Nivelul de dezvoltare al rilor cu economie de pia

rile dezvoltate cu economie de pia alctuiesc aa-numita lume occidental. Este o denumire care a intrat in limbajul curent, dup cel de-al doilea rzboi mondial. Prin Occident se inelege, mai degrab, o mentalitate, o filozofie social-politic, un mod de via, decat o anumit zon geografic sau populaie. In perioada rzboiului rece, opinia public internaional asocia termenul de Occident (Vest) cu societatea capitalist i democraia, in opoziie cu cel de Rsrit (Est) care semnifica societatea comunist i dictatura. Din punct de vedere geografic, lumea dezvoltat se plaseaz la Nord, in opoziie cu lumea subdezvoltat aflat la Sud. Toi aceti termeni au un caracter convenion al. In prezent, in randurile rilor dezvoltate cu economie de pia sunt incluse oficial 29 de state. Cele mai multe (22) sunt europene. Acest fapt se explic prin startul mai timpuriu al industrializrii in Europa. Restul rilor dezvoltate se repartizeaz geografic astfel: cate dou in America de Nord, Asia i Oceania i una singur in Africa ( SUA i Canada, Japonia i Coreea de Sud, Australia i Noua Zeeland, la care de adaug Republica Africa de Sud) . In America Latin nu se afl, inc, nici o ar dezvoltat. rile dezvoltate sunt grupate in Organizaia de Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) cu sediul la Paris. Infiinat in 1960 i intrat in funciune un an mai tarziu, aceast organizaie interguvernamental ii propune s formuleze, coordoneze i s promoveze politici destinate s incurajeze creterea economic i meninerea stabilitii financiare a rilor membre. Totodat, OCDE stimuleaz i armonizeaz eforturile membrilor si pentru acordarea de asisten financiar i tehnic rilor in curs de dezvoltare. In fine, organizaia este condus de un consiliu format din reprezentanii tuturor statelor membre. Ea public anual statistici elaborate, studii prospective, privind economia rilor dezvoltate. rile dezvoltate cu economie de pia domin economia mondial. Ele au ponderea cea mai mare in produsul brut mondial, in exporturi i in investiiile externe de capital. In acelai timp, populaia lor este mult mai mic decat cea a rilor in dezvoltare. Perioada rzboiului rece a intrit coeziunea dintre aceste ri. Ele coopereaz pe multiple planuri: economic, tiinific, cultural, ecologic. Asperitile care apar in anumite momente sunt depite pe calea tratativelor. Rzboiul a fost definitiv eliminat din relaiile reciproce. rile care fac parte din aceast categorie se caracterizeaz printr-o serie de trsturi comune: Inainte de toate, sunt ri industriale. Acest fapt se afl la baza avansului lor economic in raport cu alte state. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, sub impulsul revoluiei in tiin i tehnologie, factorii intensivi ai dezvoltrii au trecut pe primul plan, determinand un salt important in domeniul productivitii i al calitii. Economia courilor de fabric a cedat locul economiei bazate pe informai e i inalt tehnologie. Structura economiilor lor naionale se caracterizeaz prin ponderea superioar a sectorului secundar i, mai ales, a celui teriar, in comparaie cu cel primar. Ramurile industriale de varf se dezvolt intr-un ritm mai rapid decat cele clasice (siderurgia, textilele, mineritul etc.). Agricultura s-a industrializat, zootehnia crescand cu precdere in raport cu producia vegetal. Graie revoluiei manageriale, economiile acestor ri realizeaz, comparativ, cea mai ridicat eficien. Ele dispun de competenele necesare lichidrii disfuncionalitilor inerente funcionrii organismului economic. Nivelul de trai in aceste ri este cel mai ridicat din lume. In structura cererii individuale de consum se remarc o cretere continu a ponderii bunurilor de folosin indelungat. Calitatea produselor de consum se aliniaz la cele mai ridicate standarde. Pe plan social, problema analfabetismului a fost rezolvat, in linii mari; se asigur asistena sanitar pentru intreaga populaie.Nivelul venitului pe locuitor este superior mediei mondiale. El are o tendin de cretere, la intervale de timp relativ scurte. Structura exporturilor se caracterizeaz prin predominana produselor manufacturate cu inalt grad de prelucrare. Acest grup de ri a determinat transnaionalizarea vieii economice. Ele sunt, in acelai timp, ri de origine i ri-gazde ale celor mai puternice Societi transnaionale (STN). Trsturile enumerate nu se intalnesc aidoma in toate rile dezvoltate cu economie de pia. De la o ar la alta sunt deosebiri de nuane. Exist situaii in care ele se confirm doar parial. Este cazul ultimelor ri europene intrate in acest grup (Polonia, Cehia, Ungaria).

