Sunteți pe pagina 1din 54

n cadrul vizitei oficiale pe care o ntreprinde n statele Uniunii Europene, preedintele Regiunii Kurdistanului Irakian, Masoud Barzani, a vizitat

ieri, 1 noie!"rie a#c#, sediul Uniunii de la Bru$elles, unde s%a adresat !e!"rilor &o!isiei de de politic' e$tern'# &u acest prile(, Barzani, a cerut spri(in din partea Uniunii pentru sta"ilirea n Kurdistanul Irakian a unei ad!inistra)ii de succes, asigurarea unui "un siste! sanitar i de nv')'!*nt, un siste! (udiciar independent i o guvernare corespunz'toare, invit*nd co!paniile europene s' investeasc' n Kurdistanul Irakian# Barzani a !en)ionat n discursul s'u c' teroris!ul nu a fost eradicat nc' n Irak i a evocat, de ase!enea, pro"le!ele de care sufer' Kurdistanul Irakian, ca +egea petrolului i gazelor, zonele aflate n disput' precu! Kirkuk, preciz*nd c' acestea tre"uie s' fie solu)ionate confor! &onstitu)iei# Masoud Barzani a !ai ar'tat c' Regiunea Kurdistan pri!ete nu!ai 1,- din veniturile rezultate din petrolul irakian i a cerut ca aceste fonduri s' fie diri(ate direct c'tre Regiune, f'r' a !ai fi controlate de c'tre Ministerul .inan)elor de la Bagdad# /reedintele Regiunii Kurdistanului Irakian a su"liniat i!portan)a !a(or' a pro"le!ei oraului Kirkuk, afir!*nd0 12ori! s' rezolv'! aceste pro"le!e confor! foii de parcurs sta"ilite de &onstitu)ie1, oraul Kirkuk fiind un ora irakian ca 3ula4!ania sau Bagdad# Barzani a afir!at adeziunea kurzilor fa)' de principiul distri"uirii resurselor na)ionale de petrol i gaz n !od (ust, potrivit prevederilor &onstitu)iei# n acest conte$t, Barzani a su"liniat necesitatea lu'rii n calcul a faptului c' Regiunea Kurdistan produce n prezent 1 de "arili de petrol pe zi, pe l*ng' cantit')i nse!nate de produse derivate i co!"usti"ili# Referitor la pro"le!a oraului Kirkuk, Masoud Barzani s%a concentrat asupra dreptului locuitorilor guvernoratului de a%i 5ot'r soarta0 16u ave! dreptul de a decide n locul acestora7 e$ist' o foaie de parcurs pentru rezolvarea dosarului Kirkuk i anu!e nor!alizarea situa)iei i efectuarea unui recens'!*nt n vederea organiz'rii unui referendu! care s' decid' statutul guvernoratului7 e$ist' o foaie de parcurs care garanteaz' deza!orsarea crizei create de dosarul Kirkuk1# &u privire la viitorul Irakului n perspectiva ur!'toarelor alegeri parla!entare, Barzani i%a e$pri!at te!erea cu privire la deteriorarea situa)iei de securitate odat' cu apropierea alegerilor, n opinia sa teroris!ul fiind nc' activ n Irak# Barzani a su"liniat op)iunea kurzilor de a r'!*ne ntr%un Irak federal unit i a f'cut referire, n acelai ti!p, la !inoritatea kurd' din sud%estul 8urciei, afir!*nd spri(inul Regiunii Kurdistan fa)' de ini)iativa turc' de rezolvare a pro"le!ei kurde# +a r*ndul s'u, vicepreedintele &o!isiei de politic' e$tern' a /arla!entului European, .iorello /rovera, a eviden)iat i!portan)a rolului pe care 9uvernul Regiunii Kurdistan l (oac' n procesul de sta"ilizare i prop'ire a Irakului, salut*nd, n nu!ele !e!"rilor &o!isiei, adoptarea +egii electorale, care, n opinia sa, va per!ite organizarea unor

alegeri 1i!portante1 i e$pri!*nd dorin)a /arla!entului European ca acestea s' fie 1transparente i corecte1 i s' se desf'oare ntr%un 1cli!at de siguran)'1# 5ttp0::;;;#a!osne;s#ro:< =:/resedintele>Regiunii>Kurdistanului>Irakian>se>adresea za>/arla!entului>European%<=<<?@ 3tudiu social de referin)' nceput0 < A 3f*rit0 < = 9rup )int'0 popula)ia local' de l*ng' loca)iile BMC din regiunea Kurdistan din Irak B"iectiv 3tudierea situa)iei socio%econo!ice a regiunii i i!ple!entarea unui progra! adecvat de rela)ionare cu co!unitatea n sfera de influen)' a activit')ilor BMC# Dctivit')i nainte de nceperea activit')ilor de e$plorare seis!ic' din regiunea Kurdistan din Irak, BMC a efectuat un studiu de referin)' asupra nevoilor co!unit')ii locale# /e "aza rezultatelor a fost sta"ilit un progra! de dezvoltare a co!unit')ii# Rezultate /ri!a etap' care a constat din trei p'r)i a fost de(a i!ple!entat'# /e perioada iernii < A% =, BMC a furnizat satelor de l*ng' loca)iile BMC !otorin', deoarece aceste co!unit')i nu vor fi conectate la re)eaua electric' na)ional' dec*t n iarna < =%< 1 #

n < A, BMC a nceput renovarea colilor locale pentru a garanta furnizarea de ap', !"un't')irea standardelor de igien', repararea sau nlocuirea infrastructurilor stricate sau care lipsesc etc# E/ac5etele pentru &opiiE au fost livrate la F de elevi care tr'iesc l*ng' "locurile de e$plorare BMC# 5ttp0::;;;#petro!#co!:portal: 1:petro!co!:G ut:p:cH: H>3BAKA$++M=M33z/4A$Bz=&/ os@5zD s8I<M2I t@C@cID AzM B8JK MKJ@c>U>@gonz=g!$LRK&I?Mr(:

In perioada scursa de la confir!area lui D"dul Karee! +uai"i ca Ministru al /etrolului au aparut co!entarii care sugereaza un progres se!nificativ in disputa dintre Bagdad si Er"il cu privire la e$porturile de petrol din zona kurda#

In perioada scursa de la confir!area lui D"dul Karee! +uai"i ca Ministru al /etrolului au aparut co!entarii care sugereaza un progres se!nificativ in disputa dintre Bagdad si Er"il cu privire la e$porturile de petrol din zona kurda#

+a <? dece!"rie < 1 , +uai"i a afir!at Nintr%un interviu pentru 2o; OonesP ca Bagdadul va recunoaste contractele se!nate de 9uvernul Regiunii Kurdistan NKR9P cu co!paniile petroliere internationale7 ca a fost se!nat de(a un acord cu KR9 Nva intra in vigoare in scurt ti!pP si ca Bagdadul va ra!"ursa costurile co!paniilor internationale care au investit in regiune# Dceasta anunt al solutionarii disputei a generat cresterea cu =- a actiunilor co!paniei petroliere norvegiene 26B Ncare opereaza in Regiunea KurdistanP#

&u toate acestea, afir!atiile lui +uai"i nu au o se!nificatie deose"ita# +a <, dece!"rie < 1 , +uai"i a clarificat co!entariile anterioare afir!and ca nu a aparut ni!ic nou in disputa Bagdad%Er"il# Dcordul la care s%a a(uns cu KR9 in aprilie < 1 prevede e$portul in totalitate al productiei regiunii prin inter!ediul retelei de e$port irakiene, iar veniturile sa fie virate la "ugetul federal# In sc5i!", 9uvernul federal se o"liga sa plateasca toate c5eltuielile pentru dezvoltarea ca!pului petrolier# E$portul de petrol din Regiunea Kurdistan se va relua curand Noficialul irakian nu a precizat un orizont de ti!p e$actP#

2eclaratiile lui +uai"i nu reprezinta o sc5i!"are in atitudinea Bagdadului# &ele facute pu"lice la <? dece!"rie < 1 au avut scopul de a reasigura KR9 ca Bagdadul va recunoaste contractele pe care le%au se!nat, iar cele de la <, dece!"rie < 1 indica faptul ca pozitia Bagdadului nu s%a sc5i!"at#

Dcordul dintre 9uvernul federal si KR9 din aprilie < 1 este favora"il Bagdadului# Responsa"ilitatea pentru plata costurilor co!paniilor petroliere straine cade in sarcina 3tate Bil Marketing Brganisation N3BMBP din cadrul Ministerului irakian al /etrolului# KR9 pri!este de la 9uvernul federal 1,- din veniturile din petrol Nvenituri di!inuate de intreruperea e$porturilor din Regiunea KurdistanP7 KR9 va suporta pierderile cauzate de intreruperea e$porturilor din zona# Un alt !otiv de disputa dintre Bagdad si Er"il ar putea fi evaluarea costurilor co!paniilor straine din zona# Bferta Bagdadului de a plati costurile

co!paniilor petroliere ce activeaza in Regiunea Kurdistan este su" ceea ce 9uvernul federal a oferit co!paniilor petroliere cu care a inc5eiat contracte in cele @ runde de licitatii# &o!paniile care au se!nat intelegeri cu Bagdadul pot sa%si recupereze c5eltuielile de capital deducandu%le din venituri sau din ta$e precu! si sa o"tina profit de indata ce nivelul productiei a atins pragul stipulat in contacte Ncresterea cu 1 - a productiei ca!pului petrolier respectivP# Dstfel, Bagdadul isi reafir!a controlul asupra tuturor veniturilor din petrol si gaze naturale#

Dnuntul lui +uai"i ca Bagdadul se o"liga sa plateasca toate c5eltuielile suportate de co!paniile petroliere internationale care dezvolta ca!purile din Regiunea Kurdistan ar putea indica o sc5i!"are# &5iar si asa, anuntul nu este inco!pati"il cu politica actuala a Minsiterului /etrolului, cea de analizare a c5eltuielilor si de plata a celor considerate accepta"ile# 2eclaratiile ar putea fi considerate si o e$presie a lipsei de e$perienta a lui +uai"i in relatia cu !ass !edia#

In !o!entul actual, nu se o"serva nicio sc5i!"are de fond in pozitia Bagdadului fata de acordurile de i!partire a productiei N/roduction 35aring Dgree!entP se!nate de co!paniile petroliere internationale cu KR9, in ciuda co!entariilor Ministrului petrolului# 5ttp0::;;;#portaldeco!ert#ro:3tiri%Irak%/ro"le!atica%e$porturilor%petrol% Regiunea%Kurdist%=?F #5t! BU+E8I6 2E I6.BRMDRE /entru fir!ele ro!anesti interesate sa participe la reconstructia Irakului

6r# @@H: F#11#<

In co!pletarea infor!atiilor cuprinse in Buletinele de infor!are anterioare, prezenta! fir!elor ro!anesti interesate sa participe la reconstructia Irakului ur!atoarele0

D!"asada Repulicii Irak la Bucuresti a infor!at despre ur!atoarele0

Q Ministrul de e$terne turc viziteaz' Regiunea Kurdistanului Irakian, n perspectiva desc5iderii &onsulatului 8urciei la Er"il Ministrul de e$terne al Repu"licii 8urcia, prof# D5!et 2avutoglu, a sosit vineri, @ octo!"rie < =, la Er"il, capitala Regiunii Kurdistan, n fruntea unei delegatii alc'tuite din !inistrul co!ertului e$terior, ad(unctul !inistrului de e$terne, a!"asadorul 8urciei la Bagdad, nu!erosi oa!eni de afaceri si (urnalisti turci# +a sosirea pe Deroportul International din Er"il, seful diplo!atiei turce a fost nt*!pinat de c'tre dr# Bar5a! D5!ad 3ali5, seful 9uvernului Regiunii Kurdistan# naltul oaspete turc, !preun' cu delegatia nsotitoare, a fost pri!it de c'tre presedintele Regiunii Kurdistan, Masoud Barzani, n prezenta sefului 9uvernului Regional, dr# Bar5a! D5!ad 3ali5 si a presedintelui /arla!entului Regional, Ka!al Kirkuki# n cadrul ntrevederii, au fost analizate relatiile dintre Regiunea Kurdistan si 8urcia n toate do!eniile, precu! si situatia din Irak si din zon', n ansa!"lu# nt*lnirea a fost ur!at' de o conferint' de pres', focalizat' pe principalele su"iecte a"ordate n cadrul convor"irilor, precu! dezvoltarea relatiilor "ilaterale si desc5iderea &onsulatului Repu"licii 8urcia n Regiunea Kurdistan# n acest conte$t, presedintele Regiunii Kurdistan a adresat un c'lduros salut naltului oaspete, afir!*nd c' 1aceast' vizit' este e$tre! de i!portant', contri"uind la consolidarea relatiilor dintre Irak, n general, si Regiunea Kurdistan, n special, cu Repu"lica 8urcia# /resedintele Barzani a declarat c' decizia privind desc5iderea &onsulatului 8urciei la Er"il reprezint' un factor i!portant pentru dezvoltarea relatiilor si a !entionat c' 1zona trece prin circu!stante sensi"ile, iar 8urciei i revine un rol foarte i!portant, de aceea sunte! preocupati de dezvoltarea relatiilor noastre1# /resedintele Regiunii Kurdistan a !ai ad'ugat0 1Dv*nd n vedere situatia de securitate si sta"ilitate din Regiunea Kurdistan, aceasta poate deveni un culoar pentru 8urcia c'tre celelalte zone ale Irakului si doresc s' !' refer la politica 9uvernului turc de desc5idere fat' de pro"le!a kurd', politic' pe care o consider nteleapt' si corect' pe calea rezolv'rii pro"le!ei kurde din 8urcia# 2oresc s' afir! c' noi sustine! pe deplin aceast' politic' si sunte! dispusi s' acord'! tot spri(inul n acest sens, elogiind rolul profesorului 2avutoglu n acest do!eniu#1 +a r*ndul s'u, !inistrul turc de e$terne a declarat0 12ori! s' cl'di! un Brient Mi(lociu nou, n cooperare cu toate popoarele si p'rtile co!ponente ale zonei1, referindu%se la pozitia i!portant' de care se "ucur' Irakul# 1Brice a!enintare la adresa Irakului este o a!enintare la adresa noastr', iar pentru sc5i!"area realit'tii prezente din zon' ave! nevoie de a(utorul kurzilor1, a precizat !inistrul turc, ad'ug*nd0 1&onsider c' aceasta este o vizit' istoric' n ceea ce ne priveste si a sosit !o!entul s' face! pasii necesari#

Mesa(ul !eu c'tre fratii kurzi, turco!ani si ara"i este acela de a reconstrui tara !preun'1# &u prile(ul vizitei, vineri, @ octo!"rie < =, a fost organizat la Er"il un foru! econo!ic Regiunea Kurdistan%8urcia, n prezenta !inistrului de stat pentru co!ertul e$terior al Repu"licii 8urcia, Rafer &agla4an, si a !inistrului industriei si co!ertului din 9uvernul Regiunii Kurdistan, 3inan D"dul K5aliM D5!ad# +a foru! au participat nu!erosi oa!eni de afaceri, at*t din Regiunea Kurdistan, c*t si din Repu"lica 8urcia# n cadrul lucr'rilor, au fost analizate relatiile co!erciale dintre cele dou' p'rti, e$tinderea sc5i!"urilor co!erciale si a vizitelor reciproce n do!eniul co!ertului, precu! si asigurarea unei "aze corespunz'toare n acest scop si organizarea de t*rguri si e$pozitii# N3ursa0 Buletin de presa nr# 1@ din <#11#< =P 5ttp0::;;;#dce#gov#ro:Materiale-< site:Buletine:Buletin>Irak>@@H#5t! Kurdistanul din Irak ofer' securitate cretinilor B regiune din nordul Irakului, securizat' de co!"atan)ii kurzi, a pri!it zeci de !ii de cretini ncep*nd cu < @ i continu' s' i pri!easc', oferindu%le drepturi egale cu cele ale locuitorilor kurzi, precizeaz' &laire +esegretain n articolul ap'rut n cotidianul +a &roi$, din 1H aprilie# /*n' n < @, Kurdistanul irakian pri!ise @ # de cretini, cifr' care s%a triplat n apte ani, astfel nc*t n prezent e$ist' apro$i!ativ 1 # de caldeeni NcatoliciP i sirieni Ncatolici i ortodociP care locuiesc ntr%unul din cele trei guvernorate ale 9uvernului autono! al Kurdistanului0 Er"il, capitala Kurdistanului irakian, 2o5ouk n nord i cel din 3oulei!ani4a n sud# n fiecare lun', noi fa!ilii care fug din Bagdad vin s' se instaleze aici# /ri!ul !otiv al acestei deplas'ri a cretinilor n regiunea Kurdistanului este siguran)a# /rin zeci de !ii de pes5!ergas % !ilitari kurzi % plasa)i pe str'zile din aceast' regiune !untoas' din nordul Irakului, ve5iculele sunt inspectate n nu!eroase puncte de control# Er"il i 2o5ouk Nsu" controlul /artidului 2e!ocratic din Kurdistan, /2KP i 3oulei!ani4a Nsu" controlul Uniunii patriotice din Kurdistan, U/KP par a fi la fel de sigure ca oraele occidentale# E3ingura regiune din Irak care !erge "ineE &ele trei !ari orae ale Kurdistanului sunt n plin' dezvoltare econo!ic' % aa cu! o devedesc cl'dirile i fir!ele care se afl' n construc)ie !ai peste tot % i ofer' oportunit')i de anga(are n do!eniul electronicii, al noilor te5nologii sau n sectorul "ancar# EEste singura regiune din Irak care !erge "ineE, afir!' ntr%un glas adolescen)ii kurzi, colariza)i la liceul interna)ional din 2o5ouk# Institu)ia a fost desc5is' n < H, la ini)iativa Mgr Ra""an Dl Kas, episcop caldeean de D!adi4a i ad!inistrator patriar5al al Er"ilului, cu a(utorul unui B69 !onegasc# n acest liceu%!odel, tinerii nva)' cinci li!"i0 kurd', ara"', ara!ean', englez' i francez'# E&retinii sunt o for)' pentru KurdistanE

E$ist' zvonuri care atri"uie kurzilor anu!ite atentate !potriva cretinilor din Bagdad, Mossul i Kirkouk# Dceasta, cu du"lul o"iectiv de a sus)ine un ali"i pentru instalarea acestora n c*!pia din 6inive Nleag'n istoric al cretinis!ului irakianP, unde ini)ial nu erau prezen)i, i pentru a%i o"liga astfel pe cretini s' vin' s' se instaleze n Kurdistan# EDceste zvonuri sunt a"surde i ira)ionaleGE, se revolt' Mo5a!ed 3ali5 D!edi, guvernator /2K din Dadi4a# E2ac' kurzii !usul!ani voiau s'%i o!oare pe cretini, atunci ar fi f'cut%o n Kurdistan# 6u era nevoie s' !erg' la Bagdad pentru astaG &retinii sunt o for)' pentru KurdistanE, continu' guvenatorul, a!intind c', de decenii ntregi, ncrederea kurzilor fa)' de cretini este Etotal'E# 8re"uie a!intit c', din 1==<, cretinii din Kurdistan au aceleai drepturi ca i ceilal)i0 En nici o alt' regiune a Brientului Mi(lociu acetia nu au o ase!enea recunoatere legislativ'E# Riua du"l' a persoanelor care ngri(esc un !e!"ru al fa!iliei 3'pt'!*nalul +a Cie a"ordeaz' n edi)ia din A aprilie, su" se!n'tura lui 2o!iniMue .onlupt, o pro"le!atic' social' e$istent' n .ran)a zilelor noastre, aceea a persoanelor care sunt nevoite s' ngri(easc' un !e!"ru al fa!iliei care este "olnav sau "'tr*n# Dcestea fac eforturi deose"ite pentru a fi aproape de cel "olnav i pentru a%i p'stra i serviciul# &*nd vor"i! despre !p'carea vie)ii fa!iliale cu cea profesional', ne g*ndi! i!ediat la !a!ele tinerilor, care (ongleaz' cu ateptarea copiilor la coal', cu vacan)ele colare i cu epide!iile de varicel'# &u toate acestea, cu @,? !ilioane de persoane care ngri(esc o alt' persoan', "olnav' cronic sau dependent' Ne$cluz*nd 5andicapurileP, pro"le!a privete din ce n ce !ai !ul)i salaria)i !ai n v*rst'# 2ac' acetia din ur!' au organizat un siste! de a(utor la do!iciliu, sarcina !ental' i cea afectiv' nu sunt deloc !ai pu)in i!portante# &onfor! unei anc5ete organizate de .unda)ia 6ovartis, (u!'tate din aceti Engri(itoriE ocup' un loc de !unc'# E.ran)a se afl' nc' pe picioare datorit' fiicelor i nurorilor de H?%, de ani, f'r' de care c5eltuielile sociale ar e$plodaE, su"liniaz' sociologul &5ristine Bon, specialist n dependen)a la toate v*rstele# n prezent, se intr' ntr%o cas' de "'tr*ni nu!ai n !o!entul n care persoana care ne ngri(ete clac5eaz' sau### decedeaz'# Marie, de e$e!plu, pred' istoria i geografia ntr%un colegiu de la periferia parizian', aflat la aproape dou' ore de cas'# .iica cea !ai !are din patru fete, celi"atar', Marie face tot posi"ilul pentru ca !a!a sa de = de ani, nev'z'toare i afectat' de o "oal' de tip Dlz5ei!er, s' poat' r'!*ne n c'!inul ei al'turi de so)ul ei de A, de ani# 2e !ul)i ani aceasta le rezerv' toate zilele de (oi i du!inic' dup'%a!iaza i o !are parte din vacan)ele ei# E2e 1? ani, a(utorul pe care l ofer p'rin)ilor !ei corespunde cu o agravare a situa)iei n colegii# /redarea a devenit epuizant', dar eu continui s' cred n rolul !eu social#E Marie ilustreaz' o realitate descris' de to)i specialitii0 persoanele care ngri(esc un !e!"ru al fa!iliei nu%i sacrific' serviciul, ci ti!pul lor personal, c5iar i partenerul lor

de via)' i copiii# EBricare ar fi nivelul anga(a!entului sau al presiunii, toate fe!eile care se afl' n aceast' situa)ie ncearc' s'%i p'streze via)a profesional'E, su"liniaz' Blanc5e +e Bi5an, profesor ad(unct la Scoala de nalte 3tudii n do!eniul s'n't')ii pu"lice, care a participat la o anc5et' european' asupra Eanga(a)ilor care lucreaz' su" presiuneE, av*nd n gri(' copii sau p'rin)i n v*rst'# EDceste fe!ei )in de serviciul lor din !otive financiare, dar serviciul le per!ite de ase!enea s' se !en)in' ntr%o re)ea social', s'%i !p'rt'easc' gri(ile cu colegele sau pur i si!plu s' fac' sc5i!" de idei# 3erviciul reprezint' o protec)ie, dar nu eli!in' nici nelinitile, nici stresul#E 5ttp0::;;;#ziarullu!ina#ro:articole71??@717@,1@17 7Kurdistanul%din%Irak%ofera% securitate%crestinilor#5t!l 2ac' Eprocla!area independen)ei Kosovo a creat un precedentE, vor profita de el i kurzii irakieniT /*n' acu! au folosit "ine oportunit')ile create de nl'turarea opresorului 3adda! 2ac' Eprocla!area independen)ei Kosovo a creat un precedentE, vor profita de el i kurzii irakieniT /*n' acu! au folosit "ine oportunit')ile create de nl'turarea opresorului 3adda! Lussein pentru a%i nt'ri structurile guverna!entale locale i pentru a%i face auzit' vocea c5iar i la Bagdad# /rintr%o politic' di"ace de negocieri dure i datorit' apropierii de 3UD, kurzii irakieni au reuit s'%i asigure o i!portan)' sporit' pe noua scen' politic' irakian' % constat' BB&# /reedintele Irakului este de etnie kurd', partidele kurde fac parte din coali)ia de guvernare, iar regiunea kurd' din nordul Irakului se "ucur' de un nalt grad de autono!ie# 8otui, pro"le!e delicate, at*t ale lor c*t i ale celorlal)i irakieni, r'!*n nerezolvate0 viitorul industriei petroliere irakiene, statutul oraului Kirkuk, "ogat n petrol, "ugetul na)ional al Irakului, pl'tirea salariilor lupt'torilor kurzi pes5!erga# Braul Ir"il, reedin)a 9uvernului Regional kurd, arat' ca o capital' a unui stat n curs de for!are % relateaz' BB&# 3teagul kurd ar"orat de institu)iile pu"lice regionale i paapoartele ta!pilate cu Repu"lica Irak % Regiunea Kurdistan sunt doar c*teva dintre se!nele aspira)iei kurzilor c'tre independen)'# Recent, guvernul regional kurd a negociat pe cont propriu contracte de e$ploatare cu fir!e petroliere interna)ionale, ceea ce a trezit indignarea guvernului irakian# Ministrul irakian pentru petrol a spus c' aceste acorduri nu au fost f'cute pu"lice i c' nici o regiune nu poate se!na contracte de petrol f'r' apro"area autorit')ilor centrale# Dra"ii irakieni, discri!ina)i de kurziT EKurzii i ara"ii tr'iau ca fra)ii n aceast' )ar', dar odat' a(uns la putere 3adda! Lussein a stricat aceast' rela)ie "un', o!or*nd !ul)i kurziE, spune proprietarul unei ceain'rii din Ir"il, a!ena(at' ca un !ic !uzeu al istoriei kurde, citat de BB&#

Dcu!, ara"ii irakieni se pl*ng de trata!entul ostil la care sunt supui n zonele n care kurzii sunt !a(oritari# +a Ir"il i n alte orae din Kurdistanul irakian, ara"ii irakieni sunt trata)i ca str'ini % constat' 6e;so"server# Un e$e!plu este Muna;er .azeM Ras5id, care s%a !utat din Bagdad la Ir"il i a tre"uit s' g'seasc' un kurd care s' (ure c' este un o! "un# 2up' aceea a fost suspus unui interogatoriu a!'nun)it de c'tre autorit')ile kurde nainte de a i se acorda un per!is de edere de nu!ai trei luni, pe care este o"ligat s'%l poarte cu el peste tot# Dcest siste! de garantare, sau sponsorizare a devenit regula de "az' n Kurdistanul irakian# 2e partea cealalt', guvernul regional kurd respinge acuza)iile de discri!inare i sus)ine c' aceste !'suri severe sunt necesare pentru a evita riscul aez'rii teroritilor n regiune i desta"ilizarea acesteia# 5ttp0::;;;#adevarul#ro:international:foreign>polic4:Kurdistan% Kosovo> >@@?=,H =#5t!l 1+i!"a kurd' este o li!"a indo%european', ra!ura indo%iranian', vor"it' n regiunea Kurdistan Nara Kurzilor sau /'!*ntul KurzilorP, situat' n !ai !ulte state0 Iran, Irak, 3iria i 8urcia# n cadrul li!"ilor indo%europene, locul li!"ii kurde este n fa!ilia li!"ilor iraniene, ra!ura occidental' a acestora, care cuprinde la r*ndul s'u o !uli!e de alte li!"i cu! ar fi0 li!"a avesta % n care Roroastru NRarat5ustra sau Raradet, ?==%?<< #e#n#P i%a co!pus opera, li!"a pe5levi Nsau !edio%persanaP, li!"a farisi Nli!"a persan' !odern'P, li!"a osetin' vor"it' n &aucazul de 6ord etc# +i!"a kurd' a fost interzis', n diferite perioade, de statele din care face parte Kurdistanul i nca !ai este n unele dintre ele# n Irak, ea a fost declarat', n 1=,<, egal' n drepturi cu li!"a ara"' nu!ai n regiunile locuite de kurzi, i, de ase!enea, s%a "ucurat de aceleai drepturi cu li!"ile popoarelor din Uniunea 3ovietic' n repu"licile sovietice n care se vor"ea# 9eorge 9rigore# 1==,# /oporul kurd U file de istorie# Bucureti0 Interprint Kurdistan este nu!ele unei regiuni geografice i culturale din Brientul Mi(lociu, locuit' cu preponderen)' de kurzi# Kurdistanul acoper' p'r)i largi din estul 8urciei NKurdistanul turcescP, nordul Irakului NKurdistanul irakianP, nord%vestul Iranului NKurdistanul iranianP i p'r)i !ai !ici din Dzer"ai(an NKurdistan U4ezdP, nordul 3iriei i din Dr!enia, n apropierea grani)ei cu 8urcia# Regiunea este deli!itat' apro$i!ativ de !un)ii Ragros i de cul!ile estice ale !un)ilor 8aurus# 2in punct de vedere politic, Kurdistanul irakian este singura regiune kurd' care i%a c*tigat recunoaterea oficial' interna)ional' ca entitate federal' autono!'# Kurzii din Iran sunt de ase!enea recunoscu)i oficial ca !inoritate, dei pe teritoriul iranian nu e$ist' nici o entitate autono!' kurd'# 3uprafa)a apro$i!ativ' locuit' de kurzi este ntre 1= i @= k!#p'tra)i, iar popula)ia kurd' nu!'r' ntre <? i @ de !ilioane de suflete#

2ac' Eprocla!area independen)ei Kosovo a creat un precedentE, vor profita de el i kurzii irakieniT /*n' acu! au folosit "ine oportunit')ile create de nl'turarea opresorului 3adda! 2ac' Eprocla!area independen)ei Kosovo a creat un precedentE, vor profita de el i kurzii irakieniT /*n' acu! au folosit "ine oportunit')ile create de nl'turarea opresorului 3adda! Lussein pentru a%i nt'ri structurile guverna!entale locale i pentru a%i face auzit' vocea c5iar i la Bagdad# /rintr%o politic' di"ace de negocieri dure i datorit' apropierii de 3UD, kurzii irakieni au reuit s'%i asigure o i!portan)' sporit' pe noua scen' politic' irakian' % constat' BB&# /reedintele Irakului este de etnie kurd', partidele kurde fac parte din coali)ia de guvernare, iar regiunea kurd' din nordul Irakului se "ucur' de un nalt grad de autono!ie# 8otui, pro"le!e delicate, at*t ale lor c*t i ale celorlal)i irakieni, r'!*n nerezolvate0 viitorul industriei petroliere irakiene, statutul oraului Kirkuk, "ogat n petrol, "ugetul na)ional al Irakului, pl'tirea salariilor lupt'torilor kurzi pes5!erga# Braul Ir"il, reedin)a 9uvernului Regional kurd, arat' ca o capital' a unui stat n curs de for!are % relateaz' BB&# 3teagul kurd ar"orat de institu)iile pu"lice regionale i paapoartele ta!pilate cu Repu"lica Irak % Regiunea Kurdistan sunt doar c*teva dintre se!nele aspira)iei kurzilor c'tre independen)'# Recent, guvernul regional kurd a negociat pe cont propriu contracte de e$ploatare cu fir!e petroliere interna)ionale, ceea ce a trezit indignarea guvernului irakian# Ministrul irakian pentru petrol a spus c' aceste acorduri nu au fost f'cute pu"lice i c' nici o regiune nu poate se!na contracte de petrol f'r' apro"area autorit')ilor centrale# Dra"ii irakieni, discri!ina)i de kurziT EKurzii i ara"ii tr'iau ca fra)ii n aceast' )ar', dar odat' a(uns la putere 3adda! Lussein a stricat aceast' rela)ie "un', o!or*nd !ul)i kurziE, spune proprietarul unei ceain'rii din Ir"il, a!ena(at' ca un !ic !uzeu al istoriei kurde, citat de BB&# Dcu!, ara"ii irakieni se pl*ng de trata!entul ostil la care sunt supui n zonele n care kurzii sunt !a(oritari# +a Ir"il i n alte orae din Kurdistanul irakian, ara"ii irakieni sunt trata)i ca str'ini % constat' 6e;so"server# Un e$e!plu este Muna;er .azeM Ras5id, care s%a !utat din Bagdad la Ir"il i a tre"uit s' g'seasc' un kurd care s' (ure c' este un o! "un# 2up' aceea a fost suspus unui interogatoriu a!'nun)it de c'tre autorit')ile kurde nainte de a i se acorda un per!is de edere de nu!ai trei luni, pe care este o"ligat s'%l poarte cu el peste tot# Dcest siste! de garantare, sau sponsorizare a devenit regula de "az' n Kurdistanul irakian#

2e partea cealalt', guvernul regional kurd respinge acuza)iile de discri!inare i sus)ine c' aceste !'suri severe sunt necesare pentru a evita riscul aez'rii teroritilor n regiune i desta"ilizarea acesteia# /entru detalii despre aceste su"iecte consulta)i i0 3an .rancisco &5ronicle0 35iites, 3unnis unite to press Kurds over Kirkuk 3everal 35iite and 3unni political factions united 3unda4 to pressure t5e Kurds over control of oil and t5e future of t5e cit4 of Kirkuk, ;5ic5 t5e Kurds ;is5 to anne$ to t5eir self%rule region in t5e nort5 Middle East Bnline0 IraMi Kurds frustrated ;it5 o;n leaders, securit4 forces 3ecurit4 forces in Kurdistan are reportedl4 o"structing atte!pts "4 activists, angered "4 poor services and official corruption, to pressure t5e aut5orities to dissolve parlia!ent and 5old earl4 elections# 85e Lataka4 Move!ent sa4s it 5opes to gat5er a one !illion% signature petition urging t5e Kurdis5 leaders5ip to "ring for;ard t5e ne$t parlia!entar4 poll, ;5ic5 is sc5eduled for late < =# 85e &olu!"us 2ispatc50 Kurdistan puts out ;elco!e !at for Vesterners IraMi Kurdistan isnWt a place t5atWs dra;ing a lot of visitors t5ese da4s# But so!eda4, !a4"e sooner t5an !an4 people !ig5t e$pect, t5e se!i%autono!ous region of nort5ern IraM could "e a pro!ising tourist destination# 5ttp0::;;;#adevarul#ro:international:foreign>polic4:Kurdistan% Kosovo> >@@?=,H =#5t!l Kurdistan N3oran0 XYZ[\]^_, nse!n*nd E/'!*ntul kurzilorE`<a7 antic0 E&ordueneE, vec5i0 EKoordistanE, E&urdistanE, EKurdiaE, i Kurd'0 EKurde;arEP este nu!ele unei regiuni geografice i culturale din Brientul Mi(lociu, locuit' cu preponderen' de kurzi# Kurdistanul cuprinde p'ri largi din estul 8urciei NKurdistanul 8urcescP, nordul Irakului NKurdistanul IrakianP, nord%vestul Iranului NKurdistanul IranianP i p'ri !ai !ici din Dzer"ai(an NKurdistan U4ezdP, nordul 3iriei i din Dr!enia, n apropierea graniei cu 8urcia`@a# Regiunea este deli!itat' apro$i!ativ de !unii Ragros i de cul!ile estice al !unilor 8aurus#`Ha 2in punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurd' care i%a c*tigat recunoaterea oficial' internaional' ca entitate federal' autono!'# Kurzii din Iran sunt de ase!enea recunoscui oficial ca !inoritate, dei pe teritoriul iranian nu e$ist' nicio entitate autono!' kurd'#

&onflict desc5is ntre 8urcia i Kurdistan +iderii kurzi din Irak au intensificat ofensiva politic' idiplo!atic' n vederea consolid'rii prezen)ei entit')ii autono!e kurde la nivel regional i interna)ional# I!pactul politic, econo!ic i !ilitar al unui eventual stat independent kurd n regiunea de nord a Irak%ului provoac' riposta dur' a )'rilor li!itrofe, confruntate cu insurec)ii ar!ate kurde# /rofit*nd de rela)iile privilegiate sta"ilite de conducerea politic' kurd' din Irak cu 3tatele Unite, Marea Britanie, Israel sau alte state occidentale, precu! i rolul i!portant pe care kurzii l ocup' n actualul siste! politic i de securitate din Irak, liderii kurzi din aceast' )ar' i reafir!' inten)iile de spri(inire a popula)iei kurde din 8urcia, Repu"lica Isla!ic' Iran i Repu"lica Dra"' 3irian'# Massoud Barzani, preedintele Regiunii Dutono!e Kurdistan, din nordul Irakului, a declarat, ieri, pentru cotidianul kurd b2ar Dl%La4atc, c' nu va tolera presiunile !ilitare i econo!ice turceti !potriva poporului kurd, resping*nd recentele a!enin)'ri ale pre!ierului turc Recep 8a4ip Erdogan la adresa entit')ii autono!e kurde# Barzani a fost acuzat de autorit')ile turceti c' ba dep'it li!itac prin afir!a)iile sale privind posi"ila consolidare a rela)iilor oficiale dintre kurzii din Irak i etnicii kurzi din 8urcia, ca r'spuns la spri(inul pe care Dnkara l acord' !inorit')ii turk!ene din Irak# /re!ierul turc a precizat c' be$ist' un Irak de 6ord, vecin cu 8urcia, care greete grav n !odul n care se co!port' cu 8urcia, iar aceasta poate avea un pre) foarte ridicatc# /rin folosirea n !od pu"lic a sintag!ei bIrakul de 6ordc, Recep 8a4ip Erdogan a reiterat opozi)ia clar' a Repu"licii 8urcia fa)' de orice for!' de organizare politic' kurd' autono!' sau independent'# .'c*nd referire la posi"ilit')ile reale ale autorit')ilor turce de a se opune consolid'rii statalit')ii kurde, surse din cadrul Mill Isti5"arat 8ekil*ti Nprincipalul serviciu de infor!a)ii al Repu"licii 8urciaP, au declarat, su" protec)ia anoni!atului, c' o parte a actualei conduceri a ar!atei turce au solicitat reluarea incursiunilor ar!ate n nordul Irakului, pentru a co!"ate ac)iunile teroriste kurde# Dceste acuza)ii reciproce au declanat o adev'rat' isterie at*t n 8urcia, c*t i n Regiunea Dutono!' Kurdistan, entitate federal' a Repu"licii Irak, care se "ucur' de i!portante prerogative politice i econo!ice conferite de noua constitu)ie a statului irakian# Me!"rii ai for)elor de securitate kurde, citate de cotidianul bDzad4a Velatc, au su"liniat prezen)a n regiunea kurd' irakian' a unui nu!'r i!portant de cet')eni turci, i!plica)i n ac)iunile politice i !ilitare ale unor grup'ri locale tuk!ene, precu! .rontul 8urk!en Irakian sau Micarea Isla!ic' 8urk!en', cunoscute pentru politica lor anti%kurd'# Dceleai surse au conda!nat finan)area de c'tre 8urcia a for!a)iunilor politice irakiene, cu o agend' politic' kurd', inclusiv !edii ara"e sunnite e$tre!iste apropiate insurgen)ilor irakieni# &onfor! bDzad4a Velatc, Dnkara dore te s' !piedice ncorporarea unor noi teritorii n Regiunea Dutono!' Kurdistan, n !od special a regiunilor cu i!portante resurse petroliere# E$per)i turci, cita)i de b8urkis5 2ail4 6e;sc, au apreciat c' autorit')ile turce

consider' c', prin trecerea oraului Kirkuk n ad!inistra)ia Regiunii Dutono!e Kurdistan, kurzii vor dispune de !i(loace financiare suficiente pentru a%i procla!a independen)a ca stat, ncura(*nd secesionis!ul i!portantei popula)ii kurde din 8urcia# /resiunile autorit')ilor kurde irakiene asupra autorit')ilor centrale de la Bag5dad pentru o")inerea unui statut clar definit n cadrul unei viitoare federa) ii irakiene este, confor! surselor citate de cotidianul bKurdistana Ro(5ilatc, un pas necesar n procesul de o")inere al independen)ei definitive ca stat# Dceste declara)ii ce apar frecvent n !ass%!edia kurd' sunt confir!ate de ac)iunile pu"lice ale liderilor politici kurzi din Irak, 8urcia, Iran i din i!portanta diaspor' irakian' din Bccident, care insist' tot !ai !ult pentru o eventual' i!ple!entare a unui precedent bKosovoc pentru regiunea kurd'# 3pre deose"ire de liderii kurzi ai secolului II, aspira)iile actualei conduceri kurde "eneficiaz' de un i!portant spri(in din partea co!unit')ii interna)ionale, n !od special al 3UD, precu! i de structuri politice, econo!ice i !ilitare proprii Npes5!argaP, e$tre! de via"ile# /rin vocea lui Oalal 8ala"ani, actualul preedinte al Irak%ului, i a altor lideri politici, !a(oritatea provenind din cadrul co!unit')ii kurde irakiene, popula)ia kurd' "eneficiaz' de o entitate statal' proprie via"il' pentru pri!a dat' n peste ? de ani# n ciuda faptului c' are peste @? de !ilioane de !e!"ri, i o vec5i!e de c*teva !ilenii n regiune, etnosul kurd este considerat drept cel !ai nu!eros popor al lu!ii ce nu dispune de un stat na)ional propriu# .olosit ca for)' de oc n conflictele regionale dintre !arile puteri, precu! I!periul Bto!an, I!periul darist i Marea Britanie, teritoriul locuit de popula)ia kurd' este !p'r)it ntre Iran, 8urcia, 3iria, Irak, Dr!enia i Dzer"aid(an, fiind supus unui proces continuu de asi!ilare for)at'# Refuzul autorit')ilor de la Dnkara, 2a!asc sau 8e5eran de a accepta revendic'rile politice i culturale kurde a condus la apari)ia feno!enului terorist kurd, feno!en ce a afectat I Ro!*nia# Brganiza)ii precu! /artidul Muncitorilor din Kurdistan N/KKP ori Kadek i Kongra%9el, apropiate /KK, conduc n continuare o ca!panie de g5eril' !potriva autorit')ilor turce, soldat' cu !ii de !or)i# /osi"ilitatea apari)iei unui stat independent kurd n regiunea din nordul Irakului va aduce un ec5ili"ru necesar regiunii Brientului Mi(lociu, r'spunz*nd unor necesit')I vitale politice i de securitate pentru popula)ia kurd'# 5ttp0::;;;#atac%online#ro:1 % H% < ,:&onflict%desc5is%intre%8urcia%si%Kurdistan#5t!l

Motto0 c3ingurii notri prieteni sunt !un)ii1 Naforis! kurdP# 68R%B E6UMERDRE /RIMDRe, cu caracter !ai degra"' didactic i evident contesta"il' toc!ai datorit' nerigurozit')ii ei asu!ate, factorii de geostress care caracterizeaz' regiunea Brientului Mi(lociu ar putea fi sc5e!atiza)i aleator ca i!portan)' astfel0 1#P penetrarea i acoperirea !arcat' a co!ple$ului regional de securitate de c'tre !arile puteri e$traregionale7 <#P isla!izarea Nn accep)iunea larg' a ter!enului, i nu cea restr*ns' de funda!entalis! isla!ic !ilitantistP7 @#P pro"le!a resurselor naturale U petrol, ap' i gaze naturale7 H#P pro"le!a kurd'7 ?#P pro"le!a refugia)ilor palestinieni7 F#P Israelul i rela)iile sale cu statele din regiune7 ,#P nar!area conven)ional'7 A#P progra!ele unor state de dezvoltare a ar!elor de distrugere n !as' U Israelul i Iranul7 =#P deficitul du"lu de !odernizare i de!ocratizare7 1 #P insta"ilitatea asociat' fazei ti!purii de nation%"uilding care caracterizeaz' !a(oritatea statelor regionale `1a# n setul celor zece, factorul grupului popula)ional kurd este evident greu de ierar5izat n i!portan)a sa, dar, n !od cert, el r'!*ne n continuare i n "un' !'sur' parado$al o pro"le!' recurent' n dina!ica securit')ii regionale# .recvent supranu!i)i ccea !ai !are na)iune din lu!e f'r' stat1, kurzii populeaz' n nu!'r de apro$i!ativ @ de !ilioane zona de confluen)' dintre Dnatolia, /eninsula Dra"' i &aucaz, pe suprafa)a relativ contigu' a ceea ce a fost Kurdistanul istoric0 apro$i!ativ 1F !ilioane n sud%estul 8urciei, A !ilioane n nordul%estul Iranului, H !ilioane n nordul Irakului, @? # n enclave co!pacte n nord%estul 3iriei i alte peste < # dispersa)i n Dr!enia i Dzer"ai(an# 3uprafa)a de cca# <@ # !ile< acceptat' cvasiunani! de c'tre kurzi ca reprezent*nd teritoriul str'!oesc r'!*ne actual!ente divizat' ntre 8urcia NH@-P, Iran N@1-P, Irak N1A-P, 3iria NF-P, Dr!enia i Dzer"aid(an N<-P# Istoric Istoric, dup' aezarea lor n regiune n ur!' cu circa 1? de ani, n cadrul devast'rii de c'tre trupele oto!ane n secolele ICI%ICIII a teritoriului Kurdistanului istoric, !ul)i kurzi sunt deporta)i din regiune n teritoriile periferice ale I!periului Bto!an# Dpoi, dup' sta"ilirea n 1,? a !arelui regat kurd Rand, acesta cade n 1AF, su" st'p*nire oto!an'# nvins' n pri!ul r'z"oi !ondial de partea /uterilor &entrale, 8urcia se!neaz' n 1=< tratatul de pace de la 3fvres, care prevede ca popula)iei kurde s' i se acorde cautono!ie local'1# n paralel, n Dzer"ai(an autorit')ile sovietice nfiin)eaz' n 1=< provincia autono!' cKurdistanul Rou1 desfiin)at' nou' ani !ai t*rziu# 8urcia, victorioas' n r'z"oiul cu 9recia N1=1=%1=<<P, o")ine revizuirea clauzelor 8ratatului de la 3fvres, iar noul 8ratat de pace de la +ausanne, din 1=<@, !parte teritoriile locuite de kurzi ntre 8urcia, 3iria i Irak#2up' procla!area repu"licii turce de c'tre Mustafa Ke!al n octo!"rie 1=<@, legisla)ia noului stat nu recunoate kurzii ca !inoritate, iar pe fondul a nu!eroase revolte repri!ate violent, Kurdistanul turc este declarat czon' !ilitar'1, accesul str'inilor n zon' fiind interzis din !otive de securitate U interdic)ie !en)inut' p*n' n 1=F?#

Dl doilea r'z"oi !ondial nu a adus nici el !ult dorita autono!ie pentru kurzi nici n 8urcia sau Irak, nici n nou creatul stat sirian, iar ntreaga perioad' post"elic' este punctat' de revolte ale kurzilor, alternative iar uneori si!ultan prin contagiune, n 8urcia, Irak i Iran# 3ingura for!' de autono!ie din pri!ele decenii post"elice o reprezint' nfiin)area n 1=H? de c'tre kurzi a repu"licii Ma5a"ad n zona din Iran ocupat' de trupele sovietice, care a fiin)at ns' doar un an, p*n' c*nd teritoriul a reintrat n posesia Iranului# n acelai ti!p, n statul vecin Irak, revolta kurzilor condui de Mustafa Barzani a fost n'"uit' violent, cca# 1 # kurzi refugiindu%se la acea vre!e n Iran# n 8urcia, dup' o a!eliorare relativ' su" guvernarea dintre 1=? %1=F a /artidului 2e!ocrat, situa)ia kurzilor s%a deteriorat sever dup' pr'"uirea n 1=?A a /actului de la Ba5gdad N!o!ent al redenu!irii sale n for!a &E68BP, ai c'rui !e!"ri 8urcia, Iran i Irak aveau pro"a"il ca unic o"iectiv co!un feza"il evitarea cre'rii unui stat kurd# 2oi ani !ai t*rziu, c*nd n Irak avea loc o nou' revolt' kurd', generalul turc &e!al 9grsel, devenit eful statului, avertiza pu"lic c' cdac' turcii din !un)i nu%i )in gura, ar!ata nu va ezita s' le ngroape oraele i satele n "o!"e# Ei i )ara lor vor fi neca)i ntr%o "aie de s*nge1`<a# Ulterior, nfiin)area /KK`@a n 8urcia n 1=,H conse!neaz' de"utul insurgen)ei de notorietate din sud%estul Dnatoliei, soldate dup' diferite esti!'ri, cu @ #%H # victi!e# n Irak, un nou val de revolte n anii hA este repri!at violent n cadrul opera)iunii cDnfal1, n care trupele guverna!entale au f'cut uz inclusiv de rac5ete i "o!"e cu napal!, iar dup' nc5eierea N1=AAP opera)iunilor trupelor irakiene asupra kurzilor irakieni n perioada de sf*rit a r'z"oiului irano%irakian, nu!eroi !ilitan)i /KK s%au refugiat din 8urcia n nordul Irakului, unde i%au organizat "aze de antrena!ent i au cu!p'rat ar!a!entul capturat de !ilitan)ii kurzi locali de la trupele lui 3adda! Lussein# Dpoi, n !artie 1==1, n conte$tul R'z"oiului din 9olf, kurzii din Irak organizeaz' o nou' ca!panie !ilitar' !potriva regi!ului lui 3adda! Lussein, ns' trupele guverna!entale lanseaz' o contraofensiv' devastatoare n ur!a c'reia 1 !ilion de kurzi se refugiaz' n Iran, iar alte H? #%? # se ndreapt' spre 8urcia# ntruc*t guvernul de la Dnkara, de tea!a desta"iliz'rii situa)iei interne, nu accept' un influ$ !asiv, cei din ur!' r'!*n n !a(oritatea lor e$pui n !un)i, iar trupele lui 3adda!, foa!ea i frigul provoac' n (ur de 1 !or)i pe zi# Ulterior r'z"oiului, ali!ent*nd !ai !ult sau !ai pu)in politicile anti%regi! ale grupurilor kurd i ara" iit, B6U a decis dup' r'z"oi crearea n nordul Irakului a unei czone kurde de securitate1, n care survolurile aeriene erau interzise, iar kurzii ar fi ur!at s' "eneficieze de un grad sporit de autono!ie# n paralel, li"eralizarea politic' a regi!ului din 8urcia condi)ionat' !ai ales de condi)iile asociate desc5iderii negocierilor de aderare la UE Ndecizie adoptat' final!ente n dece!"rie < HP a adus cu sine recunoaterea kurzilor ca !inoritate i acordarea acestora de drepturi civile i li"ert')i politice, situa)ia a!elior*ndu%se n special dup' decapitarea /KK prin arestarea liderului D"dulla5 ijalan n 1=== i transfor!area organiza)iei de g5eril' /KK !ai nt*i n KD2EK Nc&ongresul +i"ert')ii i 2e!ocra)iei /oporului1P n < < i Kongra 9el NK2KP la sf*ritul lui < @, !preun' cu co!unicarea anga(a!entului de a renun)a la di!ensiunea sa !ilitarizat'#

n Irak, r'sturnarea regi!ului lui Lussein n < @ a produs o sc5i!"are din te!elii a siste!ului politic, cu acordarea de drepturi ntr%un stil apropiat celui occidental kurzilor# Mai !ult c5iar U fapt de nei!aginat cu c*)iva ani n ur!' U actualul preedinte irakian Oalal 8ala"ani este kurd, iar n consecin)a ulti!elor alegeri legislative din dece!"rie < ?, for!a)iunile politice kurde vor participa la guvernare n coali)ie cu Dlian)a Unit' a ii)ilor# Kurzii ca pro"le!' de securitate n Brientul Mi(lociu n ciuda de!ocratiz'rii trata!entului de!ocratic din aceste dou' state, i dei ocup' o i!portan)' !inor' n a"ord'rile i perspectivele de securitate ur!'rite de%a lungul studiului nostru, kurzii reprezint' n continuare una din cele !ai i!portante pro"le!e de securitate at*t pentru regiunea Brientului Mi(lociu, c*t i pentru statele cu !inorit')i kurde n particular# Macrogrupul kurd este sursa unor !ultipli factori de geostress, care afecteaz' practic toate sectoarele de securitate ale statelor i!plicate0 a#P !ilitar U prin separatis!ul care a!enin)' integritatea teritorial' a statelor7 "#P politic U fiind a!enin)at' sta"ilitatea ntregului siste! politic ale fiec'rui stat, precu! i a setului ideologic care legiti!eaz' un status%Muo care priveaz' kurzii de drepturi egale cu cele ale !a(orit')ii7 c#P econo!ic U prin i!plica)iile celorlalte sectoare, dar i prin costurile de pild' de A,< !ld# U32 anual suportate de Dnkara n ti!pul insurec)iei kurde i prin disparit')ile socio% econo!ice dintre provinciile kurde i restul )'rii n 8urcia7 d#P societal U a!enin)at' fiind ccapacitatea unei societ')i de a%i !en)ine esen)a caracterului s'u n condi)iile varia"ile ale unor a!enin)'ri posi"ile sau actuale1, prin cele trei !ecanis!e clasice U !igra)ia Ne$# regi!urile turc i fost irakian au deportat:evacuat:cauzat e!igrarea a c*teva !ilioane de kurzi, co!peti)ia pe vertical' Nsporirea distinctivit')ii etnice a grupului !inoritar i radicalizarea revendic'rilor sale na)ionaliste p*n' la solicitarea independen)ei deplineP i co!peti)ia pe vertical' Nntr%un efect cde do!ino1, inspirat de teoria ccontagiunii1, al i!portului de insta"ilitatea din direc)ia cona)ionalilor kurzi din statele nvecinate7 e#P `c5iara ecologic U recognosci"il de pild' n atentatul co!is de /KK la sf*ritul anului 1==?, l*ng' 2i4ar"akir, la doar c*)iva kilo!etri de oleoductul B8&, sau n posi"ilitatea ocuren)ei unor catastrofe de tip ecologic legate de cele < de "ara(e de pe 8igru i Eufrat Ncare izvor'sc n Kurdistanul turc i sunt principala surs' de aprovizionare 5idric' a 3iriei i IrakuluiP#&*t privete factorii care a!plific' e$ponen)ial i!portan)a geostrategic' i de securitate a !inorit')ilor kurde din statele Brientului Mi(lociu, acetia ar putea fi rezu!a)i sintetic la0 !'ri!ea popula)ional' Nal patrulea grup regional dup' !'ri!ea sa de @ !ilioanede unde i cvasiunani!itatea consider'rii lor ca fiind ccea !ai !are na)iune f'r' stat1P i a suprafe)ei ocupate Ncirca <@ # !ile<P7 ponderea se!nificativ' a !inorit')ilor kurde n ansa!"lul popula)iilor statelor0 < %<?- n 8urcia, < %<A- n Irak, A%1 - n Iran i ,%=- n 3iria7 configura)ia geopolitic' cu totul particular' a !acrogrupului popula)ional kurd U contiguu spa)ial, dar frag!entat geopolitic n ase state vecine din Brientul Mi(lociu e$ca !acrogrupului7 localizarea geostrategic' e$cep)ional' U la intersec)ia a nu!eroase a$e de for)' geostrategic', rute energetice i de transport, totul ntr%o regiune de nalt' conflictualitate, la frontiera 6D8B cu Iran, Irak i 3iria i, !ai !ult, faptul c' cele trei state plus 8urcia sunt varia"ile%c5eie n ecua)ia regional' de securitate#

.'c*nd tri!itere o idee larg acceptat' n literatura de specialitate, aceea c' n zonele n care leg'turile etnice trec dincolo de grani)e, pro"le!ele do!estice nu pot fi separate de rela)iile dintre state1, pro"le!a kurd' este una de preocupare pentru strategii statelor din regiune i cei din afara ei deopotriv' i una care co!plic' e$tre! de !ult orice calcule de securitate n regiune, cu at*t !ai !ult cu c*t kurzii au fost frecvent instru!entaliza)i prin ali!entarea separatis!ului lor n statele vecine, n scopul atingerii unor o"iective politice e$terne i de securitate# M'rturiile n acest sens a"und'# Iranul de pild' a su"ven)ionat n anii h= insurgen)a /KK n 8urcia, la fel cu! 3iria a g'zduit n ta"ere de antrena!ent !ilitan)i /KK# 3i!ilar, Irakul a spri(init din u!"r' revolta din anii hF a kurzilor din Iran, precu! s%a nt*!plat n sens invers n r'z"oiul irano%irakian# 2e%a lungul anilor h= , preval*ndu%se de prevederile acordului de securitate turco%irakian din 1=A@ `Ha, for)ele turce de securitate organizau periodic incursiuni n nordul Irakului cu scopul de a distruge re)eaua local' a /KK# Dpoi, n perspectiva pro$i!' la !o!entul respectiv a unei noi interven)ii !ilitare a!ericane n Irak, pro"le!a kurd' a a(uns din nou pe agenda rela)iilor turco%a!ericane7 i!ediat dup' alegerile legislative din 8urcia de la @ noie!"rie < <, lideri ai .or)elor Dr!ate 8urce s%au deplasat n 3UD, pentru a discuta despre i!inentul atac asupra Irakului# Elocvent pentru i!portan)a kurzilor ca pro"le!' pe agenda de securitate a statelor din regiune, trei din cele cinci puncte%condi)ii Nde participare a 8urciei la coali)ie i de punere la dispozi)ie a "azelor sale de la IncirlikP prezentate de reprezentan)ii turci generalilor a!ericani .ranks i Ralston f'ceau referire la kurzi0 1#P ar!ata turc' va interveni ntr%un eventual stat kurd7 <#P kurzilor s' nu li se per!it' preluarea controlului asupra oraelor Mosul i Kirkuk7 @#P s' fie prent*!pinate pro"a"ilele pierderi econo!ice ale 8urciei, iar datoria sa de H !iliarde U32 c'tre 3UD s' fie tears'7 H#P regi!ul care i va succeda lui 3adda! Lussein s' "eneficieze e o sus)inere interna)ional' real'7 ?#P 3UD s' nu se foloseasc' de g5erilele kurde /es5!erga n ncercarea de a%l r'sturna de la putere pe liderul irakian# &o!ple$itatea acestor factori intercondi)iona)i de geostress asocia)i pro"le!ei kurde e$plic' par)ial de ce ulti!ele decenii nu au conse!nat vreo ncercare e$tern' veridic', a!pl', coerent' i e$clusiv' ca o"iect de solu)ionare a situa)iei kurzilor din Brientul Mi(lociu# Motivele pentru care cel pu)in p*n' la ora actual' nu s%a intervenit direct din e$terior n conflictele n care au fost angrena)i kurzi, iar interven)iile indirecte au fost la r*ndul lor e$tre! de reduse nu!eric i ca i!portan)' sunt n !od posi"il trei, fiecare corespunz'tor unui anu!it nivel cauzal0 siste!ic, su"siste!ic nonregional i respectiv su"siste!ic regional# +a nivel siste!ic, a! putea invoca e$isten)a unor cdefecte structurale n cooperarea interna)ional'1 cu!ulate cu Ni eventual c5iar cauzate deP a"sen)a unei dorin)e autentice generale la nivel interna)ional de a preveni conflictele# +a nivel su"siste!ic nonregional, se cuvine a!intit faptul c' 8urcia este !e!"r' 6D8B, iar 3UD de)ine "aze !ilitare inclusiv n Kurdistanul turc Nca i IsraelulGP, foarte aproape de frontiera cu statele ostile Irak Np*n' n < @P, Iran i 3iria# Ulti!ele dou' interpretate fiind n continuare ca o a!enin)are de c'tre 3UD, iar 8urcia ipostaziat' fiind ca o contrapondere la funda!entalis!ul iranian n &aucaz i Dsia &entral' i la secularis!ul radical de st*nga

al 3iriei, a invoca oficial a"uzurile din Kurdistan nu ar fi cel !ai indicat lucru din punct de vedere strategic# n sf*rit, la nivel regional, n opinia lui &5ai! Kauf!ann, csecuritatea real' pentru kurzi ar putea necesita divizarea 8urciei i c5iar a Irakului U o sarcin' pe care nici un actor nu este dispus s' o preia1# Iar !otivele sunt lesne de intuit0 un Kurdistan unificat ad!inistr*nd singur uriaele rezeve de petrol de l*ng' Mosul i Kirkuk, cu o suprafa)' c*t a 8urciei i cu a patra popula)ie ca nu!'r din regiune, aceasta ne!aivor"ind de pozi)ia sa geografic' de e$cep)ie din punct de vedere strategic nu este "inen)eles pri!ul vecin pe care i l%ar dori vreunul din regi!urile de la Dnkara, 8e5eran, Bag5dad sau 2a!asc# n sf*rit, dez!e!"rarea Irakului prin satisfacerea eventualelor preten)ii de independen)' ale kurzilor irakieni ar pertur"a "alan)a regional' de putere dintre Iran i 8urcia n favoarea pri!eia, un secenariu la r*ndul s'u dezagreat de !a(oritatea statelor din regiune i cvasitotalitatea celor din afara ei# k 6ote0 `1a Dccentu'!, enu!erarea de !ai sus nu este n nici un caz o ta$ono!ie infaili"il', ci un si!plu punct de pornire n analiza n !od separat a unor pro"le!e punctuale de securitate# +ista n sine ad!ite deopotriv' !ultiple restr*ngeri i varii e$inderi, iar cele 1 puncte nu sunt nici e$5austive, i nici reciproc e$clusive, altfel! spus, nu respect' clasicele criterii aristotelice ale unei clasific'ri# Bun'oar', punctul 1 acoper' ntr%o !'sur' !ai !are sau !ai !ic' toate celelalte =0 isla!izarea accentuat' din ulti!ele decenii ad!ite o interpretare ca reac)ie opus' la penetrarea interesat' a &R3 de c'tre 3UD Ni UR33 n ti!pul R'z"oiului ReceP i este cel pu)in facilitat' de deficitul de !odernizare i de!ocratizare7 unul din interesele !a(ore ale 3UD n regiune vizeaz' toc!ai punctul @P, recte aprovizionarea cu petrol i gaze naturale7 acordul tacit dintre 3UD i 8urcia e$plic' ntr%o "un' !'sur' eecurile repetatelor tentative de creare a unui stat kurd NH#PP7 consensul dintre occidentali i sovietici a contri"uit se!nificativ la crearea statului Israel i n su"sidiar la e$odul palestinian n valuri7 principalele surse ale nar!'rii statelor Brientului Mi(lociu sunt 3UD i Rusia ca !ari puteri, la fel cu! a!"ele au contri"uit la ini)ierea progra!elor de dezvoltare a ar!elor DB&7 n sf*rit, colonizarea de odinioar' a deter!inat n !od direct actuala pro"le!' a unui nation%"uilding incipient n regiune# Iar n sens opus, enu!erarea ar putea fi co!pletat' cu varii ele!ente precu! trata!entul fe!eilor Nenu!erat ca unul din cele trei deficite ale regiunii de Dra" Lu!an 2evelop!ent Report i preluat ca atare de proponen)ii ini)iativei 9reater Middle East din < HP, interrela)ionarea dintre "locurile sunit i iit, pro"le!a iranian' n ansa!"lul s'u, toate ns' din nou cone$e altor factori, precu! cei 1 !en)iona)i# `<a Dpud 9erard &5aliand, ed# /eople ;it5out a &ountr40 85e Kurds and Kudistan Ned#a <%a, 6e; Jork0 Blive Branc5 /ress, 1==@P, p# F?# c8urci !unteni1 este alternativa uzitat' oficial pentru a denu!i kurzii nerecunoscu)i ca !inoritate de c'tre Dnkara p*n' n anii h= # Ilustrativ, ntre 1=F i 1=A , pro"le!a kurzilor, dei reprezint' 1:? din popula)ia 8urciei, a fost !en)ionat' pu"lic o singur' dat'# `@a Dcroni!ul de la /arti4a Karkeran Kurdistan, n traducere c/artidul Muncitorilor din Kurdistan1# `Ha &are per!itea for)elor ar!ate turce p'trunderea pe o distan)' de p*n' la 1? !ile n interiorul teritoriului irakian n ur!'rirea !ilitan)ilor /KK#

2upa principiul dez"ina si do!ina, puterile invingatoare in pri!ul raz"oi !ondial nu au creat un stat curd, ci i%au i!prastiat in toate entitatile statale aparute pe ruinele I!periului Bto!an# 5ttp0::ro#alter!edia#info:politica:ii%!ai%a!intete%cineva%de%kurzi%k%u%r%z% i>@H,F#5t!l +ipsa de apa in Irak produce tensiuni in provincia !ultietnica Kirkuk

+ipsa de apa in Irak produce tensiuni in provincia !ultietnica Kirkuk, unde fer!ierii ara"i suniti, acuza regiunea Kurdistan de ruinarea lor prin inc5iderea valvelor "ara(ului 2ukan, in perioada de iarna# Dra"ii acuza kurdistanul ca furnizeaza prea !ulta apa in perioada iunie%octo!"rie si dupa octo!"rie nu este apa suficienta nici pentru "aut, dara pentru irigatii# &onfor! datelor B6U , provincia Kirkuk, unde locuiesc kurzi, ara"i si turk!eni, are o populatie de = # oa!eni din care @1- locuiesc la sate, F1,#,H de acrii de sol cu rezerve petroliere si 1F- din populatie este anga(ata in agricultura# Recoltele de iarna sunt in special grau, poru!"# Este solicitata o interventie i!ediata a guvernului central irakian pentru ca kurzii sa dea suficienta cantitate de apa pentru irigatii si astfel sa fie detensionata situatia# Dra"ii din zona acuza kurzii ca nu dau suficienta apa pentru a%i forta sa paraseasca zona agricola# Realitatea este ca este o lipsa de apa in zona datorita scaderii cantitatii de ploi si i!plicit si nivelul lacului de acu!ulare este redus# Kirkukul pri!este @ M@ de apa pe secunda in loc de ,? cat ar fi necesa N3ursa 0 +BBK+EI citata de reprezentantul ME&MD la 8unisP# 5ttp0::;;;#dce#gov#ro:Materiale -< site:docu!entare:Irak< 11:BI@,F#5t! Dvia)ia turc' a "o!"ardat luni !ai !ulte pozi)ii ale re"elilor kurzi din cadrul /artidului Muncitorilor din Kurdistan N/KKP, n nordul Irakului, relateaz' postul de televiziune de tiri 68C# /ostul 68C citeaz' site%ul Uniunii /atriotice din Kurdistan NU/KP, a preedintelui irakian Oalal 8ala"ani# &ele ase avioane de lupt' care au participat la opera)iuni au vizat pozi)ii ale /KK, o organiza)ie ar!at' kurd' din 8urcia, situate n zona Rap%K5akurk, n regiunea autono!' kurd' din nordul Irakului# Kurdistan U regiune culturala si geografica din Br#Mi(lociu, locuita cu preponderenta de kurzi# Kurdistanul ocupa parti largi din E 8urcieiNKurdistanul turcescP, nordul Irakului, 6C Iranului , si parti !ai !ici din Dzer"aid(an, 6 3iriei si din Dr!enia, in apropierea granitei cu 8urcia# Regiunea este deli!itata apro$ de M%tii Ragros si de cul!ile estice ale Muntilor 8aurus# 2pdv politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurda care si%a castigat recunoasterea oficialainternationala ca entitate federala autono!a

Kurzii iranieni sunt de ase!enea recunoscuti ca !inoritate, desi pe teritoriul iranian nu e$ista nici o entitate autono!a kurda# 5ttp0::;;;#sidro#ro:drapele%si%fanioane:<A@% drapel%steag%fanion%kurdistan#5t!l 9uvernul regional kurd este i!plicat n contra"and', nepotis! i corup)ie !asive, n confor!itate cu o cifr' senior opozi)ie kurde# +atif Mustafa din +ista kurde &5ange E, cel !ai puternic partid de opozi)ie kurde din regiune, a declarat posturile pu"lice i de guvern au fost )inu)i nu!ai n regiune de c'tre rudele i acoli)ii p'r)ilor kurde la putere# +ista 3c5i!"area are <? de deputa)i n parla!entul kurd' 111 de !e!"ri# 9uvernul regional este do!inat de /artidul 2e!ocrat din Kurdistan NK2/P din Massoud Barzani, capul din regiune, i Uniunea /atriotic' din Kurdistan N/UKP de Oalal 8ala"ani, preedinte irakian# +ista 3c5i!"area a s!uls de control al oraului kurd' 3ulai!ani4a din /UK lui# Regiunea se!i%independent kurd co!pune din trei provincii0 Dr"il, 3ulai!ani4a i 2a5ouk# E6u este contra"and' de ulei care se realizeaz' prin inter!ediul petrolierelor cu statele vecine,E a declarat Mustafa Dzza!an# E.inancial corup)iei este r'sp*ndit n regiunea kurd'# 2ovada este faptul c' "ugetul general nu a fost prezentat /arla!entului n ulti!ii ani# 6i!eni nu tie cu! Npu"licP, "anii sunt c5eltuiti E, a ad'ugat el# Mustafa a spus partidele de guvern'!*nt kurd' Epo!an' la pozi)ii i!portante n func)ie de loialitatea de partid i nu a eficien)ei profesionale, !otivul care a condus la corup)ie ad!inistrative i financiare#E El a acuzat /UK i K2/ de creterea sloganuri i i!ple!entare a politicilor punerea loialitatea de partid !ai sus loialitatea fa)' de stat# E/entru aceste !otive, guvernul NkurdP regionale, nu este de!ocraticE, a ad'ugat el# +ista 3c5i!"area spune c' dorete transparen)' total' n regiunea kurd' n cazul n care, sus)ine aceasta, de corupere este c5iar !ai r'u dec*t n lu< "lu< "zonele centrale i de sud a Irakului# 9uvernul regional neag' acuza)iile lui Mustafa, declar*nd c' nu are nici o dovad' care s' le dovedeasc'# E3iste! de!ocratic n regiunea kurd' per!ite li"ertatea de e$pri!are# Druncandu de acuza)ii tre"uie s' fie nso)ite de dovezi E, a declarat Mu5sen 3aadoun, un lider al Dlian)ei /UK%K2/# 5ttp0::;;;#azza!an#co!:englis5:inde$### ?% = ll kurd#5t!

Kurdistanul este o regiune "ogat' i, relativ linitit'# 8otui, nu tre"uie uitat c' @ de !ilioane de oa!eni, din acea zon', nu au dar'G E un fel dem Lar%&ovG 9lu!esc, desigur, ns' regiunea nu este scutit', din aceast' perspectiv', de fr'!nt'ri, care sunt tot !ai aproape de regiune, 3iria avnd ceva pro"le!e cu badep)ii de!ocra)iei n Brient1# 2e aceea !%a interesat infor!a)ia potrivit c'reia Ro!*nia desc5ide un consulat la Er"il, n ini!a Kurdistanului iraMian# Ministrul ro!*n de E$terne, 8eodor Baconsc5i, a anun)at c' MDE are solicit'ri pentru desc5iderea unui consulat la Er"il, n Kurdistanul iraMian, infor!eaz' ziare#co!# Biroul Er"il gestioneaz' activitatea consular' desf'urat' de D!"asada Ro!*niei n rela)ia cu cet')enii ro!*ni care solicit' asisten)' i protec)ie consular', cu cet')enii str'ini care solicit' eli"erarea de vize de intrare n Ro!*nia i cu autorit')ile locale din IraM# Biroul Er"il func)ioneaz' cu o sc5e!' de personal redus'0 %un diplo!at cu atri"u)ii consulare % !e!"ru al personalului diplo!atic al Ro!*niei acreditat la D!"asada Ro!*niei la Bagdad7 %func)ionari consulari % personal nelucr'tor din cadrul D!"asadei Ro!*niei la Bagdad i:sau personal selectionat de pe plan local# /ersonalul diplo!atic i nediplo!atic care deservete Biroul Er"il al 3ec)iei consulare a D!"asadei Ro!*niei la Bagdad este selec)ionat din cadrul personalului !isiunii diplo!atice i este dese!nat prin dispozi)ia efului !isiunii diplo!atice a Ro!*niei la Bagdad, cu avizul o"ligatoriu al 2eparta!entului consular i al 2eparta!entului resurse u!ane din cadrul Ministerului Dfacerilor E$terne# Seful diplo!a)iei ro!*ne a precizat c' a pri!it se!ne de interes din partea oa!enilor de afaceri ro!*ni fa)' de desc5iderea unui consulat n oraul Er"il, al patrulea ca !'ri!e din IraM# &o!pania ro!*neasc' 2elta D&M a ctigat un contract n IraM pentru e$ecu)ia unui tronson din autostrada Er"il%Ko4a, cu o lungi!e de < ,F k!, valoarea lucr'rilor fiind de FF,, !ilioane de dolari, a declarat .lorea 2iaconu, proprietarul i preedintele 2elta, citat de Mediafa$# +ucr'rile vor dura < ani# &o!pania, nfiin)at' n 1==@, este specializat' n construc)ia i repararea dru!urilor, printre lucr'rile realizate fiind rea"ilitarea siste!ului rutier de pe !ai !ulte str'zi din Bucureti, precu! i !odernizarea unor dru!uri (ude)ene i na)ionale# B alt' infor!a)ie ne duce la &o!pania de construc)ii Ro!strade, una dintre cele !ai !ari fir!e de profil din Ro!*nia, care va construi un tronson de autostrad', n IraM, n lungi!e de @? de kilo!etri# En aceast' parte sigur' a IraMului intr' n "ugetul local 1, !iliarde de dolari anual f'r' ca cineva s' fac' !ari eforturi, i se fac investi)ii# Dr putea, fir!ele ro!*neti, s' participe la astfel de proiecteE, a declarat Baconsc5i# 3punea! c' situa)ia etno%politic' r'!ne fluid', cu toate c' preedintele IraMului este kurdG E ca i cu! Marko Bela ar deveni preedinte al Ro!*niei# /recedentul european e$ist'0 3arkoz4 de 6ag4 BocsaG /rin < H, dac' !ai )in eu "ine !inte, ntre &r'ciun i Revelion, cnd toat' lu!ea era ocupat' cu 3anta &laus, kurzii din IraM au depus la B6U docu!entele necesare recunoaterii ca statG Un deziderat !ai vec5i al acestui poporG Kurzii nu!'r' circa @ de !ilioane de cet')eni !p'r)i)i ca E!inoritariE ntre patru )'ri0 8urcia, Iran, IraM i 3iria# E8ratatul de la 3evresE, din 1=< , la articolul F@ % anulat ns' % f'cea referire la o Eautoguvernare local'E, n teritoriile En care kurzii for!au !a(oritateaE# B 5art' a Kurdistanului, prezentat' la 3evres, de delega)ia kurd', e$tindea aceast' zon' de EautoguvernareE de la Mediterana pn' n 9olfG &eea ce era a"solut inacceta"il nu nu!ai pentru !arile puteri ale acelui !o!ent % .ran)a i Marea Britanie % dar i pentru alte )'ri din zon', aa cu! erau 8urcia sau 3iria#8rei ani !ai trziu, !arile puteri au renun)at la EautoguvernareaE kurd'G

Kurdistanul a !ai avut cantecedente1 de independen)', n istorie# n !ai 1=1=, Seicul Ma5!ud Barzan(i a cucerit oraul 3uli!ania i regiunea adiacent', autoprocla!ndu%se E5u!kudarE NregeP al EKurdistanuluiE# Regatul s'u a supravie)uit nu!ai dou' luni, fiind rapid desfiin)at de interven)ia trupelor "ritanice# +a 1H septe!"rie 1=<<, ns', Marea Britanie l%a recunoscut drept pri!ul rege al Kurdistanului, su" !andat "ritanic# Dpoi, n 1=<@, guvernul de la +ondra le%a acordat kurzilor autono!ia# 2in 1=<1, IraMul devenise o !onar5ie, su" conducerea Regelui .aisal I Nfostul ca!arad de ar!e al legendarului +a;rence al Dra"ieiP# Revoltele kurde nu au ncetat ns'# &el de%al doilea r'z"oi !ondial !odific' din nou ec5ili"rul geo%strategic# n nord%vest apare % su" tutel' i cu asisten)' sovietic' % ERepu"lica Ma5a"adE, la << ianuarie 1=HF# D"andonat de sovietici, ns', Ma5a"adul s%a dizolvat un an !ai trziu N1=H,P# 2up' ani de lupte sngeroase fratricide, ntre cei doi lideri i!portan)i, Barzani i 8ala"ani, n !artie 1=, , este se!nat un acord istoric, pe patru ani, prin care Bagdadul acord' autono!ie kurzilor, precu! i dreptul de a%i alege dintre ei guvernatorul# n zona autono!' kurd', li!"a kurzilor devenea li!"a oficial', al'turi de ara"'# Cicepreedinte al IraMului ur!a s' fie nu!it un kurd, iar unit')ile de !ercenari ale lui 8ala"ani ur!au s' fie desfiin)ate# 3%a decis crearea a trei EguvernorateE % 2o5uk, Er"il i 3uli!ania % care ur!au s' se "ucure de autono!ie l'rgit'# Ronei Kirkuk, foarte "ogat' n petrol, nu i se acord' autono!ia, dat fiind e$isten)a a nu!eroase Esectoare etniceE % printre care foarte !ul)i Enon%kurziE, aa cu! era popula)ia turk!en', dar pri!ete cstatut special1# n iulie < ?, Mulla5 Bak5ti4ar % !e!"ru al Uniunii /atriotice din Kurdistan % a prezentat o 5art' a EMarelui KurdistanE# Larta din < ? include0 Mossul, 8all Dfar Ncare cuprinde doar ?- kurzi i ,?turk!eniP, 3ind(ar, cea !ai !are parte a platoului 2(ezire, Kirkuk, 84z Kur!atu Npopulat de turk!eniP, trece peste BaMu"a5, la 1? k! de Bagdad i co"oar' la sud%est de Oassan i Basra, pn' la grani)a cu Iranul# In'l)i!ile !untelui La!rin for!eaz' grani)a de nord dintre kurzi i ara"i# Unii kurzi Efunda!entalitiE afir!' c' 3aladin N3ala5 EddineP % n'scut la 8ikrit Nla sud de Muntele La!rinP % constituie EdovadaE c' i oraul natal al lui 3adda!, considerat fieful sunni)ilor, ar fi tot EkurdEG &eea ce, tre"uie s' recunosc, se c5ea!' 8U/EU MDIIMG Dst'zi, n conte$tul n valului de de!ocra)ie o ce se a"ate peste regiune, Iranul i 3iria snt ingri(orate c' se va folosi prete$tul Eindependen)ei kurzilorE Ncare constituie o !inoritate etnica n a!"ele )'riP pentru a le putea dez!e!"ra# /rezen)a celor dou' nave de r'z"oi iraniene n portul 3irian +atakia, nu este nt!pl'toare i s%a realizat n "aza acordurilor ntre cele dou' )'ri care si!t, de !ult' vre!e, cu)itul la gt G 6ici 8urcia % care a luptat ti!p de decenii cu teroris!ul kurd i care pare a fi rezolvat aceast' pro"le!' n conte$tul unei ipotetice n alipiri o la Uniunea European'% nu se si!te prea "ine G 3' nu uit'! c' diversiunea etnic' este o caracteristic' a revoltelor actuale i n Ba5reinG Interesant este c', pn' acu!, n Kurdistan e linitem 5ttp0::!ario"alint#"logspot#co!:< 11: @:kurdistanul%oportunitate%de%afaceri%si#5t!l Regiunea irakian' din nord crete f'r' aproape si!"oluri de stat gra)ie nt'ririi securit')ii# &ircul*nd pe dru!ul ce duce de la Bagdad la Er"il, capitala Kurdistanului irakian, ni!ic nu arat' c' se intr' n regiune#

2up' Kirkuk, provincia petrolier' disputat' de guvernul central i cel kurd, ncep s' se vad' nse!nele /artidului 2e!ocratic din Kurdistan# 3tatul irakian flutur' doar pe steagurile cl'dirilor oficiale# 2in 1==< dup' revolta kurd' i nfr*ngerea ar!atei lui 3adda! Lussein, kurzii !asacra)i de dictatura anilor A i construiesc pe t'cute i f'r' gra"' statul, noteaz' luni ziarul El /ais# &onstruirea unui stat n regiune ale c'rui frontiere par nedefinite n ateptarea unui referendu!, care a fost prev'zut n &onstitu)ia irakian' pentru sf*ritul anului < ,, i un teritoriu unde H#? de !ici aez'ri i sate au fost distruse n ti!pul genocidului irakian din 1=AA U folosind inclusiv ar!e c5i!ice i e$ter!in*nd circa < # de civili U este o sarcin' grea# Stiu acest lucru !ai ales liderii kurzi din 8urcia, Irpn, 3iria i Irak, state unde tr'iesc apro$i!ativ <? de !iloane de kurzi i care se opun oric'ror veleit')i independiste, dar procesul de segregare s%a accelerat dup' r'sturnarea lui 3adda! n < @, n provinciile irakiene 2o5uk, 3ulei!ani4a i Er"il# 2in 1==<, a disp'rut orice ur!' a /artidului Baas i a regi!ului lui 3adda!# Kurzii co!"atan)i au fost transfor!a)i n ar!at' i acu! garanteaz' securitatea care n restul Irakului este o 5i!er'# Boo!%ul construc)iilor sare n oc5i ca i nu!'rul !ainilor# qDici e$ista un parc auto de @H# de !aini vec5i n < @# Dcu! e$ist' H # i sunt noih# Er"il nsea!n' popor !areh# Dcu! pute! ar'ta sc5i!"areah, spune un politician local# 3eara oraul intr' n fie"ere, str'zile sunt pline de oa!eni i de restaurante# E$ist' ns' i pete negre# qE$ist' i aici cazuri de corup)ie, dar nu se co!par' cu ceea ce se nt*!pl' la Bagdad1, spune politicianul# 6e!ul)u!irea oa!enilor este ns' foarte !are# &ei peste patru !ilioane de locuitori se si!t tot !ai distan)a)i de !anevrele unei clase politice conduc'toare cu !entalitate feudal'# /*n' la cel !ai !ic detaliu al vie)ii politice, econo!ice, sociale i culturale este controlat de cele dou' partide 5ege!onice0 Uniunea /atriotic' din Kurdistan i /artidul 2e!ocratic din Kurdistan# Mul)i oa!eni v'd cu! ia a!ploare clientelis!ul care genereaz' o econo!ie 5aotic', din care scot profit cei apropia)i puterii i cele @# de fir!e turceti foarte "inevenite# Este ceea ce e$plic' profesorul de econo!ie D4u" Dnuar 3!akei0 c3unte! ntr%o tranzi)ie de la o econo!ie socialist' la un capitalis! s'l"atic, n care sectorul privat i cel pu"lic se ntrep'trund# 6u este un sector privat, c*t un sector personal al unei econo!ii care nu produce ni!ic# 6u ave! industrie# Multe fa"rici au nc5is pentru ca nu puteau s' concureze cu pre)urile articolelor i!portate din Iran# E$port'! doar ta"l', sticl' i pieleh# Dgricultorii, privilegia)i de un p'!*nt ferti i "ogat n ap', au fost l'sa)i n voia sor)ii, iar proiectele de infrastructuri au r'!as s' doar!' pe 5*rtie# q2epind de ploaieh, spune 3!akei, cdei dispune! de o a"undent' p*nz' freatic'h# /*n' i p*inea se i!port'# Si nu se dezvolt' nici leg'turile, practic ine$istente cu restul )'rii# 3e "eneficiaz' doar de partea oleoductului care transport' petrol via 8urcia i care

furnizeaz' Kurdistanului 1,- din veniturile o")inute din v*nz'rile de petrol %principala surs' de venit# 2ar la orizont se adun' nori negri# qRetragerea 3UD n < 11 ne va face !ult r'u# 8re"uie nainte solu)ionat' pro"le!a provinciei Kirkuk# 8re"uie g'sit' o solu)ie# Dlt!interi va fi un alt r'z"oih, spune profesorul# 5ttp0::;;;#financiarul#ro:< 1 : =: ,:sc5i!"area%din% irak%se%c5ea!a%kurdistan: 8urcia si kurzii +a sf*ritul lunii iunie < 1 a avut loc edin)a &onsiliului 6a)ional de 3ecuritate N&63P al 8urciei n cadrul c'ruia conducerea )'rii a sta"ilit trei direc)ii principale n lupta !potriva organiza)iei teroriste /artidul Muncitoresc din Kurdistan N/KKP# 9uvernul turc i co!anda!entul !ilitar de la Dnkara au decis revizuirea opera)iunilor !ilitare i de infor!a)ii, consolidarea cooper'rii cu )'rile vecine i ale UE, nceperea unui br'z"oi psi5ologic1 n interiorul )'rii# Militari profesionisti i serviciile de infor!a)ii /entru desf'urarea opera)iunilor !ilitare, guvernul turc, a decis s' foloseasc' !ilitarii prin contract, 5otarand i sporirea activit')ii de spiona( !potriva /KK# 2in cauza pierderilor foarte !ari n r*ndurile !ilitarilor n ter!en, la edin)a &63 s%a decis folosirea n opera)iunile antiteroriste e$clusiv a unitatilor for!ate din !ilitari profesionisti, pe "aza de contract# 3tatul Ma(or 9eneral al Dr!atei N3M9P turcesti a fost ns'rcinat s' for!eze c*teva "rig'zi de elit' pentru ap'rarea 5otarului turcoUirakian i pentru opera)iunile antiteroriste din sud U estul )'rii# +a c*teva zile de la edin)a &63, serviciul de pres' al 3M9 a co!unicat c', !ilitarii profesioniti vor fi n viitorul apropiat folosi)i la ap'rarea 5otarelor din sud U estul 8urciei# +a !o!ent aceste unit')i sunt co!pletate cu !ilitari prin contract n propor)ie de AH- iar p*n' n august < 1 se planific' finalizarea acestui proces# 3eriozitatea acestor inten)ii este confir!at' i de declara)ia !inistrului (usti)iei 3adulla5 Ergin, care a spus c' n caz' de necesitate, !'surile legislative ce )in de crearea ar!atei profesioniste, pot fi adoptate de parla!entarii turci c5iar i n ti!pul vacan)ei, p*n' la renceperea sesiunii de toa!n'# n afar' de creterea nivelului de preg'tire a !ilitarilor i!plica)i n luptele !potriva teroritilor din /KK, guvernul turc inten)ioneaz' s' sporeasc' nu!'rul de agen)i infiltra)i n regiunile unde activeaz' /KK# Dstfel, nu !ult dup' edin)a &63, preedintele 8urciei D"dulla5 9gl, pre!ierul Recep Erdogan i eful serviciului na)ional de infor!a)ii NMI8P Lakan .idan au avut o reuniune la care s%au discutat poten)ialele puncte sla"e n spiona(ul turcesc# &a ur!are a acestei reuniuni s%a decis de spori poten)ialul te5nologic al MI8 i de a activiza re)eaua de agen)i din regiunile unde activeaz' teroritii kurzi# Recep Erdogan a declarat c', s%au purtat negocieri cu 3UD i Kurdistanul Irakian despre sporirea activit')ii de spiona( turcesc n regiune# 3e presupune c' pentru acest scop 8urcia va folosi apro$i!ativ < de agen)i# +a pu)in ti!p, L# .idan a inspectat personal centrele de spiona( din regiunile de est i sud U est i le%a prezentat noua concep)ie privind lupta contra /KK# &onfor! !ass U !edia, au fost efectuate !odific'ri n structura organizatoric' a unit')ilor de infor!a)ii# Referitor la nt'rirea co!ponentei te5nologice a opera)iunilor de infor!a)ii, s U a decis procurarea, p*n' la sf*ritul lui august a patru noi siste!e f'r' pilot de produc)ie izraelian bLeron1# n prezent, 8urcia are n dotare ase astfel de siste!e procurate n fe"ruarie < 1 # 8otodat' guvernul a indicat

necesitatea sc'derii dependen)ei )'rii de infor!a)iile strategice pri!ite de la alte state Nse are n vedere 3UDP# /olitica e$tern' 2ecizia de a spori cola"orarea cu )'rile vecine, precu! si cu regiunea Kurdistanului Irakian, a fost luat' la edin)a &63 din iunie# /entru 8urcia, pe planul luptei e$terne cu teroris!ul, principalul factor iritant, dar i un poten)ial aliat l reprezint' conducerea Dd!inistra)iei Regionale kurde a Irakului de 6ord# 2ei ntre )'ri este n vigoare un acord privind lupta cu teroris!ul, Dnkara aduce, constant, nvinuiri Kurdistanul Irakian de ineficien)a !'surilor luate !potriva /KK# Si n ti!pul vizitei de la nceputul verii, la Ista!"ul, a preedintelui Kurdistanului Irakian, Massoud Barzani s%a discutat despre lupta contra teroris!ului# n spe)', !inistrul de e$terne turc, D5!et 2avutoglu, dup' nt*lnirea cu M# Barzani, a c5e!at conducerea Kurdistanului Irakian la o cola"orarea !ai activ' n lupta !potriva teroris!ului# 8urcia, cu a(utorul investi)iilor n econo!ia Kurdistaului Irakian, ncearc' s'%i !otiveze vecinii s' se activeze n lupta !potriva /KK# Dstfele, confor! lui D# 2avutoglu, 8urcia dorete o integrarea econo!ic' deplin' cu Regiunea autono!' Kurd' din Irak, dar pentru aceasta este nevoie de o bsus)inere deplin' n lupta cu teroritii din /KK1# n afar' de declara)ii, partea turc', nc' din pri!a zi a vizitei lui M# Barzani, i%a prezentat lista cu !e!"rii din conducerea /KK, ale c'ror e$tr'd'ri Dnkara ncearc' s' le o")in'# n afar' de aceasta, 8urcia le%a prezentat conducerii 3UD i preedintelui Kurdistanului Irakian, ulti!ul raport al serviciului de infor!a)ii privind activitatea /KK n Irakul de 6ord# Dstfel partea turc' a ncercat s' de!onstreze c' intensificarea ac)iunilor teroriste ale /KK pe teritoriul turc sunt n leg'tur' direct' cu activitatea continu' i nesting5erit' a acestei organiza)ii n zonele !untoase din Irakul de 6ord# n acest !od, 8urcia a dorit s' ncura(eze alia)ii la ac)iuni !ai concrete !potriva teroritilor kurzi# 2ar, dup' p'rerea analitilor turci, 3UD se va li!ita n continuarea la sc5i!"ul de infor!a)ii# Iar M# Barzani a dat de n)eles c', doar prin opera)iuni transfrontaliere nu se va reui izgonirea /KK din Irakul de 6ord# 3fatul s'u a fost intensificarea ac)iunilor n cadrul bIni)iativei Kurde1 i s' negocieze cu teroritii depunerea ar!elor# n iulie, 8urcia a continuat s' fac' presiuni asupra conducerii Kurdistanului Irakian# Dstfel, eful statului !a(or, generalul Ilker Ba"ug, a declarat c' Irakul tre"uie s' nceap' opera)iuni !ilitare de lic5idare a /KK pe teritoriul s'u, sau s' asigure condi)ii pentru o opera)iune co!un' a 8urciei, 3UD i a Irakului# n caz contrar, el a pro!is nceperea de opera)iuni !ilitare proprii !potriva teroritilor kurzi, pe teritoriul irakian# El a !ai !en)ionat c', prezen)a teroritilor kurzi n Irakul de 6ord poate nr'ut')i rela)iile turco U irakiene i cele turco U a!ericane# /este c*teva zile, surse din cadrul Ministerului de E$terne turc au co!unicat c', Dnkara a cerut de la Irak, 3UD i Kurdistanul Irakian predarea a circa <? de !e!"ri ai /KK printre care i liderii ei0 Murat Kara4ilan, &e!il Ba4ik i 2uran Kalkan# 8otodat' 8urcia duce i o activitate intens' la nivelul UE# Dstfel dup' edin)a &63, pre!ierul Erdogan a cerut statelor europene bs' taie1 flu$urile financiare ce vin din UE pentru sus)inerea /KK, i predarea posi"ililor teroriti, 8urciei# +a !i(locul lui iulie, la Ista!"ul, n ti!pul edin)ei b2ialogul politic 8urcia U UE1, !inistrul de e$terne D# 2avutoglu, a rea!intit c' teroritii kurzi prezint' pericol nu doar pentru 8urcia, ci i

pentru Europa# &*teva zile n ur!', Ministerul de E$terne turc a criticat guvernul federal ger!an pentru ineficien)a luptei cu /KK, n ti!p ce se interzice activitatea organiza)ie interna)ionale de acordare a a(utorului u!anitar, care a organizat b.lotila li"ert')ii1 de spargere a "locadei .*iei 9aza# +a fel, la reuniunea B3&E din Kaza5stan din 1F%1, iulie, !inistrul de e$terne turc s%a adresat o!ologului s'u ger!an s' intensifice !'surile luate contra /KK# nainte de a pleca spre 2a!asc, ntr%o vizit' oficial' pe 1= iulie, !inistrul de e$terne D# 2avutoglu a declarat c' 8urcia se "azeaz' pe o sus)inere deplin' din partea )'rilor aliate ale 8urciei, n lupta !potriva /KK# Si n ti!pul su!!it U ului 9%< , din <F%<, iulie, pre!ierul R# Erdogan a discutat la nt*lnirea cu B# B"a!a despre lupta co!un' !potriva teroris!ului# /olitica intern' Dlt' direc)ie strategic' a 8urciei n lupta sa !potriva /KK este br'z"oiul psi5ologic fer!, pentru !en)inerea unui !oral nalt al popula)iei )'rii1# +a edin)a &63 din << iunie s%a decis c' !ass U !edia na)ional' btre"uie s' fie foarte atente n infor!area societ')ii despre teroriti1 i bs' prezinte eveni!entele despre opera)iunile antiteroriste f'r' prezentarea vite(iei i rezisten)ei teroritilor1# Realizarea n practic' a acestei decizii s%a efectuat cu c*teva zile n ur!', c*nd posturile de televiziune turceti au apro"at noile principii de prezentare a tirilor legate de incidentele teroriste# Dcu! tirile despre aceste eveni!ente sunt li!itate la cinci !inute, ntr%un singur "uletin de tiri, pentru evitarea creterii panicii i fricii n societate# Seful &onsiliului 3uperior al Dudiovizualului, 2# 2ursun a apro"at aceast' 5ot'r*re, ad'ug*nd c', orice interviu n care teroris!ul este (ustificat, pot fi considerate ca propagand' a teroris!ului sau a violen)ei i nu vor fi per!ise# n afar' de aceasta, s'pt'!*na trecut', pre!ierul turc R# Erdogan a avut un ir de nt*lniri cu reprezentan)i ai opozi)iei turce, n cadrul c'rora s%au discutat !'surile pentru lupta !potriva /KK# 2e re!arcat propunerea preedintelui /artidului /opular Repu"lican, Ke!al Kilijdaroglu privind solu)ionarea pro"le!ei kurde n )ar'# El a indicat necesitatea dezvolt'rii industriei n zonele de est i sud U est ale 8urciei, dar nu s' se li!iteze doar la finan)area nv')'!*ntului i s'n't')ii# &onfor! lui, cu ti!pul, "anii pentru aceste proiecte se vor ter!ina, dar pro"le!ele vor r'!*ne# 8otui, c5iar cu toate !'surile luate de guvernul turc, succesul n lupta contra teroris!ului este pu)in posi"il f'r' negocieri cu conducerea /KK de ncetare a focului# &5iar dac', recent, organiza)ia terorist' a declarat o posi"il' ncetarea a luptelor, lipsa dorin)ei conducerii turce de a intra in negocieri directe, ntinde la !a$i! rezolvarea pro"le!ei kurde# Dceast' pozi)ie a /artidului Ousti)iei i 2ezvolt'rii, aflat la conducere n 8urcia, poate fi e$plicat' i prin faptul c' n < 11 vor fi alegeri parla!entare# Iar negocierile cu teroritii ar putea afecta serios rating U ul electoral al partidului# /lus la toate, insta"ilitatea n )ar' i un nivel sc'zut de trai n provinciile kurde, cauzat de activitatea /KK, !piedic' 8urcia s' ocupe un loc de lider regional# 5ttp0::karadeniz%press#ro:kara:turcia%si%kurzii%U%noua%strategie%de%lupta: r KUR2I38D6 s

Istoria conte!porana este o istorie a colonialis!ului, la inceput direct si "rutal, acu! din ce in ce a!i !ascat, dar cel putin la fel de eficient# In ti!pul pri!ului raz"oi !ondial, kurzii au facut aceeasi greseala ca si ara"ii si s%au lasat inselati de pro!isiunile !arilor puteri coloniale# D!agiti de visul independentei, au luptat ca aliati ai Dngliei si .rantei i!potriva i!periului Bto!an# Insa dupa raz"oi in locul independentei pro!ise, Kurdistanul a fost i!partit in H regiuni0 una in Iran, alta in IraM, o alta in 8urcia si ulti!a in 3iria# Dstfel partizanii kurzi au fost nevoiti sa continue lupta pe @ fronturi i!potriva colonistilor turci, englezi si francezi# In ur!a revoltelor din 8urcia, din anii h, , ia fiinta /artidul Muncitoresc Kurd ND"dula5 BcalanP, deoarece in aceasta tara se afla cel !ai !are procent din populatia kurda si aici inta!pina cele !ai !ari greutati# ,- din populatia 8urciei este de origine kurda, dar nu au reprezentare in parla!ent si nu au dreptul sa foloseasca li!"a lor# 2atorita puternicei !iscari de rezistenta, dar si a represiunii crescande a statului turc, foarte !ulti kurzi se afla in inc5isori# Dici a"uzurile si discri!inarile sunt si !ai !ari# Dstfel in < 1 au avut loc revolte ale detinutilor politici, in !a(oritate kurzi, i!potriva conditiilor inu!ane din inc5isorile cu grad ridicat de securitate# D fost nevoie de interventia in forta a ar!atei turce care a ina"usit in sange revolta# In anii hA , kurzii din IraM si Iran au avut !ult de suferit de pe ur!a conflictului dintre cele doua state# IraMul a folosit ar!ele c5i!ice cu!parate din 3tatele Unite si Europa# NDr!e care acu! sunt cautate in IraM de ar!ata a!ericana, "ucuroasa sa le testeze pe civilii din alte tari#P B noua pacaleala pentru poporul kurd a ur!at dupa pri!ul raz"oi din 9olf# D!ericanii au intrerupt spri(inul acordat re"elilor kurzi la inceputul raz"oiului, deoarece e$ista pericolul victoriei i!potriva ar!atei irakiene, sla"ita dupa c.urtuna 2esertului1# Mai !ult, a!ericanii au per!is incursiuni ale ar!atei turce in nordul Iraklui, atat i!potriva re"elilor, cat si i!potriva civililor# 9uvernul turc nu putea ad!ite nici un fele de autono!ie a kurzilor, nici c5iar in afara granitelor, deoarece acest lucru ar fi sti!ulat !iscarea de rezistenta din 8urcia# .oarte !ulti kurzi au fost nevoiti sa fuga in Europa, dar si aici se descurca foarte greu, deoarece nu li se acorda azil# Refugiatii kurzi din /olonia au fost nevoiti sa for!eze o asociatie in Carsovia, deoarece in 8urcia !ulti dintre ei sunt conda!nati la !oarte, iar daca nu pri!esc azil in /olonia risca sa fie repatriati# 9uvernul polonez refuza sa acorde azil, deoarece ii considera o a!enintare la adresa sa# Dceasta a"eratie este posi"ila datorita noii politici a!ericane, a raz"oiului i!potriva teroris!ului, care ii considera pe kurzi teroristi si care tre"uie ur!ata intoc!ai de un viitor stat 6D8B# Dceeasi situatie o au si kurzii din 9er!ania, unde c5iar daca e$ista o !are co!unitate, ei nu au dreptul la o organizare legala#

8ragedia poporului kurd este inca un e$e!plu ca granitele si organizarea de tip statal a societatii reprezinta cadrul ideal al genocidului, iar suferintele individuale sunt de nei!aginat# 5ttp0::;;;#;aste#org:troadrunner:5orea:caf>fac:ura>11:kurdistan#5t!l D!enintarea EMarelui KurdistanE Kurzii nu!ara actual!ente circa @ de !ilioane de cetateni i!partiti ca E!inoritariE intre patru tari0 8urcia, Iran, Irak si 3iria# Rasturnarea regi!ului lui 3adda! Lussein a per!is liderilor kurzi din nordul Irakului % Oalal 8ala"ani si Massud Ba# Kurzii nu!ara actual!ente circa @ de !ilioane de cetateni i!partiti ca E!inoritariE intre patru tari0 8urcia, Iran, Irak si 3iria# Rasturnarea regi!ului lui 3adda! Lussein a per!is liderilor kurzi din nordul Irakului % Oalal 8ala"ani si Massud Barzani % sa pregateasca declararea independentei zonei, inspirandu%se dintr%o 5arta vec5e de < de ani# 6u!ai ca 5arta noului stat kurd % prezentata in luna iulie a#c# in EDdunarea 6ationalaE irakiana % cuprinde si teritorii in care aceasta etnie a fost totdeauna !inoritara# 8eritorii care, in sc5i!", sunt e$tre! de "ogate in petrol# 2aca respectiva 5arta este apro"ata, se vor naste cu siguranta, conflicte care vor desta"iliza si !ai !ult Brientul Mi(lociu# B serie de analisti considera ca acest EMare KurdistanE nu ar fi decat o Ea"eratieE in spatele careia stau interesele petroliere ale 3UD si Israelului, care s%au inteles cu liderii kurzi % Oalal 8ala"ani si Masoud Barzani % privind e$ploatarea petrolului din nordul Irakului# /otrivit cotidianului israelian EJediot D5aronotE, un nou oleoduct % EBluestrea!E % ur!eaza sa aduca petrol din zona de nord a Irakului in Israel, via 8urcia# Dfacerea il i!plica pe pri!ul%!inistru israelian E5ud Bl!ert, prin inter!ediul unui "un prieten, !iliardarul Benn4 3tein!etz# E8ratatul de la 3evresE si autono!ia kurda E8ratatul de la 3evresE, din 1=< , la articolul F@ % anulat insa % facea referire la o Eautoguvernare localaE, in teritoriile Ein care kurzii for!au !a(oritateaE# B 5arta a Kurdistanului, prezentata la 3evres, de delegatia kurda, e$tindea insa aceasta zona de EautoguvernareE de la Mediterana pana in 9olfG &eea ce era a"solut inacceta"il nu nu!ai pentru !arile puteri ale acelui !o!ent % .ranta si Marea Britanie % dar si pentru alte tari din zona, asa cu! erau 8urcia sau 3iria# In Mesopota!ia, de pilda, delegatia kurda revendica % potrivit 5artii prezentate la 3evres % Villo4et din regiunea Mossul Nfoarte "ogata in petrolP, 3ind(ar Nde langa granita cu 3iriaP, regiunea 3uli!ania, Kirkuk, si KanaMin Nla nord%est de BagdadP# Dsa ca, la +ausanne, trei ani !ai tarziu, !arile puteri au renuntat la EautoguvernareaE kurda# Marea Britanie, cu a"ilitatea diplo!atica "inecunoscuta, a propus restrangerea EMarelui KurdistanE la un EregatE plasat in zona Villa4et, din provincia Mossul# In felul acesta, "ritanicii dadeau o lovitura 8urciei, recunoscand un !ic EregatE intr%o regiune aflata in atentia 8urciei toc!ai datorita petrolului# /roiectul "ritanic a fost insa repede a"andonat prin crearea statului Irak, care inglo"a intreaga regiune Mossul# NCezi si EDlerte au KurdistanE, de Eduard 3a"lier, in E+e MondeE, <F septe!"rie 1=F1P 3eicul Barzan(i si ERegatul KurdistanE

2upa secole de do!inatie oto!ana, kurzii au sperat, la sfarsitul /ri!ului Raz"oi Mondial, ca isi vor putea crea, in sfarsit, propriul stat# Regiunea a intrat, insa, su" !andat "ritanic si visele de independenta aveau sa se spul"ere rapid# In !ai 1=1=, 3eicul Ma5!ud Barzan(i a cucerit orasul 3uli!ania si regiunea adiacenta, autoprocla!andu%se E5u!kudarE NregeP al EKurdistanuluiE# Regatul sau a supravietuit nu!ai doua luni, fiind rapid desfiintat de interventia trupelor "ritanice# 3eicul Barzan(i a fost arestat si, in 1=<1, e$ilat in India# 3ustinatorii sai au continuat insa sa se opuna noilor autoritati coloniale# /entru a pune capat revoltelor, +ondra s%a decis la un co!pro!is# Englezii l%au adus inapoi pe Barzan(i, sperand sa il atraga de partea lor prin cateva concesii i!portante# +a 1H septe!"rie 1=<<, Marea Britanie l%a recunoscut drept pri!ul rege al Kurdistanului, su" !andat "ritanic# Dpoi, in 1=<@, guvernul de la +ondra le%a acordat kurzilor autono!ia# /entru Barzan(i nu era insa suficient# El vroia independenta# Dr!ata "ritanica a intervenit din nou, regatul kurd fiind definitiv desfiintat in 1=<H# In 1=<F, +iga 6atiunilor a acordat Irakului !andatul asupra acestui teritoriu# 2esigur, totul su" u!"rela Marii Britanii# /reocupati insa de insta"ilitatea regiunii, englezii nu doreau sa o ad!inistreze in !od direct# 2in 1=<1, Irakul devenise o !onar5ie, su" conducerea Regelui .aisal I Nfostul ca!arad de ar!e al legendarului +a;rence al Dra"ieiP# .ratii Barzani si ERepu"lica Ma5a"adE Revoltele kurde nu au incetat# /re!ierul irakian 6ouri as%3aid % nascut dintr%o !a!a kurda % afir!a in octo!"rie 1=@ , in fata Inaltului &o!isar "ritanic, ca scopul real al kurzilor nu era pro"le!a ad!inistrativa, ci cea a EsecesiuniiE0 EKurzii solicita acu! o autono!ie care sa%i conduca ulterior spre secesiune#E N&5ris Kutsc5era0 E+e !ouve!ent nationale kurdeE, .la!!arion, 1=,=P B alta revolta a avut loc in 1=@1# 3eicul D5!ed Barzani reusise sa controleze un vast teritoriu, de la granita cu 8urcia pana la DMra, la nord de Mossul# Dviatia "ritanica NRD.P i%a "o!"ardat insa !asiv cartierul general# In 1=@?, D5!ed Barzani si fratele sau !ai !ic, Mustafa, au fost e$ilati la 3uli!ania# Mandatul "ritanic e$pirase in 1=@<, IraMul devenind astfel, cel putin for!al, un stat independent# In realitate insa tara ra!asese in continuare su" influenta directa a +ondrei, care controla intreaga industrie petroliera si do"andise per!isiunea de a stationa sau tranzita oricand trupe pe acest teritoriu Npotrivit Dcordului Irakiano%Britanic din 1=@ P# In 1=H<, Mustafa Barzani reuseste sa fuga din 3uli!ania Nunde avea do!iciliu fortatP si porneste o noua revolta i!potriva Bagdadului# 2in nou, fara succes# Este o"ligat sa se refugieze in Iranul vecin, i!preuna cu cateva !ii de luptatori# &el de%al doilea raz"oi !ondial !odifica din nou ec5ili"rul geo%strategic al planetei# In locul Marii Britanii si al .rantei, alte doua !ari puteri do!ina scena internationala0 3tatele Unite si Uniunea 3ovietica# Mustafa Barzani !erge pe !ana Moscovei# In nord%vestul acestui stat a inte!eiat % su" tutela si cu asistenta sovietica % ERepu"lica Ma5a"adE, la << ianuarie 1=HF# D"andonat de sovietici, Ma5a"adul s%a dizolvat un an !ai tarziu N1=H,P# /resedintele Ma5a"atului, Kazi Mu5a!!ar, a fost conda!nat la !oarte si apoi spanzurat# Mustafa Barzani s%a refugiat in UR33, de unde a continuat sa co!ploteze# Mustafa Barzani % E3oldatul lui Kasse!E Unsprezece ani !ai tarziu, in 1=?A, intoarcerea lui Barzani la Bagdad, a fost un verita"il triu!f# &onte$tul politic se sc5i!"ase, dupa lovitura de stat a generalului D"del Kari! Kasse!, care a pus capat !onar5iei 5ase!ite#

Kasse!, care a devenit pre!ier si !inistru al Dpararii, a scos Irakul de pe or"ita pro% occidentala, sta"ilind relatii de prietenie cu Uniunea 3ovietica# D gonit din tara ulti!ele trupe "ritanice si a anulat o serie de contracte !ilitare cu 3tatele Unite# D initiat o refor!a agrara si a confiscat averile fostei ca!arile regale# Intors de la Moscova, Mustafa Barzani a devenit un sustinator inflacarat al noului regi! de la Bagdad# 3upranu!it Esoldatul lui Kasse!E % a reusit sa introduca !ai !ulti !inistri kurzi in 9uvern# B revolta a ara"ilor % condusa de colonelul D"del Va5a" &5a;af in regiunea Mossul % a fost inecata in sange de Barzani# Ranit, colonelul &5a;af a fost asasinat pe patul de spital# /atru sute dintre oa!enii sai % !ai ales "eduini % au fost !asacrati intr%o !osc5ee de !ilitiile kurde, intitulate E.ortele de Rezistenta ale /oporuluiE, si care cuprindeau nu!erosi consilieri !ilitari sovietici# Mustafa Barzani nu i%a iertat nici pe ai sai# In !ai 1=?A, Barzani si oa!enii lui au dat o !ana de a(utor ar!atei irakiene, care a inna"usit o re"eliune kurda din zona Ra;anduz# &u acel prile(, <H# de kurzi au fugit, refugiindu%se in 8urcia si Iran# Relatiile dintre Barzani Nele!ent !oscovitP si generalul Kasse! au inceput insa sa se deterioreze pe la inceputul anilor WF # 3ovieticii nu au apreciat deloc decizia lui Kasse! de a eli!ina de la putere !e!"rii /artidului &o!unist Irakian# &5iar daca acestia planuiau o lovitura de stat contra generalului Kasse!, cu spri(inul K9B# +a indicatia Moscovei, Barzani si oa!enii sai, i!preuna cu consilierii !ilitari sovietici, s%au retras in !unti, de unde au declansat un raz"oi de g5erila contra lui Kasse!# B"osit de raz"oiul civil cu Barzani, generalul Kasse! a acceptat % in !artie 1=F< % unele solicitari ale o!ului Moscovei# +i!"a kurda a fost recunoscuta oficial, si s%au desc5is pri!ele scoli pentru kurzi# In !od ciudat insa, Barzani nu a solicitat atunci autoguvernarea si nici nu a pus in acest conte$t pro"le!a EgranitelorE# Raz"oiul Rece in co!unitatea kurda din Irak +a A fe"ruarie 1=F@, E"aasistiiE N/artidul BaasP si EnaseristiiE Nadeptii presedintelui egiptean 9a!al D"del 6aserP au initiat la Bagdad o lovitura de stat, rasturnandu%l de la putere pe generalul D"del Kari! Kasse!# &o!plotistii "eneficiasera, se pare, de a(utorul &ID % 3tatele Unite erau ne!ultu!ite de controlul statului irakian asupra sectorului petrolier# +ocul Kasse! este luat de generalul D"dul 3ala! Dref# +a H !artie 1=F@, Barzani % care daduse clasica E!ana de a(utorE co!plotistilor % incepe tratative cu noile autoritati, la Kani Maran, unde solicita autoguvernarea pentru o regiune care includea provinciile Nli;asP 3uli!ania, Kirkuk, Dr"il si districtele Mossul si 2i4ala, precu! si i!partirea petrolului intre ara"i si kurzi# In caz contrar, Barzani si oa!enii sai a!enintau sa eli!ine noile autoritati in trei zileG 9eneralul Dref nu a fost de acord cu autono!ia regionala propusa de Barzani Nconsiliat de sovieticiP si nici cu i!partirea petrolului din nordul Irakului intre ara"i si kurzii pro% sovietici# 2ar a fost de acord sa recunoasca Edrepturile nationale ale poporului kurdE# Un alt lider incepuse insa sa vor"easca in nu!ele acestei co!unitati# In aprilie 1=F@, un tanar politician kurd % Oalal 8ala"ani % se face re!arcat in randurile E/artidului 2e!ocrat din KurdistanE N/2KP# El solicita transfor!area Irakului intr%un stat "inational# Bagdadul considera propunerea 2/K drept o EprovocareE si trece la !asuri represive# &a ur!are, kurzii arunca in aer instalatiile petroliere de la Kirkuk# In 1=FH, 8ala"ani inc5eie un pact secret cu sa5insa5ul Iranului % pact sustinut de 3tatele Unite si

de Israel# &u asistenta financiara si !ilitara a Iranului, 3UD si Israel, capata control asupra unei largi regiuni !untoase de la granita cu 3iria pana la Ka"aMin# Oalal 8ala"ani, cu spri(inul Bagdadului, infrunta fortele lui Barzani Napro$i!ativ 1, de oa!eniP in "atalia de pe Muntele La!rin N<A,?!P# /artidul 2e!ocratic din Kurdistan se scindeaza in 1=FH# In !artie 1=,?, 8ala"ani va infiinta Uniunea /atriotica din Kurdistan# 1=, 0 Dcord de autoguvernare al kurzilor In noie!"rie 1=F@, generalul D"dul 3ala! Dref este, la randul sau, rasturnat de la putere printr%o lovitura de stat# Ii succede insa fratele sau, generalul D"del Ra5!an Dref# Dcesta piere, la 1, iulie 1=FA, intr%un Eaccident de elicopterE, despre care toata lu!ea a fost de acord ca fusese provocat# /uterea in Irak ii revine altui general, Lassan al Bakr# Dlaturi de acesta % propulsat de &ID % apare tanarul si foarte elegantul sau ginere, 3adda! Lussein, vicepresedinte al ERevolutionar4 &o!!and &ouncilE NR&&P# &are conduce personal represaliile contra E/artidului &o!unist IrakianE, de orientare pro%sovietica# In calitate de presedinte al Irakului si lider al E/artidului BaasE, Dl Bakr a 5otarat sa%l sustina pe Oalal 8ala"ani, care % sustinut de Iran si de sa5insa5 % a pro!is distrugerea pro!oscovitului Barzani# &onflictul latent dintre Irak si Iran incepe sa se dezvolte, dar raz"oiul dintre cele doua tari se va declansa a"ia doisprezece ani !ai tarziu N1=A P, dupa revolutia isla!ica de la 8e5eran# 9inerele lui Bakr, 3adda! Lussein, pri!este !isiunea delicata de a negocia cu insurgentii# In !artie 1=, , este se!nat un acord istoric, pe patru ani, prin care Bagdadul acorda autono!ie kurzilor, precu! si dreptul de a%si alege dintre ei guvernatorul# In zona autono!a kurda, li!"a kurzilor devenea li!"a oficiala, alaturi de ara"a# Cicepresedinte al Irakului ur!a sa fie nu!it un kurd, dar unitatile de !ercenari ale lui 8ala"ani ur!au sa fie desfiintate# /artidul lui 8ala"ani N/2KP pri!ea dreptul de a se e$pri!a pu"lic, prin inter!ediul pu"licatiei EDl 8aakkiE# In ur!atorii patru ani N1=, %1=,HP, linia de granita a zonei de autono!ie kurda este aprig disputata si discutata de 3adda! Lussein si /2K# Dcesta din ur!a % utilizand o 5arta vec5e din secolul ICIII % dorea integrarea in zona autono!a kurda a e$ploatarilor petroliere de la Kirkuk si KanaMin# 3adda! respingea ideea, pe argu!entul ca in acele zone populatia kurda nu !ai era !a(oritara, asa cu! fusese in sec# ICIII# Nvezi si E&o!pte rendu des negociations % E$pose de 3adda! Lussein, 11 !ars 1=,? % /ropos sur les pro"le!es actuels, Ed# Dt5%85a;raP /ana la ur!a, s%a decis crearea a trei EguvernorateE % 2o5uk, Dr"il si 3uli!ania % care ur!au sa se "ucure de autono!ie largita# Ronei Kirkuk, foarte "ogata in petrol, nu i se acorda autono!ia, dat fiind e$istenta a nu!eroase Esectoare etniceE % printre care foarte !ulti Enon%kurziE, asa cu! era populatia turk!ena# Barzani, tradat si de Moscova, si de 8e5eran In ciuda acestor progrese pe calea secesiunii, Mustafa Barzani era de parere ca Eautono!iaE % in for!a care le fusese acordata kurzilor % per!itea unor lideri locali reintoarcerea la for!ele Evului Mediu, de e$ploatare a taranilor kurzi# +a tratativele cu 3adda!, Barzani a reiterat solicitarea ca regiunea "ogata petrolier Kirkuk sa fie atri"uita kurzilor Nc5iar daca acestia erau !inoritari etnicP, si sa e$iste o i!partire a petrolului intre ara"i si kurzi#

In acelasi ti!p, Barzani a cerut si o Eautono!ie financiaraE, !ult !ai i!portanta dupa parerea sa decat autono!ia ad!inistrativa# 3adda! l%a refuzat din nou, sustinand ca statul irakian are o"ligatia de a trata in !od egal toate regiunile tarii# /entru 3adda! insa Barzani vor"ea !ai !ult de o Econfederatie kurdaE, decat despre Eautono!iaE kurzilor# In aprilie 1=,<, se!narea E8ratatului de prietenie sovieto%irakianaE si nationalizarea lui EIraM /etroleu! &o!pan4E NI/&P, a avut efectul unei verita"ile "o!"e geopolitice# Irakul se rasucea cu 1A de grade, devenind din pro%a!erican, un stat pro%sovietic# &u consecintele de rigoare# /rin E8ratatul de prietenieE cu Irakul, Moscova inceta orice a(utor acordat !iscarilor etnice, intre care si kurzilor lui Barzani# I!ediat dupa se!narea acestui tratat istoric, &ID a luat i!ediat locul Moscovei, ca finantatoare si furnizoare de ar!e pentru !iscarea lui Barzani# &eva !ai tarziu, intr%un interviu cu /aul Balta de la E+e MondeE, Barzani avea sa recunoasca0 EIsraelul, 3a5ul si 3tatele Unite !%au convins sa resping intelegerea cu Bagdadul, lansand un raz"oi de g5erila contra lui 3adda!, care controla practic totul, si ale carui planuri de !odernizare deran(au 3UD si Israelul#E Intr%un alt interviu, pu"licat de EVas5ington /ostE la << iunie 1=,@, Barzani se anga(a sa serveasca interesele 3UD din zona, si, daca pri!ea de la Vas5ington un a(utor su"stantial, sa ia su" control regiunea petroliera Kirkuk si sa o ofere co!paniilor a!ericane# &onfor! unui raport &ID NE/ike ReportEP din 1=,?, Barzani ar fi fost dispus c5iar sa declare Kurdistanul drept al ?1%lea stat a!ericanG Barzani a fost insa din nou tradat, de data aceasta de sponsorii sai de la 8e5eran# /rin EDcordul de la DlgerE, 3adda! Lussein si sa5insa5ul Iranului se anga(au, in secret, sa nu !ai sustina !iscarile de opozitie# 95erila kurda a lui Barzani intra in colaps# In 1=,=, Mustafa Barzani, grav "olnav de cancer, !oare in 3UD, unde pri!ise azil politic# +a conducerea /artidului 2e!ocratic din Kurdistan avea sa%i ur!eze fiul sau, Masoud# 3adda! l%a a(utat pe Barzani i!potriva lui 8ala"ani 95erila kurda revine in ti!pul sangerosului raz"oi dintre Irak si Iran N1=A %1=AAP, dar represaliile sunt considera"ile# /rin operatiunea de la Dnfal, condusa de Dli Lass Dl Ma(idi NDli E&5i!iculEP, orasele kurde sunt distruse, iar populatia kurda dispersata# 2upa incetarea raz"oiului cu Iranul % la 1A iulie 1=AA % pacea in regiune este de foarte scurta durata# In august 1== , Irakul intra in Ku;eit, declansand Raz"oiul din 9olf N1== %1==1P# In august 1==1, raz"oiul se inc5eie si se traseaza o Ezona li"eraE la nord de paralela @F# +iderii kurzi, Masoud Barzani si Oalal 8ala"ani, continua sa%si dispute supre!atia in zona# Dpeland, in acest scop, la cele !ai nefiresti aliante# In 1==?, Barzani i%a scris lui 3adda! Lussein, cerandu%i sa%l a(ute sa recupereze orasul Er"il, cucerit de Uniunea /atriotica a rivalului sau, 8ala"ani# 8rupele irakiene au intervenit si l%au Erepus in drepturiE pe liderul /2K# 8rupele pes5!erga, i!potriva sunnitilor Dcu!, fiul lui Mustafa Barzani % Masoud Barzani % este presedintele ERegiunii Dutono!e KurdeE din nord, iar Oalal 8ala"ani a devenit E/resedintele Repu"licii IrakE# &ei doi au a"andonat pe !o!ent divergentele si au ane$at la ERepu"lica Dutono!a KurdaE nu!eroase teritorii, care nu au nici o legatura cu realitatea etnica din teren# &ei doi lideri nu se !ai te! de Ear!ata irakianaE, desfiintata de /aul Bre!er# In sc5i!", !ilitiile si ar!ata kurda % antrenate intens de consilieri a!ericani si israelieni % sunt gata pentru raz"oiul civil si ane$area regiunilor "ogate petrolier Kirkuk, 3ind(ar si KanaMin# /ractic, kurzii din Irak au devenit E"ratul inar!atE al 3UD#

3pre deose"ire de alte for!atiuni para!ilitare, cele kurde % pes5!erga % nu au fost nici dezar!ate, nici scoase in afara legii de 9uvernul provizoriu instalat la Bagdad dupa invazia a!ericana# 2i!potriva, li s%a per!is sa adune ar!a!entul a"andonat de fortele irakiene, inclusiv peste < de ve5icule "lindate, dar si un nu!ar neprecizat de piese de artilerie# +a inceputul lui < ?, prestigioasa pu"licatie 6e;s;eek avansa infor!atia ca trupele pes5!erga ar putea fi pregatite de a!ericani pentru a lupta cu re"elii sunniti# 3e esti!eaza ca efectivele kurde nu!ara intre A # si 1 # de luptatori# EMarele KurdistanE ingri(oreaza Iranul, 3iria si 8urcia In iulie < ?, Mulla5 Bak5ti4ar % !e!"ru al Uniunii /atriotice din KurdistanE NE/atriotic Union of KurdistanE % /UKP % a prezentat o 5arta a EMarelui KurdistanE# Larta din < ? include in Kurdistan Mosuul, 8ell Dfar Ncare cuprinde doar ?- kurzi si ,?- turk!eniP, 3ind(ar, cea !ai !are parte a platoului 2(ezire, Kirkuk, 84z Kur!atu Npopulat de turk!eniP, trece peste BaMu"a5, la 1? k! de Bagdad si co"oara la sud%est de Oassan si Badra, pana la granita cu Iranul# Inalti!ile !untelui La!rin for!eaza granita de nord dintre kurzi si ara"i# Unii kurzi Efunda!entalistiE afir!a ca 3aladin N3ala5 EddineP % nascut la 8ikrit Nla sud de Muntele La!rinP % constituie EdovadaE ca si 8ikritul Norasul natal al lui 3adda! si fieful sunnitilorP ar fi tot EkurdEG &onfor! lui Bak5tiar, 5arta Kurdistanului a fost apro"ata de /arla!entul kurd, si este "azata pe Eevidente istorice si geograficeE# Bak5tiar a avertizat ca Epoporul kurdE poate face unele co!pro!isuri la functii !inisteriale sau la privilegii, dar nu va accepta niciodata vreun co!pro!is cu privire la EgraniteleE istorice ale EMarelui KurdistanE# Mai !ult, Bak5tiar a sustinut ca Etoti kurzii din afara granitelor Kurdistanului se vor afla su" (urisdictia statului kurdE# /e 5arta EMarelui KurdistanE, populatiile care nu sunt nici kurde, nici ara"e Ncu! ar fi etniile E4ezidisE si Es5a"aliiEP au fost asi!ilate drept EkurdeE# 2e pilda, 3ind(ar % unde sunt nu!erosi etnici E4ezidiE % a fost inclus in EMarele KurdistanE# Dsirienii au fost asi!ilati tot EkurziE, doar pe "aza unei vagi ase!anari lingvistce# Mai ales Iranul si 3iria sunt ingri(orate ca 3UD si Israelul vor folosi prete$tul Eindependentei kurzilorE Ncare constituie o !inoritate etnica in a!"ele tariP pentru a le putea dez!e!"ra# 6ici 8urcia % care a luptat ti!p de decenii cu teroris!ul kurd % nu se si!te prea "ine# Barzani si 8ala"ani vor prea !ult si prea repede, incura(ati de 3UD si Israel# Ei risca sa desta"ilizeze intreg Brientul Mi(lociu, ve5iculand o 5arta e$cesiva, vala"ila poate in sec# ICIII, dar nu astazi# In !artie anul trecut, la Lala"i(a, au avut loc acte de violenta contra kurzilor# &ine poate, asadar, da asigurari ca populatiile ara"a si turk!ena vor accepta o 5arta din sec# ICIII si tirania kurzilorT EMarele KurdistanE reprezinta o EcarteE pe care &ID si Mossadul o (oaca fata de Iran si 3iria# E2iversiunea etnicaE este, de fapt, o caracteristica a raz"oaielor conte!porane# 5ttp0::;;;#=a!#ro:stiri%revista%presei:< F% A% 1<:a!enintarea%!arelui%kurdistan#5t!l In concluzie, desi e greu sa vii cu o concluzie la un ase!enea te$t, nu pot spune decat ca tensiunile din zona respectiva se vor aug!enta in !asura in care regi!ul i!pus de Dnkara nu recunoaste ca ar avea o pro"le!a la granitza sud%estica si prefera sa rezolve

totul in cel !ai si!plu si ineficient !od cu putintza0 apeland la ar!ata Nde fapt e de inteles, avand in vedere natura guvernului turcP# In acelasi ti!p este nevoie ca si din partea kurda sa se intrevada dorintza unei solutionari a situatiei pe cale diplo!atica si nu ar!ata, intrucat pana acu! a!"ele ta"ere nu au facut decat sa isi arate coltii si sa latre# 3pera! sa nu se depaseasca acest nivel, desi nu vad cu! ar putea fi evitat un conflict !ilitar in vederea crearii unui nou stat in regiune0 Kurdistan# Re"elii kurzi, teroristi uneori utili pentru 3UD Raidurile kurzilor i!potriva ar!atei turce au fost i!ediat conda!nate de 3UD, care au cerut guvernului irakian sa intervina pentru a%i opri pe re"elii din nordul tarii# &u toate acestea, g5erilele kurde nu au drept tinta doar ar!ata turca, ci ataca in !od si!ilar si fortele iraniene, pe teritoriul iranian, dupa care se retrag in nordul Irakului# &u toate acestea, 3tatele Unite nu isi e$pri!a aceeasi solidaritate fata de Iran ca si fata de 8urcia in aceasta pro"le!a, iar 8e5eranul sustine c5iar ca a!ericanii ii spri(ina pe re"eli in lupta antiiraniana# 95erilele kurde care lupta i!potriva iranienilor sint reunite su" nu!ele /artidului pentru o Ciata +i"era in Kurdistan N/ODKP, noteaza E85e International Lerald 8ri"uneE# Dcest partid are strinse legaturi cu /artidul Muncitorilor din Kurdistan N/KKP, organizatie considerata terorista atit de 8urcia, cit si de UE si 3UD# /ODK adopta o tactica si!ilara /KK0 controleaza regiunea de granita, pe partea irakiana, si organizeaza a!"uscade i!potriva patrulelor de pe partea cealalta a frontierei# Re"elii, apro$i!ativ <# de persoane, traiesc in !unti, in conditii spartane, si folosesc ar!a!ent de origine rusa, de o"icei0 Kalasnikov, lansatoare de rac5ete, !itraliere# +iderii /ODK sustin ca au Ediscutii directe sau indirecteE cu oficialitatile a!ericane, iar seful gruparii, Ra5!an La(%D5!adi, s%a deplasat c5iar la Vas5ington vara aceasta, fara a preciza insa cu cine s%a intilnit acolo# Dcesti lideri kurzi sustin ca 3UD au declarat /KK drept organizatie terorista deoarece lupta i!potriva unui aliat, 8urcia, in ti!p ce /ODK lupta i!potriva unui stat EneprietenE a!ericanilor, Iranul# &ele doua grupuri par a fi, de fapt, reprezentantele aceleiasi !iscari, care doreste sa o"tina autono!ie pentru kurzi# Bficialii iranieni sustin, la rindul lor, ca a!ericanii furnizeaza ar!a!ent luptatorilor, pe care ii folosesc intr%un Eraz"oi prin inter!ediariE i!potriva Iranului# Dutoritatile a!ericane resping orice legatura cu /ODK, iar reprezentanti ai diplo!atiei 3UD au declarat pentru EIL8E ca La(%D5!adi nu s%ar fi intilnit la Vas5ington cu nici un oficial# /ODK sustine ca a ucis apro$i!ativ 1? de soldati iranieni in acest an, iar Oalal Oalilzade5, fost parla!entar iranian de nationalitate kurda, confir!a uciderea a 1 de !ilitari, inclusiv prin do"orirea unui elicopter in luna septe!"rie# Kurzii au reusit sa ia si ostatici din ar!ata iraniana, reporterul EIL8E avind c5iar ocazia sa discute cu unul dintre acestia, !e!"ru al 9arzilor Revolutionare# Dr!ata iraniana a ripostat incepind din luna august, "o!"ardind satele de la granita irakiana# +ocuitorii au fost nevoiti sa paraseasca regiunea, iar guvernul irakian a criticat raspunsul iranian ca pe unul disproportionat# Uniunea /atriotica din Kurdistan, partidul condus de presedintele irakian Oalal 8ala"ani, care intretine relatii econo!ice cu Iranul, a cerut /ODK sa se dezar!eze sau sa paraseasca regiunea de granita#

