Universitatea Tehnica de Construcii Bucureti Facultatea de Inginerie a Instalatiilor

RETELE TERMICE
-proiect-

Student:Iancu Alexandru Anul IV, grupa 2,seria A

Memoriu justificativ
Prezenta lucrare reprezint proiectul elementelor de transport si distribuie a cldurii pentru un sistem centralizat de alimentare cu cldura si apa calda. Reglarea furnicarii cldurii Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta. La consumatorii industriali avem nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta. Sarcina termica Pentru determinarea sarcinii termice a consumatorilor din M1 se aplica metoda indicilor specifici de apartament mediu convenional. Pentru celelalte ansambluri rezideniale (M2M9) se va aplica ipoteza ca au aceeai densitate termica de nclzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1. Calculul hidraulic In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ echilibrat. In restul ansamblurilor, M2M9, se va admite existenta unei singure ramuri. n cazul consumatorilor rezideniali, apa cald de consum se va prepara n dou trepte serie/serie. n cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va face ntr-o treapt n paralel cu instalaia de nclzire (racordare directa simpla), prevzut cu rezervor de acumulare. Debitul total de agent termic va fi Dimensionarea tronsoanelor reelei Criteriul de alegere a diametrelor l vor constitui pierderile specifice de sarcina cu valori recomandate dup tipul de tronsoane.

Pentru consumatorii rezidentiali se vor utiliza radiatoare din fonta avand ,exceptie fiind PT9 unde se vor utiliza CRP cu .Pentru consumatorii industriali se vor utiliza registre cu . Presiunea interioara maxima de funcionare (presiunea nominala) este de * +

Presiunea de vaporizare la T=130C este psat=28.744[mCA]. Calculul mecanic Conducta este montata subteran in interiorul ansamblurilor rezideniale si suprateran in exteriorul acestora. Marca otelului din care este confecionata conducta este in funstie de diametrul acestei astfel pentru DN>350 se va folosi OL55 iar pentru DN<350 se va utiliza OL37. Rezultantele forelor care acioneaz in reazemul fiz F2 sunt: Rezultanta pe direcie verticala: Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal: PaxRD=-27181[daN]
PaxRI=-15436[daN]

Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal : PtrRD=38292.9[daN]

PtrRI=38292.9[daN]

Note de calcul
1. Reglarea furnizrii cldurii
Reglarea furnizrii cldurii reprezint ansamblul de intervenii i masuri luate in scopul punerii in acord a necesarului real de cldura al consumatorilor cu energia termica produsa i distribuita de sursa. 1.1. Reglarea pentru consumatorii rezideniali Pentru consumatorii rezideniali reglarea va fi calitativ-centrala la care se aduga reglarea prin intermitenta. ( ) ( ( ) )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori rezideniali(20 - temperatura exterioara de calcul ( - temperatura exterioara (variabila) ( ( ( ) ( ( ) ) ( ) ) ) ( ) ( ) )

(1) (2)

(3)

Relaiile (1), (2) i (3) se aplica pentru urmtoarele temperaturi exterioare -12; -10; -5; 0; 5; 10 Tabelul 1.1
te 1. -12 -10 -5 0 5 10 2. 32 30 25 20 15 10 n /n (/n)^(1/1+m) n*(/n)^(1/1+m) 3. 4. 5. 3. 1 1.00 60.00 60.00 0.9375 0.95 60.00 57.16 0.7813 0.83 60.00 49.84 0.625 0.70 60.00 42.14 0.4688 0.57 60.00 33.94 0.3125 0.42 60.00 25.02 t1 1. 90.00 86.53 77.65 68.39 58.63 48.15 t2 T1 2. 3. 70.00 130.00 67.78 124.03 62.02 108.90 55.89 93.39 49.25 77.38 41.90 60.65

Rezultatele se gasesc in tabelul 1.1.

u coeficient de amestec al pompei m=0.33 (pentru radiatoare din fonta sau corpuri din otel) Rezultatele din tabelul 1.1 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizrii cldurii. 1.2. Reglarea pentru consumatorii industriali ( )

( (

) )

( ) ( ) )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori industriali (15 m=0.24(registre de teava ,serpentine)

Relaiile (1), (2) i (3) se aplica pentru urmtoarele temperaturi exterioare -12; -10; -5; 0; 5; 10 Tabelul 1.2
te 1. -12 -10 -5 0 5 10 2. 27 25 20 15 10 5 n /n (/n)^(1/1+m) n*(/n)^(1/1+m) T1 T2 3. 4. 5. 3. 1. 2. 1 1.00 85.00 85.00 130.00 70.00 0.9259 0.94 85.00 79.88 122.66 67.11 0.7407 0.79 85.00 66.73 103.95 59.51 0.5556 0.62 85.00 52.91 84.58 51.25 0.3704 0.45 85.00 38.15 64.27 42.04 0.1852 0.26 85.00 21.82 42.37 31.26

Rezultatele se gasesc in tabelul 1.2.

Rezultatele din tabelul 1.2 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizrii cldurii. Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta.

1.3. Adoptarea unei singure curbe de reglare la centrala. Compararea graficelor de reglare Se constata din analiza graficelor ca la o aceeai temperatura exterioara, temperaturile solicitate de consumatorii industriali sunt mai mici dect cele solicitate de consumatorii rezideniali. Deoarece sursa de cldura este unica i reeaua ce deservete ambii consumatori este aceeai, se pune problema adoptrii unei singure curbe. Apare mai avantajos adoptarea temperaturilor consumatorii rezideniali i pentru consumatorii rezideniali. Se pune condiia ca energia termica furnizata consumatorilor industriali la temperaturile (1516 ). in loc sa realizeze acelai efect sub aspectul temperaturilor interioare cerute de

Determinarea temperaturii pe retur, atunci cnd pe tur temperatura este de ( , pentru consumatorii industriali. ) ( )

( (

) din tabelul 1.2 ) ) ) (

(1)

Relaia (1) se aplica pentru fiecare

Rezultatele pentru Tabelul 1.3

T1i 130.00 122.66 103.95 84.58 64.27 42.37 T2i T1u

se gsesc in tabelul 1.3

T2x 70 65.74 54.56 42.44 28.93 12.98

70 130 67.10705 124.033 59.50623 108.8984 51.24531 93.38836 42.04331 77.3796 31.26063 60.64799

Curba pentru temperatura apei de retur, reglare a furnizrii cldurii.

este prezentata in graficul de

Determinarea debitului de agent termic pentru reglarea cantitativ locala, pentru consumatorii industriali. c cldura specifica a apei

G, G debitul de agent termic (apa)(-redus) ( ) ( ) (2) din tabelul 2.1, rezultatele se gsesc in tabelul

Relaia (1) se aplica pentru fiecare 1.4 Tabelul 1.4

T1i 130.00 122.66 103.95 84.58 64.27 42.37 T2i

T1u T2x G'/G 70 130 70 1 67.10705 124.033 65.74 0.95304 59.50623 108.8984 54.56 0.81792 51.24531 93.38836 42.44 0.654257 42.04331 77.3796 28.93 0.458667 31.26063 60.64799 12.98 0.233094

Curba

( ) este prezentata in graficul de reglare a furnizrii cldurii.

1.4. Punctul de frngere in graficul de reglare Se constata ca la valori ridicate ale temperaturii exterioare, (aproape de 10 ), temperaturile ating valori prea mici pentru a se putea prepara apa calda de consum (acc) cu temperatura normata de 55 De aceea se limiteaz ca temperatura minima temperatura de 65 (= ). Deoarece utiliznd aceasta temperatura din punct de vedere al procesului de nclzire, ncperile nclzite s-ar supranclzi ( ), in domeniul +10 se aplica reglarea prin intermitenta. In final pentru consumatorii rezideniali avem reglare calitativ centrala intre . La consumatorii industriali avem nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta.

Temperaturi medii de lunga durata -12 -15 -18 -21

2. Sarcina termica a consumatorilor rezideniali si industriali

Se aplica metoda indicilor specifici de apartament mediu convenional ( ), o metoda aproximativa pentru determinarea necesarului de caldura. Exemplu de calcul pentru blocul de tip A

Pentru celelalte tipuri de blocuri din ansamblul rezidenial M1 necesarul de cldura se gsete in tabelul 2.1 Tabelul 2.1
Denumire bloc Nr.nivele 1
A B C

2
5 9 11

Snivel [m2] 3
750 750 1200

Nr.amc Qincbloc Qaccbloc Nr.blocuri Qinc [MW] [MW] [MW] 4 5 6 7 8

62.5 112.5 220 0.28125 0.50625 0.99 0.046875 0.084375 0.165 16 8 4 4.5 4.05 3.96 12.51

Qacc [MW] 9
0.75 0.675 0.66 2.085

Pentru calculul sarcinilor termice de nclzire si apa calda de consum a ansamblurilor rezideniale M1M9 se va aplica ipoteza ca au aceeai densitate termica de nclzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1.

(1)

(2) Relaiile (1) si (2) se aplica si pentru ansamblurile rezideniale M3M9; rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.2

Pentru calculul sarcinilor termice de cldura si apa calda la consumatorii industriali se utilizeaz urmtoarele formule de calcul:

unde: N numrul de ordine dat prin tema (18)

Tabelul 2.2
CONSUMATORI M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 Rezidential PTI1 PTI2 PTI3 Qtot,ind

Qinc

Consumatori Sbruta [MW] [MW] [MW] [m^2] 12.51 2.085 14.595 M1 234432 12.6351 2.10585 14.74095 M2 13.01415 2.1690255 15.18318 M3 13.66486 14.6214 15.93733 17.69043 19.99019 22.98872 2.2774768 2.4369001 2.6562212 2.9484055 3.3316982 3.8314529 15.94234 17.0583 18.59355 20.63884 23.32189 26.82017 M4 M5 M6 M7 M8 M9 236776.32 243879.6096 256073.5901 273998.7414 298658.6281 331511.0772 374607.5172 430798.6448

Qa.c.c

Qtot

Qinc,tot
143.0522 26 30.75 45.5

Qa.c.c,tot

Qrez,tot

23.84203 166.8942 1.3 27.3 1.5375 32.2875 2.275 47.775

Qinc,tot
102.25

Qa.c.c,tot

Qind,tot

5.1125 107.3625

3. Calculul hidraulic
Sarcina termica maxim acceptata pe fiecare punct termic (PT) va fi de maxim 0.81.1 MW. Astfel, din acelai punct termic se pot alimenta 1, 2 sau mai multe blocuri a cror sarcina termica de nclzire nsumata nu depete 1.1 MW si distanta dintre PT si cea mai departata coloana alimentata sa fie de maximm 80m. Punctele termice se vor amplasa in subsolul tehnic al blocurilor, in spatii special amenajate, cutnd ca ramurile alimentate sa fie relativ echilibrate din punct de vedere hidraulic. De asemenea punctele termice se vor amplasa in imediata apropiere a accesului in cldiri. In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ echilibrat. In restul ansamblurilor, M2M9, se va admite existenta unei singure ramuri. Reelele se vor trasa cu predilecie prin spaiul verde, la 23 m de limitele cldirilor. Daca este necesar, traversarea arterelor de circulaie se va face perpendicular pe axul acestora; de asemenea intrarea in punctele termice se realizeaz perpendicular. Unghiul de schimbare a direciei reelelor va fi mai mare de 90. 3.1. Calculul debitelor de agent termic Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii rezideniali. n cazul consumatorilor rezideniali, apa cald de consum se va prepara n dou trepte serie/serie. ( )

- temperatura apei reci

( ) ( )

(1)

) (2)

Relaiile (1) si (2) se aplica pentru punctele termice PT1PT12 si pentru ansamblurile rezideniale M1M9; rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1

Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii industriali. n cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va face ntr-o treapt n paralel cu instalaia de nclzire (racordare directa simpla), prevzut cu rezervor de acumulare.

- temperatura punctului de frngere (din graficul de reglare a cldurii

(3)

Relaia (3) se aplica pentru punctele termice PTI1PTI3; rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1a Tabelul 3.1a
PT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pti 1 2 3 QINC,PT [MW] 0.84375 0.5625 0.84375 1.0125 1.0125 0.99 0.99 0.99 0.99 1.0125 1.0125 0.84375 0.5625 0.84375 QINC,Pti [MW] 26 30.75 45.5 QA.C.C,PT [MW] 0.140625 0.09375 0.140625 0.16875 0.16875 0.165 0.165 0.165 0.165 0.16875 0.16875 0.140625 0.09375 0.140625 QA.C.C,Pti [MW] QII
A.C.C,PT

[MW] 0.021875 0.014583 0.021875 0.02625 0.02625 0.025667 0.025667 0.025667 0.025667 0.02625 0.02625 0.021875 0.014583 0.021875 GPTi [t/h]

GPT [t/h] 12.62041 8.413606 12.62041 15.14449 15.14449 14.80795 14.80795 14.80795 14.80795 15.14449 15.14449 12.62041 8.413606 12.62041 187.1186

1.3 408.7357 1.5375 483.4086 2.275 715.2875 1607.432

Calculul debitelor de agent termic pentru nclzire si pentru apa calda de consum. Pentru consumatorii rezideniali:
( ) ( )

(
)

) ( )

(4)

(5) ( (6) Relaiile (4), (5), (6) se aplica pentru toate punctele termice si pentru toate ansamblurile rezideniale. Rezultatele se gsesc in tabelul 3.1b. Pentru consumatorii rezideniali:
( ) ( )

(7)
( ) ( )

(8) ( ) Relaiile (7), (8) se aplica pentru toate ansamblurile industriale. Rezultatele se gsesc in tabelul 3.1b.

