Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 9 IMUNOGLOBULINELE Definitie -Ig sunt glicoproteine prezente in plasma, lichidele extracelulare, secretii si sunt molecule dotate cu proprietati

i de anticorpi, avand capacitatea de a se combina specific cu antigenul inductor al raspunsului imun -sunt implicati si in RIU si in RIC -in RIU: implicati in finalizarea acestuia (impreuna cu participarea complementului) -in RIC: implicati in initierea acestuia (rol de opsonine, favorizand endocitarea g) Structura de principiu a Ig -indiferent de clasa, toti c sunt constituiti din aceeasi unitate morfofunctionala: monomerul de Ig -un monomer este format din asocierea a doua perechi de lanturi: o pereche de lanturi grele (lanturi !) si o pereche de lanturi usoare (lanturi ") -lanturile grele se asociaza intre ele prin punti disulfurice -lanturile usoare se asociaza la cele grele prin punti disulfurice -desi cele # tipuri de lanturi sunt diferite intre ele, prezinta totusi cateva asemanari: sunt uniderectionale (toate au $-terminal si C-terminal in aceeasi directie), sunt paralele intre ele (acest paralelism nu este niciodata liniar, ci spiralar %& fiecare lant infasurandu-se in 'urul lantului cu care se asociaza prin punti disulfurice) -lanturile grele se spiraleaza reciproc, unul in 'urul celuilalt, pe distanta unui arc de ()* o (o hemitura) -lanturile usoare se spiraleaza in 'urul lanturilor grele %& lanturile grele devin dublu spiralate (si intre ele, dar si cu cele usoare) -spiralarea determina adoptarea unei forme globuloase, datorita condensarii lanturilor -ambele tipuri de lanturi sunt constituite din doua tipuri de secvente peptidice: variabile si constante +ecventele variabile -secventele de dispuse catre capetele $-terminale ((** - ((* ) sunt variabile sau hipervariabile de la molecula la molecula, respectiv de la clona la clona ", %& secvente clonotipic specifice- secventele sunt identice ptr lanturile ! si ", dar diferite intre ele (! % ! . " % " . ! diferit de ") -secventele variabile ale ! si " se asociaza intre ele, determinand # situsuri (identice intre ele) pentru determinantii antigenici conformationali (fie ca antigenele sunt solubile sau corpusculare)- deoarece prin ambele situsuri este recunoscut un singur determinant antigenic %& c sunt monospecifici -functiile secventei variabile: recunoastere antigenica- functional se numesc +ecventele constante -secventele de situate catre capetele C-terminale- sunt constante sau aproape constante -secventele constante ale lanturilor usoare sunt identice la toate clasele de Ig %& secvente constanet panizotipice -secventele constante ale lanturilor grele sunt constante doar in cadrul aceleiasi clase (izotip) de imunoglobulina %& se disting / izotipuri de Ig: Ig0, Ig1, Ig , Ig2, Ig3 -functiile secventei constante: functii biologice %& activarea cascadei complementului (pe calea clasica), favorizeaza fagocitoza de catre macro.microfage, pasa'ul transplacentar al c de la mama la fat- functional se numesc -Ig (4) si Ig2 au rol de ,CR

Anticorpii IgG -anticorpi cu forme monomere -se afla in concentratiile plasmatice cele mai mari ((*** 5 (/** mg.d") -sunt 6/7 din totalul c din circulatie -sunt distribuiti in cote aproximativ egale intre sectorul intravascular si cel extravascular -anticorpii Ig0 sunt prezenti intravascular, in concentratii mari.foarte mari -pot trece usor bariera endoteliala %& trec usor din vas in tesuturi, unde se acumuleaza -au cea mai lunga durata de viata (8 saptamani)- exceptie fac Ig09 care dureaza /-6 zile Structura IgG "anturile grele -constituite din aproximativ 8/* de , au (9* si 8/:2a (exceptie fac lanturile grele ale Ig09, care au valori mai mari) -lanturile sunt organizate in 8 bucle (domenii) continand intre (**-((* - acestea sunt create datorita existentei unor punti disulfurice intracatenare -domeniile au pozitii extrem de diferite, deoarece lanturile ! sunt dublu spiralate -organizarea domeniilor: primul domeniu este in apropierea capatului $-terminal, cu bucla in exterior- al doilea domeniu este situat dupa infasurarea !-", avand bucla in interior- domeniile 9 si 8 se situeaza spre C-terminal, dupa infasurarea !-!, avand buclele in exterior, pe versantul opus al moleculei -domeniile dinspre capatul $-terminal sunt variabile sau hipervariabile (;!) -celelalte domenii sunt constante (C!)- se numeroteaza C!(,#,9, pornind dinspre $-terminal -portiunea dintre C!( si C!# se numeste zona balama %& zona lanturilor ! cu maximum de flexibilitate, favorizand contactul c cu g si recunoasterea antigenica -in zona balama, lanturile ! se asociaza prin punti disulfurice- numarul si pozitionarea puntilor difera de la subizotip la subizotip de Ig0 %& se diferentiaza 8 subizotipuri (subclase) de Ig0 -Ig0 (: # punti disulfurice situate intre punctul de intersectie si C!# -Ig0 #: 8 punti disulfurice situate in pereche , de-o parte si de alta a punctului de intersectie -Ig0 9: (/ punti disulfurice situate intre punctul de intersectie si C!# %& explica diferentele Ig09 -Ig0 8: # punti disulfurice situate de-o parte si de alta a punctului de intersectie "anturile usoare -constituite din #(/ , au <* si ##:2a -sunt organizate in # domenii, care sunt pozitionate diferit (deoarece si lanturile " se spiraleaza) -organizarea domeniilor: primul domeniu este spre $-terminal, cu bucla la interior- al doilea domeniu se afla dupa zona de spiralare avand bucla la exterior -domeniul $-terminal: variabil sau hipervariabil (;") -domeniul C-terminal: domeniu constant (C")- exista cateva care pot varia %& se impart in lanturi :appa si lanturi lambda -functional, lanturile usoare si domeniile variabile ale celor grele constituie fragmentul ab . partile constante ale lanturilor grele constituie fragmentul constant Fragmentul antigen-binding -contine situsurile combinative pentru g -situsul: cavitate de dimensiuni mici (9* x (* x < ) ce rezulta din plicaturarea ;! si ;", ce permite acomodarea si recunoasterea acestuia prin potrivire de forma sau complementaritate

-contine < punti disulfurice situate strict intradomeniu (9 pe lantul ! si 9 pe lantul "), punti care realizeaza plicaturi tridimensionale ale ;! si ;" -in situs exista 9 secvente de : -&secvente care realizeaza contactul direct si recunoasterea g ()-(/ )- situate in varful intern al plicaturilor si aduse in interiorul cavitatii- se numesc regiuni determinanet ale complementaritatii (notate de la ( la 9: C2R(,#,9 pentru lantul ! si C2R(,#,9 pentru lantul ")suma tuturor C2R se numeste paratop (suma situsului combinativ pentru antigen- este responsabil de recunoasterea antigenica)- prezinta specificitate absoluta (un singur paratop recunoaste un singur tip de determinant antigenic conformational- depinde de numarul, structura, secventa si conformatia C2R) -&celelalte secvente sunt reprezentate de bratele care imping C2R in interior si peretii cavitatiise numesc secvente =R (frame>or: regions) 3fectele plicaturarii -favorizeaza net recunoasterea antigenica -in anumite situatii poate transforma situsul combinativ pentru antigen dintr-o structura de recunoastere a antigenului, intr-o structura antigenica propriu-zisa (prin punerea in contact a doua sau a mai multor C2R care creaza mici secvente de ce pot fi rare sau unice in organism %& au caracter antigenic 5idiotopi-) Idiotopii -idiotopii pot fi de doua tipuri: interni (prin unirea C2R) sau externi (unirea varfurilor externe ale plicaturilor) -suma idiotopilor din organism formeaza idiotipul (partea antigenica a oricarui situs combinativ pentru antigen) %& situsul poate avea doua proprietati contrare: structura de recunoastere antigenica si structura antigenica in sine -idiotopii sunt structuri intens imunogene %& raspunsul impotriva unui antigen se transforma dintr-un raspuns unic intr-un raspuns repetat -la agresiunea unui g se formeaza c %& acesti c se modifica si acumuleaza idiotopi (devin idiotop? %& devin la randul lor o noua structura g %& se genereaza un nou RIU care genereaza c anti-idiotopi, care pe baza complementaritatii cu C2R, au caracteristici asemanatoare g original -efecte favorabile: copiile interne ( c anti-idiotopi) controleaza (mai ales in timp) efectele RIU -efecte defavorabile: in cazul bolilor autoimune, copiile interne care se formeaza seamana cu autoantigenul original %& sunt intretiunte mult in timp Fragmentul constant ctivarea cascadei complementului -realizata de domeniul C!#, care contine o secventa de <* ce este capabila sa anga'eze legaturi cu componenta C(@ a complementului %& declansarea cascadei complementului pe calea clasica -activarea nu se realizeaza niciodata aleator, ci doar dupa ce anticorpul a realizat recunoasterea antigenica (dupa ce situsul a fixat g conformational) -fixarea g determina modificari conformationale in lanturile !, care se transmit ortodromic la domeniile C-terminale (si C!# si C!9) -modificarile C!# determina modificarea secventei spatiale a secventei de care activeaza complementul %& aceste modificari sunt recunoscute de C(@, care se fixeaza la respectiva secventa

Apsonizarea g - c se fixeaza de g si faciliteaza fagocitarea -functia este indeplinita de C!9, care prezinta o secventa de ce se activeaza dupa recunoasterea antigenica -anticorpii, impreuna cu g corpusculat, sunt fixati la nivelul microfagelor si macrofagelor prin =c-gammaR (receptori pentru fragmentul constant al Ig0) %& =c-gammaR( (C2<8), =cgammaR# (C29#), =C-gammaR9 (C2(<) Receptorul =c-gamma( (C2<8) -au mare afinitate pentru Ig0 %& leaga strans si selectiv Ig0 -fixeaza in primul rand Ig0( si Ig09, mai putin Ig0# si aproape deloc Ig08 -este distribuit mai ales pe macrofage, fiind constituit din doua categorii de lanturi -prezinta o componenta de legare (lant transmembranar cu 9 domenii extracelulare si segment intracelular scurt) la care se asociaza doua lanturi cu rol in transmiterea semnalului (lanturile gamma-gamma) -anga'eaza legaturi cu domeniul C!9 al Ig0 -rol de endocitare a g opsonizate Receptorul =c-gamma# (C29#) -are afinitate 'oasa (nu e selectiv in fucntie de clasa) -se dispune pe macrofage, pe B1$ si pe sincitiotrofoblast -alcatuit dintr-un singur lant polipeptidic cu doua domenii extracelulare si un segment intracelular foarte lung -pe macrofage: responsabil de endocitarea g opsonizate si a complexelor imune libere (circulante) formate dintr-un Ig0 si doua antigene solubile -pe B1$ neutrofile: mediaza captarea unor antigene corpusculate de talie mare opsonizate prin Ig0- captarea nu se insoteste si de endocitare- determina activarea neutrofilului, care elibereaza radicali liberi si enzime litice care fragmenteaza g, formand parti mai mici, care pot fi endocitate (procesul se numeste citotoxicitate celulara c dependenta) -la sincitiotrofoblast: rol in pasa'ul transplacentar de c de la mama la fat Receptorul =c-gamma9 (C2(<) -afinitate 'oasa -se dispun in mod particular pe celulele $C -alcatuit dintr-o componenta de legare alcatuita din doua glicoproteine identice cu doua domenii extramembranare fiecare si un segment intracelular scurt si o componenta de transductie cu lanturi intracelulare lungi (lanturi gamma-gamma) -implicat in 2CC (antibodD dependent celular cDtotoxicitD) Particularitatile functionale ale subclaselor de IgG Ig0(: in concentratii mari (E**mg.d")- singura clasa care strabate placenta- activeaza complementul Ig0#: 9**mg.d"- sunt slab activatori de complement Ig09: (**mg.d"- cei mai puternici activatori ai complementului Ig08: /*mg.d"- nu sunt activatori de complement -sunt caracteristici RIU secundar

Anticorpii IgM -anticorpi pentamerici -lanturile ! au si un al patrulea domeniu constant -sunt anticorpi cu durata de viata scurta.foarte scurta (maxim 6-(* zile) -proprietati: sunt aglutinanti si cei mai activatori de complement (pentru ca pe lanturile ! exista doua domenii activatoare de complement: C!# si C!9) -prezinta #* de situsuri combinative pentru g Particularitatile cantitati e !i calitati e ale RIU RIU primar -se produc anticorpi de tip Ig1: la primul contact cu antigenul, la cooperarea cu BC participa doar "Fh-p care produc I"# (care nu activeaza mecanismul de s>itch) -cresterea concentratiei de Ig1 este modesta: deoarece clona participanta in primul raspuns nu este foarte bine expansionata -durata actiunii Ig1 este limitata in timp: pentru ca RIU nu este intretinut in timp, datorita lipsei limfocitelor F cu memorie RIU secundar -se produc Ig0: dupa contacte repetitive cu acelasi antigen, la cooperarea cu BC participa "Fh-#, care produc I"8 (care activeaza mecanismul de s>itch) -cantitatile sunt mari: la stimulari repetitive cu acelasi antigen, clona este expansionata semnificativ -durata actiunii Ig0 este persistenta in timp: durata de viata a anticorpilor este mare, iar raspunsurile sunt intretinute in timp datorita prezentei "Fh cu memorie