Sunteți pe pagina 1din 2

Diferente interindividuale preferinte in functie de varsta si locatie

Varsta pare a influenta locul in care vrem sa traim, cei mai tineri si cei mai varstnici preferand locatiile mai apropiate de centrul oraselor.
Anumite caracteristici ale btrnilor trebuie luate n considerare cnd se proiecteaz spaii pentru ei. nu exist grup de vrst cu probleme individuale i cu nevoi individuale mai diverse dect btrnii. Unii au probleme cu auzul, alii cu vederea, alii cu locomoia. Se tie, n principiu c persoanele n vrst prefer s locuiasc alturi de altele de vrsta lor. Similaritatea nate atracie. A tri cu alte persoane de aceeai vrst are drept rezultat satisfacia locuirii, bun dispoziie i mobilitate n afara spaiului de locuit.

Totusi, persoanele de varsta mijlocie declara ca ar prefera sa locuiasca la marginea oraselor sau la tara (Lindberg et al., 1992). Alegerea pentru o locatie mai putin centrala poate fi datorata nevoii pentru un stil de viata mai linistit avand in vedere ca au mai multe responsabilitati decat varstnici sau tineri. Pe de alta parte la aceasta varsta detin mijloacele financiare pentru a-si construi o casa pe pamant, parasind apartamentele de la bloc pentru mai mult spatiu si mai mult control asupra utilitatilor. Zgomotul si temperatura Am mentionat deja ca intimitatea auditiva este necesara, dar preferam de asemenea medii fie cu niveluri scazute de zgomot, fie cu niveluri controlabile. Zgomotul la locul de munca va face ca angajatul sa fie mai sensibil la zgomot si il va percepe ca pe o sursa de iritare. Din perspectiva teoriei sarcinii environmentale, angajaii din birourile cu zgomot proceseaz nu numai sarcinile lor specifice, dar i orice informaie sonor din mediu. Dintr-o anchet efectuat asupra a mai mult de 2000 de funcionari a reieit c mai mult de 54% dintre ei sunt deranjai de zgomotul din birou (Sundstrom, 1994). Unul din zgomotele cele mai deranjante ntr-un astfel de mediu sunt conversaiile celorlali. Ele sunt pline de sens i dificil de ignorat pentru c individul care ascult din afara lor are tendina de a se conecta la ele automat.
Zgomotul reprezinta un subiect important si una dintre cele mai des intalnite probleme referitoare la mediul inconjurator. Este de asemenea principalul factor disturbant din case si birouri. Proiectarea unor cladiri in care sa existe un grad scazut de zgomot reprezinta o adevarata provocare pentru arhitecti, ingineri, in domeniul acusticii si constructorii de case. Prin controlul zgomotului si absorbtia sunetului se poate asigura un trai mai confortabil. Sistemele si produsele izolatoare stau la baza solutiilor pentru constructii. Ele fac posibila protejarea oamenilor impotriva efectelor adverse ale zgomotului si le imbunatatesc calitatea vietii. Muzica poate fi i ea o surs de sunet la locul de munc. Ea devine zgomot dac cineva nu o dorete. Cercetrile arat c muzica i determin pe indivizi s perceap mediul de lucru ca plcut. n fabrici, muzica poate crete uor productivitatea. n birouri, ea stimuleaz efectuarea sarcinilor ce presupun vigilen dar poate perturba efectuarea altor sarcini.

Temperatura este si el un factor ce poate cauza o varietate de neplaceri si discomfort .

Confortul termic n locuin este probabil cea mai important caracteristic ce trebuie asigurat, pentru ca ntre organism i mediul extern s nu fie variaii importante de temperatur. Se consider confort termic optim situaia n care organismul i regleaz temperatura cu consum minim de energie. Condiiile de mediu din spaiul nchis sunt determinate de proprietile fizice ale aerului (temperatur, umiditate), de sursele de radiaie caloric, de temperatura pereilor i a obiectelor din jur. Toate acestea acioneaz complex formnd microclimatul ncperii Organismul uman este homeoterm, adic i poate pstra temperatura constant, indiferent de temperatura din mediul extern. Dar aceast capacitate de reglare funcioneaz doar n anumii parametrii. Intervalul de temperatur la care acomodarea se face cu consum minim de energie este situat ntre 15 - 25 C, deci n ncperile locuinei trebuie meninut o temperatur constant, situat n acest interval, pentru ca efortul energetic al organismului s fie direcionat spre odihn i recuperare. Temperatura ar trebui sa fie controlabila prin plasarea de termostate si aer conditionat pentru a asigura o temperatura constanta. Schimbarile de temperatura sunt considerate mai perturbatoare decat temperaturile constante.

Geamurile
Un proverb spune: Unde nu intra soarele pe fereastra, intra medicul pe usa. O metoda pentru a reduce efectele aglomerarii este de a folosi mai multe geamuri si usi in camere. Dau impresia de mai mult spatiu si cresc senzatia de control. Intensitatea si spectrul luminii solare este mult redusa de ferestre. De aceea, marimea ferestrei se alege astfel incat sa poata patrunde suficienta lumina: 12 20 % din marimea camerei. Ulrich (1984) a aratat ca pacientii care aveau vedere placuta catre peisaje agreabile de la geamul camerelor aveau internari post-operative mai scurte, necesitau mai putine analgezice si se plangeau mai putin. Se pare ca apreciem beneficiile vederilor placute, asociind cadrul rural cu experiente mai putin stresante si cu mai multa relaxare. Binet et al. (1993) n-au gsit dovezi empirice n favoarea ideii c reprezentrile grafice ale naturii pot compensa lipsa ferestrelor. Aceti autori au pus tablourile cu peisaje naturale pe seama dorinei indivizilor de a-i personaliza spaiul pe care-l aveau pentru folosin exclusiv n organizaie. Scolile care au fost proiectate cu mai putine geamuri pentru a preveni dsitragerea elevilor si pierderile de caldura, nu au aratat legaturi consistente cu invatarea. Unii elevi au performante mai bune cu geamuri mai multe, iar altii sunt distrasi usor de acestea. Karmel (1965) arata ca incaperile fara geamuri par a avea un efect negative asupra starii de spirit. ntr-o cercetare veche, Pritchard (1964) a ajuns la concluzia c lipsa ferestrelor nu reduce productivitatea muncii. Pe de alt parte, studiile efectuate n fabrici construite sub nivelul solului n Suedia au scos n eviden oboseala i indispoziia somatic (dureri de cap) ale lucrtorilor, iar acetia exprimau sentimente negative fa de locul lor munc. ntr-o anumit msur, absena ferestrelor poate fi compensat prin iluminat intens i prin aer condiionat, dar concluzia general este c oamenii nu agreeaz mediile fr ferestre.