Sunteți pe pagina 1din 7

Experimentul Stanford http://oliviamarcov.wordpress.com/2010/05/21/obedientadeindividuali are-situatii-extreme-experimentul-stanford-cumreactionea a-oamenii/ !ntr-un fel" cercetarea efectuata de #.

$imbardo" profesor de psiholo%ie sociala la Stanford &niversit'" si echipa sa asupra presiunilor spre conformism in (situatiile totale) repre inta o completare si" in acelasi timp" o confirmare a studiilor lui *il%ram asupra obedientei + ,ane'" -an.s si $imbardo" 1/01 si $imbardo" ,ane'" -an.s si 2affe" in anul 1/01" precum si $imbardo" *aslach si ,ane'" anul 2000 3 ve i de asemenea si 4avreliuc" anul 2002 5. Experimentul Stanford nu testea a neaparat ipote e privitoare la obedienta" dar tratea a fenomenul puterii" atin%and si chestiuni le%ate de %enul de influenta sociala examinat de *il%ram. 6cesta ramane reper in demonstrarea impactului rolurilor sociale. 7aca *il%ram a aratat cum indivi ii pot pricinui" in modul cel mai firesc rau celorlalti sub imboldul unei autoritati disctructive" $imbardo si cole%ii sau au pus in evidenta calitatea rolurilor sociale" fie si atribuite absolut aleatoriu" de a determina indivi ii sa se comporte imoral si a%resiv. *ai putem stabili o le%atura intre cele doua pro%rame de cercetare. *eritul cel mai important al lui Stanle' *il%ram consta probabil in evidentierea puterii situatiilor de a influenta comportamentul uman. 7emersul echipei de la Stanford vi ea a aceeasi idee. Situatiile extreme" si nu personalitatea devianta se afla la ori%inea disfunctiilor sociale. !n experimentul Stanford s-a dovedit ca tineri normali" avand un nivel de educatie relativ ridicat" sanatosi din punct de vedere fi ic si psihic" se transforma radical sub presiunea institutionala a unei situatii penitenciare. 8a psiholo% social" #. $imbardo are multe lucruri in comun cu Stanle' *il%ram. 7e altminteri" cei doi au fost cole%i de liceu la (2ames *onroe) ,i%h School din 9ew :or.. ;e%asim la $imbardo intuitia fara %res ce-l caracteri ea a pe *il%ram" precum si talentul de a construi scenarii experimentale in care subiectii se confrunta cu neasteptate provocari la adresa perceptiilor si functionarii lor sociale obisnuite. 6mandoi au nutrit o mare admiratie pentru 6llen <unt" creatorul (8amerei 6scunse=. Sa mentionam ca" intr-un interviu pe care $imbardo i l-a luat lui <unt +$imbardo" 1/>55" acesta din urma a marturisit ca in anul 1/1?" a lucrat vreme de cateva luni ca asistent de cercetare pentru @urt Aewin" la 8ornell &niversit'" avand sarcina de a observa din dosul unui perete-o%linda" comportamentul de alaptare al unor tinere mame. Este foarte posibil ca aceasta experientsa fi amislit peste ani ideea (camerei ascunse). !n felul lui" <unt a fost un mare psiholo% social" iar *il%ram si $imbardo trebuie va uti ca niste 6llen <unt cu interese si vocatie stiintifice. 7escrierea experimentului

!n vara anului 1/01" #. $imbardo impreuna cu 8rai% ,ane'" 8urtis -an.s si 7avid 2affe" cu totii masteran i" au amenaBat o inchisoare in subsolul unei cladiri a &niversitatii Stanford cu scopul de a observa dinamicile interpersonale intr-un astfel de mediu. 9u si-au desfasurat cercetarea intr-o inchisoare reala" din cau a ca lucrul acesta nu a fost posibil. Ae-au cerut subiectilor sa Boace roluri de detinuti si de %ardieni" pentru doua saptamani. Subiectii au fost recrutati printr-un anunt in presa locala si selectati pe ba a re ultatelor la diferite teste de personalitate si la interviuri clinice. 7in 05 de candidati" au fost alesi 21. 7intre acestia" pe ba a tra%erii la sorti" 10 au primit rolul de detinut si 11" rolul de %ardian. Coti subiectii erau studenti care participasera la cursuri de vara la Stanford si care fusesera atrasi de salariul de 15 dolari pe i" oferit de experimentatori. 8u totii si-au dat acordul scris pentru participare. #otrivit intele%erii cu experimentatorii" pe data de 1? au%ust" subiectii au fost arestati la domiciliu de un echipaB al #alo 6lto 8it' #olice 7epartment" si transportati la sectia de politie" unde li s-au luat amprentele si li s-au intocmit fise personale. Aa atat s-a re umat colaborarea politiei locale. Subiectii au fost apoi dusi la (Stanford 8ount' #rison=" unde-i asteptau falsii %ardieni" si unde urmau sa petreaca doua saptamani. 8ercetatorii au intentionat o (simulare functionala) a inchisorii. Ei marturisesc ca desi%nul experimental si procedurile au avut la ba a discutii indelun%ate cu un fost detinut" care ispasise 1D ani de inchisoare si care le-a servit drept consilier" precum si parcur%erea atenta a literaturii despre inchisori si despre la%arele de concentrare. Aa subsolul cladirii 7epartamentului de #siholo%ie fusesera amenaBate trei celule" fiecare avand o suprafata de 2m E 1m. Existau" de asemenea" o camera pentru %ardieni" unde acestia isi puteau schimba hainele si se puteau odihni" o camera pentru testari psiholo%ice si interviuri si o incapere pentru folosinta directorului inchisorii" nimeni altul decat #. $imbardo. <iecare detinut primea un sapun" un prosop" precum si o salopeta pe care trebuia sa o imbrace fara lenBerie intima" si care avea pe piept si pe spate" imprimat numarul de identificare. 7etinutii aveau parul acoperit cu o casca de n'lon" pentru a simula tunderea ero din inchisorile adevarate. 4ardienii purtau si ei uniforme constand din pantaloni si camasi de culoare .a.i. !nsemnele puterii lor" erau bastonul de lemn" fluierul" catusele" si cheile de la celule. #urtau ochelari de soare cu lentile care faceau contactul vi ual imposibil" accentuand deindividuali area. Ei lucrau in schimburi" > ore din 2? de ore" in vreme ce detinutii ramaneau fireste" 2? de ore din 2? in celule. F data sositi la locul de detentie" subiectilor puscariasi li s-a adus la cunostinta re%ulamentul inchisorii. 7etinutii erau nevoiti sa se adrese e unul altuia" folosind numerele de identificare" iar %ardienilor nu li se puteau adresa decat prin formula (7omnul ofiter corectional). Ei aveau dreptul la trei mese pe i si puteau folosi de trei ori pe i toaleta aflata la capatul coridorului unde fusesera construite celulele. Aa toaleta mer%eau escortati de %ardieni. #uteau primi vi ite ale rudelor sau ale prietenilor de doua ori pe saptamana.

