PROIECT

India

Motto:
"Satyameva Jayate" (Sanskrit) (Devanagari) "Adevrul singur triumfeaz"

Imnul:
Jana Gana Mana

Capitala:

New Delhi 2834N, 7712E

Cel mai mare ora: Mumbai Limbi oficiale: Hindi, engleza i alte 21 limbi oficiale Forma de guvernmnt: e!ublic" fede#al" Independena: de la egatul $#itanic
eclarat: 1% &ugu't 1(47 !epublic: 2) ianua#ie 1(%*

"uprafaa:
#otal: 3+1))+414,m2 Ap: (,%)-

$opulaia:
#otal: 1,1milia#de .e'timat" /n 2*1*0 ensitatea: 32(loc1,m2

$I% &$aritatea puterii de cumprare' (estimat n 2010

#otal: 4,*42 t#ilioane 2 $er capital: 3+7372

$I% &nominal' - estimat n 2010

#otal: (84,21 milia#de 2 $er capital: 82*2

Moneda: u!ie 3ndian" )ra pe glob: 4567%83*

I. INDIA-PREZENTARE
e!ublica 3ndia, cunoscut mai comun ca India, este o ar suveran n !sia de Sud" #ste a $a%tea ar ca marime du% su%ra&a a geogra&ic, a doua cea mai %o%u'at ar $i cea mai %o%u'at 'i(era' democra ie din 'ume" )imitat de *ceanu' Indian 'a sud, de +area !ra(ic 'a vest $i de ,o'&u' -enga' 'a est, India are ntindere a armu'ui de %este .000 km" Se nvecinea/ cu 0akistan 'a vest, 12ina, 3e%a' $i -2utan 'a nord-est $i -ang'ades2 $i +4anmar 'a est" !cas n 5a'ea 1ivi'i/a iei Indiene $i o regiune a comer u'ui rutier $i im%erii vaste, su(continentu' Indian a &ost identi&icat cu o (oga ie cu'tura' $i comercia' %entru mu't vreme n istorie" 0atru mari re'igii, 2induism, (udism, 6ainism $i sik2ism(%an6a(i) $i au originea aici, n tim% ce is'amu', cre$tinismu', iudaismu' $i /oroastrianismu' au a6uns n %rimu' mi'eniu d"7r" $i a 'uat &orma cu'tur variat a regiunii" 8re%tat, a'atur9ndu-se 1om%aniei -ritanice a Indiei de #st de 'a nce%utu' seco'u'ui 1: $i co'oni/at de +area -ritanie 'a mi6'ocu' seco'u'ui 1;, India a devenit un modern stat-na iune n 1;<. du% o 'u%ta %entru inde%enden care a &ost marcat %rin &o'osirea 'arg ras%anditei re/isten e non-vio'ente ca un mi6'oc de %rotest socia'" 1u cea de-a 12-a 'arg economie din 'ume %rin ritmu' de sc2im( $i 'ocu' < du% %uterea de cum%rare, India a &cut %rogrese economice ra%ide n u'tima decad" 1u toate c nive'u' de trai a' tarii era %'nuit s creasc (rusc n urmatoarea 6umtate a seco'u'ui 1;, n %re/ent este o 'u%t 'a nive' na't de srcie, ana'&a(etism, ma'nutri ie %ersistent $i mediu de degradare" * %'ura'istic, %'uri-'ingvistic, mu'ti-etnic societate, India este deasemenea o ar a diversit ii vie ii s'(atice ntr-o varietate de o(iceiuri %rote6ate" Etimologie 3ume'e India este derivat de 'a Indus, care este derivat din vec2iu' cuv9nt %ersian 7indu, de 'a sanscritu' Sind2u, a%e'ativu' 'oca' istoric %entru =9u' Indus" 5ec2ii greci se re&ereau 'a vec2ii indieni ca Indoi, oamenii de %e Indus" 1onstitu ia Indiei $i &o'osin a o(i$nuit n 2indi recunoaste deasemenea $9a#at ca un nume o&icia' a' ace'uia$i stat" !' trei'ea nume, 7industan, care nseamn :"m;ntul 9indu'ilo#, este %ersian 'a origine" 8ermenu' era &o'osit din seco'u' 12, de$i este &o'osit contem%oran n inega' msur"

<

I. 1. Medi l nat !al Geog!a"ia

Ha#ta to!og#afica a 3ndiei

India constituie ma6oritatea teritoriu'ui din su(continentu' Indian care este a$e/at deasu%ra 0'atou'ui Indian $i %artea nord-vestic a 0'atou'ui Indo-!ustra'ian" State'e nordice a'e Indiei $i nord-estice sunt %ar ia' situate n $iru' 7ima'a4an" =estu' din nordu', centru' $i estu' Indiei este con inut de 0'atou' &erti' Indo-,angetic" >n vest, mrginind sud-estu' 0akistanu'ui, se ntinde De$ertu' 82ar" Sudu' Indiei este a%roa%e n ntregime com%us de %odi$u' %eninsu'ar Deccan, care este mrginit de dou $iruri de dea'uri costa'e, ?estern ,2ats $i #astern ,2ats" #id!og!a"ie

India este casa mu'tor r9uri ma6ore, %rintre care ,ange, -ra2ma%utra, @amuna, ,odavari, Aaveri, 3armada $i Aris2na"

$lima 1'ima n India varia/ de 'a tro%ica' n sud 'a mai tem%erat n nordu' mun i'or 7ima'a4a, unde regiuni'e na'te su&er de ninsoare %e tim%u' iernii" +un ii 7ima'a4a, continu9ndu-se cu mun ii 7indu Aus2, m%iedic v9nturi'e 1entra' !siatice kata(atice s (at n ar" !cesta men ine cantitatea de c'dur a su(continentu'ui Indian n ma6oritatea 'oca ii'or 'a aceea$i 'atitudine" De$ertu' 82ar este res%onsa(i' %entru atragerea musonu'ui de var, v9nt care, ntre iunie $i se%tem(rie, &urni/ea/ ce'e mai mu'te %'oi indiene"

%lo!a &i %a na

:aunul indian e'te !a'a#ea nationala a 3ndiei+

India, ntins n eco/ona Indoma'a4a, este ga/da unei semni&icante (iodiversit iC este casa a .,DE din toate mami&ere'e, 12,DE din %sri, D,2E din re%ti'e $i DE din s%eci'e de %'anate care n&'oresc" +u'te ecoregiuni, %recum %durea s2o'a, sunt eF%use strict unei rate na'te de restric ionism (sunt %rote6ate)C 33E dintre %'ante'e indiene sunt resrictic ionate" 0durea Indiei aco%er siru' de 'a %durea %'oii tro%ica'e a insu'ei !ndaman, trectoarea din 5est $i 3ord-#stu' Indiei 'a %durea de coni&ere a mun i'or 7ima'a4a" >ntre aceste dou eFtreme se ntinde dominanta %dure de sa' (umend de &oioase) a Indiei de estC %durea de teak (uscat de &oioase) a Indiei centra'e $i de sudC %durea de (a(u' (%durea de s%ini) a centru'ui 0odi$u'ui Deccan $i vestu' %'atou'ui ,angetic" +u'te s%ecii indiene sunt originare din ,ondGana" Segmentu' %eninsu'ar a' Indiei s-a mi$cat nainte, s-a %rodus o co'i/iune, ntinsu' )aurasian a dec'an$at o sc2im(are n mas a s%ecii'or" 8otu$i, sc2im(ri'e vu'canice $i c'imatice %roduse acum 20 de mi'ioane de ani n urm au cau/at eFtinderea mu'tor /one indiene %rote6ate" 0utin du% aceasta, mami&ere'e au intrat n India din !sia %rin ce'e dou trectoare /oogeogra&ice %e oricare %arte ivit a mun i'or 7ima'a4a" 1a un re/u'tat, dea'ungu' s%eci'or indiene, doar 12,DE dintre mami&ere $i <,BE dintre
D

%sri sunt %rote6ate, contrast9nd cu <B,:E dintre re%ti'e $i BB,:E dintre am&i(ieni" De remarcat c sunt %rote6ate $i maimu e'e ier(ivore 3i'giri $i (roa$te'e r9ioase maro $i carmine" >n decade'e recente nc'carea uman a dat Indiei o %'cere catre via a s'(aticC ca rs%uns, sistemu' de %arcuri na iona'e $i arii'e %rote6ate, n&iin ate %rima dat n 1;3B, au &ost eFtinse su(stan ia'" >n 1;.2, India a %romu'gat Documentu' 0rotec iei 5ie ii S'(atice $i 0roiectu' 8igru' %entru a %/i n siguran 2a(itatu' crucia'C adi iona'e %rotec ii &edera'e au &ost %romu'gate n anii 1;:0" m%reun cu mai mu't de B00 sanctuare a'e vie ii s'(atice, India este acum ga/da a 1< re/ervatii (ios&ere, %atru dintre e'e &iind %r i a'e =ete'ei +ondia'e a'e =e/erve'or -ios&ericeC 2B de ntinsuri umede sunt nregistrate su( 1onven ia =amsar"

'. Medi l demog!a(hi) Po( latia

1u o %o%u'a ie estimat de 1,1 mi'iarde 'ocuitori, India este cea de-a doua cea mai %o%u'ata ar din 'ume" !%roa%e .0E dintre indieni 'ocuiesc n /one'e ru'a'e, %rin migra ia din decada recent n mari'e ora$e a condus 'a cre$terea eF%onen ia' a %o%u'atiei din /ona ur(an" +arii'e ag'omera ii ur(ane din India sunt +um(ai (&orma', -om(a4), De'2i, 1a'cutta (Ao'kata), 12ennai (+adras), -anga'ore $i 74dera(ad" =ata na iona' du% seF este ;<< %ersoane de gen &eminin 'a 100 %ersoane de gen mascu'in" +edia de v9rst n India este de 2<,;, $i rata de cre$tere a %o%u'a iei de 1,3:E %e anC sunt 22,01 na$teri 'a 1000 %ersoane %e an" Mediul u#ban: 't#uctu#a !e <;#'te8

-0-1<ani: 30,:E (seF mascu'in 1.3<.:.D0, seF &eminin 1D3:B2:2.) -1B-D<ani: D<,3E (seF mascu'in 3D3:.D21;, seF &eminin 3<01:1.D<) -DBani $i %este: <,;E (seF mascu'in 2.2B:020, seF &eminin 2D.0<<0B) (Date estimate n 2010)

ata nate#ii8 22,D; na$teriH1000 'ocuitori (estimare n 2010) ata mo#talit"=ii8 D,B: mor iH1000 'ocuitori (estimare n 2010) :#ocentul !o!ula=iei 'ub linia '"#"ciei8 22E (estimat n 2010) ata 'oma>ului8 .,:E ata net" a mig#a=iei: -0,0B migra iH1000 'ocuitori (estimat n 2010)

*%t %rocente din %o%oru' indian este c'asi&icat ca t#ibal"

*. Medi l &o)ial +nv,-,m.nt l )a tim%u' urgen ei Indiei ca na iune-stat n 1;<., $tiin a de carte a Indiei era de 12,2E" De atunci a crescut 'a D<,:E (B3,.E rata &eminin $i

.3,3E mascu'in)" Statu' Aera'a are cea mai na't rat de $tiin de carte (;1E)C -i2ar are cea mai sc/ut rat (<.E)" India a &ost o ma6ora re$edin a nv turii %entru mii de ani" >n tim% ce c9teva universit i a'e arii sunt m%reun recunoscute n ntreaga 'ume, ea este n tratare cu %rovocri'e n educa ia %rimar $i se strduie$te s ai( un %rocent de 100E n $tiin a de carte" #duca ia *('igatorie 0rimar Iniversa', cu %rovocari'e de a ine co%ii sraci n $coa' $i men inut de ca'itatea educa iei n /one'e rura'e, a &ost greu de o( inut (Aera'a este singuru' stat indian care a reu$it s um%'e acest go' a$a re%ede)" 8oate nive'e'e de educa ie, de 'a ce' %rimar %9n 'a ce' su%erior, sunt su%raveg2eate de De%artamentu' de >nv m9nt Su%erior (India) $i De%artamentu' de #duca ie Sco'ar $i Jtiin a de 1arte $i greoaia su(ven ionare de ctre guvernu' indian, cu toate acestea este o mi$care s%re a &ace nvtm9nt su%erior %ar ia' &inan at %ersona'" ,uvernu' indian ia n considera ie s %ermit 100E investi ii directe strine n nvtm9ntu' su%erior" Sistemu' de educa ie este divi/at n %re%rimar, %rimar, genera', secundar ('iceu') $i nive'e'e su%erioare" 3ive'u' %re%rimar este de o(icei com%us din gru%a mic 'a gradini $i gru%a mare 'a gradini , unde cititu' %rimar $i a(i'ita i'e de scriere sunt de/vo'tate" Scoa'a %rimar cu%rinde co%ii cu v9rste cu%rinse ntre D $i 11 ani, organi/a i n c'ase de 'a 1 'a c'asa a B-a" #'evii de 'iceu cu v9rste de 'a 11 'a 1B ani sunt gru%a i n c'ase de 'a c'asa a D-a 'a a 10-a $i e'evii de v9rste de 'a 1D 'a 1. ani din trea%ta a doua 'a 'iceu sunt nro'a i n c'asa a 11-a $i a 12-a" >n une'e 'ocuri eFist un conce%t numit Scoa'a de +i6'oc %entru c'ase'e dintre D $i :" >n aceste ca/uri c'ase'e de 'a ; 'a 12 sunt c'asi&icate su( categoria de scoa' su%erioar" >nv m9ntu' su%erior n India &urni/ea/ o o%ortunitate de a te s%ecia'i/a ntr-un anume domeniu care inc'ude scoa'a te2nic (%recum Institutu' Indian de 8e2no'ogie), co'egii $i universit i" Sanatatea olul ?u<e#nului 1onstitutia indiana acu/a state'e cu Kun nive' in crestere de nutritie si standardu' de viata a' oameni'or si im(unatatirea sanatatii %u('iceL" 8otusi, mu'ti critici ai 0o'iticii de Sanatate 3ationa'a in India, girata de 0ar'ament in 1;:3, au scos in evidenta ca %o'ita 'i%suri'e s%eci&ice masurate sa atinge sco%uri'e state'or din a&ara" 0ro('eme'e %articu'are inc'ude esuarea de a integra servicii'e de sanatate cu 'arga de/vo'tare economica si socia'a, 'i%sa s%ri6inu'ui nutritiona' si sanitar si saraca im%'icare a %artici%anti'or 'an nive' 'oca'"

@e#<iciile !#ima#e 1entre'e de medicina %rimara sunt %ietre'e de ca%atai %entru sistemu' de sanatate rura'" In 1;;1, India a avut 22<00 centre de medicina %rimara, 11200 s%ita'e in 2.<00 de dis%ensare" 1entre'e de sanatate %rimara si su(centre'e se (a/ea/a %e eF%erimentatii %aramedici in intam%inarea ce'or mai mu'te nevoi a'e 'or" 0ro('eme'e %rinci%a'e care a&ectea/a succesu' centre'or de sanatate %rimara sunt %redominante'e gri6i c'inice si curative %este accentu' intentionat %e munca %reventiva si re&ractarea %ersona'u'ui de a 'ucra in /one'e rura'e" In consecinta, integrarea servicii'or medica'e cu %rogramu' de %'anning &ami'ia' adesea determina %o%u'atia 'oca'a sa o(serve centre'e de sanatate %rimara ca osti'e 'a %re&erinta 'or traditiona'a de a avea o &ami'ie 'argita" De aici, centre'e de sanatate %rimara 6oaca un ro' adversar in e&orturi'e 'oca'e de a im%'ementa %o'itici nationa'e de sanatate" /. Medi l e)onomi) E)onomia 0PI12 e3(o!t2 im(o!t2 "o!ta de m n)a4

MombaiA @c9imbul <aluta#

>n ma6oritatea istoriei %ost-inde%enden , India s-a a'i%it 'a a(ordarea cvasi-socia'ist cu un contro' strict de ctre guvern %este %artici%area sectoru'ui %rivat, comer u' eFterior $i investi ii'e directe strine" 8otu$i, din 1;;1, s-a desc2is tre%tat %e %ia %rin re&orme'e economice si reducerea contro'u'ui guvernu'ui n comer u' eFterior $i n investi ii" =e/erve'e de sc2im( strine sunt n cre$tere de 'a B,: mi'iardeM n martie 1;;1 'a 1.. mi'iardeM n ianuarie 2010, n tim% ce de&icituri'e &edera'e $i de stat sunt reduse"0rivati/area com%anii'or %u('ice $i desc2iderea sectoare'or ctre %artici%area %rivat $i strin continu n mi6'ocu' unui de(ate %o'itic" 1u o rat de cre$tere a 0I--u'ui de ;,2E n 2010, economia indian este n mi6'ocu' cre$terii ra%ide n 'ume" 0I--u' Indiei n termeni de rat de sc2im( a do'aru'ui este de 1103 mi'iardeM, care o &ace s &ie cea de-a
10

12-a 'arg economie din 'ume" 19nd este msurat n termeni ai %arit ii %uterii de cum%rare(000), India este %e 'ocu' < n 'ume cu un 0I- de <,0<2 tri'ioaneM" 5enitu' %er ca%ita' (nomina') a' Indiei este de ;.;M, categorisit %e 'ocu' 12: n 'ume, n tim% ce %er ca%ita' (000) de 3.00M este categorisit %e 'ocu' 11:" #conomia Indiei cre$te ritmic n u'time'e dou decadeC cu toate acestea este o cre$tere inega' com%ar9nd di&eren e'e dintre gru%uri'e socia'e, gru%uri'e economice, regiuni'e geogra&ice $i /one'e rura'e $i ur(ane" Desi venitu' inega'it ii este re'ativ mic, acesta a nregistrat o cre$tere mai t9r/iu" >n ciuda semni&icantu'ui %rogres economic, o %atrime din %o%u'a ia rii c9$tig mai %u in dec9t s%eci&icarea guvermanenta' de 0,<0MH/i" >n conc'u/ie, India are o rat na't de ma'nutri ie, n s%ecia' co%ii su( v9rsta de 3ani (<DE n 2010) dec9t ce'e'a'te ari a'e 'umii" India are o &or de munc de B0;,3 mi'ioane, D0E sunt ncadra i n agricu'tur $i n industrii" +a6oritatea reco'te'or agrico'e inc'ud ore/, gr9u, semin e de u'ei, (um(ac, iut, ceai, trestie de /a2r $i carto&i" Sectoru' agrico' re'atea/ 2:E din 0I-C sectoru' industria' $i ce' de servicii &ac 1:E $i res%ectiv B<E" Industrii'e ma6ore inc'ud automo(i'e, ciment, c2imica'e, e'ectronice de consum, a%arate de %rocesat m9ncarea, ma$inrii, mineritu', %etro', &armaceutice, o e', ec2i%ament de trans%ortat $i teFti'e" >n 200D, eF%orturi'e au &ost estimate 'a 112 mi'iardeM $i im%orturi'e n 6ur de 1:.,; mi'iardeM" 8eFti'e'e, (i6uterii'e, ingineria (unuri'or $i so&tGare sunt ce'e mai eF%ortate mr&uri" I'eiu' (rut, ma$inrii'e, ngrsminte'e $i c2imica'e'e sunt ce'e mai im%ortate" 1ei mai im%ortanti %arteneri de comer ai Indiei sunt State'e Inite, Iniunea #uro%ean, 12ina $i #mirate'e !ra(e Inite" =ecent, India a ca%ita'i/at un &ond comun de educa ie, %o%oare vor(itoare de 'im(a eng'e/ s devin destina ii im%ortante de surse eFterioare %entru cor%ora ii'e mu'tina iona'e" India a devenit deasemenea un ma6or eF%ortator de so&tGare-uri, 'a &e' de (ine &inanciar, cercetare $i servicii te2no'ogice"

11

Ag!i) lt !a

!gricu'tura in India este unu' dintre ce'e mai %roeminente sectoare din economie" !gricu'tura si sectoare'e a'iate %recum %aduritu', navigatu' si %escuitu' insumau 1:,DE din 0i( in 200B si aveau anga6ati D0E din %o%u'atia tarii" #a re'atea/a %entru :,BDE din eF%orturi'e Indiei <3E din su%ra&ata Indiei este &o'osita %entru activitati agrico'e" In ciuda unui dec'in constant a vi/i(i'itatii in 0I-, agricu'tura este inca ce' mai 'arg sector economic si 6oaca un ro' semni&icativ in intreaga de/vo'tare socioeconomica a Indiei" +usonuri'e 6oaca un ro' critic in agricu'tura su(continentu'ui Indian in a determina reco'ta, orice s-ar intam%'a, sa &ie generoasa, in medie, sau saraca in a't an" 1aderea %'oii in su(continent este concentrata in cateva 'uni musonice" !gricu'tura in India este res%onsa(i'itatea constitutiona'a a state'or mai degra(a decat a guvernu'ui centra'" =o'u' guvernu'ui centra' este de a &ormu'a %o'itica si de a &urni/a resurse'e &inanciare %entru agricu'tura" ,uvernu' administrea/a %returi'e (unuri'oe esentia'e %entru a %rote6a interese'e &ermieri'or" Deasemenea administrea/a a'te (unuri care sunt %roduse de catre com%anii'e contro'ate de guvern, %recum %etro'u', car(une'e, &erti'i/antii nitrogeni, etc" !'te'e decat acestea, ce'e mai mu'te %iete de (unuri agrico'e o%erea/a su( &orte norma'e de cerere si o&erta"

12

3'to#ia ag#icultu#ii 0re/enta evidenta a grau'ui si catorva 'egume in a' sase'ea mi'eniu i"7r au &ost gasite in 5a'ea Indusa" 0ortoca'e'e au &ost cu'tivate in ace'asi mi'eniu" =eco'te'e adunate in va'e in 6uru' 'ui <000 i"7r" au &ost o(isnuite'e de grau, susan, or/, mango si dates" 0rin 3B00 i"7r reco'ta (um(acu'ui a crescut si teFti'e'e din (um(ac au &ost destu' de avansate in va'e" In 3000 i"7r %re'ucrarea ore/u'ui a ince%ut reco'tarea ore/u'ui" !'te reco'te musonice im%ortante a'e tim%u'ui au &ost ce'e de trestie de /a2ar" In 2B00 i"7r, ore/u' a &ost o com%onenta im%ortanta de materie %rima in +o2en6orado 'anga +area !ra(ica" In 2000 i"7r ceaiu', (anane'e si mere'e au ince%ut sa &ie cu'tivate in India" #ra comertu' cu cocos cu !&rica de #st in 200 i"7r" In B00 i"7r, vinete'e au ince%ut sa &ie cu'tivate" :#oductia India este cea mai mare %roducatoare din 'ume de 'a%te, nuci, cocos, ceai, ginger, turmeric si %i%er negru" !re deasemenea ca%ete de vite din 'ume (1;3 mi'ioane)" India inregistrea/a 'ocu' 2 in 'ume in %roductia &ermiera" #ste cea dea doua, ca marime, %roducatoare de grau, /a2ar, a'une de %amant si %este din interior" #ste cea dea treia %roducatoate de tutun si ore/" India re'atea/a 10 %rocente din %roductia de &ructe a 'umii cu un %rim rang in %roductia de (anane si sa%ota"

:e'cuit !e !la>a inte#na in 3ndia .?oa0

+ai 6os este o 2arta a tendintei de %roductie de cerea'e si ma6ore si grane %entru mancare ca o %u%'icatie a De%artamentu'ui de Distri(utie 0u%'ica a 7ranei, cu cantitatii'e in tone"

5. Medi l (oliti) G ve!n l India este cea mai mare democra ie din 'ume" 1onstitu ia de&ine$te India ca 'u<e#an, 'ociali't, 'ecula#, #e!ublic" democ#atic"" India a &ost o
13

&orm &edera' de guvern $i un 0ar'ament (icamera' o%era su( un sistem %ar'amentar vestminister-st4'e" !re 3 ramuri de guvernare: )egis'atura, #Fecutivu' $i Nuridiciaru'" :#eedintele 3ndiei este ca%u' o&icia' a' statu'ui a'es indirect de un 1o'egiu #'ectora' %entru o %erioad de B ani" 0rimu' +inistru este, n rea'itate, ca%u' guvernu'ui $i %ractic 0uterea #Fecutiv" 0rimu' +inistru este numit de %re$edinte, cu condi ia ca ei s ai( s%ri6inu' %r i'or sau coa'i ia asigur9nd ma6oritatea re$edin e'or n 1amera De%uta i'or din 0ar'ament" )egis'atura Indiei este 0ar'amentu' (icamera', care este constituit din 1'asa Su%erioar numit a>Ba @ab9a (1amera Senatoria') $i 1'asa In&erioar numit Co, @ab9a (1amera De%uta i'or)" =a64a Sa(2a are %9n 'a 2B0 mem(rii care au servit c'tin9ndu-se vreme de D ani" +a6oritatea sunt a'e$i indirect de ctre 'egis'aturi'e stata'e $i teritoria'e n concordan cu %o%u'a ia statu'ui" 1ei B<B de mem(rii ai )ok Sa(2a sunt direct a'e$i %rin votu' %o%oru'ui re%re/ent9nd cor%u' de a'egtori individua'i, %entru o %erioad de B ani" amu#a eDecuti<" este constituit din %re$edinte, vice-%re$edinte $i 1onsi'iu' +ini$tri'or condus de 0rimu' +inistru" Oiecare ministru care de ine un %orto&o'iu tre(uie s &ac %arte dintr-o 1amera 0ar'amentar" >n sistemu' %ar'amentar Indian, eFecutivu' este su(ordonat 'egis'aturii, cu 0rimu' +inistru $i 1onsi'iu' su &iind direct res%onsa(i' de 1'asa In&erioar a 0ar'amentu'ui (1amera De%uta i'or)" 3nde!enden=a >u#idic" a Indiei este constituit de 1urtea Su%rem, condus de Je&u' Nusti iei" 1urtea Su%rem are 6urisdic ie origina' %este dis%ute'e dintre state $i 1entru, 6urisdic ie a%e'at %este cea de-a 21 Enalt" 6u#te a 3ndiei, $i %uterea de a dec'ara 'egi'e statu'ui $i uniunii nu'e dac sunt n con&'ict cu structura de (a/ a 1onstitu iei Indiei" Din 1;B;, ncercri'e crimina'e nu au avut 6ura i in India" Politi)a

:a#lamentul 3ndiei .@an'ad $9a<an0

1<

1u o istorie democrat, ,uvernu' &edera' a' Indiei a &ost condus de 1ongresu' 3a iona' Indian(I31)" 0o'itica statu'ui a &ost dominat de mai mu'te %artide care a'ctuiau I31, 0artidu' -2arati4a Nanata (-N0), 0artidu' 1omunist a' Indiei(10I), $i di&erite %artide regiona'e" Din 1;B0 %9n n 1;;0, I31 a %ro&itat de o ma6oritate %ar'amentar cu eFce% ia a dou %erioade scurte" I31 nu a &ost 'a %utere ntre anii 1;.. $i 1;:0, c9nd 0artidu' Nanata a ca$tigat cam%ania e'ectora' datorit nemu' umirii %u('ice cu KIrgen aL dec'arat de 0rimu' +inistru de atunci, Indira ,and2i" >n 1;:; un Da' Nanata a condus coa'i ia Orontu'ui 3a iona' n a'ian cu coa'i ia Orontu'ui de St9nga care au ca$tigat a'egeri'e dar a reu$it s stea 'a %utere doar doi ani" !nii 1;;D-1;;: au &ost o %erioad de agita ie n guvernu' &edera' cu mu'te a'ian e care au re/istat %u in vreme, %strate 'a distan " -N0 a &ormat un guvern concis n 1;;D, urmat de coa'i ia Orontu'ui Init" >n 1;;:, -N0 a &ormat !'ian a 3a iona'-Democratic (3D!) cu mu'te %artide regiona'e $i devine %rimu' guvern K3on-,ongresL %entru o %erioad de B ani inc2eiat" >n tim%u' !'egeri'or Indiene din 200<, I31 a c9$tigat ce' mai 'arg numr de 'ocuri din )ok Sa(2a(1amera De%uta i'or) $i a &ormat un guvern cu o coa'i ie numit !'ian a 0rogresiv Init, s%ri6init de %artide s'a(e de st9nga $i mem(rii din o%o/i ia &a de -N0" 6. Medi l ) lt !al Religia

