Tica Valentin Cls.

V II-B

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.

Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare galben, . (ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este betacarotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de betacaroten este de &111 - 8111 23. Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si /n procesul vederii. 5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.

Vitamina B
B$ Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul $7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$ constitu;ia c"imic6.

#cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan.ie. !urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub. rinic"i. !e elimin6 prin urin6.i de &1-%&1 micrograme. !urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu.ire. a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb. alcool. proteinelor. Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de Kareer /n $7>&. intervine /n metabolismul apei si regleaz6 func. /n dro4dia de bere. #bsorb. mercur). lapte.i ai acidului nicotinic.iile sistemului nervos central =i periferic =i a glandelor endocrine.in legume) =i animal6 (carne.ie digestiva. Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i un atom de azot. peste $11 grade ' se descompune. ficat) #ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan.ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6. a produ=ilor pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre. splina). termostabile.in prin urin6. peste. Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului. fecale. incolore. !urse* alimente de origine animal6 (lapte. solubil6 /n ap6 si alcool.iunea vasodilatatoare a vitaminei B>. )roduc fenomene paralitice.6 cu structura apropiat6 de aceea a vitaminei B> dar cu ac. la metabolismul glucidelor. cu rol de coenzime.ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6. #bsorb. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber6. De asemenea.e cristaline. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o temperatur6. secretorii =i de absorb. cu solubilitate crescut6 in mediul alcalin. dermatita). !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p6trund /n s:nge.i de vitamin6 B$ se gasesc /n dro4dia de bere.iile sistemului nervos.ia si metabolismul.i aproape identice precum =i o serie de deriva. (le particip6 de asemenea la procesele de o-ireducere. diaree.iune antogonist6. alimente de origine animal6 (carne.ia si metabolismul. ro=ii etc). solubile /n apa. (ste termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '). Vitamina B> previne =i vindeca pelagra. 3ntervine /n procesele de o-ireducere. ficat.ie interna.a vitaminei B$. ( -cre. !olubilitatea ei cre=te /n mediu alcalin. caracterizat6 prin tabloul simptotic a celor Btrei DC (demen. tranpira. alcool. in coa4a si germenii boabelor de gr:u. regleaz6 sc"imburile gazoase.Vitamina B$ este solubil6 /n ap6.ia =i metabolismul. . lipidelor /n fun.iile motorii. 4oac6 un rol important /n func. #bsorb. )articip6 la procese generale de o-ireducere. (liberarea se face prin fecale =i mai pu. 'ele mai mari cantit6. /n metabolismul glucidelor. dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i. neopiritiamina etc). B% Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . B> Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu propriet6. (ste binecunoscuta =i a ac.a. Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii. oua etc). Au se depoziteaz6 /n organism. salat6 verde. #ntivitamina B$ (piritiamina. ou6. crustacee =i unele vegetale (spanac. )rin resorb. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren. creier.

B? Vitamina B? (adenina) are func. @egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6. .ie de o-idoreducere.iile sistemului nervos c:t si cele ale sistemului "ematopoietic. #bsorb. 8actorul intrisec are rol de protec. . Vitamina B$% se g6se=te mai pu. reconstituind prima faz6 a absorb. unde intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase. prin producerea leucopeniei =i granulopeniei. (a al6turi de alte vitamine B. )rincipala surs6 de vitamin6 B$% este sinteza microbian6.inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup6. /n prezen. timp de %1 minute. (liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i scade cu v:rsta. @ezist6 la $%1 de grade '. de culoare ro=ie. !intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la om.a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor. Vitamina B$% absorbit6 =i re. (liminarea vitaminei se face prin urina. 'ea mai important6 ac.ia =i metabolismul. mu=c"i). .iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner. B6 Vitamina B6 cuprinde pirido-ina. splin6. #bsorb. concentra.ii terapeutice.e cristalizate. bazelor =i acizilor puternici.n organismul animal predomina pirido-amina.iunea o-idan.n s:nge. !unt semirele la ac. a clorurii de sodiu. mai pu.a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar.in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele de origine animal6 (ficat.iunea a numeroase bacterii din sol =i a bacteriilor intestinale. .ire. stabile /n aer =i /n mediu acid.ie /n absorb. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme vitamin6 B$%Dmg. !ursele de ob. solubile /n ap6 =i alcool. !urse* alimente din regnul animal si vegetal. B$% Vitamina B$% este compus6 din substan.ii si indica. #bsorb. este /n "ematii. constituie un principiu component al comple-ului B. Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6. creier.ilor.ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a vitaminelor B$%.in cunoscute. Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan. #dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6 B?. intervine /n func.ia unui mare num6r de enzime cu func. B$> Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic.iei intestinale.ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu mucoasei intestinale. pirido-alul =i pirido-amina. transpira.elor organice =i intr6 /n compozi.ie.n mediu alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6. )articip6 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor.ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6 =i mai bine combinate cu proteine. lipidelor.iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii. cu rol /n stimularea cre=terii puilor.ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub. #bsorb.inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. fecale. 'ea mai important6 surs6 este dro4dia de bere. 'aren. porcilor. /n func. mai ales din colon.ia cea mai mare de vitamina B?. Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac.

(sau laetrile). Dup. bioc"imistul dr. Ii sub numele de amigdalin. prote4eaza vitaminele # si (. 3n Konele cu clima temperata sau rece. etc. opinia conform c. benzen. )rodusele animale. gripa sau tuberculoza pulmonara. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise previne apariGia cancerului Vitamina ' (ste acidul ascorbic. surs.reia cancerul ar fi o boal. (fortul muscular.cere c:nd eram copii H sunt cea mai bogat. nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba despre o vitamin. cerealele. Jingiile sangereaza usor. putand apare mai des. misterioas. e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. de o deficienG. !:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl. tonifiant. de e-emplu. specific. un virus sau o to-in.ri. nutriGional. substanG. 3ntervine /n procesele enzimatice =i. Au ar fi vorba despre o bacterie. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate.C /n lumea medical. tegumentelor. pe care a denumit-o B$E H cunoscut. spontan sau la traumatisme minime. seminGele fructelor (mai puGin citricele) conGin aceast. ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E. !e face din ce /n ce mai auzit. #re rol anti-infectios. fracturile se vindeca mai greu. (-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)* . la cca. 8iind "idrosolubila si usor o-idabila.rui. o nou. participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. ani de cercet. /n $7&1.n general. vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. mai puGin cunoscut. /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile organismului.. 3n lipsa vitaminei '.). unde productia de fructe este sezoniera.. economiseste vitaminele din comple-ul B. care le confer. dintii devin mobili si cad. natural. produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. de vitamina B$E. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. !ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. un gust am. vitamin. B$& Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6. 'onform studiilor dr. Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. etc.. la actiunea o-igenului si a luminii. mercur.. Krebs. musc"ilor. #re o importanta capitala pentru organism.patrun4elul %11 . pentru un adult normal. B$E Au. Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). sau vitamina anti-scorbutica. . are rol /n "ematopoiez6. >1 miligrame. (rnest Krebs a izolat. 'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. cauzat... +ineralizarea sc"eletului este alterata. @atia zilnica este estimata insa. dar foarte Bcontroversat. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor.B$? Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6. intervenind in procesele de o-ido-reducere. !-a demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului.

enterocolite. tulburari digestive si tulburari de crestere.i. des"idratare. peste. branzeturi grase. Aecesarul zilnic de vitamin. doza zilnic. oua. activare. vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat. si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. respectiv prin sinteza cutanata. (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare.ri metabolice ale calciului si fosforului. nu este necesar aportul alimentar. de tipul tulburarilor digestive (constipatie.) Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului. pierderea poftei de mancare.). unt. scade asimilarea si utilzarea calciului. prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi). Dupa absorbtia intestinala. Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci. nu este bine definita ratia zilnica pentru om. unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber. se m. smantana. fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii. dro4dii. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala. la &11 .%11 23.reasc. oboseala fizica si intelectuala. #ltii considera ca un aport de securitate de cca. !e recomand. ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur.napul $?1 . 'opiii sunt obositi.atentie. unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor). %&1 . secretat de piele. ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine. vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta. 5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos . Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata. 3n carenta de vitamina D. pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate. . frisca. D pentru adulti este de $11 . De fapt. lipsa sau micsorarea fortei musculare. varsaturi).$&1 23. mecanism de actiune).transpiratii. etc.ardeiul $%1 . pielea. tractiuni.spanacul 1&1 Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi). care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti).conopida 161 . s. tulburari nervoase si de comportament.etc. Datorita acestui comportament (mod de sinteza. 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>.mararul $11 .?11 u.au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii. iar la copii de $%1 .varza $%1 .lamaia 16& . produse lactate grase*lapte integral. sub actiunea razelor solare. ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv. mici traumatisme). oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie.portocala 161 . zilnic este relativ important. greata. 8icatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D..E11 23. )arerile specialistilor difera. prezinta un abdomen voluminos.

salata. 'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus. lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea. Bibliografie: “Internet” Referat luat de pe www. Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic. etc. )rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi.ro Webmaster : Dan Dodita . menadiona. fiind descrisa doza de % miligrame zilnic. este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale. mentionam ca se cunosc trei vitamine K* Vitamina K$. la adult. cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. 5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore. loboda. Au ocoliti.Vitamina ( Aumita si tocoferol. galbenusul de ou. farnoc"inona. Vitamina K Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica. mararul. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular. Vitamina K>. rafinata). in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice. fiind perturbata coagularea sangelui. mandarinele. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina ). urzicile. portocalele. leusteanul. Vitamina ) !e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina '.e-referate. mazarea. fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba. !ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile. strugurii. 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile ( comple-ul B si vitamina '). a altor organe si tesuturi.cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia. este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre deosebire de celelalte). nu in ultimul rand. Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar. acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina ' sintetica. ficatul si. ceapa verde. etc. dar si tulburari cardio-vasculare. fitoc"inona. este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. floarea-soarelui). Vitamina K%. avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. germeni de porumb. asadar. este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. spanacul.).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful