Etnografie si folclor in judetul Prahova

Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, judetul Prahova pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna si Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din Evul Mediu este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare, originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara. n asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dam!ovitei, care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnim o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasim un impresionant numar de stane, la care traditia se im!ina cu noul. n zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone. PLOIESTI "ctuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara e#puse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. E#pozitia de !aza cuprinde o !ogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si $lteniei. n acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior. n Ploiesti, la Casa Hagi Prodan, construita in stil rom%nesc in secolul al &V -lea, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc o!iecte de uz casnic si covoare rom%nesti, deose!it de valoroase su! raport etnografic. APOSTOLACHE n cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona 'ricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice unelte de munca si ustensile casnice, costume populare, scoarte rom%nesti. BREAZA La (reaza arhitectura caselor dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. n (reaza si satele din jur e#ista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale. La u!eul de arta "o"ulara se afla e#pus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului. P#CHE$II ARI mportant centru al olaritului rom%nesc unde mestesugul este practicat si in prezent de un mare numar de oameni. De la ei se pot afla date e#trem de interesante cu privire la mecanismul de desfacere a produselor ceramice si implicit la aria in care s-a e#ercitat in trecut influenta acestui centru de olari.

#RLATI n localitate se poate vizita u!eul etnografic. "cesta cuprinde, pe linga piese de arta culta si o!iecte de arta populara, indeose!i ceramica, tesaturi, covoare rom%nesti si piese de costum popular traditional. %ALE$II &E #$TE n renumita comuna, unde marele savant rom%n )icolae orga isi tinea cele!rele sale cursuri la *niversitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic u!eul etnografic al %aii Teleajenului , intregul patrimoniu al muzeului cuprinde o!iecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de o!iecte si unelte ale unei stane, lazi de zestre !ogat ornamentate, variate tesaturi de interior si vechi scoarte rom%nesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.

Costu'ele "o"ulare din Prahova

Prahova ramane un judet cu o zestre culturala foarte !ogata. 'elor care doresc sa cunoasca indeaproape folclorul din aceasta zona li se dezvaluie o lume realmente fascinanta. +ocalitatile din judetul Prahova pastreaza o variata gama de o!iceiuri, dansuri si cantece transmise de-a lungul secolelor, dar si costume spectaculoase. ,udetul are specific nu unul, ci trei costume populare.

'el specific Vaii Prahovei este compus din marama, ie cu !roderie rosie, !rau si fota in pliuri largi, in culorile rosu si negru. +a !ar!ati, costumul este format din camasa - cu gulerul, marginile din zona pieptului si manecile cu !roderii rosii - si pantaloni al!i.

"l doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. n mare parte se aseamana cu primul, dar are mai multe culori, fiind incluse si gal!enul, al!astrul deschis, verdele deschis. 'ostumul !ar!atesc are !roderia mai simpla, iar culorile predominante sunt al! si gal!en.

'ostumul de pe Valea Doftanei este influentat de cele din (rasov, -i!iu, .agaras. Predomina culoarea neagra atat la fota, cat si in !roderiile de pe camasile feminine si !ar!atesti, iar vesta /purtata atat de femei, cat si de catre !ar!ati - este neagra.

&ansuri unicat
Traditiile pastrate in judet sunt numeroase. Daca ne referim fie numai la dansurile populare, e#ista mai multe elemente interesante cu care prahovenii se pot mandri. De e#emplu, !inecunoscuta 0Perinita0 a aparut in judetul nostru, mai e#act in zona actualei comune (atrani. nitial era un dans de nunta, prin intermediul caruia mireasa isi prezenta zestrea. 0Perinita0 a fost preluata, apoi, de romanii din toate zonele tarii, iar in prezent este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri.

