Sunteți pe pagina 1din 1

Com p 0 z i \ i ali m f e i diferd in functie de teritoriul de unde provine Si de starea functionald a lesutului unde s-a format.

Limfa este un lich id incolor, cu 0 compozi?e e1ectroliticl aproape similam cu cea plasmatied, dar cu un conlinut proteic doar de aproximativ jumdtate fald de al plasmei. Concen,#>tralia proteinelor variazd, astfel limfa hepaticl eon~ine mal multe proteine decit cea provenitd din membre, iar conlinutul proteic al limfei este mal mare dupd ce a strdb4tut un ganglion. Conlinut!)! lipidic aI limfei in' perioadele de inanili e este redus, in schimb, limfa recoltlud\. la 6--8 ore dupd mesele bogate in lipid e are un aspect Idptos din cauza IipideloJ;. absorbite prin celulele muco.sci inte stinale. Alii constituent! plasmatici neproteici ~i neelectrolitici se gdsesc in limfil. in concentralii similare cu cele plasmatiee. Celulele limfei sint In special limfocitele addu gate in ganglionii limfatici, faarte rare monocite, plasmocite. Originea Iimfei este In lichidele interstitia Ie; deci,oriee cnuzll care mdre~te extravazare. de lichide plasmatice In Sp"liile intercelula:'e mdre~te ~i fluxul limfatic (fluxul normal in 24 ore este de 2-4 I). Circulalia limfei se face de la periferie spre marile ducturi Iimfatice ~i este consecinta unor factori intrinseci, dar ~i a unor factori .extrinseci, simHari e elar care asigure intoarcerea venaa'd. Circulalia limfei este foarte lentd, presiunea este zero la periferie si cre~te treptat. Mi~drile membrelor in timpul mersului, precum si pulsaliile arterelor stimuleazll circulalia ascendenta a limfei, cleoa rece 'comprilnlt limfaticele si, din cauza prezen~ci valvulelor care Impiedic;; r.nu. ul, limfa este Impins4 inainte. Intervine ~i presiunea negativ4 intratoracic~, mai ales in timpul inspira?ei, stimullnd fluxul limfatic. Factorul principal care as igur4 fluxul limfci este contrac~ia ritmicl a vaselor limfatice, cu un ritm care depinde direct propor?onal de volumul limfei din vase. Fun c \111 e sis tern u 1 u Iii m fat i c