Sunteți pe pagina 1din 9

Istoria Anatomiei Curs 1 Evolutia istoriei anatomiei incepe din cele mai vechi timpuri pentru ca preocupari despre

e structura corpului si relatiei dintre corp si suflet intalnim la cei mai vechi cercetatori. Anatomia greaca: *Ana = prin *Tomein = taiere => studiul corpului omenesc prin taiere. Anatomia si-a dobandit continutul pe un drum lung si anevoios, aflat in stransa legatura cu istoria medicinei AT!" #T"! "$!A% E. &ocumente despre istoria anatomiei sunt putine '()* Toma Ionescu scrie o istorie a anatomie si a chirurgiei. n istoria anatomiei se disting + perioade: ', Antichitatea indepartata -+.//-0/// i.e.n. -> epoca renasterii, +, Perioada anatomiei moderne -renastere 1ilele noastre, &in perioada de inceput e2ista dive1i ca babilonienii aveau cunostinte sumare despre corpul omenesc ficat. Ei considerand, in special preotii, ca ficatul este centrul sufletului si diversele parti ale sale au semnificatii profetice. " alta dovada este ca la egipteni -sec. 0 i.e.n.,, practicau cu maiestrie imbalsamarea si mumifierea. -> redate de un document descoperit la Teva in '(3+ in care erau descoperite circumvolutiile creierului. n India si China antica, progresele in acest domeniu au fost franate de teoriile lui 4rahma si 5onfucius. 6a chine1i disectia este inter1isa7 structura corpului este dedusa din cosmologie considerau ca inima are ) orificii asa cum pe cer sunt ) astrii in carul mare 5orpul are 03/ de oase si muschi precum gradele unui cer. India #e disting 0 etape ale medicinei indice: '. etapa vedica -'.//-8// 45, +. etapa brahmanica -8// 45 - ()) A&, &intre cunostintele hinduse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe, al fracturilor si lu2atiilor, al bolilor oculare precum si folosirea prote1elor oculare si a celor pentru membre. +. Etapa brahmanica E2ista doua scoli medicale, la Ta2ilia si 4enares. 9ee2istand tiparul, cunostintele se raspandeau prin manuscrise, care erau rare, de aceea autorii le redactau in versuri. E2ista insa + carti medicale fundamentale: Charaka Samita si Susruta Samita. 5hara:a #amita este re1ultatul muncii scolii de la Ta2ilia, cuprin1and secretele de1valuite de 1ei oamenilor -4rahmaAte;or om,, cuprinde 8 lectii < ' re1umat, in versuri pentru fiecare capitol. #usruta #amisa este produsul scolii din 4enares, fiind o vasta enciclopedie medicala, din + parti, una referitoare la anatomie, fi1iologie, medicamente, boli7 iar cealalta la chirurgie. 9u erau permise disectii pe cadavre umane, dar se eludau interdictiile religioase prin ase1area cadavrelor intr-un cos de nuiele pe cursul unui rau, timp de *-3 1ile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reusind sa descrie e2istenta a +// oase, 0// muschi si )/ =tuburi>.

China antica 5hine1ii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari -%u ?i, @uang Ti, 5he @ong, @uang Ti- stapanirea pamantului -agricultura, cresterea animalelor,, - aparitia drumurilor, targurilor - medicina, farmacologie. #e spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul chine1, impartindu-le in plante alimentare, otravitoare -cca.)/, si medicinale, cu indicatii precise. -e.g.:Efedra #inica, utili1ata in afectiuni astmatice, - acupunctura, ignipunctura 5he @ong - prima scriere medicala din 5hina -=5artea schimbarilor>,, scrisa sub forma de dialog intre medicul curtii imperiale si imparatul respectiv Teoria pulsului -din tratatul de teoria pulsului, datat in Aurul '/// A&, tradus tot de Borraine,. Culsul era singura metoda de e2aminare a unui bolnav. Culsul se palpea1a in '8 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficiala, medie si profunda7 inainte si dupa efort. in functie de mai multe criterii -varsta, se2, anotimp etc.,, sunt descrise +// tipuri diferite de puls, dintre care +3 prevestesc moartea. #-au descoperit figurine din vechea 5hina cu semne de locuri unde pot aparea boli. 5hine1ii sunt primii care au introdus o metoda de profila2ie a variolei -varioli1area preventiva,. Grecia: primele studii pe animale7 Alcmeon din 5rotona elev al lui Citagora. &escrie nervul optic ca pe un canal de legatura intre ochi si creier !emarca relatia dintre creier si activitatea psihica @ipocrat parintele medicinei, fiu al unui medic din 5os a folosit ca principalD metodD observaia directD, i pe ba1a acesteia a formulat i susinut teoria umoralD care, dei falsD din punct de vedere tiinific, a avut marele merit de a pregDti terenul Endocrinologiei moderne: "...omul este, ca destin, urmaul celor patru umori..." #coala lui avea ca metoda de lucru observarea insa nu a adus contributii din cau1a teoriei umorale. Teoria medicala a lui @ipocrat se ba1ea1a pe contributia naturii. &e pe vremea sa au ramas numeroase aforisme, fiind considerat un intelept. &e pe vremea sa datea1a Auramantul pe care absolventii il depun. Aristotel discipol al lui Claton tutorele i mentorul lui Ale2andru cel Bare, a formulat primele noiuni de embriologie i de anatomie comparatD, descriind embrionul de gDinD i lichidul spermatic #ustine ca sediul inteligentei este in inima Easele contin aer. Este primul care imparte corpul in segmente: Cap, Gat, Pantece, Brate, Gambe Scoala din Alexandria 5entru important in evolutia anatomiei7

@erofil: A descris creierul ca centru al sistemului nervos. A descris cerebelul, deosebindu-l de creier. A descris meningele cu vasele de sange confluentul venos A efectuat peste 3// de necropsii. Scoala Romana $alenus din Cergam '+( e.n. %oloseste in anatomie metoda disectiei %oloseste in fi1iologie e2perimentul. 6a +8 de ani devine medic la o scoala de gladiatori unde studia1a rani. #crie peste */ de carti de anatomie reali1and prima clasificare a oaselor, introduce termenii de diafi1a si epifi1a, clasificare a articulatilor. &escrie incomplet nervii cranieni pe care ii clasifica in sen1itivi si motori si nu lasa o clasificare completa. n acea perioada disectia era inter1isa - diseca pe animale. Emite pareri eronate: sangele trece dintr-un atriu in celalalt. 5u toate erorile, opera si ideile lui au dominat anatomia timp de '* secole. &upa aceasta etapa au urmat ingradirile religiei crestine care au oprit cercetarile. n Evul Bediu, dominand restrictiile impuse de 4iseria si gandirii scolastice => perioada de stagnare a de1voltarii stiintelor in general si anatomiei in particular. 5entrul de greutate se muta in tarile arabe care au continuat traditiile scolilor gr. si romana. Avicenna &escrie in . volume in Canonul medicinei practice o serie de notiuni, unele reale: sediul gandirii este in creier -emisfera cerebrala stanga, 9evro1e e2perimentale. 9afi1 din &amasc &escrie circulatia sangelui cu * secole inaintea lui @arve; slamul nu practica disectia pe om, doar pe animale si indeosebi pe porc. n Europa, in ultima parte a E ului !ediu, incep sa apara facultati de medicina in care disectiile erau introduse treptat. nitial medicolegal, ulterior in scop demonstrative. nca de la inceputul secolului ( se vorbeste de faimoasa scoala de medicina de la #alerno unde se practica disectia. n '++/, la Bontpellier, in sudul %rantei apare prima facultate de medicina din lume care e2ista si asta1i. ncep sa apara la universitati disectii autori1ate: Eiena: prima disectie publica '*/*7 Eenetia: aprobata o disesctie pe an. 6eida, #pania: se diseca odata la 0 ani un criminal. "rdonanta data de %rederich in '+0/ prin care se inter1icea practicarea medicinei timp de ' an a fost anulata de 4iserica.

Crima autori1atie oficiala a 4isericii a fost de Capa #i2tius al )-lea, iar in timpul domniei lui 5arol Fuintul 5lement al )-lea care avea tendinte spre stiinta a ordonat inchi1itiei sa permita disectia la facultatea teologica din #alamanca precum si medicilor in #aragosa. => apar primele tratate de anatomie. Toate acestea au capatat o de1voltare in Renastere" Biscarea artistica impusa de !enastere 6eonardo &a Einci, Bichelangelo, !afael, TiGian, &urer si alti artisti au fost interesati de disectie si structura corpului uman, punand ba1ele anatomiei artistice si repre1entant fundamental anatomiei moderne. Andreas Eesalius 6eonardo &a Einci a fost unul din putinele nume care sa se fi inscris cu egal prestigiu in domenii multiple si diverse. 5ele . veacuri care au trecut de la moartea sa neumbrindui gloria si meritul. &iseca singur peste 0/ de cadavre !eali1ea1a primele sectiuni topografice din membru nAectari intramusculare cu ceara fierbinte reali1and mulaAe A reali1at plane anatomice desene de mare valoare stiintifica. Hrmarind e2presia artistica studia1a scheletul, articulatiile, muschii si organele interne facand corelatii cu fi1ica si inginerie, in domeniul parghiilor osteoarticulare +3 de caiete de desene anatomice '* volume de planes anatomice )./ de desene studiile sale pt tablouri. El este numele marcant al !enasterii. &urer pictor german &esene anatomice in I&espre proprietatiile corpului omenesc> Crimele si cele mai complete tratate de anatomie umana pe viu. Bichelangelo talian #tudia1a cu Bar: Antonio de la Tore &iseca cadavre umane personal. &avid. Jac: &ubois -#;lvius, Crofesor de anatomie, cardinal 5el mai mare professor de anatomie al %rantei in sec '3. A fost un mare aparator al ideilor lui $alenus. A repre1entat stalpul galenismului asaltat de Eesalius n sec. '3 disectia s-a generali1at reali1andu-se in amfiteatre de anatomie, surse de inspiratie pentru artisti renumiti. 5ea de-a -a perioada a anatomiei incepe in secolul '3 prin punerea ba1ei anatomiei moderne de catre

Andreas Eesalius nascut la 4ru2elles in '.'* Banifesta interes pentru disectia animalelor, fiind obisnuit cu cadavrele pentru ca locuia la marginea orasului 4ru2elles unde erau adusi condamnatii la moarte. ncepe studiile medicale la Caris ca elev al lui #;lvius. 1bucnirea ra1boiului franco-spaniol il determina sa operasca studiile sis a plece din paris inainte de terminarea facultatii. 6a +. de ani termina facultatea si este numit profesor. !eia datele anatomice accumulate si incepe sa le verifice prin disectii, controland o mare parte din descrierile lui $alenus. Asea1a anatomia pe temelii noi, e2acte, ba1ate pe date stiintifice. E2ecuta singur desenele asa cum va face Ean 5alcar. Elaborea1D metode decercetare, descoperD i descrie destul de corect vasele spermatice, descrie sistemul osteomuscular, circulaia venoasD,me1enterul, ovarul, face distincia Kntre marea i mica circulaie. !euete sD detrone1e cristalinul din postura de organ alrecepiei vi1uale, i descrie ligamentul inghina n '.08, Andreas publica IClanLe anatomice> pe ba1a unor disectii menite sa infirme afirmatiile clasicilor n '.*0 publica IDe humani corporis fabrica libri septem -On the fabric of the human body in seven boo s,> ) volume cu peste 0// de figuri intreaga anatomie a corpului. &upa aparitia lucrarii Epitome, urmea1a pentru Eesalius o perioada grea de acu1atii din partea celor care-l sustineau pe $alenus si il determina sa paraseasca catedra de anatomie de la Cadona sis a se dedice practicii medicale de la curtile regale europene. n '.3), el este condamnat la moarte de inchi1itie pe motvul ca ar fi autopsiat un spaniol inainte de moarte. Este scapat de %ilip al +-lea care il trimite in pelerinaA la sf. Bormant dar la intoarcere corabia sa naufragia1a in insula Mante unde el moare de foame. Alte nume care au dus la de1voltarea anatomiei 5arolus #tephanus: studia1a cu #;lvius, coleg cu Eesalius scrie tratat de anatomie cu peste 3/ de figure. Biguel #erveto: - spaniol7 descrie correct circulatia sangelui cu 8* de ani inaintea lui @arve; n sec. '3 si '), anatomia a fost dominate de conceptiile lui Eesalius si continuata de elevii sai care detiuneau catedrele de anatomie de la marile facultati europene: la Cadova a urmat elevul sau %alloppio descrie n. facial, coarda timpanului, tuba uterine si organelle genitale e2terne. Eustachio descrie tuba auditiva, dintii, muschii mimicii, sistemul nervos vegetativ. 5onstantino Earolio descrie Cuntea lui Earolio, AranGius descrie legatura dintre vena ombilicala si vena cava superioara.

n %ranta, anatomia a ramas multa vreme tributara conceptiilor lui $alenus prin conservatorismul lui #;lvius si Jac: !iolan, tatal si fiul -arcada lui !iolan, n %ranta, primul tratat de anatomie a fost descris de Aspoare -N, in '.3' IAnatomia universala a corpului uman> Barile progrese in cunoasterea corpului omenesc in sec. ') au avut la ba1a + factori: ', descrierea circulatiei sg. de catre @arve; +, descoperirea microscopului. n aceasta perioada, anatomia patrunde adanc in vasele sangvine prin inAectii musculare. &isectia este metoda durenta tema de atractie pentru artisti. Acest lucru a fost imortali1at de !embrandt in tabloul I6ectia de anatomie a doctorului Tulp>. In sec 1#$ contributii la de1voltarea anatomiei a avut si Barcello Balpighi, cu aAutorul microscoplui descrie capilarele si desc. microscopica a org. !einord Eiosance -N, descrie vasele cordului in mod amanuntit si glanda parotida. Alfonso 4orelli pune ba1ele biomecanicii. In sec 1%&'(, anatomia isi continua de1voltarea in stransa legatura cu celelalte stiinte biologice si prin reali1arile din domeniul stiintei. &escoperirea stetoscopului de caster 6aennec permite ascultarea organelor internne, largind astfel sfera anatomiei si introducand anatomia clinica pe viu. Este demn de remarcat ca disectiile in amfiteatre prof. citea din carte iar aAutoarele disecau si aratau studentilor ceea ce el citea. Abioa la inceputul secolului 1) incep sa disece si studentii in sali de disectie. 5u acest secol s-ar putea spune ca a inceput invatamantul practice de anatomie, disectia fiind necesara pt formarea ulterioara a medicilor si chirurgilor care Itrebuie sa treaca de la cadavru la om viu si n u de la om viu la cadavru, sa transforme scalpelul in bisturiu si nu bisturiul in scalpel, disectia din operatie si nu operatia in disectie! pentru un chirur" disectia fiind ca harta pentru calator> Capilian: >#natomia se invata de $% ori, se uita de $& si se retine o data> Oilliam @arve; *illiam +ar e, -n.' aprilie '.)8 d. 0 iunie '3.), a fost medic engle1, celebru pentru faptul cD a elaborat teoria e2actD a circulaiei sanguine. Teoria circulaiei sanguine PncD de pe vremea Egiptului antic s-au fDcut primi pai Kn Kncercarea de a e2plica mecanismul circulaiei sanguine, lucru menionat Kn papirusurile Ebner i Kn special #chmidt. @erophilos, Erasistrate din Ale2andria au continuat aceste cercetDri.

5oncepia lui $alen despre rolul, originea i micarea sQngelui repre1entase o dogmD pe care prea puini KndrD1niserD sD o punD sub semnul KntrebDrii. Acest mare medic al antichitDii susinea cD sQngele se formea1D Kn ficat, din substane alimentare provenite din intestin i cD inima ar fi prevD1utD cu nite RporiR invi1ibili care sD permitD separarea sQngelui: o parte KndreptQndu-se spre artera pulmonarD, iar cealaltD spre restul organismului. Bai mult, $alen susinea cD Kn artera aortD i Kn celelalte vase s-ar produce o micare succesivD a sQngelui Kn dublu sens: de la inimD cDtre organe i apoi invers. Bedicii acceptau orbete aceastD schemD, dei era clar contra1isD de propria lor e2perienD. 5u mult Knainte, bn al-9afis -'+'0 - '+88, i Bichael #ervetus -'.'' - '..0, au descris circulaia pulmonarD, numai cD lucrDrile acestora nu au avut niciun ecou. Crimul care a pus sub semnul KntrebDrii teoria lui $alenus a fost Andreas Eesalius, care Kn '... aratD cD nu e2istD nici un orificiu interventricular. Andrea 5esalpino afirmD e2istena a + circulaii -mare i micD,. @ieron;mus %abricius, profesorul lui @arve; de la Cadova, descoperD e2istena valvulelor venoase, dar fDrD a Knelege rolul acestora. @arve; nu este mulumit de e2plicaiile date de maestrul sDu i se angaAea1D sD re1olve problema circulaiei sanguine. #pre deosebire de predecesorii sDi, Oilliam @arve; lucrea1D in termeni cantitativi, matematici i propune metode fi1ice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburi elastice. Pn anul '3+8, a publicat renumita lucrare '(ercitatio #natomica de )otu Cordis et *an"uinis in animalibus -5ercetarea anatomicD despre micarea inimii i a sQngelui Kn animale7 prescurtat De )otu Cordis,, care a demonstrat Austeea teoriei sale pe tema circulaiei sQngelui Kn organismul uman. 6ucrarea coninea descrierea sistemului circulator, al cDrui element de ba1D este inima, care pompea1D sQngele din artere Kn aortD i mai departe spre e2tremitDi i ale pDri ale corpului. @arve; a anulat teoria lui $alen, considerQnd cD ficatul nu ar fi Kn mDsurD sD producD o asemenea cantitate de sQnge, necesarD pentru aprovi1ionarea Kntregului organism. A dovedit, totodatD, cD inima transfu1ea1D la fiecare orD +*. :g sQnge. Acest re1ultat l-a obinut folosindu-se de calcule hidraulice. Pn acest timp, Oilliam @arve; devenise deAa medicul de curte al lui acob i, dupD moartea acestuia, al regelui 5arol . Pn anul '303 l-a Knsoit pe EarloSi Arundel Kntr-o cDlDtorie diplomaticD la curtea Kmparatului german. %olosindu-se de oca1ie, @arve; i-a pre1entat teoria sa privind construcia sistemului circulator, la 9or;mberg. &upD i1bucnirea +a,boiului Civil Kn Anglia i atacul armatei parlamentare, a fost alDturi de rege Kn lupta de la Edghill, din +0 octombrie '3*+, Kn calitate de medic personal al regelui. AvQnd Kn vedere opiniile sale regaliste, oamenii lui 5romSell i-au demolat casa, distrugQnd cu aceastD oca1ie maAoritatea notielor. Pn anul '3.' Oilliam @arve; a publicat studiul de embriologie intitulat R'(ercitationes de

Generatione #nimaliumR. Crimul semnal al e2istenei epigene1ei, care tratea1D de1voltarea ca proces de trecere a substanelor simple Kn structuri tot mai complicate, au fost e2perimentele lui @arve; pe embrionii de gDinD. Anatomia -n Rom.nia Pn forma sa modernD, anatomia a Knceput sD se de1volte Kn !omQnia din secolul ? ?, chiar dacD cu destul de mult timp Kn urmD, muli tineri romQni studiaserD medicina Kn Europa occidentalD, unii chiar cu Eesalius. De -umani Corporis .abrica a circulat pe teritoriul romQnesc pQnD la Knceputul secolului ??. Pn '8*0 9icolae Tret1ulescu publicD, aAutat de5arol &avila, un =)anual de anatomie descriptiv/I, Kn limba romQnD, dar cu caractere chirilice. Pn aceeai perioadD, Kn Transilvania i prin 4anat se bucurD de o largD circulaie =#ntropolo"hia sau scurt/ ar/tare despre om i 0nsuirile saleI, editatD Kn '80/ la 4uda, Knlimba romQnD, dar tot cu litere chirilice. Pn '8.., 5arol &avila Knfiinea1D, cu concursul domnitorului 4arbu tirbe;, 1coala de mic/ chirur"ie sau 1de felceri, de la #pitalul"tirii. 6a 5olea, 5arol &avila Knfiinea1D prima bibliotecD medicalD i un mic mu1eu de anatomie. Pn '83( 1coala de mic/ chirur"ie devine coala 2aional/ de )edicin/ i .armacie cu sediul Kn localul#pitalului Bilitar 5entral. Bai tQr1iu se mutD la#pitalul 5olea, unde e2istau sDli spaioase dedisecie i unde se va construi i un amfiteatru de anatomie. Thoma onescu -'83/'(+3, vine Kn '83. la catedra de =Anatomie topograficD i chirurgie operatorieI. El este primul anatomist romQn autor al unor lucrDri tiinifice apreciate pe plan internaional, ca:

-erniile interne al Academiei de BedicinD dinCaris, 'voluia intrauterin/ a colonului pelvin

retroperitoneale -premiul

6aborie

capitolul de #natomie a tubului di"estiv din tratatul lui Coirier i 5harp; #natomia simpaticului cervical -Kn colaborare cu &imitrie $erota, Tot el fondea1D i prima revistD medicalD romQneascD: +evista de chirur"ie. Joseph %rancisc !ainer -'8)*-'(**,, ce va avea sD fie profesor al eminentului $eorge Emil Calade, activea1D la 5atedra de Anatomie a %acultDii de BedicinD din ai KncepQnd cu anul '('0. Pn '(+/ preia 5atedra de Anatomie din 4ucureti, unde rDmQne pQnD Kn'(*+. Are contribuii e2trem de importante Kn promovarea conceptului de anatomie funcional/, cDutQnd sD

elimine descrierea rece i seacD, enumerarea noiunilor fDrD a ine seama de fiina vie: =...idealul ar fi 3...4 s/ studiem pe viu, s/ surprindem forma 0n mersul ei spre reali,are, nu 0n oprirea ei ireversibil/.I #e implicD i Kn studii destul de comple2e de antropologie fi1icD, satisfDcQndu-i astfel i pasiunea pentru fotografie i etnologie. AlcDtuiete o valoroasD colecie de cranii ischelete umane complete, cea mai numeroasD din Europa acelor vremuri. Cune ba1ele nstitului de Antropologie care astD1i Ki poartD numele -5entrul de 5ercetDri Antropologice R%rancisc . !ainerR,. &escoperD ganglionii limfatici subepicardici, observD resorbia cartilaAului Kn cadrul osificDrii, descrie tractul iliotibial i multe altele.