SFATURI PENTRU GRADINARI DORNICI

Intinerim doar pomii imbatraniti si bolnaviciosi, de pe care, in multe cazuri, urmeaza sa fie taiate crengi foarte groase, impulsionand formarea lastarilor tineri pe plantele atinse de multe furtuni. Eu insumi am aplicat, adesea, cu succes aceast metoda, cand am salvat de la distrugere copacii preferati ai cunostintelor mele. Dupa 2-3 ani de la taierea drastica, acesti copaci devin frumosi, sanatosi, dezvolta o coroana noua, care pentru alti zeci de ani rezolva problema aprovizionarii ulterioare cu fructele mult iubite. Dar sa vedem ce se va intampla cu livada: In primul an, plantele taiate radical, vor dezvolta un numar mare de lastari noi care ajung pana la - .! m. "e acestia, evident, nu va fi rod, deoarece partile roditoare se dezvolta din mladitele laterale in al doilea an, si numai in cazul in care, nu au fost taiati prea mult. In cazul unei taieri puternice, vom fi mai bogati cu una sau mai multe #deoarece toti mugurii ramasi inmuguresc$ vlastare puternice, dar sigur nu cu fructe. In urma taierii dure, impotriva dezvoltarii unui manunc%i de lastari, putem face doar un singur lucru: ii alegem pe cei care nu se deranjeaza reciproc in spatiu, pe cei care stau in directia buna, lasandu-le lungimea totala, iar pe restul ii eliminam. &stfel, copacul isi concentreaza puterea pe ramurile ramase #dupa desfrunzire, mladita o numim vlastar$, dar pentru ca acelea nu au fost taiate, scopul nu va mai fi cresterea in continuare in lungime, ci va incepe dezvoltarea mugurilor laterali care vor produce lastarii roditori. 'a meri si peri este cu adevarat surprinzator ca aproape toti acesti muguri se termina intr-un mugure gras, din care se desc%id flori in primavara urmtoare( )i ce va fi din ele* Deci, ce* Da, in sfarsit +,'-,.&( )i daca copacul incepe sa produca, nici nu-i mai ramane energie, sa ne bucure cu mai multi metri cubi de lastari noi, in fiecare an. )copul este crearea unui ec%ilibru dinamic intre cresterea mladitelor si producerea roadelor. +opacii care produc mai putin rod #dar care ar putea fi puternici in crestere$ nu ar trebui sa fie foarte mult curatati, astfel incat sa se dezvolte partile care vor rodi, iar pomul sa-si foloseasca puterea pentru producerea rodului, astfel vigoarea de crestere se va diminua. Daca, totusi, pomii fructiferi rodesc foarte mult, si, astfel, cresterea devine prea lenta, pomul imbatraneste rapid, ii ramane prea putina energie pentru a lupta cu bolile, tesuturile imbatranesc, iar ramurile se usuca unele dupa altele.
1

Dupa ce vor trece cativa ani, doar reintinerirea mentionata mai sus ii poate ajuta, aceastor pomi trebuie sa li se aplice o taiere mai puternica.

TAIEREA SI INTRETINEREA POMILOR

Dupa ce am cumparat pomul fructifer si dupa ce l-am plantat vom efectua taieri pentru formarea si dezvoltarea coroanei. ,n pom fructifer care nu este taiat #tuns$, poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. .amurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. "e masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. +u cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba. /ormarea unei coroane se obtine in 0-! ani de la plantarea pomului, prin taieri propriuzise, prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor. +u ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreaza capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare. -aierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. -aierile e1ecutate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. "omii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri. Taierile de vara "entru pomii fructiferi, pot fi aplicate si taierile de vara ce incep prin ruperea lastarilor cu crestere incomoda #mai-iunie$, crescuti pe lemn destul de vec%i si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiile normale ale pomului. .uperea cu mana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca !-22 cm. 'a sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august, se va continua taierea de curatare pentru eliminarea ramificatiilor scurte care au format muguri terminali. In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic, dar au o productie redusa, se va efectua o taiere pentru iluminare incepand cu mijlocul lunii august. &ceasta taiere poate determina o linistire a cresterii mladitelor si o crestere a productiei pomului. "rin aceste taieri se inlatura parti intregi de crengi, c%iar daca pe ele se afla si fructe. &ceasta 3taiere
2

de august4 se aplica cu succes cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi e1ecutat alta taiere timp de cel putin un an si jumatate.

Sfaturi pentru lucrri de tiere a p !il r fructiferi "entru pomii fructiferi, tierile 5n uscat trebuie s 5nceap c6nd nu mai sunt a7teptate geruri cumplite. Desigur c nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, 5nceputul lunii martie poate fi favorabil 5nceperii lucrrilor de tiere 5n uscat, 5n livezile de pomi. -ierile e1ecutate mai devreme pot slbi rezisten8a la gerurile care mai pot surveni. Este stabilit c pomii care nu au fost supu7i tierilor au rezistat mai u7or gerurilor dec6t cei care au suportat ac8iuni de tiere 5naintea apari8iei acestor geruri. &cest fapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger #piersic, cais, pr sau prun$. 9rul, at6t prin soiurile sale mai vec%i, dar mai ales prin anumite soiuri recent ob8inute #:onagold, Elstar$ se dovede7te de asemenea sensibil la ger.

Cla"ificarea tieril r la p !i -ierile pomilor se pot clasifica dup mai multe criterii dar sunt acceptate dou 7i anume: - Dup scopul urmrit - Dup timpul de e1ecutare. ;n func8ie de scopul urmrit, tierile se 5mpart 5n urmtoarele grupe: - -iere de formare. - -iere de rodire. - -iere de 5ntre8inere - -ierea de corectare. - -ierea de regenerare, ;n func8ie de timpul de e1ecu8ie, tierile se 5mpart astfel: - -ierea 5n uscat. - -ierea 5n verde.

Tierea de r dire &ceast categorie de tieri opereaz asupra ramurilor de rod 7i de semisc%elet, cu scopul principal de a norma 5ncrctura de muguri de rod, asigur6ndu-se astfel produc8ii mari, constante 7i de bun calitate pe toat durata de e1ploatare a livezii. Supra#ncrcarea conduce la produc8ii mari dar de slab calitate, coroanele se mutileaz, pomii nu diferen8iaz muguri de rod pentru anul urmtor 7i se declan7eaz alternan8a de rodire. &supra numrului de muguri mic7ti ce se las la mr 7i
3

