Sunteți pe pagina 1din 5

Impactul SIDA asupra eticii medicale n era terapiei antiretrovirale (AART) Creterea incidenei HIV/SIDA n anii !

"# a provocat multiple re$lecii etice i a %enerat de&voltarea politicilor de s'n'tate( )ana%ementul *olnavilor SIDA a ridicat de asemenea pro*lem etice comple+e( ,n%ri-irea pacienilor SIDA este o provocare medical' di$icil'. dar i o provocare etic' di$icil'( SIDA a stimulat mai multe de&*ateri etice dect orice alt' *oal' n istorie( /na dintre n%ri-or'ri este cum s' prote-0m societatea de *olnavii SIDA ( i&olarea sau carantinarea pacienilor SIDA. discriminarea. screenin%1 ul populaiei int' pentru anticorpi antiHIV. interveniile le%ale. nre%istrarea victimelor i noti$icarea contacilor lor. protecia s0n%elui. pro*lem care implic' educaia i cercetarea( 2 alt' n%ri-orare este cum s' prote-'m pacienii SIDA de societate. drepturile individului privind con$idenialitatea ( trimiterea i primirea in$ormaiilor i prescrierea terapiei( Consecina interesului cresc0nd le%at de aceste aspecte este $aptul c' populaia este mai *ine in$ormat' i nele%e mai *ine comple+itatea acestei *oli( 3ro%resele terapiei antiHIV au ridicat pro*leme etice adiionale n special n relaie cu accesul la tratamentul active antiretroviral( ,n ciuda costului ridicat al acestor tratamente. multe din 'rile *ine de&voltate le1au putut $ace disponi*ile ntre%ii lor populaii( Totui marea ma-oritate a populaiei in$ectate HIV. adic' !#4. tr'iesc n 'ri s'race. $'r' resurse i $'r' in$rastructur' pentru $urni&area acestei terapii( 2)S i multe or%ani&aii non %uvernamentale au de&voltat pro%rame pentru creterea accesi*ilitaii la tratament speci$ic a *olnavilor din aceste 'ri. dar sunt necesare nc' multe e$orturi( /n o*stacol ma-or este protecia patent1ului o$erit produselor $armaceutice. ceea ce mpiedic' producerea i distri*uia %enericelor cu pre mult mai accesi*il( Alte pro*leme etice sunt ridicate de cercet'rile privind un vaccin e$icient anti HIV( Consideraiile etice ale prevenirii in$eciei HIV i a cercet'rii acestui vaccin sunt5 desi%n1ul trialurilor clinice. selecia populaiei participante. revi&uirea etic' a trialurilor propuse. protecia populaiei vulnera*ile. utili&area adecvat' a place*o1ului. consim'mntul in$ormat. suprave%6erea continu' a participanilor la trial i includerea $emeilor i a copiilor( 3ro*lemele etice le%ate de s$0ritul vieii *olnavilor SIDA sunt de asemenea su*iect de de&*atere( )ana%ementul corect. adecvat al situaiilor

di$icile din stadiul terminal. inte%rea&' e+perti&a te6nic' cu orientarea uman' i etic'( Sunt necesare cercet'ri privind identi$icarea. evaluarea i plani$icarea etapelor n%ri-irii pacienilor su$erin&i de *oli cronice n evoluie spre deces i este nevoie de educaie care s' menin' trea&' umanitatea i sensul vocaiei de medic( Aceasta este o provocare enorm' a pieei de o$erte de modele de n%ri-iri de s'n'tate i care va conduce la selecia celui $avora*il
pacienilor cu *oli cronice. amenin'toare de via'

Amenintarea noilor boli Provocarile bioetice majore cu care ne confruntam azi nu vin numai din partea omului. Nu rezulta toate din inventivitatea umana, care rataceste foarte usor de pe drumul cel drept. Unele dintre cele mai de temut provocari se refera la raspunsul nostru in fata izbucnirii unor boli noi, asupra carora nu avem aproape nici un fel de control. Dilema etica consta in atitudinea pe care o adoptam fata de aceste boli, in felul cum folosim resursele disponibile pentru a-i vindeca pe cei afectati de ele si, respectiv, pentru a le eradica unde este posibil. Cel mai cunoscut este virusul imunodeficientei umane (H !", care a provocat suferinta si moartea a milioane de oameni care s-au imbolnavit de # DA. De vreme ce rata infectiei scade in tara noastra, este usor sa uitam ca Africa se confrunta cu o epidemie in$rozitoare de # DA si ca Asia de #ud-%st inre$istreaza o crestere inspaimantatoare a incidentei bolii. Unii crestini ortodocsi au i$norat cu usurinta tra$edia, sub prete&tul ca este provocata in principal de activitatea 'omose&uala, care ar fi putut fi evitata. Unii ortodocsi si multi alti crestini continua sa priveasca # DA ca pe o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru ceea ce ei considera a fi perversiune se&uala. n realitate, majoritatea cazurilor de infectie cu H ! din intrea$a lume apar prin intermediul activitatii 'eterose&u-ale ca si pe alte cai, cum ar fi transfuziile de san$e sau transmiterea de la mama infectata la copilul inca nenascut. #i trebuie sa subliniem cu si mai multa convin$ere ca Dumnezeu nu ne trimite drept pedeapsa o epidemie care loveste orbeste. Nici nu avem vreo indicatie clara ca in oc'ii #ai comportamentul 'omose&ual este mai condamnabil decat multe dintre practicile 'eterose&uale universal acceptate sau c'iar decat alte fapte pacatoase, cum sunt uciderea, furtul sau abuzul minorilor. # DA este o consecinta tra$ica a unei infectii virale, indiferent de mijlocul transmiterii. % necesar sa o

percepem e&act asa cum este si sa o combatem prin orice resurse adecvate disponibile. (rebuie sa reprezinte un motiv de in$rijorare pentru fiecare dintre noi, c'iar si numai pentru faptul ca intr-o masura mai mare sau mai mica toti suntem amenintati de ea, o amenintare care va creste in viitorul apropiat. Africa centrala este un incubator pentru boli incurabile de diferite tipuri, si, prin intermediul mijloacelor de transport moderne, raspandirea acestor maladii este inevitabila. )ulte boli infectioase, ca de pilda stafi-lococul, tuberculoza, si alte infectii bacteriale, si virusii, cum este H !, prospera, in vreme ce alte afectiuni, desi considerate candva eradicate, revin si mai amenintatoare. Poate ca cel mai periculos virus - pentru ca este inalt pato$en, incurabil si cunoaste o lar$a raspandire - este virusul %bola. Acest a$ent infecti-os mortal provoaca o febra 'emora$ica, cu san$erare severa atat interna, cat si e&terna, si a decimat deja sate intre$i in anumite zone din Africa. Nici acest virus nu tine cont de limitele $eo$rafice. Una dintre cele mai curioase si potential mortale surse de imbolnavire, atat in cazul oamenilor, cat si al animalelor, o constituie prionul. Aceasta este o proteina infectioasa, care nu contine acid nucleic (ADN sau A*N". Desi se comporta ca un virus, nu este un virus+ provoaca totusi simptome asemanatoare cu cele virale, inclusiv pierderea controlului motor, paralizie, dementa si, in cele din urma, moarte cerebrala. Autopsiile scot la lumina vacuole lar$i in corte& si cerebel ca urmare a modalitatii prionului de a distru$e creierul. ,a animale cauzeaza binecunoscuta boala a vacii nebune, al carei ec'ivalent uman este maladia Creutzfeldt--a.ob, impreuna cu alte sindroame potential fatale, inclusiv // (insomnia fatala familiala". ndiferent daca sunt infectioase sau ereditare, sau ambele, bolile provocate de prion cunosc o raspandire crescanda si ameninta veri$i foarte importante in lantul trofic, precum si fiinte umane in mod direct. (in franceza, termenul la plural, prions, este acelasi cu imperativul 0sa ne ru$am10. *u$aciunea ar putea sa fie sin$ura si cea mai promitatoare nadejde impotriva acestor boli." n sfarsit, trebuie sa mentionam raspandirea din ce in ce mai lar$a pe care o cunoaste maladia cunoscuta sub numele Alz'eimer, o boala de$enerativa intalnita pretutindeni, care afecteaza sistemul nervos central. Aceasta bine-cunoscuta, desi putin inteleasa, afectiune este rezultatul modificarii unei proteine naturale, care devine to&ica pentru creier. #imptomele ei ii afecteaza cu precadere pe cei varstnici si includ, in primul rand, pierderea memoriei, pierderea treptata a capacitatii de a vorbi, de a recunoaste si, prin urmare, a relatiei cu mediul inconjurator. %ste o boala teribila si inspaimantatoare, care evolueza intr-un mod implacabil si ridica intrebari morale serioase cu privire la in$rijirea cea mai potrivita a victimelor ei aflate in faza finala a bolii. 2data ce o persoana a pierdut in mod iremediabil contactul cu cei din jur si cu propriul sine, este oare de datoria noastra morala sa o mentinem intr-o stare de uitare co$nitiva, mai ales atunci cand ea nu mai este capabila sa se 'raneasca si sa mai aiba $rija de ea insasi in $eneral3 #au compasiunea ne obli$a sa punem capat conditiei sale tra$ice prin eutanasie3 Desi cei mai multi dintre noi pot avea certitudinea raspunsului la intrebare, cand e vorba de cazuri particulare, acesta nu este intotdeauna evident pentru ec'ipa de medici sau pentru membrii familiei care trec prin durerea coplesitoare a pierderii treptate a unei persoane iubite, prin ceea ce e putin mai mult decat o moarte prelun$ita in viata. Procrearea prin in$inerie $enetica

