Ca

si la plante, in viata animalelor se inregistreaza anumite ritmuri biologice, determinate de variatiile unor factori abiotici care se repeta la intervale regulate de timp.

Animalele

au un ritm de viata legat de alternanta zilelor si a noptilor, deci un ritm circadian. Majoritatea lor isi desfasoara activitatea ziua: se misca, isi cauta hrana, se inmultesc.

 Noaptea

stau in repaus. Acestea sunt animalele diurne (vrabia, albina, gusterul, pitigoiul, vulpea, veverita).

 Alte

animale sunt active noaptea. Acestea sunt animale nocturne (ariciul, liliacul, soarecele cucuveaua, privighetoarea).

 Tantarul

si fluturele cap de mort sunt animale active numai seara; ele sunt animale crepusculare .

Animalele au si un ritm de viata legat de alternanta anotimpurilor, deci un ritm sezonier. Unele animale, in anumite perioade ale anului, se deplaseaz la distante mari, de obicei in grup, pentru gasirea hranei, a unor locuri de iernat sau pentru reproducere. Aceste de plasari in spatiu se numesc migratii.

 Cerbii

si vulpile coboara iarna din zonele mai inalte ale muntilor, in zonele mai joase, unde clima este mai putin aspra, si hrana se gaseste mai usor.

migratoare, care pleac toamna spre tarile calde si se intorc primavara pentru cuibarit. Ele parcurg distante mari, ziua orientandu-se dupa soare, iar noaptea dup stele.

Berzele, randunelele, gastele si ratele salbatice sunt pasari

Pestii migratori se deplaseaza din mari in bancuri si depun icrele de

obicei in fluvii sau rauri. Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi in tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre.

Multe animale, o data cu venirea iernii, isi ncetinesc functiile organismului. Ele fie hiberneaza, fie intra intr-un somn de iarna. Aricii, melcii, liliecii, amfibienii, reptilele sunt animale care hiberneaz. In timpul hibernarii, ele nu se misca, nu se hranesc, iar bataile inimii si respiratia sunt rare, temperatura corpului scade (in jur de 5oC).

Ursul, bursucul, veveritele, crtitele, harciogii, albinele intra intr-un somn de iarna. Functiile lor metabolice sunt putin modificate, iar temperatura corpului scade doar cu cateva grade. Daca sunt deranjate, animalele amortite se trezesc unele se trezesc din cand n cand, pentru a se hrani cu proviziile stranse in timpul verii.

 Cele

mai multe mamifere sunt active iarna si au, ca

adaptare, corpul acoperit cu o blana mai deasa decat in timpul verii .

 Pestii

(crapul, salaul, somnul) pe timp de

iarna, ca adaptare stau in gropile maloase de pe fundul apei si nu se hranesc.

 In

regiunile desertice si in cele in care exista un anotimp

secetos si unul ploios multe specii de animale (de exemplu unii amfibieni) cad ntr-un somn asemanator cu somnul de iarna numit somn de vara. Animalele devin active numai in anotimpul ploios.