Sunteți pe pagina 1din 10

Dansul din antichitate

"Dansul este cea mai frumoas art, pentru c el nu este traducerea sau abstractizarea vietii; el este viata nssi" (Havelock Ellis) a indienii antici dansul nsemna !eometria ideala a formei, n!emnarea artelor, dar n acelasi timp dinamism" #H$%&, simbolul mitolo!iei hinduse, considerat sursa oricrei activitti era si 'rintul suprem al dansului" El dansa fr ncetare, dansul lui simboliz(nd forta creatoare a naturii" )ele *+, stiluri inventate de #H$%& s-au transmis p(n la nvtatul .H&/&0&, autorul celebrului tratat (1"+++ de versuri) despre dans, poezie si teatru" Dansul a cunoscut multe forme de rafinament si la vechii !reci" 2n persona3 at(t de ilustru ca E'&4$565D& si trecea n bio!rafie calitatea de "bun dansator"" /omanii au preluat dansurile !recesti si au realizat forme noi" Este cunoscut "dansul sabienilor" care, n cursul lunii martie, evoluau ntr-o succesiune de salturi si de srituri n 3urul altarului lui 4&/0E zeul rzboiului, tin(nd n m(n un scut n care loveau cu un bt" &/$#060E e7plica ori!inea ritmului prin functiile fiziolo!ice ale omului, referinduse mai ales la btile inimii, cel mai perfect metronom" 5evoia de a dansa este n ultim instant o nevoie de ritm caracteristic omului normal si sntos" Evident, ritmul civilizatiei actuale nu mai corespunde cu cel al veacurilor trecute" 5obilul vals si distinsul tan!o au czut n desuetitudine" E7plicatia o dau sociolo!ii, medicii, n special fiziolo!ii" 6mul contemporan a devenit mai sedentar, mai inactiv" Dansurile rapide ar corespunde, deci, necesitatii fiziolo!ice a or!anismului care nu se poate lipsi de miscare si efort fizic" Ele devin, asadar, un mod ori!inal de destindere dup oboseala provocat de inactivitatea muscular" )u alte cuvinte, dansul s-a transformat pe toate meridianele ntr-un soi de antrenament fizic" 8c(nd bilantul unor cercetri medicale comple7e putem scoate n evident avanta3ele dansului n vederea mentinerii snttii si a vi!oarei" 4iscarea n ritmul alert al muzicii fortific muschii, mbuntteste circulatia s(n!elui, intensific respiratia, oferind o o7i!enare pulmonar mai bo!at, produce un "masa3" al muschilor abdominali, contribuind la o functionare mai bun a stomacului si intestinelor" Dansul pstreaz supletea siluetei si provoac un somn mai sntos dec(t toate tranchilizantele" #i nici nu s-ar putea altfel, cci, dup observatiile unor fiziolo!i, dansul necesit 9:+ de kilocalorii pe or, cam aceeasi ener!ie c(t consuma un bo7er pe rin! timp de ; - *+ reprize" Dansul nseamna emotie, dansul nseamn si cucerirea spatiului, cura3ul de a depsi mobilitatea" 4& &/4E spunea< "= orice emotie ar pleca de la noi lr!este un spatiu ori se npusteste asupra noastr si l ncorporeaz"" &stfel, dansul ofer multiple satisfactii, fr a le uita pe cele estetice" El ne nvat s fim armoniosi n ntre! limba3ul !esturilor" Dansul este un mi3loc artistic de e7primare a unui mesa3 printr-o succesiune de mic>ri ritmice, variate i e7presive ale corpului, e7ecutate n ritmul muzicii, av(nd caracter reli!ios, de art> sau de divertisment" 6ri!inile dansului coincid cu nceputurile comunit>ilor omeneti, av(nd funcii rituale (mistice, r>zboinice), de invocare a forelor divine, pentru reuita la vntoare, confrunt>ri tribale etc" a unele popoare, caracterul ritual s-a p>strat, decantat i abstractizat, p(n> n zilele noastre"

?n Grecia antic, dansul f>cea parte dintre disciplinele fundamentale ale educaiei, considerat eficient pentru s>direa, meninerea i nt>rirea sentimentelor de solidaritate social>" ?n acest scop, se practicau dansuri r>zboinice (pirice), pacifice (emelii), de cules al viilor (epilenice) etc" ?n Roma antic, e7ista dansul ritual saltatio, cu funcii invocatoare, dar acesta a de!enerat odat> cu dec>derea Imperiului Roman" ?n Evul Mediu, n ciuda tendinei clerului de a menine funcia reli!ioas> a dansului, influenele laice a devenit din ce n ce mai puternice, accentu(ndu-se n sec" *@, c(nd n practica social> s-au !enuri diverse de dans (denumite chorea, charola, carole, danse, estampie, ductia, pastourelle "a"), ca o e7presie simpl> i puternic> a dra!ostei de via> a poporului" Renaterea a ad(ncit acest proces" 'aii simpli din dansurile vechi s-au dezvoltat, au combinat !esturile i mic>rile, s-au individualizat" &u ap>rut forme noi i s-au creat succesiuni tipice, n care un dans lent, binar, era urmat de altul rapid, ternar" ?n felul acesta, a luat natere suita, care consta din n patru p>ri fi7e< allemanda, couranta, sarabandai giga" ?n vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se e7ecuta independent i a 3ucat un rol important n dezvoltarea muzicii instrumentale" 'e l(n!> cele patru dansuri de baz>, au nceput s> fie incluse i altele A boure, gavota, musette, polacca, menuetul (foarte important, devenind parte constitutiv> a simfoniei), ciacona, passacaglia (variaiuni pe o tem> ostinato, cu rol determinant n unele forme muzicale)" #pre sf(ritul sec" *,, din Viena s-a r>sp(ndit valsul, un dans derivat din Lndler" ?n aceeai perioad>, au nceput s> se impun> i dansuri ale altor popoare, ca mazurca, polca, boleroul, jota, fandango, ceardaul "a" care au p>truns n toate mediile sociale, av(nd rol de seam> n constituirea i afirmarea colilor naionale" a hotarul dintre sec" *; i B+, s-au r>sp(ndit dansuri de ori!ine american>, precum tango, samba, habanera, charlestonul, foxtrotuletc", care poart> amprenta muzicii de jazz, influen(nd creaia unor compozitori moderni" Grecia antic este denumirea dat> teritoriilor unde a luat natere i s-a dezvoltat civilizaia vechilor !reci" 'e l(n!> instituii, politic>, democraie, educaie i spirit civic, Crecia antic> a l>sat motenire /omei i, mai apoi, Europei moderne o tiin> cutez>toare i o cultur> str>lucitoare" &mbele aveau ca element central al preocup>rilor cunoaterea i sl>virea omului, n conformitate cu idealurile umanismului elen; ambele se raportau direct la pro!resul !(ndirii abstracte i speculative (ncura3at> de inventarea unui alfabet propriu n secolul %$$ "Hr")" C(ndirea tiinific> a !recilor s-a cristalizat n secolele %$$ A %$ "Hr", deta(ndu-se, treptat, de cea reli!ioas>" #piritul lor critic, preocuparea pentru nele!erea omului naturii i 2niversului i-au determinat s> ncerce dep>irea e7plicaiilor tradiionale oferite de reli!ie; tendina c>tre alte c>i de cunoatere a adev>rului, frumosului, fericirii, 3ustiiei i ordinii s-a accentuat n perioadele de intensificare a conflictelor interne din polisuri i a luptelor pentru he!emonie n Elada, din secolele % A $% "Hr" Dac> e7plicaia clasic> a apariiei i e7istenei lumii se bazase timp de secole pe miturile homerice, pe aciunea zeilor, n fruntea c>rora trona familia patriarhal> a lui Deus, spiritul tiinific punea la ndoial> schema divin> ncremenit> n EordineF, incapabil> s> mpiedice r>zboaiele, molimele, omorurile i numeroasele nedrept>i umane" 6 parte dintre !reci, b(ntuii de team> i nelinite, s-au orientat atunci spre misterele de ori!ine oriental> sau spre zeit>i precum 6rfeu, )Gbele, #abazios, DGonisios, n sperana atin!erii unui pra! superior al fericirii, prin iniiere sau ntr-o Evia> de apoiF" &lii, ns>, nu au ncetat s> caute r>spunsuri raionale, str>duindu-se s> a3un!>, prin abstractizarea !(ndirii, la principiile ce re!lementau viaa i moartea, e7istena 2niversului, destinul oamenilor"