Domeniul bioeticii acopera de re$ula probleme le$ate de inceputul si de sfarsitul vietii. n consecinta, manualele si cule$erile de articole din acest domeniu tind sa se concentreze in primul rand asupra unor probleme ca statutul embrionului uman, avortul si formele de reproducere asistata. Ulterior ele se orienteaza catre capatul opus al $amei de probleme, pentru a aborda teme ca, de pilda, definirea mortii (daca ar trebui sa fie stabilita in raport cu absenta functiei cardio-respiratorii ori odata cu incetarea ireversibila a activitatii creierului in corte&, in emisferele cerebrale sau in trunc'iul cerebral"+ eutanasia (relatia intre forma activa si pasiva si sinuciderea asistata medical"+ dezbaterea privind administrarea medicala de anal$ezice si metodele paleative de in$rijire medicala, inclusiv problema opririi sau a mentinerii nutritiei si 'idratarii in cazul pacientilor muribunzi"+ impreuna cu alte probleme colaterale, cum sunt practicile de inmormantare si incinerarea. Astazi insa altele sunt dilemele care acapareaza atentia presei si care au lar$it foarte mult $ama de intrebari ce apar in rubricile acordate problemelor de bioetica. Printre acestea primeaza tratarea fiintei umane ca material pentru in$ineria $enetica. incepand din anul 4556 (mai inainte de 66 septembrie", dilema esentiala era manipularea embrionului uman, accentul cazand in special pe recoltarea celulelor embrionare nediferentiate. Cercetarea celulelor embrionare nediferentiate (CC#%" a pre$atit apoi terenul pentru preocuparea obsesiva a anului urmator7 clonarea umana. Clonarea presupune reproducerea ase&uata, prin introducerea nucleului unei celule somatice de la persoana care urmeaza sa fie clonata in ovulul anucleat al unui donator. Cand procedeul este incununat de succes, el are drept rezultat un embrion continand numarul obisnuit de cromozomi, adica patruzeci si sase, toti derivati din celula somatica ori$inara. (e'nica, al carei produs initial a fost bine-cu-noscuta oaie Doll8 (moarta prematur", a fost ulterior imbunatatita si folosita pentru a produce cel putin un embrion uman, care a evoluat pana la stadiul de sase celule. Cercetatori din Coreea de #ud si #tatele Unite ale Americii pana in Ar$entina si talia se intrec in a perfectiona te'nica de clonare pentru a concepe embrioni in vitro in scopuri terapeutice. *e$lementari recente privind CC#% in Coreea, )area 9ritanie, 2landa si #tatele Unite sunt pe punctul de a se conforma acestei viziuni. Cu toate acestea, trebuie sa subliniem un lucru important. #-a facut o distinctie falsa intre clonarea in scopuri terapeutice si cea reproductiva. (oate te'nicile de clonare conduc, prin insasi natura lor, la reproducere, indiferent de perioada de viata de care se va bucura noua fiinta. )ii de embrioni umani sunt creati in prezent pentru a fi distrusi. mplicatiile morale sunt socante, si, cu toate acestea, putini reprezentanti ai $uvernului sau ai 9isericii au luat atitudine impotriva acestei stari de lucruri. Cu totii am fost, se pare, ademeniti prin promisiuni desarte de remedii care vor rezulta din cercetarea celulelor stem si din clonare. /aptul ca in numeroase cazuri celulele nediferentiate adulte s-au dovedit la fel de eficiente ca omoloa$ele lor embrionare nu a varsat prea multa cerneala. #i asta pentru ca in societatea noastra utilitarista nu avem curajul sa admitem ca obiectele acestei manipulari sunt, de fapt, vieti omenesti. Caci, in cazul acesta, ar trebui sa ridicam semne serioase de intrebare in le$atura cu tot ceea ce se petrece, de la profitul companiilor farmaceutice pana la le$itimitatea avorturilor la cerere. Acestea sunt, pur si simplu, cele mai evidente si mai apri$ dezbatute dileme morale ale zilelor noastre. 2rice e&aminare a provocarilor bioetice trebuie, de asemenea, sa ia in considerare si alte framantari care ne insotesc de $eneratii. Printre acestea se numara destramarea nucleului familial si impactul acestui fenomen asupra tineretului+ intensificarea violentei, in special a celei armate, in casele si in scolile noastre+ un sistem

economic care ii favorizeaza pe cei bo$ati si puternici in detrimentul celor saraci si nevolnici+ rasismul in stare latenta, care impiedica pro$resul social si economic al unor se$mente lar$i din populatie+ identificarea democratiei din #tatele Unite cu capitalismul, care ii determina pe americani sa pretuiasca mai mult competitia si cautarea profitului personal, decat dreptatea si binele comun+ ultima, dar nu cea mai de pe urma problema, tine de comportamentul dependent, ale carui simptome - alcoolismul, obezitatea, falimentul bancar, fanatismul reli$ios si abuzul se&ual - reprezinta teme bioetice de prima importanta. %le privesc comportamentul uman, au impact asupra cresterii si bunastarii persoanelor umane si ne impun sa ale$em cu mare $rija in orice incercare de a ameliora efectele lor asupra vietii personale si sociale.