planta volu ila cu flori femele dispuse in inflorescente cu forme aparte, care dupa fecundare se transforma intr%un con lax0 racteele insotitoare contin glande secretoare pluricelulare ogate in su stante amare % lupulina si $umulina % apoi uleiuri eterice, su stante estrogene, acizi valerianic si utiric esterificati, rezine etc. Plantele femele sunt cultivate tocmai pentru aceste conuri utilizate la fa ricarea erei !dau gustul amar aromatic caracteristic"/ pentru terapie, se pot utiliza ca tonice si sedative. 5rdinul +antalules. &nsumeaza plante ier oase sau lemnoase semiparazite sau parazite pe alte plante. #amilia +antalaceae. Plante semiparazite care se fixeaza cu a'utorul $austorilor !sugatorilor" pe radacina altor plante. +antalum al um este o planta originara din ar$ipelagul &ndo 7 Malaez, semiparazita, cu un lemn foarte tare, deose it de apreciat. (leiul eteric 7 Eei de +antal 7 se o tine prin distilarea lemnului. 2cest ulei este utilizat nu numai in industria parfumurilor, ci si in medicina, deoarece poseda actiune diaforetica, in com aterea gonoreelor si a unor oli de piele. #amilia 9orant$aceae sunt specii semiparazite pe organele aeriene ale unor plante lemnoase, exteriorizandu%se su forma de tufe pe ramurile plantei gazda. @iscum al um !vasc" este o planta semiparazita pe multi ar ori. &ntereseaza frunzele 7 @isci folium 7 si ramurile 7 @isci stipites 7 pentru continutul lor in saponozide triterpenice, glicozizi si vitaminele C si <. &n ansam lu, drogul este $ipotensiv. 5rdinul Pol-gonales. #amilia Pol-gonaceae. #amilie careia ii apartin plante ier oase, uneori lemnoase, cu flori mici, unisexuate, grupate in inflorescente racemoase. Tulpina este fragmentata in noduri si internoduri0 de la noduri pomesc frunzele si un organ caracteristic poligonaceelor numit o$ree !formatiune mem ranoasa care inveleste tulpina la locul respectiv". #ructul este o nucula !ac$ena" care contine un endosperm fainos foarte a undent0 unele plante se si cultiva pentru calitatea aratata0 de exemplu $risca 7 #agop-rum esculentum 7 care este singura cereala ce nu face parte din familia ;ramineae.

A:

;enul Gumex !macris" cuprinde plante ier oase cu frunze dispuse azilar in forma de rozeta de unde se detaseaza o tulpina suculenta, in varf avand o inflorescenta laxa compusa din flori mici rosiatice. Tulpina si frunzele contin ca principii active oxalati, acizi organici, tanin, antraglicozizi, glicozizi flavonici, folosindu%se ca droguri laxative, antiscor utice etc. ;enul Pol-gonum !troscot" este alcatuit din plante ier oase. P. istorta !raculet" este o planta er acee, perena, cu un rizom gros si rasucit. &nfloreste in iunie 7 august. Creste prin fanete umede, prin tur arii si pe langa ape, in general la altitudini mai mari. +e intre uinteaza rizomii 7 Bistortae r$izoma 7 pentru continutul lor in tanin !cam 1:?", in amidon, in vitamina C si in principii amare0 su forma de decocturi sau mixturi, efectele induse sunt astringente sau mucilaginoase. P. aviculare !troscot comun" este o planta anuala, de talie mica !1= 7 6= cm", cu tulpina repenta si cu flori roze sau al e, fara miros. Creste pe langa drumuri, prin curti, pe terenuri necultivate. +e foloseste toata partea aeriana % Pol-goni avicularis $er a drogul continand acid oxalic, tanin, gume, un ulei volatil, derivati antrac$inonici, glicozizi flavonici, mucilagii si se utilizeaza pentru proprietatile sale astringente, $ipotensive, tonifiante, eupeptice, antiseptice, anticatarale, diuretice, depurative, $emostatice, cicatrizante, antidiareice. 5rdinul Piperales )atorita caracterelor sale de simplicitate a fost considerat de unii sistematicieni ca fiind foarte primitiv. 2lti sistematicieni il considera inrudit cu monocotiledonatele. 2cestui ordin ii apartin plante ier oase sau lemnoase !tufe, copaci sau liane" care se agata de alte plante prin intermediul radacinilor aeriene transformate in carcei. #amilia Piperaceae. 2re ca tip reprezentativ pe Piper nigrum !piperul", o tufa agatatoare tropicala, originara din 2r$ipeleagul &ndo Malaez. #ructul sau ! aca rosie" contine un ulei eteric cu gust iute, caracteristic. )in aceste ace, culese inainte de coacere, se o tine prin uscare piperul negru. Bacele uscate si decorticate constituie piperul al . 2m ele forme de piper utilizate in alimentatie drept condiment, avand rol eupeptic. 5rdinul Car-op$-llales !Centrospermae". <ste reprezentat de plante ier oase sau semilemnoase, cu florile dispuse in influorescente caracteristice.

A3

#amilia C$enopodiaceae. <ste constituite din numeroase specii, multe dintre ele cultivate ca plante industriale, fura'ere sau alimentare, dar multe constituind uruieni ruderale. ;enul Beta are ca reprezentant Beta vulgaris !sfecla" caracterizata prin radacina sa groasa, in care se acumuleaza cantitati mari de za$aroza si pectina. Beta vulgaris var. altissima !sfecla de za$ar" are radacina gal ena la suprafata si al a in interior. +e cultiva evident pentru o tinerea za$arului. 2lte forme de sfecla cultivate sunt sfecla rosie alimentara !Beta vulgaris var. rapacea forma ru ra", sfecla fura'era care are pulpa striata de inele rosii si al e !forma zonata" etc. ;enul +pinacia este reprezentat de +pinacia oleracea !spanacul cultivat", care se utilizeaza ca planta alimentara, avand un continut mare in proteine, clorofila, vitamine !2, B1, B* si C". ;enul 2triplex !lo oda" in cadrul careia se exemplifice reprezentantul 2triplex $ortensis !lo oda de gradina". 2ceasta are unele forme de culoare verde si altele de culoare rosie. +e cultiva pentru consum, iar din punct de vedere farmacodinamtic se citeaza actiunea diuretica si anti$epatica a plantei0 semintele au proprietati purgative si vomitive. )in formele rosii se extrage indigoul. #amilia Car-op$-llaceae. 9a +u familia +ilenoideae amintim +aponaria officinalis !sapunarita", raspandita prin livezi, luminisuri de padure, marginea apelor, pe langa garduri etc. Gadacina este ogata in saponine si glucozizi flavonici si se utilizeaza in farmacie su numele de Gadix +aponariae. ;enul 2grostemma are ca reprezentant pe 2. git$ago !neg$ina", care este o uruiana a culturilor de grau. +e citeaza intre uintarea semintelor ca diuretice, expectorante si anti$elmintice, iar radacina ca anti$emoroidala. #amilia Cactaceae. +unt plante cu tulpini carnoase, cladodii verzi, foarte diferite din punct de vedere morfologic. #runzele o isnuit sunt reduse sau transformate in g$impi. )intre cele mai importante cactacee, se pot aminti 5puntia ficus indica, ale carei fructe numite si "smoc$ine de &ndia" sunt comesti ile. #amilia 2izoaceae. +unt *1 de genuri cu aproximativ 1.1== de specii in ma'oritatea lor raspandite in tinuturile aride din sudul 2fricii. +e pare ca aizoaceele fac tranzitia dintre fitolacacee si cactacee.

A4

#amilia N-ctaginaceae. <xista := de genuri cu circa 1== de specii americane si africane, er acee, ar ustive sau ar orescente, care au frunze dispuse in mod o isnuit opus. 5rdinul <up$or iales. Cuprinde plante foarte diferite din punct de vedere morfologic, unele cu aspect ar orescent, altele ier oase si c$iar cu aspect de cactusi. )ar toate au comun faptul ca prezinta in structura lor vase laticifere pline cu un latex care intruneste atat calitati medicinale, cat si toxice. #amilia <up$or iaceae. ;enul <up$or ia este caracterizat prin gruparea florilor masculine si feminine intr%o inflorescenta de tip aparte care se numeste ciatiu. <up$or ia c-parissias !laptele cainelui" este o planta perena intalnita in toata tara noastra prin locuri uscate si ier oase. Gicinus commupis !ricin" se prezinta ca un ar ore in 2frica ecuatoriala, atingand inaltimea de 1=%1: m0 in zonele temperate, a devenit o planta anuala si ier oasa, mult mai mica, de numai 1%1 m. )in semintele de ricin, prin presare la rece, se extrage un ulei gras 7 uleiul de ricin 7 folosit ca purgativ. +emintele de ricin, mai ales cele proaspete, sunt toxice !numai trei seminte pot omori un porc". 8evea rasiliensis !ar orele de cauciuc" este o planta originara din Brazilia, care insa astazi se cultiva si in alte zone tropicale ale Pamantului. 9atexul se extrage dupa ce s%au facut crestaturi speciale pe ar ore0 in continuare, pe cale industriala, materialul o tinut se prelucreaza in vederea prepararii cauciucului natural. Croton tiglium este o planta foarte toxica. )in semintele acestei plante se extrage uleiul de croton care este un purgativ extrem de energic si in acelasi timp un vezicant puternic. +u clasa )ial-petalae. 2ceasta su clasa cuprinde plante cu invelis floral diferentiat in caliciu si corole, elementele componente !sepale si petale" fiind li ere intre ele. Plantele diapetale se gasesc raspandite pe toate suprafata Pamantului si pot fi atat ier oase, cat si lemnoase. 5rdinul Magnoliales. +unt ar ori si ar usti cu frunze simple dispuse altern si cu flori de o icei mari, cu organizare primitiva, cu un periant simplu si nediferentiat si cu elemente florale prinse spiralat. #amilia Magnoliaceae Magnolia acuminata !magnolia" este un ar ore cu aspect piramidal, cu talie de pana la *= m. #lorile sunt mari si apar dupa infrunzire. #amilia M-risticaceae. <ste alcatuita din ar ori si ar usti care cresc prin zonele tropicale si su tropicale.
A>

#amilia &lliciaceae. <ste alcatuita din ar ori si ar usti cu frunze prinse altern. Cuprinde numai un singur gen 7 &licium 7 cu aproximativ := de specii. &llicium verum !&. anisatum", este un ar ust cu talia de 1%6 m. 2nisi stellati fructus este un drog cu miros placut si gust dulceag !contine un ulei esential ogat in anetol, care confera drogului proprietati excitante, expectorante, tonice etc. in doze mici, in doze mari devenind toxic". #amilia 9auraceae. Plantele sunt lemnoase, ar usti sau ar ori care se intalnesc de predilectie in zonele tropicale, a'ungand pana in regiunile climatului mediteranean. 9aurus no ilis !dafinul" este originar din 2sia Mica, cultivandu%se o isnuit in zona mediteraneana. Planta are frunze aromatizate0 acestea se utilizeaza in medicina, su forma de infuzii, ca drog sudorific. )in fructele plantei se extrage la cald un ulei consistent, de culoare verde, folosit in medicina la prepararea unguentelor 7 5leum lauri. Cinnamomum camp$ora !9aurus camp$ora, ar orele de camfor" este un ar ore de 1=%1: m !cei atrani ating 6= m", originar din 2sia orientala. Toate tesuturile parenc$imatice ale tulpinei si frunzei contin pungi secretoare unicelulare pline cu un continut gal en%fluid. in continutul respectiv se gaseste camforul, care se o tine prin extragere de la ar ori de :=%3= de ani prin distilarea tulpinii si ramurilor cu vapori de ape, apoi se o tine prin rafinare, su stante active in cauza. C. ce-lanicum este micul ar ore de scortisoara, originar si cultivat in <xtremul 5rient. 5rdinul Ganales !Pol-carpicae". Cuprinde plante o isnuite er acee, perene, cu flori actinomorfe, mai rar zigomorfe, $ermafrodite. #amilia Ganunculaceae. Cuprinde plante ier oase perene, ianuale si anuale, rareori lemnoase. Ma'oritatea ranunculaceelor isi au arealul in pa'isti, pasuni, mlastini sau c$iar in ape, de la campie pana in zona alpina, in special in climatul temperat. Ganunculus sceleratus ! oglari" este o planta anuala, inalta de *=%*: cm, cu tulpina dreapta, fistuloasa, pe care sunt prinse frunze $eterofile. Planta se intalneste prin locuri mocirloase sau pe pa'isti umede, in toata tara, mai ales la campie. &nfloreste din mai pana in august. Toata planta este toxica datorita protoanemoninei. &n general, speciile de Ganunculus au fructele !nucule" prevazute cu un apendice su forma de carlig cu care se fixeaza de parul animalelor. Consumate de catre animale in stare verde, mai ales in perioada infloririi, provoaca intoxicatii foarte alarmante0 dar daca fanul se usuca, eventualele plante ranunculoase din compozitie nu mai sunt periculoase.
AA

Calt$a laeta !calcea calului" este o planta ier oasa, perena, cu tulpina fistuloasa, pe care sunt prinse frunze reniforme, dintate pe margine. +e intalneste prin alti, mlastini, pa'isti umede, de la campie la munte. &ntreaga planta este toxica pentru animale atat in stare verde, cat si uscata, mai ales in timpul infloririi0 2conitum napellus !omag" este o planta er acee perena, de talie mare !pana la 1,* m". Creste pe pa'isti de munte, prin locuri stancoase si gro$otis. )e la speciile de 2conitum/ 2. romanicum, 2. fauricum, 2. cernuum, 2. variegaturn etc. cu flori al astre si 2. ant$ora si 2. vulparia cu flori gal ene, se recolteaza tu erculii laterali, tineri 2coniti tu era recoltati dupa anteza. )rogul contine un alcaloid cu structura complexa % aconitina apoi neoleina, acolitolina, enzilaconina, inozita, manita, rezine, za$ar, amidon, acid malic si acid citric. &n practica, drogul se utilizeaza su forma de tinctura % Tinctura 2coniti cu actiune analgezica sau de siropuri, antitusive. Consumata de catre animale, planta provoaca intoxicatii, aconitina fiind considerata cea mai toxica dintre alcaloizii cunoscuti pana in prezent. Prin uscare, datorita evaporarii apei, toxicitatea plantei creste. Nu exista antidot specific, tratamentul intoxicatiei facandu%se doar simptomatic. 2donis vernalis !ruscuta de primavara" este o planta er acee cu inaltime de 1: 6= cm. &nfloreste in aprilie mai. +e intre uinteaza partile aeriene ale plantei 2donis $er a care se recolteaza atunci cand inflorirea este deplina. )rogul contine glicozizi cardiotonici !adonizid, adonivernosid, adonitoxinozid", saponine, flavonine etc. +e intre uinteaza su forma de infuzii in calitate de cardiotonic. Mai prezinta si actiune diuretica si sedativa. 8elle orus purpurascens !spanz" este o planta perena, cu tulpina dreapta si cu frunze palmat 7 sectate, lung petiolate si paroase. Toate speciile de spanz au un rizom scurt si gros si radacini puternice si negricioase. &n medicina, intereseaza rizomul 7 8elle orii r$izoma 7 si radacinile care se recolteaza primavara timpuriu, in martie 7 aprilie sau toamna tarziu. )rogul contine glicozizi !$ele orina, $ele oreina si $ele rina", saponine, rezine etc. si se utilizeaza su forma de infuzii sau decocturi sau "per se" ca implant, pentru calitatile sale cardiotonice, purgative, vomitive, iritante etc0 pentru implant, se ia o radacina uscata cu o lungime de *%: cm, care se introduce su cutanat in regiunea prepectorala la speciile mari si la aza urec$ii sau in pliul cozii la speciile mici. &mplantul se lasa *6 de ore !in caz contrar producandu%se necroza locala". )rogul actioneaza ca un a ces de fixatie, determinand $ierleucocitoza atat locala, cat si generala.
1==

Toate partile componente ale plantei produc intoxicatii la speciile de animale domestice, cauza fiind prezenta $ele rinei si $ele orinei. )elp$inium consolida !nemtisor" este o planta cu tulpina erecta si foarte ramificata. +e intalneste prin semanaturi sau este ruderala si infloreste din mai pana in septem rie. Planta este melifera. &ntereseaza florile in medicina % Calcatrippae flos 7 sau mai rar partile aeriene 7 Calcatrippae $er a 7 pentru continutul lor in alcaloizi. <xtractele apoase din partile aeriene sunt insecticide. #amilia N-mp$aeaceae sunt plante ier oase adaptate la viata acvatica. <le crest mai ales in climatele cald si temperat. Nump$ar luteum !nufar gal en" este o planta vivace, de lac, cu frunze alterne plutitoare, cordiforme, #lorile sunt de culoare gal ena. &n medicina populara se folosesc rizomii, pentru efectul lor astringent. N-mp$aea al a !nufar al ", o planta asemanatoare precedentei, are florile al e. Creste spontan prin alti. )in flori se prepara un sirop calmant si c$iar narcotic. +e mai descriu proprietati emoliente, astringente si antidiareice. 5rdinul 2ristoloc$iales. 5rdin care este constituit dintr%o singura familie, 2ristodoliaceae, plantele fiind in intregime toxice. 8ristolodia clematitis !marul lupului" este o planta des intatnita prin vii. Pentru medicina intereseaza rizomul si radacinile care contin principii amare, uleiuri eterice, acizi etc, in doze potrivite recomandandu%se ca droguri eupeptice amare, diuretice, diaforetice. 5rdinul T$eales. ;rupeaza plante lemnoase !liane, ar usti, ar ori" si mai rar ier oase, cu glande si canale pline cu uleiuri eterice. #amilia 8-pericaceae. +unt plante intalnite atat in zonele tropicale, cat si cele temperate. &n cazul plantelor din zonele tropicele, acestea au un port ar orescent, pe cand cele din zonele temperate sunt ier oase. 8-pericum perforatum !sunatoare" este o planta comuna care se intalneste de la campie pana la munte. &n medicina se folosesc varfurile tulpinilor !cu lungimea de circa *: cm" recoltate la inceputul infloririi sau in timpul acesteia 8-perici $er a %. )rogul are un miros caracteristic, agrea il, gustul lui fiind amar, aromatic0 se foloseste in diverse afectiuni $epatice si iliare, in $iperaciditate, in ulcer gastric, ca diuretic anti$iperemiant si antiseptic in cazul unor enterocolite si extern su forma de cataplasme si ai in calitate de cicatrizant si calmant al arsurilor si plagilor. #amilia T$eaceae. Cuprinde ar ori si ar usti cu frunze persistente simple, cu flori mari, fructele fiind capsule. 2ceste plante sunt originare din sudul 2siei din Dava, Daponia, C$ina etc.

1=1

T$ea sinensis !ar orele de ceai", care mai este cunoscut si su numele de Camelia sinensis, este o planta importanta pentru frunzele sale T$eae folium drog care contine cafeina, teo romina, teofilina, tanin, vitamina C, uleiuri eterice. Pe cale industriala, din frunzele de ceai se extrage cafeina. )aca frunzele dupa recoltare se fermenteaza devin "ceai negru"0 cele nefermentate reprezinta "ceaiul verde". 5rdinul Papaverales. &nclude plante ier oase, mai rar lemnoase. #amilia Papaveraceae. Papaver somniferum !macul de gradina" care este originar din zona mediteraneana si care este o planta anuala, er acee, inalta de 1% 1,: m, cu tulpina dreapta, uneori ramificata, fara peri sau cu peri setiformi. Planta este apreciata in medicina deoarece din capsulele imature Papaveris capita % in urma unor crestaturi, se o tine opiul !laudanum, meconium", care nu este altceva decal latexul exprimat si uscat. 5piul contine circa 11? morfina !derivat c$imic fenantrenic"0 in afara de aceasta, in opiu se mai gasesc si derivati izoc$inoleinici !de exemplu papaverina". Nu tre uie insa de uitat ca desi opiul este un medicament, in acelasi timp este si stupefiant, fapt pentru care produsul va fi pastrat si folosit numai respectandu%se legile in vigoare. P. r$oeas !macul sal atic" are un areal larg, fiind intalnit in <uropa, 2frica de Nord, 2sia centrala si vestica etc. +e caracterizeaza prin florile sale rosii. )rogul este reprezentat de petale G$oeados flos care intra in componenta unor specii pectorale. C$elidonium ma'us !rostopasca" este o planta perena cu rizom, cu frunze imparipenat % compuse. 2tat partile aeriene % C$elidonii $er a % cat si radacinile plantei de culoare portocalie contin c$elidonina, c$eleritrina, $omoc$elidonina, sanguinarina, sparteina0 au utilizari in terapia $epato % iliara. &n popor are cautare latexul proaspat, cu a'utorul caruia se fac tratamente contra negilor si ataturilor. 5rdinul Capparales. +e caracterizeaza prin o serie de familii de plante er acee, cu frunze alterne. &n ordinul caparalelor se studiaza trei familii omogene si anume/ Capparaceae, Brassicaceae !Cruciferae" Gesedaceae. Pentru medicinal intereseaza numai cruciferele. #amilia Cruciferae este alcatuita din plante ier oase anuale, ienale sau perene, cu flori $ermafrodite dispuse in inflorescence racemoase. <lementele florale au o dispozitie caracteristica, in cruce. &ntotdeauna, fructul este o silicva sau silicula.

1=*

Brassica oleracea !varza" este o planta er acee ianuala. Brassica !+inapis" nigra !mustarul negru" este o planta anuala, cu talia de pana la 1,: m, cu frunze inferioare o isnuit penate, cele superioare fiind mai simple. )rogul este reprezentat de catre seminte % +inapis nigrae semen. 2ceste seminte au un ferment % mirozina % care su actiunea caldurii se activeaza si $idrolizeaza glicozidul sinigrina, ce se transforma in izosulfocianat de alil si rodanat de alil, principii active cu actiune iritanta. Procesul are loc atunci cand faina de mustar % #arina +inapis % este tratata cu apa calda in vederea pregatirii si aplicarii unor sinapisme in caz de congestii ale unor organe interne. Capsella ursa % pastoris !traista cio anului" este o planta spontana, foarte comuna, cu frunze azale dispuse in rozeta, cele superioare fiind intregi si sagitate. +e utilizeaza partile aeriene % Bursae pastoris $er a % pentru actiunea lor $emostatica, mai ales in cazul $emoragiilor uterine. Principiile active continute in drog sunt diferite amine !acetilcolins, colina, tiramina", derivatii fenolici !$iposina", un glicozid, acid protocate$ic, saruri de poatsiu etc. Gap$anus sativus !ridic$ea" poseda o radacina pivotanta, tu erizata, carnoasa, ogata in diverse vitamine si alte principii cu actiune antiscor utica si diuretica. Planta se cultiva0 prin lucrari de ameliorare s%au o tinut/ ridic$ea neagra % G. s. var. niger % si ridic$ea de luna % G. s. var. radiola. #amilia Gesedaceae. +unt plante er acee sau ar ustive, raspandite cu precadere in zonele mediteraneene si in 2sia centrala. Geseda lutea !rec$ie" este una din speciile singurului gen al familiei existent la noi in tara. Planta este er acee, ea fiind melifera. 5rdinul @iolates !Periotalis". Cuprinde plante er acee sau lemeoase atat din regiunile temperate, cat si din cele tropicale. #amilia @iolaceae. Plantele sunt ier oase, mat putin ar orescente, liane !ale regiunilor tropicale". @iola odorata !toporasi " este o violacee perena, cu stoloni aerieni ramificati, cu frunze late, ovate, si cordate si cu flori de culoare violacee, frumos mirositoare. +e utilizeaza in medicina pentru faptul ca planta este ogata in uleiuri eterice, saponine, glicozizi flavonici astfel/ florile % @iolae cloratae flos % se utilizeaza ca emoliente in diverse formule pectorale, iar rizomii, semintele si radacinile/ ca droguri expectorante, vomitive si purgative.

1=1

#amilia Caricaceae. +unt plante lemoase care se intalnesc in zonele tropicale si su tropicale. Carica papa-a este o planta originara din &nsulele Moluce, dar care se cultiva, tot in regiuni tropicale, in &ndia, 2ntile, 2merica de +ud etc. #ructele sunt comesti ile, avand gust de pepene gal en. +e utilizeaza in medicina ca favorizant al digestie su starelor proteice in stari de $ipo si anaciditate. 5rdinul Gosales. #amilia Crassulaceae. Cuprinde plante ier oase si suculente, ce se intalnesc cu precadere pe stancarii si terenuri aride. +empervirum tectorum !urec$elnita" este o planta cu continut in acid malic, malat de calciu, rezine, tanin, mucilagii, acid formic si este recomandata ca antiseptic, astringent, sedativ, antife ril, diuretic, antispasmodic, $emostatic, antiinflamator. #amilia ;rossulariaceae. Cuprinde numai un singur gen % Gi es. 9a noi exista specii spontane sau cultivate, din care se remarca/ Gi es ru rum, !coacaz", cu aca de culoare rosie, comesti ila, G. grossularia !agris", planta spontana sau cultivata in scopuri alimentare. #amilia 8amamelidaceae 8amamelis virginiana este un ar ust originar din 2merica de Nord, cu flori $ermafrodite grupate in inflorescente glomerulare laxe. +coarta si frunzele % 8amamelidis cortex et folium % au continut ridicat in tanin !$amamelitanin", ulei eteric si alte principii active si se utilizeaza ca drog $emostatic, vasoconstrictor etc. 8ippop$ae r$amnoides !catina al a" este un ar ust spontan, cu ramuri spinoase, cu frunze intregi, cu flori mici, de culoare gal ena si cu fructe false !drupe false"0 fructele reprezinta drogul folosit in medicina % 8ippop$ae fructus foarte ogat in vitamine. #amilia Gosaceae Gu us idaeus !zmeur" este o planta ar ustiva, cu lastari taratori, cu tulpini erecte si cu g$impi, cu frunze penate, cu flori al e inmanunc$iate in raceme si cu fructe polidrupe. +e utilizeaza frunzele Gu i idaei folium cu continut in taninuri si flavonozide, pentru proprietatile lor antidiareice si spasmolitice. G. caesius !mur", o planta cu g$impi si cu frunze trifoliate. #ructele mure sunt compuse. Pentru medicina intereseaza tot frunzele Gu i fruticosi folium ogate in tanin, flavonozide, acizi organici, viamina C, utilizate ca drog astringent, antidiareic si antiflogiatic.

1=6

#ragaria vesca !frag" este o planta ier oasa, cu stoloni, care creste prin paduri, cu flori inmanunc$iate in cime si cu fructe mici nucule %de culoare rosie si dulci. &n scop medicinal se recolteaza frunzele #ragariae folium pentru calitatile lor antidiareice si aromatizante. Potentilla anserina !coada racului" este o planta er acee cu talia de pana la 1:%*= cm. )in aceasta se valorifica partea aeriana % 2nserinae $er a care se recolteaza in timpul infloririi, in mai august. )rogul contine acid tanic, acid tormentilic, su stante amare, un ulei volatil, flavone, mucilagii si saruri minerale si se utilizeaza ca astringent, antidiareic, antiseptic, $emostatic, analgezic, cicatrizant si apasmolitic. )aca este consumata de cai, apare o intoxicatie manifestata prin tul urari gastro intestinale. Gosa canina !maces" este un ar ust spinos, de 1%1 m inaltime, care infloreste in mai%iunie, florile avand culori in diverse nuante de roz. #ructul este un receptacol dezvoltat, de culoare rosie, care contine numeroase ac$ene !fructe propriu%zise". &ntereseaza pseudofructul C-nos ati fructus, florile Gosarum flores si frunzele recoltate in aprilie. )rogurile contin peste 1=? za$aruri, acid maleic, acid citric, pectina, dextrina, flavonoide, tanin, lecitina, un ulei gras, carotenoide si complexul vitaminic 2, B1, )*, B, P, PP si mai ales vitamina C. +e recomanda ca laxativ, diuretic, depurativ, tonic si stimulator general. ;eum ur anum !cerentel" este o planta er acee perena, cu o tulpina inalta de *:%:= cm. #lorile sunt gal en aurii, sunt erecte si apar in iulie august. +e inralneste prin paduri umede, prin locuri um roase, printre daramaturi, santuri si tufarisuri, in toate zonele tarii noastre. )rogul contine tanin, geina % un glicozid care dupa $idroliza pune in li ertate eugenolul, cu miros de cuisoare 7 amidon, su stante amare etc. &n medicina se utilizeaza ca astringent, $emostatic, antiseptic, eupeptic si analgezic. Malus pumila !mar" este o pomoidee ar orescente cultivate, cu multe varieteti, importante pentru alimentatie, de asemenea pentru apicultura, datorita faptului ce este o planta melifera. C-donia o longa !gutui" provine din 2merica de +ud. 2re frunze ovale, flori solitare, mari si al 7 roze si fructe glo uloase si voluminoase, ogate in materii tanante, acizi organici, za$aruri etc0 fructele, mai ales cele crude, sunt astringente. Crataegus monog-na !peducel" este o planta ar ustiva, comuna prin pedurile nostre. &ntereseaza fructele 7 Crataegi fructus 7, florile 7 Crataegi flos pentru continutul lor in flavone, leucoantocianidine si triterpene, drogurile actionand ca sedative, vasodilatatoare si $ipotensive.

1=:

Prunus spinosa !porum ar" este o prunoidee ar ustiva, foarte spinoase, cu flori mici si al e care apar inainte de infrunzire si cu fructe de tip drupe, glo uloase. &ntereseaza florile 7 Pruni spinosi flos 7, petalele continand flavonozide, iar fructele, mai putin apreciate, contin polifenoli0 in arta culinara, "porum ele" servesc la prepararea unor siropuri si unor dulceturi. P. domestica !prun", un ar ore de circa 1= m, cu flori de culoare al a % verzuie. <ste foarte mult cultivat atat pentru fructe 7 tipice drupe 7, cat si pentru calitatile melifere. Cerasus avium !cires" este un ar ore de circa 1= m, cu scoarata cenusie % inc$isa si cu frunze care au la aze doua glande rosietice. +e valorifica pedunculii drupetor 7 Cerasorum stipites %, in popor numite "cozi de cirese". )rogul contine saruri de potasiu si flavonozide, intre uintandu%se ca diuretic. C. vulgaris !visin" este un ar ore ceva mai mic decal precedentul. +e recolteaza la fel "cozile", pentru aceleasi recomanderi. 2m-gdalus communis !migdal" este un ar ore mic originar din <xtremul 5rient. +e utilizeaza semintete 7 2m-gdalae semen 7 care contin amigdalina !alaturi de fermentul specific emulsina"0 sunt anti$elmintice, fe rifuge etc0 din aceste seminte se prepara si apa de migdale amare 7 2Kua 2m-gdalarum amarum 7, care se prescrie ca linistitor al tractului digestiv si ca un un corrigens. Persica vulgaris !piersic" este o planta originare din C$ina unde se cultiva din antic$itate. #ructele au actiune $ipotensive, florile sunt laxative, scoarta este anti$elmintice si fe rifuge, iar frunzele au actiune e$ica si antireumatismala. 5rdinul 9eguminosales. +unt reprezentate de plante lemnose !ar ori, ar usti sau liane" si ier oase, care sunt raspandite pe tot glo ul pamantesc. +u stanta de rezerva caracteristica acestor plante este legumina. = caracteristica dintre cele mai importante este si aceea ca radaciniie fa alelor se formeaza in sim ioza cu acteriile fixatoare de azot !nodositatile specifice". #amilia 9eguminosae. <ste impartita in trei su familii/ Mimosoideae, Caesalpinioideae si Papilionoideae. )in su familia Mimosoideae se pot enumera/ Mimosa pudica, o planta su tropicala, cu frunze foarte sensi ile la atingere, cand iau un aspect rapid de ofilire. Gadacina poate avea proprietati purgative, emetice, afrodiziace. 2cacia senegal este un ar ore originar din 2frica tropicala, din care se extrage guma ara ica % ;umi ara icum 7 existenta in tesutul li erian.
1=3

;uma ara ica se mai o tine si de la alte specii ca/ 2. a -ssinica, 2. stenocarpica, 2. ara ica etc, dar aceasta este de calitate inferioara. +u familia Cesalpinioideae cuprinde cateva plante lemnoase ar ustive sau ar orescente, originare din climatul tropical. #runzele de la Cassia angustifolia si C. acutifolia !siminic$ia" +ennae folium 7 si foliculii 7 +ennae foliculi 7, datorita su stantelor rezinoase etc se folosesc ca drog laxativ sau purgativ. Ceratonia sillicua !roscov" este un ar ore mediteranean. #ructul este o pastaie masiva, cu mezocarpul carnos si dulce datorita za$arului !1=% 61?,", ,continand si acid citric si su stante aromatice. #ructele, numite si roscove, au si proprietati laxative, anticatarale, emoliente, e$ice etc. +u familia Papilionoideae P$aseolus vulgaris !fasolea" este o planta volu ila, cultivata pentru calitatile culinare ce au semintele. &n medicina se pot utiliza tecile pastailor 7P$aseoli fructus seminae 7 care contin $emiceluloza, arginina, asparagins etc !in dia et, pentru diureza etc". Pisum sativum !mazarea" este o leguminoasa originara din 'urul Marii Mediterane. +emintele au valoare nutritiva aprecia ila. Medicago sativa !lucerna al astra" este o planta perena, cu tulpina de 1=%4= cm inaltime, ramificata si ogat foliate. &nfloreste din mai pana in octom rie. +e cultiva pentru valoarea ei fura'era !planta fiind ogata in proteine usor asimila ile si in vitamina 2". in stare verde poate produce intoxicatii la rumegatoare !consumata in cantitati mari, nepalita". Trifolium pratense !trifoi rosu" este o planta perena, cu radacina pivotanta si cu nodozitati, cu tulpina de 1=%:= cm. infloreste din mai pana in septem rie, planta fiind spontana !la campie si munte" sau cultivate !in zonele mai umede ale tarii". Trifoiui rosu are valoare fura'era si melifera. T. repens !trifoi al tarator" este o planta ier oasa, perena, cu tulpina taratoare. Planta creste spontan peste tot in tara. Melilotus officinalis !sulfina gal ena" este o planta anuala sau ienala, cu inaltimea de := % 1== cm, tulpina fiind ramificata. Planta are un miros caracteristic de cumarina. +e intalneste ca planta ruderala, prin pa'isti, pe soluri usoare. 2re valoare melifera deose ita. Consumata de animale in stare uscata sau verde poate sa provoace intoxicatii. Partile aeriene ale plantei % Meliloti $er a % sunt emoliente. 9otus corniculatus !g$izdei" este o planta perena, er acee, cu radacina pivotanta si cu tulpina inalta de *:%6= cm. &nflorescenta este o um ela simpla, cu 1%4 flori gal ene%portocalii. &nfloreste din mai pana in septem rie. se intalneste la campie, deal si munte pana la eta'ul su alpin. Planta este o una fura'era si melifera.
1=4

5no r-c$is viciifolia !sparceta" este o planta perena, ier oasa, cu tulpina inalta de :=%>= cm pe care se prind altern frunzele imparipenat compuse, cu 11%*: foliole eliptice. Creste in regiunile de ses si de deal, pe coaste insorite, in locuri cu precipitatii mai reduse, planta fiind rezistenta la seceta. <ste fura'era si melifera. @icia angustifolia !mazaric$e" este o planta anuala, rar ienala, cu inaltimea de *=%>= cm. #runzele sunt alterne si paripenat compuse, cu 1%3 perec$i de foliole, terminandu%se cu un cartel. &nfloreste in mai%iunie. Creste prin pa'isti, la margini de padure, in culturi agricole, in toata tara. Mazaric$ea este o planta fura'era, dar cateodata poate provoca intoxicatii la ier ivore. +o'a $ispida !soia" este o planta anuala, cu tulpina erecta sau volu ila, originara din 2sia de est. +e cultiva ca planta alimentara si pentru industrie. 9a urnum anag-roides !salcam gal en" este o planta originara din regiunea mediteraneana, semintele continand alcaloidul citizina, asemenatoare sparteinei !dar cu nucleul c$inolizidinic", numai ca asupra centrilor respiratori exercita efect excitant !ca si lo elina". +emintele pot fi toxice daca a'ung sa fie consumate in doze mari0 in doze mici, semintele produc actiune purgativa si emetica. Go inia pseudacacia !salcam" este un ar ore originar din 2merica de Nord, care s%a aclimatizat si in <uropa. #lorile % 2caciae flos % au proprietati sedative si antispasmodice0 pentru apicultura, salcamul este o excelenta planta melifera. ;l-c-rr$iza gla ra !lemn dulce" este o planta er acee perena, spontana sau cultivata, originara din partile 2siei vestice si ale <uropei meridionale. )rogul reprezentat de radacina % 9iKuiritiae radix sau ;l-c-rr$izae radix %, cu continut in glicirizina, glucide, flavone etc. &n urma pulverizarii, se o tine un foarte un excipient pentru prepararea pilulelor olurilor etc. 2rac$is $-pogaea !ara$ide" este o planta anuala de *:%3= ca lungime, originara din 2merica de +ud. #ructele !alune americane" a'ung la maturatie su pamant. +unt comesti ile semintele si uleiul !acesta folosinduse ca ve$icul in receptura". 5rdinul +arraceniales. grupeaza plante cu nutritie mixta !autotrofa si $eterotrofa". &n general, sunt plante er acee, mai rar ar ustive, cu frunze intregi, unele din ele transformate in capcane. #amilia +arraceniaceae. <ste alcatuita din plante ier oase, existenta prin zonele tropicale si temperate ale 2mericii da Nord. #runzele azale sunt metarnorfozate in urne de forma tu uloasa, pe unde insectele pot intra, dar nu mai pot iesi !datorita perilor recur ati spre aza".
1=>

#amilia )roseraceae. cuprinde plante er acee insectivore, terestre acvatice. )rosera rotundifolia are frunze ovale, petiolate, acoperite cu peri glandulari care secreta un lic$id lipicios ce straluceste la soare ca niste picaturi de roua. Planta mai contine tanin. +e poate utiliza la oameni ca drog antiasmatic si contra tusei convulsive. #amilia Nepent$aceae. <ste o familie redusa la un singur gen Nep$entes 7 cu circa 3= de specii de su ar usti intertropicali care se intalnesc in C$ina, 2ustralia, Madagascar etc, Nepent$es destiliatoria are unele frunze latite la nivelul petiolului, lamina fiind transformata in urna cu un opercul !lungimea urnei este de 1=% := cm". <xtractul alcoolic din rizomii plantelor nepentacee este tonic si are totodata une rezultate in tratamentul gastritelor. 5rdinul M-rtales. <ste format din plante ier oase sau lemnoase. intalnesc fie in climatul tropical, cat si in cel temperat. #amilia M-rtaceae. &n frunze exista uzunare secretoare pline cu uleiuri eterice. <ucal-ptus glo ulus !eucaliptul" este un ar ore foarte inalt !el detine recordul in inaltime al plantelor", originar din 2ustralia si 5ceania. Privite in zare, in frunze se o serva mici uzunare secretoare implantate in mezofil. )rogue este format din frunzele tinere 7 <ucal-pti folium 7 care se recolteaza vara si se usuca, ulterior ferindu%se de umezeala. Prin distilare, din drogul verde, se extrage uleiul de eucalipt 7 5leum <ucal-pti 7 de culoare gal en 7 desc$isa, care este foarte aromat datorita ogatiei in eucaliptol !cineol". 9a rece, prin corservare, se transforma intr%o masa cristailna % "camfor de eucalipt". 2ctiunea farmacodinamica a uleiului de eucalipt este multipla/ expectorant, antisecretor ron$ic, acteriostatic si antiparazitar. 2lte specii din genul <ucal-ptus contin in uleiul eteric piperiton, care prin reducere trece in mentol0 mentolul prin oxidare % desigur diri'ata % se transforma in timol. )in frunzele de eucalipt se o tine o tinctura, care adaugata apei fier inti pentru in$alatii determina o actiune fluidifianta asupra secretiilor ron$ice. 2supra plagilor, frunzele pulverizate exercita actiune cicatrizanta.

1=A

Car-op$-llus aromaticus, numit si ar orele de cuisoare, este originar din &nsulele Moluce si din #ilipine si se cultiva in zonele tropicale pentru recoltarea o ocilor florali. )rogul respectiv este de culoare run inc$isa, cu miros puternic aromatizant si gust iute si tot aromat. &n compozitia drogului se evidentiaza un ulei eteric si tanin. (leiul eteric % 2el$eroleum Car-op$-lli are calitati antiseptice !este utilizat des in stomatologie, iar in industrie la prepararea vaniliei". Bo ocii florali % cuisoarele % sunt utilizati in medicina pentru actiunea stimulanta, antiseptica, analgezica etc. 5rdinul Malvales. Cuprinde plante ier oase anuale, ienale si perene, de asemenea plante lemnoase. 5 isnuit, fructul malvalelor este o capsule. #amilia Malvaceae. Malva +ilvestris !nal a de padure" este o planta ianuala sau perena, ier oasa, cu inaltimea de 1==%1*= cm. )rogul este constituit din frunze si flori % Malvae folium et flores % avand proprietati emoliente si expectorante !intra in compozitia speciilor pectorale". M. neglecta !nal a mica", planta er acee anuala sau perena. &ntereseaza frunzele % Malvae neglectae folium % ogate in mucilagii si vitaminele 2 si C. M. gla ra !nal a de cultura", ienala sau perena. +e utilizeaza florile % Malvae gla rae flos % si frunzele % Malvae gla rae folium. ;oss-pium $er aceum ! um ac" este o planta anuala originara din &ndia orientala, cultivate atat in regiunile tropicale, cat si in cele su tropicale si c$iar in zonele temperate. +emintele sunt mici si acoperite din a undenta cu peri lungi. 2cesti peri se folosesc la fa ricarea fi relor textile !de um ac" si pentru prepararea vatei $idrofile % ;oss-pium depuratum % si tifonului $idrofil % Tela depurata. )in semintele diverselor specii de um ac se extrage prin presare la rece uleiul de coton. Turtele rezultate reprezinta un un fura' pentru vite. +e presupune ca turtele ar mai actiona si in sens galactogen, marindu%se totodata si procentul de unt si cazeina din lapte. <xtractele alcoolice din radacina de um ac au proprietati vasoconstrictoare. #amilia Tiliaceae. +unt ar ori, rareori ar usti raspandite cu precadere la tropice0 exista insa si specii in tinuturile temperate. Ca reprezentanti amintim/ Tilia grandifolia !tei cu frunza mare" T. tomentosa !tei al sau argintiu" T. cordata !tei pucios"

11=

)e la speciile de mai sus se utilizeaza florile care se recolteaza in iunie sau la inceputul lui iulie, atunci cand ele sunt nedesc$ise, pe timp frumos. )rogul contine mucilagii, flavone, un ulei volatil, tanin, farnesol !alcool sescviterpenic", colina, saponine etc, si se foloseste ca emolient, diaforetic, antispasmodic, calmant, diuretic, e$ic, expectorant si antiflogistic. #amilia +terculiaceae. Cuprinde ar ori, ar usti sau liane care cresc in zonele tropicale. T$eo roma cacao !ar orele de cacao" este o planta originara din padurile tropicale ale 2mericii. 2r orele are inaltimea de 6%3 m. #ructele sunt mici, rosiatice si apar direct pe trunc$i sau pe ramurile groase, ele fiind carnoase, alungit % ovale, cu varf ascutit, cu o lungime de 1:%*: cm, impartite in : lo'i, in fiecare lo'a gasindu%se :=%3= seminte. <le se extrag din fructele mature, odata cu o parte din pulpa si se lasa sa fermenteze in vederea o tinerii aromei caracteristice de cacao. )upa ce se usuca lent, semintele se torefiaza !se incalzesc la foc direct, in prezenta aerului, pentru a le usca si a capata o anumita aroma", li se indeparteaza tegumentul, iar al umenul ramas se preseaza la cald, astfel o tinandu%se untul de cacao % 5leum cacao sau But-rum cacao folosit ca excipient la prepararea formelor medicamentoase care se topesc la temperatura corpului !supozitoare, ovule etc"0 untul de cacao contine trigliceride ale acizilor palmitic, stearic si oleic. Turtele ramase dupa extragerea untului de cacao se pulverizeaza, ceea ce se o tine se numeste "cacao", materie folosita la prepararea ciocolatei si in aria culinara. Cola acuminata este un ar ore de 1=%*= m inaltime care creste spontan in 2frica tropicala vestica. +emintele se caracterizeaza prin dezvoltarea mare a cotiledoanelor in care se depoziteaza un ulei gras, tanin, amidon si alcaloizi purinici !cafeina si teo romina". C. vera are aproape aceleasi caracteristici. +emintele speciilor descrise !mai exact cotiledoanele" constituie drogul numit Colae semen0 acest drog se prescrie pentru efectul excitant ce il exercita asupra nevraxului si cordului. #amilia Bom acaceae. 2dansonia digitata ! ao 7 a sau ar orele de Paine al maimutelor" are cam 6= m inaltime si o tulpina foarte groasa, de circa *= m in circumferinta.

111

5rdinul ;eraniales. Pelargonium zonale !muscata" este o planta originara din sudul 2fricii. Prin distilarea plantei proaspete se o tine uleiul eteric numit 5leum ;eranii care contine 3:%4:? geraniol si citronelol. Mirosul acestui ulei este asemanator trandafirilor. &n rnedicina se utilizeaza in calitate de corrigens. #amilia 9inaceae. Plante er acee raspandite in zonele su tropicale si temperate ale glo ului. 9inum usitatissimum !in" este o planta ier oasa mica, anuala, cu flori solitare, al astre. #runzele sunt sesile si lanceolate. #ructul este o capsula cu calciul persistent care contine 1= seminte ovale, comprimate lateral, si lucioase. Pentru medicina sunt importante semintele 7 9ini semen 7 din care se extrag uleiul de in si mucilagiul. #amilia <r-t$rox-laceae. <r-t$rox-lon coca este un ar ore de 1%: m inaltime, care creste sal atic si cultivat in Bolivia, Peru, Colum ia, nord%vestul Braziliei, apoi in DaCa. 2re frunze mici, cu lamina intreaga. )rogul este dat de aceste frunze Cocae folium % uscate, care se recolteaza atunci cand au aproximativ 6 cm, de la ar ori de * ani. Mirosul frunzelor este destul dezvoalat, insa caracteristic, iar gustul lor este amar % astringent urmat de o senzatie de caldura si in final de o insensi ilizare totala a mucoasei ucale. 2ctiunea anestezica locala se datoreza cocainei0 in frunze se mai afla izococaina. 5rdinul Tere int$ales #amilia Gutaceae Pilocarpus 'a orandi, P. microp$-llus, P. pennatifolius etc sunt ar usti ga ri sau cel mult usor pu escenti. in mod spontan, plantele cresc in Paraguai si Brazilia. )rogul este dat de frunze 7 Pilocarpi folium 7 care, dupa recoltare, se usuca si se expediaza in aloturi mari la distilerii, unde se extrage pilocarpina !parasimpaticomimetic, practic o su stanta purgativa, germinatorie si vomitiva". ;enul Citrus cuprinde mai multe specii mediteraneene/ Citrus aurantium !portocalul", originar din 2sia, care este un ar ore de pana la > m inaltime, cu frunze avand petiol inaripat si cu flori dispuse la su tioara lor. C. lemon !lamaiul", un ar ust spinos, cu frunze eliptice si pieloase si cu fructe lesperide 7 Citri fructus %.

11*

&n medicina se foloseste coa'a de portocala % 2urantii fructus cortex % in calitate de digestiv aromatic0 tinctura de co'i de portocala este un preparat corrigens . (leiul de Bergamot % 5leum Bergamottae % provine de la C. a.ssp. ergamia si este utilizat in receptura pentru calitatile sale de corrigens si in industria cosmeticelor. )ictamnus al us !frasinel" este o planta ier oasa, cu frunze imparipenate si cu flori rosii dispuse in raceme terminale. Creste printre maracinisuri, pe langa paduri, se poate utiliza radacina ca drog anti$elmitic. #amilia 2nacardiaceae. Ma'oritatea acestor plante se intalnesc in tinuturile tropicale si su tropicale !mai ales in 2r$ipeleagul Malaez". G$us t-p$ina !otetar" originar din 2merica de Nord, este cultivat si in tara noastra, fiind totodata si o specie su spontana/ &nfloreste in iunie % iulie. #ructele sunt diuretice, iar scoarta fe rifuga. Pistacia vera !ar orele de fistic" are o inaltime de 1=%1: m. <ste originar din Persia si se cultiva in regiunea mediteraneana. +emintele plantei % fisticuri % sunt oleaginoase si comesti ile. Mangifera indica !mango" este o anacardiacee foarte importanta pentru alimentatie, fructul mare, piriform, fiind deose it de apreciat !este dulce si aromat". #amilia Pol-galaceae. +unt plante ier oase, rar semilemnoase, cu frunze lanceolate si inflorescente racemoase situate terminal pe tulpina. Pol-gala amara !amareala" este o planta er acee, des intalnita prin padurile din eta'ele alpine si su alpine, pe terenurile nisipoase si uscate si destul de frecvent creste si in zonele de deal si campie. #lorile sunt grupate in spice terminale de culoare a astra violeta, mai rar mici, al e sau rosii si apar in lunile iunie%iulie. +e utilizeaza planta intreaga impreuna cu radacina. Pol-galae $er a cum radici us % si are gust amar datorita poligalinei, )rogul este tonic, aupeptic amar, expectorant, laxativ, diuretic, sudorific si galactogen. Consumata in cantitati mari de catre animale, planta produce intoxicatii. P. vulgaris !soparlita" este o planta er acee, perena, care creste prin fanete si tufarisuri. Ca o caracteristica generala, plantele din aceasta familie contin saponine, acestea actionand in sens fluidifiant asupra secretiilor ron$ice pe cale reflexa. #amilia Burseraceae BosCellia carteri este un ar ust sau mic ar ore raspandit mai ales in sudul Peninsulei 2ra ice, in +omalia, in &ndia meridionala. Prin inciziile practicate in scoarta se o tine o guma rezina numita "oli an" !tamaie".
111

Commip$ora a -ssinica este un ar ore din nordul 2 isiniei, din +omalia, Peninsula 2ra ica, el continand o gumo%rezina care poate fi retrasa tot in urma unor incizii ale scoartei 7 ;ummi 7 resina M-rr$a 7 !smirna". #amilia 8ippocastanaceae. +unt ar ori cu frunze palmat compuse si flori $ermafrodite dispuse in inflorescente piramidale, ca niste candela re. 2esculus $ippocastanum !castan porcesc" este un ar ore originar din nordul ;reciei, din Caucaz si 2sia centrala, fiind foarte mult cultivat ca planta de ornament in zonele temperate. +coarta acestui copac contine mult tanin si un glicozid numit esculina. &n seminte 7 8ippocastani semen 7 se gasesc un ulei gras, amidon, saponine, gume0 in medicina se utilizeaza ca extract sta ilizat, un in terapia anti$emoroidala sau contra varicelor, avand proprietati vasoconstrictoare. #amilia 2Kuifoliaceae &lex aKuifolium !laur" este un ar ust mediteranean cu frunze spinoase, fara prea multe intre uintari, fiind cultivat ca ornament. &lex paraguaiensis este originar din 2merica de +ud. <ste un taxon ogat in principii active, mai ales in frunze 7 Mate fella 7 din care se %remarca/ derivatii purinici teo romina si cafeina, apoi valina, taninul etc0 din #runze se o tine ceaiul "Mate" care are proprietati tonifiante. 5rdinul G$amnales. <ste constituit din plante lemnoase !ar ori, ar usti sau liane", cu frunze simple, rareori compuse si se intalnesc numai la tropice sau ca forme aclimatizate in zonele temperate. #amilia G$amnaceae. in organele plantelor ramnacee exista glicozizi, %nucilagii si saponine. G$amnus frangula !crusin" este un ar ust de 1%1 m insltime sau un ar ore mic, cu ramuri fara spini. #ructul este o drupa sferica ce se gaseste la capatul terminal al ramurilor, la inceput rosie, la maturitatea devenind neagra. &nfloreste in mai 7 iulie. Create in paduri, zavoaid, tufarisuri, in locuri umede, frecvent la campie, extinzandu%se pana in zona dealurilor. +coarta ramurilor tinere % #rangulae cortex 7 contine principii purgative. 9astarii si frunzele pot provoca intoxicatii. G. cat$artica !verigariu, spinul cer ului" se deose este de specia precedenta prin ramuri care se termina cu un spin, fructul este o drupa eagra. &nfloreste in mai 7 iunie. +e intalneste prin paduri, de la campie pana in zona dealurilor. &n medicina se utilizeaza fructele 7 G$amni cat$articae fructus ! oa e de nerprun" ca purgative si diuretice. #amilia @itaceae. Cuprinde plante lemnoase, vite sau liane, care se prind de suporturi prin carcei sau prin ventuzete de la extremitatea carceilor.
116

@itis vinifera !vita de vie" se cultiva din cele mai vec$i timpuri pentru fructele sale deose it de nutritive !de aceea la oameni se recomanda curele de struguri" si pentru prepararea din acestea a vinului !care are proprieti tonice". <ste si o planta melifera. 5rdinul (m elliflorales !2piales". +unt plante ier oase sau lemnoase, cu flori marunte, $ermafrodite, unite in um ele. #ructele pot fi ace, drupe sau dicariopse. #amilia (m elliferae. <ste o familie ogat reprezentata in specii !peste *.3==", ma'oritatea lor fiind adaptate climetului de stepa. Plantele au in structura lor canale secretoare de uleiuri eterice sau oleo%rezine. &ndivizii acestei familii se intalnesc mai ales in zonele temperate, iar cele mai multe um elifere se gasesc in emisfera oreala, comparativ cu cea australa. #amilia um eliferelor este impartita in trei su familii 8-drocot-loideae, +aniculoideae si 2pioideae. +u familia 8-drocot-loideae este caractcrizata prin plante cu fructe netede, neacoperite de tepi si se exemplifica printr % o singura specie. 8-drocot-le vulgaris ! uricul apei" este o planta er acee taratoare, cu frunze rotund 7 peltate si lung petiolate, destul de raspandita in prea'ma apelor din <uropa meridionala si 2frica de nord 7 vest. +u familia +aniculoideae cuprinde plante ale caror fructe tepoase. <r-ngium planum !scai vanat" este o planta al astra, cu flori mici grupate in capitule de culoare al astra. &ntereseza partea aeriana % <r-ng $er a 7 care confina saponozide triterpenice. )rogul are calitati expectorante si e$ice. +u familia 2pioideae . +unt taxoni cu inflorescente dispuse in um ele compuse. C-prinde mai multi reprezentanti ca/ )aucus carota !morcov". +e cultiva pentru radacinile sale tu erizate foarte ogate in caroten, diverse vitamine, za$aruri, su stante aromatizat etc. Coriandrum sativum !coriandru". +e cultiva pentru fructele sale aromatice 7 Coriandri fructus.. Carum carvi !c$imen". +e cultiva pentru fructele sale care sunt dicariopse 7 Carvi fructus 7 frumos mirositoare !datorita carvonei carveolului si carvacrolului"0 are si actiune galactogena. Pimpinella anisum !anason". <ste o planta originara din 5rient regiunea Mediteranei. #ructele % 2nisi fructus % sunt ovoid % piriforme si au un gust dulceag 7 aromatic. )in ele se extrage uleiul volatil 7 5leum 2nisi % care contine >=%A=? anetol. #ructele de anason se folosesc in medicina ca eupeptice, expectorante, carminative, galactagoge, afrodisiace.

11:

#oeniculum vulgare !fenicul", planta cu originea in regiunea mediteraneana, dar care se cultiva si in alte zone. #ructele #oeniculi fructus % au un gust plecut si miros agrea il datorita uleiului esential 5leum foeniculi care contine in principal anetol !4=?" si un ulei gras !1=% 1*?". 9evisticum officinale !leustean", planta originara din <uropa meridionala, este cultivata nu numai pentru calitatile ei aromatizante, ci si pentru cele carminative. 2net$um graveolens !marar" este o planta condimentara, diuretica si carminativa. 2pium graveolens !telina" se cultiva pentru calitatile sale condimentare. &n frunze exista un ulei eteric, flavone si furanocumarine care confera drogului proprietati spasmolitice si diuretice. Pastinaca saliva !pastarnac" este o planta aromatica si deci condimentara. Conium maculatum !cucuta de gradina" este o planta des intalnita in continentul european. Planta este toxica datorita alcaloidului coniina !conicina" care determina efect paralizant asupra sistemului nervos central. #amilia 8ederaceae !2raliaceae". sunt plante care, ca si um eliferele. au canale secretoare, dar spre deose ire de acestea poseda fructe carnoase. +unt plante lemnoase, adesea liane, mult raspandite la tropice. 8edera $elix !iedera" este o planta agatatoare, servindu%se de radacini adventive. )rogul este reprezentat de frunze 8ederae $elicis folium cu continut in rutozid, acid cafeic, acid clorogenic si saponozide, drogul are proprietati antispasmodice si analgezice. Panax ginseng este o planta originara din C$ina si Corea si se mai numeste panaceu. Gadacina are o forma de om in miniatura !de unde si numele plantei care provine de la "gen" om si sc$en radacina". )atorita faptului ca planta este extrem de rara !se gasesc doar *%1 exemplare intr%un sezon", are o valoare egala cu greutatea ei in aur. +e valorifica radacinile ;inseng radix care contin saponozide, taninuri, principii amare, vitamine din grupul B, un ulei eteric si sunt recomandate pentru efectul stimulator al proceselor meta olice pentru actiunea sedative si ca drog excitant cardiac. 5rdinul Primulales. #amilia Primulaceae. Primula officinalis !ciu otica cucului" este o planta er acee perena, raspandite prin fanete si pasuni. #runzele sunt azilare, ca o rozeta si ovate. #lorile sunt dispuse in um ele simple situate in varful tulpinilor fara frunze. #ructul este o capsula. &n medicina intereseaza florile Primulae flores si rizomii cu radacini Primulae r$izoma cum radici us care contin
113

saponozide triterpenice, vitamina C, glucide fenolice, un ulei volatil, za$ar, amidon, camfor. 2re calitati expectorante, fludifiante, $emostatice, emoliente si cicatrizante. 5rdinul <ricales. #amilia <ricaceae @accinium m-rtillus !afin", planta scunda, cu frunze ovale si cazatoare, cu flori mici, solitare si roze si cu fructe ace de culoare negricioasa. +e valorifica frunzele % M-rtilli folium % care se recolteaza inainte de anteza si fructele % M-rtilli fructus % recoltate in iulie % septem rie, dupa perioada de maturitate. 2rctostap$-llos uva ursi !strugurii ursului", un ar ust ramificat ca o tufa compacta. +e gaseste im Muntii 2puseni, la +carisoara % Belioara si in nordul tarii pe muntele Gac$itia. +e valorifica frunzele % (vae ursi folium % ogate in ar utina care se recomanda su forma de solutii extractive apoase utilizate ca diuretice si antiseptice urinare. 5rdinul Tu iflorales !9amiales". +unt plante ier oase, mai rar lemnoase. #amilia Convolvulaceae Concolvulus arvensis !vol ura, roc$ita randunicii" este o planta comuna, ier oasa, cu lungimea de pana la 1 m, cu flori al e sau roz, singulare si cu fruct o capsula glo uloasa. &nfloreste in iunie%august si se intalneste pe langa drumuri, prin araturi si prin gradini. in medicina se foloseste toata planta % Convolvuli $er a % su forma de infuzii *%:? sau de tincturi, ca purgativ. #amilia Boraginaceae +-mp$-lum officinale !tataneasa" este o planta ier oasa perena cu tulpina dreapta si inalta de pana la 1,* m. in pamant are un rizom scurt, cu scoata neagra, continuat cu radacini camoase. &n tara noastra se intalneste frecvent prin,lunci, fanete umede, santuri, pe langa garduri etc. infloreste in mai%august. +e intre uinteaza rizomul cu radacinile %+-mp$-ti radix sau Consolidae ma'oris% cu continut in alantoina, taninuri, mucilagii, un ulei volatil etc. +e fac decocturi cu proprietati antidiareice, expectorante, antiflogistice, emoliente si cicatrizante. #amilia 9a iatae !9amiaceae". +unt plante ier oase, su ar usti sau ar usti care se gasesc in climatul su tropical si temperat. Gosmarinus officinalis !rozmarin" este un su ar ust originar din zona mediteraneana, cu frunze ogate in uleiuri taninice, tanin, acizi. )rogul este reprezentat de frunze % Gosmarini folium % si se recomanda ca antiseptic, diaforetic sau aromatizant.

114

5cimum asilicum ! usuioc" este o planta anuala originara din tinuturile tropicale si su tropicale din 2merica, 2sia si 2frica. &n medicina intereseaza partile aeriene %Basilici $er a %0 drogul este puternic aromatizant datorita uleiului eteric existent si se recomada ca eupeptic si carminativ. T$-mus vulgaris !cim rul" este o planta originara din sudul <uropei, nordul 2fricii etc, intreaga planta avand un miros specific. )rogul este dat de frunze si flori % T$-mi failure et flares sau T$-mi $er a % posedand calitati gestive, tonice, expectorante etc. &n medicina veterinara se tilizeaza ca antiseptic, vernifug, antiparazitar extern etc. Ment$a piperita !izma". &n medicina se utilizeaza frunzele % Ment$ae olium % care se usuca la um ra. Pe cale industriala planta se prelucreaza totalitate dupa ce a fost recoltata in timpul infloririi. Ma'orana $ortensis !mag$eran". &n medicina intereseaza partile ariene care se recolteaza la inceputul antezei Ma'oranae $er a . )rogul contine un ulei eteric cu proprietati carminative si antiseptice. +olanum tu erosum !cartof" este o planta er acee, paroasa, de 1=%>= cm inaltime, originara din 2merica de +ud !C$ile", introdusa in <uropa la sfarsitul secolului al J@&%lea. Tulpinile su terane !tu erculii" sunt comesti ili pentru om, cat si pentru animate. <ste important de retinut ca tu erculii de cartof pastrati in conditii nefavora ile emit lu'ere verzi care pot produce intoxicatii grave !mortale" mai ales la suine. +olanum l-copersicum !9-copersicum esculentum" !tomate" este o planta anuala care se cultiva pentru fructele sale comesti ile. 8-osc-amus niger !maselarita" este o planta cu radacina pivotanta Tulpinaplea are o inaltime de *=%1== cm. Toata planta emana un miros neplacut,iar la gust este amara. &nfloreste in iunie % august. Creste in locuri ruderale, maidane, in locuri cu gunoaie. #runzele % 8-osc-ami folium sunt ogate in $iosciamina, $ioscina, atropine, scopolamine. Planta si semintele ei sunt toxice pentru animale. 2tropa elladona !matraguna" este o planta perena, intalnita frecvent prin padurile um roase de dealuri si munte din <uropa meridionala si 2frica septentrionala. Poate atinge * m inaltime. )rogul este format din fructe si radacini % Beliadonnae folium et radix. #runzele sunt recoltate inainte de inflorire, iar radacinile mai tarziu0 recoltarea cea mai una se o tine in al treilea an de cultura. )upa recoltare, frunzele se usuca la soare iar radacinile la caldura artificiala, in cuptoare speciale. )ace planta verde, uscata sau insilozata, este consumata de animale, determina fenomene de intoxicatii grave.

11>

Capsicum annuum !ardei" este o planta anuala, originara din 2merica tropicala, cultivata pentru fructele sale comesti ile. Tulpina este dreapta de 1=%:= cm. &ntereseaza fructele soiului iute 7 Capsici fructus 7 pentru continutul lor in capsaicina !alcaloid", carotinoide, flavonozide si acid ascor ic. )rogul are calitati digestive, iar tinctura preparata din fructe este iritanta, folosindu%se ca ru efiant su forma de comprese sau frictii. Nicotiana ta acum !tutun" este o planta anuala de 1%* m inaltime, originara din Peru. #runzele contin numerosi alcaloizi !nicotina, nicotimina si nicotelina". +e utilizeaza frunzele su forma de decocturi calde, in concentratie de :? ca antiparazitare externe. #amilia +crop$ulariaceae. )igitalis lanata !degetel lanos" este o planta perena intelnita prin tufisuri, terenuri pietroase si calcaroase, ca planta spontana, dar se si cultiva in scopuri medicale. &ntereseaza frunzele 7 )igitalis lanatae folium 7 recoltate la maturitate, adice dupa trei luni de la aparitia lor. )rogul contine in principal glicozizi cardiotonici si flavonozide fiind recomandat ca tonic cardiac si diuretic. Planta este toxica pentru animate. ;ratiola officinalis !veninarita" este o planta perena cu rizomi, cu flori al e, solitare. &nfloreste in iunie%septem rie. Creste prin locuri umede, mlastinoase, pe malua apelor, prin santuri si zone inundate0 este toxica pentru animate, atat in stare verde, cat si uscata. #amilia Plantaginaceae <xista mai multe specii de patlagina, cum sunt/ Plantago lanceolata !patlagina ingusta". Plantago media Plantago ma'or Plantago maritima )e la speciile de patlagina amintite, se recolteaza frunzele Plantaginis folia 7 care contin mucilagii, seruri minerale de potasiu si sodiu, un glicozid amar !aucu ina", polifenoli, tanin, vitamina B, pectine, caroten etc... +e intre uinteaza ca emolient, $emostatic, fitoncid, antidiareic, expectorant, antife ril, antiinflamator si cicatrizant.

11A

5rdinul ;entianales. #amilia ;entianaceae. <ste constituita din plante lemnoase care cresc in regiunile montane pane la eta'ele alpine. Taxonii se intalnesc pe tot glo ul. ;enliana lutea !g$intura gal ena" are o radacina foarte lunga si cilindrica, mult ramificata, cu z arcituri longitudinale si striuri transversate, rune la exterior si gel uie la interior. &ntereseaza radacina 7 ;enlianae radix 7 care contine glicozizi amari gentiopicrina, amarogentiana, apoi alcaloidul gentianina, un colorant gentizina etc. Pul erea este folosita in medicina ca eupeptic. #amilia 2poc-naceae GauColfia serpentina este o planta tropicala raspandita mai mult prin 2frica si 2sia. +e prezinta ca o tufa verde in tot timpul anului. )rogul este dat de radacina % GauColliae radix 7 care contine mai mult de 1= alcaloizi indolici. )intre acestia cei mai cunoscuti sunt rezerpina si rescinamina 7 tranc$ilizante antipsi$otice. Complexul de alcaloizi in intregime exercita efecte $ipotensive, simpaticolitice. #amilia 9oganiaceae. +unt plante tropicale care contin alcaloizi tetanizanti si curarizanti. +tr-c$nos nux%vomica !turta lupului" este un ar ore de talie mica de >%1= m inaltime ce creste in 2sia tropicala, nordul 2ustraliei etc. #ructul este o aca glo uloasa, cam cat o portocala mica, gal en % cenusie, cu *%: seminte ca niste discuri turtite, cu marginea putin umflata lucitoare, acoperita cu peri fini, catifelati. al %verzui. 2ceste seminte, numite si "nuca vomica" % +t-c$ni semen, contin alcaloizii stricnina si rucina, in totalitate, concentratie de *%:?. +tricnina este un excelent medicament al parezelor si paraliziilor si un excitant at sisternului nervos central, utilizata in doze terapeutice0 in doze mari, stricnina este o puternica otrava. +tr-c$nos !oxifera, o planta agatatoare din ;u-ana % ca si +tr-c$nos gul eri si +tr-c$nos castalnaei 0contine un alcaloid numit curara !paralizant al musculaturii striate, cu actiune asupra placutelor motorii". 5rdinul 5leas #amilia 5leaceae. Cuprinde tufe sau ar ori care cresc mai ales in zona mediteraneana. 5lea europaea !maslin" este un ar ore de circa 1= m inaltime. +e cultiva pentru fructe !drupe" ogate intr%un ulei gras % 5leum 5livarum, utilizat nu numai ca aliment, ci si ca solvent, constituent al unor forme medicamentoase !solutii in'ecta ile, unguente" si ca medicament laxativ.

1*=

#raxinus excelsior !frasin" este un ar ore de circa 1= m. &ntereseaza frunzele % #raxini folium % care se recolteaza in mai % iunie si care contin manitol, acizi grasi, tanin, glicozizi cumarinici, acid ursonic, frasina, rutina, glucoza, acid ascor ic cu actiune diuretica, tonica, fe rifuga, laxativa si cicatrizanta. Pe frunzele de frasin traiesc niste coleoptere %. 9-tta vesicaioria % din care, in urma triturarii lor in intregime, se o tine "cantarida", un apreciat vezicant in medicina veterinara. 2cesti gandacei se mai intalnesc si pe alte specii de plante ca +-ringe vulgaris, 9igustrum vulgare etc. +-ringa vulgaris !liliac" este un ar ore mic care creste spontan sau cultivat ca planta ornamentala. Dasminum fructicans !iasomie" este un ar ust care creste spontan prin )o rogea sau cultivat ca planta ornarnentata prin sudul tarii noastre. 5rdinul Gu iales. #amilia Gu iaceae. Cuprinde ar ori, ar ust sau plante er acee, #amilia fiind alcatuita din aproximativ 3.=== de specii. C$inc$ona succiru ra este un ar ore ce creste spontan prin 2sia tropicala. )rogul este reprezentat de scoarta % C$inae cortex % care se livreaza su forma de tu uri catorita ruiarii cop recoltata de la indivizii tineri sau de placi mai mari ce provin din coa'a ar orilor adulti. Ccrtlne alcaloizi c$inidina, cinconina etc. C$inina este o su stanta sc$izontocida specifica si ocitocica, iar c$inidina este un antifi rlant Coffea ara ica !ar orele de cafea" este o planta originara din 2frica introdusa in <uropa prin anul 136:. 2stazi este cultivata peste tot in zonele tropicale. +unt ar ori sau ar usti. #lorile sunt al e, odorKte iar fructul este o drupa cu doua seminte, de culoare rosie. Gecoltarea fructelor se face dupa 1= luni de la data infloririi. +emintele sunt folosite in consum dupa ce se torefiaza in cuptoare speciale0 in timpul torefierii, in seminte se formeaza un ulei volatil foarte aromat si o cafeo%toxina care dispare in mai mare parte prin macinare. Principiul activ al cafelei este cafeina, cu actiune excitanta asupra sistemului nervos central si analeptica restauratoare cardiovasculara. &n semintele nepra'ite, fara de cafeina li era sau com inata, se mai gasesc materii grase !1*%1:?", za$aroza !=,3 ?", materii azotate !1*%11?", acid cafeic, acid cofialic, acid citric.

1*1

5rdinul Cucur itales #amilia Cucur itaceae. Cuprinde plante ier oase cu tulpina taratoare sau agatatoare, cu frunze palmat lo ate, cu flori campanulate si cu fructe aciforme mari. Cucur ita pepo !dovleac, ostan" este o planta anuala, cu tulpina lunga si fistuloasa, cu frunze mari, palmat lo ata si cu peri rigizi, cu flori solitare situate la axila frunzei, alaturi de un carcel si o ramura vegetativa si cu fructe peponide. +e folosesc semintele recoltate la maturitate, uscate si decorticate % Cucur itae semen decorticata % fiind recomandat ca vermifug si mai ales tenifug si de asemenea laxativ. Cucumis sativus !castravete" este o planta originara din &ndia orientala. 2re o tulpina repenta si se agata cu carcei simpli. &n afara de intre uintarile culinare, fructele !sucul din acesta" se pot folosi ca diuretice si purgative sau in cosmetica si dermatologie. Citrullus vulgaris !pepene verde", planta originara din 2sia de sud% vesi si 2frica de nord%vest. Melonida, datorita miezului sau rosu sau gal en, are utilizari diuretice. 5rdinul +-nandrales !Campanulales". #amilia Campanulaceae. +unt plante ier oase anuale, ienale sau perene, cu vase laticifere. )in cele aproximativ 1.=== de specii, amintim/ Campanula persicifolia !clopotei" Campanula trac$elium !clopotul caprei" Campanula patula Campanula ranunculoides Campanula alpina +u familia Tu uliflorae Matricaria c$amomilla !musetel" este o planta anuala er acee, cu talie in 'ur de := cm. &ntreaga planta miroase frumos. &nfloreste in mai % iunie. Creste prin locuri ruderale. &ntereseaza florile % C$amomillae #lores % care contin un ulei eteric de culoare al astra si flavonozide. )rogul este foarte apreciat ca digestiv, aromatic, antiseptic, antiflogistic. 2c$illea millefolium !codita soricelului" este o planta ier oasa, perena, cu tulpina mai inalta !4=%>= cm". Planta are in intregime un miros aromat, caracteristic. Creste prin pa'isti, poieni, margini de drumuri etc, preferand locurile um roase, fiind foarte frecventa in toata tara. &nfloreste in iunie % august. +e utilizeaza partile aeriene ale plantei % Millefolli $er a % care se recolteaza in timpul infloririi. )rogul contine un ulei volatil, o su stanta glicoalcaloidica amara si se recomada ca digestiv aromatic, antiflogistic, cicatrizant, $emostatic, antiseptic.
1**

2rtemisia a sint$ium !pelin" este o planta perena, foarte comuna, cu talia de 1%1,: m. &ntreaga planta emana un miros agrea il si are un gust amar % aromatic. &ntereseaza partile aeriene % 2 sint$i $er a % care se recolteaza in timpul infloririi din iunie pana in septem rie si de asemenea si frunzele de dinainte de anteza. )rogul contine glicozizi amari % a sintina si ana sintina, un ulei volatil ogat in azulen, tuiona, tuiol si alte su stante. +e utilizeaza ca eupeptic amar % aromatic, antiflogistic, colagog si antiparazitar. Consumat de animale in doze mari, determina intoxicatii cu manifestari nervoase !in special la cal", principiile toxico % active fiind a sintolul si a sintina. 2rtemisia dracunculus !tar$on" este o planta vivace, inalta de pana la 1%* m. &ntereseaza partile aeriene % )racunli $er a % ogate intr%un ulei volatil0 drogul se foloseste ca eupeptic aromatic in industria cosmeticelor si in producerea de condimente. Tussilago farfara !pod al" este o planta frecvent intalnita prin lunci, prin locuri a rupte si argiloase si in general prin zone umede, in scop farmaceutic se utilizeaza frunzele % #arfarae folium % si inflorescentele % #arfarae nos. )rogurile amintite contin mucilagii, inulina, tanin, saruri de potasiu, su stante amare etc si se recomanda ca antispasmodic, diuretic si emolient. 2mica monatana !pod al de munte" este o planta er acee, cu tulpina de := % 3= cm inaltime. &n scop terapeutic se folosesc florile % 2rnicae flores &n cazuri mai rare se pot intre uinta si celelate parti ale cormului !tulpina, frunzele si radacina". )rogul are actiuni $emostatice, sudorifice, astringente, iritante si stimulative. Calendula officinalis !gal enele" este o planta er acee, inalta de 1= % 6= cm, ce creste in flora spontana, printre daramaturi, pe su garduri, pe terenuri parasite. +u raport farmaceutic, intereseaza florile % Calendulae flares % care se recolteaza fara codite, pe timp uscat si inflorit. )rogul contine un ulei eteric, calendulina, glicozizi, compusi triterpenici, mucilagii si gume. +e recomanda pentru proprietatile cicatrizante, sudorifice, actericide, usor sedative, coagulante, antiinflamatorii si antitric$omonotice. Planta poate provoca si intoxicatii la animale din cauza existentei saponozidelor triterpenice, dar tul urarile aparute !sialoree, voma, colici, diaree" se pot trata simptomatic destul de usor. C-nara scol-mus !ang$inare" este o planta perena er acee ce creste in zonele cu multa caldura. +e folosesc frunzele % C-narae folium % recoltate in lunile iunie % iulie, inainte de inflorire. )rogul contine cinarina, cinaropicrina !un principiu foarte amar", acizi organici si aminati, tanin si mucilagii. Poseda proprietati diuretice, fe rifuge, astringente, tonice amare, colagoge, coleretice si antimicro iene.
1*1

Cnicus enedictus !sc$inel" este o planta er acee, de cultura, cu o radacina verticala neramificata, continuata cu o tulpina erecta : % muc$iata, de aproximativ 1 m inaltime. +e utilizeaza partile aeriene % Carduil enedicti $er a % recoltate in timpul infloririi. )rogul este digestiv amar. Centaurea c-anus !al astrita" este o planta anuala, cu o inaltime de :=% 1== cm. Planta este comuna, intalnindu%se prin semanaturi de toamna sau este ruderala. infloreste in iunie % septem rie. +e folosesc florile marginale % C-ani faras % pentru continutul lor in su stante amare, alcaloizi si antocianidine avand actiune diuretica si digestiva. 2rctium lappa ! rusture" este o planta ienala. inalta de pana la 1 m, cu radacina puternica. +e intalneste printre daramaturi, prin terenuri necultivate, pe la marginea drumurilor si apelor si prin vai parasite. +e foloseste radacina % Bardanae radix % care contine inulina, un ulei volatil, glucoza, un, principiu amar, mucilagii, enzime, vitamine din complexul B, saruri de potasiu. )rogul se recomanda ca laxativ, diuretic, sudorific, depurativ, $emostatic, usor carminativ, antifurunculos, antiflogistic, coleretic si usor ruminator. 8eliant$us annuus !floarea soarelui" este o planta anuala inecunoscuta, oleaginoasa, originara din 2merica, avand o tulpina de pana la * m inaltime. +emintele sunt exal uminate si deose it de ogate intr%un ulei gras % 5leum 8eliant$i % cu valoare alimentara si medicinala !emolient, laxativ si excipient". Turtele de floarea soarelui au utilizari fura'ere. Taraxacum officinale !papadie" este o planta perena, cu rizom scurt si radacina pivotanta. Planta este ruderala, intalnindu%se peste tot. &nfloreste din aprilie pana in august. &n medicina se folosesc radacina % Taraxaci radix % sau frunzele % Taraxaci folium % recoltate primavara inainte de inflorire. )rogul contine un glicozid amar % taraxacina % si fitosteroli0 in frunze se mai gasesc in plus proteine, glucide, mucilagii, vitamineie 2, B, C, ),iar in radacina si tanin, inulina !6= ?", rezine, amidon, colina, acid cafeic si saruri de potasiu. +e recomanda ca drog eupeptic amar, diuretic, astringent si usor purgativ. Cic$orium int- us !cicoare" este o planta er acee perena, cu tulpina inalta pana la 1,: m. &nfloreste din iulie pana in septem rie, in scop terapeutic se poate folosi toata planta C$icorii $er a recoltata in timpul infloririi sau numai radacina 7 C$icoril radix 7 recoltata toamna tarziu. partea aeriana contine cicorina, colina, inulina, acid cicoric, iar radacina este ogata in tanin, un ulei eteric, za$ar, su stante amare, alcooli triterpenici, un ulei gras, pectine, rezine etc. )rogul se utilizeaza ca eupeptic amar si laxativ.

1*6

1.( ).(.(. C!ASA MONOCOT:!EDONATAE &nsumeaza aproximativ 4=.=== de specii de plante er acee, mai putin lemnoase, grupate in :1 de familii raspandite in intreaga lume. Geprezentantii clasei monocotiledonatelor se caraterizeaza prin prezenta unui singur cotiledon si prin structuri particulare. Gadacina principala dispare destul de timpuriu, fiind su stituita cu radacini adventive fasciculate sau firoase. 5 isnuit, tulpina este neramificata, aeriana sau su terana. Tulpina su terana caracterizeaza monocotiledonatele perene si poate fi adesea metamorfozata in rizorn, tu ercul sau ul . #runzele sunt de o icei intregi, nestipelate, sesile,alterne, cu teaca ine dezvoltata si cu nervatiune paralela sau arcuata. )e cele mai multe ori elementele invelisu$lor florale se numesc tepale, care alcatuiesc un invelis floral simplu. +amanta are endospermul ine dezvoltat, in care se acumuleaza amidonul, iar em rionul se gaseste localizat la una din extremitatile semintelor. Polenizarea se realizeaza prin intermediul insectelor sau cu a'utorul vantului. +u clasa 2lismidae. Cuprinde plante acvatice, multe din ele su merse, cu frunza $eteromorfe, aterne. 5rdinul 2limales. Geuneste reprezentanti acvatici si palustri,cu frunze $eteromorfe su merse si emerse. #amilia Butomaccae. Butomus um ellatus !rosateaua" se intalneste pe la marginea apelor. #amilia 2lismaceae . +unt plante acvatico si palustre, raspandite atat in zonele calde, cat si in cele temperate. +agittaria sagittifolia !sageata apei" este una din cele mai cunoscute alismacee. 5rdinul 8-droc$ariales 8-droc$aris morsus%ranae !iar a 7 roastei" este o planta natanta, cu frunze reniforme si lungi petiolate. +e intalneste prin altile de campie. <lodea canadensis !ciuma apelor" este o planta su mersa, ramificata cu frunze mici, ovale, cu filotaxie verticilata. #runza, din punct de vedere structural, este constituita din trei feluri de celule. 2ceste frunze servesc in
1*:

la oratoare pentru demonstrarea miscarilor de circulatie si de rotatie a claroplastetor. 5rdinul Na'ales &nsumeaza familii de plante palustre si acvatice, cu adaptari in apele dulci, salmastre etc. #amilia Potamogetonaceae. Potamogeton natans !lim a apei" se intalneste prin apele stagnante de la campie. 2re utilizari in piscicultura. #amilia Iosteraceae. Cuprinde specii $olarctice !su merse". Iostera marina !iar a de mare" se intalneste in apele litorale ale Marii Negre. #runzele plantei se utilizeaza la umplerea pernelor si saltelelor !zegras". +u clasa 9iliidae. &n linii generale, liliidele produc o gama restransa de principii active rezultate in urma meta olismului. +e cunosc insa si liliide din grupe sistematice inferioare care contin uleiuri eterice si glicozizi, foarte putine din ele fiind posesoare de alcaloizi. 5rdinul 9iliales. Cuprinde plante ier oase, perene, cu metamorfozari ale tulpinilor in rizomi, tu erculi sau ul i. +emintele sunt al uminate si contin amidon si protide. )in punct de vedere farmacologic, lilialele intereseaza datorita continutului lor in alcaloizi ca veratrina, sa adina, 'ervina, protoveratrina, dioscorina, glicozizi !convalatoxina, scilarena" si saponine !dioscina, peristifnina". #amilia 9iliaceae 2llium cepa !ceapa" este originara din 2sia de sud vest. 2llium sativum !usturoi" este o planta care se cultiva pentru ul ili !catei de usturoi". Bul ilii se recomanda ca drog eupeptic, anti$elmintic si $ipotensiv. @eratrum al um !stirigoaie" este o planta perena, cu rizom de culoare runa, de la care pornesc inferior radacini adventive de culoare gal ena. Planta este raspandita prin fanete umede, pe la margini de padure, prin poieni, in special la mari altitudini. lnfloreste in iunie august. &n medicina se folosesc rizomii si radacinile @eratri r$izoma et radix %, ele continand o serie de alcaloizi, cei mai importanti fiind protoveratrina si 'ervina !nu veratrina". Prezinta proprietati vomitive, ruminatorii, expectorante si antiparazitare externe. Consumata de animale in cantitati mari produce intoxicatii mortale.
1*3

