Sunteți pe pagina 1din 26

REPARAREA SI INTRETINEREA IMBRACAMINTILOR DIN BETON

Constructii
REPARAREA SI INTRETINEREA IMBRACAMINTILOR DIN BETON

Structurile rutiere sunt supuse efectului de degradare atat sub incarcarile ciclice date de ve icule cat si de s!licitarile peri!dice date de fact!rii de "ediu respectiv diferentele de te"peratura si de u"iditate# O c!nstatare certa$ pre%entata in "ulte lucrari de specialitate$ este aceea ca siste"ele rutiere cu straturi din bet!n de ci"ent au ! durata de serviciu lunga$ daca e&ecutia este facuta c!rect$ dar se repara greu si cu c eltuieli "ari# Masurile de intretinere ' reparatie se iau in functie de tipul de degradare aparut# Daca degradarile sunt de suprafata ("icr!fisurare$ ciupituri$ e&f!lieri$ u%ura avansata) se iau "asuri c!respun%at!are de pr!tectie cu staturi asfaltice sau c iar cu trata"ente ale suprafetei dupa te n!l!gii speciale# Pr!tectia cu straturi asfaltice a f!st pre%entata la capit!lul de specialitate$ acest capit!l detaliind trata"ente ale suprafetei bet!nului prin te n!l!gii speciale# In ca%ul degradaril!r structurale$ "ateriali%ate prin fisuri si crapaturi l!ngitudinale sau transversale$ se iau "asuri de reparatie pe gr!si"ea dalei$ f!l!sind te n!l!gii c!respun%at!are de decupare$ tratare$ asigurarea c!nlucrarii si refacerea dalei# Degradarile i"braca"intil!r din bet!n de ci"ent au f!st clasate in d!ua "ari categ!rii* degradari de suprafata+ degradari structurale# Aceste tipuri de degradari au f!st pre%entate in detaliu in capit!lul ,# Dupa identificarea l!r pe teren in f!r"ulare tip$ un e&e"plu fiind in figura --$ se stabileste frecventa aparitiei l!r si se alege te n!l!gia c!respun%at!are de reparatie# In figura -- este pre%entat un tr!ns!n de dru" cu i"braca"inte din bet!n de ci"ent r!stuita transversal si l!ngitudinal$ ac!sta"entele fiind c!ns!lidate cu dale din bet!n de ci"ent a car!r lati"e este ! trei"e din lati"ea unei dale din car!sabil# Sc e"a de identificare a degradaril!r cuprinde tipul de degradare si nivelul starii de degradare in functie de defle&iunea critica "asurata#

.igura -/ 0 2 5 , 7 E1.OLIERE R3PT3RI ROST TRANS4ERSAL R3PT3RI MAR6INE .IS3RA LON6IT3DINALA .IS3RA TRANS4ERSALA POMPA8

9#0 REPARAREA DE6RADARILOR DE S3PRA.ATA A IMBRACAMINTILOR

DIN BETON DE CIMENT Masurile de reparare si te n!l!giile ad!ptate depind de nivelul de degradare pe tipurile enuntate# Astfel$ pentru degradarile de suprafata se iau "asuri de c!l"atare a fisuril!r si de refacere a suprafetel!r e&f!liate cu "!rtare preparate cu rasini ep!&idice$ care se intaresc rapid$ au ! aderenta buna la suprafata bet!nului vec i decapat pe gr!si"ea "a&i"a de 7:-c" si !fera ulteri!r re%istente "ecanice "ari# Rasinile ep!&idice de tip EPOD3R C se gasesc sub f!r"a a d!ua c!"p!nente$ respectiv una ep!&idica si cealalta pentru intarire# A"estecul se reali%ea%a in pr!p!rtie de ,*0# Rap!rtul liant'agregat este 0;5 :0;, in ca%ul f!l!sirii nisipului la prepararea "!rtarului sau 0;0 atunci cand se utili%ea%a filerul in s!lutie ap!asa pentru c!l"atarea fisuril!r# Repararea e&f!lieril!r la i"braca"intile din bet!n de ci"ent cuprinde ur"at!arele etape* pregatirea suprafetei bet!nului cu decaparea de suprafata pe ! gr!si"e de "a&i" - c"$ frecarea cu peria de sar"a si suflarea cu aer c!"pri"at pentru indepartarea "aterialel!r re%ultate prin decapare+ se ur"areste sa se !btina ! suprafata a bet!nului perfect curata$ uscata fara pete de ulei sau bitu"+ a"!rsarea suprafetei bet!nului prin aplicarea unui strat subtire de liant ep!&idic$ preparat cu un rap!rt ,*0 intre s!lutia ep!&idica si cea de intarire+ prepararea "anuala utili%and pr!p!rtiile cel!r d!ua c!"p!nente in sar<e de 7 =g cu asternerea i"ediata pentru a nu se intari+ pr!te<area de fact!ri agresivi e&teri!ri ti"p de - !re+ O alta "et!da f!l!sita la repararea defectel!r de suprafata este utili%area "!rtarel!r cu e"ulsie de acetat de p!livinil (aracet E7> sau D7> 4M) sub f!r"a de s!lutie ap!asa neplastifiata# Te n!l!gia de reparatie sea"ana cu cea pre%entata la repararea cu "!rtare pe ba%a de rasini ep!&idice figura (-?)# Printre te n!l!giile de reparatii a suprafetei cu trata"ente speciale se p!ate enunta c!l"atarea fisuril!r prin pr!cedeul vacuu"arii# Acest pr!cedeu presupune utili%area un!r ec ipa"ente speciale si a un!r "ateriale de c!l"atare de tipul s!lutiil!r ap!ase pre%entate (rasini ep!&idice sau e"ulsii de acetat de p!livinil) (figurile 90)

.igura -?

.igura 9>

In figura 9> se pre%inta suprafata degradata inainte de tratarea prin vacuu"are# Pr!cesul te n!l!gic c!nsta in ur"at!arele etape (figura 90)* ac!perirea suprafetei bet!nului pe suprafata degradata cu f!lie de p!lietilena (0)+

f!rarea un!r gauri 2> "" pe gr!si"ea stratului din bet!n (2)+ "!ntarea ec ipa"entului de lucru si intr!ducerea ti<el!r de vacuu"are in g!lurile f!rate (5)+ intr!ducerea s!lutiei de c!l"atare a fisuril!r (rasina ep!&idica sau e"ulsie acetat p!livinil) pe suprafata intre dala si f!lia pr!tect!are+ de"ararea pr!cesului de vacuu"are pe gr!si"ea dalei (in l!cul aerului in fisuri si p!ri va accede s!lutia de c!l"atare) (figura 90) O derivata a acestui pr!cedeu este te n!l!gia de intr!ducere a s!lutiei de c!l"atare prin subpresiune De aceasta data s!lutia de c!l"atare accede in placa din bet!n de <!s in sus inc i%and fisurile aparute dat!rita fen!"enului de !b!seala prin inc!v!iere repetata dat!rita incarcaril!r date de trafic# S!lutia ap!asa se intr!duce prin p!"pare cu un ec ipa"ent c!respun%at!r$ legatura cu s!ndele de i"ersare facandu'se prin furtune de presiune (figurile 90 p!%itia ,) Aceste pr!cedee sunt e&tre" de eficace si de eficiente in acelasi ti"p$ intrucat reutili%ea%a stratul de bet!n de ci"ent$ caruia ii i"bunatateste caracteristicile de etanseitate si de suprafatare (repararea e&f!lieril!r) fara a distruge structura bet!nului de ci"ent#

.igura 90
9#2# REPARAREA DE6RADARILOR STR3CT3RALE ALE IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT

In ca%ul degradaril!r structurale de tipul fisuril!r si crapaturil!r transversale !ri l!ngitudinale$ ruperil!r la "argine sau la r!st$ ruperi ale c!lturil!r dalei$ se iau "asuri de refacere a dalei pe intreaga gr!si"e# Pentru aceasta se rec!"anda aplicarea ur"at!arei te n!l!gii de e&ecutie* decuparea dalei de suprafata aferenta tipului de degradare+ refacerea suprafetei stratului sup!rt dala prin nivelare si c!"pactare in spatii inguste# In ca%ul in care apar deficiente de calitate a sup!rtului in %!na afectata se reface si fundatia dalei$ prin sc!aterea "aterialului degradat si inl!cuirea lui$ ur"ata de nivelare'c!"pactare in spatii inguste+ f!rarea gauril!r pentru gu<!ane pe c!nturul vertical al decupa<ului din dala utili%and un ec ipa"ent special in acest sc!p$ ce se calea%a si se p!%iti!nea%a c!nf!r" figurii 92#

.igura 92 0 2 5 B!r"asina Burg iu b!r"asina Ti<e culisa< sup!rt burg iu , 7 Maner acti!nare b!r"asina Ti<e culisare

Avansul ec ipa"entului pe directia gaurii f!rate se face "anual cu a<ut!rul unui "aner$ care per"ite deplasarea acestuia pe ti<ele de translatie (p!%#7)# Se intr!duc ar"aturi tip gu<!n pe laturile transversale ale dalei din bet!n de ci"ent si anc!re in r!stul l!ngitudinal (figura 95)

.igura 95 Se bet!nea%a suprafata decupata si se pr!te<ea%a pana la intarire$ c!nf!r" n!r"el!r de e&ecutie a bet!nului de ci"ent rutier# Dupa cu" se !bserva in figura 95$ dala refacuta are ! lungi"e "ai "are decat cea initiala$ intrucat r!sturile sunt ar"ate# In ca%ul decaparil!r pe lungi"ea unei fisuri l!ngitudinale sau transversale pe ! trei"e din gr!si"ea dalei$ se utili%ea%a ar"atura de coasere a fisurii c!nf!r" figurii 9,#

Figura 74

In aceasta situatie se decapea%a dala pe lungi"ea fisurii si se p!%ea%a ar"atura 0"" intr'un strat de "!rtar pe ba%a de rasina ep!&idica# Se t!arna bet!nul de ci"ent$ iar pe directia fisurii se taie cu discul$ ca la r!sturi si se c!l"atea%a cu "astic bitu"in!s# Prin aceasta "et!da se previne infiltratia apei in ca%ul in care pr!cesul de fisurare c!ntinua# In ca%ul in care reparatia se face pe intreaga gr!si"e a dalei$ se f!rea%a gauri de gu<!n pe c!nturul decupa<ului in dala si se intr!duc gu<!anele cu respectarea c!nditiil!r de lucru a r!sturil!r cu gu<!ane# Se t!arna bet!nul pr!aspat iar in trei"ea superi!ara se a"plasea%a plasa sudata pentru ar"area %!nei reparate (figura 97)#

.igura 97 In ca%ul degradaril!r aparute la r!sturile transversale si la reparatiile crapaturil!r transversale se aplica aceeasi te n!l!gie f!l!sita la repararea fisuril!r l!ngitudinale (figura 9-)#

.igura 9Pre%enta gu<!anel!r asigura transferul la r!stul de dilatatie a ele"entului de reparatie ce are ! lati"e "ult "ai "ica decat dala initiala# Rigiditatea @ bl!c etuluiA de reparatie este asigurata de ar"atura c!ntinua (plasa sudata)# In ca%ul defectel!r la c!ltul dalel!r se aplica ! te n!l!gie de refacere pe intreaga gr!si"e a dalei cu "!dificarea c!"p!rtarii ei la preluarea ef!rtului din incarcarea aut!ve iculului de calcul (figura 99)# Dupa cu" se !bserva in figura 99$ in ur"a reparatiil!r la c!ltul dalei re%ulta ele"ente din bet!n gu<!nate care asigura c!nlucrarea dalel!r invecinate# Aceste ele"ente c!ns!lidea%a c!ltul dalel!r ce nu "ai lucrea%a independent$ ci sunt legate prin c!nlucrare de cele alaturate#

.igura 99 Daca apar ruperi la r!sturile de c!ntractie se intervine cu reparatii l!cale c!nf!r" figurii 9-# Aici sunt e&puse ca%urile de ruperi la una sau la a"bele "uc ii ale r!stului de c!ntractie din i"braca"intea din bet!n de ci"ent# Reparatia afectea%a nu"ai %!na rupturii pe adanci"ea de ! trei"e din gr!si"ea dalei cat era e&ecutat r!stul de c!ntractie# Pentru re"edierea efectiva se p!ate f!l!si "!rtar cu rasina ep!&idica sau e"ulsie de acetat cu p!livinil$ te n!l!gie ce a f!st pre%entata la repararea degradaril!r de suprafata a i"braca"intil!r din bet!n de ci"ent# In figura 9/ se repre%inta in detaliu pr!cedura de reparare a degradarii duble la "uc iile r!stului de c!ntractie# Aici apar principalele !peratii te n!l!gice* "arcarea c!nturului suprafetei de reparat+ decuparea c!nturului+ ! %!na reparata+

ele"entele de r!st#

.igura 9/ In ca%ul reparatiil!r te"p!rare se aplica s!lutii l!cale de largire a fisurii sau crapaturii si u"plerea ei cu "!rtar pe ba%a de rasini ep!&idice sau e"ulsii de acetat p!livinil# .igura 9?

Operatia de largire a crapaturii in vederea etansarii ei$ se face cu a<ut!rul unui pic!n cu acti!nare dina"ica# In fanta !btinuta se intr!duce f!rtat un "!rtar pe ba%a de rasina ep!&idica sau e"ulsie de acetat p!livinil utili%and disp!%itivul din figura />#(figura 9?$ />) Trebuie avut gri<a ca sa re%ulte un c!rd!n de "aterial pentru u"plutura care sa nu fie in e&ces$ de!arece c!nduce la pr!pagarea defectului sub actiunea pneului#

.igura /> In ca%ul aparitiei frecvente a degradaril!r ca ur"are a fen!"enului de p!"pa< la r!stul de dilatatie se rec!"anda ! s!lutie de drenare c!nf!r" figurii /0#

Refacerea i"braca"intii din bet!n de ci"ent se p!ate face prin ac!perire cu straturi asfaltice$ ca% in care ea trece pe p!%itia de strat de ba%a# Acelasi r!l il !cupa si in ca%ul utili%arii s!lutiei de refacere cu alta i"braca"inte din bet!n de ci"ent# In ca% e&tre"$ daca i"braca"intea din bet!n de ci"ent este c!nsiderata distrusa (pr!centul de degradari structurale cu grad de severitate ridicat)$ se renunta la pr!prietatea de dala prin fara"itarea si utili%area "aterialel!r re%ultate in fundatia rutiera# 9#5 PROCEDEE DE RECICLARE A BETON3L3I R3TIER

Cresterea traficului rutier si a incarcarii pe !sie in paralel cu penuria agregatel!r naturale de balastiera$ c!nduc la rec!nsiderarea te n!l!giei bet!nului de ci"ent rutier# Atunci cand se pune pr!ble"a c!ns!lidarii siste"el!r rutiere a car!r straturi sunt legate cu lianti idraulici$ te n!l!gia reciclarii "aterialel!r e&istente in %estrea dru"ului devine pregnanta in c!nditiile aratate "ai sus#

Cercetarea actuala se indreapta spre s!lutii n!vat!are legate de p!sibilitatea refacerii capacitatii p!rtante a vec ilului strat rutier legat cu liant idraulic# In aceasta directie$ anali%ele de lab!rat!r stabilesc s!lutii !pti"e privind c!"p!nentele "ateriale de ap!rt ale stratului vec i ce trebuie rec!nstruit# Astfel$ ! i"braca"inte din bet!n de ci"ent degradata$ care dupa s!lutiile clasice se "ai p!ate ref!l!si nu"ai ca strat de fundatie c!ncasat$ p!ate fi f!l!sita in strat de ba%a sau de fundatie cu caracteristici fi%ic!'"ecanice superi!are# Adaptarea unei i"braca"inti de pr!tectie dupa ! te n!l!gie adecvata$ c!nduce la in"aga%inarea re%ervei de capacitate p!rtanta re%ultata$ prin i"bunatatirea rigiditatii stratului vec i utili%and "et!de te n!l!gice de reciclare# In sensul cel!r aratate$ pute" enunta te n!l!gii de reciclare a "aterialel!r e&istente in c!rpul dru"ului dupa cu" ur"ea%a* ' ' Metoda FAQUIR speciali%ata in tratarea pe l!c cu "ateriale idraulice a stratului de f!r"a al dru"ului+ Metoda ARC 700 speciali%ata in reciclarea "aterialel!r rutiere din straturi vec i agl!"erate cu ci"ent (i"braca"inti din bet!n de ci"ent sau straturi stabili%ate cu ci"ent)+ Metoda ATRECOR speciali%ata in reciclarea straturil!r de natura asfaltica#

'

Cu "et!dele enuntate se p!ate regenera capacitatea p!rtanta a straturil!r rutiere u%ate$ care ap!i fiind pr!te<ate la suprafata cu c!v!are asfaltice subtiri f!l!sind bitu"uri cu diverse ada!suri$ asigura n!ului dru" i"per"eabilitate si rug!%itate precu" si re%istenta la actiunea agresiva a fact!ril!r de trafic si "ediu#

TEHNOLOGIA BEUGNET

PROCEDEUL FAQUIR Dupa anul 0?->$ r!lul stratului de f!r"a se "!difica in pr!cesul de pr!iectare a structuril!r rutiere# Printr'un trata"ent cu var sau cu ci"ent pe ! gr!si"e suficienta$ stratul de f!r"a nu ra"ane nu"ai un strat de pr!tectie a "ediului sup!rt c!ntra agentil!r cli"aterici si a agresivitatii traficului$ ci un ele"ent c!"p!nent al structurii rutiere# El este incadrat in categ!ria straturil!r de fundatie si deci este prins in di"ensi!narea siste"ului rutier c!ntribuind in acest fel la reducerea gr!si"ii t!tale a acestuia# S'a c!nstatat ca prin "et!da stabili%arii pe l!c a stratului de f!r"a apar ec!n!"ii inse"nate fata de trata"entele e&ecutate in centrale fi&e# In aceasta directie BE36NET a reali%at un n!u "aterial cu un randa"ent sp!rit$ denu"it .AB3IR$ capabil sa asigure tratarea in situ a stratului de f!r"a la dru"uri# Ec ipa"entul de lucru BE36NET asigura un fr!nt de lucru de , " lati"e pana la 7> c" gr!si"e avand ! pr!ductivitate de 0>>>>"2 cu ! vite%a de 2'9";"in# C!"bina rutiera de "are randa"ent cuprinde ur"at!arele c!"p!nente de ba%a* ' ' ! unitate de st!ca< si de d!%area liantului idraulic+ ! unitate de tratare a "aterialului ce asigura functia de d!%are a c!"p!nentel!r lic ide$ de "ala&are si de punere in !pera printr'un ec ipa"ent de lucru ce asigura densificarea stratului incepand de la ba%a sa#

Perf!r"anta "et!dei BE36NET re%ida din tratarea stratului de f!r"a pe ! gr!si"e de 7> c" ceea ce presupune asigurarea unei rigiditati ridicate ce c!respunde unui "!dul de apr!&i"ativ 2>>> bar$ ceea ce per"ite reducerea gr!si"ii straturil!r superi!are# 3tili%area "aterialel!r l!cale tratate cu lianti idraulici$ evita necesitatea utili%arii de "ateriale n!i$ c!stisit!are# In ca%ul utili%arii ar"arii cu fibre se p!ate reduce gr!si"ea straturil!r superi!are ale fundatiei$ respectiv cu - c" la balastul tratat cu bitu" si cu 7 c" a stratului de balast rec!nstituit "!dificat# Caracteristic acestei "et!de este unif!r"itatea e&ecutiei prin unif!r"itatea d!%a<ului de liant$ calitatea a"estecului reali%at# In c!nclu%ie$ avanta<ele !btinute prin aceasta te n!l!gie se p!t enu"era astfel* ' ' ' ' gr!si"ea trata"entului reali%at pe 7>c"+ c!nditia de granul!"etrie a "aterialului este ca />C sa treaca prin sita de 2> "" pentru a raspunde pr!ble"el!r de gelivitate+ calitate c!respun%at!are a "ala&a<ului intre "aterial$ ci"ent$ fibre si apa+ calitate c!respun%at!are a punerii in !pera si ! nivelare rigur!asa#

D!%a< ci"ent* 6ranul!"etrie*

7$? ' -C -5 "" ## trece 0>>C 2> "" ## trece ?5C 7 "" ## trece -5C

Apa*

0> ' 25 C

C!ntinut de apa dupa trata"ent* 20$-C D!pt* 20$>/ dupa Pr!ct!r

Re%istenta "ecanica a "aterialului tratat* >$2/7 MPa Defle&iunea "edie* E - ' 00&0>'2"" C!"pactitate "edie* ?/$? C PROCEDEUL ARC 700 3tili%ea%a "et!da reutili%arii "aterialului din vec iul strat rutier prin fre%are si "ala&are pe l!c$ intr'! singura trecere$ cu inc!rp!rare de liant idraulic sau bitu"in!s# Se reface astfel incat se !btine un strat !"!gen$ stabil$ re%istent si insensibil la ing et# C!"bina rutiera aferenta$ per"ite ! ranf!rsare a siste"ului rutier cu 5> ' ,> C pentru dru"uri cu trafic redus# Bune re%ultate au dat$ tratarea in situ a "aterialului fre%at cu ,9C ci"ent in care au f!st ingl!bate fibre sintetice de la 2> ' 7> "" lungi"e# Aceste fibre inc!rp!rate in stratul reciclat c!nduc la ! intar%iere a pr!cesului de fisurare$ de altfel inerent straturil!r rutiere legate cu ci"ent# Aceste fibre c!nstituie in a"estecul agregat'apa'ci"ent functia de ar"atura# O s!lutie ce s'a aplicat si a dat re%ultate bune in ca%ul unui trafic "ediu este ur"at!area (figura /2)#
Recic !re ARC 700 cu ci"ent si #i$re

Anr!bat drenant bitu" cauciuc Etansare e"ulsie p!li"er

.igura /2 S!lutia c!nsta in intr!ducerea de fibre sintetice in a"estecul agregat fre%at'apa' ci"ent$ etansarea acestui strat reciclat cu e"ulsie cu p!li"eri si pr!tectia cu un strat tip anr!bat drenat de , c"# Anr!batul drenant trebuie sa aiba un sup!rt i"per"eabil pentru ! buna functi!nare# Pre%enta fibrel!r sintetice in paralel cu ! c!"pactitate ridicata c!nduce la ! crestere c!respun%at!are a ung iului de frecare interna# Dupa pri%a ci"entului aceste fibre se !pun pr!cesului de "icr!fisurare dat!rita c!ntractiei idraulice# Etansarea cu e"ulsie p!li"er se e&ecuta in d!ua etape succesive pentru a asigura ! etansare c!respun%at!are a stratului regenerat cu "et!da ARC 9>># Fi%!re! co"&o'itiei "!teri! u ui re(ener!t in "eto)! ARC 700* ' adanci"ea de "ala&are F"G M d c a H ' "asa v!lu"ica aparenta in stare uscata a stratului c!"pactat Ft;"5G ' d!%a< de ci"ent e&pri"at in C din M ' d!%a< de ci"ent e&pri"at F=g;"2G ' ada!suri (intar%iet!ri de pri%a) FCcG ' cresterea v!lu"ului de apa FCG

D!%area "aterialel!r pulverulente (ci"ent)* CE0>>> & & M & d F=g;"2G

D!%area apei* DE0>>> & & M & H Fl;"2G

D!%area ada!suril!r* A E 0>>> & c & a Fg;"2G Controlul calitatii executiei

Reglarea d!%a<ului "ediu se deter"ina prin cantarire la un esanti!n de 0" lungi"e pe intreaga lati"e de lucru a ec ipa"entului# C!nditiile de raspandire in ca%ul vite%ei de lucru de 7";"in#$ lati"e 2$>7" sunt pentru d!%a<ul de 5> =g;"2# C!eficient de variatie l!ngitudinala este li"itat la 7C# ARC 9>> este ! te nica de intretinere ce intra in categ!ria reabilitarii unui dru"$ care ii per"ite t!t!data de ai restitui car!sabilului din calitatile pierdute printr'un c!st al lucraril!r reduse fata de rec!nstructia lui# Avantaje obtinute 0# Ecolo!ic ' lucru la rece+ ' "ateriale l!cale# 2# Econo"ic* 25C ' la rece ' reducerea c!nsu"uril!r energetice+ ' trata"ent partial+ ' reducerea c!sturil!r "ateriale si al transp!rturil!r# 5# Te#nic ' rigidi%area stratului tratat+ ' efect de dala# CARACTERISTICI ALE COMBINEI ARC 700 (.igura /5) 0# D!%area c!"p!nentel!r* sunt a"plasate pe ! se"ire"!rca a c!"binei ' ' st!ca< apa 2> "5 st!ca< ci"ent 07 "5

Disp!%itiv d!%a< apa si ci"ent 5> =g;"2 c!ntr!late prin ec ipa"ente de "asura si c!ntr!l electr!nic pentru* ' ' ' vite%a de deplasare a c!"binei densitatea ci"ent lati"ea de lucru

In figura /, se pre%inta ec ipa"entul speciali%at pentru d!%area c!nstituentil!r de ap!rt in "aterial fre%at din stratul vec i# Materialul de ap!rt este reparti%at pe suprafata fre%ata dupa care ur"ea%a "asina de fre%at$ care este ec ipata si cu un "ala&!r in strat$ un siste" de repartitie in pr!fil transversal si ! la"a de pr!filare in sectiunea transversala a car!sabilului (figura /7)#

.re%area I Ec ipa"ent

MALA1ARE
Figura 83

SASI3 RE6LABIL MALA1OR

.igura /,

.igura /7 0 2 5 Mala&!r Repartit!r La"a pr!filare

In tabelul 5> se pre%inta perf!r"antele ec ipa"entului c!respun%at!r diversel!r "ateriale rutiere$ functie de densitatile !btinute e&pri"ate in gra"e pe centi"etru cub# TABEL 5> A)!nci"e! )e "!sur!re H 7"" 5c" Densitate "a&i"a J;2 K J;2 B! !st st!$i i'!t Beton +$! !st, )e cu '(ur! + !itier, ci"ent co"&!ct!t ' ' 2$05 2$0, 2$2> 2$2> 0$?/ 2$>7 Beton s !$ &er-i$r!t 2$50 2$5, 2$57 2$5-

Bet!n c!"pactat prin presare si vibr!'c!"pactare re%ulta ! structura "ai de!sebita la care c!ntactele dintre granule sunt Lci"entateL respectiv legate prin pasta de ci"ent (figura /-)#

6ranula 6!l Pasta de ci"ent .igura /Bet!nul pervibrat presupune ! rease%are a structurii in stare c!"pactata la care v!lu"ul de g!luri este "ini"# In aceasta situatie v!lu"ul de g!luri dintre granule este !cupat de pasta de ci"ent (figura /9)# 6ranula

Pasta de ci"ent .igura /9

Balastul stabili%at are ! structura ase"anat!are cu bet!nul c!"pactat nu"ai ca d!%a<ul de ci"ent este redus 5'7C a<ungand la un "a&i" de -C# Literatura de specialitate pr!pune pentru bet!nul slab un d!%a< de /'0,C ci"ent (n!r"a france%a figura //)# .unctie de cantitatea de apa se i"pune si te n!l!gia de e&ecutie*

' '

la bet!nul c!"pactat$ se u"ectea%a in c!ntinuare pentru ca idratarea ci"entului sa c!ntinue 9 %ile dupa fisurare (a;c M >$-)+ la bet!nul pervibrat rap!rtul a;c E >$- I >$/ respectiv intreaga cantitate de apa se afectea%a la turnare$ "entinandu'se at"!sfera u"eda pe peri!ada intaririi dupa regle"entarile bet!nului clasic#

Figura 88
Din punct de vedere al lucrabilitatii$ balastul stabili%at si bet!nul c!"pactat presupune ! energie de c!"pactare "are cu reali%ari ale densitatii variabile pe gr!si"ea stratului$ pe cand bet!nul pervibrat are ! "aniabilitate "ai buna la care c!respunde ! densitate in strat "ai unif!r" (tabelul 5>)#

In figurile //$/? se pre%inta$ fusurile granul!"etrice pentru cele d!ua categ!rii de agregat 0 si 2 cand se ia in c!nsideratie si ap!rtul ci"entului# Aceste agregate agl!"erate cu ci"ent sunt incadrate de n!r"ativul france% N#.#P# ?/'022;0??0 in patru grupe inregistrate la si"b!lurile 6 0$62$65$6, (figura ?>)# Astfel$ straturile e&ecutate pe principiul reciclarii la care caracteristicile re%ultate din grupul de val!ri Rt5-> cu E5-> se incadrea%a in %!na 6,$ se p!t c!nsidera in categ!ria bet!anel!r de ci"ent pentru fundatii rutiere# Spre e&e"plu punctul (A) din figura ?> c!respund grupului de val!ri R t5->E>$,MPa si E5->E7>>>MPa# Aceste val!ri presupun !btinerea Rt->E>$-7+ Rt5->E>$-7&>$,E>$2- MPa$ respectiv E-> E >$9> & E5-> adica E->E 57>>MPa# Deci$ Rt5->E>$2-MPaE2->=PaE2$-daN ;c"2 c!respunde unui balast stabili%at cu 5C ci"ent# In ca%ul punctului (B) din figura ?> c!respunde grupul de val!ri R t5->E0$0 MPa si E5->E 7>>>MPa#
La randul l!r aceste val!ri presupun !btinerea in lab!rat!r pe epruvete din acelasi "aterial*

Rt->E>$-7& Rt5->E>$-7&0$0E>$92MPaE9$2 daN;c"2 ceea ce c!respunde unui bet!n c!"pactat pentru fundatii rutiere# In fine$in ca%ul punctului C din figura ?> daca se iau in c!nsideratie grupul de val!ri Rt5-> E 2MPa si E5->E7>>>MPa$ acestea c!respund val!ri ale incercaril!r de lab!rat!r Rt->E>$-7& Rt5->E>$-7&2E0$5 MPaE05daN;c"2# respectiv E->E>$9 & E5->E57>> MPaE57>>> daN;c"2# 4al!area de Rt->E0$5 MPa intra de<a in categ!ria bet!anel!r de ci"ent vibrate#

Figura 89

Rt360=Rezistenta la intindere la 360 zile E360 = Modul de elasticitate


Figura 90 CO$C%U&II
Lucrarea de fata d!reste sa pre%inte unele aspecte te!retice si practice legate de e&pl!atarea dru"uril!r ce c!nduce la agresarea structurii rutiere$ in ur"a careia apare degradarea respectiv vata"area siste"ului rutier# Punand in balanta fact!rii de agresivitate si fen!"enele de vata"are re%ultate$ cu e&plicitarea te!retica a legaturil!r e&istente intre aceste d!ua aspecte$ se p!t calcula indicii de stare te nica care per"it evaluarea "et!del!r de re"ediere# In ulti"a parte sunt pre%entate cateva din pr!cedeele te n!l!gice de re"ediere a defectel!r aparute si cateva dintre "et!dele prec!ni%ate la repararea i"braca"intil!r rutiere#