Potenialul economic al rilor dezvoltate

Marile puteri
In evoluia lor, aceste ri n-au urmat o traiectorie asemntoare. In secolul al XX-lea, Marea Britanie i-a pierdut statutul de atelier industrial al lumii, pe care il obinuse la sfaritul secolului al XVIII-lea, iar dup dispariia imperiului su colonial a ieit din cursa pentru supremaie. De la britanici, tafeta a fost preluat de Statele Unite, a cror economie a avut o evoluie ascendent. Dup prbuirea URSS, Statele Unite au rmas singura superputere. Un salt spectaculos a inregistrat i Japonia, dei a fost invins in ultimul rzboi mondial.

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii se afl in fruntea grupului marilor ri industriale. Previziunile pentru 2005 indicau un PIB de aproape 12300 de miliarde de dolari cel mai mare din lume3. Dat fiind potenialul su economic i militar uria, SUA reprezint o superputere mondial. Faptul c nu au cunoscut feudalismul, trecand direct la capitalism, a reprezentat p entru nord-americani un avantaj de prim ordin. Acest lucru a permis ca, de la inceput, societatea american s se dezvolte ca o societate civil deschis principalul izvor de for al Statelor Unite. In acest context, s-a format, dup cum spunea Lincoln an almost chosen nation. Dup Hegel, Statele Unite reprezentau pmantul viitorului pmant dorit de ctre cei care nu mai vor depozitul de istorie al btranei Europe. Fgduina pe care America o oferea milioanelor de imigrani nu era o noiune abstract, ci posibilitatea real de a fi tratat ca o fiin uman i de a beneficia de o via mai bun, nu intr-un viitor indeprtat. Pan i Marx ii exprima mirarea despre fenomenul american, despre felul in care un numr mare de oameni se mutau in mod lib er dintr-un loc intr-altul, schimbandu-i ocupaiile aa cum un om ii schimb cmaa. Tema de baz a Declaraiei de independen este cea a drepturilor inalienabile druite de Creator tuturor oamenilor. Esenial este c aceste drepturi nu erau acord ate unor categorii de indivizi, unor clase sociale, ci direct indivizilor.Instituiile create s-au dovedit capabile s le intruchipeze i s le ocroteasc. Dintre toate contractele sociale pe care le-a cunoscut lumea, cel american Codul constituional a avut cel mai mare succes. Intr-un timp relativ scurt a fost creat o pia uria, care a stimulat puternic creterea economic. Standardizarea i producia de serie mare au aprut, astfel, de timpuriu, fiind impuse de talia pieei americane. Atrai de ideea de a da o dimensiune cat mai mare rii lor, americanii n-au ezitat s recurg la metodele pieei libere, cumprand cu plata cash Louisiana de la Napoleon (1804), Oregon de la Anglia (1846), California de la Mexic (1848), Alaska de la Rusia arist (1867). America a reuit, astfel, s-i adune energiile i s realizeze o intrare nu numai spectaculoas, dar i hotratoare pe scena istoriei. Treptat, i-a fcut loc credina in excepionalismul american, in faptul c Statele Unite s-ar abate de la acea lege a istoriei conform creia marile puteri, oricare ar fi ele, dup ce cunosc o perioad de glorie, intr in declin i chiar dispar. Sentimentul excepionalismului a fost cultivat la americani de liderii politici4. Orice s -ar spune, ins, secolul al XXI-lea gsete Statele Unite in fruntea lumii. Ele au rmas singura superputere, iar credina in excepionalism este mai vie ca oricand. Sistemul i modul de via american exercit o puternic influen asupra noilor generaii din intreaga lume. Din acest punct de vedere, modelul american nu are contracandidai. Superputere sau (dup unele opinii) doar stat -leader, SUA conduc plutonul marilor puteri.

Japonia
A doua putere economic a lumii este Japonia , distanat, la randul ei, de celelalte ri industriale. Modelul economic japonez este diferit de cel american. Dac Statele Unite au srit peste etapa feudal de dezvoltare, nu acelai lucru se poate spune despre Japonia. Astzi, economia ca i intreaga via social sunt puternic impregnate de vechile tradiii. S-a ajuns la un fel de simbioz care s-a dovedit, totui, profitabil pentru aproape toat lumea. Srac in resurse naturale, Japonia a mizat pe resursele umane, pe disciplina secular a populaiei, pe un orgoliu naional deosebit care a generat un asemenea spirit de sacrificiu.

Modelul japonez se caracterizeaz prin rolul jucat de stat. Dup rzboi, in condiiile distrugerii celei mai mari pri acapacitilor industriale, au fost puse bazele unei stranse cooperri intre stat i intrepr inderi, in scopul edificrii unei strategii de refacere i relansare. Ministerul Industriei i Comerului Internaional (MITI) s-a dotat cu instrumente legislative foarte puternice pentru a controla orientarea capitalului spre sectoarele prioritare i pentru a filtra oferta i cererea de tehnologii strine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi industrii. A avut ins prudena de a restrange partea intreprinderilor publice i de a incuraja iniiativa particular. Treptat, Japonia a ajuns s posede o extraordinar for fondat pe sistemul su de organizare a firmelor in cadrul unor reele faimoasele Keiretsu, ale cror firme sunt legate prin participaii financiare incruciate sau prin relaii privilegiate clieni-furnizori. Aceast structur asigur o stabilitate in relaiile dintre firme, un climat de cooperare. Numeroase firme japoneze au adoptat un model toyotist, opus modelului fordist (american). Firmele toyotiste sunttransnaionale industriale inconjurate de un foarte mare numr de mici firme subcontractante, in timp ce firmele fordiste sunt transnaionale integrate pe vertical. Pe liniile de producie japoneze, salariaii (avand un statut stabil) cumuleaz un maximum de operaiuni, rmanand polivaleni; de partea american, o ierarhie strict vegheaz ca sarcini foarte fragmentate i repetitive s fie efectuate, in condiiile unei ambiane de nesiguran a locului de munc. O alt diferen major: la modelul toyotist, cererea este aceea care ghideaz producia i impune logica diferenierii produsului, in serii scurte, pentru a ine cat mai mult seama de gustul consumatorilor; in cazul modelului fordist, oferta este aceea care ii impune logica, prin standardizare, pentru a facilita fabricarea i a reduce costul. Aceste dou modele de gestiune sunt, aadar, opuse radical. Pe msur ins ce in economia japonez dereglementarea financiar a progresat, puterea MITI s -a redus in favoarea sectorului privat. Reculul statului a insemnat o alocare a capitalului care a privilegiat sectoarele imediat rentabile, in detrimentul celor cu rezultate vizibile pe termen lung. Capacitatea intreprinderilor de a prevedea i a se pregti pentru evoluiile pe termen mediu i lung (simbolizat de viziunea MITI) i care constituia un avantaj comparativ esenial s-a diminuat. Legturile privilegiate cu subcontractanii autohtoni au cedat pasul in favoarea furnizorilor strini, mai competitivi. Cu toate acestea, experii consider c modelul nipon nu i-a epuizat posibilitile care vor permite Japoniei abordarea secolului al XXI-lea cu anse reale. Modelul japonez se va adapta noilor date ale mediului intern, cat i ale celui extern. El nu va disprea i nici nu se va alinia total modelelor occidentale.

Grupul celor 7
Statele Unite i Japonia, impreun cu Germania, Frana, Marea Britanie, Italia i Canada alctuiesc Grupul celor 7 al marilor ri industrializate. La reuniunile acestui grup, statele sunt reprezentate de efii de guvern sau de minitrii economiei i finanelor. Scopul urmrit este coordonarea politicilor macroeconomice i, in mod special, a politicii ratelor de schimb intre rile respective. rile membre ale grupului sunt cele mai puternice din lume, ele fiind acelea care determin raporturile de fore pe plan internaional, ordinea economic mondial. O comparaie a potenialului lor economic punte in eviden un important gap intre SUA i ceilali membrii ai G-7. La nivelul economiei reale, dac raportm produsul intern brut al marilor ri industriale la cel al SUA, (12.000 de miliarde de dolari, in 2005) se vor observa importante decalaje: PIB comparat (previziuni 2005, in procente) 1. SUA 100 2. Japonia 40 3. Germania 27 4. Marea Britanie 19 5. Italia 15 7. Canada 8 Evoluia economiei japoneze, din 1996 pan in prezent, a fost puternic afectat de criza asiatic. Aceast criz a reprezentat un seism de mare magnitudine pentru sistemul bancar nipon, angrenat in speculaii foarte riscante. Este de prevzut ins c economia japonez va depi dificultile pe care le intampin i c i i va relua ofensiva pe piaa mondial. Dac aa vor sta lucrurile, va aduce oare secolul al XXI -lea o rsturnare a actualei poziii a Statelor Unite? Exist o serie de factori care, luai in calcul, conduc la concluzia c SUA vor putea rezista presiunilor noului secol, indiferent de unde ar veni ele:

Statele Unite au, fa de Japonia, un avantaj comparativ dat. SUA posed unele dintre cele mai mari resurse naturale din lume, Japonia aflandu-se la polul opus. Pe planul cercetrii tiinifice fundamentale, SUA dein un avantaj substanial. Revoluia tiinificotehnic a pornit din Statele Unite. Cei mai muli deintori ai Premiului Nobel in tiin sunt americani i nu japonezi. Rolul internaional al dolarului SUA continu s fie mult mai important decat cel al yenului. Faptul c dolarul este principalul instrument de plat i de rezerv ofer agenilor economici americani un cert avantaj. Poziia economic a SUA este consolidat de marele lor potenial militar, cel mai ridicat din lume. Pe acest plan, Japonia nu conteaz. Globalizarea limbii engleze reprezint un atu major al firmelor americane in tranzaciile internaionale. Limba englez, ca vehicul de cultur, faciliteaz expansiunea modului de via american pan i in ri cu vechi tradiii, cum este Japonia. In perspectiva secolului al XXI-lea, poziia SUA de lider mondial ar putea fi pus in discuie nu atat de Japonia, cat mai degrab de Uniunea European. Principalul atu al acesteia va fi moneda unic euro lansat la inceputul anului 1999, i infptuirea uniunii monetare, realizat in prima parte a anului 2002. In prezent, euro are un curs de schimb superior fa de dolar i mult mai mare decat al yenului. Rmane de vzut in ce msur va crete rolul monedei unice europene, ca moned de schimb i moned de rezerv, pe plan internaional. Totodat, nu va fi simpl coordonarea politicii monetare unice cu politicile bugetare naionale. Apoi, s nu uitm c UE nu a realizat, inc, uniunea politic, ceea ce reprezint un handicap fa de SUA. In fine, intre Europa i America mai exist un decalaj tehnologic.

De la G7 la G8
Din luna iunie 2002, in grupul marilor ri industrializate a fost inclus i Rusia. S -a trecut de la G7 la G8. Rusia are un potenial economic foarte ridicat, dac ne raportm la r esursele sale naturale imense, la numrul i valoarea oamenilor si de tiin. Din punctul de vedere al potenialului valorificat ea se afl, ins, mult in urma celor 7. Se poate spune c acceptarea sa in acest grup s -a fcut in special, din considerente de ordin politico-militar5. rile mici Statele industriale mici alctuiesc grupul cel mai numeros i viguros al rilor dezvoltate. Cele mai multe se gsesc in Europa. In 2005, potrivit previziunilor Olanda urma s realizeze cel mai ridicat PIB (637 miliarde de dolari), la cealalt extrem situandu-se Portugalia (183 miliarde de dolari) i Irlanda (200 miliarde de dolari). Un clasament, prin raportare la PIB olandez, arat dup cum urmeaz (2005, in procente): Suedia 62 Norvegia 40 Elveia 59 Grecia 34 Belgia 59 Irlanda 32 Austria 50 Finlanda 31 Danemarca 41 Portugalia 29 Aadar, chiar i intre rile dezvoltate mici, exist diferene notabile de potenial. Olanda s-a aflat printre primele ri care au pit pe calea capitalismului. Ea a dominat piaa mondial in epoca manufacturier, avand totodat i unul dintre cele mai mari imperii coloniale. Este foarte avantajat de poziia geostrategic, ieirea la mare acordandu-i un mare beneficiu. Dup ultimul rzboi mondial i-a

refcut rapid economia. A dezvoltat electronica, petrochimia, industria alimentar, dar i o agricultur foarte intensiv. Handicapul pierderii coloniilor a fost depit. Elveia este una din rile care nu au beneficiat de nici un avantaj comparativ dat. Succesul ei se datoreaz exclusiv efortului i inteligenei proprii. Lipsit complet de resursele necesare dezvoltrii industriei, izolat, fr ieire la mare, ea import circa 90% din necesarul alimentar. i totui, Elveia a ajuns in topul mondial in diverse industrii (alimentar, farmaceutic, mecanic fin), dar i in afacerile bancare i in turism. Francul elveian este una dintre cele mai puternice i mai stabile monede din lume. In aceast ar, care a reuit o centralizare politic timpurie (1291), rolul religiei a fost deosebit de mare in formarea spiritului de intreprinztor. Fora unei ri mici cum este Elveia este dat de societatea sa civil prima din lume. Elveia a aplicat cu mult timp inaintea Uniunii Europene principiul subsidiaritii, instaurand o diviziune a muncii in luarea deciziilor politice, economice i sociale, intre cantoane i Consiliul federal (guvern), care s -a dovedit benefic pentru toi. Ea a dovedit lumii posibilitatea coexistenei unor culturi diferite cum sunt cele german, francez, italian i retroroman. Politica extern neutr a Confederaiei Elvetice s -a dovedit extrem de productiv. Suedia este una dintre rile dezvoltate mici, a crei experien merit de asemenea s fie cunoscut. Referirile la modelul suedez se fac atunci cand vine vorba despre o cale de mijloc intre capitalism i socialism sau o a treia cale. Inc din anii 30, socialistul american Marquis Childs, in cartea sa Suedia: calea de mijloc, susinea c nivelul pcii sociale, atins in aceast ar scandinav va servi ca model pentru naiuni mai mari. Este semnificativ c adepii cii a treia sunt, in majoritatea lor, socialitii occidentali, care ins nu se confund cu partizanii comunismului. Ei sunt adepii unei societi capitaliste reformate, in care accentul s cad pe protecia social. Numai c, in cazul Suediei, acest accent a fost exagerat, inclcandu-se cerinele fundamentale ale economiei de pia, mai ales corelaia dintre producie i consum. Fapt este c modelul suedez n-ar fi existat dac nu s-ar fi bazat pe o dezvoltare economic susinut, pe termen lung, care a fost o dezvoltare capitalist. Avem in vedere perioada cuprins intre anii 18701950, un fel de ciclu economic lung de tip suedez. Un factor specific, care a stimulat aceast dezvoltare, a fost neutralitatea . Socialitii suedezi au fost i au rmas adepii economiei de pia. Ei au acordat ins sindicatelor i statului un rol sporit. In 1992, raportul dintre numrul salariailor din sectorul de stat i cel din sectorul privat devenise favorabil primului. In Suedia, accentul a fost pus pe marea proprietate capitalist, in timp ce intreprinderile mici i mijlocii n-au fost sprijinite. Statul a colectat impozite, din ce in ce mai mari. In cele din urm, Suedia a devenit ara cu cele mai mari impozite din lume6. Pe baza lor, statul, de coniven cu sindicatele, dar i cu patronatul, a trecut la o politic de asisten social fr egal. Altfel spus, cu legand roadele dezvoltrii capitaliste, s-a practicat o redistribuire a avuiei sociale dup principii socialiste, egalitariste. Pe acest paradox s-a realizat pacea social, grevele devenind lipsite de sens. Sistemul de asisten social component esenial a modelului suedez asigura drepturi pentru toi cetenii rii: asistena medical gratuit de inalt nivel, concedii pltite de boal, de maternitate, ca i pentru creterea copiilor (inclusiv tatl) i mai ales ajutor de omaj care se ridica l a 90% din salariu. Statutul femeii a devenit fr egal pe plan mondial. In Suedia a funcionat i un aa-numit sistem central i solidar de salarizare. Salariul era determinat, la nivel central, de sindicate, impreun cu statul i patronatul. Majorarea salariului, pentru o persoan sau un grup, nu era hotrat in funcie de competen, de rezultatele obinute, ci la cerere, atunci cand alte persoane sau grupuri cu aceeai calificare aveau acces la venituri salariale superioare. Se realizeaz, astfel, o nivelare a veniturilor la un nivel mereu superior. Ceea ce conta nu era atat randamentul, cat solidaritatea, pentru ca bunstarea s fie general. Sindicatele urmreau in acest mod s nu mai existe diferenieri sociale. O dat cu anii 80 situaia se deterioreaz. Sistemul generase, inevitabil, un absenteism cronic, fenomenul de nemunc in proporii alarmante. Productivitatea muncii a sczut foarte mult; deficitele bugetare au btut toate recordurile din lumea occidental8. Indeosebi sectorul public cunoate o criz profund. Modelul suedez ii demonstra limitele. Alegerile din 1991 au insemnat plecarea de la putere a social-democrailor. Coaliia de centru-dreapta a alctuit un guvern care a depus cerere de adeziune la CEE. Din acel moment a inceput cursa pentru reducerea deficitelor bugetare. Guvernul, in acord cu opoziia social-democrat, a adoptat un plan economic de austeritate. In 1995, Suedia devine membr a

U.E. Dei la sfaritul lui 1998 social-democraii revin la putere, programul lor de protecie social nu mai poart amprenta trecutului. Cu toate acestea, Suedia se menine printre rile cu nivel de trai ridicat.

Nivelul de dezvoltare al rilor cu economie de pia

Lumea rilor dezvoltate este departe de a fi omogen. Exist importante deosebiri de mod de via, determinate de particularitile naionale de dezvoltare. Analiza produsului intern brut pe cap de locuitor pune in eviden dispariti notabile. La periferie se plaseaz Africa de Sud i Polonia ar nou venit in clubul rilor dezvoltate, care au venituri atipice (4000 7000 de dolari). La polul opus se afl Elveia i Norvegia, rile cu cel mai ridicat PIB pe locuitor, cu, respectiv 51,4 mii i 54,8 mii de dolari. Celelalte ri dezvoltate se incadreaz in urmtoarele categorii de venit pe locuitor (previziuni pentru anul 2005, in dolari, calculat dup revista Capital): 11000 - 11999 15000 15999 17000 17999 20000 20999 23000 23999 26000 26999 29000 29999 31000 31999 35000 35999 36000 36999 37000 37999 38000 38999 39000 39999 41000 41999 43000 43999 48000 - 48999 Ungaria, Cehia Coreea de Sud Israel, Portugalia Grecia Noua Zeeland Spania Australia Italia, Canada Germania Belgia, Frana Japonia, Finlanda Olanda Austria SUA Suedia Danemarca

Ce relev datele prezentate? Existena unor discontinuiti intre categoriile de venituri Lrgirea recent a grupului rilor dezvoltate (de la 24 la 29) a coborat considerabil limita inferioar a venitului pe locuitor, noii membri avand un nivel de dezvoltare mai sczut. Vechile ri dezvoltate, cu unele mici excepii, au trecut in clasa superioar de venit pe locuitor, fa de perioada anterioar. Este remarcabil progresul Belgiei i Norvegiei. Prima ar a reuit s-i restructureze economia, in primul rand industria mineritului, care producea mari pierderi; cea de-a doua profit din plin de exploatarea resurselor de petrol din Marea Nordului. ri mici (Elveia, Olanda, Austria, Danemarca etc.) devanseaz ri mari. Desigur, ele au o populaie mult mai mic, dar i resurse naturale incomparabil mai mici. Cum reuesc oare? Este un subiect de meditaie. Japonia depete cea mai mare parte a rilor dezvoltate. Cine se gandea c, dup atacul nuclear american care a pus capt rzboiului va renate din propria cenu i va ajunge s ofere populaiei un asemenea nivel de trai ridicat? Sporul venitului pe locuitor in rile dezvoltate cu economie de pia reprezint o tendin durabil. In perioada 1990-1996, creterea, in termeni reali, a fost pozitiv in marea majoritate a acestor ri. In intervalul urmtor (1998-2001), aceast tendin s-a meninut (cu excepia Spaniei), vedetele fiind Polonia i, mai ales, Irlanda, ri in care PIB/locuitor a sporit intr-un ritm mediu anual de 5,2% i respectiv, 6,5%. Creterea venitului pe locuitor a continuat i in perioada urmtoare (2001-2005).