Tabelul 3.1b
PT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 PTI 1 2 3 QINC,PT QA.C.C,PT QII A.C.C,PT [MW] 0.021875 0.01458333 0.021875 0.02625 0.02625 0.02566667 0.02566667 0.02566667 0.02566667 0.02625 0.02625 0.021875 0.01458333 0.021875 Ginc [t/h] 12.09388 8.06259 12.09388 14.51266 14.51266 14.19016 14.19016 14.19016 14.19016 14.51266 14.51266 12.09388 8.06259 12.09388 Ginc Ga.c.c [t/h] 0.526524 0.351016 0.526524 0.631829 0.631829 0.617788 0.617788 0.617788 0.617788 0.631829 0.631829 0.526524 0.351016 0.526524 Ga.c.c GPT [t/h] 12.98681 8.657875 12.98681 15.58417 15.58417 15.23786 15.23786 15.23786 15.23786 15.58417 15.58417 12.98681 8.657875 12.98681 192.5511 QINC,Pti [MW] 26 30.75 45.5 QA.C.C,Pti [MW] 1.3 1.5375 2.275 GPTi [t/h] [t/h] [t/h] 372.6708 36.06492 408.7357 440.7549 42.6537 483.4086 652.1739 63.1136 715.2875 1465.6 141.8322 1607.432 [MW] [MW] 0.84375 0.140625 0.5625 0.09375 0.84375 0.140625 1.0125 0.16875 1.0125 0.16875 0.99 0.165 0.99 0.165 0.99 0.165 0.99 0.165 1.0125 0.16875 1.0125 0.16875 0.84375 0.140625 0.5625 0.09375 0.84375 0.140625

Ansamblul QINC,PT [MW] M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 12.51 12.6351 13.01415 13.66486 14.6214 15.93733 17.69043 19.99019 22.98872

QA.C.C,PT [MW] 2.085 2.10585 2.169026 2.277477 2.4369 2.656221 2.948405 3.331698 3.831453

QII
A.C.C,PT

[MW] 0.324333 0.327577 0.337404 0.354274 0.379073 0.41319 0.458641 0.518264 0.596004

GPT [t/h] 187.1186 188.9898 194.6595 204.3924 218.6999 238.3829 264.605 299.0037 343.8542

Ginc [t/h] 179.312 181.1051 186.5383 195.8652 209.5757 228.4376 253.5657 286.5292 329.5086

Ga.c.c [t/h] 7.81 7.88 8.12 8.53 9.12 9.95 11.04 12.47 14.35

2139.706 2050.437 89.2686611

Gcec=GPT+GPTI=1607.432+213.706=3747.13788[t/h]

3.2. Dimensionarea tronsoanelor reelei Dimensionarea reelelor se va face considernd sistemul ca un sistem de conducte lungi, in care valoarea cea mai mare o dau pierderile liniare de sarcina. Pierderile locale se vor lua in considerare printr-o lungime echivalenta, adiionata la lungimea fizica, egala cu 2030% din aceasta. Criteriul de alegere a diametrelor l vor constitui pierderile specifice de sarcina cu valori recomandate dup tipul de tronsoane:

14

Fr a constitui un criteriu de dimensionare se urmrete ca in reelele primare viteza sa fie v=0.53 [m/s]. Pentru realizarea dimensionrii tronsoanelor se utilizeaz schema de calcul hidraulic si nomogramele pentru pierderi de sarcina hidraulica. G [t/h] debitul de agent termic vehiculat pe tronson L [m] lungimea tronsonului (msurata) lungimea echivalenta; lungimea de calcul; DN diametrul nominal al conductei (citit din nomograma) v [m/s] viteza agentului termic pe tronson - pierderea specifica de sarcina hidraulica (citit din nomograma) - pierderea de sarcina pe tronson; pierderea totala de sarcina pentru circuitul de alimentare a punctului termic; ( )

- excedentul de presiune;

Rezultatele calculului de dimensionare sunt prezentate in tabelul 3.2

Echilibrarea hidraulica presupune ca pe toate circuitele de alimentare a consumatorilor sa aveam aceeai pierdere totala de sarcina si egala cu a celui mai dezavantajat consumator. Excedentul de presiune trebuie sa fie cat mai mic posibil. Acest lucru se face prin alegerea pe branamente a unor diametre pentru care pierderile de sarcina specifice pot sa depeasc domeniul recomandat. Se menine acelai domeniu de viteze (0.53 [m/s]). Daca nu se reuete echilibrarea reelei prin modificarea diametrelor branamentelor, atunci se utilizeaz si diafragme de laminare sau alte rezistente locale. 16

4. Calculul mecanic
4.1 Calculul peretilor de conducta

s=

+c[mm]

pi=presiunea interioara cu valoarea maxima care se poate intalni in sistemul de retele; pi=Hc+Had-pcec[daN/m2] pcec=3540 [mCA]=40 [mCA] Hc=102.62[mCA] Had=45.765[mCA] pi=108.385[mCA]=10.8385[daN/cm2] DiDN a= cs=3 pt. conducte trase(Dn [mm]) [mm])

cs=3.75 pt. conducte sudate elicoidal(Dn cs=coefficient de siguranta

 Dn=800[mm]=80[cm] OL55 a= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2]

=coefficient de calitate al sudurii =1 pentru Dn =0.7 pentru Dn c=coeficient de adaos c10% s= +c[mm]= 0.1 [mm] [mm]

=0.445+0.0445=0.4897[cm]=4.9[mm] conform SR EN 10217-5 sstas=8[mm] Dn=600[mm]=60[cm] OL55 a= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2] [mm]

=0.7 pentru Dn

s=

+c[mm]=

0.1

=0.334+0.0334=0.367[cm]=3.7[mm] conform SR EN 10217-5 sstas=8[mm]

Dn=500[mm]=50[cm] OL55 a= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2] [mm]

=0.7 pentru Dn

s=

+c[mm]=

0.1

=0.278+0.0278=0.306[cm]=3.1[mm] conform SR EN 10217-5 sstas=7[mm]

 Dn=200[mm]=20[cm] OL37 a= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2] =1 pentru Dn s= +c[mm]= [mm] 0.1

=0.134+0.0134=0.147[cm]=1.5[mm] conform SR EN 10217-5 sstas=7[mm]

Dn=150[mm]=15[cm] OL37 a= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2] =1 pentru Dn s= +c[mm]= [mm] 0.1 =0.1+0.01=0.11[cm]=1.1[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=5.5[mm]

Dn=65[mm]=6.5[cm] OL37 a= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2] =1 pentru Dn s= +c[mm]= [mm] 0.1

=0.043+0.0043=0.048[cm]=0.5[mm] conform SR EN 10217-5 sstas=3.5[mm]

4.2 Calculul distantei intre reazemele mobile l= [m]

l=distanta intre reazemele mobile; w=modul de rezistenta al cnductei [cm3]; ai=tensiunea admisibila la incovoiere din greutatea conductei; ai=200 ai=500 [daN/cm2] pentru amplasare subterana; [daN/cm2] pentru amplasare supraterana;

gt=gc+ga+giz[daN/m]; ga=greutatea apei; gc=greutatea conductei; giz=greutatea izolatiei. Dn=800[mm] w=4095.3[cm3] ai=550[daN/cm2] gt=776.3[daN/m]=7.763[daN/cm] l= = =1703.4[cm] l=17[m]

Dn=600[mm] w=2319.2[cm3] ai=225[daN/cm2] gt=469.7[daN/m]=4.697[daN/cm] l= = =1054[cm] 10.54[m] l=10.5[m]

 Dn=500[mm] w=1430.7[cm3] ai=225[daN/cm2] gt=346.2[daN/m]=3.462[daN/cm] l= = =964.3[cm] 9.643[m] l=9.5[m]

Dn=200[mm] w=239.02[cm3] ai=225[daN/cm2] gt=94.73[daN/m]=0.9473[daN/cm] l= = =753.5[cm] 7.54[m] l=7.5[m]

Dn=150[mm] w=89.32[cm3] ai=225[daN/cm2] gt=48.96[daN/m]=0.4896[daN/cm] l= = =640.7[cm] 6.41[m] l=6[m]

Dn=65[mm] w=11.55[cm3] ai=225[daN/cm2] gt=16.81[daN/m]=0.1681[daN/cm] l= = =393[cm] 3.94[m] l=4[m]

4.3 Calculul fortelor in punctele fixe (F2)(proces de incalzire)

A.Forte in plan vertical Pv=gt1

+

gt2

gt2

=776.3

469.7

469.7

=> Pv=11530.4[daN]

B.Forte in plan orizontal B1.Forte de frecare pe reazemele mobile(Pf) Pfx1=ax gt cos(L1+ ) ax tr=0.3 pentru reazeme cu rostogolire(pentru D gt=greutatea totala a conductei Pfx1=0.1 776.3 cos(38)(50+ )=> Pfx1=4633.9[daN] Pfy1=tr gt sin(L1+ ) Pfy1=0.1 776.3 sin(38)(50+ )=> Pfy1=1438[daN] Pf2=ax gt ax tr=0.3 frecare la alunecare Pf2=0.3 469.7 = Pf2=6622.8[daN]

Pf3=0(se descarca in F23)

B2.Forte de frecare in interiorul compensatoarelor cu presgarnitura(Pc) Pc=tr (2 )pi

pi=presiunea interioara cu valoarea maxima care se poate intalni in sistemul de retele; pi=Hc+Had-pcec[daN/m2] pcec=3540 [mCA]=40 [mCA]

pi=108.385[mCA]=108385[daN/m2] D=0.8[m] b ( ) [m]

.171429=>Pc3=8751.34[daN]

Pc3=0.1 2.5 108385 3.14 0.6

B3.Forte de reactiune elastica(L;Z;U) Pk-pentru compensatorul U L= ( )

-coeficient de dilatare al otelului =0.012[mm/Cm] L-distanta inte reazemele fixe L=94 T1n-temperatura maxima a fluidului=130[C] T0-temperatura mediului ambient la care se mai executa suduri=0[C] L= H=8[m] R=(1 L= A-momentul de inertie al liniei elastic A= admax=efortul maxim admisibil din variatia de temperature admax=8001000[daN/cm2]=900[daN/cm2] E=modul de elasticitate(modulul lui Young) E=2 106[daN/cm2] D-diametrul nominal=600[mm] )DN=1.5x800=1.2[m] 147[mm]

A= B= =>B=2[m]

=392000000[cm3] =184.55[cm]=1.85[m]

=>A=401.9[m3] Pk2= = => Pk2=2629.7[daN]

I=momentul de inertie I=71895.9[cm4]=71895.9*10-8[m4] In cazul compensatorului Z se va adopta X1=350[daN] si Y1=350[daN]

B4.Forte de tensiune interioara(Pi) Picot1=pi Piram3=pi Pirob i3=pi Pired=pi Picot2=pi (

= =

=> Picot1=54453[daN] => Piram3=30629.6 [daN] => Pirob i3=30629.6[daN] )= ( )=> Pired=3403.3[daN]

=> Picot2=30629.6[daN]

Rezultanta pe direcie verticala: Pv=gt1

+

gt2

gt2

=776.3

469.7

469.7

=> Pv=11530.4[daN] a)Robinet deschis Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal: Pax=-Pf2+Pfx1-Pk2+X1-Picot1+ Pired+ Picot2= Pax=-6622.8+0.5*4633.9-2629.7+0.5*350-54453+3403.3+30629.6= PaxRD=-27181[daN] Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal: Ptr=-Pfy1 +Y1 + Pc3 +Piram3 = Ptr=-1438+350+8751.34+30629.6 PtrRD=38292.9[daN] b)Robinet inchis Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal: Pax=+Pfx1+X1-Picot1+ PirobI3= Pax=+4633.9+350-54453+3403.3+30629.6= PaxRI=-15436[daN] Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal: Ptr=-Pfy1 +Y1 + Pc3 +Piram3 = Ptr=-1438+350+8751.34+30629.6 PtrRI=38292.9[daN]

Cuprins A. Partea scrisa Memoriu justificativ 1 Reglarea furnizrii cldurii 2 Sarcina termica a consumatorilor industriali si rezideniali 3 Calculul hidraulic 4 Calculul mecanic B. Partea desenata 1 Planul zonal 2 Planul de situaie a ansamblului M1 3 Schema de calcul hidraulic 4 Graficul piezometric 5 Schema termomecanica