Tica Valentin Cls.

V II-B

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.

Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare galben, . (ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este betacarotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de betacaroten este de &111 - 8111 23. Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si /n procesul vederii. 5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.

Vitamina B
B$ Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul $7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$ constitu;ia c"imic6.

intervine /n metabolismul apei si regleaz6 func.ia si metabolismul. Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului. incolore. regleaz6 sc"imburile gazoase. rinic"i. #bsorb. caracterizat6 prin tabloul simptotic a celor Btrei DC (demen. )roduc fenomene paralitice.i aproape identice precum =i o serie de deriva. )rin resorb. ficat) #ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan. alcool. B% Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . /n metabolismul glucidelor. fecale. secretorii =i de absorb. oua etc). Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de Kareer /n $7>&. termostabile. diaree. Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii. crustacee =i unele vegetale (spanac. ro=ii etc). splina).i de vitamin6 B$ se gasesc /n dro4dia de bere.e cristaline.ia =i metabolismul. peste $11 grade ' se descompune. (le particip6 de asemenea la procesele de o-ireducere. la metabolismul glucidelor. .ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6. ou6. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber6. !urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu. (liberarea se face prin fecale =i mai pu. mercur).i de &1-%&1 micrograme.iile motorii.in prin urin6.iile sistemului nervos central =i periferic =i a glandelor endocrine. salat6 verde.a. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren. !urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale. cu rol de coenzime. creier. Au se depoziteaz6 /n organism.iunea vasodilatatoare a vitaminei B>. !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p6trund /n s:nge. (ste termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '). in coa4a si germenii boabelor de gr:u. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o temperatur6. alcool.ia si metabolismul. !olubilitatea ei cre=te /n mediu alcalin. 3ntervine /n procesele de o-ireducere. alimente de origine animal6 (carne. Vitamina B> previne =i vindeca pelagra. (ste binecunoscuta =i a ac. #bsorb. cu solubilitate crescut6 in mediul alcalin. neopiritiamina etc). dermatita).Vitamina B$ este solubil6 /n ap6. ficat. tranpira. 'ele mai mari cantit6. a produ=ilor pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre.ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6. #ntivitamina B$ (piritiamina. Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i un atom de azot. De asemenea. #bsorb.a vitaminei B$. !urse* alimente de origine animal6 (lapte. /n dro4dia de bere. peste. dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i.iune antogonist6. )articip6 la procese generale de o-ireducere. proteinelor. lapte.iile sistemului nervos.ie.ie digestiva.i ai acidului nicotinic. lipidelor /n fun. !e elimin6 prin urin6.6 cu structura apropiat6 de aceea a vitaminei B> dar cu ac. a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb. ( -cre. B> Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu propriet6.ie interna.ire. solubil6 /n ap6 si alcool. solubile /n apa. 4oac6 un rol important /n func. #cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan.in legume) =i animal6 (carne.

!intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la om.iile sistemului nervos c:t si cele ale sistemului "ematopoietic. porcilor. /n func. (liminarea vitaminei se face prin urina. (liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i scade cu v:rsta. stabile /n aer =i /n mediu acid. B$% Vitamina B$% este compus6 din substan.n s:nge. mu=c"i). pirido-alul =i pirido-amina. 'ea mai important6 ac.ie /n absorb. /n prezen. mai ales din colon.e cristalizate. mai pu.ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6 =i mai bine combinate cu proteine. )rincipala surs6 de vitamin6 B$% este sinteza microbian6.ie.ii si indica.iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner. @egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6. #bsorb. fecale.inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza.B? Vitamina B? (adenina) are func. !unt semirele la ac.in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele de origine animal6 (ficat.ilor.n mediu alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6.ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a vitaminelor B$%. 'ea mai important6 surs6 este dro4dia de bere. a clorurii de sodiu. concentra.iunea a numeroase bacterii din sol =i a bacteriilor intestinale. solubile /n ap6 =i alcool. . !urse* alimente din regnul animal si vegetal. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme vitamin6 B$%Dmg. )articip6 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor. Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan. intervine /n func. #bsorb.ie de o-idoreducere. este /n "ematii.a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar. creier. . timp de %1 minute. cu rol /n stimularea cre=terii puilor.elor organice =i intr6 /n compozi. unde intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase.ii terapeutice. #dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6 B?.a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat. bazelor =i acizilor puternici. B$> Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic. 'aren.ia =i metabolismul. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor. (a al6turi de alte vitamine B. de culoare ro=ie. #bsorb.in cunoscute. lipidelor.ire. transpira. splin6.ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu mucoasei intestinale. Vitamina B$% absorbit6 =i re.inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup6. . .ia unui mare num6r de enzime cu func. B6 Vitamina B6 cuprinde pirido-ina.iei intestinale.n organismul animal predomina pirido-amina. constituie un principiu component al comple-ului B.ia cea mai mare de vitamina B?. reconstituind prima faz6 a absorb. !ursele de ob.ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub. Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac. prin producerea leucopeniei =i granulopeniei. Vitamina B$% se g6se=te mai pu.iunea o-idan. #bsorb.iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii. Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6. @ezist6 la $%1 de grade '. 8actorul intrisec are rol de protec.

natural. bioc"imistul dr.. putand apare mai des. !-a demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului.. opinia conform c. etc.. !e face din ce /n ce mai auzit.cere c:nd eram copii H sunt cea mai bogat.). /n $7&1. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '. tonifiant. ani de cercet. dar foarte Bcontroversat.reia cancerul ar fi o boal.. @atia zilnica este estimata insa. !ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. Au ar fi vorba despre o bacterie. de e-emplu. +ineralizarea sc"eletului este alterata. mercur. Ii sub numele de amigdalin. un gust am. e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. gripa sau tuberculoza pulmonara. >1 miligrame. /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile organismului. nutriGional. cauzat. 'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. B$& Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. 8iind "idrosolubila si usor o-idabila. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. de vitamina B$E.. misterioas. 3ntervine /n procesele enzimatice =i. dintii devin mobili si cad.ri. B$E Au. consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise previne apariGia cancerului Vitamina ' (ste acidul ascorbic. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. cerealele. )rodusele animale. specific. la actiunea o-igenului si a luminii. participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. sau vitamina anti-scorbutica.patrun4elul %11 . spontan sau la traumatisme minime. (rnest Krebs a izolat.B$? Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6. surs. 3n lipsa vitaminei '. tegumentelor. fracturile se vindeca mai greu. Dup. mai puGin cunoscut. ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E. pe care a denumit-o B$E H cunoscut. . Krebs. economiseste vitaminele din comple-ul B.rui. musc"ilor. o nou. intervenind in procesele de o-ido-reducere. (-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)* . are rol /n "ematopoiez6. produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. vitamin. #re rol anti-infectios. Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb. #re o importanta capitala pentru organism. nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba despre o vitamin. Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). la cca. substanG. care le confer. pentru un adult normal. de o deficienG. (sau laetrile).C /n lumea medical. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor. un virus sau o to-in. seminGele fructelor (mai puGin citricele) conGin aceast.. 'onform studiilor dr. prote4eaza vitaminele # si (. benzen. Jingiile sangereaza usor. etc. (fortul muscular. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. unde productia de fructe este sezoniera. 3n Konele cu clima temperata sau rece.n general. !:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl.

oua. unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber. ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv. vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta. 8icatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. frisca.i. des"idratare. s. 3n carenta de vitamina D. mici traumatisme). ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur.ardeiul $%1 .) Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului. zilnic este relativ important. #ltii considera ca un aport de securitate de cca. respectiv prin sinteza cutanata. la &11 . Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata. produse lactate grase*lapte integral. pierderea poftei de mancare. dro4dii. Aecesarul zilnic de vitamin.portocala 161 . Datorita acestui comportament (mod de sinteza. secretat de piele. varsaturi). fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii. oboseala fizica si intelectuala. si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. 'opiii sunt obositi. 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>. ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine. prezinta un abdomen voluminos.au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii. doza zilnic. 5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos .?11 u. mecanism de actiune).reasc. Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci. care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare.. lipsa sau micsorarea fortei musculare. enterocolite.$&1 23. Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa.conopida 161 . greata. prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi). Dupa absorbtia intestinala. D pentru adulti este de $11 . tulburari nervoase si de comportament.mararul $11 . %&1 . )arerile specialistilor difera. se m.transpiratii. nu este bine definita ratia zilnica pentru om. !e recomand. scade asimilarea si utilzarea calciului.etc. unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor).%11 23.E11 23. (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala. etc. activare. pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate. tractiuni. tulburari digestive si tulburari de crestere.varza $%1 . oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie. pielea. De fapt. nu este necesar aportul alimentar. peste. smantana.). iar la copii de $%1 . vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat. sub actiunea razelor solare. unt. branzeturi grase. . de tipul tulburarilor digestive (constipatie.napul $?1 .lamaia 16& .ri metabolice ale calciului si fosforului.spanacul 1&1 Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi).atentie.

este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. germeni de porumb. fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba. avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre deosebire de celelalte). Vitamina K>. acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina ' sintetica. urzicile. 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile ( comple-ul B si vitamina ').e-referate. 5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore. Vitamina K%. dar si tulburari cardio-vasculare. Vitamina K Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica. este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie.). loboda. )rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi. farnoc"inona. mazarea. Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar. strugurii. a altor organe si tesuturi. mararul. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina ). mandarinele. salata. Au ocoliti. Vitamina ) !e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina '. 'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular. asadar. rafinata). fiind descrisa doza de % miligrame zilnic. Bibliografie: “Internet” Referat luat de pe www. galbenusul de ou. nu in ultimul rand. in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. fiind perturbata coagularea sangelui. este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale. spanacul. etc.Vitamina ( Aumita si tocoferol. leusteanul. la adult. menadiona. cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. ceapa verde. ficatul si.ro Webmaster : Dan Dodita . fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice. floarea-soarelui). etc. fitoc"inona. Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic.cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia. portocalele. !ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile. avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea. mentionam ca se cunosc trei vitamine K* Vitamina K$.