pr s-au fcut numeroase cercetri. )e consider c ramurile de rod propriu-zise trebuie s fie de 2-3 ori mai pu8ine dec6t cele vegetative, inclusiv pintenii 7i smicelele. 9ugurii mic7ti la mr 7i pr trebuie s reprezinte 2- !< din totalul mugurilor sau 22-2!<.'a s6mburoase, normarea rodului este mai elastic adic se accept o 5ncrcare mai mare la cire7, vi7in, prun, cais, dar la piersic este obligatorie o normare foarte "entru sm6n8oase sunt necesare !2-=2 frunze pentru un fruct, la s6mburoase doar 2!-32. >radul de 5ncrcare la mr, pr 7i piersic trebuie s fie foarte precis, e1primat 5n 8epu7e ? nuielu7e sau pur 7i simplu 5n muguri mic7ti, iar la piersic 5n ramuri mi1te cu lungimea de 02-=2cm. @biectivele tierilor de rodiredifer 7i 5n func8ie de v6rsta pomilor.'a cei tineri, se urmre7te formarea ramurilor de rod pentru a grbi intrarea acestora pe rod. ;n acest sens, la toate speciile 7i soiurile, dar mai ales la cele tardive, ramurile de garnisire se rresc iar cele pstrate se 5nclin sau se arcuiesc. Au se vor pstra muguri de rod sau fructe la v6rful 7arpantelor 5ntruc6t arcuirea acestora compromite formarea sc%eletului. )e men8ioneaz c delimitarea precis 5ntre elementele permanente 7i cele nepermanente este absolut obligatorie. ;n caz contrar, coroanele se e1ploateaz foarte greu. La p !ii pe r d obiectivul de baz este normarea 5ncrcturii prin scurtarea semisc%eletului inclusiv a vetrelor de rod 7i apoi rrirea forma8iunilor de rod pe por8iunile pstrate. "rin scurtrile respective se reduce substan8ial numrul de muguri mic7ti. Bine5n8eles c, aceast normare este 5n func8ie de gradul de diferen8iere a mugurilor de rod 5n anul respectiv. La p !ii $tr%ni, normarea rodului se face prin acelea7i opera8iuni te%nice dar mai ales prin reduc8ie 5ntruc6t prin aceasta se stimuleaz cre7terile vegetative care 5ntineresc lemnul de rod. -ierea de rodire este diferen8iat pe specii, grupe de soiuri, v6rsta pomilor, agrote%nica aplicat 7i al8i factori. 'a soiurile 7pur de mr 7i pr, se scurteaz semisc%eletul garnisit cu 8epu7e 7i se simplific vetrele de rod.'a pomii cu coroane rare se pstreaz cre7terile noi care se scurteaz pentru a se garnisi cu 8epu7e tinere, viitoare vetre cu putere mare de fructificare. La " iurile "tandard de !r &i pr care au coroane dese, aglomerate, se lumineaz coroana 7i se scurteaz semisc%eletul cu C3 D 2C3 din lungimea acestuia, 5n func8ie de vigoare 7i 5ncrctura cu muguri mic7ti. 'a gutui, se simplific 7i se reduce semisc%eletul garnisit cu mciulii iar dup scurtare se rresc mciuliile la 2- ! cm, iar coarnele de melc se simplific transform6ndu-se 5n mciulii simple. 'a soiurile 7pur de prun 7i cais,se scurteaz semisc%eletul t6nr la un numr optim de buc%ete de mai, iar ramurile 5mbtr6nite se suprim s-au se scurteaz sever 5nlocuindu-le cu altele noi tinere. )oiurile standard, necesit numeroase rriri e1ecutate asupra semisc%eletului iar pe acesta se rresc ramurile epuizate 7i se 5nlocuiesc cu cre7teri noi. .amurile de rod lungi se scurteaz cu C3 D E din lungimea lor.

La cire&, se fac pu8ine tieri de rodire 5ntruc6t coroanele sunt rare, ramurile de rod au longevitate mare iar pomii nu sunt afecta8i de alternan8a de rodire. )oiurile de vi7in pletoase au nevoie de mai multe tieri pentru a combate acest fenomen nedorit.)e suprim pletele lungi degarnisite 7i se 5nlocuiesc cu cre7teri noi, iar semisc%eletul des se rre7te. 'a piersic, normarea rodului se realizeaz prin suprimarea buc%etelor de mai 7i a ramurilor salbe, iar ramurile mi1te se rresc la 22-2! cm.)e pstreaz F2- !2 ramuri mi1te 5n coroana unui pom, 5n func8ie de vigoarea pomilor 7i agrote%nica aplicat. ,nii autori recomand p6n la 222 ramuri mi1te dar dup prerea noastr acest lucru este e1agerat. .amurile mi1te 7i cele vegetative 5n plus se suprim total sau se scurteaz 5n cepi de 2 muguri 5n zonele degarnisite ale coroanei. -ierile care se aplic pomilor trebuie s fie diferen8iate, trat6nd fiecare pom 7i fiecare ramur din ansamblul coroanei separat. &stfel, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile de sc%elet cresc viguros, este nevoie ca, 5n cazul c6nd acestea au cre7teri anuale mai mari de !2-=2 cm, s se scurteze prelungirile cu G din lungimea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi cre7teri 5n v6rful acestora 7i a stimula, pe de alt parte, garnisirea ramurilor de sc%elet tinere cu ramuri roditoare.

O$iectivele tierii: H.epartizarea uniform a semisc%eletului t6nr de o parte 7i de alta 7arpantelor #ramurile groase ce pornesc de pe a1$ la 22 D 32 cm 7i nu deasupra sau dedesubtul lorI H&propierea pe c6t posibil prin tieri de reduc8ie a rodului de 7arpante 7i sub7arpante pentru 5mbunt8irea condi8iilor de %ran. H+ompletarea spa8iilor create accidental 5n urma fr6ngerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauzeI H&plicarea unor tieri de reduc8ie prin care se desc%ide ung%iul de inser8ie 5n partea superioar a pomului pentru temperarea cre7terii 7i unor tieri de transfer pe semisc%elet ce reduce ung%iul de inser8ie #ung%iul fa8 de vertical$ pentru a stimula cre7terea 5n
6

partea inferioar a pomuluiI H;nlocuirea semisc%eletului viguros din partea superioar a pomului prin tieri de plafonare a cre7terii de vigoare slab pentru a evita formarea a7a numitelor 3plrii4 5n special la coroanele aplatizateI H)curtarea sever a semisc%eletului 5mbtr6nit, 5n curs de epuizare. H&sigurarea, prin tieri de rodire, a unui raport de 3: 5ntre forma8iunile care prezint doar muguri vegetativi 7i forma8iuni care poart muguri de rodI 7i a unui raport de F: 5ntre mugurii vegetativi 7i de rodI sau cca !-= muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafa8a sec8iunii transversale a trunc%iului. H"omii la care cre7terile sunt slabe iar mugurii de rod sunt 5n e1ces se vor tia sever, pe c6nd pomii cu cre7teri e1agerate 7i fr rod nu se vor tia sau se vor tia foarte slab, urm6nd ca normarea produc8iei s se fac anul urmtor. ) nu uitm nici de faptul c tierile aplicate 5n primii ani de via8 afecteaz pomul toat vi8a lui #sc%elet$ 7i cele aplicate 5n timpul rodirii afecteaz cel pu8in trei ani de la efectuarea tierii. 'a fel de important este men8inerea subordonrii pe vertical a etajelor 7i a ramurilor din cadrul etajelor, dar 7i pstrarea ec%ilibrului vertical 7i cel orizontal ,ng%iurile de inser8ie #fa8 de vertical$ ne vor ajuta men8inerea ec%ilibrului 5ntre cre7tere 7i fructificare. +u c6t cre7te ung%iul de la vertical spre orizontal, cu at6t se reduce lungimea cre7terilor 7i apar fructele. &vem un ec%ilibru la un ung%i de cca 0!J, la care avem cre7teri anuale 7i produc8ie de fructe la un nivel ec%ilibrat. +u c6t cre7te ung%iul spre orizontal se reduce lungimea cre7terilor anuale, se mre7te numrul de fructe 7i se reduce dimensiunea lor. "omul dore7te s fac c6t mai multe fructe pentru a se 5nmul8i #modul natural de 5nmul8ire 5n flora spontan$, iar dac nu intervenim printiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.

Tierea de f r!are a p !il r fructiferi Dup plantare, 5n func8ie de forma de coroan pe care dorim s-o ob8inem se fac tierile pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se ob8ine 5n 3-0 ani de la plantare, prin diverse opera8ii de modificare a pozi8iei de cre7tere a ramurilor 7i lstarilor #aplecare, arcuire etc.$, prin tieri propriu-zise, prin scurtri sau suprimri de ramuri.Dup ce a fost format coroana pomilor, ea trebuie men8inut prin tieri de 5ntre8inere 7i fructificare. Tierile anuale &ceste tieri sunt necesare deoarece trebuie redus 5ncrctura e1cesiv cu muguri a pomilor fructiferi, atunci c6nd este nevoie, pentru a se stabili mrimea ramurilor, pentru a se stabili alungirea 7i 5ntreptrunderea lor. )e 7tie c 5n coroanele dese, 5n care nu ptrunde destul lumin, bolile 7i duntorii se dezvolt mult mai re-pede. 'a pomii care au coroana deas, stropirile se fac mult mai greu e1ist6nd 7i riscul ca solu8ia cu care
7

se strope7te s nu poat fi aplicat pe toate ramurile. "rin tierile de 5ntre8inere se urmre7te ec%ilibrarea vegeta8iei 5ntre baz 7i v6rf.

Tierile de fructificare &cestea sunt necesare pentru a men8ine pomii 5ntr-un ec%ilibru fiziologic timp mai 5ndelungat. 'a pomii fructiferi afla8i 5n plin rodire se urmre7te normarea 5ncrcturii cu muguri floriferi 5n raport cu poten8ialul acestor pomi. @ dat cu trecerea timpului, pomii fructiferi au cre7teri vegetative slabe precum 7i produc8ii sczute. "entru cre7terea duratei de via8 7i a poten8ialului productiv se aplic la ace7ti pomi tierile de 5ntinerire . Tierile de #ntinerire Dau rezultate bune atunci c6nd coroana pomilor se reduce considerabil iar semisc%eletul se 5ntinere7te 5n majoritate. )e recomand ca tierea pomilor fructiferi s se efectueze 5n perioad de repaus. -ierile se pot face 7i primvara t6rziu dar doar atunci c6nd pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii snto7i de cei atin7i de ger. O c r an aeri"it va duce la fructe e'ale 9erii, cire7ii, perii 7i prunele pot dezvolta crengu8e sub8iri 7i scurte pornite direct din ramurile de baz. ;n general, pe aceste crengu8e se formeaz adevra8i ciorc%ini de flori 7i, ulterior, fructe. ;n general acestea apar 5n cazul 5n care partea central a coroanei este prea umbrit, aspect ce va duce 5n final 7i la deteriorarea forma8iunilor florale. "rin urmare, sunt indicate tierile crengilor stufoase foarte 5nalte sau crescute rzle8 5n lateral pentru a permite luminii 7i soarelui s acceseze toate zonele pomului. Ra!urile ner dit are( adevra)i para*i)i .amurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite 7i consum resursele celor care rodesc. "rin urmare, este indicat s le tai 5nc din momentul 5n care acestea apar, deoarece se dezvolt 7i se 5ntresc foarte rapid. @ alt solu8ie ar fi altoirea acestora #5n cazul 5n care sunt deja foarte mari$. ;n general, cele mai productive crengi cresc orizontal sau 5ntr-un ung%i de ma1im 0! grade.
8

Taierile "e fac d ar in an ti!pul p trivit "omii fructiferi pot fi taiati in orice sezon, insa cu un scop foarte clar. -aierile din timpul iernii sunt realizate pentru a intari structura pomului si pentru un plus de vigoare in crestere. -aierile de la sfarsitul primaverii, dupa formarea fructelor sunt recomandate pentru corectarea pomilor pitici fara a reduce cantitatea de fructe produsa. -aierile din timpul infloririi sunt utile pentru a observa cu usurinta care sunt ramurile care produc rod si care sunt cele inutile. -aierile realizate in perioada verii vor incuraja dezvoltarea pintenilor de fructe. Cule"ul p ate "trica t ata !unca de pe"te an In ceea ce priveste culesul, cea mai buna aroma si valoare nutritiva este data de fructul copt, servit imediat dupa recoltare . "entru ca fructul sa dureze mai mult dupa recolta, se recomanda sa fie cules inainte de a fi copt in intregime, mai e1act, in perioada in care inca se mai pastreaza nuante de verde in coloritul acestuia. -ot pentru un plus de prospetime si rezistenta, este indicata culegerea fructului cu tot cu codita #in special in cazul cireselor, visinelor sau merelor$. .ezistenta coditei este un alt semn de coacere. In cazul fructelor mari si coapte, o simpla balansare va duce la cedarea coditei. De asemenea, un alt indiciu este te1tura cojii, finetea acesteia si duritatea stratului carnos.

Tierile la p !ii fructiferi

"entru a obtine fructe de calitate pomii fructiferi trebuiesc cur8ati 5n mod regulat. In principal marul si parul au nevoie de tiere 5n fiecare an, 5n timp ce prunul 7i cire7ul nu sunt la fel de e1igenti, aici intervenindu-se la 2-3 ani. Este necesara o taiere aspr primii 2 - 3 ani pentru a modela pomul, urmat de o tiere u7oar -de la varsta de 0 ani- pentru a men8inere si pentru formarea de noi ramuri . )tructura pomilor fructiferi ,n pom fructifer este compus din portaltoi #de baz$ 7i altoi #soi$. .amura de soi se implanteaza 5n portaltoi prin diferite te%nici, in principal in despicatura sau inoculare ;n func8ie de modul 5n care este cre7terea portaltoiului, pute8i determina cat de mare va fi pomul dumneavoastra. "ortaltoii cu o crestere puternica vor produce copaci relativ mari. +ei mai frecventi portaltoi folositi la noi sunt 9K, 92=, 92L, 9 2=, 9 22, etc.. +ea mai frecvent form de taire a coroanei este cea de agreement- in forma de copac # dar e1ista si alte forme e1. >ard fructifer, la care insa nu o sa ma opresc astazi$. @ coroana este compusa din:

M M M M M

tulpina principala #-"$ ramur principal #."$ ramur lateral #.'$ lstar de v6rf #'N$ lstar concurent #'+$

"entru o gradina mica se va alege un portaltoi de vigoare mica 9K, 92= deoarece coroanele copacilor mari sunt grele 7i necesit tiere foarte atenta . "omul columnar 7i cel de crestere medie va fi o op8iune mai bun, deoarece acestea sunt mici 5n cre7tere 7i rodesc mai devreme. De ce este necesar tierea* E1ist mai multe motive pentru care vor fi curatati pomii fructiferi M +onstruirea unei coroane stabile 7i ec%ilibrate la copacii tineri M )timularea formarii de noi ramuri de rod # 7i a culturilor de buna calitate$ M Intrarea de lumin 7i aer 5n coroana copacilor mari M /acilizarea culesul prin men8inerea coronamentului jos. M &spectul estetic al pomului -impul propice pentru tiere Aoile cercetari spun c sf6r7itul verii 7i toamna este cel mai bun timp cele mai multe tieri la specile de samburoase #piersi, cais, prun, cire7, vi7in$, 5n acest caz ranile se cicatrizeaza mai usor. "entru pomii din speciile de semin8oase #mar, par, gutui$, este practic mai dificil, deoarece cele mai multe soiuri nu sunt recoltate at6t de devreme. "entru acestia, prin urmare, sf6r7itul iernii, 5n continuare este cel mai bun timp pentru a o taiere simpla, atunci c6nd frigul permite acest lucru, dar 5nainte sa apara seva.
10

-ierea de var #in verde$, care vizeaza v6rfurile de lstari noi, fcuti in timpul sezonului. -area in verde stimuleaz formarea de flori pentru anul viitor, dar ofer, de asemenea, mai mult lumin fructelor din acest an pentru a ob8ine o coacere buna a acestora. "omii fructiferi pot fi tun7i, de asemenea, u7or, 5n primvara t6rziu c%iar 5nainte de 5nflorire -ierea in primii ani

CULTURA IN PRIMUL AN )electa8i trei p6n la patru ramuri principale ale pomului 5n jurul tijei de apro1imativ 2 - ! cm unul de altul 7i cu un ung%i c6t mai posibil de obtuz. )coate8i lastarii concurenti care cresc paralel cu trunc%iul. In partea de sus de pe ramurile laterale se taie la 2! de cm si cu indreptare in sus, deci sunt mai mari dec6t ramurile laterale. ,nele principii importante )electa8i ramuri cu ung%iuri obtuze, mai mari de 0! O. )coate8i intotdeauna ramurile puternic dezvoltate pe vertical. )coate8i intotdeauna ramurile moarte 7i deteriorate, care pot deveni cu u7urin8 un canal pentru boli. /aceti o taietura dreapta - 5n afara gulerului #inelul format de coaja 5ntre ramura principala 7i cele secundare$. .amurile de rod foarte bine direc8ionate.
11

M M M M M

AL DOILEA +I AL TREILEA AN se elimina lstarii care cresc in interior 7i incrucisati, cu ung%iuri ascutite. )electa8i noi ramuri principale de pe trunc%i cu ung%i obtuz 7i lungimea ramurilor principale de anul trecut, care au tendinta de crestere in sus. &tunci c6nd copacul a ajuns la o 5nl8imea corespunztoare este taiata partea de sus a ramurii principale.

12

;ncep6nd cu AL PATRULEA AN( copacul creste destul de liber, necesitand doar tiere u7oar de aerisire 7i pentru 5ndeprtarea ramurilor moarte 7i deteriorate. +el mai important lucru acum este de a obtine lumina si aer 5n coroana, prin eliminarea ranurilor incrucisate 7i a celor puternic dezvoltate 5n pozi8ie vertical. "entru cele mai bune rezultate scoate8i complet ramuri mai mari , 5n loc de tairi din ramuri mici portiuni din locuri multiple. "entru aceasta va recomand sa priviti pomul de la distan8 7i din ung%iuri diferite, astfel 5nc6t s pute8i vedea mai u7or forma acestuia si toate ramurile care pot fi eliminate. "runul 7i cire7ul "runii 7i cire7ii ar trebui s fie cur8ati cu mare aten8ie. Este suficient tairea ramurilor este uscate, deteriorate sau bolnave 7i, eventual in etajul superior ramurile care cresc prea des. ;n caz contrar, ace7ti copaci pot fi lasati s creasc 5n mod liber. +rengile care se ofilesc 5n vara sunt, probabil, infectat cu o boala fungica care intr prin flori 7i apoi se rsp6ndeste 5n alte zone ale arborelui. &cestea ar trebui s fie eliminate c6t mai cur6nd posibil.

;ntinerire "omii imbatraniti, care cresc slab pot fi revigorati prin tieri drastice. .amurile principale sunt tiate 5n mod substan8ial. "astrarea unui cuplu de ramuri secundare balansoare, care pot ac8iona ca lider de seva. -aierile de intinerire, pot 7i ar
13

trebui, s fie e1tinse pe durata a mai mul8i ani, altfel socul va fi prea mare pentru copac. Dup tiere, va avea loc o cre7tere noua viguroas . 'astarii sub8iri care cresc 7i unele ramuri salvate ar putea deveni noile ramuri laterale. Pri!ul a,ut r dat p !il r fructiferi -. Ru'ina parului /G0!n "p ran'inu! "a$inae1

Si!pt !e: "agubele sunt produse de o ciuperca care isi sc%imba gazda. +iuperca ierneaza in lastarii diferitelor soiuri de ienupar, iar sporii ei ataca pomul de la mijlocul lunii aprilie, inceputul lunii mai. "entru inceput, se pot observa pe suprafata frunzei pete de culoare portocaliu spre visiniu cu marginea galbena, cu timpul mijlocul se inc%ide la culoare si devine maro inc%is, iar pe dos apar basidii proeminente sub forma de fus de circa -2 mm ce contin sporii ciupercii. C !$atere: "reventiv, pentru regenerarea conditiei pomului, putem sa folosim o solutie preparata din coada calului, iar ca si tratament, sa folosim solutii pentru distrugerea micozelor, ce contin sulf elementar. )i eliminarea lastarilor de ienupar afectati este o masura de prevenire a infectiei

14

2. Rapanul /3enturia inae4uali"1

Si!pt !e: Bolile criptogamice apar des la samantoase si la samburoase, dar rapanul este o boala specifica !arului. Este cauzata de ciuperca Nenturia inaePualis, iar simptomele apar pe ramuri si fructe. "entru inceput, apar pe frunze pete spalacite de culoare brun-maslinie. /runzele afectate cad. &tacul asupra fructelor se manifesta prin aparitia de pete brun - maslinii, cu un contur neregulat, ulterior ele devin crustoase. C !$atere5 incepand cu infrunzirea, sa stropim pomii cu solutii ce contin sulf elementar, dupa fiecare perioada umeda de durata. "reventiv trebuie sa dam pomului o forma de coroana bine aerisita. +iuperca ierneaza in frunzele cazute, de aceea trebuie sa le amestecam tot timpul in sol.

6. M nili *a "a!ant a"el r /M nilia fructi'ena1

Si!pt !e5 &ceasta ciuperca ataca deopotriva samantoasele si samburoasele. &re doua simptome diferite: una se manifesta la fructele aflate inca pe pom, iar cealalta se poate observa la depozitare. In primul caz, pe toata suprafata fructelor apar pete de mucegai
15

grupate sau imprastiate. In depozit, simptomele bolii sunt putrezirea si innegrirea fructelor. C !$atere: )a eliminam prin taiere toate ramurile pe care apar simptomele bolii, sa indepartam de pe pom toate fructele afectate si mumificate. )a rarim coroana indesata si sa eliminam ramurile bolnave. Incepand cu inflorirea, sa stropim de mai multe ori cu solutii pentru distrugerea micozelor. )a nu depozitam fructele afectate(

7. M nili *a "a!$ur a"el r /M nilia la8a1

Si!pt !e5 si de aceasta boala raspunde tot o ciuperca din familia 9onilinia. +onstituie o boala caracteristica samburoaselor #mai ales a cire"ului si vi"inului$ si se manifesta prin uscarea ramurilor si a florilor. "utem sa o intalnim si la samantoase. /lorile, frunzele si ramurile tinere se ofilesc brusc, devin brune si se usuca. C !$atere: )a taiem partile afectate in asa fel incat sa eliminam macar !- 2 cm si din bucata sanatoasa. )a nu compostam resturile taiate. )a indepartam de pe pom fructele bolnave si cele mumificate, iar frunzele cazute sa le amestecam cu solul(

16

9. Ciuruirea !ic tica a frun*el r /Sti'!ina carp p:ila1

Si!pt !e5 Este o boala care ataca mai ales samburoasele. )imptomele apar pe frunze, lastari si fructe. "e frunze apar mai intai pete mici, circulare, de culoare verzui desc%is, galbui la inceput, care mai tarziu devin brun-rosiatice, si ajung sa aiba c%iar si diametrul de ! mm. 'a nivelul petelor particica de frunza moare, se desprinde si cade, dand astfel un aspect de frunza ciuruita. C !$atere5 )a indepartam frunzele si fructele afectate, iar frunzele cazute sa le amestecam cu solul. )a formam o coroana bine aerisita, iar daca este vorba despre o infectie rezistenta, atunci sa stropim cu solutii pentru distrugerea micozelor. "reventiv putem sa plantam soiuri mai rezistente #de e1. la cires soiul &bels )pate$. ;. Paduc:ii de frun*e /Ap:ididae1

Si!pt !e5 E1ista o intreaga varietate de paduc%i de frunze, care ataca pomii: paduc%ele verde al marului#&p%is pomi$, paduc%ele roz galicol al marului #DQsap%is plantaginea$, paduc%ele negru al ciresului #9Qzus cerasi$ sau paduc%ele verde #9Qozodes persicae$ intalnit la pier"ic. &cestia sunt cativa dintre cei mai cunoscuti, dar daca luam totul intr-un sens mai larg putem sa mai includem aici si paduc%ii testosi.
17

"aduc%ii de frunze traiesc in colonii pe ramurile tinere, iar prezenta lor este semnalata prin aparitia frunzelor rasucite, ingalbenite si lastarii ofiliti. C !$atere5 impotriva paduc%ilor de frunze de multe ori au efect si masurile mai putin drastice: putem sa stropim cu solutie de sapun sau " lutie de ur*ici, dar putem sa-i indepartam de pe lastari c%iar si cu jet de apa. +a si completare, la sfarsitul iernii, merita sa stropim pomul afectat cu ulei de parafina, ca sa distrugem si ouale care au iernat pe pom. <. M lia frun*el r de !ar /=p n !euta !alinellu"1

Si!pt !e5 )ingurul pom atacat de acest daunator este marulI mai e1ista o specie #cele doua specii sunt foarte asemanatoare$, dar aceasta ataca doar parul. )imptomele specifice apar pe parcursul lunii mai-iunie: frunzele si varfurile ramurilor sunt invelite intr-o tesatura sub forma de voal, in care se dezvolta omizi galbene spre gri cu pete negre. /runzele afectate sunt golase. C !$atere: )a taiem si sa distrugem neaparat frunzele afectate( Este recomandata stropirea la sfarsitul iernii cu ulei de parafina. >. Paduc:ele lan " /Eri " !a lani'eru!1

18

Si!pt !e5 "aduc%ele lanos formeaza colonii pe lastari, ramuri, frunze, c%iar si pe trunc%i. "utem sa il recunoastem dupa aspectul specific lanos. &taca mai ales marul. "aduc%ii inteapa si sug seva stand in adapostul lanos. &nimalele strivite au o culoare rosie sangerie. @ infectie puternica care dureaza mai multi ani poate afecta functiile de crestere ale pomului, in situatii e1treme c%iar si uscarea lui. C !$atere5 Daca infectia nu este prea puternica putem inlatura paduc%ii direct cu mana, bineinteles protejata de o manusa. In cazul infectiilor mai mari, trebuie sa taiem ramurile afectate si sa le dam foc. )a sprijinim stabilirea si iernarea organismelor si animalelor folositoare. "utem sa menajam gradina printr-o agricultura ecologica.

Cu! "a ai 'ri,a de p !ii fructiferi pe parcur"ul an ti!puril r?

19

P !ii fructiferi vra,e"c 'radina ca"ei cu! putine plante fac. Pri!avara( ra!urile ' ale din ti!pul iernii devin $a':ete !a'ice care infl re"c iar !ai ap i(vara( ra!urile "e u!plu de fructe delici a"e. &devarata magie a p !il r fructiferi este ca nu aveti nevoie de vraji sau de incantatii pentru a avea copaci sanatosi. "astrarea pomilor in linii bune depinde doar de urmarea unui regim simplu de grija pe tot parcursul anului.

Din t a!na pana iarna ti!puriu5

"rotejati coaja: copacii tineri au nevoie de o protectie plasata in jurul trunc%iurilor. &ceasta protectie ajuta la impiedicarea " arecil r si iepuril r infometati de a musca din coaja de copac in timpul iernii, cand recoltele naturale de vegetatie sunt slabe. Nopsiti trunc%iul: Daca aveti gradina intr-o zona cu zapada in timpul iernii, vopsiti trunc%iul si ramificatiile ramurii celei mai de jos cu o vopsea alba din late1 #amestecata cu apa !2-!2$ pentru a preveni arsurile provocate de soare. Datorita faptului ca razele soarelui se reflecta din zapada in timpul iernii, caldura cauzeaza e1tinderea arsurii. +and soarele apune, aerul rece inconjoara trunc%iul si coaja se despica pe masura ce se raceste, desc%izand o rana care este tinta invaziei din partea $ lil r sau daunat ril r.

Iarna tar*iu5

Rilele cu 0O+ ne anunta timpul cand trebuie mers in livada si facut putina curatenie de primavara. @ ingrijire de prima mana: ingrijiti copacii in timp ce sunt in repaus. Dati-le o forma cu ajutorul aparatelor de tuns. /aceti taieturi pentru a desc%ide coroana si pentru a aranja ramurile orizontale la o distanta de 2 pana la ! cm. Indepartati intotdeauna orice ramuri bolnave, distruse, incrucisate, cu un ung%i strans si una din ramurile din bifurcatie. -aiati lastarii imediat ce se formeaza. Au taiati ramurile scurte si indesate #ramurile de baza$ care cresc pe orizontalaI acestea sunt purtatoare de fructe. &duceti ramurile la o anumita forma. /olositi aparate pentru a verifica inaltimea copacilor de ! ani. -aiati ramura verticala cea mai de sus la lungimea unei ramuri laterale. )tropiti-va pomii. Daca doriti recolte sanatoase, stropiti-va pomii pentru a controla daunatorii si bolile. Str piti pomii fructiferi in timpul sezonului de repaus in timp ce mugurii de frunze cresc si devin verzi. @@@ E"te cea !ai
20

i!p rtanta "tr pire a "e* nului pentru un c ntr l pe ter!en lun' c ntra daunat ril r. Nu ratati @@@ Pri!avara5

/ertilizati p !ii fructiferi care dau roade. Au fertilizati copaci dupa perioada verii timpurii. +onduceti ramurile drept: .amurile care cresc cat mai orizontal posibil au grija ca frunzisul sa primeasca lu!ina solara ma1ima si, drept consecinta, produc mai multe fructe. "entru a mari raspandirea larga a ramurilor, raspanditi-le manual folosind dispozitive speciale sau legati ramurile de o caramida sau de o greutate. Au raspanditi ramurile pana cand au de la doi la patru ani. "erioada de inflorire este c%eia: "olenizarea este cea mai importanta perioada din sezonul cresterii fructelor. "uteti creste activitatea de polenizare prin stropirea pomilor cu substanta care atrage albinele la flori. Au folositi nici un pesticid in gradina dvs. cat timp florile sunt desc%ise deoarece ati putea afecta activitatea insectelor polenizante. Daca trebuie neaparat sa stropiti, faceti-o doar dupa lasarea amurgului, cand polenizatorii sunt in repaus.

3ara5

+ontinuati controlul daunatorilor: &steptati-va sa stropiti copacii de doua sau mai multe ori in timpul sezonului de crestere. Au stropiti deloc cu doua saptamani inainte de recoltare. "omii fructiferi trebuie sa reziste la greutatea fructel r: "omii fructiferi trec prin Scaderea de iunieT, un moment in care natura triaza recolta unui copac. -riati fructele in aceasta perioada, indepartand unul sau doua fructe din fiecare grup. "uteti de asemenea reteza o ramura intreaga. "e masura ce fructele devin mature, continuati sa triati recolta prin indepartarea oricaror fructe bolnave sau atinse de daunatori.

Pr tectia de iarna a p !il r fructiferi P !ii din tara n a"tra "ta'nea*a incepand cu ! !entul caderii frun*el r pana la in!u'urire. In acea"ta peri ada( a$" r$tia nutrientil r "i re"piratia p !il r "cade f arte !ult. In ti!pul peri adei de "ta'nare p !ii "e ac ! dea*a fara pr $le!e la te!peraturile "ca*ute de la n i. P !ii fructiferi pot avea probleme provenite de la fertilizarea e1cesiva, stropirea puternica de toamna, caderea frunzelor cauzate de boli micetice. &cesti pomi sufera daune din cauza ing%etului. )a vedem ce e de facut( -rebuie sa aparati pomii plantati recent precum si cei de -2 ani. Deoarece cea mai sensibila parte a p !il r fructiferi este coletul #gatul radacinii$, este foarte importanta
21

protejarea trunc%iului. De mai multe ori puteti observa varuirea trunc%iului cai"il r care sunt sensibili la ing%et. &ceasta metoda nu este rea, deoarece stratul alb previne incalzirea trunc%iului in zilele insorite de iarna. .acirea dupa incalzire si contractia - dilatatia provoaca distrugerea celulelor si rezulta daune cauzate de ing%et. -rebuie insa sa aveti grija ca varuirea sa fie subtire, pentru ca sub un strat gros daunatorii pot gasi loc sa se stabileasca. Din acest motiv este indicata varuirea cu ajutorul unui pulverizator. 'a inceput, crapaturile cauzate de ing%et sunt foarte mici. -esuturile moi vor avea pagube si in anul viitor, deci rana o sa fie mai adanca in fiecare an. >andacii si ciupercile se stabilesc pe tesuturile de pe suprafata pomului, si in consecinta acesti daunatori distrug trunc%iul. De aceea protectia trunc%iului impotriva ing%etului este o sarcina foarte importanta. Str pirea p !il r fructiferi spre sfarsitul anotimpului de toamna face parte din procesul de protectie de iarna a p !il r fructiferi. -rebuie stropite si frunzele cazute de pe copacii atacati de ciuperci #monilia, mucegaiul, pata frunzelor, etc.$. Este o metoda buna sa adunati frunzele si sa ardeti tot. &sa puteti evita infectia in anii urmatori. In locurile unde gradina nu este ingradita, iepurii, caprioarele sau cerbii pot provoca probleme. Impotriva iepurilor puteti sa legati trunc%iul cu o plasa de sarma, %artie de ziar, stuf, tulpina de floarea soarelui sau cu o folie de plastic. )a nu folositi tulpina de porumb sau paie, pentru ca soarecii pot sa se cuibareasca si dauneaza mai mult decat iepurii. +erbii, din pacate, rod ramurile, deci cei care locuiesc in apropierea padurii, au nevoie neaparat de un gard de cel putin 2,! metri.

Ce lucrari "e aplica p !il r fructiferi? In ta$elul de !ai , " a! "inteti*at lucrarile ce "e aplica p !il r( i!preuna cu peri adele l r de e8ecutie. A! "e!nalat ! !entul pti!( precu! "i lunile acelea in care "e p t e8ecuta lucrarile( dar nu cu cele !ai $une re*ultate. In le'atur cu datele pti!e e8i"ta nu!er a"e te rii "i pareri. Peri adele "e!nalate "unt d ar repere de rientare pentru e8ecutarea lucraril r. In afara de taierile efectuate in perioada de repaus, e1ista posibilitatea taierilor in perioada de vara. &cestea au mai multe avantaje: ranile lasate in urma taierilor se vindeca mai repede, nu se trateaza ranile si se reduce tendinta de crestere din anul urmator. Au recomandam stropirea pomilor cu substante c%imice, deoarece datorita diferitelor restrictii, cercul solutiilor cu drept de folosinta, se poate sc%imba de la an la an.
22

"utem sa obtinem informatii suplimentare din comunicatele emise de autoritatile nationale responsabile cu agricultura.

Plantare martie -aprilie !ar, par, cires, visin, prun octombrie noiembrie piersic martie - aprilie Taiere mar, par, visin, prun februarie - martie noiembrie decembrie iunie - iulie martie - aprilie ianuarie - februarie noiembrie decembrie aprilie - iunie aprilie - iulie

O$"ervatii puieti cu radacini libere #fara container$

Au se e1ecuta taieri pe ger puternic( Este mai bine sa e1ecutam taierile cand pomul se afla in perioada de vegetatie

cires, nuc pier"ic Str pire +u ulei de parafina impotriva paduc%ilor de frunze )tropirea paduc%ilor de frunze cu insecticide )tropirea cu fungicide Rec ltare

cel mult de trei ori in

sa respectam indicatiile producatorului sa respectam indicatiile producatorului

23

Cire" 3i"in "run 9ar "ar

Nuc

perioada de coacere depinde de soi perioada de coadecere iulie depinde de soi perioada de coacere iulie - septembrie depinde de soi perioada de coacere august - octombrie depinde de soi sa nu lasam prea mult in august - septembrie pom soiurile destinate pastrarii perioada de coacere octombrie depinde de soi mai - iunie

Alt irea p !il r fructiferi pentru incepat ri

E8i"ta iu$it ri i!pati!iti de p !icultura ca( de pilda( Au:a"* BCla( care a reu"it perf r!anta ca de pe cei 9< de p !i din 'radina "a( "a rec lte*e 6DD " iuri de fructe. 3a pre*enta! in artic lul ur!at r cateva din te:nicile "ale de lucru. Iata cateva dintre procedurile folosite de acesta care se abat, adesea de la ceea ce se scrie in carti dar care pana acum, au dat roade in modul de aplicare. Alt irile reusesc in proportie de F!-K2<. De obicei, altoirile se fac de la mijlocul lui
24

august pana pe la inceputul lui "epte!$rie, astfel, in cele mai multe cazuri, mugurii vor iesi abia primavara. Alt irea de "far"it de vara( pa" cu pa" . -rebuie sa ne %otaram ce anume vrem sa altoim. "omul care va fi altoit, trebuie udat din abundenta #timp de doua saptamani, tot a doua zi, va fi stropit apro1imativ o ora$. &ceasta udare este necesara pentru o buna circulatie a sevei, ceea ce ne va ajuta la desprinderea usoara a cojii de pe tulpina. 2. &legerea acelui soi pe care dorim sa il folosim ca altoi. 3. "regatirea crengii care va fi altoita. &ceasta poate fi cumparata sau ceruta de la cunostinte. Daca o procuram de la cunostinte, sa fim atenti ca pomul de la care provine sa fie puternic, viabil, sa nu aibe urme de imbolnaviri pentru a nu infecta pomii nostri.

)a alegem ramura corespunzatoare. In fiecare gradina apelam la uneltele folosite acolo. "entru altoire folosim foarfecele proprietarului pentru a preveni infectarea cu virusi. )a alegem intotdeauna ramuri tinere( Au sunt indicate nici ramurile prea puternice dar nici cele slabe. 0. De pe ramura taiata, indepartam mladitele din varf si frunzele. 'asam apro1imativ cm din codita frunzei #aceasta, mai tarziu, isi va avea rolul ei$. &ceasta va putea fi pastrata, impac%etata in %artie de ziar umezita si pusa in punga, in frigider, timp de doua saptamani.

25

!. "oate incepe altoirea. Au avem nevoie de prea multe unelte, un cutit special pentru altoire sau un bisturiu fac fata cu succes acestei operatiuni, niste rafie sau orice sfoara din nilon sau, in ultima instanta, din %artie. Este indicat sa se foloseasca bisturiul deoarece, la fiecare soi sau la fiecare pom se poate inlocui lama. &cest lucru este important pentru a evita infectarea pomilor intre ei. +a moment al zilei, cel mai bine este sa ne apucam de treaba dimineata devreme sau in orele tarzii ale serii pentru a evita razele fierbiniti ale soarelui. Inainte de a incepe, este ca lama de bisturiu si mainile sa fie spalate foarte bine. Nom face, pe creanga pomului sau pe tulpina, cu o miscare %otarata, o taietura in coaja pomului in forma de ung%i. Au este bine sa se repete de mai multe ori taietura deoarece acest lucru ii dauneaza pomului deoarece cu cat suprafata crestata este mai mare cu atat se distrug mai multe vase de circulatie a sevei. Este e1trem de important ca, orice interventie, sa se faca dintr-o singura miscare. ,rmatoarea taietura - care va fi perpendiculara pe cea anterioara, de apro1imativ ,! cm latime - va forma un - pe creanga, - pe care cu ajutorul bisturiului, il vom desc%ide cu multa finete pentru a nu rani pomul.

26

=. Crean'a de alt it, intoarsa in jos, cu apro1imativ un centimetru sub oc%i, o incizam astfel ca nu doar oc%iul ci si o bucatica din creanga sa fie taiata. -aietura o ducem pana la circa cm deasupra oc%iului. &poi, intoarcem creanga si pe locul dorit taiem in ung%i drept fata de oc%i. Este indicata o astfel de taiere pentru ca oc%iul sa nu alunece atunci cand efectuam legarea de ramura ce urmeaza sa suporte altoirea. )a nu atingem, niciodata, locurile care au fost supuse taierii #nici altoiul, nici acel - de pe suportul altoiului$. &cum urmeaza ca frunzulita a carei codita nu a fost taiata in intregime sa-si intre in atributii: de ea vom prinde oc%iul si, apoi in --ul taiat inainte, de sus in jos vom aluneca usor pana ce va intra in intregime in aceasta taietura. Daca intra mai greu, putem sa ne ajutam de bisturiu, pe care, foarte fin cu cealalta mana, il impingem spre interior. In ultima jumatate de centimetru, deja oc%iul isi va face singur loc astfel, incat la legare sa nu alunece afara sau sa se miste.

L. ,rmatorul pas consta in fi1area oc%iului prin legare. Daca incercam sa altoim mai multe soiuri pe acelasi pom este bine ca, fiecare legatura sa fie facuta cu alta culoare de sfoara pentru a recunoaste si diferentia soiurile intre ele. )foara o legam sub altoi apoi, tragand incet mergem pana spre varful sau si o rasucim in forma de U pentru a nu da posibilitatea oc%iului sa alunece in afara. Este recomandat ca, prin legare sa se ajunga la starea initiala, scoarta sa fie cat mai bine inc%isa, fiind atenti ca sfoara sa nu alunece in taietura, iar muc%iile --ului sa se aseze bine la locul lor. De aici, coboram din nou sub oc%i si incepem inc%iderea finala. )trangem ceva mai tare si rasucim bine sfoara pana ce reusim sa acoperim foarte bine rana facuta pomului prin taiere. )ub si deasupra oc%iului lasam un mic spatiu liber. 'egarea o facem in asa fel incat, la coborare sa ajungem in punctul din care am pornit si sa legam acolo cele doua capete de sfoara. +eea ce ramane in plus, se va taia si se va indeparta. &stfel se termina operatiunea de altoire.
27

"este doua saptamani putem observa masura in care munca noastra a dat rezultate. Este bine daca, frunza ramasa cade singura sau daca prin miscare usoara, se desprinde de pe oc%i. 9ai verificam, din cand in cand si daca ni se pare ca legatura este prea stransa, se poate taia usor in partea de sus si de jos avand grija sa nu afectam altoiul. 9aterialele folosite la legare le indepartam doar primavara dupa ce atat pomul cat si altoiul, au inmugurit si dupa ce primele frunze si-au facut aparitia. De asemenea, se recomanda ca port-altoiul sa fie in asa fel taiat incat altoiul sa se afle la capatul crengii. De aici incolo, ne vom purta cu el intocmai ca si cu un pom obisnuit. -oamna se recomanda, in sc%imb #primavara se interzice cu desavarsire$ pulverizarea cu substante c%imice, mai ales in primul an, fiind o perioada critica. &vantajele altoitului consta si in faptul ca, din niste pomi fara forma se pot face pomi frumosi. De pilda, daca pomul este inclinat intr-o parte, port-altoiul va fi pe partea opusa, prin crengile altoite suplinindu-se lipsa celor originale, deci practic putem obtine prin altoire orice forme de pomi dorim. +ombinarea soiurilor de pomi fructiferi este nelimitata, si practic este la indemana oricui. )-a reusit, de pilda, combinarea !arului cu parul, a vi"inil r cu cire"ii si invers, pruni cu cai"i si invers, pruni cu pier"ici si invers, pruni cu migdali, migdali cu piersici. "rin altoire se pot TvrajiT pomi fructiferi in combinatii nebanuite. &cesti pomi fructiferi sunt recomandati in gradinile in care locul este limitat. Daca alegem pomi ale caror fructe se coc in aceeasi perioada, este mai usoara tratarea lor prin pulverizare simultana. )e creeaza astfel o imagine frumoasa in perioada in care fructele se coc iar pentru ca recoltarea se face in acelasi timp in 2-3 saptamani se termina toata munca.

28

Daca alegem soiuri care se coc unul dupa celalalt, timp de apro1imativ trei luni avem fructe noi si proaspete #c%iar daca, din fiecare soi, sunt mai putine$. In sc%imb, nu ies prea tare in evidenta, deoarece, doar o mica parte, si treptat infloreste si se coace. +a recomandare: nu ezitati sa va ocupati de p !icultura: este un mod de rela1are prin munca, dar o munca prin care obtineti satisfactii nebanuite iar privelistea ce vi se va infatisa va va incanta privirea.

29

Cu! planta! "i in'ri,i! p !ii fructiferi Materiale nece"are5 . "om altoit sau arbust fructifer 2. >unoi de grajd 3. Ingrasamant 0. "ar de sustinere C tutore /ungicid C insecticid

Unelte nece"are5 . +asma 2. /oarfeca de gradina 3. +izme de cauciuc 0. >aleata

30

Peri ada de plantare5 . "rimavara - cat mai repede 2. -oamna - cu doua saptamani inainte de ing%eturile puternice 3. Iarna - cand solul se dezg%eata si temperatura aerului este pozitiva C nditiile pti!e pentru prindere "i cre"tere55 - 'a baza gropii se aseaza gunoiul de grajd bine fermentat sau ingrasamintele c%imiceI - .adacinile trebuie fasonate si mocirlite inainte de plantareI - In dreptul radacinilor se va aseza solul cel mai fertilI - >ropile din zonele carbonifere si carierele de piatra vor fi umplute cu pamant fertil din araturaI - In gropile sapate pe terenuri nedesfundate, pamantul din fundul gropii se mobilizeaza si ramane pe loc. Indicatii dupa plantare5 - "omii se uda saptamanal cu -2 galeti de apaI - "entru udare se desfac musuroaiele, se uda, dupa care acestea se refacI - /iecare pom fructifer va fi taiat in functie de indicatiile stabilite, pentru fiecare specie in parteI - In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegusI - Dupa plantarea de toamna pomii trebuie protejati impotriva iepurilor. &ceasta se realizeaza cu ajutorul cocenilor, stufului, sau prin bandajarea trunc%iului cu fasii de sac sau folie de polietilena.
31

-. Saparea 'r pil r Dupa curatarea terenului de pietre, radacini si defrisarea vegetatiei lemnoase, se sapa gropile. "entru arbustii fructiferi, dimensiunile gropilor sunt de 32C32C32 cm iar pentru pomi de !2C!2C!2 cm. 2. Fa" narea radacinil r &ceasta operatiune consta in eliminarea portiunilor ranite, mucegaite, uscate si reinnoirea taieturilor. .adacinile fibroase se taie scurt, cele groase se lasa cat mai lungi. )curtarea radacinilor se va face astfel incat sectiunile sa fie orientate spre fundul gropii.

6. M cirlirea )e realizeaza intr-o galeata, o mocirla de consistenta unei paste semifluide, pregatita cu balega proaspata, pamant galben in parti egale si apa. &mestecul respectiv poate fi completat cu substante fungicide sau insecticide pentru protejarea radacinilor dupa plantare.

)e scufunda repetat radacinile pomilor in acest amestec. 9ocirlirea este obligatorie la toate plantele fie ca sunt plantate primavara sau toamna. "omii se planteaza imediat dupa mocirlire. &mestecul asigura o buna cicatrizare a ranilor si stimuleaza formarea de noi radacini.

7. Plantarea pr priuE*i"a "e fundul gropii se vor aseza gunoiul de grajd bine fermentat si ingrasamintele c%imice. +aldura degajata de catre gunoiul de grajd va stimula vindecarea ranilor si cresterea radacinilor. "este ingrasaminte se aseaza pamant reavan provenit din partea superioara a gropii.
32

"omii se planteaza cu punctul de altoire situat cu 3-0 cm mai sus decat nivelul solului, astfel incat, dupa plantare, acesta sa coboare la nivelul solului. )e aseaza radacinile rasfirate pe stratul de pamant reavan si se trage pamant maruntit in groapa. "omul se misca usor pe verticala pentru a usura patrunderea pamantului printre radacini.

+and doua treimi din groapa s-a umplut, se face tasarea pamantului, calcand de la e1terior spre centrul gropii, pe lungimea radacinii. &ceasta operatiune asigura un contact mai bun al radacinilor cu solul si previne ruperea celor mai fragile.

Dupa tasarea pamantului se poate face udarea cu 22-32 l apa C groapa. 'a plantarea de primavara udarea este obligatorie.

Dupa ce apa s-a infiltrat, se umple groapa cu pamantul provenit din a doua gramada #de pe fundul gropii$. -oamna, dupa umplerea gropii, in jurul pomului se face un musuroi de 32 - 02 cm pentru a proteja radacinile impotriva gerului.

33

"rimavara se realizeaza o copca pentru a favoriza acumularea apei. -ot acum, se recomanda mulcirea zonei din jurul pomului pe o raza de m, pentru a conserva apa din sol si a proteja radacinile impotriva incalzirii e1cesive a solului in timpul verii. 9ulcirea se poate face cu: paie, fan de proasta calitate, rumegus, gunoi de grajd paios, etc.

9. Le'area pr vi* rie la tut re &ceasta operatiune este indicata pentru a favoriza o crestere corecta, pe verticala, a pomului proaspat plantat.

"omii se scurteaza primavara, aceasta operatie urmand sa fie e1ecutata cu ocazia taierilor de proiectare a coroanei. In mod obisnuit, vergile se scurteaza la =2-F2 cm, iar pomii cu ramuri anticipate la apro1imativ 22- 22 cm, pastrandu-se acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei.

34