$a'ilica lui 3'u' $om.?oa0

1B

De$i :0,BE din %o%u'a ie este 2indus, %o%u'a ia musu'man a Indiei, care constituie doar 13,<E din %o%u'a ie, este a doua ca mrime n 'ume %o%u'a ie musu'man" !'te gru%uri re'igioase inc'ud cre$tinismu' (2,3E), sik2s (1,;E), (udismu' (0,:E), 6ainismu' (0,<E), 6eGs, /oroastriani, (a2as $i a'te'e"

Nunta unui cu!lu indian mu'ulman !e malul #;ului 5ungab9ad#a/in tim! ce un b"#bat 9indu' /i f"cea baia 'a #itual"+

India, &iind o societate mu'ticu'tura' $i mu'tire'igioas, ce'e(rea/ sr(tori $i &estiva'e a di&erite'or credin e $i gru%uri'or de interese s%ecia'e"+u22aram $i =amadam sunt ce'e mai %o%u'are &estiva'e re'igioase n India" In numr de &estiva'e sunt comune n ma6oritatea %r i'or n India" Su%'imentar, mu'te state $i re'igii au &estiva'e 'oca'e de%in/9nd de /ona demogra&ic re'igioas $i 'ingvistic %redominant, rs%andit" Hindu'ii ce'e(rea/ un numr de &estiva'e %e tim%u' anu'ui" De 'a ce'e(rarea venirii %rimvereii 'a ce'e(rarea victoriei (ine'ui asu%ra ru'ui" =e'igia $i cu'tura 2indus %revede motive &r margini de a sr(torii" 7im8a India este casa a dou mari &ami'ii 'ingvistice: indo-ar4an (vor(it de .<E din %o%u'a ie) $i dravidan (vor(it de 2<E din %o%u'a ie)" !'te 'im(i vor(ite n India sunt venite din &ami'ii'e 'ingvistice austro-asiatice $i ti(eto-(urmane" 1onstitu ia Indiei recunoa$te 23 de 'im(i o&icia'e" #ng'e/a $i 2indi sunt &o'osite de Iniunea ,uvermanenta' a Indiei" 0entru sco%uri o&icia'e, unde 2indi are o %rioritade de 6ure" 8ami' $i
1D

sanskrit au &ost desemnate K'im(i c'asiceL de guvernu' indian n 200< $i 200B" 3umru' dia'ecte'or este de 1DB2" Moneda

$ancnota de 1*** #u!ii.2***0

=u%ia este moneda na iona' a Indiei" #miterea monedei este contro'at de -anca de =e/erve a Indiei" Sim(o'u' ce' mai comun &o'osit %entru ru%ie este =s" 1odu' IS* <21. %entru ru%ia indian este I3= India a &ost una dintre ce'e mai tim%urii edi ii de moned (circa seco'u' D d"7r")" 0rime'e edi ii de ru%ii de 29rtie ((ancnote) au &ost ce'e de 'a -anca 7industan (1..0-1:32), -anca ,enera' a -enga'u'ui $i -i2aru'ui (1..3-1..B) $i -anca -enga'u'ui (1.<:-1.;1)"

F #u!ie indianAb#itanic" din 1(17

%aise" A!ta !rta si distractia in India au o antica si (ogata istorie" Direct din tim%uri'e antice a &ost o sinte/a a in&'uente'or indigene si straine care da &orma cursu'ui artei Indiei si, in consecinta, in tot restu' !siei" !rta se re&era 'a %ictura, ar2itectura, 'iteratura, mu/ica, dans, 'im(i si cinema" In India tim%urie, marea %arte a artei deriva din in&'uente'e 5edice" Du%a nasterea contem%orane'or cu'turi 2induismu', 6ainismu' si (udismu', arta a in&'orit su( %atrona6u' regi'or si im%eriatori'or" 5enirea is'amu'ui a adus o intreaga noua era a artei si sr2itecturii indiene" In s&arsit, (ritanicii au adus %ro%rii'e 'or in&'uente gotice si romane si 'e-au to%it cu sti'u' indian" &#9itectu#a !r2itectura indiana este ca o vasta ta%iterie a %roductiei Su(continentu'ui Indian are conturat o mu'titudine de F%resii %este tim% si s%atiu, trans&ormata de &orte'e istoriei considerateta unicat a'
1.

su(continentu'ui, cateodata distrugand, dar ma6otitatea tim%u'ui a(sor(and" =e/u'tatu' este un rang in evo'utie a' %roductiei ar2itectura'e, o siguranta a continuitatii dea'ungu' istoriei" 0roductia tim%urie a 5aii 1ivi'i/atie Indus a &ost caracteri/ata %rin &oarte (una %'antare a orase'or si a case'or unde re'igia nu a 6ucat un ro' activ" 0erioada (udista este este %rimar re%re/entata de trei ti%uri d constructii im%ortante: 12ait4a 7a'' ('ocu' de inc2inare), 5i2ara (manastirea) si Stu%a (movi'a 2emis&erica %entru inc2inare), eFem%'i&icate de minunate'e %esteri a'e !6anta-ei si #''ora-ei si monumentu' Sanc2i Stu%a" 1e' mai &oaimos ti% de c'adire is'amica in India este mormantu' sau mauso'eumu' care a evo'uat de 'a voca(u'aru' de (a/a cu(ic si emis&eric a tim%uriei &a/e intr-o mai e'a(orata &orma in tim%u' %erioadei +ug2a'e unde mu'ti%'e odai de dormit sunt %re/ente si morminte'e au &ost setate intro gradina cunoscuta ca c2ar-(ag2" 1u co'oni/area a ince%ut un nou ca%ito'" Desi o'ande/u', %ortug2e/u' si &rance/u' au &acut raiduri su(stantia'e, eng'e/u' a &ost ce' care a avut u'timu' im%act" !r2itectura %erioadei co'onia'e varia de 'a incercari'e ince%utu'ui 'a crearea autoritatii %rin %rototi%uri c'asice 'a tar/ia a%ro%iere de %roducerea unei %resu%uneri mai mu'tori imagini rece%tive %rin ceea ce este acum termenu' de ar2itectura Indo-Saracenica- o com(inatie intre e'emente 2induse, is'amice si vestice"

5ariate eFem%'e de ar2itecturi indiene:

* %oarta ti%ica %entru tem%'e'e din a' sudu' Indiei, construita acum a%roa%e un mi'eniu inainte, %ersanu' dar %recum este de ina'ta asa traditiona'a Indiana"

+emoria'u' 5ictira, un s%ecimen ar2itecturii (ritanico-indiene, care incor%orea/a euro%eanu' gotic, saracenic si ar2itectura

1:

+asive'e tem%'e 2induse si (udiste #''ora 3u au &ost construite, dar de &a%t au &ost de/vo'tate din roca so'ida de 'a var& 'a %oa'e"

+inunata Stu%a 'a S2anc2i este cea mai vec2e structura care eFista in India de 'a ruine'e 5aii 1ivi'i/atiei Indiene si o +ostenire de 1onstructie +ondia'a"

5a'ea 1ivi'i/atiei Indiene contine %rime'e *rase a'e 'umii %re-%'anuite si au avut sisteme 1om%'eFe de cana'i/are care nu au &ost ega'ate 0ana 'a Im%eriu' =oman, doua mi'enii mai tar/iu"

8urnuri'e 02iro/e Nee6ee(2o4, 'ocatia in c'adirea sc2im(u'ui va'utar in -om(a4 este un eFem%'u a' ar2itecturii indiene din anu' 1;:0"

Num% to: navigatio n, searc2

Cite#atu#a

abind#anat9 5ago#e a ca'tigal !#emiul Nobel !ent#u lite#atu#a+ E'te !#imul !#emiu Nobel ca'tigat de &'ia+

1;

)iteratura indiana este in genera' recunoscuta, dar nu sta(i'ita in intregime, ca si cea mai vec2ie din 'ume" India are recunoscute ca o&icia'e 22 de 'im(i, si o uriasa varietate de 'iteratura a &ost scrisa in aceste 'im(i %este ani" In 'iteratura indiana, vorma ora'a si cea scrisa sunt am(e'e im%ortante" 8raditia 'iteraturii 2induse a dominat o 'arga %arte din cu'tura indiana" Drama devotiona'a 2indusa, %oe/ii'e si cantece'e desc2id su(continentu'" 0rintre ce' mai cunoscute sunt 'ucrari'e 'ui Aa'idasa si 8u'sidas" Cite#atu#a 5amil eFista de %este 2B00 ani" 8o'kaa%%i4am a &ost creata ca cea mia vec2e 'ucrare"#ra de aur a 'iteraturii 8ami' a &ost in tim%u' %erioadei Sangam, duritate cu 1:00 ani in urma" )iteratura 8ami' era cunoscuta %entru traditii'e secu'are, deoarece autorii au avut credinte re'igioase %uternice" 82irukkura' este considerata ca &iind cea mai minunata dintre 'ucrari'e 8ami'" )iteratura Aannada este %ro(a(i' cea dea treia in vec2ime in 'iteratura indiana du%a 'itaratura Sanskrita si 'iteratura 8ami'" 1ea mai tim%urie 'ucrare ra%ortata in 'iteratura Aannada datea/a dinainte de seco'u' B" )iteratura 2indusa a ince%ut cu %oe/ii re'igioase si &i'o/o&ice, in %erioada medieva'a" 1e'e mai &aimoase &iguri din aceasta %erioada sunt Aa(ir si 8u'sidas" In tim%uri'e moderne, dia'ectu' A2adi a devenit mai %roeminent si o varietate de 'itaratura a &ost %rodusa in Sanskrit" In u'timu' seco', mai mu'ti scriitori indieni s-au distins nu doar in 'im(i'e indiene traditiona'e dar si deasemenea in eng'e/a" 1a si (astinas a' Indiei, 'aureat a' %remiu'ui 3o(e' este scriitoru' -enga'i 8agore, dar 5S 3ai%u', un indian venit din dias%ora, nascut in 8rinidad, a castigat si e' 3o(e'u' in 2001" Muzica

Ma#ile in't#umente muzicale ale 3ndiei

+u/ica indiana inc'ude mu'te varietati de muzica fol,, !o!ula#a, !o! 'i cla'ica" 8raditia mu/ica'a indiana, care inc'ude mu/ica 1arnatica si
20

7industana, are o istorie de desc2idere de mi'eniu si mu'te ere 'a rand, ramane &iundamnetu' trairii indieni'or a/i ca surse de ins%iratie re'igioasa, eF%rimari cu'tura'e si doar ca distractie %ura" India este &ormata din mai mu'te du/ine de gru%uri etice, vor(ind 'im(a 'or %ro%rie si dia'ecte" Dea'ungu' %arti distincte'or &orme a'e su(continentu'ui sunt mari in&'uente de 'a mu/ica %ersana, ara(a, si (ritanica" ,enuri'e indiene %recum filmi si b9ang#a au devenit %o%u'are in =egatu' Init, Sudu' si #stu' !siei si in 6uru' 'umii" @ta#u#ile !o! indiene vand acum inregistrari in mu'te tari, in tim% ce &anii 'umii mu/ica'e ascu'ta radacini'e mu/icii i6ndiene din di&erite natiuni" +u/ica americana sou', rock si 2i% 2o% si-a &acut deasemenea un 'arg im%act, %rimand %e mu/ica %o% indiana si &i'mi" +u/ica &i'mi se /ice adesea ca si-a avut ince%uturi'e in 1;31, cu e'i(erarea 'ui !rdes2ir +" IraniPs !'am !ra" In %rimii ani ai cinematogra&iei indiene, &i'marea a &ost in genera' indiana (c'asica si &o'k) in ins%iratie, cu cateva e'emente Gestern" 0este ani, e'emente'e Gestern au crescut, dar &ara a distruge com%'et aroma indiana" 1e'e mai mu'te dintre &i'me'e indiene sunt mu/ica'e si numere de dans si mu/ica cu caracteristica e'a(orata" !co'o este munca constanta %entru com%o/itorii de mu/ica, sau directorii de mu/ica, sa &o'oseasca termenu' indian" 1o'oana sonora de &i'm este e'i(erata ca un 1D, cateodata c2iar inainte ca &i'mu' sa &i avut de(utu'" Gan'ul

:e#fo#manta Hat9a,ali in Hoc9i

Gan'ul indian cla'ic este inter%retat in sti'uri di&erite" 8eoria 'ui %oate &i re/umata ina%oi 'a 3at4a S2astra de -2arata +uni (<00i"7r")" Oorme'e variate curente inc'ud -2aratanat4am, *dissi, +ani%uri, Aat2aka'i, Auc2i%udi, +o2iniaattam"

21

$9a#atanatBam se crede ca este creat de -2arata +uni un inte'e%t de 'a 8ami' 3adu, care a scris 3at4a s2astra, ce' mai im%ortant tratat antic %e dans c'asic indian" #ste deasemeneas numit a cincea 5eda in re&erinta 'a &undatia re'igiei si &i'o/o&iei 2indu, de 'a care a %rovenit re'atata traditie mu/ica'a a mu/icii 1arnatice" Fdi''i este una dintre ce'a mai vec2i su%ravietuitoare &orm de dans, cu descrieri de dans odissi datand cu mu't inainte de seco'u' intai inainte de 7ristos" 1a si a'te &orme de dans c'asic indian, odissi isi trage origini'e din antic2itate Hat9a,ali este o &orma de dans-drama" Isi are originea in statu' Aera'a din sudu' Indiei de %este B00 de ani inainte" #ste o com(inatie s%ecu'ara de drama, dans, mu/ica si ritua'" 1aracteri/at cu cu'ori vii, &ete'e si costume'e %ovesti'e re-6ucate de 'a e%ice'e 2indu si =ama4ana" Gan'u#ile fol, sunt inter%retate cu &iecare %osi(i'a oca/ie, %entru a ce'e(ra sosirea se/oane'or, nasterea unui co%i', o nunta si &estiva'e" Dansuri'e sunt eFtrem de sim%'e cu minumum de %asi si miscari" Dansuri'e au i/(ucnit cu verva si vita'itate" -ar(atii si &emei'e inter%retea/a cateva dansuri eFc'usive, in tim% ce in cateva intre%retari (ar(atii si &emei'e dansea/a im%reuna" In ce'e mai mu'te oca/ii, dansatorii canta ei insisii, in tim% ce sunt acom%aniati de artisti ai instrumente'or" Oiecare &orma de dans are un costum s%eci&ic" 1e'e mai mu'te costume sunt im%o%otonate cu (i6uterii eFtensive"

22

@cul!tu#a 0rime'e scu'%turi in India datea/a dinainte de 5a'ea 1ivi'i/atiei Indiene, unde scu'%turi'e in %iatra si (ron/ au &ost desco%erite" !cestea sunt ce'e mai tim%urii eFem%'e de scu'%tura in 'ume" +ai tar/iu, cand 2induismu', (udismu' si 6ainismu' s-a de/vo'tat mai de%arte, India a %rodus cateva dintre ce'e mai com%'icate (ron/uri din 'ume, asa de (une ca nere'evate'e scu%'uri in tem%'u" 1ateva emorme cu%o'e, ca si cea de 'a #''ora au &ost nu c2iar construite &o'osind ('ocuri, dar in sc2im( scu'%tate in roca so'ida, &acundu-'e %ro(a(i' ce'e mai 'argi si com%'icate scu'%turi din 'ume"
* se'ectie a scu'%turi'or indiene de di&erite tim%uri si sti'uri:

23

6inema

India este un mare centru %entru cinema" Industria indiana a &i'mu'ui este cea mai 'arga in 'ume (1200 de &i'me au de(utat in anu' 2002)" Oiecare 'im(a de mare o intindere isi s%i6ina %ro%ria industrie a &i'mu'ui: 2indi, (enga'i, kannada, tami', te'egu, ma'a4a'am" Industria de &i'm 2indiHurdu, cu (a/e'e in +um(ai, &orma' -om(a4, se c2eama -o''4Good" Industria indiana de &i'm %re&era &i'me'e care %'ac tuturor segmente'or audientei si au re/istat sa &aca &i'me care tinta o audiente inguste" Se credea ca tinta %entru un s%ectru 'arg care sa maFimi/e/e g2iseu' de incasari" 8otusi, %roducatorii de &i'm %ot &i mutati in /i'e'e noastre acce%tad cateva case de (i'ete segmentate, intre &i'me'e care %'ac indieni'or din /one'e rura'e si &i'me'e care %'ac indieni'or de 'a orase si audientei de %este mari" 1antece'e din &i'me'e de 'a -o''4Good sunt in genera' %re-inregistrate de cantareti %ro&esionisti %'a4(ack, cu actorii care mimea/a cuvinte'e cantecu'ui %e ecran, adesea in tim% ce dansea/a" In tim% ce, cei mai mu'ti actori, in s%ecia' a/i, sunt dansatori eFce'enti, cativa sunt deasemena si cantareti" In eFem%'u de remarcat a &ost Ais2ore Aumar, care a 6ucat in mu'te &i'me in 1;B0 in tim% ce avea si o cariera stra'ucitoare ca si cantaret" 1ativa actori din /i'e'e noastre %e care ii vedem in ce'e mai vi/ionate &i'me din u'timii ani (mu'ti dintre ei sunt &aimosi in intreaga 'ume):

2<

!is2Gar4a =ai

S2a2ruk2 A2an

Sa'man A2an

-i%as2a -asu

+a''ika S2eraGat

Sus2mita Sen

$ucata#ia indiana -uctria din India e 'a &e' de divers ca $i cu'turi'e rii, de 'a tanduru' de 'a grani a 35 'a curr4-u' cu ardei iute din sud" Indienii consider 2rana (ene&ic cugetu'ui" 0e 'ng mirodenii, %rintre ingridiente'e im%ortante din (uctria indian se numr 'a%te'e $i %roduse'e 'actate, n s%ecia' da2i-(rn/ du'ce, care &ace %arte din a%roa%e toate meniuri'e indiene, &iind servit %entru a %oto'i iu imea ardei'or din mncruri" *re/u' st 'a (a/a oricrei mncri" -uctria Indiei se aFea/ mai mu't %e %roduse vegetariene" +u'te s%ecia'it i au 'a (a/ %anir (ca$), surs (ogat n %roteine, gtit cu s%anac, sos de ma/re sau semin e de 'otus" +ai sunt di&erite &e'uri de %ine %r6it sau um%'ut" In&'uen a musu'man e evident n modu' de %re%arare a crnuri'or cu amestec de mirodenii" Du'ciuri'e au ca com%onent %rinci%a' 'a%te'e, nuci'e de cocos sau de a'te
2B

ti%uri, (rn/a, ore/u', morcovu', gri$u'" 7rana e considerat un dar din %artea /ei'or &iind tratat cu res%ect" In trecut ingridiente'e din &iecare mncare erau administrate n &unc ie de %erioada anu'ui $i de une'e c'asi&icri minu ioase de mncruri de nc'/ire sau rcorire, de vrst $i c2iar de %ersona'itate"

1ondimente -auturi'e

In 2indi- c2ai, este materia %rima in materie de (autura in toata India'" #ste %re%arata in genera' ca masa'a c2ai, ceai cu o amestecatura de condimente &ierte in 'a%te" 1ea mai %utin %o%u'ara ca&ea este ce' mai mu't servita in sudu' Indiei"!'te (auturi inc'ude nim(u %ani ('imonada), 'assi, (adam dood ('a%te cu nuci si cardamom) si 12aac2 (&acut din iaurt), s2ar(at si 'a%te de cocos" India are deasemenea mu'te (auturi a'coo'ice indigene care inc'ud vinu' de %a'mier, &enn4, (2ang si (erea indiana"

2D

3mb#acamintea Im(racamintea traditiona'a indiana varia/a minunat dea'ungu' regiuni'or %rin cu'ori'e, sti'uri'e si variate'e &a(rici, inc'usiv c'ima" Sti'uri'e %o%u'are de im(racaminte inc'ude sari %entru &emei si 'ungi sau d2oti %entru (ar(ati" "ari este cea mai vec2e costumatie indiana %entru &emei" Sari este un costum traditiona' indian, singuru' costum din 'ume care nu se coase si este o (ucata de materia' 'ata de 1,B m si 'unga de <m %ana 'a :m, din (um(ac sau din matase, cu desene si (roderii di&erite" In India eFista cateva mode'e de a im(raca un sari, in &unctie de regiune: ,u6arati, +a2aras2tra, 8ami'ian, -enga'i" 1u'ori'e si motive'e im%rimate sau (rodate au sim(o'istica a%arte" !'( este cu'oarea de do'iu dar si cu'oarea %reoti'or" 5erde eF%rima a%artenenta 'a comunitatea musu'mana" =osu este cu'oarea no(i'imii, cat si cu'oarea sariu'ui de nunta %entru ca e de (un augur" ,a'(enu' este cu'oarea mame'or care au nascut de curand" Desene si (roderii Oructu' de mango este sim(o'u' &erti'itatii si a' (e'sugu'ui" 0a%aga'u' este insemnu' seductiei si a' %asiunii" #'e&antu' este &erti'itatea si (ogatia"

-ar(arii contem%orani %oarta im(racaminte vestica" Ineori, camasa are o &orma mai 'unga cu motive indiene"
2.

D2oti este o %iesa de im(racaminte %'ista %e %icioare si in&asurata in &orma de %anta'oni, de cu'oare a'(a, care se %oarta de o(icei 'a ceremonii re'igioase"

II T!aditii &i o8i)ei !i

2:

Inelul din nas este, in vi/iunea indiana, o moda'itate de a su('inia &rumusetea &eminina" *(iceiu' a &ost introdus in s%atiu' 2indus in seco'u' a' 1D-'ea, e' &iind originar din *rientu' +i6'ociu" Initia' ine'u' din nas era a%ana6u' &emei'or casatorite, in /iua de asta/i e' este %urtat si de tinere necasatorite, ince%and cu varsta de 1D ani" !ceasta &iind varsta 'a care o tanara devine numai (una de maritis"

%indi este %unctu' rosu %urtat in &runte de catre &emei'e din India" 0entru ca acest %unct rosu &ormat cu a6utoru' %udrei de vermi'ion, %'asat in mi6'ocu' &runtei este considerat in re'igia 2indusa un sim(o' a' ce'ui dea' 3-'ea oc2i, ce' magic, nu doar &emei'e 2induse %oarta -indi ci si (ar(atii" In acest conteFt -indi este un sim(o' re'igios, dar e' are si o &unctie socia'a" In mod traditiona'-indi re%re/inta un soi de verig2eta a &emeii indienecasatorite ce se deose(este de cea necasatorita" In tim% insa -indi a evo'uat atat ca &ormat cat si ca ras%andire"In /iua de a/i e' nu este redus 'a un %unct rosu &ormat cu a6utoru' %udrei de vermi'ion, ci %oate &i re%re/entat si de o (i6uterie, sau o %iatra%retioasa"

2;

N ntile Indiene 'unt eDt#em de 't#alucitoa#e,!line de fa#mec 'i totodata cu #itualu#i bine 'tabilite+ F nunta !oate du#a !ana la cate<a zile bune, tim! in ca#e cei doi mi#i <o# fi <izitati de !e'te 4** !ana la 1*** de in<itati, ca#e de cele mai multe o#i 'unt necuno'cuti celo# 2 tine#i ca'ato#iti+ 6ele mai multe dint#e ca'ato#ii 'unt a#an>ate, doa# in ultima !e#ioada 'i in '!ecial in mediul u#ban facanduA'i loc ca'ato#iile ce au la baza d#ago'tea dint#e cei 2+ E'te <o#ba in '!ecial de 2 familii ce 'e <o# in#udi, tine#ii ca'ato#iti fiind mult mai !utin im!licati in tot !#oce'ul de !ana a fi im!#euna+ +u'te din o(iceiuri'e unei nunti indiene se vor regasii in re'igii'e 7induse, Sik2s si c2iar si +usu'mane" * nunta va &i %recedata de o serie de ceremonii si datini, urmand ca in /iua nuntii cei doi miri sa &ie su%usi unor a'te ritua'uri auto2tone" %ari*s+a este momentu' in care %arintii &etei si-au aratat intentii'e o&icia' %entru un anumit mire, acesta din urma im%reuna cu &ami'ia &iind de acord cu a'egerea &acuta" In re&u/ in /i'e'e ce urmea/a este %utin %ro(a(i'" #ila* %resu%une ca'atoria %arinti'or &etei acasa 'a (aiat %entru a o&icia'i/a re'atia" * mare %etrecere va &i organi/ata, iar cei im%'icati vor sar(atorii cu mu't &ast" In numar mic de rude a'e &etei va &i %re/ent 'a aceasta sar(atoare, undeva nu mai mu't de 10 %ersoane" 3u se va intam%'a %rea des ca %arintii (aiatu'ui sa &aca %ro%unerea unei casatorii" %,a+a -aat+ este %uri&icarea mintii, su&'ete'or cu cor%uri'or ce'or doi insuratei" #ste o ceremonie ce se va %etrece in tim%u' /i'ei si ii va %regatii %e cei doi %entru noa%tea ce urmea/a" KI%tanL este o %asta %re%arata din a%a de tranda&ir si a'te mirodenii ce va &i a%'icata de catre . &ete nemaritate %e &ata, maini'e si %icioare'e miresei si a'e mire'ui" Du%a aceasta ceremonie cei doi nu vor mai avea voie sa %araseasca casa %ana 'a des&asurarea %ro%riu/isa a nuntii" Nunta !#o!#iuzi'a e'te un e<eniment g#andio' 'i !lin de fa't+ 6ele mai ale'e manca#u#i 'i bautu#i <o# fi la di'c#etie !ent#u foa#te multi in<itati+ 3n functie de #egiune, manca#ea <a fi <egeta#iana 'au nu+ F alta ca#acte#i'tica !lina de fa#mec a unei nunti indiene e'te >ocul din tim!ul nuntii numit I &'cunde :antofii I 3nainte de a ince!e ce#emoniile de nunta, mi#ele 'e <a de'calta, ia# cine<a a!#o!iat mi#e'ei, de obicei o 'o#a deAa ei, <a a'cunde incalgieta#ile cu !#icina+ :e ace'ti !antofi baiatul <a fi obligat 'a negocieze 'i 'a !latea'ca o 'uma ce#uta de cat#e cei in cauza+ 5ot ace't !#oce' de negocie#e e'te eDt#em de 9aio' 'i face deliciul celo# !#ezenti la nunta+ F ca#acte#i'tica comuna nuntio# din 3ndia, indife#ent de ca't 'au #eligie e'te fa!tul ca atat !a#intii fetei cat 'i !a#intii baiatului 'e <o# im!lica in o#ganiza#ea int#egei ce#emonii a'tfel incat totul 'a fie !u' la !unct, ia# in<itatii 'a !lece multumiti+

30

Mireasa indiana =oc2ii'e de mireasa indiene sunt in genera' rosii, deoarece a'(u' este considerat a &i o cu'oare de do'iu in mu'te regiuni" =osu' este cu'oarea traditiona'a a mirese'or indiene si este considerat ca aduce noroc si &ericire viitoru'ui cu%'u" 1e'e mai cunoscute roc2ii de mireasa indiana: -Sari este un vesmant 'ung, care este in&asurat in 6uru' cor%u'ui, %rintr-o trasatura intrinseca" Sari-u' %oate &i &iFat cu ace sau %ur si sim%'u %rins in centura de 'a ta'ie, iar %artea ramasa, dra%ata %este umeri" )ungimea vesmantu'ui, care ramane du%a ce sari-u' a &ost in&asurat, %oarta denumirea de %a''u" -,ag2ra c2o'i consta, de o(icei, intr-o &usta &oarte 'unga si o ('u/a scurta" * esar&a destu' de 'unga, denumita du%atta, este dra%ata de-a 'ungu' %ie%tu'ui" -S2a'Gar c2amee/ este o tunica 'unga, deasu%ra %anta'oni'or, avand, de asemenea o du%atta dra%ata de-a 'ungu' %ie%tu'ui" In &unctie de %re&erinta miresei, du%atta %oate &i %urtata, totodata, im%re6uru' gatu'ui, %e ca% sau %rinsa %e un umar, %e o %arte" Singuru' 'ucru %e care i' au toate roc2ii'e de mireasa indiana (roderia" 0e 'anga roc2ie mireasa tre(uie sa %oarte &oarte mu'te accesorii" !ceste accesorii inc'ud co'iere, (ratari, ine'e, cercei si ornamente de %ar, toate %urtate in ace'asi tim%" !ccesorii'e su%'imentare %ot inc'ude %anto&i, geanta sau g2ir'ande de &'ori, care vor &i %o/itionate in 6uru' gatu'ui" =osu' continua sa &ie cu'oarea %re&erata %entru roc2ii'e de mireasa indiene, intrucat aceasta cu'oare are semni&icatie re'igioasa si cu'tura'a" I ma6oritatea roc2ii'or indiene (KsareeL) sunt inc'use e'emente ce &ac %arte din cu'tura si din traditii'e, e'e &iind di&erite de 'a regiune 'a regiune (&iecare roc2ide de mireasa are %ro%ria cu'oare si semni&icatie, in &unctie de regiune)" De eFem%'u, in regiuni'e nordice din India, roc2ia de mireasa este creata %e cu'oarea verde sau rosu" aceste cu'ori sim(o'i/and 'uFu' si norocu'" In regiuni'e sudice, roc2ia are cu'oarea crem care sim(o'i/ea/a %uritatea si sim%'itatea" * indiana res%ecta traditii'e care isi au radacini'e atat in re'igia 2indusa, cat si in o(iceiuri'e etnice regiona'e" +ireasa indiana are o coa&ura e'eganta si e'a(orata, accesorii traditiona'e si un mac2ia6 in cu'ori s%eci&ice" 1e' mai distinctiv e'ement a' %regatirii miresei este Qme2ndi", un tatua6 tem%ora' de 2enna care se a%'ica %e su%ra&ata maini'or si a %icioare'or" 0etrecerea me2ndi are 'oc cu o /i inainte de cand rude'e &eminine a'e miresei %artici%a si a6uta 'a a%'icarea me2ndi" 1oa&ura de mireasa traditiona'a este cocu' sau cea cu %aru' 6umatate %rins- 6umatate 'asat si in acord cu =ama4ana" -i6uterii'e in &orma de &'uture sau a'te ornamente in&rumusetea/a %aru' negru a' miresei" * mireasa (enga'i %oarta o coroana, cunoscuta su( nume'e de "s2o'ar mukat" si care este scu'%tata din scoarta de co%ac" !ccesorii'e miresei sunt (ratari'e de aur si

31

ine'e'e ornamenta'e %urtate in 6uru' g'e/nei, ine'e cu ru(ine, si, c2iar traditiona'u' " nat2," un ine' cu %er'e in nas"

+ireasa indiana

"rbtori cu semnificaie religioas )a &e' ca ce'e'a'te comunit i din India, 6aini$tii au un ca'endar m(og it de sr(tori re'igioase, care constituie &ocare de s%iritua'itate transcendent ntr-o tem%ora'itate cic'ic" +a6oritatea /i'e'or cu conota ie re'igioas sunt dedicate na$terii, mor ii sau nirvanei unui tirt2ankaras"1ea mai %regnant sr(toare este 0ar4us2ana, care se des&$oar tim% de /ece /i'e n ca'endaru' digam(arist sau o%t /i'e n ce' svetam(arist n 'una -2adra%ada (august-se%tem(rie)" 3ume'e acestei &estivit i se traduce %rin "a sta n %ro%riu' 'oc", "a sta a%roa%e de sine", &a%t ce trdea/ sco%u' ei, ace'a de a re&'ecta asu%ra nv turi'or 6ainiste, de a se ci $i de a o(serva "ce'e /ece virtu i cardina'e": iertare, caritate, adevr, autocontro', %ost, deta$are, umi'in $i a(stinen " !'te o(iceiuri s%eci&ice 0ar4us2anei sunt ritua'uri'e devote (!u>a) $i %ostirea, %e care unii o nde%'inesc n toate ce'e :-10 /i'e'e, de$i nu este a(so'ut necesar: scrieri'e 6ainiste recomand ce' %u in trei /i'e" Im%erioas este ns a6unarea n tim%u' u'timei /i'e, care este $i cea mai im%ortant a sr(torii" 8eFtu'ui sacru Hal!a @ut#a, care de/vo't n s%ecia' descrierea vie ii 'ui +a2avira, i se acord o reveren s%ecia' n %erioada &estiva'u'ui, e' este citit $i

32

comentat n a treia /i de un gru% de asce i n &a a enoria$i'or" >n a cincea /i, ce'e 2< de vise %ro&etice a'e mamei 'ui +a2avira, regina 8ris2a'a sunt eF%use $i demonstrate" >n u'tima /i are 'oc ritua'u' %ocin ei, 0ratikraman, n care credinico$ii $i mrturisesc %cate'e $i se anga6ea/ s nu 'e mai re%ete" )a %u in tim% de 'a nc2eierea 0ar4usanei eFist o(iceiu' de a organi/e/a o mas &estiv, 'a care 6aini$tii se ntrunesc n numr mare, indi&erent de statutu' socia', $i $i rennoiesc %rietenii'e $i re'a ii'e %a$nice" * a't ceremonie re'igioas remarca(i' este *'i6i, ce'e(rat de dou ori %e an, n 'uni'e 12aitra (martie - a%ri'ie) $i !sGin (se%tem(rie octom(rie), tim% de ; /i'e, ntre /iua a .-a $i a 1B-a a unei 'uni %'ine" #ste o sr(toare nc2inat %ostu'ui (tota' sau %ar ia'), recitrii teFte'or sacre, meditrii asu%ra ce'or trei giuvaeruri 6ainiste $i n s%ecia' a venerrii de ti% @idd9aAc9a,#a" !cest u'tim ritua' decurge ast&e': %e o t('i circu'ar de 'emn sau %iatr, sau %e o &ar&urie de argint se trasea/ o%t ra/e care m%art cercu' n o%t sectoare" >n &iecare sector este scris c9te un cuv9nt de re&erin %entru &i'o/o&ia 6ainist: 'idd9a (su&'etu' e'i(erat), 'ad9u (ascetu'), ac9a#Ba ('ideru' s%iritua'), u!ad9BaBa (nv toru'), da#a'9ana (sanscrit, "vi/iune"), >nan (sanscrit, %a'i, "n e'e%ciune"), c9a#it#a (com%ortare) $i ta!a 1 ta!a'Ba (austeritate)" >n centru' cercu'ui tronea/ termenu' a#i9anta (cuceritoru' dorin ei)" Oeti$u' este &o'osit n rituri'e !u>a, iar ce'e nou nume sunt rostite succesiv $i venerate" +a2avira Na4anti comemorea/ na$terea 'ui +a2avira $i se &iFea/ ntr-o /i din 'una 12aitra $i are o im%oran semni&icativ" 1u oca/ia acestei sr(tori 6aini$tii se adun %entru a au/i eF%unerea doctrinei %romovate de +a2avira, iar eF%erien e'e onirice inedite a'e mamei sa'e naintea aducerii %e 'ume a viitoru'ui %ro&et sunt %r/entate dramatic" !u 'oc %rocesiuni de strad, n care &igura centra' o constituie o imagine grandioas a u'timu'ui tirt2ankaras" DiGa'i este o sr(toare comun a 2indu$i'or $i 6aini$ti'or, situat ntr-o dat din 'una Aartika (octom(rie - noiem(rie)" Dac 2indu$ii vd n ea o /i a 'uminii, s%eran ei $i trium&u'ui &or e'or (ene&ice asu%ra ru'ui, %entru 6aini$ti ea semni&ic /iua n care +a2avira $i-a eF%us u'time'e nv turi $i a acces s%re nirvana" Se s%une c %ro&etu' a inut o %redic &aimoas c2iar n /iua e'i(errii sa'e, %9n t9r/iu n noa%tea /i'ei DiGa'i" Se s%une c o%ts%re/ece regi indieni din nord care asistaser 'a %redic au 2otr9t atunci s a%rind sim(o'ic o 'am% suger9nd c %ro%ovduiri'e 'ui +a2avira nu vor &i uitate" !st&e', /iua DiGa'i mai este numit de 6aini$ti $i Di%aGa'i (di!a nsemn9nd 'am%)" 1u oca/ia acestei sr(tori enoria$ii se nt9'nesc n tem%'e $i $i o&er ni$te du'ciuri de &orm s&eric, numite 'addu" +u' i 6aini$ti vi/itea/ tr9mu' s&9nt de 'a 0aGa%uri, -i2ar, unde, con&orm tradi ei, +a2avira $i-a trit u'time'e c'i%e"

33

As2amavaani este "/iua iertrii" din ca'endaru' 6ainist $i se ser(ea/ n a 1<-a /i a 'unii -2adra%ada" Iertarea gre$e'i'or ce'or'a' i $i a(so'virea de %ro%rii'e gre$e'i sunt %rimii %a$i ns%re moks2a, dar au $i sco%u' de a so'idi&ica o comuniune %a$nic, 'i%sit de anti%atii, de a u$ura su&'etu' de %ovara %catu'ui $i de a rennoi $i %uri&ica tim%u'" >n aceast /i %redomin &o'osirea eF%resiei "+icc2ami Dukadam" care im%'or ce'or din 6ur iertarea"

3<

III. T9RISM97 IN INDIA

India este una dintre ce'e mai %o%u'are destinatii turistice din !sia" )imitata 'a nord de 'antu' 7ima'a4an si incon6urata %e trei %arti de a%e, cu o 'unga istorie si o cu'tura diversi&icata, India o&era o intindere im%resionanta de 'ocuri de vi/itat si 'ucruri de &acut" In 200<, turistii straini care au vi/itat India au c2e'tuit 1B,< mi'iarde de do'ari- a noua ca marime in 'ume" India este deasemenea cata'ogata ca a treia destinatie de turism de aventura" New Delhi 3eG De'2i, ca%ita'a Indiei, situat in nordu' Indiei %e rau' @amuna, a &ost construit intre anii 1;12-1;2; %e un 'oc din a%ro%ierea orasu'ui De'2i" !cest 'oc a &ost a'es %entru a in'ocui vec2ea ca%ita'a a Indiei, 1a'cutta, de catre eng'e/ii ce guvernau regiunea" 3eG De'2i a &ost inagurat ca%ita'a a Indiei in anu' 1;31" ! continuat sa &ie ca%ita'a si du%a retragerea tru%e'or (ritanice"

*rasu' De'2i este &ormat de &a%t din doua orase - *'d De'2i, ingramadit in stradute'e de su( /iduri'e im%o/antu'ui Oort =osu si 3eG De'2i, citade'a im%eria'a cu (u'evarde 'argi si (unga'ouri s%atioase, creata de ar2itectii (ritanici )ut4ens si -aker in anii 1;20" 1'adiri'e din 3eG De'2i sunt de un c'asicism sim%'u, a%roa%e (ruta'" Strada Nan%at2 care se intinde de 'a 0oarta Indiei %ana 'a 0a'atu' 0re/identia' este dovada maretiei im%eriu'ui in aceeasi masura ca Oortu' =osu, &iind unu' dintre (u'evarde'e 'argi a'e 3eG De'2i, unde veti gasi si ma6oritatea mu/ee'or orasu'ui si %rinci%a'e'e /one de cum%araturi" !ici, %o%u'atia este %redominant 2indusa, nu doar din cau/a ca asa era si %e

3B

vremea conducerii (ritanice, ci &iindca du%a Inde%endenta in oras au sosit &oarte mu'ti re&ugiati 2indusi din -enga'u' de est si 0akistan 0un6a("

Oortu' =osu

.utub Minar este un com%'eF ce datea/a de 'a atacu' conducatori'or musu'mani in India si e un &in eFem%'u stra'ucit de ar2itectura vec2e, mostenire a ce'ei is'amice" 1onstructia a ince%ut in 11;3 imediat du%a in&rangerea u'timu'ui rege 2indu din De'2i" !re o ina'time de .2,B m, un diametru 'a (a/a de 1<,32 m, iar 'a var& 2,.B m, &iind considerat ce' mai ina't turn din 'ume &ara &undatii" 8urnu' are B nive'e distincte toate marcate %rintr-un (a'con" In interior sunt 3.; de tre%te" 0'anuri'e di&erite a'e ce'or 3 eta6e de 6os, cu (a'coane si constructii su( &orma de sta'actite, %recum si inscri%tii'e sa'e din 1oran, in 'im(a ara(a, de %e &atada, im(ogatesc e&ectu' decorativ a' turnu'ui"

3D

%a+/01 din 3eG De'2i, cunoscut %o%u'ar ca 8em%'u' )otusu'ui2 din cau/a &ormei sa'e, este o casa de cu't si de asemenea o atractie %roeminenta din De'2i3 ! &ost &ina'i/ata in 1;:D si serveste ca 8em%'u' +ama su(continentu'ui indian" ! castigat numeroase %remii de ar2ietctura si a &ost %re/entata in sute de artico'e din /iare si reviste" Ins%irat de &'oarea de 'otus, design-u' %entru 1asa de 1u't este com%us din 2. %'aci de marmura de sine statatoare, %eta'e'e, aran6ate in gru%uri de cate 3 %entru a &orma ; %arti" 1e'e noua usi a'e 8em%'u'ui se desc2id s%re un 2o' centra', de %este <0 m ina'time, care are o ca%acitate de %ana 'a 2"B00 de %ersoane

Goa

:la>a in no#dul 'tatului ?oa

3.

,oa este o a'ta destinatie %o%u'ara" !cest stat conservat este situat %e coasta de vest a Indiei, intre margini'e +a2arastra si Aarnataka si este &oarte (ine cunoscuta in 'ume ca &orma %ortug2e/a in su&'etu' Indiei" 1u regu'i %ortug2e/e de %este <B0 ani si in&'uente im%ortante a'e cu'turii 'atine, ,oa %re/inta o a'ta %ictura di&erita vi/itatori'or straini decat a'te %arti a'e tarii" Statu' ,oa este &aimos %entru %'a6e'e sa'e eFce'ente, (iserici'e si tem%'e'e" 1atedra'a -om Nesus este o a'ta atractie &aimoasa in ,oa"

1atedra'a -om Nesus

Tamil Nad 8ami' 3adu sau K%amantu' 8ami'-u'uiL este un minunat stat in sudu' %eninsu'ei indiene, %e ma'uri'e ,o'&u'ui -enga'e/ si adancu'ui *cean Indian"Statu' este cunoscut %entru cu'tura sa mostenita si ar2itectura tem%'e'or" )iteratuta 8ami'a este a%roa%e cea mai vec2e in India" +u't din cu'tura antica a statu'ui 8ami' 3adu este inca vie" !vem mu/ica 1arnatica, o traditie c'asica indiana"

3:

$hennai (+adras) este ca%ita'a statu'ui 8ami' 3adu si o a'ta destinatie turistica" #ste cea de-a %atra ca marime metro%o'a a Indiei"

Alte atractii turistice in minunata Indie:

#a4 Ma+al, a&'at n !gra, monumentu' e considerat ce' mai (un eFem%'u de ar2itectur mogu' din India $i e una din ce'e . minuni a'e 'umii" 0ovestea 8a6 +a2a'-u'ui este una des%re iu(irea care de%$e$te moartea" 1e' %u in a$a se s%une" 1onstruirea 8a6-u'ui a &ost %oruncit de conductoru' S2a2 Na2an (1D2:-1DB:)" So ia cea mai drag a acestuia, !r6umand -ano -egum, iu(it, %rieten, consi'ier %o'itic, a devenit u'terior +umta/ +a2a' &1oroana 0a'atu'ui)" +umta/ i-a druit 'ui S2a2 Na2an 1< co%ii $i '-a nso it %e m%rat %este tot, inc'usiv %e c9m%u' de 'u%t" >ntr-una din cam%anii'e mi'itare, +umta/ a murit d9nd na$tere ce'ui de-a' 1< co%i'" I'tima ei dorin a &ost ca m%ratu' s-i dovedeasc iu(irea construind ce' mai &rumos mauso'eu"

$eterile din 5llora Daks2ina%ata era nume'e %e care indienii '-au dat drumu'ui care trece %rin ce'e mai im%ortante 'ocuri de %e'erina6 de %e su(continent" Oo'osit de caravane'e comercia'e, de-a 'ungu' seco'e'or a &ost n&rumuse at cu numeroase monumente, sim(o'uri a'e (og iei c9rmuitori'or $i a'e &ervorii %e'erini'or" Dintre aceste %uncte de atrac ie se remarc %e$teri'e de 'a #''ora care se a&' n dea'u' de (a/a't de 'a 12aranadari din %odi$u' Deccan, n a%ro%ierea ora$u'ui !uranga(ad" 8ermenu' Q%e$terL nu eF%rim ceea ce aceasta este de &a%t, nu aduce un tri(ut nici devotan i'or c9rmuitori ai dinastiei ,u%ta care au decis construirea 'or, nici va'orii eFce% iona'e din %unct de vedere cu'tura',

3;

re'igios $i artistic a' %e$teri'or" De &a%t, sunt o serie de tem%'e (vi2ara) $i m9nstiri (c2ait4a) s%ate n stnc $i cu%rind mai mu'te scu'%turi care atest succesiunea $i su%ra%unerea cu'te'or (udist, 2indu $i 6ainist din India"

<0