Tica Valentin Cls.

V II-B

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.

Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare galben, . (ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este betacarotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de betacaroten este de &111 - 8111 23. Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si /n procesul vederii. 5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.

Vitamina B
B$ Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul $7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$ constitu;ia c"imic6.

Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului. a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb. peste. B> Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu propriet6. ficat. caracterizat6 prin tabloul simptotic a celor Btrei DC (demen. secretorii =i de absorb.in prin urin6. 4oac6 un rol important /n func.e cristaline.ia si metabolismul.iune antogonist6.in legume) =i animal6 (carne. proteinelor. (liberarea se face prin fecale =i mai pu. )roduc fenomene paralitice. creier. peste $11 grade ' se descompune. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub. dermatita).ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6. diaree. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren. solubil6 /n ap6 si alcool. in coa4a si germenii boabelor de gr:u. Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i un atom de azot. #bsorb.Vitamina B$ este solubil6 /n ap6.iile sistemului nervos. tranpira. #ntivitamina B$ (piritiamina. dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i. 'ele mai mari cantit6.ia si metabolismul. la metabolismul glucidelor. cu solubilitate crescut6 in mediul alcalin. !urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale. (le particip6 de asemenea la procesele de o-ireducere. Vitamina B> previne =i vindeca pelagra. neopiritiamina etc). regleaz6 sc"imburile gazoase. ou6. alimente de origine animal6 (carne. /n dro4dia de bere. De asemenea. ro=ii etc). intervine /n metabolismul apei si regleaz6 func. salat6 verde. B% Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . (ste termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '). !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p6trund /n s:nge. ficat) #ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan. lipidelor /n fun. mercur). rinic"i.iile sistemului nervos central =i periferic =i a glandelor endocrine. #bsorb. Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii.iunea vasodilatatoare a vitaminei B>.i de &1-%&1 micrograme. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber6. (ste binecunoscuta =i a ac.ire. 3ntervine /n procesele de o-ireducere.6 cu structura apropiat6 de aceea a vitaminei B> dar cu ac. Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de Kareer /n $7>&.ie. . Au se depoziteaz6 /n organism. lapte. crustacee =i unele vegetale (spanac.a vitaminei B$.a. incolore. )rin resorb.ie interna.i de vitamin6 B$ se gasesc /n dro4dia de bere. !olubilitatea ei cre=te /n mediu alcalin. oua etc).ie digestiva.ia =i metabolismul. !e elimin6 prin urin6.i aproape identice precum =i o serie de deriva. solubile /n apa.ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6. termostabile. #bsorb. ( -cre. alcool. !urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu. cu rol de coenzime. #cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan.i ai acidului nicotinic. /n metabolismul glucidelor. a produ=ilor pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre. !urse* alimente de origine animal6 (lapte. )articip6 la procese generale de o-ireducere. splina). fecale. alcool. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o temperatur6.iile motorii.

!urse* alimente din regnul animal si vegetal.a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar.ii si indica. timp de %1 minute. B$> Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic.ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a vitaminelor B$%. )articip6 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor.ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub.ie /n absorb. splin6.iunea a numeroase bacterii din sol =i a bacteriilor intestinale. )rincipala surs6 de vitamin6 B$% este sinteza microbian6. (liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i scade cu v:rsta. .ia cea mai mare de vitamina B?.iei intestinale.inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. 'ea mai important6 ac. #bsorb. pirido-alul =i pirido-amina. /n func. mu=c"i). @ezist6 la $%1 de grade '. unde intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase. prin producerea leucopeniei =i granulopeniei.a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat.ia unui mare num6r de enzime cu func.in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele de origine animal6 (ficat.ire.ii terapeutice. (liminarea vitaminei se face prin urina.B? Vitamina B? (adenina) are func. #bsorb. 8actorul intrisec are rol de protec. Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan. este /n "ematii.inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup6. !unt semirele la ac. !ursele de ob.ilor. #bsorb. 'aren.ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu mucoasei intestinale. . transpira. @egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6.in cunoscute.ie de o-idoreducere.n mediu alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6.elor organice =i intr6 /n compozi. reconstituind prima faz6 a absorb. 'ea mai important6 surs6 este dro4dia de bere. B$% Vitamina B$% este compus6 din substan. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor. cu rol /n stimularea cre=terii puilor. a clorurii de sodiu.n s:nge. solubile /n ap6 =i alcool. constituie un principiu component al comple-ului B. . (a al6turi de alte vitamine B. de culoare ro=ie.iile sistemului nervos c:t si cele ale sistemului "ematopoietic. !intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la om. porcilor. creier.ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6 =i mai bine combinate cu proteine. Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6. intervine /n func. B6 Vitamina B6 cuprinde pirido-ina.iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme vitamin6 B$%Dmg. lipidelor.n organismul animal predomina pirido-amina. bazelor =i acizilor puternici. concentra.iunea o-idan. stabile /n aer =i /n mediu acid.ia =i metabolismul. Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac. fecale. mai pu. /n prezen. Vitamina B$% absorbit6 =i re. Vitamina B$% se g6se=te mai pu. . mai ales din colon. #bsorb. #dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6 B?.iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii.ie.e cristalizate.

rui. pentru un adult normal. gripa sau tuberculoza pulmonara. opinia conform c. de o deficienG. vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. mercur. (sau laetrile). dintii devin mobili si cad. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '.patrun4elul %11 . mai puGin cunoscut. (fortul muscular. 3ntervine /n procesele enzimatice =i. surs.cere c:nd eram copii H sunt cea mai bogat. tonifiant. e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. vitamin. Ii sub numele de amigdalin. ani de cercet. tegumentelor.. +ineralizarea sc"eletului este alterata. nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba despre o vitamin. spontan sau la traumatisme minime. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. la actiunea o-igenului si a luminii. de e-emplu. intervenind in procesele de o-ido-reducere. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. benzen. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor. etc. Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). 8iind "idrosolubila si usor o-idabila. Krebs. misterioas..n general.reia cancerul ar fi o boal. substanG. #re o importanta capitala pentru organism. unde productia de fructe este sezoniera. ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E. !:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl. sau vitamina anti-scorbutica. !-a demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. 3n lipsa vitaminei '. #re rol anti-infectios. 'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. musc"ilor. B$& Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6. !e face din ce /n ce mai auzit.. cauzat. seminGele fructelor (mai puGin citricele) conGin aceast. un gust am..C /n lumea medical. putand apare mai des. cerealele. B$E Au. )rodusele animale. Jingiile sangereaza usor. are rol /n "ematopoiez6. . o nou. !ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. 'onform studiilor dr. produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. Au ar fi vorba despre o bacterie. economiseste vitaminele din comple-ul B. fracturile se vindeca mai greu. nutriGional. /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile organismului. la cca. dar foarte Bcontroversat. Dup. un virus sau o to-in. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '. >1 miligrame. /n $7&1. specific. natural. pe care a denumit-o B$E H cunoscut.B$? Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6. care le confer.ri.). prote4eaza vitaminele # si (. bioc"imistul dr... @atia zilnica este estimata insa. (rnest Krebs a izolat. 3n Konele cu clima temperata sau rece. (-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)* . Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb. consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise previne apariGia cancerului Vitamina ' (ste acidul ascorbic. etc. de vitamina B$E. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate.

unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor). lipsa sau micsorarea fortei musculare. D pentru adulti este de $11 . ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur. iar la copii de $%1 . 8icatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. la &11 . se m.conopida 161 . #ltii considera ca un aport de securitate de cca.au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii. oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie. ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine. Datorita acestui comportament (mod de sinteza.) Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului. unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber. tractiuni. greata. pielea. fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii.ardeiul $%1 . frisca. branzeturi grase.varza $%1 .lamaia 16& . )arerile specialistilor difera. mici traumatisme).). zilnic este relativ important. apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare. doza zilnic. etc. Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci. produse lactate grase*lapte integral.?11 u. nu este necesar aportul alimentar. prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi).atentie. peste.transpiratii. de tipul tulburarilor digestive (constipatie.ri metabolice ale calciului si fosforului. pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate. 'opiii sunt obositi.$&1 23. tulburari nervoase si de comportament.napul $?1 . s.E11 23. varsaturi).reasc. oua. oboseala fizica si intelectuala. vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat. 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>. secretat de piele. activare. . Aecesarul zilnic de vitamin. Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata. Dupa absorbtia intestinala. vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta. des"idratare. si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. pierderea poftei de mancare.. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala. %&1 . 5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos . smantana. ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv. De fapt. scade asimilarea si utilzarea calciului. unt.portocala 161 . prezinta un abdomen voluminos. care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti).mararul $11 . nu este bine definita ratia zilnica pentru om.%11 23.spanacul 1&1 Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi). enterocolite.etc. Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. respectiv prin sinteza cutanata.i. mecanism de actiune). tulburari digestive si tulburari de crestere. sub actiunea razelor solare. 3n carenta de vitamina D. !e recomand. dro4dii.

asadar. galbenusul de ou. ficatul si. farnoc"inona.). etc. Vitamina K>. Vitamina K%. Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic. este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre deosebire de celelalte). 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile ( comple-ul B si vitamina '). lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea. in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba. !ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile. urzicile. mazarea. Au ocoliti. mentionam ca se cunosc trei vitamine K* Vitamina K$. cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. fiind perturbata coagularea sangelui. ceapa verde. a altor organe si tesuturi. este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. floarea-soarelui). rafinata). Vitamina K Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica. dar si tulburari cardio-vasculare. Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar. mandarinele. germeni de porumb. acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina ' sintetica. leusteanul. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina ).ro Webmaster : Dan Dodita . nu in ultimul rand. este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale. )rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi. portocalele. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular. menadiona. loboda. etc. fitoc"inona. la adult. fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice.Vitamina ( Aumita si tocoferol. 5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore. Vitamina ) !e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina '.cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia. mararul. spanacul. avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. salata. 'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus. Bibliografie: “Internet” Referat luat de pe www. este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. fiind descrisa doza de % miligrame zilnic. avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. strugurii.e-referate.