3UD, 8urcia si Irakul, unite i!potriva /KK Dr!ata 3UD ar putea organiza atacuri aeriene i!potriva ta"erelor kurde, dar ar putea cola"ora si cu ar!ata turca pentru a co!"ate re"elii din nordul Irakului# /re!ierul turc, Recep 8a44ip Erdogan, aflat in vizita la +ondra, a declarat ca tara sa si 3UD ar putea lansa operatiuni !ilitare co!une i!potriva re"elilor kurzi din nordul Irakului# E3ecretarul a!erican de 3tat, &ondoleezza Rice, !%a sunat du!inica, a! inteles ca este ingri(orata# D! inteles ca vrea sa organizeze o operatiune co!unaE, a anuntat Erdogan# E/ute! organiza o operatiune co!una vizind /KKE, a continuat pre!ierul# 3UD, care au cerut autoritatilor irakiene sa intervina pentru eli!inarea a!enintarilor kurde din nordul tarii, se te! de incursiuni !ilitare turce in Irak, in singura zona sta"ila din aceasta tara, cea locuita de kurzi# Dr!ata a!ericana studiaza c5iar posi"ilitatea lansarii unor atacuri aeriene i!potriva ta"erelor /KK, confor! presei a!ericane# Ministrul irakian de E$terne, Los54ar Re"ari, l%a asigurat, de altfel, pe o!ologul sau turc, Dli Ba"acan, ca si Bagdadul va spri(ini 8urcia in co!"aterea a!enintarii kurde# 2upa uciderea a 1< !ilitari turci de catre re"elii kurzi, du!inica, in apropiere de frontiera irakiana atit presa, cit si opozitia, dar si populatia iesita pe strazi in diverse orase turce au cerut !asuri dure i!potriva /KK# 3apta!ina trecuta, parla!entul turc a apro"at incursiuni !ilitare pe teritoriul irakian, pentru ca ar!ata turca sa poata interveni i!potriva ta"erelor /KK# 1 # de !ilitari, tancuri, avioane de lupta si elicoptere au fost co!asate la granita cu Irakul# Vas5ingtonul a cerut insa Dnkarei sa nu intre inca pe teritoriul irakian, pro!itind ca Bagdadul va interveni i!potriva re"elilor# /re!ierul Erdogan, care a fost de acord sa a!ine interventia !ilitara, a declarat insa ca E8urcia isi va lua propriile deciziiE in aceasta pro"le!a# E6u vo! cere autorizatieE, a adaugat Erdogan# Ministrul turc de E$terne, Dli Ba"acan, a anuntat ca respinge ar!istitiul propus de /KK in sc5i!"ul renuntarii 8urciei la planurile de raiduri in nordul Irakului si acordarii de noi drepturi !inoritatii kurde# E/ro"le!a unui acord de incetare a focului priveste doua state, doua ar!ate si nu o organizatie teroristaE, a e$plicat Ba"acan# &e vor kurzii /KK sustine crearea unui stat kurd socialist, "azat pe regulile Esocialis!ului stiintificE#

&o!andourile turce se antreneaza pentru interventii in nordul Irakului /opulatia kurda ocupa regiuni din Iran, Irak, 3iria si 8urcia, dar co!unitati ale acestei natii fara tara sint si in +i"an, Dr!enia si Dzer"aid(an# +i!"a kurda este inrudita cu li!"a farsi Na IranuluiP, dar originile etnice ale kurzilor nu sint cunoscute# Ma(oritatea

kurzilor sint !usul!ani sunniti, dar gruparile care lupta pentru autono!ia Kurdistanului nu fac apel la e$tre!is!ul religios# /artidul Muncitorilor din Kurdistan, /KK, a fost fondat in 1=, , fiind condus de D"dulla5 Bcalan pina la capturarea acestuia de catre Dnkara, in 1===# Ideologia /KK, precu! si cea a /ODK N/artidul pentru o Ciata +i"era in Kurdistan, care lupta i!potriva ar!atei iranieneP se "azeaza pe !ar$is!%leninis! si pe Esocialis!ul stiintificE, pro!ovind nationalis!ul kurd, dar si drepturile fe!eilor# 3copul partidului este infiintarea unui stat kurd socialist# /KK este pe lista organizatiilor teroriste a 3UD, dar si a UE si, "ineinteles, a 8urciei# @,# de persoane au fost ucise in conflictul dintre /KK si 8urcia, din 1=AH pina acu!, confor! BB&# Kurzii se "ucura de o autono!ie largita in Irak, controlind Kirkuk si parti din Mosul# In < @, populatia din aceasta regiune a Irakului, care a suferit cu!plit in ti!pul dictaturii lui 3adda! Lussein, a pri!it cu "ucurie invazia a!ericana# 9ranitele finale ale regiunii kurde din Irak vor fi sta"ilite printr%o serie de referendu!uri# N+#&#P 5ttp0::old#cotidianul#ro:re"elii>kurzi>teroristi>uneori>utili>pentru>sua%@HH=A#5t!l
n Orientul Apropiat i Mijlociu nu e zi de la Dumnezeu ca s nu se deschid pe undeva focul. Ceea ce e ns deosebit de interesant este faptul c dei focul acesta e zilnic i ncr!ncenat el nu desln"uie nc o confla#ra"ie re#ional $#eneral%. &i nici nu se va desln"ui at!ta vreme c!t neamurile de acolo care au oprimat 'sraelul nu(i vor lua r!nd pe r!nd por"ia lor de pedeaps. Mai e ceva deosebit de interesant. Aceste pedepsiri nu vin chiar $din senin%. Ci nainte de pedepsirea final a unui astfel de neam are loc parc o repeti"ie $n mic% a pedepsirii respective. ) cam ceea ce se nt!mpl la teatru atunci c!nd naintea premierei a spectacolului de #al are loc *repeti"ia cu costume+ menit s(i introduc pe actori n atmosfera primei ncletri totale cu publicul. &i e ca i cum Cel ce dirijeaz toate aceste destine ne(ar spune, -ede"i./ )u nu fac nimic fr s v previn/ n acest sens ac"iunile asupra 'ra0ului sunt edificatoare. Mai nt!i a avut loc 1zboiul dei 2olf sub preedin"ia btr!nului 3ush. Mai apoi a venit invazia 'ra0ului sub 3ush cel $t!nr%. 'ar n ultima faz cea apocaliptic se va produce distru#erea definitiv a 'ra0ului de ctre o coali"ie interna"ional din care nu va lipsi un neam misterios i oropsit de mult vreme cel al 0urzilor. Cu dou sptm!ni n urm 4artidul Muncitorilor 5urzi 64557 care este nre#istrat oficial n 8urcia dar care are celule rebele i n nordul 'ra0ului 6unde locuiesc al"i fra"i de(ai lor7 a creat nite z#omotoase ncletri de for"e armate n zona #rani"ei turco(ira0iene uci#!nd i rpind solda"i m!ndri ai Aliotmanului. 4opula"ia 8urciei este azi de 9: de milioane de locuitori. Dintre acetia :; p!n la :< milioane sunt 0urzi 6niciodat nu s%a tiut cu e=actitate numrul lor real7. &i ei triesc de milenii n e=tremitatea estic a peninsulei Anatolia la nord de lacul -an.

5urzii din 8urcia reprezint azi aproape n ntre#ime un popor rural pentru c le#ea turc nu le d voie s(i predea limba lor proprie n coli. De aceea cred c i partidul care(i reprezint are o sonoritate at!t de dejist fiind lipsit probabil de orice element intelectual. >e spune c turcii i ursc de moarte pe 0urzi. Ai putea crede c osmanl!ii $foarte rafina"i% i consider pe acetia ca pe o #rupare de suboameni ceva de #enul ne#rilor din America de acum vreo sut de ani sau a evreilor #ermani din vremea lui ?itler. Dar nu asta e realitatea ci ceva cu mult mai simplu i mai inuman. >avan"ii sociolo#i ne arat c ntotdeauna pe acelai teritoriu o minoritate care depete :@A va fi ur!t de ctre majoritate. &i de aici toate icanele oficialit"ilor de la An0ara revrsate asupra acestui neam care de mult vreme nu mai are nici o patrie dei nsumeaz nc ;.< p!n la B.B millioane n 'ran ; p!n la B milioane n 'ra0 i @.C p!n la D.< millioane n >iria. Dar de unde vine istoria acestui neam numeros at!t de neiubit de neamurile islamice. Dintre toate #rupurile etnice din lume 0urzii reprezint pe cel mai lar# care nu are un stat o patrie. 4otrivit istoricului Eilliam Eestermann *0urzii sunt cei care pot prezenta cele mai bune preten"ii la puritatea rasial F mai mult dec!t orice alt popor care locuiete n )uropa+ 6:CCD7. &i cu toate astea n ultimele secole dorin"a lor de a avea un stat independent a creeat conflicte cu 8urcia i 'ra0ul. 5urzii sunt suni"i 6e adevrat fcu"i cam cu japca7 dar cultura lor este diferit de cea a turcilor perilor i vecinilor lor arabi. )ste o diferen"iere de #rup i asta creeaz un poten"ial conflict. Acest ir de conflicte se ntinde pe o foarte lun# perioad de timp. Dorin"a de a avea un stat 0urd a nceput s prind contur n secolul trecut atunci c!nd preedintele EoodroG Eilson 6:<HB(:CD;7 a promis 0urzilor un stat suveran. 'ar formarea acestuia urma s se mplineasc prin 8ratatul de la >evres din :CD@. Dar constituirea 1epublicii 8urce sub primul ei preedinte 5emal Atatur0 a spulberat acest vis al 0urzilor. 'ar acesta a fost nceputul lu#ului conflict turco(0urd. n acea vreme 0urzii au ncercat s stabileasc un stat semi(independent al lor *1e#atul 5urdistanului+ dar care n%a dinuit dec!t doi ani ntre :CDD i :CD;. 'ar o alt rbufnire 0urd a avut loc n :C;B prin *1epublica Mahabad+ care a e=istat de asemenea foarte pu"in, : an. n :CD; 8urcia a creeat o le#e care interzicea folosirea limbii 0urde n locurile publice ceva de neima#inat n lumea civilizat. Dar 0urzi nu sunt numai n 8urcia ci i n 'ra0. Acolo conflictul cu popua"ia majoritar a izbucnit n :CB:. C!nd >addam ?usein a nceput cursa pentru puterea politic absolut 6:CBC7 a adoptat 6n :C9H7 o politic de e=terminare a 0urzilor din "ara sa. n urmtorii cincisprezece ani armata ira0ian a bombardat sistematic satele 0urde i le(a supus atacului cu #aze to=ice de lupt. >e estimeaz c peste H @@@ 6/7 de sate au fost supuse acestui tratament. Motivele conflictelor continue ale 0urzilor cu celelalte neamuri din zon sunt de ordin cultuaral i economic. n primul r!nd 0urzii 6ca i n cazul evreilor7 pot revendica suveranitatea n teritoriile n care locuiesc ca fiind n

aceast zon cu peste D@@@ de ani n urm deci cu mult nantea arabilor i turcilor. Dar arabii i turcii au i#norat lo#ica acestui ar#ument istoric i s%au strduit c!t au putut s(i ndeprteze pe 0urzi de pe melea#urile lor strmoeti. n al doilea r!nd i probabil cel mai important 0urzii au deplina contiin" c ei sunt radical diferi"i de turci i ira0ieni din punct de vedere etnic. )i vorbesc o limb esen"ial diferit i dei sunt musulmani 6au fost converti"i cu for"a7 ca i ceilal"i au obiceiuri i re#uli diferite. Din aceast cauz #uvernele turce au privit ntotdeauna aceast specificitate ca pe o F ofens adus statului. >addam ?ussein credea c 0urzii i stteau F n cale chiar sub nasul su i i considera ca pe o *ji#nire adus #loriei arbeti+. De aceea a i desln"uit acel #rozanic #enocid mpotriva lor. n al treilea r!nd 5urdistanul mpr"it ntre 'ra0 8urcia 'ran i >iria este deosebit de impotant din punct de vedere strate#ic pentru primele dou. 4entru c acele zone con"in importante resurse de petrol i ap bo#"ii pe care 'ra0ul i 8urcia nu(i pot permite s le piard. Dup 1zboiul din 2olf >addam ?ussei i(a atacat din nou pe 0urzi iar >tatele Inite au lansat Opera"iunea Provide Comfort n Aprilie :CC: care a creeat o zon de si#ura" pentru 0urzii din 'ra0. Acetia au fost capabili s aib n mic msur o autonomie n 'ra0 i chiar ale#eri libere n :C Mai :CCD. Dar asta nu i(a fcut nicidecum s devin un stat independent. -z!nd cum 0urzii din 'ra0 au ob"inut ale#eri libere turcii s%au speriat cumplit i au scos n afara le#ii 455 care era partid parlamentar. >itua"ia aceasta a dus astfel la un ndelun# rzboi civil care ns n%a tranat lucrurile. 'ar ostilit"ile s%au ncheiat printr%o declara"ie plin de n"elepciune oriental a prim(minstrului de atunci 8ansu Ciller, *8urcia nu are o problem 0urd ci una de terorism+ 6:CC;7. >tatele Inite nu au avut p!n acum o pozi"ie etic privind problema 0urd ci numai una politic. n timpul opera"iunii Provide Comfort ele i(au ajutat pe 0urzii din 'ra0 dar n%au fcut nimic pentru fra"ii lor din 8urcia. &i asta pentru c 8urcia i este un aliat JA8O i nc unul de ndejde. Aa c F 4arlamentul de la An0ara a dat und verde e=ecutivului s intervin mpotriva rebelilor 0urzi chiar n afara #rani"elor "rii. Aceasta reflect atmosfera din r!ndurile popula"iei care acuz atentatele derulate de 455. Comunitatea interna"ional i ndreapt aten"ia ctre An0ara n conte=tul creterii pre"ului petrolului i a fricii de un nou front n 'ra0. 'ar lumea se ntreab, va avea oare loc n nordul "rii o ofensiv militar de propor"ii mpotriva 455(ului. 8rebuie totui men"ionat c nicio "ar european de e=emplu nu ar accepta ca for"ele sale de securitate s fie atacate de e=tremiti din "ara nvecinat. De aceea pericolul unei interven"ii militare turceti n 'ra0 trebuie combtut at!t de >IA dar i de cabinetul de la 3a#dad i de 0urzii ira0ieni. Jumai to"i acetia ar putea ntoarce situa"ia ctre o rezolvare panic. Dar oare va fi pace sub mslin. Decizia parlamentului turc pune ns Eashin#tonul ntr%o situa"ie delicat. O nou interven"ie militar n 'ra0 ar fi

dezastruoas av!nd n vedere c >IA oricum au euat cu al lor concept de pacificare a 'ra0ului. 4entru a nu aduce violen"e ntr%o re#iune c!t de c!t panic 6nordul 'ra0ului7 americanii au ezitat s intervin ei nii mpotriva 455(ului n ciuda unei promisiuni e=act contrare fcute 8urciei. Cu at!t mai mult cu c!t ntr%o confruntare direct ar sta fa" n fa" trupe turceti i mili"ii ira0iano(0urde antrenate i narmate de >IA. 4e de alt parte rela"iile diplomatice turco(americane nu sunt de c!tva vreme ntr%o tandre"e deplin. Dup ce Camera 1eprezentan"ilor 6majoritate democrat7 a votat pe :@ Octombrie un te=t care afirma c la nceputul secolului D@ n 'mperiul Otoman s%a produs *un #enocid* mpotriva armenilor au venit reac"ii foarte dure de la An0ara. 1ezolu"ia impune termenul *#enocid* pentru masacrul a peste un milion de armeni din 8urcia 6/7 ac"iune nceput n anul :C:H i n te=t se cere ca diploma"ia american s "in seama de acest fapt istoric n rela"iile ei de astzi cu 8urcia. 8e=tul le#islatorilor americani are toate ansele s fie votat n plenul Camerei dei preedintele i al"i oficiali au atras aten"ia c o asemenea pozi"ie are toate ansele s *altereze considerabil rela"iile cu 8urcia un aliat crucial n s!nul JA8O i n rzboiul mondial contra terorismului*. De aceea s%au opus adoptrii acestei rezolu"ii secretarul de stat Condoleezza 1ice i ministrul Aprrii 1obert 2ates iar opt foti secretari de stat au trimis o scrisoare care ndemna la pruden". 1esponsabilii turci au reac"ionat imediat i violent. 4reedintele 2Kll, Este inacceptabil ca naiunea turc s fie acuzat de o crim pe care na comis-o niciodat de-a lungul istoriei *. n semn de protest 8urcia i(a rechemat ambasadorul de la Eashin#ton s%a vorbit despre schimbarea statutului bazei militare de la 'ncirl!0 pe unde tranziteaz aprovizionarea trupelor americane din 'ra0 iar parlamentul turc a aprobat o eventual interven"ie militar n nordul 'ra0ului mpotriva rebelilor 0urzi ceea ce ar nsemna o ruptur deschis cu >tatele Inite. Asemenea decizii s%ar bucura i de sprijin popular L peste <@A dintre turci dezaprob politica >tatelor Inite n 'ra0. 1ezolu"ia determinat i de considerente de politic intern L a fost sus"inut n special de reprezentan"ii unor state 6republicani i democra"i la un loc7 n care votul colectivit"ii armene conteaz L e discutabil i din punct de vedere istoric i al oportunit"ii. Aa cum arta 1obert 2ates s-ar putea ca preul acestei rezoluii s fie pierderea celui mai important aliat din Orientul Mijlociu 6Ma#dalena 3O'AJ2'I ( In aliat pierdut7. ntre timp Deutsche Eelle anun" c *situa"ia la frontiera turco(ira0ian amenin" s ia propor"iile unui conflict armat n toat re#ula. Dac militan"ii 0urzi ai partidului de e=trem st!n# 455 caut rzboiul cu lum!narea 8urcia nu are voie s se lase provocat. C!t timp ns se va mai ab"ine An0ara s riposteze pe msur la atacurile lansate de militan"ii 0urzi de pe teritoriul ira0ian i c!t de ener#ic poate ac"iona #uvernul de la 3a#dad mpotriva rebelilor 0urzi retrai ntr( un masiv muntos #reu accesibil de la frontiera a trei state. 'at doar cteva din #ravele ntrebri pe care ne#ocierile i ntlnirile viitoare vor trebui s le spulbere+. 6F7

*Casa Alb manifest concomitent n"ele#ere fa" de scepticismul autorit"ilor turce devreme ce amintitele promisiuni fuseser fcute deja cu un an n urm. Confuzia este ns deplin fiindc eful #uvernului ira0ian Juri Mali0i declarase deja c birourile militan"ilor 0urzi ar fi fost nchise iar activit"ile 455 de pe teritoriul ira0ian fuseser interzise. O zi mai t!rziu preedintele ira0ian Dschalal 8alabani de etnie 0urd a dezmin"it relatrile potrivit crora ar fi cerut liderilor turci e=trdarea unor activiti 455 refu#ia"i din 8urcia n 'ra0. )l a mai adu#at c de altfel capturarea unor lideri ai rebelilor 0urzi este dificil deoarece acetia s%au retras n masivul 5andil #reu accesibil situat la frontiera dintre 'ra0('ran i 8urcia. )forturile interna"ionale de dezamorsare a unui conflict care amenin" s ia propor"ii se nte"esc. Daniel Mried secretar de stat n departamentul e=ternelor a declarat referindu(se la ne#ocierile n curs, Poate c nu trebuie s ne a!teptm la rezultate "n proporie de #$$%& dar trebuie s vedem c e'ist eforturi de #$$% E'ist lucruri care pot fi fcute "n zon& iar autoritile ira(iene& pentru care suveranitatea rii este important& trebuie s acioneze) Cartea istoricului Eilliam Eestermann *5urzii ( un popor fr patrie+ are o ncheiere cu iz profetic. )l scrie, *Mr un suport al unei na"iuni puternice precum >tatele Inite 0urzii nu vor realiza probabil un stat independent. )i nu au destul putere militar ca s se lupte cu 8urcia i 'ra0ul fr un real suport. 'ra0ienii i turcii nu vor renun"a la teritorii cu bo#"ii naturale importante pentru un popor care amenin" modul lor de via". De aceea vor continua lupta mpotriva 0urzilor. 5urzii nu au alt ans dec!t s lupte p!n la sf!rit. ) clar c viitorul arat pustiitor pentru 0urzi+. &i doar asupra acestei ultime fraze am serioase dubii. 5urzii nu sunt pomeni"i niciodat sub acest nume n literatura apocaliptic. Dar ar fi #reu de presupus c ei trind n acea zon de at!ta vreme s nu fie implica"i n marile frm!ntri care vor urma adic n cadrul ac"iunii de pedepsire a neamurilor ce au oprimat 'sraelul. ntr%adevr *zona 0urd+ aa cum a fost definit ea n cadrul acestui editorial apare indirect n Cartea lui 'eremia n cuprinsul profe"iei privind 'ra0ul. 4rofe"ia respectiv reprezint cea mai dramatic ima#ine din acel pachet de viziuni ce se refer la neamurile din Orientul Apropiat i Mijlociu. *3abilonul+ urmeaz s fie distrus n totalitate, *abia "mpotriva +aldeilor, zice -omnul& "mpotriva locuitorilor .abilonului& "mpotriva cpeteniilor !i "nelepilor lui, *abia "mpotriva proorocilor minciunii& ca s ajung ca ni!te oameni fr minte, *abia "mpotriva vitejilor lui& ca s rm/n "ncremenii, 012 *eceta peste apele lui& ca s sece, Cci este o ar de idoli !i au "nnebunit cu idolii lor De aceea fiarele pustiei se vor aeza acolo mpreun cu acalii i struii vor locui acolo; nu va mai fi locuit niciodat, ci venic va rmne nelocuit. Ca i Sodoma i Gomora i cetile vecine pe care le-a nimicit Dumnezeu, zice Domnul, aa nu va mai fi locuit nici el i nimeni nu se va mai aeza acolo Dar cine vor fi $artizanii% acestei teribile distru#eri.

) vorba de o coali"ie aa cum ni se precizeaz n cadrul aceleiai profe"ii, ptrundei din toate prile "n .abilon, n acest sens va fi o direc"ie de atac dinspre nordul 'ra0ului, 3at& vine un popor de la miaznoapte. Dar nvlitorul acesta va avea un sprijin foarte puternic de la -est, 3at& vrjma!ul se suie ca un leu& de pe malurile "ng/mfate ale 3ordanului "mpotriva locuinei tale tari. Deci dinspre 'srael. )=presia *malurile n#!mfate+ poart astzi n special pentru lumea cretin o conota"ie ne#ativ. Dar eruditul C.M. 5eil o interpreteaz ntr%un sens vechi(testamental ca, *de pe malurile purttoare de #lorie ale 'ordanului+. Ceea ce e cu totul altceva. n fine o alt direc"ie de atac va fi dinspre Jord()st dinspre 'ran, Pregtii "mpotriva lui 0.abilonului& n n 2 pe neamuri& pe "mpraii Mediei& pe c/rmuitorii lui !i pe toate cpeteniile lui !i toat ara sub stp/nirea lor, 4otrivit profesorului -ladimir Minors0N 6:<99(:CBB7 6Oondon%s >chool of Oriental >tudies7 un savant desv!rit n cultur persan termenul *Media+ se refer la 0urzii din nord(vestul 'ranului. Deci cine sunt atacatorii ce vor veni din cele trei direc"ii. Din cele e=puse p!n acum devine clar c e=presia *poporul de la miaznoapte+ i reprezint pe 0urzi urmaii mezilor i fotii stp!nitori ai unui mare imperiu din Antichitate. Aceast idee este ntrit de o precizare din cadrul aceleiai profe"ii, pre#ti"i neamurile mpotriva lui 63abilonului n.n.7 c4emai "mpotriva lui "mpriile raratului& !iniului !i c"enazului,& n care toate cele trei loca"ii apar la Jord de lacul -an n estul 8urciei deci n zona 0urd. Atacatorul care are punctul de plecare pe malul 'ordanului nu pote fi dec!t 'sraelul. Jumai c n te=tul lui 'eremia mai apare un invadator care pare s nu se fi nscut nc la data profe"iei. )l vine de departe i pare a fi deosebit de puternic, un neam mare !i ni!te "mprai puternici se ridic de la mar#inile pmntului. 8ot ntr%o profe"ie lansat contra 3abilonului dar fi#ur!nd n Cartea lui 'saia #sim o fraz foarte asemntoare ca sens, ei vin dintr-o ar deprtat& de la mar#inea cerurilor. Cine ar putea fi acest puternic i ndeprtat invadator. 8e=tul din cartea lui 'eremia pare s ne dea rspunsul la aceast ntrebare. ) vorba de una dintre puterile mondiale ale vremurilor din urm creia i pas de 'srael, Cei din pmntul deprtat& g/ndii-v la -omnul !i $erusalimul s fie n inimile voastre,) >un precum cornul lui David din 4salmul :DD, %u#ai-v pentru pacea $erusalimului& 012 -in pricina frailor !i prietenilor mei& doresc pacea "n s/nul tu Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru De aceea m #!ndesc c acest nvlitor nu poate fi altul dec!t >tatele Inite aliatul cel mai contient i statornic al 'sraelului. n fine n Cartea lui 'saia mai apare un aliat al 0urzilor care este ndemnat s se arunce asupra 'ra0ului dinspre >ud fc!nd astfel ca ncercuirea *3abilonului+ s fie complet. ) vorba de zona arabizat a 'ranului 5uzestanul sau anticul )lam care la acea or va fi probabil sub un control interna"ional. 4rofe"ia este intitulat *asupra pustiei mrii+

e=presie pe care 4rofesorul C.M. 5eil o identific cu 'ra0ul. 'deea este c *marea+ n simbolistica biblic reprezint tradi"ional *neamurile+ 6ne(evreii7 iar *pustia+ culmea unei atitudini sfidtoare la adresa lui Dumnezeu. &i iat i ndemnul, *uie-te& 'lamule, "mpresoar5& Medio, C5ci fac s5 "nceteze toate oft5rile lor) 60urzilor n.n.7 zice Domnul. > ncercm acum s creem un scenariu al distru#erii *3abilonului+ viitor. ncercarea $nsm!n"rii% democra"iei pe pm!nt ismaelit se arat de pe acum sortit eecului. Aa c e foarte probabil c >IA i va retra#e c!ndva trupele din 'ra0 care se va ntri militaricete amenin"!nd balistic 'erusalimul. >atele Inite nu vor permite ca aceast amenin"are s se concretizeze i mpreun cu armata israelian vor trece la un atac terestru i aerian dinspre -est. Dinspre >ud 5uzestanul aflat sub ocupa"ie interna"ional 6 "mi voi a!eza scaunul de domnie "n Elam7 va servi probabil ca ramp de lansare a unor trupe aliate. n fine 5urdistanul 'ranian 6compus din provinciile Azerbaidjanul de vest 5urdistan 'lam i Oorestan7 va ataca 'ra0ul dinspre )st provoc!nd astfel o insurec"ie a 0urzilor din 8urcia i nodul 'ra0ului. O ntrebare final asupra acestei probleme 0urde, unde este temeiul scriptural al unei insurec"ii #enerale a acestui popor fr patrie. Aceast idee cred c apare din Cartea lui 'saia unde este desvluit idealismul acestui popor n cutarea patriei pierdute, 3at& a/ "mpotriva lor 6ira0ienilor n.n.7 pe Mezi& care nu se uit la ar#int i nu poftesc aurul &i n sf!rit o ultim ntrebare privind starea 'ra0ului post(invazie, Chiar va fi distrus nuclear *3abilonul+ din moment ce este comparat cu >odoma i 2omora. Dou dintre zonele 'slamului sunt amenin"ate cu soarta >odomei i 2omorii n Cartea lui 'eremia i anume, )domul 6partea sudic a 'ordaniei7 i 3abilonul 6'ra0ul7. n urma vechilor cet"i blestemate a rmas Marea Moart un lac fr via" $bo#at% n sare i pucioas. Je(am fi ateptat deci ca i n urma 'ra0ului i 'ordaniei de sud s rm!n ceva asemntor. &i totui F &i totui n fraze absulut identice suntem anu"a"i c, (voi pune peste ei pe acela pe care l-am ales Cci cine este ca Mine6 Cine-Mi va porunci6 7i care cpetenie 8mi va sta "mpotriv6) Deci dei .abilonul va ajunge un morman de dr/mturi& o vizuin de !acali& un pustiu !i o batjocur !i nu va mai avea locuitori el nu i va pierde probabil bo#"iile petroliere care vor rm!ne e=ploatabile de ctre un or#anism interna"ional. Cam aceasta cred c s%ar putea nt!mpla din ncleterea neferici"ilor 0urzi cu pream!ndrul 3abilon. http,PPGGG.romaniantimes.or#PresourcesP:CC.Q)ditorialRDCQJefericitiiQ0urziRDCQCristianQ'oanid e.pdf Doar stire. Activistii din 'ra0 si o arie lar#a de #rupuri de la intelectuali la someri si vaduve6...7 s(au pre#atit pentru manifestatii lar#i6...7 in 4iata *8ahrir+ din centrul 3a#dad(ului dar si in alte provincii din tara. Anterior protestatarii s(au confruntat cu fortele de securitate 0urde in orasul >ulaimaniNa din nordul 'ra0uluiS cei mai multi se opun presedintelui re#ional Massoud 3arzani 6de ori#ine 0urda7 si 4artidului Democrat din 5urdistan.

Recurs la istorie /otrivit cercetarilor co!ple$e, kurzii ar fi indo%europeni convertiti la isla!is!ul suunit# Ei insisi isi revendica originile prin tri!itere la stra!osii !ezi din antic5itate# /astori si raz"oinici, cu puternice structuri tri"ale, kurzii s%au regrupat in evul !ediu in principate care au sfarsit prin a cadea su" (ugul oto!an# /oporul vor"ind o li!"a inrudita cu persana

s%a rasculat, in !ai !ulte etape, i!potriva do!inatiei oto!ane Ninstaurate cu incepere din secolul al ICII%leaP# In 1=1H, partea septentrionala a Kurdistanului reprezentase o"iectul unor oferte pe care .ranta si Marea Britanie le%au facut tarului 6icolae al II%lea al Rusiei, ca pret al intrarii acestuia in /ri!ul Raz"oi Mondial# /arisul si%a rezervat partea !eridionala Ncu petrolul de la MosulP dar, in curand, aceasta regiune a intrat in sfera de influenta a +ondrei# Revolutia din 1=1, a per!is aliatilor sa uite de anga(a!entul lor fata de Rusia si, fara aceasta, sa i!parta U prin tratatul de la 3evres U posesiunile sultanului, caruia nu i%au lasat decat Dnatolia# In acest tratat a fost prevazuta si e$istenta unei co!isii franco%anglo% italiene, care ur!a, intr%o perioada de F luni, sa pregateasca sc5e!a de autono!ie locala pentru regiunile predo!inant kurde, situate la est de Eufrat, la e$tre!itatea sudica a frontierei cu Dr!enia si la nord de frontiera cu 8urcia, cu 3iria si Mesopota!ia Nactualul IrakP# 8urcia s%a anga(at sa ofere un statut special populatiei kurde, daca aceasta si%ar fi precizat dorinta de independenta, in !a(oritatea sa# &onducatorii kurzi au invocat, deseori, acest punct al tratatului, !ult !ai putin e$plicit decat alte dispozitii# 2in cauza a"andonarii pro!isiunilor de autono!ie care le%au fost facute, kurzii s%au rasculat din 1=<? pana in 1=<A, in 1=@, si in 1=@A# Dtaturk nu a ezitat sa foloseasca kurzii in lupta pentru eli"erarea Dsiei Mici de su" ocupatia greceasca# 2ar, odata se!nat tratatul de la +ausanne, care a nor!alizat relatiile dintre tanara repu"lica turca si Bccident, el s%a intors i!potriva kurzilor# Mult ti!p, 8urcia nu a luat in consideratie poporul kurd decat su" for!ula turcii din !unti# Mai tarziu, regi!ul !ilitar si apoi cel civil au autorizat represiunea i!potriva oricarei !anifestari a nationalis!ului kurd, sustinut U spun turcii U de vecinii sirieni# In Iran, kurzii s%au constituit in Repu"lica Mar5a"ad, for!ata in intervalul 1=H?%1=HF# 3a a!inti! si faptul ca 3talin a sustinut, intr%un anu!e !o!ent, !iscarea kurda, dar aceasta nu a putut supravietui pri!ei lovituri in forta a Raz"oiului Rece ce a condus la evacuarea Dzer"ai(anului iranian de catre sovietici, in 1=HF Nin Irak, re"eliunea kurzilor a devenit activa cu incepere din 1=F1, su" conducerea generalului BarzaniP# 2aca 3a5ul Iranului se va interesa in continuare de kurzi, aceasta a fost, in !od esential, efectul sc5i!"arilor politice din Irak, dupa revolutia din 1=?A Nkurzii altcatuiesc aproape 1=- din populatia IrakuluiP# /entru o scurta perioada, autono!ia le%a fost recunoscuta prin acordul din 1=, , Barzani situandu%se de partea 3a5ului in conflictul iraniano%irakian pentru controlul regiunii 35att%el%Dra"# Dceasta alianta fiind doar una tactica si con(ucturala N3a5ul te!andu%se de influenta pe care autono!ia kurzilor irakieni ar fi avut%o asupra co!porta!entului fratilor din IranP, suveranul de la 8e5eran a inc5eiat, la Dlger, in 1=,?, un co!pro!is cu 3adda! Lussein# 3%a accentuat senti!entul kurzilor ca sunt !ereu tradati# &ativa ani !ai tarziu, Barzani a !urit in e$il Nin 3#U#D#P, iar regi!ul de la Bagdad a declansat un adevarat genocid i!potriva kurzilor# uuu &orespunde adevarului si faptul ca adversarii principali ai kurzilor sunt kurzii insisi, divergentele dintre ei# /arado$ul e$plica, printre altele, de ce in ti!pul raz"oiului iraniano%irakian ei nu au incercat sa%si uneasca eforturile# In 1=,=, era relansata re"eliunea kurda, sustinuta in Iran U de irakieni, si in Irak U de iranieni#

&and lupta cu Iranul, 3adda! Lussein a prevazut si raz"oiul i!potriva re"elilor kurzi# 2ictatorul a ordonat folosirea gazelor to$ice si aceasta nu i!potriva unor soldati, ci a civililor Nfe!ei si copiiP#In pri!ul raz"oi din 9olf, evolutia eveni!entelor a trezit noi sperante populatiei kurde# &rezand ca sosise, in sfarsit, ceasul eli"erarii, kurzii au supraevaluat posi"ilitatile proprii de rezistenta7 lipsiti de spri(inul e$tern, au fost pusi in situatia de a se refugia in !asa# uuu In 1==1, Massoud Barzani Nseful /artidului 2e!ocratic din KurdistanP declara0 2upa @ de ani in care sangele a fost varsat, cred ca a! inteles cu totii, guvernul irakian si kurzii deopotriva0 pacea este singura cale# 2upa Barzani, acordul tre"uia sa cuprinda referiri la controlul kurd asupra regiunii, cu e$ceptia afacerilor !ilitare, finantelor, "ogatiilor naturale# /olitia ar fi ur!at sa se plaseze su" controlul co!"inat al celor doua forte# Dcordul ar fi prevazut si a!nistia generala pentru !iile de co!"atanti kurzi, ca de altfel si alocarea unor fonduri i!portante ce vizau reconstructia Kurdistanului# 3%a 5otarat ca, pe viitor, sa fie discutate c5estiuni derivate din trasarea frontierelor Ntinandu%se cont de e$istenta populatiilor eterogeneP# Era vor"a de Kirkuk, etern !ar al discordiei intre kurzi si ara"i, inclusiv in virtutea i!portantelor resurse petroliere# Kurzii ar fi do"andit o ad!inistratie !i$ta Ncel putin aceasta era propunerea lorP# &onducatorii re"elilor au precizat, totodata, necesitatea reprezentarii populatiei kurde in cuprinsul guvernului irakian# 6u ave! suta la suta din ceea ce ne%a! dorit, dar pute! o"tine ,?-# Este !ai "ine decat raz"oiul care ne poate face sa pierde! totul# &ativa dintre kurzi nu sunt de acord cu acest punct de vedere, dar este pro"le!a lor# /arado$al, Barzani facuse putin caz de !entinerea in Kurdistan, su" for!a de garantie, a fortelor aliate sau a celor apartinand 6atiunilor Unite# &red ca cea !ai "una garantie este noua incredere intre Bagdad si kurzi, la care pute! contri"ui fiecare# 6u consider necesare intalnirea si infor!area aliatilor inainte de se!narea acordului# 2e ani de zile sunte! in lupta i!potriva Bagdadului si, pana !ai ieri, aliatii a(utau Bagdadul# 2aca sustinerea lor nu vizeaza decat latura u!anitara, este o grava eroare# /ro"le!a noastra nu este foa!ea, este revendicarea drepturilor politice# uuu Iata dra!a poporului nu!arand intre < %<? !ilioane de oa!eni Nalte surse indica c5iar H de !ilioaneP si traind, din vec5i!e, nu de la sfarsitul pri!ului raz"oi din 9olf pana dupa eveni!entele din 1==A si ofensiva trupelor a!ericane in Irak N< @P, fara recunoasterea drepturilor politice funda!entale pe teritoriul ur!atoarelor state0 U#R#3#3, 8urcia, Irak, Iran, 3iria# 3a li!ita! diferenta intre situatia din 1==1 si cea de astazi la faptul ca U#R#3#3# nu !ai e$istaT uuu Kurzii, popor naufragiat, dar###

Kurdistanul irakian, regiune autono!a si aliata a!ericanilor U statut consacrat prin inlaturarea lui 3adda! Lussein, a a(uns sa apro"e se!narea de contracte petroliere, atri"uite de catre guvernul irakian inca din august < ,, atunci cand era adoptata, in regiune, o lege a petrolului si gazelor Nun nu!ar de co!panii straine operau de(a in Kurdistan, in pofida opozitiei guvernului central de la Bagdad, care considera ca suveranitatea sa asupra nordului tarii este a!enintata, dovada si !anifestatiile de astazi <? fe"ruarie < 11P### Un scenariu bopti!ist1 este cel al continuarii presiunilor Bagdadului, Vas5ingtonului si Dnkarei asupra liderilor kurzi, in special asupra lui Masoud Barzani, pentru a li!ita capacitatea de deplasare a /KK si pentru a%i aresta pe liderii teroristi# In aceasta eventualitate, optiunea !ilitara ra!ane desc5isa N!ai ales dupa intentiile turcilor, developate in < ,P# 3i !ai delicat, kurzii irakieni care i%ar aresta pe kurzii turci ar purta stig!atul tradarii Ns%ar parea ca niciun lider kurd irakian nu vrea sa si%l asu!eP# &and "ritanicii s%au retras din Irak, in 1=@<, institutiile de!ocratice nu au rezistat decat un praf de ani7 liderii suuniti au preluat controlul intregii puteri, dizolvand prin coup dhetat !ilitaire parla!entul reprezentativ# Miza care depaseste con(unctura actuala, !ai ales in perspectiva retragerii a!ericane, este viitorul Irakului0 Ca rezista acest teritoriu ca stat unitar sau se va fara!ita in trei, fiecare co!unitate do"andind controlul total al puterii in zona sa Ndovedind, astfel, ca puterea nu este divizi"ilaPT &u! va NvorP evolua !iza N!izeleP kurzilorT 2r# 6icolae 8o!escu, Redactor 3ef Radio Iasi 5ttp0::portal#radioiasi#ro:kurzii%poporul%naufragiat%a?,@A,#5t!l IRDKU+ &ERE 8UR&IEI /D&E I6 KUR2I38D6 11 iun < , Ministrul irakian de e$terne, Los54ar Re"ari, a declarat, sa!"ata, ca Bagdadul este gata sa discute cu Dnkara soarta separatistilor kurzi turci din nordul Irakului# 2ar c5estiunea tre"uie tratata intre Irak si 8urcia, nu intre ar!ata turca si kurzii irakieni# .rontiera turco%irakiana a devenit incandescenta# Dnkara ii acuza pe kurzii din nordul Irakului ca gazduiesc si c5iar spri(ina peste H# de !ilitanti kurzi turci ai /artidului Muncitorilor din Kurdistan N/KKP, care pregatesc si lanseaza de acolo atacuri in 8urcia# Ulti!ul atentat pus in sea!a /KK este cel din !ai de la Dnkara, soldat cu sase !orti si 1<1 de raniti# &a ur!are, 8urcia a !asat tancuri si !ii de soldati la frontiera cu Irakul si a cla!at dreptul de a interveni i!potriva g5erilelor /KK din Kurdistanul irakian# 3ituatia a fost detonata de doua atentate, sapta!ana trecuta, in care au !urit trei soldati turci, iar alti trei au fost raniti# Du ur!at "o!"arda!ente de partea irakiana a frontierei si !anifestatii proguverna!entale si anti%/KK de cea turca7 in orasele de frontiera 3irnak si 24ar"akir s%a scandat E/atria nu va fi divizataE# &a! o cinci!e din populatia turca, kurzii

au lansat in ur!a cu < de ani o foarte violenta ca!panie de revendicare a unei patrii kurde in sud%estul 8urciei# Dfaceri de stat 8urcia nu a confir!at niciun "o!"arda!ent peste frontiera, dar Irakul l%a conda!nat de(a, afir!and ca provoaca pagu"e e$tinse si afecteaza relatiile dintre cele doua state vecine# E3unte! i!potriva oricarei interventii !ilitare sau violari ale granitelor si ale securitatii regionale, dar orice c5estiune este negocia"ila si poate fi rezolvata prin dialogE, a precizat seful noii diplo!atii irakiene# .ara un li!an intrevazut in "ulversata regiune centrala irakiana, 3UD nu vor sa vada un nou conflict si in nordul Irakului si fac presiuni asupra Dnkarei sa%si retina actiuni peste granita# 2eoca!data, nicio parte nu a raportat !ilitari turci in Kurdistanul irakian# In afara celor 1#@ i!plantati in ur!a cu !ai !ulti ani la Bar!eni, H k! in interiorul teritoriului irakian# Apariia i evoluia problemei kurde Articole - Perioada contempoaran Kurzii sunt un popor din fa!ilia indo%european'# Dst'zi, popula)ia kurd' nu!'r' ntre @?%H !ln# de oa!eni dintre care cea !ai !are parte locuiesc pe teritoriul 8urciei# Kurzii se !ai pot g'si n Iran, Irak, 3iria, 8ranscaucazia, Kirg5izia, Kaza5stan c5iar i n Europa, D!erica sau Dustralia# n 8urcia sunt cca# < !ln# de kurzi ceea ce constituie H?,@ - din totalul popula)iei kurde i <1%<? - din totalul popula)iei 8urciei# n Iran locuiesc apro$i!ativ ,%= !ln# de kurzi sau 1H- din popula)ia Iranului# n Irak e$ist' ntre H%F !ln de kurzi# n 3iria A- din nu!'rul popula)iei sunt kurzi constituind apro$i!ativ 1,? U < !ln# n fostele repu"lici ale Uniunii 3ovetice locuiesc @ de !ii de kurzi# n +i"an tot n (ur de @ de !ii# Regiunia populat' de kurzi se nu!ete Kurdistan U adic' arie de trai a poporului kurd cuprins ntre Mun)ii Dnatoliei la 6ord%Cest, r*urile 8igru i Eufrat la 3ud%Est i pustiurile ne!'rginite din partea de 3ud%Cest a Iranului# Kurzii reprezint' cea !ai !are na)iune din lu!e care nu a avut i nici nu are un stat na)ional# Ei vor"esc li!"a kurd' din fa!ilia indo%european' i folosesc trei alfa"ete U cei din 8urcia folosesc alfa"etul latin, n Iran i Irak se folosesc de alfa"etul ara"o%persan iar pe teritoriile fostului spa)iu sovetic U c5irilic# 8eritoriul etnic nu are 5otare "ine fi$ate care cuprinde o suprafa)' de circa ? U ?@ !ii k!<# 2in punct de vedere confesional !area !a(oritate a kurzilor sunt !ulsu!ani suni)i Nei recunosc !ai !ulte c'r)i religioase dec*t !usul!anii ii)iP# Musul!anii suni)i i trag descenden)a de la Dli# 3uni)ii sunt !ai desc5ii spre sc5i!"'ri i i unete credin)a ntr%un singur Dlla5# Kurzii au i religii tradi)ionale istorice precu! religia alevit' de la alevi)i# /rintre kurzi, n special n +i"an, e$ist' o co!unitate a kurzilor cretini# /ro"le!a organiz'rii kurzilor este destul de contradictorie ei sunt po!eni)i n izvoarele siriene, "a"iloniene, egiptene, urartu cu nu!ele de bcardu5i1# Ienofon, istoricul grec, spune c' atunci c*nd grecii sau ntors n

anul H 1 din e$pedi)ia din Dsia au trecut prin teritoriile cardu5ilor, fiind un popor feroce care ap'r' cu !ult s*nge p'!*ntul natal# 3e consider' c' acetea sunt str'!oii kurzilor de ast'zi ns' ulterior sa constatat c' aceti cardu5i nu sunt de origine indo%european'# 3tr'!oii lor tr'iau !ai la est de cardu5i# &ea !ai !are parte a istoricilor orientaliti U 2iakonov, D!in Raki, Minorski etc# U consider' c' kurzii sunt un rezultat al sintezei dintre !ulte popoare antice care au locuit n Brient U 5uri)i, !ezani, !etani etc# 8eoriile conte!porane consider' c' cei !ai apropia)i str'!oi ai kurzilor sunt totui !ezii i fac aceast' concluzie c' graiul este foarte apropiat' de al !ezilor# 2e !ai !ult de H de ani kurzii locuiesc n Dsia Inferioar'# /*n' n sec# ICI istoria kurzilor este descris' frag!entar# Ei ni!eresc n sfera de influen)' a I!periului Bto!an i Iran# 3ultanul turc a purtat rela)ii de vasalitate cu conduc'torii Nei5iiP kurzi# n secolul al III%lea Ma5!ud al II%lea cucerete definitiv Kurdistanul i l ane$eaz' n 1A@H la Iperiul Bto!an# Dstfel ncepe !icarea de eli"erare antioto!an'# !potriva do!ina)iei oto!ane sau r'sculat sute de !ii de kurzi care au fost condui de e!irul Badir5an%"ei, care c5iar i%a "'tut i o !oned' proprie# Dcest e!ir nerecunosc*nd suveranitatea 8urciei a for!at "azele statalit')ii kurde# ns' dup' un anu!it ti!p Badir5an%"ei este e$ilat n 3iria la 2a!asc# n 1AA se declaneaz' o nou' r'scoal' pe teritoriul oto!an, n Irak i Iran, dar este n"uit' iar c*teva sute de !ii de kurzi au fost !puca)i i sp*nzura)i# +a sf*ritul secolului al III U lea n Kurdistan ncep s' p'ntrund' ideile na)ionaliste venite din Europa# n anul 1= A are loc revolu)ia (unilor turci care pro!ovau ideea cre'rii unui califat ara" n care s' locuiasc' nu!ai !usul!ani# ns' ur!eaz' destr'!area I!periului Bto!an o dat' cu nfr*ngerea suferit' n Marele R'z"oi din 1=1H%1=1A# &onfor! 8ratatului de la 3evres nc5eiat ntre Marile /uteri i 8urcia, era stipulat c' din 1=< kurzii au dreptul s' creeze o autono!ie iar peste un an, n 1=<1 se pot procla!a independen)i# Ur!eaz' r'z"oiul de eli"erare na)ional' a turcilor lui Mustafa Ke!al care a creat la 2a!asc n 1= F o organiza)ie politic' turceasc' nu!it' b/atrie i +i"ertate1# Mustafa Ke!al ia convins pe kurzi c' vor o")ine o autono!ie foarte larg'# n 1=<@ este nc5eiat 8ratatul de la +oussana care prevedea c' teritoriile locuite de kurzi au revenit 8urciei iar o alt' parte a lor a ni!erit su" !andat "ritanic i francez respectiv Irak i 3iria# Ini)ial 8urcia recunotea c' kurzii for!eaz' al'turi de turci un singur popor# n pri!ul parla!ent al Repu"licii 8urce au e$istat , de deputa)i din partea Repu"licii Dutono!e Kurdistan# Dtitudinea turcilor fa)' de kurzi ns' se sc5i!"' i ur!eaz' o politic' de represiune !ilitar'# &'tre 1=<H prin &onstitu)ia turc' to)i locuitorii 8urciei erau nu!i)i bturci1 astfel nerecunosc*ndu%se !inorit')ile na)ionale, iar kurzii fiind asocia)i ca turci s'l"'t'ci)i sau turci de !unte# 3e intrezicea nv')'!*ntul, asocia)iile i pu"lica)iile n li!"a kurd'# ncep*nd cu 1=@< sau pro!ovat legi cu privire la deportarea !asiv' a kurzilor din /odiul Dnatoliei# 8ot n anii v@ este adoptat' legea cu privire la turcizarea popula)iei kurde din Repu"lica 8urc'# /*n' n 1=F? guvernul de la Dnkara nu a per!is str'inilor nici s' ntre nici s' ias' din teritoriului populate de kurzi# Du fost turcizate fa!iliile i i!pui s' se re"oteze cu nu!e de origine turc'# 2ease!enea s%a interzis s' fie create partide politice i s'%i satisfac' serviciul !ilitar n ar!ata na)ional' a 8urciei# n perioada celui de al doilea r'z"oi !ondial a fost instaurat un regi! de control !ilitar pe acele teritorii#

n 1=@ n localitatea 3ule!ania din Irak a fost organizat' o !are r'scoal' su" conducerea lui Ma5!ud Barzand(i# &entru de rezisten)' a kurzilor s%a !utat n Iran i Irak# 2ei n'"uit' r'scoala a avut o i!portan)' deose"it' i anu!e ca pri!ul act de !anifestare a contiin)ei na)ionale a kurzilor din Irak# n 1=HF pe teritoriul Iranului este procla!at' Repu"lica Kurd' de la Me5a"ad care se presupune c' a fost creat' cu a(utorul soveticilor# .or)ele unite ale Iranului i Irakului aduc la ni!icirea acestei repu"lici# n 1=F1 n Irak va iz"ucni o !are r'scoala a kurzilor su" conducerea lui Mustafa Barzani care o")ine de la 3aada! Lusein dreptul de recunoatere a kurzilor a li!"ii i culturii na)ionale# Kurzii au fost sus)inu)i n aceste revendic'ri de 3UD pri!ind un a(utor financiar considera"il, au reuit s' creeze institu)ii de nv')'!*nt n li!"a kurd'# Lusein ns' reuete s' n'"ue aceast' r'scoal' i c5iar s' provoace o scindare a !ic'rii kurzilor# n 1=,= n leg'tur' cu revolu)ia din Iran, kurzii au preluat puterea n regiunile lor, dar La!ini reuete s' tri!i' trupe !ilitare astfel c' kurzii din Iran i Irak sau po!enit la nceputul anilor v= al sec# II ntr%o situa)ie disperat'# R'z"oiul din 9olf i ac)iunea fulger a trupelor a!ericane su" !andat B6U i!pun retragerea trupelor irakiene din Ku;ait# n interiorul Irakului au loc conflicte declanate de kurzi n 1==1 care ns' sunt iar'i n'"uite# 3u" presiunea trupelor B6U se creiaz' un Kurdistan li"er n Irak cu capitala la 3e"ril# n iulie < ?, Mulla5 Bak5tiar % !e!"ru al Uniunii /atriotice din Kurdistan1 a prezentat o 5art' a cMarelui Kurdistan1# &onfor! lui Bak5tiar, 5arta Kurdistanului a fost apro"at' de /arla!entul kurd, i este "azat' pe ceviden)e istorice i geografice1# Bak5tiar a avertizat ca cpoporul kurd1 poate face unele co!pro!isuri la func)ii !inisteriale sau la privilegii, dar nu va accepta niciodat' vreun co!pro!is cu privire la cgrani)ele1 istorice ale cMarelui Kurdistan1# Mai !ult, Bak5tiar a sus)inut c' ctoti kurzii din afara grani)elor Kurdistanului se vor afla su" (urisdic)ia statului kurd1# /e 5arta cMarelui Kurdistan1, popula)iile care nu sunt nici kurde, nici ara"e au fost asi!ilate drept ckurde1# Dsirienii au fost asi!ila)i tot ckurzi1, doar pe "aza unei vagi ase!'n'ri lingvistce# Mai ales Iranul si 3iria sunt ingri(orate c' 3UD i Israelul vor folosi prete$tul cindependen)ei kurzilor1 Ncare constituie o !inoritate etnic' n a!"ele )'riP pentru a le putea dez!e!"ra# 6ici 8urcia % care a luptat ti!p de decenii cu teroris!ul kurd % nu se si!te prea "ine# Barzani sus)inut de 3UD i Israel risc' s' desta"ilizeze ntreg Brientul Mi(lociu, ve5icul*nd o 5art' e$cesiv', vala"il' poate n alt secol dar nu ast'zi# &ine poate, asadar, da asigur'ri c' popula)iile ara"' i turk!en' vor accepta o 5art' propus' de Bak5tiar i tirania kurzilorT cMarele Kurdistan1 reprezint' o ccarte1 pe care 3tatele Unite o (oac' fa)' de Iran i 3iriaT Istoria va ar'ta cu! ur!eaz' a fi solu)ionat' pro"le!a kurd'# 5ttp0::vistieria#ro:Istoria%universala%Drticole:Drticole%/erioada% conte!poaran':Dpari)ia%i%evolu)ia%pro"le!ei%kurde#5t!l

Kurdistan n reginea Kurdistan ur!a s' se organizeze, n confor!itate cu 3eciunea III, articolele F<%FH, un referendu! prin care locuitorii ur!au s'%i decid' soarta# Kurzii nu au c'zut de acord asupra frontierelor viitorului lor stat, datorit' diferenelor dintre zonele unde se g'seau aez'rile lor i graniele ad!inistrative i politice ale regiunii`1@a# /ri!ele sc5ie ale granielor Kurdistanului au fost propuse n 1=1= de erif /as5a, reprezentantul b3ociet'ii pentru n'larea Kurdistanului1 NKgrdistan 8eali &e!i4etiP, la &onferina de pace de la /aris# erif definea astfel graniele regiunii0 b.rontierele Kurdiastanului turcesc, din punct de vedere etnografic, se afl' la nord de Riven, pe frontiera caucazian' i continu' spre vest spre Erzuru!, Erzincan, Ke!a5, Drapgir, Besni i 2ivick7 n sud, ele ur!eaz' linia de la Larran, dealurile 3in(i5ar, 8el Dsfar, Er"il, 3gle4!ani4e, Dkk%el%!an, 3inne7 n est, Ravandiz, Bakale, Cezirkale, adic' frontiera cu /ersia p*n' la Muntele Drarat#1`1Ha Dceast' prezentare a creat controverse n r*ndul naionalitilor kurzi, dat fiind c' n felul acesta era e$clus' provincia Can Npro"a"il erif dorea s' nu intre n conflict cu ar!enii, care aveau pretenii asupra regiuniiP# E!in Dli Bedir5an a propus o 5art' alternativ', care includea i regiunea Can i asigura Kurdistanului ieirea la !are prin ceea ce este n zilele noastre /rovincia Lata4 `1?a# ntre ar!eni i kurzi a intervenit o nelegere prin care pri!ii pri!eau Erzuru! i 3asun, iar cei din ur!' Dwrx i Mu`1Fa# 6iciunul dintre aceste propuneri nu au fost incluse n 8ratatul de la 3fvres, care prevedea nfiinarea unui Kurdistan !ult !ai puin ntins, aflat doar pe teritoriul 8urciei de azi# 6u erau cuprinse n Kurdistan regiunile locite de kurzi n Iran, n Irak Naflat su" control "ritanicP i n 3iria Naflat' su" controlul francezP# &5iar i aceste prevederi nu au fost niciodat' puse n practic', de vre!e ce 8ratatul de la 3fvres a fost nlocuit c*iva ani !ai t*rziu de 8ratatul de la +ausanne# .rontiera irako%turc' aa cu! este azi, a fost sta"ilit' n iulie 1=<F# Drticolul F@ a tratatului prevedea garanii speciale !inorit'ii asiriano%c5aldean'# Dceste prevederi nu au fost niciodat' puse n practic', fiind eli!inate prin tratatul de la +ausanne#

2ei, de la finele anului trecut n &apitala regional' e$ist' un &onsul 9eneral, el nu are dreptul de a e!ite vize, de e$e!plu# Ur!areaT 2ac' locuitorii Kurdistanului au nevoie de o viz', ei sunt nevoi)i s' parcurg' zonele periculoase n dru! spre Bagdad sau s' se deplaseze p*n' la Dnkara, n 8urcia# Si asta, dei partea irakian' a Kudristanului, n ciuda tutuor lipsurilor, care se resi!t c5iar i n drepturile o!ului U r'!*ne ns' un factor de sta"ilitate, care ar putea influen)a situa)ia din ntreaga )ar'#

2ei factorii de insta"ilitate, precu! conflictul asupra provinciei 8a!i! i a &apitalei Kirkuk, persist', &onstitu)ia prevede organizarea unui referendu! p*n' la finele anului pentru clarificarea situa)iei# n 9er!ania ns', autorit')ile au decis retragerea dreptului de edere pentru !ul)i irakieni, desc5iz*nd calea e$pulz'rii lor c'tre Kurdistanul irakian# bEste iresponsa"il i n !are parte ridicol# Dici sunt peste 1? # de oa!eni e$pluza)i# Mai e$ist' nc' refugia)i din dferite conflicte, al c'ror nu!'r a(unge la < # # E$pluzarea din 9er!ania ar contri"ui la desta"ilizarea zonei i nu ar reprezenta n nici un caz un spri(in# Ridicol i iresponsa"il1, sintetizeaz' &laudia Rot5 planul guvernului federal pentru zona de nord a Irakului, ceva !ai sta"il', locuit' de kurzi# Uniunea Europeana s%a declarat bpreocupata1 de decizia &urtii &onstitutionale turce de dizolvare a principalului partid prokurd din tara, o decizie care a provocat a!ple proteste ale etnicilor kurzi din 8urcia si diaspora kurda din statele UE, relateaza canalul kurd de televiziune K66 8C, citat de agentia de presa KDRD2E6IR%/RE33# Bficiali ai organizatiilor e$tre!iste kurde, citati de canalul kurd RBO 8C, au avertizat ca vor intensifica atacurile asupra o"iectivelor !ilitare, diplo!atice si econo!ice ale statului turc din intreaga lu!e# Ro!ania este vizata in !od direct de operatiunile gruparilor teroriste kurde, considera surse oficiale din Milli Isti5"arat 8eskilati NMI8% principalul serviciu de infor!atii al Repu"licii 8urcia U n#r#P, citate in e$clusivitate de agentia de presa KDRD2E6IR%/RE33# cUE este preocupata de aceasta decizie1 luata de o tara aflata in procesul de negociere pentru a adera la "locul co!unitar, a anuntat serviciul de presa al presedintiie suedeze a UE intr%un co!unicat, citat de agentiile internationale de presa# b2izolvarea unui partid politic este o !asura e$ceptionala ce tre"uie decisa cu precautie1, a adaugat presedintia suedeza# bUniunea Europeana c5ea!a 8urcia, tara ce negociaza aderarea sa Nla UE%n#r#P, sa ia !asurile constitutionale pentru a pune legislatia sa asupra partidelor politice in confor!itate cu regulile europene1, conc5ide presedintia suedeza in co!unicatul de presa# 2ecizie contestata Lotararea &urtii &onstitutionale turce, do!inata de partizani ai politicii dure fata de i!portanta !inoritate kurda, a fost contestata de o parte a clasei politice de la Dnkara, care se te!e de intensificarea conflictului din regiunea Kurdistanului# /artidul pentru o 3ocietate 2e!ocratica N28/P a fost dizolvat intrucat el a devenit un cfocar de activitati ce aduc pre(udiciu independentei statului si unitatii sale indivizi"ile1, a declarat in fata presei presedintele &urtii Lasi! Kilij, dupa patru zile de deli"erari# Una dintre cele !ai dina!ice zone, cu risc !a$i! n privin)a producerii unei conflagra)ii, c5iar !ondiale, este Brientul Mi(lociu# n ulti!ii aproape F de ani au avut loc nenu!'rate r'z"oaie ca drept de scurt' durat' !a(oritatea, cele !ai lungi fiind cele dintre

UR33 i Dfganistan de = ani N 1=,=%1=AA P i Irak U Iran N 1=A %1=AAP# 2ar toate acestea au avut aceleai efecte0 deteriorarea econo!iilor respectivelor state, refugieri n !as', !ilioane de oa!eni ucii, distrugerea "unurilor !ateriale, infrac)iuni industriale i c5iar !ilioane de oa!eni ucii, distrugerea "unurilor !ateriale, infrastructurii industriale i c5iar influen)area econo!iei !ondiale, periclit*nd%o prin creterea pre)ului la petrol deter!inat de insta"ilitatea zonei i a lipsei siguran)ei transportului acestuia# B pri!' cauz', dar poate cea !ai i!portant' o reprezint' deficitara deli!itare a 5otarelor de c'tre Marile /uteri &oloniale# Dstfel se poate o"serva pe 5arta lu!ii, n deose"i n Dfrica ca grani)ele sunt de tipul rectangular, geo!etric adic' !etropolele au !p'r)it statele dup' criteriul influen)ei de atunci, ne)in*nd cont de criteriul etnic sau religios, a(ung*ndu%se la fatidicul !o!ent ca ntr%unul din state s' e$iste un nu!'r !are din r*ndul unei popula)ii Nun procent ridicatP i s' ai"' preten)ii de autono!ie sau c5iar independen)'# Binen)eles c' statul respectiv nu accept' a(ung*ndu%se la conflicte interetnice, atentate teroriste, inti!id'ri# 2up' cu! se o"serv', Irakul e ncon(urat de grani)e rectangulare, de aceea concluzia tras' de unii politologi ai vre!ii, c' dac' lu!ea ara"' ar fi fost l'sat' s' traseze grani)ele, nu ar fi e$istat Irakul, for!*ndu%se astfel Kurdistanul, regiunea sudic' a Irakului N 3unnistauP ar fi trecut la Dra"ia 3audit', iar restul la Iran, deci Irak este un punct independent, un centru de co!and' al !arilor puteri, iar toate conflictele interetnice nu ar !ai fi e$istat, fiind o zon' panic'# 2ar toate acestea au avut aceleai efecte0 deteriorarea econo!iilor respectivelor state, refugieri n !as', !ilioane de oa!eni ucii, distrugerea "unurilor !ateriale, infrac)iuni industriale i c5iar !ilioane de oa!eni ucii, distrugerea "unurilor !ateriale, infrastructurii industriale i c5iar influen)area econo!iei !ondiale, periclit*nd%o prin creterea pre)ului la petrol deter!inat de insta"ilitatea zonei i a lipsei siguran)ei transportului acestuia# Brientul Mi(lociu include Dra"ia 3audit', Ba5rain, Egipt, E!iratele Dra"e Unite, Iranul, 8urcia, Irak, Israel, Iordania, Ku;eitul, B!an, Katar, 3iria,Je!en si teritoriile palestiniene &isiordania si .*ia 9aza, dar pe l*ng' acestea se adaug' &iprul dei se consider' parte a Europei si Dfganistanul ce este situat in Estul Brientului Mi(lociu## 3ursa acestor conflicte poate fi !p'r)it' n !ai !ulte categorii0 dorin)a de independen)a a unor popula)ii, func)ion*nd principiul autodeter!in'rii stipulat n articolul 1 din &5arta Brganiza)iei 6a)iunilor Unite, apoi resursele de petrol pe care statele !ari consu!atoare doresc s' le acopere, dar se confrunt' cu rezisten)a statului N Irak, Dfganistan i IranP c'ruia i se g'sesc alte !otive pentru a fi atacat si supus solu)iei statului b agresor1 ca s' cedeze la dolean)ele statelor !ari# /rintre aceste !otive se nu!'ra sus)inerea teroris!ului, de)inerea de ar!e de distrugere n !as', c5i!ice, nucleare sau culpa"ilitate n privin)a co!iterii unor atentate teroriste# /ri!a surs' a eveni!entelor o reprezint' lupta pentru o")inerea independen)ei de c'tre poporul kurd i cel palestinian# B ase!'nare ntre luptele de eli"erare i de creare a unui stat na)ional o reprezint' activitatea terorist' ce recurgea la atentate la adresa ar!atei, poli)iei, diplo!a)ilor, c5iar si civililor, nc'lc*nd principiile dreptului u!anitar#

b8eroris!ul este un feno!en e$tre! de co!plicat, de sofisticat, nc*t nu se poate a(unge cu uurin)' nici la o definire a lui unani! acceptat' nici la un siste! coerent si unitar de politici si strategii de co!"atere1`1 a# 2ar !ai !ulte institu)ii si tratate au ncercat s' defineasc' teroris!ul# +iga Dra"' definete teroris!ul n b 85e Dra" &onvention for t5e 3uppression of 8erroris!1 N1==AP`11a# .BI N1==@P folosete o defini)ie pentru a descrie teroris!ul#`1<a /rintre cele !ai utilizate, s*ngeroase i radicale for!e de teroris! este cel religios, care a luat a!ploare ntre anii 1=F %1== , dup' cu! spune Bruce Loff!an ce consider' c' de la nici !'car un grup s%a a(uns la un nu!'r i!presionant# Dcestea i !otiveaz' activitatea din considerente religioase, dar i din c5estiuni politice specifice conte$tului c'ruia i apar)in# /rintre cele !ai concludente e$e!ple se situeaz' Les"olla5 si La!as ce ac)ioneaz' confor! unei ideologii religioase in +i"an i n teritoriile palestiniene# 3e spune c' ntre 1=, %1==? ar fi fost FH#@1= de incidente realizate de grup'rile religioase# 8eroris!ul politic, poate nu la fel de nt*lnit, dar la fel de s*ngeros ca cel religios, este reprezentat n zonele cu un regi! politic totalitar n care s%a ci!entat o grupare cu o viziune diferit' sau n regiunile n care sunt popula)ii cu o pondere nse!nat' ce i doresc autono!ie sau independen)'# Da se nt*!pl' cu popula)ia din 3ud%Estul 8urciei, 6ordul Irakului, Estul 3iriei i 6ord%Cestul Iranului ce i doresc o identitate proprie# Interesele lor sunt reprezentate de /KK N /artidul Muncitorilor din KurdistanP ce de la 1F aprilie < < poart' denu!irea de &ongresul pentru +i"ertate i 2e!ocra)ie a Kurdistanului# .ondarea i "aza ideologic' a /KK a fost constituit' de D"dulla5 Bcalan in 1=A # B"iectivul grup'rii este crearea unui stat independent Kurd# Dria de operare este larg', fiind vizate centre co!erciale sau sedii diplo!atice din 8urcia, 3iria, Iran, +i"an i Europa de Cest# Efectivele grup'rii sunt destul de !ari, p*n' la sf*ritul anilor 1== nu!'rul !ilitan)ilor fiind de apro$i!ativ 1 # , "'r"a)i si fe!ei# /rintre )intele dese ale partizanilor kurzi se nu!'r' solda)i, (andar!i, poli)iti, !e!"rii ai serviciilor secrete turceti# .inan)area organiza)iei este asigurata prin dona)ii efectuate de persoanele kurde ce !uncesc in str'in'tate si prin sponsoriz'ri e$terne din partea unor state adverse la trafic de droguri# 2ea lungul ti!pului activitatea ntreprins' de separatitii kurzi a fost deose"it de intens', bBrganiza)ia se face vinovat' de !oartea a cel pu)in @ # de oa!eni de la nfiin)area ei1`1@a# 2ea lungul ti!pului activitii /KK au organizat opera)iuni sinucigae, fiind i!plicate i fe!ei, dar uneori /KK%iti foloseau !asuri severe pentru a le convinge# +e4la Kaplan, fe!eia care a participat la cel !ai de succes atac al organiza)iei, declan*nd "o!"a pe care o avea asupra ei ntr%o sec)ie de poli)ie i o!or*nd @ poli)iti i r'nind 1< ea a fost constr*ns' s' participe la acest eveni!ent, deoarece pri!ei fe!ei c'reia i se atri"uise !isiunea refuzase i fusese e$ecutat'#

2eci atingerea scopului si anu!e independen)a este un o"iectiv care se dorete a se atinge cu orice pre) indiferent de nu!'rul de vie)i care se pierde#`1Ha E o diferen)' ntre situa)ia kurzilor din 8urcia i cei din Irak datorit' statului i situa)iei lor politice# 2ac' kurzii din Irak se o autono!ie sau c5iar de o !are disponi"ilitate din partea 3UD, acord*ndu%li%se dreptul de a e$ploata petrol de la Kurkuk, aleg*ndu%i capitala la Er"il, kurzii din 8urcia nu pri!esc spri(in a!erican i se confrunt' des cu ar!ata turc'# /este < - din popula)ia turc' sunt kurzi# 2e la nceputul r'z"oiului din 1==H au !urit peste H # de oa!eni# Mii de copii au r'!as orfani, sute de !ii de refugia)i n 3iria, "unurile !ateriale au fost distruse de avia)ia turc', !ii de invalizi ce au dus la un i!pact !a(or n dreptul u!anitar ce a sensi"ilizat ntreaga co!unitate interna)ional', iar B6U a de"locat i!portante su!e de "ani pentru a a(uta victi!ele# 2ar se pare c' !entalitatea e n sc5i!"are, kurzii trec*nd la acte de violen)'# 2up' arestarea lui Bcalan, n 1===, la 6airo"i n Ken4a, noul lider Murat Kara4ilan a declarat pentru BB& c', dac' pro"le!a kurd' e rezolvat' pe cale diplo!atic', ei vor depune ar!ele# &*nd se vor rezolva pro"le!ele kurzilorT R'!*ne de v'zut# n consecin)', situa)ia Brientului Mi(lociu este e$tre! de co!plicat', cu un grad !are de periculozitate, un eventual conflict sionisto%iranian av*nd un grad !are de i!plicare la nivel !ondial0 3UD, &5ina, Rusia, U#E#, Cenezuela i alte state !ari# Econo!ia !ondial' va avea !ult de suferit datorit' unui conflict !ondial# 8eroris!ul r'!*ne o pro"le!' glo"al' deoarece acest feno!en nu poate fi stopat oric*t de !ult s%ar dori acest lucru# /aul Ro"inson, fost director asociat de securitate na)ional' la la"oratoarele na)ionale +os Dla!os, 3UD, a atras aten)ia0 b 6u!'rul de lucruri pe care un terorist le poate face este de departe !ai !are dec*t a! putea s' ne i!agin'!# 6oi vo! fi ntotdeauna n postura de a presupune ra)ional viitoare ac)iune a unui adversar de cele !ai !ulte ori ira)ional1#`1=a Dt*ta ti!p c*t nevoia de resurse de petrol, c*t consu!ul statelor !ari va crete, i!inen)a unui r'z"oi este foarte !are# Un argu!ent concludent l reprezint' declasificarea unor docu!ente "ritanice secrete din < H ce de!onstreaz' interesul 3UD pentru petrolul din Brientul Mi(lociu# Mai !ult de at*t, aceste docu!ente relateaz' faptul c' 3UD dorea cu orice pre) petrol i c' ar fi atacat cu orice pre) Dra"ia 3audit', Ku;eit i D"u 25a"i pe la !i(locul secolului II# /rin ur!are se spune c' istoria este b!agistra vitae1 i c' noi oa!enii ar tre"ui s' trage! unele concluzii i s' evit'! cu orice pre) atrocit')ile co!ise n al 2oilea R'z"oi Mondial c*nd au !urit peste ? de !ilioane de oa!eni sau n /ri!ul peste A !ilioane# 2e aceea fiecare decizie tre"uie g*ndit' i luat' n interesul cet')eanului i al locuitorului, nu al oric'rei societ')i petroliere# `1a Cictor 2uculescu, Manage!entul crizelor i solu)ionarea acestora, Editura Universitar', < A, pag#1?F