'entru ei, tiina, unit>, pe atunci, cu filosofia, trebuia s> suplineasc> reli!ia oficial>, acceptat> doar ca un simplu e7erciiu de ritual" $onienii hales din Milet, !na"imene, !na"imandru i #eraclit din Efes identificau ca elemente fundamentale ale naturii i cosmosului apa, aerul, infinitul (materie nedeterminat>), focul" De la Heraclit, lumea ncepea s> fie perceput> n relaie cu devenirea i lupta creatoare" upta contrariilor i unitatea lor fundamental> e7plicau natura fiec>rui lucru (dielectrica)" $ita%ora, la r(ndul lui, fundamenta o adev>rat> filosofie a naturii i matematismului sistematic" E0otul este num>rF, considera acest matematician, fizician, filosof i EzeuF, omul n 3urul c>ruia s-a creat n secolul %$ "Hr" o micare (eterie) politico-militar>, cu numeroase caracteristici de sect> ascetic> i purificatoare (n sudul Italiei i Sicilia)"&emocrit din !bdera susinea o cosmo!onie mecanicist> cu rezonante divizibile i imuabile A atomii n venic> micare" &pariia sofitilor, n secolul % "Hr", a echivalat cu o ErevoluieF n !(ndirea elenic>, ei introduc(nd spiritul critic, ideea de eficien> a aciunii, antido!matismul manifest" ?nv>ai precum $rota%oras din !bdera, 'or%ias din (eontini, $rodicos din )os, #ippias din Efest puneau omul n centrul refleciei filosofice, n locul zeilor i al Eprincipiilor fondatoareF" #ofist i, totodat>, antisofist, #ocrate s-a str>duit s> EprediceF ndoiala creatoare, s> condamne superstiiile, incultura, viciile concet>enilor, s> fundamenteze o metod> de !(ndire (raional>) i o etic> n spiritul ideii c> fericirea oamenilor st> n virtutea luminat> de raiune" ?n secolul $% "Hr", 'laton, filosof de la care ne-au r>mas importante lucr>ri (dialo!urile Phaidon, Republica, Legile etc"), pornind de la metoda lui #ocrate A al c>rui elev a fost A a creat dialectica i a f>cut sinteza ntre raionalism i spiritualismul lui 'ita!ora" ?n sistemul s>u Ideile erau o realitate absolut> i imuabil>, inaccesibil> cunoaterii raionale" 6pera politic> ne nf>ieaz>, la maturitatea t(rzie, un 'laton dezam>!it de tentativele de nf>ptuire a Estatului idealF (condus de filosofi), dar capabil s> ne transmit> mesa3ul c> scopul statului este s> asi!ure ordinea, dreptatea" Discipol al lui 'laton, &ristotel (Metafizica, Politica, Fizica, espre suflet etc") a ridicat raionamentul (inducie i !eneralizare) la ran!ul de Ecale a cunoateriiF tiinifice" 6mul este perfeciunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea lui prin 3ustiie" #ofitii, #ocrate, 'laton i &ristotel au operat mutaia esenial> n !(ndirea filosofic> a &ntichit>ii< omul este obiectul e7clusiv al !(ndirii filosofice, direcie de !(ndire transmis> ca motenire spiritualit>ii moderne europene" &rtele au l>r!it, la r(ndul lor, orizontul preocup>rilor intelectuale ale !recilor i au dat !las !usturilor i sentimentelor lor" )a i manifest>rile reli!ioase ori sportive, artele nu puteau fi separate de polis, mult timp e7prim(ndu-se n str(ns> dependen> de reli!ie i politic>" %orbind, la nceputuri, mai multe dialecte, !recii i-au creat o limb> comun> n epoca elenistic> (secolele $% A $ "Hr"), denumit> E*oin+F" &rta dramatic>, de pild>, i-a avut izvoarele n procesiunile reli!ioase, cu prec>dere n cultul lui DionGsos" ?n 3urul sanctuarelor sale se desf>urau procesiuni, cu recit>ri, muzic> i dans, de ori!ine asiatic>" $niial, pe scen> ap>reau doar corul i un sin!ur actor" 0ra!edia a atins culmile perfeciunii prin operele lui Eschil (s-au p>strat ns> doar fra!mente)sau prin creaiile rafinatului #ofocle (Antigona, Orestia, Oedip etc") i ale sensibilului Euripide (Electra, Medeea), apreciat de &ristotel drept Ecel mai tra!ic dintre poeiF i preluat creator de)orneille i Racine" #pre deosebire de tra!edie A a7at> pe temele solide ale eroismului i nedreptului destin uman A comedia funciona ca un nendur>tor EformatorF de opinie public>, biciuind, cu !ristofan (Cavalerii, Viespile, Adunarea femeilor), viciile Edema!o!ilorF i ridicolul unor zei" )omedia de EmoravuriF, n special, a nflorit n secolele % A $% "Hr", n conte7tul manifest>rii individualismului i erod>rii valorilor tradiionaliste"

'oezia i muzica au marcat ndeaproape viaa public> i privat> a vechilor !reci" Iliada i Odiseea, atribuite le!endarului #omer, echivalau cu un fel de E.iblie a !recilorF, e7alt(nd eroismul, virtuile r>zboinice, viaa Ecavalereasc>F" 'rin opera lui Homer s-a cimentat unitatea cultural> a Creciei i s-au educat !eneraii de tineri n spiritul elenismului" #esiod, prinMunci i zile i Teogonia, cultiva idealurile omului simplu, ale a!ricultorului, c>ruia i se datorau, n perioadele de linite, stabilitatea i prosperitatea cet>ii" tiina a nre!istrat n Crecia antic> performane remarcabile n planul teoretic; n cel al e7perimentului i tehnolo!iilor, o autentic> dezvoltare s-a constatat abia n epoca elenistic>" 0otui, Elada a propulsat tiina ca mod de cunoatere a omului, a lumii i a 2niversului printr-o serie de descoperiri epocale" 'ictura, sculptura, arhitectura au evoluat de la maniera hieratic> din epoca arhaic> la atitudini din ce n ce mai corespunz>toare realit>ilor umane" )orpul omului i omul, n !eneral, au stat n centrul ateniei artitilor" )lasicismul a propulsat o art> oficial>, triumfal>, !eneros subvenionat> de stat" 'ictura, sculptura i arhitectura i-au unit eforturile pentru edificarea de mari comple7e de cult ale cet>ii, elemente de etalare a puterii, presti!iului i solidit>ii acesteia" ?n secolele elenismului, ns>, creatorii au dat fr(u liber e7prim>rii sentimentelor omeneti i surprinderii trupului uman n cele mai diferite ipostaze" & fost o reacie la clasicismul artei oficiale; n aceeai epoc>, au ap>rut i mari protectori particulari ai artelor, n concurena cu statul" /omanii vor or!aniza, asimila i mbo!>i zestrea tiinific> i cultural> a Eladei, turn(nd temelii de nezdruncinat civilizaiei europene"

Muzele
)ele ; muze adorate i slu3ite n Crecia antic>< Clio A istorie; Thalia A comedie; Melpomene A tra%edie; Terpsihora A dans; Erato A ele%ie; Polimnia A poezie liric; rania A astronomie; Calliope A elocin; Euterpe A muzic"