"lte dansuri aparute pe pamant prahovean sunt 1 0'a la (reaza0 / preluat de multe zone ale tarii, dar regasinduse mai ales in Muntenia, 0Dangadaua0 - care nu se gaseste decat la -tefesti, 0$ita0, 0 tele0, 0Ploicica0, 0.loricica0 / practicate in -tarchiojd, (atrani, Posesti, 'erasu, Drajna2 03useasca0 / o varianta a cazaciocului cunoscuta in multe zone prahovene si altele. n judet e#ista si numeroase variante ale dansului 0(raul0, una dintre acestea, 0Pam!raul0, intalnindu-se doar la -ecaria si in satele Tesila si Traisteni. +a (ertea, sunt practicate dansul 0(erteanca0, precum si alte 45 de dansuri traditionale intalnite la nunti. Potrivit traditiei, cel care rezista la acest 0maraton0 de dansuri, primeste drept premiu o cofa plina cu rachiu. +or li se adauga multe alte dansuri transmise din generatie in generatie.

O(iceiuri de iarna
6estrea culturala a Prahovei este foarte !ogata si in privinta o!iceiurilor de iarna. Pe langa Plugusor, Plugul Mare, -orcova, (uhaiul, -teaua, mai sunt pastrate si cele care alcatuiesc teatrul popular de "nul )ou / adica scenetele - insotite adesea si de dansuri - precum1 Mosul si (a!a, (rezaia, 'apra, 'apra si ursul, 'er!ul, (anta 7!anda8 lui (ujor si 9aiducii 7 ultimele doua fac parte din asa numitul 0Teatru haiducesc08. -cenetele sunt intalnite in special pe Valea Prahovei si Valea Teleajenului. Teatrul haiducesc era des practicat in perioada inter!elica, in zona Teleajenului. Potrivit unei alte traditii, in ziua de "nul )ou colindatorii merg din casa in casa si fac urari gazdelor 0cu grauletul0, adica avand in mana graul pus sa creasca de -fantul "ndrei.

$asterea si nunta
Bote!ul este cel care incununeaza nasterea. mediat dupa nastere se realizeaza o serie de practici pentru a inlatura fortele malefice. -e pune un fir de ata rosie in tocul usii cu care este mai apoi legat copilul la mana, ca sa nu se deoache. n prima !aie a copilului se pun un !an de argint si !usuioc pentru purificarea apei. +a !otez, nasii tre!uie sa pregateasca panza de mir - pe care se asaza copilul dupa ce este !otezat si miruit2 i se aduc in dar o!iecte de im!racaminte. *n o!icei foarte interesant era acela al schim!arii numelui. "tunci cand copilul era !olnav si nu mai avea scapare, femeile opreau o persoana de pe drum careia i se dadea copilul pe geam impreuna cu o lumanare. Persoana straina ii schim!a numele si ii dadea mamei copilul pe usa. Dupa aceasta, copilul era strigat cu numele schim!at pentru a nu mai fi recunoscut de !oala. +a un an are loc taiatul motului urmat de o mica petrecere. Pe o tava se pun diferite o!iecte1 inel, creion, cleste, cui, ata etc. care se ofera copilului. n functie de o!iectul ales de copil, i se poate prevedea viitoarea meserie. $unta1 ca si celelalte o!iceiuri si cele de nunta s-au modernizat, se mai pastreaza insa o parte dintre ele in forma simplificata. 'ateva dintre o!iceiurile de nunta din 'iorani se gasesc si in majoritatea celorlalte zone etnografice din 3omania. n momentul logodnei, viitorii miri si familiile lor sta!ilesc data nuntii, nasii, domnisoara si cavalerul de onoare. n ziua nuntii, domnisoara de onoare vine acasa la mireasa, iar cavalerul de onoare se duce acasa la mire. n timp ce este impodo!ita, mireasa tre!uie sa planga. Daca acest lucru nu se intampla, o femeie in varsta ii aduce o ceapa zdro!ita pentru a-i produce lacrimi. Mirele vine acasa la mireasa sa o ia, dar in momentul in care ajunge aici, usile sunt inchise, iar familia miresei refuza sa deschida. Dupa ce se tocmesc, usa se deschide, iar mirele poate sa-si ia mireasa. n unele locuri se mai tine un o!icei stravechi1 iertaciunea2 amandoi mirii stau cu fata spre rasarit, mireasa sta in genunchi pe o perna si un covor, iar mirele sta in picioare cu mana stanga pe umarul miresei. Mireasa sta pe o perna pentru ca viata ei sa fie usoara si placuta ca perna cea moale. +a !iserica, cand li se pun verighetele, mirele si mireasa vor sa se calce pe picior, crezand ca in acest fel vor avea suprematia in casnicie. Dupa petrecere, mireasa cu mai multe femei se retrag intr-o camera unde acesteia i se schim!a im!racamintea si este im!ro!odita, insemnele de mireasa sunt date unei fete care urmeaza sa se casatoreasca. " doua zi dupa nunta, luni dimineata, dupa rasaritul soarelui, mirii impreuna cu familia, nasii si nuntasii se duc la o fantana de la rascruce de drumuri, scot o galeata de apa si o varsa catre rasarit. -cene emotionale pentru rude sunt momentele 0iertarii0 - cand mireasa si ginerele le cer parintilor iertare pentru greselile din trecut. 'el mai interesant ritual1 cel al stergerii o!rajilor ginerelui si miresei de catre soacra. .iind prima data cand vine acasa la soacra, gesturile pot fi considerate ca un ritual de acceptare a miresei in noua casa . Dupa nunta, intrarea tinerei femei in randul celor casatorite implica adevarate credinte si practici, ca taierea unui lemn printr-o lovitura cu un topor 7pentru a naste usor8 sau torsul lanii 7pentru a fi o gazda !una8.

BABELE
: martie1 !a!a de primavara 7!a!a semanatului8 4 martie1 !a!a de vara 7!a!a muncii de vara8 ; martie1 !a!a de toamna 7!a!a culesului8 'um vor fi cele ; zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

ACI$ICII
< martie1 Mucenicii 'um e vremea in < martie, asa va fi timp de 5= de zile. Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de -fantul >heorghe 74; "prilie8. :. -pirite ale mosilor si stramosilor in 'alendarul Popular care au preluat numele si data de cele!rare ale celor 5= de -finti Mucenici 7< martie8 din 'alendarul (isericesc, jertfiti pentru credinta lor in 'etatea -evastiei. ,ertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua "nului )ou agrar sunt amintite astazi de figurinele antropomorfe din aluat fiert sau copt in ziua de Macinici si mancate sacramental2 4. .igurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nuca, mancate sacramental la inceput de "n "grar, sinonime cu (rados, -finti2 ;. "luat modelat in forma de opt 7?8 sau cerc, fiert in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca in ziua de Macinici. .orma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care marcau, prin su!stitutie, moartea si renasterea zeului adorat al "nului )ou "grar. 'a aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu (radosii si -fintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de < Martie .

Irina Loghin ) cea 'ai re"re!entativa cantareata de 'u!ica "o"ulara a Prahovei

)ascuta la :< fe!ruarie :<;<, @n comuna >ura Vitioarei de l%nga Valenii de Munte, cea mai iu!ita interpreta a muzicii populare rom%nesti, aflata acum @n plina maturitate artistica, si-a impus de mica dragostea pentru c%ntecul popular. Venita pe lume @n vremuri de raz!oi, a trecut prin multe necazuri, foamete, seceta dar, cu toate acestea, a avut o copilarie fericita. Provenind dintr-o familie cu teama de Dumnezeu si dragoste pentru c%ntec, interpreta a stiut sa treaca cu capul sus peste toate necazurile. Talent rasarit din primii ani ai vietii, nimeni nu !anuia atunci ce i-a prezis soarta. 'a sa vor!esti despre rina +oghin, nu este usorA Este @nscrisa demult cu litere de aur @n cartea folclorului rom%nesc, dar este si o c%ntareata universalaB

" urmat +iceul de "rta la Valeni, iar -coala Populara de "rta la Ploiesti. " lucrat ca la!oranta la fa!rica de geamuri din -caieni. Cn :<D4 primeste $rdinul Muncii la (oldesti-caieni. Mai t%rziu, @n :<D;, este @nscrisa la un concurs al prestigiosului "nsam!lu 'ioc%rlia si este aleasa din doua sute zece concurenti, @mpreuna cu Maria 'io!anu. Este primita cu invidie @n ansam!lu, dar, @n scurt timp, valorile @ncep sa se aseze. Cn :<DE formeaza primul si cel mai iu!it dialog muzical folcloric - pe scena - alaturi de (enone -inulescu. 'ei doi mari artisti s-au !ucurat de un succes greu de egalat, iar dialogul muzical le-a adus pe deplin consacrarea. " refuzat sa ia parte la festivalurile gen '%ntarea 3om%niei, precum si sa @nregistreze piese despre genialii conducatori ai 3om%niei din perioada comunista. " avut curajul, @n acele vremuri, sa interpreteze si piese de petrecere, care nu erau tocmai folclor. Din aceste motive nu a fost decorata cu medalii si trofee @n perioada regimului comunist. rina +oghin se !ucura de un succes rar @nt%lnit @n 3om%nia, p%na @n momentul interdictiei - :<?4. -a fost interzis sa imprime @n 3adio sau Electrecord, sa filmeze @n TV3 si sa sustina concerte. Toate acestea datorita invidiei Elenei 'eausescu. Cn :<<=, rina +oghin revine pe scena, c%nt%nd cu mai multa patima ca niciodata, toate dorurile purtate ani @n sir @n suflet. Cn :<<D, editeaza primul 'D al cele!rei case de discuri Eurostar. Talentul, frumusetea, modestia si sinceritatea cu care se adreseaza pu!licului larg, o fac pe rina +oghin sa fie una dintre cele mai iu!ite soliste din 3om%nia. 'um a reusit aceste performante, aproape incredi!ileF Mereu s-a reinventat, s-a modernizat si a raspuns mereu pozitiv cerintelor pu!licului, astfel ram%n%nd preferata oamenilor. 'u toate astea, ) ' $D"T" nu a uitat de unde a plecat. Mereu a interpretat cu o deose!ita placere si acele comori folclorice, aduse @n fata pu!licului larg, @ntr-un mod inedit. Vocea sa sensi!ila, plina de dor si drag, unsa cu miere, au facut inimile milioanelor de rom%ni sa tresara. )u este rom%n cel caruia nu i-a alinat - macar o data - inimaB (ine@nteles ca la nunti si petreceri, repertoriul tre!uie sa fie c%t mai diversificat. $ mare artista tre!uie sa c%nte nu doar folclor, ci si romante, c%ntece de suflet, c%ntece lautaresti, chiar si c%ntece umoristice, pentru ca - asa cum spune d%nsa - asa ne place noua, rom%nilor. '%nta pentru toate v%rstele, c%nta fetelor, !aietilor, mamelor. rina +oghin ram%ne o mare artista a rom%nilor, peste care timpul nu va treceB Activitate muzical Mai jos sunt enumerate c%teva din melodiile reprezentative pentru activitatea muzicalG a interpretei.
Valea Prahovei Mi-ai dat, mamG, c%ntecul Dorul de pGrini "sta e poteca mea "zi @n sat e nuntG mare Mamelor, de suntei mame (radului la munte-i place 'ei trei !razi de la -inaia Mioria .etelor, mG ascultai De ce mamG, de ce tatG De la mine la Ploieti Din !ucata mea de p%ine Doamne la dumanii mei Doamne, c%nd ai fGcut lumea Doamne, pe rom%n ajutG-l Dorul de pGrini Dorule, mGi dor DragG mamG, dragG tatG DumG-n ara doinelor Dumane, n-ai avea parte .etelor,ma ascultai .etia mamii, fetiG .ir-ar sG fie .ir-ar sG fii mGi >heorghiG 9ai sG-ntindem hora mare Mamelor de sunteti mame Mi-ai dat mamG c%ntecul )aule ce m%ndru eti