Tica Valentin Cls.

V II-B

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.

Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare galben, . (ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este betacarotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de betacaroten este de &111 - 8111 23. Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si /n procesul vederii. 5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.

Vitamina B
B$ Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul $7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$ constitu;ia c"imic6.

proteinelor. (ste binecunoscuta =i a ac. termostabile. a produ=ilor pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre. ficat) #ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan. lipidelor /n fun. !e elimin6 prin urin6. !urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale. creier.i ai acidului nicotinic. !urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu. #bsorb.ia si metabolismul.i aproape identice precum =i o serie de deriva.i de vitamin6 B$ se gasesc /n dro4dia de bere.iune antogonist6. !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p6trund /n s:nge. ficat. neopiritiamina etc).6 cu structura apropiat6 de aceea a vitaminei B> dar cu ac. Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de Kareer /n $7>&.iunea vasodilatatoare a vitaminei B>.Vitamina B$ este solubil6 /n ap6. peste $11 grade ' se descompune. regleaz6 sc"imburile gazoase. #ntivitamina B$ (piritiamina. oua etc). B> Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu propriet6. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber6. lapte. salat6 verde. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren. . alimente de origine animal6 (carne. ro=ii etc). incolore.iile sistemului nervos. (ste termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '). Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii. !urse* alimente de origine animal6 (lapte. (liberarea se face prin fecale =i mai pu. dermatita). 4oac6 un rol important /n func. splina). 3ntervine /n procesele de o-ireducere. 'ele mai mari cantit6. caracterizat6 prin tabloul simptotic a celor Btrei DC (demen.iile motorii. De asemenea. Vitamina B> previne =i vindeca pelagra. #cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan. B% Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . /n dro4dia de bere. a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb. diaree.a vitaminei B$. /n metabolismul glucidelor. ou6. Au se depoziteaz6 /n organism.a. tranpira.iile sistemului nervos central =i periferic =i a glandelor endocrine. Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului.ia =i metabolismul. (le particip6 de asemenea la procesele de o-ireducere. dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i.ie digestiva. alcool. peste.ia si metabolismul. solubil6 /n ap6 si alcool.i de &1-%&1 micrograme. in coa4a si germenii boabelor de gr:u. mercur). fecale. )rin resorb. !olubilitatea ei cre=te /n mediu alcalin.in legume) =i animal6 (carne. cu solubilitate crescut6 in mediul alcalin. rinic"i. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o temperatur6. #bsorb.ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6. intervine /n metabolismul apei si regleaz6 func. ( -cre.ire. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub. )articip6 la procese generale de o-ireducere. secretorii =i de absorb. solubile /n apa. la metabolismul glucidelor.in prin urin6. cu rol de coenzime. Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i un atom de azot.ie interna. crustacee =i unele vegetale (spanac.e cristaline. #bsorb. alcool. )roduc fenomene paralitice.ie.ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6.

n mediu alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6.in cunoscute. cu rol /n stimularea cre=terii puilor.ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub.inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. porcilor. splin6. . 8actorul intrisec are rol de protec. . timp de %1 minute. bazelor =i acizilor puternici. mai ales din colon. transpira.iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii.ia unui mare num6r de enzime cu func. B6 Vitamina B6 cuprinde pirido-ina. (liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i scade cu v:rsta. #bsorb. .iunea o-idan. pirido-alul =i pirido-amina. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme vitamin6 B$%Dmg. Vitamina B$% se g6se=te mai pu.e cristalizate. @egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6.ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu mucoasei intestinale.ie. #bsorb. concentra.ii terapeutice. @ezist6 la $%1 de grade '. stabile /n aer =i /n mediu acid. /n prezen.ii si indica. unde intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase. .n organismul animal predomina pirido-amina.ie de o-idoreducere.in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele de origine animal6 (ficat. 'ea mai important6 ac. B$> Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic. mu=c"i). Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan. B$% Vitamina B$% este compus6 din substan. 'ea mai important6 surs6 este dro4dia de bere. #bsorb. creier.iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner. Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac.iile sistemului nervos c:t si cele ale sistemului "ematopoietic. prin producerea leucopeniei =i granulopeniei. de culoare ro=ie.a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat.ilor.ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a vitaminelor B$%. lipidelor. (liminarea vitaminei se face prin urina. solubile /n ap6 =i alcool.ia cea mai mare de vitamina B?. )rincipala surs6 de vitamin6 B$% este sinteza microbian6. !intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la om.inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup6.ie /n absorb.iunea a numeroase bacterii din sol =i a bacteriilor intestinale. !urse* alimente din regnul animal si vegetal.elor organice =i intr6 /n compozi. constituie un principiu component al comple-ului B. #bsorb. a clorurii de sodiu. mai pu. intervine /n func.ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6 =i mai bine combinate cu proteine.B? Vitamina B? (adenina) are func.iei intestinale. 'aren. #dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6 B?.ia =i metabolismul. (a al6turi de alte vitamine B. /n func.ire. Vitamina B$% absorbit6 =i re. Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6. !ursele de ob. )articip6 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor. fecale. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor. este /n "ematii.a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar. !unt semirele la ac.n s:nge. reconstituind prima faz6 a absorb.

Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). @atia zilnica este estimata insa.cere c:nd eram copii H sunt cea mai bogat.reia cancerul ar fi o boal. /n $7&1. cerealele. (-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)* . de e-emplu. dintii devin mobili si cad. Dup. consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise previne apariGia cancerului Vitamina ' (ste acidul ascorbic. fracturile se vindeca mai greu. gripa sau tuberculoza pulmonara. )rodusele animale. mai puGin cunoscut. misterioas. !ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. etc. la cca. 'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. ani de cercet. !-a demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. mercur. intervenind in procesele de o-ido-reducere.. nutriGional. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Jingiile sangereaza usor. un virus sau o to-in. nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba despre o vitamin. /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile organismului. la actiunea o-igenului si a luminii. Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb.. 3ntervine /n procesele enzimatice =i. un gust am.ri. tegumentelor.patrun4elul %11 . bioc"imistul dr. musc"ilor. Ii sub numele de amigdalin. !e face din ce /n ce mai auzit.. vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.rui. tonifiant. ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E. 3n lipsa vitaminei '. o nou. Au ar fi vorba despre o bacterie. pentru un adult normal. #re rol anti-infectios. +ineralizarea sc"eletului este alterata. dar foarte Bcontroversat.). benzen.. cauzat. putand apare mai des. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. B$E Au. #re o importanta capitala pentru organism. pe care a denumit-o B$E H cunoscut. de vitamina B$E. !:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl. surs. 3n Konele cu clima temperata sau rece. vitamin. 'onform studiilor dr. care le confer.B$? Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6. Krebs. B$& Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6. (sau laetrile). specific. produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. .n general. seminGele fructelor (mai puGin citricele) conGin aceast. are rol /n "ematopoiez6.. substanG. >1 miligrame. natural. unde productia de fructe este sezoniera..C /n lumea medical. spontan sau la traumatisme minime. (fortul muscular. sau vitamina anti-scorbutica. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor. etc. opinia conform c. economiseste vitaminele din comple-ul B. de o deficienG. e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. 8iind "idrosolubila si usor o-idabila. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. (rnest Krebs a izolat. prote4eaza vitaminele # si (. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '.

Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. De fapt.?11 u. pielea. mecanism de actiune). peste. nu este necesar aportul alimentar. se m. oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie. scade asimilarea si utilzarea calciului.) Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului.etc. (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. oboseala fizica si intelectuala. la &11 .E11 23. 'opiii sunt obositi. iar la copii de $%1 . etc. fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii. #ltii considera ca un aport de securitate de cca. pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate. nu este bine definita ratia zilnica pentru om. 3n carenta de vitamina D.ardeiul $%1 .mararul $11 .transpiratii. si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. tulburari digestive si tulburari de crestere. Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci.ri metabolice ale calciului si fosforului. oua.reasc. dro4dii. tulburari nervoase si de comportament.%11 23.napul $?1 .i.). Datorita acestui comportament (mod de sinteza.conopida 161 . Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala. pierderea poftei de mancare.atentie. care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). Dupa absorbtia intestinala. secretat de piele.$&1 23. zilnic este relativ important. produse lactate grase*lapte integral. ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine. Aecesarul zilnic de vitamin. activare.au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii. Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata. des"idratare. )arerile specialistilor difera. ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur. D pentru adulti este de $11 . doza zilnic. respectiv prin sinteza cutanata. lipsa sau micsorarea fortei musculare. varsaturi).spanacul 1&1 Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi). . unt.lamaia 16& . 8icatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D.. apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare. de tipul tulburarilor digestive (constipatie. enterocolite. prezinta un abdomen voluminos. sub actiunea razelor solare. tractiuni. 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>. vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta. branzeturi grase. %&1 . smantana. mici traumatisme). !e recomand. unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber.varza $%1 . s. frisca. vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat. greata. 5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos . unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor). ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv. prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi).portocala 161 .

floarea-soarelui).e-referate. Vitamina ) !e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina '. ceapa verde. Vitamina K>. nu in ultimul rand. fitoc"inona. Bibliografie: “Internet” Referat luat de pe www. fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba. )rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi. menadiona. avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. mazarea. spanacul. mararul. avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile ( comple-ul B si vitamina '). la adult. fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice. !ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile.cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia. in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. 'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus. etc. asadar. este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale. strugurii.ro Webmaster : Dan Dodita . Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar. fiind descrisa doza de % miligrame zilnic. portocalele. loboda. mentionam ca se cunosc trei vitamine K* Vitamina K$. farnoc"inona. salata. Vitamina K Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica. Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic. fiind perturbata coagularea sangelui. lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea. este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. galbenusul de ou. a altor organe si tesuturi. urzicile. ficatul si. etc. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular.Vitamina ( Aumita si tocoferol. cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. mandarinele. este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre deosebire de celelalte). rafinata). dar si tulburari cardio-vasculare. Vitamina K%. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina ). 5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore. leusteanul. germeni de porumb. acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina ' sintetica.). este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. Au ocoliti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful