Sunteți pe pagina 1din 13

Masajul poate fi definit ca o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului, prin actiuni manuale sau mecanice, in scop

fiziologic sau curativo-profilactic. Este considerat o prelucrare deoarece subiectul masat nu are o participare activa, actionandu-se din exterior asupra lui, si este metodica deoarece presupune o anumita ordine de desfasurare, dupa principii si reguli bine stabilite, datorita efectelor pe care manevrele aplicate le au asupra organismului in general si asupra anumitor sisteme in special.

Bazele teoretice si practice de desfasurare a masajului


Spatiul de desfasurare: cabinetul de masaj se poate constitui ca atare sau se afla in cadrul unei baza mai largi in cadrul careia se afla si alte cabinete pentru intretinere corporala, cum ar fi sauna, bazinul de inot, solarium, fitnes, etc., in cadrul unei baze sportive sau de tratament. Cabinetul de masaj trebuie sa fie o sala luminoasa, de o curatenie impecabila, in care se poate asigura o temperatura constanta, suficient de mare pentru a nu stanjeni subiectul, totusi nici foarte crescuta pentru a nu supune organismul maseurului la un efort suplimentar datorat acesteia. emperatura optima este cea situata la ! "#-"$ #C. mobilierul salii este compus dintr-o canapea de masaj, fixa sau rabatabila, cu dimensiuni de obicei bine stabilite: inaltimea de %#-%& cm, latimea de '#-'& cm si lungimea de $(& cm, astfel incat si subiectul de masat si maseurul sa-si mantina o pozitie confortabila. )nii autori recomanda masajul la nivelul solului, pe o moc*eta sau covor, dar datorita pozitiei incomode pe care maseurul este nevoit sa o adopte, acesta oboseste repede si randamentul muncii sale nu mai este optim. +e langa canapeaua de masaj, incaperea este bine sa contina un taburet pentru ca maseurul odata ajuns la prelucrarea anumitor regiuni sa poata accede mai usor si mai comod la acestea, cearsafuri, prosoape si perne de diferite forme,cilindrice, semicilindrice, dreptung*iulare, etc.- sau dimensiuni pentru sustinerea anumitor regiuni ale corpului care ar avea de suferit daca ar fi mentinute intr-o pozitie fixa timp indelungat,glezne, genunc*i, regiune lombara-. .n vecinatatea cabinetului de masaj este necesar sa se afle un vestiar, un grup sanitar cu /C si dus, eventual o sala de recreere, inainte sau dupa sedinta de masaj. 0ptitudini ale maseurului: sunt legate de conditia fizica si psi*ica a acestuia. 0stfel, maseurul trebuie sa aiba o conditie fizica buna, fara afectiuni inflamatorii cronice de genul celor reumatice care sa contraindice un efort sustinut, c*iar daca acesta este de intensitate medie cum este cel din cadrul masajului. El trebuie sa reziste la un efort mediu constant, monoton pe parcursul succesiunii manevrelor de masaj. 0cest efort poate fi imbunatatit prin deprinderea corecta a modului de aplicare a diverselor manevre de masaj si a atitudinii fizice adoptate in cursul sedintei de masaj, la aceasta contribuind si dimensiunile canapelei de masaj,vezi anterior-, astfel incat energia depusa de maseur in sa fie economisita cat de mult posibil. 1in punct de vedere psi*ic maseurul trebuie sa dea dovada de rabdare si intelegere fata de subiectul masat, de adaptabilitate la conditiile de lucru si la persoanele cu care vine in contact, la conditia lor sociala si gradul lor de educatie si civilizatie. 0titudinea maseurului in raport cu cel masat trebuie astfel sa fie una de respect, seriozitate, intelegere si constiinciozitate, cu buna dispozitie si comunicativ, dar in acelasi timp discret. Substantele utilizate: se deosebesc in functie de tipul de masaj aplicat. 0stfel, se poate efectua un masaj uscat, in aceasta situatie utilizandu-se diverse pudre de tipul talcului sau amidonului, la care se pot adauga diverse alte pudre cu efect dezinfectant, $

antimicotic, parfumant, etc. .n cazul unui masaj umed, acesta poate fi efectuat cu diverse uleiuri, creme, geluri. )leiurile utilizate sunt cele minerale,parafina- sau vegetale, dintre acestea din urma in regiunea noastra sunt mai utilizate cele de masline sau soia, cel de floarea soarelui neavand calitatile necesare utilizarii lui la nivelul pielii. 2a acestea se pot adauga diverse uleiuri volatile esentiale in scopul parfumarii sau in scop aromoterapeutic. Calitatea unui ulei depinde de vascozitatea acestuia, de patrunderea lui in tegumente si de masura in care acesta poate sau nu sa produca iritatii sau alergii la nivelul acestora. .n afara de uleiuri se mai pot utiliza diverse cr3me sau geluri, la nivelul intregului corp sau doar pe anumite regiuni, cu diverse actiuni: analgezice,cele care contin xilina-, antiinflamatoare si analgezice,1iclofenac, +iroxicam, 4astum, Mobilat, Boicil, etc.-, antiedematoase si anticelulitice,5eparil, 2asonil, 6enoruton, roxevazin, Stimuven si altele cu extract de castan-, decontracturante si vasodilatatoare ,5evulsin, Capsorin, 4inalgon-, precum si cr3me special preparat cu efect relaxant sau revigorant. 77777 Conform dispozitiei anatomice a aparatului mioartro8inetic,mios9musc*i, artros9articulatii, 8inesis9miscare- distingem mai multe regiuni ale corpului, dupa modul de aplicare a te*nicii masajului somatic, in final, masajul general constituindu-se ca suma masajelor regiunale. 5egiunile corpului sunt urmatoarele:
Regiunea cervicala posterioara ,ceafa- - delimitare: marginea superioara - baza craniului marginea inferioara - linia umerilor marginile laterale - marginile gatului Regiunea spatelui - delimitare: marginea inferioara - linia ce trece prin partea inferioara a sacrului si urmeaza crestele iliace marginea superioara - linia umerilor marginile laterale - marginile laterale ale toracelui - prezinta ca subregiuni pe cea dorsala, lombara si sacrata dupa regiunile corespunzatoare ale coloanei vertebrale. Regiunea fesiera - delimitare: marginea superioara - linia ce trece prin partea inferioara a sacrului si urmeaza crestele iliace marginea inferioara - pliul subfesier marginile laterale - extremitatile laterale ale feselor Membrele inferioare - delimitarea regiunii: superior - pliul subfesier,posterior- si plica ing*inala,anterior inferior - planta,talpa lateral - marginile laterale ale membrelor inferioare - subregiuni: coapsa : gamba : piciorul Membrele superioare - delimitarea regiunii: superior - articulatia scapulo-*umerala,a umarului inferior - varful degetelor - subregiuni: mana, antebrat, brat, umar Regiunea abdominala - delimitare: superior - marginea inferioara a coastelor,rebord costal inferior - simfiza pubiana,pubis-

"

lateral - extremitatile laterale ale regiunii Regiunea toracelui - delimitare: superior - claviculele inferior - marginea inferioara a grilajului costal lateral - extremitatile laterale ale toracelui - subregiuni: reg. pectorala, mamara, costala inferioara

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; ;

e*nica masajului somatic se diferentiaza in functie de cele doua mari scoli de masaj, franceza,utilizata mai mult in sport si intretinerea starii de sanatate - si anglosaxona,utilizata in terapie-, dupa cum urmeaza: Scoala Franceza: - manevre fundamentale: efleuraj, frictiuni, framantat, tapotament, vibratii. - manevre ajutatoare: presiuni, cernut-rulat, scuturari, tensiuni si tractiuni, ciupiri si altele. Scoala Anglo-Saxona: - manevre fundamentale: efleuraj, framantat, frictiuni, vibratii, tapotament. - manevre ajutatoare: presiuni, scuturari, ciupiri si mobilizari articulare. Ca varianta a te*nicii de masaj, o vom aborda pe cea anglo-saxona, aceasta deservind cel mai corect interesele de natura medicala a masajului. 0m putea c*iar afirma ca orice tip de masaj este de la inceput terapeutic, tinand cont de faptul ca orice persoana sanatoasa dispune macar de o contractura musculara care sa ne trimita in sfera acestuia. .n cadrul acestei variante sa ne reamintim ordinea manevrelor fundamentale:

efleuraj initial, framantat, frictiune, vibratii, tapotament,efleuraj final


intre acestea regasindu-se manevrele secundare atunci cand este necesar,presiuni, ciupiri, tensiuni, tractiuni, scuturari-. Exista anumite aspecte legate de masajul terapeutic ce trebuie discutate inca de la inceput,
revenind asupra lor ori de cate ori este nevoie, pana cand aplicarea acestora devine o obisnuinta.

+rimele sedinte au o intensitate scazuta oricare ar fi indicatia ulterioara, pana cand se stabileste nivelul real al sensibilitatii pacientului si organismul acestuia se acomodeaza cu masajul si efectele acestuia. 0bordarea regiunii dureroase nu se face direct, ci dupa abordarea prealabila a regiunilor invecinate, scazand astfel si nivelul sensibilitatii zonei de tratat, altfel putand amplifica durerea sau alte fenomene de la acest nivel. .n cadrul programelor terapeutice care includ masaj, 8inetoterapie si fizioterapie:electroterapie, masajul precede intotdeauna sedinta de 8inetoterapie el avand rolul de a pregati musculatura,relaxeaza sau stimuleaza-, structurile periarticulare ,<incalzeste= prin stimularea circulatiei locale- si receptorii nervosi din regiunile de lucru pentru ca miscarea sa se desfasoare mult mai usor, cu cat mai putina durere. +rivind corpul in intregime, impactul masajului nu este acelasi pentru toate regiunile abordate. 0stfel masajul realizat la nivelul cotului nu are acelasi rasunet asupra organismului ca si cel al regiunii cervicale sau dorsale. Efectele aplicarii masajului la nivel loco-regional ,c*iar daca implica o regiune mai putin reprezentativa- devin mai rasunatoare atunci cand manevrele acestuia sunt utilizate dupa anumite criterii specifice te*nicilor complementare de masaj.

>

+ozitia pacientului in cadrul sedintei de masaj terapeutic se adapteaza nevoilor si afectiunilor acestuia, neputandu-se generaliza, de aceea sala de masaj nu va cuprinde doar masa de masaj,cu posibilitati de flectare- ci si taburete sau scaune cu speteaza, scaunele pentru accesul la masa de masaj si nu vor lipsi pernele semicilindrice sau cilindrice sau de orice fel, utilizate in scopul sprijinirii pacientului intr-o pozitie comoda si in acelasi timp accesibila maseurului. ?rice sedinta de masaj este urmata obligatoriu de mobilizarea articulatiilor invecinate regiunii abordate. 0ceasta este situatia in care dupa sedinta de masaj nu urmeaza una de 8inetoterapie, mobilizarile amintite fiind unele minime si de obicei pasive. Manevrele foarte puternice nu se recomanda in masajul terapeutic datorita numeroaselor microtraumatisme pe care le poate provoca la nivelul structurilor cutanate, subcutanate, vasculare, nervoase si musculare@ ele raman apanajul masajului sportiv care se adreseaza unui organism sanatos si mai ales antrenat. 0cesta, c*iar daca pe moment sufera, are <antrenamentul= de a se redresa extrem de rapid si a continua activitatea. Exista regiuni la nivelul carora anumite manevre sunt total interzise datorita structurilor fragile, dar de importanta maxima situate la aceste nivele, pe care masajul le-ar putea traumatiza,axila, spatiul popliteu, triung*iul Scarpa, fata anterioara a cotului, regiunea lombara, etc.-

Manevrele fundamentale(principale) de masaj


0sa cum am mai amintit masajul presupune o insiruire metodica de manevre, aplicate asupra corpului omenesc. 1in multitudinea de metode & sunt considerate fundamentale, ele lipsind din cadrul unei secvente de masaj de intretinere numai in cazuri bine determinate care vor fi discutate ulterior. 0ceste manevre fundamentale se aplica intr-o anumita ordine, bine studiata, pentru a produce efecte benefice asupra organismului si a nu aduce prejudicii acestuia. Este foarte important ca executia manevrelor sa se faca corect deoarece efectele aupra organismului apar relativ repede, un efect negativ, datorat unei executii gresite, nefiind de dorit nici pentru pacient, nici pentru maseur. ?rdinea de executie a manevrelor fundamentale este urmatoarea: $. fleurajul(netezirea-A este manevra de inceput si de sfarsit a oricarei secvente de masaj, anumite tipuri de efleuraj putandu-se efectua si intre celelalte manevre, pentru a face trecerea de la o manevra la alta si de a asigura o <pauza= activa maseurului inainte de a trece la manevra urmatoare. Efleurajul presupune o alunecare a mainilor maseurului pe pielea pacientului, astfel incat acestea se muleaza dupa relieful muscular intalnit in cale, fara a tine mainile rigide. Manevra trebuie sa intereseze intreaga regiune, din margine in margine. +entru aceasta se vor efectua mai multa treceri in functie de intinderea zonei lucrate. 0stfel pe zonele intinse se va lucra cu toata palma, cu degetele apropiate sau rasfirate pentru a putea cuprinde o zona mai ampla@ pe zonele inguste sau de dimensiuni reduse, efleurajul se va putea aplica si cu "-> degete iar pe regiuni cilindrice mana poate fi aplicata ca o bratara. 1e asemenea, se poate lucra cu o mana sau cu ambele maini, simultan sau alternativ. 5egiunea de lucru poate fi abordata dupa axul ei lung, efleuraj longitudinal, sau dupa axul scurt, efleuraj transversal. +e regiunile paroase ale membrelor efleurajul se poate executa cu fata dorsala a degetelor,dosul mainilor- <in pieptene= pentru a nu produce iritatii la acest nivel.

+entru masajul capului se utilizeaza netezirea <in picaturi de ploaie=, mainile facute caus deasupra capului sunt lasate sa cada usor si sa alunece lateral pe suprafata capului ca picaturile.)n alt tip de efleuraj este cel numit <mana dupa mana= care urmeaza directia fibrelor musculare, si se executa prin alunecari scurte ce urmeaza una alteia, intr-un ritm alert. .n ceea ce priveste ritmul, efleurajul se executa in ritm lent sau rapid, in functie de efectele pe care dorim sa le obtinem, tinand cont ca un ritm rapid este stimulant, tonifiant, pe cand un ritm lent este linistitor, relaxant. Sensul de executie este dat intotdeauna de sensul circulatiei venoase,de intoarcere-, care la nivelul membrelor este de la degete spre trunc*i, la nivelul trunc*iului este indreptat spre inima, la fel si la nivelul capului si cefei. .n ceea ce priveste intensitatea executiei, netezirea superficiala, aplicata cu o presiune scazuta intereseaza doar straturile pielii, pe cand pentru tesuturile mai profunde,tesut gras si muscular- se aplica un efleuraj mai intens, cu presiune mai mare, eventual aplicand o mana peste cealalta. ". Framantatul A se adreseaza pielii si tesutului gras cand este executat lejer, superficial, fara o forta prea mare, sau tesutului muscular cand se realizeaza mai profund. 4ramantatul consta din apucarea, ridicarea si stoarcerea tesuturilor prin presarea acestora pe planul osos dur. Exista diverse tipuri de framantat care nu se pot aplica pe toate regiunile masate, alegandu-se doar acelea care se preteaza caracteristicilor respectivelor regiuni. Cand executia eare loc in lungul axului lung al regiunii, framantatul se va numi longitudinal,ca la efleuraj-, putandu-se executa cu ambele maini in acelasi timp, sau in contratimp, sau separat, o data cu o mana, apoi cu cealalta, formand cuta intre degetul mare si restul degetelor. 4ramantatul transversal se poate executa <in cuta= sau <in val=, apucand o cuta intre radacina mainii si degete. )n tip aparte de framantat este geluirea, care se executa cu o mana, cuprinzand tesuturile intre varfurile degetelor. +alparea rulata presupune formarea unei cute cu ambele maini, sustinuta cu degetele mari si plimbata prin miscari rapide si marunte ale degetelor. 2a nivelul membrelor se mai poate efectua un masaj <in bratara=, denumit astfel dupa modul de aplicare al mainilor in cerc, perpendicular pe segmentul respectiv, cuta fomandu-se intre degete si palma. .n regiunea abdominala framantatul se executa cuprinzand o cuta si presand-o intre marginile cubitale ale celor doua maini, formele <in val= efectuandu-se ca la framantatul regiunilor mici, restranse, intre degetul mare,police- si restul degetelor. 1in punct de vedere al ritmului de executie, framantatul poate fi lent si superficial, interesand mai mult tesutul cutanat,pieleasau poate fi rapid si profund, cand intereseaza masele musculare sau tesutul adipos,gras- abundent. >. Frictiunea A cea de-a treia manevra fundamentala intereseaza in primul rand tesuturile superficiale cum sunt pielea si tesutul gras, dar si tesuturile mai profunde A tesutul muscular, ligamente, tendoane si aponevroze. 4rictiunile constau dintr-o apasare si deplasare a mainii impreuna cu pielea, atat cat permite elasticitatea acesteia, alunecand pe tesuturile subiacente,de dedesubt- si nu pe pieleC Modul de deplasare poate fi circular, cel mai adesea, sau liniar in spatiile inguste, fara prea mare posibilitate de desfasurare@ un tip special de frictiuni sunt cele care se adreseaza coloanei vertebrale, efectuate <in zig-zag= sau <in cleste=. 4rictiunile se aplica superficial, cu o presiune si intensitate redusa, cand ne

&

B.

&.

adresam doar straturilor superficiale sau cand durerea in regiunea respectiva nu permite altfel, sau se aplica profund, intens, cu presiune crescuta, cand ne adresam musculaturii, mai ales aceleia care prezinta contracturi persistente si dureroase. +entru a obtine o mai mare profunzime fie se aplica o mana peste cealalta, fie se mareste ung*iul pe care mana il face cu suprafata pielii, aceasta ajungand aproape perpendiculara pe piele. !ntotdeauna, insa, frictiunile se aplica lent si amplu, atat cat permite elasticitatea pieliiC .n caz contrar, o executie rapida si incorecta poate genera ea insasi contracturi dureroase ale musculaturii si in consecinta o stare de inconfort marcata a pacientului. 0plicarea frictiunilor se poate executa cu diverse elemente ale mainilor: cu varfurile degetelor, cu podul palmei, cu radacina mainii, cu eminentele tenara si *ipotenara, cu marginea cubitala a mainii, cu despicatura mainii,spatiul dintre degetul mare si aratator-, cu pumnul, cu nodozitatile, in functie de zona pe care o abordam, suprafata acesteia si relieful ei osos si muscular. vibratiile A sunt reprezentate de miscari oscilatorii ritmice, pe directie verticala, asemanate cu presiuni si relaxari succesive exercitate asupra pielii. Manevra se poate executa cu toata palma sau doar cu degetele sau radacina mainii, in functie de intinderea suprafetei de lucru. 1e asemenea, se pot executa cu un ritm mai rapid si o amplitudine mai mica,superficial- sau cu un ritm mai lent dar cu o amplitudine mai mare. 1aca dorim sa intereseze o zona dureroasa, vibratiile se executa pe loc pe zona dureroasa, pentru o eficienta mai mare suprapunand eventual o mana peste cealalta. +entru un efect sedativ,calmant sau relaxant al sistemului nervos- se vor executa asanumitele vibratii alunecate pe toata regiunea de lucru, in care miscaile oscilatorii se efactueaza in timp ce mainile aluneca asa ca la efleuraj. +entru a putea executa corect si eficient aceste vibratii este nevoie de forta musculara antrenata. 0paratura existenta la ora actuala poate efectua vibratii constante, uniforme si cu intensitati reglabile, dar spre deosebire de palma umana nu are si nu dobandeste atat de repede nici caldura acesteia si nici nu se poate mula dupa relieful muscular sau insinua printre structurile osoase unde ne-ar interesa sa ajungem. tapotamentul(baterea) A se executa prin lovituri usoare si ritmice ale pielii interesand totodata si tesuturile profunde, respectiv tesutul adipos si tesutul muscular, iar atunci cand se efectueaza pe torace actioneaza asupra tesutului pulmonar ajutand la drenarea secretiilor acestuia. Manevrele de batere se executa din articulatia pumnului, mainile cad moi antebratele ramanand aproape nemiscate@ altfel, aplicate fortand coatele sau umerii, manevra devine greoaie si obositoare, iar forta aplicata ar putea fi prea mare si s-ar putea produce traumatisme. apotamentul se poate executa cu marginea cubitala a mainilor, tip numit tocat, care poate avea varianta, cu degetele semiflectate, sau <in nuiele=. ? alta varianta a baterii este batatoritul executat cu palma in caus sau cu pumnul semidesc*is, spatiul cu are ca se interpune intre palma si piele avand rol de atenuare a loviturii. Batatoritul cu pumnii reprezinta o manevra dura care nu se poate aplica decat pe regiuni bogat musculare. 6ariantele fine de tapotament sunt percutatul, care se aplica cu varfurile degetelor, si tapotamentul tangential, executat ca o stergere cu fata dorsala a mainilor@ acest tip este applicat pe regiunile fine, fragile cum sunt fata, capul, abdomenul. "# se executa

tapotament asupra regiunii lombare datorita lipsei prea mari de protectie a rinic*ilor adapostiti la acest nivel in lojele renale.

