Analiza pietei unui produs

Legenda provenind din secolul al IX-lea .C. spune c pastorul de capre etiopian Khaldi a observat c dup consumul frunzelor i fructelor unei anumite tufe caprele sale au devenit agitate i nu-i gseau linitea nici mcar !n timpul nop"ii. Curios fiind a gustat i el din fructe i a constatat pe propria piele efectul stimulent. #rima cultivare sistematic a cafelei !n grdinile teras din $emen s-a facut !n secolul al X%-lea de ctre arabi. La acea dat de&a a fost adus de comercian"i prin portul 'ocha !n multe "ri din (rientul )propiat i 'i&lociu. n mi&locul secolului al X%II-lea comercian"ii vene"ieni au cunoscut !n cltoriile lor comerciale cafeaua i efectul su miraculos introduc*nd obiceiul consumului de cafea i !n patria lor. #rima cafenea din +uropa a fost !nfiin"at !n ,-./ la %ene"ia. n decursul urmtorilor cincizeci de ani cafeaua s-a rspandit !n toate oraele mari din +uropa i s-a bucurat de o mare trecere !n saloanele elegante ale nobilimii. In prezent pe piata mondiala cafeaua se situeaza alaturi de ulei otel si cereale printre materiile prime de e0port de inalta valoare situatia economica a multor tari primproducatoare de cafea depinzand aproape in intregime de e0portul cafelei pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la 1e2 $or3 si Londra unde se negociaza varietati de cafea din speciile )rabica si respectiv 4obusta. ,.)ria si capacitatea pietei Cafeaua fiind un bun de larg consum cererea pentru aceasta in 4omania este relative uniforma. In tara noastra cafeaua este comercializata in toate zonele geografice fara a cunoaste diferente prea mari. In urma unei statistici realizate in anul 56,5 pe un esantion de ,665 persoane avand o mar&a de eroare de 78- 9: s-a constatat ca cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in 'untenia cu un procent de 9, 5: urmata de )rdeal cu 5, 5: 'oldova cu ,; <: =ucuresti ,/ >: si pe ultimul loc =anatul cu ,9 <:.

Pe o piata estimata la 250-300 mil. euro, dependenta de brand scrie de mai multi ani acelasi clasament al companiilor mari, desi sunt in joc bugete anuale de promovare de peste 10 mil. euro. Cafeaua, ca si tigarile, creeaza dependenta de branduri consumatorii raman fideli unor branduri c!iar daca sunt operate modificari de preturi", ceea ce face ca piata de profil sa fie lipsita de miscari spectaculoase la varf. #ocurile pe piata sunt facute de ani buni de sase companii mari, $raft %oods, &trauss, 'estl(, Cafea %ortuna, )c!ibo si Panfoods, care realizeaza impreuna peste *0+ din vanzarile totale de cafea la nivel local. Principalele firme producatoare de cafea sunt, 'estle

Kraft Foods Romania Grupul Strauss La Festa Tchibo- cota de piata 12 %

.