Autor : Spanu Dumitru Viorel , Romania

La ce s-a gindit Pierre Fermat The thinking of Pierre Fermat Teorema 32 The 32th Theorem Demonstration of Pierre de Fermat Demonstratia lui Pierre de Fermat
Acest aricol este dedicat celor patru rude foarte dragi mie care anul trecut au imbracat Camasa Lui Cristos !

This article is dedicated to my four beloved relatives that last year wear the Christ !

hirt of !esus

Fie A , B , C , x , ,! toate numere prime distin"te intre ele si fie"are dintre a"este numere prime este stri"t mai mare de"it 3 # Atun"i suma

Ax

$ B

C!

A&x $ B&

este diferita de C&! #

Altfel s"ris : suma ' ( A la puterea x ) $ ( B la puterea puterea ! #

) *nu este e+ala "u C la

Suma ( Ax $ B ) este un numar par # ,ntru"it C! este un numar impar este e-ident "a ni"iodata suma ( A&x $ B& ) nu este e+ala "u C&! # Ai"i A , B , C , x , ! , sunt toate numere prime mai mari sau e+ale "u 3 #

Teorema 32 a fost demonstrata #

The 32th Theorem

.et it /e A , B , C , x , , ! , all of them distin"t prime num/ers and e-er these distin"t prime num/ers /e stri"tl +reater than 3 # Then , The sum num/er of

Ax $ B
Briefl , 1e "an 1rite

it is not e0ual 1ith

C!

Ax

$ B

C!

Demonstration : Be"ause The sum

Ax $ B

is an odd num/er and

is also an odd num/er

(Ax C!
So , The sum

is an e-en num/er #

is an odd num/er

( Ax

$ B )

1hi"h is an e-en num/er "an not /e e0ual 1ith

C!

, 1hi"h is an odd num/er #

A"easta Theorema 32 este o parte din 2ltima 3are Theorema a lui Fermat , demonstrata in anul 4553 si 4556 de +enialul mathemati"ian /ritani" Andre1 7iles , la "are si8a adus aportul si marele mathemati"ian Ri"hard Ta lor #

Pierre Fermat a fost un stralui"it mathemati"ian fran"e! , de profesie 9ude"ator , "are a s"ris pe mar+inea unei pa+ini a unui tratat de drept , in timpul pli"ti"oaselor sedinte 9ude"atoresti a"easta +eniala "on9e"tura , "unos"uta "a 2ltima 3are Theorema a lui Fermat # Timp de 36: de ani , a"easta "on9e"tura nu a putut fi demonstrata de marii matemati"ieni ai lumii # Si !e"i de mii de mathemati"ieni din toata lumea au in"er"at sa demonstre!e a"easta "on9e"tura timp de aproape ;<< de ani # 3arele +eniu al mathemati"ii , Pierre de Fermat , a s"ris pe mar+inea unei foi a unui tratat de drept , el fiind 9ude"ator , 2ltima 3are Teorema a lui Fermat , "um a fost denumita "on9e"tura s"risa de dinsul , si a adau+at in latineste pe a"eeasi foaie de hirtie a tratatului de drept , pe mar+inea ei , in lim/a latina : = Am +asit o minunata demonstratie la a"easta theorema = # 3athemati"ienii din toata lumea au "autata a"easta demonstratie ma+nifi"a # Dar nu au +asit8o # Vom arata la "e s8a +indit Pierre de Fermat "ind a s"is a"este rinduri # >ste -or/a de o aproape o demonstratie a "on9e"turii sale , "are a"opera ?< la suta din demonstratia ne"esara theoremei sale # >ste -or/a de ?< la suta dintr8o infinitate de "a!uri # Adi"a tot o infinitate de "a!uri # ,ntrade-ar in ; 8 6 rinduri s"rise , poate fi a"operita @< la suta din numarul de "a!uri pe "are le impli"a demonstratia "on9e"turii sale # Pirre de Fermat s8a +indita asa : AA

Author : Spanu Dumitru Viorel , Romania Theorema 32

A&x $ B& este diferit de C&!

da"a A , B si C sunt numere impare , iar x , e+ale "u 2 #

si ! sunt numere naturale mai mari sau

A"este rinduri a"opera 6< la suta din demonstratia ne"esara Theoremei # >ste -or/a de 6< la suta dintr8o infinitate de "a!uri # Theorema 32 a"opera si ea 4< la suta din numarul de "a!uri ne"esare demonstratiei Theoremei lui Fermat # De"i , ia sa -edem la "e s8a +indit marele +eniu Pierre de Fermat , "ind a s"is "a are o

admira/ila demonstratie la "on9e"tura sa # ,ata # ,n "ite-a rinduri , pro/a/il "a el a s"ris pe o hirtie urmatoarele : = A&x $ B& este diferit de C&! si ! sunt numere naturale mai mari sau

da"a A , B si C sunt numere impare , iar x , e+ale "u 4 # Si apoi , foarte pro/a/il , a s"ris :

Author : Spanu Dumitru Viorel , Romania Theorema 35

Fie A , B , C , x , ,! toate numere prime distin"te intre ele si fie"are dintre a"este numere prime este stri"t mai mare de"it 3 # Atun"i suma

Ax

$ B

C!

Author : Spanu Dumitru Viorel , Romania Theorema 43

Fie A " un numar par si # un numar impar" si fie C un numar par " iar $ " y si % numere naturale egale sau mai mari decit & ' (iciodata nu vom avea egalitatea A )$ * #)y + C)% ' A)$ se citeste A la puterea $ ' Aceasta Torema ,- face parte din ultima .are Teorema alui Fermat ' Acopera / la suta din toate ca%urile ale 0ltimei .ari Teoreme a lui Fermat ' Adica / la suta dintro infinitate de ca%uri ' / la suta dintr-o infinitate de ca%uri inseamna mai mult decit miliarde de miliarde de miliarde de ca%uri posibile ' unt foarte usor de anali%at ' 1ti iau doar citeva secunde '

Author 2 panu 3umitru 4iorel " 5omania Theorema 44

Fie A si # numere pare " iar C un numar impar si fie $ " y si % numere naturale mai mari sau egale cu 6 ' (iciodata nu vom avea egalitatea A)$ * #)y + C)% Aceasta Teorema ,, face parte din 0ltima .are Teorema a lui Fermat '

Aceasta Teorema ,, acopera / la suta din toate ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Teoreme a lui Fermat ' Adica / la suta dintr-o infinitate de ca%uri posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a lui Fermat ' 1mpreuna Teorema -6 " Teorema -7 " Teorema ,- si Teorema ,, si Con8ectura ,/ fac toate parte din 0ltima .are Theorema a lui Fermat ' Aceste , Theoreme si Con8ectura ,/ acopera impreuna 9: la suta din toate ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a lui Fermat ' Autor 2 panu 3umitru 4iorel "
5omania Con8ectura ,/ Fie A si # numere po%ivive intregi impare " si C un numar po%itiv intreg par ' Fie $" y si % numere naturale mai mari sau egale cu 6 '

(iciodata nu are loc egalitatea

A^x + B^y = C^z .

Autor 2

panu 3umitru 4iorel" 5omania Conjectura 45

si ! sunt numere naturale mai

Fie A , si B numere impare , si C un numar par , iar x , mari sau e+ale "u 2 # Bi"iodata nu -om a-ea e+alitatea A&x $ B& C C&!

D Aceasta con8ectura trebuie testata pe calculator ' (u este necesara testarea ei pe calculator " pentru ca este adevarata ' Testarea pe calculator este doar un e$ercitiu de stil pentru ca%ul cind toate numerele $ " y si % sunt egale cu 6 ' 1n realitatea con8ectura este adevarata ' ;ste sustinuta de Con8ecturile &, si 6& ale mele 'Am fost obligat sa scriu doua con8ecturi pentru a completa o remarcabila demonstratie a marelui mathematician 5oman " <heorghe Titeica " unul dintre presedintii Congresului .ondial Al .athematicienilor ' ;u stiu ca aceasta con8ectura ,/ este adevarata ' Aceasta con8ectura ,/ acoera &: la suta din toate ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a luiPierre Fermat " un genial mathematician france% 'Con8ectura lui Pierre Fermat are o infinitate de ca%uri posibile ' Con8ectura ,/ acopera &: la suta dintr-o infinitate de ca%uri " adica tot o infinitate de ca%uri '<enialul mathematician britanic Andrew =iles " de fapt a beneficiat de contributia fantastic de importanta a tuturor celor citeva sute de matehematicieni din toata lumea care au demostrat inca &7 la suta din toate ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a lui Fermat "sa il amintim doar pe >ummer ' 3e fapt este adevarat ca genialul mathematician britanic a demonstrat doar & la suta din aceasta con8ectura ' ;ste e$trem de posibil ca marele geniu Pierre Fermat sa se fi gindit la o demonstratie simpla care acopera 9: la suta din demonstratia con8ecturii sale " si dupa cum am aratat incape pe o singura foaie de hirtie " sau pe marginea foii sau a citorva foi a unui tratat de drept '

Theoremele -6 " -7 " ,- " ,, si Con8ectura ,/ ? scrise toate de panu 3umitru 4iorel ? acopera intradevar 9: la suta din toate ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a lui Fermat ' i incap pe citeva foi de hirtie ' ;ste foarte posibil " si cred acest lucru " ca genialul mathematician Pierre Fermat sa fi scris aceste , Theoreme si o Con8ectura pe marginile foilor unui tratat de drept si aceste foi sa se fi pierdut '

3aca coroboram Theoremele -6 " -7 " ,- " ,, si Con8ectura ,/ cu Con8ectura ,@ " si daca ne gindim ca &7 la suta din ca%urile studiate de toti mathematicienii geniali din lume nu includ nici macar un contrae$emplu la 0ltima .are Theorema a Lui Fermat " si 9: la suta din ca%urile posibile ale 0ltimei .ari Theoreme a lui Fermat dupa cum a aratat panu 3umitru 4iorel folosind cele , Theoreme - Theoremele -6 " -7 " ,- si ,, si Con8ectura ,/ nu includ absolut nici un contrae$emplu la Con8ectura lui Fermat si sustin puternic ideea ca Pierre Fermat a gasit o admirabila demonstratie la Con8ectura 3insului " care s-a pierdut " putem da un argument euristic foarte puternic ' 3aca ar fi e$istat un contrae$emplu care sa invalide%e Con8ectura Lui Pierre Fermat " acesta s-ar fi gasit sigur printre cele 77 la suta din ca%urile studiate ' a inseram acum Con8ectura ,@ ' ;ste e$trem de probabil ca marele geniu al mathematicii Pierre Fermat sa se fi gindit la ea si sa o fi scris pe marginea unei foi a tratatului de drept sau al cartii Aritmethicorum '

Autor : Spanu Dumitru Viorel , Romania Conjectura 46

Da"a se +aseste un sin+ur "ontraexemplu la o "on9e"tura "are se presupune "a nu are ni"i o solutie , si ar fi de re!ol-at o infinitate de "a!uri , atun"i a"ea e"uatie "are repre!inta "on9e"tura are o infinitate de solutii # Conjectura 46 se refera la ecuatiile diofantice . Conditie : x trebuie sa fie mai mic sau egal cu 4 . Con8ectura winerton 3yer preci%ea%a ca ecuatiile diofantice in care $ este egal cu / sau mai mare " au un numar limitat de solutii A solutiile sunt n - upluri de numere naturale B ;$emplu 2 La Con8ectura lui ;uler " uma de puteri " um of Powers "

s-au gasit &: contrae$emple ' 1n realitate ecuatia care repre%inta Con8ectura lui ;uler are o infintate de solutii ;cuatia este uma Puterilor lui ;uler ' A)$ * #)$ * C)$ * '''' C)$ + D)$ A"# " C si orice litera cu care vom denumi variabilele sunt numere naturale ' $ variabila cu care vom denumi puterea este numar natural ' Conditia este ca A " # si C " ''' D sa fie in numar ma$im E $ ' Contrae$emplu pentru $ + -)- * ,)- * /)- + @)0n contrae$emplu a fost gasit foarte greu de abia in anul &7@F de Lander et al ' 6F)/ * 9,)/ * &&:)/ * &--)/ + &,,)/

Conditia ca $ G 6 contrae$emplu '

din Con8ectura lui ;uler era indeplinita imediat de acest prim

Con8ectura lui ;uler a stat invalidata sute de ani ' ;uler a fost un genial mathematician elvetian " care a trait in anii &F:: ' Comentariu 2 -ar putea ca marele mathematician ;uler sa fi gresit ortografierea lui 6 " cind a pus conditia $ G 6 ' ;l scria pe hirtie ' Poate ca te$tul a fost scris in mare graba '

Trebuie amintit ca demonstratia Con8ecturii Tanyiama himura =eil " data de genialii mathematicieni britanici Andrew =iles si 5ichard Taylor " uramata de contributiile altor mathematicieni care in 6::& au resusit sa re%olve o parte din problemele propuse de <enialul 5obert Laglands " in programul sau de de%voltare al matematicii si geometriei " are citeva sute de pagini ' i a necesitat o munca colectiva de &/ ani '

AC; T T;HT 4A F1 P0#L1CAT '

i astfel in citeva rinduri a acoperit 9: la suta din toate ca%urile necesare demonstratiei con8ecturii sale ' Adica " 9: la suta dintr-o infinitate de ca%uri ' Aceste citeva rinduri pe care " este e$trem de probabil ca Pierre de Fermat " genial mathematician sa le fi scris pe o alta margine de foaie a tratatului de drept Acare evident ca s-a pierdutB " re%olva o infinitate de ca%uri ale Theoremei sale si demonstrea%a clar ca 9: la suta din con8ectura sa poate fi demonstrata cu aceste citeva rinduri ' 1ata ce a scris in limba latina " geniul Pierre de Fermat " pe marginea foii tratatului de matematica Arithmetica pe care il utili%a " probabil " in timpul plicticoaselor sedinte de 8udecata ' 1n latineste " dinsul a scis 2 I Am gasit o admirabila demonstratie pe care marginea alba nu o cuprinde ' I Citam din =ikipedia 2
= This theorem 1as first "on9e"tured / Pierre de Fermat in 4:3@, famousl in the mar+in of a "op of Arithmeti"a 1here he "laimed he had a proof that 1as too lar+e to fit in the mar+in# Bo su""essful proof 1as pu/lished until 4556 despite the efforts of "ountless mathemati"ians durin+ the 36? inter-enin+ ears# The unsol-ed pro/lem stimulated the de-elopment of al+e/rai" num/er theor in the 45th "entur and the proof of the modularit theorem in the 2<th "entur # ,t is amon+ the most famous theorems in the histor of mathemati"s and prior to its 4556 proof / Andre1 7iles it 1as in the Euinness BooF of 7orld Re"ords for =most diffi"ult mathemati"al pro/lems=#

= Pe a"easta pa+ina se +aseste in lim/a latina afirmatia lui Pierre Fermat , al "arui nume este tre"ut tot in lim/a latina 8 Petri de Fermat # ( Petri sau Pierre au etimolo+ia "omuna si inseamna a"elasi lu"ru in lim/a latina : piatra # ) Sa aratam "a 55 la suta din demonstratia ne"esara pentru -alidarea Con9e"turii +enialului Pierre Fermat in"ap pe o sin+ura foaie de hirtie # 2n ar+ument foarte puterni" in fa-oarea faptului "a Pierre Fermat a +asit o admira/ila demonstratie pentru Con9e"tura sa # ,ata , Theoremele 32 , 35 , ;3 , ;; si Con9e"turile ;6 si ;: in"ap pe o sin+ura "oala de hirtie de format A ; # Bu exista a"est standard de hirtie in se"olul GV,, , ori"um marimea foii tre/uie sa fi fost "am a"easi ( foaie pe "are Pierre Fermat si8a s"ris admira/ila Demonstratie )

Theorema 32
A&x $ B& este diferit de C&!

da"a A , B si C sunt numere impare , iar x , e+ale "u 2 #

si ! sunt numere naturale mai mari sau

Theorema 35
Fie A , B , C , x , ,! toate numere prime distin"te intre ele si fie"are dintre a"este numere prime este stri"t mai mare de"it 3 # Atun"i suma

Ax

$ B

C!

Theorema 43
Fie A " un numar par si # un numar impar" si fie C un numar par " iar $ " y si % numere naturale egale sau mai mari decit & ' (iciodata nu vom avea egalitatea A )$ * #)y + C)% ' A)$ se citeste A la puterea $ '

Theorema 44
Fie A si # numere pare " iar C un numar impar si fie $ " y si % numere naturale mai mari sau egale cu 6 ' (iciodata nu vom avea egalitatea A)$ * #)y + C)%

Conjectura 45
Fie A , si B numere impare , si C un numar par , iar x , mari sau e+ale "u 2 # Bi"iodata nu -om a-ea e+alitatea A&x $ B& C C&! si ! sunt numere naturale mai

Conjectura 46
Da"a se +aseste un sin+ur "ontraexemplu la o "on9e"tura "are se presupune "a nu are ni"i o solutie , si ar fi de re!ol-at o infinitate de "a!uri , atun"i a"ea e"uatie "are repre!inta "on9e"tura are o infinitate de solutii # Conjectura 46 se refera la ecuatiile diofantice . Conditie :

x trebuie sa fie mai mic sau egal cu 4 .

,ata "a 55 la suta din demonstratia ne"esara pentru Con9e"tura lui Peirre Fermat in"ape pe o "oala de hirtie # H > D #

,ata "e a s"ris in lim/a latina Domini Petri de Fermat despre demonstratia sa admira/ila : = demonstrationem mira/ilem sane detexi /lan" mar+init exi+uitas non "aperet = # Tre/uie spus "a pentru demonstratia 2ltimei 3ari Theoreme a lui Fermat , +enialul mathemati"ian /ritani" a lu"rat asiduu timp de @ ani #

,n "ele din urma , marele 3atemati"ian /ritani" Andre1 7iles , dupa o mun"a asiduua , in anul 4553 a demonstrate a"easta "on9e"tura numita 2ltima 3are Theorema a lui Fermat # Demonstratia sa a a-ut "ite-a +ap8uri , "are au fost re!ol-ate extreme de /ine de "ei doi mari matemati"ieni , Andre1 7iles si Ri"hard Ta lor , si demonstratia finala si "ore"ta a fost pu/li"ata in anul 4556 #

De fapt , marele mathemati"ian /ritani" , Andre1 7iles a fa"ut o demonstratie a unei "on9e"turi s"risa de doi mari mathemati"ienii 9apone! si de marele mathemati"ian fran"e! Andre 7eil , Tan iama Shimura 7eil Con9e"ture ( "are se refera la "ur/ele elipti"e "are sunt modulare peste "orpul numerelor rationale H) , "are "uprinde in "ontinutul ei si 2ltima 3are Theorema lui Fermat # Citam din 7iFipedia

J 1n mathematics" the modularit theorem Aformerly called the Tani amaIShimuraI7eil "on9e"ture and several related namesB states that elliptic curves over the field of rational numbers are related to modular forms' J

Pe scurt " daca un contrae$emplu la 0ltima .are Theorema a lui Fermat ar fi putut fi gasit " acest lucru ar fi insemnat ca e$ista o curba eliptica nonmodulara peste corpul numerelor rationale ' Citam din =ikipedia " .odularity Theorem 2 J The con8ecture attracted considerable interest when Frey A&79@B suggested that the Taniyama? himura?=eil con8ecture implies FermatKs Last Theorem' Le did this by attempting to show that any countere$ample to FermatKs Last Theorem would imply the e$istence of at least one nonmodular elliptic curve'M
http://en.wikipedia.org/wiki/Modularity_theorem
Tre/uie spus "a Andre 7eil , marele mathemati"ian fran"e! este sin+urul om din lume "are a dat o demonstratie Con9e"turii +enialului mathemati"ian +erman Bernhard Riemann , dar intr8un "ontext +eometri" parti"ular # Andre 7eil a de"larat , dupa demonstratia sa asupra Riemann J pothesis : D Cind eram mi" , -isam "a intr 8o !i sa demonstre! ,pote!a lui Riemann , "ind eram tinar m8as fi /u"urat "a "ine-a sa fa"a o demonstratie a ,pote!ei lui Riemann # A"um sunt multumit "a exista o demonstratie a a"estei ipote!e # D Si astfel , a"easta "on9e"tura , 2ltima 3are Theorema a lui Fermat a fost demonstrata #