Manevrele ajutatoare (secundare) de masaj


$. presiunile A sunt cele mai importante manevre ajutatoare de masaj, efectele acestora asupra organismului aparand rapid. Ele intereseaza aproape toate regiunile corpului, executandu-se, insa diferit in functie de particularitatile regiunii respective. 0stfel, la nivelul regiunii spatelui, presiunile se aplica doar pe regiunea toracala,fara regiunea lombara-, palmele cu degetele intinse fiind asezate simetric de o parte si de alta a coloanei vertebrale, apasand o data sau de mai multe ori pe acelasi loc, cu destula fermitate, totusi fara a exagera. 0pasarea se poate face cu ambele palme in acelasi timp, situatie in care manevra va tine cont de ritmul respirator, mai exact se va efectua la sfarsitul expirului. 1e asemenea, presiunile se pot aplica alternativ, o data cu o mana, o data cu cealalta, lent si ferm, manevra denumita presiuni alunecate sau <mersul ursului=. )n alt tip de presiuni la nivelul spatelui se pot executa cu policele, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, actionand asupra musculaturii paravertebrale. 2a nivelul membrelor presiunile se aplica asezand palmele circular in jurul segmentului, in bratara, si comprimand ca un manson se inainteaza de la extremitatea distala a membrului spre radacina acestuia, intr-un ritm relativ lent, manevra avand o influenta deosebit de benefica asupra sistemului limfatic si a celui venos. 2a nivelul spatiilor interosoase de la nivelul mainilor presiunile se executa cu varfurile degetelor. Executia corecta a presiunilor presupune o extensie maxima a coatelor, astfel incat forta de apasare sa se transmita uniform printr-o pargie reprezentata de intreg membrul superior. 0tunci cand recurgem la utilizarea acestei manevre, ea se va efectua la sfarsitul efleurajului initial, intarind actiunea acestuia. .n cazul in care manevra provoaca durere, jena sau alte senzatii neplacute, locale sau generale, se va intrerupe si nu se va mai repeta. ciupirile A sunt manevre ajutatoare care completeaza framantatul, deci locul lor in secventa de masaj, atunci cand le dorim a fi executate, se va afla la sfarsitul framantatului. Ele se executa prin prinderea,ciupirea- intre degetele mainii a unui mic pliu pentru un timp foarte scurt ,ciupiri simple- sau completarea miscarii cu sc*itarea taierii pliului respectiv cu marginea mainii libere. ot in cadrul ciupirilor sunt incluse si ridicarile si pensarile care se executa cu ambele maini in acelasi timp, formand o cuta de piele, ridicand-o si apoi eliberand-o brusc, manevra interesand atat tesuturile profunde,ridicarile-, cat si cale superficiale,pensarile-. tractiunile si tensiunile A sunt manevre ce se aplicala nivelul articulatiilor descongestionand si inviorand intregul organism. +entru a executa o tractiune se apuca cu o mana de deasupra si cu cealalta de sub articulatie si se trage de segmente in sensuri opuse pe directia axului lor, cu o intensitate gradata care sa nu dauneze articulatiei respective. Coloana vertebrala cervicala se intinde prin ridicarea capului in sus cu ajutorul mainilor aplicate pe tample. .ntinderea trunc*iului se face din stand sau sezand prin apucarea pe sub brate si ridicarea in sus sau in sens vertical. ensiunile se executa cu aceeasi priza ca pentru tractiuni, doar ca in loc sa intindem articulatia in cercam sa presam cele doua segmente unul spre celalalt. Se executa la sfarsitul secventei de masaj, inaintea afleurajului final.

".

>.

'

B.

scuturarile A constau din miscari oscilatorii in plan orizontal, ample, executate ritmic, imprimate segmentelor de membre sau membrelor in intregime. Se executa la sfarsitul secventei de masaj, inaintea afleurajului final.

fectele masajului asupra organismului uman


efecte locale efectul sedativ, calmant ,asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articulareefectul *iperemic,de inrosire a pielii prin activarea circulatiei capilareefectul rezorbtiv,de inlaturare a edemelorefecte generale stimularea functiei circulatorii si respiratorii cresterea metabolismului bazal,activarea arderilorimbunatatirea starii generale a pacientului,psi*ica si fizica-

4iecare dintre manevrele masajului are o anumita actiune asupra tesuturilor interesate si in functie de aceasta si efectele vor fi diferite. Netezirea are ca principale efecte urmatoarele: - vasodilatatia, vizualizata ca o inrosire a pielii in grade variate care difera de la persoana la persoana sau in functie de intensitatea cu care a fost aplicata manevra si resimtita ca o incalzire a acesteia - scaderea sensibilitatii pieliiA aceasta manevra actionand direct asupra receptorilor nervosi ai durerii existenti la nivelul pielii, producand o asanumita anesteziere a acestora, obtinandu-se efectul antialgic,de inlaturare a durerii- scaderea presiunii la nivelul tesuturilor,piele si tesut gras subcutanat- datorita stimularii circulatiei veno-limfatice si astfel inlaturarea edemelor,umflaturilor- cresterea excitabilitatii musculare A in cazul tipurilor de efleuraj cu miscari scurte si rapide se constata intii o scadere, apoi o crestere brusca a excitabilitatii musculare pe parcursul derularii manevrei - din punct de vedere psi*ic, inducerea relaxarii datorita eliberarii unor substante proprii organismului cu efect sedativ,endorfinele-.+entru a induce aceste efecte, netezirea trebuie sa se execute continuu, sa fie repetata, sa se realizeze cu o presiune constanta si la un ritm mediu de executie. Presiunile $resiunile alunecate se realizeaza lent, regulat, cu presiune constanta, de regula la un ritm de $" miscari pe minut. .ntre manevre se intercaleaza manevra de netezire <de rapel=. +rincipalele efecte ale presiunilor alunecate sunt: - efectul revigorant A manevra inlatura oboseala resimtita de subiect - vasodilataDie localE cu cresterea temperaturii locale A ,inrosirea si incalzirea pielii la locul aplicarii- cresterea presiunii la nivelul tesuturilor, fortand astfel patrunderea in vasele sanguine si mai ales limfatice a lic*idelor excedentare in spatiul interstitial,intre celule-. 1atorita acestui fapt presiunile reprezinta o manevra de drenaj ,activeaza sc*imburile intre sange si tesutul interesat de manevra- si Fn acelasi context accentueazE diureza. - creste excitabilitatea nervoasa $resiunile statice se realizeaza fara alunecare, prin repetari regulate. +rincipalele efecte ale presiunilor statice sunt: - amplificarea circulatiei de Fntoarcere

efectul sedativ, datorat la randul sau actiunii decongestive asupra structurilor si compresiei nervoase - efectul decontracturant asupra musculaturii A antispastic. Framantatul are efecte diferite in functie de profunzimea manevrei Framantatul profund A se exercita predominant asupra musc*ilor. +rincipalele efecte fiziologice ale framantatului profund sunt: - efectul mecanic - cresterea presiunii tesuturilor A datorata vasodilatatiei active declansate de manevra - cresterea circulatiei de intoarcere - ameliorarea nutritiei regionale,substante nutritive purtate de sange- A prin ameliorarea circulatiei arteriolare si venoase de intoarcere - cresterea excitabilitatii musculare, astfel tonifiaza musculatura - din punct de vedere subiectiv, manevra este agreabila pentru subiect. Framantatul superficial A se exercita predominant asupra pielii si tesutului subcutanat +rincipalele efecte ale framantatului superficial sunt: - cresterea circulatiei sanguine A prin vasodilatatie cutanata - cresterea metabolismului,arderilor- cresterea eliminarii deseurilor sau supraincarcarii tesuturilor ,inclusiv grase- cresterea elasticitatii structurilor implicate - efectul de decongestie profunda si astfel cresterea mobilitatii structurilor - efectul analgetic A determinat prin decompresia terminaDiunilor nervoase superficiale Frictiunile presupun mobilizarea straturilor intre ele, pana la limita elasticitatii. +entru a-si atinge scopul, manevra trebuie repetata si prelungita@ manevra trebuie sa fie profunda si precisa. +rincipalele efecte fiziologice ale frictiunilor sunt: - vasodilatatia locala A care antreneaza si cresterea temperaturii in profunzime - efectul mecanic A care determinE fragmentarea produHilor patologici ,fibrinE, grEsimi etc.- ajutand la inlaturarea cicatricilor sau la eliminarea tesutului gras - intinderea musculo-tendinoasa,decontracturant si antiinflamator- efectul analgetic si sedativ A calmant in zona de tratat si asupra subiectului Fn general. Vibratiile. 6ibratiile pe suprafete mai mari au efect calmant, in timp ce vibratiile punctate sunt stimulante. ? datE cu scaderea frecventei creste amplitudinea vibratiei, se obtine: efectul calmant efectul decontracturant efectul de drenaj local. Scaderea treptata a frecventei vibratiilor determina activarea circulatiei. +rincipalele efecte fiziologice ale vibratiilor sunt: - vasoconstrictia si astfel cresterea tensiunii arteriale si regularizarea ritmului cardiac - scaderea excitabilitatii sistemului nervos A efectul sedativ, calmant - cresterea secretiilor digestive ,glande salivare, stomac, ficat-colecist- efectul decontracturant - manevra inlatura oboseala A induce destinderea subiectului Tapotamentul +rincipalele efecte ale tapotamentului sunt: - vasodilatatia cutanata A care determina cresterea temperaturii si accentuarea coloratiei@ uneori se insoteste de aparitia edemului

cresterea excitabilitatii nervoase cresterea excitabilitatii musculare A deci, cresterea tonusului muscular

$articularitati de desfasurare ale masajului de relaxare si de tonifiere


MASA%#& ' !"(R (!" R , asa cum ii spune si numele, se efectueaza in scop de intretinere a calitatilor fizice ale subiectului in cauza. +entru o desfasurare corecta si eficienta a acestuia se executa toate manevrele fundamentale de masaj combinate cu manevre ajutatoare acolo unde este cazul, in ordinea enuntata anterior, ordine data de efectele pe care aceste manevre le exercita asupra diverselor tesuturi si organe si asupra organismului in totalitate. 1e asemenea, intensitatea de aplicare a manevrelor precum si ritmul de executie al acestora trebuie sa fie unul mediu si relativ constant pe tot parcursul desfasurarii masajului. .n cazul in care scopul propus al sedintei de masaj este cel de relaxare, combatere a oboselii si recuperarii fortelor organismului, manevrele de masaj aplicate vor fi doar acelea care au ca efect cel de relaxare, calmare, sedare a diferitelor structuri si a organismului in general . MA" )R & *# F *( R &A+A"( - ' *,"(RA*(#RA"( -. efleurajul(netezirea) A executat intr-un ritm lent, cu intensitate de aplicare crescuta progresiv in efleurajul initial si scazuta progresiv in efleurajul final. 1intre tipurile de efleuraj cele mai eficiente in aceasta situatie sunt manevrele aplicate simultan cu ambele maini, si in mod special dupa axul lung al segmentului interesat. Iu intra in categoria efleurajului executat in scop relaxant tipul Jmana dupa mana= care este prin excelenta un efleuraj utilizat in scop de intretinere si mai ales de stimulare. Efectul sedativ si relaxant se realizeazE prin scaderea sensibilitatii cutanate si a presiunii de la nivelul tesuturilor. /. presiunile, mai ales statice, care prin recomandarea lor proprie de executie sunt lente, dar si cele alunecate, ritmul de alternare a aplicarii mainilor fiind unul lent. Iu exista nici o recomandare prin care ritmul de executie al presiunilor sa fie rapid. Efectul sedativ si relaxant se realizeazE prin acDiunea decongestivE si de compresie nervoasE, la care se adaugE efectul decontracturant-antispastic. 0. framantatul, desi la prima vedere apare ca o manevra stimulanta, atunci cand este executat superficial interesand doar tesutul cutanat si intr-o mai mica masura pe cel subcutanat, iar ritmul de executie este unul lejer, fara graba, efectul indus de acesta este mai degraba relaxant, in acelasi timp pentru tesuturile pe care se aplica direct, cat si pentru sistemul nervos ,si astfel asupra intregului organism- datorita terminatiilor nervoase libere de la nivelul pielii prelucrate, decompresia acestora inducand prin acelasi mecanism si efectul analgetic. Singurul tip de framantat care, desi executat in ritm rapid are efect relaxant asupra musculaturii este mangaluirea,cernut - rulat1. fric2iunile reprezinta manevra fundamentala de masaj care este prin excelenta relaxanta si in mod special defibrozanta si decontracturanta. Executata corect,C- manevra are actiune mecanica directa asupra tesutului cutanat si a tesuturilor de dedesubtul acestuia peste care este fortat sa alunece precedentul, acesta fiind de fapt si mecanismul prin care aceasta manevra produce inlaturarea fibrozitatilor si mentine elasticitatea si mobilitatea pielii. Executat in profunzime, intereseaza musculatura, relaxand-o si decontracturand-o atunci cand este cazul, inducand astfel un efect analgetic. Iu trebuie sa uitam faptul ca aceasta manevra se executa pana la limita de elasticitate a pielii si este intotdeauna 2EI efect analgetic-calmant cu mecanism reflex profund.

$#

3. vibra2iile A de asemenea manevra doar relaxanta, spre deosebire de frictiuni efectul acestora se exercita in special asupra sistemului nervos, scazand excitabilitatea acestuia si inducand astfel sedarea, producand destindere si inlaturand oboseala. 0supra musculaturii are un efect decontracturant si de aici deriva si efectul analgetic. 4. 1intre restul manevrelor ajutatoare, atat tractiunile-tensiunile, cat si scuturarile sunt considerate relaxante, impunand pentru executia lor o pozitie cat mai lejera a segmentului interesat MA" )R & *# F *( S(!M#&A"(-(,"!5A"( -. efleurajul(netezirea) A executat cu un ritm rapid si intensitate de aplicare accentuata,profunda-, dintre tipurile de efleuraj mai eficiente sunt cele alternative si mai ales tipul <mana dupa mana=, crescand excitabilitatea musculara si stimuland intens receptorii nervosi de la nivelul pielii, producand senzatie de revigorare si tonifiere a musculaturii. /. framantatul - este o manevra stimulanta atunci cand intereseaza planurile profunde respectiv musculatura, si in cazul in care exista tesutul gras in exces. +entru a obtine acest efect framantatul trebuie sa fie profund, executat cu putere si cu un ritm mai crescut iar contactul mainii maseurului cu tesuturile vizate sa fie unul cat se poate de amplu. Efectul mecanic direct este primordial in acest caz crescand elasticitatea, rezistenta, mobilitatea si tonusul musc*iului, stimuland eliberarea substantelor necesare contractiei ,de aceea este considerat ca un excelent mijloc de pregatire a musculaturii in vederea efectuarii efortului fizic-. 6asodilatatia activa indusa de manevra intensa de framantat, asa cum am mai vazut amelioreaza nutritia tesuturilor prelucrate. 0. tapotamentul(baterea) - reprezinta cea mai stimulanta manevra fundamentala, c*iar tipurile cele mai fine ,percutat, tangential- fiind stimulante intr-o oarecare masura. Efectul excitant-tonizant se realizeaza direct prin stimularea receptorilor nervosi de la nivelul pielii si a receptorilor din musc*i, crescand astfel excitabilitatea nervoasa, respectiv tonusul muscular. Este manevra care prelucreaza musculatura atat de intens ca si cand aceasta ar fi supusa unui efort fizic de intensitate medie.

*ontraindicatiile masajului
1esi masajul are ca scop intretinerea conditiei fizice si c*iar de a o amplifica, iar rezultatele benefice ale unui masaj efectuat corect si constiincios sunt de netagaduit, trebuie sa tinem cont ca, aplicandu-se asupra unui organism complex, cum este cel uman, efectele asupra diverselor organe si sisteme sunt multiple si drept urmare principiul de baza dupa care ne g*idam este inainte de toate sa nu faci rau. .n cazul in care nu exista o contraindicatie directa, scrisa sau verbala din partea medicului, este bine sa fim atenti la toate detaliile posibile in ceea ce priveste subiectul ce urmeaza a fi masat, c*iar in conditiile unei aparente stari de sanatate, iar in cazul in care apar neplaceri sau neajunsuri pe parcursul sedintei sa a sedintelor de masaj, fie nu se mai executa manevrele raspunzatoare de acestea, fie nu se mai aplica masajul in totalitatea lui si se recomanda vizita la medicul de familie pentru a fi indrumat spre specialitatea corespunzatoare. 0tunci cand din discutiile preliminare sau din examinarea vizuala in timp ce subiectul se intinde pe canapeaua de masaj suntem avizati asupra anumitor probleme de sanatate si acestea nu contraindica total masajul, se va adapta programul de masaj la situatia data, excluzand prelucrarea unor anumite zone sau segmente sau doar anumite manevre, fie ele fundamentale sau doar ajutatoare.

$$

Se poate vorbi astfel despre contraindicatii generale ale masajului sau doar partiale si de asemenea, despre contraindicatii definitive sau doar temporare. *ontraindicatia generala reprezinta interzicerea aplicarii tuturor manevrelor de masaj pe toate regiunile corpului. Cele mai reprezentative pentru acest tip de contraindicatii sunt bolile neoplazice,cancerele-, c*iar si in conditiile in care subiectul a fost deja supus interventiei c*irurgicale si c*imio- si radioterapiei ulterioare, aflandu-se acum intr-o stare de relativ bine sau inca in observatia serviciilor oncologice. inand cont ca modul de propagare al celulelor canceroase se face prin sistemul sanguin si limfatic pentru aparitia metastazelor si manevrele masajului aproape in totalitate stimuleaza aceste doua sisteme, contraindicatia generala si definitiva apare foarte clara. .n cazul in care pacientul nu va informeaza asupra acestei situatii, considerand ca nu este necesar sau din motive psi*ologice personale, exista unele semne care ar putea da de gandit si, cu delicatete si mult tact, puteti incerca sa aflati acesat lucru. +rintre aceste semne ar fi: urmele unor injectii intravenoase la nivelul antebratelor,posibila c*imioterapie-, pacient foarte slab, cu fata palida sau cenusie, vizibil obosit sau fara vlaga, sau din contra o fata <ca de papusa= cu o rumeneala neobisnuita a obrajilor, purtarea de peruci sau observarea unei rariri accentuate,sau c*iar lipsei- a parului pe toata suprafata capului. ot in cadrul contraindicatiilor generale intra bolile infectioase generalizate sau unele localizate ,pleurezii si pneumonii, tbc pulmonar, abcese pulmonare- si infectocontagioase ,*epatite acute sau in faza de remisie, rujeola, rubeola, varicela-, insotite de febra si agitatie, de oboseala acuta, afectiuni ale pielii ,unele coincid cu cele descrise anterior- de natura parazitara, inflamatorie, eruptii c*iar si cele alergice, plagi si arsuri intinse si relativ recente, in boli *emoragice grave ,*emoragiile cerebrale recente, *emofilia- sau boli majore ale inimii si vaselor ,infarctul miocardic, embolii pulmonare, *ipertensiunea arteriala grava si nestabilizata, tromboflebite si tromboze ale venelor, leucemiile-, precum si unele boli psi*ice cu caracter confuzional si agitatii marcate. Contraindicatie a masajului general o constituie si o stare fiziologica, temporara insa, cum este ciclul menstrual in primele zile, stimularea circulatiei sanguine din cursul masajului putand determina aparitia unor *emoragii masive in situatia data, ca si posibila provocare a avortului in primele luni de sarcina, in cazul in care exista deja cunoscute antecedente de avorturi spontane sau uter insuficient dezvoltat. *ontraindicatia partiala fie restrange numarul de manevre aplicate prin masaj, fie permite masajul numai pe regiunile sanatoase, excluzandu-le pe cel cu probleme sau care ar putea genera probleme la distanta. 0plicarea numai a anumitor manevre din totalul celor cunoscute se indica, asa cum am discutat anterior in cadrul masajului diferentiat, de relaxare sau stimulare. 1e asemenea, daca exista contracturi sau musculatura spastica pe portiuni mai intinse ,ex. paraliziile spastice- sunt contraindicate toate manevrele care au efect stimulant al musculaturii si contractilitatii acesteia ,framantat profund si alert, tapotament, efleuraj <mana dupa mana=, ciupiri, ridicari, pensari-, interesand un segment al corpului sau corpul in totalitate. Manevrele de relaxare accentuate nu se indica in cazul unei osteoporoze avansate la nivelul coloanei vertebrale, si se aplica cu prudenta in cazul deviatiilor de coloana vertebrala, mai ales in ceea ce priveste presiunile la acest nivel. .ntre afectiunile care determina neputinta aplicarii manevrelor de masaj pe o anumita regiune se afla cele referitoare la piele si tesuturile invecinate, localizate, de tipul furuncule, abcese, flegmoane sau colectii purulente, artrite purulente, osteomielite,

$"

infectii abdominale, *ipertiroidii, scolioze, cifoze sau lordoze importante, osteoporoza la nivelul coloanei vertebrale, sau in conditii fiziologice, in sarcina. *ontraindicatia definitiva apare numai in cazul unei boli grave, incurabile, care s-ar putea agrava prin aplicarea te*nicilor de masaj aceste boli fiind discutate anterior la contraindicatiile generale si se refera la bolie neoplazice in special. *ontraindicatia temporara este cea mai frecventa determinata fiind de anumite boli, leziuni sau c*iar situatii fiziologice pasagere, care o data inlaturate, permit aplicarea in conditii firesti ale manevrelor de masaj. Exista de asemenea, anumite regiuni ale corpului care nu beneficiaza de aplicarea manevrelor de masaj in totalitate sau doar a unora, regiuni discutate in capitolele anterioare, deoarece adapostesc formatiuni de interes vital care ar putea fi foarte usor traumatizate, cum ar fi: inima, rinic*ii, organele abdominale, sanii, ganglioni limfatici, vase, nervi, regasite in regiunile: lombara, poplitee,spatele genunc*iului-, fata anterioara a cotului, axila ,sub brat- regiunea ing*inala, abdomen, regiunea precordiala, regiunea mamara. Se recomanda ca atunci cand apar efecte nedorite in urma unei manevre sau a masajului in general sa se intrerupa aplicarea acestora si in functie de evolutia acestor neajunsuri se va decide daca se va mai aplica sau nu masajul sau doar anumite manevre sau regiuni vor fi excluse din secventa de masaj.

$>