Colc$icum autumnale ! randusa de toamna" este o planta perena care creste in zonele montane umede. &n pamant are un ul ca o ceapa. lnfloreste toamna dupa ce frunzele cad. +emintele % Colc$ici semen , care se recolteaza la deplina lor maturitate, contin alcaloidul colc$icina, precum si democolcina, tiocoic$icozida si alte su stance. )rogul are efect depresor asupra terminatiilor nervoase si totodata analgezic. +timuleaza peristaltismul intestinal. Planta ingerata in cantitati mari este toxica, moartea, in cazuri grave putand surveni c$iar in *%: ore. (rginea maritima este o liliacee care creste in 'urul Marii Mediterane. 2re doua varietati/ al a si rosie. Planta este perena, cu un ul mare, cu diametrul ce atinge 1= cm si cu greutatea de *%> ,g. )rogul este constituit din ul 7+cillae ul us 7 !varietate al a" se utilizeaza in medicina datorita continutului in principii cardiotonice care nu se cumuleaza in miocard !scilarena". in varietatea rosie s%a pus in evidenta scilarozida0 din acest drog se prepara si extractul numit "rosu ratitoxic de +cilla" cu calitati rodenticide aprecia ile. 9ilium candidum !crin al " este o planta originara din zona mediteraneana. +u teran poseda un ul solzos. &ntereseaza ul ii de crin al care contin su stante mucilaginoase. #amilia &ridaceae &ris germanica !stan'enel". &n scop medicinal, datorita continutului plantei intr%un ulei volatil se intre uinteaza rizomii 7 &ridis r$izoma 7, drogul avand calitati expectorante. &ris pseudacorus !stan'enel de alta" este o planta perena cu tulpina aeriana de 4=%1:= cm. Creste in locuri mlastinoase, pe langa ape lin curgatoare. Planta este toxica pentru animale. 2lte iridacee mai sunt/ Crocus moesiacus ! randusa de primavara", cu flori gal ene, Crocus anaticus planta foarte asemanatoare cu randusa de toamna. 5rdinul 5rc$idales !Microspermae" #amilia 5rc$idaceae. <ste singura familie a ordinului care cuprinde plante ier oase, perene, cu flori mari de pana la 1= cm in diametru0 unele flori se mentin pana la 1* saptamani. @anilla planifolia !originara din Mexic" este o liana lunga, agatatoare. Creste in padurile tropicale americane. <ste importanta pentru fructele sale0 drogul este stimulant, aromatic si afrodisiac.

1*4

5rdinul Bromeliales. Bromelialele sunt raspandite in zona tropicala a 2mericii, de la ses pana la altitudinea de 6.1== m. #amilia Bromeliaceae. +unt plante originare din 2merica Centrala side +ud. 2nanas sativus !ananas" si 2nanas comosus sunt plante care se cultiva si in 2frica tropicala, nu numai in 2merica. 5 planta da doar un singur fruct, de marime varia ila, in functie de varietate. )in fructele necoapte / prepara forme medicamentoase diuretice, expectorante, toni0. aromatizante etc. 5rdinul Iingi erales !+citaminales". &nsumeaza familii de plante er acee de talie ar orescenta. Iingi eraiele poseda uleiuri eterice si flavone. #amilia Iingi eraceae. Iingi er officinalis !g$im er" este o planta cultivata in 2sia si 2frica tropicala pentru rizomi Iingi eris r$iroma care sunt folositi in alimentatie, in calitate de condiment si in medicina, ca revulziv. #amilia Musaceae. Cuprinde plante tropicale, er acee, inalte. Musa paradisiaca ! ananier" are o tulpina falsa de pana la : m, terminata cu mai multe frunze mari, de *%6 m lungime si pana la =,: m inaltime. #ructele sunt ananele cunoscute si poseda proprietati de com atere a diareelor si a diverselor oli pulmonare. )in sucul de anane, prin fermentatie, se o tine vinul de anane, un tonifiant foarte un. 5rdinul Commelinales. Cuprinde plante er acee graminiforme raspandite in zonele tropicale si su tropicale. #amilia Commelinaceae. <ste cea mai importante familie a ordinului, ea cuprinzand 14 de genuri si aproximativ 3== de specii. Commelina tu erosa are un rizom ogat in su stante fainoase apreciate in alimentatie. 5rdinul C-perales. +unt plante er acee care cuprind o singura familie. #amilia C-peraceae. Ciperaceele insumeaza 4: de genuri si mai ine de 6.=== de specii raspandite pe tot ;lo ul, mai ales prin mlastini, mai putin prin pa'isti umede sau paduri. C-perus papirus !papirusul" creste prin altile si pe tarmurile Nilului. )in aceasta planta, vec$ii egipteni o tineau $artia de scris pentru $ieroglife !papirus". +cirpus !+c$oenoplectus" lacustris !pipirig" este de 1%1 m inaltime, ea crescand prin alti si pe langa rauri. 5rdinul ;raminales !Poales, ;lumiflorae" #amilia ;ramineae !Poaceae"

1*>

+u familia #estucoideae !Poaideae". 2ceasta su familie inmanunc$iaza cele mai importante cereale din zonele temperate si specii spontane comune in tara noastra. Triticum aestivum !grau" este o planta cultivata de la tropice pana in zonele nordice ale Pamantului, avand o valoare alimentara de exceptie. 2midonul de grau 7 2m-lum tritici 7 are utilizari atat ca medicament analeptic nutritiv, cat si ca excipient in receptura. 8ordeum vulgare !orz". 5rzul se cultiva pentru fura'area animalelor sau pentru scopuri industriale 7 la prepararea alcoolului si a erei. )in cariopsele decorticate se o tine arpacasul. 8ordeum distic$um !orzoaica" se aseamana cu orzul si se intre uinteaza in industrie si alimentatie. +ecale cereale !secara" este o graminee care datorita unui strat de ceara dispusa la suprafata intregii plante are o culoare verde 7 al astruie. +e cultiva pentru a fi folosita ca fura' verde si pentru productia de oa e, apreciate in alimentatie umana. 2vena saliva !ovaz" se cultiva pentru o tinerea unui nutret verde si pentru productia de oa e necesare alimentatiei omului care sunt ogate in amidon si vitamine. ;l-ceria aKuatica !mana apelor". Creste prin locuri mlastinoase, 1a marginea apelor statatoare sau a paraurilor lent curgatoare, in locuri cu mult mal. &nfloreste in iunie 7 iulie. Planta este foarte toxica pentru animale datorita continutului in su stance cianogene !aceste su stance toxice se gasesc in cantitate mai mare in lastarii tineri si in otava". )act-lis glomerala !golomat" este o planta perena, cu tufa rara, inalta de 3=%1*= cm. &nfloreste in iunie 7 iulie si creste pe soluri ogate, in poieni, prin pa'isti si in general in locuri ruderale. Planta se cultiva si pentru valoarea sa fura'era. Poa pratensis !firuta" este o planta perena, ier oasa, avand inaltimea de :=%>= cm. &nfloreste in mai 7iunie. Creste spontan prin poieni si pe la marginea drumurilor, in toata tara. +e cultiva cu scop fura'er. 9olium perene !rai 7 gras englezesc, gazon, zazanie" este o planta cu inaltimea de 6= 7 3= cm. Planta este spontana, intalnita prin locuri cu umiditate suficienta. +e cultiva ca planta fura'era sau ca planta decorativa, cateodata se pot intampla intoxicatii la ier ivore care consuma gazon in cantitati mari. P$leum pratense !timoftica" este o planta cu tufa rata, cu inaltimea de :=%A= cm. &nfloreste in iunie 7 iulie si creste pe soluri ine aprovizionate cu apa, in zonele nordice ale tarii noastre0 este o foarte una planta fura'era/

1*A

2grop-ron repens !pir" este o graminee cu rizom tarator si frunze lineare. Creste prin locuri cultivate si prin gradini si fanete. &nfloreste in iunie % iulie. Planta este utilizata su forma de infuzie *? si are actiune diuretica, mai ales rizomul 7 ;raminis r$izoma. P$ragmiles communis !stuf, trestie" este o graminee mare, care prefera apele stagnate, mai ales malurile lacurilor, uneori ale raurilor lin curgatoare. &nfloreste in august % septem rie. Plantele tinere pot fi folosite ca fura'e pentru taurine. 5r-za sativa !orez" este o planta anuala, originara din 2sia de <st. +e cultiva in toata lumea, iar la noi in tara in partea de sud. Cariopsele contin pana la >:? amidon % 2m-lum 5r-zae % care se utilizeaza ca excipient in farmacie si ca material de aza in industria de cosmetice. 5rezul este in acelasi timp un aliment de aza, mai ales in tarile calde. +u familia Panicoideae Panicum miliaceum !mei" este o planta originara din &ndia si 2sia centrala. #ructele decorticate se cunosc su denumirea de pasat. +etaria glauca !mo$or" este o planta anuala, cu inaltimea de 1=%3= cm. infloreste in iunie%iulie. Planta verde se poate folosi ca fura', dar inflorescenta uscata poate determina leziuni ale mucoasei ucale. +u familia 2ndropogonoideae. <ste constituita din specii deose it de importante pentru economie0 au talie mare. Iea ma-s !porum " este cereala a doua ca importanta economica dupa grau. 2midonul de porum % 2m-lum ma-dis % are utilizari asemanatoare celui de grau, iar stigmatele, matasea de porum % Ma-dis +tigmata % se folosesc ca drog diuretic si colagog. +orgum $alepense !sorg" este o planta perena,,inalta de 1==%1>= cm. Planta este o uruiana de cultura si ruderala, crescand prin sudul tarii. &n stare verde este toxica0 daca planta este murata sau uscata devine netoxica. +orgum sudanense !iar a de +udan" este o planta anuala fura'era, care creste prin infratire, dand tufe inalte. Tulpinile ating * m inaltime si =,: % 1 cm grosime, sunt pline si poarta 1=%*= frunze aspre, violacei la aza. &ar a de +udan este o planta fura'era una, care se cultiva pentru masa verde cu precadere in sudul tarii noastre0 da un fan de una calitate si se poate folosi si dupa insolizare. &n anii secetosi, iar a de +udan da cele mai une productii comparativ cu celelalte plante fura'ere anuale.

11=

+acc$arum orficinarum !trestia de za$ar" este o planta perena, originara din &ndia orientala, cu o inaltime de pana la *%1 m care se cultiva in zonele tropicale pentru extragerea za$arului din maduva. Prin distilarea melasei de trestle de za$ar. se o tine alcool etilic, restul folosindu%se ca fura'. +u familia Bam usoideae. <ste alcatuita din plante graminee, inalte pana la 6= m. Bam usa arundinaceae ! am us" este un taxon al regiunilor tropicale. 5amenii folosesc in intregime aceasta planta/ rizomii au intre uintari astringente, iar lastarii tineri se folosesc in tratamentul gastroenteritelor. +u clasa 2recidae !+padiciflorae" 5rdinul T-p$ales #amilia T-p$aceae T$-pa latifolia !papura" vegeteaza prin ape stagnante sau lin curgatoare. Gizomii plantei sunt ogati in amidon, grasimi si su stante proteice. #runzele se pot folosi su forma de fura' inzilozat. 5rdinul 2rales #amilia 2raceae. #amilia cuprinde 1== genuri cu peste 1.:== de specii raspandite mai ales in zonele tropicale din 2merica de +ud si &ndonezia. )in punct de vedere al compozitiei ioc$imice, araceele contin saponine, glicozizi si uleiuri eterice. 2corus calamus !o ligeana" este o planta at carei rizom este tarator, lung de 1=%:= cm, gros ca degetul mare, de culoare rosie% runa si cu foarte multe radacini adventive, incalcite. )upa ce se usuca, rizomul se coloreaza in gal en 7 roz si devine aromatic. Creste pe terenuri umede, inunda ile, prin mlastini, cu precadere in zona Timisoarei si Bi$orului. &ntereseaza rizomul 7Calami r$izoma 7 recoltat in aprilie 7 mai sau toamna tarziu, care contine un ulei volatil, cineol, amidon, tanin, acorina !un principiu foarte amar" si se utilizeaza in consecinta. )atorita prezentei azaronei, rizomul are si actiune insecticida. 2rum maculatum !rodul pamantului" este o planta ier oana care se intalneste prin paduri. 2re un rizom ul os care se valorifica pentru continutul sau in saponine, aroina, amidon, mucilagii si alte su stante0 de asemenea are si calitati anti$elmintice, vulnerare etc. #amilia 9emnaceae. +unt plante er acee acvatice, foarte mici, cu o tulpina metamorfozata ca o frunzulita lenticulata, de la care, de pe fata ventrala, pornesc una sau mai multe radacini mici cateodata acestea lipsind. 2cesti taxoni se mai numesc si lintite si sunt raspandite in toata lumea. Pot fi folosite ca fura'e pentru pasari si porci. Pestii fitofagi le consuma.

111

5rdinul 2recales !Palmales". in aceasta grupa sunt cuprinsi palmierii 7 plante lemnoase tropicale. +unt raspandite in principal in regiunile calde si umede ale Braziliei, Cu ei, coastelor orientale si occidentale ale 2fricii, in Madagascar, in sudul &ndiei si in nordul 2ustraliei. Palmierii se caracterizeaza printr%o tulpina columnara de 1:%*= m inaltime, neramificata, formata din internoduri scurte, prin frunze mari la nivelul varfului tulpinii prevazute cu o teaca ine dezvoltata. #ructele sunt ace sau drupe si prin seminte li ere sau lipite de pericarp. )in punct de vedere ioc$imic, palmierii sunt ogati in lipide si glucide. #amilia 2recaceae. <ste unica familie a ordinului. 2reca cafec$u este un palmier, originar din 2sia si 5ceania, inalt de pana la *= m. +amanta 7 2recae semen, numita astfel si "nuca de 2rec", le ogata in alcaloidul arecolina ce prezinta proprietati anti$elmintice, acid arecatanic si cite su stante. Copernicia cerifera, palmier din Brazilia, are la suprafata frunzelor un strat de ceara care dupa recoltare se foloseste la fel ca si ceara de al ine 7 ceara de Carnau a. P$oenix dact-lifera !curmal" creste in oazele deserturilor. Planta se cultiva pentru fructele sale ! ace" comesti ile, cu continut ridicat in za$aruri.Pe langa valoarea lor alimentara. fructele au si calitati astringente ,diuretice. Cocos nucifera !cocctier" se cultiva in toate zonele tropicale, in special in regiunile Morale oceanice. Cocotierul este originar din 2sia meridionala si atinge inaltimea de 1= m. Toate partile plantei sunt folosite in diverse scopuri/ constructii, impletituri, auturi alcoolice !din seva florescentei fermentata se o tine "vinul de Palma"" alimente.

11*

ARA!E!A INTRE DICOTI!EDONATE SI MONOCOTI!EDONATE &n rezumat, caracterele principale ale acestor doua clase de angiosperme sunt urmatoarele/ % dicotiledonatele au un em rion prevazut cu doua cotiledoane, pe cand monocotiledonatele numai cu un singur cotiledon0 % la dicotiledonate radacina principala persista, pe cand la monocotiledonate dispare sau se atrofiaza0 % dicotiledonatele au tulpina aeriana ramificata, iar monocotiledonatele neramificata, tulpina su terana fiind metamorfozata in rizom, ul sau tu ercul0 % la dicotiledonate, fasciculele li ero%lemnoase sunt dispuse pe unul sau mai multe cercuri, la monocotiledonate sunt imprastiate neregulat0 % la dicotiledonate, frunzele au o teaca sla dezvoltata, o nervatiune palmata sau penata si stipele, pe cand la monocotiledonate, frunzele au o teaca ine dezvoltata, o nervatiune paralela sau arcuata si suntlipsite de stipele0 % a dicotiledonate, semintele sunt lipsite de endosperm din cauza consumarii acestuia de catre m rion in timpul dezvoltarii sale, in timp ce la monocotiledonate, semintele poseda un endosperm ogat in amidon.

