Sunteți pe pagina 1din 24

Curs 1

09.03.2011

DCI

Cesiunea de creanta - cesiunea de creanta = conventia prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, unei alte persoane. - partile raportului juridic sunt: a. cedentul (adica creditorul care transmite crenta) b. cesionarul (adica persoana care dobandeste creanta). c. alaturi de acestea avem debitorul cedat care nu este parte in raportul juridic. Fiind tert fata de cesiune, debitorul nu trebuie sa-si dea acordul la realizarea cesiunii. Pentru a-i fi opozabila, debitorul trebuie notificat de catre cesionar sau cedent sau debitorul poate accepta cesiunea de creanta. - cesiunea de creanta fiind un contract, trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate ale contractului. - cesiunea este un contract consensual cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, caz in care trebuie sa respecte conditiile de forma privitoare la donatie. - notificarea debitorului se realizeaza pentru a incunostiinta debitorul cu privire la noul creditor si cu privire la clauzele contractului de cesiune. - in ce priveste acceptarea cesiunii de catre debitor, ea poate fi facuta fie prin act autentic, fie prin act sub semnatura privata. - mai exista o forma de publicitate a cesiunii (pe langa notificare si acceptare) prevazuta in art. !itlul " din # $% privind regimul juridic al garantiilor reale mobiliare si care presupune inscrierea cesiunii de creanta in &r'iva (lectornica de )arantii *eale +obiliare. (fectele cesiunii de creanta: - , categorii de efecte: 1. efecte intre parti 2. efecte fata de terti 1. - efectele intre parti sunt: a. noul creditor preia pozitia juridica a creditorului precedent (altfel spus, cesionarul inlocuieste cedentul). b. creanta ramane nesc'imbata pastrandu-si aceeasi natura precum si garantiile si accesoriile care o insoteau (ex.: adica daca creanta producea dobanda, aceeasta va produce in continuare). c. cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creantei, c'iar daca a dobandit-o pe un pret inferior sau cu titlu gratuit (=- debitorul ramane sa plateasca aceeasi suma). d. in cazul cesiunii cu titlu oneros, cedentul are obligatia de garantie$garantare a creantei. .edentul garanteaza existenta creantei in momentul cesiunii, respectiv ca el este titularul creantei si ca aceasta nu a fost stinsa printr-un mijloc de plata. (ste vorba despre o obligatie de garantie legala izvorata din prevederile art. %/ , ...iv., insa textul permite partilor sa insere clauze de garantie conventionala prin care partile pot sa diminueze sau sa agraveze garantia legala. 2. - in aceasta materie sunt terti toate persoanele cu exceptia cedentului si a cesionarului si a succesorilor acestora, adica inclusiv debitorul cedat. - fata de debitorul cedat, cesiunea isi produce efecte de la data acceptarii, fara ca cesiunea sa fie opozabila celorlalti terti, care vor trebui notificati. - efectele difera in functie de momentul la care cesiunea devine opozabila in ce-l priveste pe debitorul cedat. &stfel pana cand cesiunea devine opozabila,
. .

Page 1 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
debitorul cedat o poate ignora (c'iar daca a aflat in alt mod despre ea), iar platile facute vec'iului creditor (adica cedentului) sunt valabile. 0upa ce cesiunea ii devine opozabila, debitorul cedentului devine debitorul cesionarului. Cesiunea de datorie - cesiunea de datorie presupune o operatiune simetrica cu cesiunea de creanta prin care debitorul ar ceda o datorie preexistenta cu garantiile si accesoriile ce o insotesc si fara consimtamantul creditorului cedat. - ...iv. nu permite cesiunea de datorie apreciindu-se ca creditorul s-a angajat in considerarea moralitatii si a solvabilitatii debitorului sau =- cesiunea de datorie se poate realiza numai cu acordul creditorului. - art. %1 din noul ...iv. reglementeaza insitutia preluarii de datorie. Preluarea de datorie se poate realiza in , modalitati: 1. prin conventia inc'eiata intre debitorul initial si noul debitor, a carei eficacitate depinde de acordul creditorului. 2. prin conventie inc'eiata intre creditor si noul debitor. 2 in ambele variante este necesar acordul creditorului cedat, spre deosebire de cesiunea de creanta (cand nu este necesar consimtamantul debitorului, fiind suficienta notificare acestuia). Contractul de vanzare-cumparare comerciala - vanzarea-cumpararea comerciala este o operatiune care inlesneste si face posibil sc'imbul de marfuri. +ajoritatea actelor si faptelor de comert sunt in legatura cu contractul de vanzare-cumparare (ex.1: astfel circulatia marfilor se realizeaza pe calea unei vanzaricumparari comerciale3 intreprinderile de transport fac posibila aceasta circulatie dupa ce in prealabil s-a inc'eiat un contract de vanzare-cumparare3 ex.2: intreprinderile de asigurare garanteaza realizarea ec'ivalentului marfurilor vandute in cazul in care s-au produs riscurile asigurate). - elementele contractului, inc'eierea, executarea, desfiintarea sunt reglementate de ...iv.. &laturi de aceste reglementari avem dispozitiile din ...om. (art. "4-"/) care reglementeaza distinct aspecte ale vanzarii comerciale referitoare la transferul dreptului de proprietate, la pretul vanzari, la transmiterea riscurilor sau consecintele nerespectarii obligatiilor contractuale. - potrivit art. %, 5 ...iv. vinderea este o conventie prin care , parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si cealalta se obliga sa plateasca celei dintai pretul lucrului. - vanzarea-cumpararea poate avea ca obiect bunuri corporale sau incorporale, bunuri privite in mod singular sau o universalitate juridica. - vanzatorul se obliga sa transmita dreptul de proprietate si sa predea bunul vandut, iar cumparatorul se obliga sa plateasca pretul. .aractere juridice ale contractului de vanzare-cumparare comerciala:
. .

Page 2 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
1. contract sinalagmatic 6 existand o reciprocitate a obligatiilor asumate de parti (altfel spus, vanzatorul se obliga sa transmita dreptul de proprietate, se obliga sa predea lucrul vandut si se obliga sa garanteze pe cumparator pentru evictiune si pentru viciile lucrului3 iar cumparatorul se obliga sa plateasca pretul, se obliga sa preia bunul si se obliga sa suporte c'eltuielile vanzarii). Fiind un contract sinalagmatic, vor fi incidente efectele specifice referitoare la rezolutiune, la exceptia de neexecutare sau la riscurile contractuale. (rezolutiune/reziliere - neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale vs. anulare incalcari contemporane inc'eierii contractului) 2. contract oneros 6 ambele parti urmarind realizarea unui avantaj material. 3. contract comutativ 6 partile cunosc intinderea si existenta obligatiilor in momentul inc'eierii contractului. 4. contract consensual - exceptia formei autentice in cazul instrainarii de terenuri. 5. contract translativ de proprietate 6 dreptul se transmite de la vanzator la cumparator. 7n cazul bunurilor individual determinate, transmiterea are loc la momentul realizarii acordului de vointa sau la momentul indicat de parti in contract. 0aca bunul este determinat prin caractere generice, dreptul se transmite in momentul individualizarii bunului prin cantarire, masurare, numarare - operatiuni care se fac de regula la momentul predarii. 7n cazul vanzarii bunurilor viitoare, dreptul se transmite in momentul existentei bunului. .onditii de validitate ale contractului de vanzare-cumparare comerciala: a. capacitate b. consimtamant c. obiect d. cauza c. obiectul contractului il reprezinta prestatiile la care se obliga partile. .and obligatiile se refera la bunuri, avem in vedere lucrul vandut si pretul. Conditiile lucrului vandut: i. sa fie in circuitul civil. - exista anumite interdictii relativa sau absolute de vanzare cu privire la bunurile scoase din circuitul civil. ii. lucrul vandut sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor. iii. sa fie determinat sau determinabil. iv. sa fie licit si posibil. v. vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut. Conditiile pretului: i. sa fie exprimat in bani ii. sa fie determinat sau determinabil - in materie comerciala vanzarea pe un pret nedeterminat este valabila daca partile au convenit modalitatea de a-l determina ulterior. iii. sa fie sincer iv. sa fie serios 8bligatiile vanzatorului: 1. obligatia de predare a lucrului vandut.

Page 3 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- prin predare se intelege obligatia vanzatorului de a pune la disspozitia cumparatorului bunul vandut. 7n ce priveste bunurile generice, ele se vor preda in starea existenta la momentul individualizarii prin cantarire, masurare sau numarare. 2. obligatia de a transmite dreptul de proprietate. 3. obligatia de garantie pentru evictiune. - evicitunea intervine in cazul in care o terta persoana sau vanzatorul insusi pretinde un drept asupra bunului vandut. =- exista o obligatie de garantie a vanzatorului rezultand din fapte personale (adica dintr-o tulburare de fapt sau dintr-o tulburare de drept). 7n acest caz (cand tulburarea provine dintr-un fapt personal al vanzatorului), cumparatorul se paote apara invocand exceptia de garantie. =- exista obligatie de garantie pentru evictiunea care rezulta din fapta unei terte persoane. 9anzatorul va raspunde daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a. fapta tertului reprezinta o tulburare de drept. b. cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii. c. cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de catre cumparator. 8bligatiile cumparatorului: 1. obligatia de plata a pretului. - vointa partilor este suverana in privinta locului si a datei platilor. Plata pretului se face la locul si momentul in care se face predarea bunului vandut daca partile nu au prevazut altfel prin contract. .umparatorul va putea face plata si anticipat. - exista obligatia cumparatorului si la plata dobanzilor in urmatoarele conditii: a. sa existe o prevedere expresa in contract. b. lucrul vandut sa produca fructe naturale sau civile. 2. obligatia de plata a c'eltuielilor vanzarii in sarcina cumparatorului daca partile nu au prevazut altfel in contract. 3. obligatia de preluare a lucrului vandut la locul si termenul prevazut in contract. Contractul de vanzare internationala de marfuri - contractul de vanzare-cumparare comerciala internationala este o specie a contractului de vanzare-cumparare comerciala care cuprinde un element de extraneitate specific. - acest contract repprezinta o institutie juridica complexa supusa unor reglementari internationale, iar in lipsa acestora (sau in completarea acestor reglementari) este supus reglementarilor interne din diferite sisteme de drept internationale. - principala reglementare internationala o reprezinta Conventia de la Viena (1 !"# care reglementeaza vanzarea internationala de marfuri. *omania a aderata la aceasta conventie prin # ,5$% %, iar dispozitiile conventiei au devenit aplicabile incepand cu % iunie % ,. &ceasta conventie contine 5 parti (1. domeniul de aplicare si dispozitii generale3 2. formarea contractului3 3. vanzarea marfurilor3 4. dispozitii finale). Prevederile conventiei au un caracter supletiv (in snesul ca partile pot sa excluda aplicarea conventiei). Partile pot proceda la excluderea conventiei in mod explicit (prin inserarea expresa a unei clauze in acest sens) sau implicit (prin referirea la o reglementare interna sau la o alta reglementare internationala). &ceasta conventie realizeaza un compromis intre reglementarile
. .

Page 4 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
principalelor sisteme de drept, adoptand o solutie compatibila cu exigentele actuale ale comertului international. 0omeniul de aplicare a .onventiei de la 9iena: 1. domeniul de aplicare temporal$ - conventia se aplica de la intrarea ei in vigoare, respectiv de la ratificarea,acceptarea sau aderarea statelor la conventie. *omania a aderat incepand cu % iunie % ,. 2. domeniul de aplicare personal: - conventia se aplica contractelor de vanzare de marfuri inc'eiate intre parti care au sediul in state contractante diferite. :tate contractante sunt cele care au aderat sau ratificat conventia. 7n cazul in care partile contractului prevad ca legea aplicabila contractului este legea unui stat necontractant, aplicarea conventiei va fi inlaturata. &ceasta conventie se aplica si contractelor inc'eiate intre parti care isi au sediul in state diferite, cand contractului i se aplica legea unui stat contractant =- aceasta conventie nu se aplica cand nici una dintre parti nu-si are sediul intr-un stat contractant, iar litigiul dintre parti nu este supus reglementarii unui stat contractant. 3. domeniul de aplicare material$ - conventia se aplica contractelor de vanzare-cumparare de marfuri (adica este vorba de bunuri mobile corporale). :unt supuse conventiei si vanzarile de bunuri viitoare daca acestea pot fi determinate sau determinabile in viitor. - nu se aplica conventia urmatoarelor tipuri de contracte: a. vanzarile pentru consum (adica vanzarile pentru folosinta familiala, personala, casnica) - nu se aplica conventia deoarece in multe sisteme de drept, acestea nu constituie acte de comert, fiind supuse reglementarilor referitoare la protectia consumatorului. b. vanzarile la licitatie - nu se aplica conventia pentru ca exista reglementari speciale (de cele mai multe ori) si cumparatorul (adjudecatar) nu poate fi identificat decat la momentul adjudecarii, putand ca operatiunea sa nu aiba un caracter international sau comercial. c. contractele efectuale de autoritatile judiciare - ex.: cele care se refera la vanzarile in faliment (lichidator) d. vanzarea de valori mobiliare (ex.: actiuni, obligatiuni) sau de efecte de comert (ex.: cambia, biletul la ordin, cecul, conosamentul) e. contractele de vanzare avand ca obiect nave, vapoare sau aeronave. - nu se aplica conventia deoarece exista formalitati de inregistrare care le confera un regim juridic special, iar in anumite sisteme de drept sunt asimilate imobilelor. f. vanzarea de electricitate - nu se aplica conventia deoarece exista reglementari speciale, iar bunul este oarecum imaterial.

Page 5 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
%. vanzarea de marfuri ce urmeaza a fi fabricate sau produse atunci cand partea care le comanda furnizeaza elemente esentiale necesare fabricarii sau producerii. 7nterpretarea contractului potrivit .onventiei de la 9iena: - conventia instituie urmatoarele reguli de interpretare: 1. interpretarea potrivit caracterului international al contractului si potrivit principiului bunei credinte. 2. interpretarea potrivit principiilor generale din care conventia s-a inspirat. 3. interpretarea potrivit intentiei partilor si numai in subsidiar conform principiului persoanei rezonabile. - atunci cand intentia partilor nu poate fi identificata, se va avea in vedere intentia persoanei rezonabile (adica manifestarea de vointa se examineaza prin raportarea in abstract la o persoana rezonabila pusa in aceleasi conditii ca si partile). 4. interpretarea potrivit uzantelor si obisnuintelor. - se au in vedere atat uzantele universale generale, cat si cele locale. ;zantele codificate se aplica numai daca partile fac trimitere expresa la ele. Formarea contractului - conventia utilizeaza atat notiunea de formare a contractului (cand se refera la intreaga perioada de formare a consimtamatului), cat si notiunea de inc'eiere a contractului (cand are in vedere momentul final al procesului de vointa). - formarea contractului presupune intalnirea ofertei de a contracta cu acceptarea ofertei. 2 oferta de a contracta este propunerea de inc'eiere a unui contract. Potrivit conventiei, ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. sa fie adresata uneia sau mai multor persoane determinate. 2. sa fie suficient de precisa (avand in vedere / elemente: marfa 6 care trebuie sa fie denumita, cantitatea si pretul). 3. sa denote vointa ofertantului de a se angaja in caz de acceptare. & in ce priveste momentul producerii efectelor ofertei, aceasta isi produce efectele cand ajunge la destinatar, conventia adoptand teoria receptiei. 2 in ce priveste acceptarea ofertei, acesta este definita ca o declaratie sau o alta manifestare de vointa a acceptantului care exprima acordul sau la oferta =- avem o acceptare expresa sau tacita. & ofertantul poate prin continutul ofertei sa-7 impuna acceptantului un anumit fel de acceptare.sau poate sa ceara ca acceptarea sa imbrace o anumita forma. & in ce priveste momentul producerii efectelor, conventia distinge intre acceptarea expresa si acceptarea tacita. 2 in cazul acceptarii exprese, daca contractul se inc'eie intre absenti, acceptarea produce efecte cand ajunge la destinatar (sistemul receptiei)3 in cazul contractului intre prezenti, oferta trebuie acceptata imediat, afara de situatiile cand din imprejurarile contcrete rezulta contrariul. 2 in cazul acceptarii tacite, aceasta consta in indeplinirea de catre destinatarul ofertei a unui act prin care arata ca a acceptat oferta, fara insa a comunica acest act ofertantului. 7ndeplinirea actului se refera de regula la expedierea marfurilor sau la plata pretului.
. .

Page 6 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
& in ce priveste continutul acceptarii, de regula, un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte, dar care contine completari, limitari sau alte modificari reprezinta o respingere a ofertei si respectiv o contraoferta. Prin exceptie, consituie totusi acceptare un raspuns care, desi contine elemente complementare sau diferite, nu altereaza in mod substantial termenii ofertei. ;n raspuns care desi nu altereaza in mod substantial temrenii ofertei, nu va fi socotit acceptare daca ofertantul, neintarziat, a relevat$aratat diferentele sau a adresat un aviz in aces scop. +omentul inc'eierii contractului: - in cazul contractului intre absenti, in cazul acceptarii exprese, contractul se inc'eie cand acceptarea ajunge la ofertant (sistemul receptiei). 7n cazul acceptarii tacite, contracul intre absenti se considera inc'eiat in momentul in care actul de acceptare a fost indeplinit. - conventia, adoptand teoria receptiei cu privire la momentul inc'eierii contractului, foloseste expresia <a ajunge la destinatar= sau <a parveni destinatarului=. 8 oferta, o declaratie de acceptare sau orice alta manifestare de intentii ajunge la destinatar cand este facuta verbal sau este predata destinatarului insusi prin orice mijloace la sediul sau, la adresa sa postala sau, daca nu are sediu sau adresa, la resedinta sa obisnuita. - in ce priveste modificarea sau rezolutiunea amiabila a contractului, acestea sunt posibile prin acordul amiabil al partilor care poate fi un acord scris sau nescris (verbal sau rezultat din fapte relevante). > (fectele contractului: 1. obligatiile vanzatorului: - principalele obligatii ale vanzatorului sunt: a. obligatia de predare a marfii. b. obligatia de remitere a documentelor. c. obligatia de conformitate a marfurilor. d. obligatia de conservare a marfurilor (pana la predare). a. obligatia de predare a marfurilor este principala obligatie a vanzatorului. - obligatia de predare nu se considera indeplinita in cazurile in care marfurile sunt atat de diferite fata de cele prevazute in contract incat apare ca fiind livrata o alta marfa. - in legatura cu obligatia de predare, conventia reglementeaza / aspecte: i. locul predarii ii. obligatii adiacente predarii iii. momentul predarii i. locul predarii 6 conventia foloseste notiunea de loc special care poate fi stabilit in mod epres prin vointa partilor. - prima situatie este atunci cand contractul de vanzare implica si transportul marfurilor. 7n aceasta situatie, vanzatorul preda marfurile transportatorului (primului transportator). 7n acest caz, transportul trebuie sa fie prevazut in contract sau sa rezulte din natura marfii, situatia nefiind incidenta daca vanzatorul nu este obligat sa transmita marfa catre cumparator, ci cumparatorul trebuie sa se prezinte sa o preia. .and transportul se efectueaza de , sau mai multi transportatori, marfa se considera predata la locul remiterii catre primul transportator. (ste necesar ca transportatorul sa fie independent fata de parti. 7n cazul in care transportul se efectueaza de catre vanzator sau de catre un prepus al acestuia, vanzatorul pastreaza controlul marfurilor si dispozitiile referitoare la
. .

Page 7 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
predare nu se mai aplica. Predarea se considera indeplinita c'iar daca vanzatorul nu a remis si documentele privitoare la marfa. - in cazul in care contractul se refera la un bun individual determinat sau la un bun determinat generic si care trebuie prelevat dintr-o masa determinata, iar in momentul inc'eierii contractului partile stiau unde se afla aceste bunuri, atunci predarea se va face in acel loc. (ste necesar in acest caz sa nu fie necesar transportul marfurilor si ca ambele parti sa cunoasca in momentul inc'eierii contractului locul unde acestea se afla. - in alte situatii, vanzatorul este obligat sa predea marfurile in locul in care avea sediul la momentul inc'eierii contractului =- ca in acest caz plata (in sensul de predare a marfii) este c'erabila, iar nu portabila. ii. obligatii adiacente predarii - obligatia de predare a marfurilor este insotita de anumite obligatii adiacente in cazul in care vanzarea implica transportul marfurilor: 2 atunci cand vanzatorul remite marfurile unui transportator, acestea trebuie clar identificate prin aplicarea unor semne distinctive pe marfuri sau prin documente de transport (avize de expeditie) sau prin alte mijloace adecvate imprejurarilor. 2 daca vanzatorul trebuie sa realizeze transportul marfurilor, el trebuie sa inc'eie contractele necesare pentru ca marfurile sa ajunga la locul prevazut in contract cu mijloace de transport adecvate. &ceasta obligatie adicenta trebuie expres prevazuta in contract pentru ca in caz contrar obligatia revine cumparatorului. 2 alta obligatie adiacenta este asigurarea marfurilor pe durata transportului sau de informare a cumparatorului in vederea inc'eierii acestei asigurari. iii. momentul predarii - vanzatorul este obligat sa predea marfurile de regula la o data fixa sau intr-o anumita perioada de timp. 7n lipsa unei reglementari exprese, predarea se face intr-un termen rezonabil calculat de la inc'eierea contractului. 0e regula, partile stabilesc o data fixa sau un interval de timp in care trebuie sa aiba loc predarea. 0e asemenea, pot stabili si partea contractanta care are dreptul de a fixa data livrarii in cursul perioadei stabilite. 7n situatia in care nu exista un termen expres pentru predare, predarea se face intr-un termen rezonabil care se apreciaza in functie de imprejurarile date, de natura marfurilor si de uzantele si obisnuintele locului predarii. b. obligatia de remitere a documentelor. - vanzatorul trebuie sa remita atat documentele care atesta titlul asupra marfurilor (conosamentul, certificatul de depozit, ?arantul), precum si alte documente prevazute in contract (polita de asigurare, facturi comerciale, certificate de origine, atestate de calitate, documente vamale, licente de export). - documentele se vor remite la momentul si locul indicat in contract, iar in lipsa unei prevederi exprese la momentul si locul care potrivit uzantelor ii permit sa intre in posesia marfurilor si sa-si exercite drepturile asupra acestora. c. obligatia de conformitate a marfurilor. - vanzatorul trebuie sa predea marfurile a caror calitate, cantitate si timp corespund celor prevazute in contract. - .onventia de la 9iena a adoptat un concept general de obligatie de conformitate a marfurilor care unifica diferitele obligatii de garantie prevazute in sistemele de drept nationale supunandu-le unui regim unic.
. .

Page 8 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- atunci cand lipsa de conformitate se refera la calitate, aceasta obligatie include si obligatia de garantie pentru vicii din dreptul roman. - obligatia de conformitate se refera atat la conformitatea materiala a marfurilor, cat si la conformitatea juridica (care consta in obligatia vanzatorului de a preda marfurile libere de orice drept sau pretenntie din partea unui tert). - obiectul obligatiei de conformitate materiala il constituie calitatea si cantitatea marfurilor (aceasta obligatie incorporand si ambalajul). 8bligatia de conformitate calitativa acopera atat viciile aparente cat si viciile ascunse. c. obligatia de conformitate a marfurilor.# .riteriile obligatiei de conformitate: - vanzatorul trebuie sa predea marfuri de o calitate si intr-o canitatate potrivit prevederilor contractului. 7n acest caz, partile stabilesc in mod expres criteriile de conformitate. - atunci cand partile nu prevad in contract criterii de conformitate, marfurile nu sunt conforme cu contractul decat in urmatoarele situatii: a. sunt adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod obisnuit marfuri de acelasi tip. b. sunt adecvate oricarei intrebuintari soeciale care a fost adusa la cunostinta vanzatorului de catre cumparator in momentul inc'eierii contractului. c. poseda calitatile marfurilor pe care vanzatorul le-a prezentat cumparatorului ca si esantion sau model. d. sunt ambalate sau conditionate in mod obisnuit pentru marfurile de acelasi tip. a. 6 se refera la marfurile contractate pe baza unei descriei generale, atunci cand cumparatorul nu furnizeaza vanzatorului indicatii cu privire la marfuri. 7n acest caz, obligatia de conformitate este indeplinita daca vanzatorul furnizeaza marfuri care sunt adecvate intrebuintarilor obisnuite, adica satisfac asteptarile rezonabile ale cumparatorilor unor marfuri de acelasi tip si sunt adecvate unei intrebuintari normale din partea cumparatorului care le poate revinde in conditii obisnuite fara c'eltuieli suplimentare. 7n cazul in care marfurile sunt supuse unor prescriptii de calitate sau unor cerinte privind protectia consumatorului, de regula vanzatorul este tinut sa respecte cerintele impuse de propriul sau sistem de drept. Prin exceptie vanzatorul va trebui sa respecte cerintele din tara cumparatorului sau din tara de destinatie in cazul in care a fost informat de catre cumparator cu privire la aceste reglementari sau rezulta din imprejurarile concrete ale contractului ca vanzatorul a cunoscut sau trebuia sa cunoaasca reglementarile. b. 6 marfurile sunt adecvate oricarei intrebuintari speciale care a fost adusa la cunostinta vanzatorului de catre cumparator in momentul inc'eierii cotnractului. c. 6 cand contractul a fost negociat in baza unui esantion sau model pe care vanzatorul l-a prezentat cumparatorului. 7n acest caz, marfurile livrate trebuie sa aiba calitatile esantionului sau modelului. d. 6 in cazul in care marturile sunt ambalate sau conditionate in mod obisnuit, vanzatorul este tinut sa ambaleze sau sa conditioneze intr-o maniera adecvata pentru a fi conservate si protejate =- elementul relevant este ambalajul, respectiv aptitudinea acestua de a conserva si proteja marfa. 7n situatia deteriorarii ambalajului, daca marfa nu este afectata, obligatia de conformitate se considera indeplinita. - vanzatorul nu este raspunzator de o lipsa de conformitate pe care cumparatorul o cunostea sau nu o putea ignora la momentul inc'eierii contractului.
. .

Page 9 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- momentul cand se apreciaza lipsa de conformitate este e cel al transmiterii riscurilor de la vanzator la cumparator, care in aceasta materie este acel al predarii marfurilor. - vanzatorul este raspunzator pentru lipsa de conformitate existenta la momentul transmiterii riscurilor, desi aceasta lipsa a aparut si cumparatorul a luat cunostinta de ea ulterior, atunci cand utilizeaza bunul sau cand acesta a ajuns la destinatie. - uneori, obligatia de conformitate se poate suprapune peste o obligatie de garantie contractuala asumata de vanzator. Prin obligatia de garantie contractuala, vanzatorul se obliga ca marfurile sa ramana adecvate intrebuintarii lor normale ori unei intrebuintari speciale sau sa pastreze caracteristicile specificate in contract o anumita perioada de timp. 2. obligatiile cumparatorului: a. obligatia de examinare a marfurilor. b. obligatia de denuntare a lipsei de conformitate. a. 6 corespunde cu ceea ce in sistemul nostru de numeste sistemul de receptie cantitativa!calitativa si presupune obligatia cumparatorului de a examina intr-un termen scurt, in raport si de imprejurari, marfa livrata. .aracterul rezonabil al examinarii se apreciaza in functie de particularitatile contractului, nefiind necesara o expertiza de specialitate pentru a sesiza eventualele vicii ascunse. 7n cazul in care contracul implica si transportul marfurilor, examinarea se va realiza la destinatie, c'iar daca ppredarea marfurilor s-a realizat in momentul remiterii marfii catre transportator. b. 6 cumparatorul este decazut din dreptul de a invoca lipsa de conformitate daca nu denunta vanzatorului natura defectului intr-un termen rezonabil calculat din momentul in care constata defectul. &cest termen este de , ani si curge din momentul in care constat defectul sau din momentul in care trebuia sa il constate. :untem in prezenta unui termen de decadere care nu poate fi intrerupt sau suspendat. !ermenul de , ani este supletiv (adica partile pot stabili contractual un alt termen). &cest termen are ca obiect exclusiv reclamatia cumparatorului privind lipsa de conformitate. 'e lan%a acest termen exista un termen de prescriptie a actiunii in rapsundere contractuala pentru lipsa de conformitate. (de verif.# 8bligatia de garantie pentru evictiune: - alaturi de obligatia de conformitate materiala, exista si obligatia de conformitate juridica a marfurilor, adica vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept sau pretentie din partea unui tert. - exista o obligatie generala de garantie pentru evictiune precum si o obligatie speciala in cazul in care evictiunea izvoraste dintr-un drept de proprietate intelectuala sau industriala. (bli%atia %enerala de %arantie pentru evictiune$ - are ca obiect orice drept sau pretentie a unui tert (adica drepturi realeasupra bunului, sau dezmembraminte ale proprietatii sau un privilegiu real sau o garantie reala3 0e asemenea poate fi vorba de pretentii ale tertilor intemeiate pe un drept de creanta). - aceasta obligatie de evictiune nu se refera la reclamatiile autoritatilor publice (ex.: incalcari in materia drepturilor consumatorului) si nici la situatiile in care autorul pretentiei este vanzatorul si nu un tert. - pentru declansarea obligatiei de garantie, este suficient ca tertul sa fi creat cumparatorului o situatie de incertitudine juridica de natura a-l determina sa ezite in a utiliza sau a dispune de marfa. (ste suficienta emiterea pretentiei de catre tert fara a fi necesara pronuntarea unei 'otarari judecatoresti sau arbitrare.
. .

Page 10 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- obligatia vanzatorului de a indeparta incertitudinea juridica provocata cumparatorului subzista si in cazul in care pretentia tertului este aparent neintemeiata. - daca cumparatorul nu este satisfacut si nu accepta sa preia marfa, vanzatorul trebuie sa ia masuri de natura a elibera bunul de pretentia tertului. &stfel vanzatorul poate livreze o marfa de inlocuire sau paote sa-l dezintereseze pe tertul revendicant sau sa acorde cumparatorului o garantie. (bli%atia speciala de %arantie pentru evictiune$ - este bazata pe invocarea de catre terti a unui drept de proprietate industriala sau a unui drept de proprietate intelectuala. - vanzatorul nu este tinut de obligatia de evictiune daca la momentul inc'eierii contractului cumparatorul cunostea sau nu putea sa ignore existenta dreptului sau a pretentiei. 0e asemenea, vanzatorul nu este tinut de obligatia de evictiune daca dreptul sau pretentia rezulta din imprejurarea ca vanzatorul s-a conformat planurilor te'nice, desenelor, formulelor sau specificatiilor primite de la cumparator. 2. obligatiile cumparatorului (continuare): a. obligatia de plata a pretului b. obligatia de a prelua marfurile a. 6 obligatia cumparatorului de a plati pretul include si obligatia de a lua masurile necesare sau de a indeplini formalitatile care sa permita plata pretului asa cum sunt prevazute in contract sau in lege (ex.: emiterea de catre banca a unei scrisor de credit, constituirea unei garantii bancare, inregistrarea contractului la anumite autoritati publice). - in situatia in care pretul nu este determinat expres in contract, in lipsa unor indicatii contrare, se prezuma ca partile s-au referit la pretul practicat in mod obistnuit in acel domeniu. - in situatia in care pretul este stabilit in raport de greutatea marfiurilor, se va avea in vedere greutatea neta, nu si cea a ambalajului. - in ce priveste locul platii, daca nu exista un loc deosebit (expres indicat in contract) pentru a se face plata atunci cumparatorul trebuie sa plateasca pretul fie la sediul vanzatorului, fie la locul remiterii marfurilor cand plata se face contra remiterii marfurilor. - in ce priveste momentul platii, pretul terbuie platit la momentul stabilit prin contract. 7n cazul in care plata pretului si predarea marfurilor sunt simultane, pretul trebuie platit in momentul in care vanzatorul pune la dispozitia cumparatorului fie marfurile, fie documentele reprezentative ale acestora. 7n situatia in care contractul implica si transportul marfurilor, vanzatorul poate face expedierea sub conditia ca marfurile sau documentele reprezentative ale acestora sa fie remise cumparatorului numai contra platii pretului. - cumparatorul nu este tinut la plata pretului inainte de a examina marfa inafara de cazul in care partile au convenit altfel. - in ce priveste punerea in intarziere a cumparatorului, acesta este obligat sa plateasca pretul la data prevazuta in contract sau la data care rezulta din contract fara nici o cerere sau formalitate din partea vanzatorului. b. 6 obligatia cumparatorului de a prelua marfa consta in efectuarea a , acte juridice: i. indeplinirea oricarui act la care se poate astepta in mod rezonabil vanzatorul pentru a permite predarea. ii. preluarea efectiva.

Page 11 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
i. 6 uneori cumparatorul trebuie sa indeplineasca anumite formalitati necesare pentru ca marfa sa intre pe teritoriul sau ( ex.: formalitatile vamale sau sa obtina anumite autorizarii de import). )ezolutiunea contractului - conventia de la 9iena, reglementeaza distinct situatia in care rezolutiunea intervine dupa data executarii contractului si rezolutiunea contractului anterior executarii sale. - raspunderea vanzatorului sau a cumparatorului se angajeaza atunci cand exista o incalcare esentiala a contractului, incalcare care tradusa in romana se numeste si contraventie esentiala la contract". - incalcarea esentiala a contractului apare atunci cand se cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu prin care o primeaza in mod substantial de ceea ce era in drept sa astepte de la contract. - incalcarea poate fi esentiala c'iar daca nu afecteaza o clauza esentiala (cum ar fi marfa sau pretul) si afecteaza o clauza neesentiala, daca in acest fel este afectat scopul pentru care a fost inc'eiat contractul. - aprecierea unui prejudiciu ca fiind substantial urmeaza sa se faca in functie de imprejurarile concrete ale cauzei. - in cazul incalcarii esentiale, este necesar ca partea care a incalcat contractul sa fie in culpa. .ulpa se apreciaza prin raportarea la o persoana rezonabila aflata in aceeasi situatie. @u este in culpa partea care nu a prevazut prejudiciul substantial provocat celeilalte parti, daca nici o persoana rezonabila cu aceeasi pregatire si aflata in aceeasi situatie nu l-ar fi putut prevedea. - rezolutiunea imbraca , forme in functie de modul in care opereaza: a. rezolutiunea unilaterala - care este declarata printr-un act unilateral de partea interesata. b. rezolutiunea amiabila (conventionala) - care rezulta din acordul patilor si este prevazuta in contract sub forma unui pact comisoriu. *ezolutiunea anticipata (a.A.a. rezolutiunea anterioara datei executarii contractului): - este reglementata in art. B, din .onventia de la 9iena. - inainte de data executarii contractului, desi incalcarea nu este savarsita dar este iminenta, cealalta parte contractanta are dreptul sa declare contractul rezolvit in scop preventiv. - viitoarea incalcare esentiala a contractului este manifesta, adica rezulta din niste imprejurari relevante ca se va produce. &ceste imprejurari pot fi subiective (declaratii sau acte ale partii care-si exprima expres intentia de a nu executa contractul) sau pot fi imprejurari obiective (fapte care fac imposibile executarea obligatiei3 ex.: distrugerea sau afectarea capacitatii de productie). - de regula rezolutiunea anticipata nu poate fi declarata imediat, ci trebuie notificata celeilalte parti in conditii rezonabile pentru a-7 permite acesteia sa dea garantii suficiente pentru executarea obligatiilor sale. 0eclaratia de rezolutiune este supusa cerintei notificarii numai daca declarantul rezolutiunii dispune de timpul necesar pentru a efectua notificarea. Prin exceptie notificarea nu este necesara daca cealalta parte a declarat ca nu-si va executa obligatia.
. .

Page 12 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
*ezolutiunea contractelor cu predari succesive: - prestatiile succesive se refera de regula la marfa, dar se pot referi si la pret atunci cand plata se face in rate. - aceasta rezolutiune poate afecta numai o anumita prestatie, caz in care contractul poate fi declarat rezolvit numai pentru acea prestatie. - rezolutiunea poate avea ca si obiect prestatiile viitoare atunci cand exista motive serioase pentru a crede ca se va produce o incalcare esentiala la contract in privinta acestor obligatii viitoare. 7n acest caz, este necesar ca declaratia de rezolutiune sa fie facuta intr-un termen rezonabil. (ste posibila declararea rezolutiunii atat pentru o prestatie viitoare, cat si pentru o prestatie deja primita (trecuta) daca aceste prestatii succesive sunt legate intre ele printr-o relatie de conexitate sau de interdependenta, astfel incat aceste prestatii pot asigura numai impreuna realizarea scopului urmarit la inc'eierea contractului. *ezolutiunea dupa executarea contractului: - este reglementata de art. 5 si "5 din .onventia de la 9iena. - art. 5 reglementeaza dreptul cumparatorului de a declara rezolutiunea contractului, iar art. "5 reglementeaza dreptul vanzatorului de a declara rezolutiunea contractului. 1. 0reptul cumparatorului de a declara rezolutiunea: - cumparatorul poate declara rezolutiunea contractului in cazul neexecutarii de catre vanzator a obligatiilor asumate daca aceasta neexecutare constituie o incalcare esentiala a contractului. - rezolutiunea poate fi declarata pentru incalcarea oricarei obligatii a vanzatorului, inclusiv aceea de predare a marfii (daca aceasta incalcare este esentiala). 7n acest caz cumparatorul poate declara contractul rezolvit fara notificare sau alte formalitati prealabile. - declaratia de rezolutiune mai poate fi facuta si in cazul in care vanzatorul nu preda marfurile in termenul suplimentar acordat de cumparator sau daca declara ca nu va preda marfurile in termenul acordat. - termenul suplimentar pentru executare constituie o posibilitate pentru cumparator si nu o obligatie. 7nstanta nu va putea acorda vanzatorului un termen de gratie pentru executarea obligatiei. - cumparatorul, in cazul neexecutarii obligatiilor de catre vanzator, poate sa mentina contractul in fiinta si sa obtina de la vanzator fie executarea obligatiilor, fie reducerea pretului: i. cumparatorul poate cere executarea oricarei obligatii asumate de catre vanzator. 7n cazul incalcarii de catre vanzator a obligatiei de conformitate a marfii, cumparatorul poate cere vanzatorului, ca forme speciale de executare a contractului, ca acesta sa predea marfuri de inlocuire sau sa repare lipsa de conformitate. (xista posibilitatea pentru cumparator de a acorda vanzatorului un termen suplimentar de executare. ii. cumparatorul poate reduce pretul in cazul in care vanzatorul a incalcat obligatia de conformitate a marfurilor. .umparatorul poate proceda la reducerea pretului indiferent daca pretul a fost platit sau nu. *educerea pretului se va face proportional cu diferenta dintre valoarea marfurilor efectiv predate si valoarea marfurilor conforme stabilita la momentul predarii. 2. 0reptul vanzatorului de a declara rezolutiunea: - rezolutiunea contractului in cazul neexecutarii obligatiilor de catre cumparator are un caracter de exceptie, regula fiind cea a obligarii la executare. - vanzatorul poate declara contractul rezolvit daca neexecutarea obligatiei de catre cumparator constituie o incalcare esentiala a contractului. 0e asemenea,
. .

Page 13 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
vanzatorul poate declara contractul rezolvit in cazul in care cumparatorul nu-si executa obligatia de plata a pretului, sau nu preia marfurile predate in termenul suplimentar acordat, sau daca declara ca nu-si va indeplini aceste obligatii. - vanzatorul poate solicita executarea obligatiilor de catre cumparator sau poate acorda acestuia un termen suplimenar pentru executare. (fectele rezolutiunii: - efectul primar al rezolutiunii este incetarea efectelor contractului. (fectul secundar al rezolutiunii este restituirea prestatiilor. - de la efectul primar al incetarii contractului exista si exceptii, in sensul ca partea ramane in continuare obligata la plata de daune interese rezultate din contractul rezolutionat. 0e asemenea, rezolutiunea nu are efect asupra clauzelor referitoare la solutionarea litigiilor. - in ceea ce priveste restituirea prestatiilor, aceasta se impune in toate situatiile, restituirile urmand a se face simultan in lipsa unor prevederi contractuale contrare. 0aca vanzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie de asemenea sa plateasca si dobanzi (calculate din ziua platii pretului). .umparatorul datoreaza vanzatorului ec'ivalentul oricarui profit pe care l-a tras din marfuri. 7n cazul in care cumparatorul este in imposibilitate sa restituie marfurile intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit, poate fi obligat la predarea unor marfuri de inlocuire. *ransferul riscurilor$ - in conceptia .onventiei de la 9iena, riscul este acel eveniment care nu este determinat de un fapt culpabil al partilor, avand un caracter imprevizibil si insurmentabil. - momentul transferului riscurilor este legat de momentul predarii marfurilor. Prin derogare de la regula din sistemul nostru de drept, .onventia de la 9iena nu leaga transferul riscurilor de transmiterea proprietatii asupra marfii. - exista o distinctie legata de imprejurarea ca marfurile fac sau nu obiectul unui transport: 1. in cazul in care contractul de vanzare implica si transportul marfurilor, adica atunci cand vanzatorul i se cere sau este autorizat sa transporte marfurile, riscurile sunt transferate de la vanzator la cumparator in momentul in care vanzatorul a remis$predat marfurile in locul indicat in contract. 7n cazul in care partile nu au stabilit un loc pentru predarea marfurilor, riscurile sunt transferate cumparatorului la momentul predarii bunurilor catre primul transportator. 2. in celelalte ipoteze riscurile sunt transferate de la vanzator la cumparator in momentul in care cumparatorul preia marfurile la termenul stabilit prin contract. 0aca cumparatorul nu preia marfurile la termenul stabilit prin contract, riscurile se transfera din momentul in care marfurile sunt puse la dispozitia cumparatorului. - transferul riscurilor catre cumparator are drept consecinta faptul ca pierderea sau deteriorarea marfurilor survenita dupa momentul transferului nu il elibereaza pe cumparator de obligatia de plata a pretului. Prin exceptie, consecinta transferului riscurilor nu opereaza atunci cand pierderea sau deteriorarea este datorata unui fapt culpabil al vanzatorului. +aunele interese$ - in concordanta cu dispozitia din dreptul intern, potrivit .onventiei de la 9iena, daunele interese cuprind pierderea suferita si castigul nerealizat.
. .

Page 14 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- exista , situatii distincte cu privire la daune interese dupa cum contractul a fost declarat rezolvit de partea care pretinde daunele sau este inca in vigoare: , in cazul in care contractul este rezolvit$rezolutionat exista , modalitati specifice de stabilire a daunelor interese: a. prima modalitate are in vedere cumpararea de inlocuire si vanzarea compensatorie. .and contractul este desfintat iar cumparatorul, intr-un termen rezonabil, a procedat la o cumparare de inlocuire sau vanzatorul a procedat la o vanzare compensatorie, partea care cere daune interese poate obtine diferenta dintre pretul din contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al vanzarii compensatorii. b. in cazul in care partea nu a procedat la o cumparare de inlocuire sau la o vanzare compensatorie, iar marfurile au un pret curent, se pot solicita daune interese care sa reprezinte diferenta dintre pretul contractual si pretul curent. - in ambele situatii anterior prezentate se pot cere dupa regula generala orice alte daune interese. - .onventia de la 9iena stabileste o obligatie speciala pentru partea care solicita daune interese: obigatia de a limita pierderea". &stfel, partea care solicita daune interese trebuie sa ia masurile necesare in functie de imprejurarile concrete ale cauzei pentru limitarea pierderii si castigului nerealizat sau pentru ca o paguba eventuala sa nu se produca. 0aca nu face acest lucru, partea in culpa poate cere reducerea daunelor interese. -rbitra.ul comercial international$ - arbitrajul comercial international desemneaza mijlocul de a reglementa rapid si ec'itabil litigiile internationale care pot sa rezulte din tranzactiile comerciale din domeniul sc'imbului de marfuri si servicii sau din contractele de cooperare industriala. - in ceea ce ne priveste, analizam arbitrajul comercial international ca si o jurisdictie speciala si derogatorie de la dreptul comun prin care se solutioneaza litigiile comerciale internationale. .lasificari ale arbitrajului comercial international: 1. in functie de structura organizatorica: a. arbitrajul ad 'oc (ocazional) b. arbitrajul institutionalizat a. - arbitrajul ad 'oc este initiat pentru solutionarea unui singur litigiu determinat, existenta sa incetand odata cu solutionarea acelui litigiu. b. - arbitrajul institutionalizat are un caracter permanent existand si fiind independent de un anumit litigiu concret. - de regula functioneaza in cadrul unor organizatii profesionale sau pe langa o camera de comert nationala sau internationala. 2. in functie de atributiile conferite arbitriilor: a. arbitrajul de drept b. arbitrajul de ec'itate a. 6 in cazul arbitrajului de drept (de #ure) arbitrii au in vedere normele de drept incidente. b. 6 in cazul arbitrajului de ec'itate, arbitrii se g'ideaza dupa principii de ec'itate si nu dupa norme de drept.
. .

Page 15 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
3. in functie de compententa: a. arbitraj national (intern) b. arbitraj international (strain) a. 6 are in vedere litigii care au legatura cu un singur stat (de drept intern). b. litigii izvorate din contracte internationale. @atura juridica a arbitrajului comercial international: - nu exista o opinie unitara in doctrina, conturandu-se / conceptii cu privire la natura juridica a arbitrajului: 1. conceptia contractuala 2. conceptia jurisdictionala 3. conceptia mixta Conventia de arbitra. - conventia de arbitraj desemneaza in mod generic acordul partilor din contractul de comert international de a supune litigiul ivit intre ele in legatura cu executarea contractului arbitrajului. - aceasta clauza de arbitraj poate imbraca forma clauzei compromisorii sau a compromisului. - clauza compromisorie este cuprinsa intr-un contract principal si este eexprimata printr-o stipulatie expresa prin care se arata ca partile vor solutiona prin arbitraj litigiile dintre ele. - efectele clauzei compromisorii sunt: 1. caracter obligatoriu pentru parti. 2. inlatura competenta instantelor judecatoresti de fond. 3. confera arbitrilor puterea de a solutiona litigiul. 4. permite organizarea unei proceduri prin care se pronunta o sentinta susceptibila de executare. - in mod normal, clauza compromisorie se insera in cuprinsul contractului la care se refera. (ste posibil ca partile sa stabileasca clauza compromisorie ulterior inc'eierii contractului, dar anterior aparitiei litigiului. @u este necesar ca in cuprinsul clauzei compromisorii sa fie indicat numele arbitrului sau arbitriilor care vor solutiona arbitrajul. - partile pot modifica continutul clauzei compromisorii sau pot renunta la clauza compromisorie printr-o conventie ulterioara. - sub aspectul naturii juridice clauza este un veritabil contract accesoriu, deoarece are o anumita autonomie fata de contractul principal, astfel legea aplicabila conventiei de arbitraj poate fi diferita de legea contractului principal, iar nulitatea contractului principal nu atrage in mod automat nulitatea clauzei compromisorii, arbitrii sesizati putandu-se pronunta asupra propriei competente. - compromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca un litigiul existent intre ele sa fie supus arbitrajului. - conditiile compromisului: 1. sa se refere la un litigiu existent (actual). 2. sa exprime vointa partilor de a supune litigiul arbitrajului.
. .

Page 16 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
3. partile trebuie sa desemneze arbitrii prin indicarea numelui lor sau in alt mod care duce la identificarea arbitrului respectiv. 4. compromisul trebuie sa contina precizari cu privire la organizarea arbitrajului si la procedura de arbitrare. - in ce priveste continutul conventiei de arbitraj, partile pot mentiona tribunalul arbitral care urmeaza sa solutioneze litigiul, numarul arbitriilor care va solutiona litigiul, termenul limita pentru desemnarea arbitriilor (iar in cazul arbitrului unic, a supra arbitrului). - se va desemna prin conventia de arbitraj si legea aplicabila in solutionarea litigiului. 0e asemenea limba in care se va desfasura procedura. 7n lipsa unei asemenea precizari, se va folosi limba in care este redactat contractul. - in situatia in care o parte nu intelege sa se adreseze tribunalului arbitrar cu o cerere de arbitrare, ci intelege sa se adreseze instantei judecatoresti, iar cealalta parte nu intelege sa invoce clauza compromisorie pana la dezbaterea in fond a pricinii, prezuma renuntarea partilor. - atunci cand partea se adreseaza tribunalului arbitrar, formuleaza o cerere de arbitrare care, in situatia in care e reglementata de dreptul roman, va fi supusa normelor din codul de procedura civila. .ererea de arbitrare trebuie redactata in scris urmand a cuprinde numele si domiciliul partilor, indicarea conventiei arbitrare sau depunerea compromisului, obiectul cererii si valoarea acestuia, motivele de fapt si de drept, probele pe care se intemeiaza cererea, semnatura. .ealalta parte contractanta poate formula intampinare sau cerere reconventionala. /ntampinarea este mijlocul procedural prin care paratul isi prezinta apararile fata de pretentiile reclamantului. 0e asemenea, prin intampinare se vor indica si probele pe care se sprijina apararile. 0e asemenea, prin intampinare, paratul va indica numele arbitrului ales, sau, in cazul in care nu face o astfel de alegere, posibilitatea ca arbitrul sa fie desemnat de presedintele curtii de arbitraj. 7n ce priveste cererea reconventionala, aceasta este o forma de cerere de arbitrare prin care paratul, intr-un litigiu demerat de reclamant, formuleaza pretentii proprii impotriva reclamantului. &rbitrii, dupa administrarea probelor, se vor pronunta asupra litigiului printra-o sentinta arbitrala. Pentru deliberare si pronuntarea sentintei, se poate amana cu cel mult /4 de zile pronuntarea, iar partile pot depune concluzii scrise. 0eliberarea se finalizeaza prin intocmirea dispozitivului sentintei arbitrale. 0ispozitivul se citeste partilor prezente (a.A.a. pronuntare)3 in cazul in care partile lipsesc, li se comunica in scris dispozitivul impreuna cu sentinta. 7n termen de /4 de zile de la pronuntare sentinta arbitrala se motiveaza si se comunica partilor. 7mpotriva sentintei arbitrale, se poate formula actiune in anulare care va fi solutionata de instanta judecatoreasca imediat superioara celei in raza careia a avut loc arbitrajul. 7mpotriva 'otararii pronuntate in cazul actiunii in anulare se poate formula recurs. :entinta arbitrala poate fi investita cu formula executorie, devenind in acest fel titlu executoriu, si poate fi pusa in executare silita. Contractele de intermediere in comertul international - in acceptiunea clasica, intermedierea reprezinta activitatea prestata de o alta persoana decat titularul interesului economic pe seama acestuia din urma indiferent daca lucreaza in numele sau sau in nume propriu. 7n aceasta acceptiune, intermedierea porneste de la ideea de reprezentare prin care o persoana (reprezentantul) este imputernicita sa inc'eie un act juridic
. .

Page 17 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
in numele si pe seama altei persoane (reprezentatul), iar efectele actului juridic se produc direct in persoana celui reprezentat. - in dreptul intern, institutia reprezentarii constituie fundamentul contractului de mandat. - in dreptul comertului international, notiunea de reprezentare are o sfera mai larga fiind indiferent daca reprezentantul actioneaza in numele reprezentatului sau in nume propriu. - daca in dreptul roman regasim contractul de mandat si respectiv contractul de comision, in dreptul anglo-saxon, vom intalni contractul de agentie. .ontractul de agentie reglementeaza competenta unei persoane (denumita agent) de a creea relatiile juridice ale unei alte persoane (numita principal) prin referire la contracte inc'eiate cu terte persoane. - in acceptiunea moderna, intermedierea nu se reduce la contractele de mandat si de comision, ci cunoaste si alte forme contractuale cum ar fi distributia exclusiva sau franciza. .lasificarea contractelor de intermediere in comertul international: - criteriul puterilor conferite intermediarului: 1. contracte care permit intermediarului sa inc'eie acte juridice cu tertii in calitate de reprezentant: a. contracte care permit inc'eierea de acte juridice in numele si pe seama celui reprezentat (mandatul). b. contracte care permit inc'eierea de acte in nume propriu (contractul de comision). 2. contractele care nu permit intermediarului sa inc'eie acte juridice cu tertii in calitate de reprezentant: a. contractul de agentie. b. contractul de franciza. c. contractul de distributie exclusiva. - contractele din ce-a de-a ,-a categorie in general permit intermediarului numai de a negocia de a face cu tertii, nu si inc'eierea de contracte. 2. a. contractul international de agentie. - este o creatie a sistemului anglo-saxon in care nu exista distinctia intre reprezentarea directa si ce indirecta. - intermedierea in acest caz cuprinde atat ipoteza in care agentnul se rezuma la negocierea de afaceri pentru principal cat si ipoteza in care agentul contracteaza pe seama principalului. - +01$ este conventia inc'eiata intre , comercianti independenti cu sediul in state diferite prin care agentul se obliga sa promoveze afacerile princnipalului intrun anumit teritoriu prin obtinerea si negocierea de oferte pentru principal, sau, atunci cand exista o imputernicire expresa, prin inc'eierea de contracte pe seama principalului. - agentul este indreptatit sa primeasca de la principal un comision. - agentul se obliga de regula sa negocieze afaceri pentru principal, iar prin exceptie sa inc'eie contracte pe seama acestuia. 8bligatiile agentului: i. de a promova vanzarea marfurilor principalului prin obtinerea de oferte si negocierea unor contrate potrivit instructiuniilor primite de la principal. ii. obligatia de neconcurenta. iii. obligatia de a organiza promovarea vanzarilor si de asigura service-ul atunci cand este cazul. iv. obligatia de a asigura un volum minim al vanzariilor.
. .

Page 18 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
v. obligatia de a-l informa pe principal. vi. obligatia de a verifica solvabilitatea tertilor ale caror oferte le transmite principalului. vii. obligatia de a utiliza numele comercial al principalului sau marcile si simbolurile acestuia exclusiv pentru executarea contractului. 8bligatiile principalului: i. obligatia de a respecta exclusivitatea acordata agentului. ii. obligatia de informare a agentului. iii. obligatia de plata a comisionului. 2. b. contractul de franciza. - franciza constituie un mecanism contractual complex, avand ca rezultat producerea si eventual comercializarea de marfuri sau servicii de catre un comerciant potrivit conditiilor si standardelor unui alt comerciant care ii confera celui dintai dreptul de a exploata marfa si te'nologia dezvoltata de acesta. - pentru titularul marcii, principalul avantaj consta in aceea ca este scutit de investitiile necesare pentru a creea o retea proprie de distributie. Pentru beneficiar, avantajul este ca comercializeaza marfuri sau presteaza servicii folosindu-se de o marca si de un ume comercial cunoscute si apreciate si beneficiind de experienta te'nica a partenerului sau. - cei , comercianti, beneficiarul si francizorul, sunt independenti din punct de vedere juridic, iar prin inc'eierea contractului beneficiarul dobandeste dreptul de a produce si comercializa anumite marfuri folosindu-se de marca francizorului si beneficiind de asistenta din partea francizorului in sc'imbul unei remuneratii. .aracteristicile contractului de franciza: i. colaborarea pe toata derularea contractului. - aceasta colaborare presupune: pregatirea initiala, transmiterea Ano?-'o?-ului si asistenta pentru imprementare. ii. lipsa subordonarii celor ,. - dreptul francizorului de a controla si verifica respectarea unor standarde decurge exclusiv din contract. iii. desfasurarea independenta a activitatiilor prevazute in contract. iv. folosirea numelui comrcial sau a marcii francizorului. v. plata unei remuneratii catre francizor atat la inc'eeierea contractului (taxa de intrare in retea), cat si pe parcursul executarii contractului sub forma unor redevente periodice. - francizorul are obligatie de asistenta continua pe parcursul derularii contractului. - contracul de franciza consta pe de-o parte in acordarea de catre francizor a dreptului de a utiliza o marca impreuna cu transmiterea Ano?-'o?-ului si acordarea asistentei pe parcursul derularii contractului in sc'imbul unei redevente platite la inc'eierea contractului si apoi in mod periodic pe parcusul derularii acestuia. !axa initiala este nerambursabila si reprezinta pretul admiterii in reteaua de franciza. *edeventele periodice se calculeaza sub forma unor procente din valoarea bruta trimestriala a profiturilor. 2. c. contractul de distributie exclusiva. - contractul international de distributie exclusiva este conventia inc'eiata pe termen lung in temeiul careia o parte numita furnizor se obliga sa livreze celeilalte parti
. .

Page 19 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
numita distribuitor in conditii de exclusivitate anumite cantitati de marfa pe care distribuitorul sa le revanda propriilor clienti folosindu-se de marca furnizorului si pe o piata determinata prin contract. - distribuitorul va primi o remuneratie constand in diferenta dintre pretul de cumparare si cel de revanzare. .aracteristicile contractului de distributie exclusiva: i. este un contract cadru - in temeiul caruia funizorul isi asuma obligatia de a inc'eia contracte succesive de vanzare-cumparare in functie de solicitarile primite de la distribuitor. ii. este un contract inc'eiat pe termen lung. iii. exclusivitatea acordata distribuitorului. iv. obligatia principala a distribuitorului de revanzare cuprinde si acordarea de service pentru marfurile vandute. - partile contractului se numesc furnizor si distribuitor. Furnizorul este producatorul marfii pe care o vinde distribuitorului. 0istribuitorul se obliga sa revanda marfa, sa promoveze vanzarea si sa asigure service-ul in sc'imbul unei remuneratii. 8bligatiile furnizorului: i. obligatia de livrare a marfurilor. ii. obligatia de a respecta exclusivitatea acordata distribuitorului (adica de a nu inc'eia contracte cu tertii pentru a distribui aceeasi marfa). iii. obligatia de a premite distribuitorului sa foloseasca numele comrcial si marca furnizorului. iv. obligatia de informare a distribuitorului. v. obligatia de confidentialitate. vi. obligatia de plata a remuneratiei. 8bligatiile distribuitorului: i. obligatia de preluare a marfii. ii. obligatia de neconcurenta (corelativa celei de exclusivitate a furnizorului). iii. obligatia de confidentialitate. iv. obligatia de informare. v. obligatia de promovare a vanzarii marfurilor. vi. obligatia de a asigura service pentru marfurile distribuite. vii. obligatia de plata a pretului marfii livrate de furnizor. viii. obligatia de a respecta preturile de revanzare stabilite de furnizor. - dreptul de a stabili pretul de revanzare apartine furnizorului care poate impune preturi maximale de vanzare sau poate stabili preturi orientative. Contractul de leasin% #easingul a aparut in :;&, apoi a patruns in +area Critanie, Franta si Celgia.&u existat cauze obiective care au determinat aparitia leasingului, cea mai importanta fiind data de dificultatile in finantarea afacerilor, urmare a rigiditatii procedeelor existente.8 alta cauza a fost nevoia de dotare cu ec'ipamente moderne a societatilor in conditiile in care vec'ile utilaje erau invec'ite si uzate. #easingul= operatiune juridical prin care o persoana cumpara un bun spre a-l inc'iria unei alte persoane. 8biectul: inc'irierea temporara a unor bunuri, investitii sau servicii. Parti: cumparatorul: pers care cumpara bunul spre a-l inc'iria
. .

Page 20 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
vanzatorul: persoana$ producatorul care vinde bunul. clientul: persoana care solicita bunul in locatie. Folosinta bunului se transimite contra unei redevente, iar clientul foloseste bunurile in scopuri profesionale, urmand ca la sfarsitul locatiunii sa ac'izitioneze bunul in masura in care doreste sau sa-l remita vanzatorului. .aracteristica principala: imprumuta trasaturi ale contractului de inc'iriere. #easingul= mod de finantare speciala pt cedarea folosintei obiectului contractului de leasing. !ermeni: valoare de intrare= costul de ac'izitie al bunului (valoarea la care bunul a fost ac'izitionat de finantatori). 9aloarea totala= suma ratelor de leasing D val. reziduale. 9aloarea reziduala= valoarea la care se face transferal dr de proprietate catre utilizator. *ata de leasing= c'iria bunului sau o cota parte din valoarea de intrare la care se adauga dobanda de leasing( cand se opteaza pt ac'izitionare). (xista , forme principale de leasing: %. #easingul financiar = riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul inc'eierii contractului de leasing3 la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului3 ,. #easingul operational = presupune folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice. .&*&.!(*7:!7.7: in situatia in care societatea de leasing ac'izitioneaza bunul, contr. de leasing devine un act juridic bilateral inc'eiat intre finantator si utilizator. &re un caracter oneros, patrimonial (transmiterea folosintei se face contra unui cost si partile urmaresc realizarea unui profit). (ste un act netranslativ de proprietate. &re un caracter consensual si intuitu personae (ste un contract cu executare succesiva &re un c'aracter complex. Pt. a distinge operatiunea de leasing de contractul de leasing, legiuitorul reglementeaza urmatoarele obli%atii in sarcina finantatorului: sa respecte dreptul utilizatorului de a allege furnizorul de bunuri sa ac'izitioneze bunul de la furnizorul desemnat de utilizator sa inc'eie contractul de leasing cu utilizatorul sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul sau de a prelungi durata leasingului sa asigure folosinta bunului. 2tilizatorul isi asuma urmatoarele obli%atii: sa efectueze receptia si sa primeasca bunul in conditii agreabile exploatarea bunului sa se faca conform instructiunilor furnizorului sa nu greveze bunul cu sarcini fara acordul finantatorului
. .

Page 21 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
sa ac'ite sumele datorate conform contractului de leasing sa suporte c'eltuielile de intretinere aferente bunului si obligatiile care decurg din folosirea bunului. :a permita verificarea periodica a modului de exploatare a bunului si a locului lui de amplasare :a restituie bunul la finalul contractului de leasing in cazul in care nu opteaza pt ac'izitionare.

.#&;E(#( .8@!*&.!;#;7 0( #(&:7@): %. clauze standard: se limiteaza la parti si bunuri, perioada, valoarea ratelor de leasing si obligatia asigurarii bunului. ,. clauze negociate: prevaleaza asupra celor standard. *itluri de credit (titluri de valoare# - titlurile de credit, denumite si efecte de comert, sunt reprezentate de documente$inscrisuri care incorporeaza si dreptul patrimonial prevazut in ele, astfel incat persoana care le detine este si titulara dreptului. .lasificarea titlurilor de credit: 1. dupa continutul lor: a. titluri reprezentative ale marfurilor. - conosamentul b. titluri care impun o prestatie din partea debitorului. - cambia, biletul la ordin - in aceasta situatie posesorul titlului e indreptatit la o suma de bani care este inscrisa in titlu c. titluri care incorporeaza drepturi complexe. - partile sociale, actiunile - aceste titluri permit participarea la &dunarea )enerala, la alegerea organelor de conducere si la impartirea beneficiilor (dividende) 2. dupa modul de circulatie: a. nominative - titlurile nominative sunt cele in care posesorul este determinat nominal (adica este inscris in titlu). - in acest caz, transmiterea se realizeaza prin cesiune, prin inscrierea pe titlu a numelui cesionarului si prin predarea titlului. b. la ordin - titlurile la ordin se transmit prin %ir. - girul presupune in esenta inscrierea pe titlu a numelui noului posesor odata cu predarea titlului (de obicei in cazul cambiei si a biletului la ordin). 0e regula, girul se scrie pe verso (pt. a nu se confunda cu avalul). c. la purtator - posesorul nu este mentionat in titlu si care se transmit prin simpla remitere materiala. 3. dupa criteriul cauzei:
. .

Page 22 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
a. titluri cauzale - inglobeaza cauza obligatiei principale. b. titluri abstracte - au o existenta de sine statatoare si nu inglobeaza cauza obligatiei din care se nasc. - exista reglementare in ce priveste cambia si biletul la ordin: # 1F$% /5, iar in cazul cecului: # 1 $% /5. Cambia$ - cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana numita tragator unei alte persoane numita tras de a plati unui tert numit beneficiar, la scadenta sau la ordinul tertului, o suma de bani stabilita. - operatiunea cambiala presupune / persoane: tragatorul$creditorul (cel care emite titlul), trasul$debitorul (cel caruia ii este adresat ordinul de a plati) si tertul beneficiar (catre care sau la ordinul caruia se face plata). .onditiile de valabilitate ale cambiei: 1. conditii de fond - se apropie de actului juridic 2. conditii de forma - se refera la existenta formei scrise si la existenta unor mentiuni obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia. - in ce priveste mentiunile obligatorii, aceste sunt: a. ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani. b. numele celui care va face plata (trasului). c. termenul de plata (scadenta). d. locul platii. e. data si locul emiterii. f. numele beneficiarului. %. semnatura tragatorului. 3iletul la ordin$ - biletul la ordin este un titlu de credit prin care o persoana numita emitent se obiga sa plateasca unei alte persoane numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia, o suma de bani. *ransmiterea cabiei si a biletului la ordin (4irul#$ - cambia se transmite prin gir. - girul se aseamana cu o cesiune de creanta. )irul este o mentiune pe spatele titlului (pe verso) prin care se insera numele dobanditorului care va putea, la scadenta sau la ordinul sau, sa incaseze suma inscrisa in titlu. - girul este un act juridic prin care posesorul cambiei$biletului la ordin transmite persoanei inscrisa pe titlu drepturile care izvorasc din titlu, transmitere care rpesupune predarea titlului. - spre deosebire de cesiunea de creanta, prin gir se dobandeste un drept propriu autonom, nefiind nevoie de notificarea debitorului sau de acceptarea din partea debitorului. -valul$

Page 23 of 24

Curs 1

09.03.2011

DCI
- avalul contine angajamentul unei terte persoane numita avalist prin care se obliga sa faca plata cambiei$biletului la ordin, garantand in acest fel executarea obligatiei debitorului principal. 'lata cambiei$ - plata cambiei se face la scadenta si in locul aratat in cuprinsul cambiei ca loc al platii. - in cazul in care se refuza plata, posesorul cambiei are la dispozitie , posibilitati: 1. sa treaca la executarea silita a cambiei (executarea cambiala) 2. sa formuleze o actiune pentru plata cambiei (actiune cambiala) , de asemenea, poate fi formulata o actiune extracambiala intemeiata pe dreptul comun (pe baza raportului juridic initial 6 numit si raport juridic fundamental). 1. 0xecutarea cambiala$ - executarea cambiala presupune, dupa constatarea refuzului de plata, investirea cu formula executorie a cambiei si executarea silita prin intermediul executorului judecatoresc. - executarea silita cambiala nu poate incepe decat dupa ce se adreseaza o somatie de plata prin executor judecatoresc debitorului, iar odata cu somatia se comunica si copie dupa titlul executor (cambia). - in termen de 1 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare. (opozitia la executare este o contestatie cu privire la titlu) (pe calea contestatiei la executare se fac contestatii cu privire la executare) - 'otararea judecatoreasca care solutioneaza opozitia la executare este supusa apelului in termen de %1 zile de la pronuntare (nu de la comunicare). - in cazul opozitiei la executare, suspendarea executarii silite se poate obtine in conditii mai restrictive decat cele prevazute de dreptul comun (.od Proc. .iv.), respectiv numai in cazul in care se contesta semnatura de pe cambie sau se contesta procura in cazul reprezentarii cambiale. Cecul$ - cecul este un inscris care contine ordinul dat de emitentiul cecului unei banci, la care are un disponibil banesc, de a plati o suma de bani beneficiarului la prezentarea titlului. - subiectele participante sunt: tragatorul (emitentul), banca (trasul) si beneficiarul (tertul posesor al cecului). - cecul se trage asupra bancii in limita fondurilor emitentului. Formele cecului: 1. in functie de modul de circulatie: a. nominative b. la ordin c. la purtator 2. in functie de modul de incasare: a. barate i. cu bara generala ii. cu bara speciala b. cecul circular c. cecul de calatorie

Page 24 of 24