Experimentatorii au constatat ca aceste drepturi" ca si altele nementionate de noi" au fost redefinite foarte repede" de %ardieni" ca privile%ii" si acordate drept recompense pentru comportamente F-E7!E9CE. 9ici detinutii si nici %ardienii nu au primit instructiuni detaliate cu privire la rolul pecare urmau sa-l indeplineasca. 4ardienilor" de pilda" li s-a spus numai ca sarcina lor consta in a (mentine un nivel re onabil de ordine in inchisoare" necesar pentru functionarea eficienta a acesteia) +,ane'" -an.s si $imbardo" 1/01 5. 6utorii aveau sa observe ca %ardienii isi Bucau rolurile cu usurinta" imitand fara indoiala" modele din filme. Colectarea datelor s-a realizat prin mai multe metode S-au efectuat filmari cu o camera ascunsa +la incheierea studiului" experimentatorii dispuneau de 12 ore de inre%istrari video5" s-au inre%istrat pe banda de ma%netofon cu aButorul unormicrofoane camuflate" interactiunile verbale dintre participanti. Schimbarile in starile afective au fost masurate cu liste de adBective" dar si cu teste sociometrice. !nainte de inceperea simularii" subiectii au completat teste de personalitate ce vi au caracteristici importante pentru comportamentul interpersonal" ca scala < de autoritarism sau scala de machiavelism. 7ate pretioase au furni at rapoartele scrise ilnice ale %ardienilor la iesirea din schimb" precum si chestionarele postexperimentale complexe" aplicate tuturor subiectilor. !nainte de a mentiona cateva din re ultatele studiului" se cuvine sa preci am ca autorii nu au formulat ipoteze precise. Ei nu-si propusesera decat explorarea interactiunilor in mediul penitenciar, prin intemediul unei simulari functionale a inchisorii. <acusera o selectie participantilor" mai mult pentru a se asi%ura ca nu existau diferente dispo itionale importante intre %ardieni si detinuti. 7oua aspecte le-au atras atentia cercetatorilor de la inceput: relatiile extrem de tensionate dintre %ardieni si detinuti" pe de o parte" si transformarea ilu iei inchisorii intr-o realitate" pe de alta parte. !ntradevar" subiectii-%ardieni si subiectii-puscariasi se puteau an%aBa in orice fel de interactiune: ei ar fi putut" de pilda" sa intretina relatii amicale" amintindu-si mereu ca totul nu e decat un Boc ce se va sfarsi in cel mult 1? ile. Aucrurile nu au evoluat insa astfel G 9e putem face o idee despre metamorfo a Bocului in realitate" si a binelui in rau" din rapoartele ilnice ale %ardienilor. #entru gardianul 6 de pilda" cea mai mare %riBa la inceputul experimentului a fost impresia de ridicol pe care el o va produce cu uniforma lui" asupra cole%ilor sai detinuti. El marturiseste ca se straduia sa nu i bucneasca in ras" ceea ce ar fi insemnat recunoasterea caracterului ludic al activitatii sale. !n a cincea i insa" acest tanar se transformase intr-atat" incat" furios pe un detinut care refu a sa manance" i-a varsat acestuia farfuria in fata + $imbardo" ,ane'" -an.s si 2affe" 1/01 5. !n le%atura cu aceasta uluitoare prefacere" 8hristina *aslach relatea a ca" atunci cand ea a intrat pentru intai data in inchisoare" a stat de vorba cu un tanar dra%ut si manierat" 3