111

CA ITO!U! & #EOBOTANICA !ANTE!OR TO$ICE SI MEDICINA!E 2.". &egetatia -e #lo/ ;eo otanica este stiinta vegetatiei care studiaza gruparile de plante existente pe Pamant, in stransa legatura cu factorii de mediu la care sunt adaptate. Comunitatile de plante !fitocenozete" nu sunt singulare, ci in asociatie cu alte grupari de vietati0 deci fac parte integranta din iocenoze. <le reprezinta o componenta analitica a complexului iotic alcatuit din plante, animale si microorganisme aflate in concurenta intr%un mediu determinat, realizandu%se astfel dezvoltarea evolutiva a iosferei. Gaspandirea comunitatilor de plante pe glo este supusa legii generale a zonalitatii care reprezinta succesiunea teritoriala a vegetatiei in forma de fasii alungite pe !in directie est % vest"0 zonarea este dependenta de sc$im area treptata a fuxului radiatiei solare de la ecuator la poli, fenomenul determinand in primul rand zonarea climatului si apoi a florei, formei, solului etc. #iecare zona de vegetatie se caracterizeaza in primul rand printr%o vegetatie zonala, adica acele comunitati de plante care sunt specifice prin aptarile lor macroclimatului zonei respective. &n cadrul fiecarei zone exista niste su zone in care factorii locali devin preponderenti avand drept consecinta formarea unei vegetatii diferite de cea zonala, vegetatie ce poate fi/ vegetatie extrazonala !formata din comunitati specifice zonelor vecine de la nord sau de la sud", vegetatie intrazonala !este constituita din comunitati de plante care nu apar nicaieri ca zonate, dar care se dezvolta in conditiile speciale ale unei zone", vegetatie azonala cuprinde comunitati ce nu sunt nicaieri zonate, ele aparand in mai multe zone, in conditii locale speciale". Gaspandirea comunitatilor zonale pe Pamant este influentata si de eta'are. Cresterea altitudinii in situatia unui masiv sau lant de munti, duce la scaderea treptata a temperaturii si a umiditatii, deci sc$im area altitudinii determina modificari ale climatului si ale aspectelor de vegetatie.

116

Prin eta' se intelege o fasie de vegetatie anumita care se formeaza intr% un teritoriu muntos sau deluros, intre altitudini determinate. @egetatia eta'elor poseda anumite particularitati care o deose esc de vegetatia zonala analoaga0 acestea sunt date de conditiile speciale de lumina si de miscare a aerului si de radiatiile calorice. @ariatia poseda particularitati si in functie de longitudine, aparand modifcari ale comunitatilor de plante in primul rand datorita influentei masive a oceanelor care indulcesc foarte mult climatul prin efectul temperator al imenselor mase de ape acestea incalzindu%se si racindu%se mai mult decat uscatul si in al doilea rand influenta continentelor, in sens invers, din ce in ce mai pregnanta cu cat distanta de la tarm spre interior se mareste. &n concluzie, vegetatia ca fenomen geografic se modifica pe glo intr% un sistem de referinta tridimensional/ in functie de latitudine !zonare", de altitudine !eta'are" si de longitudine. 2.".". 5ona -adurilor tro-icaie -lu*iale0 *esnic *er+i <ste zona cea mai umeda, cu ploi care cad mai ales dupa amiaza su forma de averse scurte, dar intense. 2ici, vegetatia este luxurianta !paduri tropicale virgine". Nu exista periodicitate climatica, periodicitatea fiziologica fiind autonoma, inflorirea plantelor nu este generala, ci izolata. )esi vegetatia este luxurianta, pare paradoxal, dar solurile sunt acide !p8 6,: % :,:" si foarte sarace in su stante nutritive. 2devarata sursa nutritiva se gaseste in fitomasa supraterana. Plantele moarte, frunzele care cad etc. sunt rapid mineralizate, su stantele minerale astfel aparute fiind a sor ite imediat de radacinile superficiale. Circuitul rapid al materiel permite de aceea mentinerea si perpetuarea pe acelasi sol a padurii virgine timp de milenii. +tratul ar orilor este alcatuit dintr%un numar mare de specii !6= % 1== speciiQ$a" apartinand catorva familii dintre care se disting 1 straturi/ un strat superior, unul mi'lociu si unul inferior. @arsta ar orilor este greu de determinat deoarece nu se identifica inele anuale, lipsind anotimpurile. Neexistand o periodicitate climatica, nu poste fi vor a de o inflorire generala, ci de una izolata, neo serva ila. <ste interesant de aratat ca ar orii proveniti din zone temperate % !mar, par, fag ste'ar etc", plantati in regiuni muntoase ecuatoriale isi pierd dupa un timp periodicitatea caracteristica, astfel incat un astfel de copac poseda in acelas timp ramuri fara frunze, ramuri cu frunze incipiente, ramuri cu flori si ramuri cu fructe. )eoarece in padurea tropicala virgina se duce o lupta intensa pentru a'ungerea la lumina, alte forme de viata vegetala %liane si plante epifite % prezinta adaptari speciale.
11:

9ianele cresc rapid in lungime si se incolacesc usor de ar ori, emit clerar si ramuri de rezemare in interiorul coroanei ar orilor0 este cazul la palmierul urcator Calamus rotang si la lianele din genul Gu us. Plantele epifite ating stadiul de germinare pe ramurile ar orilor la inaltime, unde exista lumina0 acestea a sor apa numai pe timp de ploaie pe care o consuma foarte economic. #erigile epifite isi creaza clera un sol propriu din provenir din detritusurile in frunzele lor ca niste palnii !ex. 2splenius nidus" sau in frunzele cu forma de nisa !ex. Plat-cerium sp". &n aceste paduri se intalnesc si plante semiepifite !in special aricaceae" care germineaza in sol si apoi cresc ca liane0 tulpina inferioara moare si planta se transforma in epifite0 ramanand in contact cu solul numai prin radacini adventive aeriene !ex. unele specii de #icus". <xista o dezvoltare interesanta aparuta la unii ar ori numiti ar ori sugrumatori % de exemplu unele specii de Clusia, de Metrosideros, de #icus. 2ceste specii germineaza ca epifite pe o ramura de ar ore, apoi, lastarul mic emite o radacina in 'os ca o retea in 'urul ar orelui gazda, care se ingroasa rapid sugrumandu%1 treptat. )upa aceea ar orele moare si putrezeste, iar dezvoltarea ulterioara a noii plante poate fi uriasa0 numai palmierii sunt mai greu de sugrumat deoarece ei nu au o crestere secundara ca la dicotiledonate, numai ca dezvoltarea coroanei ar orelui sugrumator va um ri dupa un timp coroana acestora. Gegiunile montane ecuatoriale si tropicale se caracterizeaza tot prin luxurianta si epifitism datorita umiditatii crescute. )intre plantele epifite sunt de amintit licopodialele, ferigile si musc$ii, epifitele termofile cu flori diminuand, musc$ii atarna pe ramuri ca niste perdele, plini cu apa su forma de piceturi. 9imita superioara a vegetatiei este considerata la 6.6== % 6.:== m altitudine, unde media anuala a temperaturii este de aproximativ L 1 R C. Ca reprezentanti otanici ai acestei zone mai mentionam cafeaua si ceaiul. Coffee era ica !ar orele de cafea" !#amilia Gu iaceae, 5rdinul Gu iales". <ste un ar ust de *%1* m, originar din <tiopia, de unde a fost introdus in 2sia de +ud si 2merica de +ud. #runzele sunt opuse si persistente. florile, de tipul :, mici, al e, sunt grupate in inflorescente, la nodurile ramurilor si la su suoara frunzeior. fructul este o drupa, la inceput verde, apoi rosie si violeta, in mi'loc cu * sam uri, fiecare cu cate o samanta. peretele sam urelui este mem ranos. )upa un proces de fermentare, semintele devin " oa e de cafea", care contin alcaloidul cafeina, cu efecte stimulatoare asupra sistemului nervos.
113

T$ea c$innensis !ceaiul" !#amilia T$eaceae" <ste un ar ust de 1%* m, originar din C$ina, de unde s%a raspandit !ca planta de cultura" in tarile tropicale si su tropicale din 2sia si 2merica de +ud. #runzele sunt alterne, ovale, dintate si persistente. #lorile sunt mari, al e, sla odorante. )upa culegere, frunzele de ceai sunt lasate sa fermenteze, apoi sunt supuse la alte prelucrari pana cand a'ung in stadiul in care se consuma. <le contin, teina, care este un stimulent al sistemului nervos. 2.".(. 5ona tro-icala cu -loi de *ara <ste acea zona care se afla mai la nord si mai la sud de ecuator, ce prezinta doua anotimpuri si anume/ un anotimp ploios si calduros si unul secetos si racoros. &n anotimpul secetos si racoros plantele se gasesc intr%o perioada de repaus. Padurile sunt semi % vesnic verzi, ele fiind constituite in cadrul stratului superior din ar ori cu frunza cazatoare, iar in straturile inferioare, plantele prezinta specii cu frunze persistente, vesnic verzi. &n aceasta zona, pe terenurile nisipoase si lutoase se gaseste o vegetatie denumita savana. Pe solurile pietroase domina tufarisul spinos, iar in apropierea desertului predomint gramineele sau pot aparea ar usti intr%o zona de semidesert. 2ceasta vegetatie este importanta deoarece constituie o importanta sursa alimentara pentru multe animale exotice. @egetatia in savane este reprezentata in principal de graminee, cu sau fara ar ori sau ar usti. 2r orii pot fi grupati, dar si asa sunt dominati de graminee astfel incat nu se poate vor i de paduri de savana !ar tre ui ca ar orii sa fie dominanti". )in @enezuela pana in Colum ia, pe malul stang al fluviului 5rinoco, exista savane de lungime de peste 1.=== ,m si latime de 6== ,m0 acestea prezinta un anotimp uscat, carcteristic. 2ceste savane numite "&lanos" sunt tipice, vegetatia fiind formata din graminee inalte de circa := m si ar ori mici imprastiati, cu frunze cazatoare !ex/ Curatella, BoCdic$ia, B-rsomina etc". @egetatia "&lanos" care creste numai pe grindurile de mal din apropierea marilor fluvii este inundata frecvent. &n 2frica, in zonele inundate se intalnesc ar ori ce cresc pe cui urile mari, conice, ale termitelor !care au fost parasite de acestea", zona numindu%se "savana de termite".

114

&n zonele de pla'e se intalnesc "mangrovele" care in timpul fluxului sunt acoperite aproape in totalitate !raman vizi ile la suprafata apei doar coroanele ar orilor", iar la sfarsitul refluxului aparand paduri litorale intregi. "Mangrovele" sunt ar ori, ce apartin la aproximativ *= de specii, ele dezvoltadu%se optim in 'urul ecuatorului, in &ndonezia, Noua ;uinee si #ilipine. <ucal-ptus glo ulus !eucalipt" !#amilia M-rtaceae, 5rdinul M-rtales" 2r ore inalt, ce poate atinge 1:: m. Cultivat in mi'locul #rantei, nu depaseste 1= m. 2re corola lignificata, frunze persistente, flori mici, verzui. #ructul este o capsula, care se desc$ide in 1%: valve, iar semintele sunt mici lipsite de endosperm. 2r orele are o crestere foarte rapida !: m pe an". )in scoarta lui se extrag tananti. ;landele frunzelor de eucalipt secreta uleiuri eterice. )in uleiul de <. glo ulus se extrage eucaliptolul, o su stanta lic$ida incolora, uleioasa, cu miros de camfor si de mentol. <ste utilizat ca antiseptic al cailor respiratorii si ca modificator al secretiilor ron$ice. Cinc$ona officinalis !ar orele de c$inina" are scoarta ogata in alcaloizi cu proprietati rredicinale deose ite !c$inina,c$inidina". Traieste 7 spontan % in padurile ecuatoriale din 2nzi si % in plantatii % in conditii climatice asemanatoare din 2sia. 2.".). 5ona arida su/tro-icala %deserturi' )eserturile sunt zone aride unde evaporarea potentiala depaseste canititatea anuala a precipitatiilor si unde lipseste perioada rece de iarna. &n aceste zone, aria covorului vegetal este redusa realizandu%se astfel un ec$ili ru fata de cantitatea de precipitatii0 aspectul de desert nu este dat de plante ci de caracteristicile rocii care este nuda. = caracteristica importanta a deserturilor este aceea ca pe masura cea riditatea creste, suprafata , de transpiratie a plantelor se reduce invers % portional cu dezvoltarea radacinilor. &n aceasta zona se cultiva o multitudine de plante importante din punct de vedere economic/ palmierul de cocos, papaia, ar orele de camfor, ar orele de cafea, atatul, ma$onul etc0 care folosesc ca sursa de apa panza freatica situata aproape de suprafata solului. Iona reprezinta si o vegtatie constituita din specii suculente care prezinta dispozitive de acumulare a apei, aceasta rezerva este consumata cu multa economie in timpul secetei !2gare, 2loe, cactusi etc".

11>

+unt descrise mai multe tipuri de deserturi, astfel/ % deserturi cu doua anotimpuri ploioase % +onora din sudul 2rizonei si nordul Mexicului %Baroo si Namaland in sudul 2fricii % deserturi cu ploi de iarna % +a$ara de nord % Mo$are % in California si vestul 2ustraliei % deserturi fara ploi 7 +a$ara centrala % deserturi cu ploi 7 +a$ara de sud % +udan % Nami Iona dintre desert si zona cu ploi de iarna se caracterizeaza prin prezenta unei vegetatii difuze. in nordul +a$arei exista/ % specii lemnoase 7 2rtemisia $er a 7 al a, 9-geum spartum % ar ori izolati 7 Pistacia atlantica, Duniperus p$oenicea in California cresc 7 2rtemisia califirnica, +alvia sp. in regiunea mediteraneanK se mai intalnesc astazi 7 Huercus su er, H. coccifera, Ceratonia siliKua !roscovul" si un singur palmier 7 Pinus $alepensis !pinul de 2lep" deoarece aceasta zona a fost defrisata si pasunata. inainte aici cresteau Huercus ilex !ste'ar de piatra", ar usti 7 Pistacia lentiscus, Buxus sempervirens0 liane din genurile Clematis si 9onicera, un strat ier os din 7 2sparagus acutifolius % in zona nu cresteau musc$i. &n 2ustralia, compozitia tufarisurilor este determinata de incendii, dupa acestea prima planta care infloreste este ar orele Jant$orr$oea dupa care apar primii lastari . Primele plante de 2ctinostro us, Ban,sia si c$iar <ucal-ptus regenereaza dupa foc. 2ceste plante se mai numesc si pirofite, adica se inmultesc numai dupa incendii % in alte conditii fructele lor lemnoase nu s%ar putea desc$ide. )e aici rezulta importanta incendiilor provocate de traznet in aceste zone. 2.".1. 5ona -adurilor de ar/ori cu frun+e ca+atoare 2ceasta zona este prezenta in climatul temperat de pe toate continentele. <ste caracterizata prin veri calduroase si secetoase si ierni aspre., Pe langa cele doua anotimpun amintite, mai exista doua % primavara0 si toamna % iar precipitatiile de pe intregul an sunt suficiente pentru dezvoltarea normala a plantelor.

11A

Padurile cu procent mare de fag si ste'ar, paduri de foioase 7 sunt cel mai des intalnite in zona temperate0 zona din care face parte si tara noastra #agus silvatica 9. !fag" 2r orele poate a'ungee pana la 1: m inaltlme. Trunc$iul are scoarta neteda, cenusie 7 al icioasa. #runze ovale pana la elipticie, pe margini dintate !ondulate", gla re, dar ciliate pe margini. #lori unisexuate monoice. #lorile mascule sunt dispuse in amenti glo ulosi, cu un periant simplu, paros, din :%3 lacinii unite la aza si >%1* stamine. Cele femele, cate una sau grupate cate doua, sunt incon'urate de un involucru format din numeroase ractee unite, cu ovar inferior, tricarpelar. #ructul !'ir" este o ac$ena trigona invelita de o cupa tepoasa cu 6 valve. #ormeaza paduri curate !fagete" sau se gaseste in amestec cu alte foioase si rasinoase. Dirul este comesti il. 2.".2. 5ona -adurilor de conifere Iona caracteristica regiunii su arctice, oreale. Padurile de conifere se dezvolta si in eta'ul montan al zonei temperate ! rad, molid, pin, tisa etc". 2 ies al a Mill ! rad al " !#amilia Pinaceae, 5rdinul Coniferales" 2r ore rasinos drept, cu coroana adesea piramidala, monoic. #runze persistente, dispuse pe doua randuri in acelasi plan, cu aza latita in forma de disc. #lorile masculine in forma de amenti, cu numeroase stamine. Cele femele sunt niste conuri erecte, cu numeroase carpele solzoase, ce poarta la aza * ovule si mai tarziu * seminte. )upa coacere, solzii cu semintele sunt eliminate, pe ramura ramanand numai axul. Gamurile tinere sunt cenusii sau run%roscate, pu escente. Pinus silvestris !pinul" 2'unge pana la := m inaltime. 2re tulpina si ramurile rosii 7 caramizii. #runzele sunt lungi de 6%4 cm, grupate cate doua, de culoare verde al astruie sau verde 7 cenusie. Traieste in eta'ul montan sau su alpin, uneori pe colinele inalte. )in lemn se o tine c$inorozul 7 funinginea de rad, tere entina, colofoniul si gudronul.