Calitatea vieii
Fr doar i poate, PIB pe locuitor exprim nivelul de trai al populaiei unei ri. Dar el nu se transform automat in bunstare. Plecand de la acest considerent, Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a calculat un indice al dezvoltrii umane HDI care s reflecte, pe lang venitul pe locuitor, i aspecte calitative efective. Progresul dezvoltrii umane poate fi pus in eviden mai corect printr -o corelare a dimensiunilor sale eseniale. In Raportul asupra dezvoltrii umane, din 1993, PNUD explic, astfel, punctul su de vedere: Dezvoltarea este un proces care conduce la lrgirea gamei de posibiliti oferite fiecrei persoane. In principiu, ele sunt nelimitate i pot evolua in timp. Dar oricare ar fi stadiul de dezvoltare, ele implic realizarea a trei condiii eseniale: o via lung i o stare bun de sntate, accesul la cunotine, ca i la resursele necesare asigurrii unui nivel de via convenabil. Privind problema nivelului de trai in rile dezvoltate, din aceast optic, este incontestabil c ele au atins cele mai ridicate standarde de via: Sperana de via a depit pragul de 70 de ani. Accesul populaiei la serviciile de sntate este total (100%). Aportul zilnic de calorii depete nevoile reale (peste 100%). Rata de colarizare primar i secundar este de peste 90%. Reflectand aceste aspecte, indicele composit al PNUD plaseaz rile dezvoltate intr-o alt ordine decat cea a Bncii Mondiale. In 199511, pe primul loc se afla Canada, cu un indice HDI de 0,96. In continuare, situaia se prezint astfel: Indice HDI 0,946-0,940 0,939-0,930 ri Frana, Norvegia, SUA, Islanda, Finlanda, Olanda, Japonia (locurile 2 -8) Noua Zeeland, Suedia, Spania, Belgia, Austria, Marea Britanie, Australia, Elveia, Irlanda (locurile 9-17) Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Israel, Luxemburg (locurile 18-22)

0,929-0,900

0,899-0,892

Malta, Coreea de Sud, Portugalia (locurile 27, 30 i respectiv 33)

Cehia (0,884), Ungaria (0,857) i Polonia (0,851) sunt clasate, in ordine, pe locurile 39, 47 i respectiv 52, in acelai an. Cat privete Africa de Sud (0,717), ea deine locul 89. PNUD plaseaz inaintea acestor ri altele din categoria noilorstate industriale (Hong Kong, Singapore, locurile 24 i 28) sau ri mici din zona Caraibelor. Se poate deduce c diversele organizaii internaionale au concepii care difer, din anumite puncte de vedere, in ceea ce privete aprecierea nivelului de dezvoltare al rilor lumii. Din cele menionate nu trebuie s se trag concluzia c rile dezvoltate indeplinesc toate cerinele unui trai civilizat. Nesigurana zilei de maine se menine inc, cel puin pentru anumite categorii sociale. In rile Uniunii Europene omajul cuprinde 18 milioane de oameni. Dei indemnizaiile primite i ajutorul de omaj asigur o existen decent, totui, perspectivele de viitor sunt nesigure. Statul bunstrii generale nu a fost creat. In concluzie, progresul pe planul nivelului de dezvoltare, al calitii vieii, este incontestabil. Factorii responsabili dinrile dezvoltate recunosc ins oficial c se confrunt cu probleme sociale foarte importante. Dar instituiile existente, mecanismele create funcioneaz i permit rezolvarea, in cele din urm, a disfuncionalitilor care apar. Organismul economic, politic i social este puternic i poate depi dificultile. Acesta este lucrul cel mai important.