care i-a facut o impresie excelenta. 6Bunsa in camera de observatie" a fost invitata de catre cei doi colaboratori ai lui $imbardo aflati acolo si anume 8rai% ,ane' si 8urtis -an.s" sa-l urmareasca pe cel mai a%resiv %ardian" poreclit de ei (2ohn Ha'ne). *aslach a fost stupefiata sa constate ca 2ohn Ha'ne nu era altul decat tanarul pe care-l cunoscuse cu putine minute in urma +$imbardo" *aslach" ,ane'" 20005. <ortele situationale pot produce" intr-adevar" modificari mai spectaculoase ale naturii umane" cum aprecia a $imbardo" (decat transformarea doctorului 2e.'ll in domnul ,'de). ;olurile diferite i-au despartit foarte repede pe tinerii avand sarcina sa se comporte ca niste %ardieni de cei inchisi in celule si aflati in multe privinte" la cheremul lor. Fstilitatea dintre cele doua %rupuri a inre%istrat" dupa numai 2? de ore" cote extrem de inalte. 7atorita diferentei colosale de status social" numai %ardienii puteau da frau liber acestei ostilitati" in vreme ce detinutii erau nevoiti sa-si ascunda sentimentele. Creptat" %ardienii au devenit extrem de activi" initiind maBoritatea interactiunilor. Ei se manifestau imprevi ibil" refu and adesea sa raspunda la intrebari simple si le%itime ale detinutilor" incat acestia se abtineau sa li se mai adrese e. 8omen ile capItI ponderea cea mai insemnata ca tip de interactiune intre %ardieni si detinuti. (#e masura ce %ardienii deveneau tot mai a%resivi" remarca autorii" detinutii deveneau tot mai pasivi. 6sertivitatea %ardienilor a dat nastere dependentei detinutilor. 7epresia si lipsa de speranta a detinutilor a corespuns sentimentului de control de voltat de %ardieni)+$imbardo" ,ane'" -an.s" 2affe" 1/015. 4ardienii nu se multumesc sa-si exercite puterea ci ei abu ea a de putere: de pilda" uneori ei ii a%resea a fi ic pe detinuti desi lucrul acesta le fusese inter is cate%oric de catre experimentatori. 9umaratoarea detinutilor la predarea schimbului" care in mod normal nu putea dura mai mult de cateva minute" ei o extind uneori la cateva ore" folosind-o ca pe un prileB de a admonesta si umili detinutii. 4ardienii ordona" ameninta si insulta. 8at despre puscariasi" ei sunt cu fiecare i tot mai deprimati si mai resemnati. S-a putut observa la ei" asa cum intuim usor" Sindromul de neaButorare invatata" teoreti at de *artin Seli%man. 6fectele ne%ative predomina in ca ul lor" si determina comportamente ne%ative. !nteractionand neincetat cu indivi i care nu le cunosteau nici macar numele" detinutii isi pierd simtul identitatii personale si al unicitatii. Este %raitor faptul ca" atunci cand li s-a adus un preot catolic" maBoritatea s-au pre entat la confesiune folosind numarul de identitate. !n discutiile informale dintre ei" rareori abordau probleme personale" preferand sa dialo%he e pe tema conditiilor din inchisoare. $imbardo isi vedea astfel confirmata ipote a cu privire la deindividuali area detinutilor. &n fapt care s-a dovedit decisiv pentru desfasurarea experimentului l-a constituit revolta detinutilor. 6ceasta a i bucnit pe neasteptate" in a doua i. 7etinutii si-au scos castile de n'lon de pe cap" si-au smuls numerele de identitate" au blocat usile celulelor cu paturile. ;ebeliunea ii vi a in mod direct pe %ardieni" pe care detinutii ii amenintau si ii inBurau. 7upa cateva ore de e itari" %ardienii i-au improscat cu substanta dintr-un stin%ator" fortand usile celulelor. !nabusirea revoltei i-a incuraBat pe %ardieni sa se comporte violent si sa-si perfectione e metodele de dominare. 4

Ei au creat o celula in care ii i olau pe cei neobedienti si o alta celula" mai confortabila" in care erau %a duiti detinutii care respectau orbeste ;e%ulamentul si Frdinele. 8elor din urma" li se acordau si alte privile%ii. !n felul acesta" %ardienii au reusit sa -i de bine pe detinuti. 6u provocat cum spun autorii" o (de inte%rare sociala)" stimuland sentimentele de i olare si de ostilitate" la adresa celor aflati in aceeasi situatie. 7e altminteri" merita preci at ca experimentatorii au notat rareori comportamente de aButorare ori de cooperare intre detinuti +,ane'" -an.s si $imbardo" 1/015. 6cestia par sa fi interiori at atitudinile ne%ative pe care %ardienii le nutreau pentru ei. #robabil cea mai buna dovada a impactului situatiei ima%inate de autori asupra subiectilor" o constituie eliberarea a cinci detinuti inainte de sfarsitul experimentului" din cau a reactiilor lor emotionale extreme" a anxietatii si a depresiei. &nuia dintre ei" caruia i se refu ase cererea de liberare conditionata" ii aparuse o eruptie pe suprafete intinse ale corpului. #rimul a fost pus in libertate" detinutul cu numarul >D12" dupa numai 1D de ore de la debutul experimentului" ca urmare a unor cri e de furie" a tipetelor intense si a simptomelor ce indicau perturbari ale capacitatii de rationare. $imbardo si cole%ii lui au recunoscut numai intr-un text foarte recent +$imbardo" *aslach si ,ane'" 20005" faptul ca au interpretat aceasta prima atestare evidenta a impactului situatiei" in maniera dispo itionala. Ei au pus abandonul lui >D12 pe seama personalitatii acestuia" ne%liBand tocmai factorii situationali" pe care ei insisi ii creaseraG Experimentul Stanford s-a incheiat inaintea termenului prevazut de experimentatori, din pricina reactiilor extreme ale subiectilor. #.$imbardo" seful proiectului de cercetare" s-a va ut nevoit sa opreasca totul dupa sase ile. 7eci ia a fost luata la indemnul 8hristinei *aslach" viitoarea sotie a lui $imbardo" care tocmai isi sustinuse te a de doctorat in psiholo%ie si care" vi itand inchisoarea" a fost socata de tratamentul inuman aplicat subiectilor. Ea si-a dat seama ca cercetatorii insisi" in special $imbardo" erau foarte implicati in desfasurarea experimentului" si i%norau re%uli fundamentale de protectie a subiectilor +$imbardo" *aslach" ,ane'" 20005. Sub presiunea ar%umentelor ei" $imbardo si echipa lui au admis" in cele din urma" ca ima%inasera o situatie absurda" de pe urma careia sufereau oameni nevinovati. Se afla experimentul Stanford in flagranta contradictie cu principiile de etica cercetarii ? 7in multe puncte de vedere" nu se poate oferi decat un raspuns po itiv la aceasta intrebare. <ara nici un drept de indoiala" subiectilor li s-a provocat durere fi ica si au fost umiliti" deci au suferit un rau psihic. $imbardo recunoaste ca ar fi trebuit sa-i puna capat experimentului inca de-a doua i" atunci cand a fost silit sa elibere e pe primul detinut cu simptome psihice pronuntate.

;ecunoaste" de asemenea" ca violarea codului etic s-a produs" in principal" din cau a ca el si-a asumat rolul de director al inchisorii +$imbardo" *aslach si ,ane'" 20005. #e de alta parte" exista circumstante atenuante" ce pot fi invocate in apararea lui $imbardo si a echipei lui. #roiectul experimentului a fost aprobat de comitetul de etica a cercetarii din &niversitatea Stanford. 8ercetatorilor li s-a recomandat numai sa dote e inchisoarea cu stin%atoare +care" ironia sortii" aveau sa fie folosite de %ardieni pentru a%resarea subiectilor-detinuti5 si sa anunte cabinetul medical despre desfasurarea studiului. Este evident ca membrii acestui comitet n-au anticipat nici ei" asa cum nu anticipasera nici cei ce %andisera experimentul" desfasurarea dramatica ce avea sa urme e. Subiectii au semnat in cunostinta de cau a formularele de participare. 7ebriefin%-ul s-a reali at cu o mare atentie pentru detalii +$imbardo" 1/015. !n sfarsit" subiectii au fost urmariti timp de un an dupa incheierea studiului" constatandu-se ca efectele ne%ative ale participarii au disparut treptat. Sin%urul articol critic la adresa experimentului efectuat de $imbardo si colaboratorii sai pe care -l cunoastem" este cel publicat de -anua i i si *ohavedi +1/055. 8onstructia ar%umentativa a acestor doi autori are drept temelie" ideea de caracteristica de cerere lansata de *artin Frne +1/D25. 6sadar" experimentului Stanford i s-a adus aceeasi obiectie ca si experimentelor lui *il%ram asupra obedientei. -anua i i si *ohavedi sustin" in esenta" ca subiectii au intrat in experiment cu stereotipuri puternice asupra rolului de %ardian si detinut" ca" in contextul experimental" s-au aflat numerosi indici care le-au in%aduit subiectilor sa %hiceasca ipote a si ca" supunandu-se cerintelor percepute din situatia experimentala" subiectii au furni at date in acord cu ipote a. 6utorii au reali at un studiu empiric pentru a da consistenta demersului lor critic. Ei le-au pre entat subiectilor o descriere a experimentului Stanford si le-au cerut sa formule e ipote a. 6u constatat ca >1J dintre acesti subiecti au fost capabili sa articule e intentia cercetatorilor" deci ipote a %enerala a studiului. 6ceiasi subiecti" de asta data in proportie de >/" /J" au facut predictia ca %ardienii din experimentul Stanford se vor comporta opresiv si ostil fata de detinuti. #e ba a acestor re ultate" se poate tra%e conclu ia ca si participantii in experimentul din vara anului 1/01 au intuit ipote ele. -anua i i si *ohavedi considera ca subiectii lui $imbardo si ai cole%ilor sai au reactionat la caracteristicile de cerere" dar nu ca urmare a presiunilor situationale extraordinare. Sa remarcam totusi ca subiectii celor doi autori n-au putut pre ice cum se vor comporta detinutii din inchisoarea de la &niversitatea Stanford. (Kariabilitatea mare a acestor predictii" scriu cei doi" comparata cu relativa uniformitate a predictiilor asupra %ardienilor" pare sa reflecte natura difu a a conceptiilor populare" despre rolul de detinut) +-anua i i si *ohavedi" 1/055. 7esi%ur" aceasta explicatie nu este suficienta pentru a salva credibilitatea interpretarii autorilor asupra experimentului Stanford. 7e altfel" -anua i i si *ohavedi i%nora datele empirice oferite de $imbardo si de colaboratorii sai" care atesta faptul ca subiectii au considerat situatia de experiment" cat se poate de reala. 7e pilda" unii detinuti l-au ru%at pe 6

preotul catolic sa le aduca un avocat" care sa-i aBute sa scape din inchisoare3 4ardienii se comportau mai a%resiv cu detinutii" atunci cand credeau ca nu pot fi va uti de directorul inchisorii ori de psiholo%i +,ane'" -an.s" $imbardo" 1/015. 6stfel de date pledea a desi%ur impotriva interpretarii inspirate de conceptul caracteristica de cerere. Experimentul Stanford a fost un studiu asupra strategiilor adoptate de subiecti pentru a face fata unei situatii de putere asimetrica, asemanatoare celei dintr-o inchisoare adevarata. Subiectilor li s-a cerut sa Boace rolul de %ardieni ori detinuti pentru o perioada de doua saptamani. Spre a se indeparta explicatia comportamentelor detinutilor si %ardienilor ba ata pe trasaturile de personalitate" s-a facut o selectie ri%uroasa a subiectilor in asa fel incat" la inceputul experimentului" diferentele dintre %ardieni si detinuti au fost minime. 6stfel" ori%inea reactiilor neasteptat de intense" adesea patolo%ice" constatate nu se poate afla decat in (situatia totala) re%i ata de experimentatori. &nele situatii exercita o influenta extrem de puternica asupra indivi ilor" determinandu-i sa se comporte intr-o maniera pe care acestia nu o pot in nici un fel anticipa. Cocmai pentru ca probea a importanta anali ei situationale in descifrarea comportamentului uman" experimentul Stanford trebuie socotit" unul dintre cele mai relevante studii de psiholo%ie sociala.