16=

2.(. &egetatia tarii noastre &ntereseaza vegetatia zonala % pe latitudine 7 si vegetatie eta'ata % pe altitudine. 2.(.". &egetatia +onala si etaAata 2.(.". 5ona de ste-a <ste zona fara paduri, cu ar ori rezleti si cu multi ar usti. 2ici se incadreaza Baraganul si partea centrala si sudica a )o rogei, unde solul este foarte fertil pentru agricultura. 5 mare raspendire o au gramineele intre care se gesesc diferite plante ier acee !firuta, a siga, paiusul etc.". #ormele de relief sunt reprezentate in special de dealuri, iar conditiile climaterice sunt favora ile dezvoltarii padurilor. 2cestea sunt reprezentate in special prin ste'ar !Huercus ro ur" si gorun !H. petracea". &n luminisuri se dezvolta o vegetatie ogata in graminee, ciperacee si leguminoase, cu importanta mare in fura'area animalelor sal atice si rumegatoare". &n vegetatia zonei cresc un numar mare de plante medrinale 7 crusan, iar a de negi, sunatoare, lemn dulce 7 etc, precum si plante toxice parul lupului, iar a fiarelor, partita etc. @er ascum p$lomoides 9. !lumenerice, coada vacii" +pecie ienala, ro usta, cu tulpina inalta pana la 1:= cm, simpla !rar ramificata", cenusie sau cenusie 7 gal ena din cauza perilor. #runzele azale cu lim a de 1=%1= cm lungime si 6%1= cm latime, sunt eliptice, catifelate, caroase !cu peri stelati, eta'ati". #lorile gal ene formeaza o inflorescenta lunga, formata din grupe de cate *%A flori, la su suoara racteelor. Caliciul este divizat in : lacinii, corola gal ena, cu : lo i, are un tu foarte scurt0 cele : stamine sunt inegale si concrescute cu corola0 ovarul are un stigment , dilata fructuleste o capsula. &nfloreste in perioada iunie% august. Prezinta mai frecvent in partea sudica a tarii, in locuri insorite, uscate, de%a lungul drumurilor, in taieturi de copaci. este planta medicinala, de la care se utilizeaza florile !#lores @er asci", care contin un drog cu actiune expectoranta. +e valorifica si florile de @. t$apies, @. t$apsiforme.

161

2.(.".(. Sil*oste-a <ste o zona de trecere de la stepa propriu%zisa la cea de padure, unde se intalneste o vegetatie ier oasa si poduri !indeose i de ste'ar". +ilvostepa este prezenta de%a lungul )unerii in partea vestica a tarii si in sudul si nord% estul Moldovei. Pe langa diferite specii de ste'ar, se mai intainesc/ ulmul, teiul, frasinul, carpenul, alunul, paducelui etc. Tilia cordata Moli !tei" 2r ore cu coroana glo uloasa%conica. #runzele, ovale, simple, intregi cu stipele caduce. #lori $ermafrodite actinomorfe, dispuse in inflorescenta !dic$azii", insotite de ractee cu care concresc. #loarea are : petale si numeroase stamine !:%1=" li ere, ovar unilocular superior. #ruct capsular, cu peretii moi, usor comprima ila. &nfloreste in iunie%iulie. <ste o planta medicinala, de la care se foloseste inflorescenta, cu sau fara ractee !#lorea Tiliae, cum racteis sau sine racteis". +e pot valorifica si florice de la tomentosa !tei al , argintiu", T. grandifolia !tei cu frunze mari". +u forma de infuzii, are proprietati sudorifice si expectorante. <ste diuretic. 2.( ".). 5ona forestiera <sentele forestiere de la noi se eta'eaza dupa altitudine si relief, urcand de la campie pana la 1.>==m. )upa altitudine se imparte astfel/ 2.(.".).". EtaAul %su/+ona' steAarului +e intinde de la nivelul sitvostepei pana la atitudinea de 1==%:== m. vergetatia ier oasa a padurilor din acest eta' este destul de saraca in specii, cele mai frecvent intalnite fiind ferigile si musc$ii. Pe acolo pe cand padurea este mai rara, cresc unele plante medicinale cum sunt/ alinul, ienuperul etc, dar si unele specii toxice cum sunt % omagut, steregoaia etc. )intre plantele medicinale prezente in acest spatiu, mentionam lemnul dulce. ;l-c-r$iza gla ra 9 !lemnul dulce" !#amitia 9eguminosae, 5rdinul 9eguminosales" +pecie perena, cu rizom puternic din care se dezvolta stolonii lungi de 1%* m si radacini de aceeasi lungime si groase de * cm, de culoare gal ena in interior, fi roase si lungi. Tulpina inalta de 1,: !*" m poarta frunze impiripenat compuse si inflorescente de lungimea frunzelor. #lori violete papilonate. #ructul este o pastaie de cca *,: cm, gla ra, pieloasa, infloreste in mai % iunie. Creste pe coline aride, ier oase. +e folosesc rizomii

16*

radacinile, care contin doua categorii de principaii activi. 2u utilizare terapeutica du la, ca expectorant si laxativ. 2.".).(. EtaAul fagului +e intinde intre 1== % :== m si 1.:== m altitudine, dar predomina la altitudinea de :== 7 A== m, cu specia de fag, insotit de gorun, paltin, frasin, tei, etc. &n poieni vegetatia este foarte ogata, predominand leguminoasele si gramineele. &n aceste pa'isti exista si multe plante medicinale reprezentate de ciu otica cucutui, fierea pamantutui etc precum si plante toxice ca/ randusa de toamna, etc. )intre plantete ier oase medicinale citam fierea pamantutui. Centaurium um ellatum ;ili . !fierea pamantutui, tintaura" +pecie anuala sau ienala, cu tulpina inalta de pana la 6= cm, foarte su tire !* mm", tetramuc$iata, simpla sau ramificata numai in partea superioara. #runzele de la aza tulpinii se usuca in perioada infloririi, celelalte sunt opuse, oval atungite, gla re. &nflorescenta este o cima ipara/ florile gamopetale roze sau rosietice, rar al e. #ructul este o capsula circulara. Toate partile plantei sunt amare. &nfloreste in iunie%iulie pana in toamna, Prezenta in poieni de paduri, livezi, fanete umede, de la campie pana in zona su alpina. +e foloseste toata partea aeriana a plantei. <xtractul spos, sau $idro 7 alcoolic, cu gust foarte amar !contine principiile amare/ eritrocentaurina si eritaurina", este un tonic pentru sta ilirea apetitului. +e foloseste si in tratamentul gastritelor cronice. 2.".).). EtaAul .olidului +e intinde de la limita superioara a fagului pana su raul su alpin 11== m altitudine". <xtensiunea cea mai mare a molidisurilor este in nordul Capatilor 5rientali. &n aceasta su zona predomina molidul !Picea excelsa", apoi radul !2 ies al a" si pinul !Pinus silvestris". Tot aici creste afinul, zmeurul, agrisul. Picea excelsa !9." Iin,. !molid" !#amilia Pinaceae, 5rdinul Coniferates" 2r ore rasinos, monoic, drept, cu frunze aciculare, persistente. #lorile mascule sunt amenti, cele femele sunt conice !conuri de 1= 713 cm", cu numeroase carpele solzoase, care poarta * ovule la aza, din care vor rezulta * seminte. #runzele sunt ascutite. Gamurile tinere sunt rune 7 rosietice.

161

2.(.".).1. EtaAul Anea-anului <ta' su alpin, care incepe la limita superioara a su zonei molidului !1.>== m" si se intinde pana la *.*== m altitudine. @erile sunt foarte ploioase, dar apa nu se acumuleaza in sol, ea scurgandu%se la vale. +pecia dominanta este 'neapanul, care creste alaturi de g$intura gal ena, omag etc. Printre plantele prezente aici este amintit ienuperul pitic !'uniperus si irica", u'orul de munte !G$ododendron ,otsc$-i", afinul, merisorul de munte etc. Pinus montana !'neapan" !#amilia Pinaceae, 5rdinul Coniferales" 2r ust care creste in tufisuri dese, cu ramurile stram e, ce se ridica pana la 1 m. #runzele au culoarea ier ii. Conurile au 1%6 cm lungime si sunt aproape sesile. 2ripa semintelor este de *%1 ori mai mare decat samanta. &n frunzele de 'neapan se gaseste un ulei volatil care contine alcooli terpenici si esterii lor. (leiul de tere entina prezinta actiune locala, produce $iperemie, find folosit indeose i in medicina veterinara, ca ru efiant. G$ododendron ,otsc$-i +im, !smirdar, <ricaceae, 5rdinul <ricales" u'or de munte" !#amilia

+mirdarul este un ar ust cu flori rosii sau roze, placut mirositoare, grupate in raceme, cu lastari taratori si ramuri ridicate. frunzele contin su stante tanante. creste pe crestele muntilor, prin locuri stancoase din eta'ul alpin. 2.(.".).2. EtaAul -aAistilor al-ine %ste-a rece' &n eta'ul alpin superior !peste *.*== m", vegetatia lemnoasa pitica reuseste sa traiasca. 2ici domina stepa rece, cu amestec de graminee, ciperacee si alte plante viu colorate. Pa'istile sunt foarte intinse, plantele sunt mici, vivace si ine adaptate la conditiile grele de mediu. 2ceasta vegetatie este valorificata satisfacator prin pasunat cu ovine in timpul verii % trans$umanta.

166

9entopodium alpicium !floarea de colt, floarea reginei" ! #amilia Compositate, 5rdinul 2sterales". Planta ier acee, perena, cu inflorescente in capitulele, incon'urate de numeroase ractee al e, paroase, florile periferale ,cele centrale sterile. #runzele al lanate, radiatiforme. Creste pe stanci calcaroase,la noi este ocrotita de lege. 2.(.(. &egetatia intra+onala 2.(.(.". &egetatia nisi-urilor &n tara noastra se disting doua zone cu doua feluri de nisipuri litorale si continentale. )intre plantele medicinale ce cresc pe sol nisipos pe litoraiul Marii Negre este important de mentionat carcelul. <p$edra distac$-a 9. !carcel" !#amilia<p$edraceae 5rdinul ;netales". 2r ust din su increngatura ;imnosperme, cu tu&pini verzi, ramificate, noduroase, frunze mici, in forma de solzi. #lori unisexuate, cele mascule dispuse in armenti, cu *%> stamine fiecare si cu un perigon tu ulos, pielos/ cele femele, cate 1%* intr%un verticil. <ste planta dioica. #ructul este o aca falsa, rosie, cate 1%: la un nod. <ste planta medicinala, care contine alcaloizi, printre care efendrina. +e utilizeaza in tratamentul olilor cailor respiratorii, ca 8er a <p$edrae. Creste pe terenuriie nisipoase din )o rogea si Transilvania. 2cum, zonele nisipoase din tara noastra au fost impadurite cu Go inia pseudacacia !salcam" si cu livezi si vii. 2.(.(.(. &egetatia saraturilor +araturile sunt terenuri de campie cu concentratie mare de saruri. 9a un p8 4,: 7 > cresc asociatiile de Puccinellia distans !iar a de saratura". 9a concentratii mai reduse, se poate cultiva si orezul. Puccinellia dinstans !9aeK." Parl !iar a de saratura" ;raminee cu panicul, la care inflorescenta este un spic. +piculetele sunt dispuse in panicule mai mult sau mai putin desfacute, cu 1%3 flori. Paleia inferioara de 1,: 7 * mm lungime, ovata sau su rotunda. 9amina frunzetor plana. Planta vivace. Creste in locuri sarate si umede.

16:

2.(.(.) &egetatia lacurilor <xista vegetatia care creste de%a lungul raurilor, in conditii specifice de umiditate, cum sunt speciile / Trifolium repens !trifoi tarator", 2grostis al a !iar a campului", 9olium perenne !zazanie". Cand exista exces de umiditate, se dezvolta mult rogozurile care nu prezinta importanta fura'era. 9olium perenne 9. !raigras" !#amilia ;ramineae, 5rdinul g$emiflorales" Planta er acee perene, cu tulpina inalta, pana la 3= cm si cu frunze alungite, late de cca =,6 cm, gla re, lucioase pe o parte. &nflorescenta este un spic cu numeroase spiculete nearistante. +piculetele sunt asezate cu muc$ia pe axul spicului. Creste spontan sau este cultivata in amestec cu alte specii pentru pasuni temporare. 2.(.(.1 &egetatia /altilor &n 'urul altilor, ca si in interiorul lor, traieste o vegetatie ogata si variata, in centura altilor se intalneste o vegetatie amfo ie alcatuita din papura, stan'enel de alta,etc. &n alta traiesc plante plutitoare !9intita 9emna sp., iar a roastei 8-drocaris etc" si su merse !cosor, rastis, foarfeca apei, ciuma altiietc". 2ici traiesc si cateva plante toxice pentru animale/ ;ratiola officinalis !veninarita", Clat$a laet$a ! calcea calulul", &sis pseudacorus !stan'enel de alta".

163

BIB!IO#RAFIE SE!ECTI&A 2ntonescu, C. !1A:A"0 7 Plante de apa si mlastina. <d. de +tat pentru literatura stiintifica si didactica, Bucuresti. Beldie, 2l, Pridvomic. C. !1A:A" 7 #lori din muntii nostri. <d. stiintifica, Bucuresti. C$adefand, M. <m ercer, 9. !1A3=" 7 Traite de BotaniKue s-stematiKue. @ol. & 7 &&. Masson et Cie <diteur. Pads. C$irila, P. !1A34" 7 Medicina naturista. <d. medicala, Bucuresti. Constantinescu, ;r.. <lena 8atieganu 7 Buruiana !1A>3" 7 +a ne cunoastem plantele medicinale, <d. medicala, Bucuresti Cure, @ictona. 9. pan. 9. !1A31" 7 Cercetari privind valorificarea ciulinului !Trapa naotans 9.", Buletin &CPP 7 Bucuresti. ;eiculescu, @. !1A14" 7 Bioterapie 7 retete medicale fara medicamente c$imioterapice. <d. +tiintifica si <nciclopedica, Bucuresti. ;rintescu, &. !1A16" 7 Curs de otanica generals. Tipografia nationala, Clu'. &van, )oina !1A3A" 7 ;eo otanica. 9ito. (niversitatea Bucuresti. Popovici, 9ucia, Moruzi, Constanta, Toma, &. !1AA6" 7 2tlas otanic. <d. )idactica si Pedagogica, G. 2, Bucuresti. Paunescu, &leana, Crivineanu, Maria !1AA>" 7 Practicum de plante medicinale si toxice. 9ito &2NB, Bucuresti. Prodan, &, Buia, 29 !1A31" 7 #lora mica ilustrata a G.P.G. <d. 2gro 7 +ilvica, Bucuresti. Gadu, 2. !1A46" 7 Botanica farmaceutica. <d. )idactica si Pedagogica Bucuresti. Gdez, ;., 9aza, 2, Coiciu, <. !1A4=" 7 Plante medicinale si aromatice. <d. Ceres, Bucuresti. +tatescu, C. !1A1A" 7 Botanica medicala veterinara ed. Ceres, Bucuresti. +tatescu, C., Crivineanu, Maria, Paunescu, &leana, Cranganu, ). 7 Plante medicinale si toxice 7 lucrari practice. 9ito &2NB, Bucuresti. +er anescu, &. !1A:A" 7 Plante din padunile noastre. <d. +tiintifica, Bucuresti.

164

Trif, 2lexandra !1A>A" 7 Curs de plante fura'ere, medicinale si toxice. 9ito. &nstitutul 2gronomic Timisoara. @intan, 2. !1A4=" 7 Curs de otanical medicala. 9ito. &nst 2gron. Timisoara. Ealter, 8. !1A46" 7 @egetatia pamantului. <d. +tiintifica, Bucuresti. Eillis, D. C. !1A41" 7 )ictionar- of t$e #loCering Plantes and #errus, Cam ridge. Iitti, G !1A63" 7 Curs de Botanica farmaceutica. 9ito #ac. de #armacie, Bucuresti. xxx !1A43" 7 #lora G+G, @ol. & 7 J&&&, <d. 2cademiei G.+.G., Bucuresti.

16>

CU RINS

&NTG5)(C<G<............................................................................................1 C2P&T59(9 & Morfologia plantelor toxice SSSSSSSSSSSSSSSSSSS* C2P&T59(9 && #iziologia plantelor medicinale si toxice SSSSSSSSSSSSS..*A C2P&T59(9 &&& #armacognozia vegetala SSSSSSSSSSSSSSSSSSS...6: C2P&T59(9 &@ Taxonomia plantelor medicinale si toxice SSSSSSSSSSSSS :: C2P&T59(9 @ ;eo otanica plantelor toxice si medicinale SSSSSSSSSSSS 116 B&B9&5;G2#&< SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS166

16A