Dansul n Grecia antic

&ceast> art>, considerat> de c>tre !reci ca fiind una dintre cele mai elevate Hi de ori!ine divin>, a dob(ndit cea mai mare importanI> n manifest>rile vieIii !recesti" Diferit de dansul modern, dansul n Crecia antic> nu constituia c>utarea unei perfecIiuni plastice sau o simpl> distracIie" El reprezenta un adev>rat limba3, era o e7presie total> a unor emoIii Hi sentimente ad(nci" Dansurile !receHti pot fi mp>rIite, simplist, n trei cate!orii< rzboinice, religioase (n care pot fi incluse Hi dansurile care nsoIeau reprezent>rile dramatice) Hi profane, adic> dansurile vieIii private" Dintre dansurile r>zboinice, cel mai cunoscut era pyrica; acesta era dansat n sunet de Jaut Hi era adesea ritmat cu z!omot de scuturi" 'Grica imita luptele r>zboinicilor Hi era e7ecutat de doi sau mai mulIi dansatori narmaIi" ?n cursul Cimnopediilor, tinerii spartani interpretau Hi un dans r>zboinic f>r> arme" Dansurile reli!ioase erau inte!rate unor ceremonii reli!ioase sau unor reprezentaIii teatrale cu caracter reli!ios" Geranos Hi hyporchema, dansuri de ori!ine cretan>, erau consacrate n !eneral cultului lui &polo" Ceranos imita zborul cocorilor sau mersul lui 0ezeu prin labirintul cretan; b>rbaIii Hi femeile, Iin(ndu-se de m(ini, formau un lanI care nainta ondul(nduKse" &cest dans era propriu cultelor apoliniene de la Delos" Dansul numit hGporchema era Hi el interpretat la Delos, dar mai ales la #parta Hi n tra!edii" ?n tra!edii, corul se mp>rIea n dou> !rupuri; unul c(nta schiI(nd totodat> un cerc, n timp ce cel>lalt ilustra c(ntecul printr-un dans !raIios Hi e7presiv" #partanilor, c>rora le pl>ceau e7trem de mult c(ntecele Hi dansurile (nainte de sumbra reform> r>zboinic> din secolul al %$-lea "Hr")" n aHa

m>sura nc(t 0erpandru (secolul al %$$-lea "Hr") i-a proclamat cei mai buni r>zboinici Hi cei mai buni dansatori, au cunoscut hGpochema prin intermediul lui 0aletas din Costina" Ei dansau interpret(nd c(ntecul pean, iar, la s>rb>torile &rtemidei, fetele tinere dansau pun(nd pe cap un calathos, scuLe n form> de coH"Oclasma era un dans e7ecutat de c>tre femei n cursul 0esmoforiilor, consacrate Demetrei" Dansurile dionisiace, ritmate de sunetul instrumentelor de percuIie, erau dansuri frenetice de satiri Hi menade"

&Ha cum am spus, corurile tra!ice e7ecutau hGpochema, dar mai ales emmelia, dans e7ecutat cu un pas lent Hi solemn" Cordax era dansul comediei vechi; era lasciv Hi abia mai t(rziu a fost dansat Hi n alte locuri dec(t pe scen>" Dansul dramei satirice era skinnis" Dansurile nsoIeau manifest>rile reli!ioase ale vieIii private, ndeosebi n cursul c>s>toriilor Hi nmorm(nt>rilor, n care threna, c(ntec funebru, era nsoIit de pantomim>" a banchete se prezentau dansatori Hi dansatoare Hi adesea se nt(mpla ca mesenii s> li se al>ture, fapt care nu era dispreIuit nici de un poet ca &nacreon Hi nici de un filosof ca #ocrate" &dolescenIii dansau n diferite ocazii, de pild> #ofocle, care, la #alamina, n faIa !recilor biruitori, a dansat despuiat, cu corpul uns Hi cu o cunun> pe cap, n sunetele lirei" E7istau Hi numeroase dansuri populare, care variau dup> re!iuni Hi dup> ocaziile n care erau e7ecutate" Dansurile r>zboinice Hi reli!ioase erau e7ecutate de b>rbaIi Hi de femei care nu f>ceau din dans + profesie" Dar pe l(n!> aceHtia erau Hi dansatori sacraIi, care alc>tuiau un fel de confrerie, aHa cum au fost betarmonii homerici sau coribanIii" ?n sf(rsit, e7istau mulIi dansatori de profesie, dintre care unii erau socotiti artiHti bahici, n timp ce alIii se produceau la banchete sau n locurile publice"

DeHi cet>Ieni liberi ca situatie social>, aceHtia din urm> erau puIin stimaIi , n timp ce n epoca roman> unii dansatori !reci au dob(ndit o mare notorietate"
Miturile asociate cu zeul %recilor , &ion-sus , sunt foarte asemanatoare cu cele refritoare la zeul E%iptului , .siris , su%erand ca obiceiurile si cultura %recilor a fost influentata de cea a e%iptenilor/ 0ilosoful !ristotel a afirmat faptul ca poetul !rion era cel responsabil pentru forma de baza a teatrului pornind de la dans1 muzica1 cuvinte si costume/ Intotdeauna a fost un 2dansator sef2 care era liderul acestor reprezentatii/ .data cu evolutia dansului1 liderul a devenit ceva asemanator cu ceea ce acum s3ar numi core%raf/ In piesele %recesti dansul reprezenta o parte foarte importanta si cei mai mari trei dramatur%i ai erei , !esch-lus1 Sophocles si Euripide , erau familiarizati cu dansul atat in ceea ce priveste teoria cat si practica/

Sophocles1 de e"emplu1 a studiat atat muzica cat si dansul si dupa invin%erea persilor in secolul al V3lea a dansat pentru celebrarea triumfului4victoriei/

In copilaria sa1 Euripides a lucrat cu o trupa de dansatori si in piese de teatru cum ar fi 2 he

Bacchoe5 , ultima sa mare lucrare/

Inca de la inceput1 dansul era foarte popular printre %reci1 acestia crezand ca influenteaza educatia intr3un mod pozitiv si de asemenea ajuta la mentinerea sanatatii psihice/ !ceasta atitudine in ceea ce priveste dansul a fsot transmisa din %eneratie in %eneratie/ $entru inceput1 in

epopeea lui #omer1 dansul a devenit un mod de distractie si nu o activitate asociata cu o sarbatoare reli%ioasa1 iar la sfarsitul secolului al IV3lea dansul devenind o activitate profesionala/

&ansurile erau realizate de %rupuri si predominau miscarile circulare/ In dansurile tra%ice4dramatice unde e"presia fetei sau realizarea actiunii fara ajutorul cuvintelor era importanta1 dansatorii nu aveau voie sa se atin%a intre ei/ In %eneral1 dansurile %recesti nu se bazau pe relatia dintre barbat si femeie1 majoritatea dansurilor fiind interpretate fie de barbat1 fie de femeie/

&ansurile %recesti pot fi impartite in doua cate%orii6 dansurile realizate cu ajutorul miscarii si cele realizate cu ajutorul %esturilor/ Miscarile e"ecutate erau foarte asemanatoare cu e"ercitiile e"ecutate in %imnastica7 elevii 8scolarii9 trebuiau sa invete o serie de e"ercitii pe care1 in cele din urma1 le foloseau in dans/ 'esturile pe care le imitau erau imprumutate din viata de zi cu zi si contineau o serie de trairi pornind de la nervozitate si ajun%and la bucurie/ $entru acompaniamentul muzical %recii au folosit instrumente cu coarda cum ar fi lira1 flautul1 naiul si o %ama lar%a de instrumente de percutie cum ar fi tamburinele si castanietele/

In 'recia erau mai mult de :;; de dansatori desemnati pentru fiecare stare de spirit1 fiecare avand un anumit scop/ Erau piese de comedie1 dansuri pentru atleti1 spectacole si de asemenea dansuri care venerau divinitatea/

Incepand inca din <=> I#r actori din 'recia au fost trimisi la Roma pentru a sustine piese de

teatru in cinstea zeilor si pentru a amuza

persoanele saturate de ciuma/ !cesti actori i3au inspirat pe localnici sa isi dezvolte piese proprii1 numere de mima si farse triviale ce includeau elemente de dans/

)ultura romana1 care a eclipsat3o pe ce %receasca in jurul celui de3al III ,lea secol &#r1 a fost influentata in multe feluri de catre modelele %recesti/ otusi1 in dans1 romanii au schimbat ideea de echilibru si armonie1 care ii caracteriza pe %reci1 insistand mai ales pe spectacol si mima/ &ansul insusi aproape ca disparuse/ eatrul roman isi are ori%inile din :>; I#r1 cand aveau loc jocurile publice in urma victoriilor primelor razboaie punice/ In cadrul acestor sarbatori se jucau comedii si tra%edii1 incuzand si piese dramatice1 muzicale sau de dans/ )onform scriitorului $lutarch1 dansul includea trei elemente6 miscarea1 pozitia si indicatia1 ultima fiind un %est care scotea in evidenta cateva obiecte din apropierea artistului/

!stfel de pro%rame alimentau dra%ostea romanilor pentru spectacol/ &orinta lor de a vedea o scena ?a%itata51 plina cu oameni a dus la pro%rame care aveau loc in cele mai vaste locatii/ eatrele conventionale au fost inlocuite de circuri si de arene/ $entru a duce mai departe acest inteles unui public si mai numeros1 %esturile artistilor trebuiau sa devina mai crude si mai aspre/ In cele din urma talentul artistilor a fost risipit1 iar odata cu aceasta pierdere de maiestrie si3a pierdut si presti%iul social/ &ansatorii1 care erau onorati si respectati de catre %reci1 au devenit putin mai mult decat sclavi pentru romani/

otusi spectacolele oferite romanilor prin majoritatea dansurilor1 cele sociale si domestice erau de asemenea e"ecutate pana la o anumita limita/ Majoritatea acestora aveau fie o natur reli%ioasa1 fie de ritual/ Ei doreau sa ii multumeasca pe zei/ &ansurile erau facute si cu scopul de a distra1 de cele mai multe ori impreun cu piese de lupta/ otusi1 in %eneral1 dansul nu reprezenta o preocupare importanta/ )unoscutul orator )icero a spus intr3un discurs ca niciun om nu danseaza cand este nebaut1 decat daca nu cumva este nebun1 nici in sin%uratate sau la o petrecere sobra1 dansul este cel din urma companion al petrecerilor prelun%ite1 a ocaziilor cu fast si de rafinament/

.data cu cresterea Imperiului Roman1 dansurile profane cunosteau influente e"otice/ .ameni din !frica si pana in Marea Britanie au ajuns sub dominatie romana1 insa diferitele si strainele miscari

si %esturi nu au putut fi niciodata inte%rate cu adevarat intr3un stil de dans pe care romanii sa3l poata numi al lor/

!semenea pieselor de arta aflate printre lucrurile jefuite1 dansurile reprezentau numai inovatie si curiozitate/ In vreme ce dansul in sine a fost diminuat de catre romani1 pantomima a devenit o forma a artei demna ea insasi de respect/ Sub conducerea lui )aesar !u%ustus1 in apro"imativ :: I#r1 pantomima1 dans3drama a devenit o forma independenta de e"presie artistica/ Majoritatea pieselor erau tra%edii1 iar dansatorii se foloseau de costume si masti/ )onform lucrarilor din al II lea secol1 ale satiricului %rec (ucian din Samosata1 pantomima romana era o forma de arta dezvoltata1 ce a dus la o utilizare creativa a dansului/ )u toate acestea1 romanii au demonstrat o utilitate mai redusa a dansului decat au facut3o %recii1 ei e"celand in aceasta noua forma de pantomima1 dans3dram/