Tica Valentin Cls.

V II-B

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.

Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare galben, . (ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este betacarotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de betacaroten este de &111 - 8111 23. Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si /n procesul vederii. 5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.

Vitamina B
B$ Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul $7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$ constitu;ia c"imic6.

ie. /n dro4dia de bere.ia =i metabolismul. B% Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . mercur). )articip6 la procese generale de o-ireducere. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber6. alimente de origine animal6 (carne. la metabolismul glucidelor. Au se depoziteaz6 /n organism. solubile /n apa.iile sistemului nervos. a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb.i de vitamin6 B$ se gasesc /n dro4dia de bere. alcool.ie digestiva.ia si metabolismul. !olubilitatea ei cre=te /n mediu alcalin. ficat) #ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan. proteinelor. fecale. ou6. Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului. .6 cu structura apropiat6 de aceea a vitaminei B> dar cu ac. termostabile. lapte. 3ntervine /n procesele de o-ireducere.iile sistemului nervos central =i periferic =i a glandelor endocrine. (liberarea se face prin fecale =i mai pu. tranpira.i aproape identice precum =i o serie de deriva. #bsorb. a produ=ilor pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre.in prin urin6. secretorii =i de absorb.i ai acidului nicotinic. !urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale. (ste termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '). )roduc fenomene paralitice. oua etc). )rin resorb.iune antogonist6. incolore. dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i. salat6 verde. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub. in coa4a si germenii boabelor de gr:u. Vitamina B> previne =i vindeca pelagra. diaree. ficat. !urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu.e cristaline.Vitamina B$ este solubil6 /n ap6. creier. 'ele mai mari cantit6. splina). neopiritiamina etc). cu solubilitate crescut6 in mediul alcalin. /n metabolismul glucidelor. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren. regleaz6 sc"imburile gazoase. B> Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu propriet6. Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o temperatur6.ie interna. caracterizat6 prin tabloul simptotic a celor Btrei DC (demen. Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i un atom de azot. #ntivitamina B$ (piritiamina. dermatita). peste $11 grade ' se descompune.ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6. ( -cre. cu rol de coenzime. rinic"i.iunea vasodilatatoare a vitaminei B>. (ste binecunoscuta =i a ac.iile motorii. peste. Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de Kareer /n $7>&. (le particip6 de asemenea la procesele de o-ireducere.ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6.in legume) =i animal6 (carne.ire. lipidelor /n fun. ro=ii etc). !e elimin6 prin urin6.i de &1-%&1 micrograme. intervine /n metabolismul apei si regleaz6 func. #cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan.a. #bsorb. solubil6 /n ap6 si alcool. crustacee =i unele vegetale (spanac. 4oac6 un rol important /n func.a vitaminei B$. alcool. !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p6trund /n s:nge. De asemenea.ia si metabolismul. #bsorb. !urse* alimente de origine animal6 (lapte.

B$% Vitamina B$% este compus6 din substan. (liminarea vitaminei se face prin urina.a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat. B6 Vitamina B6 cuprinde pirido-ina.iunea a numeroase bacterii din sol =i a bacteriilor intestinale. !intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la om.n organismul animal predomina pirido-amina. B$> Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic.iei intestinale. prin producerea leucopeniei =i granulopeniei. #bsorb. lipidelor.iunea o-idan.ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu mucoasei intestinale. .iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii.in cunoscute. !ursele de ob.iile sistemului nervos c:t si cele ale sistemului "ematopoietic. constituie un principiu component al comple-ului B. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor.ie /n absorb.ia unui mare num6r de enzime cu func.n mediu alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6.ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub. creier. este /n "ematii.ie.ii si indica. splin6. reconstituind prima faz6 a absorb. a clorurii de sodiu. solubile /n ap6 =i alcool. concentra. Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6.ilor. de culoare ro=ie.inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. 'ea mai important6 surs6 este dro4dia de bere. porcilor. /n func. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme vitamin6 B$%Dmg. #bsorb.elor organice =i intr6 /n compozi. )rincipala surs6 de vitamin6 B$% este sinteza microbian6. @egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6.ia =i metabolismul. @ezist6 la $%1 de grade '. /n prezen. mu=c"i). pirido-alul =i pirido-amina. Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan. #bsorb. bazelor =i acizilor puternici. )articip6 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor. stabile /n aer =i /n mediu acid. unde intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase.ii terapeutice.e cristalizate. mai ales din colon.in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele de origine animal6 (ficat. cu rol /n stimularea cre=terii puilor.iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner. fecale. Vitamina B$% absorbit6 =i re. #dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6 B?. Vitamina B$% se g6se=te mai pu. Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac. mai pu. (a al6turi de alte vitamine B. intervine /n func. (liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i scade cu v:rsta. .ire.ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a vitaminelor B$%.inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup6.B? Vitamina B? (adenina) are func. !urse* alimente din regnul animal si vegetal.n s:nge.a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar. timp de %1 minute. #bsorb. !unt semirele la ac. 'aren. 'ea mai important6 ac.ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6 =i mai bine combinate cu proteine.ie de o-idoreducere. . 8actorul intrisec are rol de protec.ia cea mai mare de vitamina B?. . transpira.

>1 miligrame.cere c:nd eram copii H sunt cea mai bogat. sau vitamina anti-scorbutica. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. etc. unde productia de fructe este sezoniera. Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb. consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise previne apariGia cancerului Vitamina ' (ste acidul ascorbic. gripa sau tuberculoza pulmonara. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '. putand apare mai des. tonifiant. cerealele. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor. de vitamina B$E. un gust am. pe care a denumit-o B$E H cunoscut. surs. 'onform studiilor dr.. B$& Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6. de o deficienG. care le confer. 'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.. /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile organismului. etc. o nou. Jingiile sangereaza usor. !e face din ce /n ce mai auzit. B$E Au.C /n lumea medical. !ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. nutriGional. dintii devin mobili si cad.rui. are rol /n "ematopoiez6. @atia zilnica este estimata insa. un virus sau o to-in. Krebs. vitamin.. dar foarte Bcontroversat. nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba despre o vitamin. (fortul muscular. 3ntervine /n procesele enzimatice =i. tegumentelor. natural.. Au ar fi vorba despre o bacterie. e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. Ii sub numele de amigdalin. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. 3n Konele cu clima temperata sau rece. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. intervenind in procesele de o-ido-reducere. fracturile se vindeca mai greu. specific. (rnest Krebs a izolat. 8iind "idrosolubila si usor o-idabila. participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. substanG. opinia conform c. spontan sau la traumatisme minime. !:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl. Dup.patrun4elul %11 . ..). ani de cercet. pentru un adult normal. #re o importanta capitala pentru organism. benzen. musc"ilor. mercur. produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. de e-emplu.reia cancerul ar fi o boal. )rodusele animale. cauzat. economiseste vitaminele din comple-ul B. seminGele fructelor (mai puGin citricele) conGin aceast. prote4eaza vitaminele # si (. ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E.ri.. +ineralizarea sc"eletului este alterata. mai puGin cunoscut. 3n lipsa vitaminei '. #re rol anti-infectios. vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. bioc"imistul dr. /n $7&1. !-a demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. la cca. (sau laetrile).n general. Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). misterioas. la actiunea o-igenului si a luminii. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.B$? Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6. (-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)* .

secretat de piele. respectiv prin sinteza cutanata. vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta. lipsa sau micsorarea fortei musculare. 5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos .?11 u. nu este necesar aportul alimentar. Dupa absorbtia intestinala. de tipul tulburarilor digestive (constipatie.i. tulburari digestive si tulburari de crestere. vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat. varsaturi). mici traumatisme). activare. ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv.E11 23.$&1 23.ardeiul $%1 .transpiratii. sub actiunea razelor solare. care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci.conopida 161 .) Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului. pielea. smantana. 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>.). oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie. apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare. pierderea poftei de mancare. greata.napul $?1 . scade asimilarea si utilzarea calciului. Aecesarul zilnic de vitamin. enterocolite. s. la &11 .etc. %&1 . etc. oua. !e recomand. Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata. des"idratare. 'opiii sunt obositi.. branzeturi grase. dro4dii. unt. #ltii considera ca un aport de securitate de cca. produse lactate grase*lapte integral. 3n carenta de vitamina D. iar la copii de $%1 . . Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. peste. doza zilnic. fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii.%11 23.portocala 161 .ri metabolice ale calciului si fosforului. se m. si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. nu este bine definita ratia zilnica pentru om. mecanism de actiune).au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii.spanacul 1&1 Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi).lamaia 16& . pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate. oboseala fizica si intelectuala. prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi). frisca. D pentru adulti este de $11 . ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine.mararul $11 . (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. 8icatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. tractiuni. Datorita acestui comportament (mod de sinteza. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala.reasc. prezinta un abdomen voluminos.atentie. unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber.varza $%1 . unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor). zilnic este relativ important. )arerile specialistilor difera. De fapt. ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur. tulburari nervoase si de comportament.

fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba. cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. Au ocoliti. germeni de porumb. fitoc"inona. avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. mararul. Bibliografie: “Internet” Referat luat de pe www.ro Webmaster : Dan Dodita . Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic. asadar.). leusteanul. etc. ceapa verde. Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar. fiind descrisa doza de % miligrame zilnic. ficatul si. Vitamina K%. Vitamina K>. 'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus.cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia. in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. !ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile. dar si tulburari cardio-vasculare. floarea-soarelui). nu in ultimul rand. urzicile. lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea. fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice. rafinata). mentionam ca se cunosc trei vitamine K* Vitamina K$. fiind perturbata coagularea sangelui. este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. spanacul. la adult. farnoc"inona. menadiona. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina ). )rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi. Vitamina K Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica. Vitamina ) !e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina '. avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. galbenusul de ou. 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile ( comple-ul B si vitamina '). este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular. a altor organe si tesuturi. strugurii.Vitamina ( Aumita si tocoferol. este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre deosebire de celelalte). mandarinele. portocalele. etc. acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina ' sintetica. mazarea. 5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore. este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale. loboda.e-referate. salata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful