Sunteți pe pagina 1din 85

E.

ditura

pitOmcL)i~-pLUS VALAHIA Director IN Marius Muntean CART~AG~N~Z~I


Director marketinq

"Aduceti-va aminte de vremurile stravechi, ,

de la abar~ia lor..." Isaia 46,9


I I
I

S. CORYLL

IIdiko lonescu
Director editorial

Emil Muntean
Coperta

Luminita Scorobete
I

Publicata de editura

Redactor

'P~O(i1ci)i.c\ -pLIJS"
3400 Cluj-Napoca, Aleea MusceI11/2, tel: 064-414.170; 159.762 fax: 064-414.170; 414.319
ISBN 973-97377-8-1

$erban Dronca
Tehnoredactare computerizatCi

Mariana Handrea

Copyright (Q1996 Toate drepturile asupra acestei editii apa/tin editurii Promedia Pills. Nici 0 parte din acest vo/um nu poate fi copiata sau transmisfl prin alt mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare audio sau prin orice aft sistem de stocare redare a informatiei, fflrfl permisiunea scrisfl a editurii Promedia Plus. Es/e exc/usfl distribllirea cartii in afara Romaniei fflrfl permisiunea scrisfl a editurii.

I&: '" ~~1: ~.i

"'>Q'~~~~~

........
i:'J ,,;' .~~,,':<:>; ~'\f.".~,..,..,ti<'wn~ ..;if. ;.:~ '"ok.; ,~ ~.,.~,-_ ''''''''''''~''''''''''''N1_ ,., ,~ , ~_~,_..~. .~..~

...

I
!

i I
I

Cuprins
ARGUl'v1ENT PE DUNARE,SPREEDEN HAVILA,CEA CU AURBUN MISTERIOASATAM "LLAH" PE-O GUM DE RAI
iN LOC DE INCHEIERE SUMMARy BIBLIOGRAFIE ADAOS. PATRU SECVENTE PRIVIND INCRE$TINAREA ROMANILOR
UN OM DE LA RASAAIT ANDREI CALENDARUL GETII IN NOUL TESTAMENT DICTIONAR '" ...

9 11 33 57 75
119 121 125

131
133 139 149 153 ... 165

,"'..

:\A':'7I'

.~,.",

r.o.,.. ... I

..."

~i ' .-.:.t..

~ ~/1'""""':~. J;.~ , ..v. t '~Ao. ~ .._,~...:IJ."


.A'!'1;

... .'-

! i

ARGUMENT
ncercuit de ~ti du~mane tarasffir~it.cu ceUitile de pe culmi date flacaril.or~i cenu~ei, hi1ituitca un trofeu de pret, cel mai jinduit, bun de pus intr-o colectie zeiasca, Regele, mai inainte de a se da pe sine, a adunat odoarele Tarii ~i le-a ingropat sub albia raului Sargetia. ~i deodata, transfigurat de atata maretie, raul s-a revarsat peste intreaga Tara, s-a rarefiat ~i s-a tacut albastru, ~i de atunei ne mangaie eu boarea ~i ne sageteaza eu viscoIul, ne pioua ~i ne ninge, tainuind Comoara. ~i cum nu s-a pomenit niciodatii ca In preajma eroilor sa nu mu~iteze ~i tradatorii. pentru potolirea Hieomiei, a euriozitatii ~i a goanei dupa soozational .s-a stamit zvollul ca un naimit ar fi dat in vHeag taina, iar frumosul cap al demnului Rcge de-abia ar fi fost 1l111it spre Roma, tragand dupa sine grelltatea a munti de juvaieruri din aur, din argint ~idin pietre scumpe. Cine insa bate magurile in zilele inalte de vara, din maiestlloasa lini~te a Sargetiei celei de sus intelege ca

"

...~~:L

~ N_I"'.

~......

~'d'.,6~

1;'-'-

...~~;

'.~

'4t~.10

...'

'"

"""r~""'t,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,~~

... f,._. ,.~ ..

...!_t v..:'>..,~.,..:._.

.. ~ --.' ," ,;.r~,'-~ ~...-.....

.t' -..

u"..

Valahia in Cartea Genezei

nimie nu s-a clintit din 10cu-i, Tezauru1 dainuind mai departe sub undele albastre, inehis in propriu-i mister. Nwnai ea nu doar obieete sclipind in aur, in argint ~i in nestemate au fost aseunse sub lespezi1e apei. Mai afund, mai greu de gasit, s-au inmormantat de vii toate taine1e veehi de milenii ale unui popor; pana ~i limba lui. Cateodata, rar de tot, in doar clipe de gratie, Sargetia, parea uitand de sine, imbatat~ de propriu-i murmur, lasa eumva sa scanteie, fulgerator, dite unul din odoarele oerotite sub sanu-i. Autorului aeestei investigatii i s-a oferit privilegiu1 nesperat qe a putea intrezari unu1 din aee1e nepretuite odoare, poate ehiar unu1 de 0 importanta uniea, din moment ee e1 straluee~te ~i in paginile de ineeput ale Sfintei Seripturi. Un impresionant volum de izvoare istoriee ~i din alte domenii s-au adunat, ea de 1asine, pardi tara eel mai mie efort, e0l11p1etandu-se unu1pe altul, armonizandu-se, ea ~i cum s-ar fi diutat de mult, bueurandu-se ea se regasese impreuna, sa depuna marturie ea aeea strafulgerare n-a fost joeul unei fantasme ei un adevar ee poate fi probat. Autorul, riscand euvantul eople~itor, s-ar simti ferieit daca macar unii din cititorii sai i-ar Imparta~i bueuria, eu care nu are vanitatea sa se mandreasca, pe care 0 traie~te in smcrenie ~i recuno~tinta.

...,

PE DUNARE, SPRE EDEN


Moise atrage in mod deosebit atentia deopotriva a teologilor ~ia oamenilor de ~tiinta. In secolul treeut, Darwin, cu teoria sa asupra originii speciilor, parea a fi dat lovitura de gratie cCIlGeptiei biblice privitoare la aparitia vietii pe piimant ~i, prin extindere, la crearea Universului insu~i. Cu timpul insa, s-a observat ca argul11ente1e pe care teoria evolutionista se sprijina sunt eu totul fragile, une1e ehiar falsuri in toata regula, iar altele, absolut necesare del110nstratiei, lipsesc eu desavar~ire. Astfel, dintr-o teorie imbatabilii, evolutionismul s-a viizut eurand redus doar la ealitatea, in cel mai bun caz, de ipoteza, mai functionand doar pe principiu1 inertiei, in url11aputernieului impuls pe care aroganta sa aparitie i I-a impril11at,eu 0 perl11anenta pierdere de viteza totu~i. In aeeste imprejuriiri, cercetatorii au inceput sa reciteasca referatul biblic, acela pe care darwinismul il azvarlise pe undeva, prin vrai~tea mitologiilor. Tot mai multi dintre ei recunosc, dupii canHirireacelor doua pozitii 11

/'0.

n prezent, capitolul 1 al Facerii, Intaia carte a lui

(8]
10
"

"

ld~

~.....

... '" "'!dIIW~... o1J._

~ .-,

.7..

.~

):,"

Valahia in Cartea Genezei

Pe DlU1are,spre Eden J J. Numele unuia era Fison; acesta inconjura toata lara Havila, in care se afla auI'. 12. Aurul din lara aceea este bun; tot acolo se gase~te bdeliu ~ipiatra de onix. J 3. Numele raului al doi/ea este Gihofl. Acesta fnconjura toata lara Cu.y.

eontrare, di este mai difieil sa sustii argumentat evolutionismul dedit ereationismul, a~a cum il expune Biblia. Ba asistam la eeva eu totul inedit. De wIde vreme I'ndelungata, ~i eu deosebire din seeolul XVIII I'neoaee, ~tiinta ~i religia au fost prezentate ea doua adversare ireeonciliabile, eu previziunea vietoriei iminente a ~tiintei ~i disparitia tara glorie a religiei, aeum ~tiinta eonstata eu surprindere ea, tara voia ei, rezultatele obtinute de ea 0 eonduc sa confirme tot mai multe din relatarile Bibliei, considerate pana de eurand simple legende. Elocvente sunt in aceasta privinta prestatiile arheologiei dar ~i ale altor discipline, de la filosofie ~i antropologie la istorie, biologie, astronomie ~i ehiar fizici:'i. Dar, se I'ntelege, evolutionismul nu renunta u~or la mareIe avantaj de teren de care dispune. Confruntarea celor doua pozitii se prevede plina de 1'1lcordare,cu spectaculoase modificiiri ale liniei frontului, ceea ce, cum am spus, suscita interesul general. E firesc, I'n aeeasta situatie, ca urmatorul capitol al Facerii sa treaca aproape neobservat. De~i I'ntrecut tocmai acesta ineita curiozitatea la maximum, ~i anume, partea sa referitoare la Eden. Dar iata acest pasaj:
"8. Apoi Domnul Dllmnezeu a sadit rai 1n Eden, spre rase/rit,~i a pliS acolo pe all/IIIpe care-I zidise, 9. $i a facut Domnlll Dumnezeu sa rasara dill pamant tot soilll de pomi, placlili la vedere ~i Cllroade bllne de mancat; iar ill mijlocul raiului era pomul vie/ii ~i pomul cllnoa~terii
binelui ~i raului. 10. $i din Eden ie~ea un rau care uda railll, iar de acolo se imparJea in patru bra/e.

14. Numele raului al treilea este Tigru; ACl!sta curge prillfala Asiriei; iar raul al patrulea este Ellfratul." (Faeerea 2,8-14)1

in chipul cel mai firesc, oamenii au dorit I'n decursul timpului sa localizeze Edenul, eforturi ramase I'nsa rara nici un rezultat cat de cat multumitor, ceea ce a dus pana la urma la sistarea oriearor tentative I'n aceasta directie. Scepticismul contemporanilor no~tripoate fi sintetizat prin afirmatiile a doua personalitati apartinand la doua culturi difcrite ~i la doua biserici diferite. Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul ortodox al Vadului, Feleacului ~i Clujului, I'n comentariile sale la textul biblic, diruia I'i elaboreaza I'n prezent 0 noua versilme, se pronunta categoric: "Eden: imposibil de localizat geografic.,,2 T. C. Mitchell, M.A., Custode adjunct la Departament of Western Asiatic Antiquities, British Museum, dupa ce treee in revista prineipalele solutii ce s-au propus de-a lungul timpului, concluzioneaza: "Daca tinem cont de posibilitatea ca Potopul sa fi fost universal, cste foarte
.

Aici,ca ~imai departe,ciindnu se face0 remarcaspeciala,citamdin

lliblia S<lUSfiinta Scriptura. Bucure~ti: Institutul Biblic ~i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1968. 2 lliblia sau Sf3nta Scriptura. Vcrsiune revizuita, redactata ~i comentata de Bartolomeu Valeriu Anania, in Steaua nr.3, 1995, p. 34.

If' ~ 111 11"

If I

12

13

tr hi I r.
0
!
.

'

t. !
I .; I
.

..

-~ t'''~'',}'1-

... ~..

;".a: "p

'~~'''''.,

.,:4""..

.,,"

...~ ;,~.

It.., "'

~'<i.~J.''ft

11:'"

"~'

"'11I

<AI., \,;~.

;". .1IfJ""""~1.

~ ~'F~~...~ ~I,.".....-

~.,w.>i*-

.)J..~

't'J,1

.~_...

.-:.

J~:..t

i .,.., ~

_.. ~_

... ~-'

~... ~~-

Valahia in Cartea Genezei

Pc Dunare, spre Eden

probabil ca acele caracteristici geografice care ar fi putut ajuta la identificarea locului Edenului sa fi fost modificate ~i astfellocalizarea Edenului ramane necunoscuta.,,3 Dar pana ce impasul sa fie atat de clar recunoscut, temerarii, de-a Iungul vremii, au Intreprins nenumarate expeditii intelectuale pentru descoperirea regiunii geografice unde a fost situat Edenul ~i, deci, raiuI, punctul din care s-a raspandit Intregul neam omenesc. A existat 0 perioada In primele veacuri cre~tine cand subiectul acesta exercita 0 fascinatie particularii, sta,re ce s-a perpefuat In tot evul mediu. In traseul demonstratiei ce urmarim s-o facem In lucrarea de fata, yom semnala mai Intai una din cartile cele mai incitante dedicate acestei teme. Prin secolul V sau VI a aparut 0 scriere In Iimba greaca intitulata Dcspre cele patru fluvii ale Paradisului. Anonima, de dimensiuni reduse, ea s-a bucurat de 0 circulatie extraordinara, a fost un adevlirat best-seIler al acelei epoci ~i al secolelor ce au unnat, daci'ine ghidam dupa numarul impresionant de copii ce ni s-au pastrat. A fost pubIicata In limba originala, Insotita de un foarte documentat studiu In franceza senmat de AI. Lambrino, In 1924.4 Cu totul surprinzator, necunoscutul autor al Iucrarii Oespre celc patru fluvii ale Paradisului Incepe prin a descrie Dunarea. ~i 0 face nu numai cat poate l11ai amanuntit, uzand de inforl11atiilede care putea dispune,
J Dicfionar Biblic. Oradea: Editura Cartea cre~tina, 1995, p. 366. Lambrino, AI. "Les fleuves du Paradis", in MClanges de l'Ecole Uoumaine en France, 1924, pp. 201 ~.u.
4

enumerandu-i atluentii, semnalandu-i cele doua denumiri sub care antichitatea 0 cuno~tea, Danubius ~i Istros, ci dedicandu-i nu mai putin de jumatate din carte, trei capitole din ~ase. ~i aceasta pentru ca el identifica Dunarea cu primul din cele patru rauri ce strabateau EdenuI, raul Fison. AI. Lal11brinoface observatia di de fapt scrierea are chiar Dunarea ca subiect, celelalte trei rauri neservind dedit ca termeni de comparatie cu aceasta. EI precizeaza ca trei din multele manuscrise pastrate, Q, L ~i S, poarta chiar titlul Despre fluviul Dunarea. Daca ne relntoarcem la textul biblic, yom observa ca ~i acolo exista 0 dozare a il11portanteice Ii se dii celor patru rauri. Nu ne putem da seal11ade criteriile care au determinat organizarea materialului In scrierea bizantina, dar nu se poate sa nu constaH'im 0 paralela evidenta, deliberata sau Intamplatoare, Intre aceasta ~i referatul din Cartea Facerii. ~i In Biblie ~i in Cele patru fluvii ale Paradisului, raurile sunt In~irate In aceea~i ordine: Fison, Gihon, Tigru ~i Eufrat. Avem il11presiaca aceasta ordine are 0 ratiune a ei pentru ca Moise acorda spatii diferite fiecaruia dintre rauri, ~i anume descrescator de la primul la ultil11ul.Astfel, pentru Fison rezerva doua versete (11 ~i 12), Gihon beneficiaza de un singur verset (13), iar Tigrul ~i Eufratul Sillltcuprinse amandouii 'Il1tr-unverset (14). Tara pe care 0 "lnconjura" Fisonul e caracterizata prin bogatiile sale; tarile vecine cu Gihonul ~i Tigrul sunt doar amintite, tara nici un determinativ; ultimului diu, Eufratului, nu i se mai alatura nici un nume de tara. 15

14

">1&-. ':".)'ooto ...~..,.

~"..,~.'..U/.4 ,

_'~""_,,,

,10-

...i...,.

""'~. ..,.:

*'.~."""

"'.,...

""

...iI...

--~
""' ;",.,1; , ,"'""~

:;;..

. --

.oIi /(.t.

1i
/ ".. .~

,""'''''''''~

"fI.'-" ~~Irt.41

Pe Dunate, spre Eden Valahia in Cartea Genezei

Partea ciudata a problemei e ca ordinea in care raurile sunt a$ezate In text $i importanta ce Ii se da se afla In raport invers proportional cu posibilitatea de identificare a celor patru ape. Spre a ajunge la aceasta, trebuie s-o luam de jos in sus. Pentru Eufrat n-a fost 'niciodata 0 dificultate sa poata fi recunoscut. Tigrul a fost $i el dedus cu destula u$urinta din ebraicul Hidekei. Pentru Gihon, care purta un nume necunoscut, a fost propus NUul, pe motivul ca Etiopiei in vechime i se spunea "tara CU$",cea pe care el 0 "inconjura". in schimb era imposibil de aditat cu precizie care dintre r<lurile pamantului este Fisonul, cu atat mai mult cu cat nici "tarii Havila" nu i se gasea un corespondent geografic. . Ne imaginam, In aceste conditii, ce interes putea starni 0 carte care venea $i recuno$tea tara ezitare in ni$te fluvii contemporane, familiare cititorilor, stravechile rauri ale Edenului, fiintand candva, la Inceputurile lumii. intrebarea fireasca e cum a ajuns necunoscutul autor bizantin la identificar~ Fisonului biblic eu Dunarea. Cum, adidi, a reu$it sa dezlege enigma ee incita eu aHitaardoare fantezia tuturor, sa deconspire ultima neeunoseuta ee mai ramasese in eeuatie? Aici trebuie sa spunem ea meritul nu-i revine autorului nostru. Lucrarea, In ce prive$te descrierea celor patru fluvii, cste 0 compilatie dupa autori antiei, de la Herodot la EratoS'tene (pe eare-l prelua prin Strabon), Diodor $i Polibiu5. Niei identifiearea Dunarii eu Fisonul nu-i apartine. El ii urma in aeeasta pe Inainta$ii sai, seriitori din secolul IV, dintre care eel mai prestigios $i
5 Lambrino, AI. Op. cit., pp. 210-211.

mai demn de crezare este Sf. Efrem Sirul,6 autori ce, nu ne indoim nici 0 clipa de acest lucru, in mod sigur nu inventau, pentru ca nu succesul ieftin, "de public", 11 urmareau ei in ceea ce scriau, ci aflarea adevarului, care, deci, cu siguranta, mregistrau ceea ce, la randu-Ie, gaseau in traditii stravechi sau in lucrari intre timp disparute, necunoscute noua. Dar, mai inainte de a cauta ~i alte izvoare care sa sustina aceasta, la prima vedere, insolita teza, sa incercam sa risipim 0 nedumerire pe care ea 0 provoaca. Prezenta Dunarii printre raurile Edenului deruteaza in a$a masura incat ipoteza e respinsa din capullocului, cu totala neincredere, daca nu cu superioara ironie. Mai intai Dunarea e prea departe de regiunea in care ar fi putut fi Edenul ~i,in orice caz, de Tigru $i Eufrat, cu care e greu sa ne imaginam ca ar fi putut avea vreodata 0 legatura. Apoi, ea se gase$te la apus tatade locul in car6 traia Moise ~i fata de care, dupa precizarea sa, Edenul era situat la rasarit. AI. Lambrino, in studiul sau, impaca aceste nepotriviri invocand conceptia celor vechi dupa care fluviile puteau intra in pamant ~i sa reapara in orice punct al lumii, strecurandu-se chiar pe sub fundul marilor7, viziune ce
6 Ibidem, pp. 208-210. 7 Ibidem, p. 210. Leon Diaconu! scrie chiar despre DlInare: "Se zice di Istru! nwnit Fison e unu! din cele ~ase (sic!) flllvii care curg prin Eden; e! izvora~te din disarit, curge pe sub p1'uuant,prin inte1epciunea nemasurata a Creatoru!ui, ~i iese iara~i la iveala in muntii ccltici, apoi strabate Europa, se desparte in cinci brate ~i se revarsa in Pontul Euxin." Fontes Historiae Daco-romanae (se va cita: F.H.D.R.), Bucure~ti, Editura Academiei Republicii Socia!iste Romania, 1970, voI.lI, p. 681.

17

16

a.. fbt.j;f,.~\"",,,,;r('-i?'IJ';~,:J~~Mi.~~r~~~;'.~'~~~1fl..~,,,~...: "._,~,~"",."..~~~JII:,llOi11"..fo<ov~~'~"'.rH"M.'''<~''_'''''C_'.~''''''''''-''''.'''''.tW.~~~'\f\.~.*

Pe DuniU"e,spee Eden

,Valahia in Cartea Genezei

face sa dispara orice imposibilitate geografica. Vom vedea numaidecat ca nu suntem nevoiti sa recurgem la aceasta ultima solutie pentru a clarifica lucrurile. Daca reu~im sa ne debarasam 0 clipa de prejudecati ~i automatisme ale gandirii, constaHim ca includerea Dunarii printre raurile Edenului nu ridica nici 0 dificultate in plus fata de a celorlalte trei numite in Facerea. $i sa pornim chiar de la izvoare. Se va spune ca izvorul Dunarii e mult prea departe in vest pentru a se putea accepta ca ea se desprinde, impreuna cu celelalte trei rauri, dintr-o singura matca ce strabiitea la inceput Edenul. Dar Nilul? Unde se afla izvoarele lui ~i cu ce e mai verosimila provenienta lui din raul primordial al Edenului? Inca Herodot ~tia ca "Nilul /.../ porne~te de la aceea~i departare ca ~i Istrul.,,8Dar sa renuntam ~i la Nil, pentru ca nici el nu apare sub acest nume in textul din Facerea ~i nu e sigur deci ca acolo e vorba de el. Sa ne restrangem a~adar investigatia la cele doua rauri "sigure", la Tigru ~i Eufrat. Provin ele dintr-o sursa comuna ~i se desfac apoi in doua brate la un moment dat pe parcurs? Realitatea arata exact invers. $i daca raiul era situat undeva mai sus de aceasta rasfirare a raului in mai multe brate, unde se gasea el totu~i? In muntii Caucaz? Daca privim lucrurile cu toata seriozitatea, trebuie sa recunoa~tem di nimic nu ne Indreptate~te sa includem tara rezerve Tigrul ~i Eufratul printre raurile Edenului, In timp cc refuzam atat de categoric aceasta calitate Nilului ~i Dunarii, ele, cu toatele, putand candida la ravnita demnitate eu ~anse absolut egale.

Nu vom putea 3vansa in clarificarea intr-adevar dificilei dileme dedit apeHind la textul scripturistic ~i incercand sa-l descifri\m cat mai corect. Citim a~adar: "Apoi Domnul Dumnezeu a sadit rai in Eden..." (Facerea 2,8), de unde reiese ca "Eden" ~i "rai" initial nu erau sinonime, a~a cum au devenit mai tarziu, ci ca Edenul9 era un spatiu geografic mai extins, in care Dumnezeu a sadit pe 0 anumita portiune 0 gradina (in traducerile romane~ti "rai"; "Paradis", cum apare in Septuaginta, este un cuvant persan insemnand, la fel, IIgradina", "loc frumos cu vegetatie incantatoare, inconjurat de zid"). Prin Eden curgea un rau care, dupa ce strabatea raiul, se despartea in patru brate ce purtau numele ~tiute~i carora cautam sa Ie gasim corespondentele in geografia cunoscuta de noi. Aici trebuie sa facem distinctie intre doua planuri ce obi~nuit se confunda: epoca pe care Moise 0 evoca, situata dindva, la inceputullumii, imposibil de determinat istoric, ~i momentul in care Moise scrie. Moise a trait in jurul anului 1300 i.H.1OIn linii generale, lumea din timpul sau, cel putin in ce prive~te continentele, marile ~i oceanele, cursuri1e marilor fluvii,
nu cad de acord in legatura cu scrnnificatia tennenului

9 Cercetatorii

"Eden". ArhiepiscopulBartolomeuValeriu Anania, impreunacu a1tH, 11 interpreteaza ca nWlle propriu, insemnand"bucurie". "desratare".
Op ~i loc cit. Dupa aWl opinie, cuvantul ar iI1scrnna pur ~i simplu "campie" ("cdin" in sumeriana, "edinu" in acadiana insenmand "Ioc ~es"), deci n-ar indica decat 0 forma de relief, 0 zona plana, in care Dwnnezeu ar fi sadit raiul. T. C. Mitchell. Op ~iloc cit. 10 Judy Pearsall and BiII Trumble cds. The Oxford English Reference Dictionary. Oxford University Press, 1995, p. 942.
19

F.H.D.R., vol. I, p. 25.

18

- 7..tf.,.~~ ...",., ~:J'ot:' .(.t~~ '!!'J\:'.f.4t~, !l~'1It:9J~of)O"(fo ~;.~}"'''~


~ ~~"'4"" ~~h~,

-~-------..:'I","~ ~t8'h ~

..<
~.,fIfIt"""'M1f"'..~~~

,., ,'~.-

,~:~'
><Jj

'~',,~. ' ]" ~ ~ ~...~

r4*""'a.

~~~~___~,..

;s': - .........

Pe Dunare, spre Eden Valahia in Cartea Genezei

arata a~a cum 0 cunoa~tem ~i noi. In schimb, exista 0 diferen~ enorma intre geografia contemporana lui ~i cea din timpul primilor oameni. Intre aceste doua momente avusesera loc transformari radicale, ce modificasera cu totul scoaqa terestra, determinate in principal de Potop, dar ~i de alte fenomene la care ne yom referi in continuare. A~adar, nici pe vremea lui Moise regiunea unde va fi existat Edenul nu mai corespundea cu ambianta in care a vietuit Adam. ~i ca sa exemplifidim cum suntem obligati sa diferentiem cele doua planuri, Moise, referindu-se la raurile Paradisului, pomene~te tarile Havila, Cu~ ~i Asiria, tari care in timpul in care scria el puteau exista, dar nicidecum pe vremea lui Adam ~i a Evei dnd, in afara de ei, nu mai era pe pamant nici un alt om, darmite popoare care sa hotamiceasca tari. Cu alte cuvinte, raul Fison inconjura tara Havila ~i raul Gihon tara Cu~, iar Tigrul trecea prin fata Asiriei prin secolele XIII-XII i.H. ~i nu pe timpul dind Adam ~iEva traiau in Eden. Dintre fenomenele care, intre Adam ~i Moise, au schimbat fundamentalln:tati~area pamantului amintim doar deriva continenteIor. Oamenii au observat 0 izbitoare asemanare intre liniile ce traseaza tarmii continentelor, intre tarmul de apus aI Europei ~i cel de rasarit al Americii de Nord, intre Firmul de apus al Africii $i cel de rasarit al Americii de Sud, ca ~i cum portiunile de pamant respective ar fi constituit initial 0 singura unitate ce ar fi fost pardi clecupatacu foarfeca, figurile rezultate fiind apoi indepartate una de aIta. Alfred Wegener a fost primul care, in 1912, a sustinut public teoria deplasarii continentelorll.
II

CerceHiri ulterioare, acute de speciali~ti apartimlnd diferitelor discipline ~tiintifice, au confirmat intru totul aceasHiteza, astazi nimeni nemailndoindu-se de temeinicia el. Inca 0 invitatie sa fim mai circumspecti atunci dnd judecam "naivitatea" celor vechi. Bineinteles ca ei nu dispuneau de cuno~tintele accesibile noua ~i fatalmente erau eronati in multe din convingerile lor. Trebuie insa sa nu punem pe seama lipsei lor de informare tot ceea ce in spusele lor nu corespunde cu modelele noastre de gandire. Trebuie sa acceptam ca in decursul evolutiei civilizatiei aceasta s-a tot imbogatit cu ctmo~tinte noi, dar a mai ~i pierdut dite ceva pe drum, asemenea omului care cat traie$te tot invata, dar mai $i uita. ldeal ar fi, pe cat ne e posibil, sa facem distinctie Intre inocenta reala a inainta~ilor, determinata de stadiul dezvolHirii in care se aflau, ~i afinnatiile lor ce ne pot intriga, dar asta numai din cauza di, de data aceasta, ei beneficiaza de cuno$tinte ce noua ne lipsesc, caz in care cei ce sufera de inocenta nu mai sunt ei, ci noi. Pentru ca, iata, am suras de fiecare data cand i-am intalnit pe cei de demult sustinand ca pamantul nu-idecat o insula in mijlocul oceanului. "Homer a infati~at pamantul populat scaldat de jur imprejur de ocean", observa Strabon.J2 ~i a~a credeau toti. De unde sa ~tie ei de America, pe care noi am descoperit-o? De unde sa aiba ei habar de Australia!? Dar de Antarctica, pe care noi de-abia acum 0 cartografiem!?... Da, numai di ei batusera cu piciorul America ~i Australia inaintea cumplitului "dizboi de secesiune" ce le-a razletit de Lumea Veche. Nu
12 Strabon, Geografia, 1,3. 21

Glashouwer, Willem 1.1. A~a a aparut


1993, p. 167.

lumea.

Bielefeld:

Christliche Literatur-Verbreitung,

20

--~..--1.
~~~~'Ifot.~; ..~,~(~-b,')"f~:"~1C'~"""""; ,..:iI'"o!"C:f.1o,...JII:t'a..,,:>J~,~...'k.~*,.2t,...~!'f..~~~~~..~ ,",- 'jI"..~..., .,~,.~ .,, ...,..~~ <41~'1 ~~...,,.,-,I-~)4 ~<t..~..~;;
""!'7>.~~'M~~ ,'" ~ t~... -,,;

_04""~'-"'.~~~ ~..",.....-

'~.)$'"

Valahia in Cartea Genezei

Pe Dunare, spre Eden

Homer, bineinteles, ~inici altii prea apropiati In timp de el, ci stdimo~i Indepfu1atiai lor, de la care ei au mo~tenit Insa aceasta informatie, ca pamantul a fost candva, Intr-adevar, o insula In mijlocul oceanului. Jar In cazul de fata - ~i nu e singurul - ~tiinta da ca~tig de cauza "naivitatii" batranilor ~i nu "atot~tiinteiIInoastre. Teoria derivei continentelor ne ajuta sa Intelegem mai bine chiar textul biblic referitor la facerea lumii. Cand citim: "~i a zis Dumnezeu: "Sa se adune apele cele de sub cer la locurile lor ~i sa se arate uscatul! II ~i a fost a~a. ~i .s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor ~i s-a aratat uscatul" (Facerea 1,9), impresia pe care 0 avem e aceea ca uscatul, intr-un singur bloc, apare In mijlocul oceanului planetar,13 textul biblic ce ne sugereazii aceastii imagine fiind de 0 claritate mai mult decat cristalina. Pana de cunlnd insa ne refuzam priveli~tea trasata sigur de text, ajustand-o, adaptand-o cuno~tintelor noastre geografice (pc care cei vechi, nici chiar Moise, n-aveau cum sa Ie posede!). Astfel, "despiirtirea apelor de uscat", care inseanma 0 separare neta, uscatul la un loc ~i apa nesfar~ita peste tot In juru-i, 0 fiiramitam, aici un continent, dincolo altul, intre ele insule nenumarate, aici un ocean, de pmiea cealalta altul, ~i apoi mari, pe aici ~i pe dincolo, pana ce totul se suprapunea perfect peste conturele din atlasul nostru ~colar.
13Aceea~i viziune 0 semnalcaza Mircea Eliade la vechii egipteni: "Asemeni atator alte traditii, cosmologia egipteana incepe cu aparipa unei coline din Apele primordiale. Aparitia acestui "Ioc dintai" deasupra imensitatii acvatice semllifica ivirea pamantului, dar totodata a luminii, a vietii ~i a con~tiintei". Eliade, Mircea. Istoria crcdinfelor ~i ideilor religioase. Traducere de Cezar Saltag. Sucure~ti: Editura ~tiintifica ~ienciclopedica, 1991, vol. T,p. 91.

./' n
,/

".~,
'c .. u ... '8

~
V') "" ';;

;:

" u u

.5
'9 "3 .~ ~ "3 = Q. ...

r" \\
. .,..+..,,/
\i ~

d
.... o
......

... ,,9 Li
~.

\
'/ /' .~""

~'-.
.d"-',,,

,/
",~'

'-.,

~ c <1) .S .... c o <.)


:"

'., '.

./

/\ / ,

............ ":-.

/,/ <
/"

{\ '''\

!
I

i '-

> .t:: (\)


Q

t':I

I I

\.

i
\

\
~

.\
,

. 'I., , ,
~ / / /

"'-.,

\. ':
/

"

23

'I\~ d\ !' 'r


i

I'~
l
. ~-,

22

,I

- ::.
, ~j.. A .'h'. ~ II'ji, .....

.*, ..

."".- ...

....

'.

_~

. '-~

....,...~

:-

~ '

\'I '..~ ,~ '}II; .

Pe DooM-e, spre Eden

Valahia in Cartea Genezei

Dar teoria derivei continentelor se conjuga perfect ~i cu Potopul. Aspectul actual al Tenei ne crea mari greutati in intelegerea teribilei revarsari de ape. Ca amintirea acesteia s-a pastrat la popoarele Orientului Mijlociu, in spatiul familiar Bibliei, e ceva tiresc, dar ca 0 intalnim la populatii raspandite pe tot globul, de la amerindieni la triburile malaieziene, e lucru in stare sa ne mire. Ceea ce insa devine foarte verosimil dad raportam totul la 0 singura insula, a~a cum pamantul a fost la lnceputuri. Dupa cum ne era imposibil sa ne imaginam cum va fi adunat Noe animalele din America sau din Australia. Dar pe continentul primordial, care, presupunem, avea 0 clima suficient de uniforma, animalele trebuie sa fi trait. impreuna, soiurile cele mai diferite, ca intr-o gradina zoologica, pretandu-se a~adar la imbarcarea lor ill area. $i iata cum ~tiinta, "adversarul de moarte al religiei", ne faciliteaza intelegerea mai exacta a textului Sfintci Scripturi. $i ca sa revenim la subiectul nostru, acel unic continent primordial, Pangeea, diferea deci in mod sigur de ceea ce geografia fizica ne arata azi. Fara a avea nici un indiciu care sa ne sprijine, dar nici vreunul care sa ne contrazica, putem presupune ca acele rauri, care se vor numi apoi Dunare, Nil, Tigru ~i Eufrat, ~i care ~i in' forma lor de azi, venind din directii opuse, de la vest, sud ~i nord, converg sprc un aproximativ centru al Lumii Vechi, putem presupune a~adar ca la inceputuri nu este exclus ca ele sa se fi apropiat mult mai mult unele de altele, poate pana la confluenta.

IOANNIS
HONTER.
$1$ &VDIMENTOR.VM
Aftroru"ru, pofltrior GL'~
grltpbilt prituipilt, hrcuiflimtcom!) pJcffitW'

CORONEN~

CO.. (JtSfgr~pb;.c lihri duo. QJoru prior

(<<lorum p~tt'ts)JldIM aunjt4tibUt) Itmntf, l\t'gnA~ acm popum) Pity," !&hen, trnt.. S E P TEN T 1'. 1o.

c,)

o
~

Z
~

~ ('Tt

u
u

o
MEIlIDIE$.

"Lumea Veche" in Cosmografia lui loan Honterus. Cracovia, 1530


25

24

-~-

:~----.
.1M= ,-oCWY ,.
.:''''''''J\~i~

._,
'If:.,'~~""
~,(t "&,. ~"If/M.v

; 4: 'h..~~,~.r.~:..",~ ~,..,..~*~,~ 'tIlfa~(;:.

