X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. Tntunchinatura. jagareala v. jagareala v. Tntruiele. f. s. julitura. junghi. si f. f. jag v. intoarcere. s. jupuiala. IL' pirozis v. f. s. f. s. jagareala pirozis v.. emfizem. n. junghiTn piept junghietura. . jeragai. f. jupuitura. s. vb. s. rana usoara laba ga?tii. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. f. langoare. jolna. s. s. s. s. adj. jeguiala.n. pi. Tncuiere. astm. f. f. Tncruci?at. jagareala v. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. Tncuiei la ud Tncuietura. s. 1. jolne. jigaraie. (a) Tntepa. f. s. Tntampinatura. (a)jugula. Tntepenire de Tncheietura Intremare. f. f. moliciune. jig. f.s. n. diaree 1) slabiciune. jighireala. leac. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. f. emfizem pulmonar deglutitie laringe. jagareala v.s. Tntampinat. f. f. s. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. s. m. f. f. f. f. s. s. s. rana usoara 1) nevralgie toracica. s. jagareala. s. f. n. 2) pneumonie.n. f. f. f. f. s. f. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. s. s. s. 2) boala medicament . s. n. jiguiala. f. s. (a) Tnnadusi. s. vb. s. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. f. transpiratie a transpira astm. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. jagarie. f. Tnghititoare.s. Tnnaduseala. lamoste. vb. parte a gatului unde se afla laringele astm. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. s. Tnnecaciune. s. s. emfizem. Tnnodare de mate Tntalnitura. dispnee.

n. malahie. f. s. lisai. n. matca. 3) colici intestinale. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. f. s. margaritarel. f. lingoare. f. manca.. s. s. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. lipitura. f. lighean. lelitele. lumea ochilor lumina ochiului lumina. s. s. vb. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . legatura. lihneala. f. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie.m. leprica. pi. s. s. lingurica. s. n. magareata. mate. lungoare. f. s. s. f. f. (a) linchi. m. matka. s. f. f. s. n. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . s. f. malced.s. f. f. s. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. cuiva (de foame. marcavita. pi. pi. iv lipemanie. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. le$. marina din fire marul lui Adam maruntaie. (a)'lihni. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. n. n. s. f. mai. 2) varice. malcavita . pesta pesta 1) diaree. vb. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. f. f. s. s. n. lepadatura. pi. s. s. s. de oboseala etc. pi. malic. s. f. n. s. s. m. f. f. crampe 1) apoplexie. s. s. limbrici. s. . s. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). lelita. lovirea de Rusalii lovitura. le?in. s. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). n. m. s. f. s. mai ales la copii intestine ficat masturbatie.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. lingurea. adj. matrun.

f. emfizem pulmonar. melcii ochilor mestecare. s. dispnee v. f. miata. f. mitra. f. naduf. n. mance-1 coca meditina. momita. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. naduh. nagluga. f. 2) otita medie. molipsitor. motroaca. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. m. mistuire grea misei. s. s. (a) nadusi. pi.s. 4) nevralgie de trigemen. s. f. f. emfizem pulmonar a transpira astm. molima. f. transpiratie abundenta. s. s. f. minegoci. s. .. pi. s. s. f. morb. nabu?ala. f. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. s. mirosul gurii mistuire. f. s. s. n. modald. s. s. f. f. s. s. f. f. vb. s. (a) molai. s. f. f. dispnee 1) guturai. s.naduf sudoare. f. . muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. 3) gingivita. epidemic. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. s. miligoi. s. s. s. astm bronsic sau cardiac. m. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. m. s. n. 3) varice. m. s. 2] (la gat) marul lui Adam. miata. emfizem pulmonar. adj.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. s. f. s. f. pi. mancarime. naduseala astm. s. f. f. 6) catar nazal. misulie. moleti. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). miligoci. moalele capului moartea calului mocaneala. 5) cefalee. pi. s. matrice. mont. s. f. n. modaica. f. moleseala. s. f. m. f. matu?ile. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. n. nabadaie. s. mancarime la inima mancatura. s. carie dentara insomnie fosfene natima. miasma. 2) dureri reumatice. s. malcavita. s. vb. 7) dureri de dinti . moiste. s. nadu?eala. najit. pi.

f. s. f. s. ojig. s. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. adj. neg. m. f.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . 2) slab. n. s. navarlie. . adj. s. nazarire. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. f. s. nauceala. f. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. f. s. s. adj. oligurie 1) erizipe!. f. f. vb. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. 2) durere de cap. s. s. adj. s. la copii eritem fesier : retentie urinara. vizuala) suport de lemn. ologeala. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. 4) trahom. olog. omulet. s. stupoare 1) arsura de gradul I . s. f. nebunie. obranteala. ' . s. . nebunie alienatie mentala insomnie . (a. P•I halucinatie (auditiva. s. neputincios. brutal violenta. f. f. s. s.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. s. nebuneala. s. osteneala. f. s. oftica Tn gat ofticos. s. ca o targa. ogarjit. pi. vb. fara putere. a creste 1) tuberculoza. oparituri. brutalitate. veruca. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. m. f. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. f.. f. a se) oligui. adj. n. orbaltit. neliniste.) bolnav de orbalt (v. nerodire. s. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva.s. orbire. orbul gainilor osfica. vb. neputinta. s.s. s. omusor. negel. oprirea udului orbalt. f.f. m. Tncapatanare confuzie psihica. s. obrinteala. nedormire. oftica. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. nascatoare. . f. f. nasalie. pirozis . vizuala) v. m. s. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. n. a-si) scranti mana. f. s. . nasilnic. opaceala. f. nasilnicie. (a se) orbaiti. urechi. nisip. s. adj. f. 2) vagin violent. anemic slab. m. f. opareala. (a.III (cu apa fierbinte). 3) glaucom. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. picioare. sau f. fara putere ' . f. s. . piciorul 1) fara un picior sau fara ambele.

m. f. pierzanie. perit. pi. sindrom dispeptic. s. m. s. s. f. f. n.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. pierdere ro?ie pierit. partuica. pecingine. n.•. f. pantecaraie v. pantece.. n. f. s.:^':. s. f. s.:::•••. s. s. palitura. s. pedepsie. s. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. panglica. s. pantecaraie abdomen 1) diaree.• pandalie. paduchi. f&ra putere. s. f. pistrui. pi.•'. 2) leucom. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. pantecaraie cu sange pantecarie. . pierdere.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. f.. f. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. s. s. furie. f. panticaraie. pietricele. refl. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . pi. ••• •". f. s. s. f. pecingine rea (a se) pedepsi. m.:•:. pantecaraie. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. pi. f.•. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept.•:'::•. f. s. s. parleala.. perdea pe ochi peri rai perioada. n. f. par la deget pantecare. m. n. part. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. ousorul genunchiului '?. 2) tricofitie. s. vb.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. s. 3) keratite diverse 1) entropion. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. f. 2) care s-a oprit din crestere. s. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. piroteala. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta.. s. adj. pareala. s. paducele.. m. par. f. s. ousor.• ••. f. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . s. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. n.:'. pipernicit. s. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. s. s. s. pi. din dezvoltare 1) somnolenta.

dupa credintele populare. m. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. m. plecare.. s. f. potca. pi. plansori. s. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. f. plesnita. f. n. putoare. f. pocitura. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. s. s. plesnita. s.s. pocitura de ele podagra. n. pusche. f. s. s. poala alba poceala. odrasia. f. plescaita. s. aplecare v. n. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. desfigurat 1) congestie cerebrala.f. ^ peritoneu • T peritonita v. pi. R copil. prisnita. pi. f. plascare. pretit. pleznitura. post. pi. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. adj. 3) astm pelagra 1217 . f. n. f. s. f. cearta . s. adj. s. s. f. f. pritituri. 2) paralizie faciala. f. plesuvie. f. diform. s. plamanie. s. 3) epilepsie v. f. adj. s. puchina. odorat 1) miros fetid. n. 2) uratenie fizica. s. s. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. s. s. s. n. pleasma. f.f. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. f. f. f. punoaie. pocitura cu diformitati fizice. adj. s. poceala din iele podt. s. f. 2) erizipel. pogana. s. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. s. s. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. f. s. f. plecate. 3) epilepsie v. plescavita. potasca. puturos. s. ponds. ptesnitura. pojar. plescavita stomatita alopecie. f. purcica. calvitie fisura leucoree 1) boala care. prapor. furunculoza 1) trismus. prapor aprins prapur. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. m. s. s.'' rac. f. s. m. s. f. pohoiele.s. ar fi provocata de duhuri rele. s. s. pripit.s. pojarel. afte bucale fisura v. 2) vrajba. 2) lene? i . planta. plamadita. s. s. m. si f. pumn. s. pi. rana tranjilor 1) cancer. plesne. f. f.

s. adj. adj. ranula. raceala la rarunchi raguseala. s. m. ront. reuma. f. m. sif. s. durere epilepsie epilepsie menstruatie. rohii. f. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. s. s. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. cainii si porcii. s. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. vb.f. s. s. romantism. rasfug. rai. f. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. s. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rast. pi. m. pi. s. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. f. s. pi.s. rau. f. s.s. metroragie 1) stomac. ruja. impetigo. sagetatura. uneori si adultii afectiune dermica. (a) scapara. scalambait. rasturnarea ranzei rasug. raceala. s. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. f. n. s.m.n. ragaiala. adj. f. de obicei. m. rapciuga. n. adj. f. s. regula. s.). extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. eroziuni cutanate v. rahisul) a fi foarte nervos . ro?ata. rasuflare. s. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga.s. f. raie. sau f. Tn relatie.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. eczema. s. rumegare. m. s. n. s. rasuflatoare. f. 2) nevralgie. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v.. f. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. f. s. rasuri. f. f. sangele sorocului scafarlie. 2) murdar morva 1) antrax. f. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. s.. rofii. m. . s. rasfug contractii false la nastere boala. dispepsie v. s. n. pi. ruptoare. s. rapanas. s. s. n. cu febra 1) inflamatie a splinei. f. n.s. rapan. f. rapor. rapanos. s. s. rapciuga. rosaturi. f. s. rarunchi. sapunel. manifestata prin agalactie indigestie. f. s. f. f. f. ratutit. s. pi. s. pe cap si pe fata.

spata. n. scrantitura. f. n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. adj. s. f. f. s. pi. s. schilavie. adj. gonoree leucoree. saliva.. s.) mucegai sifilis v. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. sighiuala. s. f. n. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. n. adj. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. s. f. scrintire. speriat. pi. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. smochinit. vb. • (a) sfasia. f. scurt de vedere (a)seca. adj. 2) dermatoza. f. f. s. adj.f. s. f. n. f. s. scapula v. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. scabie. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. f. s. expectoratie blenoragie. antrax 1219 . scrofula. f. speietura. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. scarna. slabiciune. s. s. s. spoitui. f. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. pi. s. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. f. sfrentie. n. f. pi. s. . scovarlii. s m.. f. pi.) tulburari psihice. n. vb. adj. s. n. sculament. smintit. mai ales la copii. slabie. f. hidrosadenita miop durere. sperietura. s. adj. f. s. sfrijit. gonoree blenoragie. scrofuri. s. si f. f. s. scurgere. sleire nervoasa sleit. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. scranteala. sfreant. s. f. sfarseala a Tndurera. s. f. adj. s. sperietura care sufera de sperietura (v. s. somnisor. scare sec socote. s. sfoiag. apatie v. sfarsenie. f. slabanogie. s. s. tricofitie. spurcat. s. f. (a) scuipa sange scuipat. s. m. dezechilibru mental. impetigo. . serpengea. a chinui pe cineva (fig. sfrente. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. schimonosit. sclintitura scopire. spanchiu. s. s. s. slutenie. f. s. scarba. spaima. s. soroc. f. schiros. s. sclintire. . m. s. f.

sughit. s. f. adj. n. s. adj. sulac. tuse seaca. s. s. strelici. pi. f. sorod. sugiu v. m. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. studenita. f.f. f. n. m. s. stropseala. f.f. rahis luarea mainilor si fetei. f. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. f. m. sugui. stransoare. striga. s. m. strop$ala v. s. s. n. s. sarlah. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. vb. stomac stricat strans. (a) sontacai. f. sezut. s. strudnita. pi. s. s. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. s. strigoniu. spanchiu. surpare surditate astm sancan. suspin. soanta. f. sterp. strudenita. 2) insolatie. soricioaica. sira spinarii soimanit. pi. suflare. 9tirb. n. s. s. soparlaita. sasiu. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. adj. m. s. n. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. m. surzenie. sancar. s. f. subtioara. m. adj. strudnita gingivita. sugiu. stropsala. sulgiu. sugiu 1) dispnee. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. adj. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. a merge cu dificultate angina difterica. s. s. surpatura. stat. n. 2) astm.sancan scarlatina v. f. 1220 sifilis m faza tertiara v. s. strop?ala v. s. s. pi. n. surdumasi. stransi. sucitura.s. strungareata. s. f. adj. s. s. sugel. s. s. s. suguiuc. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . n. s. sont. m. surpare. m. S urticarie. sasiu anus coloana vertebrala. s. stomatita. m. stropsitura. herpes. s. s. 4) scrofuloza. sufleti. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. adj. surdumaci. f. s. suiduit. n. sui. pi. s. 5) sifilis. s. f. s. m. f. 3) cancer. f. scorbut diastema incisivilor centrali v. n. s. 3) colici intestinale hernie v. f.

taiere Tmprejur taietura. s. s. troana. teafar. teaca. s. f. s. n. s. trahoma clavus diaree. sumenit. tast. s. f. f. s.f. tremurid. s. gripa v. tata catelei eschila v. s. tatarca. f. s. toropeala. n. (a) trage. tampla. . f. sui. zanatec emfizem pulmonar. tranji. n. f. junghi cancer hebetudine . troahna. treapad. tifos. s. viroza respiratorie. s. s. trepadare.f. s. f. s. f. s. trecere.f. tulburare. adj. taietura circumcizie plaga taiata. f. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). tampeala. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. dispnee beat(usor) talan. s. 1 viroza respiratorie. f. m. m. treapad cu sange trecatura. pi. n. f. f. f. s. s. s. s. adj. m. f. astm. tarpie. adj. f. f. f. teasta hidrosadenita T221 . tigva. s. traji. s. s. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. trantitura. reumatism articular acut os temporal. s. treapad blenoragie. tragan. s. turbare. pi. inclusiv sub aspect psihic v. s. s. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. tivga. s. tidva. f. tigva v. m. f. n. tragar. s. s. f. tigva febra tifoida craniu uman v. tiuga. gonoree catar. apatie adenita antrax. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. n. trup. tigva v. tuse magareasca T1 antrax v. tampinatura. taetura. troahna penis confuzie psihica. f. tuse. coriza ticnit. s. s. s. f. n. s. suiu. vb. guturai. triper. ticva. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos.s. m.

1) pneumonie. maruntaie. n. s. JV urina adenita. s. f. vanataie. gamba jiv u ^ ud. s. urdinare. vant rau vant sec vanturi. f. f. s. mamela' teapa. viscere. vanturile cele rele vedere. s. f. n. s. f. vanataie paralizie. n. vb. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. ulcior. s. n. n. dizenterie 1222 . pi. flegmon meteorism abdominal orgelet. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. vine. teasta tinere de minte memorie tintit. s. s. f. adj. f. vintre. n. 2) urzicatura. udrea. s. s. care este alienat mintal turloi. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. s. vatamatura. calota craniana test. s. f. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. vanatare. n. v. burta. n. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. f. pi. congestie cerebrala v. venin la inima viermusori. 3) miros 'intepator varsat. adenita chalazion. umblet. 3) dureri reumatismale teasta. umflarea pantecelui urcior. s. f. f. pantec. 2) pleurezie. usturime. s. urinare.s. pi. s. 2) colica abdominala. f uima. s. s. a se rani 1) hernie. s. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. s.. furuncul. f. n. f. f. n.f. 3) diaree sanguinolenta. tumora. hidrosadenita. udma. vifor. s. n. orgelet mers nodul. umflatura. s. s. m. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. vedere scurta venin. 2) la pi. arsura. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. s. adj.

1222 .

s. zabala. f. s. s. zacare. vb.f. n. zacuta de varsat zaiezeala. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. adj. f. adj. f. f. mole?eala oligurie. f. s. . ticneala. s. zacere. zargheala. s. (a) zaiezi. s. s. f. zgarciul urechii zgarietura. s. fara vlaga astenie. ' zapaceala. s. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. vrajmasa. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. s. f. adj. n. zgrabernita. s. s. z . zargheala nebunie. n. a slabi slab.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. f. s.f. nepasare a fi bolnav v. n. s. (a)zacea. f. pi. zdrobitura. zacaseala. isterie rana. f. 2) inertie. f. zgrabunte. zbant. zbanchiu. s. zaiezit. zacu?. zgaiba. stupoare v. pi. s. f. s. plaga contuza 1) plaga cu crusta. zla. zburator. seaca 1223 . zgaiba duice zganca. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. f. s. f. f. f. f. s. s. zgau. s. s. anurie confuzie psihica. zaiezitura. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala.s. s. zgarci. zargenie. 2) boala de ochi. m. zapreala. f. vb. zabaluta. zaiezitura a zacea.

respectiv.care com-plica o infectie a glandei mamare. [Lot.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. Sin. / abasie. adj. rece de origine tuberculoasa. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. durere. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. dimpotriva.). / abcede.^parintele medicine^. si durere abdominala. septicemic .} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. duce.a. In etajul abdominal mijtociu . ABARTICULAR. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. cu punct de plecare osteoarti-cular. adj. apendicita acuta. ABCEDAT. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. s. f. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii.priv. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. cerebelos si cerebral . v. care trece prin arcurile costale.: abdomen chirurgical. / abasia. pe-rmitea prezicerea viitorulu. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. ia. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. ab = de. V. dupa *cultura. delimiteaza cavitatea peritoneala.rahisul.). care devine asemanator ca forma cu a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. 6) A. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane.situate la nivelul cere-belului si. Aspect particular al a. artrifluent -a.: deviatie standard (v. ab = inde. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. situat Intr-o alveola dentara. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor.hipocondrul drept. Sin. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Se asociaza. uneori inoperante. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente.pSrta. 4) A. 7) A. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si.bazinul osos. tromboza a arterei mezenterice superioare. broastei. bolnavilor cu *ascita veche. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. / abarticulaire. ocupa cea mai mare parte a a. Cauze: coiecistita acuta. eel rnai mare medic al antichitatii. si inferioara. m. creierului. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. s. Hipocrate susjine. a. adj. abscessus. si de doua linii verticale. f. parietala ?i viscerala. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). -inis: posifiil tie. considerat . boala Brodie. 5) A. superior . cu *astazia. s.. clasice. mamar . perforatia. a. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). s. ulcer peptic perforat. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. traumatic . [Lot. ABCES.. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. 11) A. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. alveolar. (pentru ca.provocat de un traumatism. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. considerand ca bolile au cauze specifice. Diviziunile topografice vechi. Invelit de peritoneui visceral. 3) A. ruptura splenica etc. limfatic .de origine hemato-gena.al carui conti-nut. In general. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. Tubul digestiv abdominal. stomac.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. / abces. obstructia.parta. n. inferior .colectie puru-lenia Bra semne acute. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. / abscessed. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. 10) A. [Qr.t de. hernie strangulata. 9) A. / abscess.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala.: abdomen acut (v. -e. tQinul fi omen. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Tipuri: 1) A. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. 2) A.partea inferioara a custii toracice. principiul fundamental al observatiei rationale. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. Ex. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. a carui parte centrala este excavata. Brodie. Sin. de ia ah = mde. se. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. steni . trece. Stare patologica de regula cu debut brusc. rece . ABAZIE. a . formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . prin crestele ili-ace. adj. s. [Lat. duct.nui visce-relor animald'or sacrificate. Cele mai evidente a. [Lot. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. s. basis = mers. ABDOMEN. conservate In limbajul clinic. considera ctl eJ(!ime. In etajul abdominal inferior . la abdere = a ascunde. epigastrul si hipocondrul stang. a. cald . pentru prima oara. se. abdomen. deoarece . / abdomen.regiunea inghinala dreapta. -minis = pre-vestire..t de.. se. Aspect particular al a. complicand o *septicemie. cu cele doua foite. cedere = a trece.. fara modificarea fortei musculare. m. NA: abdomen.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. 8) A.flancul drept (regiunea lombara drepta). a. dar niciodata periculoase.: tumora a. consecutiva *inflamatiei. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior .. cedere = a. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. n. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. splina. nici a sensibilitatii. Hr. lateral drept si stang. *Peritoneul abdominal. Inrosire-congestie. / abdomen.). a. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara.i)} Regiune inferioara a trunchiului. / abarticular. In prezent se apreciaza ca denumirea de a.

f. etinwtogia tennenuiui abdomen.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. [Qr.. a . \V. onis == radire. f. s. a . 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare... s. V. a purta. radere = a rdzui). Este caracteristic *peritonitei acute. se disting: a. dur. / abetalipoproteinemie. ABDUCTIE. ABLEFAR1E. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. / abrachia.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. s. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic.. f.: anomalie cromozomiala. de [a geniian = fl produce. lar.a. adica a *lactatiei. f. / abreaction. de la agere = a actiona. radere = a rdz. genesis = producere. / abdominocentesis. In tehnica dentara). [^r. cand pierderea constientei reprezinta .. f. ABOCLUZIE. gr. s. [Lat. -e.priv. f. 3) in general. / abdominocentese.priv. f. ft . / absence.ducere ft ducere = a duce. f. ABIOGENEZA. [Lot. blepharon = pieoapa. s. / ablation. brakhion. [Lat. f. aber-ratio. m.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. f. f. s.n^d..tatio.i indepartare. si paracenteza. lucre.: a. asociata uneori cu ticuri. silicati etc. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. abortivus... 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. -onis . ABRAZIUNE. f. / ablutomanie. V. uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV. s. ABLACTAT1E. gr. s. abra-sio. ahlutio. ABRAHIE. a .. Indeosebi formatiunile nervoase. Deformarea a. / abiotrophie. de.] 1) Care nu este dezvoltat complet. adj. [QT. f. f. -atos = sdnge. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. Indeosebi In holera.pa. Sin.die. / ablepharie. adj. f.: sindrom Bassen-Kornzweig. [^r. f. Abrev. ABIOTIC. / abrasif. [Lat. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. / aberrant. purta. s. 2) Mai rar. abortient. Forma majora de *contractura abdominala. deletie. f.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. bios = viatd. brakhion.clusio. iat.parare.. fosfati de calciu. f. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. abortifacient. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic).. de la uh . fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. kephcile = cap. / abiogenesis. ia skopein = o Video. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) Cu referire la o forma scurta. s. reaction. trisomie).i iat. al XVII-lea). [Qr. -onos ' = drat. onis. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene.. / abetalipoprotein(a)emia. neuropatie. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. f. adj.ui). poate fi congenitala sau dobandita. gr. abate. s.priv. ABETALIPOPROTEINEMIE. Ex. s. gr. brar-hium. meningita tuberculoasa. n priv. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. de ia oh = indepdrtat de. deviere de la normal. s. Sin. f. ducere = a duct. Ex. / absence. ABDOM1NOSCOPIE. s. adj. atarna peste sim-fiza pubiana si. hipooolesterolemie. gr. ABIOTROFIE. fr. a -priv. a mimicii si obnubilarea constientei.a.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. en-are = a devia} Abatere. ABERANT.. translocatie echilibrata. fie structurala.priv.. [Lot. In general... uhhitio. -onis = actiune. la cib = wdepdrtat de. f. carbonat de calciu. -onis = spatare. ABLATIE. dar adepti ai a. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. adj. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. / ablactation [Lat. -onis ^ aiaptarc.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABORTIV. \Lat. / abrasive.\ Care se opune vietii. errare = a devia. -ina: haima. fie numerica (*aneuploidie. [Lat. Ex.. 'monosomie. f. s. a se. V. la ah = inde..: paracenteza abdominala. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. / abiotrophy. [Cjr. / ablation. \Lat. / abrasion. s. s. Se observa In numeroase boli. luctis = [apte. exista si In prezent. si laparoscopie. de regula de origine minerala. inversiune). c. s. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. f. s.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. / abortif. / abrasion. [Lat. f. *poliploidie. complete sau partiala. me. de. a . s. / abreaction.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. ABREACTIE. Sin. Este urmata de 'amnezie lacunara. s. m. s. / abrachiocephalia. s. / abduction. -onis = mfarcare. f.. [Lat. / abiotique.\ Punctie abdominala. / abiogenese. purificare. anorganica. s. [Lat.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. f. brachiwn. cu simptomatologie redusa a unei boli.. ABDUCTOR. cu argumente mai elaborate.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. ia uhradere = a rade (ah . de la liic. ABDOM1NOCENTEZA. f: / ablutomania.lio.] (Muschi) care serveste la *abductie. f. f.[ 1) Despre o substanta dura. abrasum de ia abradere = a rode (ab . s. din iat. s. adj. de (a ah = wdepdrtat de.. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. f. -onis = se. fara o cauza aparenta. retinei din *retinita pigmentara. In loc sa proemine. adj. ah = wdepdrtat de.. -onis. s. gesturi involuntare. uneori. anomalie. adj. mediu a. structura sau localizare. skopia = e^aminwe. de ia lavare = fl spdia}. / abortive.priv. simpIS.priv. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii.i bios = vi.vala. / abrachiocephalie. [Cjr. f. / abrachie. / abocclusion. / abducteur. Orice anomalie cromozomiala. ah = de ia. doua iiterd a aifdhetuiui grec. s. s.. f. grup sanguin.af. de. / ablepharia. / abductor. punctie abdominala. o -priv. / aberration. *acantocitoza. s. prolos =" primut.nulw abdomen. aberrare = a se rdtafi. f.. a. / aberrant. / abdominoscopy. s. [Lat. adj. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. / abiotic. catharsis. s.riw. ABSENTA. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine.priv.. iat. -ive. -ive. actio. / abdominoscopie s. tetraploidie. s. ABLUTOMANIE. *Intarcare. abduc-tm. bios = maW trophe = hranili nutrifie. s. adj. f. ABO / ABO / ABO. peste coapse. absentia = al}se. -onis. ABRAH10CEFALIE. ABERATIE. *colica saturnina si in stari de *emadere.} V.tur structurile histologice. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex.. PunctuI culminant al a. [']/. s. oriri = a se nafte. A.rtat de. de la occludere = a mctiide. / abocclusion. m.] Care se abate de la normal prin aspect. n. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. kentesis = wtepaturd. median.: factor a. a e\amina. A.\ Suspendarea brutala. de. cu modificare cantitativa (aneuzomie. lipos "== grasime. s. / abduction. / aberration. or. s. ahltictfitio. / ablactation. ab = wdepartat de. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. etimoiogia te.

a . s.. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. de dimensiuni variabile. s..80 mm. os. pentru injectie. akantha = spin. a. / achalasia. s.7-0. din cauza imobilizarii prelungite. cu diametrul de 1.. adj. f. lung de 45 mm. A. metron = masurd. adj. [a ab = de. cu o grosime de 1 cm s. De asemenea. f. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. 2) A. / needle. s. / absorption.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. / absorbance. f. / abu-lic. de diverse tipuri. ACALCULIE. ACANTOPELVIS.i la o lungime de unda determinata. cu un varf ascutit. absorbitio. / acanthocyte. pentru puncfie lombara. / abzyme. temperance (for alcohol). ia. aseme-nea unei enzime. s.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. f. uneori cu resort. [at. [Cfr. f. s. a . / abstinence.a). A. ossi's ^ OS. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. complexa.] Sin. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. m sange sau m interiorul unor celule. In circa 50% din cazuri. Tipuri de a. s. f. s. a wgfiifi. / acantholysis. boule = voinfa. s. cu diametrul 0.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. / acanthopelvis. cand exista semne clinice asociate. drept. s. m. [Lat. f. V. a 6ea}. a 6e. sexuala etc. pentru injectie intradermica. -osis. de lungimi si grosimi diferite. f. / acanthocytose. / absorbant.priv.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. sorbere = a suge. Ex. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. s. s... ureterului explica hidronefroza intermitenta. 9) A. 13) A. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. kytos = celuid. / acanthome. kytos = cduld. a .8 mm. 2) A. n. sorbere = a suge.7-1. A nu se confunda cu *adsorbtie. a 6e. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. cu sectiunea rotunda. m. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. [Lot. -e. alimen-tara (In particular la alcool). a. [C/r. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. s.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. 8) A. lung de 70-80 mm. ACANTOLIZA. de liga-tura.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. gr. / acampsie.] 1) Care absoarbe particule. In functie de -utilizare: In chirurgie.a. ACANTOM. pentru injectii sau pentru punctii. foarte subtire. / absorbent.. ABSORBANT.priv. boule = voinf:a. n. adj.2 mm si cu varful In bizou lung. -onis. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans.. f. / abulia. "boala policnistica ovariana. beta). continence (sexual). s. s. a 6e. lung de 30-40 mm. n. ABSTINENTA. a .] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. [Cfr. / acantholyse. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. ACANTOCITOZA. akantha = spin. / absorption. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. [gr. Boala se asociaza la adult si varsInic. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. 5) A. de pneumotorax. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. pentru punc-tie venoasa. dentare. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. cu diametrul de 0. s. A. s. / abstinence. ACALAZIE. f. [a engi. partic. lichide sau vapori. [Lat. absorbtum. absiinentia = refinere. s. s. m. / absorbance. win-pus din ab de. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. a. 131 . cu bizou scurt si mandren. lung (50-70 mm). f.a. / abzyme. f. adj. s.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. akantha = spin. teaere = a fine). / acanthocyto-sis. f. s. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. n. ABSORBTIE. [Lat. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la.priv. ACANTOCIT. / acalcutia. [at. [Lat.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. s.5-0. AC. m. a mifltifi (ab = de [a. [Lat. ACAMPSIE. lat. / acampsia. (a. s. / acanthoma. absorbtie.. acus. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. lysis = distrugere. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. In forma autoimuna (rara). 12) A. / aboulique. calculare = a socoti.: osteodensito-metrie (v. incut a[ verbuiw.priv. v. n. / acalculie. pentru puncfie sternala.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante.6 mm. deseori. ABULIC. f. [Qr. s. rectiliniu sau curbat.8-1. 10) A. ABULIE. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. absorbtum. gatului si regiunilor genitocrurale. n. 7) A. f. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. prevazut la un capat cu o ureche. In stomatologie. s. cu ureche care poarta materialul de ligatura. [gr. -oma. [gr. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. A.priv.ipiul. a6tinere. / aiguille. de forma si marime variabile. utilizat In sutura intestinala. -oza. bumerang.: 1) A. pentru injectie intramusculara. / achalasie. sorbere = a suge... 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. s. In bizou intermediar. cu diametrul de 0. a . m. pentru rahianestezie. atipica. f. {Cjr. f. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). s. a. si f. pe]vis = 6azin. ABZIMA. absorbers = a a6sor6i. 4) A. [Qr. sorbere = a suge.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A.] Diminuarea initiative! sau a vointei. [9{eoiogism foarte recent. ABSORBANTA. se poate produce In medii foarte variate. energie. tipica de a. / acanthopelvis. f. 6) A in ACANTOPELVIS testinal.). kamptein = a mcovoia. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. a ingftiti. de la absorbere = ffl a6sor6i. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. pentru sutura vasculara. f. khalasis = re/o^are. m. de ia lyein = a distmge. 11) A. ahsorbitio. et f. si cardiospasm. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. / aboulie. de. s. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica.: a. de ia ab = de. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle.] 1) Actiunea de a absorbi. 3) A. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. [Cjr. de a retine o substanta In interiorul altei substante. acus = ac. [Lat. akantha = spin. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla.} Tija subtire de otel. drept sau curb. akantha = spin. ac pentru punctie lombara. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. s. s. cu bizou scurt. / acanthocyte.6 mm). curb sau semi-curb. m. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. si a.. akantha = spin. De obicei. prevazut cu mandren. s. f. 2) Substanta care are aceasta proprietate. -onis. V. A.

s. f. f. ACCELERATOR. lepsis = fv(are. a. s. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. f. f. otet. de ordinul MeV. dt la accedere = a se apropia. incidental. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus.. / acanthose. n. akaa-tha = spin. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. accelerare = a gra6i.} Absenta bioxidului de carbon din sange. ded a sintaxei. f. Unitatea de masura a inten-sitatii a. f. a dizoiva. accidens. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. [Lot. / acceleration. s. f. / acatalepsy. nudeu. de la acceplare = a primi. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. s. a . V. gresit. ACATAGRAFIE. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. criza.. de ia celer = rapid. de ia accedere = a se apropia. / acceptor. [Lot. A. acaridan. eventual somn nelinistit. medie-vala accesorium. s.). brain attack. uneori gangrenoase. acceptor = care primefte. acetabulum •» vas pentru. a priv. akathisia. adj. acatalazie. de asemenea. Sin. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. adj. f. / acatagraphie. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. acceleratio. s. m. akari •= insecta. katalyein = a distruge.] Sin.priv. ACETABULOPLASTIE.i katalamhanem = a suspenda. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. ACCIDENT. a priv. f. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. drept sin. f. a . [Cjr. / acariose.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. a veni (c&tre). / acellulaire. f. n. ACAPNIE. s. / acanthosis. f.. s. adj. f. m. adj. [Lot. terapeutic. adj. s.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. vascular cerebral. f. tiroide a. s.: eritrocitui matur la mamifere. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine.] Factorul VI al coagularii. electric. s. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. kap-nos = fum. pana la energii dnetice foarte mari.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. *proaccelerina (factor V). / acariosis [Cfr. / acatalas(a)emia. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. Se defineste. s. occupational injury.. (1). 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. ACELULAR. akaii = insectd. s. s. complementar. Thrombidium si capusele sunt acarieni. cand se revine prea rapid la presiunea normala. a. A. [Cfr. dclotron si sincrotron. [Cfr.. de munca. ACATAMATEZIE. sunt substante care grabesc priza gipsului.: glande suprarenale a. mica. V. 2) A. la scafandri. plastos = . Sunt asimilate a. cellula = ca-marutd. s. / accesoire. s. m. -trice. s. / acatamathe-sia. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. (denumita a. s. a • priv. f. s. de melanco-lie. / acataphasie. / acetabulo-plasty. 2) 'Diagnostic incert. a dizoiva. ACATALAZEMIE. [Lot. survenita brusc si imprevizibil. -ina. de febra. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale.priv. karyon = sdmfiwe. f. ACEFALIE. psihica sau somatica.} Substanta care.. / acarien. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). a . s. f. s. n.priv. Ex. a . [Lat. / acapnia. ACARIOZA. Intr-un schimb de *radicali. / acaryote. 2) Tulburare m *boala Parkinson. / acarid. [Cfr. s. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. kalagraphein = a. a accepta.. s.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. [Cfr. ACCEPTOR. manifestata prin ulceratii.priv. [Cfr.priv. ale gingiilor si gurii. / acathesie.} Termen rar utilizat. industrial injury. crisis. f. / accident. s. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). m. Termen utilizat uneori. n. / acellular. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. 6) a. cu rol mai Intai acceptor. / acaryote... / attack.. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). s. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). s. si stroke. f. a . ACATAFAZIE. haima. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice.: 1) a. ACARIAN. -oza.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. s.: anhist.} Care nu confine celule. Sin. / acatalepsie.] in medidna. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza.). Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. f. ruptura unui vas cerebral. -ntis. -oza. raportata la unitatea de timp. de dementa. Intr-un sistem de referinta dat. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. In stomatologie. [Cjr.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. [Lat. m.priv.. gr. s. Este produs In ficat sub forma inactiva. Ex. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. kathisis = acfiune. ACATIZIE.priv. f.ACANTOZA ACANTOZA. de part/cute sunt instalatii complexe. f. m. {Cfr. s. cu "hipocapp. m. ACATALAZIE. betatron. s. [Cjr. {Cjr. f. -aza. [Lot. s. / acatagraphia. / acatalasie. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. f. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. lot. / acataphasia. / acatalasia. a veni (cdtre. Ex. ACATALEPSIE. In raport cu protectia muncii. m. a. de priza. / acephalia. 4) a. mica. Ex. Ex.a de a sta asezat. [Cfr. / acetabuloplastie. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. ACCES.. s. v.: boala Takahara..i katalyein = a disInige. / acatalasemie. Este denumita si hiperacantoza. s. / accepteur. consecutiv trecerii unui curent electric. (Santorini).. / accelerine. primeste radicalul si se combina cu el. v. 3) a.] Despre o structura care constituie un element secundar. f. agitatie motorie. acathisie. / acces. 7) a. auxiliar. adj. de la cella = comaro. m. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. 2) a. s. de tuse. de decompreslune brusca. care poate fi anafilactic sau seric. (2) / accelerateur. s. aterg/c. ACCELERINA.'e. ACCESORIU. / acceleration. a . / accelerin. adj. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. 5) a.. V. stare patologica. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor.: scabie (v. V. {Cjr. / accelerator. [Cjr. / acephalie..] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. perturbarea permeabilitatii vasculare. la un subject salariat. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. ACCELERATIE. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. a. f. s. [Lot. dim. accelerare = a grti6i. / accident. a . ACARIOT.: a. scrie corect. m. / acatamathesie. f. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. duct pancreatic a. s. s. / acapnie. desi ideile subiectului raman logice. de transfuzie. -onis = acceCerare. / accessory. / acathisia. s. adj. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. f. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. accessus. s. a -priv. s. de [a kata = 61 jos.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A.

/ achylia. elibereaza ioni H4. / acetone. s. / acheiria. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. [Cfr. modifies culoarea indicatorilor. achilie). hyle = materie. f. n. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange.t. din [at. ACETALDEHIDA. s. ACETAMINOFEN. ouron = urind. Eliberarea de a. terrno-stabila. eter si cloroform. cat si In eel periferic. a. / acetaminophene.] Sin. Sin. A.. acetabulum = vas pentru. s. acetum = otet. adenosine diphosphonc 133 . -ina.). intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici.] Substanta care. 1) A. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. si cetonemie.: anaclorhidrie (v.priv. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. gr. s. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. ACETILCOLINESTERAZA. V. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. Inactivarea a. [Lot. cetonurie. s. f.etic. acidus = acru. In cantitati mid. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. boCta cereasca. gr. f.: acid adenozinmonofosforic (v. f. s. s. / acetate. acetum = ofet. / acide. cat si In butonii terminali axonali. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. acetum = of:et. gr. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. f.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. a. / ac6tylcho|jne. [Lot. m. acetum = o^ef. Cuplarea *alosterica a a. A.: aspirina (v. m. s. Prin cuplarea cu receptorii N. kheir. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. aither = aer cwat. [Lat. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. f. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. / acetonuria. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. miscibil In apa.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. / acid. / acetate. s. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). ACETILCISTEINA. [Lot. Sin. A. haima. mai mult sau mai putin volatili.: paracetamol (v.. A. excitatoare. zyme = ferment. / achylie. ACETILARE. / aceton(a)emia. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. biosinteza *acizilor grasi. s. / acetylcysteine. uni. In.: cavi-tate cotiloida (y. m. gr. survine concomitent cu descarcarea.). desi ea are loc. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. gr. formarea acidului mevalonic. hyle = materie. de (a alwol dehydrogenatum. a. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. m. [Lat. s. f. s. pre-cursori ai unor noi molecule de a. Sin. «. [Lot. si aclorhidrie.: ACh. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. ACHEIRIE.: acid acetilacetic (v. efecte depolarizante. / acetyl. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. f. f. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. NA: acetabulum. / acetone. receptori muscarinici si receptori nicotinici. f. f. A. [Lat. hyle = materie. la ansamblul *corpilor ceto-nici. inflamabil. de Ca plassein = a forma. [Lat. / acheirie.priv. In solutii apoase. si corpi cetonid. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. ACETONA. s. care se refera. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. n. ACHILIE. din *colina. / acetylation. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. ACETONURIE. f. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). m. [<^r. -ina. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune.). CI^COOH Li-chid incolor. f.] Prezenta *acetonei In urina. / acetylcholinesterase. precursor al 'colesterolului. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. acetum = of:e. germ. 2) In a. cetonurie. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a.ACETABULUM modtlat. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. a . s.} Absenta congenitala a mainii. {icetiim = ofet. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. [at. ACID. / acetabulum. cetonemie. f. ACETAT. khole = bVia. cum = cu. potentiate de actiune). s. s. acetum = of:et. Lichid incolor. / acetaldehyde. s. / acetazolamide. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. hyle = materie.4%). s. acetum = of:et! ona. (DCI) Sin. [Lat.sau bilaterala. -ona.). -iros = mana. ai *acidului acetic. s. V. inclusiv In SNC. f. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. a6rw. s. s. f. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. -ona. / acetylation. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. / acetazola-mide. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. f.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. / acetaminophen. Abrev. formarea *corpilor cetonici. f. cu miros picant caracteristic. este sintetizata atat In pericarion. / acetaldehyde. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. ACETABULUM.: colinesteraza (v. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. ACETIL. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. Insa. gr. Essiaather = eter ac.). / acetylcholine [Lat. m. f. f. aether. / acetabulum. s. [Lat. / acetonurie.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. ACETAZOLAMIDA. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice.). A. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. Sin. s. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. en = in. s. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. / acetyl. gr. s. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox).). volatil. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. V. hyle = ma-terie. s. A.. acetum = of:et. Are gust acru.] C3HgO. CHg-CO-CHgCOOH. participa intens la metabolismul acizilor organici. cetoza. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. s. Avand doua grupari active. si In repaus. of:et] Sin. / ac6tylcholinesterase. ca si In "inanitie. V. Sarurile de potasiu ale a. khole = Biia. a . a. gr. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. [Lat. solventi. f. s. ACETONEMIE. ACETILCOLINA. m. / acetylcysteine. / acetonemie. -aza. glacial (89. acetum = ofet. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. khy-los = sue. s. m. gr.

utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. antiseptic acid. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. Sin. biochim.). Component al proteinelor. La om au fost identificati patru a. dezoxicolic. Sin. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. cu rol principal de carburant celular. adenosine triphosphoric acid. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc.: acid aspartic. sarurile sale pot fi. A. 5-a. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. contractia musculara. malonic cu ureea. cu 20 de atomi de carbon. Abrev. adenozin-difosforic) si a. A. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . V. si. mineral puternic (HCI). este un "chelator al calciului. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. V. Conversia CO.. din alimente se elimina sub forma de *a. organic slab. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. si tab. a. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). a. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. const. A. b. Rezulta din combinarea a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP)... 'prostaciclina si *tromboxan A. c. sdndarea lor In ADP (*a. V. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. A. hipuric. a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. Intervine in oxidarile celulare. V. pentru a reface a.). In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. bacteriostatic. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: ALA. a tuturor derivatilor sai. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. A. Sin. chenodezoxicolic si litocolic.: a. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Denumirea chimica a "vitaminei C. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. Sin. A. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. amino-sucdnic. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. I^BO. a. vitamina C si tab. in profilaxia hemoragiilor. Energia eliberata de a. capabila de sdndare si de refacere continua. inflamatie. ribonu-cleic si a moleculelor de a. In asociere cu factorul VIII. a. Sin. gras nesaturat. A. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. abrev.: ATP. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. Sin. H^COg. este catalizata de *anhi-draza carbonica. 6a. Sin. A. biochim. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. cristalin. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. cu actiune antifibrinolitica puternica. desfasurata m mitocondrii. ori de cate ori nevoile celulare o impun. fosforic. b. V.). de COa. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. b. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. (DCI) A. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Aminoacid neesential.))-CH2-COOH.. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. In etapa initiala a sintezei *hemului. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul).: maloniluree.: adenozin trifosfat. In prezenta energiei nou formate In celula. Abrev. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. cu formula chimica 041-14^0. deoarece este toxic. fosforic se realizeaza instantaneu. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. In H^CO. COOHCH(NH. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei.: ADP. riboza si trei radical'! fosfat. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata.: colic. const.: GABA (v. a. Sin. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Abrev. Este folosit.: acid nitric (v. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. citrat-sintaza. fosforic. biliar primar. Sin. una de D-riboza si doua molecule de a. adenozintrifosforic. se formeaza *porfobilinogenul. Pentru acest mo„ tiv. implicit. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. *A. Intervine in formarea moleculelor de a.: acid adenilic. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. sunt foarte labile. biochim. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. notat cu simbolurile Asp sau D. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. si tab. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. de aseme-nea. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. Dozarea a. Este un a. b. Sin. (CgHsCOOH) abundent In fructe. const. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. neafectand producerea de leucotriene.). 'Zaharina este derivata din a. adenosine monophosphoric acid. fosforic. Nucleotid compus din adenina. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. sinteza unor hormoni. A. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. acid mefenamic.: EACA. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. coroziv.: glicocol (v. este absolut necesara In: metabolismul celular. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. (v. ACID BORIC / acide borique / boric acid. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. una de D-riboza si o molecula de a. Abrev. Datorita actiunii sale keratolitice. Abrev.). a.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid.: CDCA. In sange. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.: aminoacid (v. derivatii sai de sinteza.: acid glutamic (v.).: AMP.

fosfolipide.: HVA. ca si In *neuroblastoame. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. a. si tab. De asemenea. In organism. a. blocheaza a. Mecanismul de secretie a a. o molecula de *a. de cateva milioane de Da. benzoic. f. A. acesta este un component indispensabil al dietei. biliar primar derivat din *colesterol. Abrev. contribuie la oboseala musculara. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. V. Se gaseste In plantele verzi. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. A. este sintetizat In organism. f. reprezinta. I. utilizat in fabricarea parfumurilor. *fosfatidilserina. si sue gastric.: acid aminoglutaric. fenillactic. Agent *chelator. A. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. care asigura transportui activ de H4'. Este eliminat prin urina. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. h.). este utilizat ca acidifiant urinar. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. Determina reactia acida a sucului gastric. V.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente.. Produs de detoxificare a a. poate avea o greutate moleculara foarte mare. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Catabolit al *dopaminei. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. g. metafosforic). (DCI) A. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. De aceea. f. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv.-CH(NH. a. V. glucuronic si N-acetil-glucozamina. Arninoacid monoaminodicarboxilic.: alcaptona (v. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. Sin. h. precursorul primar al *a. glutamic. v. const. se mai afla In lichidul *sinovial. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. de asemenea. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. fenilacetic si a. ortofosforic forma monomerica. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi.)-COOH. V. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. si fenilcetonurie. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. a. paraamino-benzoic (PABA) si *a.: EDTA. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. A. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. A. La niveluri plasmatice crescute. si tab. Indeosebi al caldului si al magneziului. *a. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. const. In functie de numarul de dimeri componenti. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. Laptele Tmbogatit cu a. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. glicolic In *glicina. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. lactacidemie. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. ficat si drojdii. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. Abrev. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. a. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid.). oxalic la om. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Inca In discutie. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Sin. 135 . Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Compus guanidinic. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. prin *chelare. acid clorhidric. (fermentatie lactica). ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. inozitolhexafosforic. c. V. Sin.: fenol (v.: acid tetrahidrofolic. COOH-(CH. Sin. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. A. pirofosforic) si cea polimerica (a. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. cu producere de a. hialuronidaza. V. cu simbolul Glu sau E. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. f. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. a unor substante ca plumbul si digi-tala. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid.. g. 1) A. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. biochim. Se formeaza In muschi. I. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. leucovorin. corpi cetonici. V.N -metilenTH4).. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. V. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. f. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. vitamina M. In organism. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. CaHsCONH-CH^COOH. ca acidulant alimentar si in stomatologie. I.). Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. *fosfatidiletanolamina. iar a treia de o molecula de acid fosforic. Este un a. H^PO. Este precursor al a. implica *pompa de I-r/IC. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. A. consecutiv.. (desuete): vitamina Bg. DeficituI de 'vitamina B^. forma dimerica (a. *A. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. *fosfatidilinozitol. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ADN. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. grasi in *cetone. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. Sin. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. acizi grasi. deci neesential. La acest nivel. Denumire imprecisa pentru a. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. biochim. V. folic. CHa-CHOH-COOH. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. fiind obtinut si prin sinteza. g.

organic cu rol important In *dclul Krebs.H.30-7. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. lapte. j A. coma. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. A. ACIDEMIE. V. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. a. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. Se formeaza. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. leucovorin. gras In natura. gras saturat. dezaminare si oxidare).NO. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Se poate acumula In unele stari patologice. Denumirea chimica: a. s. eel mai abundent si ras-pandit a. precursor al *a. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid.: acid folinic (v. cu numeroase utilizari industriale. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. participa la formarea calculilor urinari.: acid azotic. acizi nucleici. constituent cheie al *ciclului Krebs. s. A. f. Sub forma de oxalat de calciu. In calitate de fixator al tesuturilor. (DCI) Derivat al *a. continut de vegetale diverse. oxalemie. cu efect coroziv foarte putemic. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Ct^-COCOOH.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. A. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. -o(os = s&nge. Lichid inco-lor. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului.. A. Intoxicatia cu a. V. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Sin. oxalurie. V. m.S04. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. acizi grasi. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. A. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. C^Hg^COOH A. V. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. prezent In sange (v. format prin condensarea unei molecule de *a. depresie respiratorie. V. o. organic. gras esential. gras saturat (v. tab. biochim. acizi grasi). const. si acizi grasi. C. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. si se poate elimina prin urina. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Abrev.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Abrev. A. tab. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. porumb). extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. acid ribonucleic. pentru prepararea salidlatilor. uricemie). Medicament tuberculostatic minor. ACID URIC / acide urique / uric acid. a. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. ca si In anatomia pato-logica. acizi di. *grasimilor si amino-acizilor. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. Substanta cu proprietati vitaminice. p. C^I-L^C^. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. ca *supozitoarele. V.: PAH.03. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in).: mupirocina. Cuprins In structura capsulei bacteriene. A. pe cale intravenoasa sau orala. p. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. s. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. HNO.: PAS. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. si acizi grasi. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. C. (COOH). ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. foarte coroziv. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. haima. V. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. care este esentiala In oxidarea sa.N03. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor.>. A. / acidemie. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. Reprezinta un pro. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. v. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. ARN. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. cetodicarboxilic. NHArliCOOH. acid sialic. Sin.>0. In organism In cursul degradarii a. cu actiune *keratolitica. Cantitatea de a. V. A. acizi cetonici (*corpi cetonici). Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. vitamina PP. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. ortohidroxibenzoic. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. care afec- 136 . const. V..ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. endocrinol. f. / acid(a)emia [Lot.: AVM. este selectiv pentru bacterii. antifungice si keratolitice. o. de asemenea. V. vitamina Bg. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. Abrev. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. fumans In stare concen-trata. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin.H.. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. aspirinei si a numerosi coloranti. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii.. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid.2H. paraaminobenzoic (PABA). cristalin. drojdie. mineral putemic. ca *guta. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. acidus = acru. arahidonic. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. A.). In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. Se obtine si prin sinteza. V. Derivat N-acetilat al *a. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. neuraminic. C^s°2-A. Eliminarea de a. H. analog al *a. Sin. ascorbic si glicocolului. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). (DCI) C. Denumirea chimica a 'biotinei. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). ADN.si tricarboxilici. si addurie organica. a. gr. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. *nefrite. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.H.

/ achondroplasia. Macromolecule constituente ale celulei. [Qr. [Cfr. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids.. [^r. si cristalin. mentionati corecteaza aceasta deficienta.. bakte-rron. / achondrogenesis. A. de etiologii diverse. f. oleic. / acholie. po. Absenta acestora din alimente. / achlorhydrie. s. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. / acinous.rucenta. stearic) si nesaturati (n + 18 .: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. -iilos = mdinafia foardui. participa la esterificarea colesterolu-lui. [Qr. prin contractia muschiului dliar. sin. 5) A. s. Se disting doua tipuri: 1) A. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. secun-dara administrarii unor medicamente. A.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. / accommodation.priv. si acid arahidonic. si ADN. de la accommodare = a se. s.. tample si pe partea anterioara a pielii capului. de ia a. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. cand se nu-mesc a. tip II. bacteriile A. Var. n + 18 . Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. sau. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. f. [QT. ACNEIFORM. V.: acomodatie. [Qr. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. Exista doua tipuri de a. vulgara.a. acid linoleic.: boala Kaufmann.J(c. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. insufidenta a ochiului. plagi chirurgicale sau arsuri. / achlorhydria.: sindrom LangerSaldino (v. V.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.} Absenta congenitala a pupilei. adj.: la altitudine). neonatorurn. -onis. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. rozacee sau "cuperoza.. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. f. condrodistrofie fetala. nanism micromelic incompatibil cu viata. adj. reprezentand substratui informatiei genetice. Cat.. arahidonic. unde (atitudine. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. abcese cerebrale. ACONDROGENEZA. / acneiform. este In mod normal spontana. ju-venila sau polimorfa. acclimatization.: 1) A.priv. f. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. \CfT. localizata pe frunte. membre scurte si groase etc. dar cu o structura spatiala mai simpla). pentru akinezie (v. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre).priv. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. t. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. negativa pentru distante lungi. Sin. klimu. ACINEZIE. forma neletala. septicemii si pleurezii. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. -tis.. akinelos = imobil. clima. a . ARN. acoperite de cruste. hydor. linoleic. *a. dfoza. s. V. s. sau akhne = tdrdte. adj. boala Parrot. biochim. g. s. / acineux. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. kiaein = a misca. c) a. / achondroplasie. f. toxica. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. [Qr. V.legati prin grupari fosfat . chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. ACOMODATIE. lauric. a. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. kore = pupiid. dim. f. m.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. e) a. arahidonic). care Ti face nemiscibili cu apa. / acneiform. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. A. situat in *citoplasma. / acorea. A. khole = fii[d. hydatos = apa} Termen sin. acid biliar. ACOLURIE. din gr. khioros = verde. linolenic. separat.*a. acid linolenic. acclimatisation. f. 2) A. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. accomodntion. absoluta a fiecarui ochi. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. f. situat In nucleu. n.). Uneori este utilizat ca sin. s. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. a. khondros = cartiiaj. s. *A g. de. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a.priv. arahidonic. linoleic. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. / accommodation. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30.: eruptie a. din familia Neisseriaceae. 2) A. pentru acomodare (v. de. s. adj. Cu virulenta mica. s. care dupa cadere lasa cicatrice. ia plassein = a forma. a. / acholurie. Ex. ACORIE.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. s. profesio-nala. palmitic.. prin relaxarea muschiului ciliar. Var. ubicuitari In apa si sol. si tab. genesis = pro-ducere. pe un fond de *seboree. se 'impart In saturati (daca n -12 . necrotica. ia bakteria = boston. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. s. s. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. 3) A. deoarece nu sunt sintetizati In organism. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. plasis = modeiare. \Lat. a . subnormala putere de a..). / acclimatement. khondros = cartiiaj. s.. s. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. / acclimation. care nu sunt sintetizati In organism: *a. Aditia a. akne . de. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. "elicea vietii"). a -prill. V. . const. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. f. linolenic si *a. cu *achilie gastrica. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. a priii. / acne. s. f. Au formula generala CI-yChy^-COOH. forma foarte frecventa la tineri. f. A. tip I. ACLORHIDRIE. Sunt constituiti din *a. / acorie ou acoree.. care are forma unor acini.a. s. / acne. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. Se disting: a) a. cu *anaclorhidrie. a . [Lot. ACLIMATIZARE. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. [Qr. g. liberi. sin. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids.: la frig) sau mediu (ex. f. g. d) a. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. 4) A. s. datorita elastidtatii acestuia. ACNEE. / acholuria.). Denumire pentru *a.. Denumire desueta: vitamina F. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. ACINOS. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . provoaca o diminuare a ritmului de crestere. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. f. dor.zitiva pentru distante scurte. f. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. n -r 20 . ACOMODARE. / achondrogenese. Indeosebi In perioada de *pubertate. f. f. -euse. [Lot. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis.). V. f. Var. Alte tipuri de a.a. a • priv. b) a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. s. / acholia. si ARN (mai divers ca masa moleculara. ACOLIE. sub actiunea muschiului ciliar. Este caracterizata prin aparitia. n + 16 a. f. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. A.

tip II (v. ACROFOBIE.). [Gjr. 2) Durere la nivelul extremitatilor.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor.: sindrom Bazex ^v. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. f. / acrodolichomelie. ACRINIE.} *Fobie. [C.] Afectiune a copilului si adolescentului. sindrom Gianotti-Crosti). ACROCIANOZA. / acrylamide. acer = acm. "nas In sa").ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. / acrodysplasia. / acrocephalie. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). s.pre. akron = €J(tremitate. s. Termen vag si desuet. / acrinia. f. tip .). sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). m. varf. boala Apert-Crouzon). acer == acru.mitate.: 1) A.. f. / acrylate. gr. kephale = cap. pathica / acrodermatitis enteropathica.. [Cjr.: *boala Brailsford. kephale = cap. s. -ita.. f. \Qr. akron = e^tre-mitate.mitate. / acrophobie. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. memBru.). s.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. [Qr. [Cfr. frecvent mortala.^re. ACROCEFALOSINDACTILIE. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. f. s. asphyxia = oprire a puCsuiui.rie. varf. plasis = nwddare. a . V. s.. -oza} Sin. / acrylamide. [Lat. / acrokeratose. f. / acrocephalia. varf. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.. akron = e^tre-mitate. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. s. akron = e. [(^r. s. varf. varf. odyne = durere.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. -oza. f. f. a. s. a . / acro-asphyxie. de. tip 1. daktylos = deget. f.: boala Feer. akron = e. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. / achromate. *boala Thiemann. / acrylate. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. de. opsis = vedere. Au fost descrise trei tipuri de a. s. syn = im. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In .] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. / acroerythro-sis. si acrocefalosindactilie. Baza craniului este de asemenea deformata. hyle = materu. f. Boala grava. de. 2) A. f. f. varf.. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. ACROESTEZIE. gr. f. osteon = os. [Qr. / acrocephalopoly-syndactyly. s. A. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. mastos = sdn. tip III sau sindrom Sakati. f. mamdit. f. ale fadesului (exoftalmie. hyle = nwte. / acroesthesie.. tip II sau sindrom Carpenter (v. continua Hallopeau (v. ACROMASTITA. s. Sin.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. / acrodolichomely. / acrinie. / achromatopsia. ACRILAT. sindrom Pfeiffer). khroma. Alaturi de acesta se disting. erythros = rofu. a regiunii occipitale. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / aero-asphyxia. f.. s.] 139 . caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza).. ACROERITROZA. akron = e^tremitate. / acrocephalosyndactylie.1 sau sindrom Noack. ACROMAT. virus neurotrop. a modela. akron = e^tremitate. s. / acromastitis.. tip V (v. f. s.ttiitate. f. akron = t)(tremitate. intoxicatie cu mercur. s. \Qr. / acromastite. / achromate. [Cfr. dolikhos = lung. cu aplatizarea laterala a capu-lui. s. sindac-tilie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a.} Durere la nivelul unei extremitati. akron 1 = e?(tre. •atos = cutoare. hiper-telorism. -oza. / acrodynia. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. 'sindromul Langer-Giedion. ACROMATOPSIE. f. polys = mu[f:i. [Qr. akron = e^tre. dificii. s.mitate.. m.^ft'emitate. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. 'sindromul Giedion.: boala Crocq-Cassirer (v. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. varf. f. f. a. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.^tre. astenie. boala Hallopeau). ACRODISPLAZIE. boala Pick-Herxheimer). / acrokeratosis. -atos = culoare.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. In prezent consi-derala a. s. a.un0. s. ACRODISOSTOZA.} Coloratie rosie a extremitatilor. ACROCEFALIE. f.priv. melos = e^trenitate.). s. a . infantila (v. malformatie denumita *oxicefalie. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. ACROKERATOZA. f.frw. / acrophobia. s.mitate. amo-niui gSsita in apropie. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii.. phobos = frita.priv. a. boala Swift. ida. s.] Inflamatia mamelonului. dys = gnu. sphyzein = a puCsa. aisthesis = se-mafie. m Inaltime. kyanos = a£C>astru.. syn = tmpreund. [a plassein = a forma. keratos = corn. s. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. hipertensiune). s.. / achromatopsie. / acrocyanose. a. akron = e^tremitate. [Cyf.re. sindrom Waardenburg). cu transmitere probabil autozomal dominanta.} Sare sau ester al addului acrilic. f. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). mai ales ale mainilor.. [Qr. [a. s. s.. f. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. [Lat. akron = e. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. sindrom Chotzen). f. 0 serie de a.^tremitate. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. khroma. ACROOINIE.. kephale = cap. / acrodermatite.. ACROASFIXIE. s. dificii. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). cronica atrofianta (v. {Cjr. varf. / acrocephalosyndactyly. akron = e. Sin. dys = greu. ACRODOLICOMELIE. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. denumita si sindrom sau boala Apert. Descrisa si ca boala: a. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / acrocyanosis. se-nsifiiii-tate. s. frioa de locuri situate la_ Inaltime. f. s. [CfT. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului.. tip IV (v. Se vindeca fara se-chele. tip III (v. / acro(a)esthesia. s. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. a = priv.r.turn") sau ascutit (tuguiat). / acroc6phalopolysyndactylie. s. [Qr. boala Selter-Swift-Feer. f. a. / acroderma-titis. s. / acrodysostose. f. s. derma. [Qr. s. manifestata prin 'acrocianoza. / acrodynie. -oza. eritematopapuloasa infantila (v. akron = e^tre-mitate. adj. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. adj. f. akron = e?(tre. ammoaiakon = sore. / acroerythrose. f. hipoplazie a maxilarului superior. ACRODERMATITA. Este acompaniata de prurit. 3) A. f. varf. acrocefalopolisindactilie. / acrodysplasie. cu transmitere autozomal dominanta. f. keras. [Qr. denumiti si rezine acrilice. scadere a temperaturii locale si durere. / acrodysostosis. s.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. -atos = piete. T. s. f.

ds. adj. deci la adult.?(tre. vanat'i therme = cdiduril. prin trecerea ia act. para = din-wlo de. o. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. f. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. para = dincoio d&i [dngcl. [Cfr. A. ACROMION.} Sin. f. \Cjr. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. ACROMICRIE. r. f.. f.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. ACROPARESTALGIE. s. s.. / actinic dermatitis.. a . s.te. adj. s. omos = umdr. [Qr. dener-vatia periferica si microtraumatismele. pathos = boaia. s. pakhys = yos. / acromelic. [Qr. este Indeosebi de natura hormonala. a -priv. m. A. -atos = piete. / acropachie.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. / acroparesthesie. / acropoikilothermie. [Qr. ACTINOLOGIE.. -atos = Corp. ACTINITA. V. / acropachy. / acromicrie. A. legata de motive ascunse In *sub-constient. -inos = raza. ACROPAHIDERMIE.\ Sindrom *s(ne mater/a. f. la thermos = ca[d. si discromatopsie. Insotita de durere. In general.^tremttate. \Cjr. superior sau inferior.. A. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. survine pe neasteptate. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. s. / acroosteoly-sis. m. Indeosebi la nivelul falangelor si. s.] Denumeste un comportament brusc. f.. fracturi spontane. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. s.: acromatopsie (v. s. vdrf. [Qr. ACROZOM. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. / acromicria. la femeie dupa 40 de ani.. akron = e^tremitate. f. concurs. / actinite. f.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.} *Parestezie a extremitatilor.] Constituent proteic al muschiului. s. s. polimenca sau filainentoasa F. A.: sindrom Denny-Brown. fie ca survin In cursul unor boli diverse. / peripheral vascular disease. f.. [^r.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). actum. In boli ca diabetui. s.. / actinique. [C/r.: acromazie. ACROMELIC.. aktis. cutis c pide. a fost identificata si In *citoschelet. vdrf. / achromasia. -atos = pide. akron = e. f. ACROSINDROM.) V. metabolice (diabet. vdrf. -inos = roed. aktis. s. / acropachyderinie. s. atat etimo-logic. ACTINODERMATOZA. s. fie ca acestea sunt aparent autonome. A. V. s. / actinodermatose. f. f. de mana si gambe Inghetate. poikilos = fdu-nt. mai rar pe cele ale membrelor superioare. rater = a rata.] Extre-mitate a spinei omoplatului. logos = ftUitfil. f. sau secundar. reprezinta. f. vdrf. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor).] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare..re. n.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. f. ^ ACROMAZIE. / acromion.: albinism (v. tat. s. ACROOSTEOLIZA. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort".mi. / acropachyderma. [Qr. se-nsifiiiitate. si tab. f. ACROMEGALIE. cat si pentru ca este sin. / acropathy. [<^r. derma. mikros = mic. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. adj. s. akron = eyre. f. si boala Bureau-Barriere. aktis. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. drum. hipercalciurie. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. / acromelique. akron = e. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian.. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. s. vdrf. u. / acromegaly. Clinic. / actin. este relativ impropriu.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. melos = mem6m. / actinic. ACTINA. •inos = razdi -ita. / acroparesthalgie. / acromegalie. dromos = c-wsa. / achromasie s. [Qr. aisthesis = smzapie. s. akron = e. dar In general favorabila. Combinata cu "miozina. s. fi tradus.^tremitate. [Gjr. \Wbrw. f. f. engL: Adreno-Cortic.\ *Parestezie a extremitatilor. A. [Cjr. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. [Lot.mita. monomenca sau globulara G si a. ACTH / ACTH / ACTH. iAngd. A. akron = e^tremitate.?(tremitate.. -atos = culoare. s. f.] Sin. da actomiozina. m. aisthesis = senzatie. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. f. se observa 'indeosebi m *acromegalie.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.] Abrev. I acropoikilothermy. NA: acro-mion. ACROPOIKILOTERMIE. rezultand articulatia acromioclaviculara. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. const. ozd. endocrinol. s. de ia syn = impreuna. si lucita. f. *inos = raza.tatt.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. aceasta duce la *gigantism. [C/r. vdrf. ACT RATAT / act manque / faulty act. khroma.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). ACTING OUT. sensifittitate. adj. de obicei. akron = u^tremitatv. / acropar(a)esthalgia. lysis = distrugere. -atos = cutowe. s. V. partial cu *acropatie. aprof(tMatw. / actine. impulsiv si violent.). f. s.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. s. n. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. ACROPARESTEZIE. f. akron = e\tremitate. m. / acrosome. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.j Extremitati (maini si pi-doare) mid.). al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. ACTINIC. poate. akron = e?(tremitate. s. care apare la sexul feminin. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. actinocutitis. f. osteoliz8). soma.mitate. syndrome = drum mpre. [^r. . akron = o^tremitate. aktis. akron = e^tre. fr. / acroparesthesia. Termenul de a. / acropathie. localizata la nivelul mainilor.] Reactie In aparenta ilogica. / acrosyndrome.. / acromion. Daca este nocturna. ACROPAHIE. s.una.] 1) Studiul energiei radiante. osteon = os. algos = dwc. •inos = raza. akron = e. A. de la lyein = a distruge. s.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. / actinology. / acroosteolyse. negru si nuan-tele intermediare. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v.. lepra sau alcoolismul. Sin.priv. ACROPATIE. akron = e. \Cjr. fotodermatoza. / actinologie. megas. Sin. / actinodermatitis. [AngUcism core. \Cfr. denumita boala Thevenard. hiperfosforemie).^tremitate. a. \Qr. existand sub doua forme: a. albinism. / acrosome. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. f. f. cu evolutie catre amputatii spontane. a. khroma. este eel mai frecvent partiala. [Qr. pakhys = gross dermu. aktis. s. s. s. f.

de la agere = a acfwiM. pi. referitor la un medicament. •inos = razd. a punt in. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. [Lat. cu tot efectui toxic. f. / activity. 5) a. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). de [a agere = a actiona. In mod particular. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. ACTINOTERAPIE. [Lat. aktis. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. Streptomyces). f. myketos = dupercd. / actograph. pulmonara (rara) si abdominala. n.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. metron = masurd. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. bioelectrica a unei celule. s. / actinomycoma. activitas. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. ACTINOMICINA. C. pe tegumentele expuse la soare. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.. si A. unei surse radioactive. Indeosebi de cele gonadotrope. s. vizibile cu ochiul liber. aktis. 4) a. mykes. / activity s. ACTINOMICETE. care va stimula. -inos = razd. s. Ex. musculara (In directia gravitatiei .. s. / Actinomycetes. s.r.. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. 6) a. 2) a. / actographe. -omo. -ozo. A. de ia rete. Mycobacterium). A. f. / actinomycome. [£fr. A. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. aktis.d. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. secretate de celulele antehipo-fizare. aktis. ACTIVINE. foarte diverse: 1) a. f. / activines. s. aktis. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). f.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu.] (Substanta) care. A. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. optica. -inos = raz. -inos = raza. s. s.. Ca urmare a acestui contact. f. 3) a. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. s. aktis. / actif.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. care poate provoca la om *actinomicoza.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. s. activus = cart acfioneaza. / actinometrie. ACTIVITATE.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. pi. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. 2) In fiziologie. cu sau fara transformare chimica. -inos = razd.). care abcedeaza In puncte multiple. V. cuprind doua specii: A. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. myketos = dupercd. \C.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. n. [Qr. -inos = razd. f. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului.). LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. mykes. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. f. -inos = razd. / active. mifcare. Israeli. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. / actinomycose. -inn . Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. {Gjr. C etc. adj. -inos = razd. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. f. actwneaza. s. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. f. s. / actinomycosis. mediaza procesul de *activare. s.: boala Rivalta. adj. -oza . actus = msfcare. s. myketos = dupercd. [Lat. / actinic reticuloid. m. s. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. B.dinamic-pozitiva). s. f. In cantitate mica. anaerobe. therapeia = tratament. n. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. mykes. I actmomycine. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. 141 .a actiwa. ACTIVATOR. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. latent pana In momentui a. myketos = dupercd. f. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. / Actinomycetales. mykes. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. f. Ex. -is = refea. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. ACTINOMICOM. 1. adj. Ex. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. -ive. ACTINOMETRIE.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. [Lat. s. f. Puroiul contine granule mid. 5) Intr-un sens mai larg. [at. agent al actinomicozei bovine. IgD). dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. ACTIV.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. / activins. fi agere . / actinoreticulose. m. moleculara). ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. ACTIVARE. / activation. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. limfodtelor B si T. 7) A. producerea enzimelor de degradare. Se disting trei a. activus = care actioneazd. Sin.: activat (ca rezultat al *activarii).: molecula activate sau a. aktis. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. [Qr. / actinometry. ia. pt. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. ACTINORETICULOZA. si fototerapie. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. bovis. Tmpotriva fortei gravitatiei .] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. reticulum. aktis. ultraviolete si infrarosii. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / activation. mykes. etajelor superioare ale sistemului nervos). 4) Efident. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). adj. anti-epidemica. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. de. / actinomycin. [Lat. nen/oasa superioara (a. s. aktis.dinamic-negativa. Ex. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. activus = care. f. 2) Sin.: *a.: carbuncle a. dim. / activateur. f. s. s. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. ACTINOMICOZA. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. cea mai cunoscuta fiind a. c.). de ia agere = a actiwa./ di la agere = a actiona. [Qr. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). myketos = ciuperca. \Lat. prezente In sange. pi.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. frecvent m cadrul *actinomicozei. Dupa acest contact. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. / actinotherapie. -trice. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. mykes. s. Actinomycetaceae (v. galbene de 'miceliu fragmentat. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. Indeosebi. f. activus = care actioneaza. / activator. myketos = dupercd. inos = razd.: A. *saprofit al cavitatilor naturale. -ina. devin functio-nale. V. \Cjr. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. ultraviolete si infrarosii. s. / actinothera-py. complement. Exista mai multe forme (A. la nivelul acestora din urma. la nivelul gonadelor. A. m. \Cjr. ACTOGRAF.

adactyly. [Cfr. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. cumulativa . s.efectui puternic. de inhibare a germenilor. la mtuneric . actio. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. f. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. de. conduct. s.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. Ex. 12) a. prin selectie naturala. f. f. Alte exemple de a. s. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. su6stanf:a dura. s. s.).] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. la pungere = a mfepa. f. f. [Cjr. [Lat. In tubii colectori renali exista patru a. f. s.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. pi. acuite. aigue. f. adamas. a. de interes In fiziologie si medicina: 1) A..). / aigu.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. este de 30% pentru proteine. / aquaporines. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. n. -omo. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. adj.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. mys. / adactylia. s. de *diabetul insipid. f. a..se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. aceasta a. alcatuite din sase domenii transmembranare. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). s. pentru orientali. adap-tare .] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. In timp ce pentru occidental!.. accoutumance = o6ifnuintil. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide.} Frantuzism nerecomandat. opsonine. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. din otel sau din metale pretioase. -inos = razd. multiple: 1) a. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. graphein = a scru. adamas.a. n. m. dupa D. sau acutus = ascufit. desemneaza supravietuirea. din [at. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. / acoustique. acutus = ascufit. f. Un caz tipic Tl reprezinta a. exercitata de catre unele metale. bacteri-cid. / adactylie. smalt. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. / adaptation. nidodata ereditare. / acouphene.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen.: ameloblastom (v. smalt. / adaptation. metroii = mOsuril. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. f. prin cresterea ventilatiei pulmonare. In pre-zent. vizuala. catalitica.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. boli ale urechii interne ("otoscleroza. 11) a.: camp a. s. acutus = ascufit. In acest caz.: zgomot auricular.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. s.} 1) Care se raporteaza la sunete. 2) 0 durere vie. b) a.i. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. Cauze posibile: 'cerumen. daktylos = deget. -antos = d'iamant. ADAPTARE. nerv a. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. s. bacteriostatica. 2) a. ecus = ac. s. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. crescand metabolismul bazal. medica-mente (ca aspirina si chinina). f.: unde a. s. -MO. a unei structuri sau functii. {Lat. cu . akouein = a auzi. ADAMANTOBLAST. aqua = apa. ACUFENA. poros = par. ACUITATE. ACUMETRIE. m. ACTOMIOZINA. adactylism. [Lat. v. a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice.). scotop/ca. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. Ant. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. s. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. *sindrom Meniere). ACUSTICA. s. (it ia akouein = a auzi. -onis = acfiune. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. intensa. myos = muschi.: ameloblast (v. Ex. [J~r. ACUPUNCTURA. / adamantoblast. f. Astfel. v. phainein = a pdrea. / acoustics.priv. / action. v. sufistanfa dwa. / tinnitus.a potrivi. [Cfr. s. [Lot. 5) a.). 14) a. ACVAPORINE. consuetude. f.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. Rezulta ca a. In practica. muta-gena . blastos = ge-rmen. dinamica specifics a alimentelor (v. s. \Cjr. d. / acquired tolerance.: cronic. In cadrul unei populatii date.} Sin. bacteridda. s. s. ADAMANTINOM. [Lilt. / actomyosine. A. Acest surplus caloric mascara a. pi. adj.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. Ex. s.a unui medicament asupra structurilor vii. actiunea a. famnacodinamica . [fr. bacteriostatic. Astfel. gr. auditiva. se numeste si a.] Sin. la lumina .. sau al unor molecule cu proprietati specifice. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. / adamantinoma. catalizator. In general. ochiului: a) a. f. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. 7) a. aktis. deci. renotrofica . 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. f. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. 10) a. In raport cu una surda. A. v. A. [Cjr. pasaj. / acupuncture. ACTIUNE. s. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. 13) a. f. / acoumetry. 9) a. traumatisme ale urechii medii. / adamantinome. masei . ca ureea. al ultimei doze dintr-un medicament. f. cu toleranta (v. Sin. / aquaporins. / action. / acupuncture. la agere = a actiona. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. ACUTUMANTA. adj. 8) a. / acuity. / acoumetrie. / actomyosin. s. -antos = diamant. ACUT. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. f. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. opso-nica. d.: a. (tens = ofiwi. / acute. mutatia genei a. ereditara. ADACTILIE. s..a. Danielopolu. [Cjr.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. s. s.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. v. mutatie. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. s. 3) a. adj. oligodinamica. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. tactila.. efectele a. 4) a. Ex. s. -inn. punctura = mfe-pcHurO. akouein = a auz. de fenomenele de a. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. / adamantoblaste. se exercita indirect. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. (din unele boli cronice). f. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). nespedfica . a. [Cfr. depinde de claritatea focalizarii retiniene. Ex. Efectele a. T. / accoutumance.} Absenta congenitala a degetelor. 6) a. v. Ex. sunt interpretate diferit. m. Cateva tipuri de a. s. adesea toxic. / acuite. s. d. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani..influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. f. akoustos = auz. de. termenul a. din (at. utilizat ca sin. a .

/ adenogram. uneori metastazeaza. s. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. -os = gianda. ADENOFIBROM.). -os = glanda:. gramma = Inscriere. la nivelul ficatului. s. la aduiti. ADAPTATOR. f. m. / adenoma. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). {Cjr.: adenoidectomie (v. / ad6nocarcinome.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. s. -os = gianda. -os = gianda. [Qr. \£fr. m.. -oma. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. s. f. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. s. Inchise In saua turceasca largita. Ex. f. oma. In toti acesti compusi.). ADENOPATIE. aden. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. gustativa. [Qr... ia aptas = apt.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. ATP.: "vegetatii a. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. ADENINA.: endometrioza (v. s.). / adenomyoma. \Cfr. Enzima intracelulara. / adenohypophysis. -enne. adj. n. sin. s. V. fenotipica .: a. axilei si canalului inghinal. 2) A. s. f.': "rezistenta la medicamente). aden. a aaapta. s. / adenomatose. / adduction. ADENOMEGALIE. ektome = w(cizie. / ad6nolipomatose. / adenoiditis. m. / adenomectomie. s. / adenoidism. uterus = uter} Sin. aden. adica fara stimularea de catre TSH.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. s.] 1) Despre un tesut. In particular. 1) Denumire veche.. s.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. s. -os = gianda. aden. {Cjr. f. / ad6nine. -os = gianda.. cancer. w/os. [Qr. de. a purta. s. {Cfr. / ad6noidisme. f. s. karkinoma. f. ADENOIDITA. s. eidos = formd. {Cjr.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. aden. / ad6nite. ADENECTOMIE. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. s. f.] (Muschi) care serveste la *adductie. bronsic. ADENOGRAMA.: 'epiteliom a. f. Ex. [Lot. n. sunt palpabili ganglionii inghinali. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. ADDUCTIE. poJip al mucoasei intestinale. adj.: limfadenita (v. alveolar. Normal. [Qr. hypo = su6. a.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. aden. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%).: 1) a. -os = gCanda. / adeno'jdien. / adenomyome s. / adaptor. In mod autonom. ia karki-nos = roc. ducere = a. -os = gianda. sebaceu. Sin. de. 3) A.forma. physis = creftere. ADENOMIOM. f. / adeno'ide. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. Ex. / adenolipomatosis. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic.)..ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. -os = gianda.} Extirpare a unui *adenom. f. myos = mufclu. t. / adenomegaly. a/tor organe de simf: auditiva. -os = glanda. s. -os = giandcl. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. [Gjr. f. m.] Sin. -os = gianda. / adenomatosis. adj. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. s. s. ADENOLIPOMATOZA. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. 2) a. formand 'adenozina. f.. s. / adenoflbro-ma. f. \Gjr. 4) a. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. ducere = a duce. 5) a. -os = gianda. / adenectomy. aden. / adducteur. NA: adenohypophysis. ektome = uy-izie. ektome = e^cizie.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. / adenine. / adenohypophyse. / adenoidectomy. asociata biomembranei. cu evolutie lenta.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. Se observa.: fibroadenom (v. s.. s. f.. f. aden. 2) In prezent: a. aden. f. aden. / adenofibrome. -os = gianda. ADENOID. s. \Gr. f. / adenogramme. ADENOMATOZA. care o pot stimula (G.: adenocarcinom (v. adaptare = a potrivi. 6-Aminopurina. s. fibra = _fi6ra. prostatic.: 'fades a. adj. aden. hipofizar. Ex.. / adenoblaste. s. / adenopathie.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. malign.). ADENOCARCINOM. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. aden = glanda. / adenomegalie. / adenoidite. / adduction. hipofiza.! pathos = fioata. adducere = a duce spre. m. / adductor. -oma. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. f. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. -oza. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. a purta. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. -oza. de. -omn. -os = gianda. m.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. -oma. f. -ism.. / adenitis. mys. m. hepatom.) sau frana (G.. [a ad = spre. [Qr. s. {Cjr. s. m. Sin : epiteliom coloid (v. megas. m. abandonata. ADDUCTOR. de ia ad = spre. fibrilatie auriculara. adducere = a duce spre. f. s. 4) A. Ex. 2) Sin. [at. genetica . ADENOHIPOFIZA. [Lot.! -ita. n. s. -oma. s. n. s. [Cjr. ADENITA. este legata de o mole-cula de monozaharid. mys. m. care au dimensiuni 143 . f. Jipos ^ grclsime. In a.). ADP.).] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. f. s.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. s. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. blastos = ge-rmsn. s. tumori nodulare circumscrise.stins functional". / adenoid. m. -os = gianda.. ADENOBLAST. [Cfr. s. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. [Gjr. myos = mufcfii. / adeno-mectomy. / adenocarcinoma.. megalos = mare. / adaptateur.j Sin. eidos . aden. 3) A. eidos = forma.: boala Plummer. n. s. eidos = forma. [Qr. lot. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. / adenopathy {Cjr. [Lot. ADENOM. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. ADENOIDIAN. Sin. ADENOIDISM.\ 1) *Ablatia unei glande. / adenectomie.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide.] V. -os = gCandaf eidos = forma. / adenome. s. de. aden. In mod normal. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. adj.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. aden. aden. f.. aden. -os = gianda. dar si cu malignitate locala. normal sau patologic. ADENOMECTOMIE. / ad6noidectomie. / adenoblast. aden. aden. aden. / adenoid. f. ca raspuns la schimbarile mediului. -os = gianda. adj. dwe.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. n. s. la phyein = a create. darui structura aminteste structura unei glande.). 2) *epiteliom a.

: imunoaderenta (v.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. ADENOVIROZA. / adenovirosis [Cfr.: lipogeneza (v.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. Sin. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. f. -oza . -os = gianda.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. /adherence. / adhesins. a petici. / adipocere. hemocromatoza. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. n. s. ca si fenomene mio-tonice. / adynamia. comisura mijiocie. medic american. tonsillae. endocardita fibroplastica. [at. sarkos = came. m. a . genesis = prodttcere. s.. f. f. adhaesio. -omo. s. ADP. / adiastolie. f. o . = aCipire. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. pi. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. de ia adhaerere = a fi. -onis = aivpm. gr. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. -os = giandd. gr. adeps. n. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. sorx. detectate prin tuseu rectal. [Lat. / adenotonsillectomy. / adiastole. pla-quette. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). / adynamie. 0 serie de a. s. / adenosarcome. de ia gennan ^ a produce} Sin. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice.: AMP ciclic (v. sin. daca forta de a. ADIASTOLIE. 1821-1902. atafat (ad = spre. f. f. adenoidite. pot fi congenitale sau cicatriceale.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. [at. imunologice. In afara pneumoniei copilului. f. s. Sin. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy.: adeziune plachetara. adenite mezenterice. bronhopneumopatii. / adenovirus. adiadocokinesis. f.. Sin. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite.da. -dipis = grasime.). f. [Qr. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. s. otrava. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. la unele specii. -os = giandd. Sin. s. este mai mare decat cea de coeziune. ADIADOCOKINEZIE. s. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). In consednta. keratoconjunctivite epidemice. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. s.. virus = venin. f.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. -dipis = grasime. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. haerere = a fi prins).5'-monophosphate. f. s. s.). apoi ia 'Seriin. s. D-riboza. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.: pompa de sodiu (v.: comisura cenusie. / adenosine.: adezivitate. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. ADEZIUNE. / adiadocokinesia. f. metabolice sau de cauze necunoscute. [Lat. AMP ciclic.priv. ADENOZINA. f. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.). profesor [a 'Wwtz. f. s. A. V. [^r.). din oCandezd plaken = a carpi. termo-reglare. unele cardiomiopatii.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. haerere = a fi prins).] Disparitia *diadocokineziei.] Substanta de culoare gri-albicioasa. [Lot. ADEZINE. s. ADIPOCIT. plachetara. aden.: acid adenozintrifosforic (v.cce. ADIPOLIZA. procese de malignizare. / adhesines.bwg. s. virus = venin. m. In absenta oxigenului. ektome = e^cizie. / adipogenese. [Cjr.•priv. ADENOSARCOM.: semn Virchow-Troisier (v. -os •= glaniici.. Nu apar tulburari senzitive.: adezivitate plachetara (v. [t^T. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. s. p.: sindrom Gamstorp. s. adeps. Caracterizeaza unele boli (ex. bolnavului de *epilepsie. -arum = amigdaie. haerere = a fi priiv). Sin. haerere = a fi prins. ADERENTA. diadokhos = care su. f. constand In prezenta a. s. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. f. avand maximum de intensitate In 30 de minute. s. grave-wax. ADENOVIRUS. s. s. amiloidoza. cu fixarea la o idee sau un sentiment. A. s. intervine In *hemostaza fizio-logica. [Lat. maligne. cera = ceara. mai nou. diastole = diiatare. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. / adipogenesis. n. ATP. s. / adipocyte.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. [Lat. se con-sidera ca ar induce. In general. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. / adenovirose. / lipolysis. / adhesion. procentui unei a. / adiadocokinezie. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. / adipolyse.). si agregare a plachetelor.] Sin. AMP. / adhesion. aden.plachetara (v. / adherence. f..ADENOPATIE A Intre 0. Ex.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. -ina). ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion.: lipoliza. Sin.). ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. s. f. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . f. gr. / adenosarcoma. f. Sin. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. toate aces-te afectiuni sunt benigne. [Lat. cu debut In copilarie. m.priv. / adenosine.5 si 2 cm. ADIPOGENEZA. Sin. aden.). 2) A. s. adeps.: a. ADIPOCEARA. anatomopatoiog gennan. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. f. de ia kinein = a misca. kinesis = mifcare. Sin. f. 2) *Limfadenita. [at.). maligne creste cu varsta. ADENOZIN 3'. adhaesus = aiipire. [Cjr. A. V. s. A. \Lat. Boala ereditara de tip autozomal dominant. / adipocire. A. V. [Cfr. / adenovirus. lichidul uda vasul. A.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. Intarzie descompunerea cadavrului. / adipocyte. s. -dipis = grasime. f. s. fr. s. ADINAMIE. traheobronsite febrile. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. dynamis = forta. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. / adenotonsillectomie. pi. aden. boala Westphal). 1858-1940. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide.} Boala determinata de un *adenovirus. a . adhaesus.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate.topire" a (esutului adipos. otrava. A. . ADENOTONSILECTOMIE.

: bacili Koch) omorate si deshidratate. asemanator cu eel al procariotelor. adeps. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. cu *adipozitate. sunt. / adjuvant. f. / adiposis. ADN care formeaza o molecula circulara. Alteori. s. statikos = care oprefte. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. complet Freund. so. [Lat. de tip android . adeps.. d. / adipsia.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. din tesuturi. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. La normali.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului.] V.). dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. tuberosa simplex. -dipis = grasime. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. 1890-1960.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. [Lot. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. continand micobacterii (ex. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. adeps. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. [Lat. se numesc dezoxiribonudeotide. a . ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. participiul trecut de. [fules Freund. Unitatile constitutive ale ADN.. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase.. de tip ginoid . se deosebesc mai multe forme.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat.] Hipertrofie difuza. 2) a. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. s. / lipostat. s. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. -dipis = grasime. dar nu contine micobacterii. -oza. adica secventa. repliat de numeroase ori In centrul celulei. [Qr.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. Cel mai raspandit este a. asemanatoare cu adiposis dolorosa. partic. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. n. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. Totodata.. AOIPSIE. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. Localizare: la 'eucariote. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. incomplet este identic cu forma completa.. adj. f. adeps. care sunt prezenti In *ADN 145 . f. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. 2) adiposis dolorosa (v. A. adeps. din generatie In gene-ratie. [Lat. hipofizara. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. / adipomastia. s. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. [Lat. / adiposity. utiiizata. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. f. 2) Care are proprietati de a. In acest caz. cerebrala. addition. intre divi-ziuni. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). Indeosebi a conservantilor. suspendate In faza uleioasa. s. ADIPOSTAT. In-tervenind In bilantui energetic. 4) a.degenerescenta grasa a hepatodtelor. fiacterwiog american dt. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. f. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. f. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. de obicei prin efecte paleative. tie. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. s. gr. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. ADIPOZITATE. s.In jurul centurii scapulare. neurolipomatoza.. administrat concomitent cu un antigen. m. In general In cantitati mid. s. [Lot. / adipsin. mameCa. ADIPSINA. n. adders = a adiiuga. Uneori termenul este utilizat ca sin. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.. mastos = son. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. se disting: 1) A. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. gr. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive.: boala Dercum. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). benigna a tesutului adipos mamar.priv. fina. ADIPOZA. determina continutui informational. adjuvant. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. Mai frecventa la femeie. cu *adipoza. 3) a. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. pentru fadlitarea conservarii. / adipostat. f. / adipsie. adiuvans. Utilizarea aditivilor. / adipsine. s. 2) A. lipsita de 'introni. s. / adjuvant. ADN / ADN / DNA. A. / adipomastie. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. iar insulina apare ca factor reglator. alimentarius = aCimentar. / adiposity s. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. f. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. printre care: 1) a. -e.1 a face. deci. / adipose. a. -dipis = grasimt. -dipis = grasime. [Lat. m. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. hepatica . la. adj. A. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. al carui scop este de a completa tratamentui specific. f. -ina. ADJUVANT. f. care este un polinudeotid. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. s. s. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. la animale de experienta. 3) Referitor la un tratament de Insotire. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. ds. este reglata prin dispozitii legale. proprietate denumita complementaritate. s. consednta insuficientei pituitare. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. cardiaca .In jurul bazinului. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. origine maghiara. Crick si Wilkins. eel mai frecvent. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. Sin. [Wbrw. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). de la istanai = a pCasa. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism.

ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. atat la celulele embrionare. / adrenergic. si varsta adulta. ren. [[at. Foarte probabil. prin secventarea ADN. V. Var. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica.. / adrenocorticoTdes. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. const. -icis = swartO. dupa diferentierea celulelor. -ids = scoartd. Sin. din miometru) si receptorii p. leiikos = aK>. -is = rime/it. ADOLESCENTA. -is = rime/it. / adrenergie.). f. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general.ADN E genomic. plamanilor si muschilor scheletici.. f. ren. -ale. m. -ina. adj. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. de asemenea. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. si tab. cortex. V. iar a. [&ngd. molecule care actioneaza selectiv pe p. Varsta de aparitie si durata a.: cortico-steroizi (v.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. pi. ADRENOCORTICOSTEROIZI. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. s. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. m. A. langd. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. gr.. / adrenocorticosteroids. -aux. idngd. -ale. s. f.: ADNc. [dnga. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita.] Sin. gr. / adrenaline.: corticosteroizi (v. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. i&ngCi. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.. ADRENALINA.u. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. ergein = a [ucra. ren. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. a-ADRENERGIC. -is = nmchi. ia-tigd. m relief.] Care se refera la *cortico-suprarenala. / adreno-leuco-dystrophie. Ca urmare. -aux. -is = rinicfii. trophe = tira-nd. / adrenoleukodystrophy. is = riniclii. pi. m.). / adrenergy. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. excesul de ADN m. -is -rinifHi. eidos = formd} Sin. DCI. s. ( adrenocorticoids. f. de. ADRENOLEUCODISTROFIE. ADRENERGIC. Abrev. de. ad •= aproape de. f. / adrenocorticotropin. -is = rinufii. -ids = swar^a. Var. nd = aproape. cortex. ADN avand o configuratie de superhelix. / adrenaline. [Lat.). dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. Cele mai importante transformari In a. se Incheie la varsta de 25 de ani. adj. La nivelul sinapselor. ad = aproape. m. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. ren. vasculari. a. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. -is . A. ndo/escere = o create. stereos = solid. pe care o continua. se comporta ca un neurotransmitator.. -ids = sconrta. f. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. ADRENOCORTICAL. difial. pi. V.. gr. adj. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. s. s. s. Exista trei ADN polimeraze (I. mediu socio-economic. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. cortex. sunt de ordin psihologic. pi. ADRENAL. ADRENOCORTICOTROFINA. [Lot.] Sin. [Lat. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular.). dys = gre. ad = aproape.. ad = aproape. [lat. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). adj. s. ADRENERGIE. adrenocortical. Uneori. f. iangdi ren. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ad = aproape de. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. II. adj. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. si ADN metilare. / adrenocortical. ar putea bloca gene vitale pentru celule. se..rinicfii. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. Marcata de transformari corporate si psihologice.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. In prezent. de. tro- . cea mai cunoscuta fiind ADN p. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. s. s. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. gr. puberty. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. eidos = formd. / adreno-corticosteroides. s. / adolescence. III). 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. a. f. / adrenal.. r«n. [[at. [Lat. ad = aproape de. necesara lucrului muscular.: ADN himera. accele-reaza ritmul cardiac. s. f. -is = rinicfii. pentru beta-adrenergic (v. ren. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. ADN recombine / recombinant DNA. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ad = aproape. Moleculele de ADN r. adj. pentru alfa-adrenergic (v. [(at. / adr6nergique. dupa o *clonare prealabila. sj ADN metiltransferaza. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. cat si la diferite tipuri celulare. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. din sistemul nervos simpatic. de. s. [[at. variaza In functie de sex. f.). Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. s. cortex. [[at. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. idnga. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. s. este un hormon de *stres. din punct de ve-dere medical prezentand interes. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. s. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. m. de. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. ADRENOCORTIC0IZI. / adrenocorticotrophine. cardiaci. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. gr. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. a. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. . / adrenal. nutrifie. / adolescence. endocrinol. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ren. epinefrina. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. ren. cu rol In *sindromul general de adaptare.). provoaca cresterea presiunii arteriale. -inn .-receptori (bronsici. In plus. Pe de alta parte.] Care se refera la glandele suprarenale. s. Ill. P-ADRENERGIC.: corticotrofina (v. rasa si conditii geografice. ad = aproape de. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. Sin. iAngd.. ADN s. a. Ca urmare. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea.. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA.: ADN hi-brid (v. n. implicata In replicarea ADN la eucariote. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar.

/ aphakie. s. / aerosol. adrenergic blocking agent. cu M. f. / air. paralizii. gr. a Ijea. / aerosoltherapie. asi-metrice.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. cu dis-tensie abdominala consecutiva. l&nga.] Substanta care se adsoarbe. f. de 102 kDa si P de 97 kDa. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. f. sorbere = a 6ea. / adressins. s. AFAZIE. s. motone. s. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). tonos = ten-siune. s. aer. metron = masura. Boala este ereditara. -os = aer. AEROGASTRIE. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. [enti[d. aer.. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. privus = Kpsit de. / adressines. -eris. se disting doua forme majore: *a. AEROSOL. V. s. adj. Printre diferitele tipuri de a. m. nutrifie.. bronsite. -os = aer. s. f. ad = aproape de. tid = aproape de.] Deglutitia. AFAZIE AEROPAGIE. -os = aer. alcatuita din doua subuni-tati. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. f. s. f. aer. -eris. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. / air. AFAKIE. ad = spre. Lipsa cristalinului. V. ioni. s. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. / aerogastrie. aer. f. phagein = a mdnca. ren. m. gr. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. si adsorbat. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. s.] Initial (Trousseau.priv.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. se asodaza semne cerebrale variate. / adventice. face parte din banda 4. gr. a 6ea. ren. / adsorbate. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). mobili. aer. / adrenolytique. -ens. f. / adsorbent. gr. ADVENTICE. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. Ulterior. AER CURENT / air courant / tidal air. a unei substante (molecule.. A. Intr-o formulare generala. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. lytikos = care distruge. cu evolutie intermitenta (astenie. [Lat. [Cjr.: volum inspirator de rezerva (v. s. / adsorption. [lat. s.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. -eris. m. -os = aer. s. / aerocolie. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. f. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. V. aer. s. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. A. / adsorbate. In care a. s. sorbere = a suge. termenul a.. sorbere = a suge. phagein = a mdnca. formarea complexelor *spectrina-*actina. gr. AEROCOLIE.^rului. Sin. / aerocolia. / aphasie. [Lot.] 1) Fixare. afazie. / aerophagia. cidventicms = care se. s. s. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. In prezenta calciului. / aerosol. / adsorption. adj. aerocoly. gr. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. gr. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. senzoriala si -a. phakos = iinte. -eris.1 eritrocitara si promoveaza. s. hydrophila si A. [Cjr. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. / aphakia. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos.). f. sensul termenului a fost extins considerabil. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. \Lat. mai mult sau mai putin accentuata. / aphagia. 2) Substanta respectiva. [a lyein = a distruge. -is . / adrenoprival. m. Ex. Sin. ADSORBANT. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. s. aer. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. f. gastros = stomac. s. ?i alfablocant. de. / adrenoprive. m. [Lat. [Lat. beta-blocant. s. s. bios = fiatd. ADSORBAT. V. adj. idngit. f. / adsorbant. [dngd. f. adj. adj. gr. pha-sis = cuvant. s. / aerophobie. [Qr. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde.). ADRESINE. Metoda curenta pentru obtinerea a. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. f.. aer. aer. [Lat. a. sobria sunt patogene oportuniste la om. f. f. s. [Lat. f. *corzi vocale).: volum rezidual (v. / aerophagie. aerosolterapie. AEROFOBIE. ad = aproape de. ADSORBTIE. gr. •eris. AER. / aerotonometre. s.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. s. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe.. pi. -os = aer. m. s.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. 147 . consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. aer. Wernicke. aer. de obicei inconstienta. -os = aer. adj. zwrfiire. A. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). de regula reversibila.. -eris. a aspira. / aerobe. AFAGIE. Clinic. posttraumatica sau congenitala. / aerophobia. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. ADRENOPRIV.). / aphasia. a substantivelor. ADRENOLITIC. [Lat. / aerobic. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. a . f.). 1864). Sin. [Lat. / aerogastria. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). naturali ai a. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. s. adaugd deasupra. gr. n. a -priv. pi. cat si cea motorie ale cre. cu flagel polar. s. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. -os = aer. limitata la uitarea. f. s. adj. n. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. gaster. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului.: volum curent (v.rinicfii. / adducine. AEROSOLTERAPIE. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. gr. AEROB. gr.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / aphagie. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. si adsorbant. n. a . Forma usoara a *a. [Lat. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. aphaquie. adj. aer. tulburari de com-portament.] Care se opune actiunii *adrenalinei. AEROTONOMETRU. t. f. f. artificiali obtinuti prin diferite metode. / aerotonometer. / adducin. s. -eris. [Lat.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. gr. [Lot. scrisului sau semnelor. a unei cantitati excesive de aer. s. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. gr.priv. s. aer. Spedile A. Se disting a. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. f. depinzand de acesta. ce provoaca uneori disten-sia organului.: volum expirator de rezerva (v. aer. gr. Sin. / adventitia. ad = spre. -is = rinicili. / adrenolytic. aer. naturali exista In atmosfera. A. emfizem).] Prezenta de aer (gaze) In stomac. [Lat. / aerosol therapy. NA: tunica adventitia.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. s. f. A. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. aer. ADUCINA. gr. m.

caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor.). [Paul Broca.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. m. tuberculoza. / afferent. f. [a afficere = a afecta. Iat. ferre = a conduce. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. Secundar. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. s. / affection. s. A.rman. s. AFECTIUNE. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . f. 'Pohniaf. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. AFINITATE.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. Varietate de a. / affect. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. Wernicke. s. s. A. a -priv. s. -atis = inrudire. de la affi. antroyolog fi cfwwg franca.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. tularemie etc. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.: nerv a.vd. affectus = stare de spirit. scris (*agrafie sau a. Broca. vec-inatate. [Car/ Wernicke. profesor la 'Seriin. f. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. AFERENT. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. / afibrinogen(a)emia. / afebrile. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. s. tristete. primar. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. prietenie. Sin. / affect. A. adj.. A. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. afecfiune. 2) A. ferrc = a conduce.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele.). Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. gust sau miros. desi gandeste normal. cu evolutie impetuoasa si scurta.: conexi-une inversa (v. deoarece acopera conceptele de *anomalie. 18481905. afferre = a aduce. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente.: afazie Wernicke (v. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia.a.. s.. aferti. / aphonia. [Lot. Insotita de o tulburare a constiintei. de [a finis = iimitd. sunete muzicale . Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. [Termen compvs: afia . A. f. 2) Comportare emotiva. newolog fi. gr. [Lat. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. B. A. astenic. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. f. verbal sau In scris. dragoste fata de cineva.. a . A. adj. vas a. f. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw.: apiretic. A. este alterata In "nevroze si 'psihoze. patologic. sensibilitate. Sin. A. AFECT. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. cu toate ca obiectui este recunoscut. / affectivit6. Ant. / affinity.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. f. s. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. m.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. f. audi-tiva. / afibrinogen6mie. caracterizata prin anxietate. AFONIE. In care pacientui. s. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. a s[d6i. s. a . fehris = fedra. / aphonie.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. stare emotionala intensa. AFEMIE. *disfunc-tie. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise.temperatura In jur de 37°C). f. s. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. s. AFIBRINOGENEMIE. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). afectare. 18241880.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. surditate verbala. m. la affir. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. inver-sus. apyretic.). s. completa sau partiala. / aflatoxine.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. AFECTIVITATE. In care cuvintele sunt rostite fluent.fibra. Forma de *a. a. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. \Gjr. a siabi} 1) Emotie intensa. *sindrom. Wernicke cu *a. emotii si pasiuni ale unei persoane.\ Pierdere a vodi. [Lot. -e. \Cjr.priv.: afaae de conductie. fioald.ge. s. a s(a6i. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. *leziune. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. -md: gr.erc = a afecta. *boala. A. de la loxan = sageatd. m. 3) A. {Lat. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.de [a Afipergillus flavus. sau a cuvintelor scrise (a. A.} A. Sin. W. 2) Simpatie. o.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. cu afectarea moderata. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. de. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. [Lat.: anal-trie (v.. n.priv.: eferent. Semnificatia sa este destui de vaga. / affection. 4) A. de la ad = spre.. A. f. exista rar 'in stare pura. iat. affinitas.priv. facand abstractie de cauze. [Cjr. f. *agrafie). -alos = sange. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. s.cere = a afecta. / aphemie. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). / afebrile. -ind. A. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. / affinite. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. s. [Qr. A. Asocierea *a. De asemenea.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii.. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). s. / afferent. Inaintea altei substante. de ex. 148 AFONIE AFEBRIL. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).). AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. fihra . AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. f. (uii's = stare. boaia. Ex. de. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. / affective faculty. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. A. [Lot. a . pheme = vor6ire. AFLATOXINA. dar utilizate incorect. uffectio. / aflatoxin. / aphemia. locala). la ad = spre. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. adj. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. f. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. adj. affectus = stare de spirit. In cadrul *a. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. haima.. sen-nan = a produce. phone = voce. psifiiatm. afectiune. B. de. fifferre = a aduce. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. cantec (amuzie). f. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. congenitala. profesor [a 'Paris. la Intam-plare. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia.

/ ag6nitalisme. AGASTRIE. o . isterie sau prin spasm muscular laringian (a. m.priv. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. [Qr. grup sanguin). / aphtha (pi. r.: virus delta. izolate sau grupate. ia agitare = a pune.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. pot fi disoci-ate. s... ia gr. 2) A. v. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. [Lat. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. / aglycone. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. a . s. gala. / chelating agent. s. Cat. -ntis = ac. AGEUZIE.. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. s. [ite-ra a aifahttului grec.. [<^r. poate fi spon-tana. / agenesia. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. s. disglobu-linemie.priv. Poate fi dezordonata. lipsita de intentie sau scop. / aphtose. m. AGITATIE. agglutinare = a dpi. s. m. de (a gr. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. Sin. Viena. In paranoia. ['Malaie. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice.. f. [at. o . / ageusia. s... dim.. Ex. si eunuchism. f.priv. V.. / agglutinin. AGENT CHELATOR / chelateur. globuJus. f.e ia gignere = a naste. AGALACTIE. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. / agglutination. [Lot. / agammaglobulinemie. s. {Cjr.] Absenta secretiei lactate dupa nastere.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. n. poate sa apara si fara o leziune organica. f. provocand astfel aglu-tinarea acestora. a agita fi agere = a acttona. f. AFRODIZIE. s. f. Termenul agalaxie este incorect. ptdiatru austriac. provocata de stimulari din mediul ambiant. a pune in mifcare. amar si acid. de. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. 1S16-1SSS. f.. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. agitatio. gasler. f. AFTOZA. a uni.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. / agenitalism. A. 3) A. ic. 7=0 treia.priv. [Qr.priv.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. / agitation. / aphthosis. m. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. a ..} Absenta *gamaglobulinelor din sange. -aktos = [apte.J(ua[d. s. s. / agueusie. in mifcare. s. la Afrodita = zeifa dragostei.organde. de. [Lat. Sin. aflate In suspensie. 3) A. glykys = dutce. s. s. *aftozele. [Lat. / agastria.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. dand prin racire un gel. Sin. f. / aphrodisiaque.. A. s. Ex. -oza . m. gyms. / agenesie. cold agglutinins. de corp calos. Orice factor provocator de boala.). s. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. s. vulgara. f. f. gr. d. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. AGLUTININA.: genina (v. f. gyros = cere. purtator de germeni infectiosi. f. s. ageustia. s. A. f. s.priv. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. f. aphrodisiakos. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. s. s. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. cu evolutie In pusee recidivante.. a .priv. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. V. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. -ina . de. s. AGLUTINOQEN. AGENT. [Qr. fiind foarte dureroasa. s. haima. In cadrul *bolii Behcet. Se disting: 1) A. agglutinare = a [ipi.priv. n. carenta imunitara. de [a agere = a actwna. f. de. gueusis = gust. AGLUTINARE. Cele mai cunoscute a. -ina. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). si disgenezie. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. AGLICON. AGENEZIE. A. s. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. de. m. s. boala Bruton. / aphte. s. congenitala de tip Bruton.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. a . nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. m. sau reactionala. aphtae. cand se produce *afazie.] Sin. f. / agalactie. Virus ARN de masa moleculara mica. gastros = stomac} Absenta.. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. a. f..AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian).. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. / aglycone.tiv. sau agresiva. / aphrodisiac. microorganism patruns In corpul uman. a stomacului. agens. s. mai rar pe mucoasa genitala. f. AGLUTINOGE N AGENITALISM. excitement. / aglossie. AGAMAGLOBULINEMIE. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. / agitation. AFRODIZIAC. s. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. genitale. idiopa-tice dobandite tardive. AFTA. 149 . / agalactia. s. / agastrie. spasfca). La om. / agglutinogene. sindrom Aicardi. a crea. A. aphthae). mielom). cu exagerarea miscarilor. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. / agammaglobulin(a)emia. gesturilor si 'mimicii. AGLOSIE. d. m. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. mutagen. [Lat. [Gr. / aglossia.. genesis = producere. v. a uni.). [Lat. adj. / agent. haptein = a arde. impulsurite sexuale. imunoglobulinele. 2) A. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. gr. [Cjr. 2) A. de forma rotunda sau ovalara. / agent. infectant. s. [Cjr. genitalia . -onis = cyitatie. V. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. f. factor fizic. aph-tae. de ex. -arum = afte. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). f. lot. a . a priv. f. In alimentatie sau ca laxativ moderat. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. s. aphrodisia = dorinfa se. vector. / agglutinine. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). [Ofr. / aphrodisia. \Gjr.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat.: geloza. s. la glohus = glob. observate la nivelul palatului dur la copii. cu prognostic benign. / agglutination. a pune. arum = afte. gr. m mifcare. m. agglutinare = a [ipi. duice.: chelator (v. f. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale.[ Ulceratii infectate. / agglutinogen. alimfocitoza. In general. imunitate. A. f. [Alois Bednar. A. -atos = sangc. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. viu. / agyrie. adj. s. a . AGIRIE. A. s. f.. / agyria.. / aphrodisie. chi-mic.ziana agar-agar. f. s. [Lot. [Qr. s. Se disting: 1) A.: 1) A. a uni.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului.

leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. a . adj. a . [fr. aggregatio. Fenomenul de grupare a plachetelor. / aggregating. f. s. m. de timp) etc. f. s. / aggregate. s. AGORAFOBIE. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. chiar existenta a. a . dimpotriva. s. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. / aggregability. sludging of red cells. si agregant. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.: *apomorfina. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. a • priv. agonisti adrenergici. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor.. *ADP. granuliim. prosopagnozie. s. / agregabilit6. si sindrom Kostmann. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. In starile de soc. / agnosie. n. Este facilitata de *catecolamine. / agrammatisme. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. [Qr.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans.] Teama morbida de spatiile goale. -e. aggregare = o aduna ta un [oc. A. gno-sis = perc. In forma de croset. s. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. a aduna. aggregare = a aduna la un loc. -onis = wrdutdfire. adj. sunetelor. se clasifica In: auditiva. d. [at.priv. adj.epe. / agranulocytosis. [Lot. sludge. f.. s. {Cjr. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. / agrafe. [Cfr. gr. graminatike = arta de a scrie fi de. kytos = cduld. pe de alta parte. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. graphein = a scrie. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. f. de id granum = grannie.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. V. / agregation. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. [Lat. AGONIE. / agregant. de a se alipi. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. In functie de natura acestor stimuli a. sau generalizata. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. V. f. s. s. a priv. V. mai rar. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. a . 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. cu efect central. de a se aglomera In gramezi. s. receptor. agregare.. / agonie. / agoniste. anosognozie. gustativa. AGREGARE. A. a citi [iterde. / agrammatism. dopexamina). / agoraphobic.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). / agranulocyte. olfactiva. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. A.re. de [a uggravare = a agravci. AGNOZIE. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener.. / agnosia. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. adj. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. agrafe.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. AGREGANT. f. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie.] Piesa metalica mica.: sindrom Kostmann (v. boala Schultz. V.i gone. si agonist potasic. -ale. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. Aglomerare. adj. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. [Lat.: *dopamina. AGRAVARE. Se disting a.: astereognozie (v. s. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. f. asomatognozie. Sin. \Gjr. Sin. factor plachetar IV.] Aglomerare. de la aggregare == a aduna la un [oc.priv. fiind unite de filamente de *actina. 'miozina si *fibrina. la un. f. Poate fi localizata. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. -onis = ac^iunw de. evolutie nefavorabila a unei boli. grammatJca. s.. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. de la. AGRAFA.\ Proprietatea de a se agrega. s.). m. adj. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. 2) Termen vechi. gramada de eritrocite dispuse de re- . A. de raspuns celular. ca entitate este pusa la Indoiala. s. s. -ism. / agonist. AGRANULOCIT. [<^r. / agonadal. *tromboxan si de prezenta calciului. / agmin6. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. agregat. "bromocriptina).. f. ligand. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. agoa = [upta. . \QT. dim. si alexie. [Lot. kylos = cduCa. granulum. sindrom Gerstmann.. la leucodte. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. / agminated. p. -inis = mu[time. s.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. dim. [oc. f. din gr. phohos = frica. / agonadal. / agregat. / aggravation. / worsening. AGRANULOCITOZA. antagonist. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. f. A.. f. foarte proba-bil. s. Sin. a obiectelor. si coma. [Lat. [Lot. f. granum = graunte. s. e. aggregare = a aduna. a mrautdti. m. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. [Gr. devenind rapid ireversibila. 2) In medicina legala sau In expertiza. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. f. / agranulocytose. care patrund In creier (ex. / aggregation. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. AGREGABILITATE. V. gonos = sitmdnf:a. largi. n.] Alterare a scrisului. / clip. la. s. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. s.priii. [Qr. AGONADAL. AGREGAT. f. cecitate psihica. agmen. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor.). cu tendinta evitarii acestora. -ozu. V. s. s. / agraphia. / agraphie. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. f. V. determinata de un mecanism imunoalergic. tactila. avand o circulatie interna-tionala. cunoastere. cat si pe cea secundara. si a. In medicina.] Care este lipsit de *go-nade. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. / agranulocyte. imaginilor. krap = croset. adezivitate plachetara si trombus alb.} 1) In sens larg. s. agora = piata..] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. f. de la gnonai = a cunoafte. agonisti dopaminergici. s. / agoraphobia. AGRAFIE.. aggravatio. In zonele de ischemie. un [oc. A. adj. n. agonistes = [tlptdtor. vaselor si tubului digestiv (ex. f. vizuala.priii. m. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. [at. Definite a. din {jam. -aux. f. AGONIST. a pro-priului corp (autotopagnozia).] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. [at. -e. / agony. s. \Qr. d. adj.

= aib. -ina . uneori striate. spre. -aza. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. adj.. a. bilirubina. gramada de trombocite. poate fi manifesta (amenintari si insulte. f. pi. s. s. lalia = vorbm. la nivelul pielii. [Lat. ALACTAZIE. s. A. albumen. Fondator: H. ALBUGINEE. albus = alb. albumen. / albinisme. -inis = aifitif de ou. uneori. [Lat. si lactoza. -inis = aifieat. ALBUGO. termenul este folosit pentru tunica a. / albumose. Var..: acromie cutanata. [Lat. lapte. f. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s. de [a albus = alb.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. / alkal(a)emia. / albuminuria [Lat. sunt denumite cu acest cuvant. muschi.priv. const. denumita si 'proteina Bence-Jones. Aglomerare. / albino. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. ocu/ara sau sclerotica). ALCALEMIE. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / atbuminemie. s. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. / akinesia. f. testiculara. s. / achillodynie. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. s. de la lalein = a ror6i. ALBASTRU. albumen. ALANINA. eidos = forma. cu sase subtipuri. f. gr. de tip recesiv. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). f. con-genitala sau dobandita.). un deficit de "tirozina. n. f. continand vase intestinale. -ina.] Absenta *lactazei din intestin. [Gfr. V. s. / albumin. f. fie cu lapte uman. tripan. si leucom. gr. / alkali. / albumine.. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. ocular. AGRESIVITATE. m. lacrimri = iacrima. 151 . [at. f. f. a ataca (ad = (a. ALCALIN. adj. / albuginee. medicamente etc. Deoarece uricaza nu exista la om.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. si tab. gradi = a merge. / alalie. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. [Lat. spre. [at. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. [Lot. s. ALBUMOZURIE. m. s. s.. n. / alalia. AHILODINIE.). [or. / bleu. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).: a. ALCALI. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. ALBUMINA. [Lat. Laborit. a -priv. AKINEZIE.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. inis = a[6uf de ou. de [a albas •= ail}.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. albumen. s. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. -i'(a. f.: pro-teina Bence-Jones (v. s. / allantois. V. de metilen. gr. gradi = a merge. -inix = a[6uf de ou. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. Frecvent. f. spre. lactis = lapte. generali-zat sau oculocutanat. biochim. albugo. -inis = alhuf de ou. -ina. / alcali. [Cjr. de brom-fenol. [^. alhiif. atlas. Uneori termenul este considerat sin. aggresus. haima. f. albugo. s. / albumin(a)emia. f. se observa In *mielomul multiplu si. / allaitement. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. m. Ex. ouron = urina. cu aspect albicios. / agressivite. agregarea plachetelor. / albumose. f. s. -oza. s. mimica. f. [Lot. s. s. albumen.] Sin.: acinezie. de ia albus = al6. depigmentate.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. s. f. s. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. / agressologie. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. ALALIE. s. Akhileus. f. ALANTOINA. s. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. f. s. f. albumen.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. / alanine. / albugo. ia aggredi = a merge spre. const. / albumosurie. ALBUMINURIE. Sin. f. [Lat. de. s. s.} Absenta secretiei lacrimale. [Qr. 2) A. f.r. [Lot. ALBUMINEMIE. s. gr. constand In formarea de pete mid albe. AGRESOLOGIE. de (a kinein = a mifca. f. si stres. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. ALBUGINITA. s. s. este putin utilizat. s. f. al kali sau alqaliy = soda. a . V. ALBUMOZA. [Lot. ALANTOIDA. inis = aBJeatd. a. f.] Inflamatia *albugineei. / agressivity.\ Alimentatia lactata a unui sugar.: proteinorahie (v.. / allantoin. s. oua.. Simbol Ala sau A. f. / lactation.priv. aggresus. In care se constata. / alkaline. -inis = aldeatd. tab. kinesis = mifcare. V. ALBUMINORAHIE. s. -inis = aifiuf de ou. f. distrugere a unor obiecte. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. m. rhakhis = wloana VirtelJrala. logos = stiintd. s. / eye dryness. cu pH-ul peste 7. / cervi-cospinal fluid proteins. s. ALBINISM. m. eel mai frecvent. [Lat. f. V. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. / alanine. a . transversale. f. allactare = a a[apta. A. 2) Mai multe substante chi-mice. / albuminorrachie. / albuginitis.} Sin. s. s. ALACRIMIE. / albuginite. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.) sau ascunsa. de la albus = aid. ca si In unele vegetale. f. dura. a. s. de la alhus = a[6. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange.] Membrana fibroasa. V. a priv. toate de tip auto-zomal recesiv. s. f. \Qr.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. -antim = carnat. / albumosuria. adj. atos = sange. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. / albuminurie. / agressology. a. s. / albinos. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / achillodyma. s. fie cu lapte de origine animala. s. [Lat.. al kali sau alqaliy = soda. / alcalemie s. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. V. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. agregarea eritrocitelor. cu *afemie. acte suicidale). biochim. s. / blue. / albinism. f. pi. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. [Qr. adj. NA: tunica albuginea. [Lat. gr. In 'leucemie.. / alacrymie. f. de [a aggredi = a merge. al kali sau al-qaliy = soda. [gr. de Prusia. adj. haima. *osteomalade si In *metastazele osoase. s.. In absenta le-zarii caii motorii principale. / albuginea. proteinurie. / allantoide. ALBINOS. [^r. de toluidina. A. aluzii etc. f. / albugo. si sindrom Sjogren.). V. f.. A. lac.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. / alactasie. -ina.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. partial. gr. s.a. albugo. / allanto'ine. s. ALAPTARE.] Prezenta In urina a albumozei. -inifi = at6uf de ou. a ataca (ad = la. f. / akinesie. 3) A. f. adj. de [a albus = aid.. artificials). a past). f. Aminoacid neesential. / alcaline. cu aplicatii In medicina. Evans. ca 7n 'sindromul Waardenburg. s. a pllfi). m.\ Individ afectat de *albinism. -oza. f. f.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. n. -e. V. a. s.] Tendinta la atac. / lactase deficiency. lovire etc. s.

alcaloza. [-^r. alaturi de C si H sau de C. s. de la 2. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). pdtrunzdtor. f. a.soda. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. s. tote/a sau potent/a/a). iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. timp de ani de zile. 'delirium tremens. therapeia = tratament. uneori la doze foarte mid. / alcaptone. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. [Hr. inflamabil. f.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. f. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. a. / alcoolature.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. -ism. *stricnina etc. -oza . al-cohol sau al koh'l .] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie.4). a unor doze excesive de alcool.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. Var. ALCOOLATURA. cu miros agreabil. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). kaptem = a suge. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. cata-bolit al 'tirozinei. s. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. -e.5 g%ci produce euforie si excitatie. / alcalose. Sin. ALCAPTONA... a discernamantului). s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. ALCHILANT. ce confine azot. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. s.. etilic. / alcohol. f. / alkyl. Complicatiile cele mai grave ale a. alcohol sau al koh'l = su6ti{. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. Este antiseptic. Lichid incolor. f. termenul a. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). / alcoholometer. in. s. / alcalinisation. iar catre 4-5 g%o apare coma. [AT. adj. / alcalinoth6rapie. adj. gr. se manifesta (uneori. V. ALCOOL. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. prin scaderea presiunii CO. cloroformul. ALCOOLAT. / alcoolisme. / alkyi. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. / alkalinity. A. / alcoholate.ohof sou al koh'l = sudtit. usor colorat. s. gr. m. / alcoholature. s. f. prin abuzul de vin. f. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. A. alcohol sail o7 koh'l . [J4r. f. oenomanie. Determinarea sa are importanta medicolegala.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. metron = mdsurd.' / alcoolemie. / alcoholisation. f. / alcoolisation. densimetru. de.: *ciroza. / alkalizer. alkalosis. f. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. ALCOOLEMIE. m. f. f. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. s. scadere a memoriei. S. consecutiv. / alkaptone. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. m. V. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. A. m. adj. m. adj. / alkylant. 0.dtor. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. / alcaptonurie. f. ALCAPTONURIE.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. s. pdtrunzdtor. al kali sau al-qaliy = sodd. fiind plasmatica si tisulara. s. A.). acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. n. alcaloza. H. A. al kali sou al-qaliy . In limbajul curent. / alkylant. gr. Unele a.dtor. s. primari (R-CH^OH). euforie nejustificata.sufitlli pdtrunzdtor. CHaOH. Se utilizeaza ca dizolvant general. V. etilism. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. alcalinization. al kali sau al-qaliy = sodd. al kali fail alqaliy = sodd. / alcalosis. pana la neutralizare (a. / alcool. s. [Ar. / alkaptonuria. misdbil cu apa. A. ALCOOLISM. eterul.] V. tulburari nervoase (*polinevrite. e. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. kaptcin = a suge cu loco-mil'. al cohol sau al koh'l = subtil. \5ir.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. \5\r. sunt strict regle-mentate. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. [-%r. / alcalinit6. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. s. s. metabo-lica. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. s. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. s. moarte). lichid clar.' add homogentizic. ouron = urind. [Ar. eidos = forma.HsOH. m. s.. / alcalinisant. cu [dcomie. [Hr. s. / alcoholism. \!Ar. . sunt putin so-lubili In apa. gr. s. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. / alcohol(a)emia. me-tabolica.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. m.R. gr. ALCOOLMETRU. ALCHIL. gr. a. m. *ocronoza si dureri articulare variabile. s. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. f. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. Intre 1 si 2. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. de alti-tudine apare la altitudini mari. al kali sau al-qaliy = sodd. Ex.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. 60%. s. m. T. volatil. "cafeina. [Ar. s.'al kali sau al-qaliy = sodd. m.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. Exista diferite tipuri de a. ALCALINOTERAPIE. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. *tremor). al kali sou al-qaliy = sodd. a. pdtrum. V. pdtrum. / alcalo'ide. inflamabil. compensata. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. [J?r. Responsabilitatea penala (delict. -alos = sangt.: dclofosfamida).5% volume de C.-COH-R. f. s. Se disting a. Administrarea si circuitui a. f. s. Toleranta individuala este extrem de variabila. A. eliminarea sa urinara. [Hr. pdtrum. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. s. / alkalization. In continuare. haima. Sin. / alkalitherapy. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. s.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. n. pro-ducand esteri. respirato-rie sau gazoasa.. s. a] kali sau al-qaliy = sodd.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. cu formula chimica C^OH. / alcoolmetre. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. / alcoolat. s.: *morfina. ALCALINIZARE. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice.: alkil. f. *cocaina.sufitil. m. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. ALCALOID. s. ALCALINIZANT. ALCOOLIZARE. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. desemneaza a. ALCALOZA. Termenul de *oenolism semnifica a. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. deshidratat contine 99. al-r. / alkaloid. s. A.

2 mU/ml (12-75 nmol/l).] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. un individ poseda doua a. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. dependere = a sta atamat.: hiperaldosteronism (v. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura.: polenul gramineelor. ALERGEN. [Ljr. s. / aldolasemie. ALDEHIDA. Termenul etilotest este mai corect. iar o gena ce poseda mai multe a. {Qr.. aseme-nea celorlalte a. / allergic. f. ergon = iucru. s. adj. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. ALCOOLTEST. de la ergem = a [ucra.fiimifti. dimpotriva. de.). mi-grene etc. / allele. C. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. [Cjr. s. s. gr. aldolazemie). s. La adul-tul normal. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. / aldolase. / allelomorphe. lie [a alwol dehydrogenatum. / aldehyde. s. f.e. de. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. V. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. s. m. ALDOLAZEMIE. s. V. s. alias = aitui. A. test = e^a-m. unele gastrite. aparitia unei *tolerante. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. / aldehyde. / allergide. 0 gena care nu poseda decat o singura a. izolata din ficat.n. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. / alcoholtest. s. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. / allelomorph. ergon = iucru. / alcoholomania. atc. acf-inne. / alcohology.] *Farmacodependenta fata de alcool. unul la altu[. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. s. (AT . Sin.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. [Cfr. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. adj. s. Ex. m. Se reprezinta cu litere mici. de = separat de. cu *alcoolodependenta. *A. La adult. f. / aldosteronisme. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. pamdnt utili&at de. f. A. gr. a. fac parte: astmul.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. Ex. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. Cele irei a. \ffibrev. f. s. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. f. / allergene. Cantitatea de a. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. a. m. o alta. adj. se numeste monomonB. terme-nul de a. / aldosteronism. [Qr. / allergique. / allele. 2) Sin. La nivelul fiecarui locus *autozomal. Concentratia a. m. f. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. s. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. alias = dtiili ergon = iuc. Sin. ALELA NULA / allele nul /. 0 nu este functionala. f.ra. mai mult sau mai putin eficace. A. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. urticaria. *A. proba. f. a. / aldolas(a)emia. / alcoholomania. [Hr. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. s. adj. [J5r. ergon = Iucru. s. Dintre bolile a. s. logos = ftiintd. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. ALERGIE de la mama. ale aceleiasi gene. ?i alcoolomanie. sin-gura prezenta In muschi. se produce retentia celulara a sodiului. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. A. m. V. / alcooltest.: In *sistemul ABO. {QT. s. / allergen. V. / allergy. este polimorfa. ALCOOLOGIE. de to. *a. / allergid.). din fr. tennenul 153 . bacterii sau polen. m. al-cohol sail al koh'l = subtil. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele.: a.ru.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. m. de la ergem = a [ucra. A.. este obtinut prin oxidarea unui alcool. s. Sin. la ergem = a [ucra. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. Ex. / alcoolod6pendance. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. A. f. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. 8. f.. s. domi-nanta asociata fiind notata a'. s. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). Care produce *alergie. In caz de imunitate. / aldolase. ALERGIDA. Excesul de a. A. si cetona. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. actiune. s. de la [at. ALERGIC.. alcohol sou al koh'l = subtil. deoarece proteina produsa de aceasta a. ALDOLAZA. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. s.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. la unul la altvl.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. ALELA. 0 cres-tere tranzitorie a a. una provenita de la tata si. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. f. f. s. s. [a ergein = a luc.: alela mor-bida (v. / aldosterone. 0 crestere a *volemiei. -ida. s. In prezent. Cele doua a. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. denumeste o marca depusa. adj. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. n. morphe = forma. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). pdtrunzator. patrunzdtor. ALELOMORFA.. 6. eczema. variaza Intre 1. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. f. In continuare. Cat. prezente la un 'heterozigot. allelon = tie. s. ALERGIE. / alcoologie. n. engl. / aldosterone. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. ALOOSTERON. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei.. se constata si In infarctui miocaidic. La nivel biochimic. adj. pdtrunzdtor.: boa/a a. provoaca depletia pota-siului. 2) Proteine purificate din alimente. f. / alcoolomanie.: alela letala. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali.\ Initial. al-los » aitui. ALCOOLOMANIE. ALDOSTERONISM. pittrufi-zator. f. In general. *a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. allelon = de. *A. colite. actiune. In compensatie. actiune. f. veche test = vas lie. dar si In celelalte tesuturi. f. a. sunt. n. alias = aitui. al-cohol sou al koh'l = subtil. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. / allergie.] Care este In relatie cu 'alergia.3 si 8. Ex. . care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. hiperaldosteronism.. m. deoarece a. la. recesive. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. proprie creieru-lui. peiidere = a atdma. a.. mutanta este la randul sau termosensibila. [Ar. exista In concentratii foarte mici (v.

antitrypsin.. / alpha-adrenergique. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. [Qr.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / algique. / algesimetre.: a-globuline. m. algos = durere. nevralgie. gr.. f. f. de asemenea. migrena. fac parte proteine transportoare (transcorti-na..} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. la gravide. protos = primu[. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. A. khymos = sue. [Lat. s. / algesiology. ALFA. globulusi dim. s. [Cfr. s. gr. ALFABLOCANT. adj. Uneori. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. algesis = silnful durerii. a . {Qr. In functie de localizarea . adj. / alexin. f. ALFALIPOPROTEINA. -ina. / algesiologie. ALGEZIMETRU. const. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. f. A. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. lexis = cuvdnt. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. f. / algesie. ALFASTIMULANT. B.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. s. ALFA-ADRENERGIC. mghetat. Var. aiantichimotripsina). s. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). f. [a = prima fiterd a affa6e. Var. ALGIDITATE. f. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. / alphachymotrypsin. / pain.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. vezicula biliara rinichi). f. / allergology. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. / alpha.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. vasculara. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. hemo cromatoza) si. completa.. craniofaciale lateralizate. / alpha-adrenergic stimulating agent. s. algidus = rec. lipoproteina. f. de origine extrem de diversa: a. ALEZA. spirit.tuiui grec. f. [a = prima [iterd a aifabe. A. hipocondriaca. f. iar inhibitia vasodilatatie. algidus = rue. stimulare = a miboldi. s. s. mandibulara sau oculara. f. s. s. f. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. Var. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. ALGEZIOLOGIE. fentolamina) sunt. logos = ftiintd. / algesia. [J~r. / allergologie. n. adj. s. f. adj. este utilizata ca antiinflamator. / alexie. / alexia. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. / alphachymotrypsine. f. pi. / algie. ALGIC.: a-adrenergic.). antiproteaze (a^-antitripsi-na.] V. ALEXINA. lipos = grasime. tripsis = frecare.: alfastimulant (v. [Cfr.: cii-antitripsina. / alexine. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. deci.: a-chimotripsina. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. f. s.-ANTITRIPSINA. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa..). a stimuia. pi. adj. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. ALERGOLOGIE. / alphabloquant. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime.: a. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). logos = stiintd. migrainous neuralgia. s.). Din grupul a. / alpha-lipoproteine. ALGEZIMETRIE.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. cluster headache. / alphaf(o)etoprotein.. n. [a = prima iiterd a atfa6t. f. s. / alphai-antitrypsine. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. / alpha-adrenergic. s. [Gjr. V.: a-stimulant. [a = prima [ilera a atfadetului grec.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. f.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. de. In cadrul sinuzitelor.: a-mimetic. droza. Var. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii.tu[ui gru. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. / alphamimetic. sfdr&mare. drawsheet.: algie (v. Denumire rezervata *a. algesis = sim^ul durerii. f. Var. si tab. -inn. / algetic. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. adj. s. Ex. a -priv. protos = primul. pana la a. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. s. f. / alphalipoprotein. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.: alfa-adrenergic. cu hiperestezie (v. ren. / alese. adj. gr. / algesimeter.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. s. care stimuleaza aceasta actiune. cu M. z. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at.e. ergon = [ucm. [gr. In mod normal. proteina de legare a tiroxinei).] Sin. (a glohus = gCofi. alias = altui. s. lexis = cuvdnt. f.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. f. / alphaglobulins.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. Sin. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. s. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. / alpha-globulines. vasodilatatoare. / algidite. tripsis = frecare. -ina . ALEXIE. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. [Lat. / alphafoetoproteine. Sin. alexein = a evita. / algid. ad = aproape de. a. s. n. dureri difuze de origine dentara. de la lectura dificila. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. '(at. biochim. ALFAFETOPROTEINA. [Qr. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. isterica. prin extensie. de.: artralgie. gr. [at. / alphastimulant. metron = mdsurd. zdroBire. s. s. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). fr. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. C) de talie inegala. ac-fiune. s. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. ALGEZIE. -e. -is = rinicfii. / aigesimetrie.. (o ioviturd). / aiexithymie. anti = contra. s. adj. s. f.. s. f. int. f. s. mai rar In cancere de tub digestiv. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa.: a-blocant. istoric pentru 'complement. local sau intramuscular. \Gjr. f. in-gfi. thymos = minte. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. [angd. m. \Qr. a abate. -ina.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. adj. ALGIE. bloquant. 2) Sin. / alpha-adrenergic blocking agent.. adj. Var. algos = durere. algia.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. s. digests = simtui durerii. / aleze. s. / algide. / algesimetry. a. Ex. A.dro6irci sfdrdmare. gr. ergein = a [ucra] Var. f. Concentratia a. -ina . [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec.at} Agent simpaticolitic. Sin. [Qr. / algidity.tulw grec. Var. ALEXITIMIE. s. ALFACHIMOTRIPSINA. s. s.} Defect de Intelegere a scrisului. dar Indeosebi a trigemenului. utilizat ca sin. f(o)etus = fat. f.. / alphamim6tique. ALGID. In unele boli hepatice (hepatita virala. s. f. (ex. 25 kDa. la ergein = a iucra. f. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil.priv.: cecitate verbala. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / alexithymia. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. s. m. ALFAMIMETIC.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. 3) Uneori.

pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. / aliment. s. atos = gras. s. IX. 3) A. f. algos = durere.a. s.). [Cfr. sindrom Sluder). / alimentation. f. ALGOMANIE. ALIESTEZIE. a . ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. / algolagnia. 3) In sensul eel mai larg. [Cjr. In limba engteza. ALIAJ. tSm Cat. / aliphatic.trif. si boala Bruton. m.] Tendinta patologica de a cauta durerea. f. n. [at. [Cfr. apartinand matema-tidi si informaticii. aleiphar.). cu mecanism necunoscut. infarctului de miocard. / algophobie. / algogenesia. s. V. / insanity. / alymphocyto-sis. s. Var. / algolagnie. ALGOSPASM. s.[ Sin. au In organism rol plastic. 155 .] Procesul de hranire a organismului. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. algos = durere.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. / algophilie. s. [Cfr. idngd. s.priv.} Sindrom osteoarticular regional. regim. p. trophe = tirana. trophe = firana. f. Termenul. aisthesis = senzafie. f. / algomenorrh(o)ea. s.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura.a. alienare = a instraina. Sin. philia = atracfie. mainile. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / algomenorhee. [at. V. [Cfr. Indeosebi.i idei. gr. In primele 4-5 luni de viata. de la lyein = a distruge. f. f. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. / algogenic. m. alienare. f. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. de introducere In organism a substantelor nutritive. la Instrainare. aUos = altui. [Cfr. na-turala . plastic si catalitic. / alimentation. A nu se confunda cu *dismenoreea. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. f. coapsele.). / alloantibody.6 al Charezmi sau a] Karismi. / algoparalysie. alliage. [Lot. f. [Cfr. antitiroidiene). sugarului cu lapte de mama. span = a trage. iar alteori o senzatie neplacuta. bogat in nutrimente esentiale. s-a extins si 'in diagnosticul medical. ALIFATIC.). gennaa = a produce. 2) In prezent. reprezinta un cuvant la moda. s. s. [Cfr. dys = gre. / algospasme. o schema de diagnostic pe etape. / algophilia. alimentum = aliment. se utilizeaza In unele stari carentiale.. 2) A. ALGONEURODISTROFIE. s. lysis = distrugere. men. s. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. trophe = hrand. phobos = fried. repre-zentand. liniara sau ciclica. s. s. spasmus. s.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. kytos = celula. ALGOPARALIZIE. rationala .senzafie. de [a gennon = a produce.. s. f. artificiala . -atos = ra.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. In ultimele decenh a. (ilgos = durere. Evolutie lent regresiva. m. ALIENARE. sentiment. ALGORITM. para = dincoh de. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. s. ianga. [Cfr.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. s. aUi-gare = a [ega. adj. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. A. sympathein = a fi aldturi de cineva. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. [at. / algorithme. / painful paralysis. masochism.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu.). A. s. / algomanie. gr. Tipuri: 1) A.. f. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. f. ['De id nu-meie matematicianuiui ara.} Producerea durerii. Ca urmare. f. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice.] Sin. picioarele. f. o localizare anatomica (ex. n. dificiC. d. f. it la syn = impreund. lagneia = dorintd se?(uaid. genunchii. / alli(a)esthesia. energetic si functional.). pathos = afecfium.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. [Cfr. algos = durere. s. dieta. algos = durere. [Cfr. de [a gr. nu. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. alienation.). s. completata cu lapte de vaca sau industrial. f. s. s. 5) A. mania = nefiunie. f. s. / aliment. [fr.na. Atinge electiv umerii.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). genereaza durere. [at. la alere = a firdni. [Lot. -oza . nutritie.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. alimentum = aiiment. n. [Cfr. genesis = producere. dys = greu. V. m.u. o/gos = durere. m. are tendinta la izolare. [Cfr. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. menos = [und. m. dificit. ALIMENT. s. Poate fi consecinta: traumatismelor.nen'. f. V.: algodistrofie simpatica. adj. sensi6i[itate. s. ALGOLAGNIE. s. / algospasm. In particular In *schizofre-nie. ALIMENTATIE. / algoparesthesie. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. alias = aitui. ALGOGEN. / aliphatique. algos = durere. / alymphocytose. s. / painful paraesthesia. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a.care asigura un aport adecvat energetic. pentru alchilant (v. / alliage. a afiena.] Sin. algos = durere. / algogene. A. de protectie . / alloanticorps. ALGOPARESTEZIE. f. f. f.] Teama exagerata. algos = durere. s. rhoia = curgere.: algoneurodistrofie (v. algos = durere. adj. [Cfr. / algophobia. Sin. gr. algos = durere. / algogenese. algogenesis. para = dmcolo de. s&nsifiidtate. s. neuron . de [a philein = a iu6i. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala.e. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. / algoneurodystrophie.: *sindrom de nerv nazodliar. adj. ALIMFOCITOZA. / alliesthesie. f. ALGOGENEZA.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. fie. anti = contra. unor afectiuni ale SNC. aisthesis . Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. -oris = Corp. nutritie.. f.: boala Sudeck (v. algos = durere. 4) A. In acest caz. s. solubile unele In altele In anumite conditii. s. de masochism. ALKILANT. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. / algomania. s. f. sindrom Di George. [Cfr. / alloy. ALGOFOBIE. ALGOFILIE.} Care provoaca. / algorithm.: nevral-gia nervului vidian. spasmos = contractie. |l/r. Var.: izoaglutinogen (v.ie. pentru alchil (v. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. post = dupd. [Cjr. s. f. sec.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. la separare. corpus. dificii. trauma. medicamentelor (izoniazida. morbida fata de durere. s. de la alere = a firdni. diferite constante ale mediului intern etc.ime. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. [Lot. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. ALKIL. mixta . desemnate printr-un eponim (ex. au fost descrise numeroase sindroame. ALGOMENOREE. dys = gnu.a. a metabolismului. algos = durere. n. ALOANTICORP. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy.] *Parestezie dureroasa. lympha = apd (impede. / alienation. / algoneurodystrophia.

care se fixeaza pe ele si. octyne = durere. s. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). f. s. m. este denumita uneori daltonism olfactiv. f. f. utilizata ca astringent local. tria = trei. / alloxan. grapheia = a scrie. f. / aluminose. f. si alokinezie.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. forme cu proprietati fi-zice si. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective.. gennan = a produce. s.: homogrefa ALOIMUNIZARE. f. alias = aitui. ALOTIP. / allopathy. chimice diferite. modificarile patogenice si simptomele bolilor. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. in relief. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata.: pica (v. s. s. si aloestezie. idiotip si izotip. grapheion = penifa.. s. [Cjr.priv. typos = tip. AICl36H. [^r. rhythmos = rifn. de la alveolus. f. allos = aitui. s. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. s. V. ALOSTERIE. fetomatema. ALOXAN. de [a kineia = a mifca. alias = aitui. f. ALOPATIE. / allometrie. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. \Qr. In acest caz. m. m. De ex. adj. s. In acest mod. progresiva sau brusca. ALORITMIE. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. olios = aitui. / alopecie. / allopurinol. f.. / alloantigenes. allochiria.] Sin. anti = contra. ALVEOLAR. f. altoit. s. ALOMETRIE.: antigeni alogenici (v. ALOTIPIE. s. s. s. baldness. / aluminium. incompatibilitate fetomatema.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. cristalina a carbonului.] Sin. s. 3) A. phagein = a mdnca. [Cjr. [Lot. / allotype. iar diareea printr-un constipant). immunis = scutit. / allotypy. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. typos = tip.fioala. s. alopex = vulye . f. / allogreffe. f.] Tulburare a sensibilitatii tactile. \Cjr. Tipuri principale: 1) A. / alveolar. / allocheiria. lot.} Crestere inegala. allos = aitui.towc. s.. Ex. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. rhythmus.). ALOGREFA. si tab.sau trigeminism). f. [Cjr. / allogenic. aherare = a scnimfia. treis. ALOESTEZIE. f. biochim. In particular.0. partial cu *alogen si cu *omolog. gr. dim. tres. ALUMINOZA. / allodynia. [Cjr. multiple. 3) Sulfatui de a. V.. s. (i/n-men. ALTERARE. f. / allosterism. gr. ALOKINEZIE. / aluminosis. / alogia. / alteration. f. de la trepein = a w. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. / allosterie. aHos = aitui.9815 si simbol Al. allos = aitui. [Cjr.] Sin.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.. s. pelada. f. alveola-tus = Ufor sw6it. androge-nogenetica se produce la barbati. adj.] Sin.). aisthesis = senzatie. trope = mtoarc-ere. s. s. s. alias = aitui. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. f. aparat. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. de ta alveus = cavi- 156 . s. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. -oza . f.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. adj. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. / allogenique. adj. f. alias = aitui. alii-men. implicit. s. t. s. / allometry. ALOGENIC. s.aiaun. / allotropie.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. ALODINIE. s. / allocinesie. [at. sema. f. cu masa atomica 26. f. A. gr. ALOGEN.. [Cjr. din gr. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. A. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. s. {Cjr. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. [a in = iipsit de. / allogenique.si retroauricular.: izoimunizare (v. / alteration. gr. / alloesthesie. alias = aitui. f.: idio-tie afazica. m. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. Ex. Ie transmit semnale. Este caracteristica sifilisului secundar. mimus = oUigafie. osme = miros. s. s. s.Paris 1893). 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. / isoimmunization. uneori. [Cjr. pathos = doala. ALUMINIU. s. hair loss. gr. / allotriophagy {Cjr. / allotriosmie. f. allogeneic. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.} ElementuI nr. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. / allo-immunisation. s. antiperspi-rant. stereos = solid. / allotypie. V. adj. s. Al2(S04)3l8H. V.: puls bi. gennan = a produce. f. 2) FosfatuI de a. de.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. allos = aitui. / allotype. allesthesia. tres. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. utilizat ca astringent si antiperspirant. model. iat. lo-calizate Indeosebi supra. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. alias = aitui. tria = trei. Sin. m. / aluminium.sau trigeminat (bi.. grapbium. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. se limiteaza la anumite mirosuri.-nand cu raid vuipi[or. ALOTRIOFAGIE. / allopurinol. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. s. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. s. f. [Cjr. AIP04. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. / alloxane. m. 13. adj. de [a. 2) A. \Gjr. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / alveolaire. s. / allorhythmia. / allograft. ALOPURINOL. Daca a. pi. ca si In far-made. / allodynie.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . alias = aitui. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. s. de (a alter = aitui. / allotropy. const. n. f. s.). / alloantigens. calvitie. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. allotropism. f. / allotriophagie. f. f. [Lot. (re is. f. -inis = aiaun. [Lot. V. s. s. metron = masurH. f. sensi6iCitate. m. / allopathie. ALOTRIOSMIE. allos = altui. [at. [Cjr. allos = aitui. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. alias = aitui. \Cjr.. sclerodermie.} Sin.).\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. A. denudate incomplet. ALOTROPIE. Iat. f. / allogenic. s. / allokinesis. congenitala sau doban-dita. [^r. pi. ALOPECIE. s.. v. n. / alogie. / allorythmie. V. durerea se trateaza printr-un analgezic.0. allos = aitui. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. chute de cheveux / alope-cia. radiatii etc. este mai adecvat termenul *alogenic. m. seboreica rnasculina sau a.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. lichen plan etc. marca. marca. localizata sau difuza. [Cjr. a .] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. firiceag de. logia = teorie. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. model. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor.: a. -inis .. [Cjr.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. ALOGIE. s. kinesis = mifcare.). de scris. [Lot. / allotriosmia.

Cauze: absenta uterului sau ovarelor. n. s. ops. fibrinoasa) sau.. A. s. / ametropia. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. ambo = amandoi. s. putere. AMBULATOR. [Lat. s. / alveolyse. [Lot. s. rede-re. [Lot. [Lot. a .: adamantinom. In unele boli ale nervului optic. f. [Lot.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara.ALVEOLA tate.\ Boala a 'smaltului dentar. / ametropie. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. / amblyopie. la niveus = cavitate. / enameloma. alveolus. metron = mdsurd. a unor celule (a. Nu se defineste astfel un defect ocular la care.] 1) Inflamatie. [Jr. 2) Care nu este spitalizat. alveolus. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. Ex. apoi de severe tulburari hepatice. AMBLIOPIE. Sin. pi. f. s. frecvent: *pioree alveolodentara. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. pantherina. vedere. Se observa In unele boli psihice. / alveole. [Lot. [fr. alveoli. T. scopes = o6servator. AMANITA / Amanita / Amanita. boli endocrine (*mixedem. gr. In continuare. dim.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital.. a alveolelor dentare. / amelia. / ambisexualite. alveoli). AMALGAM. de. f. pGmBa.. s. AMAUROZA. pri-maia . exsudativa). rhoiu = curgere. menos = [und. Ex. a fibrinei (a. -tra. putere. de la alveus = cavitate. mastos = son. / alveoloplastie. AMETROPIE. fters. de. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente.: automatism a. f. gr. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. a leucocitelor alterate (a. / ambivalence. fara controlul constiintei. preocuparile. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.m6ru. / alveolitis. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. alveolus. pathos = 6oaid. anemie. f.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. dexter. supurata}. AMELOBLAST. s. f. Qottingen fi '>(e.apta. adj. alveolus. durere abdominala.] 1) Care se refera la mers. In caz de intoxicatie.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini.: sinoptofor (v. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. oftalmoscopic. cu cecitate. Sin. profesor (succesiv) [a 'Scrim.: bucurie/tristete.priv. s. AMELOBLASTOM. adj.prii'.). amho = amd-ndoi. / amaurosis. gr. In unele infectii.: ameloblastom (v. blastos = germen. s.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. [Lot. vecfie amel = smalt. f. or.} Distructia. f. malag-ma. NA: alveolus dentalis. AMELOPATIE. ALVEOLITA. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. s. vecfie amel = smalt. boala Fauchard-Bourdet. A. de la lyein = a distruge.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. opos = vdz. m. s. f. dia-bet). men. f. ». amblys = tocit. f. A. m.-iere. verna etc. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. ou f. / ambulance. m. s. s. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. adj. timel = smalt.] Pierdere completa a vederii. \Cjr. plassein = a forma. / ambidexter. m. [Cjr. f. a peretelui unei alveole dentare. oftdnoiog gtrmcm. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. dim. 157 . f. [Cfr. s. f.\ Care se refera la *febra galbena. ALVEOLOPLASTIE. A. ambo = a. / amblyopia. f. AMELOM. [Lot.. de la 11 .mers automat.. [Tr. n. f. \Cjr. o structura organica. ambulator. la acelasi individ. phalloides.. eventual.. / amalgam. f. / amalgame. / amblyoscope. [Theodor Leber. / amaril. acte). adj. adj. / alveoloplasty. primare sau secundare. A. V. a e^amina. n. hiastos = germen. [a alveus = cavitate. n. A. ALVEOLIZA. s. / amasie. s. AMBULANTA.). de [a skopein = a vedea. / ameloblastome. / amelopathy. TratamentuI a. m. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. diaree. si nu este sin. / amelopathie. fters. AMASTIE. dim. expresii. iubire/ura. de la. s. ametros = disproportwnat. \Qr. / alveolysis. In general complicate) cu necroza. / amelome. afectiuni ovariene sau uterine. -omo.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. valentin = forta. almulgum. tome = to. {Cjr. V. / ambisexua-lity. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. voma. gr. de. s. la valere = a^ area. boli psihice etc. / amaurose. mai rar. / ambivalence. s.. s. gr. macrofagica).. / ameloblast. -trum = dre. f. si amauroza congenitala Leber. bolile Basedow-Graves. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. -e. [Ofr. alveolus. sau f.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. / amelie. AMBLIOSCOP. de (a amauros = intunecat. acromegalie). / alveolotomy. situat distal fata de canalele alveolare. de la alveus = capitate. s. de. -omo. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. f. la nivelul caruia are loc *hematoza.. s. ca si dupa menopauza. s. *ameloblaste. 1840-1917.] Sin. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. -i"(n. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. [Lot. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. Addison. s. -oris = care se pCimba. / amastia. s. a modda. melos = e?(tremitate.: adamantoblast. s.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. f.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. f. s.. \<gT. / ambidextre.: 'astigmatism. / ameloblaste. / amenorrh(o)ea. ALVEOLA. boli generate (tuberculoza. caz In care deficitui de ve-dere este partial.). urmate de o scurta perioada calma. a -priv.] Sin. virus a. vecfie amel = smalt. gr. s. / alveolotomie. nuuneld. a se pkinBa. a se. NA: alveolus. m. AMBIDEXTRU. lysis = distrugere. ops. la temnein = a tttia. f. ale ambelor sexe. s. a priv. maduvei sau creieru-lui. / ameloblastoma. de ex. s. A. Spatiu aerian pulmonar sacciform. AMBIVALENTA. n.mdndm. dim. s. m. se distinge de *ambliopie. secfiune. frecvent In *schizofrenie. f. muscaria. / alveolus (pi. f. s.ide[6erg.: tifos a. s. [fr. / amblyoscope. f. de la iilveus = cavitate. / ambulatory. plastos = mode-iat. f. amblys = tacit.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. amelom. secundara .. dim. s. s.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. apar semne si simptome brutale: greata. s. generative. Gushing... amastie. s. AMENOREE. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum.\ Coexistenta unor caractere sexuale. AMARIL. s. opos = vdz. m. [Lot.. me. renale si la nivelul SNC. ALVEOLOTOMIE. / amenorhee.: boala Alstrom-Leber (v. Sin. / ambulatoire. NA: alveolis pulmonis. vecHe. / amaril. a. cu semnificatie patologica. amau-rusis = or6m. [Cjr. A. prin procese infectioase si de-. [at. / alveolite. de la ambulare = a merge. f. AMELIE. / ambulance. f. s. . cupru). s.] Sin. adj. ambiilare = a merge.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. Se disting doua grupe de a.

in formele de intoxicatie cronica. amoibe = altemanpd. / am(o)eba. de. AMFORISM.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. ammoniakon = sore de amoniu. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. s. adj.: articulatia temporomandibu-lara. s. amphi = de am6eie pttrti. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. de [a philem = a iu6i. / amphoteric. AMIGDALECTOMIE. s. amy-lum. s. de doua on. / amide. / amygdalian. s. pathos = afrcfiune. tonos = tewiune. f. adj. f. este asferica sau astigmica. a'. / am(o)eboidism.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. s. [^r. alcatuila din lanturi lungi. AMIGDALIAN.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. a .] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) .] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. Ex. s.priv. dar se poate localiza si la nivel hepatic. adj.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. s.). dis = du6iu. vertigo (lat). ampho = aIn6ii. / amyelinic. / amphorisme. amphoteros = care apartine ia doi. f.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. / amph6tamine. amygdale = migdald. s..j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. adj. AMFOTER. ammattire. V. atat omul cat si animalele. Ex. / amiboisme. dc. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. scade apetitul. celule migratoare) de a emite pseudopode. incluzand a. / am(o)eboid. de ia amibein = a aiterna. ampho = am6u. scHim6are. scfiimfiare. b) a. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. amphi = de amfiete parti. NA: tonsilla. / amphotere. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. amidon. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. f. s. | Qr. s. amylum. [QT. pri-mare. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. nonmyelinated. amygdale = migdala. / amphiarthrose.] Articulatie mixta. racemica si sarurile sale. / amphidiarthrose. a. adj. aither = aer curat.: 1) Alfa-amiloza. philos = prieten. trope . AMIELINIC. adj. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. in doua nidduri. / amibe. Var. / amiboi'de. secundare si tertiare. AMFETAMINA. de obicei prin extensie. amoibe = altemanf:d. Poate evolua cronic. miopie). a sch-imfia.: amfoter. [Cjr.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. iritabilitate..] Sin : amfolit (v. [Cjr. d) nucleu amigdalian. / amphophilic. adj. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. nmmoniakon = sore di amoniu. f. AMFOTROP. f. f. -oza . / vertige. este detectata cu ajutorul iodului. pi. aether. 2) Amilopectina. adj. s.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. myelos = rndduvd. n. / amyelinique. 2) Grup de compusi cu actiune similara. amphi = de. Prezenta a. -ind. AMFIFIL. [Qr. f. f. gr. / amphiphilic. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. constituita din lanturi cu ramificatii. / amygdala.ie. c) a. / amygdalectomy. arthron = articu[af. amphora = amfora. adj. adj. s. eidos = forma. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. amoibe = aiternanf. / am(o)ebiasis. s. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric.] Sin. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. Este endemi-ca 'in tarile calde. suflu). [Qr. amylon = fdind. / amidon. AMFIARTROZA.\ privitor la *amigdala. [Lat. adj. / amygdalien. adj. AMIBOID. lytos = distrus. AMFOLIT. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). / amphetamine. a scftim-60. / amibiase.. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. bolta cereascd. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. s. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. / starch. amphi = de am6e(e pdrpi. cat si ca o baza. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. Di-gestia a. / amphipathique.: articulatiile intervertebrale. / amygdale. s. sub forma de lichid incolor. [frofiadii (at. a dizoh'a. [Cfr. / amphiarthrosis. neramifi-cate. m.u. Amina simpatomimetica. \Cfr. de ia amibein = a aitema. n. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. [Cfr. s. adj.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. Unele specii de a.. insomnie. pulmonar sau cutanat.] NA: articulatio cartilaginea. adj. se produce prin intermediul *amilazei. / amygdalectomie. ampho = afn6ii. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. se numeste sferica sau stigmica. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / ampholyte. philos = prieten. apartinand protozoarelor. / dizziness. f. m. arthron = artifiifafte. / amphiphile. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. tenesme. AMFOTONIE.: amoeba. a schimfia. s. s. s. ia amibein = a aitema.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. 2) A. Var. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . -enne. amoibe = aS-temanta. adj. a. \Lat.). s. f. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. s. emetropie. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. f. a scltim6a. dizoh>at. \Qr. [Qr. AMFIDIARTROZA. / ampholyte. n. abdominala .. anxietate. lat. {Cjr.*apendi-cele vermicular.. AMIBOISM. Meningoencefalita amibi-ana primitiva.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. am(o)ebae. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid).). adj. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). schimfiare. Consumul cronic de a. m. / amphipathic. adj.\ Microorganism unicelular. adj. pot fi patogene la om. AMFOFIL. / amphoricity. f. ektome = excizie. / amphotrope. scfiim6are. m. [Cfr. s.: suflu amforic (v.] Sin. 2) De mentionat: a) a. s. [Gr. mai ales daca nu este tratata.: amoebiaza. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. \Cjr. am6e[e p(lrti. amphi = de amfieti parti. amphophilous. [Qr. amibiaza.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. ampho = amEU.] Care se aseamana cu o *amiba. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. Ant. -ism. m.intoarcere. / amphotony. mai rar. Sin. contracta sfincterele si ve-zica urinara. ia matus = Beat. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. [Gjr.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. colici. -oi. / amphophile. s. m. f. poate deter-mina dependents.: vertij (v. / amide. f. AMETEALA. {Cjr. f. azn . tonsil. modificari de personalitate si. se deosebesc: a. AMIGDALA. f. tonsillectomy. s. de [a amibein = a aiterna. Ex. s.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. AMIBA. relaxeaza musculatura bronsica. de ia philem = a iu6i. -ism. cu perioade de exacerbare. . AMIDON. dextroamfetamina si metamfetamina. A. rezulta doua forme de a. s. de ia lye in = a distruge. or. m.. iar amilopectina o culoare rosie. f. / amphidiarthrosis. v.a. AMIDA. / amphotrope. / amphotonie. AMFIPATIC. AMIBIAZA.

amylon = faina. s. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. Se disting: 1) A.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.: amiloza. V. s. / aminoacidurie. -aza. f. a-a. *boala Wilson etc. Recent s-a demonstrat ca a. adj. f. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. / aminoacidopathy. / amine. care se depoziteaza In organele interne. indispensabili. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / aminoacid. primitiva sau primara. AMILOZA. / amylase. manifestata prin fades inexpresiv. V. gr. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. [Lot. ammoniakon = safe. f. m. A. Uneori. Sin. sunt molecule care se gasesc la animate. f. ~~~\ AMINA. gr. / amyotaxia. gr. a -priv. / amyotrophie. biochim. amidon. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. m. s. s. f. f. A. / amyotaxie. AMILORID. AMILAZURIE. / aminopeptidase. amylum. s. de asemenea. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. amygdale = migdaia.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [Gr. -1(0. In *amiloidoza. a priv. f. taxis = ordonare. AMINOPEPTIDAZA. ammoniakon = sore de amoniu. AMIOTROFIE. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. tonos = tensiune. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. / amine. adj. plasis = modeiare. amyliim. / amylasurie.. gr. AMIOTAXIE. a priv. amylon = faina. AMILAZA. fimylum. f. / aminoacidopathie. aranjare. AMILOIDOZA. -ozd . 2) Substanta amorfa.] Prezenta amilazei In urina. AMIGDALOTRIPSIE. f. / amiloride. / amimia. amylum. gr. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. A. s. const. tripsis = frec-are. Sin..) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. / amylosis. proteine si alcaloide. *cistinurie-lizinurie familiala etc. amylon = faina. [Gr. / amylase. s. f. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. / aminopeptidase. m. Sin. [Cfr. / amygdalite. acidus = ami. AMIOSTENIE. f.priv. continand o functie acida. zdrobire. s. -ina: I at. indud a. myos = musciti. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. f.). nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. -aza .. amylum. a . *histamina etc. ummomakon = sare de amamu. mys. gr. salivara si a. f. s.. s. f. [Gr.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. derivata din amoniac prin substituirea a 1. -ozti. s.. mimia = imitare. a crea. a modefa. s. [at. dar Indeosebi In ficat. s. Ca urmare. m.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. / aminoaciduria. *catecolamine. In cazul *bolii Alzheimer. myos . amidon. s. s. [Lat. secundara.] Sin. s. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. f. gr. clipit rar. leucina.. myos = muscfti. f. mys. s.) Baza organica azotata. lizina. AMIMIE. aminoacide. amylon = faina. const... myos = musch. amygdale = migdaid. s. A. V. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. / amyotrophy. / amylaceous. -ind. gr. amidon. / amiloride. amylon = faina. biochim. sides = forma.i. AMINOACID. ammoniakon = sare de amoniu. AMIOTONIE. ouron = urina. f. s. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. s. f. [Lat. sthenos = fortd. amylum. a fost pus In evidenia In creier beta-a. gr. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. haima. acidus = acru. sarade a reactiilor motorii si emotionale. ammoniakon = sare de amoniu.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. / amyosthenie. / amylace.. 2) A.. neopla-zii ale plasmodtelor. AMILOID.\ Element constitutiv al proteinelor. de ta cum = cu. Denumirea de a. [Lat. f. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. s.: tonsilita.} Sin. f. a digera. In inflamatia glandelor parotide. tattein = a ordona. tirozi-na etc. [Gr. A.muscni. / amyotonia. s. [Lat. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. troplie = firma. n. histidinemia. / amygdalotripsie. amidon. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. / acide amine.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. [Lat. / amimie. Cele mai frecvente tipuri de a. AMILACEU. copt de ta pepsein = a gati. [Gr. se gasesc la unele plante. hemodializa prelungita etc. [Lat. cistinuria-lizinuria familiala. f. are si o actiune opusa aldosteronului. [Gr. oligofrenia fenilpiruvica. [Gr. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. amidon. f. serum amylase. sanguina este de ori-gine pancreatica.) In urina. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. m. metionina. care exercita functii regulatorii: *colina. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. / tonsillitis. s. s.).] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. f. amygdali-tis. -aza. f. izoleudna.. de (a mimeisthai = a imita. a aranja. pentru miastenie. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. ouron = unnd. f. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. a. joaca un rol important In sinteza organica. s. f. f. amylon = faind. -ind. AMINOACIDOPATIE. care reprezinta 159 .. gr. mys. a carui semnificatie nu este Insa clara. gr. congenitus = nascut odatii cu. [Gr. / amyloid. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. amyloidisme. de cauza nepredzata. s. [Gr. s. de la plassein = a forma. s. -ind . Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. \Gr. maltoza si dextrine.] Scaderea fortei musculare. amylon = fciina. AMINOACIDURIE.4-glu-can. s.: ataxie (v. de la. peptos = digerat. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. sin. -atos = sdnge. s.: amiloidoza (v. leudnoza etc. / amylasuria. -ind.). / amyotonie. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. f. treonina. myos = muscfii. Cresterea a. a -priv. adj. s. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. boli inflamatorii recurente. a fost data de Virchow. a . fS-a. / amygdalotripsis. s. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / amylose. f. / amyloidosis. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. *triptamina. Unii a. 8. fenilalanina si triptofanul). care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. *acetilcolina. s. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor.: miatonie. s. *serotonina. amylum. A. creste. este de origine proteica. genitus = nascut si gignere = a nafte. de ammiti. s. / amylo'lde. sunt denumiti esenfiali. amidon.. adj. AMILAZEMIE. putere. [at. *A. gr. si tab. amidon.: tirozinoza. -e. mys. acidus = acru. [at. si tab. / amylas(a)emia. si amine bio-gene. s. [Gr. valina. / amylo'idose. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. / amyosthenia. [Gr. rinichi si splina. f. Ex.priv. / amylasemie. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. f. mys. -am . f. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica.

antreneaza atat o a. s. \Cjr. pentru amiba (v.. a fost. selective. s. / ammoniac. limitate si lacunare (ex. / amniocyte. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. s. / amnesia. Se disting a. Sin. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. Sin. A. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. Este de origine citotrofoblastica. [Qr. permite determinarea motricitatii fetale. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. n. Se utilizeaza In industria chimica. subtire. V. mimsthcii = a-fi aminti. dilution = mem6rana a fatutui.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. s. a sexului fetal. b. *impotenta. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). In general. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei.: ecmnezie (v. fdtuiui. / amniocentese.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. s. Alaturi de forme de a. "maligna". fir. n. rare. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. cu transmitere recesiva. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. iar morfopatologic. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. spinale progresive ale adultului. s. auditive sau vizuale. f. la a .. / amitose. tie. sau f. Ele au un caracter ereditar. amnesia uitare. si a. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. -ozd. a. \Qr.priv.). Var.: sac amniotic. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. rezistenta. Memorizarea.m6rana a fatutui. m. / amnesique. Forma acuta.priv. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. f. o . Tipuri de a. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. / amnios. citogenetice. amnion = me. Sin. importante: 1) A. Inlocuita cu *ecografia.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. AMOEBA. / amnesic. si memorie. s. de ex. \yr. cat si retrograda. pot aparea in stari depre-sive. s. Diferentierea a. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. cu miros iritant.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului.). graphein = a scrie. cu tendinta la distalizare. skopia = e. adj. s. organice sau nu. a. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid.mbra. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. f. cu incidenta 1/20 000 nasteri. AMNESTIC. / amniocyte. adj.pm'. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. / ammonia. amnezie. A. isterie (mai frecvent a.). [tyf. f.. cu tendinta centrifuga. secundar ai centurii scapulare. s. / amnioscopie. introdus prin colul uterin. cu debut Intre 20-50 ani. Var. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. a muschilor gambelor. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. m. Indeosebi. cu transmitere autozomal dominanta. In patologia psihiatrica. a . ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica.] N^\y. AMNEZIC. AMONIAC. Mai importante: a) A. si raptus. In relatie cu 'cromozomul X. Forma "benigna" este progresiva. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. spectrofotometrice. bine definite clinic. se manifesta Inca din viata intrauterina.^ammare. kentesis = wtepd-twa. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. transparenta. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. mneme = memorie. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. rinichiului. evolutie foarte lent progresiva. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. aparuta In cadrul unei depresii. fiind compusul de baza .. [Cjr. H-I regiunea proximala. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. adj. / amitosis.. s. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. fenomen psihic complex. f. iar uneori si din trunchiul cerebral. care priveste informatiile. / amnestic. p. mitos = afo. \GJT. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. \CJT. s. fie prin clivare. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. s. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. AMNIOCENTEZA. A. / amnesic.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.) AMOEBIAZA. retrograda). m.priv.. f. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. V. m. 3) A. AMOK. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. globale. Sin. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. f. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. AMNIOCIT. / amnioscopy.recente.. si mnasthai = a-fi aminti. ou f. cu membrane intacte. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. tesutului nodal. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. punga apelor. mergand pana la degene-rare si atrofie. n. a e^flMtrta. 2) A. [Qr. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). V. / amniocente-sis. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. V.. amnioa = me. adj.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. s. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. dificil de clasificat. a. cu durata de supravietuire de circa patru ani. pentru amibiaza (v. / amok. s. mnasthai = a-fi aminti. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. ceea ce poate fi la originea unei a. sau anterograda {de fixare). A. Deoarece este un examen riscant.: punctie amniotica.. Compus binar al azotului cu hidrogenul.] Membrana limitanta a oului fecundat. o . s. / amniography. uneori *diabet zaharat. AMNIOGRAFIE. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. initial proximale. fenomen observat la om la nivelul ficatului. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. AMITOZA. f. foarte solubil In apa. AMNIOSCOPIE. tit [a skopein = a veaea. Poate avea loc fie prin stran-gulare. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. 160 AMONIAC AMNEZIE. ammo-niakon = sore de ainoniu. \Qr. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a.\ Care provoaca pierderea memoriei. f. AMNIOS.] 1) Care se refera la *amnezie. / amnion. s. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. f. / amniographie. m. s.n6. amnion = memfirand a fatutui. f. b) A. s.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. anterograda. n. Se mai numeste si holoschizis. / amok. s. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. simetrice. / amnestique. urmate de deficit motor si amiotrofii. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. toxic pentru organismele vii. mult mai rare.: In etilis-mul acut). care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. dar absenta pseudohiper-trofiilor.

. [a ampliare = fl crefte.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. enhancer (genetics). haima. vecfie amordre = fl mufca. -onis = mctrire. a taia.re. [Lot. dependenta de originea parentala. / ampliation. s. impresiune. / ammoniogenesis. marime. sau s. de imagine sau a. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. -ina. amoniacul este sintetizat din *glutamina. la nivelul tutu-cor tesuturilor. la facere = a face. / amplitude.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. v. cu mialgii si crampe musculare. prin simtui tactil. parental imprinting. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. f. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. / amorphognosia. / ammoniogenese. / ampliation. ampli-atio.si cinematografiata. s. s. V. amplitude. des = separat de. si amo-niac.ve. / ampicillin. de amoniac. 2) Rareori. amoniu. activand "protein kinaza A. ammomakoa = sore. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. paime sau plante. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. \G. adj. prin aplicarea pulpei de161 . d) a. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. const. f. adenilat-ciclaza. f. [Cjr.). [Lot.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism.in monofosfat. [Qr.\ Abrev. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. ammoaiakon = sore. / amorce. de. V. utilizat In automatizare. In scop de identificare. de. imprimere = a apasa pe. A. empreinte. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. AMPLITUDINE.. AMP-deaminase. s. endo-crinol. acest proces se accentueaza. -aza.v. magnetic. s. / ampicilline. s. / ammoni(a)emia. de. m. iradierea padentului fiind mult redusa. foto. [ftfire. cu o tensiune mai mare. f. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl.5'-monofosfatul ciclic. f. observata. y. amorce. derivat de. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. profesor la 'Bans. biochim. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. f. de [a amplus = mare. s. de (a gennan = a produce. / amplificateur. s. [Qr. AMPLIFICATOR. de obicei electric. din Cat. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. gasita.! genesis = producere. AMONIOGENEZA. c) a. de puls. 1) Represarea permanenta. s. hiperamoniemie. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal.. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda. s. amoniogeneza.). receptor. -iais == Cargime. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. e) a.r. ammomakoa = sore de amotiiu. / impression. 2) A. amoniemie) deoarece. Sin. / amorphous. amoniemie. / AMP-desaminase. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. [J~r.. s. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. m. lipsit de forma. ligand. AMORFOGNOZIE. AMPER. Este inactivata de *penicilinaza. s. V. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. AMPICILINA. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. s. este transformat la nivelul ficatului In uree. de la amplificare = a man (amplus = mare. s. / ampere. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. / primer. \Jr.). 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene.priv. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. [ui Jupiter Ammoa din Lima. s. Jar In *alcaloza diminueaza. V. V. Sin. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi.: PCR (v. AMPRENTA. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. m apTopie. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. AMP / AMP / AMP.priv. AMP-DEZAMINAZA. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic.: primer. a .. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. / amplifier (electronics). (at. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. de amomu. cu intensitate rnarila. si tab. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. ureogeneza. amplificator = care marefte. a . s. f. proteine G. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. ficare.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. f. gnosis = perce. s. / amplitude. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. f. Consta In formarea.} Oligonucleotid care. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. de luminanta. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. si PCR. AMONIEMIE. [Lot. fizician francez. Tipuri: a) a. A. reactia In lant a polimerazei. f. morphe = forma. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. gasita.. Ea poate fi transmisa la distanta. gashd m apropie-rea timplulw. g. [A5rev. n. [Andre Marie Ampere. / ammoni6mie. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. actioneaza ca *mesager secund. s. const. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. s. In *acidoza. f. AMORSA. f. / myoadenylate deaminase. V. si PCR. Un curent de un a.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. / empreinte. V. In tubii renali. / ampere. f. si tab. f. b) a. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. m. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. A. AMP c. AMORF. AMPLIATIE. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. cunoaftere. m. f. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. digitale). Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. f. f. electronic.re. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. engC. / amorphe. / amorphognosie. V. Astfel. V.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. dm fr. s. adj. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. s. f.

adj. comparabil cu socul anafilactic. dactiloscopie. / anacusis. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. a. ANACROTISM. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. ANABOLISM. f..: catabolism. respiratorii. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. n. [Lat. 3) In stomatologie: copie negativa. f. medic fi botanist ger-man. Ex. / anaphyla-toxin. |t/r. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru.AMPRENTA GENETICA getelor. s. urmata de o anomalie *fenotipica. cu ajutorul unui instrument chirurgical.. adj. de la phaiaein = a aparea.). m. n. s. [a ampulare = fl taia. ana = in sus. anabole = acfiunea de. f. adj. ANAEROB. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. afgos = durere. muschii. fidela. s. [a anaballein = a construi. A. pentru formarea bontului. adj.priv. [Qr. f. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. hydatos = apa. 2) Medicament care .: aclorhidrie. / analeptic.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. / anaerobic. s.. profesor la 'Wittenburg. de la ana = din nou. a scurta. -oni/i = taiere. ANAFILAXIE. anaerqbioza. Ant. f. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. ANALEPTIC. levuri. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. f. a.. de ia toxon = sageata.priv. si a. gr. / amputation.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. partial.. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior.priv. operatie prin care se separa de organism un membru. a arunca in sus (ana = in sus. 1684-17S1:\ V. s. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. In prealabil Inmuiata 'in tus. m. f. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. -ism. de [a akouein = a auz. aer. ana . / anaphylatoxine. / anacousie. [at. \Qr. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. ANALGEZIC. venin de cobra. f.. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. f. NA: ampulla hepatopancreatica. tot la o serie de microorganisme. [-Cot. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. gr. f. 3) In embriologie. -os = aer. / anaphase. [at. orice structura anatomica. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater.\ Despre cine. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. ampula. an . [^r. f..: *de-presie a.. -eri. aphrodisiakos. -e. m. anabole = acfiunea de a urea. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. s. \Cfr. aer.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. gr. aer. -ind . Exista un mare numar de a. / anabolising. adj. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. pi. s.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). anabiosis = rewviere.. / analgesic.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. hydor. / anaerobic. / anabolism. rasaritut unei .. portiunea inferioara a *rectului pelvin. A. ANAFAZA. khioros . {Cfr. medic si botanist german. In *proba PrausnitzKusIner. [Cfr. pe o foaie de hartie. analeptikos = care restaureazd. s. A. In cazul a..] 1) In chirurgie. f. ana = contra. amputatm. \Cjr. a danturii si a tesuturilor vecine. / anaphrodisiac. s. / anacrotisme. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. s. anatomist. sau algesis = simtui du-rerif. / anaphrodisiaque.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. f. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. gr. Exista doua a. dt ia phy-latlein = a apara. an priv. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma.} Sin. pasivS). / anagen. prin extensie. A. / anagene. 'Wittmfiwy. s. aaa = In susi krotos . aphrodisia = dorintd sayiaia. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. f. [Abraham Vater. obligato-rie. [Cfr. adj. (ikousis = am.. s. [Cfr. s.. -os = aer. ampullae. phasis = aparenta. / ampulla. AMPUTATIE. on . s. un segment de membru si. / anabolisme. oma.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. la unele microorganisme. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. Anafrodizie.i. s. / ampoule. an . fiidrogen. a arunca in sus (ana . s. iarafi. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. adj. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. adj. ana -priv. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. Umpluta cu ipsos. s. 2) Sectiunea traumatica. [Cfr. Sin. permite o reproducere fidela. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. de. / analeptique.} 1) Care stimuleaza. adj. [Lat. mediata de IgE. Abraham Vater. n.: carte de identitate genotipica (v. / anaphase.: C3a si C5a.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. s. an . s. / anabiosis. ampula).: cofoza (v. [Cfr.priv. adj. care favorizeaza productia de proteine. ANAFILATOXINA. / anabolisant. s. ANACLITIC. A. f. anatomist. -oza . adj.: a.ClUaie. de. tesutui subcutanat si tegumentele. a urea. -eris. / anaclitique. s. s. phylaxis = protecfie.: a. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. s. de obi-cei un bisturiu. / anaphylaxie. / analgesique. Ex. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").. de a reconstrui. / anaphylaxis. care. [Qr. ANAGEN. Sin..verde. n. / anaerobiosis. Ex.a produce. an . / anaphrodisia. s. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. ana = in sus. iarafi. rectala (NA: ampulla recti). 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. adj. s. s. adj. denu-mita model. A..priv. ANAFRODIZIAC. / anaclitic. aer.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. s. m. gennan . iovitura. adj. s. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. n.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea).. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. Exista a. ANAEROBIOZA. facultativa. / anaerobiose. V. s. / anaphrodisie.in sus.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. dor. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. [Cfr. / achlorhydria. f. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. NA: ampulla. / amputation. ANABOLIZANT. [Cfr. ANACUZIE. / anacrotism. f. AMPULA. iarcSsi. profesor la. una = contra. ANACLORHIDRIE. a. f.. V. la un al doilea contact cu antigenul. [Qr.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. f. osteoporoza etc. bins = viata. phylaxifi = protecfie. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. anabios.priv. *deletie a unui •autozom. situata la nivelul duodenului. Vater. ANABIOZA. [Cfr. klitos = desfafurat mapoi.). dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. s.'•tele. tonifica si revitalizeaza. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. / anachlorhydrie. f. m. / anabiose.s.

nu se manifests clinic. ANATOMIE..] Stiinta structurii organismelor vii. m. a. ana = din nou. iarafi. [Qr. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. s. de la ana == din nou. sarx. -atos = gura. f. / anasarca. 2) A.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. patologica sau morfopatologie. In cazul polarimetrului. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). 5) A. askites. spectroscopica. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor.si microscopice. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. 5) A. ANASCITIC. s. / anarthrie.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. A. se disting nu-meroase tipuri de a. / anaplasia. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. cu producere de *ascita. *A. 4) A. \Qr. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. n. f. f. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. analysis = rezoivare. de la ana = cu. de [a temnein = a taia. / analgesic. 10) A. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. \Qr. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. care poate genera 'farmacodependenta. dezvoltarii. / anamnese. a. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. [Cjr. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. reiatie. f. 4) A. coproparazitologica.: a. V. *euforizant sau *anxiolitic. despre o boala In care ascita. spe163 . patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. s. A. ANALOG. (ie. logos = raport. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. / analyseur. ANAMNEZA. / analysor.. analog. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. In continuare. de. s. / analgesia. / analyse. de [a plassein = a forma. logos = raport.: 1) A. *A. sarkos = came. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. materiilor fecale. [Qr. A. histo. f. an -priv. ana = in juruC. vizual. / anastomosis. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. De asemenea. s. bio-chimica. Indeosebi In laboratorul clinic. [Qr. Este considerata uneori sin. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. s.. s. de la askos = 6urduf. ana = din nou. glosar informatica. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. embriolo-gia structurala. s.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. 12) A. s. f. dar. s. trofica. 4) A. In functie de localizare si de efectele In plan functional. f. analogue. f. conform unei anu-mite milrimi. f. s. De fapt. a. *A. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. f. metodele de a. macroscopica. 11) A. f. radiologica. metoda de a. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului.receptor cutanat.. plasis = nwdelare. f. deopotriva..si citochimice In cursut unei boli. 9) A.. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. s. m. de regula frecventa. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANARTRIE. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. / anatomie. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.). lyeiii =. V. sioma. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. studiul modifi-carilor macro. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. [a ana = din nou. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. adj. s. f. *A. [Cjr. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. narcotics prezinta si un efect sedativ. ana = in juruij tome = taiere.. la. / analysis. toxico-logica. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. s. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. ANASARCA. s. / anatomy. 2) Dis-pozitiv care. taire / f(o)etal hydrops. 7) A. bacteriologies sau microbiologica. [Qr.. anastomosis = descfiidere. / analogous. De obicei. studiul a. iarafi. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. cu afemie. 6) A. s. s. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. / anascitique. f. ansamblu de procedee de identifcare (a. adj.priv. coprologica. segmente ale tubu-lui digestiv. / anamnesis. secfiune. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. chimica. comparata. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. statistics. Bolnavul afectat de a.} V. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. 3) A. 3) A.. f. ANALIZA. 6) A. adj. / anasarque. a mo- ANATOMIE dtia. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. 2) A. la ana = din nou. algos . an . m. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. ANASTOMOZA. poate dti si scrie. iardfi. an -priv. / anaplasie.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. ANAPLAZIE.: boala Schridde. Ex. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. s. ANALGEZIE. [Qr. Intelege ce i se spune. sunt utilizate. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. analyein = a fezoha. \Cjr. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. Sin.durere. s. ANALIZOR. [Qr. Directii: 1) A. de. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. f.a distruge) . ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii.] Asemanator. grafica.] Comunicarea naturala. factorials. / anastomose. a. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. In medicina. si hidrops. adj. dispersiei. / anascitic. calitativa) si de determinare (a. / anarthria. / analogue. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. iarafi. auditiv. analogos = (a fd. 8) A. hidrops fetal. anamnesis = re-a-mintire. adj. 7) A. re-[afie. [Qr. ex. Domenii de a. prin extensie. s.\ Care nu se Insoteste de *ascita. In medicina si biologie.

pentru v&rfut sQgefiCor.: androgin (v. cur6at. varsta si sexul. Spre deosebire de menopauza. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. hipocroma) numarul de globule rosii este normal..} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. sau poate fi provocata chirurgical. aner. ANDROSTERON. clasa Nematoda. ANDROID.. loxikon = otravO. / annelage. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. f. aner. f. Specii: 1) A. s. / androgyne. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. adj. s.r. aner. V. [Qr.t. Sin. diminuarea *reflexului cremasterian. / androgene. / androgenic. la altii la peste 70 de ani. neuropsihice. adj. ANDROGIN. unde provoaca microhemoragii repetate. pausis = mcetare. ankylos = Incovoiat. cw6at. de ia ankylos = wcovoiat. s. / ankylostomasie. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. se poate produce dupa o afectiune articulara. gynai-kos = fe. andros = 6ctr6at. / endurance. daca evolutia a. m. m. ANDROQINIE. f.. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg.] 1) *Hermafrodit. atos = gurd. / android. ANCOSA. / androgyno'ide. / androgynism. / male climacteric. s. s. normo-crome si hipercrome. Totodata. s. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. andros = 6iir6at. ia toxon a sdfleatd. [Gr. adsorbita pe gel mineral si a. ankylostomiase. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. de. s. / ankylose. consednta a unui spasm sau a unei amprente. [Qr. adj. gyaaikos .. andros = b&rbat'i gennan = a produce. s. Rezulta anemie. / anatoxin. s. m. oprire] Termen de origine franceza. gyne. / androgynie. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. / endurance. Pe de alta parte.] Diminuare importanta (a. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. studiul particular al unor organe sau zone din organism. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. altitudinea. fara tulburari importante.: obezitate a. Se disting doua tipuri principale: a. A. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). / . 's. s. [Jr. [Lot. Ex. creat prin analogie cu "menopauza. Asigura stabilitatea protezei. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. an . ca modul de viata. f. / ankylosis. nu este o boala.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. f. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele.. s.: toxoid. 3) A. f. este lenta. / annealing. In continuare o serie de tipuri principale de a.) care. adj. a. gynaikos = femeie. cw6at.. f. a. partiala) sau suprimare totala (a. un traumatism. -ina . ana = contra. f. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. gr. f. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. organismul se poate adapta. s. de-oarece. oner. s. aaky-losis = curBurd. / androgyne. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. o serie de variabile. f. gyne. precum si o serie de tulburari. Cel mai frecvent. purificata. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. / andropause. f. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. ankylos = mcovoiat. 2) Sin.: a. f. chimica sau imunologica. stereos = solid. cat si concentratia hemo-globinei.fameu. m. [C. s. s. m. m.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita).] Studiul anatomiei.. 8) A. / encoche. Care se refera la hormonii sexuali masculini.] Boala provocata de 'ancylostoma. / androgenique. s. prin Indepartarea.: boala Griesinger.me. f. 2) In practica. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. 17cetosteroizi. anco-ra. ANDROQENIC. f. ankylostomose. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. [Qr. / androide. topografica. s. s. andros = 6(lr6a. s. a impuritatilor. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. oner.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. s. ankyra = ancorH. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. ANEMIE. aner. ANDROPAUZA. Alte ex. [Cfr. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. s. a. ci un simptom In numeroase boli. anchilostomiaza. ANCHILOSTOMIAZA. indurare = a. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic.. variabile. f. ankylostomiasis. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. Principalele criterii de clasificare a a. A. stoma. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. s. andros = tidrbat. dm gr. caninum.). de intensitate mica sau medie. f. adj. ANCORARE. ANDROLOGIE. / anatoxine. aner. / an(a)emia. logos = ftiin. in relief} V. In engl. ANELAJ. V. cardiovasculare.priv.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. determinata de *aplazia medulara globala. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. depind de deficitui androgenic. [Qr. [Cfr. A. / anemie. mtOri. androgyne. s. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.] Despre o substanta. f. Sin. s. cu absenta . adj. / hookworm disease. adj.. fiecare din cele doua a. f. s. n. / androsterone. / androgen.] Care prezinta caracteristid masculine. / androgynous. jumatate femeie. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. f. Manifestarile a. pausa. s. / ancorage. radioscafo-ulnara. In plus. In unele anemii (ex. de osificare. difterica etc. si artrodeza. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. Ex. f.. a. jumatate barbat. f. a cadi a se of:e[i. adj. s. s. andros = ftCafial. \Qr. care promoveaza *masculinizarea. stoma. neurovegetative si osoase. m. / andrology. f. ANDROGEN. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia.. ceea ce este inexact. encocAe. ANATOXINA. / anchorage. ANCHILOZA. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. aner. gyne. [Lot. 164 ANDROGINOID. de utilizare a termenului: a. 4) A. [Ofr.: androginoid. [C/r. 2) A. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. duodenale. unde se formeaza papulopustule. americanum sau Necator americanus. andros = IJOrlJat. eidos = formO. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. andros = biirbal'i [at.. -aza.f:d. ANDURANTA.\ Toxina bacteriana (tetanica. n. [^r. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. normodtare si macrocitare. adj. haima. / androsterone. Tsi pier-de activitatea toxica.] Sin. brasiliense. V. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. \Qr. A. a deficitului de fier din alimentatie. de regula endogena. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. / andrologie. eidos = formd.

m.). sarcina cu imunizare fetomatema). ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Este determinata de absenta. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). Sin. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a.: boala Lederer-Brill (v. unele parazitoze. f. *bilirubinei.).). sunt normocrome. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. cu *a. proteine sau vitamine). ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. al bolii Biermer (v.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. Sin. cu volumul globular mediu peste 110 m3. A. m. drepanocy-tic an(a)emia. unele *a. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. Boala survine la copilul mic sau la adult. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. i. m. V. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. catre varsta de 60 de ani. *a. h. 1852-1925. A. A.). A. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. A. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. produsi de sis-temul imun al bolnavului. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.: cloroza (v. anatomopatotog itatian. Sin. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. istoric. Tip de a.).). In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. m.). poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. Sin. infectioase.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. Sin. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. *gastrectomie).: fransfuzie cu sange incompatibil.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.). ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. A.).: boala Biermer (v. Sin. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. A. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. Sin. denumite imunoalergice. feripriva. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. a carei cauza este necunoscuta. Orice tip de a. A.: anemie sideropenica. Biermer (sau *boala Biermer). ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. si anemie aregenerativa.: drepanocitoza (v.a. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. Sin. In eritrocit. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. A. [T/iomns Bentoa Cooley. A. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . 1827-1892. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. Sin.: boala Silvestroni-Bianco (v. [diiido Banti. *A. gennan. probabil.).] Sin. A.: anemie nutritionala (v. Sin. acid folic). reactivi la temperatura corpului. Tip de a. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. prostata).: a. Sin. 1871-1945} Sin. Sin. v.: -talasemie majora (v.). ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. stomac. sarcina.: sindrom Martin (v. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. 0 serie de a. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. nutritionale (ex. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. Indeosebi *botriocefaloza). pediatru american. definita prin diminuarea productiei medulare. cea mai raspandita boala cronica din lume. reumatismale sau maligne.: anemie carentiala. abandonat. profesor (a ffcrenf. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. h. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. *lactatdehidrogenazei. A. [Anton Biermer. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. 2) Izo.). Acesti autoanticorpi. A. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.: boala Banti (v. h. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice.} Sin. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. talasemie). ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. Sin. V. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. cuprind: a. h. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia.: boala Hayem-Faber (v. si boala Imerslund-Najman. Uneori este considerata sin.: boala MinkowskiChauffard (v. aplastica. A. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. •mu&t. "imunoglobuli-ne G si M. este. a. din cauza aportului deficitar de fier. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. h.

an -priv. / anerythropsie. A.priv. s. sub care sunt reunite diverse a. acfiune. n. r. tactila). individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa.\ 1) Care provoaca *anestezie.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica.. Termen. cu exces de mieloblaste. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. [Cfr. de la ergein = a iucra. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. c) a. / anergie. termica. Var. spontan sau voluntar. Malformatie sacciforma sau fuziforma. adj.afie.priv. [Qr. f. f.: anemie sideroacrestica. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. ANESTEZIOLOGIE. desi produse din abundenta. / aneusomy. s. s.. [Gr. ANENCEFALIE. adj. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. n. f. Sin. an . g. f. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. ANEUZOMIC. se. de la e = in. reprezinta o varietate de *dicromatism. an . sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. *sarcoidoza etc.). non-volatile. In care abolirea sensibilitatii.: anemie feripriva (v. f. / an(a)esthesia.). cu numeroase sin. anevrysme. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. Se disting numeroase tipuri de a. f. aisthesis = senzatit. ca si a trombopoiezei). soma. ANERGIZANT.priv. (khroma.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa.} Absenta perceptiei culorii rosii. adj. an -priv. ANEUSOMIE. cheaguri sanguine organizate sau nu. g. abundenta. tocoreg/bna/a. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. / anerythropsia.. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate.. ANEUPLOIDIE. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. f. / an(a (esthetic. Sin. s. prin infiltratie sau pulverizare. A. / anencephalia. -atos = cuiowe. A. 'Daltonism pentru culoarea rosie.. s.: boala a. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. anencephaly. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. a. cu = bun. s. f..). pediculata sau nu.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. an . si aneuzomie. [Qr. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. s.. tactila etc. eupfoos = favora6ii.priv. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. include sange si. adj. In contact cu un trunchi nervos.senz. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. ANEUZOMIE. generate). blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. a. produsa Intr-un interval scurt. aisthesis =.: aneusomie. pentru aneuzomie (v.: anemie sideroblastica (v. ANERITROPSIE. s. ca si o serie de boli dificil de clasificat. ANESTEZIC. / aneusomic. In plus (ex. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. administrate prin inhalatie. \(jT. a.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. m practica. locale} sau generale (*a. / an(a)esthesiology. [Cfr. / aneusomie. / anesthesie. / anergia.. 1. / aneurine. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia.] Numar anormal de cromozomi. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. logos = ftiMtd. A.. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. \Cfr.priv. s. . / anesthesiologie. sensifiiii-tate. [Cjr. r. uneori. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. localizata pe traiectui unei artere. -atos = culowe. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. on . s. Uneori se constata enzimopatii. -atos = Corp. an . Se disting: a. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia.. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. tuberculinice. Ex. si a. s. aistesis = se-mafic.. m. r.: vitamina B. [at. enkephalo = creier.). nu evolueaza normal. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. an . ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). s. / anergisant. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. toca/a.. ergon = tucru. de regula. A. s. (v. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. A. s. f. etiologice. a) a. oneurysmo = [lugire. genera/a. an . slabiciune si paloare. adj. m. rahianestezia sau *a. ANERGIE.. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). care. [Cjr. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. / aneurysm. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. termica.: monosomie). prima din cele trei culori fundamentale. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere.. tfilatatie. ANEVRISM. [GJT. aisthesis = sematie. A. Se disting. s. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. In continuare. Grup de medicamente care provoaca somn profund.priv. eii = bun. ANEURINA. f. s..: trisomie) sau In minus (ex. i. ANESTEZIE. b) a. apsis = I'edtTe. s. Ex. -e. f. de ex.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie.. / anencephalie. eidos = formd. Sin.. cu supraIncarcare secundara cu fier. f. eel mai evident este eel al a. f. sideroacrestica). dolor. / anevrisme.). volatile sau gazoase. V. / anergie. -atos = corp. s. f. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. [Qr.). Sin. / aneusomique.. s. peridurala. Grup de compusi care. / aneuploidie. soma. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. catre maturare. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. a.priv.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. adj. fiind considerata o stare preleucemica. Var. la baza creierului. denumite mdeosebi In functie de localizare. f. A. an . rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. [Cjr. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. (fibroma. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. s. Metoda de *a. V.priv.nsi6i[itate.).. / aneurin.. / aneuploidy. an priv. a unei artere intracraniene localizata. erythros = rofu. sensi6ili-tate. ca urmare a stazei acestuia. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. / anesthesique.). la concentratii adec-vate In tesutui nervos. f. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). di (a aneurynein = a duata. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina.

/ angina. diCatafie.ti de.: parul si unghiile sunt a. Sin. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. disectie aortica.a dilata. a unui hematom care constituie un sac fals.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. ANGINA. inclusiv a "amigdalelor. pectorala. Denumirea este improprie.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. f. [C?r. vasculita. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. dc. In functie de localizare si de natura infectiei. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . [Lat. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. A. f. / anevrismectomie. s. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Ansamblul constituit de catre ovare. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. cerebrala. din interiorul acesteia. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. de la aneurynein = a dilata. limfangita etc. nngeion = vas. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. a wnpietl). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. ANEVRISMOPLASTIE. / adnexitis. 1) A. / aneurysmectomy. quinsy. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. a. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. s. de [a adneclere (annectere) = a lega. ANGEITA. s. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. f. a. ale pielii. In cadrul unei formatiuni comune. aneuryaein .la. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. ovalare. in canalul medular cervical. ektome = esfcizie. aneurysma = iargire. s. a persistat este *a. la.. / aneurysmorrhaphy. In caz de anevrism fuziform se practica a. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. / anevrysmorraphie. francez. comunicant cu artera printr-un colet. f.). tonsilara. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. / engagement. s. infectioase de origine bacteriana. ANEVRISMORAFIE.\ Tesu-turi. / anevrysmoplastie. f. 3) A.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANGIECTAZIE. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. v. Termenul a. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Conga.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. Tumora vasculara determinata de organizarea. nu este o *micoza. ANEXITA. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate.: a. [Gr. Flegmon sau abces amigdalian. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. ANEXE. 2) A. V. alantoida. f. In aproximativ a doua saptamana de boala. *A. / herniation. f. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. d. a. *periarterita nodoasa. intestinala. s. f. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe.: anevrismoplastie. -ita. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. / angeite. In prezent. ditataf-ie. mi (ad = catre. superfidale. Mai rar. la plasucm = a forma. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. s. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Pentru a. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. d. sore throat. Consta In deschiderea pungii anevrismale. s. langa. f. engagement. In cazul a.: anevrismorafie (v. s. m.twn. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. / angeitis. nectere = a iega. *sindromul Cogan. flebita.. / angiectasie. a/ aortei. s. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. *arterita gigantocelulara. aneurysma = iargire. s. -ita . In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. f. [Lot. f. adnexus (annexus) = le. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. 167 . ANGAJARE. pentru desemnarea a. de. s. phlegmonous angina. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. 'Eons. f. amigdaliana. reconstitu-tiva. pi.iargire. Ex. / angiectasls.was. lupus eritematos diseminat. Termen engl. dilata^ie. sau gr. [Qr. rezultand o dilatatie cilindrica. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. ANEVRISM DISECANT . pi.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. urmata de sutura. plastos = mode. a. angina = sit/ware. difterica etc. amniosul. ia '}{6pitau\.ga. cuprinde nu-meroase varietati. 4) 1n obstetrica. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. dermatomiozita. a. a modda} Sin. f. / annexite. Ex. Intre tunica interna si cea externa. / angine. s. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. cu refacerea arterei. nectere = a (ega. s. [Cjr. ektasis = di[atafie.). prin diverse procedee. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. s. consednta unui traumatism. trompe uterine si ligamentele uterului. A. [(yr. s. f. / aneurysmoplastia. a sufo-c-a. placenta si cordonul ombi-lical. se produce la nivelul tunidi medii a vasului.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. Este. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. a impieti). medic. f. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In contact cu o leziune arteriala. f. 'granulomatoza Wegener.: vascu-larita. Sin. s.\ Semn patognomonic. *A. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). [Lat.. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Uneori. rhaphe = sutura. de (a aneurynein = a dilata. ANEVRISMECTOMIE. uni (ad . angiite. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. 1S37-1914. de la angere = a strange.. angeioa .] Inflamatia *anexelor uterine. / adnexa. / annexes. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. adnexus (annexus) = [egdturd. s. de obicei. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian.catre. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. deoarece cauza a. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. f. temporala. aneurysma . angor abdominal (1). de la adnectere (annectere) = fl iega. faringiana.

[Eduard Heinrich Henoch. uneori la ora fixa. In general.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. f.: colangiografie (v. fiuor. cu o cadenta rapida. crize care se agraveaza rapid. angeion = vas. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. f. sindrom Prinzmetal. [Cfr. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. f.] Inregistrare. khole = biia. kolon = mtestin gros. In cazul a. bactinoiof) pi e. 5) A.] Sin. angeion = vas. s. frig. fara unda de necroza. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. p. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. f. interscapular. senzatie de moarte iminenta. ANGIOCARDIOGRAFIE. gat. extra. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. In care se produce un exsudat pseudomem-branos.sau intrahepatice. p. -ita. s. u. angeion = vas.inihe Vincent. f. 1'e. Tumefierea. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. / angioblastome. i. Solutii terapeutice. / angiocholite. m. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. •V.). tipica este cea provocata de bacilul Loffler. sau cardioangiografiei selective. / angiocardiographie. / angioblast. este produsa de streptococ. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. s.zica. extractii dentare). angeion = vas. / angiogenin. s.. p. s. s. n. [Cfr. Sin. f. acuta coronariana febrila.. s. instabila. s. V. proteine angiogenice. Sin.: angiografie numerica (v.: In cazul fe-brei tifoide). graphein = a scrie. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. aspectui clinic al *a. spontane. s. [Myron PrmzmeInl. f.: hemangioblastom (v. f. angor pectoris. In circa jumatate din cazuri.] V. pediatru german. Cauza a. graphein = a scrie. Denumire generica pentru toate a. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. a. f. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. angine de poitrine / angina pectoris. 1820-1910. A.n. noaptea. se complies cu 'infarct miocardic. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. angor abdominal (2). survenind de mai multe ori pe zi. s. colan-giografie (v. intricata. gr. -onio. angeion = POSi blastos = ge. V. cu iradieri In membrul superior stang. de tip Prinzmetal. s. de decubitus. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. kystis = sac. f. / angioblaste. acompaniate de *angoa-sa si. Prognosticul a. pseudodifterica. p. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. *heparina si *interferon. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. PlanseuI bucal este ridicat. la gennan = a produce. 4) A. Denumita si stare de rau anginos. [Cfr. lungi si spontane. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. efort. s. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. s. s. angeion = vas. / cholangitis. f.). ANGIOGRAFIE. A. -it5] Inflamatia canalelor biliare. A.6. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. mandibula. Sin. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. [Gr. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. devenind tot mai frecvente. cu rise de infarct si moarte subita. boala Heberden.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. Mai rar. stenocardie. / angioblastoma. ANGIOGENINA. spastica. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. n. vezica. / angiographie. dupa pranzuri. \Qr. genesis = producm. In cursul *cateterismului cardiac. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina.). c) durata: scurta (minute). care. f. si sindrom de ischemie-leziune. este totdeauna grav. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. ANGIOBLASTOM. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. / angiocholegraphy. s. reflexa. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. angeion = vas. . / angio-genesis. / angiogenine. limba este Tmpinsa si ea In sus.: infectie Vincent (v. graphein = a scrie.. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. p. [C)T. b) circumstante. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. s. blnstos = gennt. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort.: angina vasospastica. angRion = vas. kcirdia = iniw.). a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. ANGIOGENEZA.] Sin. ANGIOCOLEGRAFIE. [Cjr. o parte din cavitatile cardiace. gennan = a produce. / angiocardiography. angeion = vas. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.] Sin. / angiography. / angiofluorography. infiltrat. \Cjr.} Sin. cordw-iog americon. pneumococ sau stafilococ. dur si foarte dureros. [C.mie. ANGIOBLAST. cflirurg german. ANGIOCOLITA. / angiogenese. spat finer.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. pe. V. fiind denumita In aces-te cazuri a. s. In care crizele survin spontan.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. -ina. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. de. 6) A. khole = Bita. [CfT. cingeion = vas. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). Stuttgart. [Cfr.r. ANGIOFLUOROGRAFIE.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. dimineata si seara. 1862-1950} Sin.: angina de piept. f.. variant angina pectoris. din (at. are o evolutie grava.). a. 3) A.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. graphem = a scrie. s. prof&sor'Ca Saris.pidemio[og francez. / angiocholecystography. Sin. [feim Hyar. emotie. graphein = a scrie.: angina Henoch. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. f. Forme clinice de a.). prelungite. 'Berlin.. s.. f. oris = curgere.: angina ulceronecrotica (v. dupa injectarea unui *mediu de contrast. "cu tendinta de extindere In profunzime. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. f. f. 1908. angiografie numerica. iar "coronarografia releva stenoza importanta. khole = bil&i kystis = sac. / angiocholecystitis. fiind inhibat de *steroizi. / angiocholecistographie.: 1) A. agentui patogen In *difterie. iar In o treime din cazuri a. si angina pectorala. n. s. / angiocholegraphie. s. ANGIOCOLECISTITA.. f. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. / angiofluorographie. s. angeion = vas. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. m. / angiocholecystite. 2) A. fluor. uneori.

e. s. m. f. I). mys. m. s. s.). / angiospastic. ANGIOM. myos = musctii. f. ANGIOSCOP. f. A. f. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. (at. / angiosarco-ma. s. myos = musclii.] Tumora vasculara circumscrisa. s.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. n. / angiosarcome. n. a. Au fost descrise mai multe a.. angeion = vas. f. m. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT.-globulina de origine hepatica. endocrinol. s. -oma. f. s. / angioscope.?(amina. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza.: boala Rendu-Osler (v. / angionecrose. / angioscintigraphy. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. ANGIOPATIE. s. di la. ANGIOTENSINAZA. dezobstructie. meningiene. m. Sin. s.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. ungeion = vas. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom).} Sin. gr. angeion = vas. neuron = nerv. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. stoma.] Ingustare a vaselor sanguine. \Cjr. sub actiunea 'enzimei de conversie.: 1) A. s. angiotonine. [(77-. de la tendere = a mtinde. si AT. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). s. s. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui.. / angiology. / angiostomy. a nwd'eCa. scrie. / angiomyoneuroma. hypertensin. / angioplastie. s. s. spasticufi. ANGIOSCINTIGRAFIE. V. / angio-tensinogen. [Termenut a rezultat din doua. ANGIOKERATOM. / angiologie. [Cfr. [Qr. Sin. / angioscope. / angiospastique. gennan = a. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. scintilla = scantde. omd. Ill. angeion = vas. a.. Sin. I este un decapeptid care. tumora glomica (v. m. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. angeion = vas. s. A. Imaginea este apoi restituita.: angiotonina si h.} *Necroza peretilor unui vas. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. produce} Alfa. adj. din gr. angeion = vas. sin. f. I). [Gfr. prin crize de epilepsie. s. s. mgustare. accidentele vasculare cerebrale. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. / angiopthy.rtensina. de [a skopein = a video. -oma. tendere = a wtind'e.r. / angiostenose.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. / angiokeratoma. keratos = corn. const. a mcorda. f. angeion = vas. s. n. boala Lindau. f. naevus vasculaire / spider angioma. dt la plassein = a forma. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. element precursor al *angio-tensinei. f. stenosis = strdrntare. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. hypertensine. pathos = 6oa[a. [(^r. ANGIOTENSINOGEN. rezulta din a. [Qr. -oma. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. f. / angiopathie. ingust. m. -ina'i gr. f. angeion = vas. logos = stiinta. ANGIOSPASTIC. n. Sin. [Cfr. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". f. f. m. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. Poate consta In sutura. [C. I) denu-mit a. mys. si tab. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. angeion = vas. de [a. Tip de a. / angiospasme. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). [at. de la nekros = moarte. ANGIOSPASM. -oma. s. gr. / angiotensinase. -ma. stenos = strd-mt. plastos = modelat. s.. congenitala sau dobandita. angeion = vas. f. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. A. gr. n. a. s. / angiomyome.. [at.'. / angioplasty. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. In regiunile temporala si occipitala. s. angeion = vas. f. -inn. s. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. spustikos = care trcye mauntru. frecvent. s. cutan^e / Cobb's syndrome. a mcorda. ANGIOMIOM.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin.. retiniene etc. de la. s. si boala Fabry. 169 . [Gjr. ANGIONECROZA.). [Cyr. sarx. dt la. ANGIOSTENOZA. Poate avea diferite localizari. ANGIOSTOMIE. -oma. [Qr. [at. 'in continuare. s. graphem = a. 3) A. tensvs. s.. II poseda receptorii specifid AT. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. anterioare. angeion = vas. re-zulta din a. [Qr. tensus. ANGIOSARCOM. angeion = vas. Sin. s. V. retinopatii etc.] Boala. / angiome. II.). angeiologie. / angiostomie. / angioma. s.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. sarkos = came.. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis.ipe. [CJT. keras. m.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. nekrosis = mortificare. / angiotensinase. span = a trage. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. n. ANGIOPLASTIE.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angiotensin. 2) A. \Qr. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. angiotonin.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. [Qr. adj. s. de asemenea. ANGIOMIONEURINOM. / angiomyoma. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. f. tensus. / angiotensinogone. si AT. angeion = vas. -oza.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora.). cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). In cazul vaselor mari. [l^r. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. spasmos = contracfte. ANGIOMATOZA. V. angeion = vas. angeion = vas. / angionecrosis.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. / angiostenosis. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. -alos = jfura. n. f. / angiotensine. IV. s. / angioneuromyome.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. s. adesea congenitala sau genetica. angeion = vas. / angioscintigraphie. -aza . f. skopos = observator. / angiomatosis. angeion = pas. s.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. s.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. (cu subtipuri). [Qr.: gamaangiografie. angeion = vas. s. ANGIOTENSINA. incorda. / angiospasm. / angiomatose.: angiografie digitala. / angiokeratome. f. m. dilatare. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. ANGIOLOGIE. tendere = a mtinde. V. 4) A. [at.: sindrom Cobb (v.

s. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. -oris = piept. deoarece are M. s.nspira. considerate de origine neurovegetativa. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. 170 ANIZOTROP ANILINA. an • priv. on priv. / Angstrom. / aniline.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.. m. s. In compozitia sarurilor. ikteros = gai6enare. / anhedonia... 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. fizician fi astronom suedes. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. in arafia.. s. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. abdomen. n. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.tie. 2) A. ANICTERIC. a se comporta} *Strabism latent.priv. si se manifesta prin fenomene nervoase. transgenic. In anemiile hemolitice. hidros = transpiratie. cu formula CeH5NH2. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. Conform SI.: angina abdominala. s. angu-lus = ungfii. ANIZOTROP. f. Ant. -ozo. ](^r.). ANION. s.).. f. / anisocorie. s. s. cu rol In vederea stereoscopica. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. s.r. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.] Sin.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. s. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. angor. [Lat. ANIZOCROMIE. m. Bioxid de carbon (v. angiiilla = fipar. Anilm. \Lat. isos = egai. [Lot. anus = smut. s. [QT. [Qr.: angina pectorala (v. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. isos = egoi. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. f. ingust. Var. in ara6a -ainil.. Poate fi profesionala sau accidentala. ANHIDRAZA. Anilm de [a Anil = indigo. surve-nind In general dupa mese. m.] Sin. hematologice (anemie) si tulburari digestive. [^r. ANILISM. / anilism.: acelular (v. abdominalis. egal cu 109 m.: *izocorie. m. ANIMAL. / anhidrose. Var. an * priv. de la Anil = indigo. f. -a]-nil. ANIZOCITOZA. hiperfagic.). Sin. ANIZOFORIE. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. cu Jena respiratorie si cardiaca. angor abdominal (2). an . hydatos = apa.] V.] Lichid uleios toxic..). -oza. acuta sau cronica. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. si anilism. cu maduva spinarii sectionata. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. de (a ienai = a merge. [Lot. / anion.). uneori fortata. s. histos •= tesdturd. s. lingere = a /inye. s.priv... s. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. inteslinum = intestw. pectus. f. / anguillula. / aniseiconie. hidros = tra. s. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. AN IZO METRO PIE. f. [Cfr. f. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. ori functionala Cin diferite boli).] Absenta sau insuficienta transpiratiei. / anhedonie. f.).: a. s. anger.•priv. m. Se deosebesc: 1) A. / anisometropia.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.).). m. radicalii acizi sunt a. ANHIST. f. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. ANGUILLULA. kyiof. / anisocytosis. ops. adj. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. de. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. / aniline. / angulus. f. isos = egal.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / anisochromie. / anhydrase. [Qr. adj.. adj. adj. s. deci fara comuni-care cu creierul. an -priv. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. f. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. Evolutie. an .. cu aplatizarea *curbei Price-Jones).. b) a. n.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. / Angstrom. \'Jr. \C. ANGSTROM . ANGULUS. -oris = sufocare. / anisophorie. s. s. {Qr. incolor. \Lat. n. f. / anhidrosis. (a anguis = sarpe] Sin. / animal. metron = masura. hydor. acompaniaza formele severe de *anxietate.: anilinism. 2) In particular. de Ca inIcfitinus = interior.. f.] Intoxicatie cu anilina. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. [^r.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. 1814-1874. lui Houssay. n. / anisometropie. / angoisse. / anhidrotique. isos = egal. c) a. / anhydrase. Simbol: A.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. rotator. f. ion = migrator. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. -ism. trope = Intowcere. / anilingus. / anisotrope. s. obser-vata In aortita abdominala. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. angustia = loc strdrnt. Sin.. [Aiders /ens Angstrom. s. A. \Cjr. angle. s. fiziologica.. s. f. prin 'casexie sau infarct intestinal.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. opos = vaz. f.: Strongyloides (v. / anilingus [Lot. s. / anisocoria. Var. {Cjr. angor.] Inegalitate pupilara. transgenic. f. [Cjr. [C/erm. si apa. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. s. de la trepein = a intciarce. on -priv.1 nm. adj. ANIZOCORIE. s. din iat. ANHEDONIE. an • priv. s. -ozo . s. -atos = cu[ciare. / animal. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). an -priv. m. d) a.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. / aniseikonia. [(yr. / anhiste. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. -minis = preve-stire. 2) Care apar-tine organismelor. e) a. / anisocytose. / anguish.i isos = egali kore = pupita.i icier} Care nu se msoteste de *icter. Principalii a. f. Aceste reactii.. s. / anion. Carboanhidraza. v.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. s. on . de valoare mica. spinal. [Lot. an -priv. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.: coexistenta de *macrocite si *microcite. animal. adj. s.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. bicarbonic (HCO^). ana = m sus. Ant: izeiconie. animal = fiintS vie. ca o consecinta a hemolizei. / anicteric. n. Are M. f. / anicterique.. adj. . avand senzatii. ca si In microscopia optica. khroma. anhistous. isos = egal. a tainui si omen. ANGOR ABDOMINALIS. accelerarea respiratiei si pulsului. ANHIDROZA. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. eikon. / anisotropic. / anguillule. [Cfr. s. de control. m. vedere. s. Var pentru anilism (v. stare de rau general. imperceptibila. / anilisme. s. f. / anisochromia. f. an * priv. angor intestinal. rasuflare} 1) Organism viu. [Cjerm. -oris = sufocare. ANILINISM. adj. an • priv. adj. tesut. s. / anhistic.: unghi (v. pentru angor abdominal (v. -oris = sufocare. s.: angina intestinala.ANGOASA ANGOASA. / anhi-drotic. m. coif} Sin. f. f. / angle. / anisophoria. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.. V. = celutd. f. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. angoisse. ANILINGUS. s. isos = egai. adj. relativ mica. ANHIDROTIC. de (a anima = suflet. phorein = a se simti. ANIZEICONIE.

f. s. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). gnosis = perrepere. / ankyrin. / anode. Se gaseste In banda (4. [Lat. ANONICHIE. s. s. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. anomalous. lat. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. -ykhos = unghie. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.priv.} Care este contrar structurii. s. \(^r.priv. benign. s. ideal cristalele.} Gen de insecte (tantari) Diptere. cu hipermetropie (v. adj.: anorexia nervosa. [Qr. a • priv. ANOSODIAFORIE. [Cyr. a luminii etc. -e. / anorchidie. an • priv.. f.. Femelele (hematofage) sunt vectoare.. [Qr. m. / Anopheles. nepericulos si.. este uneori conventionala. 2j a . ANOSOGNOZIE. ina. prin extensie. / inorganic. s.). ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. s. an . Limita Intre normalitate si a. a. / anorexia. de la. / anodin. 2) Absenta vederii. ANOPIE. anomos = nereguiat (an . poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. cHimist.).reguiarita. ops. adj.] Electrod pozitiv. / anodontie. conductivitate electrica. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. dependenta de contextui familial. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). In acest caz. iar cele infe-rioare lui m . f. f. f. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente.priv..). s. s. Se sustine ca a. s. / anopia. monstruozitati.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.) In functie de directie. Sin. n.priv. on -priv. prin defect. s. anomalus. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. sau mineral.: fosfor a. A. an • priv. an priv. ANOSMIE... s. A. Prin extensie. opos = vas. care a studiat si daltwumul.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. / anophtalmie. si normal. f. / ano-sognosia. / anonychie. / anomie. Sin. ANOPSIE. s. \Gjr. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ANOREXIGEN. "hemianopsie etc. f. s. f. on priv. }C. anorexia nervosa. / abnormality.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. / anodontia. f. [Cjr. -ale. a. osme = miros. de [a trepein = a inloarce. malariae si ovale). f. / anodyne. f. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. si anosognozie.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. [QT. s.. \Gr.. ANODIN.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. [Lat. V. adj. f. [Gfr. si monorhidie.: aberatie cromozomiala (v. trope = intoarcere. s.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. / anophthalmos. adj. congenitala sau dobandita. a . Bra urmari.r. s. adj. Wucherena bancrofti. s. [Gjr. anopheles = vdta. [Gfr.d de (ege)} Modificare patologica. Nemato-cere. an . / Anopheles.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. m. onyx. f. / anorexigene. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. nosos = 6oala. s.priv. s. |^r. adj. gr. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. / ankyrine.priv. / anorexiant. aorma = reguid.. gennon . / anosognosie. nomos =• allied availd forf. de [ege.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. Sin. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara.ma. {CJT. 'M'anc Hester. an • priv. 171 . cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza.: protanopie (v. pentru anchilostomiaza (v.priv. s. / anosodiaphoria. f. ANODONTIE. [Qr. viteza de propagare a sunetului. an . ANOD. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. V.. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. / anormal. gr. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. s. anorexie mentala. / anorganique. f. ANORGANIC. f.. ankyra = awora. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor.a. anomaly. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.] Absenta simtului odoratului (mirosului). observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. orgtinikos = referitor la un instrument. (in . cunoastere. ana = fn sus. ANOFEL.)..a produce. fara importanta. V. Desi ar putea prezenta interes. / anopie. ab = indepartat de. / anosmie.tor. f. care nu respecta norme sau legi. [John Dalton. / anonychia. / anorexie. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). f. {Qr. f. [C?r. V. 1) an . ANOMIE. s. rezistenta la tractiune. / anode. de care. Ex. onoma. si a pozitiei acesteia. f. orexis = apetit. ma-sind. f. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. uneori. din [at. aspect.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. hodos = cole. s. / anisotropie. orexis = apetit. f. f. prin Intepaturi. / anopsia. vivax. spre deosebire de *monoftalmie. d wufi sufere-a. / anomia. Var. profesor la.. ANKIRINA.priv. f. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). psihopatie. odous. m. s. anomaliu = tte. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa.priv. gr.i nomos = obttd avdnd forf. / anosmia. 1766-1844} Sin. ANOFTALMIE.). / anosodiaphorie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. indolor. m. [Qr. A.. adj. s. s. ANKILOSTOMIAZA. / abnormal. gf. pozitiei. s. s. s. organicus. ANOREXIE. f. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. s. f. fiz.} 1) Care diminueaza apetitul. / anisotropia. termenul este putin utilizat.idan fi naturalist engie-z.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. -atos = denumire. functiei sau comportamentului "normal. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. m. -aux. octontos = dinte. adj. apsis = vedert. isos = ega[. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. orkhis. Evolutie imprevizibila. / anomalie. Ex. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. f.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. / anopsie. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. lat.te. organum. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. drum. prin exces. V.: anorexie mentala (v. ANOMALIE. / anorchia. de obicei "congenitala si *familiala. ANORHIDIE. dilata-bilitate. S-a propus sa se considere a. s..2T. ANORMAL.. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. 'agnozie vizuala. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. tinand seama de sensul curent al cuvantului.. s. f. on . 3) Uneori sin.nf:d. an -priv. f. s. organon = instrument..

/ anox(a)emia. ce poate avea ca rezultat diminuarea. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. ANSA. s. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. [Cjr. f. ANTAGONIST. a carui presiune scade In tesuturi. biochimic.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. f.. s. lat. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie.: pozitie a.] V. [Lot. Ex. ANTALGIC. desi se leaga la un 'receptor. i. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. f. In principiu. s. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. / loop. n. baima. brakhion. s. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ansae. tratament a. o?(igen. profesor la Zurich. 2) Care se produce de la un moment dat. s. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. / anterior.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. ANTERIOR.] 1) Mis-care In sens anterior. hucid. NA: pars distalis adenohypo-physeos. physis = creftere. stagnanta. ftiinpifica ovulum = ou mic. astfel Incat. m.an. flexio. s. [Qr. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. personate). / antenatal. s. f. s. f. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. / antehypophyse. / antiacide. [Lat. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. s. / anterograde. / anteposition. anthelix. de in ovum = ou.rm. 4) A. antihelix. n. ante = wainte. -ntis = antecedent. pi. [Lat. ante = inainte. / anterieur. m. NA. [Lat.. i. adj. ANTEFLEXIE. brachium. / forearm. 7) a. m. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. [Lot. / anoxie.: amnezie a. ANTECEDENTE. Marginea convexa a a. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. Sin. gr.. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. / anovulation. . f. m. f. / anterograde.} V. hypo = sub. Intre cele doua extreme. -e.ANOVULATIE ANOVULATIE. organe. adj. ante = mainte. / anteversion. A.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. s. hipofiza.] Care preceda 'nasterea. 3) Substanta care. ANOXEMIE. a. s. de ia flectere = a wdoi. ANTE PARTUM. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. s. In forma de U. [Lat. / anteposition. Sin. antecedens. Ex. an . [Qr. competitiv sau necompetitiv. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. \Qr. adj. f. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. v. an . mart. ereditare sau eredocolaterale). Ex.priy. s. 5) a. In aces-te conditii.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. s. s.. partiali. f. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. / antalgique. gr. adj. [Lot. / antacid.. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. 2) A. NA: antebrachium. anterior = mai mainte. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. de la ponere = a pune. ANTENATAL. / avant-bras. / antalgic. de ia vertere = a wtoarce. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. adj. treapta.\ Absenta "ovulatiei. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. 2) In bacteriologie.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni.: blocante de canale calcice (v. positio. / anovulation. / anthelix. 2) a. s. s. [Lat.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. / history. ANTE MORTEM. m. f.. fulminanta. de ia phyeia = a create.. oxys = acrui o\igen.: 1) A.. natalis = de naftere. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. NA: ansa. m. n. pi. s. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. n. pi. ante = mainte. versum. ante = mainte. care con-serva curbura sa normala. anti = contra.). adj. f. -onis == mdoire. adj. / anterior pituitary. s. f. ansa toarta. Se pot distinge: 1) a. a. anti » contra. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. ANTEPOZITIE. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. s. fami-liei sale (a. -onis = punere. adj. dim. Tipuri de a. / anoxemie. s. / anteversion. an . tub urinifer si nefron. ante = inainte.. n. prea flectat Inainte. ANTEVERSIE. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. ANTAGONISM. neonatala.. de [a gradi = a merge. s.. de altitudine v. ante » mainte. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. / antagonism. ANTEROGRAD. afgos = duren. A. anteflexie si anteversie. de regula localizata. f. prin flectare. adj. partial: ventral. / antecedents. adj. oxys = acm. s. / anoxia. eventualitate practic imposibila.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. s. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. gra-diis = pas. f. \Lut.] Care calmeaza durerea. 2) a. -atos = sange. ante = mainte. / anthelix. de ia anti = contra. 4) a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. a. [Qr. acidus = aero. Prin a. 3) a. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / antagonist. familiale). cu care este asociata. organ.priv. la nivelul partii lor concave. Legarea se produce conform *legii maseloc. m.priy. care Ie servesc. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. / anteflexion. anoxyemie. s. 6) a. anatomist ge. partus = nafte-re. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. ANOXIE. antugomstRs = oponent. histo-toxica. / antenatal. adj. ANTEHELIX. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. s.} Termen discutabil. Cat.. 3) a. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. a inamta. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. f. exista un spectru larg de agonisti si a. f. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. fenomene sau substante. / anteflexion. -rtis » moarte. [Lot. Pentru comparatie.. adj.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. [Lat. n. agonisti si a. [Lat. mio-cardica. ANTIACID. m. Medicament cu aceasta proprie-tate. axul corpului uterin. 2) Despre un sistem. antagonisma = pozifie. anterior = mai mainte. [at. este libera In interiorul cavitatii abdominale. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. / antagonisme. ago-nistes = [uptdtor. s. A. [Lat. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. ANTEBRAT. ante = inainte. comparativ de [a ante = inainte. / anse. s. s. onos = Brat. de Ca parero = a nafte. rau de munte.] 1) De-viatie anterioara. ae ia anti = contra. ANTEHIPOFIZA. 3) A. situata anterior fata de "helix. |br.] 1) Care se opune acizilor. s. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. anularea sau inversarea efectelor lor. 1809-1SS5. ascendentilor sai (a. [Qr. gr. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. / antagoniste.: a. a nou-nascutului.. helix = fpirald.

/ anticodon. andros = bCa-bat. adj. capere = a [ua). dim.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. anti = contra.. de [a baktcria = fiaston. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. adj. bias = viatd. \Gjr. / anticipation.. ia conccptare = a deveni msarcinata. n.re. / anticonceptive. adj. s. ANTICODON. gr. s. (at. ANTICONVULSIVANT. [Cjr. anti = contra. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. V. [Cjr. s. / antianginal. s. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. cu anticorpii. / antiandrogen. adj. In prezent. Prin a. cuta-nate. / anticoagulant.. antisecretorii gastrice. adj. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. VII. s.rie. s. si antiulceros. s. m. (at. Cat. m. / antibiogramme. cancer.. si nu a actiunii clinice... A.. contraceptiv. n. ANTIARITMIC. polipeptide. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. m. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. 2) o substanta naturala care circula In sange. ANTIBIOTIC. khole = 6iia. / antiangineux. -cri = roc. / antisludge. / antiantibody. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. macrolide. determinate de *alergie. n. [Cjr.. cra6. n. ANTIANGINOS. *gramicidina si *polimixinele. s. / anticipation. f. tetracicline. -euse. -euse.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. d) o serie de inhibitori de calciu. / antibiotics therapy. [Cfr.. sou gr..: heparina. a . [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale.] 1) Care se opune vietii. m. m. / antiallergique. V. adj. V. m. s. m. n. de (a angere = a strange. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. mecanismut de actiune si efectele clinice. / antibacterial. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. [Cjr..} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. Ex. anticoagulante circulante. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. adj.. / antineoplastic. ANTICANCEROS. al!os = aitui ergon = iiicru. adj. / antiamaril. IX.. se disting patru grupe de a. anti = contra. [at. s. m...: medicament a. antiseptic. f.. m. n. / anticoagulant.oagulare = a In-cfiega.. si antibiotic. -ina. ankein = a sugru-ffia. n. de sin-teza. s-au dezvoltat a. s. adj. prezinta. amino-glicozide. m. glico-peptide. therapeia = trata-ment. [Cfr. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. ANTIAGREGANT. V.. -e. adj. adj. / antibiotique.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. aggregare = a aduna [a un ioc. o. la ergein = a. / antiandrogene. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.. s. / anti-anticorps. / anticonceptionnel. ANTIBACTERIAN. bias = viafd. s. n. adj. a. anti = contra. ergein = a [ucra. Anticolinergic. antifungice. [Qr. -e. s. gennan = a produce. nitroimidazoli. contraceptive.] Care se opune *febrei galbene. a. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. s. n. [Qr. anti = contra. corpus. convul173 . rhythmus. adj. adj. [at. si X ai coagularii este. adj. n. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. adj. conceptio. anti = contra. Int. s. dezinfectant.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. antimitotic (2). 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. ANTIANDROGEN.. [Cfr. anti = contra. df. care permite determinarea sensibilitatii. s. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. de (a therapeuein = a ingriji. n. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii.. aati = contra. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. anti = contra. angina = sufocare. canal de calciu. Sin. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. -onis = anticipatie. bias = viata. adj. r. canal de sodiu. s. ex. anti = contra. s. / antiepileptic drug. din aceasta cauza. actiune. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). pi. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. antitubercu-loase.] 1) Care previne *sarcina. -enne. / anticancereux. adj. [Lot. / antiamaril. alterata. m. V. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. careia Ti afecteaza cinetica. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. Datorita acestor proprietati. anti = contra. *antiemetice. gramma = insc. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. rifampicine.. / antiallergic.. ANTI-ANTICORP. / anticholinergic. pentru unitatile medicale mari. adj. f. ANTICOAGULANT.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate.. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. In functie de formula chimica. [Cjr. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. canal de potasiu.. / antiagregant. [Qr. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). [at. m. in vitro sau in vivo. spanioia amarillo = galften. ANTIALERGIC. ca si a analogilor sintetici ai acestora. a sufoca.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. sunt grupate In familii: betalactamine. In ultima perioada. s. Sinteza factorilor II.priv. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. m. anti = contra. deci.. [Qr. adj. Substante care inhiba coagularea plasmatica.. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. f. / antibiogram.. derivati de oxichinoleina. f. concep^ie. de. / antibiotic. s. s. ANTICONCEPTIONAL. (^r. s. / polypeptide antibiotics. anti = contra. ANTIAMARIL. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. pulmonare sau sanguine. [Qr. In scop terapeutic. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. s. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. Pe baza efectelor celulare. s. s. -elle. anticipatio. antimitotice. anti = contra. s. n. / anticholinergique. m. -onis = grcw\ ditate. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. oner.: antivitamine K. anti = contra. / antiarythmique. anti = contra.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. s. a anticipa (ante = Inainte. / antiarrhythmic. ANTIBIOGRAMA. s. *midriatice si antiparkinsoniene. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. V. de (a anticipare = a o (ua Inainte. [at. s. adj. bakterion. a coagula. m. / antibiotherapie. s.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. sunt utilizate ca *spasmolitice. s. / anticodon.. s. ANTIBIOTERAPIE. adj.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. anti = contra..\ V. ANTICIPATIE. m. fata de "heparina. adj. / anticonvulsivant. adj. [Cjr. / antibacterien. adj. adj. antibiomimetice.) 1) Care se opune 'anginei pectorale.

anticelular. midic anstriac. 13) A. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. 17) A. c. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. apartin Indeosebi IgG. premiut 9{p6e. m. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. reactie In mediu gen. A. Anticorp care. A.) specificitate deplina si. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. 16) A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. fizwio-gie. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. monoclonal! (v. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. Abrev. 8) A. Prezenta In circulate a a.tii yorl^ 1S6S-1943. benzodiazepinele. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. este enorma. 7) A. ori ca complement. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali.] 1) Despre un medicament (. A. hibrid. utilizati experimental (a. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. de natura proteica. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. termolabil. de aceea. Titruri crescute de a. 14) A. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. Se recurge la hepatita cronica activa. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. antieritro-citar. ciroza. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. a. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. s.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. corpus. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). strict identici. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. Producerea de a. antienzima. variatiile de temperatura.[ pentm precipitant.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. natural. 18) A. nare a hematiilor de oaie. care apar doar In conditii speciale. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul.Q. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. hepa-tita cronica activa. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. Forssmann.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. 12) A. -oris c corp. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. patoiog fi seroiog de engine. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. anti-TPO. 15) A. austri-ac. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. care precipita cu antigenul. nici plasmodtar.. A. perinucleah (p-ACAN) . A. citotoxic. s. si Int. a. In primul proteolitic (tripsina). tora este in curs. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. de anticorpi. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. de importanta exceptionala. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. Sin. v. 10) A. de la convellere = a zdmncma. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. Sin. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara.). care reactioneaza cu o enzima data.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. 2) A. provocand fie blocarea. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. *iar celalalt pentru alt antigen. c. A. antiinsulina apar Basedow-Graves. responsabil de for*imunitatii. foarte eficace. A. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . fectioasa etc./me. A. 5) A. reagina.). prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline.} Tip de a. s. cu aceasta. fie stimularea functiei celulare. fata de lele azurofile. urmare a sarcinii incompati-bile). "test Coombs etc. A. fata WO-1950. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. proteinele mem-branei interne mitocondnale. / reagin.). Nu exista a. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. [Qr. cu specificitate dubia. 19) A. umoral. pana la denaturare. anticorpi anticardiolipina. sclerodermie. varietate de a. t. varietate de a. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. fara a modifica func. m. Sin.: reagina (v. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. 6) A. ca si implicatiile In patologie. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. profesor dt medicinci interna la 'Vima. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. perfect. iar a. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. a. v. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Karl Landsteiaer. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. Inventarierea aces*epilepsie. 20) A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. imuno-precipitare. / antibody. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. a. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. Donath.ditina m 1930. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). f. Abrev. (sau de a. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. 9) A. deocamdata fiind ANTICORP. ului celular.i 9{e. acidifiere. Rh. m. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. a. A. in vivo sau in vitro. anti = contra. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. antimiocard.: ACAN. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. A. mononucleoza inreactii antigen-a. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. V.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina.: a. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei.: a. 4) A. destinat sa suprime crizele comitiale. indud fenobarbitalul. / anticorps.) Substanta specifica. IgG care se leaga de reaginic. fenitoina. 11) A. 3) A. Combinarea unui a.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. antimuschi noted. Ex. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. antimitocondrie. anticelula parietala gastrica. Au aplicatii albuminos (plasma).

anti = contra. adj. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.9 / antigene CA 19.: pi. m. este 'tamoxifenul. / anti-oestrogene. Denumire generica a unei serii de a. m. adj. ubicuitar. anti = wntra. s. ANTIDROMIC. adj.). prin administrare intravenoasa. V. sou [at. anti = contra. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat.3 antigen.4 / antigene CA 72. markeri tumorali. zym = ferment. chimic. [Qr. [at. s. care dez-volta o imunitate de protectie. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide.: ACE. / antifolique. In terapeutica. df.: homeodot. glicoproteic asocial cancerului de san. Cel mai important a. adj. w direcfie opusd. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. 3) A. Nu este riguros specific.. A.: 1) A. V.. ant'i = contra. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. de la lyein = a distruge.. ANTIENZIMA.9 / CA 19. si chelator. CA 19. dromos = cursa. avand efect de scadere a debi-tului urinar. m. V. n. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). Este prezent In majoritatea organelor. anti = contra. a. Ex. s. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. phlogos = fiacdra. / antigene. ANTIDIURETIC. / antiphlogistique.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. a. [Cjr. f. In continuare si atte tipuri de antigeni. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. antigeni. reflex axonic. V. ANTIEMETIC.. Obs. gr. V. phlogistos = infiamaflii. ANTIESTROGEN. pentru care nu este strict specific. hidatic. emetikos = care produce. de ia anti = contra. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. substante toxice etc. s. pot fi utilizate ca *antimitotice. carcinoembrionar.: HBs. utilizabil pentru supravegherea acestora. Casoni sau a. V. f. la phlox. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. Ex. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. / antiphlogistic. adj. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa.a. / anti(o)estrogen. / antidote. gennan = a produce. ca si a. A. identificat la numeroase spedi de plante si animate. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). / antienzyme. s. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. de. m.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. / folic acid antagonist. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.: antivomitiv (v. ANTIFIBRINOLITIC. / antienzyme.: solutie apoasa. In continuare. care. / anti-emetique. Sin. V. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.. ANTIGEN CA 72. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv).). / antidromic. emeficus.: a.. n. cf. bio-chimic sau farmacologic. emein = a romita. Cateva tipuri de a. / antigen.3 / antigene CA 15. / antidromique. asocial cancerelor digestive si ovariene. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. m. iat. colorectale si gastrice. favorize. s.9 si markeri tumorali. 5) A..). A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. ANTIDOT. adj. Termen actualmente desuet.. sunt extrem de diverse: bacterii. Sursele de a. V. adj.). oncofetal asociat cancerelor pancreatice. [Qr. fungus = ciu-perca.. s. s. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. A. antidotum = anticfot.. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. 1868-1947. utilizati ca *markeri tumorali. gr. varsaturi. \John Forssman... 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. [Cfr. ANTIFOLIC. s. In raport cu care este mai putin specific. anti = contra. m. markeri tumorali. / antifibrinolytique. gennan = o produce. s. fibra = fi6rd/ -ina.. a. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. Diferiti a.tl urinare. lytikos = care. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. s. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. sou phlegein = a ardf. vasopresina. printr-un mecanism fizic. deci. m. impuls. a. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. / antiemetic. s. m. {Cjr.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. s.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. dar si a altor cancere (gastric. [a. iat. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. anti = contra. anti = contra.. n. celule sau proteine straine. V. Ex. s. cu actiune puternica dar de scurta durata. ANTIFUNGIC. / antifibrinolytic [Qr. adj. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. antidromein = a merge.. s.4 antigen. unii a. en = in. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. antigeni fetali. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. ANTIFLOGISTIC. adj. yatolog si imumiog suedes. de. antifongique. distruge. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. s.9.: antiinflamator (v. CEA (engl. anti = contra.. ANTIGEN CA 15. oistros = dbrintd. adj. antigen CA 19. A. n. adj.] Termen desuet. / antifungal. / antidiuretic. markeri tumorali.] Substanta sau celula straine organismului.5 ng/ml. Abrev. adj.4 / CA 72.). adj. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.} 1) Care se opune *fibrinolizei. asigurand rezistenta la boala. s. [Cfr. adj. s. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.] Sin.] 1) Care diminueaza secretia urinara. \Qr. deoarece con-tine a.: antimicotic (v. ai aceluiasi individ. 2) In homeopatie. Sin. n. A. s. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. / antifungique. diouretikos = care. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. m. [Qr. / antidote. tract respirator). ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. drum. m. (v. / antidiuretique.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. V. s. Hbs Australia (v. ANTIGEN CA 19. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).. drojdie.] Sin.). Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. adj. gt'. 2) A. dar nu 175 . (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. n. CA 50 si markeri tumorali. dotos = dot.3 / CA 15. [Cfr. V. protectiv. DEX.9 antigen. utilizabil In urmarirea acestor tumori. virusuri.} A. ia diourem -« a urina. m. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. adj. Abrev. 4) A. n. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal.az.

nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. h. ca hiperplazia prostatica. timp de eel putin 20 de generatii.. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. Cei mai importanti a. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. s. complex major de histocompatibilitate. t. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. A. Sin. produsa de celulele epiteliale ale prostatei.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. A2. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). care se gasesc la specii diferite. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. (LCA. B. A. a. colita). ['Eng[. Reactia Incrucisata a a. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. C (nucleoproteici . carcinoembrionar. A. V. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. p. In mod normal. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. Natura a. In functie de linia genetica. In cazul rejetului.).H. eritrocitari ai sistemului ABO. A. In caz de transplant Intre specii diferite. identici. nu declanseaza reactii de *rejet. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. Cei mai importanti a. B. Ex. A. A. A. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. 34 kDa). markeri tumorali. A. A. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina.ANTIGEN HBc si In sange. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. sistem HLA. sistem HLA. Ex. V. la fetus. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. A. a. de h. V. A. Acesti a. *a.: antigeni de histocompatibilitate (v. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. hepatitis B = fie. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. apoi In alte cancere. Cei doi a. initial In cancerul de colon. hepatitis B = fiepatita B. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai.: sistemul ABO. cu exceptia oilor. h. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like.. t. Prezenta acestui a. V. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Sin. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). o. F. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic.: a. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. A. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. markeri tumorali.titd B. si sistem HLA. dar difera de la individ la individ. Ca urmare.: PSA. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. surface = suprafata. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. de asemenea. fetali). Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. F. A.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. in caz con-trar se produce *rejetul. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. Markeri tumorali. ex. V. cu M. leucoplachetari sau tisulari. antigen tisular.NP. Detectia a. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. ai proteinelor matricei . adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. Sistem bine definit de a. o gamafetoproteina. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. 0 serie de glicoproteine care. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. V. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. este secretat In mod normal. rejet. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.: aloantigeni. de ex. s. cum sunt gemenii monozigoti.M) si sub-tipurile A (a. Sin. Ex. are o serie de aplicatii practice. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. A. tipic fiind *antigenul Forssman. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. gluddici. V. au In comun unui sau mai multi *epitopi. Abrev. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. A tost descrisa. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. cu patru gene alele majors (A1. hepatita B. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. Dozarea a. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate.pa. prezent In toate celulele organismului. V. grup tisular. {'Lngi. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. a. neuraminidazici'. de h. hepatita B. grupati In 'sistemul HLA. prostatita sau infarctui prostatic. existenti la indivizi identici genetic.: anti-geni de transplantare.N). hemaglutininici . carcinofetal glial etc.] V. x: sunt extrem de imuno- . de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. g. A. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. indue raspunsul imun al organismului gazda. homogrefa. histocompatibi-litate. t. prezent In celulele canceroase. ffit&z. V. p. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens.] V. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. A. Astfel. A. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. core = ce-ntru. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. s. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. t. A. exista numai la embrion. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. si antigeni heterofili. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. Unii dintre acesti a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. Ex. Primele trei gene codeaza a. sunt Inruditi cu a.: a. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. a. pentru care. r. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. V. ei dau reactii Incrudsate. hepatita B. t. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. transsexualism.

formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. 2) Agent (substanta chimica. anti = contra. iat.. anti = contra. \Cjr. [^r. s. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. / anthelminthic. onkos = masd. se grupeaza In *antifolice. grupe sanguine. [Cfr. adj. In tratamentui gutei. n. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi).). gentian = a produce. -ind. [Cfr. / antim6tabolite. anti = contra. / antimitotique. Mutatiile sale sunt recesive. n. s. / antipaludique. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali.. antimoniu. m. din or. ANTIMONIU. / anti-hormone. metotrexat). Sin. mitozd. tumor supresor gene. [Cfr. \Cfr. Ex. s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. n.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.. / antipaludian.antifolice (aminopterina. f) hormoni (androgeni. / antihormone.. s. m. slimmi = o?(ld de. 2) In general. f. adj. f.. anti = contra. adj..ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. m. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. a mode[a.: sulfamidele sunt a. ANTIGENICITATE. adj. [at. caroten). adj. s. anti = contra. ANTIPARKINSONIAN. genos = Man. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine.). adj. cisplatin). test Coombs. s. m.] Gena supresoare a cancerului. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. m. doua grupe de a. sin.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. b) antimetaboliti . / antimalarial. Se disting doua mari grupe de a. V. antineoplazic. adj. antimitotic (2). proliferarea celulara. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. n. aithmid. antiulceros si receptori H. myketos = ciuperca. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. s. de ia plassein = a forma. anti = centra. Ca efect secundar.u humor = umoare. anti = contra. [Cfr. cu actiune lenta. s.. adj. -enne. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. adj. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . de tipul cimetidinei si ranitidinei. antipurine (mereaptopurina).asparaginaza. s.] V. In cancere sau In leucemii.. exprimandu-se In maniera dominanta. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. de [a globus = glob. anti = contra. anti = contra. / antiparkinsonian. rareori expunerea industriala. sau gennan = a produce. ia hormaein = a. / antiperistalsis. s. {Cjr. [Gr. / antiglobuline. Este cazul *heterogrefei. c) alchilante (ciclofosfamida. mala aria = aer ran. indemna. aman-tadina si bromocriptina).\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. s. m. iat. scflin6a. ANTIGUTOS. / anthelminthique. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. m. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. / antionco-gene. ai addului paraaminobenzoic. s. m. metahaHein = a. sai naturali. dim. *antipurinice. mykes. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. / antimony. de gena recesiva a cancerului. anti = contra.] Sin. / antimycotique. antiestrogeni) etc. n. [Ofr. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. / antiparkinsonien. / anti-inflammatoire... adj. s. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. 0 serie de antagonist! H. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. -inthos = wemie. Sb (stibiu).vincristina. [Cjr. / anti-oncogene. anti = contra. [Lot. actionand asupra organismului. Organismul poseda a. tesutu-lui sau celulelor tinta. s. s. n. actinomidna. In acest scop. *vitamina E si beta-carotenul (v. ANTIMICOTIC. m. -euse. ANTIINFLAMATOR.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. [Cfr. neos = mm plasis = modeiwe.. / antig6nicit6. bleomicina.. / antihistaminic. \Qr. tumord.. s. de interes medical. ANTIOXIDANT. de unde denumirea Inselatoare.: a) enzime . James Apotheker Parkinson.: antimalaric. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni.. s. f. s. anti = contra. ANTIHELMINTIC. anti = contra. Unele a. guta = picdturd. de. s. / antimalarique. / antioxydant. / anti-globulin.. 'antipirimidinice si *azaserina.. radical liber.: *schizonticide si *gametodde. mitos = a^d. A. f. n. V. m. adj.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. adj. m. s. / antineoplastic. anti = contra. m.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. histos = t&sdturd. s. adj. ANT1PERISTALTISM. se. m. s. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. adj. s. / antihistaminique. / antin6oplasique. Tipuri de a. urmaf.] ElementuI 51.esut.. helmins. adj. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. 2) Medicament utilizat. ANTINEOPLAZIC.. 3) In oncologie. s. adj. Hi si H^. mitomicina. in iimba [at. / antimoine. f. Se disting trei grupe de a. antimonium.antracicline. / antimycotic. Cei mai cunoscuti a. de ia gr. globulus.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. ANTIGLOBULINA. n. -e. / antiperistaltisme. it... n.. m. adj. anti = contra. ANTIHORMON. De aceea.. s. se utilizeaza medicamente cu actiune a. [Qr. / antigoutteux. [Cfr. ANTIONCOGENA. se disting. oxys = acni. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului.. astfel. s. anti = contra. adj. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. m.] Sin. n. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. n.. b) a. adj. antipirimidine (fluorouracil). declansand reactii puternice de *rejet.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. peristaltikos = care are pro177 . utilizata uneori. pa/us. -ind. m. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. b) Antagonistii receptorilor H. f. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). s. adj. dimpotriva. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. Ingestia compusilor de a. s.: antipaludic (v.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.. a tJfcita. medic engitz. hormon = e^citat.: vermifug (v. ANTIHISTAMINIC.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. s. *acid orotic). / anti-inflammatory. (ex. anti = contra. s.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. ANTIMETABOLIT.. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. 1755-1S24. ANTIMALARIC. V. sunt: "vitamina C. [Cfr. [Cfr... ANTIPALUDIC. / antioxidant. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. / anti-genicity. / antimitotic.: antifungic. imunoglobulina. adj. gene-ra^ie.. / antimetabolite. In acest caz nu se genereazai anticorpi. f. [at.. exercita un efect *antiinflamator. s. deci. m. d) antibiotice . adj. din TLvul Mediu c.: anticanceros. s. vinblastina. s. adj. exclusiv sau nu. fir. Sin.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. adj. s. Sin. 2) A.. ia-crimd. / antigout drug. ANTIMITOTIC..

. de baza este fluorouracilul. / antiplatelet. {Cjr. s.). m. a transporta. A. 2) Antiser purificat.contra. A.. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. ANTIPIRIMIDINIC. adj.} Proeminenta a lobului urecnii. si al lui Frey. adj. se mascara In unitati standardizate. De asemenea. spastikos = care trage induntru. ANTISEPSIE. plasma = odiect mod. n. [at. fie simultan. / antithyroidien. / pirimidine antagonists. anti = contra. tragus.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. adj. sunt distruse la temperaturi relativ mid. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. de baza este mercaptopurina. anti = contra. adj. adj. ser imu-nizant. f. s. m. / purine antagonist. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. [Gr. [at. s. ANTIRABIC. ANTIRETROVIRAL. streptolizina 0. n. [at. s. Ex.. \Gr. protos -= primui. m. adj. Sin.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. / antipyretique. pyrctikos = fibril. tetanos. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). s. m. [at. sau pe cale generala.: indinavir. s. {Cjr. anti = contra. ticlopidina. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. ANTIPORT. febrifug. Prin extensie.ela. m. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. V. anti = contra. / antipsychiatrie. thyreos = pavazd. a. n. f. -ale.: aspirina. ritonavir). Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. / antipsychotic. m. f. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. adj. n. ANTITOXIC. f. ANTIPSIHIATRIE. / antipurique. Ex. spasticus. s. s. s. [Gr. si asepsie. de 60-70°C. ANTISEPTIC. Ex. V. de [a toxon = sageatd. s. a. 0 serie de a. fr. adj. adj. stalsis = comprimare. / antipyretic.. Abrev. -enne.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. s. . ANTISER. oxygen-labile. si antiagregant.r. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. n. adj. portare = a purta. societatea este bol-nava. ANTIPLASMINA. -ina. anti = contra. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. / antitoxin. / antiseptic.e.. adj. / antiretroviral. pentru alfa. Var. / antipsychotique. 2) Substanta chimica. / antiserum. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. ANTITRAGUS. anti = contra. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. ANTITOXINA. ANTITIROIDIAN.. C si G) care poseda antigenul corespondent. (at. / antisepsis. anti = contra. Ex.} Sin. adj. s. antifibrinolitic. / spasmolytic. anti = contra. n. / antitragus.). priirigo. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. gr. administrate per os. adj. [Gr. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. care este utilizata si ca imunodepresor. *Fibrina se poate opune acestei actiuni.] 1) Care suprima *pruritul. Dozarea a. anti = contra. s. / antithermique. f. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). f. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. ANTIPROTEAZA. si test ASLO.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni.] Sin.cu HIV. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. V. opusa si posterioara 'tragusu-lui. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. neuroleptic.: medicament antihistaminic. fie secvential. In acest caz. adj. NA: antitragus.. receptor plachetar. V.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.. s. [Cfr.ta. de. n. utilizat local. s. / antisepsie. -ism. adj. -aza. f. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. 2) Medicament cu acest efect. [Qr. n.: botulism. span = a trage.] Enzima sanguina care.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. ae [a toxon = sageatd. duodenal este Insotit de voma. [Gr. f. anti = contra. n. adj.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. scut.: ASLO. m. s. [Qr. ANTIPURINIC. adj. s. aplicabila pe tesuturile vii. [at. ANTITERMIC. A. [Qr. adj. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. -euse. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. de [a pyres-sein = a ave. anti . / anti-protease. / antipsychia-try.: *vaccin a. din o[andezd plaken = a carpi. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0.. / antipruritic. [Gr. s. n.. adj.. anti = contra.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. m. thermos = cold. dipiridamol. s. anti = contra. este un test indirect. s. s. a pe-tici.. s. Conform a.. adj.. / antiport. In. ANTIPIRETIC. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antitoxic. anti = contra. d. n. adj. / antiprotease. psykhe = suflet. psykhe = svflet. n. contractie). s.fi -ind. \Gjr. sepsis = putrefacfie. / antiserum. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. s.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. n. / antiport. / antirabic. [Gr. [Gr. / antiseptique. sub forma de *pomada. plaqiiette.: spasmolitic (v. s. [at. / antifebrile. f. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior.tea de. m. f(^r. adica introducerea de anticorpi deja produsi. retro = inapoi. s.-antitripsina (v. s. m. \Cjr. la lyein = a distmge.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. / antiplasmin. \Cjr. scptikos = putrezit. adj. tragos = copra. / antirabique..: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut.: antipiretic (v. 0 prwine din tenne-nul eng[. ANTIPLACHETAR. s. izolat din pancreas. mai mult sau mai putin specific. se opune disolutiei *cheagului. -inis == mdnCdrime.. / antiplaquettaire. stroptos = rasucit. adj. ANTIPSIHOTIC. anti = contra. serum = ze. Actiunea a. ANTIPRURIGINOS. anti = contra. lysis = dutrugere. / antitragus. / antipyrimidique.. [Gr.-ANTITRIPSINA.. anti = contra. / antiprurigineux. anti = contra. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. adj. s. 2) Medicament care are aceste efecte. de.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. s. bacteriostatica sau bactericida.. anti = contra. A. gr. iatreia = vw-decare.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. adj.: ser a.. -aux. adj. A. s. obtinuti prin inocularea acestui antigen. s. A..: imunoser. prescrisa In infectia 178 a. otrara. V. ANTISPASTIC. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. a se contracta. de [a gr. In cursul coagularii normale. Sin. / antiplasmine. virus = venin. anti = contra. m. / antiretroviral. Intr-un organism. / antitoxique.: antitermic. A. sterilizare. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. [at. s.. infecpie. / antithyroid.). reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. eidos = forma. / spasmolytique. s. m. [Qr.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. la therme = cdld'urd. f. / antitoxine. s.

: carbune. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. V. s. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. charbon. [at. [at. poate fi fatal. m. s. s. ca *rau de transport si *ve. philia = atracpie. Ex. ANTIULCEROS.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. infec. gr. antrum.. Cat. cele mai recente a. / antiulcerative. / antivenin. s.. In romaneste. Ex. -ita. s. [Lot. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. antrum. ain [at. prindpale sunt: izoniazida. / anthrax. / antromastoiditis. f. s. s. adj. articular. anti = contra.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). Indeosebi: *anticoagulante orale. cavitate. mastos = mametd. etambutolul. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. f. virus = otravd. -euse. s. anthrax. Existenta a. anti = contra.] 1) Care se opune ulcerului. [CfT. / anthracose. s. m. ANTROMASTOIDITA. adj. antron = peftera. (at..] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. gr. / antrectomie. ANTIVITAMINA. ANTIXENIC.. gr. \Cfr. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. -euse. YQr. determinand sinteza de factori II. antivenin. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. autogen (v. ANTIVIRAL. anthrax. c) a.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. mecanic.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. nerecomandata. de amoniu. s. [Qr. -atos = gurd} Sin. La om. / antivitamin. -oza. s. adj. anti = contra. [Cjr. eidos = forma. vomitare = a vdrsd. Ex. n. / antivenineux. f. [Gfr.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei.: gastroduodenos-tomie (v. a. eidos = forma. 2) Inflamatia antrului piloric.ge. n. Mai frecvent. produs de reactie fibhnolitica. sportiv. / anthracosilieosis. Sin.Fr.: anticoagulante orale (v. n. f. -e. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. / antiemetic. rifampicina.. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. -akos = citrBuM.j V. cavitate. adj. / anthracoid. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. c) a. / antiviral.. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. s. ammoniakon = sore. cu forf-a. dideoxicitidina. e) a. / anthrax. n..: mineri). n. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. gr. anti = uni'a. gandclovir s. adj. si antromastoidita. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. ANTITUBERCULOS. a. -euse. tuberculiim = umfldturd mica. vacdn BCG. trahere = a trage. anti = contra.: a. s. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. Sin.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. f. f. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. izolat si sintetizat). antracoza. -ozd. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. Cat. care este cofactor al *heparinei. [Lot. [Gjr. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. medicament dotate cu aceasta proprietate. s. actionand prin competitie. A.: tumora a.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. [at. la duo-deni digitorum = de 12 de. ANTIVENINOS.?(cizie. s. sau melanica. *interferon. vipere) sau insecte. f. V. adj. xenos = strain. / training. / entraInement. a tori. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. entrainement.). [(fr. m. stoma. [at. antron = peftera. anti = contra. -mo. s. aciclovir. se pare ca este vorba de antracosilicoza. adj. / anthracoide. / antroduodenostomie. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. ANTITROMBOTIC. / anti-thrombin. / anthropophilie. \Cjr. f. IX. b) a.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. pure este controversata. / antivenomous. f. azidotimidina. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). f. f. in. s.] Care se opune substantelor straine organismului. / anthracosis. [Cjr. s. Se disting: a) a. ANTRACOID. / gastroduodenostomy. anti = contra. V. / antrectomy. [Lat. ANTRAX. ///. pirazinamida. s. f.tie. afiTivwi de. \Cfr. ANTRACOZA. ektome = e. -ale. ANTRODUODENOSTOMIE. Cdvitate. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. / antivitamine. [at.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. dezvoltat dupa formarea fibrinei. s. a. duodeai = in nvmar de 12. f. antrum.tij. anti = contra.. / antivenin. s. produsa de Bacillus anthracis. s. 179 . dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. adj.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. Ex. Se formeaza Indeosebi In ficat. gr. s. f. ca si *antiplachetare. ANTIVENIN. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. 2) Substanta.. [. / antrite. or. / anthropophilia. mastoidiana.). \Gjr. neutralizand factorul X Stuart (v. -akos = car6une. Grupul de a. / antithrombine. [at. / antromastoldite.. s. [Qr. s. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. adj. de la philein = a iu6i.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. IV. El provine. //.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. s. se foloseste si expresia training autogen. m.] 1) Care se opune varsaturilor. *a. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. ANTRECTOMIE. adj. / anthracosilicose. s. b) a. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. / antithrombotic. / anti-emetique ou anti-emetisant. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. s. antivenom. silex. Forme: a) a. anti = centra. / antiulcereux. dar si In alte organe. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. ANTRENAMENT. / antithrombotique. pentru atingerea unor performante. adj. antron = peftera. pop. VII. m. •akos = carbuM. dalac. n. / antiviral. [Lot. anthropos = om. in. s. pro-ces complex.: furuncul a. ulcus.: vacdnare a. cca'itate.. -eris = rand. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. s. anti = contra. thrombos = ctieag. / antritis. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). adj. adj. -akos = carSune. anthrax. -ids = piatra tare. s. m. anthrax. /. de ex. f. -aux. 2) Medicament cu acest efect. 3) Adaptare prin repetare si practica. f. In vederea atin-gerii unui anumit scop. granit. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces.. A. ANTIVOMITIV. gr. a. f.: amantadina. s. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. n. s. ANTRITA.. d) a. Ex. mai rar. / antituberculeux. vita = via^a. -ita.). edem malign) sau. adj. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. adj. antron = peftera. etionamida si streptomicina (primul a. / antituberculotic. Netratat. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. Sin. sunt efidente si In alte tulbu-rari. factori de coagulare): d) a. -ind. de obicei. adj. / antixenique. [Qr. n. [Gjr.: antiemetic. ANTROPOFILIE. s. 2) Rezectia antrului piloric.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. venenum = otravd. reeducare func-tionala a unei articulatii. f. voinismentelor. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. / antixenic. antrum. ANTRACOSILICOZA.

mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. a caracteristidlor morfologice ale omului. / proctoscope.: mica tuberozitate gastrica. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic.. s. f.are ca obiect studiul variatiilor. si oligurie. Importante: 1) A. Initial. s.artere. f. s. artificial). deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. cfiinuit.inel. aproape orizontala a stomacului. prin obstructia ureterelor. antron = pefterd.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. / anthropology. f. / antre. f. de fapt. s. {Cfr. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. / aortographie. [Lat. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. Patologic. T. m. / anus. ANTROPOZOONOZA. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). aorta toracica. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. la lyein . anthropos . s. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. obstructiva. A.. tab.. genesis = pwdncere. frecvent un calcul. proprietati hipnotice. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. de. / annuloplastie. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. ANXIOLITIC. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. ANTROPOLOGIE.(NA: antrum pyloricum). n. in timp si spatiu. logos = stiinfa. gr. antrum.: proctoscop. a forma. pi. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. A. / anthropologie. / appareil. s. [tjr. [Gfr. / anthropometry. lucruri sau procese. locomotor etc.. / anurie. zoon = animai. care apare In caz de leziuni vestibulare. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. [[at. adj.priv.: sistem digestiv). fiinta umana. plastos = modelat. s.. a. tome = taiere.. definitiva) a materiilor fecale. . aorte. s.] V. skopos = o6seniator.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. al cailor urinare. on . care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. s. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. [Lot. s. 3) A. prerenala. In mod accidental. care comunicS cu duodenul prin pilor. 4) A. s. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. m. imthropos = om. [Lot. V tab. In formele severe. vezical. ANXIOGEN. anat -artere. s. -on = aer. tab. / anxiogenic. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. ouron •= urina. ANTRU.. piloric sau pilo. a.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. renala. de agitatie. [Lat. nosos fioaid. antron •= pefterd. cu o subfaza euhominina. / anthropogenesis.a distmge. anxius = netiniftit.om. / anthropomorphisme. este zoomorfismul. anthropos = am. V. uneori criza de angina pectorala sau de astm). a. / antrum. AORTA DESCENDENTA (v. Nelinistea. d<. / annuloplasty.. s. f. de la skopein = a wdea. imperforat (cu persistenta. n. anthropos = om. V. distruge. cu aer. tegumente palide. s. cavitate voluminoasa. permite derivarea totala (si. f. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). -atis = neliniste. gr. prin prezenta unui bloca. Militate. / anxiolytique. de cauza strict renala etc. V. a e^wnina. ANTROTOMIE. mafini. / apparatus (1). cinnuit'i gr. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. tab. anat. f. digestiv. / anthropomorphism. gr. m. 5) A.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. anxius = neliniftit. cavitate. s. anthropos = om. f. s.: a. [Qr. antra. [Lot.. ANULOPLASTIE. de. somatica sau fizica . se deosebesc o faza subumana si o alta umana.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. f. s. -os = aer. aniilus ^~.: anus. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. adj. [Lot. gr. de [a plassein = a modela. respirator. ANURIE. s. n. AORTOGRAFIE. anus contra naturii. [Cjr. [Qr.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. graphein = a fcrie. osoasa sau viscerala. *a.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. ANTROPOMORFISM. . APARAT. / antrotomy. n. s. / anxiete. transpi-ratii red. ANUSCOP. a mersului biped.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. Orificiu anormal la nivelul intestinului. s-a presupus ca factorul primar al a. / aortography. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. f. Dupa unii specialist!. Ex. vulvovaginal sau vestibular. Termenul poate fi sin. [Lot. poate fi ectopic. Ex. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. de. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. / anuria [Cjr.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. 2) A. ANXIETATE. s. s. s. / anxiogene. adj. f. / anxiety. s.. f. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. postrenala. s. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. ANUS. anus = fezut. morphe = forma. NA. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. s. Indeosebi din cadrul . cultu-rala sau eInologia . n.. f. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. lylikos = care. adj. s. / antrotomie.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. f. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. In doza mare. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. Sin. m. Sin. anat. angionecrotica. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. / anthropozoonosis.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). aorte.: *arboviroza.artere. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. Ex. de un *a. vestibulara reprezinta o forma de a. portiunea joasa. / anxiolytic. metron = mafura. / anthropogenfese. biologies. 2) A. cu sistem (ex. A.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. [Cjr. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. cu sediu variabil. gr. f. forme si Insusiri omenesti. anat. dar imperforat. i anuscope.. In necroze cortical-renale. anus = fezut. Reversul a. ri. s. / anthropometrie. In a. artere. priii pnsrr-a acestora. [Lot. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. Ca anxius = ne. de regula. / artere aorte / aorta. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. a. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. apparatus = instmmente. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum).: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. V. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. fec-piune. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. f. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. m. anxietas. m. ca factor prim. / anthropozoonose. si anus artificial. la temneia = a taia. AORTA. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. f. A. Insotit de o stare de rau. s. s.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. NA: antrum. ANTROPOMETRIE. 2) A. s. de la. gennun = a produce.] Cavitate natu-rala. a fost dezvoltarea creierului. device (2). Se dis-ting: 1) a.iiniftiti cMnuit. antrum. s. / anus. f.

/ apatite. APAT1E. s. f. appendix. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). G. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. Fe2^. De aid.matricea vietii".duina in 1906. a. Ca2+. Fractiune a a.. pi. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. A. duc-tus = ducere. in functie de compozitie. a. pureune = tmpe. respectiv. 1843-1926. X poate fi simultan . A.: hipotiroidie. [Lot. \Qr. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. [Lot. In mod normal. pi. APA GREA / eau lourde / heavy water. transformandu-le In produse de se-cretie. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. appendix. Unele a. s. / appendicectomie. Proportia de a. si macula densa. / apathy. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. s.. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. APA LEGATA / eau liee / bound water. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. natu-rale saline. s. \Qr. -ids = adaos. Fractiune a a. / apathetic. apa libera. i s-au mai atribuit si alte roluri./me.0 si M. La acest nivel. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. f. a. -ids = adaos... ?n tesuturi. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). appendage.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. f. APENDICE. aqua = apa. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. adj. a . o -priv. PO^' si cationilor Na4. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. dt la. pathos = afecfiune.. f. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. cu formula chimica D^O. s. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. corector progresiv. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. Rolurile principale ale a.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. aparat gipsat. V. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). / apatite. pe de o parte. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. prof&sor [a 1'avia. cat si m patologie. 'antiseptic oxidant utilizat. Datorita rolului a. este mobil si liber. sunt usor radioactive. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. a. APATIC.016. v. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. adj. diverticul cecal vermiform. are rol de .). m. / aqueduc. m.. s. fluorul si radicalul hidroxil (OH). muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. / water. este necesara In reactiile de hidroliza. A. V.. mai mult sau mai putin . In functie de compozitia lor.. NA: aqueductus. / eau.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. 2) In acceptiune curenta.clorul. s. de. mediu de dispersie. / appendicectomy. v.. APATITA. 18. K^ Li^ Mg2". In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. n. eficacitatea unei a. A. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. / apareunie. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. jambier (orteza jambiera). mai mult sau mai putin flectat. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. fiind denumita . n. Actiunea terapeutica a a. de unde etimologia termenului. In solutii putin concentrate. APAREUNIE. aqueductus. / apathique. s. cu formula chimica H. In general. pe de alta parte. hipertensiune intracraniana. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. "orteza sau.priv.} Caracterizat prin 'apatie. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. m.re. ortopedic. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. [CJT. fara aderente. APEDUCT (aqueduct).] Principalul constituent al organismelor vii. contractura abdominala. APA. f..: a. f. / apareunia. s. [Lot.} In anatomie. aqua = apa. muscle guarding. H^O. APENDICECTOMIE. supGment. g. m. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Exista o mare diversitate de a. sunt utilizate ca a. V. f. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. pathos = afecfiune. In toaleta plagilor. a. uneori. A. a. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. Caracterul de *dipol al moleculei de a. la ducttire = a conduce. s. appendices.. pelvipedios.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. G. A. 181 .misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific.. f. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. a . fluorapati-ta si *hidroxiapatita. S. appendectomy. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). dementa etc. a. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. / apathie. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. de suspensie. {Qr. / aqueduct. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. m. s. s. / appendix. a. 3) Macula densa. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. a. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu.priv. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. A. m. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. [Lot. APA LIBERA / eau libre / free water. constituit din vezicule si sacule. fustolog Italian. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). s. Termen generic pentru orice 'proteza. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. cantitatea de a. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. NA: appendix. / appendice. *a. [Camillo Golgi. cloroapatita. inertie psihica. S0^~. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. f. m.cfiere. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. apatheia. Ex. apa legata. Submucoasa a. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur.

pentru apexocardiograma (v. appendix. pnoia = respirafie. f. varf. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. s. n. / appendicocele. [QT. punct culminant al unei formatiuni anatomice. pelviana.] Care nu provoaca febra. ke]e = fie-mie. toxica. APOCRIN. f. 4) A. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. s. de cauza neuroreflexa sau lezionala. 15) A.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular.. / apocrine. s. APETIT. avea. a. perforata. n. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. s. Suprafata a. Multiple forme: 1) A. s. -ale. cu fenomene toxice grave. adj. In continuare. APIREXIE.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. lombara. podos = vicwr. V. APEXOGRAMA. Forme: 1) A. gangrenoasa. adj. adj. spre deosebire de *foame. V. / apyrogenic. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. n. f. 8) A.. / appetite. [Cat. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. 5) A. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. f. gr. 6) A.ge. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. adj. supurata... APEXOCARDIOGRAMA. (at. f. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. A. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. / apicolyse. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. dt. en . s. s. dentara. Sin.). reflexa. / appetit. 2) A. f. NA: processus articularis. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. foliculara. [Lot. processus. germinala. n. -ids = adaos. f. APODIE. s. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. 4) A. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima.: glanda mamara. / apexocardiogram. fidro. f.: boala Alstrom-Leber (v. traumatica. apex. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. s. s. totals sau partiala a germenilor dentari. sindromul apneei de somn. purulenta. \Qr. s. congestiva. inflamatie latenta. 12) A. / appendicitis. Ex. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. / apnee. a . / appendicocele. si mero-crin. apendice In pozitie anormala. acuta. V.priv. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea.. supdment. APENDICOCEL. s. [Cjr. tumora. ascendent. care prezinta un caracter imperios. apex.). f.). 2) A. 3) A. s. plasis = moddarc. a . flegmonoasa. NA: processus coronoideus ulnae. f. f. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. kar-dia = inimo. / apyretique. la pyressem = a avea feCiro. cronica. 3) A. atrofica. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. prin obstructia cailor respiratorii. a . partea opusa fiind suprafata bazala. de. la unirea dintre lama si pedicul. s. Ex. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. cu[me} Extremitate. -ids = vdrf. 'impre-una cu produsul de secretie.. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. {Cjr. / apophysis.. APICAL.. expusa. APICOLIZA. dsrinf. V. care separa epiteliul de alte tesuturi. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui.6ri[. a . consecutiv unor infectii cronice paro-dontale.: apexograma.} Absenta 'febrei la un pacient.: solutie a. forrum = fier: -inn . [Lat. mastoida. nu este corect. Var. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. / apex. / apex. s. larvata. apex.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. APLAZIE. cu apendice aparent normal. [Lot. / apocrine. f. daca este utilizat cu referire la alimentatie. -aux. m. Termenul apirogen. [Lot. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. f. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. NA: processus mastoideus. pulmonara. al unei structuri sau al unui organ. / apyretic. s. NA: processus coracoideus. A. s. prin inhibarea centrilor respiratori. s. V. v.. prin excitarea zonelor reflexogene. adj. / apoenzyme. APEX. APOFERITINA. prin decolare pleuro-parietala. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. 14) A. -ids = adaos.APENDICITA supCitMttt.} Hernia *apendicelui vermicular. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. f. gr. appendix. {Qr. / apophyse. / apodia. dt la lyem = a distru. abcedanta. Proces conico-cilindric. APOENZIMA. pyrexis = acces de. fe6nl. a priv. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. APENDICITA. adj. s. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. proces supurativ al apendicelui. f. lysis = distrugere. .in. 4) A. proces inflamator si distrofic al apendicelui. [Lot. apo = in afara. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. NA: processus ctinoideus. Ex. appetitiis = pofta. 5) A. s. APNEE.] Termen care. ca urmare a cariilor dentare complicate. s. -ita. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. pi. / aplasie. NA: apophysis. cuime. ektome = e^cizie. care Inconjoara saua turceasca. -ids = varf.d. / apical. la plasseia = a forma. 9) A. gr. utilizat uneori. 10) A. dar manifestate prin leziuni hepatoenale.: 1) A. a . 3) A. f. s. [Lot.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. / apyrexie. [Cfr. / apical. processi (lat).} Absenta congenitala a picioarelor. / apoferritine. / apoferritin. supCiment. / apyrexia. s. de vagin.. [Gfr. cuime. f.. / apicolysis. 13) A. f. apo = in afara. lipsa congenitala a vagi-nului. 7) A. si holoenzima. pyretikos = j~e. -ids = vdrf. medulara. pyretos = fe6raf gennan = a produce. de. A. apices.} Referitor la varful unei celule. ia pnein = a wpwa. arret respiratoire / apn(o)ea. / apyretog6ne. s.priv. 16) A. zyme = ferment. f. / apodie. NA: apex. [Qr. adj. m. / appendicite.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. / apoenzyme. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. complicatie a unei apendi-cite acute. / apexocardio-gramme. s.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. apex. APIRETIC. de. NA: dens axis. gr. Sin. APIRETOGEN. A. la pyressem = a. holocrin. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. \Gjr. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. Var.priv. cu fenomene generate si digestive.priv. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului.. retroce-cala Inalta. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. f. s. / aplasia. forma evolutiva brusca. APOFIZA. adj. proces iritativ apendicular. pi. 11) A. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. 2) A.\ Oprire temporara a respiratiei. mecanica.priv. pous. apo = in afard. hiperplazica. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. -ids = varf.

care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). cu sosirea toamnei. / apomorphine. / apolipoproteins. si tab. In a. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. s. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. iar cunoasterea mecanismelor a. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. f. / apophysite. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. apoi se dezintegreaza. apoplexia = [ovitvra. C (I. s. Forma a. II. protos = primui. f. si coloana vertebrala. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. f. in patologie. s. ad|. a. eel putin 11. apo = in afard. Indeosebi in cancerogeneza. f. d'e [a apo = in afard. s. de. / aponeurosis. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. [Qr. Exista a. A. are loc fenomenul de 'cariorexis. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. Tipurile de a. formand o membrana alba. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. a.. f. V. asemanatoare atacului de apoplexie. pierdere subita APOPTOZA de constienta. de insertie.] Moarte celulara izolata si programata. aponeuroses. s. D si E. A. II). uterina etc. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. / apoplexie. pereche.} Care se aseamana cu 'apoplexia.. A. / apoproteine. in Iliada. [a phyeiii = a create. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice.: ictus apoplectic (sau cerebral). iar in necroza eel de *ca-rioliza. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor.. implica o singura celula. f. f. APOLIPOPROTEINE. ar putea 183 . A. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. NA: processus pterygoideus. pulmonara.v. apoptein = a arunca in afara. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. f. A. Sunt clasificate In grupe. s. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. const. [Qr. neuron = new . s. -ita. aponeurosis. NA: procsssus styloideus. APOPLECTIC. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. / apoplectiform.: boala Osgood-Schlatter. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. -ino. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. metroragie. pi. / aponevrosite. / apoptosis. apo = in afard. adj. f. APONEVROZA. [Qr. boala Ledderhose. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis.: atac sau ictus a. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. \Cjr. [Qr. t. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Sin. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. In a. de (a apo = in afard.. apoplcktikos = stup&flat. s. s. adj. pe cand In necroza celula se umfla. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. lipos = grdsime.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. Ex. 2) Care este predispus la apoplexie. / apoplectique.: sindrom Achenbach (v. pro-los = primu[. Osgood's disease. spre deosebire de 'necroza. / aponevrose. APOMORFINA. Schlatter's disease. aponeurosis. cuva-nt utilwat de Homer. [Qr. fara sa existe o obturare vasculara. Ex. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. s. f..ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. NA: processus transversus. A (din HDL) este o a.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. iar necroza o populatie de celule. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. ca urmare. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. analoge tendoa-nelor aplatizate. APOFIZITA. care reprezinta moartea celulara patologica. APONEVRECTOMIE. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. V. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. 2) Prin analogie. a. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. mediana. spre deosebire de necroza. A. care decoleaza placenta de peretele uterin. NA: processus spinosus. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid.: atac a. / apoplexy. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. f. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process.. s. f. Sin. care dispare spontan fara sechele. formata din doua lame unite anterior. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis.t. 3) Anatomopatologic. In consecinta. f. Sin. f. B (din LDL) este principala a. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. pi. Sin. s.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. osteita apofizara de crestere. datorita scindarii Intre *nucleozomi. aponeurosis. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. fiind foarte evidenta in necroza. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. s. / apoplectic. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste.. APOPTOZA. -inn. In prezent sunt In studiu implicatiile a.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. (at. / apolipoproteines. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. / aponevrectomie. voluminoasa. apo = in afard. A. ektome = ufcizu. rezistenta. aterogena. [Cfr. albuminurie masiva. In a. cele mai importante fiind A si B. physis = creftere. / apoprotein.. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. neuron = MTV. / aponevrectomy.: A (I. atac cerebral. f. neuron = new. Se disting opt tipuri de a. APOPROTEINA. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. ptantara . s. de invelis (fascii). amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. In a. APONEVROZITA. antiaterogena. / apomorphine. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. f.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. APOPLECTIFORM.. / apoplectiforme. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. adj. formata Indeosebi in ficat. biochim. iar a. de [a apo = in afara. apoptosis. NA: aponeurosis.). iar In necroza acest proces este aleatoriu.. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. / apoptose. \Cjr.: hematom retroplacentar. pi. / apophysitis. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana.)..] Proteine cu functii de sinteza. / aponevrositis. [Cjr. forma = forma. Prelungire osoasa sub forma de stilet. NA: galea aponeurotica. s. APOPLEXIE. s. si a. s. fagocitoza lipsind. splenica. f. B. apopleklikos = stupefia. Caracteristicile principale ale procesuluj de a.: boala Bosviel (v. \Gjr. este un proces normal. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. f. Sin. s. III).

cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. accidente vasculare cerebrale. Generatiile . s. V. arakhne = paianjen. chiar daca acesta este evident si. fapte. genea]ogia. [Lot.: sindrom Beals-Hecht (v. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. / apudoma. s. unnas. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. pragmatikos = referitor [a fapte. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. dorit de subiect. / arachnodactylie. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. SIDA. [Qr.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). s.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori.arboxyla. boli neurodegenerative. (Mil's = apiicare. scorpionii si diversi acarieni. la apponere = a pune ianga. din gr. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. In consecinta. s. ideatorie. •oma. In care gesturile simple sunt execu-tate. NA: arachnoidea. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. a adauga ft ponere = a pune. Sin.] Sin. n. In timp ce gesturile automa-tice (ex. a . genos = neam. al *leptomeningelui. Majoritatea a. a .Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. f. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. A.} Punerea In contact a doua elemente (substante. -ama. ischemie cerebrala. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. prosexis = atenfie. encefalica acopera encefalul. f.. arakhne = paianjen. practicd. arakhiie = paianjen. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. ARAHNIDISM. s. In principiu. / aprosopie. praxis = actiune. si meninge. ataxie-telangiectazie. s. Totusi. printre care a. [Acroiwm din Ingi. sunt suficiente dovezi ca a. constructive!. dura mater. arbor. astm. fara leziuni cerebrale. infarct miocardic. [Lot. m. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. a -priv. osteoporoza. / arachnidisme. miozis si hipotensiune. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. l^r..] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. s. f. / aprosopia. / aprosexia. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.priv. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. APROSOPIE.r. ARAHNOIDITA. [C. APUDOM. fragmente de os fracturat). -ism. n. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. / arachnoiditis. f. m. 2) A.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. polyendocrinoma. Se disting: 1) A. pentru amine precursor uvtake and dtc.). arakhne = paianjen.. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. eidos = forma.priv. sin. uzual pentru sindrom Marfan (v. -ita. ARAHNOIDOCEL. -oris = arbors. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. Fenomen prezent In oligofrenie.: plicae palmatae cervicis. APUD / APUD / APUD. s.. A. APROSEXIE. / apudomatose. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. infectioasa). idei. s.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD..] Artropode ("Arthropoda) terestre. f. In care un gest simplu este irealizabil. nervos. Inmora. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. appo-sitio. f.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. componenta a *leptomeningelui. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. / arachnoldite. Tmbracarii si a mersului. Clasa A. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. s. pentrv amine precursor uptake. tremuraturi si pareza ale extremitatilor.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. s. boli hematologice. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. Insemnand arborele vietii.r. ocupat de *lichidul cefalorahidian.] Infiltrat celular.i prosopoa = fa^d. f. striate sau cerebeloase. abdo-menul. [^cronim din engC. / aprosexie. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. tumori frontale etc. accident grav. / arachnidism. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. -oris = arbore'i vita = viafa. [C?r. APUDOMATOZA. atos = fapt. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. ARAHNOIDA. / arachnoid. procesele biochimice sunt identice. carcinoamele tiroidiene. generatie. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. f. arbor. de ex. 2) A. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala.. feocromocitoamele.} Sintagma lat. iar a. ideonnotorie. [Cfr. s. s. f. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. f. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. carcinoidele intestinului subtire). ARAHNODACTILIE. artrita reumatoida etc. [CfT. unele infectii virale. Ca urmare. arachnoideae. / arachno'idoc61e. inflamator sau neoplazie.. a -priv. din care fac parte paianjenii. s. / apragmatisme. [Qr.). [C. cuprinde numeroase ordine. / apudomatosis. pi. femeile prin cercuri.} Membrana fina conjunctiva. neobservarea noului din ambianta si. [Lat. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.] Abrev. [Qr. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. Thuja occidentalis. sunt secretante. / apraxia. s. f.). s. In clinica se solicita. f.] Perturbare a atentiei voluntare. cat si al efectorilor moleculari.: 1) A. n. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. / apudome. APRAGMATISM. eel putin aparent. s. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. \Gjr.. APRAXIE.). cutanat. nocivi fie prin toxinele din venin. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. / arachnodactyly. APOZITIE. s. -ism. spinala Inveleste maduva spinarii. n.. / apposition. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici.. f. s. s. m. dementa. f. / arachnoide.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. s. kele = hemie. se recunosc trei tipuri de a. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic.: neoplazie endocriniana multipla (v. 3) A. s. pia mater. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune.. adaugare. f. s. arakhne = paianjen. / apposition. [^Ic-ronim din Ingi. 2) Sin. arakhne = paianjen. de la pragma.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. f. -oza. / apraxie. / apragmatism. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. s. eidos = forma. logos = stiinfa. de. f. eidos = forma. / arachnoidocele. evolueaza cronic. A. antireumatic.

-ism. f. fiind denumit monosinaptic. / arbovirose.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. / areola. f. vasopresina. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. m. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. / arginine. argentum = argint. s. m. V. s. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Aceste doua zone permit. pi. ARGININURIE. affinis = iwecinat. Mai importante: 1) A. In organismul carora virusurile se multiplica. [Lot. astringente si antiseptice. argentum =• argMt. f. sin. f. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). v. greutate atomica 107. ARC. s. f. ureogeneza. / argininuria. f.5. gr. pi. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. otrand. artHrovod-bome = transportat de wtTopode.prill. dim. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. 47. el delimiteaza. 4) A. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. ARGININA.). arkhaios = vecfii. 2) A. Reprezinta o veritabila retina corticala. Ex. / arginine-vasopressine./. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. Acest a. posiBii de ia germ. / arch. argyros = argint. f.87. Primul a. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. ca si In tehnica medicala. s. m. s. f. superior sau inferior. s. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. adj. / ariboftavinose. / argentaffinome.). tab. / argyrie. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. 6o[td. Indeosebi In *pelagra. Fiecare a. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. s. areae. nu poseda decat o sinapsa. 4) A. / silver.] ElementuI chimic nr. este rara si. dreapta si stanga. s. s. / arcade. 6o[ta.. affinis = mvecinat. b. / argyria. f. a . r. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. 2) Structura anatomica.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. f. s. deasupra arcadei orbitare. format de catre pediculi si lamele verte-brale. / argentaffine. -onio.: gerontoxon (v. / arbovirus. s.d). cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. 0 serie de a. m. ARGENTAFIN. hioid) da nastere apofizei stiloide. ouron = urind. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. area = am} In anatomie. Ca urmare. s. [arbor -tifirw. A. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. [at. orificiul vertebral. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. celula argentafina. ARGENTAFINOM. cu fata posterioara a vertebrei. normala sau patologica. const. f.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. n. (riboflavina). / arbovirus. / argyrisme. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. n. / argent. corticotem-porala care Inconjoara a. s. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. [Lot. ](yr. (a. neural (sau vertebral).: cardnoid (v. In functie de virusul care Ie genereaza. / arginine. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. s. In general. A. n. -oza. [at. [Cjr. flavus = gaiben.] 1) segment dintr-o curba. eel de-al patrulea si al cincilea. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. [Lot. s. brun-roscata a tegumentelor.: gerontoxon (v. / argentaffinoma. capuse). f. a. f. un organ efector (muschi. areola s= (trie. b) a. [Lat. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. anat. ARHEOBACTERIE. 6) A. auditivo-psihica: a. dau nastere unor cartilaje laringiene. din engi.: a) a. -ind.] ARE 1) A. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. biochim. greutate specifica 10. / argentaffin. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. s. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. s. sen. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.] Coloratie anormala. [Cfr.iu vasculara. 3) A. dim.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. s. din centrul nervos la organele efectoare. areo-lae (1). s. Cat. tab. / argyrism. virus = otrava. de ia area = mie. infectie. -oza. ARCADA. n. [Lat. ARIBOFLAVINOZA. ARGINT.] V.artere. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. f. f. f. ARGIRIE.). b.: centrul auditivopsihic. ARGIRISM. iar altele si omul (*antropozoonoze). In particular dintr-o circumferinta.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. f. Sin. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. argyros = argint. f. 5) Ani Brodmann. se asociaza cu alte avitaminoze. a.. / arginine-vasopressine. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). virus = venin. [Lat. [Lot. fiecare punct al re185 . creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. . [Lat. NA: area. orientata oblic In sus si spre exterior. vizuale. ligamentului stilohioid. s. s. Considerate ca forme primordiale In evolutie. / area. osoasa. / argininurie. AREOLA. ARBOVIROZA. / archeobacteria. arthropod-bome = transportat de artropode. V. \arbo afirw. prezinta forme foarte diverse.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. fibroasa s. / arche(o)bacterie. calcarina: zona de proiectie a a. \Cjr. ARBOVIRUS. ciocanului si nicovalei. costal. / areole. s. [Lot. / aire. s. s. / ariboflavinosis. m. c) a. ARIE. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. posterior al vertebrei. argentum = argint. (a. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. / arc. b. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. arcus = arc. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. A. dt la bakteria = 6aston. a. provoaca la om *arboviroze. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. s. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. maleabil. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. NA: areola. arcus = arc. adj. m. Sin: ligamentui Poupart. r. respectiv. din engi. La nivelul sau (a. avand aspec-tul unei linii curbe. •ind. mica. f. -ina. bakterion. s. simbol Ag. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. s. Sin. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. 2) A. V. f.] Structura anatomica de forma arcuita. s. De asemenea.] Sin. Metal alb. eel de-al doilea a.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. majoritatea fiind boli tropicale. 3) A. / arbovirosis. silver poisoning. / arch. v. In conti-nuare. argentum = argint. argentum = argint. s. s.

vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. adj. acesta se dovedeste inapt sa Invete. regiunea precordiala. forma ifitiiri. recuperarea nefiind posibila. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. 17) A. arithmos = numar. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. traumatism cranian perinatal. V. arie calcarina. care. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. f. fata de ritmul sinusal normal. rhythmos = ritm. cortico-oculoce-. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). / arithmomania.ww. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. sau campuri citoarhitectonice. 15) A. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. [Korbinian Brodmaan. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. aberatii cromozomiale (ex. s. A. 14) A. a. [Cjr. de regula. f.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala.) A. sin. determinata de interpunerea. pads = jv(a. aritmie cardiaca.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. ARITENOIDOPEXIE. poate afecta numai o parte a personalitatii.wr. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. ca si un mediu familial sau social adecvat. b) a. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. 9) A. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. absenta autonomiei.i iat. Poate fi paroxistica sau permanenta. / arithmomanie. m. ventriculare. stenoza mitrala) decompensata sau nu. centrul receptor al sensibilitatii generale. -ita. mentalis. / arrhythmia. a. v. dimpotriva. *fibrilatia atriala.: pata Kiesselbach (v. . jonctionale).re. \Cjr. unor extrasistole cu numar si tip variabil. adj. de ia arytaina = u[cwr. 7) A. / arytenoiditis. iar sub 20 pro-fund. encefalite etc. eidos = forma. ary(oinoei'des = in forma de. gr. rhythmos = ritm. a.: *rubeola). [^r. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. ARIERAT. Daca arieratui este un copil. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. acid riBonucCeic. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. A. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. la arytaina = u[c. si retardare mentala.ta. \Cjr. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. 4) Ritm de pacemaker. tulburari de conducere intraventriculara. s..). *flutter-ul ventricular. / arythmie. m iim6aju[ c. V. s. cardiaca.: operatie Kelly-King (v. f. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. a .] Care se refera la *cartilajul aritenoid. Kiesselbach. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. [^6rev. A. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. uicior. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. este. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. egoism si *puerilism. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. s. / aryt6noidopexie. s. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). -e. (at. / arytenoidopexy. sinusala respiratorie.: arie striata.priv.). ARN / ARN / RNA. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. f. Sin. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. m. trebuie diferentiata de a. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. eidos = forma. forma wtaritd a iui retro = uiopm. m. s. . (at. afectiva. striata. adj. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. parasistolie. [fr. 8) A. *sindrom Wolff-Parkinson-White. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare.] SubstantS poliri- . *fibri-latia ventriculara.atriale (*extrasistola atriala..td a [lit retro = mapoi. de ia arytainu . extrasistola. [Gjr. / arriere. Neregularitate de ritm cardiac. A.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. 'wandering pace-maker). Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.rma. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). *tahicardia ventriculara. indus artificial. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. poate fi eliminata prin *psihoterapie. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. V. / arrhythmogenic. / arytenoid. f. arytainoeides = m forma de view. au fost stabilite si descrise trei grade de a. In functie de mecanism. rhythmus. 'imbecilitate si 'idiotic. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. sinu-sala nerespiratorie). arriere. A. 12) A. adj. adrctro.: arie germinativa. s. back-ward. mental deficiency. de la mens. care se manifesta pre-coce. 10) A. / arytenoide. gr. f. f. 'bradicardia sinusala.ior. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. / retardate. \fr.t ui iocul dmwnwv.ventriculare (*extrasistola ventriculara. neurofiistologge. heterotope sau ectopice . ARITENOID. de. arytainoeides = in forma de ud-. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. ARITMIE. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. adretro. Extrem de diverse. *ntis = minte] Inapoiere mentala. Astfel. care a delimitat 52 de a. m. ARITENOIDITA. adj.: *sindromul Down). gennan = a produce. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. 16. 'torsada varfurilor). de origine sau cu destinatie extracorticala. adj. calificata. isterie). f. poate fi determinata de fibrilatia atriala. de. Co. s. 13) A. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. / arythmogene.. [Qr.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. ARITMOGEN. *flutter-ul atrial. din [at. eidos = forma. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. Sin.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. pentru 20-50 moderat-sever.] Sin. a.uicior. ale conducerii impulsului sau mixte. bloc atrioventricular. rhythmus. ritm sinusal coronar si atrial inferior.tUlza. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). c. din [at. arrieration. / arytenoidite. u(tinse. gr. comunicare interatriala.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. a. *tahicardia atriala. ARITMOMANIE. 11) A. Clasic. a • priv. nevroze. u. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). parietala ascendents.

3) a. importanta si Intinderea suprafetei arse. [Lot. ARSENIC. electricitatea. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. s. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). V. / artifact. aer. tab.artere. . din gr. proprietdtiCor sale putemice. . (a. .artere. s. y. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. ARTEFACT. tunica externa (adventicea). anat. artere.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. cu efect tonic sau seda-tiv. V. . m. . ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. artefact. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. V. s. V. de la facere = a face. As^. tab.artere A. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). a. A. [Lat. a. -atis. tab. (irs. Clasa particulara de ARN antisens. fiarfiatisc.artere. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism.] Vas care conduce sangele oxigenat. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. V. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. . tab. messenger interfering complementary RNA. anat.artere. A. gr. / arsenic. A. anat. V. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. frigul. arsenikon. s. V. . f. In a. V. . -ifim. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate.artere. V. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. denumit astfil da.artere. anat. . ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. tab. m. 33. [Lat. deci. 4) a. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. tab anat. tab. ARN care poate Insoti diferite virusuri. arsenicum.. As. de ordinul a 10s Da). anat. V. tab. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. / arsenic-alism. gr. A. cadavre). A. . . formata din reunirea mai multor ribonucleotide. . de la. A. BUCALA / artere buccale / buccal artery. -os = aer. aroma. tab. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. Biosinteza a. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. de. tab. / arsenic. ARN-POLIMERAZA. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. V. a. s. / arsenicisme. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). [Lat. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ca radiatiile. Are. A. anat.artere A.artere. . tab. V. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. A. A. tunica mijiocie (sau media). ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. s. V. arsenicum. tab. s.artere.artere.nt. anat. -alos = aTOmil. n. A. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. s. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ARSENICISM. de [a arsen = putemic. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. Se disting patru grade: 1) A. In constitute unei a. tab. n. s. ARTERA. gr. are efect eritropoietic. anat. s. V. V.. . V. tab. . / RNA-polymerase. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). A. artis = meserie. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. tab. fie In general. V. V.to-n. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. [Lat. de la therapeuein = a.artere. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. se constitute Intr-un sis-tem arterial. A. In formele a-cute. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. / artery. a. ei sunt spedfid fiecarui a. / artefact. V. purtatori de aminoacizi. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. de asemenea. anat.ta. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. si ADN. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. . [a arson = putemic. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. s. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. 187 .artere. arsenikon. tab. tab. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. facut. . aminat. / burn. pe imaginea scintigrafica. f. r. A. f. artereie conf-in aer. AROMATERAPIE. arteria = arterd. artere. deoarece crou goals. polycistronic messenger. care are rolul de a dirija a. V. tab. n. artere perineale profonde / artery of bulb. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery.artere. f. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. therapeia = tratame. s. . ARSURA. anat. V. tab. In functie de tehnicile de preparare a probelor. tab. 6ar6dlesc. f. Ex.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). [Lot. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. 2) a. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA.artere. terein = a confine (anticii credeau ca. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. anat.: a. anat. anat. anat. f. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. s. a. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. tab. .] ElementuI nr. anat. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. A.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.artere. / ARN-polymerase. din microscopia electronica. f. anat. anat. / artere. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. factum = fapt. s. m. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. AUDITIVA INTERNA (v. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. A. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. anat. ardere = a arde. / brulure. anat.artere. Trioxidul de arseniu. dupa cum exista si alte clasificari. de gradul II: complicata cu flictene. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery.artere. aroma. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. A. . A. f. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. A. A.artere. solubil). anat. NA: arteria. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). dm gr. / aromatherapie. V. Are importanta medicals. / aromatherapy.

A. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery.artere. V.artere. A. anat. V. anat. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. A. V. V. V. . anat. A. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. tab. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab.artere. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. A. A. tab.artere. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. anat. anat. A. ileocolica). V.artere. A.artere. tab. V. A. colaterala ulnara superioara). V. tab. V. anat. .artere. V. A. V. anat. A. . V. anat. tab. . . A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. anat. tab. anat. anat.artere. tab. A. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. A. A.artere. . anat. V.artere. V. . A. anat. artere. anat. V. anat . colaterala ulnara inferioara). . A. A. A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. anat -artere. A.artere. V. A.artere.artere. A. .artere. tab.artere. anat. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. . tab. tab. A. . tab. tab. A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. V. . DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. .artere. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. V. tab. A. A. A. V. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. A. V. . V. tab. V. V. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. V. V. aa. . anat.artere. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. artere. tab. artere. 188 A. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. anat.artere. A. V.artere. . V. anat.artere. . V. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. A. tab. tab. V. A. . . anat. V. V tab.A. V. . tab. A. tab. artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. tab. V. anat. V. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. a. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. frenice inferioare). V. anat.artere.artere. . tab. . tab. A. A.artere. A. A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. CISTICA / artere cystique / cystic artery. . anat. anat. . CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat. . . V. A. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. A. anat. aa. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas.artere. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat.artere.artere. artere. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. . anat. . COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. tab. . anat. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. A. anat. A. anat.artere. tab. V.artere. anat. tab. . . COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. anat. . V. V. V.artere. anat. tab. tab. V. A. anat. tab. .artere. V tab. tab. DEFERENTIALA (v. . A. anat. V.artere. tab. A. a. .artere.artere.artere. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. . A.artere. frenice superioare). V.artere. . V. tab. anat. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. anat. anat. a. tab. anat. tab. V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. A. a. tab. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. ductului deferent). tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. V. A. A. anat. tab. V. anat. tab.artere. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. tab. V. anat. .artere. anat. anat. tab. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere. tab. anat.artere. anat. . tab.artere. .artere. tab. V. A.artere.artere. . tab. anat. A. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. A. . A. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. anat. tab. . CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. tab. V. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. -artere. anat. tab. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. anat. . CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. V. V. tab. tab. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery.artere. . tab. .

tab. anat.artere. V. tab. V. anat. A. A. . A. . HIPOGASTRICA (v. . intercostala anterioara). -artere. tab. . anat. tab. V. V.artere. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. tab. tab. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. tab.artere.d''"^ru go-man. anat. .artere. V.r. tab. tab.artere. . FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. . GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. tab. V. anat. LUI HEUBNER (v. a. . ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V tab. tab. A. A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. V. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. tab. anat. tab. tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery.artere. V. V. A. V. tab. anat. A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. . .artere. FACIALA / artere faciale / facial artery.artere. . . HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. . A. A. a. A. anat.artere. .artere. A. anat. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. A. anat. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. V.artere. anat.artere. tab.artere. V. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery.artere. . tab. FESIERA SUPERIOARA (v. V. a. a. '£er[in. V. V tab.artere. V. anat. . a. A. anat. supratrohleara). A. A. V. peroniera). V. V. . A. . V. a. . FIBULARA (v. tab. A. V.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. .artere. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. anat. A. A.artere. A. V. anat. V. fab. a.artere. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. tab. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. ISCHIATICA (v.artere. . anat. tab. anat. A. A. V. tab. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery.artere.A. . A. tab. V.artere. tab. A. anat. V. V. anat. . tab. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. artere coronaire stomachique / left gastric artery. 189 . V.artere. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. anat. .artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. V. anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A. gluteala inferioara).artere. .artere. V. V. V.artere.artere. anat. V. . V. anat. . INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. anat. anat. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. tab. FESIERA INFERIOARA (v. A.artere. A. . anat. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. anat. A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery.artere. V. brahiala). . A. V. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat.] / tab. anat. A. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. tab. tab. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. V.artere. anat. anat. anat. . V. tab. .artere. A. centrala lunga). . GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. anat . artere. tab. HIALOIDA / art. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. V.artere. . V. tab. 4ab.artere. anat. A. tab. tab. anat. A. artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. tab. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. FRONTALA (v. V.artere. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. -artere. gluteala superioara). tab. testiculara). A. anat. anat . V. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. . tab.artere.artere.artere. V. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. A. A. V. V. A. V. A. intercostala anterioara). artere A. . LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. A. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. tab. V. .artere. anat. A. A.artere. anat. A. A. V. tab. artere. tab. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. . A. V. LINGUALA PROFUNOA A. tab. tab anat. HUMERALA (v. tab. A. A. V. . tab. INTERCOSTALA SUPREMA (v.artere. . GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery.artere. anat. tab. a. tab. . anat. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. . anat. tab. anat. anat. . pe. tab.artere. anat. tab. anat. . . A. HUMERALA PROFUNDA (v. gluteala inferioara). a. brahiala profunda). tab.artere. anat. anat.artere. anat. artere. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. A. A. . V. tab. anat. profesor ia Leipzig.artere. . A.artere. A. tab.artere A. anat . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.artere. lfi43-1926. anat.artere. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. anat. tab.artere. A. V.artere. . A. . a. V tab.artere. a.artere A. a. anat. . anat. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. . LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. A. anat. A. A. anat. anat. V. FUNICULARA (v. tab. tab. V. A. apoi la. .

V. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. anat. V. A. V. anat. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. tab.RADIALA A.artere. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. V. tab.artere. tab. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. V. tab. A. . V. anat. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. a. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. tab. anat. fronto-bazala laterala). [/oAonn Ernst Neuhaiier. maxilara).artere A. tab.artere. a. anat. tab. anat. anat. A. faciala). MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. V. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. . A. anat. tab. tab anat. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. A.artere. A. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. A. anat. anat.artere. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere. V. V. anat . . V. anat. anat . LUI NEUBAUER (v. tab. .artere. . tab. A. anat. anat. . a. tab. tab. tab. NENUMITA (v. V. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery. . anat. artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. . tab.artere.artere.artere.artere. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. a. V.artere. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. .artere. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. .artere. V. V. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . artere. PEDIOASA (v. V. .artere. tab. . A.artere. V. A.artere. anat. A. V. anat. PILORICA (v. tab. A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. A. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. tab.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. V. A. tab. V. anat. tab. V. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery.artere. V. tab. tab.artere. A.artere. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. A. tab. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. V.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. .artere. anat. tab. A. A. . anat. MAMARA INTERNA (v. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. A. V tab. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. tab. anat. a. V. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. . V.artere. . V. .artere. V. a. tab. anat.artere. V. A. V. anat. A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. A. tab. A.artere A. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. V. tab anat . artere. tab. anat. tab. A.artere.artere. toracica interna). tab.artere. mediana). .artere A. A. 190 A. . V. anat. anat. . V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. . . a. V. A. . V. anat. V. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. . tab.artere. anat. anat. V. . anat. tiroidiana ima). V. . tab. . LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. tab. V. .artere A. anat.?i cfivvrg german. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. artere A.artere. A. . tab. A. gastrica dreapta). tab. A. tab. A.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. V. A.artere.artere. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. . MAMARA EXTERNA (v. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. anat. . . A. dorsala a piciorului). .artere. . 1742-1777. . . tab.artere. . V. V. V. anat. . anat.artere. -artere. A. V. A. A.artere. tab. anat. . tab. . anat. V. tab. tab.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. A.artere A. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. A. A. .A. anat. tab anat. tab. A. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. MAX1LARA INTERNA (v. A. anatomist . PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. V. V. V. A. A. anat. tab.artere. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. tab. tab. anat. tab. A. A.. . A. . A. V. anat. . anat. tab.artere. anat. V. anat. A. NERVULUI MEDIAN (v. . A. A.artere. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. LOBUUJI CAUDAT A. V. A. V. . anat. tab.artere. .artere. anat. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. A.artere. anat. V. . profiisor [a Jena.artere. V. -artere. a. anat. V. tab. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. anat. tab anat. a. tab. A. A. . tab. anat. anat. .artere. MAX1LARA EXTERNA (v. .] V. V tab. tab. V. A. tab. anat. .artere.artere. V. anat. . V. . tab.artere. anat. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. toracica laterala).artere.

A. V. . A. . V. anat. . A. RECURENTA CUBITALA (v. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. anat. A. V. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. . V. RECURENTA (v. a.artere.artere. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. A. V. . anat. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. artere. V. anat. V. A. A. V. anat. a. V. A. artere. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. . . a. . SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab.artere. tab. .artere.artere. tab. SPLENICA / artere splenique / splenic artery.artere. anat. anat. . anat. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. . tab. tab. anat. tab. . . A. A. V.artere. A. .artere. . A. tab. . SUBORBITARA (v. a.artere. V. anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. . RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. artere.artere. V. .artere. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. V. . anat. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery.artere. tab. . anat. V. V. V. A. anat. V. A. anat. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. V. tab. V.artere. anat. V. tab anat. RANINA Jv. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A. anat. A. anat. anat. anat.artere. A. tab. V. anat. V tab. tab. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. A.artere. . tab. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. recurenta ulnara). tab. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. tab. tab. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A. anat. . V. anat. V. A. A. centrala lunga). SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. V. tab. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. tab. anat.artere. tab. tab.artere. tab. anat. tab. anat. tab. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. . V. tab.artere. anat. . a. anat. A. . A. tab. tab. tab. tab. .A. V. .artere. A. . A.artere.artere. anat. anat.artere. tab. tab. anat. anat. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. A. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. V. pudendala interna). A. anat. . tab. V tab.artere. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. A. tab.artere. A. A. .artere. V. .artere. anat. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. tab. V. A. . A. tab. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. A. anat. A. V. tab. A. A. V. anat. V. . . A. tab.artere. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. a. tab. anat.artere. . V. artere. tab. anat. V. testiculara). A. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. . tab. anat. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A. SPERMATICA INTERNA (v. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. artere.artere. . A. . anat. A. anat. A. tab.artere. A. tab.artere. . V.artere. anat. . V. . . tab. tab. interosoasa recurenta). anat.artere. A. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. a. V. anat. tab anat. tab. . A. V. tab. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. A. V. V. anat. A. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. anat.artere. V. tab. anat. tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. anat. TIMPANICA A. anat. A.artere. . SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. a. A. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. SCAPULARA DESCENDENTA (v. RENALA / artere renale / renal artery. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. A. V. tab. anat. V.artere. anat. artere.artere. RUSINOASA INTERNA (v. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. A. . tab. A.artere. a. A. linguala profunda). anat. tab. anat. . V. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery.artere.artere. V. A. anat . tab. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. SYLVIANA (v.artere.artere. . TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. nervului sciatic).artere. V. V. V. .artere.artere.artere.artere. tab. A. V. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. infraorbitara). SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery.artere. . tab.artere.artere. anat. anat. anat. V. V. anat.artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. V. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. V. . tab. tab. V. . . anat. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. V. . a. . RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. A. V. 191 . A.artere. A. A. tab anat. A. A.artere. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. SCIATICA (v.

. AA. tab. anat. AA. anat. 17271759} V.artere. V. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. anat. V. . . tab. V. AA.artere. tab. . A. V. anat. tab artere. V. tab. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. rectale).artere. tab. .artere.artere. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. tab. tab. anat.artere.artere. . DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. tab. V. canalului pterigoidian). V. _V. tab anat artere. V. anat. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. AA. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. tab. anat. anat. V. A. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. tab. tab.artere. . artere. . a.artere. tab. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. anat. . . AA. A.artere. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V. . anat. tab anat.artere AA. tab. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. AA.artere. tab. V. A. A. anat. . AA.artere. . AA. tab. tab. UTERINA / artere uterine / uterine artery. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. . AA. . FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. A.artere.artere. V. AA. . tab.artere. . . tab. . anat. anat. anat . tab. tab. V.artere. 192 . anat. AA. tab. AA. A. V. tab. . TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. .artere.artere. . anat. AA. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. V. anat. AA. AA.artere. AA. V.artere. anat. tab. anat. tab. anat.artere. . anat. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. tab. A. aa. . TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . anat. . CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab.artere. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. A. V. A. V. TIMPANICA POSTERIOARA A. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. . a.artere. tab. aa. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. .artere. V. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V.artere. tab. artere. tab. V. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. tab.artere. V. V. A. anat.artere. V. V. V. AA. . A. AA. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. AA. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. JEJUNALE AA. -artere. . AA. anat. anat.artere.artere. . A. . anat.artere. tab. V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. . [fohcinn Gottfried Ziinn.artere. V. V. V. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. anat. tab. AA.artere. A. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. tab. tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. anat. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. . . -artere. Aa. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. artere.artere. V. V. V. anat. . HEMOROIDALE (v. tab. anat.artere.artere. AA.artere. prof&sor [a CfQttingen. V. anat. . A. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. . . V. anat. AA. . TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. AA. AA. anat. DIAFRAGMATICE (v.artere. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. AA. tab. anat. tab. V. AA. V.artere. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. anat. . TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. anat. anat. anat. A. . anat. tab. V. anat. tab.artere. A. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. V. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere. tab. anat. anat.artere. V. A.artere. A.artere.artere. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. . ZINN (v. centrala a retinei). tab. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. tab. anat. tab. AA. . ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. V. tab. V.artere. anat. V.artere. tab. tab. V. V. . tab. V. tab. A. AA. . tab. tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. V. anat. anat. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. anatomist fi botanist g&rman. AA. . INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . VIDIANA (v. anat.artere. A.artere. anat.A. anat. tab. AA. anat. V. anat.artere. aa. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. V. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.

. . . s. de claudicatie intermitenta la mers.artere. . care include In evolutie: stadiul I. f.artere. arteria = artera. tab. mai rar. gr. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. artere. AA. / arteriopathie. s. [Lot.artere. s.] Ramura fina. / arteriolitis. tab... tab. anat. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. mica. f. anat. anat. centrale anterolaterale). arteriola = arterd mica. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). . f. -ita. anat. anat.. f. In prezent. stadiul III. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. / arteriographie. aa. V. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. ia skleros = tare. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. / arteriole. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. AA. V. pudendale externe).). anat. V. AA. a unui lichid opac la radiatiile X..i y. tab. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. anat.: sfigmograma (v. gr. anat. gr. artere.artere. NA: arteriola. f. LENTICULOSTRIATE AA. AA. anat. V. tab. / arteriogram.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. acompaniindu-se uneori de tromboza.. direct sau printr-un *cateter. V. dim. tab. anat. centrale antero-laterale). AA.ra.artere. ARTERIOTOMIE. / arteriectomy. tab. ca m cazul arterei subclaviculare. gr. V. V. AA. anat. cand se asociaza dureri In decubitus. s. V.. f.artere. anat. V. sectiune. anat. / arteriolite. [Lat. de gan-grenS. dim. . anat. AA. anat. ARTERIOGRAMA. anat. pathos = Boold. s. de ia tern-nem = a taia. V. arteriola = arterd. LENTICULOSTRIATE (v. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. / arteriolosclerose. s. extinsa si la nivelul tunicii interne. AA. / arteriogramme. [Lat. ARTERITA ARTERIOGRAFIE.artere. centrale anterolaterale). [Lat. A. ARTERIOPATIE. aa.artere.artere. arteria = artera. traumatica. s.. . sklerosis = indu-ratie. . V. terminala a unei artere. ARTERIOLOSCLEROZA. tab. V. AA. gr. anat. la arteria = arte. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. . f. indiferent de origine (ateromatoasa. arteria = artera. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. de la arteria = arte. anat. AA. f. f. anat. f. V. V. anat. A. de.: a. . . arteria = artera. . STRIATE LATERALE (v. AA. anat.ra mica. s.artere. AA. anat.: sindrom Gougerot (v. AA. ARTERIECTOMIE.} Termen care desemneaza. membrelor inferioare. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. de. AA. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. tab. tab. SURALE / arteres surales / sura) arteries. AA.. ARTERIOLA. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. stadiul II.) Ex. gr.w' AA. V. . tab. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. cerebral. artere. a. [Lat. V. gr.). V.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. [Lot.ra. -artere. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. tome = tdiere. ektome = enisle. pulmonar etc. / arteriography. / arteriole. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. V. tab. de ia arteria = wter&'i •ita. etimologic.artere ARTERIOLITA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. f. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. poate fi generalizata (ex. de latenta clinica. . s. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. V.artere. / art6rite. m. dur. s. AA. ARTERIOSCLEROZA. s. . tab. AA. gr. AA. In prezent. 2) Sin. [Lot. f. s. . .. s. [Lat.artere. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. stadiul IV.. / arteriosclerose. V. AA. a. f. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. sklerosis = induratie. [Lat. anat.: a. tab. / arteriopathy.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. s. tab.] Denumire generica pentru bolile arterelor. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. Sin. aa. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries.artere. gr. tab. V. s. . de ruptura. tab. centrale anteromediale). LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. [Lat. alteori de dilatatie sau. anat. gr. V. V. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. AA. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. . METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. / art6riotomie. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare).artere. tab. gr. .artere. / arteriectomie. AA. tab. care leaga arterele de capilare.) dupa injectarea In trunchiul principal. embolica etc. AA. V. anat. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.artere.ra. tab. / arteriosclerosis. s.). . gruphein = a scrie. AA. V. AA. ARTERITA.artere.artere. tab.artere. tab. V.artere. gr.artere. tab. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. / arteritis. arteria = arte. tab. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. aa. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries.artere. f. gr. V. de ia skleros = tare. V. f. / arteriolosclerosis.artere. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. anat.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. arteria = arterd. tab. 193 . AA.: arterita gigantocelulara (v. . anat. f. anat. tab. / arteriotomy. renal. f. AA.] Inflamatia unei arteriole. f. V. gramma = inscriere.. . PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. tab. AA. dim. f. tab.artere. arteria = arterd. wtdrire. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. intdrire. tab. s. . s. s. anat. s.. RUSINOASE EXTERNE (v.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. arteriola = arte. .

articulatii. tab. tab. AA. de cauza necunoscuta. V tab. anat. V. tab. tab. V. anat. A. V. anat. V. tab. Anatomopatologic. tab. AA. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. anat. A. V. 3) armonice (ex. f. tab. periarterita segmentara superficiala. arliculatio.articulatii. cefalee violenta. [Lot. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. . Se caracterizata prin alterarea starii generale. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint.articulatii. \C.: Intre oasele craniului). tab. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.articulatii. ovoide. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. tab. V.: a. V tab.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. V. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. tab anat.articulatii. anat. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. tab. fixe. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. . articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. A. . tab. anat. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. Sin. . A. A. A. care pot fi sferice.articulatii. AA. anat. .\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. A.articulatii. fetele osoase ce vin In contact. cresterea VSH-ului. A. cu suprafetele aproape plane (ex. In forma de sa. tab. diplopie. A. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. V tab. cu ruptura limitantei elastice interne. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. . Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. . -onis = wclie.articulatii. anat. anat.articulatii.: coloana vertebrala). anat. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. A. .ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease.articulatii. NA: junctura ossiuIn. anat. f. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations.articulatii. tab. . denumite diartroze.articulatii. A. . semimobile sau amfiartroze. anat. Exista a. V. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex.articulatii. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. V. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. V. V. Elementele constitutive ale unei a. A.: Intre oasele temporal si parietal). anat. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. genunchiu-lui). anat . COTULUI / articulation du coude / elbow joint. . SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. AA. anat. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. V. podos = pitior. V.articulatii. Este sensibila la corticosteroizi. V. anat. c) membrana sinoviala.articulatii. .articulatii. . A. A. A. tab. . Sin. AA. anat.articulatii. V. anat. Diartrozele reprezinta a. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. strabism.articulatii. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale.articulatii.articulatii. anat.: Intre oasele nazale si maxilare). anat. s. care devin edematiate si dureroase la palpare. tab. A. V. tab. A. d) suprafetele articulare. V. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.articulatii. anat. . anat.articulatii. anat. A. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. . V.articulatii. tab. articulatii. s. tibiale superieure / tibiofibular articulation. A. V. tab.articulatii. b) stratui extern. 194 . A. V. tab. V. . febra moderata. . leziunile sunt de panarterita. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. arthron = articuCatie. . / articulation. . A. pous. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. tab. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. Cand suprafetele nu corespund ca relief. boala Forestier. AA. tab. si mobile. . HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. tab anat. anat. .articulatii. anat. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. mobile sunt: a) capsula articulara. panarterita subacuta a varsInicilor. tab. V.articulatii. anat. A. articulatii. anat. . V. V. anat. tab. tab. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. . 2) scuamoase (ex. . A. V tab. anat. anat. V.).articulatii. anat. . tab. anat. V. . Intrerupte.articulatii. AA.r. V. anat. A. tab. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. articulatii. A. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. infiltrata de celule gigante multinucleate. simetrie bilaterala si picioare articulate. . tab. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. V. anat. boala Horton. tab.: boala Takayasu (v.). V. . V. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. ARTICULATIE. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. V tab. denumite sinartroze. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation.articulatii.articulatii. tab. V.: arterita temporala. V. articulatii. V. tab. . anat. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. A. Sin. A. . A. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. AA. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. A. A.articulatii.: arterita gigantocelulara (v. INTERCARPALE A. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. / joint. Exista si a. tab.articulatii. .Uturd.

articulatii. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. s. f. gryposis = indoire. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. m. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. AA. sistem HLA).tie. AA. s. respiratorie sau genitourinara. f. arthron •= articulate.. f. \Qr. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. tab. caracterizata prin malformatii multiple. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective.. / arthrite. V. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. arthron = flrticuiatie. r. Sin. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. anat. f. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. V. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. tab. AA.re. [Qr. la arthron = articutatie. s. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. tab. s.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate.: spondilita anchilozanta (v. / arthropaty. lysis = distrugere. s.articulatii. s. desis = [egare. joint mice.] Sin. s. s. logos = ftiinfa.r. anat. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. kenlesis = mfe-patum. s.uta.. inflamatorie asimetrica. / arthrogrypo-sis. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. [Qr. Sin.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. ARTROFIT. ARTROPATIE. phyton = p[anta. 1S53-1940. / arthrolysis. V. p. anat. tab. ARTROGRAFIE. tabetica).articulatii. . a. athron = articutafie. Consta. arthron = artic. f. -ltd. / arthrologie. 195 . .: artroza (v. [C. V. meniscografie).] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. iar *boala Bouillaud. s.re.articulatii. s. f. A. [C. s. / arthroplastie. tab. anat. tab anat. / arthropaInie. f. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. arthron = articut. de [a lyein = a. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. f. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. graphein = a scrie. ne-uroiog franca. f. ARTRITA.articulatii.aza. ARTROCENTEZA. mc. V.: a. arthron = articulatii plastos = modeiat. de [a plassein = a. arthron = articulatie.articulatii. {Gjr. / plane joint. o condromatoza sau o sinovita. In a. anat. [Qr. foarte probabil. s. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. f. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. / arthrogrypose.. . de obicei. simetrica ?i spondilita psoriazica.). si anchiloza. V.afie. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations.articulatii. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. [Pierre Marie.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. [^r. [Cjr. [Gfr. tab.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. . . tab. p. arthron = articufatie. / arthrocentese. f. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. [Qr. Boala congenitala. A. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.ovoie. tab. / arthralgia. In esenta. / arthrophyte. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. de. medic german. . vege. nu sunt posibile decat miscari de glisare. algos = du. f. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. m.: "soarece articular". r. ARTRODEZA.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. V. ARTRALGIE. anat. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). f. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare.articulatii. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. anat. / arthritis. Sin. s. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. s. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. In con-secinta. / arthrodie. neuropatice si a uneia miopatice. In general de durata scuria. f.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. 18S3-192S. ARTROLIZA. V. ARTROPLAST1E. f. tab.. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. .ta. / arthrography. -articulatii. arthron = articulafie. f.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. V. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. . / arthrocente-sis. r..i pathos = 6oaia. reprezinta. anat.} Punctia unei articulatii. / arthrodese. AA.). s. f. giv:e. arthrogryposis multiplex congenita. s. adesea In flexie. . Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase.} Durere articulara. f. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. Utila pentru a evidentia corpi straini. c. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. AA. forma. AA. In prezent. / arthrolyse. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. s. tab.. V. / arthroplasty.. s. V. V.articulatii. AA. Sin. s. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. AA. arthrodia = articu[a.fie.re. s. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. . ARTRODIE. / arthrophyte..: poliartrita reumatoida (v. eidos = forma.AA. / arthrodesis. n. arthron = wticuCafie. NA: articu-latio plana. izolata.. AA. V.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. f. AA. / arthralgie. modda. / arthrology. [Cfr. distruge. / arthrographie.articulatii.tie care. f. anat. a. V. s. tab.).articulatii. anat. AA. A. arthron = articuCatie. uneori ereditara. ARTROLOGIE.r. f. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. s. INTERCONDRALE AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. de unde descrierea unei forme a. . Contraindicata In artrita septica. s. profesor [a 'Paris.: artroza (v. A. anat.).. si artrogripoza congenitala multipla. ARTROGRIPOZA. f. a aerului sau a ambelor (dublu contrast).

[Qr... askarizein = a sari. / ascite... ARTROSTOMIE.priv. / asialie. pneuma. A. osteoarthritis. / asphyxie.ula. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. de la syn = impreund. arthron = articutat-it. / asymptomatique. digestive. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. ASCARIDIOZA. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. de. tome = taiere. f.priv. m.priv. [^r. In plamani. a ef(amina. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. f. insuficienta cardiaca globala. ASCITA.] Radiografia unei articulatii In care. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). Se dezvolta In intestinele vertebratelor. [a skopfin = a. idnga. 3) Prezenta In aerul ambiant. assimilalio. In cazul leziunilor cartilaginoase. [Qr. / asy metric. / ascarid. diaree si dureri abdominale). In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. ASEPSIE. hypertrophic arthritis. m. adj. A. / arthrotomy. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. ARTROSCOPIE. ASCARID.tiii -ozd.. / assimilation.] Care nu determina simptome clinice. Insuficienta cardiaca). Are o culoare rozrosiatica. s. artrita cronica degenerativa. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. / arthrostomie. arthron = articuiafie. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. f.e^aminare.. regiune). 'in prealabil. askites. A. ve. s. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.priv. a acf:iona..] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. ARTRORIZA. A. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. f. de la temnein = a t&ia. | Gjr. f. f. a . f. practicata In scopul unui *drenaj permanent. -oza . lichidul de a. 2) Eliminarea. / arthrorisis. s. s. s. inaff. f. m. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. s. ASIMILATIE. m. Sin : chiloperitoneu (v. -onis = asemdnare. [Cfr. / ascaridiose. s.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. skopia . f. vedea. ASIALIE. s.} Gen de viermi din ordinul Nematode. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. Ant. dar eel mai frecvent este primitiva. / arthroscope. f. celulara. f. \Lat. s. s.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / asymptomatic. ascarizi. a . care ramane latent.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. / arthropneumography. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. s. a sdri.. / assainissement. spre deosebire de *antisepsie. {Lot. s-a injectat aer. cu *anastomoza sinovialei la piele. / ascites.: osteoartrita degenerativa. [Gfr. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. arthron = artu. sphygmos = puts. a putsului.i sepsis = infecfie. arthron = articu[atie. putrefactie. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. / asynergie. a -priv. f. artrozice sau posttrau malice.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare.] Absenta *pulsului. de unde se deplaseaza In trahee. de ex.: dezasimilatie. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. / arthrostomy. s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. *carcinomatoza peritoneala). Sin. a. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. a . uneori cu cavitati pseudochistice. ASIMPTOMATIC. f. s. ASANARE. f. [Qr. graphein = a scrie. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. / asynergy. stoma. s. este o metoda *profilactica. tuberculoza peritoneala.: In cazul unei artrite supurate. V. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. f.are. askarizem = a fcpm. f. ARTROZA. A.. / asepsis.). la skopein = a video. si xerostomie. sphyzfm = a puba. f.r. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. atos = aer. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. Actualmente. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. V. ARTROSCOP. nid necoordonare. n . s. s.priv.. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. ASIMETRIE. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. ci per- . afectand una.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. / asialia. localitate. / arthrotomie. artrita hipertrofica. etimologia termenului).: dentar. / arthrose. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. f. de. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. / arthro-pneumographie. s. 2) In biochimie. -atos = ceea ce survine unpreuna. / ascaride. amigdalian. / arthrorise. ASINERGIE. f. *sindrom nefrotic. li-gamentare. s. / ascaridiasis. V. ad = cdtre.. Ascaris lumbricoides. s. apen-dicular etc. \Qr. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. e^amina. / asepsie. f. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. Ex. syn = impre. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. s. a . s. s. f. f. f. adj. [Gjr. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. a. de. [G. / asphygmia. purulent ('peritonita cu *piogeni).} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. sectiune. arthron = articulafie. s. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. ASFIXIE. piptein = a.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. f. f.: pi. artroscopie. / asymmetry. si anabolism. In functie de continut. f..\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. Indeosebi In *jejun. frecvent. Cauze frecvente de a. V. f. pe cale venoasa. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica.. a sari. Obs. f. [Qr. "osteosderoza subcondrala. f. / assimilation.ni. monooxid de carbon). s.) prin tratament adecvat. [Cjr. s. cuvantui a. s. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. [Cfr. {Gjr. arthron = articuCafi.e. symmetric = simetrie. asphyxia = oprire. \Gjr. care este *curativa. / arthroscope.priv. si artrografie.wa. [Cfr.. a. \Qr. / arthroscopy. V. sub anestezie generala. s.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). / degenerative joint disease..] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. / sanitation. siafon = saCizia. f. ARTROTOMIE.i ergein = a iucra. s. / asphygmie. ereisis = ridicare. f. askarizein = a fopdi. / arthroscopie. n. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. [a a . "osteofitoza marginala si. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. ASFIGMIE.. skopos = ofiservator.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. s. s. s. s. s. \Gjr. A. obiecte. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. meniscale. / asphyxia. s. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. s..} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. symptoma. Sunt infestati mai ales copiii. aproape. arthroa = articulate.

[Lat.. In consecinta. -enos = spKnd. m relief. ASOCIATIE.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. / asthenocoria. cauzata de incoordonarea neuromusculara. / aspermatisme. ASPERMATISM. libera. s. aspergere = a. s. intestinala. 6) a.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. ASTAZIE. f.: somatoagnozie. [Cjr. gastrica. observat eel mai frecvent la femeia tanara. -inn. s. spir . 2) A. ASTENOPIE. de la a . fie patologice. Oboseala vizuala.priv. fatigue. de. [Qr.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale.. s. s. s. s. sthenos = forfa. invers. s. o .r. [atin a[ unei plante rozacee. saiiciiat de metit. ptantd denumita.priv. f. [£jr. ASPIRATIE. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. conic. dureri precordiale. a sta. putere. Sindrom imprecis. s. opos = vdz. f. antipiretic. m. 2) A. s. s. s. s.priv.: semn Arroyo (v. este un medicament cu larga uti-lizare. miastenie.. [Qr. medicamentoasa. si debilitate.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. ulceratii. a . sange. [Qr. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. langa. spirare = a rdsufla)..priv. dintre care unele sunt pa-togene. s. / astereognosie. f. s. cu efecte fie pozi-tive. f. -atos = sa. -atos = corp. / aspergillosis. cuprinzand mai multe specii.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. s. pe. / aspartame. f) a. / asystolia. hipermetropic pe un meridian. / asystolie. compus. -oza .] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). asthenos =.. microbiana. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. 3) a.. aproape.priv. morbida. 2) In biochimie. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. ASPERGILOZA. asthenos = fara. lichid amniotic) In caile aeriene. de ia istanai = a plasa. onis = aspirafie a aeruiui. / aspermatism. / astigmatisme. / astasia. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. tahicardie sinusala sau palpitatii. ASOMATOGNOZIE. / association. -onis = asociere. / asparagine. a sufla (ad = catre. f.priv. / asthenie. a .conform re-gulei". / aspergillome. s. s. neregulat. [Lat. s. Sin. / asterixis. imprastia. / aspirine. sperma. f. / aspiration. f. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie.: sindrom Bean. Sin. f. de ia aspirare = a inspira. al carei sue confine. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. astigmie. contrar regulei. ASPIRINA. sterixis = pozifie _fv(fl. / asterixis. pu-tore.. numeie. constituent al proteinelor. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. sthenos = fortd. ASPARAGINA. prin deformare conica a corneei. Tipuri: 1) A. / aspcrgilloma. s. [§r. hepatica. s. miopie pe un alt meridian. [Cjr. [o • pentru ac-etii.pere. imprastia. aspergilom si aspergiloza. / astigmatism. metoda psihanalitica de expiorare. ca antiinflamator. pu-ten. ASTIGMATISM e) a. splen. f. ASTERIXIS.] Sin. de [a a . aspergere = a raspa-ndi. / aspergillose. aspergere = a. si t6aialga. Abrev. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. / asparagine. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. Simbol Asn sau N.). ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. ops. Sin. / aspiration. 3) A. prin insuficienta muschilor drepti interni. f. Se mani-festa prin dispnee.priv. [Qr. intestin sau cavitate se-roasfi). A. -ism. n. spre. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. f.. dar fara *paralizie. pustule. [Qr. f. / asplenia. s. stereoagnozie. [Lot. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. / astasie. senzatie de astenie.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. de ex. a . ASLO / ASLO / ASLO. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. m. f. c) a. Aminoacid neesential. de ia associare = a asocia (fid = [a. adica a *somatognoziei.priv.: *psihastenie. f. / astereogno-sis.: distonie neurocirculatorie. a. m. a .. / asthenocorie. aspi-ratio. [Cat. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). si sindrom Da Costa. / asthenia. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. kore = pupiiil} Sin. stereos = solid. f. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. a . s. f. s. V. s. stigma. f. musculara. s. In *hipermetropie. a. / aspl6nie.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.. f. la gnonai = a. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. / asthenopia. 4) a.ta. ASTENIE. a. 4) A. m. continua sau discontinua. n. prin deformari neregulate ale corneei 197 . associatio. gnosis = percepere. ASTENOCORIE. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. pipait. [C.. in... rasp&ndi. cunoastere. ASTEREOGNOZIE. systole = contracfie. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. Sin. m. s. [Lat. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. iar imaginile sunt percepute deformat. {CJT. 5) A. f.re. f. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. In care meridianul eel mai refringent este vertical. si acid arahidonic.: miastenie (v. s. ASPERGILOM.de. Se deosebesc: 1) A. de la sterizein = a sta nemiscat. s.: semn Adams-Foley (v. a . . Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. vedere.] Absenta *splinei. / aspirin. Sin.). / asomatognosie. s. *Edul-corant de sinteza. / association. f. f.prw.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei.rce. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie).inan. s. frecvent. gnosis = cu-nooftere. V. a lichidului de staza gastrica. n. 5) a. V. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. s. V.ford putere. continua (dintr-o plaga. a. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. pleurala. ASPLENIE. stasis = se. f. Se observa In leziunile lobului parietal.). a • priv. ASISTOLIE. soma. f. de origine neclara. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. f. ASTIGMATISM. tumori subcu-tanate fistulizate). b) a. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. s. antiagregant pla-chetar si antitrombotic.: agnozie tactila. -omn...} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. s. n. de ia a • priv. s. astheneia = sla6iciune. inima si rinichi. analgezic. prezent In numeroase vegetale. •atos = punct. d) a.pentru Spiraea ulmaria. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. f. ASPARTAM. a.). s. chirurgicata (uscarea campului operator). a imprastia. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. s. gastrica. *amida a *acidului aspartic. a face sd find. de. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. moderata. / somatoagnosia. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. a mai multor germeni microbieni. sthenos = fortd. putere. / aspartamc. acomo-dativa. / asthenopie.

stringerc = a strange. violenta ca manifestare.). ASTM. s. [Cfr. [Nikolaus Freidreich. wheezing si sibilante. crisis. ce se manifesta In ortostatism (statica). spasmodic. / attaque. *apoplexie. ASTRINGENT. F. 18321910. de. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.dde. frisoane sau bufeuri de caldura. survenind In special noaptea si dimineata devreme. a. ATAXIC.te. astron = ste-a. Etiologic se disting a. s. kytos = ceCuCd. durere sau Jena toracica. r. [Cjr. / ataxique. s. fara relatie cu o reactie alergica. sin. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. a . / astringent.id. Se disting a. intrinsec (cu mecanism incert.rg. astragalos = os. / atavisme.: boala Friedreich. \Qr. diitringens. Sin. f. s. / astrocytome.: ereditate ancestrala sau de revenire. de p.guiat. determinand secretie de IgE). Ca urmare. [Qr.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. atavus = strOmofi -ism.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare.. f. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. 2) A. neurolog airman. -<wno. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. vertij. de a deveni nebun. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. constand In agitatie extrema.. prin complicatii cardiorespiratorii. m. indiferenta. ataktos = nere.. ATARAXIE. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. infecto-alergic sau atopic intrinsec). s. A.. cu staza pulmonara. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. In mers (a. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. [Lot. s. cu formare de complexe Ay-Ac). / astrocyte.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. / ataraxie. din unele stari febrile. Jfanovra. senzatie de sufocare. la tattein = a ordona. anat. senzatie de strangulare. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. stroke. astragalus. m. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. [Cfr. tabes ereditar. blastos = germe-n. denumit uneori si a. / ataxic. s. atara-xia = impast6i. greata. grupate In fascicule. cardiac.oase. Functiile a.caia la ^(e. 3) A. ASTRAGAL. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. frica de a Innebuni. Sin. / astroblastome. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. sau pseudoastm. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. a. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. f. m. s. la a . a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Ex. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. s. readus In drculatie de *DSM IV. pot fi clasificate In: 1) A.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. n. s. 6) A. f. 3) In limbaj curent. / talus. me. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). spontan sau prin terapie. de la ad = cdtre. [itd. s. [QT. II). atturcare = a mcepe. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. protoplasmic. a. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. F. Cu debut Intre 5 si 15 ani. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. In care un ochi este astig-mat. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. / astragale. . / ataxie. A. de p. / astrocytoma. astm (1). deci un a.rna. medic airman. a. 2) In limbaj clinic.ASTM pe acelasi meridian.] V. / astroblastoma.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. / asthme. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). / atavism. de grad mic (I.u sunt dare.di. astron = stea.. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. .: pseudotabes (v. a.. m. m. -omo. protoplasmatice si a. codificand proteina denumita frataxina. 182S-1S8Z. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. lat-tein = a ordona. 2) A. n. iar In 10% diabet zaharat. s. mecdc airman. ASTROCITOM. derealizare. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. n. profesor de. astron = stea. exista trei mari tipuri: a. care sunt dezordonate. reversibile partial sau total. la a . Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). de grad malt (III .. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. Sin. de. s. Pseudoastm (v._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. n. a Uga. si a.astroblastomul si IV glioblastomul). a aranja. ou f. m. cinetica).udwig Bruns. \Lat. a. aranjare. asthma = gAfaiaia.. din {ST. f. patologica. A. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. kytos = cdula. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. Indeosebi mastocite. -e. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. convulsii si tulburari de mers. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. adj. n.. Termen vechi. s. ASTROBLASTOM. eozinofile si linfocite T. parestezii la nivelul membrelor. ASTROCIT. ATAC. s. simptomatic. sau f. astroci-tom. In sange apar Ig. In care intervin numeroase tipuri celulare. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. 2) Bolnav afectat de ataxie. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. [Ernst Viktor von Leyden. n. cu celule gigante (gemistocitice). iar celalalt normal.] Sin.: criza. reflex. profesor de anatomic. tremuraturi sau secuse musculare. s. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. cu tuse. b. s. 1858-1916..priv. adj.te. m. / astringent. [I. n. / ataxia. adj.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa.priv.. de. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. n. s.cwr'\ V. [Lot. ATAVISM. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. De exemplu. cu prognostic bun si evolutie lenta. / asthma. Strasbourg fi •SerKn.: amiotaxie. s. s. fibros. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. atribuit unei react" reflexe.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. s. / astrocyte. m. fibhlare. [tfr. tab.-dicina in. emetrop etc. ATAXIE. Gena a carei mutatie este responsabila de a.priv.: fenomene a.. frica de a muri. apoi dt patoCogie me. adj.. simplu. m. s. / attack.\ 1) Ocurenta brusca.hta. taxis = ordonare. disartrie. transpiratii. aranja. 2) Detasare emotionala. / ataraxia.

attikos = referitor [a Atena. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. f. {Cjr. .] Dispozitiv. localizata pe arterele coronare. poate fi acuta sau cro-nica.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. cavitate. s. [Lat. material plastic. s. gr. / atmosphere. adj. [Cyr. termen prduat ulterior m arfiitecturd. atticus. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. / athetose. attikos = referitor [a fitena. s. m. f.tena. athere = terci. din tat. s. 2) Absenta timusului.] Portiunea superioara a *casei timpanului. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. s. / atticite. m. / atypic. s. care spijina cerul pe umerii sai. f. \Qr. tipica. formatiunile subtalamice. ionizante.priv. sphtiiru = sfera. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. taxis = ordonare. / atheroembolism. [at. de la a . Unitatea de presiune In SI este 'pascal. A. (ex. / atelectasie.] Invelisul gazos al scoartei terestre. f. s.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. s. / atherosclerose. ballein = a arunca). se poate fibroza. / ath6rome. [C. / atherogenic. anat. atypical. la nivelul extremitatilor.fi\at.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. s. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. a6ur. hastelta = Bat mic. s. prezinta trei mari zone: troposfera. coronariana. 2) Tinuta sau pozitie a corpului.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. s. atticus.] Neconform unui anumit tip. dur. In evolutie. fierturd (-oma). -oma.: dislipidemia. \Gjr.] V. a. athere = terci. symbolic. / epitympanic recess. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. n. -oza . / atheroembolism. ATIMIE. / atlas. pentru aterectomie (v. / atherectomy. antrum. f. V. [Gr. a. wtdrire. ATEROM. fiind. lemn.priv. f. s. Dupa Intindere. si coree.] Procesul de formare a placilor de *aterom. profesor de. f. este considerata o boala generala oom-plexa. m. f. s. de inactivitate totala. s. indeo-sebi industriale. / atom. [Cfr. f. s. fierturd (-oma). f.priv. ATELA. s. tab. aptitude = aptitudine. substanta reticulata). atomos = mdivi-zihil. atticus.. NA: recessus epitympanicus. lente. de la temnein = a tdia. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. sphaera. 1 atm = 105 pascal. \Gjr. de.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. \Qr. n. ATICOANTROTOMIE. ATITUDINE. ATEROEMBOLISM. thy-mos = minte. / atticoantrotomy. gemian = a produce. / atticotomie. atmos = vapor. typikos = tipic. / atome. de [a luiiein = a ordona..) la traversarea unui anumit material. a aranja. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans.). adj. -ita. f. de la typos = tip. s. a . din gr. / atheromasia. attikos = referitor la fitena. attitudiae. deviere de la o forma considerata caracteristica. s. ATICOTOMIE. A. ulcera.r. s. attikos = referitor [a ^. poate fi: masiva.. spirit. fierturd. de la skleros = tare. / atheromasie. / attenuation. [Lat. termen preiuat ulterior in arliitecturd. atticus. antron = pefterd. gr. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. ATMOSFERA. s. 2) thymos = principiu vital. nudeele gri centrale. / athymia. / attelle. de. athere = terci. Uneori. m. s. gr. ATICA. totodata. s. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. de [a temriein = a taia. s. / atelectasis. genesis = prodwere. f. ATLAS.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. atlas = atlas. Intreaga a. f. tome = tdiere.priv. se poate calcifica si.a m. s. / atherogenese. athetos -ne. 'in functie de evolutie. [Cfr.: boala Hammond. / attitude. [Lat. manifestata prin stare de indife-renta. 8. [Itai. iithere = terci. fierturd. Sin. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. f. s. / atlas. chirurg francez. ATICITA. / atypique. adj. s. fierturd. fierturd. [Qr.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. athere = terci. / atherosclerosis. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. lobulara sau segmentara. spontane. Var. f. s. f. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). formand un fibroaterom. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. [EdouanI Francis Kirmisson. A. n.. tome = tdiere. din gr. de obicei In forma de lama subtire. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. atheromectomie. 1'. de [a emballeia = a arunca m (en = in. secfiune. Forme (In functie de localizarea procesului de a. adj. [Qr. aranjare. / atmosphere.} Sin. s. In ultima instanta. / attico-antrotomie.: sindrom Louis-Bar (v. f.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. f. f. / atticotomy. ektome = eyizie.] 1) Scaderea tonusului afectiv. ATEROGEN. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. la 0°C. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. s. f. cantareste circa 5-1015 tone. gr. a unei boli). Ideas = e^tremitate. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. ATETOZA. [at. s. Proprietatile fizice si chimice ale a. ATENUARE. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. ATEROGENEZA. f. X. [a gennait = a produce. timus. aritmice. manifesta prin deficit anabolic. / attique. secftune. ektasis = dilatatu. f.). ATELECTAZIE. angeion = vas. s. ATEROMECTOMIE.sau bilaterale involuntare. prin a. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. pana la Inaltimea de 5 km. marcd.): 1) A. / attitude. f. embolie. ATIPIC. / atherogene. tomos = taiat. [Lat. -oma. ate-les = incomplet. ATEROSCLEROZA. s. [a attenuare = a s[a6i. fumatui etc. din metal. model.. variaza cu altitudinea. f. In literatura medicala.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii.} M. / atheroma. din gr. are o 199 . / splint. Ex. / atticitis. Etiologia a. Var. ghips etc. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. / athetosis. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. a .\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. unde sonore etc. abductie si rotatie intema. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). embole = acfiunea de a arunc.. / ath6rectomie. f. sklerosis = indurare. / atherogenesis. [personaj mitologic: titanul Atlas. s. 2) A. -onis = atenuare. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). s. f. m. athere = terci. / athymie. A. din gr. f. [Lat. a . se Intelege formarea de ateroame multiple. gr. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. athere = terci. f. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. [Lat.: ateromectomie. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. / attenuation. [Qr. m.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. stratosfera si ionos-fera. ATOM. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. s. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.oase. sectionat fi temnein = a tdia. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. ATEROMATOZA. s. ultenuatio. fierturd (-oma]. f. A. s. s. [Qr.: forma a.

urmata de dis-tensia lobilor prostatei. -onis = frecare. cu excep-tia plamanilor. inertie uterina. tra. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. cortizonica . V. / atopy. V. Sunt incluse In aceasta categorie: a. *hipotensiune ortostatica). poate fi primitiva sau secundara unui medicament. fie In combi-natii cu aiti a. -trum = negru (deoarece in acwtd. / atropine. ATRIU. s. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii.priv. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.camera superioara a fiecarui hemicord. subcutanata sau intravenoasa. uscata. a . a z. 5) A. m. difuze sau circumscrise.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. dentorubrica).priv. tro-phe = ftrana. in blocurile atrioventriculare. s. Atropos = una dintre cdt. si evolueaza progresiv. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. de. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. / attrition. Sudeck. cu afectarea retelei cutanate de colagen. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. atomos = indivizibii. cu predispozitie ereditara. s. (2. 2) A. / atopie. Tipuri: 1) A. De asemenea. -ina.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. sectionat fi tem-nein = a taia. atopos = in afara (ocuiui normal'. NA: atrium. 7) A. f. 6) A. 2) A. [Lat. [at. localizata sau difuza. 1) A. a. A. A.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. (a ater. cicatriceala . atropa = fieliadcinili din gr. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. (1). f.] Alcaloid extras din Atropa belladona. / atony. / atresie. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. M. a. a alcoolicilor (corticala tardiva).. s. s. corticate izolate (*boala Alzheimer. si anticolinergic. atriotomie. olivopontocerebeloasa. auricular . / atransferrinemie. m.. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. -(rum = negru. mnegreau). / atrophy. / atrophie. [Paul H. la varsta adulta. este un sistem neutru electric. f. 2) A. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. nutrifie. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. c. 3) A. -ina. atrium =. profesor la ^{am6wg. Sin. [Cfr.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. prin venele cave si sinusul coronar.} Absenta *transferinei din sange. s.a. -atos = sange. atrium = antuamera. se utilizeaza In colire ca midriatic. [Qr. Administrate pe cale bucala. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase.. sunt utilizate ca spasmolitice. gr. camera.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. f.. threpsis = nutrifie. / atonie. / atriotomy.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. s.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. Sin. pi.: *boala Kraepelin).dupa o *corticoterapie prelungita. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. c. ATOPIE. de. ta a . este adesea ireversibila. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. *scleroza laterala amiotrofica). / attrition. a . dupa o infiltratie locala de corticoizi. [Lot. primitiva In treimea inferioara a gambei. Abrev. Ciotflo. (zeif:e. A. deficitului de dopaminhidroxilaza. / atomiseur. exceptional. 3) A. / athrepsia.cicatrice netraumatica si superficiala. ATP / ATP / ATP. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. f.. caracterizata printr-o slabire extrema. *boala Pick. tome = town.priv.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. / athrepsie. ATOMIZOR. s. n. *coreea Huntington. f.priv.. s f.antecamera. vulvara . de [a attcrere = a. f. ATRITIE. utehna. dementa senila). ale destinulw. tonos = tensiune. Sin. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). Iar atrophy.priv. freca. c. diabetului. [Qr. s. ATONIE. sunt de ordinul lO"10 m. s.). f.. s. Forma particulara: a. a.). 4) A. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. secfiune.. Ex. cfwurg german. [Lot. attritio. / oreillette. s. este reversibila. s. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. ATREZIE. / atomizer.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. ATRIOTOMIE. a . cavitatea timpanica propriu-zisa. f.: auriculotomie. iar In doze man are actiune centrala. 1866-1938} Sin. n. c. s. a.). si vaporizator. s.. cardiac (NA: atrium cordis) . Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. de la ater. / atresia. trd 'Parce. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. haima. (identici sau diferiti). ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. alcatuind molecule.: boala Aran-Duchenne (v. poate fi difuza sau localizata.: boala Sudeck (v.). atria. ATREPSIE. 8) A.ATOMIZOR structure complexa. Clasificare dificila. iar perefii se. senila . Dimen-siunile a. / atransferrin(a)emia. f. s. -tra. s. idiopatice sau congenitale. . f. fara pierdere prealabila de substanta. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. 2) Forme In care a. semne *extra-piramidale. f. [Cfr. f. sarurile solubile de a. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. 3) A. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. care devine galbuie. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. atrium. ATROPINA. alba Milian . s. *ataxie. diminuarea tonusului muscular. antisecretoare. dar cu respectarea tesutului elastic. co-loida . [Lat. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ce poate exista fie liber. tresis = orificiu. In ansamblu. s. dintoto'i ferrum = fier. / atropine. musculara. s. f. 3) / atrium. f. antiemetice.. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. de. aplazie si hipoplazie.priv. Sangele trece din a. generand anemia sideropenica congenitala. a . se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. ATRANSFERINEMIE. s. topos = foe. prostatica provoaca o retentie a secretiei. secundare.. A. s.: hipertrofie. \Gjr. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.: 1) A. Sudeck's disease. Lachesis fi fitropos). a . ATROPIE. f. gr. a. Uneori. irons = p&ste. la a . tomos = taiat. se facea focul [a romani. care apare sporadic. a. V.: FoFi-ATP-aza (v. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. m.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. amiloidozei sau. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. s. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. [Qr. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Ant. \Qr. f.priv. f.] Stare de denutritie grava a sugarului. dar superficiala.

gustative. n. adj. f. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. AUTOAGLUTINARE. AUDITIE.. adj. a. activa). f. akos = re. f. simbol Au. / auscultation. de. s. dim. [Lot. fl au. la plassein = a forma. este evaluat la un control ulterior. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica).. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. / or. f. / audit.. imediata. Cat. f. 'palpare si *percutie. s. gr. n.. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. i. uneori manifestari auditive. audi-lio. / gold. -ina . / audiometrie. coloidaf). m. f. s. s. gr.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). de sete sau afective. gr. f. AURICULOTOMIE.la amis = urecfie. / audition. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. f. 2) Subject care sufera de autism. / autaco'ides. se disting a. Actiunea de a auzi (a. fara a cauta un contact. a modela} Sin. n. / audiometry. m. m. modificari de apetit. de la therapeuein = a ingriji. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. obtinandu-se *audiograma. gr. s. s. AUDIBILITATE. / autism. f.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. a uni. AUR. s. sectiune. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. [Lot. / audio-meter. tome = taie-re. ale subiectului. s. AURICULO-OSTEODISPLAZIE.). alaturi de *inspectie. auricula. / autoagglutinin. A. f. ascuitare. dim. abdominale. a uni. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. f. adj. {Lot. insufi. s. s. f. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. a. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. f. [Lot.. / audiogram. gr. s. autos = sine. Sin. m. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. osteon = os. Unii dintre compusii a. AUDIMUTITATE. AUROVERTINA. / autoagglutination. s. f. {Gfr. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. / audibility. autos = sine insufi. mediata.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. Este un metal galben. s. In forma foarte dis-persata. / aura. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton.] 1) Cu referire la *autism. f. / auriculaire. gr. / audiogramme. / audimutite. Se utilizeaza audiometrul. / auricular. AUTISM. La adult. hearing. agglutinare = a iipi. iar copilul mic este izolat. [Lot. dim. f.z. ihsufi. AUTACOIDE. [a audire = a auzi. s. autos = sine. s. n. / auscultation. paihice etc. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. s. / autoagression. s. atomic 79. autos a sine. n. / auto-agglutination. / audiometre. de. / aurovertin. f. [a amis = urtcfie. AUTOAGLUTININA. / auriculotherapy. pasivS) si de a asculta (a. s. [Lot. AUDIT. ca urmare. la temnein = a tdia. f. audi-tus = auz. AUSCULTATIE.: boala sau sindrom Kanner. s. / autisme.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. audire = a auzi. etimoio-gia tc. m. olfactive. m. audi-bilis = cars poate.). AUTOAGRESIUNE... Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. de.: sindrom Seals (v. f. m. / audition. de. A. sau f. s. dys = grw. A. auricula. s. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. prin intermediul *stetoscopului. s.. / audimutitas. Totodata. n. insufi. cutanate.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. s. digitus auricularis. s.. onis = auzire. -ism. / atropism. \Cjr. / autistic. la auris = urecfie. f. f. *serotonina. AUTIST.. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. [Qr. ou f. / autacoids. / auriculotomy. / autoagglutinine. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 .\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. / auriculo-osteodysplasie. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.. / self aggression. plasis = modl-[are. [Lot. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. / aurovertine. s. s. s. [Qr. / aura. dificii. / auriculotomie..: atriotomie (v. f.nutw atropina. s. s. cu nr. s. f. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. f. aura = rasufiare. auricula. cu lumea exterioara. AURA. AUDIOGRAMA.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. s. foarte dens. A. [Lot. m. s. / auriculotherapie. [Cjr.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. AUDIOMETRU. m. gramma = Inscriere. de ex. congenital word deafness. / audibility s.] Element chimic pretios. mutus = mut. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. f. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. si a. s. s. NA: digltus minimus (2).} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte.. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. [at. tabagismului etc. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. vizuale. auricula. {'Eng[.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. urechiusa sau auricul al inimii.. s. / Beals' syndrome. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. autos = sine. 2) In prezent. dim. audire = a auzi. audit..] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. *eicosanoidele.. [1^. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina.] 1) Care se raporteaza la ure-che. s. aurum = aur. insufi. de la aggredi = a ataca. AURICULOTERAPIE. metron = mOsura. sounding. AURICULAR. Dupa Laennec. s. / autiste. [Lat. / atropism. n.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. *angiotensina. Prezinta *ecolalie.diu. s. de. {Cfr. [at. ausciiltare = a asculta cu atenpie. -ism. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. Cea mai precoce psihoza a copilului. agglutinare = fl Ivpi. de. therapeia = tratament. autos = sine. audire = a auzi. s. f. [Lot. f. [Lot. m.\ Sin.rme. a. inde-pendenta de existenta surditatii. [Lot. AUDIOMETRIE. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. pi. uuufi. din [at. s.it. pi. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. -onis = atac. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. aggresio. [Lot. de.ATROPISM ATROPISM.me. autism infantil). audire = a auzi.. / audit. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. adj.

f. adj. In toate cazurile mentionate. Obs. s. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. s. f. m. autos = sine insusi. autos = sine insusi. / autoclave. viral (pseudoautoantigen). s. digestio. s. / autochtone. autos = sine wsusi. outos = sine insusi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. {Cjr.} V.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. adj. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. n. f. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. se pare. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. gr. de [a graphein = a scrie. s. de la immunis = scutit. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. a. / autophonie. s. f.} Sin. autoimunizare si autotoleranta. [Cjr. [Cjr. immunitas. f. f. s. / autoanalyser. apoi 3 pana la 10 ml. iat. autos = sine insufi. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. s. deoarece sunt . In prezent este putin practicata.. iarasi.*autoanticorpi . [Gr. AUTOCRIN1E. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. gerere = a duce. Indeosebi In medicina sportiva. kritikos. autoimunitate. f. s. / auto-hemolyse. [Cfr. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. [Gjr. / auto-immunite. [Qr. Se disting doua alternative: a. / autoantigen. s. autos = sine insusi. s. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. kytos = ceCliiSf -oza. / autoantibody. s. s. erythros = rosu.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. m. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. dialysis . de la. radius = raz. / autoerythro-phagocytose. Se Incepe cu 2 ml. lysis = distrugere. f. din "pancreatita acuta. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. autos = sine insusi.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autophobia. autos = sine insufi.. m. (at. / self criticism. AUTOERITROFAGOCITOZA. katalysis = disotutie. phagein = a manca. / auto-digestion [Cjr. AUTOGREFA. f. m. *tract uveal. de ex. intoxicatii. fiziologica si a. A. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . apdrat (in = tip-sit de. haima. f. [Cjr. AUTOHEMOLIZA. s. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. f.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi .ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. s. s. / autoh(a)emolysis. / autoanalyseur. f. / autoerythrophagocytosis. [C/r. / autocatalyse. de la lyein = a distruge. / autophagie. f. -atos = sdnge. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. [Cjr. auto-phagy. s. munus = o6[igatie). AUTODIALIZA. -onis = descriere. adj. AUTOANALIZOR.: a. AUTOHISTORADIOGRAFIE.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. -e. / autoclave. fesut. / auto-immun.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. AUTOCATALIZA. krinein = a separa de. gruphium. V. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. s. autos = sine insusi. iradiere sau 'in neoplazii (a. -atos = sange. f. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. s. AUTODIGESTIE. a. prin consumul tesuturilor proprii. Cat.a.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. m. AUTOHTON. / autophagocytosis. autokhton. therapeia = tratament. f. / autochtonous. *spermatozoizi. V. / autoh(a)emotherapy. autos = sine insusi. V. observata In unele boli mentale. phagein = a mdnca. autos = sine insufi. f. AUTOFAGOCITOZA. In organismul caruia Ti apartin.separare. AUTOFONIE. autos = sine insu^i. f. haima. A. / autocrinie. [at. autos = sine insufi. V. AUTOCLAV. V. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. s. [l^r. se manifesta ca *boli autoimune. s. f. n. AUTOHEMOTERAPIE. s. kytos = ceiuid. AUTOFAGIE. lysis = distruge.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. s. / autodialysis. dobanditf).sechestrati" In interiorul unor formatiuni. din gr. AUTOCRITICA. / auto-immun. [Cjr. anti = contra. AUTOFOBIE. / autodialyse. munus = ofiCiga^ie). apdrat (in = [ip-sit dc.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. tie. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. la katalyein = a distruge.centa. analyein = a rezolva. la ana = din nan. / autocritique. grefa.re. phagein = a mdnca. f. autos = sine insiifi. autoimunitate. AUTOGEN. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. endo-gen. f. [at. autos = sine insusi. / autohistoradiographie. histos = fesdtura. f. (at. f. autoimunitate. daca sunt accentuate. -oza. f. / autogene. s. de.. grapheion = penifa de scris. s. autos = sine. V. de la digerere = a duce in parti diferite. "mielina. de [a khthon = pdmdnt.). / autodigestion. / autophony. [Cjr. / autogreffe. insusi. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. dia = prin. Acesti a. care poate apare In unele boli ale urechii medii. s. m. autos = sine insufii phobos = fried.} Teama patologica de a ramane singur.insusi. [Cjr. [Qr. s. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. a descompum (dis = separat de. s. corpus. In starea de *inanitie. / autoimmuni-ty. / auto-catalysis. autos = sine. f. s. s. de (a krinein = a disceme. / autograft. s. adj. autos = sine msusi. totusi metoda a fost reluata. s. f. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. [Cjr. [C/r. AUTOIMUN. iat. s. Ex. / auto-anticorps. Indeosebi ale constituentilor plasmei. s. adj. 2) Stare morbida. zilnic sau o data la doua zile. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. autoradiografie. \Qr. AUTOANTICORP. f. \Qr.: In engl. / autogenous. f. graphein = a scrie.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. [Cyr. s. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. f.: sindrom Marlin (v. mucoasei gastrice. *tiroida. s. care. -oris = carp. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. / autohemotherapie. criticus. automatos = spontan. s. divi-ziline a unei idei pe puntte. f. / autohistoradiography. / autocriny. s. immunis = scutit. / autophagia.: boala a. autos = sine msusi. / auto-antigene. Ex. autoantigen. asociata unor manifestari patologice. adj. driceag de altoit. lyein = a. f. [at. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). din gr. autoimunitate. anti = contra. \Gjr. AUTOANTIGEN. / autophobie. / autophagocytose. AUTOIMUNITATE. a. a purta).

} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. medicalio. / self-treatment. AUTOSOMAL. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. / automatism. oftalmia simpatica. [Gjr. suggestio. f. in = in. autos = sine insusi. poate fi: 1) Medicala. lysis = distrugere.). se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. din cauza etimologiei improprii a termenului a. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. / autolyse. boli metabolice. A. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. autotoxicoza. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. AUTONOMIE. [at.: a. Cea mai importanta a.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. activitati). urechi etc. 2).). f. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. de origine accidentala sau criminala. AUTOSOM. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. / autopsy. automatismos = autoacfionare. insufi. ia punire = a. la toxon = sageata. f. sugestie. / auto-radiographie. tat. autoan-tigen. A. s. f. AUTOMEDICATIE. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. / autosuggestion. de. plastos = moddat.insufi. cardiac) sau patologic (ex. De altfel. s. 3) Sin. gr. tie. Sin. f. V. autos = sine insusi. mutilatio. f. [at. antialeatorie si antientropica. [CJT. anemia hemolitica autoimuna. anuntandu-l ce va face si ce va spune. / autopsie. autos = sine.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. s. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. de [a plassein = a forma. de. Intermitent. s. AUTOPSIE.. / autoradiography. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. s. f. adj. Activitate motorie involuntara. de (. tiroidita Hashimoto. s. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. [^r. prin autoagresiune sau autoimunizare. s. pedepsi. Independenta fata de controlul voluntar. In afara oricarei influente straine aprecia-bile.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. 203 . -onis = pdrere. De obicei. pentru autozomal (v. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). AUTOINTOXICATIE.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. Poate fi fiziologic (ex.). AUTOREGLARE.: sindrom Clerambauld. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. AUTOSUGESTIE. / automedication. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. originea autoimuna este doar presupusa. -onis = pedeapsd.: autotoxemie. / automutilation. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. autopsia. s. care survine In cursul anumitor start patologice. f. f. f.AUTOIMUNIZARE imune. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. rdafie. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. / autoscopy. de origine intestinala.] Comportament involuntar (miscari. f. / autosuggestion. de. munus = o6[igatie). f. s. [€/r. f. f. *a. sau automates = spontan. v. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. / autopunition. ou(os = sine. immunis = scu-tit.: a. Sin. f. s. AUTOPLASTIE.). Var. f. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. scopia = e^aminare. A. AUTOLOG. Var. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. reactional sau spontan. [CJT. diabetui insulinodependent s. / automatisme. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect.} Inde-pendenta functionala. autotoleranta. f. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. / autologous. celule. A. Enzimele sunt de origine endogena. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. grefa). f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. [at. n. AUTOLIZA. f. autos = sine insusi. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. [Qr. autoimunitate. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). Sin. ia mutilare = a scMbdi. s. AUTOSCOPIE. suicide (3). Ex.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. radius = razd.). autoanticorp. / self-punishment. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. adj. insufi. f. Tmbatranire) sau patologice (migrena. [CJT. m. s. opsis = vedtre. AUTOMATISM. a unui tesut sau a unui organism.: *a. AUTORADIOGRAFIE. s. s. graphein = a scrie. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. f. f. f. autos = SIM insusi.: ritm idio-ventricular (v. autos = sine insufi. / autolysis (1. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. somn.] Despre tesuturi. s. s. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. / autonomy. autos = sine insufi. automutilation.sale sunt devansate sau repetate In ecou. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. / autoplastie. [at. s. s. [§r. pumtio. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. / autonomie. / autoimmunization. autos = sine. outos = sine insufi. se observa uneori dupa o leziune medulara. s. s. AUTOIMUNIZARE. Indeosebi guta). [Cjr. Sin. / self-mutilation. Indeosebi lizozomale. gr. Pentru alte boli. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism.a lyein = a distruge. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea.: sinucidere (v. s.). [CfT. / autointoxication. logos = raport. si autopuni-tie. -onis = mutitare. / autologue. \CJT. Prin a. Ex. s. autos = sine msusi. mental etc. AUTOMUTILARE. mai ales al celor neurocibernetice. f. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. passivity phenomenon. / autointoxication. [(yr. A. este de tip cibernetic. f.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). a e?(amina. -onis = medi-cafie. / self-regulation. s.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. termen recomandat. [at. [Qr. s. Indeosebi la nivelul organelor genitale. s. autos = sine insusi. [at. leucopeniile imunologice. a. / autoplasty. autos = sine insufi. 2) Medicolegala.: autogrefa (v. s. A. s. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . AUTOPUNITIE. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. ou(os = sine insusi. V. apdrat (in = [ipsit de. de la skopein = a vedea. Ex. epileptic. / autoscopie. regulare = a rigid.: necropsie. pentru autozom (v. m. [Qr. / autoregulation. bolile Biermer si Basedow-Graves. f. e. s. a modeia} Sin. elaborat sau inconstient. [at.: lupusul eritematos diseminat. [^r. nomos = o6icei avand fortd de iege. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. / auto-immunisation.

a. / axis. s. m. / autotoxemie. trophc = firand. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. / auxology. adj. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. In cazul unei fracturi. / autosome. Organismul uman poseda 44 de a. si neuro-endocrinologie. [Cjr. testului osos favorizeaza consolidarea. AUTOTROF. AVASCULAR. a smulge} Extractie. n. [at. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. s. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. / hearing. [Cjr. de (a auxein = a creste. 2) A. 3) A. dm-uiio. AUXOTROF. abortion (provocat).] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. f. de. a. (a vaccind = variola vacitor. a . Ex. s. int. / autosomique. adj. Uneori. / auxotrophe. / autosomal. / avidin. f. s. / avascular. [at. s. Scopul a. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. cu autozomic (v. Clasic. -atos = Corp. din [at. dim. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie.. \Lat. s. V. phytohormone. / avulsion. repetitiv. abortio. [Qr.t. f. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. -onis = arort. / avitaminose. Realitatea a. / ouie. soma. si doi cromozomi sexuali. f. s. de la auxein = a creste. [GIT. m. [at. boli infectioase. / autotrophe.: autointoxicatie (v. s. AVULSIE. hipotalamus si hipofiza. n.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. AUTOTOXICOZA. f. dar. s. / avasculaire. adj.: autosom. adj. f. auxe = crestere. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. diferential. de. / auxotroph. s. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate.-h. s. *centrifugei. f.] Sin. / autotransfusion. f. dentara.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. / autosomal. -ina.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. m. f. logos = stiinpa. autas = sine insufi.i [at. s. [Qr. constatata 204 . autos = sine insufi. aiitos = sine wsusi. n. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. s. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. autos = sine insufi. haima. decompensare cardiaca. 4) A. a.] Curatarea.] Anglicism sin. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. h. AVORT. {QT. s. / autotransfusion. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. [at. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. trails = pesle. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. / avivement. iar celalalt de origine pa-terna. boli genetice). Sin. vasculum = vas mic. ouxe = crestere. AUTOZOMIC. s. -ina. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis.. [Cfr. / avortement. -atos = Corp. adj. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). s. [Qr.: a. insuficienta renala. [Qr. ortus = nastere). / avulsi. la vas. s. [Qr. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. f. / autotrophic. / autovaccine. autos = sine insufi. de (a toxon = sageatd. a -priv..: *boala beriberi. -ozo. sanatoase. In prezent. este perturbata. / autotoxicosis. f. s. fistule sau fracturi. AUTOTRANSFUZ1E. a se dezvoita. auxe = creftere. unul fiind de origine materna. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. soma. Ex. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi.). Mai trebuie mentionate: 3) A.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. sangele este recoltat inainte de operatie.] Care este lipsit de *vascularizatie.-h. autos = sine insufi. axon. a. -onis = tcipire.). vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). freshening. a se dczvolta. f.priv.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. / avidine. adj. f. s. adj. s. S. vivus = viu. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. a.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. alterari cromozomiale.on. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. / autosomique. / auxine. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. spon-tan si a. AUTOTOXEMIE. In caz de sarcina gemelara. A.. \Cjr. este probata de *neurocrinie. 2) A. 4) A. Var. audire = a auzi.: a.Corp. In general legata de o carenta alimentara. m. adj. h. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. f. autoantigeni. autos = sine insufi. s. izoimunizare Rh. / autovaccin. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. AVITAMINOZA.} Sin. V. / auto-tolerance. autos = sine insufi. AUTOVACCIN.). Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. ammoniakon = sore de amo-niu. Proteina din albusul de ou. AUTOZOMAL. stare denumita *autoimunizare. Ex. AUXOLOGIE. s. si ure-che interna. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. f.. Conform acestui concept. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. / self tolerance. f. fausse-couche / miscarriage (spontan). / auto-tox(a)emia. autos = sine insufi. f.a. / axe. / avitaminosis. soma. m. irophe = fiTana. dezechilibre hormonale. loxikon =° otrai'a. PP: *pelagra. s. \Cjr. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. de [a auxein = a crefte. vita = ria. V. de la toxon = sageata. fusio. auxanolo-gy. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. ca bioxidul de carbon si amoniacul. s. tolerantia = suportare. axis = ayl. \fr. de. [Gjr. AUTOZOM. a se dez-voita. provocat: 1) A. / autotoxicose. gr. spontane care se repeta la sarcini succesive. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. f. de (a vellerc = a trage. AUXINA. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli.: autointoxicatie (v. -ozo. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. s. a priv. n. s.. s. adj. -atos =. f. C: *scorbut. [Qr.: evulsie. adj. s. f. [Lot. -atos «= sdnge. tat. s.. In celulele somatice. / autosome. / auxologie. a. AVIVARE. [^r..] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. s. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. / auxin. m. pentru varfui sagefiior. indurate. aviver = a indeparta marginile unei piagi. [Cfr. AUZ. spontan sau provocat al unui fetus malformat. vasis = vas. D: rahitism. aceasta limita este stabilita la 180 zile. velsus.: 1) A. miprastiere. AX. / avivement.

Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. f. amo-niac etc.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest.: nitrat (v. a • priv. jug. / axerophtol. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. a. gr. s. f.. xeros = uscat. (saa hemiazi-gos) la stanga. a. Este determinata. sarea de sodiu. A. / axerophtol. / azotate.] Intreruperea axonului. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. NA: axilla. AXEROFTOL. A. / azote. AXONEMA. s. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. In cazul neuronilor senzitivi. a . spcrma. s. si hiperazotemie. / axis. kincia = a nufca. AZOTAT. f. / axenic.: vitamina A (v. AZIDA.priv.: paine a. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. AZIL. f..] V. creatinina. 2) In fizica. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. f. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. instantanee consta Intr-un vector.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. AXON.priv. / azoospermia. f. A. / axoplasme. exceptand a. / axone. anat. / axoneme. de [a a . In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.). AXILAR. A. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. axon = !U(a. 2) Uzual. AXOPLASMA. ophthalmos = oc/w.. \Cjr. este cea mai mare. axilla. zoe = viaf. / azotate. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. o. o. [Lot. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa.priv.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. In prac-tica. A. / axenique. AZOTURIE. In mod normal. infirmilor. care include: azotui ureic. adj. oecHe azur = at6dstrui. asbestos = care till poale fi stw. AZASERINA. f.] Sin. [Cjr. adj. / axillary. medie este vectorul stabilit. axis = ivffl. [fr. {Cjr. f. s. tmesis = tOieturO. Indeosebi In transplantele de organe. s.} Care este lipsit de fermenti. / azurophile. [Cjr. s. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. s.. / nitrogen. m. f. f. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. / azymic. a . AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins).. / armpit. / axoneme. f.. a . oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). / azoturia.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. lichid are temperatura de -194.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. bazele purinice. fibrele A si B sunt mielinizate. f. acidul uric. [Qr. dl la philein = a iu6i. zoe = viaf. f.von = W(il. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. A.13-0. la dreapta si cele doua mid vene a. s. / axoplasm. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. zyme = drojdie. s. s. In cursul febrei. sy-lan = ajefui. 'in mod asemanator. -aton = samdnfa. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. contrar etimologiei. n . a priv. axilla = su6suoard. NA: vena azygos. AZOOSPERMIE. s. f. [Cjr. -ina.. care antreneaza o degenerescenta walleriana. [Cjr. m. n. [Qr. Timp Indelungat. m. s. adj. / axis. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. AZUROFIL. a . A.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. adj. In tulburarile de metabolism. / axillaire. copiilor ortani etc. NaN3). In general. 205 . axoa = cuyl. secun-dara. s. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. s. a . s. / azoospermie. / azaserine. piloasa. / asbestose. / azyme. \Lat. / azide. V.priv. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. s. AXENIC. regiune a. n. [Cjr. geometrica a instrumentului. phi]os = prieten.d.priv. uremie. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). zoe = viatd. ferment.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / axonotm6sis. m. principala. / asile. / azathioprine. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. s.. [Cjr. adj. m.. AXOKININA.. f. urmare a hemoragiilor. din gr.). nema = fir..priv. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. creste Indeosebi In afectiunile renale. / aisselle. s. / asbestosis. s. f. oase. AZOT.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. / axonotmesis.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. AZATIOPRINA. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. -ozo. iar fibrele C sunt amielinice. s. -atos = s&ngt. s. huimii. se numeste a. / azathioprine.priv.: artera a. o. m. In diaree sau In obstructii intestinale. s. / asylum. / azurophil(e). axillae. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). fibra nervoasa. s. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. f. Sin. s. [Qr. sectionare. / axon. asy-lon = [oc im'w[a6i[. [Cfr. Diferitii a. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. n.] Proteina care. s. adj. m. In socurile traumatice sau chirurgicale. Este moderator al oxigenului In respiratie. care poate emite si colaterale. n. tab. s. s. f. m.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. f. -o/. [Qr. n. asylum. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. s. / azot(a)emia. Ex. m. AXILA. utilizata In hematologie. / azaserine.] Sin. AZIMIC.. [Lat. / azide. a . / axokinin. m. dupa fosforilare. s. s. s. axon = w(0.priv. tesuturilor sau organelor. reactiveaza *axonema.i zoe = viata. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. adj. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. azotui din acizii aminati. A. pi. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. zygon == perectie.: cilindrax. proteinelor.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. In ma-joritatea cazurilor.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. Tacit.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. s.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Ex. sub forma de molecule diatomice. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. s. f. o.il. [Cjr. / azot6mie. / azoturie. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. normala este de 0. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. [Lot. zooa = animal. creatina. [Cjr. AZOTEMIE.45 gt kg corp/24 ore. AXIS. / axokinine. adj. AZBESTOZA. xenos = strain. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. Intra In compozitia enzimelor. AXONOTMESIS. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. ouron = urind. o. f. s.

profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. vaccin BCG.ri. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. me. succesiv. Koch. sugerand forma unui bastonas. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus.rwiog austriac. / babesiose..: Vibrio cholerae (v. 1S63-1933. occiput. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. pi.ioCogit. apoi [a 'Serfifi. fiacte.: Yersinia pestis (v. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BABY BLUES / baby blues / baby blues. [Albert Doderlein.tte.: Mycobacterium leprae (v. m. Haemophilus}. 1860-1940. Sin. Haemophilus). [Victor Babes. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. vrofesor (a Cjroninge. iJocte. Mycobacterium). 1870-1961. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus.: Mycobacterium tuberculosis (v. Bolile provocate de genul B. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. Hr.z.) nu a fost medic. niedicinei si filo-sofici.en.\ V. B.).: Corynebacterium pseudodiphtericum (v.: Klebsiella pneumoniae (v.n.). August fohunn r'riedrich Loefflcr. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. care a inflnenjat profund gandirea medicala. / babesiosis. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus.: Mycobacterium leprae (v. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. [Edwin Klebs. 1S721961. 60 i. cum calory ef dolore". 1841-1912} Sin. apartenenta b. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. Jean Marie Camille Cluerin./fiz.riotog german. Mycobacterium]. tific etc.} Sin. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. Mycobacterium). patoloaica. *b. s. baron.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. amandoua transmise prin capuse. radius.rican. piocianic. BACIL.nist german. Shigella). 'Tufibinge. 1S35-1926.j Sin.Suy. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie.miu[ 9^p6e. in 1905. BABESIOZA. profesor de igimd [a LiCte. prof&sor de. Octave Gengou.e.: Haemophilus influenzae (v.rwiog fidgian. -20 d. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. 'Berlin. Este prirna carte medicala tiparita. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine.] Sin. [Victor Babes. [Auffiisto Ducrey. bacte. m.[ pentru me. anatomic. 1843-1K90} Sin. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata.te. D. -oza. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. la Institutui '^ocke. Ex. 'Prcya. Wilrtz6urg. / bacillus. bacteriolog fi igie-nift german. ci tin emdit latiii. In continuare. Corynebacterium).dicina. clasa *sporozoare. f. in biscrica Ambrosius din Milano. [Lot. Hr. 1843-1910} Sin. anatomopo.} B. Zurich si Chicago. s. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. 18541926. [Shibassabiiro KiInsato. Dupa 14 secole. Klebsiella). 1S60-1941.: Pseudomonas aeruginosa (v.olog german. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus..} Sin. se-rotog francez.Cicero al medlcinei". profesor [a Cjreifswaid. director de. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. 'SruJ(d[w. fiactmo[og francitz. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. *b. s.: Shigella flexnen (v.: piroplasmoza. uterus). f. 'Beriin. Albert Culmette. fiacte. tibia. [Robert Koch. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. 8 volume intitulatc De Re Medicina. anus. profesor [a 'Bucurefti.] Sin. profuor ta 'Pisa. la 'Zema. apoi [a 'Koma. l^ie-no. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.). | Carl b'riedldfuler. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. BABESIA / Babesia / Babesia. 1S47-1SS7} Sin. Sin. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. 18521931} Sin. 'Paris. Salmonella).. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. [Kar! Joseph Eberth.rmatotog Italian. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. prof&sor [a 'Bni^elles.: Shigella (v. Ti^irtz. pre. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. s.: Corynebacterium diphteriae (v. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. 6actunoiog fi imunolog Belgian. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. descope-rit de Victor Babes. babesia-sis.: Eschehchia coli (v. [Georg von Hofmann-WelIendorf.rubor et tumor. [Simon [''lexner. anatomopatoCog gcrman. fiaclInolog japone. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. Corynebacterium). medic norvegian.: Salmonella typhi (v. cercetare. publicate la Florenta.n fi 'Muwh. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. 'Se-rgen. denu-nut . in 1905. iar B.: abdomen.: *b. 18431910. Sin.. [Leon Charier. oftalmolog american.: Haemophilus ducreyi (v. [Robert Koch. Sin. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana.). hemie. 1834-1913. V.fe. gme-colog ge-rman. / bacille.totog fi 6ac. Tomaso de Sarzana descopera. IS 75-1959 . 1852-1915. 207 .riohg si igie. din ordinul Papei. anatomopatofog german. Sin. 1854-1926. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. bacilli.dicala. (BCG).\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. bigemina produce febra la vite. d. 'Seriin.). BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. Angl. in 1443. John Elmer Weeks.

de asemenea. s. cauzat de un bacil. \G. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. Sin : Clostridium tetani (v. / bacill(a)emia. Salmonella). Shigelia). bacillus = dastonas. BACTERIDA. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. V. asemenea plantelor. Citoplasma b.. / bacitracine.: Shigella dysenteriae (v. [August Johann Friedrich Loeffler.). radiatiile ionizante (ultraviolete. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. adj. iar reactiile bio-chimice. asemenea animalelor. / bacitracin. ARN mesager. s. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. s.). 1858-1945} Sin. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. cu dezvoltare optima la 20-30°C. [Cnrl Sonne. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. pot da nastere la *spori. 1862-1950} Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v. fenoli.). dim. unele b. inhalare sau ingestie. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. Intepaturi de insecte. s. bakterioa. medic fi 6actenoiog danez. V. compus din doua straturi. n. 1850-1934. Park.} Sin. f. f. pi. [at.: Mycobacte-rium bovis. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. X. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta.r. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". Soionia). 18631955.} Sin.: Shigella dysenteriae (v. ultrasunetele. de ex. 6actenoiog german. / bacterie. m. [William H. profesoT la 'SerCin.ze. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. f. In absenta glucidelor. 2) b. de [a bakteria = Boston. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. t)ac. BACITRACINA. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. -atos = sdnge.: 1) b. profesor [a Qreifswaid. gr. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. [Lot. [Alfred Whitmore. Schimbul de material genetic se poate produce. f. apoi [a 'SerCin. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). Pseudomonas). halogeni si oxidante) sau organice (alcooli.rio(og american. 2) Sin. s. bacillus = Sastonof. pot metaboliza doar compusi organici. fiactirwiog german. 18701957.: Clostridium per-fringens (v. bactmolog german. medic fi Bocterioiog japonez. psicrofile. B.: 'b.: Mycobacterium tuberculosis. beta. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii.: Corynebacterium diphteriae (v. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). / bacteri-cide.: Fusobacterium nucleatum (v. 1882-1948} Sin. / bacillar. s. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus.: Pseudomonas pseudomallei (v. 3) Sin. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. aldehide. Fusobacterium). Bacteriohg american. s. Aflate In conditii particulare. ARN de transfer. dim. Ex. de asemenea. conserva forma si rigiditatea celulei. plasmide). saruri ale metalelor grele. \Qr. substante produse de unele microorganisme. profesor [a 'Bonn. sunt. ubicuitare. anatomopatolog fi igie-nist american. adj. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. Specie (genul Bacillus. Shigella}. -ida. fiactenolog fi epidemw[og francos.: Salmonella typhi (v. adica *antibiotice).rg fi Leipzig. BACILAR. bactericidal. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. 3) b. 1870-1957} Sin. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. profesor de medicma internet ia Copenhaga. deja sintetizati de alte organisme.: Mycobacterium avium. prin *sciziparitate. dispusi In lanturi. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. f. BACTERICID.: Haemophilus influenzae (v. profesor ia Johns 'Hofkjns. adj. de ia bakteria = Boston. / bactericide. m.). Mycobacterium. / bacterid. / bact6ride. Shigella}. B. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. •profesor ia 'Pans. [Lat. medic fi Bacteriotog japonez. si bacteriostatic. B. prin extensie.} 1) Termen nerecomandat. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi.. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. s. ca urmare a existentei unui focar infectios.: boala Andrews (v. Incapsulati.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. sunt extrem de diverse. bakterion. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. [William Henry Welch. baze. heterotrofe care. alfa. In esenta asemanatoare. 1863-1939. a. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). 2) In relatie cu un *bacil. [Kiyoshi Shign. Sin. Sin. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. BACTERIE. Corynebacterium}. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. care nu apar-tin nici regnului vegetal. imobili.nt Wroclaw. BACILEMIE. Acest Invelis. / bacillaire. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. s. 1) Sin. crezoli. Haemophilus). / bacillemie. ter- .} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor... De obicei. adj. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica.: Shigella sonnei (v. bacil-lary. Mecanismele de actiune ale b. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. [Jean Hyacinthe Vincent. B. s. haima. este agentui etiologic al *antraxului. mezofile. 1852-1915. Sin. s. auto-trofe care. 1876-1946} Sin. f. f. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. [Kiyoshi Shiga. Lichidul din interiorul b. Anna W. prin transductie. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. nu confine germeni microbieni. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. s. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. bakterioa. [Qr. dim. sunt lipsite de un nucleu veritabil.te.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. m.se reproduc pe cale asexuata. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. bacteria. Indeosebi a *bacilului Koch.} Prezen^a de bacili In sange. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. gama). Williams. de la bakteria = lias-ton. 2) b. f. substante tensioactive. pustuloasa. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis).} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare.. nici regnului animal.. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. 1S64-1943} Sin. caedere = a own. 'SQsnigske. / bacterium. B. Walther Kruse.

bakterion.r. pot produce toxine (de ex. phage. Dupa ce b. 3) Produsa de "bacteriofagi. rhodon = trandafir. BACTERIOTROP. infecteaza o bacterie. f.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. dim. Ex. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. B. de asemenea. B. fara a Ie distruge. 0 serie de b. BACTERIOPAUZA. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi.] Examenul unui preparat microscopic. actiunea litica a "complementului. / bacteriopause. / bacteriostatique. s. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. dim.: substante antibacteriene si antibiotice. BACTERIOSCOPIE. / bacteriology. [Cfr. haima. f. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. BACTERIURIE. skopia = e. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. de ia trepein = a mtoarce. animalelor si plantelor. / bacteriolytique. si microbiologie. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. s. / bacterioto-xin. patogene. / baculovirus. / bacterioscopie. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. a e^amina. statikos = care opreste. f. de. infectii pelvine. adj. o serie de aminoacizi. la bakteria = (las-ton. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare.: colicinele produse de 'Escherichia coli. nesporulati.^aminare. [CfT. eidos = forma. de (a bakteria = Boston. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. f. adica de radiatiile luminoase. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. bakterion. de ia bakteria = Boston. In mod normal urina este sterila. Totodata. adj.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. / bacteroid.. dim. / bacteriuria. de la bakteria = Boston. produse de "Pseudomonas aeruginosa. prin fixarea la nivelul bacteriilor. bactericid. adj. s. f. de [a bakteria = Boston. adj. Poate fi: 1) Spon-tana. b. otravd. bacterie. / bacteriotrope. iar *lizozimii b. sau piocinele. s. s. / bacterio-phage. Capacita-tea b. la om. f. f. parazite sunt necesare organismelor gazda. 0 serie de b. / bact6riorhodopsine. / bacteriolysis. dim. Exista. / bacteriolytic. cuprins Intr-o "capsida proteica. / bacteriolysin. strict parazite.. f. sintetizati rup peretele bacterian.). studiul culturilor. anticorpi. sunt organismele cele mai raspandite.. BACTERIOTOXINA. / bact6riologie. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. s. cand b. / bacteriurie. s. pausa. Sin. pentru care este caracteristica.] Proprietatea unei substante (ex. nepatologica). V. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. s. si Fusobacterium. f. -atos = sange. distruge. de ia istanai = a piasa. Dupa sinteza. a face so. 'in apa si In aer. printre care: alcoolul. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. bakterion. dim.] Prezenta bacteriilor In urina. ARN. eidos = forma. si organismul gazda. fiind ubicui-tare: In sol. f. s. Proteine produse de anumite bacterii. BACULOVIRUS. proteaze). lysis = distrugere. bakterion.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. o serie de b. f. si antibiograma. dim. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. BACTERIOID. virus = venin. BACTERIOLIZA. V. de [a bakteria = Boston.] 1) Asemanator cu o *bacterie. 2) Bacterie modificata structural.} Virus infec209 . dim. de ia bakteria = Boston. BACTERIORODOPSINA. [Cfr. BACTERIEMIE. \Qr. / bacteriosta-sis. sunt constituiti din material genetic. prezenti In intestin la om si la animate. / bacteriorhodopsin. f. ADN sau ARN. n. lysis = distrugere. de ia skopein = a video. f. / bacteriotropic. parazit) si determina o *infectie oportunista. bakterion. BACTERIOLOGIE. si sep-ticemie.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. lytikos = care. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. bakterion. semnificativa). / bacterioide. dim. B. phagein = a mdnca. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. [Qr. -ind. bakterion. dt (a bakteria = Boston. pi. Spe-ciile 6. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica.} Disolutia bacteriilor. trope = mtoarcere. s. s. s. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. de ia bakteria = Boston. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. B.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. s. [Qr. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. sunt asamblate. particulele componente ale b. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. f. [CfT. bacteriofagi. adj. BACTERIOCINE. Ex. s. m. ia toxon = sageata. bakterion. BACTERIOFAG. [Lot. [Qr. f. denumiti *bacteriolizine. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme.ti[oare roz. s. V. lizogenie si lizotipie.] *Toxina de origine bacteriana. strict anaerobi. ia lyem = a distruge. pausis = wicetare. [Cjr. intestinale. B. eliberand 100 pana la 2 000 de b. s. din fiecare bacterie gazda. ca urmare a simplicitatii programului genetic. adj. f. B. De ex. s. opsis = vedm. de ia bakteria = Boston. V. (at. V. / bacteriemie. ouron = iirina. dim. dim. f. [Cjr. adj. baculum = Boston. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. / baculovirus. / bacteriostatic. vitamine si antibiotice. [G. -ind.: Escherichia coli (v. s. cer-cetari serologice si biologice. / bact6riotoxine. Sin.. / bact6riophage. f. de (a lyein = a distruge. fragilis si B. / bacteri(a)emia. apendicite gangrenoase. s. purtatoare de receptori specifid pentru b. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. [C. s.: fag. dim. de la bakteria = Boston. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. BACTERIOSTATIC. de la bukteria = Boston. non-toxinogeni. dim. proteine) sunt blocate. / bacterioscopy. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. \Qr. logos = fitiinta. bakterion i dim. bakterion. bakterion. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. de. s.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. BACTERIOLITIC. f.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. de la lyem = a distruge. m. ca si a proteinelor capsidei. [(yr. bakterion. dim. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. gr. de ia bakteria = Boston. adj. de. / bacteriolyse. determinand colecistite. aspect! -ind. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. [Cfr. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. / bacteriocins.] Virus care infecteaza bacteriile. / bacteriocines. urmare a mortii acestora. s. s. dim. abcese hepatice. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. f. de ia bakteria = Boston. f. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. s. hakterion. / bacteriolisine. fina. m.r. b. bakterion. b. bakterion. pi. de Ca bakteria = Boston. septicemii. melaninogenicus sunt agenti patogeni. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza.

Ex. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. BAGASOZA.nt.. gr. s. batanlidion. dm gr. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). s. bagasse worker lung.: boala Zoon (v.. ballista = mafina de. s. utilizat ca vector In "biologia moleculara. [Lat. de soare. uni. / balance. s. s.001 mg. s.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului..} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. / bain. f. compusi explozivi. n. din itai. si scanning. B.). BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. ele pot conferi avantaje adaptative. s. o serie de substante. malformatiile. [Cfr. gland. ordinul Peritriches. f. m. fara a avea contact direct cu aceasta. / ballistocardiography. / ballistocardiography. s.. lanx. din itai. f. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. balantidion. s. gr. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis.: badijonare.. [fr. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. f. Cauze: igiena precara. m. de la genos = fleam. electronic din tubul catodic etc. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. / scanning. diabet etc. dus. termala.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. s. anatitica. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. B. . B. f. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. V.. din gr. kardia = inimO. s. V. BALANOPREPUTIAL.1 mg. [Lot. / ballistophobia. / ballooning. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. s. de la therapeuein = a Ingriji.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). ballon. BALANOPOSTITA. BALONARE. f. s.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. s.: b. pore. BALANITA. B. Forme: a) b. s. / badigeonnage. cu plante etc. mare. / idiopathic stammering. genetikos == propriu unei genera^i. wmaf. / balanitis. Var. din gr. [Lat. / balneoth6rapie. gland. f. balneum = bale. / balneology. fiind denumita si a patra boala venerica. n. [a ballantion = punga. f. capului fetal se constata In sarcina normala. g. f. b) b. praeputium = prepuf. / bagassosis. datorat mutatiilor spontane. Indeosebi cu actiune *antiseptica. ballottement. s. de organ. Ex. [fr. generate. halneum = fiaii. [f^r. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. scales. s. / balantidiase. BALANTA. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii.} Termen care desemneaza anomaliile.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. cu *meteorism. BALNEOTERAPIE. s. / ballistocardiographie. s. BADIJONAJ. phobot. f. f. / balanopreputial. pallone (dialectic ballone) = minge. s.. f. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. ['De (a numeie. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. [Spaniota bagazo = coaja. 2) B. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. [Lat. / ballottement.). / balbisme. "normal".. -aid. si balneoterapie. balantidiosis. / painting. -ita. m. / balloon.. dim. s. Trebuie deosebit b. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. de lumina artifidala. boli venerice. aplicarea apei sub forma unui jet. marina. f. pallone {dialectic ballone) = minge mare. De asemenea. asociata de obicei. Var. ballein = a a-runca. [Lat. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. n. BAIE. de aruncat pwtre. [Lat. In care simptomul principal este diareea cronica. sobolan) si accidental omul. m. s. s.tame. / balanoposthites. therapeia = tra.} Balbaiala idiopatica. cave contine un lichid emolient. dona. s. ca radio-activitatea. kardia = mimtt. s. balneum. B. V. f.. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. m. BALISTOCARDIOGRAMA. / ballistophobie. balayer = a matwa. (a bis = de.0001-0. / balano-preputial. gr. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. c) b. dar nu obligatoriu. din itaC. ballein = a arunca.} Ansamblul manifestarilor patologice.. / balanite. [fr. balnea (lat).sau bidirectional. / balneologie.. [fr. de. s. BALEIAJ. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. balneum = fiaie. pentru badijonaj (v. BALANTIDIAZA. viteza. graphein = a serie. badigeonnage. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. f. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. d) b. aruncat pietre. V. -ism. [Lat. [fr.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. palla (dialectic balla) = minge. aCckiims-tei Marie /o fuive. care. lat. balistocardiografie. deci selective. si logo-nevroza. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. vapori. f. BALNEOLOGIE. prin diferitele sale specii. Mutatiile nu sunt numai nocive. f. emolienta. ballast = fialast. b. b.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal.). m. gr. de contrast. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. / ballon. = fried. on.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. m. f. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. -oza. adj. panouri izolante) Si In medjul rural. / ballottement. BALISTOCARDIOGRAFIE.. bathos » 6d[66it. b. / balance.} Fobia fata de armele de foe. ballein = a arunca. origme necunoscuta. Termenul a fost extins la baile de namol. f. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. [Qr. iar cea semimicrochimica -0. / balneotherapy. de. s. BALBISM. *microscop electronic cu baleiaj.. pi.] Instrument utilizat pentru cantarire. si balotare fetala. la ballantion = punga. / balantidiasis. balanos = ghinda. f. ballonnement. s. dim. / ballistocardiographie.] Care se refera la *gland si la *preput. YEngl. gland] posthe = prepuf.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. f. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. Sin. BALISTOFOBIE. bilanx. gr. f. BALOTARE. / bagassose. kolon = intestin gros. s. s. / balanoposthite. f. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli.} Actiunea de a deplasa.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). lands = taier. / ballonnement. s. gramma = {nscrie-re. balanos = gfiinda. s.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. s. s. adj. In cadrul unui experiment. logos = ftiinf-a.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. / bath. de. [CfT. [Cfr.] V. [Lat. BADIJONARE. Sin : sindrom Barlow (v. n. ballista = mafina.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. / balayage. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. *fimoza.01 mg. BALON. -itd. balanos = ghinda. de laborator. gr.

m. V. s. b. vdrf. \J~r. / baranesthesie. din (at. prin extensie. s. enkephalos = creier. cu greutatea atomica 137. BAR. etimohgia termmuCw barbituric. de.} Unitate de masura a presiunii. binden.. s. intermediare. e.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. [CJT. de. s. f. s. f. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. s. 8. {fr. / bar(a)esthesia. m. b. care separa circulate embriofetala de cea materna. to bind ^ a [ego. [fr. / band. levuri etc. din gateza barro = e^tTemitate. se. s. ['Denumire. / barbiturism. s. la capillus = fir de par. de Peru.} Banda de tifon si. barys = greu. ital..ta. sange) In scopul depistarii prezentei sau. capil-laris = capilar. s. m. [fr. BARIU. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. [at. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . uneori. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. placenta = pladnta. s.ng(. components a *citoscheletului eritrocitar. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. BARBITURISM. / baume. de [a en = in. activus = activ. utilizate ca 'sedative.. [at. BARAJ. cu actiune imediata. baritosis. [fr.: BHE. 3) B. / baryum. f. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. banca = Sancd. bandage. ge.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. leziuni directe. / baranesthesia. cazul zborului supersonic. barbabietola = sfectil fi uree... / barbitunsme. molecule) In creier este controlata strict. La nivelul domeniului citoplasmatic al b.nzafie. baros = greutate. / bandage.ti. si placenta. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. super = deasupra. s. binden.nsibili. m. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. / barbiturique. [Cfr. -ism. aisthesis = somatic. de organe. f. [T^. / barbiturate. epiteliu alveolar. / barytosis. varf.tate. / baroreceptor. kephale = cap. administrate ca "hipnotice. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei.34 si densitatea 3. s. varf. dermatoze cronice (rar).tVi an = priv. lamina bazala si endoteliu capilar. extras din Abies balsamea. BARBITAL. edeme localizate. m. s. (a agere = a actiona. din ga[eza barro = e^trmitate. Ex. s. haima. s. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit.rm. / bande. n. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. BANDA.). barriere. V. / barbital. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. de obicei In spectrul electromagnetic. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. 2) B. f. / barytose. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. rapide. barriere. acut (prin tentativa de suicid sau accident). BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. lente. [CfT. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. 2) B. s. ['E. / pressorecepteur. Se disting: 1) B. baros = gre. n. s. s. barorecepteur.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. s.. baros = gre. trecerea substantelor (ioni. BANCA. prezinta actualmente un interes limitat. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc.uta.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). / bar. bang = pocnitura. aisthesis = se. n. [fr. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. antiseptic de uz extern. barriere. substanta sub forma de pulbere alba. din gaiezd barro = e^tremitate. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. s.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. varf'1 (at. bindeii. / balsam. f. Indeosebi *astrocitele. sensi6ilitate. eng(. di (a alveus = canitate. m. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. apartinand metalelor alcalinopamantoase. / barrage. ozo. BARITOZA. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. utilizate In preanestezie. Exista numeroase b. / barium. m. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. BARORECEPTOR. reactive. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. Ill se fixeaza *ankirina. [fr. harys = groti.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. s. BANDA III / bande III / band III. gr. BARANESTEZIE. f. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). bandelette. realizarii unei compresiuni. administrat per os. / barbital. Spre deosebire de capilarele obisnuite. barrage. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. fr. [at. ci doar reactii de surpriza sau de teama. s.75 g/cm3. baros = greutate. \Qr. to bind = a Cega. m. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. dim. bande. receptus.. m. s. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. SulfatuI de b. balsamum. cu rol de transportor al anionilor. m. pressoreceptor. 4) B. manifestat prin coma. Abrev. de Tolu. BARESTEZIE.ngi. de obicei. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. adj. BARBITURIC. insolubila In apa. V.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. s.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). adj. Alteori. b. BANDAJ. alveolus.). {Gjr. n.: b. si tranzit baritat. f. / blocking. n. -atos = sange. 56. germ. m. si biblioteca de gene. m. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. germ. din gaieza barro = e^tremi-tate. din orice alt material. balsamon = fiaisam. / baresth6sie. / bank. s. 3) In informatica: b. eng[. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. f. / banque. [Lat. Subiectii expusi nu sufera. binda. / bandage. f. gr. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva).] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe.} Substanta de origine vegetala. de Canada. n. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. [Itai. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. to bind = a (ega. / bar. iar In functie de durata de actiune. BBB (engl.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. de date. Denumirea con-sacrata: b. s.BALSAM BALSAM. sonus = sunet. s. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. Ca urmare.

f. BATMOTROPISM. sau f. BATIESTEZIE.. BAZALIOM. L.: actiunea b. -(ids = sensi6iiitate. / basedowian. p.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. s. la trepein = a m212 BAZIN toarce. [A.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice.). 'teobromina). basis = 6aza. Ex. m.: barotraumatism (v. BAZA.. Prin reactia unei b. forma = forma. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. s. adj. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. n. Ex.: la baza creierului se gasesc trunchiul b.. Unele b. NA: pelvis. Acesti b. baros = greutate..: presoreceptor. / basion. 1871-1950. teobromina) sunt de asemenea b. m.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. cu un acid rezulta o sare si apa.. gr. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. de Sua. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). si boala Carrion. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). r. sunt utilizate In terapeutica. adj. Slid.] Celule senzoriale ale *retinei. V. fie .BAROSENSIBILITATE lul este extern. . / base. -ina. trauma. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. adj. b. [Qr. B. [Lat. s. / bathmotropisme. de ex. / basedowien. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. iar b. s.: 'a unor lichide din organism.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. s. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. trope = Intoarcere.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. gr. p. 1871-1950. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum.] Sin. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. BASION. / basalioma. s. [QT. s. si pirimidina. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. p. aeroodontalgii si b. BAZILAR. bilateral. se deosebesc marele b. baccinus. (inferior). familia Bartonellaceae. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara..oase. conuri retiniene Si retina. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. medic. V. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. prin combinarea b. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases.. hathmos = prog. BAROTRAUMATISM. BAZIN. America. CopenHaga. BARTOLINITA. -ism. s.. Se disting doua cazuri principale de b. ordinul Rickettsiales. 0 serie de b. / barotrauma. / barotrauma. se produce o neutralizare reciproca. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. f. m. basis = 6aza. [Qr. V. / basal. r. a nervilor extrinseci ai inimii. / basilar. / bathyesthesie. [Qr. m. Ex. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. *alopurinolul si 'azatioprina. organice.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. [Lot. f. *teofilina si *teobromina. s. cuprinzand *cafeina. / basal.: zona sinocarotidiana prezinta b. adrenalina etc. BAROTRAUMA. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. s. [at.). / basilaire. n. / barosensibilite. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane.). se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. gr. B. adj. -e. bothys = addnc. gr. / bartonellosis. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. m. f. Se disting b. s.. m numar de circa 120 milioane. m. [<JT.: pelvis. [§r. BASEDOWIAN. sensifiiiitate. sunt distribuite pe intreaga retina. -is = retea. p. -oza.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare.: 5-fluorouracil. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. adj. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. 2) Care se afla situat simetric la baza. Sin. L. Structura b. f. f. sensibilitas. s. Termen utilizat Indeosebi In engl.: epiteliom bazocetular (v. gr.. f.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. / basaliome. / basion. s. anatomist. bathmos = prog. m. trauma. [at. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. / bathy(a)esthesia. n. *Xantina si derivatii sai (cafeina. / bassin.). si tab. -ism. bastona?ul propriu-zis. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. s. s. si venele b.: *membrana b. f. Principalele b. basis = 6aza. / bathmotrope. rete. medic german. purta. p. *6-mercaptopu-rina. f. anat. n.} Sin. se gasesc la nivelul tegumentelor). BAZAL. / bartonellose. s. / bartholinitis. din [at.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. presiunea sanguina pen-tru b. [Lat. t. bastone. sau f. si acid. [Lat. 1655-1738. / barotraumatisme. s. / pelvis. de ia hastare = a. (superior). Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. B. / barosensitivity.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". f. [Caspar Barlholia Jr. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. hastum. medic din America de. s. Ecuador si Columbia. [at. cu exceptia 'maculei lutea.. 1790-1854. adj. Biosinteza b. V. boros = greutate. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. Ex. minerale si b. m. 2) Sensibilitate a organismului. trope = intoarcere. BATMOTROP. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). In mod normal. haros = greutate. este agentui etiologic al bartonelozei (v. p. / bathmotropic. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. -atos = rand. s. Barton. [Karl Adolf von Basedow. Sin. s. . sunt *dto-zina. de [a sentire = a simfi. p. B. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. -enne. -omo. BAROSENSIBILITATE. s. bacillus = Bastonof.. n. BARTONELOZA.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. Ansamblu de substante derivate din *xantina. s. bogate In *rodopsina. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. B. pop. s. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. Sin. de referinta. V. Ex. "vertije altemo-barice. / barotraumatisme. aisthesis = senzafie. de ia haccus = recipient. p. Fiecare b. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. / base. de. [Lot. continuat cu micul b. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. [A. s. f. [Ita[.: barotrauma. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. continuate. [Lat. basis = 6azd. Structura b. adj. Barton. adj. de ia trepein = a intoarce. / bartholinite. / bathmotropism. -atos = rand. 'Ma'seburg.

s. se dezvolta local. n. behaviour = comportament. / basiotribe. basis = baza. la philein = a iufii. f. BENZEN. s.. [R. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. adj. BENZOLISM.. s. Var. / benzidine.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. extremis. [Lat. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta.siafiiciune. s. pentru belladona (v. c. phUos = prie-tt-n. adj. atat In plan arhitectural. / balbuties. celiilla = camdruta. s. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. n. adj. / basophilie. 1852-1908. / becquerel. s.. f. f. / benin. [at. / basophilia. de origine profesionala.} Compus aromatic (diamino-4. 1873} Sin. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. aim. BERILIOZA BENIGN. cu posibilitatea de reddiva. / becqurel. / benignity. benigne. s. [Lat. adj. V. In sistemul international. / benzolism. / belladona. / bel.: B. / behaviorisme. printre altele.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului.: benzolism (v. adj.} Sin. Ca urmare. n. [Lat.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. leucopenie. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. f. s. m. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. / pelvis of the kidney.: dungi Mees (v. BAZOCELULAR. de culoare alba. m. cella = comaro. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). [at. [Lat. [Graham Be]].] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. BELADONA. si benzolism. inventatorui teCefonului. Mees.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. / benzodiazepines. frecvent Incapsulate. n. BALBAIALA. / basocellulaire. NA: pelvis renalis. cresterea se produce de obicei lent. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). s. basis = 6aza. f. Sin. f. gr.: beladona. ca. BECQUEREL. cu eventuale consecinte medicolegale. [Lat. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. V.: pulsatie. balbicare = lJa[fi6iaia. s. s. atentia si memoria. BERILIOZA. exercitand. \'Lngl. 6otanica benzoe. Abrev. [Lat. de la haccus = recipient. benignitas. la 2-4 saptamani. 1847-1922. B. fiotanica benzoe. inginer ameri-cati. f. m. B. / battement. s. / basocellular.. [Lat. fiotanica benzoe. / beriberi. Ant. gr. s. adj. situata In sinusul renal. induzand *atropina si *scopolamina. stammering. / basophil. f. newolog oiandezi 'Sal^lfum. basophilic. / benzene. BAZOFIL. philia = atracfie. / bassinet. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. 8. fizician francos. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. [It. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). / beat. -oza. gr. / benzidine. s.: malign. f. / basophile. B. de la verte-re = a intoarce. m. [Lat. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau.. / benignite.} Care este lipsit de gravitate. gr. cat si citologic. m. sunt rare. s.} Pneumopatie profesionala. f. m. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. 2) In romana. BENZENISM. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. n. s. / benign. s. BATAIE. basis = 6aza. de la. [a philein = a iu6i. fiotanua benzoe. Totusi. adj. s. stuttering. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. toxic si cancerigen. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale.). 2) Impro-priu.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. Var. / benzolisme. amer. -ism. Curie. s. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . s.). m. durata lor de prescriptie a fost limitata.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. polinuclear. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. / benzolism. si Curie. B.: boala beri-beri (v. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. In care se "deschid calicele renale mari. m. s. [Lot. f. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). BAZIOTRIB. de regula. / basivertebral. Sin. -ism. s. de la benignus = flinevoitor. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali.} Doctrina promovata de J. f. c) evolutiv. gr. beryllos = 6eri[w. unele tumori benigne se pot extinde local. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. n.. s. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. adj. de. leucopenie. / balbutiement. BEL. s. gr.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. n. tumorile benigne sunt circumscrise. BAZIVERTEBRAL. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. BENZODIAZEPINE. pi. adj. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta.rte. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. s. b) histologic.}. Este toxic si poate determina anemie. In functie de caz. / benzene. V. BAZOFIL1E. de ex. si granulocit..6aza. [Antome Henri Becquerel. m. f. baccinus. / benzenisme. [Lot.). f. 213 . s. / basiotribe. bella = frwnoasa. Sin. s. gr. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. / beriberi. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. pop. 'Paris. basis = baza. m. fam.. m. n.6ra.} Sin. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. adj. BELLADONA. pi. BERIBERI. [Lot. [Lat. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. A. purpura trombopenica). dona = doamnd. s.} Sin. s. -atis = 6undvointa. BEHAVIORISM. celula. m. [Lat.. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. basis . beryl-lus. de. / berylliose. este sursa unor alcaloide variate. *hematoxilina. -ism. utilizarea b. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). s. este. [Lot.).. Care se refera la centrul unei vertebre. [Lat. V. m. m. s. / belladone. BENIGNITATE. s. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. benignus = Binwoitor. pop. s. n. Un B'. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica.} Unitate de masura a puterii acustice. da-torita caracterului neinvaziv.: benzenism. / behaviorism. s. s. B. m.BAZINET BAZINET.). Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. / benzodiazepine compounds. / bel. si benignitate.: granulodtoza bazofila. vertebra = ve.. s.: logonevroza (v. / berylliosis. BENZIDINA. / basivertebral. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. •B. battvere = a bate. vechea uni-tate.

BETACELULINA. mimetikos = care imita. selective). utitizatii odinioaril ca antidot. s.). Se disting. reprezentand. [at. s. uCcer maiign. f. m. / betamimetic. n.easa. s. pi. f.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. V. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. s. saifiatic. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. pi. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. BETA-ADRENERGIC. / betablocker. a aifa6etuiui grec. b. B. BETATERAPIE. ebriety. f. -ina. f. s. f. gr. n.a stimuia. [ft = a. / betalactamase. In special sub actiunea *betalactamazelor. [ft = a doua Iitera. / betacelluline.} Var. f. lipos = grasime. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. f. B.1 ae Ca mimeisthai = a imita. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. stimuiante. .: *carnitina si *colina. iar salbutamolul si ritordina p. adj. BETASTIMULANT.: sotalol. / betabloquant. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam.. pura (ex. B.: atenololul). sj o forma cronica. doua iitera.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. [Lat. [ft = a doua iitera. sau genaaa . iar labetalolul este si alfa. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. s. adj. / bestiality. ad = aproape de.} Sin. herpes. grec. a aifabttulw. f.: p-lactamaza. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. / betalactamase. s. timolol). n. / betamimetique. / betalactame. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. gr. sunt utilizate frecvent In terapeutica. s. Ciclul b. f. s. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). Fasciculul de electroni accelerati (si. de ia cetta = Comoro. partial cu *electronoterapie. BIBERON. / betastimulant. Var.: ebrietate (v.: p-lactamine. iat. f. f. hloquant. lot. Var. s. urmaf. tango.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. s. / betastimulant.] . m. 0 serie de b. prin extensie. b) cu actiune b. adj. f. gene bank. din gr. / betatron. probabil.rsa. f. Var. s. a aifa6etuiui grec. protos = primui. / gene library. citomegalovirus) si Roseolovirus. / biberon. s.: p-adrenergic. / betalactamines. virus = venin. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei.: betastimulant (v. bibliotheca. prin frecare. / b6ta-adr6nergique.. BETALACTAMINE. si de stabilizare a membranei celulare (ex.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si.si betablocant. m.tu[ui grec. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. adj. BETABLOCANT. s.: p-lipotropina. -etos = pecingine. / betaine.. / bestiality. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. / betalactame. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. BETALACTAMAZA. / feeding-bottle. fitobezoar (vegetale si hrana). -inn. f. de [a globus = gio6. care stimuleaza acesti receptori. Exista o forma acuta. In mod normal. a aifa6etuiui grec. genos = neon. Var.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. Var.: beta-adrenergic. / betalipotropine. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). BETAINA. BETATRON. / betalactam antibiotics. s. actiune hipocalcemianta. m. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. trope = mtoarcere. n. dim. lipos = grasime. BETALIPOPROTEINA. -e. produsa de celulele pancreatice.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om.: p-globulina. / beta-globuline.. V. s.: p-lactam.. fr. [ft = a doua Iitera.: p-mimetic. theke = cutie. [/? = a dona Iitera.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. de (a gr. Sin. [/? = a doua iitera. BESTIALITATE. BETALACTAM. [Lat. -is = rinichi. / beta-ray therapy. stimulanta. {Lat. s. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti.).] Fractiune proteica. s. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. de ia bibere = a 6ea.: acebutololul).BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. [at. dim. [at. stimulare = fl imboidi. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. adj. / betalipotropin. feeding-cup. f. In trecut. m. s. gr. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. s. a aifabetuiui grec. a atfadetului grec. corp care se eiectriz. si curieterapie. B. herpes. ['Pe. / bezoar.: tricobezoar (format din fire de par). Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. s.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. s. a. In continua ame-liorare. [at. formata. gr. *Hid. Var. Sin. a aifafietuiui grec. Numeroasele b. s. Ex. / beta-globulin.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. m. / betalipoprotein. dobutamina este p. Sin. gr. BETAMIMETIC. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. [fi = a.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. / b6zoard. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. otrava. adj. aifa6etuiui grec. s. cat si p. doua iitera a aifafietului grec. In functie de compozitie. ergein = a iucra. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. m. In care caz b. / ebri6te. saibatic.. therapeia = trata-me. gerwa^u. [Lat. / betacellulin. a aifa6etu(ui grec. elektron = ch. gr. [ft = a doua iitera. / drunkenness.] Var. ?i zoofilie. / betaine. teacd. deci. [fi = a doua iitera. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii.nt. BETAGLOBULINA. lipoproteina. BETALIPOTROPINA. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. cu localizari extratoracice. gr. de ia stimulus = fia.: p-lipoproteina. s. de ia hestia = animal.a produce. globulus. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. m tu6ui digestiv ai unor animaie. s. adj. f. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina... Var. cellula = camarufa. / betatron. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. 9-15% din proteinele plasmatice. f. [fS = a doua Iitera. bibere = a 6ea. [/? = a doua Iitera. [Lot. V. f. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b.: p-stimulant.. f. s. -etis. s. / betaadrenergic. f. beta = sfeda. s. / betalipoprot6ine.ihiiwbar.. herpein = a se tori. m. de ia biblion = carte. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. s. ren.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. BETIE. de la trepein = a mtoarce. de [a therapeuein = a mgriji. -ina. -ina. a aifa6e. / betath6rapie. se afla In numeroase antibiotice. f. mai multe tipuri de b. B. BEZOAR. adj.. s. bibi-tus. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. s.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. bes-tialis = Bestiai. s.

transformarea diges-tiva a acestora. "lecitina si colesterolul. organismul se afla In echilibru azotat. ou bigeminie. D. photos = Cumind. B.): 2. phos. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. tab. / bilateral. 4 . la solidtarea ca-selor de asigurari etc.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. engl. BICEPS.3-BPG. b. relativ simetrice. Este b. f. n. / bifide. s. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). s. adj. bigeminus = dedu6[at.: 1) B. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. Abrev. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. adj. doua ori. 2. carbo. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. numai In timpul digestiei. m. Exista si alte sisteme de b. h. [Ital. s. bis = de doud ori. administrat per os. diaree. glucide. B. m. BICARBONAT. BIGEMINISM. Componentii principali ai b. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. adj. manual muscle test. 2. mucina. geminus = geaman. s. b. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. Ex.) primi-te si cedate de organism. implicit. s. apa). m. despicat. anat. caput.: molecula de ADN. gall. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. De asemenea. s. / bifocal. doua ori. K). b. n. [Lot. uter b. focus = vatrO. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. 5 .] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. [Lat.: difosfonat (v. s. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. bis = de doua ori. f. anat. Produsa continuu. / bigeminy. pharos = care.} Sin. genomice. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 .3-bisphosphoglycerate. m. / biguanide. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism.} Ester difosforic al acidului gliceric. bis = de doua ori. s. mineral. 3) B. bifancio = bi-[ant. n. s. BICATENAR. m. bifidus = despicat in doua. photos = lumm. la latus. / 2. m. care poseda doua capete. favorizeaza. BIFOSFONAT. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. -itis = cap. cu vascozitate mare. sunt: apa. adj. efectuat periodic sau ocazional. m. de ia bis = de. bis = de. -itis = cap. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului.a. / 2. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. adj. cu referire la muschii bicepsi (v. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. bis = de doua ori. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. s. bis = de. s.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. bis = de. Ex. [Lat. m. [Lat. a transporta. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. ia glykys = duice. gr.} Care este situat de ambele parti. -ens = iatura. Antidiabetic de sinteza care. / bile. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. BILANT. s. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. . / bile. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. bilateral bundle branch block. bloc. adj. BILA BIGUANIDA. [Lat. care In viitor vor fi. 215 . [Lat. darificate. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. 1 . V. "bacteriofagi. adj. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. B. / bilan. / biphosphonate. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. / biguanide. fidus = taiat. lichide etc. -ale. poarta. de. cuspis = vdrf. 2) In mod obisnuit. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. BILATERAL. [Lat. emulsia grasimilor. 3 . E. m. tab. m. ale corpului.). B. proteine. adj. lipide.: lentila b. V. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. ori. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. / bicatenaire. [Lat. f. este control medical. / bibloc.3-BIFOSFOGLICERAT.contractie nula. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. -aux. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. / bicatenary.miscare completa contra unei rezistente puternice. s.. s.] Tip de muschi lung.muschi). are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. BIBLOC.3-bisphosphoglycerate. BICUSPID. nutritiv. [Lat. BIFOCAL.. carora. Daca aportui este egal cu eliminarea. carora b. / bigeminisme. s. s. saruri. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. de [a pherein = a purta. diferitelor principii alimentare (glucide. / biceps. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. B. -aux. capiit.muschi. *cosmide). Ex.contractie percep-tibila fara nici o miscare.] In biologie si medidna. / biphospho-nate. BILA. prin actiunea sarurilor biliare. doud on. Ie sporeste si activitatea lipolitica. s. adj. phos. Ca catena = [ant. [Lat. / bicipital.} 1) In general. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. cdmin. poate determina uneori *acidoza lactica. de (a bis = de doud ori. *pigmentii biliari. de.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). BIFID. m. de. / bifocal. diabet insipid etc.miscare completa la presiune. catenarius = te-gat m [anf. -ism. *sarurile biliare. / bicuspid. f. Ex. Totalitatea coloniilor . B. f. vita-mine. 2 . s. -ale. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). bis = de doua ori. Examen medical sistematic. proteine. La noi In tara. li se faciliteaza absorbtia. s. / bicuspide. / biceps.formeaza o asa-numita b. In diverse formule.3-b. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. azotat.. prin *canalul coledoc.] Care poseda doua 'focare. / bilat6ral.: ureter b. lateral is = lateral. [Lat. gr. s. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. / bicarbonate. V. adj.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). m. / balance. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala).} Lichid de secretie a hepatocitului. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene.respectiv a fragmentelor de restrictie donate .i glykeros = mdulcit. fr. bis = de. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina.. BICIPITAL.miscare completa contra unei rezistente moderate. probabil. doua. / bicarbonate. 2) B.miscare partiala la presiunea normala. / bifid. (fr. doud ori. si In continuare. 3) Despre dintii *premolari. cu rol de rezerva de energie. bills = fiere. devenite solubi-le. 4) B. s. / biblock. mai slaba decat sistola care o preceda. his = de doua ori. denumirea echivalenta pentru b. eel mai complex. / bicipital. adj. puls bigeminat si trigeminism. care este foarte abundent In eritrocit. adj. . al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. Cei trei compusi CO. -e. acestea sunt b. hidnc. [Lat. [Lat. lipide.

BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. BILIFUSCINA.. s. Valoarea sa In sange este Intre 0. f. kybernetike = arta de d guvema. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. s. f. [Lat. factorii de crestere. conservarii.] Sin. s. s. ruber. cultura = cu[tivare. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica.3 mg/dl (1. b. reglarii. f. [Lot. s. totodata. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. f. BIOCAPTOR. hormonii. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. / biocybern6tique. s. [Qr. s. adj. [Theodor Maximilian Bilharz. [at. bilis = fiere. hidrosolubila. -bra. C sau b. / bilirubinurie. autoreglabila. Cinin. s. / biocalorimetrie.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. s. bios = viafd. [^r. s. / biocompatibilit6. f. m. f.). [Gjr. color. [Lat.). m. (In urma cu doua decenii. gr. [Lat.7-5. n. pati = a suferi). In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie.] Sin. f. bilharziosis.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. ouron = urina. canale hepatice (b. In conditii normale si patologice. adj. / binocular.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. facers = a face. / bilharziasis. -iaa. Ex. 0. f. gr.).. bins = viatd. / biocybernetics. / biliculture. s. -iaa. -ozn. s. / biocompatible.. BINAR. intodus In organism. s. biochim. adj. Serveste Indeosebi In informatica. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. / biocapteur. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. / bilieux. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. [Lat. da direct eactia. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. f. sau mediu si inferior). [Cfr. cat si intrahepatica (hepatita). const. / biliary. / biline. Se deosebesc: 1) 9. bilis = fiere. (at. viridis = verde. avand o compo-nenta determinata.7 mg/dl (3. / biliverdin. s. f. / biocatalyseur. bilirubina este absenta In urina. ektome = e^cizie. BIOCATALIZATOR.: sistem de numarare cu baza doi. s. / bilirubinemie.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. legata la albumina. s. \Qr. bilis = fiere. BILIRUBINA. s. metron = mdsura. binarius = du6[u. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. bins = viatd. Are relatii directe cu 'bionica. 1n mod normal.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. / biocompatibility. pigmenti b. haima. si pigmenti biliari. bios = viatd. / biochemistry. / biochimie.] Sin. / bilharziose. BILOBECTOMIE. V. s. [Lat. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. BILIOS. ca urmare a solubilitatii In apa. {Lat. -euse. s.: vedere b. f. bis = de doud on. adj. biliosus = piin de fiere. BILHARZIOZA. adj. 216 . urina sau In continutui intestinal.: apa (HsO) este un compus binar. BILINA. / biocatalyst. bi'os = iiiatd. s. bilis = fiere. BIOCOMPATIBIL. cistica sau veziculara). adj. -brum = rosu.1-0.] Care este In relatie cu *bila. *Bilirubina directa sau conjugata. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. -ina. BILIRUBINEMIE. [Lot. Este o combinatie a b. BIOCIBERNETICA. \Qr. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. schim-buri metabolice Intre organ si organism). khemeia = aicMmie. -ina. / bilobectomy. f.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. atos == sange.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. Termenul este folosit. f. / bilirubin(a)emia. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. / bilifuscine. adj. dupa care b. s.: Schistosoma (v. [Lat. / bioartificiel. f. indirecta sau libera reprezinta b. 182S-1S62. / bilirubinuria. / bilin. Cat. {Gfr. B. / binary. Ex.2-0. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. BIOARTIFICIAL. conjugata trece normal In bila.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). -bra. / biliaire. s. BILIAR. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. Absenta la om. cu acidul glucuronic. utilizsind doar cifrele 0 si 1. -ina. f.. f. hepatica). Ex. BILIGRAFIE. medic german care a studiat aceastd Boald. neconjugata. adj. s. / biocenose. f. / bilobectomie. care se divide In cate doua elemente.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. pati = a suferi). -brum = rofu. BILIVERDINA. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera.) BIOCENOZA. / galloculture.: colangiografie (v. ocularius = referitor ia ochi. adj. rewire.] Insamantarea *bilei recoltate steril.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. BIOCALORIMETRIE. b. In bila sau In sange. / bilirubine. f.: schistosomiaza (v. f. de [a ocu-lus = ocSii. -elle. f. BIOCOMPATIBILITATE. fuscus = negru. s. f.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. vezicula biliara (t). In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni.} 1) Care apartin celor doi ochi. m. adj. adj. -bra.] Care este determinat de hipersecretia biliara. s. gr. / biocompatible. bilis = fieri. ruber.] 1) Compus din doua unitati. f. f. ruber. -oris = cdidura. / cholangiography. -ina. s.} Sin.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. / binoculaire. katalyein = a dizotva. s. gr. artis = artd. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici.: microscop b. / biocenose. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. BIOCHIMIE. / biocalorimetry.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. perecfie. vitami-nele. [Lat. din doua elemente. La om poate aparea In ser. -hrum = rofu. Ex. bilis = fiere. A). / bilifuscin. Ex. [at. [Theodor Maximilian Bilharz. / bilious. s.] Despre un material organic sau anorganic care. gr. Conjugarea are loc In ficat.). bias = viata. adj. [Ofr. f. bios = viatd. / biliverdine. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. f. inco-rect. / biligraphie. [Cyr. 2) Numarare b. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. prin tubaj duodenal. s. f.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. / biosensor.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. / bioartificial. ors. s. BILIRUBINURIE.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. s. prin extensie.1 umol/l). 1825-1862. bios = vidfd. / bilirubin. BILICULTURA. bini = cate doi. BINOCULAR. compati = a suferi impreund cu (cum = cu.: biosenzor (v. alaturi de enzime erau considerate b. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. hios = viatd. f. / binaire. f. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. s. [at. s. bilis = fiere. si tab. medic german. bills = fiere. s. B. bilis = fiere. [Lat. V. [Lat. liposolu-bila. f.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. 2) B. de la bills = fiere. graphein = a scrie. [Lat. f. lobos = to6. koinosis = asociere.: canalicule b.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. a distruge. a coledocului). captare = a prinde.

/ bioenergy. K. BIODISPONIBILITATE. / bioelectrogenesis. BIOENERGETICA. se electriseazd pnn frecare. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. potentialul de membrana se inverseaza. Domenii de studiu In b. s. dclul de reproducere.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. S.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice.. f. / bioinforma-tion. s. elektron = cfiifiCim6ar. b. bios = viata. 2) Crearea unui organism viu. V. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. lipide variaza con-siderabil cu specia. BIOENERGIE.: electrogeneza. Cercetarea biologica are ca obiective forma. sunt formulate diferite conduite terapeutice. f. Si. utilizand contactui corporal (touching). BIOINFORMATIE. Cat. s. s. f. bios == viaf.energiei mentale". constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. Cat. de [a gennan = a produce. / bioethics. bioelectro-geneza si biopotential. s. / bioelectricite. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice... BIOELEMENT. BIOLOGIE. din punctui de vedere at regimului energetic. conceptele. elementum = dement. [l^r. f. utilizand o metodologie interdisciplinara. s. bios = twf&. -oris = distri6uitor. ContinutuI In unele b. distributor.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. -onis = schita.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). / bioenergetics. de la physis = natura.} Stiinta de frontiera. n. ethike. f. moleculara. mai mult sau mai putin validate. physica. elektron = dtinCimBar. din gr.. s. genesis = producere. electromiograma. Sin. inteCigentd. din punctui de vedere al termodinamicii. bios = viafd. Sin. femininu[ substantival ai adj. / biology. f. / bioingenierie. s. SuportuI material al b. [Qr. s. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. bios = viaf:a. f. n. BIOGENEZA. f. Na. s. Zn peste 90%.: acizi nucleici.T.o. bias = viafd. s. In prezent. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. [at. BIOETICA. ce nu fac parte din moleculele de proteine. s. bios = viafd. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. In spedal proteinele si 217 . ingenierierie biologique. [gr. lot. / bioelectricity. viteza de disolutie a substantei active. f. s. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. contine mai multe domenii. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate.. disponere = a aranja. V. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. BIOINGINERIE. reprezentare. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. degradare = fl deffrada. / biophysique. m. Se disting numeroase directii ale b. reflectare. conservare si transmitere In spatiu si timp. Indeosebi b. organisme pluricelulare. cauza *potentialului de repaus. B. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. medicala cuprinde domeniile b. Exista Insa si substante care nu sunt b.] Despre orice compus organic care. pe baza .} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. logos = stiintd. [Cfr. raporturile acestora cu mediul etc. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. f. adj. introdus In sol.. \Cjr. / biophysics. electroretinograma etc. de la ethos = noravwi. BIODISTRIBUITOR. f. a repdrtiza. [Gfr. f. biochimie.e. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. iar Tmpreuna cu C. gr.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. In cursul erelor biologice. Cat. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. s. ingenium = spirit. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. / bioenergie. corp care. f. [^r. / bioinformation. encrgein = fl fi m activitate. celu-lara. / biodistributeur. [Cfr. s. s. / bioavailability. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. Al. Mg.. physikos = natural. / biodisponibilite. Fe. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. In cadrul acesteia. / bioartifi-cial distributor. Ca. neuroni etc. populatii). N. / bioethique. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. / biodegradable.. bios = viafd. m. s. s. / biologie. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. s. physike. electroencefalogra-ma. genetica etc. B. bios = viatd.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. c. f.recalcitranta moleculara". f. b.. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. s. 2) Carac-terizarea b. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. depinde de: solubilitate.energiei somatice" si . BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. glucide.. ''depolarizari si "repolarizari. adj. \Cjr. f. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. In exci-tatie.} Stiinta care.. f. s. / biodegradable. bioenergetica. moleculara si b. compozitie. metodele si tehnicile fi-zicii. genesis = producere.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. f. s. s. f. corp cart se dectrizeazd prin frecare. f. B. b. BIOELECTRICITATE.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. / bioelectrogenese. hormoni. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. BIOFIZICA. [C. de la distribuere = a distridui. BIOELECTROGENEZA. s. / biogenesis. B. In relatie cu celula. P. / bio61ement. In general. uneori.] Element constant Intalnit In sistemele vii.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. Cl. c. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). [at. B. comuni-catie. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. [at. de la gennan = a produce. f. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. Ex. [Qr. a ordn-dui. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. / bio6nergetique. [^r. bios = via^d. bios = viafa. bias = viaf-d. s.: b. energem = forta in ac. \Gjr. genie biologique / bioengineering.tiun. Cat. f. ethica = moraia. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. prezentand asa-numita . bios = riotd. / biogencse.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. / bioelement. forma de administrare a medicamentului. bios = viatd. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. [Gjr. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. s. iaformatio. starea fizica a *exdpientului. Prin biodegradare.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau.

/ biopolymeres. / biomasse. material. s. medie. la pestii electrici (torpila electrica). s. bios = viafo. De ex. [Qr. / bionics. Prin extensie. semnifica Incetarea acestor procese. Dupa origine. materia sou materies = ma.] *Polimeri formati In organismele vii. BIORITMOLOGIE. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. [at. de la pro = mainte. bios = viata. din gr. s.va[a potentialis. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. de obicei. este foar-te diversa: metale (aliaje). m. efectuata cu un 'trocar special. s. sunt asociate proceselor vietii. / biomedecine. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. / biometrics. de zi Si noapte (drcadiene) etc. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime.. / bioprosthesis. b. ceramica.: 1) b. m. / biorhythm. m.rie. iat. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. / biomicroscope. bios = viafo. s. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. mechanicus. / biopterine.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. b. / bioluminescence. aspect. s. lumen. V. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). de. confundat cu prothesis = propozifie. opsis = vedere. bios = viaf. / biopotential. In cazul structurilor neexdtabile. 'biologiei moleculare. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. BIONICA. mekhanike. BIOPROTEZA. m. f. s. aduce. / biorythmologie. La organismele vii. s. Sin. iat. / biomateriau. 2) Insusi materialul pre-levat.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. / biopotentiel. f. la seatere = a simfi. care poate orienta actui chirurgical. se disting trei categorii de b. / biopterin. [Qr.. / biomedicine. n. s. cronobiologie. / bioprothese. organe/or (viscerometrie. [Gjr. f. / biorythme. bios = watd. studiile si aplicatiile b. B. m. V. de.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. gr. rhythmos = ritm. [^r. corp care se eiectrizeaza prin frecare.a. f. pi. m. derivati de carbon etc. f. b. alcatuite din aminoacizi (monomeri). BIOPTERINA. In prindpiu. f. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. In cazul sistemului vascular. f.. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. / biocapteur. [at. B. Nature b. / biom6canique. . f.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. / biomaterial. prosthesis = adttugare. *biofizicii. s. [C/r. bios = niatdi metron = masura.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. ['De la biologic + electronica. *biologiei celulare etc. BIOPOLIMERI. tesuturilor (histometria). de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). gr.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). f. / bioluminescence. f. f. / biomicroscope. [at. d) b. 3) b. / biopolymers. elektron = chihiimbar. bios = viaf.sectiune optica" a ochiului. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. pe cale endoscopica'. bias = viaf-a. s. unui examen *extemporaneu. / biopsy.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. / biomass. f. b. / biorhythmology. [at. s. B. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. B. a evolutiei medi-cinei contemporane. [QT. BIOPSIE.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. DefidtuI de b. pot fi endogene sau exogene. gr. f. si genetica moleculara. rhythmus. logos = ftiinf. De ex. medidna = medicina. s. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. BIOLUMINESCENTA. lunare (ex. potential de actiune. \Cjr. f) b. BIOMICROSCOP.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. / biomechanics. iat. f. de obicei fara semnificatie biologica majora. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate.. pot fi sezoniere. n. massa = mosa. [GfT. \GjT. BIORITM. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. s. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. circadian si sin-cronizator. BIOMASA.. [QT. nucleului (cariometria). al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. c) b. f. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. de regula. Compus din clasa 'pterinelor. BIOSENZOR. f. BIOMECANICA. la skopein = a redea. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. V. care au rol determinant In functiile structurilor respective. s. In general. s. *biochimiei. mekhanikos. f. prin punctie. / bionique. b. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. m. bioelectridtate si bioelectrogeneza. de suprafata. f. [at. din gr. m. Tulburarile b. polimeri. ca simpli subprodusi de metabolism. [Gr. f. \yr. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b.a. n. la mekhane = mafina. Tmpreuna cu *hemoreologia. acoperit cu material plastic. BIOMETRIE. -ntis = puternic fi posse = a putea. pi. s. Ex. f. iat. In prezenta oxi-genului. B. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. s. s.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza.0. [Cfr. bios = ilia^a. 2) b. s. genetic sau microbiologic. bios = viafo. meros = parte. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). potential de repaus.: ciclul menstrual).: ritm biologic. biometry. / biosensor. -inis = tumind.te. / biopsie.: polipeptidele. BIOMEDICINA.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. m. rhythmus. e) b. s. iar dis-paritia b. 8. bios = viafa. seiisoriiim = organ de. Se obtine astfel o veritabila . a e?(wnina. implantabile sau nu. skopos = obstrva-tor. bios = viafd. s. bios = viafo. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. un grad de certitudine In diagnostic. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. Sin. cronofarmacologie. In practica se disting: a) b. s. muschi). bios = viafa.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. B. [Qr. logos =• ftiinfa. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. In medidna. s.: heterogrefa valvulara. bias = riafa. s. este fixata pe un inel metalic. celulelor (citometria). histo-chimic (biochimic). a pune. / biometrie. sau "frotiul. s. s. s. polys = muiti. mikros = •true. b) b. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. s. de. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. rhythmos = ritm. BIOMATERIAL. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. organite celu- . s. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). n. In functie de semnificatia biologica. dt la potens. simf. s. crearea de noi molecule artificiale.

/ biosmose.). bios = viata. {•ngl. In functie de temperamentui si comportamentui sau.iepure etc. test = e. a pune [aotattd. Intre agentui imobilizat (ex. f. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. n.] Mediu geografic In care traieste. la status = stare. istemai = a afeza. f.e test = vas de. de. bila etc. deci b. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate.BIOSFERA lare. / biostatistics.nne. [at. Acestor b. model.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. [CJT. s. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. / biotonus. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. s. impingere. osmos = impuls. bios = mata. f. marcd. bios = viata. In principiu.: bio-captor. Cut ars. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. f. / biosmosis. . a painii sau a derivatelor din lapte). [Qr. din fr. / biotype. denumite. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. sau a unor produse organice (sue gastric. / biotransformation. [CfT. BIOTIPARE. s.sobolan.. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. [^r. / biotyping. s. de asemenea. bios = iiiatd. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. vech. bios = viata.. s. / biosynthese. formare = a. B. I biotypie. / biotonus. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. stimuCa. celule Intregi. / biotaxie. si biotipologie. De regula. s.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. bios = viata. s. bios = viafd. V. / biosynthesis.n cre-at in sec. de. taxis = ordonare. f. f. s. Bi0TINA. b. f. / biostimulant.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. f.). bios = viata. BIOSINTEZA.' sistem biologic (v. bios = viafo.r. m.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. [<JT.: vitamina Be (v. [Cfr. BIOVULAR. de. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. [Cjr. bios = viafo. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. / biotope. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). da o forma). s. s. Ex. s. / biosphere. BIOTOP. Sin. A > D. s. [a stimulus = 6df ascufit cu care. Indeosebi de medica-mente. / biosystem. -e. bias = viata. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. [Cff. se compune din partea inferioara a atmosferei. Unii b.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. topos = Coc. se opun terapeuticii stiintifice. de. / biosphere. BIOTRANSFORMARE. hematologie.} Sin. / biotest. BIOSMOZA. Cat. bis = de. n. tipurile pure se gasesc rar. ft tithenai = a piasa. transformatio. marcd.. / biotine. care sunt imobilizate pe un suport. s. In reali-tate.himifti. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. de. f. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. thesis = pune-re. din [at.! typos = tip. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. In conditii omogene. f. gr. [Lot. stiintificcS ovulum = ou mic. -ozd. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. model. bios = viafd. BIOTERAPIE. germ. / biovular. f. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. adj. In mod normal In perioada de cres-tere. typos = tip. neurostiinte. biotonicity.: taxonomie (v. Utilizarea b.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. Practicantii b. Statistik (te. therapeia = trataimnti de. XVllI). / biotherapie.. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. f. / biotechnologie. m. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. s. s. [Qr. bios = viafd. com-punere. [at. V. logos = stunfo. / biotest.} Sin. m.pa. In distrofie si In malnu-tritie.. tonos = tensiune. s. a. m. [Cjr. f. a[c. 219 . A:D < 1. pTo6d. BIOTONUS. s. s. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. / biostimulant. BIOSTATiSTICA. Indeosebi fermenti lactici si levuri. types = tip. stimulare = a imfioldi. BIOSFERA.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. bios = viafd. sphaira = sfera. s. de la. BIOSISTEM. model. [Cjr. la thercipeuein = a m. de obicei. f. n. . s. / biotypology.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D).). Exista b.soarece. testum = capac de. s. si pancreas artificial.mant utiUzat de.- BIOVULAR griji. f. pot fi atasati organismului. adj. s. BIOTEHNOLOGIE. B. n. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu.. {Cjr. adj.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. antibiotice etc. dupa numele speciei utilizate (unitate . marca. adj. systema. [<gr. Dupa o serie de clasificari anterioare.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic.: dizigot (v. BIOTIPOLOGIE. *ectomorf si *mezomorf... . se. meserie. s.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice.] Sin. BIOTAXIE. [CJT. synthesis = acfiunea de. f. / biotope. f. / biotype. de ex. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. a glucozei. transformation. / biotypologie. Recent. de [a ovum = ou. denumite *viscerotonie. a. [Qr.?(amen. bios = viata. / bio. f. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. aoua ori. In diagnostic se extinde considerabil. m.s. [a syn = impreund. *cerebrotonie si *somatotonie. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. clasice. bios = viafo. s. tattein = a ordona. Termenul desemneaza. la. [C. s. f. f. f. / biosysteme. tekhne = arta nanuald. o enzima) si molecula de dozat (ex. / biotechnology. deoarece acestia permit o analiza rapida. s. -atos = ansamfllu. s. s. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. s. [at. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. imboldtsc viteie. comparativ cu ale speciei din care face parte. este supraunitar. s. f. criminologie etc. -onis. Dupa un b. dincolo de. sphaera. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. / biovulaire. de la transformare = a transfonna (trans = piste. collegium statisticum.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. BIOSTIMULATOR. daca initial erau obtinute prin *biometrie. / biotaxis.). BIOTEST.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. s. n.). / biotherapy. se stabilesc unitati biologice. m. a oceanelor. Sin. aranjare. la syn = impre-und. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. n. / biotin... a aran-ja.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. / bistatistique.). BIOTIP. a pune. [at. s. logos = stiinta.

/ bipolaire. s.. / bioxyde. oxys = acru. ulterior diversele parti ale embrionului. [Lat. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. atomi de hidrogen.: man. bioxid). de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). f. [Lat. Ex. s. / byssinosis. dar produce. B. polarizata. gr.} Celula rezultata din seglichid). s. min(a)emia. / bisexualite. ElementuI chimic nr. m.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER.ii de transport ("canale ioni220 . / bisalbuminemie. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei.980 BLASTOGENEZA. adj. adj. -atos = piele. Wismuth. BISEXUALITATE. deopotriva. bis = de doua. adj. n. la sternere = a. mozaic fluid.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei.] leucemice. / blastoderm. acest metal a fast prima oard e^pioatat. picware. f. afteme. blastos = germen. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. / blastogenesis. [^r. neuron bipolar. s. de. [Qr. / blastoc(o)ele. B. bipes. n. s. bistouri. BIPOLAR. s. / bistouri.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. bis = de gency. mykes.. mobila sau repliabila In maner. rasfrange. / bioxide. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. s. V. se BLAST. -alos = sdnge. s. / bipolar. pes. f. valora. s. bastoriu = 6dt.} embrionului. genesis = producere. [Lot. [fr. m. f. s. / blast. / blastomycosis. [Lat. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. si mem-brana dioxid. [Qr.} Sin. n. [QT. bisemutum. [Lat. m..} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. / biped.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. viguros. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. n. s. {Cjr. probabil de natura alergica. BIZOU. m. f. b. / bismuth. este acoperit de o • [Gjr. pentru celulele ou. sexualis = referitor la. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. m. doua pidoare. Ex. precursoaBISALBUMINEMIE. / blastema. -oza. s.] 1) 'Neoplasm embrionar. / blastoma. *megacario-blast). B. / biseau. / double refrin.. 83. In acest stadiu. inodor. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. / blaste.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). m. cu greutatea atomica 208. albumen. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. / byssihose.w-i meros = parte. s. pentru obtinerea de 'himere. n. / blastogenese. / blastocele. m. s. B. de unde este extras. [Lat. [Lot. [Lat. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. m. / bisexuality. *eritroblast. byssos = fium6ac. s. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. *nefroblastom. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). blastos = genne-n. doua ori. / bismuth. *pompe ioni-ce) gr. metanefrotic. derma. adj.: dublu strat fosfolipidic. s. s.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. celulara. / blastomycose. iar la nivelul [Qr. blastos = germen. / blasto-cyst. de doua. Fliess. photos = [umind. n. on. f. din germ. simbol Bi. s. adj. bis = de doud ori. s. n. [a albus = alb. n. frecventa si tensiune mica. bis = de doua. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. s. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. s. s. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. / bivalent. de (a gennan = a. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. la bis = de douil on. hermafrodit. vitellum = gaibenuf de ou. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. blastos = germ. / surgery knife. -edis = care are. m. f. byssinosis. bis = de doua ori.BIVITELIN. bis = de doua ori. s. -ina. de la refringere = a doua ori. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. bis = de douct ori. valeas. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism.: dizigot (v. iar cu mentarea oului fecundat.: de. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. s. [tfr. Dedublarea albuminelor. biseau. ori. koilos = cavitate. V.Ciirge blastos = germen. carui lama poate fi fixa. B. b. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. s. / blastome. / blastoderme. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. s. stratum = afternut. / bipede. din (at. gr.. bis = de. n. B. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. s. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului.} 1) Care are valenta 2. haima. si densitatea 9. vezicd. BLASTOM. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii.8 g/cm3. S. f. blastema = teinelor serice. din (at. myketos = duperc-ai •oza. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. m. f. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. unde. n. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. / bivitellin. s. f. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. care se poate combina cu doi polus . doi 'centromeri. {Cjr. on. f. s. s. [Lat. / birefringence. membrana). ca si a unui pseudochist pancreatic. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. pusa In evidenta la *electroforeza pro. reprezinta BLASTOMICOZA. s. adj. kystis = sac. s.po(. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. bistoury. de. a addobazic). / bivalent. Sin. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. adj. blastos = gwrnwi. •e.BLASTEM. bis = BLASTOCEL. La om b. / blasteme. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. m. -oma. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. psihologice fundamentale. / blastocyste. adj. [Qr. aCcfiimiftifor BLASTODERM. BISMUT. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. lipos = "limfoblastom. f. / bivitelline. cuvdnt din 'Erzge.: anhidrida carbonica (v. Termen folosit ca sufix.} BIVALENT. -e. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. s. refringens. grasime. s. Pe langa b. rapid. solubil in apa. s. / -. / blastomere. BIREFRINGENTA. o?(jgen.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. 0 serie de saruri insolubile de b. m. adica este bisexuat. desemnand o celula tanara. V. f.). In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. [Lat. -atis = tare. phos. f. sexe. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. / blastomere. unui membru. biologica sustinuta de F.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. m.} mai numeste si dubia refractie. ce. \Jr. pedis = picior. s. B. Se gaseste m natura In stare pura. dona.

Se deosebesc mai multe tipuri. copac taiat. blindage.: BAV. nimfti care. involuntara. s. f. Sin. s. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. [C/r. iiingere = a injuga). [at.} Contractie musculara anormala. de. a. mykes. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. n. blastos = germen. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. f. In care 2. blepharon = pCwavil. care unefte. a modda. plastos = moddat. postencefalitic). destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. BLINDAJ. blepharon = pUoapa.} Sin. / bloc. n. iar In forma generalizata. iar urmatoarea. forma a b. BLEFAROSPASM. s. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. f. / blastula. Speciile B. boala Jorge Lobo (v.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. 5) Masa de material In stomatologie. incomplet) sau Intreruperea (b. s. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. BLEFAROPLAST.: tarsoplastie.).} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. / blepharopto-sis. insotite de o scurge-re purulenta. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. f. BLEFAROCHALASIS. s. f. a. s. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. ulceroasa. dermatitidis si B. tip IV. brasiliensis determina *blastomicozele nord. bilateral si simetric. de. khalasis = reia^are. [Ondine. BLEFAROPLASTIE. / blepharo-conjunctivitis. [fr. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. cu putere.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. / blastula.Si sud-americane. [Qr. a. blustos = germen. ingustare. m. / blepharoptose. f. neulcerativa sau seboreica. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). paracoccidioidoza. Netratata. [Qr.: corpuscul bazal (v. primele doua fiind b. / blepharophimosis. / blepharochalasis. de. cu caracter intermi-tent sau permanent. se manifesta la barbat prin *uretrita. / blepharitis. b. 2) B. BLEFAROTIC. origine onomatopeica. la plassein = a forma. / blepharophimosis. plastos = modeCat. [Qr. fr. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. sud-americana. rhegnynai = a tdfni. a modda. s. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . luand o tenta rosiatica. / schield. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. s.agd. flasca si ridata. scuamoasa-seboreica. ia pfassein = a forma. [e. / blepharite. s.). gonorrh(o)ea. poate fi izolat. s. de. gr.: gonoree. m. BLEFAROPTOZA. blepharon = pieoapa. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. tic. iar In continuare ciclul se reia. cu caracter "tonic sau *clonic. gr. B. nord-americana. sin.: boala Lutz-Splendore-Almeida. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. / blepharo-conjonctivite. [QT. / blepharospasme. B. s. angulara. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His.) 3) B. BLASTULA. din germ. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. n.. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. s. cu afectare ganglionara. I. s. s. blepharon = pieoapa. / blepharotic. boala Gilchrist (v. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. lara sa se influenteze reciproc. bloc. Incetinirea (b. coniunctivus = care. scuamoasa. la coniungere = a [ego. de origine tropicala. f.. cu alungirea segmentului PR peste 0. -1(0. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. s. m. impreund. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. blennos = mucus. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. ptosis = cadere. BLEFAROFIMOZA.. a. marginale). a uni (cum = cu. b. blepharon = pCeoapd. BLOC. s. cheloidiana. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. blepharon = pteoapa. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. 4:1 sau neregulat. m. a. dar simul-tan. f. s. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. m. gr. [CfT. s. \Gjr. / block. blocajul poate fi fix de 3:1. sin. gr.} Sin. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. [Cfr. s. [Qr. s. phimosis = stramtare. m. myketos = c. / blepharoplast. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. b. In functie de localizare (b. / blepharochalasis. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare.iuperco. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. / blepharoplasty. blepharon = pkoapa. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. / blepharoplastie. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). pe ter-men lung. / blindage. 2) B. b.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. complet. a. n. din oiandizH bloc = trunchi de. f. s. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. [fr. poate deveni cronica sau. Afectiunea poate fi ereditara. avansat.. spasmos = contracfie. / gonococcal urethritis. incomplete: 1) fl. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. b.20 s.: sindrom Ondine (v. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. B. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. s. / blepharon tic.} *Tic convulsiv al pleoapelor.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. [Cjr. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. / blepharoplaste. n. b. B. f. II. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. B. blepharon = pfeoapa. iar la fe-meie prin 'vaginila. m. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. f. 3) B. ca urmare. f. astfd incdt acesta a murit cand a adormit.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. Abrev. la phimoun = a strange. [QT. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. s. BLEFARITA. adica o unda P urmata de un complex QRS. adica o alungire progresiva a segmentului PR. \Qr. / blepharospasm. Sin. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. s. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. BLEFAROCONJUNCTIVITA. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. De asemenea. a. s. Ill este denumit Si b. -ita. f. Indeosebi mezencefalica (b. sin. *cervicita si *metrita. cu poarta de intrare pulmonara.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. blepharon = pieoapa. n. -ula. s.). / blennorragie. Se disting trei grade.

Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. biochimice sau morfologice). ['£ngi. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. Se disting trei grade. b. a-BLOCANT. dar apare. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. adesea utilizati ca sinonimi nu . dureroasa.). si o serie de manifestari subiective. a. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). si b. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. wpac titiat. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. parietal. unde acestea se fixeaza. de. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. Se disting: b. Sin. prin depolarizare ireversibila. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. m. V. denumite *semne. fiecare b.12 s). BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. 2) Intre cele doua atrii (b. b. f. poate fi intermitent. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal.: blocaj meningian (v. r. ca urmare. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. Pe langa oprirea circulatiei LCR. Var. major (durata complexului QRS peste 0. De asemenea. f. m. In realitate. vecke bolt = dw-tre. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. purkinjian. atrioventricular complet. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. s. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. Distingerea b. bloc atrioventricular). BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. Efectele se exercita asupra miocardului. v. In continuare. b. 1) Sin. ependimar sau ventricular. Ansamblul de sali. si o serie de termeni. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. m. bloc de ramura). cand frecven-ta influxurilor este prea mare.). temporara. metabolic blockade. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. V. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. B. s. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. fizice sau psihice.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. si hemibloc. blot = patOj blottingpaper = sugativd.] Angl.: antagonisti de calciu. trifascicular complet se traduce prin *b. de c. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. Northern blot si Southern blot. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. blocage. orice alterare a starii de •sanatate. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. b. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. denumite *simptome. ale caror caractere releva atat natura bolii. Sin. BOALA. / maladie. 5) la nivelul tesutului Purkinje. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. de ramura stanga. Imobilizare brutala. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. purkinjian de b. tahicardie reflexa. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. Western blot. fie pe ramura dreapta. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. Ca urmare. dificila si vaga. c. de ramura dreapta.: reactie miastenica (v. s.). wide boHezn = fiodo. [fr. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. n. vaselor periferice si arterelor coronare. B. bloc sinoatrial). de c. V. s. Sin. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. partial: blocaj spinal. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. pentru alfablocant (v. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. 3) Intre atrii si ventricule (v. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular.12 s) sau incomplet. B. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. c. respectiv b. / blockage. reticular sau b. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. n. din o[andezil bloc = tmnchi de. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. BLOCAJ. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. dureroase sau nelinistitoare). Rezulta o serie de manifestari obiective.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ.} 1) In limbaj curent. cat si reactiile proprii bolnavului. Unele b. BLOTTING / blotting / blotting. de c. avand caracteristici proprii electrocardiografice. 2) B. sunt prescrise. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. b. prin *depolarizare insuficienta. Un b. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. tranzitoriu sau permanent. In particular In cazul genunchiului. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. rezultand b. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. V. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. parietal este. Tip de *b. dificil de diagnosticat electrocardiografic. dar nu necesar. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. de arbo-rizatie. [s[. / disease. c. care prezinta rareori manifestari clinice. minor (cu durata complexului QRS sub 0. b. B. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. per os sau intravenos. si canal de calciu. poate fi complet. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. n. r. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. / blocage. B. dar recidivanta a unei articulatii.

In daneza syg = boala. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. Se rezerva numele de b. a. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. bronchiectasiante / bronchiectasis. In fr. Sin. AUTOALERGICA / m. are cauza totdeauna cunoscuta. prin autoanticorpi. • B. dar mca nedemonstrata. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. V. B. cariotip. 'duplicate. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. V. patiens = persoana care sufera. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. . • B. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. transsudat la nivelul seroaselor). •B. prin a. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. sau doar de orez decorticat. CARDIACA ISCHEMICA / m. B. patologie provine din gr.: bronsiectazie (v. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. fie la o pierdere de material (monosomie. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). autoimmune / autoimmune d. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. a.: boala Addison (v. BERIBERI / beriberi / beriberi. B. confuzia b. s[a6iciune. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. B. PRIN AUTOANTICORPI / m.. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. AERULUI CONDITIONAT / m. alergic si alergie. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. In raport cu denumirea de b. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie.: BCI. In slava veche. b. • B.amnd.. V. *sindrom. boala autoimuna. Manifestarile b. laureat al premiului Nobel. entitate morbida. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. la r. conjunctivita. Sin. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. AGLUTININELOR LA RECE / m. autoallergique / autoallergic d. *boala Basedow-Graves. • B. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: .] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. deletia unui brat cro-mozomial). are totdeauna o cauza bine definita. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. B. AUTOIMUNA / m. a. • B. autoalergica. B. • B. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. ia numele de *sindrom Goodpasture. Abrev. monosomie.. •B. autoalergica fiind si autoimuna.: cardiopatie ischemica (v. BRONSIECTAZIANTA / m. BRONZATA / m. Ex. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). Sin. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. are doua B. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. orice b.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. • B. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d.). atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. Invelisul bobului de orez continand tiamine).).BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). sex nuclear. la r.: In engl. allergique / allergic d. V. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. par autoanticorps / autoimmune d. E. iar <7ness este derivat din /// = rau. termenul disease. consecinta unor cauze diverse. • B. aberatie cromozo-miala. Dupa cum. du toit de roseau / thatched roof d. ALERGICA / m. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat.: boala autoimuna (v. AMNIOTICA / m. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. c. de aceea. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). Ca urmare.z) core inse. Asociata cu o pneumopatie interstitiala.. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. bronzee / bronzed d. repetarea. migrena. 223 . In special la temperaturi sub 37°C. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. poligonozomie. Sin. Se mani-festa In doua forme: b.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). de obicei. ACOPERISULUI DE STUF / m. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). of intravenous drug users. iar pacient din lat. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). A fost observata In Extremul Orient. care distruge vitamina B. trisomie. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. Sin. b. Sin. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). • B.: boala Goodpasture. edeme ale membrelor inferioare. anemie hemolitica prin fixarea complementului. (diolectut cingoie. de b.. Ex. Palade. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. disgonozo-mie.). (atacul receptorilor pentru TSH). pathos = suferinta. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. amniotique / amniotic d. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). de I'air conditionne / air conditioning d. cronica a batranilor si b. deletie si translocate. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. • B. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. normal si normalitate. si sindrom. des agglutinines froides / cold agglutinin d. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. •B.: beriberi. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor.). necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. bronsita cronica si stare de astenie cronica. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. 0 definire recenta a b. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. • B.s[a6iciune e^tremd. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. apartinand lui G. de b. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig.

In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. CELIACA / m. cyclique / cyclic d.: boala Monge (forma cronica). •B. CHISTICA A PLAMANULUI / m. febrele paratifoide A.). Sin. [Frederic H. *fenomenul Arthus. c. Grup de b. • B. kystique de la mamelle / cystic d.: eritem infectios acut. tetra-pareza In flexie. des complexes immuns / immune complex d. DE COLAGEN / m. dar poate aparea si la alte varste. de regula transmisibila. cefalee. •B. COPIILOR ROSII / m. carenta. hemoragii). a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). *b. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. • B. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. • B. Sin. CONTAGIOASA / m. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. Sin. • B. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. asociata cu cianoza de efort. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. bruceloza. meningita cerebrospinala epidemica. • B. • B. cyclique trisymptomatique / Milian d. Simptomatologia acestor b. chronique d'altitude / altitude d. kystique du poumon / cystic d. echimoze.: kwashiorkor (v. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. soroche. boala Bloodgood. •B.: boala Gee. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. Sin. des conserves / bottled food d.B. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. La copil. In consecinta. COMPLEXELOR IMUNE / m. purpura trombocitopenica idiopatica. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. se manifests prin febra. cu care copilul se naste. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. CHISTICA A FICATULUI / m. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. Sin. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. infantilism intestinal. semne de 'parkinsonism. febra Q. B. tulburare hormonala). transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. CRONICA DE ALTITUDINE / m. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. du col vesical / bladdsr neck obstruction. v. chronic form of mountain d. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. Sin. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. de caisson / caisson d. acuitate mentala alterata. kystique du foie / cystic d. ca frecventa. antraxul. tifosul exan- . halu-cinatii.. par carence / deficiency d. boala polichistica a sanilor. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. malaria. B c.). CHISTICA A MAMELEI / m. boala Herter. • B. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral..: boala complexelor imune (v. • B. afectarea starii generate si eritem. •B. agitatie. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase.: boala polichistica a plamanului. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). febra tifoida. fie prin contact direct (contagiune directa). care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (.] Dementa progresiva sau psihoza. congenitale / congenital d. apar Indeosebi Inaintea menopauzei.: boala Lewy. Sin. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. du corset / corset d. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. rahitism. fie prin intermediul unei alte persoane.. of liver. DE CHESON / m. Unele din aceste entitati sunt *b. B. Etiologie incerta. • B. si embriopatie. oprire a cresterii. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. B. In prezent se utilizeaza ca sin. • B. 'sindromul Dressier.: boala Marion. Sin. iar de altii ca o forma de cancer. laringita si danoza (In tipul emfizematos). *poliartrita reumatoida. miscari involuntare. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. CICLICA / m. C. osteomalacie. petesii. CONSERVELOR / m.In aripi de fluture"). / fifth d. cu episoade confuzionale.: colagenoza (v. 'Polidtemie secundara. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase.: boala ciclica (v. B. B. deci diaree cu steatoree. •B. prurit. avec declaration obligatoire / notifiable d. boala Thaysen. COLULUI VEZICAL / m. este discutabil. des enfants rouges / red boys d. substratui anato-mopatologic al b. •B. botulismul. Sin. si complex imun. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. 18S5-1950. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. probabil de origine streptococica.: boala Reclus. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). Sin. nanism intestinal. contagieuse / contagious d. difteria. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. •B. a carei declarare este obligatorie. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. •B. V. boala transmisibila (v. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. infantilism celi-ac.). In pusee. Sin. regiunea bazala ante-rioara a creierului.). Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. CARENTIALA • B. coeliaque / c(o)eliac d. CONGENITALA / m. c. V. Clinic.). dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. iluzii. Orice b. serului. bronsita. a caror patogenie implica 224 B. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale.. hepatitele virale (A. B si nedeterminate). reportable d. Evo-lutia este cronica. of lung. v. rabia. scarlatina. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. iar ulterior se extinde pe torace si membre.: boala ciclica trisimptomatica. CARENTIALA / m. autoimune. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. fibroza pulmonara interstitiala difuza. V. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. tetanosul. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. Sin. A CINCEA / cinquieme m. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. • B. Lewy (Lewey). CORSETULUI / m. leptospirozele. Afectiune cutanata. du collagene / collagen d. Sin. sprue nostras. megaleritem epidemic. B. este determinata de un *par-vovirus (B-19). of breast. " B. holera.: boala polichistica a ficatului.

• B. ENDEMICA / m. HIDRICA / m. deci. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. EREDITARA / m. transmisibile cu dedarare numerica. hydrique / hydric d. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. • B. uneori. B. • B. • B. FUNCTIONALA / m. • B. adevarate. DEMIELINIZANTA / m. • B. • B. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. este strict localizat la nivel hepatic si renal. Sin. icter. • B. B) Lista b. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. des dep6ts denses / dense deposits d. g6netique / genetic d. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m.: mucoviscidoza (v. recesiv. h. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Sin. fonctionnele / functional d. tipic: *scleroza multipla. B. genotipica.). Sin. FEMEILOR FARA PULS / m. iritabilitate. QMS). fibrokystique du pancreas / fibrocystic d.: echinococoza (v. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. Sin. • B. V. dar al carei caracter genetic nu este cert. • B. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. hereditaire / hereditary d. ENZIMATICA / m. ?i epi-demie. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. la nivelul unor populatii sau arii specifice. • B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. V. Sin. • B. Clinic. • B. V. IATROGENICA / m. complicatiile postvaccinale. infectia HIV (indiferent de stadiu). B. genotypique / genetic d.B. 2) Rar: ansamblu de 225 .: hipertensiune arteriala esentiala. HEMOLITICA / m. e. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. e. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m.: boala Minkowski-Chauffard (v.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. b) b. e. este o forma de *eritroblastoza fetala. hemolytique / h(a)emolytic d. V. of the pancreas. V. care se propaga In vai din zonele muntoase. B. boala ereditara. constand In cefalee.). Cresterea evidenta a *prevalentei unei b.). • B. glycogenique / glycogen-storage d. Sin. FAMILIALA / m. H. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d.). genopatii. EMETIZANTA JAMAICANA / m. Sin. •B.). b. ereditare sau genetice. care nu progreseaza In timp. glicogenosis. GHEARELOR DE PISICA / m. "B. *Prevalenta continua a unei b. of newborn.: boala van Creveld. acquise / acquired d. V. d. Structura glicogenului hepatic este normala. •fetopatii) fie dupa nastere. • B. Ex. HILULUI / m. vant uscat si cald. e. GENETICA / m. Boala aparuta dupa fecundatie. genetica. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. sub aceeasi forma. IATROGENICA • B. Se disting: 1) B. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. HIPERENDEMICA / m. EXOSTOZANTA / m. DOBANDITA / m. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. • B. Orice b. Sin. GLICOGENICA / m. 2) B. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. degenerative des articulations / degenerative joint d.: sin-drom de lob mijiody (v.: osteoartrita •B. edeme generalizate la copil. demyelinisante / demyelinating d. hiperlactacidemie si hiperuricemie. hepatomegalie. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. Manifestare clasica de "meteoropatologie. boala von Gierke. iatrogenique / iatrogenic d. Patologie transmisa genetic. din cauza unui agent infectios sau toxic. • B. 6pidemique / epidemic d.: boala HarInup (v. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. • B. si incompati-bilitate fetomaterna. glicogenoza Cori tip I. a n. exostosante / exostosic d. EPIDEMICA / m. enzymatique / enzymatic d. B. endemique / endemic d. In functie de modul de transmisie. •B. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. des griffes de chat / catscratch d. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). ENDOMIOCARDICA / m. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere.: boala Bessel-Hagen. essentielle / essential d. de la originea vietii intrauterine. care afecteaza. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. si endemie. hydatique / hydatic d. se deosebesc: a) b. de cauza necunos-cuta. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. pot fi iatro-gene. aparuta la puber-tate.. poate prezen-ta caracter familial. dominant. responsabil de aparitia b. Ex. ESENTIALA / m. se opun *b. Termen generic pentru un grup de b. HIDATICA / m. cu distrugerea secundara a hematiilor. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari.. f. B. idiopatice sau psihogene. adipozitate. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. astenie. des femmes sans pouls / young female arteritis. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). B. • B. du hile / middle lobe syndrome. Anemie hemo-litica a nou-nascutului.). • B. V. genetice sau genotipice. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. Sin. boala ereditara. • B. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. B. si glicogenoza. hepato-splenomegalie si. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. prin aberatii cromozomiale. si boala idiopatica. du foehn / fohn d.: b. care este In relatie doar cu alimentatia. Sin. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. hipercolesterolemie. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. endomyocardique / endomyocardial d. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. hipertrigliceridemie. • B.). " B. determinata. gonozomale (dominante sau recesive). cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. B. insom-nie.: enzimopatie (v. pulseless d. Sin. • B.: b. DEPOZITELOR DENSE / m. la nivelul unei populatii sau arii specifice.-n. • B. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. GENOTIPICA / m. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista.: boala Takayasu • B. V. FOHNULUI / m. acetonemie cu cetonurie. Sin. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. familiale / familial d. hiperend6mique / hyperendemic d. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. imputabile unui act medical oarecare. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. Sin.

intercurrente / intercurrent d. miu. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. poliadenopatie. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. LACUNARA / m. digestive si renale. LAXATIVELOR / m. tub digestiv. g.: Kala Azar. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. splenomegalie. • B. microcefalie. KALA AZAR / m. boala complexelor imune. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. V. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. IMUNITARA / m. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. efecte secundare. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. b. Intalnita frecvent la copii presco-lari. • B. boala transmisibila. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. encefal. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. alfa. lipophagique / lipophagic d. sau complica o afectiune deja existenta. V. MEDICAMENTOASA •B. LANTURILOR GRELE MIU / m.: boala Franklin (v. V. V. des chaines legeres / light chain deposition d. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. • B. In formele grave: tulburari renale. LANTURILOR USOARE / m. determinate. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. LIPOFAGICA / m. astenie marcata. (witre care. I. Sin. ereditara cu transmitere genetica recesiva. Itai-ltai / Itai-ltai d. interstitielle / interstitial d. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. determinand o simptomatologie polimorfa.). hipersensibilitate). IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. care este provocata de microorganisme patogene. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. immunitaire / immunologic d.6ra. INTERCURENTA / m. lacunaire / lacunary d. cu afectarea doar secundara a parenchimului. nodulii limfatici ai splinei. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. si conectivita. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. sugerate involuntar de medic bolnavului. LANTURILOR GRELE ALFA / m. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia.] B. • B. complex imun. IDIOPATICA / m. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. Implica: *daudicatie intermitenta. pareze musculare. B. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. Sin. paloare.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. purpura trombocitopenica. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. des legionnaires / legionnares' d. • B. Stare septica grava a sugarului. congres organizat de American Legion. • B. INTERSTITIALA / m. " B. In continuare. LIZOZOMALA / m. immunodeficitaire / immunological deficiency d.B. V. gamma. si autoimunitate. • B. • B. care poate fi transmis de catre caine. hipotensiune. palatina. hipotermie. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. B. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. g. edeme si paralizii intermi-tente. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. Denumire generica pentru b. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. LANTURILOR GRELE / m.). g. hipergamaglobulinemie). leziuni trofice ale pielii si fanerelor. de chaines lourdes / heavy chain d. cianoza. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. I. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. paloare. la un. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri.. • B.). ca urmare a unui proces de *saponificare. prin *autoimunitate. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. •B. Ca urmare. glande sativare). • B. sindrom imunoproliferativ. . 1) B. s-au inregistrat ISO cazuri. MEDICAMENTOASA / m. de etiologie necunoscuta. • B.: boala Seligmann (v. gingivala. des ligatures / ligatures d. corioretinita etc. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. cu anemie grava si splenomegalie. deshidratare. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. 29 nwrtale. " B. medicamenteuse / drug d. •B. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. 1. Kala Azar / Kala Azar d. care exista prin ea Insasi. • B. ITAI-ITAI / m. • B. anemie hemolitica. 2) asiatica. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. *B. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. •B. cu incidenta maxima vara. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. IMUNODEFICITARA / m. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. MANA-PICIOR-GURA / m. V. des laxatifs / laxatives d. *pancitopenie. limba. • B. INFECTIOASA / m. neagra. care se pot asocia cu tulburari neurologice. • B. • B. si boala contagioasa. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. Sin. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. hipoproteinemie si hipokaliemie. Orice b. anemie. B. • B. LIGATURILOR / m. sau infantila. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. febra. 226 B.: lupus eritematos diseminat (vJ. Exista trei tipuri: *B. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. alteori existand o dereglare functionala (b. • B. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. lysosomiale / lysosomal storage d. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. *B. si boala esentiala. *Exantem autolimitat. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. crize de tetanie. B. B. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. Denumire generica pentru orice b. Sin. LEGIONARILOR / m. b. idiopathique / idiopathic d. • B. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. infectieuse / infectious d. *complexelor imune). Grup de *paraproteinemii. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. de obicei kappa. • B. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. reactii de intoleranta. tahicardie. 2) Prin extensie. b. care nu este consecinta unei alte stari morbide. [^{indusa kala azar = fe. c^nd. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). de etiologie necunoscuta. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza.

rezistenta spastica la miscarile pasive. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. galactozemie congenitala). MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. mitrale / mitral d. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. Denumire gene-rica pentru un grup de b.m fum de fyara" fi se re/era (a i. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. MONOGENICA / m. anticorpilor si chiar o serie de b. fara implicarea sistemului motor corticospinal. OASELOR DE MARMURA / m. Ansamblu de tulburari. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. [Jap. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. revizia a X-a QMS. vitaminic etc. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural.: diabet. monogenique / monogenic d. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM).: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b.: guta). organique / organic d. amintind de splina.. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial.] B. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. osmotic. • B. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. 1 B.: p-talasemie). Ex. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. OPERATORIE / m.). Sin. MICRODRENOPANOCITARA / m. •B. ' B.: boala Voorhoeve (v. • B. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). la aspectui firumat. *b. afectare hepatica variabila. la nivelul alveolelor. *scleroder-mie.: obezitate. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. aceste b. MUSTEI NEGRE / m. pe baza tulburarilor metabolice. Kennedy. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. operatoire / surgical shock. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. moyamoya = cefos. •B. NEURONULUI MOTOR / m. parapareza spastica. • B. •B. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. Sin. Diagnosticul se face prin *angiografie. care actualmente desemneaza Indeosebi b. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. adesea mortale. B.magimie. a membranes hyalines / hyaline membrane d. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. METABOLICA / m. dislipidoza). si osteopoikilie. fosfocalcic. vag.). membrane hialine. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. Machado-Joseph. . Sin. determina anxietate marcata. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. atrofie olivopontocerebeloasa si *b.: ganduri persistente). paralizie progresiva bulbara. 1) Soc operator (v. 2) Prin anomalii endocrine. A PATRA / quatrieme m. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. • B. 227 . B.: boala Bonieland. Leziunea poate fi monoalelica (ex. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex.e. homologue / graft versus host reaction.Tta. B. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. endocrine. B. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. ORGANICA / m. • B. care cu-prinde *b. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. c) metabolismul lipidic (ex. Tay-Sachs a adultului. m. b) metabolismul nucleotidelor (ex. sunt cuprinse In capitolul IV -B. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. Sin.Cui de ocfii. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. m. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. B. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei.: In grefa de maduva osoasa). OMOLOGA / m. du neuron moteur / motor neuron d. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. La examenul histologic se constata. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida.nwm. de la mouche noire / blackfly d. MOYAMOYA / m. metabolique / metabolic d. d) echilibrete addobazic. raspandita 7n America de Sud. NODULUI SINUSAL / m. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). • B. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. Termen generic pentru b. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor.: rubeola scarlatiniforma (v. In cadrul b. •B. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. *glicogenoza. Obsesii recurente (ex. MOLECULARA / m. enzimopatii). Sin. infectii.: boala Cooley (v. de moyamoya / moya-moya d. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. ' B. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. 2) Incorect: sindrom postoperator.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. fasciculatii. ionic. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. Termen foarte general prin care se desemneaza b. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex.). OBSESIV-COMPULSIVA / m. intr-o maniera stereotipa). •B. Sin. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica.). care au o consistenta carnoasa. MEDITERANEANA • B. tie. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. •B. 3) De ori-gine alimentara. vine. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. hidric. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. iar cauza b.B. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. In plan clinic. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. • B. B. MITRALA / m. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. mineral.). de travailleurs dans des silos / silo filler's d. d. V. • B. • B. Inflamatie pulmonara. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. MEMBRANELOR HIALINE / m. des os de marbre / osteopetrosis. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. tulburari biochimice ereditare. 'B. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. moleculaire / molecular d. du noeud sinusal / sick sinus syndrome.APATRA • B. m. / Filatov's d.: boala Albers-Schonberg (v.. dobandite. de nutritie si metabolism.: moyamoya.

ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. SECRETANTA / m.). periodique / periodic d. B. V. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. SISTEMICA • B. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. Sin. si policistina. determinate de refluxul sucului gastric acid. polykystique du poumon / polycystic d. gat si torace. t®sutul conjunctiv). Sin. PERIODICA / m. Ex. SISTEMICA / m. Sin. uneori la nulipare. • B. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. cu artralgii. relativ frecventa. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. diseminate pe frunte.: boala urechiusei atriale.). *radiopatie. • B. B. teoretic. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. • B..: boala Lobstein (v. b. B. ritm nodal). renale a lesions minimales / minimal change kidney d. V. r. professionelle / occupational d. s6rique / seric d. du pecheur des eponges / spongediver's d. • B.: boala chistica a ma-melei (v.: ADPKD. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. la nivelul porilor mameloanelor. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. a unui lichid seros.). • B. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. Afectiune ereditara. SEMILUNARULUI / m.. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. of epiderm.: sindrom Kienbock (v.: *diabetul zaharat. cauza b. digestive) m special chisturi hepatice. • B. lactescent sau laptos. polygenique / polygenic d. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. 2) Sin. B. Sin. un traumatism sau un alt eveniment. du semilunaire / semilunar d. • B. Sin. Abrev. dar poate conduce la o *b. febra si albuminurie. of lung. SECUNDARA / m. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. multisistemica. Alteori. systemique / systemic d. m toate segmentele tubilor uriniferi. manifestandu-se prin palpitatii. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. g. se adopta pentru b. • B. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. •B. •B. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. polykystique epidermique / polycystic d. *B. boala serului (v. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease.). febra). boala serica. cu- 228 . In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. POLICHISTICA RENALA / m. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. Apare la subiecti peste 50 de ani. secondaire / secondary d. • B. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. lipotimie. Sin. Ex. •B. SERULUI / m. Sin. B. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. " B. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. PROFESIONALA / m. of kidney. Abrev. POLIGENICA / m. Se expri-ma prin reactie locala. B.). Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). de systeme / system d.: sindrom Stein-Leventhal (v. B. PRIMARA / m.: boala chistica a ficatului (v. ereditare la om. uneori sub forma de *erizipeloid. ulceratii.). primaire / primary d. nefiind asodata cu o alta b. secretante / secreting d. si nici cauzata de o alta maladie. care apare spon-tan. s. pot fi determinate de agenti fizici (ex. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. POLICHISTICA A SANILOR / m. 1) B. • B. s. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. este consecinta b. • B.: *febra mediteraneana familiala. Sin. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD.: PCOD. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. p. polichistica renala care se manifesta numai la copil. secundara. fara patologie cardiaca. Sin. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. concurente la determinismul patologic. si boala Skevas-Zerfus. •perioade Luciani-Wenckebach. m.: boala chistica a plamanului (v. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. PCOS. • B. tuse. B. of liver. du serum. se poate compli-ca cu esofagita peptica. du poumon de fer-mier / farmer's lung. B. curbatura. polykystique des reins / polycystic d. serique / serum d. DE SISTEM / m. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. POLICHISTICA EPIDERMICA / m.). Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. poly-kystique du foie / polycystic d. • B. p. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. de cheson) sau chimid. Denumire discutabila care. B.: boala sistemica (v.B.: sistemul reticuloendotelial. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. poate fi un agent patogen. • B. sistemul limfoid. Sin. POLICHISTICA OVARIANA / m. si policistina. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. SERICA / m. r. p. PESCUITORULUI DE BURETI / m. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. B. In zootehnie etc. POLICHISTICA A FICATULUI / m. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. de volum variabil. care urmeaza altei b. care apare episodic. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta.PERIODICA • B. •B. fara leziuni glandulare notabile. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. • B. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b.. De fapt. •B. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. SCLERELOR ALBASTRE / m. polykystique des seines / polycystic d.: rinichi polichistic. • B. Termen prin care sunt desemnate doua b. stibiu). dispnee. V. Sin. greata. R. •B.). bilate-rale. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. de origine genetica.. Lobstein's d. of breast. si rezulta din aceasta. ADPKD este una din cele mai frecvente b. B. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. •B. • B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. *b. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. greata. Sin.). la intervale regulate. *benzolism).).: boala Reimann (v.

: sindrom Gilles de la Tourette (v. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. V. Sin. 'Du6Cin. A SASEA / sixieme m. V.\ Insuficienta suprarenala cronica. sunt acceptate ca forme ale acestei b. 1791-1875. TICURILOR / m. *lepra. de etiologie necunoscuta.: malaria tratata cu *chinina). 'schistosomiaza. care au In comun. KUREYRI de 12-14 zile.. VACILOR NEBUNE / m. *sindrom Sjogren). 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. ADDISON-BIERMER. dupa Addison. • B. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. hipotensiune. tifos tsutsugamushi. con-vulsii. clinician vtandu. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. icter cronic si. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. eel mai sever.] B. Loutim. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. *boala Behcet etc. AKUREYRI.rna. Transmiterea se face direct. dupa o incubatie B. Observata la adolescenti. •B. glycogenique / glycogen storage d. 1827-1S92. • B. Sin. B. ADAMS-STOKES.: boala de sistem. *b. •boala somnului. medic ingles. • B. si boala Dutton. Boli cu nume proprii • B. •B.). Anton Biermer. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. *oncocercoza. 2) Sin. / sixth d.: *boala Chagas. ex. "lipo-idoze. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). venerienne / venereal d. de surcharge / storage pool d. Ex.. B. Lonitra.. melanoza dermica. •B. sau indirect. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de .).. B.: tezaurismoza (v. URECHIUSEI ATRIALE / m. [Robert Adams. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. ADDISON. printr-o gazda intermediara. transmissible / communicable d. Sin. Nicolas-Favre. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. 18041S7S. SPECIFICA / m.). acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.} Sin. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. •B. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. Sin. Sin. De ex. medic ingies. Sin. SMALTULUI PATAT / m. cu debut mai tardiv. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. uneori. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. *leishma-nioza. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). V. virus hepatitic B. 1793-1860. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. •B. venereal d. de I'email tachete / mottled enamel d. multiple. medic engiez. • B. este obligatorie. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. 2) Sin.] Sin. DE SUPRAlNCARCARE / m. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. Caracteristidle clinice includ coma.sirop de artar" al urinei si al corpului. 2) pete albe si brune. izo-leucina si va-lina). Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. 1793-1860. a virus lent / slow virus d.: sindrom Adams-Stokes (v.: glicogenoza (v. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. • B. • B. •B. de tip tifoid si leucopenie.: boala Menkes. ciroza biliara. B. astenie.). se caracterizeaza. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. a femeilor de varsta medie.: hiperkeratoza (v.). curba febrila In platou.: boala ritmica auriculara (v. Sir William Withey Gull. *poliartrita cronica juvenila. debuteaza 229 . casexie bronzata.: boala bronzata. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. exantem. hemoragii. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. *malarie. Sin. virusuri sau paraziti. oraf M IsCanda wide au. •B. printr-o persoana sau animal infectat. apoi (a Zurich. si SIDA. 1816-1S90. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. *polio-mielitei anterioare acute. Denumire generica pentru b. leucinoza. asemanatoare. clinic.: *sifilis. tripanosomiaza). si boala contagioasa. • B. [Thomas Addison. medic iriandez. de stocare a glicogenului.).: *b. 2) intermediar. Wiliam Stokes. Australia si India. 17931S60. des tics / Gilles de la Tourette d. tropicale / tropical d. vasculare ('angeite alergice). Sin. adesea. 1) Entitate mor-bida bine definita. "gonoree. de-clararea b. •B. de I'oreillette / rhythmic auricular d. • B. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. [Thomas Addison. specifique / specific d. TSUTSUGAMUSHI / m. ADDISON-GULL. Trichomonas. tsutfiiigamushi = gandac periculos. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si.). (STD). medic engtez.: boala Biermer (v. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. cu exitus la scurt timp dupa nastere. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d.} B. *b. adenopatie satelita. care se manifests prin senzatia de rau general. Se disting. VENERICA / m. Londm. 'DuBOn. [Jap. •B. •B. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia.: boala venerica. „ • B. cutanate (*sderodermie. CU VIRUS LENT / m. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. B. *febra galbena. du sommeil / sleeping sickness. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. 'in stadii avansate.} B. TROMBOEMBOLICA / m.si mediolobulara. Pentru primele patru b.). SOMNULUI / m. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. provocate de *vjrusuri lente. Actualmente. de vaches folles / mad cows d.). Ex. *dermatomiozita. virus herpetic. par stokage / storage d. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). Sin. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. • B. of liver. Candida. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile.: tripanosomiaza africana (v. TRANSMISIBILA SEXUAL / m.: boala Zahorsky (v. X. disfunc-tii intestinale. • B. TROPICALA / m. Still a adultului). TRANSMISIBILA / m.B. Sin. [Thomas Addison. dispepsie. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m.: boala transmisibila sexual (v. sensibilitate la frig. B. Sin. medic german.). animala sau vegetala. •B. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. PRIN STOCARE / m. HIV etc. cinci manifestari majore: anemie.. [Akmeyri. •B. Sin. *sancru moale. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). • B. caracterizata prin *xan-tomatoza. thronibo-embolique / thromboembolic d.

Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. C. Apert cu semnele faciale ale *b. ALBERS-SCHONBERG. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. S-a con-statat. Sin. cu tulburari mari de memorie. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. Haas .: glicogenoza de tip IV (v.: bacterida pustuloasa.] Sin.: coriomeningita limfocitara. Anderson. Sin. surditate. 'Philadelphia. scleroza Alzheimer. apraxie. de tip probabil recesiv. 0.: sindrom Alagille (v. medic francez. Rezervor de virus: soarecele de casa.] B. la care se adauga apraxia si agnozia. boala Leber II. dureri musculare.SW^-i undt a fast descrisa. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. 18401917.: boala . [Car? Henry Alstrom. [Julius Arnold. ARNOLD-CHIARI. infectioasa. si boala Pick. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. transmisa autozomal recesiv. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. ALAGILLE. exista o degenerescenta progresiva. • B.ne. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. neuropatoiog engie.: boala Alstrom-Leber (v. • B. swOtz. 19001969. 1868-1940. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali..rm. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie.. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic.tic. • B. 6acterw[og american si specialist m sa. amigdalita. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor.tic. uneori. [Julius Arnold. dementa Alzheimer.] Sin. ANDERSEN. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. 9{ew yorki n. • B. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. 1874-1938. ge. denumit A-p. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. 'Paris. sindrom Andersen. [Fuller Albright. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali.. • B. caracterizata clinic prin "microcefalie. Theodor Leber. 1817-1861. de asemenea. 'sindrom meningian. pediatru franc-ez. sindrom Anderson. osteoporoza familiala. In Okiaftoma . aceastd afectiune pentru prima data.te pufiiica. fara afectarea substantei albe).} 1) Sin. In formele de debut. pediatru frames. • B. 'Hamfmrg. . infectii pelvine).} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. [Bernard f. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). OIsen. profesor de medidnil intema.: acrocefalosindactilie tip I (v.!. baza militara. neurolog american. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. [Alois Alzheimer. tulburari ale limbajului oral si scris. 'Paris. • B. prevalenta b. 18S619S8.ALAGILLE prin febra. *mioclonii.oase-lor de marmura". glicogenoza). ereditara. neurolog francos. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. difuza. 'Paris.an. • B. • B. ALEXANDER. dennatotog american. oftalmoiog gt. ALSTREM-OLSEN. Sin. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. neuroCog frances. [Eugene Apert. ARDMORE. 9{ew yor^ 1901-1964. anemie importanta etc.] Sin.: atrofie musculara progresiva. Sin.ian. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. • B. ANDREWS. Etiopatogenia b. ALBRIGHT. cat si Inainte de aceasta. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. \A. si C. V. Londra] 1) Sin. Sin. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei.] B. [Francois Ami/cor Aron. 1806-1875. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. Sin. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor.: osteodistrofie ereditara Albright (v. acuta virala. afazie. medic american. APERT-CROUZON. osteo-petroza. caracterizata prin rinofaringita rebela. • B. [Ardmore.honberg. radiolog german. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. osteosderoza generalizata. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala.] Sin. care poate prezenta o infectie latenta. la adult.] Afectiune rara. pTofesor (succesiv) la. 'Satin. meningita seroasa epidemica. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. A. parestezii de Intindere variabila. Louis Edovard Octave Crouzon.. amauroza congenitala Leber. [CAar7es John Armstrong. ANDERSON". newoiog fi psihiatru ger-man. *amauroza. meningita limfocitara acuta benigna. Toionia). profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. [Dorothy Hansine Andersen.. ceea ce antreneaza frac-turi repetate.: boala von Willebrand (v. n.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. dar poate evolua si letal. • B.z contemporan. Sin. [George Clinton Andrews.).simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. 'Washington. 'in care se asociaza caracteristicile *b.: acrocefalosindactilie tip II. • B. Qottingen si J-feideKey. Alexander.ne.B. retentie vizuala. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). • B.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. mieloscleroza. •• • B.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. [name] Alagille. 'Boston. americana. mialgii. • B. 1900. • • B. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. hepatosplenomegalie. 1835-1915. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . medic american contemporan. 1868-1940. medic australian contemporan. Alpers. 1925.). Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). 'Sans. B. nevrita optica retrobulbara ereditara. 1835-1915. • B. ALPERS.). Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare.). congenitala si ereditara. Histologic.. adeno-patii.] B. agitatie psiho-motorie.). 'Paris. Radiologic. [Eugene Apert.. familiala si ereditara. nu este clarificata. contemporan. 1907. dezorientare temporospatiala. 1891. n.nCita. probabil virala. Cea mai profunda alterare afec230 B. testele psihometrice (memorie ime-diata.] 1) B.ian. APERT. n. oftalmolog suedes contemporan. ge. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale.] Denumire prin care. Se vindeca adesea spontan. ALSTROM-LEBER. aplazie retiniana.). paralizii si. patohg american. [Heinrich Ernst AlbersSr. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. Sin. ARAN-DUCHENNE. osoasa rara.: dementa presenila. [If Benjamin Alexander. 1907.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. Progresiv. Prognostic sumbru. 2) V. B. m prezent. ARNOLD. discalculie. [Cnr/ Hem-y Alstrom.: boala Leber I. ARMSTRONG. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. evolueaza rapid spre dementa si moarte. 2) Stewart W. A. suede. 2) V. pediatru franca. cu deces pana la varsta de doi ani. n. sindrom Vogt. 1S64-1915. 1865-1921. Sin. agnozie. este manifesta clinic dementa accentuata. ALZHEIMER. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce.

1772-1840. 1886-1955. 'Paris. BEAUVIEUX.: boala Moeller-Barlow. Sin. • B. ASBOE-HANSEN. [Aladar Aufeszky. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. manifestata prin dementa. AUJESZKY. BALFOUR. [T'/tomos Bateman. osteo-patie hemoragica primitiva.an contemporan. debutand la nivelul unui folicul pilos.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. tulburari cardiovasculare (tahicardie. 1790-1854. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. me-dic ame. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. Uneori se complica cu gangrena. profesor ia l^azan. fie cu *poliartrita reumatoida. medic e..).} Ulcer cutanat tropical.: edem Quincke (v. " B. AZORE. medic spanioi. Sin.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. 'Barcelona. 1799-1858.: boala din Bornholm (v. • B. " B. newoioff ame. [Heinrich van Bamberger. inside. BALLINGALL. • B. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. • B. uneori familiala.} Tumora maligna.: paralizie generala progresiva (v.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular.ng[tz.: clorom.nta. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. • B. BEHCET.} 'I'Hiperkeratoza difuza. scorbut infantil.). BATTEN-MAYOU. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. febra. 'Sue.} B. 1855-1928. 1794-1866. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. [Harold Wordworth Barber.] Sin.). Leziunea apare In zonele descoperite.rse. cu transmitere autozomal dominanta. [Christian Ingerslev Baastrup. care apar de obicei In al doilea an de viata. Arthur Simons. [/Intouie Laurent fesse Bayle. BATEMAN.: pseudorabie (v. 1876-1934. medic ge. •B. [Karl Adolf von Basedow. BARCOO. neurolog mgltz. termofobie. Robert fames Graves. • B. r&u. medic irCandez. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.: sindrom Ayerza (v. BAZY.: osteoartroza interspinoasa. 1SS1-1916. 1865-1918. ARNSTEIN.} Varietate de *hidronefroza. • B. boala Graves. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. Marmaduke Stephen Mayou. boala Flajani.: bruceloza (v. 1780-1855. Vaquez In care lipseste splenomegalia. Londra. radioCog danez. leziuni nervoase. • B.rseBurg.nos Mres. 1877. *diskeratoza foliculara . 1790-1854. 1797-1853. Sin. [Bernhard Laurits Frederik Bang.} Dermatoza pigmentara buloasa. medic austriac. • B.. medic gcrman.: molluscum contagiosum (v. [Henry Martyn Bannister. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. trans-piratii profuze. • B.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. 'Edin6urg. 'Edin6urg.ARNSTEIN Chiari. si spondilartrita anchilozanta. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). Schiffrin. [Abel Ayerza. 1844-1920. Sin.). BAMLE.). observata la nou-nascut. BASEDOW. BEHQET • B. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. [Hulusi Behcet. • B. BEAUVAIS.: boala Darier (v. tremura-turi digitale fine. • B.: dermatita buloasa keratogena.: boala SpielmeyerVogt (v. BANG. 'M.} Sin. ai 'Marinei legate.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. BARRAQUER-SIMONS. Londra. Cft-Kcyo. m Ocwnvl Atlantic.} Sin. [John Hutton Balfour. medic francos. patoCog austriac. 1822-1888. 1853-1934.: anemie Banti. pericardita constrictiva etc.). cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). " B. care poate aparea la copiii cu leucemie. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. evolutie rapida spre exitus. Vuna. medic ve. nwGc germcol. 1848-1932. Londra.ng[e.] Sin. medic argentinian.). • B. BARLOW. cu eozinofilie sanguina. BANTI. Sin. BECHTEREW. • B.} B. Sin. Forma a *b. care poate aparea la menopauza. [Augustin-J.In disc". BAMBERGER. portugheze. ojtaimolog e. chirurg e. purpura trombocitopenica trombotica.).). dermatoiog e-ngkz. " B. • B. BASEDOW-GRAVES. Sin.z.Tinw dwiez. [Karl Adolf van Basedow. Londra. *eretism cardiac). care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. 1S08-1884.ri-can.} Sin. diaree. neuroCog rus. 1852-1925.: ulcer de desert. profesor ia 'Str(in.} Sin. aritmii.B. • B.} Sin. VTofesor la f(oTe.: boala Machado-Joseph (v. 1869-1933} Sin. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. BAEHR-SCHIFFRIN.toinopatolog itaiian. n.} Sin. BABINGTON.: boala Moschowitz. 1845-1945. 231 . eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata.te. Copenfiaga. 1S61-1918. BASEL. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. Sin. a celulelor anormale (mieloblaste. 18571927. istoric pentru maduromicoza (v.an. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta.iv. BATTEN. " B.} Sin. 1885-1950.burg.).[ Sin. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie.] B. dureri epifizare cu alterarea osificarii. me-dic ingte. Este o varietate de reumatism degenerativ. ana. ^e. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. [Sir George Ballingall. V.). [George Baehr. 1865-1918. la f{6pitau^ de 'Paris. [Boreoo. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. foliculara. • B.: purpura senila Bateman. astenie.: dermatoza Barber. [Benjamin Guy Babington. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. Landre Beauvais.). • B. AYERZA. • B. • B.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica.} Malformatie congenitala rara. scadere ponderala. sindrom Banti. neuroiog engkz.: boala Basedow.rm. [Guido Banti. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer.: lipofusdnoza neuronala juvenila. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. [Pierre Jean Baptiste Bazy. tulburari psihice. apoi ia St. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. de culoare verzuie. Sin.: hidronefroza congenitala intermitenta. medic si Botanist engCez. • B.z.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. dennatoCog turc.z. BAYLE. Sin. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. BAASTRUP. 'Dublin.e.: boala Basedow-Graves (v). medic engte. 2) Sin. B. m Australia.. Asboe-Hansen. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. 1778-1821. Sin. • B. fans. Londra. [Frederick Eustace Batten. [G. [Base/. [Azure.z.). Sin. sufuziuni subperiostale. BANNISTER. [Frederick Eustace Batten. •B. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. cu lapte conservat. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. [Sir Thomas Barlow.: lipodistrofie progre-siva (v.: boala Rendu-Osler (v. Londra.} Sin.ngit. medic maghiar. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. care dispare In cateva luni.). anemie. BARBER. Sin. psihiatru francos. Copenftaga. cfiirurg franctz. dennatoiog dams contemporan. 'Petersburg. •B.

cu proeminenta In forma de . cu afectare moderata a starii generale. evolueaza In trei stadii (de disc. 1827-1892. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. fiind osmiofile. [Walter PaInam Blount.] Sin.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. [CAor/es Lucien Beurmann. [Martin Bemhardt. V. 1845-1917. • B. BLACKFAN-DIAMOND. degenerescenta tapetoretiniana. • B. BIELSCHOWSKY-JANSKY. 1902. stabuit (a 'Baltimore.). Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. • B.: cefalhidrocel traumatic. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. 'Berlin. • B. • B. • B. Etiologia este neelu-cidata.). Bitot. Diamond. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. 18351920. [K"ennetA DonieJ Blackfan. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. [Pierre A. 1883-1948. Henri Eugene Gouge-rot. In general.: tibia vara. [Anton Biermer.. [Moritz Benedikt. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala.} Sin. 'Boston. 'Berlin. Este o b. 2) V. urmate de ulceratii. profesor la Zurich si 'Viw.e. chirurg german. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. BERNHARDT. • B. chirurg american. neurolog german. este hematuria macroscopica recidivanta.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. mesangial IgA glomerulonephritis. cfmwy german.). 1851-1923.: sindrom Benedikt (v.: lupus eritematos discoid sau subacut. 1837-1902. 1874-1943. dtrmatolog austriac. dermatolog francez. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. dermatolog franc. sfingolipidoza.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta.: trombangeita obliteranta (v. 1831-1909. oftalmolog german. BLOUNT. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. Insa prognosticul este re-zervat. Evolutia este letala In 3-4 ani. dermatolog francos. profesor la fena. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. B. JSrgen Nilsen Schaumann. Saris.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. Benjamin Sacks. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. BEHR. 1831-1909. medic american. encefalopatie sau sindrom Binswanger.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). • B. 1879-1953. medic german. 9^e.: dementa. sinuzita. uveita antrenand cecitate.} Sin. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. b.: sporotricoza (v. Sin. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. [AtAur Henry Season. pediatru american. ortoped american. 2) V.ri.: sarcoidoza (v. 1856-1922. mai tar-diva. [Fritz Bessd-Hagen. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. sindrom Behr. Sin. • B.: boala chistica a mamelei (v.). oftaimotog iriandez.). V. si degenerescenta eredo-maculara.. . 'Vwia. In primele saptamani de viata. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante.galbenus de ou pe farfurie". BINSWANGER. BILLROTH-WINIWARTER. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. chirurg german. [Alfred Biel-schowsky. chirurg austriac. evolueaza In pusee recidivante. [Joseph Colt Bloodgood. pedi-atru american. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A.rica. Sin. degenerescenta tapetoretiniana. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. [Ernest Henri Besnier..} Sin.. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. l^iena. 1781-1840. sindrom Behcet. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. dermatolog france-s. BEURMANN-GOUGEROT.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. 1878-1920. cu aspect al maculei de . BESSEL-HAGEN. Emanuel Libmaa. Se manifesta prin dementa. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. Felix van Winiwarter. •B. BLOUNT 1873-1921. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3.rman. virala sau imunologica. si degenerescenta eredo-maculara. 'Viena. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. [Carl Behr. 1829-1894.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. Sin. sinchizis). BLOODGOOD. Oslo.: degenerescenta eredomaculara. medic ame. neurolog german. dermatolog suedes.} *ldiotie amaurotica familiala. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga.ui yor^ 1872-1946. 'Boston. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. Sin. degenerescenta tapetoretiniana. n.: boala exostozanta (v. 9{e. V. " B. Jan Jansky. 'Paris. oftalmolog german. de coloratie rosie sau galben clar. 1844-1915.: sinchizis scintilant (v. normocitara si aregenerativa. [Christian Albert Theodor BUJroth. Semnul clinic ca-racteristic al b. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza).. profesor la 'Saris. 1881-1955. Saris. profesor la J{am£uy.B. iar prognosticul poate fi grav.. 1871-1940.: iridocicl'ita recidivanta.] Sin. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. idiotie amaurotica familiala. bolnavii decedand. [Jean Berger. 'Polonia).} Sin. Caesar Peter Moller Boeck. originar din '£raga.w yorl^ n. ereditara cu transmitere dominanta. Sin. Sin. [Lourent Theodore Biett. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). sec. medic si serolog cek. B. BIETT. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. Louis K. nefroiog francos.). 1852-1931. 1829-1894. Sin. 1867-1935.a. cu predominanta simptomelor cerebeloase. • B. 1852-1929. Moritz Kohn Kaposi.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. BITOT. cu evolutie subacuta si recidivanta.: sindrom Blackfan-Diamond.doc" a condilului intern. care nu ajung Insa la maturare.} Sin. [F. • B.rn. B. • B. 'Paris. strict localizata. anemie pernicioasa. BJORUM.: lupus eritematos diseminat (v.a. care apare la orezile dupa o infectie (otita. si policorie.z. • B. • B. profesor la Zurich si l^ena.] Sin. apoi la Zurich. [Ernest Henri Besnier. XX. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. n. BENEDIKT. Sin. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth.). Stockholm. dermatolog non'egian. Administrarea intravenoasa de vitamina B.} Forma de *lupus eritematos. sin-drom Adamantiades. 232 B.. [Otto Binswanger. 1896. BEST. sindrom Billroth. •B.. neurolog austriac. BENSON. dermatolog francez. •B. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. 1852-1912. Sin. Au fost raportate si cazuri familiale. V.} Sin. BIERMER.: meralgie parestezica (v. boala AddisonBiermer.: anemie Biermer. din cauza unui accident infectios grav. «B. • B.). medic ge. Best. afte genitale si aparitia. 'Dublin.. degenerescenta tapetoretiniana centrala. •B. medic jrancez. Afectiune manifestata la ambele sexe.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

[a 'Bologna m 1886. REITER.: actinomicoza (v.] Sin.. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. aparitie brusca. medic poionez.).. • B.. RIEDEL. Afectiune rara. hematoCog itaiian. si suflu Roger.} Sin. 1849-1919. V.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. uneori simuland o apendicita acuta. ROKITANSKY-FRERICHS.). sec. REICHMANN. • B. ROSAI-DORFMAN. 2) Crize abdomi-nale violente. [Moritz.: oncocercoza (v. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). 1820-1883. n. medic franc. RIGGS.). [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. [Henri Jules Louis Marie Rendu. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. dermaloiog gu-atemaCtez. ce afecteaza vascularizatia retiniana.] 1) Sin. [/eon Jacques Paul flee/us.: boala chistica a mamelei (v.: boala Fauchard-Bourdet (v. RENDU-OSLER-WEBER.). M.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. n. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. 1863.] B. sec.] Malformatie cardiaca congenitala. patoiog american. Friedrich Theodor von Frerichs. •B. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale.. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. Sin. n. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. Thomas Hodgkin. •B. profesor [a 'Paris. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. [Nikolaus Reichmann. 1844-1902. Debut cu *metamorfopsii.at in SUA si in Singlia. 1890.: talasemie minora (v. Se transmite autozomal dominant. •B. [Sigvald Refsum. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). neurolog fi internist german. oftalmowg german.B.: eredopatie ataxica poline-vritica. •B. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. boala Babington. Sin. 'Kcat-^ar^Stadt. RIGA. REICHEL. Heinrich Romberg. cu forme multiple.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. [Paul Friedrich Reichel..] Sin. 1798-1866.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. care au in comun o evolutie de mai multi ani. Londra. 1832-1919. B. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. • B. nistagmus. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. transmisa autozomal recesiv.ez. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. RENANDER.] Sin. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. [Fernanda Rietti. llppsaia. profesor [a fraga. medic noniegian. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. • B.). adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). tiroidita . degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. asimptomatice.: boala HendersonJones (v. apoi la 'SerCin. RIBBING.RECLUS Appe]baum. Frederick Parkes Weber. Evolutia este lenta. 3) Crize febrile pseudopalustre. 1844-1902. b. REIS-BUCKLERS. Sin. medic Canadian care a practical m SWi fi w. talasemie).lemnoasa".] Displazie vasculara ereditara. 'Baltimore. cHirurg german. boala Rendu-Osler-Weber. XIX-XX\ Sin. •B. sindrom Osler-Rendu. cu hipertrofie splenica moderata. Sin. subglosita difteroida. 1804-1878.] Sin. 1897. ROBLES. mono. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva.: boala Cardarelli. ROMBERG.. 1907. localizate Indeosebi nazal si bucal). RENDU-OSLER. 1878. chirwrg fi ginecolog german. profesor de medicina ia Oxford.] Sin. • B. surditate. sindrom Rendu-Osler-Weber. RIETTI-GREPPI-MICHELI. clinician fi patotog Italian. • B. Riggs. febra mediteraneana familiala. Evo-lutia b. Necroza osului *sesamoid al halucelui.} Icter grav idiopatic. oftalmolM) german. he-moragii. [Rodolfo Robles. profesor ia Jena. de etiologie incerta. apoi crurale si axilare. Enrico Greppi. [Antonio Riga. ori suferind de tuse prelungita. dentist american.] Nodul fibromatos al fraului limbii.z. Sir William Osier. profesor ia ViIna. REED-Hodgkin. Sin. medic american. transmisa dominant. [Henri fules Louis Marie Rendu. ROGER. 'Bans. •patoiog itadan. Fernanda Micheli. [Seved Ribbing. cu supraIncarcare In lipide neutre. [Henri Louis Roger.] Sin. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . RITTER VON RITTERSHAIN. telangiectazie hemoragica ereditara. Italian. REFSUM. profesor ia 'Bonn. [John M.: hemocroma-toza primitiva (v. Apartine grupului de "lipoidoze. l^arsovia. XX.: boala Hodgkin (v. • B. 1810-1885. anatomopatotog austriac. • B. ereditara. regulate. a carui suprafata este adesea ulcerata. [Hobart Ansteth Reimann. fara semne inflamatorii.). 1863-1962. Solonia). RIVALTA. RECLUS. 18721937. profesor de medi-cired (a Oxford. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. cnirwy franc. 18091891. septui membranes).} Sin.).: comunicare interventriculara izolata. medic igienist german. atrofie musculara. angiomatoza hemoragica familiala. medic engCez.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. fans.] Sin. • B. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). [Hans Conrad fulius Reiter. dispuse neregulat sau In inel). • B. [Robert Grigg Reese. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. REESE.: boala periodica.). • B. • B. Londra. [Fabio Rivalta. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. ra-dwtog swdez. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. 1847-1914. medic Canadian care a vractu. folonia). medic german.: boala Fairbank (v.e.: tiroidita invaziv-sclerozanta. aparand Indeosebi la barbati. 'BoCogna. [Dorothy MendenhaH Reed.] Sin. •B. • B. 'Paris.). 1874-1964. 1902. medic francez. prin pusee periodice. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. boala Goldstein.sau bilateral. medic jrancez.: boala Rendu-Osler • B. 1819-1885. Sin. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei.). AngCia. initial submaxilare. medic german. macrofagica. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. n. de etiopatogenie neelucidata. • B. probabil imunitara.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v.} Forma de *distrofie corneana familiala.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. cu durata 1-2 zile. • B. medic eng[ez. • B. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. nematoCog Italian. n.] B. Oslo. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. y^ew york^ 1866-1926. medic. [Gottfried Ritter voa Rittershain. Bucklers. n. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. n. 1851-1918. 18781939. [Karl Freiherr von Rokitaasky. depuneri lipidice si exsudate retiniene. 1849-1919. 1846-1916. [Wilhelm Reis. Sir William Osier.] Sin. 1858-1934. •B.: sindrom ParryRomberg (v. profesor ia 'Berlin. 1795-1873. oftaimoiog american. hemocromatoza).

tulbur§ri psihice). rara. . Sin. se manifesta prin voma. Indeosebi *schizofrenie. apoi [a f\leapoCe. picior varus. XX] Gangliozidoza generalizata. tulburari vizuale). probabil virala. ca manifestare In unele psihoze. oftaimoCog american. Sin. 9{ew yorl^ n.. 252 B. [Maximilian Saizmann. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. SCHEIE. vertij. posibil.: distazie areflexica ereditara. chimrg german. SCHENCK. 1775-1840. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). b. cu afectarea starii generale. Se produce la trezire. Copenfiaga. \M.: dermatoza pigmentara progresiva.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. Sanfilippo.: keratoconjunctivita epidemica. Evolueaza In pusee spre dementa. Sin.: scleroza cerebrala difuza. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie).: epifizita vertebrala de crestere. [Pou/ Ferdinand Schilder. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. [Gaetano Riimmo. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. • B. [A.: gangliozidoza GM. " B. Rosenihal. asemanatoare *b. Sin. degenerativa a corneei.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. newoiog francez. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. 1910. cu puncte rosii la periferie.: pseudoholera infantila.} Sin. grupati In inel. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). • B.boabe de orez". sciatica etc. scleroza substantei albe cerebrale. mwolog si psihi-atru austriac. 1909-1990. prin deficit de hexozaminidaza (A si B).). anomalii discrete ale scheletului.: degenerare corneeana Saizmann. profesor [a Gjraz. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. cfl-irurg german. Sin. Charles Foix. SCHIMKE • B. Sin.. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. 1886-1935. Sin. 18S3-1917. cu transmitere autozomal dominanta.: mielom multiplu (v. Sin. hemoragica congenitala ereditara. 1874-1948. prin simptomatologie generala. " B. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). gineco(og american.). 'Scrim. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. [Murroy Sanders. neurolog francez.: scle-roza cerebrala difuza. iar clinic.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. 'Bologna. mucopolizaharidoza tip III. •B. [Benjamin Robinson Schenck. austri.} Sin. 'Detroit.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. Surpyener.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa.w yor^ 1886-1940. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati.: sporotricoza (v. • B.e din 9^e. Sin. rara. *keratita. pediatm american contemporan] B. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute.: hemofilie C (impropriu). SALVIOLI. la barbati.: sindrom Scheie (v. Sin. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. [K.). derma-toza Schamberg. Sin. ROSENBACH. scleroze inflamatorii difuze. cu transmitere dominanta. cu transmitere autozomal recesiva. medic american contemporan] B. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. 1870-1934. Apare. Sandhoff. peaiatru italian contemporan.ROSENBACH form careia b. • B. Sin. [Sylvester ]. • B.). SALZMANN. V. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. •B. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. SANFILIPPO. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). 1842-1920.] B. " B. B. • B. ?i gangliozidoza. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara).: catalepsia de trezire. Vevey. •B.na. debuteaza progresiv (prin cefalee. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. Sin. TaySachs. clinic similara cu *hemofilia. SCHILDER. 6acterioCog american.: oligofre-nie polidistrofica. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. • B. exsudat). RUMMO. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. SCHEUERMANN. Se caracterizeaza prin diarei lichide. []ohann Nepomuk Rust. opacitati comeene si hepatomegalie. Mwolog si psihiatru. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. ROUSSY-LEVY. 1842-1923. glicogenoza). Indeosebi cefalee. chirurg ortopea danez. 'Eh'efia. leucodistrofii progresive. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. S. Sin.] B. apatie. SAKAMOTO. [G. sindrom Roussy-Levy. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. aermatohg american. severitatea sa descrescand cu varsta. SCHILDER-FOIX. poate surveni In mai multe forme (infantila. Sin. [Harold Glendon Scheie. SARPYENER. atrofii musculare. 1877-1960. SCHAMBERG. • B. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. profesor ia 'Eraladelyfua. cu evolutie benigna. n. Abces periamigdalian. profesor (a l^iena. SAN BIAGIO. SANDERS. din categoria "leucoencefalitelor. SCHIMKE. oftaimoCcig austriar. RUSTITZKY. anatomopatoCog francos. cu transmitere autozomal recesiva. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani).. • B. gliomatoze difuze. de lunga durata. medic american contemporan. diplegie. 1862-1954.. Salvioli. Sakamoto.. 6wcliimist german. [li Curt Rosmlhal. profesor ia 'v'ie. sindrom Rosenthal. • B. sec. SAUNDERS. profesor de patoiogie medicald la. juvenila. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. Evolutia este rapida. • B.). [Pou/ Ferdinand Schilder. [Gustove Roussy. medic japonez contemporan. 'encefalita concentrica Balo. 'Eolomaji 2} Robert L. " B. tip 2. [Holger Werfel Scheuermann. medic Italian. 1882-1927] Grup de b. • B. A.ac. apare ca reactie la o infectie latenta. Gabrielle Levy. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne.: glicogenoza tip IX (v.: erizipeloid (v.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. Visa. •B. B. 2) B. RUST. specifica adultului. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. degenerativa a coloanei vertebrale. profesor la Cjottingen. SANDHOFF. aproape exclusiv. In .: cardioptoza. si In unele *encefalite. neuroiog german contemporan. cu sfarsit letal.] Sin. [fay Frank Scharnberff. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. frecvent fara hemartroza.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. •boala Schilder. Se manifesta prin simptomatologie locala. Sin. ROSENTHAL. l^iena.B. • B. 'enurezis. In Japonia. care afecteaza copiii si adolescentii.

profesor [a frankfurt pe. cefalee etc. Joseph Godwin Greenfield. Se manifests prin diminuarea 253 . caracterizata prin prurit. profesor de med. Chicago. Sin. cu extensie lent progresiva. microdrepanodtoza. Sin. n. hematolog Italian contemporan. epidemica. SEVER. V.: boala Fairbank (v. medic nowegian. cu simptome si semne meningiene.: boala lanturilor grele alfa. splenomegalie. cecitate. freiburg. SENHOUSE KIRKES. [Cecil Gordon Shaver.). 1889. profesionala a pescuitorilor de'bureti. vegetante si necrotice.). 1856-1916.. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. newoiog si psihiatru german. Stockholm. 1880} Sin. supurare.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. sau de perle. 1879-1935. • B. 1899} 1) Sin. •B. V.} Sin. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. medic austriac. nistagmus. ]. cu transmitere recesiva. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si.: dizenterie bacilara (v. Sin. XIX. medic german. • B. In copilarie sau pana la varsta adulta. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. n. In general. cu semne generate infectioase (febra ridicata. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. fi frankfurt pe 'Main. chirurg german. n. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. cilirurg suedes. intema [a 'Berlin.: purpura Henoch-Schonlein (v. Oslo. [Hans Schneider. yialle. dermatoiog Canadian. 'WurtzBurg. ulterior. : . B. SENEAR-USHER.: pemfigus eritematos (v. SCHMIEDEN • B. SINDING LARSEN-JOHANSSON. profesor la •Seriin. ' B. SCHOLZ-GREENFIELD. regresie mentala progresiva.} Sin. n. " B.: epifizita a calcaneului. la varsta de 6 ani. a doua. Sin. 1864-1955. [Artur Schiiller.: leucodistrofie metacromatica. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. [Victor Schmieden. SECRETAN.: ptoza ato-nica lipomatoasa.: acrodinie infantila (v.: sindrom Sjogren (v. •B. 'pirozis si vomismente. convulsii.). Walther Kruse. Londra. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. dureri abdominale.: boala Gruber (v. anatomic patotogica (a ytamliwg.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. Sin. • B. neuropatoCog engiez. [Franz Seitelherger. medic dvefian.} Edem dur si persistent.). • B. probabil virala. 'Paris. Sin. n. • B. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. 1802-1S68. fiacteriotog german.. sec. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. newolog fi psihiatru austriac. profesor la yvdinchen. genetica. senzatie de arsura. [Kiyoshi Shiga. [fames Warren Sever. hematii In forma de secera. 1838-1887. 1875.).).). • B.: distrofie neuroaxonala infantila (v. Harry Swift. frisoane.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. oftalmolog suedes.B. 1793-1864. profesor la Leipzig. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. SCHMIEDEN. artralgii. • B. medic german. XX. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A).} Sin. Paget. SPIELMEYER-VOGT. SELTER-SWIFT-FEER. 1S7S-1964. [Ezio Silve. • B.} B. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos.] Sin. [Hermann Schridde.20 %. SCHONLEIN. talasemia minima. • B. 'Dortmund.: anemie microcitara drepanocitara. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. dureri abdominale. 1874-1945.} Sin. dizenterie). 'Samfierg. B. Heinrich Vogt. • B.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. n. 'Main. si boala pescuitorilor de bureti.: sindrom Simmonds (v. neuroCog german. Uneori mialgii si artralgii. 1878-1947. • B.} Sin. [ttenri Secretan.-itroni. greturi. [Paul Seller. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. SILVESTRONI-BIANCO.). 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu.. medic Canadian.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. 1875. [William Senhouse Kirkes. [Morris Simmonds. medic Italian contemporan. foarte distructive si posibil embolizante. 1855-1924. [Francis Eugene Senear.ia. profesor [a Soiing&n. • B. medic si Bacterwiog japonez. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. si boala lanturilor grele. profesor'de. SILFVERSKJOLD. l^onigsberg si Leipzig. oftalmolog german. anatomopatohg german. SCHRIDDE. SCHULTZ. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. 1858-1937. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. profesor la. " B. la baieti Intre 8 si 14 ani. apoi la Munch-in.} Sin. [Karl Ludwig Ernst Schroder. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. sezoniera (primavara si toamna). balonare. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. • B. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele.SMELMEYER-VOGT •B. sec. 1870-1957. fmdic austraiian. SHAVER. SCHULLER.: anasarca fetoplacentara (v. pediatru german. • B. n.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. iar hemoglobina F .} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. SICHEL.. ortoped sittdez. • B. 1866-1930. profesor la 3{eide[6erg. Sven Christian fohansson.).: osteoporoza circumscrisa a craniului.} B. Viena. SELIGMANN. diaree. adesea bilaterala. forma asociata de *talasemie. 'Boston. }Willibald Scholz. SHIGA-KRUSE. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. sec.). medic german. neuropatoiog austriac. 1899. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. [fohann Lukas Schonlein. Are doua faze: prima. [fulius Sichel. adesea In relatie cu *b. Stocf^wim.: sindrom Marinescu-Sjogren (v.. Sin. ciwurg ortoped american. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. SCHNEIDER.). iar dupa o scurta perioada. ginecolog german. •B.: endocardita primitiva acuta. SJOGREN. 1864-1935.} Sin. 18S4-19SS. [Nils Silfverskjold. [Werner Schuhz. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. Sin. apoi la Zilricli. XX. vomismente. ataxie).] Sin. profesor la 'Sown. . contemporan. 1889-1958. SKEVAS-ZERFUS.: agranulocitoza •B. Evolueaza spre exitus. Bianco. {Walter Spielmeyer. caracterizata prin anorexie.na. Vima. •B.). de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. SIMMONDS. SPENCER. 2) Sin. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. neurolog fi psihiatru german. Qottborg. • B. Emil Fcer. pediatru elvefian. SCHR6DER. l^iena. • B. Barney Usher. SEITELBERGER. SMITH-STRANG. perfect delimitata. cu rigiditate a membrului atins. dermatoCog american. B.

constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. •B. 1880-1931. • B. medidnd intemd (a Saris. adesea nediagnosticata. V. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. V. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. 1S6S-1941. evolutia fiind lenta. oftaimotog german. STARGARDT.ui yor^ 1895-1983. m adolescenta. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. • B. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. SWIFT. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. • B. TERRIEN. Sin.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). probabil printr-o anomalie a *hemului. manifestari cardiace (aritmii. a. 1853-1940. boala femeilor fara puls. atrofie osoasa Sudeck.] B. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. • B. profesor ia Varis. • B. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). TAMURA-TAKAHASHI. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. medici japonezi contemporani. tulburari de supt si deglutitie. origine potoneza. Sin. •B.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. intoleranta la glucoza). apatie. b.). " B. LondTa. cu debut 'in tinerete. medic enghz. ?i degenerescenta eredomaculara. [AJd'ro Tamura.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. atrofie retiniana).] *Ectazie marginala a corneei. Moartea survine Inainte de 20 de ani. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. TAYLOR. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare.). medic german. • B. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. scadere a vederii pana la cecitate. din cauza unei *mutatii dinamice. si idiotie amaurotica familiala. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. medic japonez. 18501919. S. 2) B. sfingolipidoza. [Karl Bruno Stargardt.: boala Pick-Herxheimer (v. STURGE-WEBER. Copenfi. dementa si casexie. profesor (a Londra. Clifford Richardson.: acatalazie (v. Pierre Marie. cfmwg german. Se transmite dominant. B. n. STANTON. 18431927. sec. cu degenerescenta ce-rebrala si.: sindrom Stickler.). [William Alien Sturge.} Cea mai frecventa b. 254 B. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. Mataro Takahashi. TAY-SACHS. debuteaza la varsta adulta sau. • B. deces In primii trei ani de viata. newoiog francez. medic german. Sin. fast desc. Gena b.: glicogenoza tip VII (v. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. boala Leriche. surditate neurosenzo-riala. slabiciune.] Sin. medic austratian.] Sin.: algodistrofie posttraumatica. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. Londra. mucoasei farin-giene si rectale. 1885. Frederick Parkes tyehcr. • B. profesor ia 'Marburg. febra ridicata. tulburari de comportament). Anatole Miirie Emil Chauffard. 1866-1938. Stickler. SULZBERGER-GARBE. |Morion Bafdur Sulzberger. Sin. ereditara. profesor [a Londra. Evolutia este progresiva. 1966.md ia Leipzig. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. debuteaza In lunile a 4-a . afectarea mus-culara este minima. • B. sindrom Sudeck-Leriche. 18631962.). dennatoiog Canadian. cu debut neonatal. mai rar. V. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. [IVorren Toy. sec. • B. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. Steele. J. oculare (orbire tranzitorie. profesor ia Jrei6wg.] 1) Sin.} Sin.aga.). tip 1. malformatii articulare.] B.: degenerescenta maculara familiala juvenila. [Sir George Frederic Still. STEINERT.ope.). • B. B. • B. XIX. SUDECK. bilaterala. vertebre aplatizate. y\[e. in Ungtia. spondilartrita anchilozanta. neuropatoiog Canadian de. Bernard Sachs. STILL-CHAUFFARD. ferzy OIszewskt.} Sin.] Sin. TARUI. •B. Sin. cifoza. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. {Harry Swift.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. • B. B. 1853-1925. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). TAKAHARA.: poliartrita cronica juvenila (v. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. 'Ky. cu astigmatism care se .). SUMMERSKILL. SYLVEST. hemiplegie tranzitorie etc.atru engie. neuroiogi canadieni conte-mporani. asociata cu dureri si impotenta functionala. • B.: boala Deleage. 18721938. • B. 1908. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. Sin. [Shigeo Takahara. n. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. medic japonez. In forma clasica. medic francez. care apare uneori posttraumatic. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. TERRIEN • B. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei.: acrodinie infantila (v. osteoporoza algica posttraumatica. imdic american. defecte de conducere). pediatru engiez.} Sin. Londra. n. glicogenoza).} V. 1855-1932. B. contemporan. medic engiez. sfingolipidoza de tip infantil.i6. decedat in. STRIIMPELL-MARIE.ntd IJoaia. apoi ia 'Milnster. 1872-1940. 1858-1937. 1875-1927. simetrica si progresiva.] B. Leipzig.B. medic danez. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. medic e-ngiez.: boala Batten-Mayou. Forma grava.). este localizata pe cromozomul 19 (19q13. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara.an. miotonie atrofica. profesor de medic-ina inte.z.: melioidoza (v.] Sin. S.] Sin. oftaimoiog francez.: colestaza recurenta benigna (v. afectand femeia tanara. [Sir George Frederic Still.: poliartrita cronica juvenila (v. dermatoiog americ. profesor ia f{am6urg. William Garbe.: boala din Bornholm (v.:.: sindrom Sturoe-Weber (v. rara. neuroiog american. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). acrodinie). arteritis brahiocefalica. splenomegalie Si infiltratie a corneei. neuropatie periferica recurenta. gangliozidoza GM. Lumpur. [Hons Stemert. profesor la 9{ew york 1842-1908..aia. vizibila la examenul fun-dului de ochi. STICKLER. tulburari ale SNC (apatie. cu transmitere autozomal recesiva.. wide. profesor de. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. pe. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. profesor ia 'Paris. dennatotog si veneroCog gwman. sindrom Martorell. STOHMER. [AT/red Stuhmer.).] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. hipersomnie. hipoa-cuzie.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. lft6S-1941. [G. cu transmitere autozomal recesiva. • B. medic engiez.] Sin. Ca urmare. consecutiv.: boala Norman-Wood. STILL. Sin.} Sin. [John C. 'Toronto. Sin. de natura distrofica. S.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. [Michishige Takayasu. Sin. amiotrofie). [Adrien Felix Terrien.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). B. Sin. • B. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). TAKAYASU.). 1875-1930.).). profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. • B. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI.: boala Still a adultului. In care se asociaza durere si redoare articulara. Ea determina b. TANGIER. Kraurosis penis (v.

sec. si calcinoza. 1883-1936. 1853-1912. danez. din categoria displaziiJor spondiloepifizare.fi unice sau multiple. delir.} Hiperostoza corticala generalizata. chimrg ge-rman. • B. Camillo Wiethe. 1815-1896. n. " B. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. • B. asemanatoare b. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). [Heinrich Unverricht.: polycythemia rubra vera. TILLAUX.w yor^ 1S19-1SS3. •B. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. cfiimrg german. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. sindrom Unverricht. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. VAN NECK-ODELBERG. Viena. [William Hoime van Baren.).. •B.). dematolog francez. •B. 'Paris. . Viena. Qroningen. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. 1864-1927. Sin.: nevralgie esentela de trige-men (v. [Mattew Sydney Thomson. Sin. [H. " "B. boala Osler-Vaquez. •B. medic [a flopitau^ de 'Paris. si sindrom Tietze.} Sin.). profesor la 'Paris. [S. Londra. B. suedes. poliglobulie primitiva. ruptura unor anevrism. B.membrana celulelor musculare. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa.i profesor (a ^{am6urg. ' sec. anatomist fi chirwg franctz. prin hipertrofie a musculaturii. este o torma complexa de *hidrosadenita. de origine microbiana. n. Transmisa dominant. neuropsihiatru. • B. medicaia. b. medic oiandez contemporan. [a Jena. Sin. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant).: acropatie ulceromutilanta (v. otorinotaringoCog austriac.).: bsteocondrita ischiopubiana. VERSE. medic Belgian. •B.). TROUSSEAU.).} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. pediatru olandtz.: boala chistica a mamelei (v. 'Srestau fin present 'Wroclaw. XIX XX. medic gennafi. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. 1834-1904} Sin. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului.e intracraniene.: proteinoza lipidica (v. y{e. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). • B. pruriginoase. [Hemrich Unverricht. claviculei. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. V. mers schiopatat. para-(izie faciala si surditate de perceptie.). cu tulburari generale. 1868-1943} Sin. perforatia comeei. • B. •B. VON BUHL. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. VERNEUIL. 18671935. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. [EricA Urhach. [Andre Thevenard. profesor dt cG-nica. prolapsul irisului si. si boala Fairbank. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. [Ludwig van Buhl. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil.: sindrom Rothmund-Thomson (v. la 'Boris.B. neurodermita circumscrisa.: boala celiaca (v. 2) V.: eczema seboreica (v.). Sin. 1855-1930} Sin. 1801-1867. Zurich. • B. medic francez. Hermann Bernbard Lundborg. •B.: boala Peyronie (v.t apoi in SUA/Shuaddpliia. • B. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. de etiologie incerta.. otorinoiaringo[og german. • B. 1897. %B.: eritem nodos (v. Leziunile apar In post-adolescenta. THEVENARD.] Sin. •B. 'Boris. eritremie. 1888-1949} Sin. VON BUHL 1893-1946. Axel Odelberg. VAN BUREN. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. Este o. THOST-UNNA. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale.] Sin. medic la. •• Hmsterdam. inconstant. apoi la. 1899} Sin. V. V. B. cSwurg francez. oftaimo[og francez.). nespecifica. ^6pitaw(_ de 'Paris. o disfunctie a canalelor de dor din . ca si. ' • B. poate determina atrofie optica. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. Fairbank. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. apoi la 'Dorpat.. THOMSON. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. patoCog german. 18981959. UEHLINGER.. VARIOT. • B. Thiemann. neuroiog fmnctz. dermatolog gemia. Prin compresie nervoasa. pot '. Sin. n. V. care determina prognosticul rezer-vat al b. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. TIETZE. Van Neck. [Erwin Uehlinger. edeme. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. • B. 'Jvlunchen. [Pou/ /u7es TiUaux. Paiil Gerson Unna.: miotonie congenitala. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-.).: sindrom Unverricht (v. d^r care prezinta caracter familial. 1894} Sin. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. dermato[og si aiergoiog austriac.: lichen simpler chronicus. • B. profesor de poiicimica medicaia.).prin tegumente eritematoase. VAN CREVELD. anatomovatoiog dvepian. 1850-1929. 1894} Sin. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene.^atoare In dimensiuni. UNVERRICHT. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. •B.n. UNVERRICHT-LUNDBORG.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. "' •B. de etiologie necunoscuta. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. •B. medic. medic danez. • B. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. si boala Arnstein. [M. pedlatru francez. VAQUEZ. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor.. Copenhaga..: progerie (v.: calcinoza intervertebrala. THAYSEN. [Thost. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . prin. [Thorvald Einar Hess Thaysen. medic gennan. VAN BUCHEM. 18531912. la Jena. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. 1860-1936} B. profesor de policiinica. dennatolog german. a maxilarului inferior.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. VALENTIN. profesor de patologie e^temd. Patogenia b. implica. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. 1850-1929} Sin. URBACH-WIETHE. [Asmus Julius Thomas Thomson. 255 . TERSON. VOLTOLINI. medii si a labirintului.: boala glicogenica (v.: condrila costala. n. 'Eolonia]. [a 'Praga.). febra si afectarea starii ge-nerale. V. [Alexander Tieize. B. sta6iG. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. terapeutica [a 'Paris. 'Dor-pat. varietate de acrodisplazie (v. [Pou/ Gerson Unna. [Albert Terson. THIEMANN. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. UNNA.} Sin. cnimrg ameri-can. •n. Uppsala. VIDAL. posibil. Soionia). profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. febra.: panider-moperiostoza (v.). profesor [a 'H'amBurg.). [Armand Trousseau. dermatolog engkz. [Gns(on Variot.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene.} 1) Sin. [Louis Henri Vaqaez. probabS. Mucoasa anorectala ramane indemna. cu localizari diverse. keratodermie). Sin. [Francis Steven Peter Van Buchem. THOMSEN. 2) Sin. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. XX. Van Creveld.

WEBER-CHRISTIAN. 1833-1890. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. osteo-distrofie fibroasa generalizata.. [Erik Adolf von Willebrand. Evolueaza In pusee.} Sin. • B. Lund. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. VOORHOEVE. profesor de medicina. oftaCmohg german.] B. 1898-1961. profesor [a Q6te6org. profesor (succesiv) la. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. radwiog ola. 1699-1767.: boala von Willebrand (v. fara tendinta de vindecare. ofta[mo(og ola. [Silas Weir Mitchell. 'Halle fi Cfottingen. asociata altor maladii autoimune. leziuni pulmonare nodulare. profesor [a l^pstoci^ apoi la.] 1) Sin. WAGNER. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. 1857-1919} Sin. G.: osteita fibrochistica. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune.: purpura hiperglobulinemica. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . WEIR MITCHELL. 3) Sin. sindrom Weber-Christian.nde. tendinte hemoragice. iridociclita. VROLIK. hipercalciurie. distrofie hialoidoretiniana. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. anatoInist. • B. 'Jvtunc. VON MEYENBURG. profesor [a J^eidel6erg. 1867-1939. oftaimolog danez contemporan. VON RECKLINGHAUSEN. •B. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. boala von Willebrand-Jurgens. fara alterarea starii generale.). WALDMAN. [Willem Vrolik. V. anatomopatolog. profesor ia Amsterdam.: leptospiroza icterohemoragica (v.). amiotrofie). profesor ia ^[eisingfors. • B.] Forma de splenomegalie la copil. boala Lindau.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v. 18761931. 1889-1973. WALDENSTROM. [Edgar Otto Conrad von Gierke.: boala oaselor patate.). chirwg ortoped suedez. n. Sin.Zi 1886-1979.] Sin. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. Stockholm. •B. VON WILLEBRAND-JURGENS. • B. VON WILLEBRAND. 2) Sin. • B.: encefalita letargica von Economo (v. profesor ia Lausanne. 1848-1916} Sin. 1844-1919. WALLGREN.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. 1883-1910. *cataracta si *scotom jn Centura".: neurofibromatoza (v.VONECONOMO •B. anatomovatolog german.). *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. ia y-ladflberg si 'Dorpat.nd. osteoza paratiroidiana.: degenerescenta hialoidoretiniana.).] B. Rudolf Jiirgens. 2) fan Gosta Waldenstrom. Sin.: paniculita nodu-lara nesupurativa.t. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon.} Sin. ca si un deficit de x factor von Willebrand. medic german. Londra.: coxa plana (v. degenerative rara. Stockholm. Sin. profesor la Qroningen si Amsterdam. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii.: boala Alexander. • B.] Sin. cu evolutie de 4-6 saptamani. • B. 1876-1951.). Jonkers. medic.).: amiotrofie spinala infantila (v.). patoiog suedez. medic american. VON GRAEFE. dupa infectii virale. a urechilor. nervoase etc. cu transmitere autozomal dominanta. [Hans Wagner. medic german.z. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. fiz. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. WAARDENBURG-JONKERS. Biologia este incerta. caracterizate prin trei simptome: para. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. posibil. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. [Frederick Parkes Weber.: policon-drita atrofianta cronica. WERDNIG-HOFFMANN. newoiog german. • B.: boala Durante (v. Sin. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. sw. Arvid Wilhelm Lindau. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. V. VON GIERKE. VON HIPPEL-LINDAU. WERLHOF. tulburari digestive. 1801-1863. apoi [a 'Berlin.} Sin. •B. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. finlandez. 'Pniiaddpnia.. insuficienta renala. de tumorete eritematoase si dureroase. 'HeCsingfors. apoi [a Zurich. Se constata alungirea timpului de sangerare. 1840-1917. WEIL.ndf.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. Sin. 1863-1962. 1870-1949. neuroiog german. [Adolf Well. 'Berlin. 1829-1914. hemofilie vasculara. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar.). 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. medic engtez.: purpura trombocitopenica idiopatica.] Sin. •B. profesor la. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). uneori. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. [Friedrich Daniel von Recklinghausen.dez. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. cu agra-vare progresiva si posibil deces. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. [Nicolas Voorhoeve.: eritromelalgie (v. fracturi spontane.hw.} V. • B.. 1892-1958. [Paul Gottlieb Werlhof.B. 1837-1911. pediatru. [a Leipzig in 1887. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii.: macroglobulinemie Waldenstrom (v.: enteropatie exsudativa (v. formarea de membrane epiretiniene avasculare.: paramiotonie congenitala (v. VON WINCKEL. de cauza necunoscuta. [Karl Friedrich Otto Westphal. VON EULENBURG. Este.: boala glicogenica (v. 'Konigsberg. prezenta de com-plexe imune. J^anovra. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. [1). • B. [Eugen von Hippel. Henry A. la ambele sexe. Ttdmstad. [Albert von Euleaburg.. medic suedes. Sin. Sin.). d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie.. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. profesor [a l^arisrune. HematoCog gemwn.WESTPHAL •B. H. Se manifests prin crize periodice de paralizie. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor.). Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v. 'Sasd. neuroCog german. disfunctie hepatopancreatica. 'Heidelberg. intema. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. cu localizare la nivelul nasului. ginecoCog german. cu transmitere autozomal dominanta.. [Erik Adolf von Willebrand. • B. [Guido Werdnig.).} Sin. 'Wurtz6urg si Strasbourg. apoi practician la 'Wiesbaden. c) inconstant. apoi la. 1877-1945. n. • B. V. •B. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. si sindrom Willebrand.sau cvadriplegie motorie flasca. n. profesor [a Cjreifswaid. [Hans von Meyenburg. asociate cu febra.ioiog si cfiirurg ola.. profesor [a l^iena. Predispune la *dezlipire de retina. Christian.). WESTPHAL. medic finiandez. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. 1906-1994. pseudohemofilie A. [Arvid Johan Wallgren. newolog ameri-can.} Anomalie constitutionala a hemostazei. Sin. si osteopoikilie. • B. VON ECONOMO.e. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. boala Graefe. oftaimoiog elvetian. 256 B. probabil. newolog austriac. •B. anatomopatoiog german. 1870-1949. newolog fi psidiatru austriac. Johann Hoffmann. • B. 1879-1927.z. n. [Petrus Johannes Waardenburg. • B.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului.

B. 'Burma. uneori confluente. •B. magfi. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. Co(um6us/0h. [at.] Forma de 'cardiomiopatie. Sin. 1914. dermatoCog austriac. la. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ.WETHERBEE sau tulburari psihice. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. maximala la baza metatarsienelor. croata bo/to. n. 1902.} Sin.: boala a sasea exantem subit. B. ulterior si In alte regiuni ale corpului. distensie abdominala. Sin. p.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. Sin. tumefactie lombara.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. paralizie spinala intermitenta. Utrecfit. cfiimrg al annatei 6ritanice la.. neuro(og german. n. (at. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. din (at. WILKINS. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. hematurie discreta cu azo-temie. se manifesta prin hepatosplenome-galie.: pspriazis pustulos generalizat. Sin. scadere progresiva In greutate. WHITMORE.] B. BOMBEZINA. [Cor. Evolutia este grava..} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. WETHERBEE.] *Balanita cronica circumscrisa. amiotrofie). bombus = (lazait. prin atrofie renala.u. W. m SWI. BONTDE AMPUTATE •B.gw. profesor (succesiv) la.w. zgomot. NA: arcus pedis longitudinalis. 1878-1936. apoi la 'Milncfien. NA: palatum osseum. s. 'Rochester. profe-sor [a 'Edinburgh. • B.: palat dur. E. 1862-1950.. 1815-1877.: neutropenie splenica primitiva. / bombesine.. Sin. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. german. Reinhold August Wunderlich. pi.: degenerescenta hepatolenticulara (v. •B.: calota craniana (v..} Hiperplazie suprarenala congenitala. 1906. Evolutia este In pusee. medic fi fiz.). profesor [a 'BerCin. croata ho/to. continua sau remitenta. f. newolog suedes.a medicaia. anemie cu leucopenie. •B. dermatoCog oCandez. •B. 600(0. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. ascita chiloasa. roseola infantum. palatum = ccrul gurii. bolt = fiolta. magfi. Portiunea distala a unei extremitati amputate.: lipodistrofie intestinala. prin diaree grasoasa. anterior. [Sdr6a. WUHRMANN. newopatoCog israelian. [Fronz Zimmerlin. WHYTT. de cobalt) si *cesiul 137. Jena. bomba. s.] Forma de *psoriazis generalizat. [Hoyt George Whipple. ZOON.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. WUNDERLICH. • B. profesor de cluut. 1909. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. Sin.: disbazie lordotica progresiva. [Sarfia.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. Sin. n. • B. 1871. [Alfred Whitmore. medic civilian. [Sorfio. s. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus.] Sin. medic american. Lisa Welander. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine.] Masa de alimente. o bacterie. Clinic b.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. [Bruce Kenneth Wiseman. medic engtez. n. profesor [a l/iena. 18581932. • B. f. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. profesor la. • B. 1913.] Sin. [Lawson Wilkias. febra. iar In evolutie. 1714-1766. WILSON. 1910-1961. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. se manifests! prin adenopatii periferice. ma. bolos = huigdre.] B. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. masticata si impregnata cu saliva. croata bolta. 1876-1946. b. [Ital. caracterizata prin splenomegalie importanta. care afecteaza muschii centurii scapulare. anemie. [at.: xantomatoza familiala primitiva. W.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. NA: calvaria. neurotog suedez. planta = talpa. se continua posterior cu •valul palatin. 1898. ai trunchiului si ai membrelor superioare. • B.: amiotrofie Zimmerlin. gr. pa-ralizie periodica familiala. apare In copilarie si are caracter familial. }Cjr. n.io(og section. Mortala spontan.B. n. s. hipotensiune arteriala. histologic cu infiltratie plasmocitara. mwolog fi psifiiatru german. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. f. eruptiva de origine virala. it. dureri articulare si musculare. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. • B. / stump. BONT DE AMPUTATIE / moignon. WHIPPLE. f. [Robert Whytt. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. Sin. accidental sau prin pro257 . caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. • B. inanitie si calci-ficari suprarenale. 'Halle si 'SerCin. steatoree. [Johannes Jacobus Zoon. semne de hemoragie interna sau de *soc. Londra.: melioidoza (v. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. ZAHORSKY. 1858-1919. BOMBA. si lamele orizontale ale oaselor palatine.: balanita cu plasmocite. WOLMAN. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. kranion.] Sin. rara. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. [Georg Theodor Ziehen. Saint Louis.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. Hermann Oppenheim. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. s. • B. neurotog german. alimentarius = alimentar. bolt = Clolta. Tropheryma whippelii. Indeosebi glucide.d. produce contractia veziculei biliare. Ar juca. ZUMBUSCH. Charles Austin Doan. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. WISEMAN-DOAN.] Maladie rara. n. american.} B. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. posterior. are evolutie benigna. (at. Sin. 1874. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. ZIEHEN-OPPENHEIM. de la alimentum = ailment. n. este mai frecventa la adultui tanar. [Wetherbee.} Forma frusta de miopatie. [John Zahorsky. n. [Ferdinand Wuhrmann. moior. magfi. m. B. bolt = doha. Wolman.). medic etvefian. debutand la membrele inferioare. initial pe trunchi. medic. [M. cranium = craniu. dystonia musculo-rum deformans.: mioplegie familiala. pediafru american. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. ZIMMERLIN. 1878-1976. / bomb. Kugelberg. •B. Sin. secundar unei leziuni renale. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. 'Basel. B. [Gimnor Wohlfart. lubfiw.). 1896. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. [Leo flitter von Zumbusch.. Zurich. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. / bom be. calvariae. endocrino(og american contemporan. se vindeca prin antibioterapie. reactie peri-toneala. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. •B. / bombesin. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. de asemenea. patoiog american. Recent (1992) a fost izolata. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b.

Termenul este m continua extensie. sau *stare limita. Susele virulente sunt Incapsulate. s.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid.: bacil BordetGengou. parietale. BORISM. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). deformari la nivelul punctelor de osificare parietale.: borborism. cu sensul de stare limita sau intermediara. / botryomyco-sis. Haemophilus pertussis. Saris. s.tvrwiog franc.: ghiorait (pop. s. / bovarysm. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. c. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. comparata cu fructui de zmeura. BORELIOZE. aerobi. nedemonstrata Insa. sl. s.: Bothriocephalus latus. perborat. / borborygme. BOTRIOCEFALOZA.). Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. bronchi-septica. mykes. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. spirochetoze recurente. botu-lus = caitaBof. reprezinta o aspira- . si cefalhematom. albuminurie. In care se gaseste in stare larvara. n. [Lot. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. [Qr.rwiog francez.e. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. In stare adulta este parazit intestinal al omului. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. borderline = iinit. bolrys = dorchine de strugure. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. m. / botryomycose.} Element semimetalic. s. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. dt o iovitura. f.: febre recurente. B. s. BORDERLINE. bac. b. s. strugure. BOSA. f.} Specie de 'teen/a. m. f. bothrion = gropi^o. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. parapertusis si B.} Toxiinfectie alimentara acuta. numar atomic 5 si greutate atomica 10. n.dog fi. [Ar.} Tumora mica benigna pediculata. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. perije = perie.). de. n. n. myketos = duperca. Sin. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. borboygmi.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. cu referire la degete. de granita. s.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. f. agenti patogeni cu tropism respirator.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. 1870-1961. [Amedee Barrel. Rara la om. anaerob si patogen. s. leziuni cutanate. BOTRIOCEFAL. incluzand trei specii: B. m. botryomycoma. house. V. s.z. Infestarea. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. s. / bore. / bothriocephale. imobili. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. add boric pentru conservare. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. s. de-formari ale osului frontal. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa.). Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. n. BOR. / pyogenic granuloma. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. agent al *boreliozeior. prezenta unui lizereu gingival. iar unele hepato-nefrotoxice. \!Ar. frecvent mortala.). caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. In natura se gaseste numai In stare combinata. B. se resoarbe rapid dupa nastere. vertij. spirillum fever. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. Var. 2) Eminenta rotunda. swelling. dm persona bourak. f. 'volvulus sau *hernie strangulata. de frontiera Intre normal si patologic. / borisme. Strasbourg. pi. s. ElementuI In stare pura este inert. de obicei pe suprafata unui os: a) b. apm umflaturd •produsa. / bothriocephaliasis.a vasului. b. m. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. din pe. pi. myketos = ciuperca. cu simbolul B. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie.. Se manifesta prin tulburari digestive. serolog delgian. BOTRIOMICOZA. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept.teri.rsa.). Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. / bosse. 1S67-1936. A fost initial considerat de natura infectioasa. BORBORISM. / botulisme. frontale.: leziune de frontiera (v. \fr. situatie sociala). 2) Personalitate b. diphyllobothriasis. m. In general. utilizat. fraudulos. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). mykes. si acid boric. pentru borborigm (v.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. dar si la unele organe. / bothriocephalus. in 1919. / bothriocephalose. \Cjr. \fr. 6iK. In lanturi scurte. endemice sau epidemice. s. kephale =• cap. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta.. m. -ism. borax etc. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. Uneori. n. bawraq = eC msufi. m. s. In rahitism si sifilis congenital.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. f. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). din [im6a franciCor stafii[if. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. botrys = cwrchine de. borborygmos . [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. / bovarysme. / relapsing fever. frecventa la animate. BORBORIGM. s. Strasbourg. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. B. bawraq = d Insufi.ngi. / botryomycome. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. s. -ozo. Ex. se apropie de aceasta conditie ideala. Sin. bordure. -oma. Diphyllobothrium latum. BOVARISM. B. s.82. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. ordinul "Cestode. B. / borrelioses. s. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). In general. -oza.i m Cjaiia bord = margine. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. / boss. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. \Gjr.BOR cedee chirurgicale.] Pseudotumora a tegumentelor.na bourak. fiac. 1867-1936. urechilor si pielii paroase a capului. separafie. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum.] Angl. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. / boron. / botulism. f.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. [Cfr. V. kephale = cap. b) b. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca.] Boli infectioase. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. BOTRIOMICOM.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. ozo. f. [Cfr. / borborygmus. Sin. membrele superioare si inferioare. mdeosebi In timpul digestiei. s. m. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. BOTULISM. \'E. dord. / borism. ajungand la o lungime de 2-8 metri. s. s. s. Sin. Saris. recurrent fever. -ism. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. pre. bothrion = gropita. Var. pi.te. Gfatia botja = iovitura. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. [Amedee Barrel. bowel noise. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. din timba francilor stabili^i w.murmur.

\Gjr. V. brachia. / brachygnathia. s. bradys = meet. diastole = diiatare. / brachyphalangie. Rezulta Indeosebi prin prelungirea *expiratiei. degete anormal de scurte. klinein = a se cutca.Madame Bovary