Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

Dumitrachi Ana Maria Alexandra

Dumitrachi Ana Maria Alexandra

Biogra ie

Camil Petrescu !n"## aprilie $%&' ( d" $' mai $&)*+ a ost un romancier, dramaturg, doctor n ilozo ie, nu-elist i poet" .l pune capt romanului tradiional i rmne n literatura romn n special ca iniiator al romanului modern" /icolae Manolescu scria c 01ntreaga poetic a romanului camil-petrescian exprim renunarea cura2oas la iluzia cunoa terii absolute a omului 3" 4-a nscut la Bucureti, la ## aprilie $%&'" .ste iul lui Camil Petrescu !mort, se pare, nainte de naterea scriitorului+ i al Anei Cheler" A ost crescut de o doic din amilia subcomisarului de poliie 5udor Popescu, din mahalaua Moilor" Dup gimnaziu, continu studiile la Colegiul 04 ntul 4a-a6 i la 7iceul 08heorghe 7azr6 din Bucureti" 9ezultatele bune la n-tur l trans orm n bursier intern, iar din $&$:urmeaz cursurile ;acultii de ;ilozo ie i 7itere de la Uni-ersitatea Bucureti" 1i ia cu brio licena, cu cali icati-ul 0magna cum laude6, n a a unei comisii prezidat de pro esorul de iloso ie P"P" /egulescu" De-ine mai apoi pro esor de liceu la 5imioara" 1i ia doctoratul n iloso ie cu o tez despre teatru, intitulat 0Modalitatea estetic a teatrului6" A publicat un studiu n lucrarea 0<storia iloso iei6, coordonat de /" Bagdasar, legat de un cmp nou, enomenologia n opera lui =usserl"Debuteaz n re-ista ;acla !$&$'+, cu articolul ;emeile i etele de azi, sub pseudonimul 9aul D" 1ntre $&$> - $&$% particip ca o ier la primul rzboi mondial, iar experiena trit acum se regsete n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi !$&:?+" 1n $&$>, e mobilizat i pleac pe ront, unde e rnit" Dup un stagiu ntr-un spital militar, a2unge iar i n prima linie, dar cade prizonier la unguri" 1n timpul unui bombardament german i pierde auzul la o ureche, iar in irmitatea l -a marca ntreaga -ia, dup cum i noteaz n @urnalA 04urzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat" 5rebuie s ac e orturi ucigtoare pentru lucruri pe care cei normali le ac iresc!B+ 4unt exclus de la toate posibilitile -ieii" Ca s merg pe strad trebuie s cheltuiesc un capital de energie i de atenie cu care alii pot ceti un -olum" Aici unde totul se aran2eaz Cn oaptD eu rmn -ecinic absent6" Ambiana rzboiului -a intra, de asemenea, n roman" 1n $&$% -a i eliberat din lagrul german, re-enind la Bucureti" 1nc din anul $&#? particip la edinele cenaclului 4burtorul condus de .ugen 7o-inescu, iar n re-ista omonim public primele poezii" ;urtunosul gazetar de stnga, /" D" Cocea e modelul su spiritual" Acesta -a i prototipul -iitorului su erou 8elu 9uscanu din drama @ocul ielelor i a eroului su, 7adima, din romanul Patul lui Procust" Debutul editorial se petrece cu un -olum de Eersuri" <dee" Ciclul morii n $&#:" 1n $&:: public cel mai -aloros roman al su i unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust" 1n $&:& este numit directorul 5eatrului /aional din Bucureti, unde -a rezista doar $? luni, iar din $&'* este ales membru al Academiei 9omne" Moare la $' mai $&)*, la Bucureti" Ast el, masi-ul roman social nchinat lui /icolae Blcescu Un om ntre oameni rmne neterminat" <on /egoiescu i -a caracteriza sec romanul, drept 0o ntreprindere 2alnic3 pe moti- c autorul mbr i ase principiile realismului socialist i de-enise unul dintre susintorii noului regim comunist"

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

Comentariul critic si literar al operei

1n perioada interbelic, .ugen 7o-inescu iniiaz curentul literar numit modernism, al crui program traseaz noi direcii pentru dez-oltarea literaturii romne, printre careA trecerea de la tem rural, la tem urban, de la persona2ele rne ti la cele intelectuale, precum i crearea romanului de analiz psihologic" Adept al modernismului lo-inescian, Camil Petrescu , este cel care, prin opera lui, undamenteaz principiul sincronismului, alt el spus, contribuie la sincronizarea literaturii romne cu literatura european !europenizarea literaturii romne+, prin aducerea unor noi principii estetice c autenticitatea, substantialitatea, relati-ismul, i prin crearea persona2ului inteiectual lucid i analitic, n opoziie e-ident cu ideile smntoriste ale -remii, care promo-au Fo duzin de eroi plngre iF" Camil Petrescu opineaz c literatura trebuie s ilustreze Fprobleme de con tiin F, pentru care este neaprat ne-oie de un mediu social n cadrul cruia acestea s se poat mani esta" Camil Petrescu propune o creaie literar autentic, bazat pe experien a trit a autorului i re lectat n propria contiinA F4 nu descriu dect ceea ce -d, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele, ceea ce gndesc eu""" Aceasta-i singura realitate pe care o pot po-esti""" Din mine nsumi, eu nu pot iei""" Grice a ace eu nu pot descrie dect propriile mele senza ii, propriile mele imagini" .u nu pot -orbi onest dect la persoana nti"""F" 1n FUltima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboiF !$&:?+ , Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se sal-eaz prin contientizarea unci drame mai puternice, aceea a omenirii ce trie te tragismul unui rzboi absurd, -zut ca iminent a morii" 0/aratorul este ie un persona2 n carne Hi oase, cu biogra ie Hi psihologie proprie, cu un punct de -edere clar de init asupra lucrurilor ! persoana < ca narator +I ie o -oce neutr,asemntoare cu aceea impersonal, dar care Hi nsuHeHte pn la identi icare punctul de -edere al cte unui persona2"3!/icolae Manolescu,Arca lui /oe+./araJiunea la persoana < se caracterizeaz prin existenJa unui narator care este prezent n istorie Hi ca persona2!actor +" Prezentarea uni-ersului operei din punctul de -edere al naratorului K persona2 ! actor + constituie perspecti-aactorial"Perspecti-a actorial presupune un eu central care structureaz discursul prin intermediul subiecti-itJii Hi permite anexarea unui nou teritoriu romanesc ! conHtientul Hi inconHtientul+" Persona2ul-narator relateaz apte ncare este implicat ca protagonist" .ste narator necreditabil pentru c, intenJionat sau in-oluntar, o er operspecti- limitat asupra celor relatate" Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, de Camil Petrescu ,este un roman modern subiecti-, care are n prim planun persona2-narator aplecat asupra propriilor triri Hi nclinat spre analiza strilor de conHtiinJ"

Dumitrachi Ana Maria Alexandra 8eorge Clinescu obser-a c eroii lui Camil Petrescu sunt intelectuali cu o bun situaie material, ast el nct nu sunt preocupai de probleme sociale sau de par-enire i se mi c iresc n societatea bucuretean a nceputului de secol LL" Cartea are dou pr i a a cum se obser- chiar din titlu, iar caracterul unitar este asigurat printr-un arti iciu de compozi ie !un persona2 narator relateaz, la persoana nti, dou experiene de -iaA iubirea i rzboiul, prima parte lund orma unui 2urnal intim, iar cea de-a doua a unui 2urnal de campanie+" 9elatarea la persoana nti este o caracteristic a romanului modern de tip proustian, aa cum l teoretizeaz Camil Petrescu n articolul 0/oua structur i opera lui Marcel Proust3" Cartea se nscrie ntr-o nou direcie a prozei interbelice, denumit literatura autenticit ii" Dac n romanul de tip tradiional atenia scriitorului era orientat ctre crea ia de -ia i de oameni, ctre o reprezentare -eridic a realitii, ast el nct lumea romanului putea ace concuren strii ci-ile, dup cum spunea critica literar, n romanul lui Camil Petrescu, accentul se deplaseaz ctre -iaa interioar a persona2ului, care de-ine o indi-idualitate cu o bogat i complicat trire interioar" 9omanul 0Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi3 este unul de analiz a unui sentimentA gelozia, iar eroul se prezint drept un inadaptat superior, aplecat spre introspec ie" ;r s renune n totalitate la -echile elemente de structur ale romanului tradi ional, n interiorul 2urnalului intim este inserat un mic roman balzacian, po-estea de dragoste proiectat pe undalul unei imagini realiste a societii bucuretene din acea perioad" Camil Petrescu renun la istorismul speci ic romanului doric" .l nu po-este te ntmplrile de la capt pe criteriu cronologic, ci i ncepe relatarea cu momentul 0prim-ara anului $&$>3 cnd te an 8heorghidiu se a la 0la Piatra Craiului n munte3" Apoi se las purtat de luxul amintirilor anterioare" Camil Petrescu pornete de la ideea c romanul trebuie s ie sincron cu ilozo ia i cu tiinele" 9omanul ultimilor patruzeci de ani este anacronic, deoarece el se re-endic nc din iloso ia raionalist a secolului al LE<<-lea, din intui ionismul lui Bergson i enomenologia lui =usserl" Autorul ne expune un nou tip de roman 0care s nu ie doar o propunere de realitate3, ci care se poate con unda cu realitatea originar" Acest nou tip de roman este cel proustian, cruia i este speci ic relatarea la persoana <" 0.u nu pot -orbi onest dect la persoana nti3 i pot s descriu doar 0ceea ce -d, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz sim urile mele, ceea ce gndesc" Aceasta-i singura realitate pe care o pot po-esti, dar aceasta-i realitatea con tiin ei mele, con inutul meu psihologic3, declara nsui autorul acestui roman" Ast el, tehnica de creaie pe care ne-o propune Camil Petrescu, dup modelul lui Marcel Proust se bazeaz pe luxul memoriei in-oluntare" /aratorul trebuie s relateze la persoana nti un lan de amintiri, spontan i nediri2at" 4criitorul atrage aten ia c re-olu ia reprezentat de romanul proustian conduce de apt la abolirea compozi iei clasice" .xist n roman o perspecti- subiecti-A cititorul a l n exclusi-itate opinia lui te an 8heorghidiu despre .la care nu pretinde c de ine ade-rul !0bnuiam c m n eal3+" Acest aspect este speci ic noului roman ionic de analiz !0Arca lui /oe3, /icolae Manolescu+" <ubirea este una din temele centrale ale romanului" Criticul literar /icolae Manolescu identi ic n romanele lui Camil Petrescu dou tipuri de iubireA iubirea pasiune i iubirea -anitate" te an 8heorghidiu este un inadaptat, un nsetat de absolut" .l -rea o iubire absolut n care

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

nu-i are locul cochetria .lei" De aici rezult drama, e ecul, ceea ce ocup un loc comun n romanele camilpetresciene" Ultima noapte de dragosteB se deschide cu o bnuial, premisa iind expus n incipitul capitolului Diagonalele unui testament, ,,eram nsurat de doi ani Hi 2umtate cu o coleg de la uni-ersitate Hi bnuiam c m nHeal" 7ucrurile sunt clare de la bun nceput, a-em de-a ace cu un narator obsedat de aceast idee, un halucinat care construieHte scenarii Hi dez-olt teoria chibritului cu capul ptrat" Aceast idei ixe au drept consecinJ o su erinJ atroce, preocuprile de ordin intelectual iind incomodate de permanenta stare de surexcitare ner-oas : ,,Din cauza asta, nici nu puteam s-mi dau examenele la -reme" 1mi petreceam timpul spionndu-i prieteniile, urmrind-o, cnd probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanJa unei rochii Hi din in ormarea lturalnic despre cine Htie ce -izit la -reuna dintre mtuHile ei" .ra o su erinJ de nenchipuit, care se hrnea din propria ei substanJ. 8elozia l trans orm pe ndrgostit ntr-un obiHnuit al muncii operati-e, n o iJer de contrain ormaJii" 8elosul e un homo interpretans, o -ictim a scenaritei, un nchipuit care de la bun nceput se las ros de morbul geloziei" Mte an e per ect conHtient c gelozia e autotelic, c ea se hrneHte din ea nsHi, se nutreHte din propria sa substanJ, dar Hi c aceasta se asociaz n mod iresc luciditJii, starea natural a intelectualului" Po-estea de dragoste porneHte de la un mic impediment, soJia sa este blond deHi lui 8heorghidiu pare s-i plac brunele, dar naratorul trece peste acest amnunt Hi peste celebra pre2udecata popular Hi ia n cstorie pe tnra coleg de acultate" Ca mai toate eroinele eminine din romanele romneHti interbelice, .la !numele ei ar putea i la el de bine interpretat drept o prelungire a pronumelui personal masculin .l+, pHeHte pe scena romanului mbrcat n uni orma surorilor de caritateA ,,De altminteri era aceast at un continuu prile2 de uimire" Mai nti prin neisto-ita buntate pe care o risipea n 2urul ei" ;cea toate lucrrile mtuHii ei, care era institutoare, prpdea puJinii bani n cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolna- a ngri2it-o luni de zile ca o sor de caritate, cu o abnegaJie r margini, de adolescent" ;izic aceast emeie nu exist, e att de schematic prezentat nct ai impresia c, e ecti-, naratorul pri-eHte prin eaA ,,Cu ochii mari, albaHtri, -ii ca niHte ntrebri de cleHtar, cu gura necontenit umed Hi raged, cu o inteligenJ care irumpea, iz-ort att de mult din inim ct Hi de sub runte .la ar putea i, dincolo de poezie Hi tipar, orice tip de emeie" 7ipsa ei de realizare pro-ine dintr-o incapacitate a brbatului de a descrie uni-ersul eminin" 1ndrgostitul o pri-eHte de apt r s o -ad, orbit iind de acel proces al cristalizrii descris de 4tendhal" 1ndeprtatele Hi inaccesibilele emei brune, ascunse n trsurile cu echipa2ele luxoase, admirate n timpul celebrelor bti cu lori de la Mosea sunt alungate de rumuseJea blaie, carnal a s inxului cu ochii albaHtri" <ubirea este alimentat Hi de orgoliuA ,,Pe cnd eu cutam s ascund oarecum dragostea noastr, ea Jinea s o a iHeze cu ostentaJie, cu mndrieI nct, deHi nu mi plcea, ncepusem totuHi s iu mgulit de admiraJia pe care o a-ea mai toat lumea pentru mine, iindc eram ptimaH iubit de una dintre cele mai rumoase studente Hi cred c acest orgoliu a constituit baza -iitoarei mele iubiri" /aratorul e bucJic rupt din autor, amndoi triesc cu urechile ciulite pentru a putea Hti n orice clip ce se discut despre ei, sunt iinJe sociale Hi sociabile, triesc pentru a produce impresie asupra oamenilor ce i ncon2oar, Hi sunt posesorii unui orgoliu exacerbat" 7uciditatea, motorul acestui roman, este de init totdeauna prin comparaJii con2uncturale" .a se canalizeaz ie asupra descompunerii Hi apoi recompunerii iinJei iubite, ie asupra unei simple Hi banale moHteniri"

Dumitrachi Ana Maria Alexandra 4pre deosebire de Ultima noapte sau de romanele lui Anton =olban, Patul lui Procust e o cas cu mai multe erestre, dar prin ele pri-esc persona2e, care obser-, din pcate, o realitate iltrat prin lentilele umurii ale ochelarilor AutoruluiN Earianta postmodern a dnei" 5" este eroina romanului Femeia n rou, n care nu numai identitatea persona2ului este abolit, ci se oloseHte un autor multiplu, relundu-se ast el 2ocul textual din iganiada lui Budai Deleanu" Continund prezentarea pe care Mihail 4ebastian o cea persona2ului -om schiJa cte-a elemente dintr-o posibil pragmatic a dnei" 5" Pe urmele lui Marcel Proust, 4ebastian de ineHte emeia ideal ca iind ,, une emme de genie Oui aurait lexistence dune femme ordinaire. Doamna 5" e n acelaHi timp un persona2 care se impune prin inteligenJ sau senzualitate dar Hi o ,, emeie simpl, regal" 4ebastian nsuHi nu reuHeHte s e-adeze complet din zona ad2ecti-al a caracterizrii unui persona2" 1n comparaJie cu doamna 5", .lena Drgnescu i se pare un persona2 actice, con-enJional Hi schematic" ;rumuseJea eminin nu se obJine prin pagini de e-ocare liric ci prin detalii exacte, re-elatorii de ordin pictural sau spiritual" Acestea -izeaz cu precdere orma trupului, gura, maniera de a surde, elul de a se mbrca, elul de a glumi, tcerile surpate, rspunsurile ner-oase" 4eria de eroine din literatura uni-ersal cu care 4ebastian compar pe doamna 5" e Hi ea purttoare de semni icaJiiA ,,dna de Chasteller, iubita lui 7ucien 7euPen, amanta legendar din Le Grand Meaulnes, ;ermina MarOuez, eroina lui EalerQ 7arbaux sau ,,oricare dintre eroinele triste ale lui 5urghenie-" 1n cazul dnei" 5 ,,totul este de antologie iar persona2ul ar trebui s intre n direct n galeria eroinelor romanului uni-ersal" ;apt deloc ntmpltor, Ultima noapte se deschide cu o dezbatere n care o iJerii concentraJi discut cu implicare pedepsirea sau nu a criminalului ce Hi-a ucis soJia in idel" /i-elul lor intelectual e destul de cobort, o iJerii iind mari consumatori de melodram iar crima pasional, li se pare prescriptibil" Dac gelozia lui 4Pann e un caz indi-idual, gelozia lui Mte an e 2usti icabil istoric, cci o iJerului monoman i se pare c toate emeile Hi nHeal cu renezie brbaJii plecaJi pe ront" 1n momentul cnd emeia i cere s-i treac o parte din lirele englezeHti pe numele ei, brbatului i se pare c poate citi intenJia ci rat cu un cod special, tot aHa cum, dac intrai n posesia unui anumit cod, puteai s reconstitui mesa2ele spionilor germani, publicate la mica publicitate n ziarele ranJuzeHti" 4ingura problem este ca indi-idul care oloseHte maHina de desci rat mesa2ele, ar trebui s introduc, totuHi, n aparat, ci rul corect" 1ntre luciditatea centrat pe descrierea corpului emeii din Ultima noapte Hi cea din Patul lui Procust nu e dect o di erenJ calitati-, ca s-l para razm pe Alexandru Paleologu" AcelaHi corp eminin este pri-it de data aceasta n dou ipostaze di erite printr-un instrument optic mult mai puternic, iar cHtigul n claritate este dat tocmai de ra inarea acestor tehnici narati-e" /aratorul ;red porneHte pe strzile BucureHtiului, admirnd casa r acoperiH care usese demolat pentru deschiderea bule-ardului BrtianuA ,,Casei din dreptul strzii 9egale i ridicaser acoperiHul Hi rmsese acum aHa, cu pereJii tapetaJi ntre care usese -iaJa de amilie, de s-ar i putut uita cine-a de la eta2ul casei Eisante s -ad nuntru, ca ntr-un corp omenesc, deschis pe masa de operaJie" /egreHit, mobilierul nu mai era, dar albastrul tapetului nchisese scene de -iaJA iubire, necazuri, naHteri, -iziteI era ntreag soba la gura creia sttuse desigur -reo emeie gnditoare, alturea era soneria mic n perete3" Pri-eliHtea aceasta a casei aminteHte de sec-enJa din Anton =olban, cea n care dia-olul lui 7esage ridica acoperiHurile caselor pentru a-i spiona pe locatari" 9omanul doric -a i demolat la modul simbolic, pentru a i nlocuit cu mai noua construcJie a romanului multieta2at, dup noile standarde impuse de Bauhaus sau de un arhitect ca rancezul 7e Corbusier" ;red, un romancier amator, apeleaz la descrierea acestei case demolate pentru a -orbi despre romanele de tip -echi, despre romanul unui secol apus" .l este adeptul ,,structurilor n miHcare3, al marilor bule-arde tiate n carnea sutelor de csuJe -echi, a micilor zgrie nori din beton Hi din sticl" ;red obser- Capitala n plin trans ormare arhitectonic, iar 4orin Alexandrescu ar trebui s ie ericit, pentru c tnrul sportsman gndeHte n spiritul lui Marcel <ancu" 7adima e chiar mai cinic, cci militeaz pe aJ pentru mutarea Capitalei la ;eldioara" Diagnosticul lui a rmas n continuare actualA ,,BucureHtii sunt un oraH cu ierni cumplite Hi -eri care descompun, de cldur" Canalizarea e primiti- Hi complicat, pentru c urmeaz strzi sucite" EeHnic, reparaJii -or mpiedica prin tranHee circulaJia" 1mpre2urimile sunt mocirle Hi pra " /u e loc de recreaJie Hi n-iorare" 1n a ar de rumuseJea cerului, nalt, totul ter eleHte imaginaJiaB

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

7a el ca si eroii sai indragostiti de absolut, Camil Petrescu!$%&'-$&)*+ a ost omul care Fa -azut ideiF, inraurind creatia literara a unei intregi epociI pe buna dreptate se a irma ca, asa cum exista, in literatura romana , Fmomentul 9ebreanuF, exista in mod cert si un alt FmomentF pe care il putem numi FCamil PetrescuF" 5eoretician al ""noului romanF !in con erinta F/oua structura si opera lui Marcel ProustF+, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a operei !al carei model de-enea con esiunea, 2urnalul+ si un nou stil !FalbF, ara podoabe cautate, capabil sa exprime sinceritatea si autenticitatea trairilor su letesti+" Problematica undamentala a operei lui Camil Petrescu iind o problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligenteiA spirite lucide, nelinistite, clocotitoare de idei, eroii camilpetres-cieni sunt intelectuali a lati in cautarea absolutuluiI si cum in -iata concreta absolutul nu poate i atins, cei mai multi dintre ei s arsesc in mod tragic" 64e pot desprJi aHa uHor doi amanJiR Un banda2 aplicat prea multe zile pe o rana Hi se lipeHte pe ea de nu-l poJi des ace dect cusu erinJe de nenduratB dar dou su lete care s-au mpletitB au crescut apoi laolataR3 . o istorie de dragoste pictat n cte-a nuanJe sumbre de ctre Camil Petrescu !n"## aprilie $%&' ( d" $' mai $&)*+ romancier, nu-elist, dramaturg Hi doctor n iloso ie" 9omanul a ost ecranizat n $&*&, purtnd denumirea de 6Ultima noapte de dragoste3" /scut la BucureHti, autorul urmeaz ;acultatea de ;ilozo ie Hi 7itere de la Uni-ersitatea 6BucureHti3" Printre operele lui de -az se enumer 6Patul lui Procust3, nu-ela 6Moartea pescruHului 6, romanul 6Un om ntre oameni 6" 6Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi3 a ost inspirat din -iaJ autorului" Mi anume din participarea lui c o iJer n Primul 9zboi Mondial, aici Hi pierde auzul la o ureche, de unde rica Hi oroarea de rzboi a protagonistului crJii- Mte an 8heorghidiu" Acesta este un intelectual, cstorit cu .la, de care nu s-a ndrgostit dect oarte trziu" Accentuarea aptului c .la este prima care simte dragoste pentru Mte an -ine s arate instabilitatea emeii -ieJii lui, pe care, ntr-un inal, o bnuieHte de adulter" Ast el, deHi relaJia lor pare la nceput una per ect, .la se schimb, de-enind cu timpul o emeie interesat de bani, relaJii Hi lume 6bun3, apt care marcheaz mult starea de spirit a protagonistului" <n romanul FUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiF !$&:?+, persona2ul central !4te an 8heorghidiu+ incearca doua modalitati de a a2unge la absolut !erosul si razboiul+, dar ambele ii sunt re uzateI tot asa, ziaristul 7adima !din romanul FPatul lui ProcustF - $&::+, traieste o drama a neconcordantei dintre iluzie si realitate, accentuata de esenta sa umana contradictorie" Dramaturgia lui Camil Petrescu este, si ea, moderna, antici-pandu-i pe 4artre si Camus" Drame cum ar iA F@ocul ielelorF, F4u lete tariF, FAct -enetianF au ca tema aceeasi ne-oie de absolut si sunt drame de idei" 5ema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de absolut"5itlul ar putea sugera ratacirea tanarului 4te an 8heorghidiu prin FnoapteaF incertitudinilor si a intrebarilor ara raspuns legate de iubire si de razboi" 9omanul este o specie a genului epic" Gpera narati-a in proza, de mare amploare si di-ersitate, a carei actiune sedes asoara pe mai multe planuri, romanul are un con lict bine marcat si persona2e complexe" F Ultima noapte de dragoste"""F , de Camil Petrescu, se incadreaza in specie, iind un text narati- in proza, de intindere mare, cu persona2e complexe"<n acelasi timp, acest roman prezinta si o seama de particularitati" 7

Dumitrachi Ana Maria Alexandra Ast el, sursa de inspiratie o constituie lumea interioara, trairile launtrice ale unui tanarA nelinistea, incertitudinea, instrainarea, chinul" 5impul calendaristic, obiecti- este inlocuit cu un timp subiecti-, cu intoarceri in trecut, asa cum le cere luxul memoriei" Persona2ul este atipic, acesta con undandu-se cu naratorul, intr-o naratiune subiecti-a, la persoana <"Acestor trasaturi !care apartin de romanul modern+ li se adauga o structura originala, de asemenea moderna" 4tructura compozitionala a romanului FUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiS, de Camil Petrescu, ar putea i caracterizata prin mai multe trasaturiA

9omanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua 2umatati ale titluluiA Cartea < este F<storia geloziei lui 4te an 8heorghldiuF !Calinescu+, iar meta ora din titlu ar putea sugera 9atacirile persona2ului prin FnoapteaFincertitudinilor sale, legate de iubirea pentru sotia sa .la" Cartea a <<-a constituie Fun 2urnal de campanieF !Calinescu+ in care este e-ocat spectacolul apocaliptic al razboiului - in ond tot o FnoapteF s arsita adesea in moarte" 7iantul dintre cele doua carti este 4te an 8heorghidiu -tanarul ars de ebra ideilor, F inteligent si neprihanitF !cum il caracteriza 8" Calinescu+" Autorul incearca ast el sa raspunda la intrebareaA Cum pri-este dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolutR

9omanul incepe printr-un arti iciu de compozitieA Actiunea din primul sau capitol !F7a Piatra Craiului, in munteF+,este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii <A in prima-ara lui $&$>, in timpul unei concentrari pe Ealea Praho-ei, 8heorghidiu asista, la popota o iterilor, la o discutie despre idelitatea in dragosteI aceasta ii -a trezi, in mod acut si dureros, toate amintirile legate de cei doi ani si 2umatate ai casniciei cu .la" Monogra ia acestei iubiri este realizata prin retrospecti-a si incepe abia in capitolul al <<lea !FDiagonalele unui testamentF+, pentru a ocupa apoi aproape toata cartea <" Marile intrebari ale tanarului isi gasesc raspunsul abia la s arsitul cartii a <<-a, cand, sosind acasa intr-o permisie, 4te an 8heorghidiu primeste !printr-o scrisoare anonima+ con irmarea -echilor lui banuieli" De data aceasta, cel care -azuse, in razboi, ultima ata a absolutului - moartea - gaseste puterea de a di-orta de .la, lasandu-i Ftot trecutulF" 7a s arsitul cartii a <<-a, tanarul care strabatuse cele doua cercuri ale <n ernului sau !penitenta absolutului intrezarit, dar neatins si moartea ca e-eniment cotidian+, de-enise un alt omA FUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiF reuneste doua planuri ale relatariiAunul obiecti-, exterior !cuprinzand po-estirea unor intamplari+Iunul subiecti-, interior !alcatuit din analiza pro unda si lucida a unor sentimenteA gelozia, incertitudinea chinuitoare, durerea unor re-elatii, dezamagirea produsa de nepotri-irea dintre ideal si real, neputinta atingerii absolutului, inadaptarea+"5ehnicile de creatie sunt moderne si corespund acestor structuri, autorul olosindA relatarea la persoAna <, retrospecti-a, analiza psihologica, introspectia" Deosebit si original este modul in care sunt alcatuiti eroiiA Ftoti sub di erite -esminte, par a purta capul multiplicat al-orbitorului la persoAna $F !Calinescu+" in acest mod, analiza sentimentului iubirii de-ine un monolog liric" Camil Petrescu este un anticalo il, considerand ca numai ast el se poate respecta autenticitatea" Uni-ersul operei 9omanul FUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiF, de Camil Petrescu, este Fo proza

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

superioaraF!Calinescu+, in care iubirea, razboiul, predestinarea, moartea si absolutul, constituie moti-ele literare ale unei lungi con esiuni lucide acute de tanarul intelectual 4te an 8heorghidiu" <n capitolul < !F7a Piatra Craiului, in munteF+, este conturat cadrul geogra ic, social si psihologic in care se a la persona2ul protagonist" Fin prima-ara anului $&$>, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de in anterie din Capitala, la orti icarea -aii Praho-ei, intre Busteni si Predeal"F Tona iind importanta in perspecti-a intrarii 9omaniei in primul razboi mondial, Parlamentul, partidele politice si presa -orbeau cu respect despre aceasta F orti icareF" <n realitate, FtranseeleF erau Fniste santulete ca pentru scurgere de apaF, iar Fgropile de lupF erau atat de prost acute, incat Fzece porci tiganesti cu boturi puternice, ar i ramat, intr-o 2umatate de zi, toate intariturile de pe Ealea Praho-eiF" Aceasta este prima re-elatie asupra razboiului demitizat" careia ii -or urma altele, in Cartea a <<-a" Mutat, ulterior, la Piatra Craiului, 8heorghidiu participa la instructia rizibila !comparata cu 2ocurile copiilor+ si la alte acti-itati de tabara" Desi acestea erau suportabile, iar camarazii erau Foameni cumsecade care isi credeau la necazF, pentru 8heorghidiu, aceasta concetrare era Fo lunga deznade2deF" 4ensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa .la, tanarul traieste intr-o continua tensiune psihicaA FDe multe ori, seara, la popota, era destul un singur cu-ant ca sa trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortiteF" Pe acest ond su letesc, are loc, intr-o seara, o discutie la popota o iterilor, pe marginea unei stiri din ziarA un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a ost achitat" Gpiniile di erite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considera acile" 5otusi, isi amana inter-entia, incercand sa castige buna-ointa capitanului Dimiu !de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung, pentru a se intalni cu .la+"9e uzat din nou, 8heorghidiu are o izbucnire ner-oasa care-l obliga sa paraseasca incaperea"Abia a ara i se destainuie unui camarad, intrun lung monolog despre iubire, din care strabate o imensa su erinta" Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dez-aluite, prin retrospecti-a, in urmatoarele patru capitole care constituie Fun -eritabil roman in roman F !/" Manolescu+" Capitolul al =-lea !FDiagonalele unui testamentF+ incepe in mod abrupt, printr-o marturisireA F.ram insurat de doi ani si 2umatate cu o colega de la Uni-ersitate si banuiam ca ma inseala !"""+ .ra o su erinta de neinchipuit, care se hranea din propria ei substanta"F <nceputa prin anii $&$#-$&$:, in Uni-ersitatea bucuresteAna , iubirea lui 4te an 8heorghidiu pentru .la se naste din orgoliu, tanarul iind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era Fatat de patimas iubit de una dintre cele mai rumoase studenteF" Dupa ce se casatoresc, cei doi traiesc in conditii materiale modeste, pana cand o intamplare le schimba -iata" De 4 antul Dumitru, intreaga amilie este in-itata la unchiul 5ache - persona2 balzacian zgarcit si oarte bogat, a carui moarte apropiata deschidea perspecti-a mostenirii" <n timpul mesei, rudele -orbesc despre tatal lui 4te an, intelectual de -aloare, dar idealist, care murise sarac, lipsindu-i priceperea de a ace a-ere !pe care o a-eau ratii sai - 5ache si /ae 8heorghidiu+" Gpiniile rudelor il lezeaza pe 4te an, care riposteaza taios, spre consternarea tuturor" <n mod paradoxal, peste doar trei saptamani, cand unchiul 5ache moare, amilia a la ca ii lasase lui 4te an o a-ere, din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-l intenteaza"Acum, tanarul are o alta re-elatieA cea a ade-aratului caracter al .lei, care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-l inaltase, relie and un pragmatism necunoscut pana atunci" Capitolul al <<<-lea !F. tot ilozo ie"""F + prezinta -iata mondena a tinerei amilii, cu petreceri, -izite si dans - FpreocupariF care-i aduc su erinta tanarului ars de ebra ideilor" <nitiat de unchiul sau, 9

Dumitrachi Ana Maria Alexandra /ae 8heorghidiu, in a aceri, 4te an se do-edeste a i un inadaptat" Pe masura ce .la aspira spre luxul lumii bogate, sotul ei decade din rolul de FzeuF, traind un acut sentiment de in erioritateA FAm inteles ca in su letul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau a-orabile si ca su erea, ara sa spuna, din cauza asta"F Prin contrast, .la !initiata de o anume Anisoara, -erisoara lui 4te an+ se integreaza per ect in cercurile lumii bogate, coborand ast el din mitul iubirii transcendente, in terna realitate"Din -iata noua a amiliei, se retine o intamplare, semni icati-a pentru FnoapteaF incertitudinilor in care intra tanarul indragostitA excursia Fin bandaF la Gdobesti, de sarbatoarea 4 intilor Constantin si .lena"<n timpul acesteia, .la ii acorda o atentie exagerata unui anume 8" !8regoriade+, -ag a-ocat si ins gaunos, care-i -a de-eni oarte apropiat mai tarziu"<nca de la plecare, .la a deran2at, de doua ori, pe toata lumea Fca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe 8", dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainteF" Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor, 8heorghidiu su era pentru iecare gest al sotiei saleI aptul ca .la dispare impreuna cu 8", atentia pe care emeia i-o acorda acestuia la masa, pre erinta comuna a celor doi pentru un anume -als, pro-oaca gelozia si tristetea tanarului, accentuata de o luciditate taioasa" <ntamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti, consolidata prin episoadele de -iata care i-au urmatA atunci cand, intr-o noapte, 4te an 8heorghidiu aduce acasa o emeie FusoaraF, .la il paraseste" Capitolul al <E-lea !FAsta-i rochia albastraF+ prezinta impacarea dintre cei doi soti" <ntr-o dupa-amiaza de -ara, 4te an si .la se intalnesc, din intamplare, in ata unui chiosc de ziare si se plimba indelung, schimband -orbe lipsite de importanta, pentru a-si masca sentimentele" ;rumoasa este nu discutia in sine, ci senzatia ca su letele lor Fpluteau deasupra cu-intelorF ca si cand n-ar i acut parte din aceasta lume"<n $&$>, concentrat iind la Piatra Craiului, 8heorghidiu o aduce pe .la la Campulung, pentru a-i i aproape"Capitolul al El-lea !FUltima noapte de dragosteF+ incheie Cartea < si rezuma cele doua zile ale permisiei lui 8heorghidiu la Campulung" Acesta gaseste aici o alta .la, cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime su leteascaA ii cere s-o treaca in testament, pentru ca, in e-entualitatea mortii lui pe ront, sa aiba existenta asigurata" <nca o data, cel care cautase iubirea absoluta are re-elatia dureroasa a golului care il incon2ura" Pe urma, iesind in oras, 4te an 8heorghidiu il intalneste pe 8", apt care-i acutizeaza ramantarile" =otarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida, tanarul este sal-at de un superior care-l duce la regiment, intrucat 9omania intrase in razboi" Cartea a <<-a a romanului incepe cu capitolul Fintaia noapte de razboiF in care este zugra-it primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria" <nca de acum, in-almaseala care precede atacul, spaima si apropierea mortii, aduc razboiul in limitele omenescului"<maginea auditi-a a primelor ocuri de arma il impresioneaza pro und pe tanarul 8heorghidiuA F. originara ca intaiul om pe pamant si nu o -oi uita pana la s arsitul -ietii, niciodataF" Chinul si incertitudinile lui 8heorghidiu se acutizeaza in timpul unei excursii, la Gdobesti, cand .la cauta prezenta unui anume 8" !8rigoriade+ care ii -a schimba, apoi, -iata"4u erinta este ampli icata de luciditate !FCata luciditate, atata dramaF+, Fpatul procustianF al iubirii de-enindFnoapteF a intrebarilor ara raspuns"

Mitul tanarului care -ede, noaptea, ielele dansand si ramane schiop sau Fcu mintea aiureaF ar putea constitui o alta modalitate de a intelege drama intelectualului 4te an 8heorghidiuA el a F-azutF ideile pure si a ramas cu nostalgia absolutului incapabil iind sa mai coboare pe pamant" G posibila sal-are ar i razboiul" Pri-it, la inceput, ca o experienta necesara !F n-as -rea sa existe pe lume o experienta de initi-a, ca aceea pe care o -oi ace, de la care sa lipsesc, mai exact, sa lipseasca ea din intregul meu su letescF+, razboiul il pune pe 4te an 8heorghidiu ata in ata cu un alt

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

absolutA moartea" Drama razboiului pro-ine si din pierderea personalitatii in iuresul colecti-, din anularea omenescului !F/u mai e nimic omenesc in noiF+ si mutarea -ietii pe alte coordonate, pe un dalul unui timp suspendat, incremenit ca eternitatea" Cel care, pana atunci, traise cu spiritul in lumea F rumusetii ne-alenteF, adica in transcendent, cunoaste acum o realitate dura careia nu i se poate adaptaA intr-o nota de subsol la romanul FPatul lui ProcustF autorul mentioneaza ca 4te an 8heorghidiu ,Ui-a gasit pedeapsa in undul ocneiF acuzat de tradare" F 8heorghidiu e un om din galeria inadaptabililor tip Bratescu Eoinesti, e un in-ins F !Calinescu+" Al doilea aspect al dramei indragostitului de absolut il constituie imposibilitatea de a se adapt intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al lui" <ntelectual autentic traind intr-o lume de anal abeti !cum ar i 5anase Easilescu 7umanararu+, ori de politicieni care pun a-erea mai presus decat tara !/ae 8heorghidiu+, 4te an 8heorghidiu nu i se poate integraI el -a ramane mereu un om superior tocmai prin FpedeapsaF nostalgiei dupa absolut" Alcatuit in lumina romanului modern, persona2ul se inscrie intr-o tipologie a inteligentei" 4te an 8heorghidiu este nu doar student la ;ilozo ie, ci un intelectual autentic, un om pasionat de studiu, reprezentand exceptia chiar printre colegi" Ca si alti eroi ai aceluiasi autor, el este indragostit de o ideeA ideea de absolutI ca si acestia, el cauta mai multeFdrumuriF !dragostea, cunoasterea, razboiul+ pentru a atinge absolutul, dar iecare dintre acestea se -adeste a i inchis" Aceasta nostalgie ii -a aduce ne ericirea lui 8heorghidiuA coborat, ca si =Qperion, din cerul inalt al ideilor in lumea comuna, el -a incerca s-o ridice pe .la in spatiul F rumusetii ne-alenteF, nea-and timp sa obser-e platitudinea intelectuala si saracia sentimentala a acesteiaI ceea ce iubeste tanarul nu este emeia reala, ci propria sa ictiune" <mportante pentru caracterul modern al romanului nu sunt insa doar trasaturile lui 8heorghidiu ci, mai alessubtilitatea con esiunii sale, monologul pasionat si ner-os din care se desprinde F un soi de sim onie intelectuala care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se intretes, care te incanta prin placerea ce poate rezulta din claritatile psihiceF !Calinescu+" FUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiF este un roman proustian in care persona2ul cauta zadarnic Ftimpul pierdutF"

Citate
0M cuprindea o nes rHit tristeJe -znd c nici emeia asta, pe care o credeam aproape sul et din su letul meu, nu nJelegea c poJi s lupJi cu ndr2ire Hi r cruJare pentru trium ul unei idei, dar n acelaHi timp s-Ji ie sil s te rmnJi pentru o sum, ie ea orict de mare, s lo-eHti aprig cu coatele"3 0<ubirea izic rumoas e o pro anare" . ne-oia amar de a zdrobi, de a rzbi ntr-o mbrJiHare, odat cu trupul rmntat, Hi su letul, prizonier sua- n el, n clipele acelea"3 0. ngrozitoare uneori aceast putere a unei singure propoziJiuni, n timpul unei con-orbiri normale, ca s porneasc dintr-o dat mcinarea su leteasc, aHa cum din zecile de combinaJii cu Hapte litere ale unui lact secret, una singur deschide spre interior"3 0;emeia nHeal numai pe cel pe care-l iubeHte, pe ceilalJi i prseHte pur Hi simplu"3 0Ah, aH -rea s cad o stnc din peretele sta al de ileului, s m stri-easc, pentru c nJeleg c pri-irile erau mai mult de ironie"3 11

Dumitrachi Ana Maria Alexandra

Bibliogra ie
CriA
/"Manolescu- Arca lui /oe /"Manolescu-<storia critic a literaturii romne ."7o-inescu-5exte critice ."7o-inescu-<storia literaturii romne 8"Clinescu- <storia literaturii romne de la origini pn n prezent 4iteze de literatur romn Critic literar modern Marian Popa-Camil Petrescu Pagini de critic literar 8hid de pregtire pentru Bacalaureat <ulian Baicus-Gpera lui Camil Petrescu #)? de teste pentru bacalaureat

4iteuriA
PPP"booVblog"ro PPP"coltulcolectionarului"ro PPP"PiVipedia"ro PPP"bibliocarti"com PPP"literaturaromana"g?"ro PPP"scribd"ro PPP"siteuldeliteratura"Pordpress"com

Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi -Camil Petrescu-

13