--' .~~~~ttt,._""~~""''''''''~~'''''''',~

.. -..: --- - .._~


.. r ___~ ,w_'" ... ,_

...,~.:iiroh~~~

tt~ ..,

.....

pe DlU1are,spre Eden

Valahia in Cartea Genezei

I I

I. .i

Pentru di nu e sigur dad textul din Facerea, atunci cand se refera la aceste rauri, Ie considera "guri" de varsare sau afluenti ai raului ce uda raiu!. "Cuvantul ros (cap, capat, inceput), spune T. C. Mitchell, este interpretat in diferite moduri de cercetatori, in sensul de inceput al unui brat, ca intr-o delta, mergand in josul raului, sau inceputul, jonctiunea, unui afluent, mergand ill susul apei. Ambele interpretari sunt posibile, de~i a doua este mai probabila.,,14 A doua interpretare, am adauga noi, nu numai ca este mai probabila, dar, in realitate, este singura posibila. Altfel nu numai Dunarea ~i Nilul sunt de neacceptat printre fluviile Edenului, ci chiar ~i Tigrul ~i Eufratul care, cum am mai spus, se pot uni spre a forma W1singur rau, dar in nid un caz nu formeaza initial un rau unic din care sa se despartii apoi. Din cele spuse pana acum reiese posibilitatea ca, in conditiile de relief ~i hidrografice ale pamantului de dinaintea separarii sale in continente, Dunarea sa fi fost intr-adevar unul din cele patru rauri ale Edenului pomenite in Cartea Facerii. Acest lucru 11afirma, cum am vazut, filra nid un dubiu, un autor anonim din secolele V sau VI in scrierea sa de un enorm succes in epoca Despre cele patru fluvii ale Paradisului. El se baza pe afirmatii anterioare ce sustineau aceasta, intre care ale lui Severian, episcop de Gabala15, dar mai ales ale sffintului Efrem Sirul (secolul IV). Fara a ~ti de unde ~i-au cules ace~tia din urma informatiile, nu putem accepta ca ei Ie-au inventat pur ~i
14 Mitchell, T. C. Op. ~i loc cH. 15 Lambrino, AI. Op. cit. p. 209.

simplu, ci di Ie-au preluat la dindu-le de la inainta~ii lor, deci di traditia referitoare la DtU1aretrebuie sa fi avut vechime apreciabila in momentul in care a fost consemnaHiin documentele pastrate pana la noi. Traditie ce s-a prelungit apoi foarte mult, pentru ca ~i in secolul X Leon Diaconul, participant la expeditia imparatului Vasile II impotriva bulgarilor, scria despre "1strul numit Fison", acesta fiind tU1uldin fluviile, "care curg din Eden,,\6 Dar, pentru a ajunge la 0 concluzie acceptabila filra rezerve, avem nevoie ~i de alte dovezi care sa sustina aceasta teza, cum se vede at:1tde veche ~i totu~i azi ca ~i necunoscuHi. Pentru ca ea poate fi, la origine, ~i 0 simpIa presupunere. Cum am mai zis, oamenii au fost tentati sa identifice pe teren cele patru rauri ale paradisului. Iar daca in ce prive~teTigrul ~iEufratullucrurile erau (sau pareau a fi) clare, Nilul alaturandu-li-se ~i el, Fisonul d'imanea deschis oricaror variante, de la Ind pana la ni~te paraie de prin Armenia, sau chiar canale de irigatie mesopotamiene. Inca din secolul I 10sif Flaviu propunea Gangele ca fiind Fisonul.\7 1poteziice, sa rectU1oa~tem, nu e cu nimic mai verosimiUi, din ptU1ct de vedere geografic, dedit cea referitoare. la Dunare. In formularea lui Iosif Flavin surprinde cxpresia ca raul din rai "curgea in jurul . intregului pamant", ceea ce duce cu gandul la faptul di Edenul in care Dumnezeu a sadit raiul cuprindea intreaga suprafata terestra. Oricum, Edenul reprezenta in
16 F.H.D.R. vol. II, p. 681. 17 IosifFlaviu. Antichitati iudaice. 1,1,3.

Ii il 'I !I
11

'! ~\ 'I

\1 H

II ~I

[I

27

26

_~._
~~~\~'~~&"'~~~,"H:/,~~..~,,~)-

"__

"~'_':

__I

.. ,..;-

_. . . _~..

i
~

.~~,~~~...;.r
~~~v:~;~~.".,:r.,"n.:~:~:tt,~"~.J.;.;...~~ ~~~'~,,,~.I!'f6'
-M~v~"-~l-""f'-''''''~'~~'''_oN~''''

~w,.~""...,

., :~

Pe Dunare, spre Eden Valahia 1n Cartea Genezei

interpretarea tuturor un loc privilegiat, chintesenta a pamantului. Era tiresc a~adar ca ~i raurile ce-l strabateau sa fie cele mai implmatoare din cate erau cunoscute. Dunarea se numara categoric printre acestea - autorul scrierii Despre cele patru fluvii ale Paradisului chiar face precizarea ca ea e, alaturi de Nil, eel mai mare fluviu din lume18- fapt ce 0 recomanda sa beneficieze de statutul de rau al Edenului. Un motiv pentru a alatura celor doua fluvii mesopotamiene Dunarea ~i Nilul, pe langa marimea lor, putea fi ~i acela di, luate toate lmpreuna, ele udau Asia, Africa ~i Europa, deci toate continentele Lumii Vechi. Vorbind despre fluviul Edenului, Mircea Eliade spunea ca acesta lOsedesrncea In patru brate ~i ducea viata In cele patru regiuni ale pamantului.,,19 A~adar, sunt multiple motivatii ce pot explica includerea Dunarii printre nlurile Edenului, cu atat mai mult cu cat nu exista un rau anume care sa se cherne Fison, deci ca, ca ~i aIte ape curgatoare, putandu-~i revendica acest nume. Va trebui, prin urmare, sa gasim alte argumente care s-o lndreptateasca la aceasta. Dar, mai lntai, chiar nu exista un rall cu numele Fisbn? A aparut la un moment dat 0 scriere bizantina, continand patru dialoguri, ell unele parti pline de bizarerii ce prevestesc povestiri 1.-:horror de azi. Cititorul evului mediu savura din plin 0 asemenea literatura, lnclinatie ce i-a transmis-o ~i urma~ului sau direct, cititorul modem. S-a
18

crezut un timp ca autorul ar fi Caesarios, medic ~i naturalist care traise in secolul IV la Constantinopol, fratele Swntului Grigore de Nazianz. S-a observat insa ca anumite referinte din scrierea lui vizeaza 0 perioada mai tarzie, drept care autorul a fost plasat dindva, prm secolul VI, iar, cum tot nu i s-a aflat numele adevarat, i s-a spus Pseudo-Caesarios. Pe noi el ne intereseaza pentru ea, intr-un loc din dialogurile sale, afirma: "Prive~te la /.../ unul singur din eele patru fluvii care curg din izvorul ee se afla in Paradis, ~i anume la eel nun1it Fison de Scriptura noastra, Istru la eleni, Danubius la romani, Dunavis la goti.,,20 Inca un izvor deci care identifica Dunarea eu Fisonul biblic. Cu adevarat extraordinar lnsa pentru demonstratia noastra e ceea ce spunea Pseudo-Caesarios mai departe, atunci cand, referindu-se la oamenii locului, Ii indica pc ace~tia drept "fisoniti numiti ~idanubieni". De data aceasta lucrurile se a~aza intr-o cu totul alHi perspectiva. Daca Pseudo-Caesarios vorbe~te in cuno~tinta de cauza, nu mai avem de-a face cu un autor sau altul care, mai mult sau mai putin lntemeiat, din dorinta de a gasi pe teren corespondentele fluviilor din Eden, justificat sau nu, include Dunarea printre acestea, intreprindere ce poate exprima 0 realitate, dar, tot atat de bine, poate fi ~i 0 simpHipresuplmere, noua fiindu-ne aproape imposibil de a da un verdict intr-un sens sau in altul. Dimpotriva, din felulin care pseudo-Caesarios se exprima, reiese di exista o populatie care se numea fisoniti ~i danubieni, dupa numele fluviului pe Hingacare traia. Prin urmare, trecem
20

Lambrino, AI. Op. cit. p. 211.

19 Eliade, Mircea. Op. cit. p. 174.

F.II.D.R. vol. II, p. 484.

29

28

-- .~~~~"!' .":t'~'';,<~~,~~.Ii~~ ;r:,:,j :'" ...,..,,'~t+-:< r'f,l,:;'<'7;,?ir~.;~


~~~~A'~ #~~~:-'t :,!' "'"';.-<~).,!~~,;....~~."{ I"''III, ~,.,~~

-:~-

.-' ~:,,~-;:.
;~ ~v-~ "..;..u. i ~

"...P,.~~

.~> 1j. w;

'.;'" ..,.;tt

:o\~,i." '","",.\- ';"-'~"'tfI~.

Valahia in Cartea Genezei

pe DW1are, spre Eden

i
{ '

...

b%
~ ...

/
/. .1
'

';t.! ..
no' W r'" ,. , :.!

, !II: 'r.

~ () o

CIS

c.

. . '~

,
;.

(/
.

:)
~

<
Q,) ()

~ ?3 c.

} 4
t

\ I, I, ,I
I.

".

'.

?:)
.. t~ ~. w.
s:.'

;,
~

" :, I ~ r
k..JA
l"

"I I
,I; " r
.

.~ "1:j
Q,)

~I

( J!

:a .,g Q,)
() .CIS
Q,)

:I
:)
~
iii

j (
.
.

'i' tf i ... ...~' Hj


I";);

\
'

:, frJ~ If
":1 ill

..

tII ,J::J

~ .
Q,)

:E

/
r /'
I
"

r-

. (..;' \\'1 ~ \ ';-~ ~ .; ~' ~j 1 Ii

Q,)~ r:/) . .... en"1:j

o 2

en tII

din zona speculatiilor in cea a reaiitatii palpabile. Daca nu inviltatii, nu cerceHitorii, ci oamenii de rand ~tiau di Dunare ~i Fison e unul ~i acela~i diu, iar ei in~i~ii~i spun fisoniti ~i danubieni, inseamna ca ei aceasta 0 ~tiu de dnd s-au pomenit, di nu mai avem de-a face cu presupuneri ci cu date sigure. . Informatia lui Pseudo-Caesarios e cu atat mai demna de luat in seama cu cat ea vine in deplin consens cu ceea ce ~tim despre atitudinea vechilor locuitori de aici fata de Dunare. "lnainte de dizboi, dacii se duceau sa bea apa din Dunare _ un fel de imparta~anie - caci pentru ei batranul fluviu era srant.,,21 Strabon ne informeaza ca bratul
Srantului Gheorghe se numea "Gum sacra" .22

Toate acestea ne indrepH\tesc sa credem ca "Pe-o gura de rai" nici n-a fost la inceput 0 metafora, a~a cum 0 simtim azi, ci exprimarea la propriu, in termenii cei mai exacti, a unei realiHiti,Dunarea insa~i fiind "gura" a raului ce ie~eadin rai.

1/1

~..

Hda II,I .."1\:'\


<~\' ~ ~I ~~I

-,

~
~~
~
()

.... ........ 0 1-0

(~11 ~~\\ ( " \


.

(
(

,.

') ~

~ ~
~

(, (

i'
I

\ ' . . 1*.. ,-1f1 V [ ; : .\ , j

'
"
,

~., ~
,

.;~. ~ i~ 1II = , ~1 ~. f-i! ill ;::0 Ij! ' J 't~i I! .,1


1

i ; ~~\i'\ ...( ;;,~\ If

1rivl

~'

I r I ~o \1
1. I'
\

= .... ... ::I Q,) ~


~ "3 ,.Q ~ f-4 (5 CIS
Q,)

~ .... a.. Q,) 0.0

'?~ ~
,~/,

( ~t~\\

i
(
\

'
'~t

)
'J

',\\ It
If< I ~

:c-! (
l

~
~1~

'
II

i ,1,;.-"

i!~
2\ Giurcscu, Constantin C. Istoria romanilor. Cugetarea, 1939, p. 25. " -- F.H.D.R. vol. 1,p. 241. Bucure~ti: Editura IItr:

I~

11;\"

.,.}

i
"I,.

r,
30

.l2~

,..

:I
31

~ \

iI iI
._-". ~ ~v ~/~.~ ~
, ":.

.........
."rutt' ~:'t.o '"o!Itflt ~

."
'4rr'.:'i;; ~

~;r~..
; ,'f'

'-f"~""'"

...,
~,.1'm~.."..~~ 4~. "'~'4

;.Jf.ill;t,,*'f,

.si f.- ',..-;';;;:~.~~l'd"

-.' ,-#1.""1,..91 r.":;

l'

:11~.,",Ift.,~..

~.<

1't'~

"".

.J,~

-.....

VaJahia in Cartea Genezei

HAVILA, CEA CU AUR BUN


and Moise, de pe muntele Nebo, din varful Fazga, privind Tara visului sau, idealul caruia, asemenea tuturor marilor vizionari, ii inchinase intreaga sa viata dar pe care nu-i va fi dat sa-l atinga, dadi ar fi putut stdibate cu privirea mult mai departe, ar fi zih"it,peste hotarele lui Isahar, Zabulon ~i A~er,pe tarmul eel mai de apus al Asiei, o mare cetate ce se pregatea febril de razboi. Cetatea se chema Troia, iar conflagratia ee urma sa inceapa a fost primul mare razboi ce, pe langa distrugerile ingrozitoare, pe langa victimele tara numar ~i pagubele irecuperabile, a prilejuit ~i 0 epopee de geniu: lIiada. Obi~nuit, razboaiele se rezuma doar la primele efecte. Moise sorbea din priviri Tara atilt de mult dorita. 0 lua, intreaga, intru sine, dadi ea refuza sa-l primeasca pe el in ea. Erau ultimele lui cIipe. Greu de spus, in graba de a nu scapa nimic din ce i se desta~ura inaintea ochilor, nid 0 magma, nici 0 vaiuga, nici 0 cararuie ce se pierdea intr-un crang de maslini, daca mai apuca, a~a cum se zice, sa-~i 33

Dunarea, oglindii a cerului, "gura de rai" 32

;,,;.;;."

- -.---....~"

.r .,.,~,.

"~~""""""""""'T<-'_"!_P'9'~~~i'i~.' ,~, ,rQ~~i'~ -!('~:~.~I ~~.:~. .~'~ ..~. :O'"

.-

,""'.~ '. ~., .~.~~'1 '"


~"""':'t.' ~

:. .:~ -_.....-.....-

~~.,,~~..~_.'?:r,

..

.~~...

",.;~

>~; ~i';.

.: ~,,~~,

'';7 ':'.,.;

Valahi:l in Cartea Genezei

Havila, eea eu aur bun

depene, cat de fulgerator, imaginile p'ropriei vieti, atat de vii, de concrete, de Incordate, odinioara, mai rarefiate acum decat un abur albastrui... Mica arca de papura, in care eI, prunc, plutise ~i pe care fiica faraonului 0 pastra printre odoarele sale cele mai de pret... egipteanul omorat ~i ascuns In nisip... enormele parapete de apa, de-abia tinandu-se sa nu se prabu~easca peste defileuI deschis prin mijlocul marii... greutatea celor doua lespezi de piatra, grija cu care Ie cobora, din stanca in stanca, strangandu-le la piept, sa nu se zgarie cumva ceea ce degetul Iui Iahve atinsese, pentru ca apoi sa Ie sfarme eI Insu~i, dupa ce indignarea it fransese pe e1... Sau, daca mai apuca sa rccapituleze ceva din ceea ce scrisese: "La Inceput a facut Dumnezeu c'erul ~i pamantuI... Apoi Domnul Dumnezeu a sadit rai in Eden... un rau care uda raiul... patru brate. Numele unuia era Fison: acesta inconjura toata tara Havila, In care se atHiaur..." Geografia cunoscuta noua nu a Inregistrat niciodata o "tara Havila". Apar doua persoane cu acest nume printre urma~ii fiilor lui Noe in Facerea 10,7 ~i 10,29, reamintite In I Paralipomena 1,9 ~i 1,23.0 Iocalitate Havila, "in fata Egiptului", probabil prin de~ertul Sinai, e mentionata In Facerea 25,18 ~i I Regi 15,7. Un ora~ Avila se gase~te in Spania. Ca sa descopcrim "tara Havila" cca din Eden, trebuie s-o cauUimpe langa rauI Fison care "0 inconjura", iar, cum nici 0 hm1a nu ne-o prezinta, urmeaza s-o deducem din numele vreunui poper din acea regiune. La Il1ceputulCantului XIII al Iliadei, Zeus, Iuandu-~i privirea de la Troia, ~i-o poarta peste Rosfor, "tad ~i noroade sa vada". Poetul nu nume~te tarile strabatute de 34 ,
j

privirea Iui Zeus, dar ne spune popoarele Intalnite: tracii, moesii ~i "aviii cei mai drepti dintre toti muritorii"?3 Intelegem de aici trei lucruri: I) ca Zeus, firesc, pornind de la Troia, I~i trece privirea peste Peninsula Balcanica de la sud spre nord, judecand dupa ordinea in care popoarele Intalnite sunt enumerate24;2) ca, daca tracii ocupa sudul peninsulei, iar moesii norduI, din muntii Hemus pana la Dunare, aviii trebuie sa fie undeva, in nordul Dunarii; ~i 3) ca, a~a cum tracii au dat numele lor zonei In care traiau, aceasta fiind Tracia, iar, dupa moesi, ,tara lor s-a numit Moesia, ~i tara aviilor trebuie sa se fi numit cumva dupa numele lor, Aviia sau Havila. Ca Homer avea cuno~tinta de aceste nume e de la sine Inteles, din moment ce "ochii lumino~i" ai lui Zeus tineau sa vada "tari ~i popoare". Cum nu ni se dau decat denumirile popoarelor, cele ale tarilor sunt subintelese, noua revenindu-ne sarcina doar de :l Ie in~ira In paralel cu popoarele locuite de ele: Tracia, Moesia, Havila. Dar sa vedem cine erau ace~tiavii (in grece~te abioi, b corespunzand sunetului nostru v).

i
\ J

, !

23 Homer, lliada. in romiine~te de G. Mumu. Studiu introduetiv ~i eomentarii de D.M. Pippidi. Bucure~ti: Editura de stat pentru literatura ~i arta, 1959, Cantul XIII, 3-6. (In traducerea inegalabila a lui Mumu, din rigori de versificatie, cxprcsia dcvine: "abii cei plini de dreptatc"). 24 Traseul strabatut cu privirca de catre Zeus de la sudul la nordul Peninsulei Balcanice e cat se poate de evident. TotlU?i,pentru a evita confuzia ce s-ar putea face lntre moesii de h1ngaDunare ~i misii din Asia Mica, Strabon reface ~iel, coreet, spatiul privit de Zeus. A judeca altfel, spune el, lnseamna a connmda continentele ~i a nu lntelege ce vrea sa spuna Homer. F.H.D.R. vol. I, p. 227.

!
"'

:
J

I
'

i
I

I
'
""

""
,

.'
,

',' ,

I'
I

35
I j I

t\ I!

I i ~.~,
.'~;.: '~.'~ I, t ~ . ;~ .~ ! f$l . ,,"a
~.,

I*.:t, .:iIf1":;:~;:J!'t

'.'OI,~.t.~ .

..",:,~

~...,.,.:'!'" t

~,''1f ,'1:,,;11
..
,..'4\.,

,..-~

,., .-.,

'......

'

,,.

Valahia in Cartea Genezei

Havila, eea eu aur bun

Ei apar a~adar prima data la Homer. $i e ciudat ca faptul a trecut neobservat de catre istoricii romani, el fiind de 0 importanta deosebita: prima mentiune a populatiei dacice, ceea ce devanseaza cu trei secole pomenirea de catre Sofocle a getilor. Din felul In care Homer 0 face, avem motive sa sustinem ca aviii llUerau un trib oarecare, unul din multele ce vor fi populat spatiul dacic, ci acela care detinea pozitia predominanta, din moment ce Homer 11rcmarca doar pe el din toata regiunea de dincolo de Dunare. $i a~a cum Tracia sau Moesia, de~i populate, cum ~tim de la istoricii de mai Hirziu, de 0 mu1time de triburi, ele, ea tari, ~i apoi ca provineii ale Imperiului roman, se numesc dupa eel mai reprezentativ, tot astfel, maear In seeolul VIII I.H., dind a fost serisa Iliada, dadi nu mult mai devreme, inca pe timpul razboiului Troiei, Dacia, unde aviii detineau locul eel mai de frunte, prin analogie trebuie sa sc fi numit Aviia sau Havila.25 Ba avem motive sa mergem chiar mai departe. Felul In care Homer Ii pomene~tepe avii ar putea II1Semnaca el niei nu se refera la un trib, ci, sub acest nume, genialul poet Intelege poporul din acea tara, ca sa reluam exact expresia sa din versul citat. Pentru ca frapeaza determinativul cu care elii caracterizeaza pe avii, "eci mai

drepti dintre toti muritorii", identic cu eel atribuit de Herodot getilor:' "cei mai drepti dintre traei".26

~/f~: ..:~, ~:., ..


.0(. . . ~ '~t '~,/ .~.. ..
'

"] ,~

. ..\. ..

,J(

'" :t:~
.

~! ..~

.,I~ . .'
I ,-'"J
..

f:

In unna eu 5000 de' ani, i'nflorea pe tcritoriul Romiiniei 0 cultura ale earei dimensiuni spirituale ne raman inca necunoscute. Despre altitudinea acestora ne vorbqte ceramica de Cucutcni care "ne indinta nu numai prin elegan!a rafinaHi a formelor, dar ~i prin compozi!iile savante ale decoratici spiralice sau meandrice, pictata in culori calde care se imperechcaza in armonii de 0 riguroasa sobrietate." Dragu!, Vasile, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Malin Mihalache. Pictura romaneasca in imagini. Bucmqti: Editura Mcridianc, 1970, p. 7.

25 Ha~deu explicii tcnnina!ia ita (in cuvinte prccllm argilla din arg+iIla) ca provenind din sufixul sanscrit la precedat de vocala de legatura i. Ha~deu, B. P. Paleontologia vestmantului, armei ~i locuintei in Romania, in Scrieri istoricc. Bucure~ti: Editura Albatros, 1979, vol. II, p. 28.

Aviii, deci, pe timpul razboiului Troiei ~i, desigur, pc vremea lui Homer, par a nu defihi un trib, fie el ~i eel
,6 Herodot. Istorii, IV, 93.

36

37

..., "

-"'-.-~ ..~~... ~.;.'OI ""'~...~..~ ~., ~~.


~ J ' ~...

,,...~

,.It''~~oW.I:'it~''';,,

t'''8't.~ ~~~ ~.

~_

",;~..~

. ~~..

.~ ----

Valahia in Cartea Genezp.i

Havila, cpa cu aur bun

insenmat Intre altele, ci un popor, a~a cum analog se vor Intelege mai tarziu telmenii de dad sau geti. Ar trebui sa nu mai revenim asupra credibilitatii istorice a capodoperei lui Homer, asupra raportului dintre documentar ~i fictiune aflat In ea, daca n-am manifesta mereu tendinta . de a inclina balanta . In favoarea acesteia din urma. Dar sa ne reamintim ca atunci cand omul de afaceri Schliemann tot batea pamantul cu coada tamacopului sa. vada unde suna a zidarie ingropaHi, istoricii prea sobri II considerau un biet diletant posedat de 0 idee fixa, ei fiind convin~i di nici vorba sa fi existat vreodata un razboi troian, dupa cum n-a existat nici Troia ~i nici chiar Homer. Pentru ca apoi sa se repeada cu totii sa masoare, sa fotogratieze, sa filmeze Troia pe care "arheologul diletant" le-o a~czase sub reflectoare. Sa avem in vedere faptul eli atunci dind, ca speciali~ti, depa~im doza de scepticism necesara, ~i asta ni se intampHi frecvent, devenim noi in~ine robii unei idei fixe rastumate, reversul acelora pe care Ie combatem eu mai multa vehementa. Intr-un pe cat de doct pe atat de elegant studiu, D. M. Pippidi spunea in acest sens: "Cea dintai idee falsa de care ne-a fost dat sa ne lepadam e prejudecata romantidi despre caracterul "spontan", "naiv" ~i "primitiv" aI creatiei homerice /.../ Iluzia de care vorbim s-a destri'imat 1n fata descoperirilor arheologice, etnogratice $i Iingvistice...,,27 . Sa nu privim deci prea superficial pe aviii lui Homer. EI a "scris" cu mult inaintea istoricilor, deci n-are cllm fi confirmat de izvoare contemporane lui. Dar sa ne imaginam Gii,In lipsa unor izvoare istorice, n-am acorda
27 Homer. Op. cit. Introduccre, p. 18.

nici un credit "vlahilor" din Canteeul Nibelungilor sau din Povestirea vremurilor de demult, pe considerentul ca acestea nu sunt decat ni~te creatH folclorice, ~i am concluziona di ace~ti vlahi sunt cineva care n-a existat niciodata!

Martorii unei civilizatii striivechi: descoperite in 1961 in apropiere de Orii~tie, "Tiiblite1e de la Tiirtiiria" contin 0 scriere "mai veelle decat tablitele de la Uruk, socotite ca fiind cele mai vechi monumente grafice din lume." Simonescu, Dan, Gheorghe Buluta. Pagini din istoria eartH l'olllaI1C~ti.Bucurqti: Editura Ion Crcanga, 1981, p.1O.

Din fericire, ca ~i vlahii, aviii au fost Inregistrati ~i ei ~i de ditre istorici. Strabon ii aminte~te tocmai In locul In care, citandu-l pe Homer, se refera la privirea lui Zeus

.
j
I

,
.

38

39

i I II

i!
~

t
, .~.

"

~
"';~~'__'Tf~ If''''_'~iw:'.-'\:~~~.-.. '"f ,,14'.,~~tt.';~, ... ,)jt'~~~~';" ~~. ...~,,..

.-":":-::,=-;-- -..
'~I"'~ ." "'~:.,t-'-.."., 0; ~M'f'LIi-.~:~*", '1~L'~~j hi ~.~ 0@I1\r, ..~ ,,<',~ .~,

--=:: - .""':'~
.4w-,_. ""'.

~'f

~,~

1If "...~

Valahia In Cartea GtllCZei

Havila, eea eu aur bun

asupra "tarilor" ~i "popoarelor" din Peninsula Balcanica. Cupa traci ~i moesi, el ii adauga, urmandu-l pe Homer, pe "aviii care (spune el) sunt sciti." Textul lui Strabon e foarte interesant tocmai pentru ca el, silindu-se sa demonstreze ca aviii sunt sciti, ne convinge exact de contrariu. E evident ca III acest loc scrisul sau capaHi un caracter polemic, razboindu-se cu alte doeumente, din paeate noua necunoscute, dar al carol' continut il putem u~or reeonstitui. Strabon se straduie~te sa-l convinga pe cititor ca tennenul de "skistai" (cei ee se abtin de la pUicerile lume~ti) nu este justificat sa fie atribuit aviilor, a~a cum de?ueel11ca a1ti autori 0 mceau, cuvantul trebuind sa fie citit "skitai" (sciti). Dar iata textual cele spuse de Strabon: "Cuvantul "avii" nn ar trebui Inteles In legatura cu abtinerea de la pHiceriletrupuluf /.../ E drept ca pe ace~tia, care due 0 viata atat de modesta ~i folosesc a1<11 de putine lueruri, lumea sa-i numeasdi "eei mai drepti". Caei Inteleptii, nemdind aproape nici 0 deosebire intre dreptate ~i eumpatare, au urmarit In primul rand l11u1tumirea eu putin ~i simplitatea.,,28 Pasajul ar merita 0 an..rdiza l11ult mai ampla, pentru eel el isca 0 multime de sugestii. In primul relnct,din dorinta de a diminua meritele aviilor, Strabon sustine ca ace~tia sunt numiti "eei mai drepti" eu 0 oareeare larghete, nu
pcntltl ea <11' praetica 0 "dreptate" ill aceeptia obi$nuita a

cuvantului grecesc "dikaios", tradus In romane~te prin "drept", care Insa are bogatia sema'l.1ticii aceea~i cu care il Inzestreaza "Inteleptii" lui Strabon. Privind In viitor, cu 0 asemenea viata, intelegem de ce "aviii" vor primi Vestea cea Buna, Evanghelia, at5t de firesc. Traseul expunerii noastre Insa ne conduce sa urmarim acele elemente care ii recomanda pe aviii de la Dunare drept locuitorii tarii Havila. A~adar, Strabon avea Inaintea ochilor texte In care aviii erau socotiti "skistai", asceti, el contrazicand temeinicia unui asemenea calificativ ~i sustinand ca trebuie citit "skitai" (scitii9. Ceca ce Inseamna ca pana la el aviii n-au fost considerati sciti. Recunoa~te efi lumea ii nume~te "cei mai drepti", de~i el vine cu amendamente ~i la aceasta. Vorbe~te despre ei ca despre ni~te contemporani (suntem pc la 'il1ceputulerei cre~tine), de~i aducerea lor in discutie a fost prilejuita de un citat din Homer; dec! Strabon, implicit, confirma continuitatea acestei seminPi de oameni pe intervalul de peste un mileniu, ba cu pastrarea de ditre ei, In decursul unei atat de lungi perioade, a atributului cu care Homer i-a Inregistrat pentru Intaia oara: "eei mai drepti". Un secol mai tarziu, Arian, WI scriitor din Bitinia (e curios interesul fata de aeeste locuri a autorilor provenind din provinciile trace, precum Bitinia, de unde
29 Atlasul antic de la Gotha preia dupa Tabula Peutingeriana ni~te "abii-seythae" mai la nord-est de Persia. Dar dad vor fi trait abii prin Asia CentraJa, aee~tia nu puteau avea nimie In eomun eu eei ai lui Homer de pe malurile Dunarii. Perthes, Justus. Atlas antiquus. Gotha: Justus Perthes, 1897, Tab. 8.

tcrmenului, ei din eauza ea duc 0 viata virtuoasa, "inteleptii" intelegand prin dreptate ehiar aceasta, eumpatarea, l11ultumireaeu putin, simplitatea. Oar acesta este chiar sensu1 aeordat in cartile Noului Testament
;8 F.H.D.R. vol. I, p. 227.
.,
,

i -I. f r ',~

40

41

.~
t-!!~:'l' ,~;~ -:1' ',.,... ~

-d~;
"'...,., <" ~p.

!"'t:'.~.:~"~.:~';Ji~c:~;'"

;~'~11. ... ,.'

"'1~

,*,"',"",', ,,,,,ii~'~

'~"'"f\!ov,;1:'1!.~'>o;t>

,~~~,_,~

I\:-o'j'"

~...~t<lt;>.."'

"~~

Valahia in Cartea Genezei

Havila, cea cu aur bW1

era ~i Dio Cassius, istoricul razboaielor lui Traian cu Decebal, sau Pontul, patria lui Strabon), Arian deci vorbind de expeditia peste Dunare a lui Alexandru cel Mare, spune: "Nu peste multe zile au venit la Alexandru soli din partea scitilor numiti avii pe care Homer ii Hiuda In epopeea sa ca fiind cei mai drepti dintre oameni.,,30 Nici de aici nu reiese cii aviii ar fi fost sciti, ci di "solii din partea scitilor" se chemau avii, ceea ce poate InSenll1acii ei apartineau acelora dintre geti care se aliaserii cu scitii Impotriva invaziei macedonene. A fost, cu alte cuvinte, trimisa 0 delegatie care, In termenii de azi, sa corespunda cel mai bine tinei misiuni diplomatice, sa aiba prestanta, un credit moral, In cazul dat sa ~tie grece~te. Citarea calificativului cu care Homer "Ii lauda" pe avii vine sa certifice ca ace~tia erau cei mai indicati sa poarte tratativele cu marele Imparat. Deducem ca In aceasta epocii, putin Inainte de na~terea lui Iisus Hristos ~i In primele secole cre~tine, aviii Incii existau ~i erau cunoscuti de istoricii timpului. De~i e vizibil cii rolullor politic a sciizut considerabil. Un Homer al acestui moment nu i-ar mai evidentia ca pe cei mai reprezentativi locuitori ai nordului Dunarii. Daca nu cumva ei, ca protopiirinti ai dacilor, se dispersasera pe parcursul atator secole in nenumiirate triburi Inregistrate pe teritoriu I carpato-duniirean. Oricum, ~i acum numele lor Inca apare ca apartinand unor oameni, dadi nu asceti (cum Strabon sustine ca nu erau, combatandu-i pe altii care-i considerau astfel), renumiti printr-o viata virtuoasa.
30

I I

j
I I

I
I

I
I

Fiira a mai fi numiti direct, ni se pare a-i recunoa~te pe avii In alte referate. Pseudo-Caesarios, pe care I-am mai Intalnit, se intreba, prin secolul VI d.H., cum se face di unii dintre "sclavini" se dedau la practici cu totul stranii (evident, fantasmagorice, spre satisfacerea setei de senzational a cititorilor), in timp ce "fisonitii numiti ~i danubieni" spune el, "se abtin ~i de la consumullegitim ~i nevinovat al camii.,,31 in izvoarele antice, religiozitatea daco-getilor e pestl tot apreciata in tenneni superlativi. "in aceasta privinta spune Vasile Parvan, de la Herodot pana la Iulian Apostatul~antichitatea e unanima in a recunoa~te geti10r ( adanca ~i severa religiozitate, care Ie patnmde ~i determin;; viata lor nationala in toate Imprejudirile, fie de zilnic~. Inchinare puterilor supranaturale, fie de catastrofalii unin cu divinitatea nemuritoare /.../ Sufletul e nemuritor. Trupu< e 0 Impiedicare pentru suflet de a Sl;:bucura de nemurire de aceea el nu are nici un pret; poftele lui nu trebuil ascultate; la dizboi el trebuie jertfit tara piirere de diu Omul nu poate ajunge la nemurire dedit curiitindu-se dt orice fel de patimii; camea, vinul, femeile stmt 0 murdiirie a sufletului.,,32 Recunoa~tem aici 0 generalizare a conceptiei aviilOl la scara intregii etnii dacice, ceea ce nu s-a putut inhlmph. decat fie printr-o putemicii influenta pe care ace~tia (ca trib sau ca "ordin monahal") au exercitat-o, fie printr-o mo~tenire ontologicii, noi considen'indu-i pe aviii
F.H.D.R. vol. II, p. 484. 32 Parvan, Vasile. Gctica. Edipe ingrijitii, note, comentarii ~i postfafa de Radu Florescu. Bucure~ti:Editura Meridiane, 1982, p. 91.
31

F.H.D.R. vol. I~p. 587.

42

43

II. H f , J
'. z.....

iI

~.(.e...~:to~I:.,!(:';~"",

~~~~~

-*,. "~}"

.-'k,_~ ~..~~,,~,,~

"'Jk~~

:r"'~~'Ir~":~~J

~
"~&'l~.: '.' ,~":JI.M'iIo~:".

.-'

-"' ~ ~~ t..~

-~~\~'jz , ,..

~...J...

'~~. "...._...

,1

Havila, cea cu aur bun Valahia in Cartea Genezei

indepartati, din epoca razboiului troian, drept parintii dacilor. MareIe teolog loan G. Coman, eel ce impingand inceputurile literaturii romaue cu peste tU1mileniu indadit a savar~it 0 revolutie de care, cum se exprima un alt erudit al vechii literaturi romane~ti citandu-l pe cronicar, "se sparie gandul,,33,scria referitor la acest subiect: "E greu sa ne dam seama, in stadiul actual al informatiei noastre, dar este de presupus t...! ca masele populare getice se bucurau daca nu de 0 initiere propriu-zisa, cel putin de 0 educatie religioasa facuta de "kti~ti", "polistai" ~i "abioi" geti.,,34 lstoricii moderni, nesesizand importanta aviilor cel putin pentru spatiul dacic, i-au neglijat cu totuI. In geniala sa Getica, Vasile Parvan de-abia ii aminte~te, considerandu-i, pe urmele lui Strabon, sciti.35Regretaud pro fund aceasta situatie, 0 punem pe seama neputintei stralucitului savant de a aprofunda un caz particular caud, fadind opera de pionierat, avea de sistematizat, de interpretat ~i de sintetizat un material imens. ~i nu ne va surprinde atat considerarea de catre el a aviilor drept sciti cand yom constata ca elii socote~te sciti ~i pe sargetii din Tara Hategului, tribul cel mai apropiat de Sarmisegetuza Regia36, ba va trata drept scitice ~i denumirile de daci ~i geti37 ~i chiar steagul dacic.38 0 interpretare, evident,
33 Schiau, Octavian. "Convorbirile lunii martic". Rena~terea, nr. 3 (63), 1995, p. 3. 34 Coman, loan G. Scriitori biserice~ti din epoca stra-romana. Bucure~ti: Editura Institutului Biblic ~i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1979, p. 31. 3S Parvan, Vasile. Op. cit. pp. 157; 165. 36 Ibidem, p. 139. 37 Ibidem, p. 153.

neconforma cu realitatea, dar care nu umbre~te marile merite ale acelui monument care a fost ~i ramane Getica lui Parvan. De. altfel, reputatul istoric Radu Florescu, ingrijitorul noii editii a Geticei, ~i amendeaza aceasta pozitie, cu referire chiar la pasajul in care Parvan ii aminte~te ~ipe avii.39 Aviii nu apar nici la Hadrian Daicoviciu40 ~i nici la Manfred Oppermann41,ca sa ne referim doar la autorii cei mai prestigio~i care 'au investigat istoria traco-dacilor, ~i nici in Dictionar de istoria veche a Romaniei.42 , Singurul care Ie face dreptate e parintele profesor loan G. Coman, in epocala sa lucrare dedicata primelor scrieri straromane, tmde, ori de cate ori ii pomene~te ii .. intituleaza A considera fara nici 0 ezitare geti.43 (studiul sau se . Ii d I a traco-geto- aCI , cu re enn, 111acest N emunrea context, repetate la avii, ~i unde scitii n-aveau nici un feI de amestec). Din cele spuse pana acum, putem concluziona di, geografic (a~ezata langa raul Fison, identificat cu Dunarea) ~i fonetic (Havila-tara aviilor), tara Havila din lntaia carte a lui Moise se prezinta a fi stravechea Dacie. Ar urma, beneficiind de faptul ca in Facerea doar tara Havila e caracterizata prin bogatiile sale, sa vedem ill
38 Ibidem, p. 295. 39 Ibidem, p. 552, nota 297. 40Daicoviciu, Hadrian. Dacii. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1965. 41 Oppennann, Manfred. Tracii intre arcul carpatic ~i Marea Egee. Bucure~ti: Editura Militara, 1988. 42Pippidi, D. M. Dictionar de istorie veche a Romaniei. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~ienciclopedica, 1976. 43 Coman, loan G. Op. cit. pp. 31; 39; 47.

45

44

..,.-'-

_..

._~'
-_.

.,'.4.:i'j.,.~..

.I...t.'v_ ~

'.

.. ~

..,

.-'

,"'

,~;..:;... "'.;

"t.t

~.,.

...

~., ,.

,.

Valahia In Cartea Genezei

Havila, cea eu aur bun

.'.,

~,~~~~:~:i~~~

Transportarea de ditre romani a prazii constand in obiecte dacice din aur. Columna lui Traian

E punetul cel mai u~or al acestei demonstratii. Bogatia in aur a Daciei era fabuloasa. Toata lumea ~tie ca Decebal ~i-a ascuns tezaurul in albia r<luluiSargetia44~i cercetatori lucizi sau dnar vis~itori iJ mai cauta ~i azi. Traian a carat din Dacia 0 cantitate de aur fantastica, 165.500 kg caleulata in unitiifile noastre de masura45,
Cassius Dio. Istoria romana. LXVIII, 14. 4SDaicoviciu, Hadrian. Op. cit. p. 152. "Sa ne reamintim ea romanii au fost atra~iIn Dacia In primul rand de resursele ei minerale, mai ales de aur. Cele mai bogate mine de aur din Europa se gaseau aieL.." la
44

economia lmperiului, aflata in dramatica reoesiune, revigonlndu-se prin aceasta subit. Dar ~i tara documentele antichWitii, e suficient sa facem 0 excursie prin Muntii Apuseni ~i sa vedem masive intregi transformate in dantela de galeriile aurifere din perioada Daciei Traiane ca sa ne dam seama de potentialul in aur al acestor tinuturi. Aceste date ne situeaza insa intr-o epoca mai apropiata de noi. Se prezenta situatia la fel ~i cu multe secole in urma? Cu alte cuvinte, dad n-am considera textul biblic inspirat, ar fi putut Moise avea cuno~tinta despre bogatiile tarii Havila, a~ezata la nordul Dunarii, la 0 mare distanta de regiunea familiara lui? lata ce spune Vasile Parvan: "E un domeniu in care Daco-Getia /.../ se prezinta complet original fata de restul Europei in prima jumatate a mileniului I i.e.n.: e arta aurului. Dacia bogata in aur exporta acest metal pana departe in Nord, la scandinavi, dar nu, cum s-a crezut. exclusiv ea material brut, care era apoi prelucrat acolo, in mod artistic, - ei ~i ca obiecte de lux ~i podoaba, fabricate in Dacia ~i purtand pecetea stilului getic /.../ Bratarile, pandantivele, cereeii, diademele, aplicele de aur din Carpati sunt, impreuna eu vasele de aur gasite aici, tot a~a de specifiee, precum vor fi mai tarziu lucrarile in filigran de stil etrusc, ori, ~i mai tarziu, arta sarmatica a aurului.,,46 o ~i mai preeisa situare in timp a epocii de inflorire a prelucrarii aurului in Dacia 0 face marele istoric atunci cand vorbe~te despre "Dacia, tara aurului, cu nenumaratele
Mac Kendrick, Paul. Pietrele dacilor vorbesc. Bucure~ti: Editura ~tiinfifica~iencicJopedidi, 1978, p. 161. 46 Parvan, Vasile. Op. cit. p. 382.

46 47
i I

, ' ~"
.~~~ ~.. ".iI'"' 1!!:"!.I, ,t!I:o;'~~~~..!;!.W'~;(>.~~~.... -. .~,~ .: ~--:--~

~ t

'"""""':ft~~"",,~_~..:!~

, ".,.w.,.w..~~_~ ,__ .. ..~ .

Havila, cea cu aur bun Valahia in Cartea Genezei

ei comori ~i depozite de obiecte de aur din bronzul N ~i chiar din Hallstatt, cu 0 arta particulara a aurului, ridicata Intre anii 1200 ~i 700 i.e.n. la 0 rara perfectie tehnica ~i distinctie stilistica...,,47 Intre alte localitati in care s-au gasit tezaure de 0 valoare exceptionala el aminte~te in repetate randuri satul Biia (Cetatea biilor, a abiilor, cu afereza lui a?) din judetul Alba, IIvestita pentru descoperirile protoistorice de acolo", prin IIfrumosul vas de aur ~i In special prin bratara de aur, contemporana cu vasul"48.Or, tezaurul de la Biia este datat ca apartimlnd secolului XITI i.H.49 ~i tot Homer va fi cel ce ne va oferi cea mai plastica imagine a acestei opulente in aur, atunci dnd ne descrie aparitia conducatorului trac intre luptatorii de la Troia:
Caii vazutu-i-am eu, n-au seaman de mad ~i de mandri, Alhi ea zapada sunt ei, ~i lafuga sunt repezi ea vantul. $i fereeat fi e earul eu aur $i argint, ~i mai are Arme grozave de aur ee par la vedere-o minune, Dansul eu ele-a venit. Pardi nici nu se eade pe lume Damenii arme'de aeeste sa poarte, Ci numai zeii.50

calcul _ perioada in care scria Moise ~i in care exista tara Havila de langa raul Fison, bogata in aur; momentul razboiului Troiei, cand exista la nordul Dunarii un popor, aviii; epoca de stralucire a artei aurului in Dacia - sa vedem daca toate acestea se apropie cat de cat in timp, conditie ca ele sa se asambleze intr-un tot. Altfel, dadi ele se situeaza in epoci mult departate unele de altele, tot demersul nostru se va resemna sa ramana sub nesiguranta semnului intrebarii. K.A. Kitchen, B.A., Ph.D., lector de limba egipteana ~i copta, University of Liverpool, ~i T.C. Mitchell de la British Museum dateaza moartea lui Moise pe la 1230
A

1.H .

51

Lucdiri de cea mai certa autoritate fixeaza razboiul Troiei intre mijlocul secolului xm52 ~i anul 1200 i.H.530 prestigioasa Enciclopedie54a~aza evenimentul in ultimele decenii ale secolului XIII i.H. Am vazut doar cu 'putin mai inainte ca parvan pune apogeul prelucdirii aurului in Dacia, arta cunoscuta pana la cele mai mari departari, pe la anul 1200, ba tezaurul de la Biia, de importanta exceptionala, provine chiar mai de demult, din secolul xm i.H.
51Kitchen, K.A. ~i T.C. Mitchell. Cronologia Vechiului Testament, in Dictionar Biblic, Oradea: Editura Cartea Cre~tina, 1995. 52 Pearsall, Judy ~i Bill Tnunble cd. The Oxford English Reference Dictionary. Oxford ~i New York: Oxford University Press, 1995, p. 1544. 53 Webster's Third New International Dictionary. Chicago: Encyclopaedia Britannica, Inc, 1986, vol. III, p. 2451, 5~ The New Encyclopaedia Britannica, Chicago: Encyclopaedia Britannica, Inc, 1992, vol. XI.
49

La inceputul acestui capitol am evocat amurgul vietH lui Moise ~i amurgul Troiei, aHiturandu-Ie.N-am rncut-o InHimpHitorci obligati de rigoarea pe care demonstratia ce o facem ne-o impune. Pentru ca, ajun~i la capatul capitolului, urmeaza sa vedem dadi elementele luate in
47 Ibidem, p. 3 I2. 48 Ibidem, p. 190. oo . 49 . . ' P IppldI, D . M. O p. Clt., art, Bna. 50 Homer. Iliada. X, 422-427.

48

.~
~,,,,.,.. ~. ,~~j", , ,.:oII;I~ 1CI-,":'..'f'"___",...'tIfI'-"t , ,. oft" ~,t1t , \,;".~. """''''_~f' ",. ~""... ~~ ,.~

.
r I#'~.., ~~t;..,.,.~~

-ot~ ,.,~ :..~...JiIIII.I., ,.. '..

'i

Valahia in Cartea Genezei

Havila, cea cu aur bun

I , t

Toate conducand la concluzia ca tara Havila se afla intr-adevar pe malurile Dunarii. Concluzie validata de inca un element consemnat de AI. Lambrino in studiul sau. Refermdu-se la autori precum Giovanni Marinelli ~i K. Kretschmer55, el spune ca ace~tia rnceau 0 legatura intre plasarea raiului biblic in Europa ~i credinta celor vechi in "raiul" hiperborean. Dar sa ne reamintim ce se spunea despre patria hiperboreilor: "Tinutul locuit de acest popor legendar era imaginat ca un fel de paradis terestru, unde locuitorii culegeau rnra nici un efort roadele pamantului, in pace ~i fericire. ,,56Or, se ~tie ca hiperboreii locuiau in Dacia. in aceea~i enciclopedie din care am citat, se spune: "inainte de a se stabili la Delfi, Apolon a locuit la ei..." Iar cetatea lui Apolo nu e alta decat Apulum. in ce prive~te paradisul hiperborean, asemanarea acestuia cu raiul bibIic e izbitoare. Cu precizarea ca nu ni~te cercetatori tarzii, amintindu-~i de tara hiperboreilor, au localizat acolo raiul biblic, ci tocmai invers, populatiile stravechi, cele care au dat na~tere legendei hiperboreilor, au rncut-o influentate fiind de amintirea tot mai indepartata a raiului care candva, la inceput, a fost chiar pe acele locuri. Nu altfel decat ca un paradis terestru vedea ~i Eminescu Dacia. In monumentala sa 'poema Memento mori, intr-un uria~ capitol cuprinzand 354 de versuri, el intreprinde ceva ce a1' descuraja orice autor, cu oridita
SS MarineIli, Giov. La Geografia e i padri della Chiesa, in Scritti minori, I, p. 305, nota 3; Kretschmer, K. Geschichte dcr physischen Erdkunde im christlieb en Mittelalter, in Geograpbiscbc Abhandlungen. 1889, p. 131, apud Lambrino, AI. Op.cit. p. 207. S6Encic10pcdia civilizatiei grece~ti. Bucure~ti: Editura Meridiane, 1970, p. 275-276.

50

51

~"~v:':'t_~ _~...mtI~_~;_"'.For!~ ~.~ ~,_"""",~ __ -.., "'~...~4:1 :~~_:~..,_ ~.~_.. _~ ~,~~..........._-..-...

Valahia in Cartea Genezei

Havila, cea cu aur btUI


I

imaginatie ar fi dotat: face de la inceput pana la sfar~it 0 continua descriere, a Daciei celei vechi. In pasajul urmator, aproape de acelea~i dimensiuni, trateaza razboiul cu romanii. Ne yom referi numai la prima parte, cea descriptiva, care intereseaza in acest context. Reproducand prima strota, yom banui ce intati~eaza celelalte zeci ce-i urmeaza:
Langa rauri argintoase, eare mi~ea-n mii de valuri A lor glasuri inmiite, printre eodri, printre dealuri, Printre bolJi sapate-n munte, luneeand mtuneeos, Aeolo-s dumbravi de aur eu poiene eonstelate, Codri de argint ee mi~ea a lor ramuri luminate $i paduri de-arama ro~a riisunand armonios.

constata ni~te ciudate analogii care ne creeaza impresia cii el n-a facut altceva dedit sa descrie in modul sau inconfundabil biblica Havila, cea plina de aur ~i de pietre pretioase. . , ~'t1dLI(hi.~

~~tn ._.: _~:;"l't.

J)\ ~
.;'"

" 0.: (1 I 't~.;<.;

Un taram feeric a~adar, pe care-l reintalnim mai peste tot in lirica eminesciana. Dincolo insa de dimensiuni, aici unice prin amploarea lor, descrierea Daciei uzeaza de ni~te elemente reluate mereu ca laitmotive, adevarate jaloane in jurul carora descriptia se structureaza. Unul din acestea e aUful, prezent in chiar prima strota ~i care va reveni pe parcurs de peste douazeci de ori, repetandu-se uneori in aceea~i strota ~i chiar in versuri consecutive: "~i margaritare salba, pe un fir de aUf prins; / Paru-i lung de aUf galban..." Nici un comentator nu va vedea in aceasta 0 neglijenta ~i cu atat mai pu!in 11va suspecta pe Eminescu d~ tID.deficit de inventivitate stilistica. Este cu prisosinta evident ca poetul a scris astfel deliberat. Urmarind ~i celelalte elemente ce se succed cu 0 frecventa de asemeni voita, de~i avem convingerea ferma ca Eminescu nu s-a gandit nici un moment la accasta, yom 52

Valahia de Chronicarum 1493.

Antonius Koberger in Liber de Hartmann Shedel, Ntirnberg,

Astfel, yom da mereu peste argint, briliante, diamante, smaralde, sau, generic, pietre scumpe. Toata aceasta risipa de bogatii nu e 111sa una "lumeasca"; arborii, florile, marea sunt sfinte (adesea grafiat "sante", il1 forma 53

_.~...-

..,4.,

.",''11..:........

..

.A!I\ /..,1/. . .,)...~

'~. ." ,M'_ ". ......

#.....--.

Valahia in Cartea Genezei

Havila, eea eu aur bun

arhaidi atat de draga lui Eminescu). Intalnim "scorburi de tamaie", 0 "monastire". Ne aflam, explicit, In rai, cuvant, de asemeni, repetat: "Un rai dulce se Inalta, sub a stelelor lumina, / Alt rai s-adance~te mandru Intr-a1 fluviu1ui fund". Raullnsu~i ni-l evoca pe cel din Eden: "lara fluviul care taie infinit' acea gradina..." (~i ne amintim ca mmanescul "rai" e traducerea cuvantului original "gradina"). In Apocalipsa, raiul initial e Inlocuit cu Noul Ierusalim, 0 cetate de "aur curat" (21, 18), luminata desavar~it de "slava lui Dumnezeu" (21, 23). Tot mra s-o fi urmarit, Eminescu ne ]ntati~eaza aceea~i imagine: "Intr-o lume tara umbra e a soarelui cetate,l Totul e lumina clara..." $i pentru a nu fi banuiti ca fortam datele demonstratiei, transcriem ~i ultima strom a fragmentului, cea concluziva:
Asta-i raiul Daciei veche,-a zeilor imparafie: intr-un loc e zi eterna - sara-n altu-n vecinicie, Jar in altul zori eterne cu-aer raco;'os de mai; Sufletele mari viteze ale-eroi/or Daciei Dupa moarte vin in ~iruri luminoase ce invie Vin prin poarta riisaririi care-i poarta de la rai.

care primii oameni au fost izgoniti cat ~i la "gura de rai". emblema nelipsita din inima nici unui rOI?~n. Referitor la aceasta, Ion Balu afirma: "Este cu putinta ca raiul eminescian sa releve 0 conditie detenninata a poetului In cosmos, atitudine numita de Mircea Eliade "nostalgia paradisului", aspiratie ce reflecta dorinta , fiintei . umane de a se afla totdeauna "In inima lumii, a realitatii ~i a sacralWitii, pe scmi dorinta de a depa~i In chip conditia umana ~i de a redobandi conditia divina. Geografia mistica imaginata de Eminescu reintegreaza omul Intr-o epoca atemporala, 1ntr-un timp paradisiac, aflat dincolo de izvoarele istoriei, dar, totodaHi, poetul investe~te timpul sacru cu semnificatia lmei "istorii exemplare" - dupa expresia lui Mircea Eliade - pentru stramo~ii no~tri geto-daci, crdind un mit cosmogonic ce relateaza ce s-a intamplat la origini.,,57 Includerea Intr-un studiu ce ambitioneaza a se pastra la nivelu1 strict ~tiintific a unei fi~e din registrul liric ar putea fi judecata ca 0 abatere de 1a criteriile autoimpuse. Nu yom avea, bineinteles, naivitatea sa consideram 0 poczie, apartinand ea ~i 1ui Eminescu, drept document istoric. Avem insa In vedere altceva, cu nimic mai putin important. Eminescu n-a fost doar un creator de geniu. E1 era "mai mult un exponent decat un individ,,58,crinu1 in care pamantul ce I-a dat la lumina ~i-a strans "toate

Versurile, se observa cu u~urinta, confirma cele spuse de noi pe marginea lor. Strofa se deschide ~i sfar~e~te cu cuvantul "rai", repetat, cum am mai spus, cu intentie. lar "poarta raiului" face trimitere atat la cea prin

57 Billu, Ion. Fragmentul dade. in Steaua nr. 1-2, 1995, p. 5. 58 Cillineseu, G. Viata lui Mihai Eminescu. Bucure~ti: Editura pentru literatura, 1964, p. 345.

54

55

""alahiain Cartea Genezei

sevele"S9.EI insu~i avea con~tiinta - ~i 0 ~i spunea! - ca Dumnezeul geniului I-a absorbit din masa poporului sau spre a-I exprima pe acesta. Eminescu e atat de deplin acceptat de catre absolut toti romanii, de pe toate treptele culturale, tocmai pentru ca cuvintele lui nu contin nimic altceva decat ceea ce acest intreg popor simte tara s-o poata exprima. Cand, deci, el descrie "raiul dacic" nu inventeaza, ci exteriorizeaza ceea ce memoria colectiva pastra despre 0 existenta anterioara, indepartata, ba chiar aflata la inceputul inceputului. Ca aceasta viziune coincide cu tabloul spre care conduc datele istorice, tara a 0 include printre acestea, nu face decat ca ea sa Ie valideze. Putem, deci, acum, pe baza tuturor dovezilor expuse, speram ca suficient de convingator, sa afirmam ca am localizat corect tara Havila, cea bogata In aur, pe tarmul fluviului Fison, caruia anticii Ii mai spuneau ~i Danubiu, ~i Istru, caruia aviii, oamenii locului, i-au spus dintotdeauna ~i Ii spun inca Dunare.

, MISTERIOASA TARA "LLAH"

59 Ibidem.

p. 343.

rocopius din Cezareea, scriitorul de eurte al imparatului lustinian, este prol110torul unui tip de literatura ee a proliferat In dietaturile seeolului XX: llliteratura de sertar". El a seris trei dirti. Intr-una, intitulata Razboaiele, a celebrat faptele de arme ale imparatului ~i gcncralilor sai, iar In urmatoarea, Despre edificii, a prezentat pe monarh in cealaWi ipostaza a sa, chiar mai glorioasa ~i mai trainidi decat prima, cea de magnific etitor. Cum insa, ~i pe dimpul de lupta, ~i pe ~antiere, de sub pana sa chipul imparatului trebuia sa iasa mereu impresurat de raze, Procopius, care observa la Iustinian ~i apudituri ce contraziceGu aceasta imagine, a inceput sa serie, pe aseuns, Istoria secreta, cea de a treia carte a sa. Tot ee-~i reprima la primele doua trecea in paginile aecsleia, Ingro~and liniile eu un sarcasm de eare nu ciueea lipsa deloe. La aparitia ei, dupa moartea imparatului, bineinte1es, toemai aceasta carte a fost cea mai gustata, barfa beneficiind de ni~te eondimente de care lauda e lipsita total.
57

t
,

I ,,'
;

,I f :I
'

If:

56

;,

'

I\
t'
...;;....--.-"' It G

~ I'~'

_
.,,"

_ _

- .............--.

_.Jdt

"

'~.."'

,..

.,~ "",1\..,

~"~,,,,,,,,,,-,,-,

~~~~

~t.I,.'III~..t

'~I.\."t'~''''''..,

~~,

.."pOI.

,..,'~.

,..",

f
Valahia In Cai1ea Genezei
1

i;,~ r> !
!

!
~<',:

Misterioasa tara "Llah"

~ <~

-~:

-. .~.

, .

, :...,

A dimas pana azi nu mai putin celebra manastire Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai, ctitorie ~i ea a lui Iustinian. in . legatura . cu aceasta, Mareu Beza poveste~te ni~te Iucrun senzatlonaIe.60 Tocmai publicase la Londra W1 studiu intitulat Ciilatori englezi despre romani, in unna caruia un eititor i-a semnalat ca un anume Thomas Herbert vorbea, la 1626, despre ni~te a~ezari valahe in Asia. Cum Marcu Beza a ciilatorit mult pe la locurile sfinte, se intreba mereu unde vor fi fost acei razletiti compatrioti ai sai. Ca, pardi ghieinclu-i obsesia, guvematorul Peninsulei Sina~ C. S. Jarvis, sari ofere intr-o carte a sa unnatoarea surprinziitoare informatie: IIAjutandpe ealugari la trebile manastirii (e vorba de Sf. Ecaterina), e 0 eiudata rasa de oameni, zi~i Gebalie. Nu fae parte din stocul arabesc, ci sunt unlla~ii robilor valahi, trimi~i d~ Tustinian a servi
lTI<lnastirii in veacul al VI-lea.1I61

Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai

$i totu~i, Iustinian (527-565), eel mai mare Imparat al Imperiului roman de rasarit, a ramas In memoria posteriUitii nu manjit de injuriile din Istoria secreta, ei de stralucirea In care ni-I Inmti~eaza mozaieuriIe sale, sclipind In cuIori de pe ceea Illme. Edifieiile din timpuI sau, ~i chiar mllite din cele de mai tarziu, s-au prabu~it sub napaste!e vremilor ~i a oamenilor. Sfanta Sofia, eu uria~a sa cupola, pana azi, eu to,He performantele tehllice din vremuriIe noastre, cea mai mare din lume, sfidand parea legile Inchipuie, fizicii, sustinandu-se singura, asemenea eerului pe care-l a ramas.

Marcu Beza a luat de urgenta legatura ell guvernatorul, cerandu-i date in plus, ~i, incitat de insolitul problemei, a meut el insu~icereetari, luand-o chiar de la intemeierea sfantului laca~. La Proeopiu, in Despre edificii, V, 8, a gasit ca scopul zidirii manastirii de eatre Iustinian a fost mai degraba unul strategic, imparatul

58

60 Beza, t\1arcu. Urme romanqti in riisaritul Ortodox. l3ucurcsti, 1935. 6i Jarvis, C. S. Yesterday and To-day in Sinai. London, 1931, p. 229; la Beza, Marcu. Urme romane~ti la Muntelc Sinai ~i la manastirca Sf. Sava, In op. cit., p. 3. 59
!
I
I

I! " f:!I
!

'-i,

,*";dS__.~"..."",~""..,,

'r,"""'''''. '._."_".,,~__

__'

_ ,_..._

'. _"t.._

....

..lit . d!.

_~._

'-.

-~.

. {', -~.Jl/lfd~

ff~

Valahia in Cartea Genezei

Misterioasa tara "LIah"

dorind 0 fortareata (a~a cum manastirile evului mediu erau de obicei), care sa apere Palestina de invazii1esarazinilor. Aeest rol militar al manastirii e confirmat ~i de Eutichius, patriarh al Alexandriei, deci bun cunoscator a1 regiunii, intre anii 933-940, care spune: "Auzind dilugarii de evlavia lui Iustinian, mersera la el cu rugamintea de a Ie face 0 manastire; intrucatei nu aveau inca un adapost ~i traiau impra~tia~i in preajma rugului din care vorbise Dumnezeu eu Moise. Impihatul trimise pe un legat a1 sau ~i-i dete puteri depline sa cHideasca0 astfel de manastire. Acesta gandea s-o zideasca pe munte; losa din pricina lipsei de apa I~isehimba planu1, de 0 inaI!a jos la poale..." lndignat ea nouI amplasament nu respeeHiplanu1 defensiv gaodit de el, ImparatuI puse sa i se taie eapul legatu1ui eu prea multa initiativa. "~i trimise apoi un alt legat ~i eu el 0 suta de scIavi ai Romei (sub!. M. Beza) eu sotiile ~i copiii lor... ~i Ie zidi case In afara manastirii, unde sa poata locui ~i strajui manastirea ~i calugarii.,,62 Beza atrage atentia asupra sublinierii cuvintelor "sclavi al Romei", carora Ie da ~i tradueerea In araba: abid elrum, tocmai pcntru a face Iegatura cu ceea ce urmeaza. E1 observa ca, atat traditia locala, cat ~i vizitatorii straini, Ii socotesc pc aee~ti "sclavi ai Romei" drept valahi. Astfel, John Lewis Burekardt, dupa ce in 18I6 a vizitat manastirea, scrie: "Cand Iustinian a cIiidit manastirea, a trimis un grup de sclavi originari de pe \armurile Miirii Negre... Ei marturisese in chip unanim pogorarea lor din robii ere~tini, de unde-i ~i numesc ceilalti beduini "Fiii
62 Eutihii Annalcs 1.Beyrout, i 906, p. 203; la M. Beza, Op. ~i loc cit. p.4.

cre~tinilor"... Se disatoresc numai intre dan~ii, aldituind 0 comunitate aparte din vreo suta ~i douazeei de oameni inarmati. Sunt 0 rasa muncitoare ~i robusta, ~i fetele lor au faima de superioara frumusete asupra tuturor beduinilor, ceea ce da na~tere la nefericite legilturi ~i iubiri romantice, dind indragostitii lor se inHimplaa tine de alte triburi.,,63

Peisaj mioritic la poalele Muntelui Sinai

La 1841, Edward Robinson transcrie eele spuse de egumenul de atunei al manastirii: "Iustinian, zidind
63 Burckardt, John Lewis. Travels in Syria and the Holy Land, London, 1882, pp. 562-564; la M. Beza, Ibidem p. 5.
61

60

'~A~;\~~~~~,~~'t!~~,,~~.'..~..Mi\t~ '..1 """'._.1"I~~fit~P"'M1W'-"'~'~~~'''''~~'~

...: -

---.
~"''(&>iW., &~,~, ,-,,~,_

- -'~&

-!---:: ~--.
J -,_

~ -..:

_.-

.-

Valahia In Cartea Gimezei


I

Misterioasa tara "Llah"

manastirea, trimise 0 suta de prizonieri valahi... in cursul vremii, cum navalisera arabii ~i rapisera manastirii muIte din posesii, urma~iiacestor valahi au devenit musulmani ~i au adoptat obiceiurile arabe.,,64 . Un om de ~tiinta avizat, profesorul american E.H. Palmer, confirma toate acestea ~i adauga la cele spuse de antecesori un element cu totul incitant. El a studiat temeinic Peninsula Sinai ~i ~i-a publicat rezuItatele cercetarilor in cartea De~ertul Exodului, aparuta la New York in 1872. in aceasta (p. 71), scrie: "Acest trib se zice a fi de obar~ie europeana, tragandu-se dintr-o colonie de robi valahi, a~ezati de Iustinian sa pazeasca manastirea. Ei in~i~i cred sa fi venit dintr-o tara numita "Llah" ~i trasaturile lor osebite oarecum de ale obi~nuitului tip beduin par a favoriza presupunerea.,,65 $i alte marturii condue in aceea~i directie. Lina Eckenstein, asistenta celebrului arheolog Sir Flinders Petrie, vorbind despre aceia~i coloni~ti, spune cii "sunt considerati a fi urma~ii directi ai robilor valahi pe care imparatulii a~ezasein Peninsula.,,66 Marcu Beza 1l evocii apoi pe Porfirios, Arhiepiscopul de atunci al Sinaiului, care i-a intarit la randu-i cele aflate mai inainte. Acesta i-a explicat ~i

tennenul cu care coloni~tii se denumesc, Gebalie insernnand "oameni de la munte".67 Pentru ca, in incheiere, istoricul sa nareze cum i-a intalnit personal pe misterio~ii "vlahi" din indepartatul Sinai: "Apoi i-am cunoscut ~i de-a dreptu1. Unul din ei mi-a fost de dilauz: Hinar ~i voinic, Inta~urat la cap cu broboada alba, dima~a tot alba, cu cingatoare de piele ~i opinci, m-a dus pe toate dirarile muntelui ~i, la intoarcere, mi-a aratat In gradina manastirii coltul unde fusese ingropata cea din urma femeie cre~tina a tribului, In 1750.,,68 Alaturi, Intr-o fotografie, Imbdicat Intocmai ca In descrierea anterioara, cillare pe 0 dimmi, "Unul din coloni~tii zi~i Gebalie", probabil tanarul caIauz al cercetatorului roman. Am reprodus dit mai complet palpitanta relatare a lui Marcu Beza tocmai pentru di, de~i trateaza un capitol al civilizatiei romane~ti foarte interesant, ea azi e ca ~i necunoscuta de catre publicul largoNe a~tepHimca aceste date, readuse In discutie, sa fie primite cu mari rezerve de catre romanii in~i~i.Chiar Marcu Beza, parca intimidat de reveria ce-l cuprinsese pe parcursul povestirii, temandu-se sa nu fie Invinuit de 0 prea mare credulitate, incheie indoindu-se di un vis atat de frumos ar putea fi ~i adevarat. Se va obiecta astfe1 ca nu avem, suficiente dovezi istorice pentru a fi siguri ca nu am e~uat pe tiiramul
67Beza, Mareu. Op. ~i IDecit. p.5. Cca mai reeenta infonnatie despre beduinii Gcbalie ne-o ofera Issar, Arie S. La Bible et la science fonteUes bon menage'! in La Recherche nr. 283, ianuarie 1996, p. 48. 68Ibidem p.5.

64 Robinson,Edward.Biblical Researchesin

Palestina, Mount Sinai

and Arabia, London, 1841, vol. I, p. 200; la M. Beza, Ibidem, p. 5. 65Beza, Maret\. Op. ~i loc cit. p. 5. 66Eekenstein, Lina. A History of Sinai. London, 1921, pp. 189-190; la Beza M. Op. ~iloc cit. p. 5.

62

63

!
I t

..
"""'>~',~;XIf~f"I'\f
"'":"~"'''f''~'';'~~~~'~-"''''''''''''~'''''I'';, ...'tt . ..~lt ...~

_
n",*~~"""

,i
:~9'"" , ..,cr~l_ ... -.."=Ji~~;

1. ~,~,
,rN'.

,,~...'~~

,..*~"

,.~.a.,~~..bt.,..A...,

...,tit."

",,,

~,

,...

-..;. ,..~-~;,,.:.::.\-

":'1"".-.

,p..

MOl.

Valahia in Cartea Genezei

Misterioasa tara "Llah"

Iegendei. Ceea ce este adevarat. Dar de WIdesa fi aparut aceasta legenda, cu 0 atat de sigura ~i indelWIgata persistenta? Cine, intr-WI loc atat de indepartat, de izolat, se putea gandi tocmai la valahi? Este adevarat ca domnii romani au dovedit 0 constanta afectiWIe fata de manastirea Sffinta Ecaterina, materializata de-a IWIgul secolelor in odoare ce ii uimesc pe cercetatori prin maiestria ~i valoarea lor. Cea mai celebra statiWIemontana a Romaniei, re~edinta de vara a familiei regale, e Sinaia, numita astfel dupa manastirea care, Ia randul sau, poarta numele Muntelui Sinai. Dar toate acestea se situeaza mult mai tarziu, mult posterior aparitiei "Iegendei". Existau atatea neamuri cre~tine mai apropiate din care ciudatul neam de beduini putea fi biinuit a proveni. De ce sa-i fi adus cineva tocmai de la Dunare? ~i apoi, toti autorii citati sunt straini, foarte indepartati de aria culturala ronulneasca, ei neputand fi in nici un fel suspectati ca ar fi avut vreun interes in vehicularea WIor afirmatii tendentioase.

Cel mai autorizat eereetator al legaturilor romane~ti cu locurile sfinte din Orient, academicianul Virgil Candea, intr-o carte scoasa in colaborare cu Constantin Simionescu, spune referitor la aceasta: "Poate ca legaturile vechilor locuitori ai pamantului romanesc cu aceasta parte a lumii se situeaza mai departe in trecut, de vreme ee, dupa Strabon, Zamolxis ar fi fost pana in Egipt "in cursul peregrinarilor sale", ca ~i mareIe preot dac Deceneu /.../ A~adar se cuvine sa eonsideram informatiile mai noi indubitabile, pentru ea sunt intemeiate pe documente sigure, de autoritate ~idata eerta, nu ca prime atestari, ci ca pe ni~te confirmari ale faptului ca intre romani ~i zona Sinaiului distanta a fost, in timp, mai scurta deeat am putea erede, ea interesele, intrepiditatea, curiozitatea oamenilor ~i, poate, afiniHitilepe care ~i Ie-au descoperit au reu~it sa 0 Invinga.,,69 Avand In vedere toaic acestea, nGi credem ca, fiind vorba de vlahii du~i de Iustinian In Peninsula Sinai, ne aflam in fata unui adevar istoric. Pelltru ea totul e cat se poate de verosimil ~i ceea ce ne ~ocheaza la 0 prima privire se inscrie in albia normalului celui mai comun. Era firesc Ia Iustinian sa ia masuri pentru apararea unui punct de cea mai mare importanta strategica de la 0 margine foarte expusa a Imperiului sau. Jar pentru aceasta nu e nimic de mirare di S-(lscrvit de dacii rom<lnizati.Vitejia dacilor era rcnumita. Unitatile militare romane constituite din o~teni daci se
69

Ciindca,

Virgil,

Constantin

Simiol1L'SL'll. Prczcnfe

culturale

romanc~ti. Istanbul. Icrllsalim. Paros. Patmos. Bucurqli: Editura Sport-Turisl11.10iQ, pp. ]0-11.

Sinai.

.Alel>.

,
I

64

65
F

. ,;~
.!J;? .. ~

',:~

; I f:. : ..~'
I.

.1"

.....

.~iOj.!'t';:"u "';~.4\ . ~"''''''''IW~~~

.............

t:;..!t""'!CfIII'

"4.~~.

~-

-1(1I

-,~.....

~,~

"""~"",,,,,,,,,,,,,,,,,

--

w'1 ~.~r~._..

~~~.~,'~ '.

Valahia in Cartea Genezei

Misterioasa tara "Llah"

~tiinta noastra, dar eu totul extraordinar, - imbraeate in costume nationale romane~ti, eu lungi poale albe, eatrinte impodobite eu tot alte motive, bogate broboade de borangie eazandu-le din cre~tet pana la glezne. Dacii urmati de romance, intr-o capodopera plastica din secolul VI, a~a cum generatiile se succed in istorie!

Reveniti in Sinai, ne vom intreba tirese: ee trebuie sa intelegem prin "tara Llah", de unde beduinii Gebalie sustin ea au venit stramo~ii lor?74

Nobili daci. Columna lui Traian


74

Cei trei magi. Sant'Apollinare Nuovo, Ravenna

Este cat se poate de interesanta,iar noi nu 0 credem0 coinciden1ii

Un mod de a exprima ell mijloacele plastieii di avcm dc-a face cu aeela~ineam, din care imparatul insu~i ie~ise. La care se intorcea cand era la nevoie. De pi Ida, cand avea de aparat 0 fortareata indepartata, dar de importanta vitala, tocmai in cealalta parte a imperiului.

int~mplatoare, informatia pe care ne-o da AI. Odobescu tot in legatura cu un spatiu locuit de romani: "AWicolonie de romani se atla stabilita pc poala septentrionala a Olimpului, numita azi Laba /.../ Umbriti sub piscul maret al Olimpului ce se inalta la 6000 de picioare in sus, ascuns in nouri ~i in veci acopcrit cu zapada, romanii au intemeiat aid din vechime cateva sate..." Odobescu, Alexandru. Rasunete ale Pindului in Carpati, in Opere, vol. II, Bucure~ti: Editura Academiei R.S.R., 1967, p. 26.

68

69
I

>i:r<N.Wvt~

. """"""

"*Ii.~~~.~"''''''''''~'~~I~

,~~~

a..

...,

.,._"""'__..

._-~

:6

_-~~~~:,..

..o...; w.-!.! !!IN!~~""'" .._~.


~-".

iF:
"..

.,

-- ~"" ~.

~, .{"'.:~.,._._-

Valahia in Cartea'Genezei

Misterioasa tara "LIah"

BineinteIes di nu ne putem gandi decat Ia "tara Blah" sau "VIah", a~a cum numele TarH Romane~ti apare in documenteIe cele mai vechi. Dar tara de ba~tina a beduinilor Gebalie se chema ea Vlahia la vremea cand ace~tia au plecat din ea; in secoIuI VI? Am vazut ca cei ce se refera la ei Ii numesc intai "sclavi ai Romei", ~i abia pe parcurs incep sa Ie dea numeIe de valahi.

!)

in stanga: Decebal. Columnatraiana. in dreapta: unul dintre cei trei magi.Ravenna(detaliu) Ajun~i aici trebuie sa spunem ca, din intreg vQcabularul limbii romane, cuvantul cel mai ciudat este tocmai acela de "valah", Ciudat cu atat mai mult cu cat el nu denume~te un obiect oarecare, ci e chiar numeIe sub care strainii i-au cunoscut pe romani In Intregul ev mediu ~i In epoca modema, pana ditre sfar~itul secolului XIX, timp de peste 0 mie de ani.

Nimelli nu ~tie nici dind, nici de unde, nici cum a aparut acest cuvant.75Lui nu i se poate stabili 0 evolutie cum ar fi aceea de la romanus la roman. Care e etimonul sau? Trei lucrari de referinta, de cea mai mare autoritate, Ii atribuie trei stirpe diferite: celtica,76 gerrnanidi77 ~i slava.78 Dovada cea mai sigura ca termenul e, pur ~i simplu, constatat ca la un moment dat exista, tara a se putea aproxima In vreun fel provenienta sa. ~i totu~i, termenul ce a stat la originea cuvantului "vlah" trebuie sa fi avut un prestigiu deosebit pentru ca altfel nu se poate explica extraordinara forta de iradiere a acestui nume, din Caucaz pana la Vatican ~i, cum am vazut, din Sinai pana In Germania, tara a mai vorbi de aria culturala bizantina. Pentru ca Intalnim cuvantul la cronicarul armean Moise Corneati (sec. IX - "tara Blak"), In Canteeul NibelungHor (sec. X - "vlachi"), la cronicarul bizantin Georgios Kedrenos (sec. XI-XII - "blachi"), in cronica rusa Povestirea vremurilor de demult (sec. XI "vlahi"), la cronicarul bizantin Joanes Kinnamos (sec. XII "blachi"), la notarul Anonimus (sec. XII - "blachi"), In Bula papala (1234 - "valati"), la cronicarul armean Vardan (sec. xm - "ulachati").
G.I. Bratianu considera tennenul "subiect de controversa". 13riitial1l1, G. I. 0 enigma ~i un miracol istoric: poporul roman. Bl1cure~ti:Editma ~tiintifica ~ienciclopedica, 1988, p. 98. 76 Pippidi, D. M. cd. Dictionar Ieistorie veche a Romaniei. 77 Mic Dictionar Enciclopcdic. Bucurqti: Editura ~tiin!ifica ~i cnciclopedica, 1986. 78 Fugariu, Florea, cd. $coala Ardelcana. Bucurqti: Editma Alban'os, 1970, vol. III, p. 35.
75

70

71

_-or-. .. ;~~:~,.~-,...~;f., '''~-;~J',''''J<h""~.>o(.~~""""O;:O-,"",,,,_~,-.,.h:,,, ~-""


4:i""" ~.

" '" ,.~

--~
Ji~ ",:1

-'-

~~..

~_.
.',........

..,4,

~ ..

#".4

:;...".,

j
Valahia in Cartea Genezei
I I

Misterioasa tara "Llah"


GENESIS

! j i

2,2-20

, i
f

j I

oi':l .J- 'n:Jt!;;"ili!111 : ...., , ,~ .1':I 'in~:b7J \: ~ I "17'::3tDiI .. : - oi':;1 .J c'iit;,t(' . ','\ t;,:;)'1 <.. 1- 2

oi:-n~ c';jt;,~ 'll~~l


o';;'";~'t(:l~-'~~

:iW ',~~ ir;1:?t(7~~t;,?~ ,~,~;;;:tJ

il'9t(~~~??~ 'n:;1~i~ '? iQk td:rR~l'~':;lo/;:t 4 D : ni~.V,7b)C ill~;:t n5p.IL;?l 5 : 'C~~~ nw c';;'?~ ~1i1~r,i~~ Ci':jj il.1i1~"~~;:1 K' '.,~ n!?~~ OJ;? iI"J.t?;:1:J~p'~t;,~, n~~ iI;.i.1~e"').~.
hOW')?;:t:p f'l1$;;1 o~~~;:t ni17in' 'il7.~ -V~ iI>p'~ i~1
~

:iI~'1~;;rn~i~~~ 1~~ ej~1 n~;;-t;,1; 'c';:tt;,~ 6 -n~ 0'~6~ illi1~ "~"1 7 : iI~'1~rr~~~-t;,?-n~ il8~;-:11 rl~i;17
'td~b C1~V '~J 0':0 npo/~"~~~ n~~l iI~l~~Tl~ 'i~ el~\:1 i!'7~D1~;:rn~ c~ O~;~l Cli?Prw:n~ c'i:6~ ~1il~ J.i~'lR : i1,;08 ~i~1 i1~l~? i~1;1?, nr"? i1~l~rn~ b';:t'S~ ilJiI~nr,,~~l : ~.~' 'j~~1 10 : JJJ1 ;jiCfn~1;:t r~11~;:tlil)~ b"Oi:fr.v.: ?,:f~~~ 10
9

,~:

'op.

11

: C'\dK"')iI,J;:;l1~7 i1;;;1i~'~~ 'o~~~ n;:t-li~ niRo/;:t? n~~

II

: :JD!::1t:9-j~~ 'il7'1r,ti:1 r"J\'r'? n~. ~'~b::1't('ry li~t;J ir.~\:1 im;:t-CP11J :e;:1~;:t1:;1~1n7lf::1 i:J~':Ji1:fJ t(1~::1 n~;;':lm112 ~~'7~;:t ':';T~;:t1:#/1 H :td1? n;-s-t;,? n~ :J~iO;:'t('ry li~'~ '~~;:tI~ : nlP K~~'':JiD 'm::11 '~r;;~ nlnp 17.;11't(1i,1 ?P7r:t : i1J~~?1 i11~7 nP.-lp 1i1fWli:J1~\rr,~
: ??,'Kr1?:;)I~ l?,;:1-l'P "?~ i~t(~
o';;'~ ~1i1~np,_'11S

c'J~\:1:'t;,~ c,~.t;,~ iI}iI~"~;116

nil? 'jj(?~ TI?:;:~ 01~f!':' 'Jp~ t;,?Kn K? l1i1 :Ji!9'r.~i"1;:i rv.~' 11

-'i1t?.!)~ i'~' eiKi1 ni'il :Ji~-Kt;, D'iI't(';1'iI'"'i7JK~' lij :n17JM 18 ... ::";. ,,-: " T" ,'::, . ...: J': ".'. I'
';-;ltp;:t n;~o-"? h;-:r?'1~\n~'o'ft,~ il1;'1~ "~~1)0 : i"pp iH( i7 1\ '1.,j1 i?.!rqp':'i1~ ni~!7 ClI,{JT'~ 'K~~lc'~~;:t ~i1.r'? 'n~1 ni6~ Cl~D' KlP~1 : il?tp ~1i,1'iI;;O t!J?? Qj~;;: i7'-KlP~ '9t$
20 2(

Pagina din Faccrea 111limba ebraica uncle apare l1umele "tarii Havilah"

Dar cum nu avem nici 0 dovada ca in secolul VI, cand Iustinian i-a dus pe coloni~tii de la Dunare in Peninsula Sinai, numele de "vlah" ar fi existat, trebuie sa admitem di "tara Llah" e forma corupta a acelui cuvant din care a provenit l11aiapoi "tara Vlah". Iar toate indiciile ne duc spre "tara Havila". Cum, daca luam ca tennen de referin!a momentulin care Iustinian a dus coloni~tii din "tara Llah" in Sinai, ne gasil11 In secolul VI, sa ne reamintim ea In aeest seeol (saG In eel anterior) a aparut opuseulul Despre cele patru fluvii ale Paradisului In care Dunarea e data, tara nici 0 ezitare, drept raul biblic Fison, iar Pseudo-Caesarios vorbea, tot In aeest secol, despre "danubienii numiti ~i fisoniti", infonnatii ce pledeaza, chiar daca nu explicit, pentru existenta pe ace1 timp ~i a denul11irii de "tara Havila" (poate Intr-o forma evoluaHi lingvistie), tare "Ineonjurata" de fluviul Fison. E vizibil de la prima privire ca "Havila" est( anagrama perfecta a euvantului "Vlahia". Numai ea noi ne pe terenul enigmistieii lueram, ci pe eel al etimologiei. t1 textul ebraic al Facerii numele tarii de langa Fison apare scris Havilah. A~a a fost el transcris ~i In cele mai riguroase traduceri britanice.79Tnebraica, aliicolul hotara1 proclitie ha fuzioneaza eu cuvantul pe eare-l determina, exact cum sc i'IlUlmpla cu 31iicolulhoHiratenclitic In limba romana. In cuvantul HavHah, prima silaba, ha, a fost simtita Cll timpul ea artieoJ, nUl11ele propriu-zis
79 The Holy Bible. Authorized King James Version. London and New York: Collins; The Bible. Revised Standard Version. The British and Foreign Bible Society, 1971.

72

73

..

, , ,~..-

.1'...

~. ,,"".__~

"'." -"""""" , ._ .~"

.,,..., 114.: . <~~

~1.~~'(I!i'~,;.;."f"~~fit,t~~~~~!\I"

';''''''''~~~~,~

>

:,I;o<I.~."""_"",,.

Valahia in Cartea Genezei

intelegandu-se a fi Vilah. Adaptat la structura limbii romanice orientale, el ~i-a trecut "articolul" ha de la inceputul la sfiir~itul sau, unde acesta a devenit articolul hotiirat feminin a. in felul acesta, in modul cel mai firesc ~i respectand intru totul normele lingvistice, ha Vilah a devenit V'lahia. Sunetul I a~ezat langa consoanii s-a pastrat, altfel, dacii ar fi fost intervocalic (ca in Valabia, formii tarzie, cultii) s-ar fi transfonnat in r. Nu putem exclude insa nici posibilitatea ca fenomenul sii fi parcurs traseulin sens invers. Sa fi existat, adicii, inca din vechime, denumirea de "Vlah", pe care evreii au scris-o articulat ~i iotacizand pe v "Havilah". in decursul timpului, copi~tii nemaicunoscand cuvantul initial, au interpretat aceastii varianta ca un nume de tarii ~i au articulat-o inca 0 data, a~a cum apare in textele ce au ajuns panii la noi. Dar oricum ar sta lucrurile, ~i daca n-ar fi tacut decat atat, ca prin evocarea indepartatei lor patrii, "tara Llah", sa ne deslu~eascii originea cuvantului "vlah" din "Havilah", "fiii cre~tinilor" de la poalele muntelui Sinai ar merita cu prisosinfii recuno~tintanoastra.

PE-O GUM

DE RAI

eligiozitatea poporului roman se manifestii la doui] nivele. OdaHi, e cre~tinismul in fOlma sa institutionalizaHi, "canonicii", posibil de urmiirit it: adancimea timpului panii in epoca apostolidi. Mai exists insa ni~te credinte difuze, atitudini spontane, cdimpeie de: manifestari ale omului fata de semeni ~i de divinitate ciol;mridisparate ca de ceramicii anticii, convergand totu~' spre un tot unitar. Acestea sunt de 0 uria~iistravechime, in ciuda careia insii, in loc sa ne apara sleite de timp ~j decolorate, pastreazii 0 surprinzatoare prospetime originara, asemenea ~uvitelor de ape freatice rasarind in lzvoare. in cele ce urmeaza ne yom referi la acest nivel al manifesHitii religiosului, la acela obscur, indefinibil, inanalizabil decat prin observarea cate unuia sau altuia din reflexele sale. Ceea ce e din cale afarii de interesant e cii aceste elemente de credinte stravechi, de~i mult anterioare cre~tinismului, nu sunt nici piigane. (Mircea Eliade Ie 75

74

r!";~~~.":"~",,,, "'''~.''~~ ~,~ '"A,*,.w..r~ ."" 1,.~ .,.~_ _ ~___04

--I
(
;

J.i...,_ ._.

..."-

~...-

: - - --------

I
.1 11

Valahia in Cartea Genezei

.--.

Pe-o gura de rai

'I

II I

spune "elemente religioase "pagane", arhaiee",80 punand cuvantul"pagane" in ghilimele semnifieative). Ele sunt In spiritul biblic, fiira a proveni din Sfiinta Seriptura, pe care stramo~ii romanilor, Inainte de cre~tinare, n-aveau cum s-o eunoasea. Cu alte cuvinte, aceste elemente de religiozitate straveehe nu sunt rodul convertirii, ci apartin poporului roman fiintial. El nu ~i le-a Insu~it la un moment dat, ei Ie posedii prin mo~tenire.

desprena~terealui Hristos,dar sunt tot religioasenumai ca

Bunul Pastor in Paradisul tcrestru. Ravenna, Mausolelll Gallei Placidia

Miorita e la origine sigur precre~tina, ca ~i colindele foalie vechi, care sunt "Iaice" (in sensul ca nu vorbesc
RO Eliade, Mircea. Mioara nazdravana, in De la Zalmoxis la Gcnghis-Han. Traducerc de Maria Ivanescu ~i Mircea Ivanescu. BucLlrqti: Editura ~tiinlificii~ienciclopedica, 1980, p. 246.

in aW\ acceptiune). Miorita nu numai ca nu a fost creata sub influenta Evangheliei, dar ~i elementele ulterioare, recente, aparute In procesul nelntrerupt al prelucrarii specific folclorice, s-au selectat dupa gradul In care consuna cu acel fond primal', nici macar acestea n-au suferit influenta cre~tinismului. ~i totu~i, exista In Miorita un "duh hristic", pe alocuri aHit de transparent incat e imposibil sa nu-l raportezi la eel din Evanghelii. Acest "duh" nu e situat insa la suprafata poemei, nu e unul preluat; el fiinteaza In substraturile cele mai adanei ale ei. Seninatatea eu care pastorul prive~te 11l0arteanu se poate sa nu ne aduea In minte euvintcle divine: "Eu slInt Pastorul eel bun. Pastorul eel bun i~i pune sufletul pentru oile sale" (loan 10, 11). ~i aici ~i in invatatura lui Hristos, eshatonul este vazut ea nunta. Maieutei indurcr~te de lIeiderea fiului sau eu totul nevinovat Ii ghieim sufletul prin care "treee sabia" (Luea 2,35). Cand ciobanul Ie spune oilor ea el ~i dupa moalie vrea "sa fiu tot eu voi" reproduce aproape textual promisiunea lui Iisus: "Eu eu voi sunt in toate zileJe, pana la smr~itul veacului" (Matei 28,20). Dar, repeHim, toate acestea nu sunt preluate din Evanghelii. Mai degraba Ie deslu~im ea Intr-lln joc de ape, a~a cum In spusele proorocilor descifdim referiri Ja Iisus Hristos facute sub imperiul inspira!iei, ncclcliberat, chiar tara ~tirea vorbitorului. Vom vedea imediat, prin comparatie, cat de diferit e aeest "spirit hristie" subteral.1 de versificatiile dupa diferitele scene evanghelice. lata bineeunoscuta:
77

76

iI

- -IiJ

-~-:--

- ..

,.~ IIFf Jo.,j/j "... 1.-

'..

~,,~

~-~~nn_.Jt_

...,...\It.~~...~~..

Valahia in Cartea Genezei La l1unta ce s-a-ntamplat in Cana Galileii, Fost-a ~i Iisus chemat in Cana Galileii. lara Mama lui Iisus

Pe-o gura de rai

In raspunsurile la 0 ancheta folcloridi efectuata catre srar~itul secolului trecut de Nicolae Densu~ianu gasim la un moment dat exclamatia: "~i Dumnezeu, ce fel de om
~., 11.,,81

.. . . ..

..
etc.

Vazand ca /1U-i vin de-ajwls...

sau:
Trei coco~inegri cantare, luda sus se ridicare: Da!i-mi treizeci de argin/i

Ca vi-L dausa-L riistangi!i... (Poieni, judo Hunedoara, inedit, colectia autorului). Este cat se poate de evident ca Miorita e departe de a fi fost creata prin acest procedeu. Ea nu e un ecou al evenimentelor legate de Iisus Hristos ci mai degraba 0 prefigurare a lor. S-a vorbit despre un "cre~tinism" preexistent al dacilor, care le-ar fi favorizat acestora adoptarea religiei fondate de Iisus Hristos, nu numai foarte repede ci ~i tara crize morale, firesc, ca 0 regasire de sine, ca 0 limpezire a ccva ce curgea nu indestul de deslu~it. S-a vazut int1'-o asemenea afinnatie 0 exagerare, daca nu chiar 0 aberatie. Dar un adevar exista aicL Vom regasi asemenea manifestari ale unui "cre~tinism precre~tin" studiind stdivechile credinte ce au supravietuit pana la noi ~i care ne vin mult de dinainte de Hristos.
78

Este absolut evident pentru oricine ca aici nu av~m de-a face cu 0 atitudine bazata pe un text biblic, ~i cu aHit mai putin provenind dintr-o subtila teza teologica, ci, pur ~i simplu, 0 antropomorfizare populara "naiva". Ba, nu numai ca expresia nu e biblica, dar, daca 0 luam in serios, ea ne poate chiar intriga, plasandu-se prin vecinatatea blasfemieriL ~i totu~i sa nu fim chiar atat de siguri ca judecand astfel proccdiim intelept. Sa nu ne grabim cu sra~ierea anterielor. Tot a~a a fost indignat Caiafa cand Iisus a marturisit cii El, om fiind, e ~i Dunmezeu (Marcu 14, 61-63).. Tot aHit de mult au fost intrigati iudeii cand au citit cii Dunmezeu "S-a mcut trup ~i S-a sala~luit intre noi -. (loan 1,14). In realitate, taranul, naiv, desigur, intr-o expresie aruncata ca intamplator, roste~te aproape textual formula pe care cei 318 episcopi din intreaga lume cre~tina s-au muncit doua luni la primul Sinod Ecumenic s-o definitiveze: "Dumnezeu adevarat... S-a mcut om". Exista in atitudinea fata de divinitate a poporului roman 0 familiaritate intre om ~i Dumnezeu, vizibila peste tot, ill toate prcductiile folclorice. Expresia decupaHi anterior e departe de a fi un unicat. Ea se pierde intr-o infinitate de variante, toate manifesHiri ale aceleia~i
81

Fochi, Adrian. Datini ~i eresuri populare de la sfar~itul secolului al XIX-lea. Bucure~ti: Editura Minerva, 1976, p. 79.
79

.o'f"" ...,....:...~, ~116:"""'~ ~ ~~~~_ .."~I.'.'~ ~.~."'.,... _ ."' ~.,...

_. ~~._ _ + .. 4.' ~

, ~ ~,

\I I

;. ~

._..
~_~

-, : _. c~

..."",
' , ...~'08oiU;.. ~..~__..... ...............---

.~

....

Pe-o gura de rai Valahia in Cartea Genezei

atitudini. Ne yom referi mai departe la unele dintre ele, dar, subliniem precizarea mcuta, avand in vedere pe acelea care nu provin din Biblie ~i nici nu 0 contrazic, care curg paralel cu Biblia. In acest context nu trebuie sa ne lasam In~eJati de aparitii accidentaJe, ce, vazute superficial, ne-ar trimite Ja textul biblic, de~i sorgintea lor e alta. Spre exemplificare, fomie multe pove~ti ~i coJinde II Infati~eaza pe Dumnezeu umbland pe pamant cu Stantul Petru. Sigur ea Sfantul Petru a fost luat din Noul Testament, dar numai ea nume. Personajul folc1orie n-are nimie de-a face eu eel evanghelie, dovada ca el nu II Insote~te pe Iisus, ei pe Dumnezeu. Povestirea e mai veehe,decat Intruparea Fiului lui Dumnezeu, in ea nici nu se ~tie de existenta lui Iisus, iar numele de Petru dat Insofitorului lui Dumnezeu e (numai ea nume) de provenien!a tarzie, opera!ia nemodifidind naratiunea in esenta ei. Petru nu e apostolul ~tiut de noi, ei ill1 om care traie~te Intr-o familiaritate deplina eu Dumnezeu ~i care, ulterior, a fost botezat astfel. Cei doi coboara din eer "pe-o scara sfanUide ceara". S-ar putea vedea in aeeasta seara lui laeov din Facerea. Dar, dad intr-adevar e vorba de aeeea~i scara, taranul de la Dunare a dispus de 0 alta sursa, pentru ca el, Inainte de Inere~tinare,n-avea cum cunoa~teveehiul Testament. lata, din miile ce ar putea fi date, trei exemple de colinde III care apropierea dintrc 0111 ~i Dunmezeu aparc cum nu se poate mai pregnant:
Colo SliSl/, mai din SliSl/, CZl11una de jlori vinete, Colo sus la rasarlt

Este-wl pom mandru-nflorit, Dar la umbra pomului Este-o masa mare-ntinsa $i la masa cine-mi ede? ,~ede-mi dragu Dumnezeu...

(Poieni, judoHunedoara, inedit, colectia autorului). o alta, din aceea~i zona, surprinzand de asemeni comportamentul cat se poate de omenesc allui Dumnezeu:
Coleajosu, mai dinjos, Este-ul1 pat mare de brad, Dar fn pat cine-i culcat? Culcat dragu Dumnezeu, De mi- dom'me somnu-al grell... 82

$i un fragment dintr-o colinda de un realism bulversant, In care Dumnezeu apare ca un cioban-haiduc, facandu-i judet cine ~tiecarui infractor:
... Dar la oi cine-mi ~edere? $ede-mi dragu Dumnezeu C-wz topor fmbarburat, Cujluiera pe tureac, Sta pe pu~ca rezemat $i judeca lui Adam... (poieni, judo Hunedoara, inediHi, colectia autorului).

82 Densu~ianu, Ovid. Graiul din Tara Hategului. Bucure~ti: Edilura pentru literatura, 1966, p. 70.
81

80

~: ,..,...~~.I'I ;,JAQIo ,~,

k~~'~-'
..,..~ ,.,~~.~.;4;1

_ _

_.

_'"

~
,,,,.~o;,<It""""~~,,,,,,W\'~,,,,~,~~,,,,,,,

... _.

_
~'. ~

._
.~ ,..., ,~~

. ....... ""-~._, <.

Valahia In Cartea Genezei

Pe-o gura de rai

Tot ca In cazul Srantului Petru, trebuie sa facem distinctie intre motivul preluat din Biblie, (judecata lui Adam) ~i viziunea in care acesta e tratat, care nu mai e cea din BibJie ci apartine unei epoci mult anterioare momentu]ui In care oamenii de aici au putut cunoa~te Sfanta Scriptura. Dupa cum, sa nu cadem in eroarea ce I-a in~e]at pe Dui]iu Zamfirescu In chiar Discursu] sau de receptie in Academia Romana. Pu~ca, accesoriu re]ativ recent, de doar cateva sute de ani, nu indica de]oc epoca de creare a colindei, arma fiind adaugata ulterior, pentru "actualizare", pentru a crea ascuWitoru]ui impresia ca stravechea scena se petrece chiar sub ochii ]ui, In conditii]e cele mai familiare lui. Aceste retu~uri tarzii nu numai ca nu altereaza piesa, ci 0 slujesc In chiar spiritul ei. Creatorului initial, traitor 1ntr-o epoca atat de indepartata ca e total indefinibi]a istoric, "eonvietllirea" eu Dllmnezeu, intr-o intimitate tota]a ii aparea ceva eu totu] firese, de ]a sine inteles. Jar urma~ii, implieati in ~lefuirea ]a nesfar~it a piesei folcloriee, aveall grija sa ofere fieearei generatii nu numai edifieiul initial al operei ei 11prezentau pe acesta permanent "adliS la zi", "zugravit" dupa eerintele momentului respeetiv, fadindu-i pe aseultatorii tot altor ~i altor generatii eontemporani eu evenimentele narate, antrenandu-i ~i pe ei in desfa~urarealor. Dar iata ~i alte dovezi cat se poate de eloevente ale provenientei preere~tine a eolindelor romane~ti. In anul 45 i.H., Iuliu Cezar a reformat ealendarul ~i a adus Anul Nou de la 1 maliie la 1 ianuarie. (In Dacia binelnteles ea aeeasta masura n-a avut efeet decat dupa eueerirea ei de catre romani). Colindele erau atunci lnsa at1tde bine fixate In traditia populara ~i veneau dintr-o 82

atat de mare stravechime incat reforma calendaristica nu le-a mai putut influenta deloc. De~i urmau a nu se mai canta in martie ci la srar~itul lui decembrie, ele nu ~i-au abandonat atmosfera primavaratica ~i nu s-au adaptat la cea de iama. ~i astfel, vreme de doua milenii, asistam la acest paradox ca in colindele autentice nu yom gasi nici 0 aluzie Ia ger sau zapezi, dar yom fi asaltati de ploi:
Slobozi-ne gazdii-n casii C-afarii plouii de varsii...

Se umbla "cu plugul", lueru potrivit In anotimpul primaverii ~i nieidecum iarna. ~i astazi, alaiurile sarbatorilor "de iarna" arunca gdiunte de grau, "seamana" pentru ca anul sa. fie manos, a~a cum au facut in fiecare Inceput de martie, cand se sarbatorea AnuI Nou, din vremuri imemoriale ~ipana pe timpullui Cezar. Colindele erau ~i, In sate, unde traditia inca e vie, sunt ~i azi considerate sfinte, chiar ~i cele "laice", ~i tocmai de aceea textul lor se transmitea nealterat din generatie in generatie. Intr-un aliieol publicat de Gh. Maior in "Telegraful roman" din 1922, se spunea despre Miorita (colinda ~i ea): "~tiu aceasta poezie biitr1ni albiti de zile ~i care nu ~tiu 0 boaba sa citeasca. Miorita e un "cantec b~Hnlnesc",fata de care taranul are un cult, nu-i iertat sa-i schimbe textul, nici melodia; pe aceea~i melodie nu-ti va admitc sa-i canti alta baJada, ~i niei sa faci .modifieari 111 Insa~imelodia, ca indata iti taie cantecu! vreun batran de te bagi in pamant de ru~ine.,,83
83

Fochi, Adrian. Miorita. Bucure~ti: Editura Academiei, 1964, p. 145.


83

at~""~""'*'>~.~~JiIft\">tfo"1I"'Ik_

"-4_6,~;*.-,~.~~

~~...,:ff

'..,;:".i
"-""~""~-':':"~"' :,;,~;~-.,/t'I

~-~~, .. '.l~"~"''''''~~''''''''~_

'.

Pe-o gura de rai Valahia in Cartea Genezei

De~i. folclor fiind, ~i colindele erau supuse totu~i unei continui prelucrari (aici nu ne contrazicem; exisUi doua forte contr~re care actioneaza, fenomen asupra diruia nu putem insista acum), in cazullor retu~urile In~ampjnau o rezistenta teribila, nu se efectuau cu lejeritatea din alte specii. Colindele, chiar daca relativ, aveau statutul a ceea ce in literatura culta se lUlme~tc"non varietur". Dar dadi textul propriu-zis al colindei mai suferea modifidiri, exista In ea un element de 0 stabilitate extraordinarii: acea formulii stereotipa, un fel de refren, ce sc repeta dupa fiecare vel's. Aceasta e ca 0 "floricidi", precum vinieta intr-o carte.. Pur decorativa, ea poate fi aHHurataoricarui text, neavand nici 0 legatura cu acesta $i, astfel, scutiHi de pericolul schimbarii. Or, nici una din aceste fonnule, cel mai statornic element al colindei, nu se refera la iama, dar [oarte multe la primavara: "florile dalbe", "florile dalbe, flori de mar", "cunuml de fIori vinete", "relZa soarelui, tloarea soarelui". Tragedia greaca a aparut cu vreo cinci secole inainte de Hristos. Ea i~i avea originea in scenele folclorice dionisiace, unde figura centrala era un om mascat in tap (tap in greaca se spunea "tragos", de unde tennenul de "tragedie"). Grecii ~tiau ca au Iuat aceste obiceiuri de la traci, de unde venea ~i Oionisos. La romani, aceI "tragos" (cerb, capra, turdi), a~adar InuIt anterior cre~tinismuluj, e viu $i azi in pJ'eajma Criiciunului, in "vremea colindclor". Am amintit toate acestea doar spre a risipi banuiala clliva care, luandu-se dupa unele insertii mai recente, ar putea crcde ca ne aflam in prezenta unor productii mai noi. Am tinut sa convingem ca, dimpotriva, dispunem de 84

vestigii

ale unei

spiritUaliHiti de

0 incomensurabiHi

vechime. . Aceasta insa numai pentru a ne putea sustine ideea ce 0 urmarim. Avem in vedere, in piesele folclorice aduse drept argument, felul in care omul vede relatia lui cu divinitatea. Jar aceasta, am vazut, e de 0 familiaritate totala. E 0 viziune anterioara proorocilor, pcntru di Oumnezeu eel de aici nu e severul judedHor din cuvanHirileacestora, Stapanul care ~i-a pierdut dibdarea cu ni~te supu~i mereu neascultatori, dilditori de lege, ~i care sunt amenintati cu pedepse cumplite. Dumnezeul colindelor romane~ti vechi, precre~tine, care nu se refera in nici un fella sarbatoarea Na~terii Domnului, e unul bland, apropiat, coborat (chenoza neotestamentara!) la nivelul oUlului, chiar Cll note de umor, un umor care nu ia nicidecum numele Oomnului in de~ert, ca la mo~negii h,1tri pe care varst:.1intelepciunii nu-i face morocano~i ci adorabili. E Ounmezeul nu al Vechiului Testament, ci al celui Nou, a~a cum ni-L va prezenta Fiul Sau. Cu toate di aceste colinde sunt considerate "laice", ele, de~i nu se refera deloc la Na~terea Domnului, fiind anterioare evenimentului, sunt mai in spiritul Evangheliei decat multe din versificatiile recente pe tema Craciunului. $i atunci, intrebarea fireasca e: care e provenienta acestei viziuni asupra diviniHitii, dadl ea nu e biblidi (fonnata adidl prin cunoa~terea Bibliei) ~i totu~i e in consonanta cu Biblia, uu are nimic din concePtia vechilor religii politeiste, daca e precre~tina ~i totu~i atat de perfect In spiritul invataturii lui Hristos? Raspunsul, orieat de riscant, e unul singur. Foarte Indepartatii inainta~i de la care provine aceasta atitudine
85

,,~...

...~. ,;,'?tI~~,.

"'~~ "'""~.~. """""I<~.~~~~"'"

~.""J"~",~,"''9.~''tf,..~

.<*l." ~~

_A_'l..;rf>

,..._

Valahia in Cartea Genezei

Pe-o gura de rai


i

fata de divinitate au fost ni~te oameni care au trait la propriu, "tizic", in apropierea lui Dumnezeu, care L-au vazut, care au vorbit cu El, oameni pentru care Dumnezeu nu era un duh inaccesibil, de care te temi numai, ci 0 prezenta familiara, fata de care manife~ti 0 afectiune spontana, nu din cauza ca ti s-a porundt sa-L iube~ti ci pentru ca a~a simti tu. E atitudinea unor oameni de la Inceput, care Inca simteau, nu numai cu sufletul, ci in chiar corpurile lor tandretea mainii lui Dumnezeu eel care i-a tacut, din fiinta carora nu se ~tersesera inca amprentele degetelor sale. Erau oamenii pentru care glasul Domnului nu se abstractizase pana a se volatiliza IIInotiuni, ci "umbla" ca o prezenta aproape palpabila prill "boarea amurgului".84 Erau oamenii care au trait In Eden, care au baut apa din raul Fison ~i au haladuit pe plaiurile tarii Havila, carora protoparintii Ie-au incredintat cea mai nepretuita zestre: sfintele lor amintiri. Un invatat, vorbind despre aparitia ~i dezvoltarea vietii, referindu-se la faptul ca organismul uman e constituit din peste 90% apa, tacea, tara voia sa, 0 metafora de geniu. Spunea ca prima celuHivie ~i-a umplut membrana cu apa din Oceanul primordial, apa fiind elementul vital, ~i a transmis-o organismelor urmatoare tot mai dezvoltate, pana la om, noi purtand a~adar In corpul nostru ceva din apa virginaIa a inceputului. M-a emotionat totdeauna afirmatia aceasta pentru ca, de~i savantul se situa pe pozitiile evolutionismului, el exprima de fapt un mare adevar. Noi avem in noi de buna seama ceva din apa
84

Facerea 3,8, in versiunca Bartalomeu Valeriu Anania.

feciorelnidi pe deasupra careia "Duhul lui Dumnezeu se purta" (Facerea 1, 2), a~acum a coborat apoi ~i a umbrit-o pe Sfanta Fecioara (Luca 1,35). Ei bine, a~a cum organismele vii au luat in ele ceva din apa primordiali:'!,~i Adam ~i Eva, sco~i din rai cu mainile goale, neputand lua de acolo nimic, au luat totu~i un tezaur mai de pre! dedit daca Ii s-ar fi Ingaduit sa-~i umple saci intregi cu tot ce-~i doresc: au ie~it cu sufletele 'incarcate de poezia feciorelnica a Paradisuiui. A fost singurul furt pe care Dumnezeu nu numai ca I-a iertat, nu numai di I-a Ingaduit, a fost singurul furt pe care Dumnezeu I-a binecuvantat. ~i pana azi, acele suflete ce inca nu s-au despuiat de poczie, in care roua poeziei IllCa roureaza, se bucura de binecuvantarea acelei zestre tara seaman, lasata de "parintii din parinti" (Eminescu). Jar reflexe cu aura de basm oriental, mai reale insa dedit cea mai palpabiHi realii.atc, sclipesc din ~cele piese stravechi, ce nu sunt decat In parte produse ale imaginatiei, ce au 'in ele tarame veritabile de elemente aduse din Eden, a~a cum fireIe de aur se afla risipite In structura rocei. Se Intelege di pe un asemenea trunchi cre~tinismul n-a aparut ca un altoi strain, "nu a venit sa strice, ci sa Implincasca", sa dcsavar~easca 0 stare ce 11 a~tepta de de1l1ult,care Hinjeadupa el. Ca sa}ntelegem mai bine aceasta, sa recurgem la W1 exemplu. Se ~tie di poporul roman estc lcgat organic de ritul cre~tin disaritean. Chiar ~i credincio~ii care s-au unit la 1700 cu' R01l1a au acceptat subtilWitile doctrinare impuse, dar sub nici un motiv n-au putut renunta la ritul1n care, dupa cum scriau ~i in Actul unirii, "nime sa nu se 1l1estece.Ci sa tie cum $i pana acum; eara de nu ne VOl' Hisa

86

87

~~

_"~""",,,"or-., ,,,...J;;;

. - .-~~~r/~"~:' , ~""'Gr \ '..~~ 11I"I'1'1. ..............

I&:''r., ~~

'~\~ .i\J,I.,;~Jt.oIf"-

y::~'I"A

iii'

t; ~'G.I..

~~"'.;.;.];..It.~~"'.~

'~.1~l>;"'~

:..,JAIp 0$ ~.,;

'fI'..Mh.

at-~"'F-"'"'ffi"';"

Pe-o gura de rai

Valahia in Cartea Genezei

pe noi ~i pe rihlla~itele noastrc Intr-aceasta a~ezare, pecetile ~i iscaliturile noastre sa n-aiba nici 0 ti'irie. ,,85 Aeeasta teribila rezistenta ar. putea fi explicata printr-o Indelungata obi~nuinta, romanii formandu-se ca popor In spiritul cre~tinismului de nuanta rasariteana ~i practidindu-l pe acesta vreme de doua milenii. Ceea ce este adevarat, dar nu e totui. Se ~tie ca melosul liturghiei rasaritene provine din muzica ebraica ~i cea greceasca. Muzica "greccasdi" era Insa in realitate muzica tracica. Doar Strabon spunea un lucm cunoscut de altfel in antichitate de toata lumea: IIMuzica in intregimea ei este soeotita tracica ~i asiatica". $i argumenta: "$i cei care au p'racticat vechea muzid se spune di erau tot traci, anume Orfeu, Musaios ~i Thamyris.1I86 A~adar, urma~ii tracilor, cand, prin cre~tinare, cantau in biserica muzicii bizantina, ei nu-~i Insu~eau 0 noutate care sa-i frapeze, ei ramaneau In elementul lor, ridicat doar prin ere~tinism la 0 treapta superioara. Dupa cum taranul roman astazi n-ar putea simti ca sfanta 0 alta muzica decat aceea a liturghiei familiare lui, familiare nu numai de doua mii de ani de dind exista liturghie cre~tina, ci dintr-o mult mai mare stravechime, muziea auzita de el in biserica fiind de acela~i sange eu doinele, colindele, bocetele sale. $i tot astfel stau lucrurile intr-o sfer~ mult mai larga. Morala romanului - spiritul sau tolerant, eomp.asiunea f(]ta

de aproapele, absenta la el a ~ovinismului, trasatudi dusa pana acolo ca el manifesta fata de strain 0 afectiune naturaHi,neimpusa de precepte, mai mare decat fata de ai

sai _ toate acestea,specificcre~tine, 'elle are, desigur,prin


Biseridi inca de la data cre~tinarii sale, dar, ca ~i in cazul muzicii, terenul era plamadit in acest sens inca din inceputuri. Inceputuri care, repetam, daca se situeaza undeva, foarte departe, mult inainte de cre~tinism, deci de posibilitatea cunoa~terii Bibliei, nu se pot regasi decat chiar la inceputul inceputului, oamenii ace~tia venind cu 0 mo~tenire directa de acolo. Am vorbit in deschiderea capitolului despre cele doua nivele ale religiozitatii la romani. Ar fi cu totul aberant sa sustinem ca romanii, prin inainta~ii lor, au fost cre~tini inca inainte de Hristos, ca ei n-au mai avut ce prelua de la noua religie, avand-o gata insu~ita. Speram ca am reu~it sa ne facem intele~i exact. Cre~tinismul a aqionat asupra poporull1iroman ea asupra oricarui altuia, numai ca aici, pe malurile fluviului Fison, in tara Havila, exista un teren gata pregatit sa-l primeasea. Nu numai "aurul din tara aeeea este bun" (Facerea 2, 12), ei aici era ~i "pamantul eel bun" (Luea 8, 8), ee de-abia a~tepta samanta sa cada in sanu-i. Aici metanoia n-a fost nevoie sa se produdi printr-o rasturnare de 180 de grade, printr-o ruptura, ei prin implinire. Cre~tinism111 a modifieat tara indoiaUi aeel nivel obscur, "I-a cre~tinat" in sensul in eare se spune in popor despre copil dind se boteaza. Dar ~i ere~tinismul l'Omanesc,fara a ti atins in substanta sa dogmatica, ceea ce ar insemna crezic, a primit nuante specifice acelui fond subteran. Cum eel Inai bine a exprimat acest lucru
----89

85Studii tcologicc. llJ". 9-10, 1952. 86 Strabon: Gcografia X,3,17. E semnificativ ca naiul "fluierul lui

Pann" (trac~iel), atat de r5spanditin antichitate,n-a fost pastratdedit


de romani. Strainii care-l asculta azi au sentimentul ca intra in rezonant5 cu un exotisl11 straniu, nu spatial ci temporal.

88
-.'.,..d ~~', , ,~.".tIiI ''''''',..,,''''-,.,~
.{ ;."",'J~,,:~~~~.~~b...~" ' :"I'W;~'i'""'~~~

-#..- - ~~~~"":: '~',,","P. 'Ii',

-..".,.,J' R~~~ "4<~4~."-I.~>J..\' .C#"~"":to

."..- ..
t~\,A.~_..

Valahia in Cartea Genezei

Pe-o gura de rai

Nichifor Crainic, yom reproduce cateva pasaje din eseul sau Iisus in tara mea87: , "Colindele noastre canta pe un Hristos care e al poporului acestuia. Un Hristos coborat din lumina Evangheliei ~i Imbracat In haina pitoreasca, de mit idilic, a unei mentalitati naive In cucernicia ei. Istoria lui Iisus, pruncul, se preface astfel Intr-un mit crescut ca din vlaga pamantului romanesc. Colindele 11 amesteca printre ciobani $i plugari. Dar el nu se na$te In stana oilor sgomotoase, nici Intre caii nelini$titi, ci In ieslea boilor domoi $i cuminti, cad rasufla de-ajuta, aburesc dencalzesc $i durerile-mblanzesc. Plaiul $i dmpulil eulca pe paiele gnlului, pe florile fal1ului,In legana$ dc paItina$; iar vantul duIce tragana, pruncul de mi-l leagana; ploaia calda clalb iI scalda. Ingerii dau zvoana cu steble de stele in maini, pamantul insu$i se instcleaza ca vazduhul, paiele din staul se aUl'esc, anul uscat inverze$te $i-nflore$te, ieslea se preface in rai, iar lacrimile minunii tremura ca margaritarul in ochii Maicei Domnului, cu par galben despletit ca parul Cosanzenii. Ea va toarce apoi, pe fus de argint, fa$a din caier de matasa $i, ca orice gospodina cucemica, i$i va boteza pruncul $i-l va "cre$tina". ~i precum boul eel adanc iubit de plugari e. ales in colindul na$terii <.iintre toate dobitoacele, tot astfel, pentru odihna pribeaga a sfintei familii, va fi aleasa umbra rotaHi a marlilui, fnmtea pomilor in frllml1sclea frl1ctelor. De-o insemnatate raspicata in curentul acestei idei e faptul ca asinul, care apare neeontenit in istoria evanghelica $i era
87 Crainic, Nichifor. Iisus in tara mea. "Gandirca", 1923, nr. 11-12, pp.117-120.

90

indeltmg cinstit de iubirea poporului evreu, nu se pomene$te niciodata In cantecele noastre religioase. Poporul nostru a ales din natura insufletita ~i din cea nelnsufletita numai elementele innobilate de preferintele sufletului s[m ~i-aimpletit din ele mitul Domnului / . . . / Intr-un colind, sfintii Intreaba simplu pe Iisus din ce s-a facut vinul ~i graul. ~i Iisus Ie raspunde: din sangele meu, varsat de piroanele rastignirii, s-a facut vinul, iar din stropii de sudoate ai trupului meu chinuit s-au inchegat boabele de grau. Nimic mai frumos $i mai semnificativ in aceasHi tara de lanuri $i de podgorii! Painea $i vinul, bogatia $i frumusctea ei, - inehipuirea primitiva Ie izvora$te din Iisus Hristos ea din puterea zamislitoare a pamantului. E eontrariul dogmci euharistiee a painei ~i vinului prefacute in trupul ~i s.1ngeleDOl1lnului,pe masa tainica din altar. Imaginatia popula1'aseoate pe Hristos din sanetuar, i1 raspande$t~ in lanuri $i-n podgorii ~i preschil1lba pam.1ntul tarii intr-o nel1larginiHi~i ve$nica Cina de Taina / . . . / Odinioara pUlial1lin la1'g111 campului eolindele, Inca fragede, ale eopilariei $i, mai proaspete, versetele, inviitate-n seminar, ale Evanghcliei. Mi-era sete de vinul armonici, mi-era [oame de painea inte1epciunii. ~i leganam in inima visul impadirii ee1'uluieu pamantul, a lui Dumnezeu eu omul. ~tiam de araHirile lui Iisus pe drumurile de prund $i de stanca ale Galilcii $i c1'cdeamin epifaniile dumnezeie$ti din canteeele eiobanilo1' no~tri. Dadi el a pranzit in easa lui Zacheu, vame~ int1'evame$i, ce I-ar sHinjenisa poposeasea int1'-oseara, eu Siin-Petru, la o st.1na din mtll1tii nO$tri, sa guste laptele fumegand al ospetiei eiobane~ti, sa se odihncasea pe fanul moale $i 91

I
I I

-.
I~
~f,i; ';).

,...-...,..i'~J'.. f\.,

"" :. -............

.-

._--

"Ikll}<", "';~""""'~~'

~"'f'

~;.;,J... ~ i

: ,,.~.-.

no

4-

po~;ytt.

~~~_'"

~:t

...

,t

~....

Valahia ill CaJ1ea Genezei

1
E 0

Pe-o gura de rai

Imbalsamat al plaiului ~i, dimineata, plecand, sa binecuvanteze sporul turmelor? "Eu sunt pastorul cel bun..." lata, El a zis in tara stramo~ilor Lui: ~erpii au culcu~uri, vulpile vizuini, numai Fiul Omului n-are unde sa-$ipiece capu!.Jartara mea e tara ospitalitatii;culcu$uri au ~erpii, vizuini vulpile $i Fiul Omului va gasi pretutindeni vatra calda - inima unui cre$tin... Gandeam a~a, la umbra de copac razlet. $i gandurile mele frematau cu frunzele lui, mai domol, mai traganat, sub amiaza, in largul campului... $i deodata, de dincolo de zare, - ori de

dincolo de vreme, .- se facea ca banuiesc, in balaiu, in


albastru $i-n purpurin, naluca Domnului. Plutea ori venea In pas Icganat, de sfat ~i de povat~L $i nu $tiu: din Evanghelie ori din camp, prea cunoseute aratari de oameni pa$cau in urma-i. $i poteca alerga $eIlmit inainte, spintecand in dreapta $i-n stanga talazuri domoale de galbene grane ce Ie bateau pieptlll cu spuma de spice. Veneau poate din vale, de la fantana batnineasca. Iisus va fi sOl'bit acolo din ulciorul Samarinencei $i-i va fi spus aeolo cuvintele apci celei vii, care munnura din izvorul victii ve$nice. Era cald $i soarele se pravalea in rotogoale alburii peste intinderi. Capetele oamenilor se plecau grele de soare ori poate de lumina ganclului nou ce-i piHnmdea ~i-i umplea. $i naluca Domnlilui paru ca se rote~te imprejur $i nemarginirile de granc se limpczira palla depaIte, la poalele cerului. Nu $tiu dc-a fost susurul lanurilor dogorite, ori insu~i glasul lui a rasunat atunci: "Ridicati-va ochii $i priviti holdele di sunt albe acum $i gata de seceri$. Cine secera prime$te plata $i strange roadi! pentru viata ve$niea; pentru ca $i eel ce samana ~i cel ce secera sa se bllcure in acela~itimp". 92

corespondenta stnlnsa intre atmosfera Evangheliei ~i atmosfera noastra, intre peisajul ei $i peisajul nostru, intre spiritul ei ~i sensul intelepciunii noastre populare. Sunt scene ~i episoade din viata lui Iisus ce parca s-au intamplat aici, aproape de noi. $i sunt parabole, mai ales parabolele aproape toate, ca ~i cum ar fi zamislite in cuprinsul vietii de la noi. Parca Invatatorul, cand Ie rostea sub albastrul matasos al cerului, avea sub ochi, in zare, un plugar samanand tarina, 0 stana ciobaneasca, un navodar dunarean, ori 0 podgorie din zona dealurilor. $i tot miezul de aurie intelepciune, inchis in floarea parabolelor, pare adresat de-a dreptul acestui popor iubitor de pilde $i de poezie." Prea frumosul text prezcntat, cu toata mi$catoarea sa poezie, nu e un poem in proza ~i nu e un elogiu adus "autohtonismului" intr-un moment de exaltare. EI depa$e$te ceea ce se intelege curent pnn IIgandirism", iar cine-l interpreteaza astfel, de obicei amendandu-l prin aceasta, I-a patruns doar la suprafata.
. Alitorul Nostalgiei Paradisului ne face perceptibile acele ~lemcnte ce vin din stravechime, din inceputuri, in care cre~tinismul, respins aiurea, ~i-a gasit sala~, care sunt pentru crc~tinismul de-abia nascut eeea ce a fost ieslea pcntru Prunc, chiar daca rudimentara, "primitiva", totur;;i, un !eagan, de ce avea El cca mai mare nevoie, ce-J lipsea Lui celmai mult in momentul sosirii Sale. Ne gasim in prezenta a ceea ce Mircea Eliade numea IIcre$tinismcosmicll, IIpentruca, pe de 0 parte, ea (creatia religioasa specificii romanilor ~i Europei orientale) proicctcaza misterul hristologic asupra naturii intregi, iar, pe de aWi parte, neglijeaza elementele istoriee ale
93

--

...

-.

"*

''''''l''~~~

"""" """,,, ~ ''''~~..

...:;j~"",'\C"pd~

""".'

,~

..~~._'*.,.

, ,-""IJ,

>tW"1/',._,

".," ",-otIy, ~,-<./..:#.~

'4iC"~_'~

".'~_

. "'- ~-

Pe-o gura de rai

Valahia in Cm1eaGenezei

cre~tinismuIui, insistand, dimpotriva, asupra dimensiunii Iiturgice a existentei omului in lume.,,88 Fara a indrazni sacrilegiul de a-I completa pe cel mai prestigios istoric al religiiIor, ~i cu atat mai putin a-I rastalmaci, am nuanta doar observatia sa ca acest "cre~tinism cosmic" neglijeaza intr-adevar "eIementeIe istorice ale cre~tinismului", eI rncand-o insa nu prin eludare, prin neluarea lor in considerare. Cauza fiind aceea di el, "cre~tinismul cosmic", perpetueaza ni~te reminiscente stravechi, precre~tine, "edenice", mai de dinainte ca elementele istorice ale cre~tinismului sa se fi petreeut. Acest lucru devine foarte evident dadi vom reciti Miorita dintr-o alta perspectiva, capodopera invitand la sehimbarea neineetata a unghiului din care e vazuta. Miorita e, aUituride coIinde (ea insa~i fiind pana azi, in Transilvania, colinda), cea mai veche creatie poetica romaneasca. Am incercat sa demonstram acest lucru intr-un alt studiu, pe baza de argumente "neeonventionaIe", din care aici vom aminti cat mai sumar doar unuI. Miorita este, dintre suteIe de baladc romane~ti, singura Ia timpuI prezent. Nu ne vom referi acum la semnificatia profunda a acestei caracteristici eu totul singulare, ca, adica, in timp ce toate cclelalte poezii epice sunt, ca "bietuI om, sub vremi", perisabile, evocand un moment sau altul, trecatoare toate, Miorita singura, desfii~urandu-se intr-un prezent perpetuu, oglinde~te
88 Eliadc, Mircea. Mioara Gcnghis-Han, p.246. nazdravana, In De la Zalmoxis la

etemitatea. Vom zabovi insa, foarte putin, asupra unor amanunte de tehnidi a versificatiei, care ne dovedesc veehimea extraordinara a poeziei. Toate baladele sunt narate la timpuI trecut, mai intai pentru ca ele povestesc un eveniment consumat dindva, in treeut. Exista insa 0 motivatie mai imperativa decat aceasta, de "forta majora". De regula, baladele sunt de oarecari dimensiuni, ceea ce "autorului" ii creeaza dificulHiti in gasirea rimelor, el fiind adesea ncvoit sa recurga pentru unele parti la povestirca in prozii. Iar ca sa realizeze versurile, pune verbele la imperfect, ceea ce da senzatia de actiune in desfa~urarc ~i confera textului fluenta ~i dinamism, dar, mai ales, poate prelungi naratiunea oricat pentru ca in limba romana toate verbele la imperfect au accea~i terminatie, deci rimele curg de Ia sme. Observam aceasta [oarte u~or daca luam Manastirea Arge~ului, la randul ei 0 capodopera, cea mai apropiaHi valoaric de Miorita. Balada, spre deosebire de celeIalte, incepe ~iea, ca ~i Miorita, la timpul prezent:
Pe Arge~ ill
Pe un mal
gios,

frumos,
trece...

Negru-vodii

. ., . . . .., .., .., . Mag eu to!i pe cede...

Dar de cum actiunea se precipita, timpul prezent e abandonat ~i automat se trece la "instrumentul de folosinta lndelungaHi",la imperfect, eel ce lasa ~uvoiulnarativ sa se reverse nestingherit: 95

j i

94
...,--.
'S;,:.:

t I
.~

..~.

4"~'~,

""!-I.

~-IioiC-

.~ !It.

.iA.

~,

...~_.

Valahia In Cartea Genezei Me$terii grabea, Sforile-ntindea, Locu! miisura, $al1!uri largi sapa $i mereu lucra, Zidu! ridica, Dar orice lucra Noaptea se surpa...

Pe-o gura de rai

Spre deosebire de imperfect insa, in limba romana aproape fiecare verb la prezent are 0 aWl terminatie, ceea ce strainilor Ie creeaza impresia ca in acest idiom nu exista decat verbe neregulate. Acesta e un defect, pentru ca ridica dificuWW in insu~irea limbii romane, dar e ~i 0 calitate, Inzestrand-o pe aceasta cu 0 polifonie nelimitata. Dar care, dupa cum am spus, in poezie se obtine cu un efort miistic considerabil, jugul caruia creatoruI popular evita sa-l poarte. "Autorul" Mioritei s-a incumetat la 0 atare temerara actiune, rezultatul fiind, dupa aprecierea unanima, 0 piesa de geniu vizand perfectiunea. Rimele, mereu altele, a~a cum nu se mai intampJa In nici un alt caz in poezia populara de mari dimensiuni, iar in cea cuWi 0 singura data, in Luccafarullui Eminescu, ilustreaza de minune, la nivelul fonnei, viziunea cosmica a poemei, viziune ce, slujiti'ide rime ll1onocorde,ar fi fost mult amputata. Ei bine, acest travaliu extraordinar nu s-a putut face decat pe parcursul multor secole sau milenii. ~i apa neteze~te pietrele a~a cum Brancu~i tacea cu MaiestrcIe sale, dar ei Ii trebuie mii ~i mii de ani ca sa ajunga la acela~i rezuJtat. Exact a~a stau lucrurile ~i in folcIor, care,
96

tot astfeI, nu uzeaza de ~mirghele ~i polizoare, ci de unde la fel de fluide ca ale apei. Celor ce ne VOl'spune ca rima nu poate fi un argument pentl'll 0 prea mare vechime, ea fiind 0 creatie medievala, necunoscuta in antichitate, Ie yom raspunde d noi ~tim acest lucl'llin ce prive~te poezia scrisa, dar nu putem fi siguri ca folcIol'lll n-a uzat de rima ~i in epocile mai indepartate, poezia culta prelmlnd-o chiar de la el. ~i chiar dad rima n-ar fi fost uzitata in urma cu mii de ani nici de folcIor, tot yom sustine ca, in cazul Mioritei, rima (obtinuta in modul cel mai dificil, cu vel'beIe la prezent) ramane indiciul unei inevaluabile vechimi. Pentl'll a se inalta pe piscul perfectiunii ~i in ce prive~te forma, acel material trebuia framantat in prealabil mii ~i mii de ani, astfel incat, in cele din urma, dupa alte secole de lucl'll asupra rimei, sa se ajunga la minunea ce ne sta azi sub ochi. Numai 0 asemenea vechime, ce depa~e~te cu totul posibilitatile noastre de apreciere, poate sa justificc cele ce Ie yom splme in continuare. Inca de la publicarea Mioritei, la mijlocul sccolului trecut, s-a observat deschiderea sa cosmica. Chiar primul ei traduc&tor ~i comentator strain, Jules Michelet, vorbea despre 0 "fermecatoare fratemitate a omului cu intrcaga creatie. ,,89Idee ce a fost apoi reluata mereu ~i privita din alte $i alte unghiuri. Noi, la randu-ne, am schimba cu ceva perspectiva. Am lua cuvantul "creatie" nu In intelesul de "tot ce a fost creat", ci in acela de proces, de actiune, de creal'ea lumii.

89 Eliade, Mircea. Dc la Zahnoxis la Gcnghis-han, p. 227


97

.--" ...;;...""
~'_v. :u:.y," .~ c./r _

-- -_.

.-.

Valahia in Cartea Genezei

_Pe-o gura de rai

.jI
I

Vazuta prin aeeasta prisma, Miorita ne va apare ea 0 sueeesiune a zilelor Genezei: ziua intai (lumina; ea nu e mentionata expres, dar intreaga poema e inundata de 0 lumina nepamanteasea, paradisiaea la ineeput, insangerata apoi; apare ziua ~i apare noaptea); ziua a doua (bolta cereasca, "taria", de asemeni nu e numita, dar e atat de prezenta, de reala, ca aproape 0 poti atinge eu mana); ziua a treia (vegetatia - iarba din negrul zavoi, "iarba, cu siiImlnta intransa", brazii ~i paltina~ii, "cu samanta, dupa fel, pe pamant"); ziua a patra (soarele, luna, stelele tadii); ziua a cineea (pasarele mii, "pe intinsul tariei cerului"); ziua a ~asea (animalele, "dupa felul lor", oile, cainii, caii, ~i, in sfar~it, oamenii). Nici nu luam in diseutie 0 eventuala observatie deplasaHi, cum ca, in orice roman yom gasi tara exeeptie
toatc aeeste elemente

- lumina,

bolta instelata, sOal'ele ~i

luna, pasari, arbori ~i toate eelelalte. Toate acestea exista in roman ca recuziHi de decor, obiecte luate a~a cum se gasesc in natura ~i transpuse in carte pentru a crea impresia de real. In Miorita, ele au, cu toatele, un rol simbolic. Toate sunt "protagoni~ti", nu constituie decorul in care se desta~oara 0 drama ci sunt angrenate cu toatelc in producerea dramei, au ia ele 0 incarditura teribila. A~a t-'"'t1l1l Adam inglobeaza in sine intregul neam omenesc, aceste elemente Ie cuprind pe toate, "dupa felul lor", toti arborii, toate stelele, toate oile ~i toti ciobanii viitorului. Un pom din ziua a treia a creatiei nu e acela~i cu un pom de azi. Acela, primul, ii contine in sine pc toti cei ce vor fi dupa eI. ~i exact a~a sunt elementele din Miorita. Ele, absolut toate, - aici nu exista amanuntc, roluri secundare 98

Plansetul cosmic. Reversul curatci bucurii initialc: "Unde erai tu cand am Intcmeiat parniintul?... Atunci cand stelele diminefii cantau laolalta ~i toti Ingerii lui Dumnezeu ma sarbiHoreau?" (Iov 38,4;7). Nicolac Brana, Miorita

99

~."'t.

".1 #r:r~

.t-.,...f8!;oS..~"

..f1

~~

:.

""'-:=-

..

Valahia in Cartea Genezei

T
I

Pe-o gurii de rai

au in ele ~i prospetimea ~i forta de-abia creatului. Ele au 0 densitate ~i 0 greutate fantastice. Sunt, fiecare "dupa felul sau", ceea ce a fost in viziunea teoreticienilor bigbangului, acel minuscul pW?ctinitial ce concentra in sine intreg universuI. Veti gasi foa11e multe opere literare bazate pe simboluri. Nu yeti gasi nici una, cu exceptia Mioritei, ill care sa existe, concentrat in simboluri, intregul cosmos. Miorifa e un poem at Genezei. Dar Miorita nu e 0 replica a Genezei a~a cum ar fi 0 oglinda, 0 copie, 0 reproducere, in acceptia in care e folosit termenul "replica" in sculptura. Pentru ca in Geneza, Creatorul Ie aduce pe toate la existenta, in armonie, desavar~ite: "~i iata erau bune foa11e" (Facerea 1,31). Pe cand geneza din Miorita e amenintata de spectrul mortii, ~i nu intr-unul din elementele ei, In paltina~i, In pasari, In astre: In coroana sa, aeci in ce are ea esentiaI. E amenintat omuI. lar prin el,

intreagacreatie.

'

De obicei, drama din Miorita a fost privita dinspre om spre cosmos. S-a vazut constant "fermecatoarea fraternitate a omului cu intreaga creatie", cum spWlea Jules Michelet, ~i apoi nenumarati a1ti exegeti. Ceea ce este tara nici un dubiu, adevarat. Dar putem privi ~i din partea .opusa, dinspre cosmos spre om. Pentru ca, a~a cum am spus, operand co simboluri, aici nu un om e dat mortii, ci coroana Creatiei. Creatia e agresata in esenta ei, ceea ce produce 0 tulburare de proportii cosmice. Steaua care cade are ceva din Inspaimantatoarele "vai"-uri ale Apocalipsei. Armonia e rupta. Se dezlantuie catastrofa in care sunt prin~i sOal'ele ~i luna, brazii ~i paltina~ii, muntii mari, 100

pasarile ~i stelele, totuI. E 0 zguduire universaULNu doar omul e solidar cu intreaga creatie pana la integrarea sa deplina In ea; ~i creatia e in totalitatea sa solidara cu omul, zbuciumul lui se repercuteaza crescendo in toate ale ei. Aparitia tmei note distonante in procesul Genezei, care e armonie, anunta Apocalipsa. In tot acest dezastru atotcuprinzator, apare 0 induio~atoare Incercare de refacere a armoniei pierdute, cutremuratoare prin omenescul ei. Mama, cea care I-a nascut pe "mandrul ciobanel", In cautarea s~ disperata, face efortul supraomenesc de a-I na~te din nou. Descrierea "mandrului ciobanel", dadi e tacuta de mama sa, nu e doar un portret, a~a cum pare. 0 mama nu-~i poate descrie copilul, ea poate doar sa-I nasca. ~i asta incearca acum maicuta cu braul de lana. Intreprindere zadamidi, pentru ca nu doar omul a fost lovit ci, prin el, intreaga creatie. Femeia nu-I mai poate na~te singura, ci antreneaza la aceasta intreaga fire, pentru ca echilibrulintregului trebuie retacut. $i, a~a cum din sangiurile ei I-a plamadit intai, acum II reconstituie din toate ale firii, din spuma laptelui, din spicele granelor, din penele pasarilor, din fructele de padure. S-ar substitui, in durerea ei tara margini, Creatorului, sa refadi totul cum a fost la Inceput, cand cu atat de putine cuvinte se putea exprima fericirea, caci toate "erau bune foarte". Efortul e insa zadamic. Noi ~tim, dar aceasta abia de la Hristos, ca nu omul, ~i nici creatia in totalitatea ei, pot restabili armonia originara, ci numai Durnnezeu-OmuI. Poema se incheie deci cu 0 reluare a acelei zguduiri universale, precum cutremurul e urmat invariabil de macar o replica. 101

- ...-~'1:o:i,r..~... '~._"'.':'~,~~~;,~ ,..~ ~,~~,


.oiA: ,~,h '~

-- - ..~

"i~

..,

~,.-

<.

I'.

I I
Valahia in Cartea Genezei Pe-o gura de rai

Care sa fi fost insa acel ornor, atilt de curnplit incat sa zguduie intregul univers? Nicidecwn unul dintr-o serie, unul i'ntre altele. trebuie sa fi fost primul omor petrecut sub soare. Pentru ca, a~a cum primele fapturi contineau in germene pe toate cele ce aveau sa provina din ele, ~i evenimentele prime Ie cuprindeau in ele pe cele ce vor urma. Daca pacatul neascultarii dereglase armonia dintre Creator ~i creatie, "copilul" acestui pacat, omorul, distrugea pentru intiiia oara ceva facut de Creator, ~i anume chiar incununarea lucrarii Sale.. In Miorita, date fiind ecourile universale ale evenimentului, cutremurarea i'ntregului cosmos, nu poate fi evocata decat intaia omucidere, cea a lui Abel de catre fratele sau Cain. "Coincidentele" sunt de-a dreptul frapante ~i nu pot fi explicate daca se au in vedere doua evenimente diferite. Abel, cel omorat, "a fost pastor de oi" (Facerea 2, 4), ca ~i ciobanul din Miorita. (Mircea Eliade sugereaza, Taraa face alta precizare, ca numele de Abel ar putea insemna "cioban,,90).Totul se petrece in Eden, dar in af,1raraiuIui: "in preajma raiuIui celui din Eden" (Facerea 3, 24), ceea ce se arata ~i in Miorita, unde ciobanii par a ie~i de pe "gura de rai". "Cain a zis catre Abel, fratele sau: "Sa ie~im Ia camp!"; in Miorita, ciobanii "se cobol' la vale". Inti'ico$atoarea intrebare a lui Dumnezeu: "Ce ai facut?", urmata de consecinta teribilii: "GIasul sangelui frateIui tau striga catre Mine din pamant. ~i acum e$ti blestcmat de
"Abel a fost pastor de oi..." (Faccrea 4,2). Nicolae Bran:1, MiOl'ita 90 Eliade, Mircea. Istoria credintelor ~i ideilor religioasc. vol. I, p. 176. 103

102

.....
.. ~ '...~

.....

,., I~Y

,i
i I

Valahia i'nCartea Genezei

Pe-o gura de rai

pamantul care ~i-a deschis gura ca sa primeasdi sangele fratelui tau din mana ta" (Facerea 4,10-11) e exprimata 1n Miorita prin cutremurarea cosmosuIui in urma oribiIei nelegiuiri. S-ar putea spune ca esentialul problemei - paralela dintre omorarea lui Abel de ditre Cain ~i omorul din Miorita - reiese cu claritate din aceste date ~i di altele suplimentare, cum ar fi aceea ca Abel a fost omorat de unul, nu de doi uciga~i, sau ca eroii biblici erau frati, nu straini lmul de altul, nu mai prezinta vreo importanta. Miorita Iui Alecsandri e insa rezultatul unui proces inimaginabil de lung. Pana sa se ajunga aici, au existat alte variante, din fericire pastrandu-ni-se inca peste 0 mie din ele. Avem astfel piese din faze mult anterioare ale elaborarii poemei in care ~i eroii Mioritei, ca ~i cei bibliei, sunt frati:
'Ntorcu-mi-se 'ntorcu fntr 'Ullwirf de l11unte Doi-trei ciobiinei, Frafi is dastustrei...

(Poieni, judo Hunedoara, inedit, eolectia autorului). Mai mult, exista aici un atavism, formularea ezitanHi "doi-trei", care sugereaza ca a existat 0 schema ~i mai veche, cu numai doi frati, exact ca I'n Cartea lui Moise. $i I'ntr-adevar, piesa de fata se dovede~te una de tranzitie, pe masura ce piesa se "literaturiza" ~i-~i pierdea caraeterul documentar, de reflectare a unui eveniment ce se pierdea 104

tot mai mult, undeva, 111 urma. Trecerea de la doi la trei frati se tacea dupa legiIe esteticii folcloriee, I'll care l1umarul de trei, peste tot, 1n poezia lirica, 1n balada, in basm, avea semnificatia unei I'mpliniri, a unui cere I'nchis perfect. Avem satisfactia sa constatam ca nu ne afHim pe terenul presupuneriIor ci pe cel aI certitudinilor dovedite. Pentru ca s-au gasit in doua sate izoIate din Tara Hategului, Uric ~i Valea Lupului, piese ~i mai vechi, I'n care eroii sunt ~i doi ~i frati. Dar mai I'ntai,pentru a ~ti cu ce material Iucram, sa spunem dteva cuvinte despre aceasta zona de munte. Aiei, I'll Tara Hategului, se pastreaza toponime extrem de vechi. Chiar in vecinatatea celor doua sate amintite se afla Rau-Barbat, atestand, ca 0 cronicii vie, numele fratelui lui Litovoi. Mai spre apus, dincolo de masivul Retezat, se I'nalta piscul Scorila, evodindu-l pe tatiHlui Decebal. Dar la fel stau lucrurile ~i cu onomastica. Aici, in patria Corvine~tilor, se gasesc foarte multi tarani cu numele de Basarabii, iar altii de Mu~at, adeverind ceea ce Eminescu spunea acum mai bine de un secol, 1nrudirea eelor trei familii domnitoare romane, ca argument al unitatii de neam al tuturor romal~ilor.91 Am atras atentia asupra putemicului conservatorism al acelei regiuni pentru ca ~i numele atat de comun, Valca LupuIui, e altceva decat 0 spune la prima vedere. El Jl-are nimic comun cu lupul din padure, aici 0 prezenta aproape familiara, nefiind nicidecum 0 raritate atat de senzationaHi
91 Eminescu, M. Opere. Edi\ie critica i'ntcmeiata de Perpesicills. Bucure~ti: Editura Academiei R.S.R., vol. XIII, p. 314. 105

---

...

Valahia In Cartea Genezei

Pe-o gura de rai

incat sa dea numele unei 10caliHiti. Satul se afla In imediata' apropiere a pe~terii Cioclovina, celebra pentru urmele vietuirii omului "primitiv", unele din cele mai vechi din Europa, ~i la jumatatea distantei dintre Sarmisegetuza dacica ~i cea romanii. Numele satului trebuie sa ne poarte deci cu gandul la acei "daoi" care-~i trageau numele de la "lup"n ~i care aveau steagulln forma de lup; acel Lup de care a fost atrasa irezistibil, inconjurata de stranepotii celor doi gemeni ai sai, Lupoaica de pe Tibru. Intr-un asemenea loc, atat de arhaic, se puteau intr-adevar descoperi vestigii ale Mioritei din fazele ei de formare, printre cele mai vechi ce ne-au ramas:
Pe picio,. de munle Merg oile 'nfrzmle De nlulle Jill'S mulle, Nll1na's nOW1sule. Da nainlea lor Merg doifi'afiori...

(Valea Lupului-Hateg-Hunedoara. Culeg. Ilarion Coci~iu).93 Cea din Uric e 0 varianta prea putin deosebita ~i n-o mai reproducem.

92 Eliade, Mircea. Dacii ~i lupii, in De la Zalmoxis la Genghis-Han, pp. 21 ~.u. 93 La luncile soarelui. Antologie a colindelor laice. Editie Ingrijitii ~i prefatatii de Monica Bratulescu. Bucllre~ti: Editura pentru literatw'ii, ]964, p. 49. 106

Imp0l1ant de subliniat, ajun~i aici, e asemanarea aproape pana la suprapunere dintre cele mai vechi variante ale Mioritei ~i episodul biblic al omorarii lui Abel de catre Cain, toate indiciile ducand la concluzia ca acesta a fost teribilul eveniment ce a inspirat sublima poema. De~i, cum am mai spus mereu, ceea ce am dori sa se retina, Miorita nu numai ca nu e 0 transplmere In versuri a pasajului din Facerea, dar, data fiind vechimea ei, din epoci In care Biblia n-avea cum fi cunoscuta pe aici, din epoci In care Cartile lui Moise nici nu erau scrise, ~i el (macar In parte), compunandu-le tot a~a, dupa reminiscente ale memoriei colective, ea nareaza un eveniment a carui amintire s-a perpetuat prin predanie, din generatie In generatie. Suntem obligati, formuland acestea, sa precizam ca nici macar aluziv n-am voi sa punem In discutie caracterul inspirat al Cartilor lui Moise ~i a "toata Scriptura" . (2 Timotei 3,16), sa Ie consideram colectii de credinte populare. Voim doar sa aplicam la un caz concret adevarul de-acum general acceptat, ca fapte istorice pot fi transmise posteritatii pe cale arala. Tinta demonstratiei noastre fiind aceea de a arata,convingator,pe bazade dovezisigure, ca, tara a fi influentata de izvoare scrisc, nici macar de Biblie, Miorita pastreaza amintirea unui eveniment biblic pe alta cale, prin transmiterea vie a subiectului din generatie in generatie; acest demers, !a randul sau, slujind la a trage cOl1cluzia,pentru noi limpede, ca fenomenul n-ar fi posibil decat dadi stra-stramo~ii oan1enilorce au In tezaurul lor national Miorita au trait 111 acele locuri unde evenimentul s-a consumat. i:11'cL :1cci indepartati stramo~i, I-au
inregistrat ~i 1-;1\1sublirnat 111 ;uta.

107

M.. ,,;,....

,,-~.

,~....

".,...,. .{<'N ~'"_~._

...

,,

..~

q.............

,-- ""!~

..,.,,:".~,..I'.t

~.. ...

,.

Valahia In Cartea Genezei

Pe-o gur~ de rai

in fata acestei, recunoa~tem, ~ocante, chiar provocatoare pozitii, e posibiHi 0 obiectie justificata. S-ar putea crea impresia ca noi prezentam 0 regiune stravechea Havila, Valahia de mai Hirziu,Romania de azi ca fiind 10cuWineintrempt, de la aparitia primilor oameni pana in prezent, situatie ce a flicut posibil ca acolo sa se perpetueze "amintiri" din timpii Genezei. Dar intre timp a fost Potopul care a nimicit pe toti oamenii de pe fata pamantului, cu exceptia lui Noe ~i alor sai. De~cendentii acestora s-au inmultit apoi din nou ~i s-au raspandit iara~i peste intreg pamantul, unii dintre ei ajungand pe meleagurile tarii Havila, altii prin alte parti. ~ansele de a poseda "amintiri" stravechi, de la inceputuri, sunt a~adar egale pentm toti locuitorii planetei. Acei dintre oameni care au ajuns sa populeze zona danubiana, "fisonita", chiar daca aceasta a fost intr-adevar tara Havila din Cartea Facerii, nu sunt, prin urmare, cu nimic mai favorizati decat oricare altii in a detine asemenea "amintiri". Ceea ce este perfect adevarat. Istoricii religiilor au identificat reminiscente de la inceputurile existentei umane la cele mai diverse populatii, risipite orilmde in hl1ne. Impresia semnalata provine de acolo ca noi nu privim situatia panoramic, ci ne ocupam de un caz paliicular. Pentm ca scopul nostru e sa dovedim ca stravechea Havila e Valahia de mai tarziu ~i ne restrangem investigatiile doar In acest spatiu. Faptul di oamenii acestor locuri poarHi inca in substraturile fiintei lor reflexe ale luminii originare nu contrazice ci vine in concordanta cu argumentele expuse anterior. In aceea~i ordine de idei se cere reevaluata 0 informatie cunoscuta, dar careia nu i se da aproape nici 0 108

importanta. Iosif Flaviu e citat ~i el printre multii autori antici care i-au inregistrat pe daci. Spre deosebire insa de altii, care ne ofera pretioase date despre ace~tia, marele istoric iudeu pune scurta sa referinta la daci lntr-un context care da de gandit. Pomenirea dacilor e priIejuita de prezentarea pe care el 0 face esenienilor. In opozitie cu oficialii evrei, Iosif Flaviu avea fata de esenieni 0 admiratie nelimitata, el insu~i fiind in tineretele sale adept allor. Esenienii, spune el, sustin ca toate lucmrile trebuie dedicate lui Dumnezeu. Ei cred in nemurirea sufletului. Sunt adepti neclintiti ai drepH'itii,pentm victoria careia trebuie sa lupti. Modullor de viata e superior tuturor celorlalti, fiind "de admirat cat de mult ii intrec pe toti ceilalti oameni care se dedica viIiutii". "Ei se dedica virtutii ~i dreptatii in a~a masura cum nu s-a mai vazut la altii, nici greci, nici barbari". Cu 0 singura exceptie: "ei seamana cu acei daci care sunt numiti polistai. ,,94 Cum am spus, afirmatia aceasta se pierde printre aIte referate mai bogate in detalii, unii cercetatori multumindu-se cu consemnarea ei, altii chiar indoindu-se de autenticitatea sa. De unde sa fi avut un iudeu cuno~tinte

despre daci?

Nu aceasta e insa ceea ce trebuie sa ne mire. Iosif Flaviu scrie la Roma in ultimii ani ai secolului I d.H., perioada in care campania iminenta impotriva dacilor preocupa pe toata lumea. Niciodata cele spuse odinioara de Horatiu nu se potriveau mai bine ca acum: "Oricine imi iese in cale ma intreabii: Hei! bunule, (tu trebuie sa ~tii
9.1 IosifFlaviu. AntichiHitile iudaice, XVIII, I, 5.

109

--..-._4.:; ,'~ ,,,,, r.. ,

.__,"' J b>

,. ~ "",..~ ~ ~., ,~; ,"""'."''''.:J, :.."J!Io ,

----~.~t;;,.:o " ..... ~~;.


.it '

- ....4

~'-.-"'...

Valahia in Cartea Genezei

Pe-o gura de rai

pentru di e~ti in re1atii mai stranse cu zeii), ce-ai mai auzit despre daci?,,95 Altceva e in stare intr-adevar sa ne uimeasca: de unde inrudirea dintre credinta iudeilor ~i cea a daci10r? Dacii intre iudei ~i, sa zicem, popu1atii1e canaaneene, egipteni, asirobabi10nieni, cu care ei au fost in contact, puteau exista influente reciproce, ce 1egatura aveau ei cu dacii? Tocmai dificu1tateaunui raspuns 1aaceasta intrebare i-a impins pe unii comentatori sa se intrebe daca Iosif F1aviu se referea intr-adevar la daci. Pe ace~tia ii putem lini~ti. La cateva decenii dupa Iosif Flaviu, un scriitor grec foarte cu1tivat, Celsus, bill1cunoscator al cu1turii clasice, dar ~i a1Bibliei, de care se sluje~te pentru a-i combate cu 0 causticitate inca nemaiintalnita pe cre~tini, spune despre "getii de la Dunare" di sunt un popor "vechi ~i de inte1epciune foarte il1a1ta,profesand invataturi inrudite cu ale evreilor.,,96
95 Horatiu. Scrmones, II, 6, 51-53. 96 Origen. Scrieri alese. Parfea a pafra. Contra lui Celsus. Bucure~ti: Editura Istitutului Biblic ~ide Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1984, pA2. Intr-o notita a sa, Eminescu scrie: "In rata
poporului egiptean stateau doua popoare, grecii ~i evreii

- Marte

~i

Moise. Marte ~i-a ales pentru practica artele, apucaturile industriale, chitibu~urilc t...! Moise ~i-aales partea cea buna: elementele substantei cosmice ~i nemurirea sufletului. Unii la~i ~i speculan!i, altii viteji ~i drep!i.1I De remarcat cii genialul poet ii inzestreaza pe evrei exact cu acelea~i virtuti Cll care anticii ii caracterizau pe daci, obiect al adoratiei sale. Eminescu, Mihai. Fragmentarium. Editie dupa manuscrise, variante, note, addenda ~i indici de Magdalena D. Vatamaniuc. I3ucure~ti: Editura ~tiintitica ~i enciclopedica, 1981, p.570.

Or, cum dacii n-au ajuns niciodata in contact cu iudeii, iar de un misionarism mozaic prin aceste parti neputand fi vorba, singura solutie rationaHi a problemei e ca dacii mo~teneau ni~teprecepte religioase comune cu ale evreilor dintr-o vreme in care stramo~ii ~i ai lmora ~i ai a1toranu apucasera a se raz1eti. . E foa11einteresant ca in credinte populare romane~ti larg raspandite, "jidov" nu. are semnificatie etnica ~i, in nici un eaz, nuanta peiorativa de varsta recenta. "Jidovii" erau uria~ii din vechime, "de dinainte de potop", asemenea aeelora din Faeerea 6,4. Se dau ~i locuri1e pe unde ei au trait: pe langa Dunare, Tismana, Cerna. Exista 0 multime de toponime ca: Valea Jidovilor, Fantana Jidovu1ui, Drumul Jidovilor, Jidova, toate foarte vechi ~i tara vreo legatura eu evrei din vremuri1e apropiate de noi. In limbajul eomun, "jidovina" inseamna treditoare97. o reminiscenta a timpilor de la inceput e ~i elementul atat de bi'itatorla ochi cii nici nu-I mai vedem: culoarea alba a portului popular romanesc. lata ce spune Odobeseu despre aeeasta: "Dacii n-au purtat haine poleite /.../; hainele erau la dan~ii de Hinaalba, de dinepa alba ~i tot astfel sunt ~i aeum ale muntenilor romani /.../ Poporul la 110ise imbraca i11alb, atat vara cat $i iama; albul la dansul e euloarea predomnitoare; ~i bagati de seama ca nici un alt popor european nn are aceasta predilectiune pentru culoarca candorii...,,98

97 Fochi, Adrian. Datini ~ieresuri, pp. 167 ~.u. 98Odobescu, A.I. Opere. Bucure~ti: Editura de stat pcntru Jiteratura ~i arta, vol. II, pp. 104-I05.

110

111

--

a..--

Pe-o gura de rai

Valahia in Cartea Genezei

I cre~tine, joadi un rol capital. Chinurile Domnului, aHitde bine pHicute evlaviei catolice, care Ie disuce~te in convulsiunile de gips ale Cadavrului ritual, cu orbite ~i obraji teribil invinetiti, cu fruntea ~i coastele vapsite in
parodia sangelui sacru,

Ceea ce e extraordinar 1n acest fapt atat de familiar noua ca nu-l mai observam e afirmatia lui Odobeseu precum ea romanii sunt singurul popor european care se 1mbraca traditional 1n alb. Intr-adevar, taranul roman mergea pana adineaori la lucrul campului. 1mbracat exclusiv 1n alb, $i deloc 1ntr-o alta culoare, eeea ee, mai 1ntai, e total nepractic. Apoi, taranii europeni, de oriee etnie, iubesc straiele cat mai bogat colorate. De unde aceasHi exceptie la romani? E, tot a$a, 0 mo~tenire din Inceputuri. Ei au adus culoarea candorii din lumea eandorii ~i din timpii eandorii. In legatura cu Miorita e neaparat neeesar sa fie evidentiata Inca 0 observatie ee vizeaza statutul1ntr-adevar exceptional al poemei. Miorita prezinta 0 drama, eea mai teribiHi $i cea mai odioasa: omorul. Numai ea ea nu nareaza aetul propriu-zis. In ea omorul nu apare ea fapt, ci doar ea virtualitate. Ea nu-~i propune sa 1nfati~eze deeat pozitia omului fata de moarte. Or, aceasta pozitie nu mai e cea a lui Abel ci e una hristicii, a celui ce accepta jertfa, sau, 1n orice caz, se situeaza mult deasupra incidentului, vazandu-l eu atata deta~are de parea pe el .nu l-ar implica deloc. E eeva din lini~tea, din 1mpacareape care 0 exprima Iisus cel rastignit 1n ieonografia rasariteana; cel ce ~i-a trait agonia 1n gradina Ghetsimani, printr-un zbucium interior 1n fata diruia suferinta provocata de suplieiul fizic pale~te. In eseul citat, Nichifor Crainic spune referitor la aceasta: "Se pare ca firea lui (a poporului roman), de poezie blajina ~i de seninMate, se exclude de la groaznicul spectacol al suferintei. Ea nu staruie asupra momentului de vaiet ~i de sange de pe Goigota, care, in doctrina mantuirii 112

- delicatetea

noastra de simtire Ie

I'
I

acopere eu maldare de flori, pe pictura sfantului Epitaf. Canteeul popular spune de "un pat mandru 1ucrat" unde Hristos e a~ezat "dormind frumos" ~i-l impodobe~te eu flori de mac, eu minta, eu spice de griiu, eu clopotei ~i flori dornne~ti, cu busuioc. E aceasta nepriceperea fata de misteru1 cre~tin al unui popor nededat cu doctrina ~i eu dogma?,,99 Nicidecum, e dispunsu1 firese 1a aeeasta Intrebare, desigur, retorica. E atitudinea unui popor care "nu prieepe" teoretic doctrina ~i dogma, care Ie are implantate In fiinta sa, congenital. In aceasta consta mare1e mister al Mioritei, forta ei ineomparabiHl de fascinatie, longevitatea ei egala eu a spetei umane, galaxia ei de variante, peste 0 mie Inregistrate, dar, desigur, mult mai multe, caz cu totul ~i cu totul singular intre toate poeziile lumii, populare ~i eulte; ea, avand ea subiect cea mai respingiltoare fararlelege, ea converte~te abjectia In Ineantare, intunericul In lumina paradisiadi. "Relatand" omorarea lui Abel, Miorita nu aceepta, refuza, respinge agresiunea nu printr-tU1gest de aparare, ~i nici macar printr-o declaratie de dezaprobare, ci prin ceva cu totul nea~teptat, mult mai puternic: printr-o.. atitudine de solidarizare cu Creatia, cu momentul magnific
.

99 Crainic, Nichifor. Op. ~i loe cit.


113

__

~'-h..

--:::_:. --:- ___ "*-_ :..._~~~


.,"""'~~ , .-"",,~--:--.,..~~~..,....

_._~

----

i""~Ii','jjt"",A~~,,,,~~,,,,,,,,,.,,,,,,,,~,~;I:~_,,..

,.._~'1\i\'t'''''''''''1' .,'~"'~:~__''''#..,'''',..

',' ...'~...,..""

, ,,,,,-.,,,..,.,,,~~........

Pe-o gura de rai

Valahia in Cartea Genezei

al Genezei, ceea ce duce nu numai la condamnarea crimei ci la neantizarea ei. Atmosfera Intr-adevar edenicii din Miorita este Inrudita cu atitudinea pe care 0 au toti cei patru evangheli~ti atunci cand nareaza rastignirea Mantuitorului. Seninatatea Mielului jertfit se rasfrange In scrisul lor, din care nu razbate nici 0 umbra de indignare, de protest, nici macar de durere. Misterul Mioritei provine de acolo cii ea evoca un episod terifiant de la Inceputurile existentei umane prin optica neotestamentara. Cum e posibil a~a ceva? Prin aeeea di "autorul" Mioritei simtea instinctiv ceea ce Pavel va explica, intr-adevar inspirat, ca tot ceea ce se petrece inainte de Hristos sunt "umbre" ale Intruparii, proiectii a ceea ce va fi la "plinirea vremii". Miorita evocii moartea lui Abel nu prin sublinierea notei atroce ci prin ceea ce evenimentul are in el mesianic, prefigurativ. De lmde atmosfera nu de moarte, ci de nunta, nu infernala, ci paradisiacii. Cand Blaga definea "spatiul mioritic" tocmai aceasta dominanta 0 avea in vedere, plaiul sealdat intr-o lumina nepamanteasca, "gura de rai", ~i nu atrocele, pe care, cum am spus, Miorita nu di-l ignora: il converte~te In poezie edenidi. Bineinteles, ne aflam prin spatiile cele mai de taina ale fiintei, acolo unde conturele devin tremunitoare, ca vazute prin "apa mortilor", cele despre care Blaga spunea: "Solidaritatea sufletului romanesc cu spatiul mioritic are un fel mulcom, incon~tient, de foc ingropat, nu de efervescenta sentimentah'i sau de fascinatie con~tienta. Se probeaza inca 0 data ca aici ne mi~cam prin zonele 114

"celuilalt Hiram" ~. al sufletului .1 ,,100 sau intr-un c10meniu de . .' lI1vestlgatlea adanC1l11l or. Am observat mai inainte cum In viziunea romaneasdi, in virtutea unei uluitoare familiariHiti, Dumnezeu coboadi la conditia omului. Dar "deplasarea" are loe in ambele sensuri. Apropierea de divinitate se realizeaza ~i prin transpunerea omului intr-o existenta feeriea, in care nu se mai poate face nici 0 delimitare intre cer ~i pamant, pamantul devenind, cum tot Blaga 11 descoperea in canteeul popular, straveziu, iar cerul peisaj accesibil:
La mijloeu eerului Este-un pom a raiului ?e la mijloe zugriivit Cu zugravii din dllmbravii ."

(Tiberiu Alexandru,
Negre~ti-Oa~- Maramure~) 101

tabloul avand 0 prospetime de icoana pe sticla. Prin preajma:


., .Se face-un feredeu Un 'se sealdii Dlimnezell, Dwnnezeu ~i ell Sampetrll... (Sabin Dragoi, Lipova-Banat).102
Bucurc~ti:
100

Editura

pentl"\!

Blaga, Lucian. Trilogia

culturii.

literatura universaHi, 1969, p. 126. 101La luncile soarelui, p. 56. 102Ibidem, p.55.

115

.__".

~ _._ _V"_U'

-~-

. . .

>1<;'-' ..~

"'.'.,

"'" "_~'~.~OC<I'

.".+.".~,,,.._'1I#t>_.,,.

,,,,.,,.

~_""'___""')''''' u,",4<;, .>~_

.J",Jt,'I~"',,~'""""""

~...,

~-

--or, i
Pe-o gur~ de rai Valahia in Cartea Genezei

Pe asemenea Hiramuri, in care preaplinul ImriHitii inceputurilor se revarsa, ciobanul haladuie~te cu oile ill largul sau, "pa cer, pa pamantu", legea gravitatiei, ca ~i toate celelalte, fiind abrogata:
Dar ~i WI 'Ie p~te? Pa eer, pa pamantu, Dar ~i un'le-adapa? 'N celnore{ de ploaie. Dar ~i un 'Ie 'nchide? 'N eel eearean de luna...

nevoie sa fii neaparat copil pentru a savura asemenea incantatoare naivitati. in colindele din care extragem aceste giuvaieruri, nu mai e vorba deloc de un astfel de supranatural, ci de ceva cu totul firesc ~i transcendental totodaHi, de amintirea, prea proaspata ca sa nu ne descumpaneasca, a unei existente reale intr-o alta lume, sau in lumea noastra, dar In zorii lnrourati ai aparitiei ei. lata inca un cadru desprins din candoarea acelei lumi, in care, ca izvodind direct din eel', se ive~te Fisonul Genezei, raul slant alinainta~ilor lndepartati:
Stana oilor in cerclliunii;
Focll oilor, Raza soarelui. Unde le-adapa? In vadu DUl1arii...

(Harion Coci~iu Peceneaga-Macin Dobrogea).103 Nu fantasticul e ceea ce ne cople~e~te de uimire in cazurile de fata, ci "firescul fantasticului", naturaletea cu care el e tratat. E ceva ce depa~e~teactul artistic. Cu oridit geniu I-am aeredita pe "autor", asemenea viziuni, in care transeendentul e abordat frontal, eu aHita realism, nu Ie mai putem pune pe seama fanteziei. Ele, eu orieat scepticism ne-am inarma, trebuie sa reeunoa~tem ca nu pot fi atribuite deeat' unor oameni care ehiar au vietuit aeolo, "unde eerul se inta-Ine~te eu pamantul". Pentru ca aici avem de-a face eu 0 eu totul alta experienta, eu un trai pe alte meleaguri dedit cele pamante~ti,a~acum Ie ~li1l1 noi. CUlloa~tcm[antasticul din basme, eu cai care zboara, eu animale care vorbese, eu 1l1unticare se bat in eapete, eu voiniei care, deeapitati, tratati eu apa vie se refae subit. Totul e minunat, nu e
103Ibidem, p. 89.

Se inte1ege ca de aici nu se mai poate ajunge lntr-un loc, ei lntr-o unica stare:
Oile pornesc Ull pin ciar sailill... (Densu~ianu, Densu~- Hateg).l 04 Lill Prill clliar sellin... 1ar sublimul impietate. fiind atins, comentariul devine 0

104Ibidem, p. 38.
117

116

~ ik:,;.:(!,,~. ::r\:I(!I,"r.,:t':ti'h ~~~~~~"~~;r"'r:


;..w w~.."(1'"~ ~<:(Ji'l.>~ ;.!i!V ~,'y :#~~ o-.",;IIIjIIPi.'I!11I':\""'~ ""'1'~~" ~ ofl:r~ ""'''~'''''~' ~~" ,~.., ...,.~,... "~ ;-.,. ,~..

Valahia in Cartea Genezei

I
I

Numai Blaga mai poate rosti: "Cu acest orizont spatial se simte solidar ancestralul suflet romanesc, In ultimele sale adancimi, ~i despre acest orizont pastram undeva, Intr-un colt Inlacrimat de inima, chiar ~i atunci cand am Incetat de mult a mai trai pe plai, 0 vaga amintire paradisiaca:
Pe-tm pic lor de pIal,

I
I

Pe-o gura~ d e rar... . ,,105

IN LOC DE INCHEIERE
" n lucrarea de fata am adus dovezi din discjpline diverse I pentru a demonstra di "tara Havila" din Intaia Carte a
lui Moise este Valahia de mai tarziu, Romania de azi. Daca Fisonul biblic, unul din raurile care curgeau prin Eden, a fost identificat cu Dunarea inca din epoci Illdepartate, noi avand dovezi scrise despre aceasta datand din secolul IV d.H., este pentru inHiia oadi dnd se identifidi tara Havila cu Tara Romaneasca. Importanta acestei descoperiri nici nu e nevoie sa mai fie subliniata. E suficient sa amintim ca, in aceasta lumina, tara in care au trait stramo~ii romanilor ~i in care ei traiesc azi estc consemnata inca din mileniul II inaintc de Hristos. Dar ~i mai important dedit acest lucru e faptul ca Tara Romaneasca apare nu intr-o cronidi oarecare, ci in Sfanta Scriptura, ba, mai mult, e prima tara pe care Biblia 0 nume~te.

,..

,..

1U5 8/aga, Lucian. Op. cit. p.12S.

118 119 .:..


.I' '1I>:If.' .." 'AI .~.:!=.':X..."!f.' 'or.. ~'~~-.if;

-.......

'l.'t'.rr,\t;: 'Yc1'~':.\.~

i.ij~i4~"J

~" .. w, 'tt

~~...'* ~tt",

JJ~. "

-~~

+0}

.~j_1\.

e",~:

:~3:JIW';'),

,~~~

"~"''''''''..4_

"'- _.

""-.

1.
\

SUMMARY

n the first chapter, entitled "Along the Danube, towards Eden", are analyzed the works which identify the Danube with the river Pison in Genesis 2: 11. The earliest and most authoritative source for this identification is St. Ephrem Syrus, who lived in the fourth century AD, one of the most prestigious Fathers of the Church. In the sixth century a Byzantine book appeared, which was entitled On the Four Rivers of Paradise, and half of which is concerned with the Danube, which is taken to be the biblical river Pison. The same information is found in documents from about 1000 AD An important author, pseudo-Caesarios (fl. 6th century AD), maintains that the inhabitants of the land through which the Danube flows are called "pisonites and Danubians", after the .name of the Danube, which is called Pison in the Bible. In the present study, the author argues that the identification is possible, because, in the beginning, the earth had an aspect totally different from the present one~ 121

Adam eu pluguI. Icoana pe lenm. Nordul Transilvaniei.

---,.

--.. ~

Valahia in Cartea Genezei

summ~
I

and that, before the continental drift, the Danube may well have flowed tluough the land where the biblical Eden was. In chapter two, "Havilah, the Land with Good Gold", the author tries to locate the "land of Havilah" mentioned in Genesis, the land through which the Pison flowed. This is the first time that it is stated that Havilah is the ancient Dacia. In Moses' time there existed to the north of the Danube a population called the "abioi" in Greek, which is mentioned by Homer in the Iliad. The name of the country must have been very close to Havilah, the way it appears in the Bible. This country was famous for its gold, even as far back as the 13th or 12th centuries BC Its gold products, made with such skill as was not known in Europe at that time, were in demand from the Mediterranean region to the Scandinavian lands, a fact which agrees with what the Bible says. In chapter three, "The Mysterious Land of Llah", the author reviews the information provided by British and American sources about a group of "Walachians" (the medieval name of the Romanians), who had been brought from the banks of the Danube to the Sinai Peninsula by

Thus, in "Mioritza", a poem unanimously considered as representative for the Romanian spirit, we fmd, in the author's opinion, the story of the Creation, as told in the Bible, and, almost explicitly, Abel's slaying by his brother Cain. Such information, in the author's interpretation, could not have remained in the memory of the people if their ancestors had not lived very close to, if not even in Eden, where those biblical events took place. So, for the first time, the biblical "land ofHavilah" is identified as Vlahia, the present-day Romania. This finding is very important, because in this way it is demonstrated that the country which would eventually become Romania is signaled even as long ago as the 13th century BC, when Moses was writing. However, the most moving fact is that this information comes from Bible. Although the subject of the book is unusual, the author avoids any to'.lch of sensationalism, confming himself to a purely scientific discussion, using a rich documentation, extracted from the best sources available.

EmperorJustinianin orderto defendthe ByzantineEmpir:e.


from the Saracens. These colonists maintain that they came from the land of "Llah", a word which the author derives fr0111 HaviIah, which later became Vlahia (Walachia). In chapter four, entitled "At Heaven's Doorsill", the author analyses ancient Romanian folk poems, dating from pre-Cluistian times, in which there are many biblical themes, but which appeared at a time when the local populations could not have known the Holy Scriptures. 122

123

.~. !'1':~~;"'-',~ ~..~..., ~~ ;.. J~~ '"fJ.""'~.~'t?;#~'i~"'J:;~~~~. ~;;.; .':,..':~'~ '~'~:~".;'~'..;.:1-!~'~~~-'.,~t>, ~~.~~, ,!~

'~"-'~.;..:;;'

.-

~~ ~

.
~

-..;.~ -~:- -- ~::.~-~


...;( ,~, ~~,""'";1r~"lffl".,.

;..""'u......

" ~':tH

.~>-I" ,,,,,.~9)~~,

,~~~~~"i'_.~-oo::..;~':\i."I::.I~."""~~

BIBLIOGRAFIE
Biblia sau Sfanta. Seripturii. Bucure~ti: hlstitutul Biblic ~i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1968 Biblia sau Sfanta Seripturii. Versiune revizuita, redactata ~i comentata de Bartolomeu Valeriu Anania, in "Steaua" nr. 3-4, 1995 Biblia Hebraiea Stuttgartensia. Stuttgart: Deutsche Bibelgesellschaft, 1990 The Bible. Revised Standard Ven~ion. The British and Foreign Bible Society, 1971 The Holy Bible. Authorized King James Version. London and New York: Collins Amusin, 1. D. Manuscrisele de la Marea Moartii. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1963 Amzulescu, AI. 1. (Antologie de), Balade populare romane~ti. Vol I-III. Bucure~ti: Editura pentru literatura, 1964 Balu, Ion. "Fragmentul dade", in Steaua nr. 1-2, 1995 Beza, Marct!. Urme romane~ti in Rasiiritul Ortodox. Bucure~ti, 1935 Bditianu, G. 1. 0 enigma ~i un miracol istoric: poporul roman. B.llcure~ti: Editura ~tiintifica ~i encic1opedica, 1988 Bratulescu, Monica, ed. La luncile Soarelui. Bucllre~ti: Editura pentru literatura, 1964 125

..~,.~..,

..~,;., ',~,~

.~

.:"",~>I/J

..

(.

"-'"

:~ ~~4;~..

.,,",

'II~.~.. ~&;".A; ".

~~q:.f;'''fl

~
"'-""'"'CY."Io;, "",'''',,"

~.-:;;

.~

-.
+&:. ",.,.j., ,",. '.! ""_,.cfIj_, 110",.,

'

~~

rti~'\tIVI'.

Bibliografie
Valahia in Cartea Gl:mezei

Blaga, Lucian. Trilogia culturii. Bueure~ti: Editura pentru literatura universala, 1969 Cassius Dio. Istoria romana. Vol III. Bucure~ti: Editura ~tiin!ifica ~ienciclopedica, 1985 Calinescu, G. Via!a lui Mihai Eminescu. Bueure~ti: Editura pentru literatura, 1964 Candea, Virgil, Constantin Simionescu. Prezente culturale romane~ti. Istanbul. Ierusalim. Paros. Patmos. Sinai. Alep. Bucure~ti: Editura SportTurism, 1982 Coman, loan G. Scriitori biserice~ti din epoca straromana. Bucure~ti: Institutul Biblic ~i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1979 Crainie, Nichifor. Iisus in tara mea, In "Gandirea" nr. 1112, 1923 Daniel, Constantin. Civilizatia asiro-babiloniana. Bucure~ti: Editura Sport-Turism, 1981 Daniel, Constantin. Civilizatia sumeriana. Bueure~ti: Edi.turaSportTurism, 1981 , Daniel, Constantin. Orientalia mirabilia. Bueure~ti: Editura ~tiin!ifica~i enciclopediea, 1976 Daniel, Constantin, Ion Acsan, ed. Tablitele din argiHi. Scrieri din Orientul antic. Bueure~ti: Editura Minerva, 1981 Daicoviciu, c., H. Oaicoviciu. Columna lui Traian. Bucurc~ti:Editura Meridiane, 1966 Daicoviciu, Hadrian. Dacii. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1965 Dcnsusianu, Ovid. Graiul din Tara Hategului. Bueure~ti: Editura pClltrulitcratura, 1966 126

Dictionar Biblic. Oradea:Editura Cartea cre~tina, 1995 Dragut, Vasile, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Miha1ache. Pictura romaneasca in imagini. Bucure~ti: Editura Meridiane, 1970 Drimba, Ovidiu. Istoria culturii ~i civilizatiei. Vol. n. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~i encic1opedica, 1987 Eliade, Mircea. De la Zalmoxis la Genghis-Han. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~iencic1opedica, 1980 Eliade, Mircea. Istoria credintelor ~i ideilor religioase. Vol 1. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~i encic1opedica, 1981 Emineseu, Mihai. Fragmentarium. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~iencic1opedica, 1981 Eminescu, Mihai. Opere. V()1. Xill. Bucure~ti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania Eminescu, Mihai. Poczii Editie mgrijitii de Perpessicius. Bucure~ti: Editura de stat pentrJ literatura ~i arta, 1958 Fochi, Adrian. Datini ~i eresuri populare de la sfar~itul secolului al XIX-lea. Bucure~ti: Editura Minerva, 1976 Foehi, Adrian. Miorita. Bucure~ti: Editura Academiei Republicii Populare Romane, 1964 Fontes Historiae Daco-romanae. Vol. I-ill. Bucure~ti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1970 . Fugariu, Florea, ed. ~koala Ardeleana. Vol. III Bucure~ti: Editura Albatros, 1970 Giurescu, Constantin C. Istoria romanilor. Editura Cugetarea, 1939 127

.--.--... ,'it" t.~i.-.&I;:~"',..,f'.: .. ~...').i ."tnr:'.":1s~',~ ;:,~..'~ .-t'\...~~,f,..ii:;'f*.;\. ';;h-'R-""'; .'


~~,~ "JI!:""I,~~1;., __.' ,~

__'__' r_
~..,.-\.t..,.v..~~

~ ~

-,- - -.---...
.. .,.--~

..)i';;(~~l.-

~~,~~1'it '~'J<,}I 't.. :.~,'q":"'1AIt~~~.j\-

,.J: '::.\~~i~

"~-.

,..,$

1"..

",,,.- .

--

-'~-

Valahia In CaJ1eaGenezei

Bibliografie

Giurescu, Constantin C. red. Istoria Romaniei in date. Bucure~ti:Editura enciclopedica romana, 1971 Glashouwer, Wiliam 1. J. A~a a aparut lumea. Bielefed: Christliche Literatur-Verbreitung, 1993 Hasdeu, B. P. Scrieri istorice. Vol. I-II. Bucure~ti: Editura Albatros, 1979 Homer. lliada. in romane~te de G. Murnu. Bucure~ti: Editura de stat penh'll literatura ~i arta, 1959 Issar, Arie S. La Bible et la science font-eUes bonmenage?, in "La Recherche" nr. 283, janvier 1996 Josephus Flavius. The Complete Works of Josephus. Grand Rapids: Kregel Publications, 1995 Lambrino, AI. "Les Fleuves du Paradis", in Melanges de I'Ecole Roumaine en France, 1924 Mac Kendrick, Paul. Pietrele dacilor vorbcsc. Bucure~ti: Editura ~tiintifica~i enciclopedica, 1978 Mic Dictionar Enciclopedic. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~i enciclopedica, 1978 Odobescu, Alexandru. Opere. Vol. I-II. Bucure~ti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1967 Opperman, Manfred. Tracii intre Arcul Carpatic ~i Marea Egee. Bucure~ti:Editura Militara, 1988 Origen. Scrieri alese. Partea a patra. Contra lui Celsus. Bucure~ti: lnstitutul Biblic ~i de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomane, 1984 Otetea, Andrei, red. Istoria poporului roman. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1970 Ovidius Nasso. Scrisori din Tomis. In romane~te de ~tefan Bezdechi. Cluj: Editura Cartea Romaneasca, 1930 128

Ovidius Naso. Tristele. Ponticele. Traducere ~i prefata de Teodor Naum. Bucure~ti: Editura Univers, 1972 Pascu, ~tefan, red. Atlas istoric. Bucure~ti: Editura didactidi ~i pedagogica, 1971 Parvan. Vasile. Getica. Bucure~ti: Editura Meridiane, 1982 Parvan, Vasile. inceputurilc vietii romanc la gurile Dunarii. Bucure~ti:Editura ~tiintifica, 1974 Pearsall, Judy and Bill Trumble cd. The Oxford English Reference Dictionary. Oxford ~iNew York: Oxford University Press, 1995 Perhes, Justus. Atlas Antiquus. Gotha, 1897 Pippidi, D. M. Contributii la istoria veche a Romaniei. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1958 Pippidi, D. M., ed. Dictionar de istorie veche a Romaniei. Bucure~ti: Editura ~tiintifidi ~l enciclopedidi, 1976 Procopius din Cezareea. Istoria secreta. Bucure~ti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1972 Radulescu, A., C. Scorpan, R. Florescu. Itinerare arhcologice dob~'ogene. Bucure~ti: Editura SportTurism, 1976 Russu, Ion 1. Daco-getii in Imperiul Roman. Bucure~ti: Editura Academiei Rcpublicii Socialiste Romania, 1980 Simonescu, Dan, Gheorghe Buluta. Pagini din istoria eartii romane~ti. Bucure~ti: Editura Ion Creanga, 1981

129

-- .'--..~

--~ .'
"'11__ ...... , ',Wft8~ . .'~_H

-. -~-

.. ..

-'Wl ~ '... ~

~.~ '.', ",-.,-

Valabia in Cartea Genezei


rn_
~

I
I j

Stoicescu, Nicolae. Continuitatea romanilor. Bucure~ti: Editura ~tiintifidi ~i enciclopedica, 1980 Studii tcologice Dr.9-10, 1952 The New Encyclopaedia Britannica. Chicago: Encyclopaedia Britannica, Inc, 1992 The World Book Encyclopedia. Chicago: Field Entreprises Educational Corporation, 1960 Webster's Third New International Dictionary. Chicago: Encyclopaedia Britannica, Inc, 1986

ADAOS

P ATRU
~

SECVENTE PRIVIND ,
~

INCRE~TINAREA ROMANILOR

130

:ft"

~ '';' ."t ~.~""',~'...

"..'It- ~I

,t,-

"'_ "'_A~

-tw.~
"~"""~~'.tl --.'NHI $!~'.~ ~ ~~'t.,..,..p~,..~~. ~""" ..~1t,
'~:~''''I i"4VJ ~_:t

.~.:~:'V,t"".y.~~~'j'H.A

~.

'IN~.Ii ~-

"I' "~"'~'''r'

Un om de la rasarit

UN OM DE LA RASARIT
Trecusera ca la trei decenii de dnd la Tomis, pe malul apusean al Pontului Euxin, murise Ovidiu, Dar lumea acestor locuri nu arata altfel de cum 0 vazuse marele poet exilat. Daca dacilor coborati din nord litoralul alb, inundat de lumina, Ii se parea deosebit de cald ~i primitor, pentru un meridional tinutul se prezenta de-a dreptul aspru. Pe langa albastrul viu al Mediteranei, marea de aid aparea sura, rascolita adesea de crivatul ce. bantuia dinspre stepele scitice, prevestind parca viitoare mari invazii. In afara de aspectul neprietenos al reliefului ~i climei, unui alungat din saloanele Romei ii mai dadeau fiori ~itrasaturile localnicilor. Pe strazile cetatilor, replicile ca ciripite ale grecilor erau acoperite de cele grave ~i profunde, ~i tocmai de aceea parca mereu amenintatoare, ale localnicilor. Cu gefii fn amestec sun! grecii de pe-aice, Dar gefii cei rfizboinici fi cowiresc pe greci scria podul, tadind de buna seama 0 observatie corespunzatoare realitatii, folosind-o insa ca un motiv in plus pentru lamentatiile sale. Dar dad! a~a stateau lucrurile vazute dinauntrul cetatii, ceca ce te a~tepta dincolo de ziduri, in campul 133

~
i??~. '4';'

._~~,"'It _,~~. t:,p


,~,. "'AII;~"" ~i.( """'M,.\'t~ IJ"!f No" "" CtJ'.".~ 1~;

::-::-.-,..:" ~ IIr-t

.~~

~:'1':_k

"'<iii,
.I.~ ,...~ .,... '"",,", ""

.~
".ti iiJ.... #Jt..~ _ t.~. ." ..~

)o~~;<

.,

~... .,. ,,.,,,,.. ~;,

I
j
Valahiain CarteaOenezei

-~~_.._-_.

Un omde la rAsArit

deschis, unde elenii, ea avangardl\ a civilizafiei, nici ml\car . nu clilcau, este u~or de imaginat. Stufoasa literaturl\ inspiratd de cucerirea vestului sl\lbatic american, at8t de gustatlt ~i azi, are In Trfstele lui Ovidiu inainta~i directi, u~or reeognoscibili. "Barbarii" eunoscuti de el sunt un amestee inspdimdntlitorde esehimo~i ~ipiei ro~ii: ..'It-a:;a de tare-Ivdntulcd dezgole:;te case $1turnurlle-nalte Ie eulea la parndnt Atunet, defrlg, barbarit :;1 pun pe el eojoaee, 1:;1 pun Ilarl: nu-:;Ilasa deceitobrazul gol,' Jar lur/urli de gheala Ie zurule fn plfite, De albapromoroaeascantelebarba lor, Alee vlnu'ngheala:;1el pastreaza ehlpul Ulelorulu/, :;1 nu-I bel, cl-IJardml nbueali!
. I , , t . I I , . , I . I I r I , . , . I I , , I I I I , I . I . I t I

Au glas ~i chipsl11batic, aidomalui Marte,. Nlei barbanZ4.~i-o taie, niciparul depe cap $1mdnalor indatdte'njunghieeueUlitul Cl1citot barbarul are cUlitla coapsalui... (tn superba tdlmdciren lui TeodorNaum). Aceste relatltri, care au plasticitatea~i prospetimea faptului vAzut,trAit aidoma,nu din auzite,dac4nu putem spW1e clt sunt inexacte,sunt in mod sigur unilaterale.C4 dacii nu-i primeaupe romani eu ovatH 0 yom ~ti ~i mai concret peste0 jumAtatede seeol,cu prilejul celor douA rAzboaie ale lui Traian. Dar ei puteau fi considerati "barbari"numaiin aceeptia originarAa termenului,oameni adicA dinafal'a ariei de civilizatie greeo-romanA,~i nicideeumin intelesule~pAtat mai tdrziu: dinafaraoricArei eivilizatii. Decii nu eraucatu~ideputin ni~teprimitivi. Bi, cum bine se ~tie, se amestecau adeseain politiea Imperiului Roman, ceea ce, in datele epocH, insemna e4 rneeau politicA la nivel mondial. "Augustus, dup4 cum ne infol'meazA Suetoniu, promisesepe Iulia... lui Cotiso, l'egele getHor, In vremea ednd ceruse in schimb in eAsiitoriepe fliea Acestuirege."August, a~adar, ginerc de getI Se intelege cA W1impar'atde talia lui Octavian nu planuia legi\turi matrimonialcdecat cu cincva care putea

Cand erlva/ul sCtlbatle, ell aspra 11I1 sujlare, lngheala apa marti, fn J,','tru'nvalurat

lndata se a~'ternecampla cea de gheala

Barbarli dau navala pe cali lor cel lult, Sagelfle lor zhoal'a departe, pan'departe $t toata-mprejurtmea caltirl 0 pusttese, Fug oamenii! De larlnl nu-I nlment sa mat vada,' A barbarulul prada e-al omulut avut, Nimlca toatti: earul ce scar/a ie, vreo vita, $1 toata-agonlsita sarmanulut plugar, , I. . . , . rI. I. . . , . I I, . I. I, . , I. . I, . . , . , . Calar' pe eal, puzderii, sarmalli .~, eu gelii Tot ml:;una pe drumurl: cand vln, cand far se'ntore, Nlet unul nu-I sa n-Cliba la dansul arc :;1tolba

inclinabalanta evenimentclor In faV081'ea sa, ~i in niei lm cez eu persoane derangeeI-arputeacompromite. Ovidiu insu~i, careva star~iprin a seata~a de geti, in limba d'irora va serie poeme, ~ia marturisicd Tomisul ii devenisedrag
(Fam mlhi cara Tomls...), il pretuia in mod deosebit pc Cotiso, atat pentru nobletea spiritual8 a aeestuia, cat ~i

$1 eu venin de ~'arpesunt unse-a lor sage/I.

134
~.""."'>
)~ t#: S!1A '.)t. ~~~)&... JP'" "'.'fIil,-~!,4-'~I0'~~'V~~" """'"

135

o:;.~

........

..".,

../to,'

"."'"

,~"

:.--"':

""'ft,1"~ -.

.~..,,,,.~.

~.~...:41',.".:4"~..'2I!'i..'>I;~~J

~. - -

-:-" ~-

.~-"- ,~~

- --.

Valahia in Cartea Genezei

Un om de la riisarit

pentru faptul di regele get era el insu~i un poet de mare talent. "Poetuluipoetul intinde-a sale brafe" spune Ovidiu atunci cand i se adreseaza lui Cotiso: ...artelefrumoase A omului naravuri barbare le-mbldnzese, $i dintre regi nici unul nu le-a'ndragit ea tine, Din timpullui nici ullul nu le-a'nchinat mai mult. N'ai scris tu insufi versuri? De n'arji al tau nume injrzmtea lor. l1'aJziee cii le-ajacut un trae.' Orfeu, deci, nu e singur poet pe-aceste loeuri... La muIt citata afirmatie a lui Herodot ca getii sunt "cei mai viteji ~i mai drepti dintre traci" se pot adauga ll1ulte altele care-i vad pe daci nu numai sub aspectul lor razboinic, caracteristica dictata de nccesitatea de a-~i apara patria ~i nu din dorinta de a cotropi pamanturi straine, ci sub acela al w1ei inalte moralitati, dovada nu a primitivismului ci a unei conduite evoluate. Celsus, un autor din secolul urmator celui in care am poposit noi, spune ca "druizii din Galia ~i getii sunt popoare vechi ~i de intelepciune foarte Inalta, profesand Invataturi inrudite cu ale evreilor." lar ca el nu calea aHituri de adevar 0 ll1arturise~techiar un evreu, Iosif FIaviu, care-i considera pc daci drept un termen superiativ de comparatie, atunci cand, ca sa sublinieze virtutile ~i eforturilc sprc perfectiune ale esenienilor Ii raporteaza la credincio~ii lui Zamolxe. Era deci perioada cand partile acestea de lume fusesera Inglobate in provincia romana Moesia (anul 46 d.H.). 136

Nimeni n-ar fi putut biinui ca descinderea aici a unui barbat mtre doua varste, diferit cu totul ca infati~are de negustorii, militarii ori sclavii cu care calatorise pe corabie, pierdut in muItimea pestrit;i ce atunci, ca ~i totdeauna, mi~una prin porturi, va transforma profilul sufletesc al oamenilor acestora, va inzestra cu un chip anume poporul ce tocmai se zamislea din amestecul romanilor cuceritori cu dacii autohtoni, chip cu care noul popor va strabate mileniile, chip ce-i va ajuta noului popor sa invinga mileniile ce nu se prevedeau deloc binevoitoare cu el. Omul acela avea 0 alura prea modesta pentru 0 misiune atat de hoHiratoare. Dar cu acest om ciudat, care impreuna cu prietenii sai, un mic grup, a pomit sa cucereasca lumea, ne yom reintalni. Mai Intai insa, yom face un ocol pana spre frontiera de ri"isarit a imparatiei, zona fielbinte ~i pentru ca de acolo amenintau necontenit partii, dar ~i pentru ca popoareIe ctJcerite ~i incorporate in Imperiul Roman se agitau Intruna, un Ioc de frunte in ansamblul protestatarilor detinandu-l putin nwnerosul dar binecunoscutuI neam al iudeilor.

137

,
~.

:;- ...:.":'"~~'

.'::

Molt. 'f'.

':.n~

'!1.'....

.."."'.~~

~,.~.;.:

~""'..

J. ~

,~~".;......

~...w' Jfr ' t,. -..

.."'"

'

""

,~,

"

.-~:::..=.'-

,!", -. ~~~

.oMo_.

.:J..

Andrei

ANDREI
tn anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu, in Iudeea, tara ce apartinea provinciei romane Siria, a inceput o mi~care de masa diferitade toatecele anterioare. CA populatia nu accepta stapanirea romana era 0 stare de lucruri permanenta, cunoscuta ~i de Cezarul insu~i, ~i nici el nu se a~tepta la altceva; ceea ce tinea el sa se faca era ca nemultumirea sa nu se manifeste tati~, ~i ill nici un caz sa nu ia proportii. Principiile medicinei functioneaza ~i la scara organismului politic: masurile preventive sunt preferabile tratamentului bolii, iar, dad\ aceasta a. izbucnit, Intelept e sa fie combatuHi cat mai drastic inca de la primele semne. Masuri profilactice fusesera luate inca de cu buna vreme. Dupa lunga domnie a lui Irod, dispretuit la Roma dar sprijinit totu~i pentru ca facea politica impilatorilor cu 0 eficienta mai mare dedit ar fi reu~it-o unul de-al lor, dupa dezamagitoarea experienta cu fiul acestuia Arhelau, in Iudeea fusesera numiti procuratori romani. Ace~tia, inconjurati de o~teni, bineinteles, se deplasau de la Cezareea, capitala oficiaHia tarii, de pe malul Mediteranei, 1aIerusalim, ori de cate ori situatia 0 rec1ama, ~i, tara exceptie, la Pa~ti, cand evreii de pretutindeni se adunau la templu. Astfel, capitala iudaismului, se poate spune mondial, pentru ca toate

139
.,

."''''~

'~"o; at ~_

~'\
""'~~ ''; "'t6r.'~ .. -1'O'ot ~~ , 'Jill""~~"'..a ~~.

.:-kJ._.
~

.~

-.;.
"" c. . &-._

.. .011<' .

it.

"J. ~,..".;i.. _

Valahia in Cartea Genezei

Andrei

provinciile erau Intesate cu iudei, era supravegheata cu 0 rigoare exemplara. ~i totu~i, cu toata profilaxia, organismul politic era departe de a se arata complet sanatos. N-apucau bine sa fie stinse valvataile Intr-o parte ca altele izbucneau in aIta. Urma~ilor lui Moise sulul de flacari Inaltat cand deasupra unei cetati cand deasupra alteia Ie amintea de cel ce-i calauzise pe parintii lor la ie~irea din robie ~i aceasta Ii insufletea ~i mai mult ~i-i Imbata cu speranta victoriei mai putemic decat vinul, acum cand "Egiptul", simbolul robiei, nu mai era undeva, departe, dincolo de pustie ~i de MlUltele Sinai, ci se oplo~ise la ei In baHitura, facandu-i robi in chiar Tara Promisa, pe ei care nu recuno~teau alta slujire decat cea fata de Iahve. Pentru legionari insa, care nu-~i bateau capul cu legendele tuturor supu~ilor cand ei nu mai credeau nici in propriii zei, eruptiile incendiare nu ascundeau alt simbol decat prezenta pojarului gata sa se extinda, impunand deci interventii urgente ~i dure. Ceea ce se vedea acum pe malurile Iordanului era insa foarte greu de definit. Nu parea a fi propriu-zis 0 rascoala, de~i mase enorme de oameni erau concentrate in vale ~i pe inaltimile din imprejurimi. Zilnic soseau altii ~i aitii, in cete, de pe toate cararile, dinspre Ierusalim, din celelalte parti ale Iudeii, din Galileea ~i de dincolo de Jordan. Nu erau inarmati (cu exceptia militarilor, amestecati ~i ei in multime, nu puteai ~ti la 0 prima vedere, ca s-o supravegheze sau sa i se aHiturein cazul ca lucrurile .ar degenera intr-o revolta), ~i asta facea rostul acestei invalma~eli ~i mai de neinteles. De~i incercari de a-I desIu~i se facusera. Printre cei veniti nu se ~tie in ce scop, printre simpli curio~i adu~i ~i ei de ~uvoi, se intalneau ~i 140

echipe trimise sa iscodeasdi ce se petrece acolo ~i chiar sa puna intrebari dispicate ~i de neevitat conducatorului nemaipomenitei razmerite. Numai ca simpla vedere a acestuia, 111loc sa risipeasca nedumerirea, 0 sporea. Daca duhul pustiei ~i-ar lua un trup, n-ar arata in nici un caz altfel. Omul, inalt ~i subtire, clatinandu-se incoace ~i Incolo, ca 0 trestie batuta de vant, in ritmul frazelor strigate, parea de-abia ie~it dintr-una din grotele nenumarate care ciuruiesc pantele dezolante din apropiere. Cu parul ~i barba nepieptanate decat de scaii de~ertului, n-avea nici urma de sfiaHi~i se adresa cu aceea~i francheta ~i descultilor nu eu mult rnai intoliti dedit el, ca ~i sl1obilor saduchei, ca ~i negustorilor plini de importanta, pe masura pungilor dosite pe sub faldurii imbradimintei, ca ~i vame~ilor cc nici macar nu mai fiiceau un secret din faptul ca jecmanesc in afara oricaror nomle, dupa bunullor plac, ca ~i femeilor u~or de recunoscut, unele tinere, de-abia l1i~tefeti~cane, altele mai trecute ~i cu atat mai sulemenite ~i mai zomaitoare din bratari ~i din glezniere, ca ~i soldatilor tampi ~i aroganti, a caror dotare pana-n dinti fata in fata cu despuierea lui aparea nu numai inutiHi ci de-a dreptul hilara. El nu purta pe pielea-i argasita dedit ni~te smocuri din par de camiHi culese de prin spinii ce strajuiesc drumurile dogorate ale caravanelor. Se Incingea cu 0 curea gasita liinga cenu~a unui foc dupa vreun popas

al pacurarilornomazi.

De~i-i mustra pe toti, oamenii nu plecau, ci dimpotriva, imbulzeala cre~tea. II ascultau, puneau intrebari, il ascultau iara~i. Unii cadeau Intr-o reculegere adanca, apoi se infiiti~auinaintea pustnicului care-i stropea 141

4 ..,.........._

:.

k,t'

....

:t~,('\I.

VaJahia in Cartea Genezei

Andrei

cu apa din Iordan. Nu era spalarea ritualA la care fariseii tineau atat de mult, ~i nici cea\praeticata eu ~i mai multA ravna de esenienii ce-~i aveau in apropiere, in mijlocul pustiei, una din cele mai mari colonii. Nu era curiitirea traditionala ce se acea la nes:rnr~it,de cateva on pe zi. Aici se sAvar~ea ceva cu totul nou ~i unic: botezul, consfintirea unei tadicale transformAri latmtriee. Efeetul sau nu era automat ~i exterior, ci determinat de procesul poeaintei, al reintoarcerii la Dumnezeu, ceea ce grecH au tradus prin metanoia, schimbarea cugetului. "A te schimba" in limbajul popular romanesc are 0 acceptie mult :nai bogata decat cuvintele 0 araHl la prima vedere; nu inseamna numai a-ti inlocui un rand de haine cu altul, ci a-ti scoate imbracamintea murdara ~i a Iua aIta curata, spalata mult ~i limpezita in vadul raului, mirosind a proaspat; ate primeni, deci. Nu in fiecare zi "te sehimbai". "Te schimbai" doar duminica ~i, mai ales, la Pa~ti ~i la Craciun, la Rusalii. Cam aceasta se petrecea ~i cu sufletul pentru ca o~1UI sa fie vrednic de a fi botezat. Dar partea cea mai misterioasa a actiunii barbatului de la Lordanera marturisirea sa ca tot ce face nu-i decAt0 pregatire, ca el insu~i nu-i decat un precursor. A~a cunl grecH Ii aveau pe filosofi sau chaldeenii pe magi, evreii i-au avut pe pl'ool'Oci,acele guri binecuvantate prin care Iahve vorbea poporului Sliu. Proorocii i-au insotit pe evrei de-a lungul istoriei, i-au trezit cand erau toropiti de eonfuzia groasa a pl1eatului, i-au imbarbatat cand disperarea treeea dincolo de orice limita ~i se parea ca Iahve i-a parasit definitiv. ~i, mai pl'esus de toate, ei i-au amintit mereu lui Israel cA Mesia eel promis, Salvatorul lor, Eroul invincibil, inaintea oiiruia toste imparatiile 142

pdmantului se vor inchina, va sosi in mijlocul lor: Or, nieicand poporul lui Israel nu fusese mai uitat de Iahve decat aeum. ~i dovada eADumnezeu nu mai vrea sA~tie de Israel era chiar faptul ea de cinci sute de ani niei un prooroe nu se mai ridicase dintre fiii lui, Iahve refuzdnd sa i se mai adreseze nici mAcareu dojana. ~i iata eA atunei cand pAreaca nici 0 speranta nu mai poate miji de nicaieri, eu picioarele infipte in vartejurile Iordanului, un barbat ii striga pe toti sa se ridiee deasupra malului gata sa-i sufoce, sAse purifice, sa se intremeze, cAcimomentul stat de mult a~teptat al ivirii lui Mesia a sosit. ~i lumea, in valuri mai nestAvilitedeciit ale Iordanului in timpul ploHor, alerga la el. in star~it, Iahve ~i-a intors iara~i fata spre poporul sau. S~a'aratat un proorocl Poate, cine ~tie, Izbavitorullnsu~i... A~adar, straniul barbat Ie explica tuturor ea el nu e decat un vestitor. Era Insa 0 deosebire totala intre el ~i proorocii cei din vechime. Aceia, cu to~ii, II anuntau pe Mesia, dar nu-L intrezareau dedit undeva, departe, intr-un viitor nedefinit."l/ vdd,dar acumfnca nu-i; 1/privesc. dar nu de aproape..." (Numerii24, 17) spuneaValaam in numele tuturor vechilor prooroci. Pe ciind proorocul cel nou Ii asigura: Nu-i cine ~tie oode, e aici intre voi, In mijlocul vostru, intr-o buna zi vi-L voi arata. ~i nu cine ~tiecand: acuml Un medic contemporan, scriitor ~i istoric, dupa ce a urmal'it "toate eu deamanuntul de la incep~t", cum afirma el, spooe ca poporul era "in a~teptare". Toate popoarele soot in a~teptare. Fiecare om e in a~teptare. Nu exista un anotimp dupAcare sa nu a~tepti un alt anotimp, 0 stare dupa care sa nu a~tepti alteeva. Trebuie sa existe oodeva, in viitor, un moment al a~ezarii tuturor
143

---.~,~~"'. ~~~~...~ '~"")"I~!~, ~. ".


Ji;~ '~'~~""'..4l\"tr~ ~ ---~~-. -.....

~&.rJ:

'" ..)0'''' +11, .'

"\ 1!'~. :~

~.~~.

~'"'~")0;1""

d-'"

.....

'",-*'-ttU.-tv.sA"",

'. ,~_

':a "p;rJ; ~.:..

'.:I";;~'~.-ro.__

Valarua in Cartea Genezei

Andrei

luerurilor, moment spre care tindem mereu. Cine nu mai a~teapta nimic inseamna di a murit, chiar daca nb ~ifizic. Atunci insa era 0 altfel de a~teptare, sau aceea~i a~teptare dar ridicata la 0 cota extrema. Lwnea simtea ca sdinteia e gata sa sara. Atavic, oanienii pastreaza inca inauntrul lor energii obscure care dispund la diferitele impulsuri ale necunoscutului. Aceste energii au fost candva mult mai proaspete, eu timpul s-au tocit ori au atipit cu totul, pentru ca sa se declan~eze cand nici nu ne a~teptam, uneori in momentele cruciale, poate scapandu-ne de la pieire. Neeunoscandu-le, Ie dcpunem deavalma in dosarul instinctelor. Oamenii de ~tiinta actuali privesc eu tot mai mult interes spre acest taram invaluit, caruia ca sa aiba un nume, ii spun subcon~tient, ~i fac tatonari sa-l exploreze, de~i submersiunile sunt deocamdata timide. Dar energiile latente exista. Iar atunci ele erau activate intr-o masura teribila. "Instinetul" Ie spunea tuturor, iudeilor, dar ~i multora dintre straini, ca 0 schimbare radicaUi e iminenHi.Oamenii rasfoiau cu infrigurare scrierile veehi ~i ceea ee in acestea parea a prevesti chiar momentul de fata capiita acum intelesuri izbitoare, mai inainte nebanuite. Romanii recitau versuri pline de luminoase viziuni din Virgilius,grecii se intorceau la cutare pasaj din Platon ori dintr-un poet tragic. in mod surprinzator, frazele se apropiau uneori pana aproape de identitate, ba, ceea ce contraria ~i mai mult, aproape coineideau eu viziunile proorocilor evrei. Invatatii de mai tarziu vor polemiza vertiginos incercand sa iudice care e "modelul" ~i care "pIagiatul". Mai sigur e cii aee~ti autori nu s-au inspirat unii de la altii. Viziunile lor se asemanau pentru ca toata lumea era in a~teptare, iar cele mai sensibile dintre 144

con~tiinte (sau subcon~tiinte) dadeau la iveala tabloul pe care impulsurile necwlOscutuluiil iIuminau inauntrullor. Ca a~teptarea se simtea cu 0 acuitate mult mai mare in Iudeea nu se datora, poate, numai faptului ca Israel era pregatit in mod special pentru primirea lui Mesia, di Tora, Legea sffinta a lui, era 0 calauza, un pedagog catre Mesia, ci ~i aceluia, sa-i zicem factorului geografic, ca Mesia trebuie sa ap'ara aici, pe pamantul l~i Iacov, ba mai mult, factorului, sa-i zicem ontologic, di Mesia trebuie sa se naseii din chiar neamullui Avraam, mai precis din spita lui Iuda, ~i, restrangand ~i mai mult aria, din casa regaHia lui David. Poporul lui Israel, de altfel, nici nu implica celelalte neamuri la binefacerile mantuirii ce va sa vina, dedit in sensul ca toate acestea se vor supune lui. Cum va fi aratand Mesia? se intrebau cu siguranta multimile adunate in vadul Iordanului. Oricum, nu ca un oarecare, ~i ar trebui sa-L recunoasca daca in.tr-adevar e in mijlocullor. 'Proorocul nu-l descria. Ii atribuia 0 putere, cum i se cade unui Izbavitor, nelimitata. Oamenii se uitau in juru-Ie, printre ei, apoi iar ramaneau cu ochii tintuiti asupra proorocului. Dar daca totu~i eel? Chiar cu infati~area salbatidi pe care 0 are, nu poseda cuvantul sau o forta teribila din moment ce, sub ochii romanilor, a fost in stare sa adune atata popor, cum nu s-a mai vazut de pe timpullui Iuda Galilceanul, popor ce a fost in a~a masura cucerit de el incat e gata, la un semn, sa execute tot ce-i va cere? Proorocul insa nu obosea in a-i Himuri di el nu e decat un premergator, un deschizator de drum. El, a~a cum apare, ca stapan pc vointa lor, a tuturor, in stare, daca ar 145

..
... '~!,,,,,.,,"''''~'_.r: ~ ~. tIi:::t r.;.....

.. .

,-..r ~~

...~

, ''-

.[t, --.~

~~..

~ :;.

v ..t. ~,..

..

~"=.1'1 . .41_._

II

VsJahisfn CartesOenezeJ
I

AndreJ

dod-o, sl1-i pomeascl1 intr-o clipitl1 in 1izboi deschis impotriva Romei, el, conducAtorul lor, fatA de Mesia e intr~o situatie atAtde joasA incAtnu e vrednic s4-! execute nici slujba rezervat/1ultimului dintre sclavi: sA-! dezlege cureaua sandalei. Iar dac! aceste cuvinte erau destul de 14murite ,i capabilc s4 Ie sugereze slava M4ntuitorului, proorocuI Ie

romanilor. Btem ins4...

mai spunea in schimb altele cu infeles mai greu de str!bAtut.Cel a~teptatii va urma lui, dar il ,i precede, il dep4~e,te adic4 ~i in trecut i in viitor. Spus a~a, cu cuvintele Jui concrete i colorate, asta ar insenma, in termeni abstracti, c4 Cel prevestit de eJ e cumva etern, lucru cu totul de neacceptat,calitatea aceasta neav4nd.o decat Iahve, iar Mesia, in reprezentareaiudeiJor,oric4t de sJ4vitar pArea,nu poate fi totui decAtun om; ce~idrept, un om care ii va ridicape ei la 0 mArefie ce 9-0intreacA~i pc a egipteniJor, pe-a asirieniJor,i, mai ales, pe a

,i

Numai cl1acum nu e timp de speculatii teologice. Important e cAMesia exist4, s~a nbcut ~i e undeva foarte aproape, poate chiar de fafA. lar dorinta lor, in care se concentra dureros ~i fantastic, ca materia cosmicA intr-o stea ce se pr4bu~e~tein sine, toat4 a~teptarea lungului ~ir adormit, era sa-L vad4 pc Mesia.

de inainta~i,toatA speranta in care acetiaau trait ~i au

~i intr-o zi proorocul L-a ar4tat intr.adevar, insofiJ1du-~i gestul minii intinse eu ni~te cuvinte enigmaticc: "lata Mielullui Dumnezeu... "

A dezamagitaparitia Aceluia pc care proorocul iI


d4dea drept Mesia? A intl'ecut toate ateptariJe? 1n mod sigur a derutat. Nu "iatALeul/", a~a cum te-ai fi a~teptat Ia 146

unul descins din coapsa lui Iuda. De cate od aU murmurat fiecare dintre ei cuvintele p4rintelui lor lacov, cu sigurantA profetice, cuvinte ce nu e chip sA nu se indeplineasc4 intocmai, cuvinte pentru implinirea cl1roraerau ei adunati aici: "Iudo, pe tine te vor lduda fra/Ii tai. Mdinile tale tn ceafa vrdjma~ilor Nii. Inchina-se-vor lie fecloril tatdlui tau. Pui de leu e~ti, ludo, flul meul... El a tndoit genunchii oIis-a culcat ca un leu, ca 0 leoaica." Cine-! va de~tepta? Nu va lipsi sceptru din luda, nici toiag de cdrmuitor din coapsele sale, pdnd ce va veni lmpdciuitoru!, caruia se vor supune popoare!e..." ~i scum, in 10cde Leu: "JataMielul/" Ariltareanu s.a ~cut cdnd toatAtumea era de fatA. Era dup! amiazil,cand calduratoridildevinede nesuportat, iar oamenii veniti, ca de fiecare datA,dinainte de a se z!ri bine de ziuA, se imprA~tiasera,unii ul'mdnd a reveni mai spre asflntit. Acum I8ng!proorocnu mai rAmAseserA decat doi dintre ucenicii sAi.Ei, de cum au auzit ceea ce toti fiii lui Israel a~teptau de sute ~i sute de ani sAaud!: "Jatd-LI", s-au luat dupACel arAtat.Acesta i-a primit in locuinta Lui, vreo colibA improvizata; casan-a avut nicicfuld,casaLui fiind cerul ~i pi\mdntul. Dar important e cA "au rdmas cu El in ziua aceea. " Doi tined, doi iudei dintre atdtia altii, intr-o zi anumit!, la 0 orA ee le-a rk\mas pentru vecie intiparitilin sufletc ~i ne-ou cOInunieat-o: patru dupa amiaza, au stat sub acela~i aeoperi~, L-au privit ~i L-au ascultat vorbind pe Cel a~teptat de toti, de unii eu bunil ~tiintA,de altii dintr-o pOl"nire nedeslu~itiia inimii, a~teptat insAde ciitre toti. ~tim ~i numele unuia dintre cei doi, primii fericiti ce au ascultat euvintele Lui in ealitate de Mantuitor, de Fiu al

147

.'".''''

.._,,,,,

"".. ~~--

---

'

"

- I\t-.. '(0

..

,...J,;\i .r.....

.~.,~~ "

,f; .f/'&.~ '-..

l..-...

Calendarul
Valahia in Cartea Genezei

lui Dumnezeu: Andrei, cel ce-I va deveni Apostol. EI e "eel dintiii ehemat". De la el ne-au ramas doar diteva cuvinte, spunand insa infinit mai mult decat ar putea-o face tomurile tuturor bibliotecilor din lume, esenta a insa~i Sfintei Scripturi: "Am aflat pe Mesia". EI a spus-o primul. 0 vor spune inca multi. 0 va spune, pecetluind-o cu viata, fratele sau Petru. Dar chiar Petru a auzit aceste cuvinte, care exprima totul, de la Andrei. Pentru a rosti aceste cuvinte ~i a lamuri intelesul lor netiirmurit, vor porni cu totii pana la marginile lumii; numai pentru aprinderea acestor cuvinte in sufletul fiecarui om vor mai trai ei de aci incolo ~ipentru aceasta vor muri. Iar Andrei, cel care le-a pronuntat intai, primul ce a avut fericirea visatii de noianuri intregi de oameni, aceea de a-L gasi pe Mesia, nu e altul decat calatorul pe care I-am intalnit coborand de pe puntea wlei corabii intr-una din cetatile Daciei Pontice, tocmai pentru a vesti ~i celor de acolo evenimentul central al vietii sale; eveniment ce merita ~i trebuie neaparat, cu orice risc, .cu orice pret, vestit, pentru ca e unul ~i acela~i cu evenimentul central al vietii omenirii. L-am aflat pe Mesia! vor spune de aci incolo ~i locuitorii Daciei. $i vor adauga: L-am aflat de la chiar acela care a rostit cel dintai aceste cuvinte capitale, de la Stantul Apostol Andrei!

CALENDARUL
E in firea omeneasca tendinta de a Uisaurme in timp, a~a cum inaWi monumente in spatiu. Calendarul e plin de date aniversare. 0 oranduire, de cum se instaleaza, mai inainte de a trece la treburile gospodare~ti, are grija sa anuleze aniversarile precedente spre a ~i Ie impune pe ale ei, cea care vine dupa ea procedand, fire~te, la fei. Zeificandu-~i imparatii, romanii, considerand ca ace~tia merita mai mult decat 0 zi aniversara, Ie-an consacrat c~te 0 luna incheiata. 0 luna au numit-o Iulie dupa numele dictatorului Cezar; alta, careia i-au spus August, i-au oferit-o lui Octavian. $i ar fi continuat dadi Tiberiu, care avea un fel de a fi ciudat, suferea de spleen, intra in greva imperiala ~i-~iomora plictisul intr-o statiune de pe litoral exact ca un modem, dar care se vede ca nu era lipsit de realism ~i chiar de umor, nu le-ar fi retezat-o atunci cand i-au propuS 0 luna ~i lui. "Ce va yeti face cand yeti ajunge la al treisprezecelea imparat?tI le-a zis el, stopand cu aceasta pomirea de rebotezare a lunilor. $i a~a se face ca in calendarul universal avem luni cu nume de zeitati, ca Ianuarie ~i Martie, ori, pur ~i simplu, numerotate: a ~aptea, a opta, a noua, a zecea - Septembrie, Octombrie, Noiembrie, Decembrie, dar am ramas cu doar doua purtfind numele unor capete de imperiu, Iulie ~i August. 149

148

.II\IIL, .....~

.. ~~..,...

.., ~

~~'I.,

_.- ~..~ ~... a., _. .t.-

-- ~.'..
...
r.. .. .t. ~t!'.t.

.'.

~'-1......

VnlahJa in CarteaOenezei

Calendarul Forma tndrca, pcrpetuAndoriginalul gree Andreas, ~i nu forma Andrei, cum se va statomiei numele mai tarziu in limba rominA, atestA eu sigurantl1 absolutA vechimea fenomenului, situarea. lui in epoca genezei poporului '~i lirnbii romane. ' AIAturi de dovada scrisli, transmisA de Origen ~i Eusebiu, ~i de ccle conservate in colinzi, obiceiuri ~i toponimic, numelc de tndrca dat looii Decembrie de cAtre romftni, eaz unie in lume, vine sA dcpunA mlirturia de necombAtutin favoarea originii apostoliee a cre~tinismului romAnese.

Romfu1iisunt singurul popor din lume care are 0


lunit purtand numele unui pescal': fudrea, l'ezultatul, potrivit normelor fonetice ale limbii romane, a numelui grecesc Andreas. $i, de fapt, in calendarul vechi romfu1ese acests e singurul eaz in care 0 lunit poarta nume de om, pentru eAacest calendar ignora memoria suveranilor nntiei (lui lulie i se spunea Cuptor, iar lui August MiisAlar). E adevarat cAnu un pesear oarecal'e putea exereita 0 asemenea influentAincat sA-~iimpunl1nwriele in calendar. Andreas fusese nu numai pescar, ci ~i "pescal' de oameni", dupa expresia a tnsu~i tnvlitAtoruluisl1u,adieAApostol al lui Iisus Hristos. Aici trebuie observat eRexistA0 deosebil'e esentialA intre tndrea, pe de 0 parte, ~i Iulie ~i August, pe de altai Numcle impAl'atilorromani se atribuiau lunilor printr-un deeret, printr-o hotarare luatAde cele mai inalte autoritati, pe cand 0 luna s-a numit Indrea pl'in simpla adoptie populal'A,a~acum, daollaeeasta era pe placul intregii ob~ti, o lunAputea fi numitA Cire~ar sau alta BrumAtel. Ceea ce este infinit mai greu. Dacil un inalt for poate emite un ordin ~i dispune de mijloaeele necesare sA impunl1 exeeutarea sa, ea poporul sA aecepte, de bunA voia lui, nesilit de nimeni, un anunlit nume pentru 0 IW111, aeeasta trebuie sAi se impunAcu 0 asemenea evidentA eu care el ~tie e1\in Iunie se coe cire~ele sau CR111 Oetombrie cad primele brwne. E cea mai sigurA dovada ci1stramo~ii romanilor au fost crc~tinati de Sffintul Apostol Andrei. Numele saU a fost dat ltmii care incepe dupa sarblitoarea martirizarii lui, 30 Noiembrie, nu printr-o masurli luata de sus, de cAtre autoritati, ci prin consensul popular. 150

151

...~
,tr...,...~,ft."'~ ,,.,~...,, ,.w.~.~.4;.ot.1 ~~ ..to.~ 'ow~ .\~p$.V"""';1w'!'1 ..~~"*11~ T" ,.,. :t<;'jk ,v..(~ "'..l'.".~r ' '.. ,,~,""'" ..,~~.~;;<I'""..~I

,
"~

~r,.~.. '\'01, .,..____ t.-_ __

T.

Getii in Noul Testament

GETII IN NOUL TESTAMENT ,


Faptul de a se ~ti unul din primele popoare europene cre~tinate e pentru romani spre paguba lor sufleteasca daca 11 folosesc drept lauda de~arta, dar, cultivat intru adevar, e una din supremele lor bucurii. E istorice~te dovedit ca 0 mare multime de romani erau cre~tini inca din secolul 1. Dupa afirmatia lui Tacit, "superstitia" ce-~i avea originea in Iudeea se raspandise "chiar ~i la Roma", ceea ce corespunde intru totul cu indicatia din Filipeni 4,22 dupa care noua inva1atura cuprinsese nu numai straturile de jos ale societatii ci patrunsese ~i in "Casa Cezamlui". inca inainte de Traian, consulul Flaviu Clemens, vaml lui Domitian, fusese condamnat la moarte de catre acesta pentru vina de a se fi convertit la cre~tinism. In acest context, e sigur ca printre osta~ii romani adu~i in Dacia, printre nenumaratii coloni~ti, printre negustorii (investitorii epocii) ce au dat buzna spre noua provincie cucerita, unii venind dinspre Metropola, altii din Orientul imediat, acesta ~i mai masiv cre~tinat, multi au fost indubitabil cre~tini, ca sa nu mai vorbim de propovaduitorii sositi special cu scopul dispandirii noii religii. A~adar, oricum, prin fiJiera romana popoml roman s-a nascut cre~tin.
.

"

153

..~,

~\t~~.,..

J,~ "'!'t>

'I'J

:,1.:"',. ,;:')j lii.':""i1I__ :__,,--r.~f~,~ -N~' .'t-..~.., ,~'\'''''''''.' ,.... o.

"M'..r.~

,,;"".''":t ,. , ,

;'r..I'I"fWI"IIIW:-4 IU'o.-':'~4~-

~.ItI-~~~:'"'"

.~,~.

j.1!,z~~

'_'~.....

" ~ ..I'",

OetUin Noul Testament

Valahla tn CarteaOenezei

Con~tiinta lui nu se. impBe! insii doar eu atAt. Romanii au, mai intdi sAd it! in addncul lor, Bpoi demonstratii doeumentar, convingerea eii erau cre~tini, fie ~i intr-un numAr redus, chiar mai inainte de cueerirea Daeiei, e! romanii sositi aiei au gAsitdaci cre~tini. Aceastli realitate a fl1cutea spiritul de confruntare, dezlAntuit atat de atroce in timpul celor dou! rAzboaie, sApiileaseii rapid, pe mi\suriice cele dou! comuniU1ticre~tine luau cuno~tintA una de cealaltl1,totul conducdnd la 0, pentru oficiali, de neinteles infrlitire care explie! romanizarea rapid! a autohtonilor, proces altfel greu de infl1ptuit in conditii de confruntare prelungit!. Ceea ce inseamnd cii religia cre~tind a fost un fennent al pl!miidirii poporului roman, cAacesta nu doar cAs-a nAscutcre~tin dar i~i recunoa~te in cre~tinism una din cauzele esentiale ale formarii sale. Yom reaminti spusa lui Origen, reprodusA de Eusebiu, potrivit c!reia Dacia Pontic! a fost evanghelizatii de ul1uldin apostolii Mantuitorului, ~i anume, de chiar "eel dintai chemat", de Andrei, fratele lui Petru: "Cand Sfintii Apostoli ~i ucenici ai Mantuitorului nostru s-au imprli~tiat peste tot pamdntullocuit, Toma, precum cuprinde traditia, a luat tara paqUor; Andrei, ScitiR; loan, Asia, unde ~i-a petrecut viata pdnAce a murit in Efes. Acestea sunt relatate intocmaide Origenin Carteaa Ill-a a Comentariilorasupra

Genezei".
Samdnta adusa de St'antulAndreiin Scitiase vede c! a clizut pe pamant bun, pentru ca putini ani dupa aceea, la distanta de doar doua decenii, Sfi1ntul Pavel ii trece pe 10cuitorii acestei provincii intre cei ce se atHi deja intru Hristos: "Nuva minli,! unulpe altul, Ie scrie el Colosenilor

dimpreuna cufaptele lui, i v-ali tmbrdcat tl1eel nou, care se tnnoie~te, spl'e deplina cuno$tintd, dupa chipul Celui ce i-a zidit, Imde nu mai este elin ~i iudeu, tdiere fmprejur ~l netdiere imprejur, barbar, selt, rob ori libel', ci toate ~i intru toli Hristos." Nu vom mai relua 0 discutie inutila, in legAtura cu care lucrurile au fos,t li\murite, eli, adiea, in acest pasaj e vorba despre populatia din Scitia Minor i nu despre stepele scitiee de la nordul Marii Negre. Yom incerea totu~i sA ne lamurim la ce neam de oameni se gandea marele Apostol cdnd 11introducea intr-o enumerare atat de importantA ~i atdt de patetica prin recurgerea In ~irul de antiteze ce se unesc in final intru Hristos. L1cepanddin anul 46, deci chinr din perioada in care apostolii p1\rasesc palestina ~i pornesc in toate plirtile st\ propovl\duiasca Evanghelia, Dobrogea face parte din provincia romana Moesia. In 86, Domitian scindcazA provincia in Mocsia Superior ~i Moesia Inferior, aceasta din urma cllprinzand ~i Dobrogea. 1n ciuda denumirii oficiale, lumen Ii spunea insa tinutul Scitia, a~a cum ftcuse ~i Straban (58 i.H - 21 d.H.), ~i Ovidiu, contemporanul sau, in repetate randuri, astfel ca, in 292, cdnd Diocletian 0 proclama provincie separata, elli dAnumele intrat de mult in uz: Scytia Minor. De ce totu~i Scitia, eand regiunca era locuita, in primul rand, masiv, de geti, pc litoral, in stralucitoarele lor cetiiti, de greci, ~i,dc-scum de coloni~tii romani?

(3,9-11), jUnded v-all dezbruea't de omul eel veehi, 154

Sciti au fost pe aici cu sigurant!1.Ovidiu, pe la inceputul secolului ii ~i viizuse,ei erau insa pe cale de disparitie,absorbiti in masa daco-romana.Cazul este similar ell eel al tribului germanical francilor,displ\rutcu
155

----

'~-' .-" ... ihl~.

l) 41~' ,-.

~_

,..,

.'\I:~ ,r

L~

~.,..

!iIj~

.,.:,

h~

1Nr'

.j.otj

,~

...'

4.

."., ~. .~.~

(...

;..

Valahia In Cartea Genezei

f j

Getii in Now Testament

totul, nu inainte insa de a boteza eu numele sau 0 intreaga tara loeuita de 0 eu totul alta semintie, de gali romanizati. . Sau, ea sa revenim mai in vecini de Dobrogea, bulgarii, asimilati eu totul de slavii din sudul Dunarii, Ie-au transmis denumirea eelor ee i-au deznationalizat. A~a deei, cum galii se vor numi fTaneezi,cum slavii sud-dunareni se vor numi bulgari, geto-romanii din Dobrogea vor fi eunoseuti, eu sau tara aceeptullor, ea seiti. Astfel, "seit" a ineetat de timpuriu sa mai denumeasea 0 etnie, el desemnand de fapt pe loeuitorul provineiei Seitia, care nu era seit eat~i de putin. lata 0 dovada in aeest sens din Hteratura vremii. Celsus, caruia nu-i putem eontesta ealitatea inteleetuala ~i rigoarea informatiei, spune la un moment dat: "A~a a lost cazul cu Zamolxe din Sci;ia". Ca el nu face 0 eonfuzie ci se sluje~te de terminologia curenta ne-o atesta 0 alta expresie a lui: "ge!ii care cinstesc pe Zamolxe". Este exemplul eel mai limpede ea, in acceptia lui ~i a atator altora, "seitii" erau de fapt geti get-beget, dadi ne este permis acest joe de cuvinte. Exact a~a stau lucrurile ~i cu supranumele de Scitul dat episeopului de Tomis Teotim I, pe care hunii, eunoscandu-i foarte bine etnia, 11 numeau IIDumnezeul romanilor". In seeolul IV, cand seitii pariisisera demult scena istoriei, loan Cassian, daco-roman din Dobrogea, era eonsiderat IICassianus natione Scytha", ea ~i, mai tarziu, dupa anul 500, Dionisie Exiguul, creatorul ealendarului ere~tin. Nu eatre partile Kievului, ere~tinate de-abia in secolul IX, a cazut samanta semanata de SHintulAndrei, ei la Tomis ~i la Callatis, la Durostor ~i la Nieulitel. Numai 156

astfel poate fi explicat numarul enorm de ~artiri ce au sfintit cu sangele lor pamantul Dobrogei, inregistrati de martirologiile privite cu rezerve pana mai adineauri cand au fost stralucit eonfinnate de deseoperirile arheologiee, de inscriptii ~i de sfinte moa~te. Numai a~a se explidi abundenta de viatii spirituala (loan 10,10) de la gurile Dunarii. Ca in atatea randuri, prejudeditile ne impiedica sa vedem . clar ~i eand ne referim la ie~irea la lumina a cre~tinilor in timpullui Constantin cel Mare. Multi dintre cercetatorii aetuali, unii de prestigiu de necontestat, eonsidera Biseriea drept 0 institutie ee-~i are originea in perioada Sfiintului Constantin. Sigur ea libertatea, ineetarea persecutiilor au fiieut ea viata cre~tina sa infloreasea bruse, sa eunoasea 0 dezvoltare impetuoass. Dar aeeasta in masura in eare viata ere~tina exista ~i pans atunei, presa putemie asupra zagazului, ~i nu a~i.eptadedit eonditiile in eare sa se manifeste plenar. Nu inseamna ea mai inainte nu exista mai nimie ~i totul a aparut odata eu libertatea. Istoricii sunt tentati, in ee prive~te Dacia Pontiea, Seitia, dar ~i Dacia in general, sa plaseze ere~tinarea masiva in seeolul IV, pe motivul ea marturiile anterioare nu sunt sufieient de eonsistente. Sa nu uitiim insa ea acela~i luem este valabil pentru intregul Imperiu, pentru ere~tinism in general. Sigur ea seeolul de aur, eel al sfintiJor Vasile eel Mare, Grigore Teologul ~i loan Hrisostom In primul rand, dar ~i al altora, zeci, aproape de aeeea~i marime, nu poate fi eomparat eu nimie din ce fusese pana atlmci, dar el n-a aparut din senin, era nu atat eeva nou cat eontinuarea unui 157

.,'.'"

~~j

""""'''~;-~''''i~.'~'!!io''..,.

.;i' '~44'

;"..,...~.~..~~q,

~,4~~~:.iI'."

---~-~', .~

"'*"".

;K

""',,

=_,<o~......_

.-

Vnlahiain CarteaGenezei

,
I
I

Oetli tn Noul Testament

procesce, mai putin vdzut, sub servitutiIeclandestinitatii, sedesfl1~ura detrei secole. Edictul de la Milan este ca ridicareaunei cortine.Nu inseamn4 cd oameniidepe scen4aparabiaacum,ci cd noi nu i-am vilzut in preaIabiI. In ce prive~te m4rturiile desprecre~tinismuldacoroman anterioaresecolului IV, ele totu~i existit Fdr4 s4-i numeascdpe daoi, dar, probabiJ, subintelegandu-i, Ia mijlocul secoIuluiII, Justinseria: "Nu exlstd nlcl un neam, fie # trdind pe cdrufe # in corturl # crescdnd vlte, /a care sd nu se facd rugae/un I in numele lul Hrlstos." Oriest de exagerat4 ar fi afirmatia aceasta, ea exprim4 totu~i 0 realitate indubitabiIa, rdspsndirea extraordinara a cre~tinismului Ia un secol de Ia aparitia Iui, raspandire pe care Stantul Iustin 0 crede ca fiind ea insa~i 0 minune dumnezeiascA. Tertulian (160-240), in schimb, declard expres ca Hristos stApane~te "in finuturile sarmafi/or, daci/or, germani/or ~i scifilor." SA ne reamintim ca pe candtraia TertuJian, Dacia nu se afla pe undeva, pe Ia capatul pamantului, pe tdramuI legendar al hiperboreilor, ci Intre Iimesuriie Imperiului, strAblitut4 de temeinice ~osele romane, administrat4 riguros, deci foarte bine cunoscuta, iar apreeierile invatatului ~i incisivului apologet nu erat! faeute dupli zvonuri ci In perfecta cuno~tinfl1 de cauzit 1n opozitie eu afirmatia Iui Tertulian este In general socotitli eea a lui Origen, fltcuta cateva decenii mai tarziu. Aeesta sustine ca "foarte multi" (plurimi) dintre britaniei, germani, daoi, sarmati ~i sciti nu au auzit cuvantul Evangheliei.Cum cele doud marturiipar a se contrazice,
158

I ! f

ele au fost cel mai adeses considerate "nesigure", deci nedemne a fi trecute intre doveziJe istoriee serloase. Se ignorA faptul cA Orisen nu neasA propovl1duirea EvangheIiei la neamurile amintite, ei 0 chiar eonfinnl1, el sustinAnd doar e! nu toti au auzit Vestea cea BunA. Ceea

ee, desigur, era foarte adevArat.Azi end dispunem de statistiei destul de exaete privitoare la rl1spdndirea
cre~tinismului in diferite epoei, suntem eu totH de acord cA in momentul la care se referl1Orisen imensa majorit8te a populatiilor amintite nu erau ere~tinate ~i doar un proeentaj redus al acestora deveniserAadepti ai lui Hristos. Aproape nieiodatAnu se face efortul minim de a se

citi afirmatiaIui Origenin context. S-ar observaatunci eA eI comentaversetul 14din Matei 24: "$1se vapropovddui
aceastd Evanghelie a fmparallel tn toata lumea spre marturle /a toate neamurile,. ~I atunci va ven;sfar~itu/.II De fapt, Origen argumeuta prin acesste de ce Parusia IntArzie, cndaceasta,incAdin prima generstiede cre~tini, de la apostoli chiar, era crezutA cs iminentii, fapt ce provocamari tulburlri in sanul comunitAtilor cre~tine. Or, spunes marele invi1tat,iatAcil existAdestui daci, sarmati ~i atdtia altH care incA n-au suzit cuv!ntul EvangheIiei, intarzierea srnr~itului lumii fiind sstfel justificatA prin raportarea la chiar cuvintele Mantuitorului. Noi retin!nd singura concluzie corectil, aceeaell Origen, confirmnd patrunderea propovAduirii crc~tine pdnl\ la daci ~i la alte popoare, face doar mentiunea, corecta ~i necesarA a,rgumentatiei sale,ci1foalie multi dintre membrii Bcestora incAnu auzisera de noua invlitatur4. Repetam, la ora cand aceste afinnafii se faceau, daco-romanii se giiseau in teritoriul Imperiului, erau

159

.u

-:

~..oOi""w" ,
~

,~...

. .~.""'"

~"

~"""''''''''''ioIf\fo".,Jt1ofIiIo

...~__,

,,"" ,.,.

rt. """'.~
...I:! _'-'1IpIh.. ,,.
J

~...

.., ~_.o.,r;..,

'-'""""'" --

-~.~"'''''''''

,..,..

<y .~A.-. ....

_..

1.
Valabia In Cartea Genezei
.

f t

Gepi In Noul Testament

"compatriotii" marilor personalWiti citate. Romanii, mtre multe altele, sufera de "complexul Aurelian", se considera adica mereu la periferia lumii civilizate, daca nu chiar abandonati In afara ei, uitand ca ei au facut parte din Imperiul Roman 170 de ani, cu aIte reveniri. sub Constantin cel Mare ~i Justinian, iar prin ramura lor pontica, mai multe secole. Tertulian sau Origen, a~adar, pomenindu-i, nu se refereau la ni~te semintii despre care abia daca se auzise cate ceva, ci la 0 provincie a Imperiului, perfect cunoscuta. ~i pe cat de pagubitor este sa te supraevaluezi, tot pe atat este ~i sa te vezi mereu mai jos decat e~ti. Marturiile scrise la care ne-am referit (~i care am vazut ca nu sunt nici nesigure ~i nici nu se contrazic) sUnt pe deplin validate de sangele martirilor din lunga perioada a persecutiilor, ca ~i de InfIorirea extraordinara a vietii biserice$ti Inregistrata odata cu obtinerea Iibertatii de credinta sub Constantin cel Mare. Peste 0 suta de inscriptii cre$tine $i peste treizeci de bazilici, unele de dimensiuni ce impresioneaza $i raportate la arhitectura actuala, la unele mai pastrandu-se $i &agmente de fresca, descoperite In Dobrogea, dar ~i In nordul Dunarii, vorbesc nu atat de 0 putemica Incre$tinare in secolul al IV-lea, a$a cum obi~nuit se afirma in tratatele de istorie, cat de 0 supraabundenta viata cre~tina avandu-~i originea In epoca apostolica, viata ce se dezvoltase extraordin:tr vreme de trei secole ~i care nu a$tepta decat momentul favorabil sa se poata manifesta deschis. Fara aceasta bogatie "&eatica", "subtcrana", nu se poate explica izbucnirea atat de impresionanta a vietii biserice$ti de dupa anul 313. 160

Imediat ce situatia a permis-o, gasim In Dacia Pontica un mare numar d(~ episcopate ~i 0 mitropolie. lerarhii de aici se bucurau de 0 pretuire deosebita din partea omologilor lor. In anul 325, episcopul "scit" este consemnat prilltre participantii la Intaiul sinod ecumenic; la al doiIea participa Gerontius, la al treiIea Timotei, la al patrulea Alexandru. La sinodul din 458 estc prezent "Theotimus. humi/is Scythiae regionis episcopus", cel care va apara pozitia calcedoniana Intr-o scrisoare adresata imparatului Leon. Teotim 1 fusese prieten al Sffintului loan Hrisostom. loan Cassian a fost hirotonit diacon de acela~i Joan Gura de Aur ~i preot de catre papa Inocentiu I, de catre intaii statatori ai Bisericii Universale nedivizate a~adar, Imprejurari ce atesta nu llumai stima ce i se acorda ci ~i vocatia sa ecumenica, ilustrata de intreaga sa lucrare de mai tarziu. La 18 martie 550, papa Vigiiius Ii trimitea 0 scrisoare episcopului Valentinian cu formula de adresare: "Dilectissimo fratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae", in care, dincolo de stereotipia epistolara, observam importanta pe care personalitatile de varf ale timpului 0 dadeau $i omului ~i scaunului In care acesta statea. Ca $i faptul ca, la alegerea lui Epifaniu ca patriarh ecumenic, "Paternus misericordia Dei episcopus provinciae Scytiae metropolitanlls" semna la pozitia a 7-a Intre mitropolitii ~i episcopii prezenti. Am expus acest compendiu de istorie bisericeasca, repetand date, bineinteles, larg cunoscute, cu singura dorinta de a evidentia un lucru: toate personalitatile enumerate, ~i care sunt indubitabil daco-romane, poarHi determinativul de "scit". Documentele citate imediat 161

,~ 'tt.O

~...'~ -,u

-.

",*,.'<t

~1t".~ .. 111:
-..:,.; 04 'J.v..:.. -, "" ""'-. ~~ "" ..a
_. .,.. '.- ...!.;.,

__-

4.

410_.. ... J...

.- .

---.

V slahis in Csrtes Genezel

Oetii in Now Testament

mai limpede cA se avea in vedere "provincia Scythia", cltreia cei vizati Ii apaqineau, ~inicidecum etnia acestora. Iar prin aceastaam dorit sAdemonstrllm cAun numltr atdt de mare de exemple pledeazAfArA drept de apel pentru interpretarea in acela~i mod a consemnArii "scitului" de cltre SfAntulApostol Pavel in citatul din Coloseni, citat, care, de fapt, constituie subiectul acestei pledoarii. Dar chiar formularea St!ntului Pavel nu las! loc altei abord!ri. in citatul acesta, el vrea sA arate c! oamenii apaqindnd unor categorii pdnAatunci ireconciliabile, care se du~mmeau reciproe, care se exeludeau una pe alta, intre care nu putea i stabilitAnici 0 legAturA, devin una, un tot armonios, in Hristos. Pentru ilustrarea acestei idei, el opune, ea ~i cum le-ar a~ezafatA in fatApe douAcoloane, exemplele eele mai contrastante; din punct de vedere etnie: elin - iudeuj religios: t!iap imprejur . netAiati imprejurj social: selav - liber. in acostflux al antitezeitrebuie sAse

anterior aratA insA cum nu se poate

inscrie ~i termenii "barbar" ~i "scit". Care este ins! opozitia dintre ace~tia?DacA. Pavel are in vedere scitul ca etnie, nu numai ell simetria demonstratiei sale se prAbu~e~te, dar ea i~i pierde ~i sensu!. Istoricii greci ii considerau pe sciti cei mai barbari dintre toti barbarii, barbariipr:n excelentA. Ce rost aveaaici dublareaunui termen printl'-uncvasi-sinonim,cdnd cei doi trebuiau sa
apara intr-un putemic contrast? DaeAPavel ne comuniea
0

realitate cu totul ~ocant!, in mentalitatea epocii de neimaginat, cll, adicA,iudeul ~i elinul, eel provenit din mozaism es ~i eel dintre pligani, sclavul ~i eel liber in Hristos sunt tIDul~i acela~i,cum firputea el s! ne anunte, 162

in aeeea~i ordine de idei, cA in Hristos nu se mai face deosebire intre un barbar ~i alt barbar? E cum nu se poate mai evident cA aici se are in vedere tot 0 opozitie, de aceea,i elocventA ca ~i celelalte. La deosebirile de ordin etnic, religios ~i social, se adaugA cea de ordin cultural. "Scitul" de aici nu poate i decdt cel din Scitia Minor, din aria Imperiului,,i care am vAzutcA are 0 bogat! viatA spiritualft,abia acesta contrastandcu barbarul de dineolo de fruntariile civilizatiei. Or, am vl\zutdin toatecele arAtateanterior cd "seitH" din Dobrogea sunt de fiecare dat~ geti, apoi daco-romani. In Cuvftntul cAtre cititori co Insote~te editia din 1988 a Bibliei, Prea Fericitul P~rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdnc, comentand pasajul din Coloseni lU1de "spare, pentru prima ~i ultima oari\, in Noul Testament, termenul de "scit", ~i coroborandu-l cu alte citate din Epistolele pauline, conchide: "Predlca Sfantului Apostol Andrei 1n Scllia Mica ne apare ca 0 depltna certitudine... Rasarit fn acestelinuturi prin predica unui Apostol, Cuvantul lui Dumnezeu a patruns addnc fn con~tiinfa ~i memoria celor care Ie locuiau, devenind una din componentele fundamentale ale tratrii lor cre~tine ~'i ale vie/Ii lor spirituale." lar dacl\ "scitul" din Coloseni e get din Seitia MicA, a~a cum noi credem a fi ~i eum ne-am strl\duit sA demonstriim cd este, inseamnd cA originea apostolicd a cre~tinisl11uluirom~nesc e doveditd nu doar de autoriUlti precum Tertulian, Origen sau Eusebiu, ci de Izvorul documentar supl'em, de Noul Testament, prin chiar cuvintele Srantului Apostol Pavel.

163

~~

;., .I)' '" ioIW h't\

'"W

"<I.~

CK"'

I',

.t.

'

:i

,.."...~,\,.

"'''.t..",

'i'Mo...

.,

~i'

1II',t.

_Joi

,..

.....

;..

..

--..

I
I
t

r
DICTIONAR
ADAM. Primul om creat de Dumnezeu ~ia~ezatin raiul cel din Eden. Etimologic este pus in legatura cu cuvantul care, In ebraica, inseanma "pamant". AFEREZA. Suprimarea vocalei initiale a unui cuvant. BDELIU. 0 ra~inagalbuie, asemanatoare cu chihlirnbarul. Se gasea in "tara Havila" amintita in Facere. BIG-BANG. Explozia inifiala din care, dupa cea mai recenta teorie cosmogonica, a luat na~tere Universul. Fenomenul, a~a Ctuneste descris de savanfii de azi, i~i gase~te0 analogie aproapc perfecta in vizitmea eminesciana din Scrisoarea I: "Dar deodat-un punet se mi~cil... eel dintlii ~i singllr. Iata-I / Cum din chaos face muma, iarii el devine Tatiil... " BITINIA. Provincie antica in nord-vestul Asiei mici, populata de tracii venili din Peninsula Balcanica (Herodot). Intr-o scrisoare din 112, Piliniu cel Tanar ii raporteaza lui Traian ca populafia de aid este covar~itor cre~tina. Coloni~ti bitini se IntiHnesc~i in Dacia, de pilda la Apulum. CHENozA. Dezbracarea lui Hristos de slava dumnczeiasca ~i coborarea la condifia umana. CREATIONISM. Concepfie potrivit direia lumea ,a fost creata de Dumnezeu. ERMINIE. Manual de picnlra bisericeasca dupa tipicul bizantin. Spre deosebire de Occident tUlde, de la Rena~tere, arta s-a desacralizat, in Rasarit s-au perpetuat tiparelc tradifionale constintitc prin norme precise, IIcschimbate din pIimele secole cre~tine. ESENIENI. Secla iudaica opusa mozaismului oficiaJ, caractcrizatil printr-o viata ascetidi asemanaloarc l1Ionahismuluicreilin. ESHATON. Termen grecesc insemnand "fmal". SIar~il\l1lumii, a~a cum e prezis in Apocalipsi\. EYA. Prima femeie, sOfia lui Adam. Cuvantul in ebraica j'nseamna "viafa".

i
I

I ,

165

,..~"

, .,

,,'.!IIf; .t.";;;~,,,.~,

~~

. ~i~_~

"-.""'"'I:,\,,~,,!1 """':.t18

:
~"'j M8i~;t;.ft<_~."'''~'''~'''~ri.)~~!It-.~

~. ,..

--:-.

~
~~ ':''tJ'!.,,~~t

~""'-.

Valahia in Cartea Genezei EVOLUTIONISM. Conceptie ce sustine aparitia intamplatoare a vietii, lara 0 vointa supranaturala, ~i dezvoltarea de la sine a organismelor vii, de la forme primitive, monocelulare, la altele tot mai complexe pana la om, care ar descinde dintr-o specie de maimuta. 101'ACIZARE. Inmuierea unei consoane prin i semivocalic. ISAHAR, ZABULON, A~ER. Tinuturile locuite de triburile israelite numite astfel dupa fiii patriarhului Iacov, din care proveneau. Cele amintite aici erau situate spre nord-vestul Canaanului. Pe deasupra lor ar fi trecut privirea lui Moise dad\. ea soar fi indreptat spre Troia. Cand Moise privea Tara Fagaduintei, aceasta inca nu era ocupata de poporul evreu, a~adar denumirile de [ata apartin unei perioade ulterioare. METANOIA. Cuvant grecesc insemnand "schimbarea mintii", a spiritului, Intoarcerea la Dumnezeu. Tradus in romane~te prin "pocllinta". MOISE. Cel mai mare conducator al poporului evreu, cel care I-a scos din robia Egiptului ~i I-a dus spre Canaan, unde insll el nu va intra. Prin el, Iahve a dat poporului ales Legea (Tora). I se atribuie primele cinci carti din Biblie (Pentateucul). In prima dintre ele, Facerea, cea dintai tara pe care 0 inregistreaza e Havila, identificata In caI1ea de fapl.cu "Tara Vlah" (Valahia). Cum Moise a trait pana pe la 1230, reiese ca cea mai veche atestare a Valahiei dateaza din secolul XIII I.H. ONIX, Piatra semipretioasa, varietate de agat, indi,cataca existand in "tara Havila", alaturi de bdeliu ~ide aur. OVIDIUS NASO. Mare poet latin (43 I.H. - 17 d.H.). Nu se c\moa~te motivul pentru care a fost exilat de August 1a Tomis, unde a murit. Spre a i se ridica pedeapsa, scna poeme sumbre despre Dacia Pontid\. ~j locuitorii sai, in realitate, i-a preruit pe geti ~i a scris poeme in limba lor, opere din pacate pierdute. TABULA PEUTINGERIANA. Harta din sec. III d.H., cuprinzand ~i Dacia Traiana, cu Dunarea ~imulte cetati cunoscute din izvoarele antice.

l'

~ t

166

Tiparul executat la Imprimena "ARDEALlJL" Cluj Comanda nr. 603(}O

,~.,,!,~ !!'~""~'{~~"J~' ~~"ft~~~~~ t,

- .~

~...

"1-;; "''.~~'~

,.,...

~~~..." ~..~

-1:.\':l~~~

e.

,~

,~n ~~~4;

..-Ivl.

~,

~.,

'

....

-..A..- ... -..1-_

---

..

----

---~ ,----....

--'---

f
;. l' ..

{ 1

II ,. .

~._...._.,

I I ,I

- -------

-,-_._-..-----

L
t ~ I

r
,

t t
;:

, t