Sunteți pe pagina 1din 29

SUBSTANTIVUL

Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
1. Felul substantivelor

Dupa nteles (natura denumirii):

-compuse (masa, scolar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad) Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, asi, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alaturare: !i-lumina) Atentie! ".#ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, $eam$iu, ndoiala etc.) %.#ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar &.#e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv n ' si unul n ( (floarea-soarelui) din doua substantive le$ate prin prepo!itie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un ad)ectiv (ar$int-viu), dintr-un substantiv si un verb ($ura-casca) *.#e scriu ntr-un cuv+nt substantivele compuse n care componentele nusi mai pastrea!a individualitatea morfolo$ica (bunavointa) (-D (bunavointei, nu bunei vointe) ,.#ubstantivele proprii de scriu cu ma)uscula, indiferent de locul pe care l ocupa n propo!itie sau fra!a. 2.Genul substantivelor -n limba rom+na substantivul are trei $enuri: masculin, feminin, neutru Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom) Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte) Genul neutru, n $eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume)
#ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin$ura

forma pentru masculin si feminin ($+ndac, t+ntar, fluture, elefant etc.) #ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara) Motiunea- procesul cu a)utorul caruia se formea!a substantivele feminine din cele masculine si.sau invers (elev.eleva, rata.ratoi etc.). /ele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)
. Numarul substantivelor

#ubstantivele din limba rom+na pre!inta forme de sin$ular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli) Masculin 0eminin 'eutru #in$ular Plural #in$ular Plural #in$ular Plural

i.pomi a.clasa e.clase .parc -uri.parcuri u, u.codru, leu i, i codri,lei a.banca i.banci .orase e.orase e.munte i.munti e.parte i.parti u, u.lucru, tablou -uri.lucruri, tablouri a.tata i.tati .manta le.mantale u, u.cadru, curcubeu e.cadre, curcubeie a.marfa -uri.marfuri u.studiu i.studii e.vreme -uri.vremuri - desinenta !ero Alternante vocalice la radicalul substantivului n trecerea de la sin$ular la plural: a.a (rana.rani) a.e (masa.mese) a.e (bat.bete) +.i (cuv+nt.cuvinte) o.oa ( covor.covoare) oa.o (comoara.comori) Alternante consonantice! d.! (lada.la!i) t.t (baiat,baieti) s.s (urs.ursi) $. (dun$a.dun$i) c.c (fiica.fiice) l. (cal.cai) str.str ( astru.astri) Substantive "efective "e numar: -cu forme numai la sin$ular (nume de materii,nsusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune ($r+u,var) si proprii (#iret 1raian) -cu aceeasi forma si la si$ular si la plural (pui, tei, unc2i, invatatoare, nume) -cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, c+lti) proprii ( asi, 3alcani) Substantive cu forme multi#le "e sin$ular (oapete.oaspe4 p+ntece.p+ntec) sau "e #lural cu acelasi nteles (boli.boale4 coli.coale) cu nteles diferit (coarne.corni.cornuri) Substantive colective (a caror forma de sin$ular are nteles de plural): -substantive simple(primare): 2oarda, 2er$2elie, stol, turma, trib etc. -substantive derivate: alunis, frun!is, taranime, ste)aris etc. Atentie! 0orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, n mod normal, de acest numar, are sensul4 unui plural colectiv, indic+nd soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva %eclinarea substantivului %eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne&otar't
/a!ul ' ( D Ac Masculin 0eminin #in$ular Plural #in$ular Plural (un) om (niste) oameni (o) casa (niste) case (al unui) om (al unor) oameni (al unei) case (al unor) case (unui) om (unor) oameni (unei) case (unor) case (pe)(un) om (pe)(niste) oameni (pe)(o) casa (pe)(niste) case 'eutru #in$ular Plural (un) scaun (niste) scaune (al unui) scaun (al unor) scaune (unui) scaun (unor) scaune (pe)(un) scaun (pe)(niste) scaune

.pom

%eclinarea substantivelor articulate &otar't

/a!ul ' ( D Ac V #in$ular leul leului leului leul leule5

Masculin Plural leii leilor leilor leii leilor #in$ular masa mesei mesei masa -

0eminin Plural mesele meselor meselor mesele #in$ular teatrul teatrului teatrului teatrul -

'eutru Plural teatrele teatrele teatrele teatrele -

%eclinarea substantivelor #ro#rii (nume "e #ersoane)


/a!ul ' ( D Ac V Masculin Dan (al.a,ai,ale) lui Dan lui Dan pe Dan Dane5 0eminin leana 6ili (al,a,ai,ale) leanei lui 6ili leanei lui6ili pe leana pe 6ili leana5 leano5 6ili5 leana5

%eclinarea substantivelor #ro#rii nume $eo$rafice com#use a)doua substantive n acelasi ca!: '-Ac 1+r$u-7iu4 (-D 1+r$u-7iului b)doua substantive, al doilea n $enitiv: '-Ac Vatra Dornei4 (-D Vetrei Dornei c)doua propo!itii le$ate prin prepo!itie: '-Ac /urtea de Ar$es4 (-D /urtii de Ar$es d)un substantiv si un ad)ectiv: '-Ac Valea 6un$a4(-D Vaii 6un$i *.+a,urile substantivului Nominativ (cine8 ce8) -subiect:6ui i se cuvine aceasta cinste. -nume predicativ (ntotdeauna n relatie cu un verb copulativ):9adu este un co#il bun. -apo!itie(atribut apo!itional):9+ul .ures a iesit din matca. :bs.;xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c2iar, tocmai. Mi2ai <adica= nepotul meu a mplinit un an. Acu,ativ -atribut substantival prepo!itional (care8 ce fel de8) Apa "e la munte este rece (care apa8) :bs.'u face $reseala sa pui ntrebarea: de unde8 -nume predicativ(urmea!a dupa un verb copulativ,iar substantivul e nsotit de prepo!itie)0lorile sunt #entru mama -complement direct (pe cine8 ce8) -l ntreb #e .i&ai.. -complement indirect (prepo!itii> cine8 ce8)Vorbim "es#re ca,uri. -complement de a$ent (de cine8 de catre cine8)-ntrebarea a fost pusa "e Alina. :bs.?rmea!a dupa un verb la diate!a pasiva sau dupa un participiu -complement circumstantial de loc (unde8 cu sau fara prepo!itii,ncotro8)Vine "e la #a"ure. -complement circumstantial de timp(c+nd8 cu sau fara prepo!itii,c+t timp8)A lipsit de acasa o sa#tam'na. -complement circumstantial de mod(cum8 c+t8)/opii vin /n $ru#uri.Alear$a ca v'ntul.(complement circumstantial comparativ)

-complement circumstantial de cau!a:/odrul clocoti "e ,$omot -complement circumstantial de scop:A plecat n oras #entru cum#araturi. Genitiv -atribut substantival $enitival(al,a,ai,ale cui8) nterventia cole$ei a fost salutara. -nume predicativ(urmea!a dupa un verb copulativ si este nsotit de articol $enitival:al,a,ai,ale)Pam+ntul este al taranilor. :bs.#ubstantivele n $enitiv pot ndeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepo!itii sau locuri prepo!itionale, forma articulata: asu#ra0contra0/m#otriva0/na#oia0"easu#ra0 "e"esubtul0/n susul0 /n 1osul0/n fun"ul0"in cau,a etc. -complement indirect:1oti s-au ridicat contra #ro#unerii lui. -complement circumstantial de loc:Vi!itatorii se uitau /n fun"ul #esterii -complement circumstantial de timp:A a)uns la $ara /naintea sosirii trenului -complement circumstantial de cau!a:A nt+r!iat "in cau,a vremii. -atribut substantial prepo!itional:(radina "in fata casei era inundata de verdeata %ativ -complement indirect (cui8)2a"urii i lipseste c+ntecul pasarilor. :bs.#ubstantivele n dativ pot ndeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepo!itiile:$ratie0"atorita0multumita0#otrivit0 conform0contrar0ai"oma0asemenea -complement circumstantial de loc(dativ locativ):#tai locului copile5 -complement circumstantial de mod:A raspuns conform aste#tarilor noastre -nume predicativ:;l este ai"oma fratelui tau. -atribut substantival prepo!itional(care8) nterventia conform #lanului a condus la reusita -atribut substantival (cui8)Preot "este#tarii noastre. :ferirea de premii olim#icilor a fost televi!ata (de obicei dupa infinitivul lun$) -complement indirect cu prepo!itie:Am reusit "atorita Ioanei -complement circumstantial de cau!a:A nt+r!iat "atorita #loii Vocativ -nu are functie sintactica4 se desparte prin vir$ula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa n propo!itie: Ioana0vino afara5

Verbul
Partea de vorbire flexibila n raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese n derulare

a)"u#a rolul sintactic si morfolo$ic! -#re"icative: ndeplinesc sin$ure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a mer$e, a vedea etc) -co#ulative: lea$a numele predicativ de subiect si ndeplinesc la un mod personal, mpreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face) -au3iliare: a)uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diate!ei pasive (a fi, a vrea, a avea)

1.+lasificarile verbului

b)"u#a #osibilitatea "e a avea com#lement "irect! -tran,itive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) -intran,itive: care nu pot avea complement direct (a aler$a, a fi, a mer$e etc.) c)"u#a referirea la #ersoana! -#ersonale! au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) -im#ersonale! nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a -a(a ploua, a nin$e, a se !ice etc.) -uni#ersonale! de folosesc numai la persoana a -a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.

(rupuri de cuvinte, care contin n mod obli$atoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfolo$ice si sintactice specifice verbului

2.Locutiunile verbale

Structura locutiunilor verbale! -verb>prepo!itie>substantiv:a avea de $+nd -verb>inter)ectie:a face tusti -verb>substantiv:pa!iti-va $ura(pronume ntre verb si substantiv) -verb>......etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte cele mai frecvente verbe nt+lnite n locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a tra$e, a ba$a Atentie! : locutiune verbala se recunoaste daca: -se poate substitui printr-un sin$ur cuv+nt (a o lua la fu$a@a fu$i) -ntelesul unitar este altul dec+t sensul fiecareia dintre componente4 -exista un cuv+nt care, luat i!olat, nu are nteles clar (a-si aduce aminte4aminte@8)
/ate$orie $ramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diate!ele activa, pasiva si reflexiva

.%iate,a verbului

%iate,a activa! arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia4 se formea!a din tema verbului de con)u$at la care se adau$a terminatiile modurilor si timpurilor respective4 %iate,a #asiva! arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de a$ent (exprimat sau subnteles) 4 se formea!a din participiul verbului de con)u$at precedat de diate!a activa a verbului auxiliar a fi4 diate!a pasiva au doar verbele care la diate!a activa sunt tran!itive4 %iate,a refle3iva! arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera4 se formea!a din diate!a activa a verbului de con)u$at precedat de pronumele reflexiv n dativ sau acu!ativ cu rol de marca morfolo$ica.

/ate$oria $ramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera vorbitorul actiunea

*..o"urile verbului

.o"urile!-#ersonal! daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei4

-ne#ersonal! daca pre!inta actiunea fara referire la persoana care o sav+rseste4 -#re"icativ! daca verbul poate ndeplini functia de predicat4 -ne#re"icativ! daca verbul nu poate ndeplini functia de predicat4 .o"uri #ersonale0 #re"icative! -in"icativ: exprima o actiune pre!entata de vorbitor ca reala,si$ura (eu lucre!, tac, cule$, fu$)4 -con1unctiv! exprima o actiune reali!abila, posibila n pre!ent,ireala n trecut (eu sa lucre!, sa tac, sa cule$, sa fu$4 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu$it)4 -con"itional-o#tativ! exprima o actiune reali!abila n functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as cule$e, as fu$i)4 -im#erativ! exprima un ordin, un ndemn, un sfat, o ru$aminte (lucrea!a5 taci5 cule$e5 fu$i5)4 .o"urile ne#ersonale0 ne#re"icative! -infinitiv! exprima actiunea n mod $eneral, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.)4 -$erun,iu! exprima o actiune n desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucr+nd etc.)4 -#artici#iu! denumeste sub forma de ad)ectiv actiunea suferita de un obiect(citit, va!ut, citit etc.)4 -su#in! forma verbala omonima cu participiul, av+nd n plus prepo!itiile "e0 la0 #entru si sinonima cu infinitivul (de m+ncat, pentru citit, la cules etc.)4

/ate$orie $ramaticala verbala care exprima momentul sau durata sav+rsirii actiunii

4.Tim#urile verbale

Tim#urile in"icativului -#re,ent! actiune simultana cu momentul vorbirii (lucre!, tac, cule$, fu$)4 -im#erfect! actiune trecuta, nedeterminata n momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, cule$eam, fu$eam)4 -#erfecul sim#lu! actiune trecuta, nc2eiata n trecut (lucrai, tacui, culesei ,fu$ii)4 -#erfectul com#us! actiune trecuta, terminata, fara a preci!a momentul nc2eierii fata de pre!ent (am lucrat, am tacut, am cules, am fu$it)4 -mai mult ca #erfectul! actiune trecuta, nc2eiata naintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fu$isem)4 -viitorul! actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi cule$e, voi fu$i)4 -viitorul anterior! actiune care se va petrece n viitor si se va nc2eia naintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fu$it)4 Tim#urile con1unctivului -#re,ent! sa lucre!, sa tac, sa cule$, sa fu$4 -#erfect! sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu$it4 Tim#urile con"itional -o#tativului

-#re,ent! as lucra, as tacea, as cule$e, as fu$i4 -#erfect! as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fu$it4 Nu uita! Im#erativul, desi este mod predicativ, nu are forme dec+t pentru pre!ent. Atentie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, pre!ent si perfect, celelalte moduri neav+nd forme pentru mai multe timpuri.

0lexiunea verbului dupa diate!a, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste con)u$are

5.+on1u$area verbului

Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica n patru con)u$ari: +on1u$area I! verbe terminate n -a (a lucra0 a c'nta0 a visa etc.) +on1u$area II! verbe terminate n -ea (a #lacea0 a ve"ea etc.) +on1u$area III! verbe terminate n -e (a bate0 a mer$e0 a s#une etc.) +on1u$area IV! verbe terminate n -i sau -/ (a fu$i0 a "ori0 a cobor/0 a &otar/ etc.) Nu uita! /on)u$area verbelor re$ulate la diate!a reflexiva este aproape identica cu cea de la diate!a activa. Paradi$mele verbale sunt aceleasi, adau$+ndu-se n fata verbului pronumele reflexiv n dativ si acu!ativ cu exceptia imperativului si $erun!iului,c+nd pronumele sta dupa verb. Diate!a reflexiva este defectiva de participiu si supin.

+on1u$area verbelor au3iliare!a fi0a avea a vrea

Atentie!

". Verbele a fi si a vrea au la pre!entul indicativ serii paralele de forme, prima, cu valoare predicativ,a doua, speciali!at ca auxiliar('oi vrem o carte4noi am venit). %.0orme ca vrei,vroiesc etc.,re!ultate din contaminarea verbelor a vrea si a voi sunt neliterar &.6a perfecul simplu,toate cele trei verbe au cte dou serii de forme,ambele corecte. *.6a imperativ(po!itiv si ne$ativ), a avea are dou forme,ambele corecte.0orma aibi6n-aibi e nvec2it.
Modul 1impul

Pre!ent

mperfect ndicativ Perfect simplu

Mai mult ca perfect

/on)unctiv

Pre!ent

-Po!itiv mperativ -'e$ativ nfinitiv Pre!ent (erun!iu Participiu #upin

sunt,s,-s,sesti este,e,i,-i,isuntem sunteti sunt,s,-s,seram erai era eram erati erau fusei (fui) fusesi (fusi) fuse (fu) fuserAm (furAm) fuserAti (furAti) fuserA (furA) fusem fusesesi fusese fuserAm fuseserAti fuseserA sA fiu sA fii sA fie sA fim sA fiti sA fie fii5 fiti5 nu fi5 nu fiti5

a fi

".0orme simple Verbul a avea (ca auxiliar)


am am ai ai are a avem am aveti ati au au aveam aveai avea aveam aveati aveau avui (avusei) avusi (avusesi) avu (avuse) avurAm (avuserAm) avurAti (avuserAti) avurA (avuserA) avusesem avusesesi avusese avuseserAm avuseserAti avuseserA sA am sA ai sA aibA sA avem sA aveti sA aibA ai5 aveti5 nu avea5 n-avea5 n-ai5 nu aveti5 n-aveti5 a avea ave+nd avut(A),avuti,avute de avut

vreau voi vrei vei vrea va vrem vom vreti veti vor vor vream vreai vrea vream vreati vreau vrui (vrusei) vrusi (vrusesi) vru (vruse) vrurAm (vruserAm) vrurAti (vruserAti) vrurA (vruserA) vrusesem vrusesesi vrusese vruseserAm vruseserAti vruseserA sA vreau sA vrei sA vrea sA vrem sA vreti sA vrea a vrea vre+nd vrut(A),vruti,vrute de vrut

a vrea (ca auxiliar)

a fi fiind fost(A),fosti,foste de fost

%.0orme compuse(se formea!A dupA aceleasi re$uli ca si verbele re$ulate)


Modul ndicativ
/onditionaloptativ /on)unctiv nfinitiv

1impul
Perfect compus

Viitorul
Viitorul anterior

Pre!ent Perfect Perfect Perfect

am fost voi fi voi fi fost as fi as fi fost sA fi fost a fi fost

a fi

am avut voi avea voi fi avut as avea as fi vrut sA fi vrut a fi vrut

Verbul a avea

am vrut voi vrea voi fi vrut as vrea as fi vrut sA fi vrut a fi vrut

a vrea

#ronumele
parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv

0eluri: personal, de politete, reflexiv, de ntarire, posesiv, demonstrativ, ne2otar+t, intero$ativ, relativ si ne$ativ :bservatii: ".Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad)ective %.Pronumele de ntarire, posesiv, demonstrativ, ne2otar+t, intero$ativ, relativ si ne$ativ pot fi ad)ective &.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de ntarire si posesivau forme dupa persoana 1.278NU.9L9 297S8NAL :bservatii: ".0orme neaccentuate se nt+lnesc doar n ca!urile Ac. si D. %.Vocativ are numai persoana a -a: tu5 voi5 &.(enitiv-numai persoana a -a: lui, ei, lor. *.Persoanele si a -a nu au forme dupa $en : eu, tu, noi, voi ,.Pronumele d+nsa, d+nsul, d+nsii, d+nsele sunt pronume personale, nu de politete 0unctii sintactice -subiect: ': Tu a)un$i primul. -nume predicativ n: ': 0ratele meu este el. Ac: -ntrebarea este #entru tine. (: /artea este a lui. -atribut pronominal n: '(apo!itie): nvitatul,adica el, sa pofteasca n casa. (: #fatul lui doveseste ntelepciune. /artea "in fata lui este a mea. D: /opilu-i statea linistit (dativ posesiv) -complement direct n: Ac: Te ntreb si #e tine despre acest lucru. -complement indirect n: Ac: A vorbit cu mine. D: Lui i-am dat o carte. (: (cu prepo!itie) 'apasta a ca!ut asu#ra ei. -complement circumstantial de loc n:Ac: Mer$e la voi. (: (cu prep. sau loc prep.) #-a ase!at /n fata lui.(ei, lor)

D: (nsotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata)::n fata-mi se ase!ase o persoana importanta. -complement circumstantial de mod n:Ac: A raspuns ca tine. -complement circumstantial de cau!a: (: '-a venit "in #ricina lui. #ituatii n care pronumele personal nu are functii sintactice: -n V (tu5 voi5) -dativul etic: Vor sa mi-l omoare -c+nd are valoare neutra: A luat-o la fu$a Da-i nainte fara $ri)a5 2.278NU.9L9 %9 28LIT9T9 -are numai forme pentru persoanele a -a si a pers. a -a: -a

pers. a -a: :bservatii: -alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),-naltimea ta (sa, lui, voastra) ;xcelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar n vorbirea contemporana -forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale -functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. n D. si compl. circum. de loc n D) .#ronumele refle3iv :bservatii: -are forme proprii numai pentru pers. a -a, ca!urile D si Ac D: sie, siesi.si, si Ac: (pe) sine. se -pentru persoana si a -a mprumuta formele de la pronumele D: mi, ti-, ne, va (/mi amintescB) Ac: ma, te-, ne-, va (ma $+ndescB) -formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul: te $+ndesti pers 0unctii sintactice: -complement direct: -complement indirect: -atribut pronominal: ma fram+nt pers Ac: Te privesti n o$linda. D: :ti cumperi o carte. Ac: 9ar vorbea "es#re sine Ac: 6auda de sine BB D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si) .i-am aran)at cartile (cartile)

'-Ac: dumneata, dumneavoastra (-D: dumitale '-Ac-(-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor

personale:

:bservatii: /+nd nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se anali!ea!a mpreuna cu


verbul, fiind marca diate!ei reflexive

0orma accentuata de Ac., nsotita de art. 2ot. se substantivi!ea!a (#i-a soptit n sinea lui) *.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL %9 :NTA7I79 0orme: -masculin, sin$ular: (eu) nsumi fiu (m.s$)-vocala u- nsumi (m.s$.) (tu) nsuti (el) nsusi -feminin, sin$ular: (eu) nsami fiica (f.s$.)-vocala a-nsami (f.s$.) (tu) nsati (ea) nsasi -masculin, plural: (noi) nsine fii (m.pl)-vocala i-nsisi (m.pl.) (voi) nsiva (ei) nsisi -feminin, plural: (noi) nsene fiice (f.pl)-vocala e-nsene (f.pl.) (voi) nseva (ele) nsesi, nsele :bservatii: ".#e $reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate n fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le %.Pronumele de ntarire se foloseste rar n limba actuala. De cele mai multe ori, ele nsotesc un pronume sau un substantiv devenind a"1ective "e /ntarire0 de aceea functia sintactica este de atribut a"1ectival. &.Atentie la acord: Dan, Maria si ;lena, ei nsisiB (masculinul are prioritate) ;u, tu si el noi nsineB(persoana are prioritate asupra celorlalte, iar persoana a -a asupra persoanei a -a) *.-nsusi poate fi nlocuit de adverbul c&iar sau de alte sinonime (sin$ur, propriu,personal,n persoana) 4.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL N9GATIV 0orme: '-Ac: nimeni, nimenea '-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele (-D: nimanui (-D:nici unuia, nici uneia, nici unora nimic, nimica -/a ad)ective se nt+lnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor. -Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume :bservatii: ". Aceste pronume trebuie folosite n propo!itii ne$ative. %.-n exemplul:'-a stiut nici unul, nici altul- cuv+ntul subliniat este con1unctie, deci nu intra n alcatuirea unui pronume ne$ativ. 5.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL 28S9SIV -Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate: ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre

0ormele se obtin cu a)utorul atricolului posesiv $enitival: al, a, ai, ale :bservatie: Pronumele lui0 ei0 lor sunt #ersonale, nu posesive 0unctii sintactice: -subiect: ': Ai mei au a)uns acasa. -nume predicativ: ': /aietul acesta este al meu. Ac: 0lorile sunt #entru ai mei. -atribut pronominal Ac: 9ar am va!ut o privire ca a ta. (: #fatul alor mei mi-a fost de folos. -complement direct: Ac: -am va!ut #e ai vostri. -complement indirect:Ac: #e $+ndea la ai sai. D: 6e povestesc alor mei. (: 1oti s-au ridicat /m#otriva alor tai. -complement de a$ent:Ac: A fost c2emat "e ai sai. -compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei. -atribut ad)ectival: ': /artea ta este aici. Ac: 6ocuieste pe strada mea. D: /aietului tau i lipseste o foaie. (: Dorinta mamei mele e sf+nta V: o, copilul meu, fii mereu ntelept5 :bservatie:Pentru a afla ca!ul ad)ectivului posesiv nu se pun ntrebarile al,a,ai,ale cui8 ci se stabileste ca!ul substantivului cu care s-a acordat ad)ectivul, care preia $enul, numarul si ca!ul substantivului determinat. <.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL %9.8NST7ATIV 0orme: -de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc. -de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc. -de departare: acela, aceea (f.s$.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc. -de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi 0unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad)ectiv una sin$ura: atribut ad)ectival :bservatii: ".CAcelaD are si o forma mai redusa CcelD, care poate aparea numai n pre!enta unui determinant obli$atoriu (cel de acolo, cei pre!enti) %.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt. &.0ormele de feminin aceasta0 asta0aceea intra si n componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe lan$a asta, cu toate acestea) =.#ronumele Si a"1ectivul ne&otAr>t 0orme: a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele at+t, at+ta, at+tia, at+tea tot, toata, toti,toate mult, putin, cutare b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, c+tva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.

:bservatii: ".Pronumele ne2otar+te n componenta carora intra cuv+ntul CcineD nu devin niciodata ad)ective. %.?rmatoarele pronume ne2otar+te si modifica forma atunci c+nd devin ad)ective: unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun vreuna-vreo &.0unctii sintactice ale pronumelor ne2otar+te:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a ad)ectivelor ne2otar+te: atribut ad)ectival. ?.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL INT978GATIV tine locul unui cuv+nt asteptat ca raspuns la ntrebare 0orme: ':cine8 Ac:c+t8c+ta8c+ti8 c+te8 Ac:(pe) cine8 c+tor8 D:cui8 (: (al,a,ai,ale) cui8 0unctii sintactice: -subiect: -nume predicativ '-Ac: care8 (-D:caruia8 careia8 carora8 '-Ac: ce8 (-D:nu are forme '(-D:

':+ine vine8 (An"rei vine.) ':+are este sora ta8 (#ora mea este aceasta.) Ac:2entru cine sunt cartile8 (/artile sunt #entru %an.) (:Ai cui sunt acesti copii8 (Acesti copii sunt ai vecinei.) -atribut pronominal: (:Ai cui bani lipseau8 (6ipseau banii .ariei.) -complement direct: Ac:2e cine ai c2emat8 (Am c2emat-o #e sora ta.) -complement indirect:Ac:%es#re cine vorbeai8 (Vorbeam "es#re bunica.) D: +ui i-ai povestit8(Ioanei i-am povestit.) -compl.de a$ent: Ac:%e cine ai fost a)utata8(Am fost a)utata "e cole$i.) -compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost8 (Am fost la vecini) :bservatii: ".Pronumele intero$ativ cine@ nu devine ad)ectiv. %.1oate ad)ectivele intero$ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad)ectival. ':+are carte -ti lipseste8 Ac:Despre ce nt+mplare povestesti8 D:+arui copil i te adrese!i8 (:9aspunsul carui cole$ ti-a placut8 &.Pronumele intero$ativ /; este invariabil *. Pronumle au functia sintactica,ca!ul, numarul si $enul de la substantivul pe care l nlocuieste 1A.278NU.9L9 SI A%;9+TIVUL 79LATIV 0orme: a)simple: ':cine '-Ac:c+t8c+ta8c+ti8 c+te8 '-Ac: care8 '-Ac: ce8

Ac:(pe) cine (-D:caruia8 (-D:nu are forme (-D: c+tor8 D:cui careia8 (: (al,a,ai,ale) cui carora8 b)compuse m.s$. f.s$. m.pl. f.pl. '-Ac: cel ce ceea cecei ce cele ce D-(: celui ce celei ce celor ce 0unctii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui intero$ativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse n fra!e, n asa fel, nc+t pronumele sa devina relativ (el lea$a o propo!itie secundara de re$enta ei). 0unctia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie ;x: -subiect: #tiu . cine vine. -nume predicativ: Am aflat. care este sora mea. -atribut pronominal: Ma interesea!a. ai cui bani lipseau. :bs. ". n anumite situatii pronumele relative pot deveni ec2ivalente ca sens cu pronumele ne2otar+te (#-a dus care pe unde a apucat) %.Pronumele relative pot intra n componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie c+nd, din ce n ce, c+te si mai c+te)

Articolul
Partea de vorbire flexibila care nsoteste un substantiv, arat+nd n ce masura acesta e cunoscut vorbitorului 1.+lasificarea articolului a)dupa nteles:-articol &otar't (propriu-!is)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare -articol ne&otar't -pre!inta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului -articol #osesiv ($enitival) -lea$a substantivul care denumeste posesorul de obiectul posedat -articol "emonstrativ(ad)ectival) -lea$a un substantiv de substantivul re$ent b)dupa po!itie:-articol enclitic-se lipeste la sf+rsitul cuv+ntului (omul ,cartea) -articol #roclitic-se afla n fata substantivului determinat (un caiet, niste carti) Atentie! ".Articolul luat separat (fara cuv+ntul care l nsoteste)nu are sens. %.Articolul poate nsoti -un substantiv (poe!ia, un om, lui Mi2ai) -un ad)ectiv(silitorul elev,floarea cea frumoasa)

-un numeral (al doilea, a treia) &.Articolul se anali!ea!a mpreuna cu partea de vorbire pe care o nsoteste (sin$ur nu are functie sintactica) *.Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta compar+nd opo!itiile de numar (un caiet.niste caiete, un caiet.doua caiete4 (articol-numeral))
#e atasea!a substantivului, direct sau cu a)utorul unei vocale de le$atura, arat+nd ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului

2.Articolul &otar't

0orme flexionare: /a!ul Masculin0eminin'eutru #in$ular Plural #in$ular Plural #in$ular Plural '-Ac-l, -le, -a -i-a -le-l, -le -le (-Dlui,-lui,-e(i) -lor-i -lor-lui -lor V-le -lor -lor-le -lor /a!ul Masculin0eminin'eutru #in$ular Plural #in$ular Plural #in$ular Plural '-Acelevul eleviieleva elevelescaunul scaunele (-Delevului elevilorelevei elevelorscaunului scaunelor Velvule! elevilor!elevo! elevelor!scaunule! scaunelor! Atentie! ".Articolul 2otar+t apare ca element constructiv n structura unor pronume-d+nsul, d+nsa, n aceste ca!uri nefiind anali!abil %.Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma n prepo!itii si locutiuni prepo!itionale (naintea, napoia, n fata) &.#ubstantivele feminine nume proprii de ori$ine auto2tona, terminate n vocalal CAD se articulea!a 2otar+t enclitic(cartea Mariei, oanei) iar cele de ori$ine straina se articulea!a 2otar+t proclitic (cartea lui 7eni, lui /armen) *.#ubstantivele articulate 2otar+t care denumesc momentele !ilei sau divi!iuni de timp si sc2imba valoarea $ramaticala si devin adverbe (!iua, seara, )oia, vara) ,./+nd sunt precedate de prepo!itii substantivele n Ac. nu se articulea!a (mer$e la scoala), dar se articulea!a c+nd sunt nsotite de un atribut (mer$e la scoala de mu!ica)

.Articolul ne&otar't -nsoteste un substantiv, preced+ndu-l ntotdeauna, arat+nd obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului 0orme flexionare:

/a!ul Masculin0eminin'eutru

Plural #in$ular niste eleveun scaun eleviunei eleve :bservatii: ". 0ormele ?' si : ale articolului 2otar+t sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al ad)ectivului pronominal ne2otar+t. #e pot deosebi n context: ?' si : sunt: a)articole, c+nd le corespunde ' #1; (o carte.niste carti) b)numerale, c+nd la plural le corespunde un numeral (un elev. doi elevi) c)ad)ective pronominale ne2otar+te, c+nd la plural intra n corelatie cu unii, unele (o carte.unele carti) %./+nd nsoteste alte parti de vorbire,articolul ne2otar+t le transforma n substantive(du-te-vino.un du-te-vino) &.Articolul ne2otar+t poate transforma numele proprii n nume comune (Eercule. un 2ercule) *.0orma de plural a articolului ne2otar+t ' #1; poate fi folosita si la forma de sin$ular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste. niste peste.niste pesti) fata de pluralul articulat ,./uv+ntul niste cu ntelesul Cc+tivaD, Cun pic deD nu e articol, ci ad)ectiv pronominal ne2otar+t *.Articolul #osesiv ($enitival)
#e asa!a nintea unui substantiv sau pronume n (, inaintea unui ad)ectiv posesiv sau a unui numeral ordinal si lea$a, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului4 se numeste posesiv, deoarece indica posesia (apartenanta) si $enitival deoarece intra n componenta ntrebarii $enitivului

#in$ular Plural #in$ular Plural '-Acun elev niste elevio eleva niste scaune (-Dunui elev unor unor eleveunui scaun unor scaune

0orme flexionare: /a!ul#in$ularPlural Masculin 0eminin Masculin 0eminin'-Acal elevului6 meu6 "oilea a elevei6 mea6 "oua ai elevilor6mei ale elevelor6mele(-D -alor mei :bservatii: ".0orma de (-D alor apare numai n structura pronumelui posesiv la (-D (Port de $ri)a alor mei) %.6a numeralul ordinal, al0a este element constitutiv, indic+nd, mpreuna cu articolul 2otar+t,$enul acestuia (al treilea. a treia) Atentie:0ormele articolului posesiv al0a0ai0ale se scriu ntotdeauna ntr-un sin$ur cuv+nt 'u le confundati cu secventele omonime ca: -prepo!itia la infinitiv a>pronume personale neaccentuate la Ac sau D (ai vedea. a-i vedea) -prepo!itia a >le (pronume personal n D.sau Ac, plural, feminin) 4.Articolul "emonstrativ (a"1ectival)
6ea$a un ad)ectiv de substantivul re$ent4 a)uta la substantivi!area ad)ectivului si a numeralului (cei tari,cei doi, celde-al doilea)si la formarea superlativului relativ (cel mai bun )

0orme flexionare /a!ul#in$ularPlural 0eminin'-Ac+el +ele(-D+elui

Masculin +ea+ei +elei+elor

0eminin

Masculin

:bservatii: ". Articolul demonstrativ se anali!ea!a mpreuna cu partea de vorbire pe care o nsoteste %.+el apare frecvent ca termen re$ent, nsotit de un determinant obli$atoriu, deci, in aceste situatii, cel are valoarea pronominala (/el de aici. cea de acolo) &.0ormele articolului demonstrativ se scriu totdeauna n sin$ur cuv+nt si trebuie deosebite de secventele omonime -pronume intero$ativ-relativ ce > pronume neaccentuat n D,Ac (ce-l ntrebi8.ce-i spui8) -pronume ce > le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai. ce le spui) *. Articolul demonstrativ (ad)ectival) are flexiune de $en, numar si ca! asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a celui final a

A"1ectivul
Partea de vorbire flexibila care exprima nsusirea unui obiect si se acorda n $en, numar si ca! cu substantivul determinat

:bservatii: Ad)ectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor ($reu, mic, usor, luminos) -materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos) -elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc) -referirea la posesor sau la ori$ine (casa olteneasca) 1.+lasificarea a"1ectivelor a)dupa forma: -variabile-cu % terminatii- la s$. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun.buna) -cu o terminatie-la s$. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa.baiat mare) -invariabile-provenite din adverbe ($ata, asa, astfel) -provenite din mprumuturi vec2i (ditai, sadea) -provenite din mprumuturi desemn+nd culori (crem, bleu, maro) b)dupa ori$ine: -propriu-!ise(verde, bun, nalt) -pronominale -posesive (caietul meu.tau.sau) -demonstrative (fata aceasta.aceea) -intero$ative ( care fata8) -ne2otar+te(unii baieti. unele fete) -relative( ce fata ) -ne$ative(nici un om) -de ntarire (fata nsesi) :bservatii: Ad)ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei n vocala 9 c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

-derivate cu a)utorul sufixelor (timpuriu, tineresc) -determinative (provenite din alte parti de vorbire) - pronominale -posesive (cartea mea.ta.sa) -demonstrative (cartea aceasta.aceea) -intero$ative ( care mama8) -ne2otar+te(unii baieti. unele fete) -relative( ce carte ) -ne$ative(nici o fapta) -de ntarire (el nsusi) -numerale (trei elevi) -participale (pa$ina scrisa) -$erun!iale (masca r+!+nda) -adverbiale (barbat bine) d)dupa numarul formelor flexionare reali!ate n declinare: -cu * forme flexionare (n functie de $en, numar si ca!) -propriu-!ise (bun, simplu) -participiale (iubit) -$erun!iale (suferind) -cu & forme flexionare -cele terminate n consoanele / si ( (lun$, ad+nc) -derivate cu sufixele -1:9, -;#/, - ? (satesc,cenusiu) -cu % forme flexionare -terminate n ; (dulce) -terminate n consoana palatala (vec2i, dibaci) -terminate n difton$ (balai, rotofei) -invariabile (maro, eficace, motrice) :bservatii: ".De re$ula se asa!a dupa substantive (sunt postpuse) %.Din punct de vedere sintactic, ad)ectivul poate avea urmatoarele functii: -atribut(ad)ectival)- baiat bun, floare frumoasa -nume predicativ (c+nd determina un verb copulativ) Ana este cuminte -diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut $alben &.Din punct de vedere stilistic, ad)ectivele sunt epitete *.#ufixe ad)ectivale frecvente: -esc0 -tor0-ean0-iu0-aret0-nic0-os ,.-n cate$oria ad)ective calificative intra si locutiunile ad)ectivale(cu scaun la cap,de $eniu) F.Ad)ectivul poate sta si naintea substantivului, de topica depin!+nd si articularea sa

2. Fle3iunea a"1ectivului
-n functie de flexiune, ad)ectivele sut variabile si invariabile4cele variabile se modifica dupa $en,numar si ca!, prin desinente, nsotite

sau nu de alternante fonetice

Desinente de $en(la sin$ular): Masculin.'eutru0eminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a.albastru-a auriu-e.cenusie-e bun-a.frumos-frumoasa amarui-e.vec2i-e :bservatii: ".Ad)ectivele terminate n ; (mare, dulce) nu pre!inta diferente de $en la sin$ular (om mare-casa mare) %.Ad)ectivele terminate la masculin n -? vocalic sau semivocalic($reu, rosu, rau) au femininul n -;A ($rea, rea) si n - ; (rosie) &.Alternantele vocalice frecvente la opo!itia de $en -;.;A (ntre$.ntrea$a) -:.:A (prost.proasta) - ; . A (biet.biata) -;.A (desert.desarta) Desinente de numar: :bservatii: ".?nele ad)ective au forma unica pentru ambele numere: -fie numai la feminin- cele terminate in -1:9 (fata.fete silitoare) -fie numai la masculin (pantof.pantofi vec2i) -fie la ambele $enuri (copil.copii balai fata.fete balaie) Alternante vocalice: ea.e(oltean.olteni) oa.o (moale.moi) ea.e ($eman.$emeni) +.i (t+nar.tineri), a.e (teapan.tepeni) &. Alternante consonantice: s.s (sfios.sfiosi) t.t (lat.lati) d.! (crud.cru!i) c.c(sarac.saraci) st.st (trist.tristi) $.$ (lun$.lun$i) Modificari dupa ca!uri: :bservatii:Ad)ectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul "./+nd ad)ectivul sta dupa substantiv el nu se articulea!a %./+nd ad)ectivul sta naintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care i mareste expresivitatea &.?nele ad)ective au o topica fixa n raport cu substantivul. De exemplu ad)ectivele pronominale stau numai n fata substantivului (oricare om) precum ad). CbietD.Pe de alta parte ad)ectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat) *.?nele ad)ective si sc2imba sensul n functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea.: buna parte nu au-o parte dintr-un ntre$) ,.Ad)ectivele invariabile au o sin$ura forma pentru toate $enurile,numerele si ca!urile. Din aceasta cate$orie fac parte ad)ectivele nume de culori (be), crem),ad)ectivele terminate n -/; (eficace) ad)ectivele cuvinte vec2i n limba (sadea, $ata,ditamai)

.Gra"ele "e com#aratie


#unt forme pe care le ia ad)ectivul pentru a arata n ce masura un obiect poseda o nsusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale4nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale

Gra"ul #o,itiv(exprima o nsusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)- cer senin0 nor ne$ru Gra"ul com#arativ(exprima nsusirea unui obiect n raport cu nsusirile unui alt obiect, stabilind
raporturi de e$alitate sau ine$alitate)

-"e su#erioritate (mai scum#) -"e e$alitate (la fel "e scum#) -"e inferioritate (mai #utin scum#) Gra"ul su#erlativ -relativ(exprima nsusirile la cel mai nalt sau cel mai sca!ut $rad, prin comparatie cu alt obiect) -"e su#erioritate (cel mai scum#) -"e inferioritate (cel mai #utin scum#) -absolut (arata $radul cel mai nalt sau mai sca!ut $rad,fara a compara obiectul) foarte scum# 'u uita5 "./omparativul se formea!a de la $radul po!itiv al ad)ectivului prin adau$area unor adverbe si prepo!itii -comparativ de superioritate: mai bun "ec't -comparativ de inferoritate: tot asa "e6 tot at't "e6la fel de bun ca si -comparativ de e$alitate: mai #utin bun "ec't %.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepo!itionale (fata de.n comparatie.n raport cu) &.?neori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta) *./omparativul de e$alitate poate aparea fara morfemele caracteristice, nsa sensul comunicarii ram+ne acelasi (apa rece ca $2eata) ,.#uperlativul se formea!a de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adau$area lui /;6, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepo!itiile "intre0 "in0 "e (cel mai bun dintre ei. din clasa. de acolo) F.#uperlativul absolut se formea!a de la $radul po!itiv al ad)ectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun) G.Ad)ectivul poate sa-si sc2imbe valoarea $ramatica: :mul lenes lear$a mult -ad)ectiv 6enesul mai mult alear$a -substantiv Mi)loace afective de formare a superlativului absolut -adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,$ro!av,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul) -adverbe,ad)ective substantive si locutiuni ce exprima notiuni de!a$reabile, intensific+nd ne$ativ sau po!itiv nsusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bo$at, at+t amar de vreme) -repetitia ad)ectivului (desteptul desteptilor, o apa ad+nca,ad+nca) -constructii exclamative (/+t de mare e5)

-procedee lexicale,prin derivarea ad)ectivului la $rad po!itiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (ar2i-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim) -procedee fonetice prin lun$irea vocalei (o apa ad+++++++++++nca5) Ad)ective fara $rade de comparatie -ad)ectivele care la ori$ine sunt vec2i comparative sau superlative (inferior, superior, ma)or, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem) -ad)ectivele are exprima nsusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea, complet, desav+rsit, deplin,ntre$,mort,unic,ultim,oral) -ad)ective din domeniul stiintei (adipoasa,2idrofila,acvatic,ener$etica) 0unctii sintactice: -atribut ad)ectival (se nt+lneste n toate cele , ca!uri): Mama "ra$a, iarta-ma5 -nume predicativ: 0lorile sunt uscate. -complement indirect: Din rosie s-a facut $albena -complement circumstantial de timp: -l cunoasc de mic. -complement circumstantial de cau!a: De lenes ce era ,nici m+ncarea n-o $usta.

Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin numarare.

NU.97ALUL

/lasificarea numeralului: a)car"inal! -#ro#riu-,ise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot fi simple (unu, doi)sau compuse (unspre!ece) -colective! exprima nsotirea,ideea de $rup (am+ndoi, tustrei) -multi#licative: atata de c+te ori creste o cantitate sau se mareste o actiune (ndoit,ntreit) -"istributive:exprima reparti!area si $ruparea numerica a obiectelor (c+te unul) -a"verbiale (de repetitie):indica de c+te ori se ndeplineste o actiune (o data, de doua ori) -fractionare:o !ecime, miime

b)or"inal:exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor ntr-o nsiruire (nt+iul, primul, secundul) 1.Numeralul car"inal #ro#riu-,is Poate fi -simplu (numerele de la unu la !ece>suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion) -compus: mod de formare-de la unspre!ece la nouaspre!ece, unitatea se lea$a de !ece cu a)utorul prep. #P9; -de la doua!eci la noua!eci, unitatea se lea$a direct de pluralul C,eciB (patru!eci) iar !ecile se lea$a de unitati cu a)utorul con)unctiei # (patru!eci si doi) -de la o suta n sus numeralul care exprima numarul sutelor, al miilor se asa!a naintea unitatilor imediat inferioare Atentie5 ".#e scriu ntr-un cuv+nt numeralele compuse de la unspre!ece la nouaspre!ece si cele care exprima numarul !ecilor (trei!eci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patru!eci si trei) %.Pronuntari $resite:paispe, cinspe, cin!eci &.'umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale)poate aparea sin$ur n comunicare, ca! n care are valoare substantivala(si functii sintactice corespun!atoare acestuia), poate, nsoti substantivul, c+nd are valoare ad)ectivala, sau poate nsoti verbul, c+nd are valoare adverbiala si functia de complement circumstantial *.'umeralele unu si "oi varia!a n functie de $en ,.De la doi, raporturile de la (-D se exprima astfel: la ( cu prep A sau cu a)utorul articolului demonstrativ /;64 la D se foloseste prepo!itia 6A sau articolul demonstrativ /;6 (caitele a doi elevi.celor doua fete4s-au mpartit carti la trei!eci de copii.celor trei!eci de copii) F.'umeralele !ece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a substantivelor, dupa numar si ca! si pot fi articulate.:monimia dintre numeral si pronume ne2otar+te sau ad)ective pronominale ne2otar+te sau articole se re!olva n context. 'umeralele se identifica cu ntrebarile /H1 8 , /H1;8 G.Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un !ece la matematica) I.'umeralele unu si doi intra n componenta unor locutiuni si expresii cu valoare ad)ectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul sin$ur, nici una, nici douua, cu una, cu doua) 2.Numeralul colectiv Mod de formare-de la trei la opt, numeralele colective se formea!a cu -1?# (provenit din toti) sau cu /H1;(# ) (c+tesipatru, c+tesitrei) ultimele forme fiind folosite n limba)ul popular sau familiar :bservatii: ".0orma am+ndoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are flexiune de $en si ca! (am+ndoi.am+ndoua.am+ndurora) %./+nd sta naintea unui substantiv,am'n"urora si pierde A-ul final de la (-D(caietele am+nduror copii)

&.Am'n"oi are ca sinonim forma ambii,cu forme distincte pentru $en si (-D (ambele.ambilor.ambelor) *.Toti0 toate > numeral cardinal au sens de numeral colectiv (1oti sase au plecat) ,.1ot sens de numeral colectiv are si substantivele #erec&e si "u,ina F.0olosit sin$ur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar c+nd nsoteste un substantiv are valoare ad)ectivala si functie de atribut

.Numeralul multi#licativ Mod de formare: se formea!a de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul -'- si sufixul - 1 (ntreit,n!ecit) :bservatii: ". /and nsoteste un substantiv (cu care se acorda n $en, numar si ca!)are valoare ad)ectivala si functie de atribut4l+n$a un verb, are valoare adverbiala si functie de complement circumstantial, iar prin articulare se substantivi!ea!a %.:n"oit si /ntreit au sinonime neolo$ice pe "ublu si tri#lu. *.Numeralul "istributiv Mod de formare:din adverbul /H1; > numeralul cardinal (c+te doi, c+te trei) 'u uita5 ".'umeralele formate cu unu si "oi au forme distincte de $en(c+te unul.c+te una)si la (-D(c+te unuia.c+te uneia) %.#i numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, ad)ectivala sau adverbiala, cu functii sintactice corespun!atoare 4.Numeralul a"verbial Mod de formare: din prepo!itia D;>numeral cardinal>:9 , cu exceptia primului termen al seriei, Co "ataB, format din numeralul cardinal cu valoare ad)ectivala : si substantivul DA1A :bservatii: ". deea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala sinonima formata din numeralul ordinal > substantivul :A9A (a venit a doua oara) %.'umeralele "e "oua ori si "e trei ori au ca sinonime neolo$ice bis si tert. 5.Numeralul or"inal

Mod de formare: de la doi n sus numeralul ordinal se formea!a din numeralul cardinal nsotit de secventele alBlea, la masculin si aBa la feminin :bservatii: ".#eria numeralului ordinal ncepe cu /nt'i(ul), care are flexiune de $en, numar si ca! si poate fi articulat c+nd apare sin$ur sau in fata substantivului pe care l determina. #inonimul #rim are un comportament morfolo$ic si sintactic identic (primul.prima4primului.primei) %.1oata seria numeralului ordinal are forme deosebite de $en &.0ormele de (-D se exprima prin cel de>numeral ordinal, marca de ca! fiind preluata de cel (/elui de-al doilea) *.'umeralel al doilea si al treilea au sinonime neolo$ice pe secund si tert ,.Dint+i este o forma a numeralului ordinal n care prepo!itia "e s-a contopit cu numeralul -'1H F.-n limba contemporana vorbitorii au tendinta de a nlocui numeralul ordinal prin cel cardinal (trimestrul doi. al doilea). #e recomanda folosirea doar in ca!ul numerelor mari G.Ad)ectivele primar si ultim, ca si locutiunea ad)ectivala cel (cea) "in urma, au valoare de numeral ordinal Functii sintactice! -subiect: A raspuns al treilea din catalo$. -nume predicativ: Voi sunteti "oi. -atribut ad)ectival: M+ine vor veni trei invitati. -atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: nterventia a "oi dintre ei a fost salutara. -complement direct: 6-a c2emat pe al doilea. -complement indirect: Vorbeam "es#re "oi dintre ei. -complement de a$ent: A fost a)utat "e trei dintre cole$i. -complement circumstantial de mod: A fost rasplatit /nsutit.

A"verbul
Partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei nsusiri sau a unei stari, indic+nd mpre)urarea n care are loc actiunea.Poate determina un verb, un adverb, un ad)ectiv, o inter)ectie cu valoare verbala

1.+lasificarea a"verbului a)dupa nteles:-adverbe de loc (acolo, afara,aproape,departe) -adverbe de timp (asta!i, atunci, cur+nd) -adverbe de mod (asa, bine, anevoie,de$eaba) -adverbe de afirmatie (da, binenteles, fireste) -adverbe de ne$atie (nu, ba, nici, dimpotriva) b)dupa forma: -adverbe simple (lesne, aici, aproape) -adverbe compuse (asta-vara, oriunde, oarecum)

c)dupa ori$ine:-adverbe primare (cam, foarte, aici, apoi, bine) -adverbe provenite din alte parti de vorbire: -prin derivare cu sufixe (realmente, pieptis, t+r+s, frateste) -din ad)ective-participii (tare, clar) -din substantive (!iua, noaptea, vara) -din pronume relativ-intero$ative (c+nd,unde,cum) -din alte promune-ne2otar+t, demonstrativ, ne$ativ (c+ndva, undeva, nicic+nd) :bs.: ;xista si alte adverbe corelative corespun!atoare ntr-o re$enta pre!entei n subordonata a unui adverb relativ 2.Gra"ele "e com#aratie Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con)u$a, dar n sc2imb are $rade de comparatie, se spune despre el ca se afla la $ranita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile (radele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad)ective: -(radul po!itiv: bine -(radul comparativ -de superioritate: mai bine -de e$alitate: la fel de bine -de inferioritate: mai putin bine -(radul superlativ -relativ-de superioritate: cel mai bine -de inferioritate: cel mai putin bine -absolut : foarte bine 'u uita5 ".'u toate adverbele au $rade de comparatie, iar unele au doar $radul po!itiv si $radul comparativ (ncolo,nainte) %.6a formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa c+nd la ad)ectiv se acorda cu re$entul sau &.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare a)uta la formarea $radelor de comparatie .Locutiuni a"verbiale (rupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adverb -6ocutiunile adverbiale sunt: de loc, de mod si de timp --n structura lor pot intra substantive, ad)ective (participii), numerale, adverbe precedate de prepo!itii (n fata, peste tot, din loc n loc, din vreme ce, pe nsrate, cu de-a sila, de asta seara) -Pot fi formate prin repetarea unor adverbe (ora de ora, din an n an, asa si asa)

*.Functii sintactice -/ea mai frecventa functie sintactica a adverbului si locutiunii adverbiale este cea de complement circumstantial de loc. de mod. de timp -Adverbul (locutiunea adverbiala) mai poate ndeplini functia de atribut adverbial(Am desc2is fereastra de )os) -?nele adverbe (locutiuni adverbiale) pot fi predicate, de ele depin!+nd propo!itii subordonate subiective, n ca!ul n care adverbele sunt urmate de elementele de relatie ca, sa, ca sa, daca, de (bine, adevarat, fireste, si$ur, ne$resit, posibil, pesemne, probabil, fara ndoiala, de buna seama, poate, cu si$uranta) :bservatii: ".Adverbele c&iar0 "oar0 mai0 nici0 nu0 numai0 macar nu au functie sintactica, intr+nd n componenta partilor de propo!itie pe care le nsotesc %.Adverbele (locutiunile adverbiale) pot fi si numite predicative, c+nd intra in componenta unui predicat nominal (Asa sunt toti parintii) 4.8rto$rafia a"verbelor si a locutiunilor a"verbiale a)#e scriu ntr-un cuv+nt (adverbele compuse cu fu!iune desav+rsita) -prepo!itie > adverb (deasupra, de$eaba, deplin) -ad)ectiv>substantiv (bunaoara, deseori) -adverb> fie-.oare-.ori-.va- antepus sau postpus (fiecum, oricum, c+ndva, cumva) -ad)ectiv pronominal > adverb (alaltaieri) -adverb > adverb (nicic+nd, nicicum, niciodata) -adverb> con)unctie (asadar) b)#e scriu cu cratima: -ad)ectivul asta > substantiv (asta-vara, asta-seara, asta-noapte) -prepo!itia "u#a > substantiv (dupa-amia!a, dupa-masa) -prepo!itia /ntru6"intru > adverb (dintr-adins, ntr-ad+ncime) -prepo!itie compusa "e-a din locutiunile adverbiale (de-a busilea, de-a berbeleacul, de-a valma) -locutiunile adverbiale formate din : -doua substantive (calea-valea) -un substantiv> un adverb (c+ine-c+ineste) -doua verbe (treaca-mear$a) -doua adverbe (ncet-ncet) c) #e scriu n cuvinte separate locutiunile adverbiale alcatuite din cuvinte care-si pastrea!a ntelesul si pot exista independent n vorbire (de obicei, de )ur mpre)ur, la maximum, la o parte, n afara, ntre timp, n van, pe ne$+ndite)

2re#o,itia
Partea de vorbire neflexibila care lea$a atributele si complementele de cuvintele pe care le determina 1.+lasificarea #re#o,itiilor a)dupa forma -simple (a, contra, cu, spre, sub, din, de) -compuse (despre, de la, de pe la, nspre, de sub, de pe l+n$a) b)dupa ori$ine -prepo!itii propriu-!ise (de, din, la, pe, l+n$a) -provenite din -substantive ($ratie, multumita) -participii (datorita) -adverbe (impotriva, deasupra) c)dupa re$imul ca!ual: -prepo!itii care cer ca!ul acu!ativ: cu, din, de, despre, dinspre, nspre, pentru, prin, sub etc. -prepo!itii care cer ca!ul $enitiv:asupra, contra, mpotriva etc. (aici intra cate$oria prepo!itiilor provenite din adverbe cu aspect articulat) -prepo!itii care cer ca!ul dativ:$ratie, multumita, datorita, conform, potrivit, contrar,aidoma si asemenea (aici intra prepo!itiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe) 'u uita5 Prepo!itia si locutiunea prepo!itionala nu au functie sintactica. ;le se anali!ea!a mpreuna cu atributele sau complementele pe care le lea$a de cuv+ntul determinat 2.Locutiunile #re#o,itionale (rupuri de cuvinte cu nteles unitar si cu rol de prepo!itie ;le sunt alcatuite din una sau doua prepo!itii si o alta parte de vorbire a)un substantiv (n fata, in spatele, din cau!a, n loc de) b)un adverb cu sau fara aspect articulat (n )osul, n afara de) c)ad)ectivul CtotB (cu tot cu) 'u uita5 6ocutiunile prepo!itionale cer $enitivul sau acu!ativul acu!ativul, c+nd ultimul termen este o prepo!itie (alaturi de, afara de, conform cu, relativ la) $enitivul, c+nd ultimul termen este un substantiv articulat sau un adverb cu aspect articulat (n fata, in urma, de-a latul) Inter1ectia
Partea de vorbire neflexibila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau volitionale, ori reproduce (aproximativ) sunete si !$omote din natura

nter)ectiile pot fi alcatuite din:-un sunet (o5 a5) -mai multe sunete (ooo5 a25) -doua sau mai multe silabe (aoleu5)

-un cuv+nt repetat (mac-mac5) -din mai multe cuvinte (trosc-pleosc5) nter)ectiile pot reda: -stari sufletesti:-durere (au5 vai5),teama (aoleu5),nemultumire (o25),dispret (2alal5),de!nade)de (vai5),ciuda (uf5),ndoiala (2m5),mirare (aaa5),admiratie (a5 o5),entu!iastm (ura5) -!$omote din natura sau din lumea ncon)uratoare (trap5 poc5 f+s5 sc+rt5) -sunete care nsotesc acte fi!iolo$ice umane (2apciu5 2+c5) -sunete emise de animale, pasari, insecte (2am5 cucu5 b!!!5) Functii sintactice! -pot fi folosite cu valoare de predicat (inter)ectii predicative): Eai n casa5 -subiect: De afara se au!ea mereu: trosc! -complement direct: ;i au!eau: #oc! -nume predicativ: ; vai de ei. -atribut: -ndemnul mars! i era cunoscut. +on1unctia
Partea de vorbire neflexibila care lea$a, n fra!a doua propo!itii sau n propo!itie, doua cuvinte cu aceeasi functie sintactica

1.+lasificarea con1unctiilor a)dupa forma -simple (si, iar, dar, ca, sa, daca) -compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa) b)dupa functie:-coordonatoare-copulative (si, nici) -adversative (dar, iar, ci, ba, nsa) -dis)unctive (sau, ori,fie) -conclusive (deci, asadar, va sa !ica) -subordonatoare-cau!ale (caci, deoarece, fiindca) -de scop (sa, ca sa) -conditionale (daca, de) -concesive (desi) -de loc (unde) -consecutive (nc+t, ca, de) -de mod (precum, ca) 'u uita5 #i alte parti de vorbire pot avea valoare de con)unctie: -pronumele relativ (care, cine, ce) -adverbele relative (c+nd, cum, unde, c+t, precum, ncotro) -alte adverbe (asadar, doar) Atentie5 Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste procedeul corelativelor. -n coordonare, procedeul consta n repetarea con)unctiei oriCori6sauCsau -n subordonare, con)unctiei din propo!itia subordonata i

corespunde n propo!itia re$enta un adverb sau un cuv+nt cu valoare adverbiala (desi, totusi) 2.Locutiuni con1unctionale: (rupuri de cuvinte cu nteles unitar si rol de con)unctie. -n alcatuirea lor intra totdeauna o con)unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con)unctie 6ocutiuni con)unctionale: -coordonatoare-copulative (c+t si, precum si, ci si, nu numai) -adversative (numai ca, n sc2imb) -conclusive (prin urmare, de aceea) -subordonatoare-cau!ale (din cau!a ca, din pricina ca) -de scop (pentru ca sa, cu scopul sa) -conditionale (cu conditia sa, n ca! ca) -concesive (macar ca, cu toate ca, c2iar daca, c2iar de) -de loc (de unde, p+na unde) -consecutive (asa ca) -de mod (asa cum, ca si cum, ca si c+nd, fara ca sa) -de timp (p+na ce, p+na sa, n timp ce, ori de c+te ori) :bservatii: ".: conunctie sau locutiune con)unctionala poate introduce mai multe tipiuri de subordonate, n functie de context (cu exceptia celor pre!entate) %.;xista locutiuni con)unctionale care pot introduce numai anumite subordonate: de loc, de timp, de mod, concesive.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate