X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

f. jagareala v. s. 2) boala medicament . s. Tntepenire de Tncheietura Intremare. f. s. s. f. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica.. Tncuiere. . jupuiala. langoare. f. astm. julitura. s. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. s. f. jeguiala. Tntruiele. (a) Tnnadusi. s. jagarie. IL' pirozis v. transpiratie a transpira astm. n. rana usoara laba ga?tii. jigaraie. s. jag v. Tnnecaciune. f. s. m. f. jagareala pirozis v. vb.s. jagareala v. s. s. f.s. f. f. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. 1. s. f. s. pi. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. f. s. s. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. s. s. emfizem. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. f. jighireala. s. Tntampinat. f. s. Tntampinatura. f. s. Tnnaduseala. f. moliciune. jolne. f. jagareala v. n. emfizem pulmonar deglutitie laringe. si f. f. parte a gatului unde se afla laringele astm. Tntunchinatura. Tnghititoare. diaree 1) slabiciune. (a) Tntepa. s. s. n. rana usoara 1) nevralgie toracica. s.n. f. junghi.s. s. s. s. s. f. Tncuiei la ud Tncuietura. s. jolna. emfizem. f.n. jig. s. jupuitura. vb. f. 2) pneumonie. f. intoarcere. s. f. Tncruci?at. vb. jagareala. dispnee. jeragai. jiguiala. (a)jugula. jagareala v. junghiTn piept junghietura. leac. s. lamoste. adj. f. Tnnodare de mate Tntalnitura.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. f. s. f.

s. s. f. . m. marina din fire marul lui Adam maruntaie.. 2) varice. crampe 1) apoplexie. f. n. lisai. s. mate. marcavita. limbrici. s. s. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). n. s. lumea ochilor lumina ochiului lumina. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. manca. s. margaritarel. vb. s. magareata. pi. lungoare. f. n. s. pi. f. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . matca. n. s. cuiva (de foame. malcavita . vb. leprica. f. m. s. f. f. lelitele. malahie. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. le?in. f. f. n. lepadatura.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. malced. n. iv lipemanie. f. s.m. n. lovirea de Rusalii lovitura. s. f. s. f. (a) linchi. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. de oboseala etc. s. lipitura. f. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. s. pi. s. (a)'lihni. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . matrun. pesta pesta 1) diaree. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. lelita. adj. 2) tifos exantematic apendice xifoid. matka. f. 3) colici intestinale. lingurea. f. s. s. s. s. s. f. s. f. malic. lingurica. pi. n. s.s. s. s. mai. f. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). s. s. m. lihneala. f. lingoare. f. s. s. n. legatura. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. le$. f. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. lighean. s. s. pi.

s. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. f. pi. s. f. astm bronsic sau cardiac. f. m. adj. . s. s. minegoci. morb. f. momita. f. s. emfizem pulmonar a transpira astm. s. emfizem pulmonar. f. pi. n. f. s. mancarime la inima mancatura. pi. s. 2) dureri reumatice. s. s. f. epidemic. f. melcii ochilor mestecare. miasma. s. motroaca. modald. (a) nadusi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. mancarime. mont. mance-1 coca meditina. malcavita. s. misulie. mirosul gurii mistuire.. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. f. s. s. s. f. carie dentara insomnie fosfene natima. 3) gingivita. m. najit. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. s. s. s. m. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. s. pi. f. 4) nevralgie de trigemen. 2) otita medie. 3) varice. f. miligoci. s. naduseala astm. miata. moiste. s. mistuire grea misei. 5) cefalee. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. f. modaica. s. s. miata. .naduf sudoare. 7) dureri de dinti . s. f. n. f. 6) catar nazal. s. mitra. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. f. s. vb. s. transpiratie abundenta. s. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. s. f. moalele capului moartea calului mocaneala. s. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). pi. matu?ile. molipsitor. nadu?eala. dispnee v. vb. s. emfizem pulmonar. f. s. naduh. miligoi. f. 2] (la gat) marul lui Adam. moleseala. (a) molai. f. dispnee 1) guturai. s. nabadaie. nagluga. moleti. f. m. matrice. s. f. f. s. molima. n. nabu?ala. n. naduf. f. n. s. f. s. f. m.

nascatoare. m. f. f. f. obranteala. 2) durere de cap. vb. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. pirozis . f. (a se) orbaiti. s. opareala. oftica Tn gat ofticos. m. nisip. . m. s. opaceala. s.III (cu apa fierbinte). oligurie 1) erizipe!. oftica. adj. s. neputinta. orbire. f. nedormire. . f. f. nasilnic. m. s. s.s. vizuala) suport de lemn. f. f. negel. s.. ' . fara putere. s. nebuneala. s. a creste 1) tuberculoza. a-si) scranti mana. nasilnicie. Tncapatanare confuzie psihica. f. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. vb. f. s. s. (a. . P•I halucinatie (auditiva. m. n. f. s. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica.s. nerodire. s. s. vizuala) v. f. anemic slab. n. adj. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. 2) vagin violent. nazarire. fara putere ' . s. f. nebunie. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva.f. 2) slab. s. stupoare 1) arsura de gradul I . s. osteneala. ca o targa. neliniste. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. veruca. s. s. 3) glaucom. s.) bolnav de orbalt (v. (a. s. adj. f. 4) trahom. s. ologeala. f. nasalie. ogarjit. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. sau f. . adj. n. s. orbul gainilor osfica. s. obrinteala. la copii eritem fesier : retentie urinara. oprirea udului orbalt. . brutal violenta. olog. oparituri. neg. s. neputincios. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. navarlie. orbaltit. f. a se) oligui. f. f. s. s. vb. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. brutalitate. omusor. adj. f. nauceala. f. s. f. f. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. urechi. nebunie alienatie mentala insomnie . omulet. adj.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . s. picioare.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. pi. ojig. s.

cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. s. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. pi. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. s. parleala.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. s.:^':. m. s.. panticaraie. pierdere ro?ie pierit. f. perit. pantecaraie abdomen 1) diaree. f. f. pi. pi. s. s. f. n.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. s. f. m. pantecaraie v. s. pecingine. par la deget pantecare. furie. s. s. part. f. s. refl. pantecaraie.. 2) tricofitie. f. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. 2) leucom. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. vb. pietricele. s. ••• •". s. s. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. pistrui. pierzanie. pierdere.•. f. f. m. s. n. s.:::•••. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. paducele. palitura. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. f. f. n. s. s..•. pareala. s. s. f. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. s. partuica. s. sindrom dispeptic. s. piroteala. f.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. m.:'. 3) keratite diverse 1) entropion. panglica. par..•'. pantece. s.•:'::•. s. ousorul genunchiului '?. . pantecaraie cu sange pantecarie. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo.• pandalie. pedepsie. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . f. m. perdea pe ochi peri rai perioada. f. adj. s. f.:•:. s.. f. s. din dezvoltare 1) somnolenta. paduchi. n. 2) care s-a oprit din crestere. n. pipernicit. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. n. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . s.• ••. ousor. f. pi. pecingine rea (a se) pedepsi. pi. f&ra putere.

s. f. plamadita. s. plesnita. 3) epilepsie v. f. pi. s. plesnita. s. n. s. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. pleznitura. f. plescaita. afte bucale fisura v. puturos. m. s. 2) erizipel. pi. 3) astm pelagra 1217 . adj. plecare. prisnita.s. s.'' rac. 2) paralizie faciala. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. dupa credintele populare. pi. desfigurat 1) congestie cerebrala. pretit. f. s. pleasma. f. m. s. poala alba poceala. s. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. puchina. f. potasca. s. m. s. ar fi provocata de duhuri rele. f. pogana. f. s. f. s.f. s. pojar. plamanie.f. aplecare v. m. adj. 2) lene? i . s. s. s. pusche. s. pritituri. m. si f. calvitie fisura leucoree 1) boala care. plescavita stomatita alopecie. f. ^ peritoneu • T peritonita v. prapor. furunculoza 1) trismus. pi. f. R copil. s. f. s. s. plesuvie. pi. ptesnitura. f. plesne. f. f. putoare. pocitura de ele podagra. s. diform. n. plecate. s. pocitura. s. f. f. s. poceala din iele podt. s. f. ponds. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. pripit. f. plascare. s. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. n. 2) uratenie fizica. f. s. purcica. s. f. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. f. f. odrasia. prapor aprins prapur. pocitura cu diformitati fizice. f. post. potca. s. s. n.s. punoaie. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. f. s. plansori. odorat 1) miros fetid. 2) vrajba. adj. pojarel. pumn. cearta . planta. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. s. 3) epilepsie v. n. s. s. f. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. rana tranjilor 1) cancer. f. n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada.s.. s. pohoiele. adj. plescavita.

n. f. 2) murdar morva 1) antrax. f. vb. f. s. ront. sapunel. f. s. n. s. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rasuflatoare. adj. s. pi.. sau f. raie. adj. rapor. s. m.f. adj.s. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. n. s. cainii si porcii. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza.. rapanos. 2) nevralgie. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. f. pi. eroziuni cutanate v. pe cap si pe fata. reuma. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. . dispepsie v. rofii. de obicei. f. ratutit. s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. s. ranula. rasturnarea ranzei rasug. n. rasuflare. f. scalambait. raceala. f. f. f. f.m. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie.s. sagetatura. ragaiala. f. s. s. n. s. m. s. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. rahisul) a fi foarte nervos . rapan. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. rosaturi. s. adj. s. ruja. s. s. rapciuga. s. f. f. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. ruptoare. pi. f. (a) scapara. m. s. romantism.). f. s. regula. rai. metroragie 1) stomac. n. f. cu febra 1) inflamatie a splinei. uneori si adultii afectiune dermica. s. rau. rasfug. s. m. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. raceala la rarunchi raguseala. rasfug contractii false la nastere boala. sangele sorocului scafarlie. m. rapciuga. s. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. Tn relatie. s. f. pi. durere epilepsie epilepsie menstruatie. f. f. s. s. n. m. rasuri. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. s. sif. s. impetigo. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga.s. f. eczema. s. s. pi.s. rapanas. ro?ata. s. f. manifestata prin agalactie indigestie. rast. s. s. rumegare. rohii. rarunchi.

f. adj. s. • (a) sfasia. s. antrax 1219 . sperietura. s. s. pi. s. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. n. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. adj. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. f. slutenie. pi. dezechilibru mental. pi. scarba. scabie. pi. n. f. pi. s.f. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. scare sec socote. s. schiros. gonoree leucoree. sfrentie. vb. sfarsenie. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). f. adj. n. s. s. s. s. f. adj. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. sclintitura scopire. f. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. s. sfoiag. scrantitura. sclintire. s. sfarseala a Tndurera. slabiciune. scurt de vedere (a)seca. f. scarna. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. speriat. sculament. si f. gonoree blenoragie. f. s. smintit. . s. f. f. sighiuala. somnisor. n. speietura. f. sperietura care sufera de sperietura (v. f. spoitui. serpengea. scrintire. apatie v. f. . adj. s. sfrente. 2) dermatoza. f. f. s. n. slabie. s. s. f. scurgere.) tulburari psihice. m. hidrosadenita miop durere. s. impetigo. s. f. slabanogie. (a) scuipa sange scuipat. scapula v. schilavie. n. n. spanchiu. adj. s. sfreant. adj. f. s. spurcat. sfrijit. f.. saliva. expectoratie blenoragie. f. s. adj. scovarlii. a chinui pe cineva (fig. s. s. mai ales la copii. s. s. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. s m. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. f. . s. tricofitie.. m. spaima. scrofuri. vb. s. n. sleire nervoasa sleit. smochinit. s. s. s. s. f. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. f. schimonosit.) mucegai sifilis v. soroc. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. f. f. s. scrofula. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. spata. f. scranteala. s.

m. suflare. s. sulgiu. stropseala. s. f. s. 2) insolatie. 2) astm. sughit. suguiuc. s. 1220 sifilis m faza tertiara v. s. s. sucitura. scorbut diastema incisivilor centrali v. s. m. surpare surditate astm sancan. sarlah. adj. rahis luarea mainilor si fetei. s. adj. n. pi. stat. strungareata. sugiu v. f. 5) sifilis. subtioara. s. f. s. m. suspin. m. striga. vb.s. f. S urticarie. sui. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . s. adj. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. m. s. adj. n. n. surzenie. s. adj. f. s. sasiu anus coloana vertebrala. f. strudnita. s. sira spinarii soimanit. m. s. s. 4) scrofuloza. stomac stricat strans. pi. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. strudenita.sancan scarlatina v. f. m. f. f. f. suiduit.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. n. stropsala. n. soparlaita. sugiu 1) dispnee. f. 9tirb. f. sterp. (a) sontacai. sezut. strop?ala v. pi. s. adj. tuse seaca. m. strop$ala v. s.f. spanchiu. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. n. s. f. f. s. soricioaica. surpare. pi. sont. s. s. s. strelici. adj. studenita. s. s. sancar. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. surdumaci. s. sugiu. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. 3) colici intestinale hernie v. n. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. strudnita gingivita. stropsitura. pi. sugui. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. s. n. sugel. m. stomatita. s. m. surdumasi. surpatura. sufleti. sasiu. s. n. s. sulac. s. s. s.f. s. f. n. s. stransoare. f. s. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. strigoniu. a merge cu dificultate angina difterica. soanta. m. stransi. 3) cancer. sorod. herpes. f.

s. m. f. f. f. s. treapad cu sange trecatura. s. sui. m. adj. s. s. tiuga. tivga. f. s. n. f. sumenit. dispnee beat(usor) talan. tigva v. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. s. s. treapad. m.f. s. (a) trage. . taiere Tmprejur taietura. zanatec emfizem pulmonar. f. n. toropeala. s. m. inclusiv sub aspect psihic v. tast. tigva. pi. triper. gonoree catar. s. turbare. s. teasta hidrosadenita T221 . f. f. f. m. teafar.f. tuse. tarpie. apatie adenita antrax. 1 viroza respiratorie. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos.s. taetura. s. tampeala. troahna penis confuzie psihica. s. s. s. s. vb. tata catelei eschila v. f. tremurid. n. tampinatura. tigva febra tifoida craniu uman v.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. s. taietura circumcizie plaga taiata. tampla. tragar.f. s. trecere. reumatism articular acut os temporal. s. treapad blenoragie. s. gripa v. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). guturai. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. tifos. s. s. trup. s. suiu. f. n. s. trantitura. s. tulburare. s. tragan. tranji. tatarca. tigva v. tuse magareasca T1 antrax v. viroza respiratorie. trepadare. troahna. n. trahoma clavus diaree. f. adj. adj. f. s. astm. pi. f. s. f. troana. s. f. s. coriza ticnit. f. teaca. f. tidva. f. s. ticva. junghi cancer hebetudine . s. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. f. f. n. traji. n. f. s. s. s.

care este alienat mintal turloi. udrea. furuncul. vanatare. f. n. orgelet mers nodul. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. m. arsura. 3) dureri reumatismale teasta. burta. umflatura. 2) pleurezie. f. calota craniana test. s. vine. f. 3) diaree sanguinolenta. s. n. congestie cerebrala v. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. n. venin la inima viermusori. s. s. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. usturime. 2) urzicatura.. n. s. 2) la pi. s. 2) colica abdominala. a se rani 1) hernie. f. s. s. 3) miros 'intepator varsat. urdinare. f. vedere scurta venin. v. n. s. vanataie paralizie. s. vant rau vant sec vanturi. adj. ulcior.f. adj. s. viscere. f uima. umblet. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. s. f. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. vanataie. s. f. n. n. tumora. n. hidrosadenita. s. f. maruntaie. pantec. pi. s. f. udma. s. teasta tinere de minte memorie tintit. vifor. adenita chalazion.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. s. gamba jiv u ^ ud. n. f. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. s. vintre. s. s. umflarea pantecelui urcior. JV urina adenita. f. f. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. vb. s.s. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. flegmon meteorism abdominal orgelet. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. vatamatura. s. s. f. urinare. mamela' teapa. pi. dizenterie 1222 . pi. 1) pneumonie. s. s. f. n. s. n. vanturile cele rele vedere.

1222 .

zgarciul urechii zgarietura. zabaluta. pi. zacuta de varsat zaiezeala. zburator. s. s. n. stupoare v. zaiezitura. zabala. f. s.s. zgrabernita. mole?eala oligurie. f. s. s. f. s. ' zapaceala. zargheala nebunie. vrajmasa. f. pi. vb. f. zaiezitura a zacea. f. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. s.f. s. s. (a)zacea. zbanchiu. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. s. s. zgaiba duice zganca. f. zacare. zgarci. f. s. m. adj. 2) inertie. f. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. anurie confuzie psihica. f. ticneala. seaca 1223 . zgrabunte. 2) boala de ochi. n. plaga contuza 1) plaga cu crusta. . s. s. zgau. zargheala. s. zapreala. adj. fara vlaga astenie. zdrobitura. f. f. zargenie. (a) zaiezi. a slabi slab. s. zaiezit.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zacu?. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. f. f. zacaseala. s. s. s. zla. n. s. s. n. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v.f. f. s. isterie rana. f. nepasare a fi bolnav v. z . zbant. s. f. zacere. adj. vb. f. s. zgaiba.

/ abscess. dimpotriva. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. a . consecutiva *inflamatiei. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen.). 7) A. / abces. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga.al carui conti-nut. dar niciodata periculoase. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara.provocat de un traumatism. [Lot. considerat . a. [Lat. -e. alveolar. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). cald . 8) A.i)} Regiune inferioara a trunchiului. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. s. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. uneori inoperante. a carui parte centrala este excavata. bolnavilor cu *ascita veche. fara modificarea fortei musculare. Invelit de peritoneui visceral.rahisul. In etajul abdominal inferior . Diviziunile topografice vechi. Cele mai evidente a. nici a sensibilitatii.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara.situate la nivelul cere-belului si. s. deoarece . cedere = a. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. adj. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. s.t de. f. 10) A. ABAZIE.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 11) A. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. septicemic .priv. pentru prima oara. [Lot.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. / abarticulaire. Ex. considera ctl eJ(!ime.pSrta.: tumora a. abscessus. duce. abdomen. se. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . cu punct de plecare osteoarti-cular.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. Aspect particular al a. superior . si inferioara. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. si durere abdominala. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. ABCEDAT. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. Se asociaza.). ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. artrifluent -a. ab = de.).bazinul osos. tromboza a arterei mezenterice superioare.flancul drept (regiunea lombara drepta). se. n. adj. ulcer peptic perforat. boala Brodie. care devine asemanator ca forma cu a. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare.: deviatie standard (v. 3) A.hipocondrul drept. Sin. Sin. NA: abdomen. clasice. prin crestele ili-ace. cedere = a trece. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior .^parintele medicine^. respectiv. / abdomen. V. si de doua linii verticale. parietala ?i viscerala. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. / abcede. ABARTICULAR. la abdere = a ascunde. inferior . complicand o *septicemie. a. [Lot. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului.. epigastrul si hipocondrul stang.partea inferioara a custii toracice. considerand ca bolile au cauze specifice. Hr. m. n. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. tQinul fi omen.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. duct. creierului. perforatia. ABCES.: abdomen chirurgical. 5) A. / abasia. obstructia. ruptura splenica etc. ABDOMEN. pe-rmitea prezicerea viitorulu. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. -inis: posifiil tie. apendicita acuta.de origine hemato-gena. basis = mers.: abdomen acut (v.. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic.a. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. dupa *cultura. m. a. / abasie. de ia ah = mde. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. se. cu cele doua foite. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). cerebelos si cerebral . ocupa cea mai mare parte a a. mamar . In general. Inrosire-congestie. delimiteaza cavitatea peritoneala. durere. rece de origine tuberculoasa. Stare patologica de regula cu debut brusc.. ia. Brodie. Sin. [Qr.care com-plica o infectie a glandei mamare. / abdomen.t de. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. / abscessed.regiunea inghinala dreapta. / abarticular. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. lateral drept si stang. v.. hernie strangulata. Aspect particular al a. cu *astazia. a. 6) A. *Peritoneul abdominal. rece . adj.colectie puru-lenia Bra semne acute. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. eel rnai mare medic al antichitatii. Hipocrate susjine. a. stomac. 4) A. s. splina.parta. ab = inde. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. limfatic . Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. trece. conservate In limbajul clinic. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. s. In etajul abdominal mijtociu ..care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. traumatic . f. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Tipuri: 1) A. Tubul digestiv abdominal. 2) A. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic.nui visce-relor animald'or sacrificate. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. steni . care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. broastei. care trece prin arcurile costale. principiul fundamental al observatiei rationale. (pentru ca. Cauze: coiecistita acuta. adj. -minis = pre-vestire. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. situat Intr-o alveola dentara. s.. 9) A.

f. punctie abdominala. meningita tuberculoasa.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. adica a *lactatiei. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. / abortif. la ah = inde.priv. de ia oh = indepdrtat de. s. complete sau partiala.priv. se disting: a. 2) Mai rar.riw. \Lat. s.. ABDOM1NOSCOPIE. / abiotic. / ablepharie... Deformarea a. gr.. -atos = sdnge. hipooolesterolemie. / ablactation.] 1) Care nu este dezvoltat complet. gr. purificare. f. etinwtogia tennenuiui abdomen. ABSENTA.parare. de. f. ab = wdepartat de. 'monosomie.i indepartare. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului.pa. -onis = mfarcare.: paracenteza abdominala. translocatie echilibrata.. de la occludere = a mctiide. \V. ABIOGENEZA. din iat.\ Punctie abdominala. de la liic. s. [Lat. ABLEFAR1E. *acantocitoza.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. f. m. f.ui). de. poate fi congenitala sau dobandita. ABLUTOMANIE. s. adj. abortifacient. aber-ratio. cand pierderea constientei reprezinta . [Lat. / abdominoscopie s. a purta. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.. / abrachiocephalia. gr. ahltictfitio. Abrev. -onos ' = drat. -onis. s. ABDOM1NOCENTEZA. ABO / ABO / ABO. brakhion. adj. ah = wdepdrtat de. si laparoscopie. f. brachiwn. / abrasion. catharsis. blepharon = pieoapa. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). la cib = wdepdrtat de. / aberration. lucre... adj. / abrachia. a mimicii si obnubilarea constientei.. uhhitio.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. retinei din *retinita pigmentara. iat. s.priv. trisomie). / abocclusion. deviere de la normal. purta. V. adj. Sin. / ablutomanie. / abrachiocephalie.tatio. de ia lavare = fl spdia}. Este urmata de 'amnezie lacunara. de [a geniian = fl produce. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. abduc-tm. f. n priv. 3) in general. radere = a rdz.i bios = vi. s. oriri = a se nafte. s. ia uhradere = a rade (ah .a. iat. ahlutio.priv. fie numerica (*aneuploidie. uneori. ABERANT. ABIOTROFIE. f. / abiogenesis.priv. fosfati de calciu. errare = a devia. PunctuI culminant al a. ABOCLUZIE. / abetalipoprotein(a)emia. ia skopein = o Video. ft . s. -onis. a se. a e\amina. s. / ablepharia. inversiune). ABERATIE. lipos "== grasime. / abductor.n^d. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex.. Forma majora de *contractura abdominala. f. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. kephcile = cap. *Intarcare. -e. / abrasive. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. / abducteur.i iat. fie structurala. n. de. abrasum de ia abradere = a rode (ab . -onis = spatare. 3) Cu referire la o forma scurta. s. a . a -priv. doua iiterd a aifdhetuiui grec. / abdominoscopy. de. or. [']/.[ 1) Despre o substanta dura. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. o -priv. ABDUCTOR. s. -ive. fara o cauza aparenta. / aberration. abate. s. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. me. genesis = producere. peste coapse. a . / aberrant. s.. f. onis == radire. Indeosebi In holera. -ina: haima. mediu a. f. gr. adj.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. / abreaction. s. [Lat. In tehnica dentara).. asociata uneori cu ticuri. Ex. [Lat. / abortive. s. dur. absentia = al}se. brar-hium. Ex. / abiotrophy. A.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. -ive. uzura unei struc-turi prin frecare. abortivus. s. aberrare = a se rdtafi. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare.rtat de. / abiogenese. \Lat. / abocclusion.. radere = a rdzui). fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. f. f. s. Sin. / abrasion. [^r. [Lat. structura sau localizare. s. kentesis = wtepaturd. ABRAZIV. s. onis.af.. Ex.. ABETALIPOPROTEINEMIE. s. s. [Cjr. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine.: sindrom Bassen-Kornzweig. V.: a. f. s. In general.tur structurile histologice. ABLACTAT1E. / abdominocentese.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. reaction. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. s. exista si In prezent. / absence. c. A. f. s. fr. f. si paracenteza. / ablation. [Lot. s. luctis = [apte. tetraploidie. al XVII-lea). a..} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. de regula de origine minerala. prolos =" primut. median. deletie.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. a . ABIOTIC. Indeosebi formatiunile nervoase. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. / abduction.: factor a. m. s. abra-sio. s. / abrachie. s. / ablactation [Lat.. Se observa In numeroase boli. *colica saturnina si in stari de *emadere.. de (a ah = wdepdrtat de. f. atarna peste sim-fiza pubiana si. -onis . actio.nulw abdomen.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. f. simpIS. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. [Cjr. [Lat. In loc sa proemine. -onis = se. Este caracteristic *peritonitei acute.vala. f. [Qr.. f. / abduction. a . [^r. adj. gesturi involuntare. lar. f. ABORTIV. de la uh . V. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). f: / ablutomania. carbonat de calciu. s. adj. anorganica. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti.priv. adj. etimoiogia te.: anomalie cromozomiala. / aberrant. ah = de ia.. neuropatie. ABLATIE. ABRAH10CEFALIE. / abrasif. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. / absence. en-are = a devia} Abatere. ABREACTIE.. f. adj. s. skopia = e^aminwe. s. f.die. grup sanguin.\ Care se opune vietii. cu argumente mai elaborate. Orice anomalie cromozomiala. [Lat. brakhion. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. gr.\ Suspendarea brutala. f. f. / abreaction. f. / abdominocentesis.a. abortient..] Care se abate de la normal prin aspect. / ablation. f. f. ABDUCTIE. adj. ducere = a duct. *poliploidie. ABRAZIUNE. bios = viatd. Sin.lio. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. de la agere = a actiona. -onis = actiune. s. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. [Qr.] (Muschi) care serveste la *abductie. f. s. / abetalipoproteinemie. dar adepti ai a. / abiotrophie.clusio. cu simptomatologie redusa a unei boli.ducere ft ducere = a duce. f.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. m. / abiotique. f.priv. bios = maW trophe = hranili nutrifie. f. [QT..} V. [Lot. s. s. s. anomalie.. [Lat. -onis ^ aiaptarc.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. f. silicati etc. cu modificare cantitativa (aneuzomie.. ABRAHIE..

deseori. akantha = spin.. cu bizou scurt si mandren. lung de 70-80 mm. s. -oma.priv. / abstinence. s. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. [Cfr. absorbers = a a6sor6i. n. akantha = spin. / acanthocyte. "boala policnistica ovariana. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. ACANTOPELVIS. curb sau semi-curb. aseme-nea unei enzime.i la o lungime de unda determinata.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. cu bizou scurt. ia.6 mm. [Qr. f. In forma autoimuna (rara). kytos = cduld. f. m. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. [Cfr. gr. et f. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. A nu se confunda cu *adsorbtie. De asemenea. teaere = a fine). a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. cu diametrul 0. s. cu diametrul de 0. [gr. bumerang. AC. s. -onis. a . f. incut a[ verbuiw. / abu-lic. boule = voinf:a. s. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. f. / absorption. a . pentru punc-tie venoasa. akantha = spin.a.5-0. s. s. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride.8 mm. ACANTOLIZA. lung de 30-40 mm. / aboulie. [Lat. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. [Lat. 9) A.: osteodensito-metrie (v. akantha = spin. [a engi. / acalcutia.. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. [at.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. pe]vis = 6azin. kytos = celuid. / acantholysis. de la absorbere = ffl a6sor6i. m. f. a. ABSORBTIE. 4) A. absorbitio. f. n. ABSORBANTA. Boala se asociaza la adult si varsInic. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. a 6e. sorbere = a suge. drept sau curb. s. de dimensiuni variabile.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. uneori cu resort. acus. win-pus din ab de. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie.a. m. cu ureche care poarta materialul de ligatura. akantha = spin. sorbere = a suge. foarte subtire.. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. pentru sutura vasculara. In circa 50% din cazuri. f. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. A. [Cjr. sorbere = a suge. s. / achalasia. n. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. In functie de -utilizare: In chirurgie.7-0. f. / acanthopelvis.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. kamptein = a mcovoia. s. a . ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. adj. sexuala etc. khalasis = re/o^are. a wgfiifi. ACALCULIE. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. de ia ab = de. / absorbent. [Lat. f. [C/r. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. a. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. cu un varf ascutit. f. os. si a. lat. si f. ac pentru punctie lombara.). energie. f. In stomatologie. f. ossi's ^ OS. In bizou intermediar.priv.6 mm). pentru tratament la nivelul canalelor dentare. V. s. boule = voinfa. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. s. [Lat.priv. 3) A.] 1) Actiunea de a absorbi. metron = masurd.: 1) A. acus = ac. / acanthopelvis. f.priv. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. s.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. / acampsia. a mifltifi (ab = de [a. de. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). absorbtum. {Cjr. m. A. s. continence (sexual). f.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil.] 1) Care absoarbe particule. s. lung (50-70 mm). n. 13) A. beta). adj. a. ACANTOM. 5) A.. 10) A. -oza. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. calculare = a socoti. s. / acanthocyto-sis. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. a . [9{eoiogism foarte recent. / acampsie. s. cu o grosime de 1 cm s. ACANTOCIT. -osis. ABSTINENTA. ABULIC.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. cu diametrul de 1. s. 2) A.priv. s. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. m. a 6e.. f.: a. f. n. absiinentia = refinere. [Lat. De obicei. de lungimi si grosimi diferite. 8) A. de diverse tipuri. [gr.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. s. ahsorbitio. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. / aboulique. lichide sau vapori. a. f.] Diminuarea initiative! sau a vointei. [a ab = de. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. [Lat. s. A. se poate produce In medii foarte variate. [Lot. tipica de a. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. / absorbance. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. / acanthoma. ABULIE. din cauza imobilizarii prelungite.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. prevazut la un capat cu o ureche. s. lysis = distrugere.. ACAMPSIE. 12) A. s. de liga-tura. cand exista semne clinice asociate. prevazut cu mandren. gatului si regiunilor genitocrurale. ACALAZIE.} Tija subtire de otel. Tipuri de a. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. / absorbance. / acanthocyte. ACANTOCITOZA. [Qr. Ex. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. (a. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. / abulia. a 6e. -e. / absorbant. dentare.. absorbtum. akantha = spin. s.7-1. s. 2) Substanta care are aceasta proprietate. ureterului explica hidronefroza intermitenta. / acanthome. / abstinence.a). [at. pentru puncfie sternala. / acalculie. A. drept. rectiliniu sau curbat.. s. -onis. / abzyme. pentru injectie intradermica. de forma si marime variabile.. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. a . a6tinere. / needle.80 mm. m. / abzyme. f. de a retine o substanta In interiorul altei substante. adj.2 mm si cu varful In bizou lung. absorbtie. V. adj. de pneumotorax. / absorption.ipiul. v. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. pentru injectie intramusculara. 11) A.8-1. cu diametrul de 0. m. / aiguille. a 6ea}. utilizat In sutura intestinala. partic. 7) A. f. alimen-tara (In particular la alcool). pentru puncfie lombara. [gr. / acanthocytose. a ingftiti. pentru rahianestezie. ABSORBANT. f. / acantholyse. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. 131 .. de ia lyein = a distmge. pentru injectie. s. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. s. ABZIMA. 2) A. si cardiospasm. s. pentru injectii sau pentru punctii. sorbere = a suge. lung de 45 mm. complexa. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. s. temperance (for alcohol). s. / achalasie. atipica.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. m sange sau m interiorul unor celule. cu sectiunea rotunda.] Sin. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0..

s. n. ACATAGRAFIE. Ex.. / acataphasie. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. [Cfr. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. Ex. {Cjr. s. cu rol mai Intai acceptor. f. perturbarea permeabilitatii vasculare. s. / acatamathe-sia. de asemenea. m. f. a • priv.} Absenta bioxidului de carbon din sange. a dizoiva.. a veni (cdtre. aterg/c. dclotron si sincrotron. -onis = acceCerare. (Santorini). agitatie motorie. / accelerine. adj. f. mica. adj. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. Se defineste. / acataphasia. ACELULAR. ACARIOZA. V. de febra. -oza. s. f. / acanthose. f. [Lot. ACAPNIE. In raport cu protectia muncii.: anhist. accidens. raportata la unitatea de timp. otet... sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. s. de la acceplare = a primi. adj. acathisie. adj. s. / acephalia. / accesoire. mica. acceleratio. f. cellula = ca-marutd. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. / acatalasemie.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. Thrombidium si capusele sunt acarieni. ACARIOT. s. s. s.. m. de ia celer = rapid. V. adj. primeste radicalul si se combina cu el. acceptor = care primefte.. pana la energii dnetice foarte mari.. de la cella = comaro. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. ruptura unui vas cerebral. v. f. ACCES. manifestata prin ulceratii. m. [Cfr.} Termen rar utilizat.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. dim.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. auxiliar. s.). f. s. m. f. s.a de a sta asezat. (1). -trice. / acetabuloplastie. ACCIDENT. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s. ACATAFAZIE. tiroide a. s. haima. A.). 5) a. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. criza. ACATIZIE. / acathisia. Ex. a. s. Unitatea de masura a inten-sitatii a. / acces. f. a . nudeu. / accessory. [Lot. ACCELERINA. s. m. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. electric. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). / acetabulo-plasty. complementar. s. n. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator... V. s.] in medidna. f. / acarid. 6) a. s. / acatalepsy. [Cfr. *proaccelerina (factor V). s. / accelerator. cu "hipocapp.priv. / acatagraphie. de tuse. Sin. accelerare = a grti6i. ale gingiilor si gurii. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ded a sintaxei. m.'e. / acathesie. crisis. a. / attack. [Cjr. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. la un subject salariat. s. incidental. f. f. de [a kata = 61 jos.priv. f. s. 2) 'Diagnostic incert. ACCESORIU. / acapnia. de part/cute sunt instalatii complexe. m. Ex. / acatalepsie. de ordinul MeV. / acarien. m. kap-nos = fum. f. / acariose.: scabie (v. ACATALAZIE. / acceptor. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. a . a . ACARIAN. s. f. Sin. s.priv. betatron. [Cfr. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). akari •= insecta. duct pancreatic a. katalyein = a distruge. s. [Lot. Este produs In ficat sub forma inactiva. ACCEPTOR. a . ACCELERATOR. f. a . s. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. gresit. -ntis. [Cjr.: 1) a. -ina. 2) A. karyon = sdmfiwe. n. Intr-un schimb de *radicali. f. ACETABULOPLASTIE. de dementa. akaa-tha = spin.] Despre o structura care constituie un element secundar. industrial injury. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). accelerare = a gra6i. de melanco-lie. {Cjr. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. lepsis = fv(are. f. m. Este denumita si hiperacantoza.. 3) a. akathisia. s. desi ideile subiectului raman logice. s.priv. Intr-un sistem de referinta dat. / acatagraphia. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. adj. de munca. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. ACATALAZEMIE. f. vascular cerebral.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. occupational injury.. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. f. a -priv.. sunt substante care grabesc priza gipsului. medie-vala accesorium. / acceleration. [Cjr.. [Cfr. / acatalasie. acetabulum •» vas pentru. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. [Lot. / acaryote. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). -aza. accessus. f. [Lat. f. v. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare.} Care nu confine celule. f.] Factorul VI al coagularii. drept sin. stare patologica. (2) / accelerateur. s. / acaryote. ACEFALIE. V. la scafandri. 2) a. f. adj. a dizoiva. a accepta. / accepteur. a veni (c&tre). ACATALEPSIE. / acatalasia. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. [Lot. a.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. terapeutic. a . de decompreslune brusca. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. m. [Lat. f. s.priv. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. a priv. / acariosis [Cfr. survenita brusc si imprevizibil.} Substanta care. psihica sau somatica. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. s. / accident. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie).priv. In stomatologie.priv.: eritrocitui matur la mamifere. -oza.. / acellulaire. de priza.i katalyein = a disInige. lot. / acapnie. dt la accedere = a se apropia. n. scrie corect. kalagraphein = a.: glande suprarenale a.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. Ex. kathisis = acfiune. s. a priv.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident.: boala Takahara. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical.i katalamhanem = a suspenda. eventual somn nelinistit. {Cfr. care poate fi anafilactic sau seric.. acaridan. Sunt asimilate a. [Lot. s. 7) a. [Cjr. uneori gangrenoase. 2) Tulburare m *boala Parkinson. de ia accedere = a se apropia. akaii = insectd. / acanthosis. / acephalie. / accident. Termen utilizat uneori. f. / acceleration. s. a. s. plastos = . s.ACANTOZA ACANTOZA. [Cfr. consecutiv trecerii unui curent electric. gr. A. / accelerin. / acatalas(a)emia. 4) a. (denumita a. acatalazie. cand se revine prea rapid la presiunea normala. ACATAMATEZIE. de transfuzie.: a. a . brain attack. s. adj. si stroke. s. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. s. s. / acatamathesie. / acellular. ACCELERATIE. f.] Sin.. s.

m. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. formarea acidului mevalonic. participa intens la metabolismul acizilor organici. f. ACETILARE. / acetazolamide. gr. f.). reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. / acetylcholinesterase. [at. si In repaus. / acetonurie. [Lot. f. Insa. f. Lichid incolor. [<^r. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. formarea *corpilor cetonici. s. ACETONURIE. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. A. f. receptori muscarinici si receptori nicotinici. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. V. / acetylcholine [Lat. cetonurie. of:et] Sin. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. glacial (89. s. [Cfr. s. In solutii apoase. inclusiv In SNC. s. ACETILCOLINESTERAZA. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. f. acetum = ofet. -aza. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. miscibil In apa. gr. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. 1) A. / acetylation. m.: aspirina (v. ACETONA. gr. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. -ona. / acetazola-mide. / acid. en = in. a. / ac6tylcholinesterase. acetum = of:et.priv. f.: anaclorhidrie (v. «.sau bilaterala. s. / acetyl. ACID. modifies culoarea indicatorilor. / acetate. cetoza. V. ca si In "inanitie. ai *acidului acetic. acidus = acru. n. m. s. s. s. / acetylation. A. / acetabulum. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. n. s. s. cu miros picant caracteristic. ACETONEMIE. precursor al 'colesterolului. s. germ. s. s. acetum = ofet. / acetyl. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. / acetonemie.). uni. f. desi ea are loc.).: paracetamol (v. A. Avand doua grupari active. Are gust acru. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. f. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. Essiaather = eter ac. s. / acetaldehyde. -ina. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a.] Sin. s. f. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice.4%). gr. hyle = materie. s. V. f. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. [Lat.} Absenta congenitala a mainii. hyle = materie. A. s. care se refera. s. / acetone. cetonurie. haima. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. {icetiim = ofet. [Lat. ACETIL. Sin. [Lat. f. cum = cu. Prin cuplarea cu receptorii N.] C3HgO.). hyle = ma-terie. [Lot. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. / acheiria. ACETALDEHIDA. de Ca plassein = a forma. acetum = of:et. eter si cloroform. gr. solventi. s. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. gr. s. / aceton(a)emia. si cetonemie. / achylia. / ac6tylcho|jne. s. f.t.: ACh. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. volatil. gr. acetum = of:et. potentiate de actiune).). Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). s. mai mult sau mai putin volatili.] Prezenta *acetonei In urina. f. acetabulum = vas pentru. a . [Lat. NA: acetabulum. s. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. kheir. Abrev. s. cat si In butonii terminali axonali. zyme = ferment.: cavi-tate cotiloida (y.). [Lat. de (a alwol dehydrogenatum. f. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid.). acetum = of:e. cetonemie. / acetonuria. acetum = o^ef. s. / acetabulum. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale).: acid adenozinmonofosforic (v.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. a . intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). Sarurile de potasiu ale a. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. [Lat. ACETAT.. 2) In a. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. [Lat. s. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. f. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. biosinteza *acizilor grasi. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ).etic. [Lot. / acetylcysteine. aether. acetum = otet.. / acetate. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. A. f. s.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. ACETAMINOFEN. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. / acetaminophen.] Substanta care. f. este sintetizata atat In pericarion. In cantitati mid. ACETILCOLINA. ACETAZOLAMIDA. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. A. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. Cuplarea *alosterica a a. / acetone. In. -ina. administrata pentru a facilita eliminarea acestora.: colinesteraza (v. cat si In eel periferic. m. khy-los = sue. s. terrno-stabila.ACETABULUM modtlat. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. si aclorhidrie. din *colina. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. si corpi cetonid. ACETILCISTEINA..priv. boCta cereasca. khole = bVia. V. (DCI) Sin. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. pre-cursori ai unor noi molecule de a. s. m. ACETABULUM.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. f. / acetaminophene. aither = aer cwat. / acetaldehyde. la ansamblul *corpilor ceto-nici. Sin. f. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. elibereaza ioni H4. survine concomitent cu descarcarea. gr. CHg-CO-CHgCOOH. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. gr. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. Eliberarea de a. / achylie. efecte depolarizante. adenosine diphosphonc 133 . inflamabil. A. acetum = of:et! ona. [Lot. a. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. ACHILIE. / acheirie. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). / acetylcysteine. excitatoare. Sin. m. -iros = mana. khole = Biia. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. m. ACHEIRIE. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente.: acid acetilacetic (v. / acide. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. -ona. hyle = materie. Sin. f. Inactivarea a. ouron = urind. a. a. hyle = materie. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. achilie). din [at. CI^COOH Li-chid incolor. m. a6rw.

V. organic slab. cu actiune antifibrinolitica puternica.: aminoacid (v. H^COg. Este un a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. antiseptic acid. c. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. una de D-riboza si doua molecule de a. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. V. b. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . sdndarea lor In ADP (*a.))-CH2-COOH. 6a. A. cu 20 de atomi de carbon. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. biochim. chenodezoxicolic si litocolic. COOHCH(NH. A. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. (v. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. const. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi.: AMP. adenosine monophosphoric acid. Sin. a. malonic cu ureea.. a. a. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. fosforic.: acid nitric (v. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). una de D-riboza si o molecula de a. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. 'Zaharina este derivata din a. dezoxicolic.: maloniluree. si tab. implicit. Sin. (DCI) A. Sin. Aminoacid neesential. fosforic se realizeaza instantaneu. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. Sin. deoarece este toxic. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.: CDCA. gras nesaturat. A. In etapa initiala a sintezei *hemului. bacteriostatic. desfasurata m mitocondrii. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. Component al proteinelor. const. V. ACID BORIC / acide borique / boric acid. se formeaza *porfobilinogenul. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid.: ALA. acid mefenamic.). de COa. const. a tuturor derivatilor sai. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. capabila de sdndare si de refacere continua. pentru a reface a. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. si. biliar primar. cu formula chimica 041-14^0. cu rol principal de carburant celular. fosforic. Pentru acest mo„ tiv. mineral puternic (HCI). A. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). Sin. In prezenta energiei nou formate In celula.: ATP.: glicocol (v. in profilaxia hemoragiilor. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. inflamatie. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante.: EACA.: ADP.: adenozin trifosfat. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. b. de aseme-nea. citrat-sintaza. In asociere cu factorul VIII. b. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.. A. Sin. este absolut necesara In: metabolismul celular. A. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. hipuric. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid.. riboza si trei radical'! fosfat.: acid glutamic (v. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. ori de cate ori nevoile celulare o impun. *A. adenozin-difosforic) si a. In H^CO.). Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. coroziv. A. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. din alimente se elimina sub forma de *a.: colic. 'prostaciclina si *tromboxan A. Abrev.: acid adenilic. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. Abrev. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui.). ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. Abrev. biochim. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). cristalin. Denumirea chimica a "vitaminei C. si tab. Abrev. V.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Rezulta din combinarea a. Intervine in oxidarile celulare. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. vitamina C si tab. b. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ribonu-cleic si a moleculelor de a. neafectand producerea de leucotriene. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. contractia musculara. abrev.: a.: GABA (v. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid.). Sin.). Sin. Energia eliberata de a. Sin. adenozintrifosforic. biochim. In sange. derivatii sai de sinteza. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Este folosit. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. Intervine in formarea moleculelor de a. este catalizata de *anhi-draza carbonica. amino-sucdnic. a. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. Datorita actiunii sale keratolitice. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). A.). In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. a.: acid aspartic. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Sin. sunt foarte labile. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. fosforic. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. a. I^BO. La om au fost identificati patru a. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. Conversia CO. Dozarea a. este un "chelator al calciului. sinteza unor hormoni. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. 5-a. Nucleotid compus din adenina. V. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. A. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. sarurile sale pot fi. (CgHsCOOH) abundent In fructe. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant.. adenosine triphosphoric acid. Abrev. notat cu simbolurile Asp sau D.

si tab. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina.). A. (fermentatie lactica). glicolic In *glicina. V. Laptele Tmbogatit cu a. inozitolhexafosforic. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Abrev. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. f. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. A. Produs de detoxificare a a. Este un a. Mecanismul de secretie a a. V. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. CHa-CHOH-COOH. metafosforic). oxalic la om. acid clorhidric. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. implica *pompa de I-r/IC. V. 135 . acizi grasi. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. A. c. CaHsCONH-CH^COOH. grasi in *cetone. La niveluri plasmatice crescute. a. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. precursorul primar al *a. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Abrev. este sintetizat In organism. La acest nivel. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. care asigura transportui activ de H4'. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei.. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. consecutiv. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. *fosfatidilserina. este utilizat ca acidifiant urinar. Se formeaza In muschi. si fenilcetonurie.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. I. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). A. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. V. f. *fosfatidiletanolamina. leucovorin. Catabolit al *dopaminei. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. g. V. de asemenea. cu simbolul Glu sau E. blocheaza a. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. si sue gastric. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Inca In discutie. vitamina M. g. forma dimerica (a. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Se gaseste In plantele verzi.: EDTA. A. corpi cetonici. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. const. hialuronidaza. Agent *chelator.). glucuronic si N-acetil-glucozamina. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. ADN. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. *a. 1) A. prin *chelare. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. Compus guanidinic. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ca acidulant alimentar si in stomatologie. fenillactic.. V. iar a treia de o molecula de acid fosforic. COOH-(CH. const. V. poate avea o greutate moleculara foarte mare. I. contribuie la oboseala musculara. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Sin. Indeosebi al caldului si al magneziului. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid..: fenol (v. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. a.: acid tetrahidrofolic. a unor substante ca plumbul si digi-tala. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Sin. folic. fiind obtinut si prin sinteza. In organism. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. Este eliminat prin urina. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. Este precursor al a. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. In functie de numarul de dimeri componenti. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. A. DeficituI de 'vitamina B^. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza.)-COOH. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. utilizat in fabricarea parfumurilor. a. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. si tab. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. biliar primar derivat din *colesterol. (desuete): vitamina Bg. In organism. (DCI) A. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. f. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. Determina reactia acida a sucului gastric. deci neesential. ca si In *neuroblastoame.: acid aminoglutaric. v.: HVA. a. ortofosforic forma monomerica. g. fenilacetic si a. fosfolipide. Denumire imprecisa pentru a. acesta este un component indispensabil al dietei. V. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. cu producere de a. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. reprezinta.. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. Sin. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. f. lactacidemie. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. glutamic. V. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. *fosfatidilinozitol. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. *A. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. Sin. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. A. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. H^PO. o molecula de *a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. pirofosforic) si cea polimerica (a. biochim. Arninoacid monoaminodicarboxilic. ficat si drojdii.: alcaptona (v. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. a. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. De aceea.). f. h. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. I. h. De asemenea. biochim. Sin. de cateva milioane de Da. benzoic. se mai afla In lichidul *sinovial.-CH(NH.N -metilenTH4).

Reprezinta un pro.. Medicament tuberculostatic minor. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. cu numeroase utilizari industriale. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. format prin condensarea unei molecule de *a. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. cristalin. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. paraaminobenzoic (PABA). leucovorin. arahidonic. continut de vegetale diverse. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. foarte coroziv. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. A. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). / acidemie. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. porumb). ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Ct^-COCOOH. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. acizi cetonici (*corpi cetonici). Abrev. gras saturat (v. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. cetodicarboxilic. ca *supozitoarele. este selectiv pentru bacterii. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. organic. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. si acizi grasi.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. A. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. A. Sin. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ACIDEMIE. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. f. Abrev. V. const. V. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. s. V. In calitate de fixator al tesuturilor. fumans In stare concen-trata.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. a. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.. C^Hg^COOH A. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. participa la formarea calculilor urinari. Lichid inco-lor. p.H. constituent cheie al *ciclului Krebs.2H. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). (DCI) C. analog al *a. gr. *nefrite. si acizi grasi. *grasimilor si amino-acizilor. C^I-L^C^. A. oxalemie. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. vitamina Bg. V..H. Derivat N-acetilat al *a. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. drojdie.S04. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. acizi nucleici. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. V.: PAS. Cantitatea de a. V.03. s. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. (COOH). care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. Cuprins In structura capsulei bacteriene. Se formeaza. V. antifungice si keratolitice. a. endocrinol. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid.>. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. care afec- 136 . Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a.H. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Denumirea chimica a 'biotinei. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. prezent In sange (v. Sub forma de oxalat de calciu. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. si se poate elimina prin urina. ca si In anatomia pato-logica. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. eel mai abundent si ras-pandit a.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. v. haima. In organism In cursul degradarii a. Substanta cu proprietati vitaminice.: mupirocina. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. Sin. A.: AVM. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. f. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. acid sialic.). Intoxicatia cu a.30-7. (DCI) Derivat al *a. si addurie organica. NHArliCOOH. neuraminic. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica.N03.: PAH. o. coma. V. gras esential. V. organic cu rol important In *dclul Krebs. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. V. biochim. gras In natura. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid.. cu actiune *keratolitica. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid.: acid azotic. aspirinei si a numerosi coloranti. de asemenea. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Abrev. Se poate acumula In unele stari patologice. / acid(a)emia [Lot. precursor al *a. m. s. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. -o(os = s&nge. C. acizi di. ortohidroxibenzoic. pe cale intravenoasa sau orala. cu efect coroziv foarte putemic. vitamina PP. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. ADN. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. a. H. ARN. ascorbic si glicocolului. Se obtine si prin sinteza. A. A.si tricarboxilici. j A. dezaminare si oxidare). ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. oxalurie.: acid folinic (v. o. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid.NO. depresie respiratorie. acidus = acru. ca *guta. A. tab. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. A. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. mineral putemic. A. Denumirea chimica: a. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. HNO. uricemie). Eliminarea de a. lapte. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. gras saturat.>0. const. pentru prepararea salidlatilor. acizi grasi. tab. ACID URIC / acide urique / uric acid. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). C. acid ribonucleic. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. p. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. care este esentiala In oxidarea sa. C^s°2-A. Sin. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. acizi grasi). Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. V.

Sunt constituiti din *a. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. f. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. linoleic. s. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. A. / acinous. a. s. klimu. acid biliar. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis.: acomodatie. / accommodation. ACLORHIDRIE. kore = pupiid. [Qr. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids.zitiva pentru distante scurte. nanism micromelic incompatibil cu viata. a. A. hydor. Indeosebi In perioada de *pubertate. V. se 'impart In saturati (daca n -12 . lauric. tip II.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. f. ACORIE. A. acoperite de cruste. A. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. dar cu o structura spatiala mai simpla). c) a. Denumire desueta: vitamina F. [Qr. Este caracterizata prin aparitia. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. arahidonic. deoarece nu sunt sintetizati In organism.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE.). mentionati corecteaza aceasta deficienta. din gr. Se disting: a) a. Var. f. s. liberi. / acneiform. adj. pentru acomodare (v. V. Aditia a. prin contractia muschiului dliar.). g. -tis. subnormala putere de a. [Cfr. ACOMODARE. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. membre scurte si groase etc. s. f. acclimatization. / acorie ou acoree. / achondrogenese. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. biochim. [Qr. plasis = modeiare. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. s. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. po. prin relaxarea muschiului ciliar.priv. n + 18 . plagi chirurgicale sau arsuri. a . care are forma unor acini. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter.J(c. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . s. \CfT. arahidonic. 2) A. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Var. linoleic. / achlorhydria. situat In nucleu. [Lot. adj. / acne.a. / acne. const. g. f. ACINEZIE. pentru akinezie (v. khioros = verde. A. linolenic si *a. s. g. s. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. ACINOS. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). ACOLURIE. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / achondrogenesis. \Lat. -iilos = mdinafia foardui.priv. .. ACNEIFORM. acid linolenic.. Sin.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. si cristalin. / acneiform. a priii. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. f. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. neonatorurn. s. de ia a.). accomodntion. ju-venila sau polimorfa.priv. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. a . cand se nu-mesc a. b) a.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. f. datorita elastidtatii acestuia. stearic) si nesaturati (n + 18 . clima. de. necrotica.: eruptie a. / achondroplasie. / achondroplasia. f.. khondros = cartiiaj. V. sin. / acineux. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. profesio-nala. Cat.: la altitudine). localizata pe frunte. n -r 20 . de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. ubicuitari In apa si sol. akinelos = imobil. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. dim. f. t. ia bakteria = boston. V. f. care Ti face nemiscibili cu apa. acclimatisation. vulgara. tip I. reprezentand substratui informatiei genetice. *A g. de etiologii diverse. / acorea.a. bacteriile A. oleic. s. situat in *citoplasma. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. este In mod normal spontana. palmitic. Denumire pentru *a. [Qr. Macromolecule constituente ale celulei. din familia Neisseriaceae. f. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor.. sin. [Lot. kiaein = a misca. a • priv. sau. n. n + 16 a. forma foarte frecventa la tineri.legati prin grupari fosfat . rozacee sau "cuperoza. s. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. s. condrodistrofie fetala.*a. tample si pe partea anterioara a pielii capului. m. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.: 1) A.priv. 4) A. negativa pentru distante lungi.: boala Kaufmann. si tab. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. s. f. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. [QT. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. si ADN. s. Uneori este utilizat ca sin. ACOLIE. Cu virulenta mica. Se disting doua tipuri: 1) A. Exista doua tipuri de a. ia plassein = a forma. participa la esterificarea colesterolu-lui. a. ARN. f. septicemii si pleurezii.. care nu sunt sintetizati In organism: *a. -euse. *a. dor.a. arahidonic). cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. ACOMODATIE. f. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. pe un fond de *seboree. / acholurie. Au formula generala CI-yChy^-COOH. -onis.: sindrom LangerSaldino (v. 5) A.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. genesis = pro-ducere.. 3) A. care dupa cadere lasa cicatrice. ACONDROGENEZA. de. Var. s.. si ARN (mai divers ca masa moleculara. khole = fii[d.. Ex. [^r. insufidenta a ochiului. akne . Absenta acestora din alimente. adj. f. secun-dara administrarii unor medicamente. ACLIMATIZARE.. V. f. de. a . / acholia. sub actiunea muschiului ciliar.. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. si acid arahidonic. V. f. 2) A. Alte tipuri de a. abcese cerebrale. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. / achlorhydrie. adj. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. s. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. e) a. / acclimation.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. unde (atitudine. boala Parrot.. khondros = cartiiaj. d) a. hydatos = apa} Termen sin. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. A. s.} Absenta congenitala a pupilei. forma neletala. de la accommodare = a se. "elicea vietii").).: la frig) sau mediu (ex. ACNEE. / acholie. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare.rucenta. cu *anaclorhidrie. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. dfoza. separat. toxica. f. linolenic. / accommodation. s. acid linoleic. a -prill. sau akhne = tdrdte. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. / acholuria. / acclimatement. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. [Qr. cu *achilie gastrica. absoluta a fiecarui ochi. bakte-rron.

In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. / achromate.. tip IV (v. ACROMATOPSIE.mitate. infantila (v.re. se-nsifiiii-tate. m. / acrocephalie. ACROOINIE. [Qr. f.. [CfT. f. cu transmitere probabil autozomal dominanta. s. s. ACROCEFALOSINDACTILIE. ale fadesului (exoftalmie. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. / acrodynia. / acrylamide. •atos = cutoare. ACRILAT. f. / aero-asphyxia. tip . varf. keratos = corn. denumiti si rezine acrilice. f.: *boala Brailsford. [Qr. f. akron = e^tremitate. s. tip 1. f. f.. f. astenie. sindrom Waardenburg). s. s..} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. ACROFOBIE. / acrodolichomely. manifestata prin 'acrocianoza. [Qr. / achromatopsia. \Qr. f. -atos = piete. ACROESTEZIE. / acrylate. s. / acroderma-titis. dificii.: sindrom Bazex ^v. continua Hallopeau (v. de. ida. varf. / acrodermatite. s. a. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. hyle = nwte. f. hyle = materu. dolikhos = lung. / acrodolichomelie. s. syn = im. ACROMASTITA. varf.). denumita si sindrom sau boala Apert. s. [Cjr. V. / acrylamide. sindac-tilie. f. Alaturi de acesta se disting. mai ales ale mainilor. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase.frw. hipertensiune). / acroesthesie. s. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki).] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. kephale = cap. tip III (v. / acrylate. akron = e^tre.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. cu transmitere autozomal dominanta. s. Sin. T. ACROASFIXIE. boala Pick-Herxheimer).: boala Crocq-Cassirer (v. In prezent consi-derala a.priv. f.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. a .. -atos = culoare. f. akron = e^tre-mitate. / acrodysplasia. [a. adj.. scadere a temperaturii locale si durere. [Qr. f. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. s. s.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. s. / acro(a)esthesia.). virus neurotrop. s. phobos = frita. a. ammoaiakon = sore. Termen vag si desuet. memBru. a. [Qr.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. a..} *Fobie. akron = e. / acrokeratosis. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. s. gr. [C. derma. melos = e^trenitate.ttiitate. s. / acrocyanosis. intoxicatie cu mercur. gr.: 1) A. f.. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.. / achromatopsie. / acrodynie. / acrophobie. asphyxia = oprire a puCsuiui. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. m Inaltime. a modela.r. -ita. s. s. Sin. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). osteon = os. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. a. f.turn") sau ascutit (tuguiat). akron = e^tremitate. s. / acromastite.rie. a. Descrisa si ca boala: a. ACRODERMATITA. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.. s. akron = e.). dys = gnu.. Au fost descrise trei tipuri de a.} Coloratie rosie a extremitatilor. ACROCEFALIE. s.mitate. [Cfr. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. frecvent mortala.mitate. s.: boala Feer. cu aplatizarea laterala a capu-lui. [Cyf. pathica / acrodermatitis enteropathica. akron = e^tremitate. / acrodysostose. f. erythros = rofu. akron = €J(tremitate.} Sare sau ester al addului acrilic. acer == acru. ACRINIE. / acrodysplasie. s. acrocefalopolisindactilie. [Cfr. sindrom Chotzen). Cauze (ipotetice): carenta alimentara. akron = t)(tremitate. khroma. f.. / acrocephalosyndactylie. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. ACRODISPLAZIE. a = priv. cronica atrofianta (v. f. akron = e^tre-mitate. [Lat.^re.] Afectiune a copilului si adolescentului. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. kephale = cap. de. s.. [Lat. f. f. de. / acrocephalia. varf.un0. / acrodysostosis. [Qr. 3) A. si acrocefalosindactilie. \Qr. boala Hallopeau). akron 1 = e?(tre. dificii.. ACROKERATOZA.mitate.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. adj. tip V (v. varf. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor.] Inflamatia mamelonului. ACROERITROZA. f.. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. mamdit. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). 0 serie de a. malformatie denumita *oxicefalie. sindrom Pfeiffer). plasis = nwddare. varf. / acro-asphyxie. s. f. {Cjr. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. s. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). -oza} Sin.pre. ACRODISOSTOZA. / acromastitis. [(^r.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. frioa de locuri situate la_ Inaltime. s. akron = e?(tre. odyne = durere.^ft'emitate. a . mastos = sdn. khroma. sindrom Gianotti-Crosti). s. f.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. / acrocephalopoly-syndactyly. boala Selter-Swift-Feer. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.. polys = mu[f:i. a regiunii occipitale.] 139 . crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. 'sindromul Langer-Giedion. kephale = cap. eritematopapuloasa infantila (v. f. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. [Gjr. ACROMAT. f. acer = acm. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In .. opsis = vedere. 2) Durere la nivelul extremitatilor.^tremitate. s. [a plassein = a forma. ACROCIANOZA. s. *boala Thiemann.1 sau sindrom Noack. / acrokeratose. sphyzein = a puCsa. [Qr. 'sindromul Giedion. f. tip II sau sindrom Carpenter (v. f. s. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. "nas In sa"). / acroerythro-sis. s. varf. tip III sau sindrom Sakati. f. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. hipoplazie a maxilarului superior. / acrinie. 2) A. / acroerythrose. -oza. Se vindeca fara se-chele. varf.priv. / acroc6phalopolysyndactylie. aisthesis = se-mafie. s. keras. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). -oza. kyanos = a£C>astru. Baza craniului este de asemenea deformata. f. s.^tre. / acrinia. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. -oza.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. f. A. / acrophobia. boala Swift. akron = e^tre-mitate. amo-niui gSsita in apropie. tip II (v.). a . / acrocyanose. hiper-telorism. daktylos = deget. f. Este acompaniata de prurit. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. s. syn = tmpreund. varf. ACRODOLICOMELIE. / achromate..} Durere la nivelul unei extremitati. Boala grava.. / acrocephalosyndactyly. f. dys = greu. s. boala Apert-Crouzon). akron = e. s.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. m. akron = e. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud.

derma. / acroparesthalgie.^tremitate. fr. [C/r. \Cjr.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). akron = eyre. aktis. akron = u^tremitatv. f. adj.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000).?(tre. la thermos = ca[d. mikros = mic.mi. Combinata cu "miozina. / acroparesthesie. osteon = os. s. A. / acropachy.. fracturi spontane. f. ACROMEGALIE. endocrinol. vdrf. da actomiozina. akron = e. f. akron = e^tremitate. o. [^r. m. omos = umdr. partial cu *acropatie. melos = mem6m. m.. / acromion. de la lyein = a distruge. para = dincoio d&i [dngcl. -inos = raza. s. f. In boli ca diabetui. ACROSINDROM. / acromicrie. care apare la sexul feminin. akron = o^tremitate. atat etimo-logic. [Qr. actinocutitis. Sin. cutis c pide.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. / actinic dermatitis. A. engL: Adreno-Cortic.] Denumeste un comportament brusc. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. u. Insotita de durere. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. para = din-wlo de. f.) V. f. fie ca survin In cursul unor boli diverse. f. f. [AngUcism core. ACROPARESTEZIE. s. akron = e?(tremitate. s. poikilos = fdu-nt.). vanat'i therme = cdiduril. este Indeosebi de natura hormonala.: sindrom Denny-Brown. s. hiperfosforemie). dar In general favorabila. pathos = boaia..re. s. polimenca sau filainentoasa F. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. superior sau inferior. A. / acrosyndrome. ACT RATAT / act manque / faulty act. A.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. / acropathy. f. -atos = culoare. s. s. [Cjr. hipercalciurie. I acropoikilothermy. / acropachie.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. aktis. adj. [<^r. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. ACROZOM. [Cfr. s. / peripheral vascular disease. ACROPAHIDERMIE. akron = e. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. / acromion. akron = e. [Qr. este eel mai frecvent partiala. [Qr. a .] Sin. const. logos = ftUitfil.). traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. albinism.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. s. negru si nuan-tele intermediare. f. s. concurs.. akron = e\tremitate. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. / acromelique. s. ACTINITA. A. s. ACROMION. -atos = piete.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor.: acromazie. f. fotodermatoza. In general. f. s. de obicei..] Extre-mitate a spinei omoplatului. n. f. Sin. / acrosome. A. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.: acromatopsie (v. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. \Cjr. si discromatopsie. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort".una. \Qr.] Constituent proteic al muschiului. legata de motive ascunse In *sub-constient. [Qr. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. ACROMICRIE. ACTINIC. rezultand articulatia acromioclaviculara.priv. ACTINA. f. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. ACTINODERMATOZA. s. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. tat. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. se observa 'indeosebi m *acromegalie. s.. osteoliz8). [Qr. ACROOSTEOLIZA. vdrf. sau secundar. vdrf. ACTING OUT. dener-vatia periferica si microtraumatismele. s. [C/r. -inos = roed. drum. ^ ACROMAZIE. si lucita. cu evolutie catre amputatii spontane. actum. la femeie dupa 40 de ani. s. s. ACTINOLOGIE. / acroosteoly-sis. f. . existand sub doua forme: a. V. / actinique.. s. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. ozd.. \Cfr. iAngd. vdrf. de ia syn = impreuna. a. / acropathie. prin trecerea ia act.tatt. cat si pentru ca este sin. / acromicria. f. / acrosome. ACROPATIE. lepra sau alcoolismul.} *Parestezie a extremitatilor. syndrome = drum mpre. / acropoikilothermie. [Qr. f. este relativ impropriu. khroma. / acromegaly. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.\ *Parestezie a extremitatilor. / actinology. aktis.. a. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor).'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor.] Abrev. -atos = Corp. V. r. akron = e.. a -priv. algos = dwc. A. fi tradus. aisthesis = senzatie. NA: acro-mion.. aceasta duce la *gigantism. Termenul de a.. / acroparesthesia. s. aktis. -atos = cutowe. / actinite. adj. akron = e^tre. [Lot. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. [^r. akron = e. s. m.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. / actinodermatose. m. ACTH / ACTH / ACTH. khroma. [Gjr. \Wbrw. s.^tremttate. •inos = razdi -ita. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. *inos = raza. pakhys = yos. / actinic. rater = a rata. / achromasia. dromos = c-wsa. monomenca sau globulara G si a. s. s. f. / actine. [Qr. aktis. / acropachyderma. se-nsifiiiitate. / acromelic. poate. s. s. akron = e^tremitate.mita.te. ACROMELIC.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. aprof(tMatw.] Reactie In aparenta ilogica.mitate. de mana si gambe Inghetate. localizata la nivelul mainilor.?(tremitate. f. n. / actinologie.. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. V. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane.} Sin. f. / actinodermatitis. -atos = pide. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. pakhys = gross dermu. deci la adult. / acromegalie. f. si boala Bureau-Barriere. \Cjr. s. / acropachyderinie.: albinism (v. ACROPARESTALGIE. denumita boala Thevenard. s. vdrf. aisthesis = smzapie. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. Clinic. s. f. si tab. reprezinta. f. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. ACROPOIKILOTERMIE.. ds. s. adj. f. f.\ Sindrom *s(ne mater/a. sensifittitate. mai rar pe cele ale membrelor superioare. vdrf. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. impulsiv si violent.^tremitate. metabolice (diabet. ACROPAHIE. Daca este nocturna. / actin. a fost identificata si In *citoschelet. lysis = distrugere. soma. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. / achromasie s. A. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. •inos = raza. Indeosebi la nivelul falangelor si. / acropar(a)esthalgia. survine pe neasteptate. A. / acroosteolyse. f. f. s. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. f. megas... fie ca acestea sunt aparent autonome.] 1) Studiul energiei radiante.

/ Actinomycetes. Ca urmare a acestui contact. bovis. / actinomycoma. adj. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. bioelectrica a unei celule. dim.. s. devin functio-nale. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. cuprind doua specii: A. ACTINORETICULOZA. producerea enzimelor de degradare. / actinometry. -ive. / actif. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. aktis. -ina.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. Actinomycetaceae (v. myketos = dupercd. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. f. 5) Intr-un sens mai larg. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. A. A. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. cu tot efectui toxic. [Qr. Ex.: *a. myketos = dupercd. -inos = razd. f. -inos = raz. s. / activation. pi. reticulum. aktis. -trice.: boala Rivalta. aktis. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. -omo. [Lat. si fototerapie. [Qr. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. ACTINOMICETE. A. f.r. s. -inos = razd. n. s. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. activus = cart acfioneaza. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). f. mediaza procesul de *activare. s. [Lat. care va stimula. agent al actinomicozei bovine.. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. s. f. prezente In sange. de ia agere = a actiwa. ultraviolete si infrarosii. mykes. [Lat. f. aktis. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. unei surse radioactive. c. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). m. myketos = ciuperca. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v.: molecula activate sau a.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. ACTIVITATE.).] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. / actinomycosis. adj. mifcare. In cantitate mica. aktis. moleculara). ACTIVINE. s. s. f. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. Ex. nen/oasa superioara (a. -inos = razd. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. C etc. IgD). \Lat. *saprofit al cavitatilor naturale.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. aktis. -oza . anaerobe.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. n. Ex. / Actinomycetales. musculara (In directia gravitatiei . -inn . f. [Lat.dinamic-pozitiva). 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. frecvent m cadrul *actinomicozei.d. -inos = razd. myketos = dupercd. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. ACTOGRAF. activus = care actioneaza. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. mykes. s. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. [at. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. Sin. f.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. / actinic reticuloid. -is = refea. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. a punt in. s. / activity. secretate de celulele antehipo-fizare. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. / actinometrie. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. / actinothera-py. / activines. n. care poate provoca la om *actinomicoza.: A. s. 2) In fiziologie. mykes.: activat (ca rezultat al *activarii). -ozo. ultraviolete si infrarosii. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. la nivelul gonadelor. optica. -inos = raza. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. de ia rete.. la nivelul acestora din urma. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). / actinomycin. 4) Efident. actwneaza. \Cjr. metron = masurd. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. Puroiul contine granule mid. s.dinamic-negativa. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. V. [Qr. Indeosebi de cele gonadotrope. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. f. s. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. cu sau fara transformare chimica. mykes. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. etajelor superioare ale sistemului nervos). Tmpotriva fortei gravitatiei . AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). ACTIV. myketos = dupercd. aktis. / actograph. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. ia. 7) A. referitor la un medicament. [Lat. f. ACTINOTERAPIE. care abcedeaza In puncte multiple. actus = msfcare. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. s. A.). I actmomycine. f. 6) a. In mod particular. •inos = razd. s. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. pe tegumentele expuse la soare. m. foarte diverse: 1) a. Se disting trei a. Streptomyces). ACTINOMICOM. pi. Exista mai multe forme (A. / activation. s. complement. ACTIVATOR. A. activus = care actioneazd. aktis. aktis. f. 4) a. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. {Gjr. s. pi. / actinomycose. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. 141 . b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. [£fr. ACTINOMICOZA. s.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. B. Indeosebi. Dupa acest contact. 2) a.). inos = razd. f. f. galbene de 'miceliu fragmentat./ di la agere = a actiona.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere.: carbuncle a. myketos = dupercd. ACTIVARE. therapeia = tratament. Ex. 2) Sin. si A. fi agere . Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. adj. mykes. cea mai cunoscuta fiind a. / actinomycome. / actographe. / activity s. pulmonara (rara) si abdominala.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. s.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. 5) a. -inos = razd. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. \C. pt. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. de la agere = a acfwiM. f. / activins. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. 1. latent pana In momentui a.. activitas. Mycobacterium). Israeli.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. limfodtelor B si T. V. adj. / actinotherapie. vizibile cu ochiul liber. / active. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. m. de [a agere = a actiona. de.] (Substanta) care. s. s. C. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. / activator.a actiwa. f. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. anti-epidemica. / activateur. s. \Cjr. activus = care. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. / actinoreticulose. ACTINOMICINA. ACTINOMETRIE. 3) a. mykes. s.

s.priv. s. exercitata de catre unele metale. [J~r. -omo.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. nidodata ereditare. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. / adamantinome. -inos = razd. aqua = apa. / adactylia. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. s. f.: unde a. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica.: cronic. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. se numeste si a. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. s. adactylism.). f. s. ACUITATE. cu . Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. v. din (at. se exercita indirect.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. famnacodinamica . [Lat. adamas. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. bacteriostatic. sunt interpretate diferit. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului.. s.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.). [fr. Efectele a. adactyly.} Absenta congenitala a degetelor. / actomyosin. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. mys. bacteri-cid. Sin. / acuite.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. s. s. Ex. aceasta a.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. In acest caz.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. In pre-zent. mutatia genei a. v. pentru orientali. conduct. catalizator.. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. la lumina . dinamica specifics a alimentelor (v. T. s. bacteridda. Ex. adamas. s. acutus = ascufit. [Cfr. / adactylie. f. v. / adaptation. / aquaporins.). / acoustique. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. acutus = ascufit. [Cjr. / acoumetry. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. / acoumetrie. actiunea a. ADAPTARE. blastos = ge-rmen.} Sin. / accoutumance. depinde de claritatea focalizarii retiniene. s. s. daktylos = deget. poros = par. muta-gena .efectui puternic. v. Danielopolu. boli ale urechii interne ("otoscleroza. 8) a.} Frantuzism nerecomandat.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. 2) a. / acuity. / action. / adamantoblaste. actio. accoutumance = o6ifnuintil. din otel sau din metale pretioase. a. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. 6) a. al ultimei doze dintr-un medicament. a. sau acutus = ascufit.. n. 2) 0 durere vie. v. akoustos = auz. In tubii colectori renali exista patru a. -antos = d'iamant. alcatuite din sase domenii transmembranare. f. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. scotop/ca. s. / actomyosine. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. s. [Lilt. la pungere = a mfepa. / tinnitus. s. / acute. f. [Cfr. ACUMETRIE. Ant. auditiva. d.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. [Cfr. s. sufistanfa dwa. traumatisme ale urechii medii. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. Cauze posibile: 'cerumen. f.a unui medicament asupra structurilor vii. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. cumulativa . In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. tactila. aigue. sau al unor molecule cu proprietati specifice. A. masei . m. s. 12) a. *sindrom Meniere). f. prin selectie naturala. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. s. adap-tare . In raport cu una surda. Rezulta ca a. [Lat. a. myos = muschi.). Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. ADAMANTOBLAST. s.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia.. deci. de *diabetul insipid. termenul a.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri.. dupa D. la mtuneric . metroii = mOsuril. s. / acupuncture. Un caz tipic Tl reprezinta a. pasaj. (tens = ofiwi. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. d.: ameloblast (v. de. smalt. [Cjr. (it ia akouein = a auzi. s. 4) a. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. cu toleranta (v. / adamantinoma. ADACTILIE. vizuala. s. -MO. crescand metabolismul bazal. oligodinamica.: ameloblastom (v.: camp a. phainein = a pdrea. Cateva tipuri de a. ecus = ac. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. 3) a. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. catalitica. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant.. s.a. Alte exemple de a. 11) a. / aquaporines.] Sin. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. 10) a. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. s. / aigu. ACUSTICA. / adaptation. prin cresterea ventilatiei pulmonare.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. f. punctura = mfe-pcHurO. 14) a. n. adj. In timp ce pentru occidental!. nerv a. Ex. [Cjr. f.a potrivi.} 1) Care se raporteaza la sunete. intensa.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. Ex. 9) a. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. ACUFENA. ACTIUNE. de. pi.a. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. f. ACUT. la agere = a actiona. mutatie. In general. / action. 5) a. b) a. ACUTUMANTA. de inhibare a germenilor.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. f. gr. multiple: 1) a. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. 13) a. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. m. -inn. akouein = a auz. {Lat. a. f. Ex. pi.: zgomot auricular. aktis. -antos = diamant. v. \Cjr. opsonine.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. adesea toxic. s. f. / acouphene. -onis = acfiune. medica-mente (ca aspirina si chinina). f. f. s. In practica. bacteriostatica. / acoustics. Acest surplus caloric mascara a. f. de fenomenele de a. 7) a. / acquired tolerance. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. Astfel. A. nespedfica . d. s. a . / acupuncture. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). s. s. ca ureea. acuite. utilizat ca sin. f.: a. adj. m. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. Ex. renotrofica . In cadrul unei populatii date. ADAMANTINOM. graphein = a scru. [Lot. / adamantoblast.i. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). su6stanf:a dura. Astfel. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. ereditara. desemneaza supravietuirea.. efectele a. akouein = a auzi. f. consuetude. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. adj. (din unele boli cronice). ACUPUNCTURA. adj. din [at. ochiului: a) a. A. opso-nica. a unei structuri sau functii. f. este de 30% pentru proteine. ACTOMIOZINA. ACVAPORINE. smalt.

care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. / adenoiditis. / adenoidectomy. f. s. -os = gianda..: endometrioza (v. mys. de. [Lot. adj. -oma.: "vegetatii a. karkinoma.! pathos = fioata. / adenomectomie. / adenitis. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). m. f. m. aden. f. / adenoblaste. eidos = forma.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. cancer. ADENOLIPOMATOZA. -oma. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. uneori metastazeaza. aden. s. oma. adica fara stimularea de catre TSH. f.. ADENOBLAST.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. la nivelul ficatului. adaptare = a potrivi. s. ADENOPATIE. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces.: 'epiteliom a. fibra = _fi6ra. t. adducere = a duce spre.: adenocarcinom (v. f. In a. care o pot stimula (G. ADENECTOMIE. s. eidos = forma. s. 2) *epiteliom a. s. megas.. [Qr.. -os = gCanda. w/os.: fibroadenom (v. f.j Sin.). n. f. f. la aduiti. / adductor. / adenoma.. ADDUCTIE. / adenoid. aden. uterus = uter} Sin. / adenomatosis. [Qr. \Cfr. lot..] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. -os = gianda. ADENOIDIAN. n. Ex. aden. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. mys. -os = gianda. blastos = ge-rmsn. -enne. n. / adduction. aden. s. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. / adenoflbro-ma. hypo = su6. s. asociata biomembranei. [Lot. Ex. s. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. / adenomegalie. sebaceu. adj. a. -os = gianda. f. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s.: 1) a. s. s. s. Enzima intracelulara. physis = creftere. f. s. ADENINA. aden. s. ducere = a duce. m.: boala Plummer. adducere = a duce spre. Sin. Se observa. Sin : epiteliom coloid (v. [a ad = spre. ATP. s. ektome = e^cizie.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. aden. ADENOMEGALIE. m. s. hepatom. f. darui structura aminteste structura unei glande. -os = gianda. / adeno'jdien. -os = gianda. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. -os = gianda. Jipos ^ grclsime. n. ADENOGRAMA. formand 'adenozina. ADENOIDISM.. [Gjr.': "rezistenta la medicamente). myos = mufclu. / adducteur. aden.: adenoidectomie (v.). adj. hipofiza. a aaapta. gramma = Inscriere. -os = gianda. ADENOCARCINOM. de. 2) A. -ism.: 'fades a. -os = gianda. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. / adenine.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. 4) A. {Cjr.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. [Cfr. m.).. aden = glanda. este legata de o mole-cula de monozaharid.] 1) Despre un tesut. / ad6noidisme. s. ADENITA. ektome = uy-izie. -omn. aden. / ad6noidectomie. adj. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma.) sau frana (G. / adenogramme. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. aden. s. \Gr. [Qr. / adenolipomatosis. / adenofibrome. 4) a. / adenohypophysis. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. s. f. 6-Aminopurina. [Qr. sunt palpabili ganglionii inghinali. m. megalos = mare. -oma. / adenoidite. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%).. adj. aden. / adenopathie.] Sin.. hipofizar. m. NA: adenohypophysis. -os = gCandaf eidos = forma. Sin. 3) A. f.! -ita. / adenomegaly. s. ADENOIDITA. dwe. s. alveolar. Ex. Ex. -oza. adj.).: a. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. s.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. / adaptor. n. / adduction.] V. / adeno-mectomy. f. Inchise In saua turceasca largita. de ia ad = spre. aden. s.forma. ADENOMECTOMIE. fenotipica . fibrilatie auriculara. s.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. Normal. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. f. s.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. ca raspuns la schimbarile mediului. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. eidos . ADENOMATOZA. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. m. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. / adenohypophyse. f. abandonata. bronsic. / ad6nocarcinome. -os = glanda:. 1) Denumire veche. / adenectomie. [Qr.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi..] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. -oza. In toti acesti compusi. / adenoidism. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. / adenomatose. In mod normal.). poJip al mucoasei intestinale. ia aptas = apt.). normal sau patologic. de.\ 1) *Ablatia unei glande. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. s. aden. [Lot. [Gjr. dar si cu malignitate locala. ADENOM. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. {Cjr. s. genetica . f. a purta. / ad6nine. -os = gianda. sin. / adenoid. ia karki-nos = roc. aden. / adenomyoma. ADAPTATOR. 2) In prezent: a. / ad6nolipomatose.: neoplazie endocriniana multipla (v. eidos = formd. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.. -os = gianda. m. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. / adenectomy. Ex. {Cjr. tumori nodulare circumscrise.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. In mod autonom. -os = gianda. myos = mufcfii. {Cjr.] (Muschi) care serveste la *adductie. -os = giandcl. f. In particular. la phyein = a create. -os = glanda. \£fr. [Cjr.).] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. ektome = w(cizie.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. V. s. s. m. / adenome. 5) a. ducere = a. \Gjr. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. de. ADENOFIBROM. axilei si canalului inghinal. s.. / adeno'ide. care au dimensiuni 143 . aden.. ADP. a purta. -oma. ADENOHIPOFIZA. / adenoblast. 2) a. gustativa. ADDUCTOR. -os = gianda.} Extirpare a unui *adenom. / adaptateur. f. f. aden. f. s. s. [at.). f. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. s. s. aden. f.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. prostatic. {Cfr. / adenocarcinoma. / adenomyome s. / adenopathy {Cjr. / adenogram. f. 3) A. f. -os = gianda. aden.. 2) Sin.stins functional". [Qr. aden. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . cu evolutie lenta. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. ADENOID. s. s. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic.: limfadenita (v. m. malign. ADENOMIOM. a/tor organe de simf: auditiva. n. / ad6nite. s. s. s.

adhaesus. / adhesins. profesor [a 'Wwtz. D-riboza. de ia gennan ^ a produce} Sin. / adhesion.: lipogeneza (v. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. -os = gianda.] Sin. m.). bolnavului de *epilepsie. avand maximum de intensitate In 30 de minute. Caracterizeaza unele boli (ex. f. de ia kinein = a misca. s. / adhesion. fr. AMP. /adherence.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. -arum = amigdaie. pi. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. f. ADIPOCEARA.). s. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . s. gr. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice.: sindrom Gamstorp.). \Lat. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. f. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. diastole = diiatare. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.: comisura cenusie.: imunoaderenta (v. Intarzie descompunerea cadavrului. medic american. gr. aden.cce. f. In afara pneumoniei copilului. ADENOVIROZA. haerere = a fi prins). de ia adhaerere = a fi. boala Westphal). s. keratoconjunctivite epidemice. / lipolysis. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre.ADENOPATIE A Intre 0. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. bronhopneumopatii. f. m. Sin. / adynamie. -dipis = grasime. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. virus = venin. haerere = a fi prins.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. f. ADINAMIE. s. f. gr. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. ATP. f. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.). este mai mare decat cea de coeziune. imunologice. Ex. s. comisura mijiocie. metabolice sau de cauze necunoscute. [Cjr. V. s.). [at. s. virus = venin. AMP ciclic. f.5 si 2 cm. [Lat. adiadocokinesis.: adeziune plachetara.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. / adherence. ADENOVIRUS. s. 2) *Limfadenita. ADIASTOLIE. f. [at. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. s... s. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. A. ADIPOGENEZA. Boala ereditara de tip autozomal dominant. f.priv. s. f. kinesis = mifcare. Sin. f. constand In prezenta a. f. s..] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. / adiadocokinesia. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. detectate prin tuseu rectal. s.topire" a (esutului adipos. -os •= glaniici. [Lot. ektome = e^cizie. ADENOZIN 3'. s. / adiadocokinezie. hemocromatoza. cu debut In copilarie. 1858-1940. In consednta. -omo. / adipogenesis. / adhesines. / adenovirosis [Cfr. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. A. s. -dipis = grasime. tonsillae. anatomopatoiog gennan. otrava. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.).priv.. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. Sin. sarkos = came. unele cardiomiopatii. toate aces-te afectiuni sunt benigne. [Lat. / adipolyse. / adipogenese. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. p. maligne. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. [Lat. [at. V. f. s. Sin. otrava. adenite mezenterice. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. f. f. endocardita fibroplastica.plachetara (v. haerere = a fi priiv). genesis = prodttcere. mai nou. adeps.da. 1821-1902. -ina). Sin. -onis = aivpm. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. / adenosine.] Disparitia *diadocokineziei.5'-monophosphate. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. procese de malignizare. A. aden. [Lat. diadokhos = care su. lichidul uda vasul. [^r. = aCipire. intervine In *hemostaza fizio-logica. / adipocere. ADEZINE. f. / adipocyte.: adezivitate. / adenovirose. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.: semn Virchow-Troisier (v. [t^T. sorx. m. a . [Lat.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. adhaesio. s. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. s. A.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. f.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. s. Sin.: acid adenozintrifosforic (v. plachetara. traheobronsite febrile. ADIADOCOKINEZIE. s. dynamis = forta. s. daca forta de a. cera = ceara. pi.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. A. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. ADENOSARCOM. / adipocire. n.: AMP ciclic (v.. / adenosarcoma. [Cfr. [Cjr. din oCandezd plaken = a carpi. -os = giandd. -os = giandd. [Qr. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. / adynamia. adeps. f. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. -dipis = grasime. cu fixarea la o idee sau un sentiment.). a .} Boala determinata de un *adenovirus. / adenotonsillectomy.: adezivitate plachetara (v. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. f. la unele specii. termo-reglare. grave-wax. Nu apar tulburari senzitive. 0 serie de a.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. apoi ia 'Seriin. ADERENTA. aden. / adenotonsillectomie. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). / adipocyte. o . ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). adhaesus = aiipire. amiloidoza. adenoidite. [Rudolph Ludwig Karl Virchow.: lipoliza. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. haerere = a fi prins). .bwg. s. s. pla-quette. n. si agregare a plachetelor. aden. / adiastolie. Sin. s. ADEZIUNE. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. / adenosine. ca si fenomene mio-tonice. / adenovirus. s. A. adeps. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. 2) A. V. ADENOZINA. s. n. ADIPOCIT.] Substanta de culoare gri-albicioasa. procentui unei a. ADP. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. Sin.•priv. -oza .: pompa de sodiu (v.). In absenta oxigenului.: a. f. In general. Sin. s. / adiastole. pot fi congenitale sau cicatriceale. / adenovirus. maligne creste cu varsta. atafat (ad = spre.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. ADIPOLIZA. / adenosarcome. sin. f. a petici. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. se con-sidera ca ar induce. s. s.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. A. ADENOTONSILECTOMIE.

*mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. asemanator cu eel al procariotelor.degenerescenta grasa a hepatodtelor. A. s. [Wbrw. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. intre divi-ziuni. La normali. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. ADJUVANT. -dipis = grasime. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. tie. A. [Lat. gr. / adipsin.priv. s. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. -dipis = grasime. s. / adipostat.1 a face. addition. s. fiacterwiog american dt. Unitatile constitutive ale ADN. continand micobacterii (ex.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. cu *adipoza. In general In cantitati mid.] Hipertrofie difuza. / adiposis. se deosebesc mai multe forme. din generatie In gene-ratie. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. adjuvant. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. -dipis = grasimt. AOIPSIE. / adipsie.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. [Lot. / adipsia. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. / adjuvant. partic. Utilizarea aditivilor. pentru fadlitarea conservarii..infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. [Lat. s. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. In acest caz. s.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. neurolipomatoza. f.: boala Dercum. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. Sin. Crick si Wilkins. care este un polinudeotid. dar nu contine micobacterii. -e. s. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. s. care sunt prezenti In *ADN 145 .. m. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. / adipose. sunt. mameCa. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. [Qr. cu *adipozitate. ADIPOZA. origine maghiara. so. iar insulina apare ca factor reglator. adica secventa. 2) A.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. adeps. fina. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. f. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. [Lat. alimentarius = aCimentar. se numesc dezoxiribonudeotide. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. adiuvans. m. printre care: 1) a. ADIPOZITATE.: bacili Koch) omorate si deshidratate.] V. s. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. -ina. f. adj.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Mai frecventa la femeie. f. 1890-1960. f. determina continutui informational. repliat de numeroase ori In centrul celulei. deci. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. ADN care formeaza o molecula circulara. In-tervenind In bilantui energetic. de la istanai = a pCasa. gr. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex.. f. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. din tesuturi. suspendate In faza uleioasa. [fules Freund.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. 2) a. s.). ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. A. / adiposity. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. -oza. se disting: 1) A. proprietate denumita complementaritate. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. este reglata prin dispozitii legale. al carui scop este de a completa tratamentui specific. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia).] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. adeps. de obicei prin efecte paleative. complet Freund. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a.. / adipomastie. 2) adiposis dolorosa (v. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. benigna a tesutului adipos mamar. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. -dipis = grasime. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. incomplet este identic cu forma completa. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. de tip android . ADN / ADN / DNA. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. Localizare: la 'eucariote. / adipomastia. administrat concomitent cu un antigen. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. adeps. statikos = care oprefte. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. s. consednta insuficientei pituitare. s. 3) a. de tip ginoid .In jurul bazinului. mastos = son. Totodata. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. [Lat. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. / adjuvant. [Lot.. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. 4) a. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. adders = a adiiuga. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). f. la. adj. f. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. n. a . f. n. / lipostat. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. / adiposity s. 3) Referitor la un tratament de Insotire. 2) Care are proprietati de a.. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. asemanatoare cu adiposis dolorosa. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. ds. utiiizata. a. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. Alteori. ADIPOSTAT. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. [Lat. participiul trecut de. d.. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. f. adeps. tuberosa simplex. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. Cel mai raspandit este a. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate.In jurul centurii scapulare. la animale de experienta. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. cerebrala. hepatica . La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Indeosebi a conservantilor. / adipsine. eel mai frecvent. lipsita de 'introni. hipofizara. cardiaca . care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. ADIPSINA. s. Uneori termenul este utilizat ca sin. adeps.

ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation.-receptori (bronsici. f.. necesara lucrului muscular.. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. [[at. Moleculele de ADN r. ( adrenocorticoids. ad = aproape. s. adrenocortical. ADRENERGIC. s. / adr6nergique. ADN avand o configuratie de superhelix. V. gr. Cele mai importante transformari In a. / adrenoleukodystrophy. de. Marcata de transformari corporate si psihologice. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. DCI. adj. s. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. / adreno-leuco-dystrophie. s. / adrenergy. Abrev. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. ad •= aproape de. ad = aproape de. Uneori. f. prin secventarea ADN. dupa o *clonare prealabila. Exista trei ADN polimeraze (I. dupa diferentierea celulelor. difial. Var. de. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ADRENOCORTICOSTEROIZI. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. -icis = swartO. -is = rinufii. r«n. s. sj ADN metiltransferaza.. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. f. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. gr. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. idngd. ADRENAL.u. / adolescence. ren. a.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. s. -ina. / adreno-corticosteroides. este un hormon de *stres. atat la celulele embrionare. a-ADRENERGIC. / adrenaline.. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. [dnga. / adrenocorticosteroids. / adrenal. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA.). [Lat. provoaca cresterea presiunii arteriale. [&ngd. Ca urmare. In plus. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. tro- . ren. -is = nmchi. idnga. ADRENALINA. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. ren. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. s. ADN recombine / recombinant DNA. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. cea mai cunoscuta fiind ADN p. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. accele-reaza ritmul cardiac. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA.: cortico-steroizi (v. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). ad = aproape de. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici.). f. / adrenaline. s. ren. iangdi ren. ren. cortex. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. Ca urmare. langd.). nutrifie. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. s. iAngd. Ill. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. m.] Care se refera la *cortico-suprarenala. Pe de alta parte. adj. ADN s. La nivelul sinapselor. Sin. -is -rinifHi. iar a. cortex. ar putea bloca gene vitale pentru celule. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. is = riniclii. f. / adrenocorticotrophine.. [Lat. P-ADRENERGIC. gr. cu rol In *sindromul general de adaptare. ADOLESCENTA. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. A. adj. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. de asemenea. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita.. s. / adrenal. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. rasa si conditii geografice. [[at. endocrinol. / adrenocortical. ADRENOCORTIC0IZI. pi. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. -ale. pentru beta-adrenergic (v. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. cat si la diferite tipuri celulare. V. vasculari. II.] Sin. ad = aproape de. epinefrina. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. / adolescence.ADN E genomic. -ids = scoartd. i&ngCi. cortex.. s. f. -ale. / adrenocorticotropin. excesul de ADN m. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. m. pi.). pi. ergein = a [ucra. n. ia-tigd. se Incheie la varsta de 25 de ani. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. f. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. [(at. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. Varsta de aparitie si durata a. adj. de. de. -inn . f. / adrenergie. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. dys = gre. cortex. s. a. stereos = solid. ADRENOCORTICAL. si varsta adulta.: corticosteroizi (v. adj. -ids = swar^a. ndo/escere = o create. / adrenergic. nd = aproape. gr. trophe = tira-nd. variaza In functie de sex. ADRENERGIE. [Lot. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. -aux. leiikos = aK>. f.: ADN himera. [lat. a. pi. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. s. ren. m. -aux. m. ad = aproape. Var. cardiaci. s. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. adj. se comporta ca un neurotransmitator. pe care o continua. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie.] Care se refera la glandele suprarenale. f.. / adrenocorticoTdes.. ADRENOLEUCODISTROFIE. s. implicata In replicarea ADN la eucariote. III). [[at. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic..: ADN hi-brid (v. const. ren. In prezent. a. se. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ad = aproape. sunt de ordin psihologic. din punct de ve-dere medical prezentand interes. eidos = formd. [[at. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. molecule care actioneaza selectiv pe p. V. s. Sin.. -ids = sconrta. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. pentru alfa-adrenergic (v.). de. m relief. si tab.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. din sistemul nervos simpatic. si ADN metilare. eidos = formd} Sin. Foarte probabil. -is = rime/it. din miometru) si receptorii p. -is .: corticotrofina (v. mediu socio-economic. ADRENOCORTICOTROFINA. [Lat.: ADNc. -is = rinicfii. gr. m. . Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. A.] Sin.rinicfii.). dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. -is = rime/it. puberty. -is = rinicfii. plamanilor si muschilor scheletici. ad = aproape.

-is = rinicili. m. s. -os = aer. phagein = a mdnca. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. AEROB. AER CURENT / air courant / tidal air. privus = Kpsit de. f. A. / aphakie. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase.1 eritrocitara si promoveaza. ADSORBTIE. pi. pi. Clinic. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). / aphagie. / aphasie. s. m. tid = aproape de. V. a -priv. m. de 102 kDa si P de 97 kDa. scrisului sau semnelor.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. sensul termenului a fost extins considerabil. aer. NA: tunica adventitia. [Lat. AFAZIE. f. cu flagel polar. *corzi vocale). adj. / aerophagie.] Prezenta de aer (gaze) In stomac.] 1) Fixare. s. a Ijea. aer. emfizem). In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. se disting doua forme majore: *a. AFAGIE. A. aer. nutrifie.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. -eris. motone. hydrophila si A. -eris. / adsorbate. s. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. aer. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. aer. gr. phakos = iinte. f. a unei cantitati excesive de aer.] Deglutitia. V. f. aer. s. gr. Metoda curenta pentru obtinerea a. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. -ens. / aphagia. f. AEROSOLTERAPIE. -eris. f. f. / aerogastrie. s. beta-blocant.. n. / adducin. Wernicke. Boala este ereditara. Intr-o formulare generala. 147 . de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). Forma usoara a *a. / aphakia. ADSORBANT. / aerotonometre. AEROCOLIE. idngit. A. 2) Substanta respectiva. cu M. s. adj. pha-sis = cuvant. mai mult sau mai putin accentuata.: volum curent (v. s.] Substanta care se adsoarbe. posttraumatica sau congenitala.). AEROFOBIE. [Lat.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. / aerobic. s. ad = spre. ad = aproape de. s. -eris. n. AER.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. cat si cea motorie ale cre. f. [Lat. s. adj. AEROTONOMETRU.). face parte din banda 4. aer. termenul a. AFAKIE. / aerogastria. ioni. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. ce provoaca uneori disten-sia organului. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. [Cjr. f. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. -os = aer. gr. bronsite. gr. s. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. [Lot. f. -os = aer. Ex. Spedile A. adj. f. AEROGASTRIE. cidventicms = care se. cu dis-tensie abdominala consecutiva. / adsorbent. / adventitia. -os = aer. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. [Cjr. aer. adj. [a lyein = a distruge.. [Qr.). Ulterior. aer. gr. aer. / aerophobia.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. [Lot. formarea complexelor *spectrina-*actina. s.. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. a aspira. sorbere = a suge. gr. m. naturali exista In atmosfera. f.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. [enti[d. s.priv. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa.. f. depinzand de acesta.. t. adj. -eris. ADRENOLITIC. A. ?i alfablocant. / adrenolytique. [Lat. / aerosoltherapie. a substantivelor. / adrenoprive. / adsorption. alcatuita din doua subuni-tati. f. / aerosol. naturali ai a. f. sorbere = a 6ea. -os = aer. tulburari de com-portament. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. gr. V. -os = aer.] Initial (Trousseau. [Lat. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. / air. gr. V. s. adrenergic blocking agent.^rului. Lipsa cristalinului. m. de regula reversibila. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). Sin. de. bios = fiatd. gr. gr. ren. s. / aerophagia. / aerocolie. / adventice. Sin. cu evolutie intermitenta (astenie. / adressines. metron = masura. s.: volum rezidual (v. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. [Lat. / adsorption. s. aer. f. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. aer. Se disting a. n. m. lytikos = care distruge.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. / aerosol. m. tonos = ten-siune. Printre diferitele tipuri de a. aphaquie. / adducine. aer. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului.). / aerophobie.. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. •eris. ad = spre. de obicei inconstienta. s. s. a . ADSORBAT. \Lat.] Care se opune actiunii *adrenalinei. 1864). s. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. -eris. s. aerosolterapie. f. gr. paralizii. gaster. In care a.: volum expirator de rezerva (v. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. l&nga. / aerotonometer. adj. / adsorbate. / aerosol therapy. ADVENTICE. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. ADRENOPRIV. s. senzoriala si -a. sobria sunt patogene oportuniste la om. gr. [dngd.: volum inspirator de rezerva (v. sorbere = a suge. AEROSOL. si adsorbant. afazie. f. si adsorbat. / adrenoprival. a 6ea.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. In prezenta calciului.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. ADUCINA. s. f.rinicfii. / adsorbant. / aerocolia. Sin. a. s.. gr. / adressins. AFAZIE AEROPAGIE. [Lat. f. [lat. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. s. aer. phagein = a mdnca. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. aer. A. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. adaugd deasupra. [Lat. limitata la uitarea. ad = aproape de. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. gr. gr. ADRESINE. s. [Lat. -os = aer. [Lat. -is . s. s. aer. asi-metrice.priv. aerocoly. / air. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. a unei substante (molecule. / aerobe. se asodaza semne cerebrale variate. / adrenolytic. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. f. f. / aphasia. zwrfiire. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. adj. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. s. artificiali obtinuti prin diferite metode. ren. gr. f. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. gastros = stomac. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). s. a . Sin. s. mobili. s.

priv. cu afectarea moderata. (uii's = stare. afectare. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. affectus = stare de spirit. primar. s. \Gjr. f.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. apyretic. m. 148 AFONIE AFEBRIL. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. \Cjr.. afferre = a aduce. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. s. affinitas.: apiretic. patologic. cu evolutie impetuoasa si scurta. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. A. / affect. A.priv. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. Sin. astenic.. f. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. m. verbal sau In scris. s. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. haima. Ant. A. f. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). boaia.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. AFECTIUNE. *disfunc-tie. -alos = sange. newolog fi. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. s.: eferent. In care cuvintele sunt rostite fluent. fihra . AFEMIE. caracterizata prin anxietate. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). [a afficere = a afecta. De asemenea. de la ad = spre. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia.: anal-trie (v. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. adj. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. AFINITATE. / afebrile.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula .: conexi-une inversa (v. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. pheme = vor6ire. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. la Intam-plare. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. la affir. Ex. a s[d6i. 'Pohniaf. facand abstractie de cauze. f. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. [Lat. AFECT.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. / affectivit6. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. s. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Sin. gust sau miros. / affection.rman. *leziune. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. 4) A. [Lot. A.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. affectus = stare de spirit. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. s. adj. tristete. / afferent. completa sau partiala. uffectio. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. sensibilitate.). cantec (amuzie). [Cjr. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. Wernicke. *boala. afecfiune. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. / aflatoxin. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. ferrc = a conduce. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. s.).cere = a afecta.). de. sunete muzicale . 2) Comportare emotiva. inver-sus. A. phone = voce. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). de la affi. aferti. -e.: afazie Wernicke (v. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. A. a. dragoste fata de cineva. s. / afebrile. A. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. s. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. {Lat. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. audi-tiva. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. s. A. congenitala. / afibrinogen(a)emia. -atis = inrudire. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. a . a .] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. tuberculoza. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. / afibrinogen6mie. cu toate ca obiectui este recunoscut. s. s. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia.: nerv a. A. la ad = spre. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia.} A. / affect. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. s. iat. 2) A. f. deoarece acopera conceptele de *anomalie. AFERENT. AFECTIVITATE. *agrafie).\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. A. de [a finis = iimitd. a -priv. antroyolog fi cfwwg franca. / aflatoxine. [Paul Broca.temperatura In jur de 37°C). AFIBRINOGENEMIE. de. A. W. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. de. f. de la loxan = sageatd. Secundar.vd. Iat. AFONIE. adj. afectiune. B.fibra. emotii si pasiuni ale unei persoane. [Termen compvs: afia . tularemie etc. este alterata In "nevroze si 'psihoze. Wernicke cu *a. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). B. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. 2) Simpatie. stare emotionala intensa. n. 18241880. f. / aphonie.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. AFLATOXINA. fehris = fedra. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).de [a Afipergillus flavus. *sindrom. vas a. profesor [a 'Paris. / affinite. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator.... / aphonia. A. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. s. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. de ex. In care pacientui. scris (*agrafie sau a.priv. f.ge. / aphemie. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. A. f. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. sau a cuvintelor scrise (a. dar utilizate incorect. / aphemia.: afaae de conductie. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. fifferre = a aduce. 3) A.\ Pierdere a vodi. a siabi} 1) Emotie intensa. Semnificatia sa este destui de vaga. prietenie. exista rar 'in stare pura. -md: gr. a s(a6i. [Car/ Wernicke. desi gandeste normal. [Lot. vec-inatate. m. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . sen-nan = a produce. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. f. In cadrul *a. f.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. a . -ind. ferre = a conduce. [Lat. f. / affective faculty. [Qr. A. Asocierea *a. Broca.. psifiiatm. A. o. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. m..erc = a afecta.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. [Lot. Sin.a. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. Inaintea altei substante.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.). gr. s. surditate verbala. locala). f. Insotita de o tulburare a constiintei. s. Forma de *a. adj. / afferent.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. fioald. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. 18481905. f. / affection. Varietate de a. / affinity. s. s. profesor la 'Seriin.

n. imunitate. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. de [a agere = a actwna. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. 3) A. [Cjr. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. m. [at. V. gasler.. f. f.ziana agar-agar. factor fizic. adj.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.. s. AGITATIE. f. / agenesie. / agenitalism.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. gyms. Ex. In cadrul *bolii Behcet. s. -ntis = ac. s. a. aphtae. d. / agglutination. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. In alimentatie sau ca laxativ moderat. AGLUTINOGE N AGENITALISM.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. A.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / aphte. A. Cat. o .priv. purtator de germeni infectiosi. dim. -ina. [Alois Bednar. sau agresiva. a . / agalactie.. / agyrie. AFTA. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. de. a . s. lot. s. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. la Afrodita = zeifa dragostei. s.. AGALACTIE. f. de (a gr.. [Lot. imunoglobulinele. -arum = afte. v. 2) A. s. a priv. s. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. AGENT. de forma rotunda sau ovalara. f. a pune. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. agglutinare = a dpi.priv. excitement. / aglossie. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. gr.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. haima. a . gesturilor si 'mimicii. infectant. *aftozele.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. cu evolutie In pusee recidivante. gyros = cere. agglutinare = a [ipi. -aktos = [apte. s. [Lot. arum = afte. a . Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. m mifcare. in mifcare.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). / agalactia. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. AGAMAGLOBULINEMIE. A. genitalia . globuJus. genitale.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. / agitation. / agitation. -oza . isterie sau prin spasm muscular laringian (a. vulgara. 2) A. A. grup sanguin). rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. observate la nivelul palatului dur la copii. f. s. disglobu-linemie. [Qr.priv. V. glykys = dutce. mai rar pe mucoasa genitala. agglutinare = a [ipi. mutagen. f. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). AGLUTINARE. [Lat. v. Virus ARN de masa moleculara mica. s. provocand astfel aglu-tinarea acestora. f. aflate In suspensie. / aglossia. sindrom Aicardi. s. [Cjr. AGLOSIE. gr. {Cjr. / agglutinogen. n. \Gjr. / agglutinine. f. [Qr. / agammaglobulinemie. microorganism patruns In corpul uman. de. s. f.priv. a uni. / aphrodisiac. s. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. r. s. f. haptein = a arde. AGLICON. [Lat. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline.tiv. aphrodisia = dorinfa se. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. Sin. s. Sin. Poate fi dezordonata. / agammaglobulin(a)emia. / aphtose. idiopa-tice dobandite tardive. de. -atos = sangc. / aphrodisia. m. [Gr. f.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. cold agglutinins.J(ua[d. AGASTRIE. 3) A.. s. f. pot fi disoci-ate. congenitala de tip Bruton.[ Ulceratii infectate. / aglycone. 149 .} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. [Lat. f. f. s. a pune in mifcare. AFTOZA. s. s. s. Se disting: 1) A. spasfca). AGEUZIE. m. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.: geloza. s. AFRODIZIAC.: virus delta. aphrodisiakos. cu exagerarea miscarilor. s.] Sin. -onis = cyitatie. / agueusie. / agastrie. s. s. f. cand se produce *afazie. s. duice. A. gala. boala Bruton.. / aglycone.. gastros = stomac} Absenta. s. / agglutinin. ['Malaie. / agastria.: chelator (v. f. [Qr.: 1) A. / aphthosis.. si disgenezie. amar si acid. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. / aphrodisie.. izolate sau grupate. fiind foarte dureroasa. 1S16-1SSS. s. [Lat. 7=0 treia. s. m. f. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. adj. / ageusia. Cele mai cunoscute a. s.priv.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. ic. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. s.priv. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. impulsurite sexuale. A. aphthae). genesis = producere. a agita fi agere = a acttona. gr. a uni. s. dand prin racire un gel. AGLUTININA. La om. de corp calos. [ite-ra a aifahttului grec. s. de. m. / chelating agent. aph-tae.priv. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. [Qr. agitatio. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. / agent. d. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.. / agglutination. / aphtha (pi. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. de. / agent.. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. s. m. A. / agyria. s.e ia gignere = a naste. o . agens. poate sa apara si fara o leziune organica. provocata de stimulari din mediul ambiant.priv. Termenul agalaxie este incorect. vector. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. AGENT CHELATOR / chelateur.. ia agitare = a pune. Se disting: 1) A. Sin. / ag6nitalisme.. s. m. a uni. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. Viena. a stomacului. a crea. / agglutinogene. -ina . Ex. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. gueusis = gust. f. In general. V..organde. s. f.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). poate fi spon-tana. / agenesia. viu..: genina (v. In paranoia. f. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. a . [Lat. sau reactionala. a . cu prognostic benign. ia gr. [<^r. m. mielom). lipsita de intentie sau scop. chi-mic. ptdiatru austriac.). / aphrodisiaque. 2) A. AFRODIZIE. de ex. [Ofr. f. carenta imunitara. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. m.. AGLUTINOQEN. f. ageustia. si eunuchism. f. Orice factor provocator de boala.. f. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. la glohus = glob. AGIRIE. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita.). alimfocitoza. f. AGENEZIE. A.

] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. s. In starile de soc. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. / agony. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. . granulum. agonistes = [tlptdtor. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange.: *apomorfina. f. receptor. de a se aglomera In gramezi. a citi [iterde.. f. gr. fiind unite de filamente de *actina. granum = graunte. AGONADAL. cu efect central. / agranulocyte. A.: sindrom Kostmann (v.. / agoraphobic. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. agoa = [upta. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. mai rar. cecitate psihica. granuliim. ca entitate este pusa la Indoiala. aggregare = o aduna ta un [oc. e. AGREGABILITATE. V. "bromocriptina). -ale. 2) In medicina legala sau In expertiza. / agoniste.. de la. AGREGAT. s. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. determinata de un mecanism imunoalergic. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. adj. a . -e. / agrammatism. [Lot. -aux. a obiectelor. sludge. a . de id granum = grannie. a • priv. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. V. prosopagnozie. AGRAFIE. foarte proba-bil. sludging of red cells. ligand. In zonele de ischemie. / agranulocyte. a .AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. In forma de croset. / agnosie. a pro-priului corp (autotopagnozia). A. f. anosognozie. adj. V. AGONIST.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. s. In medicina. graphein = a scrie. / aggregate. s. dim.] Care este lipsit de *go-nade. -ozu. n. de la gnonai = a cunoafte. [<^r. \QT. cunoastere. / agminated. AGRANULOCITOZA. aggregare = a aduna la un loc. [Lat. Sin. un [oc. AGNOZIE. f. s.. din gr. f. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. f. s. m. AGREGARE. si agonist potasic. adezivitate plachetara si trombus alb. Poate fi localizata. AGORAFOBIE. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. \Gjr.] Leucocit lipsit de granuiatii. si agregant. a aduna.\ Proprietatea de a se agrega. chiar existenta a. / agregant. asomatognozie. / agoraphobia. kytos = cduld. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. cu tendinta evitarii acestora.. de a se alipi. s. din {jam. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. care patrund In creier (ex.). adj. sunetelor. de timp) etc. graminatike = arta de a scrie fi de. krap = croset.. AGONIE. Sin.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. / agonadal. / agranulocytosis. / agregat. s. s. f. si alexie.priii. si sindrom Kostmann. aggravatio. s. Se disting a.] Piesa metalica mica. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. [Lat. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. / clip. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. -e. / aggregability. -onis = wrdutdfire. largi. V. [Cfr. / agregabilit6.epe. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. adj. -inis = mu[time. [Qr. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. si coma.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. devenind rapid ireversibila. imaginilor. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. vaselor si tubului digestiv (ex. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. agregat. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. p. In functie de natura acestor stimuli a. de la aggregare == a aduna la un [oc. kylos = cduCa. a priv. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist.: *dopamina. d. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. [at.. f.). / agrammatisme. pe de alta parte. s. aggregatio. *ADP. AGRAVARE. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. -ism. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. A. n. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. / aggravation. vizuala. m. [Lot. V. 'miozina si *fibrina. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. gonos = sitmdnf:a. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. sau generalizata. -onis = ac^iunw de. [Lat. m. dopexamina). la. tactila. s. grammatJca. gramada de eritrocite dispuse de re- . f. / agregation.] Alterare a scrisului. s. agrafe. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. Definite a. [at.. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).. f. a mrautdti. Aglomerare. si a.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. / agranulocytose. / agnosia. f. AGRAFA. f. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. s. m. sindrom Gerstmann. aggregare = a aduna. a . *tromboxan si de prezenta calciului. de raspuns celular. AGRANULOCIT. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor.. 2) Termen vechi. n. / aggregating. / agonist. A. {Cjr. / agonadal. factor plachetar IV. adj.priv. de [a uggravare = a agravci. / agmin6. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. / agraphie. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui.i gone. / worsening.priii. d. olfactiva. \Qr. / agonie. f. dimpotriva. s. V. agonisti adrenergici. gustativa. avand o circulatie interna-tionala.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3).priv. s. adj. Sin. adj. f. s. phohos = frica. s.: astereognozie (v. agregare.] Teama morbida de spatiile goale. agonisti dopaminergici. A. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. dim. s. s. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. agora = piata. f. Este facilitata de *catecolamine. la un. [Lot. f. s. [Qr. f. / aggregation. [Gr. gno-sis = perc. A. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. antagonist. AGREGANT.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. s. / agraphia. la leucodte.} 1) In sens larg. [at. [oc. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. f. s. / agrafe. s. adj. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. f. agmen. s.re. boala Schultz. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. cat si pe cea secundara. [fr. evolutie nefavorabila a unei boli.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. V.] Aglomerare. se clasifica In: auditiva. s. Fenomenul de grupare a plachetelor.

V. ALANTOINA. / albuminurie. pi. s. s. agregarea plachetelor. se observa In *mielomul multiplu si. f. a past). V. s. / atbuminemie. [at. ALBUMINURIE. m. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. s. f. pi. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. / albumosurie. s. / alanine. si lactoza. s. / albinism. f. / albino. biochim. de [a albus = alb. s. mimica. / agressivite. cu sase subtipuri. V. lalia = vorbm. Uneori termenul este considerat sin. s. f. AGRESOLOGIE. / albuginee.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina.] Membrana fibroasa.r. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. Simbol Ala sau A. de. / allantois. Evans. adj. -inis = aifiuf de ou. s. a.. de brom-fenol.). al kali sau alqaliy = soda. f. s. / agressology. s. -inis = alhuf de ou. -e. aluzii etc. Var. AKINEZIE. uneori. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. [Lot. de toluidina. ALBUMINORAHIE. f. ouron = urina. / achillodyma. s. V. adj. Laborit. gr. m. f. albumen. proteinurie. s.] Prezenta In urina a albumozei. de (a kinein = a mifca. -antim = carnat. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. [Lat. s. distrugere a unor obiecte. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. -aza. s. eidos = forma.. / lactase deficiency. si stres. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. fie cu lapte de origine animala. 2) Mai multe substante chi-mice. [Lot. ALBUGINITA. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. s. muschi. de [a albas •= ail}. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. [Lat. -oza.priv. -ina. / albinos. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. albugo. [Lat. m. Deoarece uricaza nu exista la om. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. AGRESIVITATE. a. artificials). s. f. de la albus = aid.a. de [a aggredi = a merge. a. f. [Qr. V. s. haima. lapte. al kali sau alqaliy = soda. f. 3) A. [Cjr. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. atos = sange. inis = a[6uf de ou.. / alacrymie. [Lat. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. / albumose.: acinezie. -i'(a. ALBUMINA. V. ALBASTRU. / lactation. cu aspect albicios. s. f. albumen. A.\ Individ afectat de *albinism. ia aggredi = a merge spre. / alalia. s.. Akhileus. de Prusia. ALBUMOZA. gr. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. f.. Aminoacid neesential. biochim. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / bleu. Frecvent. [Lat. -inifi = at6uf de ou. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. s. adj. s. f. / alcaline.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. albugo. / allanto'ine. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. cu pH-ul peste 7. / akinesie. s. f. continand vase intestinale. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. ALBINOS. ALCALEMIE.] Sin. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. oua. denumita si 'proteina Bence-Jones. / albinisme. ca si In unele vegetale. const. / albugo. f. / albuminorrachie. uneori striate..} 1) Care are reactie alcalina (bazica). a ataca (ad = (a.priv. [at. / alkali. [Gfr. 2) A. A. gr. testiculara. s. f. [^r. poate fi manifesta (amenintari si insulte. f. atlas. s. ocular. s. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). al kali sau al-qaliy = soda. / alcalemie s.. V. A. [or.} Sin. Ex. medicamente etc. f. [Lat. -inix = a[6uf de ou. constand In formarea de pete mid albe. / albuginea.: pro-teina Bence-Jones (v. f. / agressivity.: a. m. logos = stiintd. de ia albus = al6. / albuginitis. s. termenul este folosit pentru tunica a. s. / alanine. a ataca (ad = la. -oza. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.). s. ALCALIN. m. spre. [Lot. adj. ALACRIMIE. a pllfi). albus = alb. tripan. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). de [a albus = aid. lac. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. toate de tip auto-zomal recesiv. gr. / agressologie. si leucom. n. de metilen. / eye dryness. / blue. adj. f. AHILODINIE. ALBUMINEMIE. s.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. f. f. -ina . [Lat. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. haima. / allantoin. f. s. f. f. / albugo. f. ALBUGINEE. s. spre. / cervi-cospinal fluid proteins. acte suicidale). Sin. / alalie. m.\ Alimentatia lactata a unui sugar.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. alhiif. bilirubina. un deficit de "tirozina. s. / albuginite. albumen. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. f. a priv. / albumose. generali-zat sau oculocutanat. [^. V. a. s. ALBINISM. s. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. albumen. [Lat. s. f. albumen. const.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. lovire etc. / albumin. inis = aBJeatd. f. n. -inis = aldeatd. NA: tunica albuginea. \Qr. -inis = aifitif de ou. partial. / albumin(a)emia. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. -ina. s. -ina. gr. la nivelul pielii. [Qr. [Lat. rhakhis = wloana VirtelJrala.] Tendinta la atac. s. tab. fie cu lapte uman. adj. f. / allantoide.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. dura.: proteinorahie (v. lacrimri = iacrima. = aib. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. s. ALACTAZIE.. transversale. con-genitala sau dobandita. f. a.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. f. n. In absenta le-zarii caii motorii principale. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. a . ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. gramada de trombocite. f. ocu/ara sau sclerotica). 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. In care se constata. / alkal(a)emia. f. Fondator: H. cu *afemie. s.) sau ascunsa. s. si tab. a . A. [Lot. ALAPTARE. / alcali. s. ALANTOIDA. s. lactis = lapte. *osteomalade si In *metastazele osoase. ALANINA. agregarea eritrocitelor.: acromie cutanata. a -priv. / achillodynie.). ALBUMOZURIE.} Absenta secretiei lacrimale. ALALIE. aggresus. / albumosuria. f. / alactasie. de tip recesiv.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. de la lalein = a ror6i. ALCALI. s. kinesis = mifcare. depigmentate. gradi = a merge.. este putin utilizat. V. f. / alkaline.. de la alhus = a[6. si sindrom Sjogren. gradi = a merge. [gr. / allaitement. Aglomerare. In 'leucemie. ca 7n 'sindromul Waardenburg.] Absenta *lactazei din intestin. / albumine. f. / albuminuria [Lat. s. albumen. ALBUGO. f. albugo.] Inflamatia *albugineei. sunt denumite cu acest cuvant. gr. f.. -inis = aifieat. s. eel mai frecvent. spre.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. 151 . aggresus. cu aplicatii In medicina. / akinesia. allactare = a a[apta.

-alos = sangt. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. prin scaderea presiunii CO. / alkaloid.4). care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. m. -e. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. lichid clar. S. ALCOOLEMIE. -ism. / alkaptone. / alkaptonuria.'al kali sau al-qaliy = sodd. eliminarea sa urinara. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. termenul a. Complicatiile cele mai grave ale a. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. / alcalinit6. pdtrum.sufitlli pdtrunzdtor. s. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange.: *ciroza. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). f. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii.. / alcalinisant. inflamabil. cu miros agreabil. f. prin abuzul de vin.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. s. oenomanie. usor colorat. sunt strict regle-mentate. timp de ani de zile. s. f. -oza . leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). volatil.' add homogentizic. Sin. Determinarea sa are importanta medicolegala.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. V.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. Var. / alkalitherapy. Se disting a. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. alcohol sau al koh'l = su6ti{. a. respirato-rie sau gazoasa. adj. V. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. alcaloza. [Hr. s. A. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos.5% volume de C.). fiind plasmatica si tisulara. ALCHILANT. A..HsOH. de. si sunt utilizati frecvent In terapeutica.-COH-R. In limbajul curent. / alkyl. [Ar. m. gr. / alcoholism. euforie nejustificata. m. f.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. \5ir. s. *ocronoza si dureri articulare variabile. s.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. uneori la doze foarte mid. m. Exista diferite tipuri de a. tulburari nervoase (*polinevrite. moarte). ALCOOLATURA. Lichid incolor. s. cata-bolit al 'tirozinei. s. [-^r. 'delirium tremens. m. V. gr.R. / alkyi. f. / alkylant. s.' / alcoolemie. se manifesta (uneori. s. ALCALINIZANT. me-tabolica. s. f. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. V. s. / alcoolisme. s. s. f. / alkalizer.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. [Ar. s. / alcoolature. n. s. s. a. al kali sau al-qaliy = sodd.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. desemneaza a. / alcoholate. / alcaptone.: dclofosfamida).] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. a discernamantului). al kali fail alqaliy = sodd. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis.dtor. / alcoholisation. pdtrum. kaptem = a suge. / alkalinity. alcaloza. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. al-cohol sau al koh'l . ALCOOLAT. de alti-tudine apare la altitudini mari. eidos = forma. al-r. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. kaptcin = a suge cu loco-mil'. T. s. / alkalization. f.soda. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. inflamabil. Termenul de *oenolism semnifica a. de la 2. / alcohol(a)emia. [Ar. pdtrum.: alkil. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. a. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. m. A. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. A.. ce confine azot. al kali sau al-qaliy = sodd. a unor doze excesive de alcool. alcohol sail o7 koh'l . / alcalinoth6rapie. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. al cohol sau al koh'l = subtil. m. H. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. s. / alcalinisation. A. s. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic.: *morfina. / alcoolmetre. f. m. s. ALCHIL. a] kali sau al-qaliy = sodd. in. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. Administrarea si circuitui a. s. al kali sou al-qaliy . ALCAPTONA. In continuare. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. 60%. misdbil cu apa.ohof sou al koh'l = sudtit. therapeia = tratament. f. gr. [-%r.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. [J?r. / alcool. Responsabilitatea penala (delict. pdtrunzdtor. [Hr. scadere a memoriei. e. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. A. m. eterul. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. s. 0.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. / alcoholometer. s. ALCOOLIZARE. cloroformul. etilism. gr. s. f. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. pro-ducand esteri. / alcalosis. ALCALOID. A. etilic. adj. metabo-lica. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. f. m. consecutiv. Se utilizeaza ca dizolvant general. / alcoolisation. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. / alcalose. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. adj. \!Ar.. s. ALCOOLISM. ALCALINOTERAPIE. compensata. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. ALCAPTONURIE. s. CHaOH. m. cu [dcomie. al kali sou al-qaliy = sodd. f. / alkylant. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. al kali sau al-qaliy = sodd. alaturi de C si H sau de C. gr. Unele a. s. iar catre 4-5 g%o apare coma. gr. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. s. densimetru. "cafeina. pana la neutralizare (a. ALCOOLMETRU. adj. / alcoolat. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. deshidratat contine 99. f. alkalosis. a. \5\r. pdtrunzdtor. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi.] V. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. Ex. ALCALOZA. / alcohol. Intre 1 si 2. / alcalo'ide. [J4r. / alcoholature.. metron = mdsurd. sunt putin so-lubili In apa. primari (R-CH^OH). tote/a sau potent/a/a). Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. s. [Hr. Toleranta individuala este extrem de variabila. *cocaina. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. f. f. ouron = urind.sufitil. f. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. n. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. alcalinization. A. ALCALINIZARE. s. . actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. haima. / alcaptonurie. *stricnina etc.dtor. *tremor). ALCOOL. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). [AT. Sin. s.5 g%ci produce euforie si excitatie. cu formula chimica C^OH. Este antiseptic.

gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. f. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. A. s. / aldosteronism. A. la unul la altvl. m. n. / allergy. Sin. Ex.3 si 8. [Qr. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). allelon = de. Ex. f. 8. ALERGIDA. aldolazemie). patrunzdtor. tennenul 153 . s. Sin. s. [Ljr.. actiune. / aldolase. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. In prezent. sunt. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice.fiimifti. lie [a alwol dehydrogenatum. f. m. al-cohol sou al koh'l = subtil. din fr. A.: alela letala. ergon = Iucru. ALERGEN.\ Initial. *A. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. / allergic. f.ru. eczema. [Ar. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. unele gastrite. iar o gena ce poseda mai multe a. este obtinut prin oxidarea unui alcool. fac parte: astmul. m. ergon = iucru. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. acf-inne. engl. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. . logos = ftiintd. Dintre bolile a. s. La adul-tul normal. Ex. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. / allele. peiidere = a atdma. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. Sin. ALELOMORFA. f. s. f. *A.2 mU/ml (12-75 nmol/l). \ffibrev. pdtrunzator. de = separat de. ALCOOLTEST. s. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. In general. / allergide. exista In concentratii foarte mici (v.: hiperaldosteronism (v. s. pamdnt utili&at de. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. aparitia unei *tolerante.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. mai mult sau mai putin eficace.: polenul gramineelor. A. denumeste o marca depusa. terme-nul de a. a. f. unul la altu[. ALCOOLOGIE. ALERGIE.. domi-nanta asociata fiind notata a'. f. ALELA NULA / allele nul /. provoaca depletia pota-siului. actiune. In compensatie. / alcoolod6pendance. 6. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. / alcoologie. a. / allele. [a ergein = a luc. V. s. hiperaldosteronism. 2) Sin. V. / allergie. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. f. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. ale aceleiasi gene. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie.: a. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. m. / alcohology. Cele doua a. de.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. Cantitatea de a. / allergid. f. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. Cele irei a. a. La adult. se numeste monomonB.: alela mor-bida (v. V. ALDOSTERONISM. cu *alcoolodependenta. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. adj. s. / alcoholomania. prezente la un 'heterozigot. al-los » aitui. de la [at. Termenul etilotest este mai corect. [Cjr. 0 nu este functionala..). de. *a. s.ra. 2) Proteine purificate din alimente. A. m. Se reprezinta cu litere mici. {Qr. adj. [Hr. proba. s. alias = aitui. ALERGIC. / aldehyde. pdtrunzdtor. s. a. [J5r. dependere = a sta atamat. s. test = e^a-m. ALOOSTERON. pittrufi-zator. f. 0 cres-tere tranzitorie a a. sin-gura prezenta In muschi. alias = aitui. gr. {QT. s.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui.. s. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. / aldosteronisme. mutanta este la randul sau termosensibila. f. de la ergem = a [ucra. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. / aldolas(a)emia. / allelomorphe. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. f. s. a. variaza Intre 1. dimpotriva. ?i alcoolomanie. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. atc. f.n. In caz de imunitate. / aldehyde. n. / alcoholomania. m. La nivel biochimic. proprie creieru-lui. s. / alcoholtest. A. recesive. Ex. / allergen. aseme-nea celorlalte a. Excesul de a. ALELA. s. *a. allelon = tie. 0 gena care nu poseda decat o singura a. ALERGIE de la mama.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. izolata din ficat. f. -ida. / alcooltest. ALDOLAZA. adj. m. de to. f. gr. al-cohol sail al koh'l = subtil. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. ALDEHIDA. / aldolase. urticaria. adj. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. In continuare. mi-grene etc. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot).. 0 crestere a *volemiei. / alcoolomanie. alias = dtiili ergon = iuc.] *Farmacodependenta fata de alcool. La nivelul fiecarui locus *autozomal. s. m. bacterii sau polen. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.. / allelomorph. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. de la ergem = a [ucra. s.: boa/a a. adj. se produce retentia celulara a sodiului. actiune. ALDOLAZEMIE. una provenita de la tata si. morphe = forma. (AT . f. alcohol sou al koh'l = subtil. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. / aldolasemie. s. este polimorfa. o alta. veche test = vas lie. / allergene. C. s. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. deoarece a. f. / aldosterone. la ergem = a [ucra. *A. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / aldosterone. V. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. si cetona. s. colite. dar si In celelalte tesuturi. s. ALCOOLOMANIE. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. s. s. Care produce *alergie.. deoarece proteina produsa de aceasta a. / allergique. [Cfr. Concentratia a.).e. se constata si In infarctui miocaidic.: In *sistemul ABO. un individ poseda doua a.. Cat. A.] Care este In relatie cu 'alergia. ergon = iucru. s. la. n. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. adj. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului.

f. -ina. s. / algid. In unele boli hepatice (hepatita virala. ALFALIPOPROTEINA. Var. ALFAMIMETIC. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. s. adj. ALFAFETOPROTEINA. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. algos = durere. algidus = rec. istoric pentru 'complement. f. ALGIE. si tab. s. [Qr. f.] Sin.: a-chimotripsina. ALFA-ADRENERGIC.. mai rar In cancere de tub digestiv. s. gr. vasculara.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. [Lat. Var. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. a . m. ALGEZIE. / aiexithymie. / algesimeter. adj. f.: a. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. bloquant. fr.). inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. / algidity. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. s. stimulare = a miboldi.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. / algesimetry. / alexie. / algesiology. f. / allergology. / algidite. a abate. s.: a-globuline. V. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. f. proteina de legare a tiroxinei). dar Indeosebi a trigemenului.: alfa-adrenergic. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. / algesie. [a = prima [iterd a aifabe. ALGID.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. A. Din grupul a. f. f. [gr.] V. s. (o ioviturd). Concentratia a. si Indeosebi asupra *tripsinei. ALGEZIMETRIE. lexis = cuvdnt. s. n. s. (a glohus = gCofi. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. / alphaglobulins.). nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. f. ALEZA. f. de. s. nevralgie.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. f. de.e. -ina . migrainous neuralgia. algia.dro6irci sfdrdmare.tulw grec. s. adj. completa.. gr. mandibulara sau oculara. / alexithymia..: a-blocant. m. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. f(o)etus = fat. ad = aproape de. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. s. lexis = cuvdnt.. s. algos = durere.tuiui grec. / alpha-adrenergique. / alphaf(o)etoprotein. utilizat ca sin. antiproteaze (a^-antitripsi-na. gr. este utilizata ca antiinflamator. alexein = a evita. la ergein = a iucra. adj. s. 2) Sin. s. ALFABLOCANT. / algique.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. / alphachymotrypsine. adj. / alpha-adrenergic stimulating agent. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.} Defect de Intelegere a scrisului. s. f.-ANTITRIPSINA. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv.priv. Var. s. a.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. (ex. droza. de asemenea. logos = stiintd. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). digests = simtui durerii. f. / allergologie. Ex. / alexin. -is = rinicfii. pana la a. adj. in-gfi. mghetat. / algesiologie. Var. s. spirit. / alexia. a stimuia. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. s. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. / alphamim6tique. C) de talie inegala. sfdr&mare. protos = primul. ALGEZIOLOGIE. s. a -priv. globulusi dim.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. s. s. ALFA. f.at} Agent simpaticolitic. -inn. ALEXIE. int. / algetic. ALGIC. f.: cii-antitripsina. / alese.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. m. local sau intramuscular. f. pi.: algie (v..: cecitate verbala. hipocondriaca. In functie de localizarea . migrena.. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. Uneori. Denumire rezervata *a. In mod normal. logos = ftiintd. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate.. B.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. aiantichimotripsina). iar inhibitia vasodilatatie. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. fentolamina) sunt.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. ALEXINA. '(at. / pain.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. / alphamimetic. / alpha-adrenergic blocking agent. / alphastimulant. In cadrul sinuzitelor. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. a. vasodilatatoare. s. A. / alpha-globulines. -e. 25 kDa. f. -ina. / algide. s. f. biochim. f. -ina . \Gjr. / alpha-adrenergic. ALGIDITATE. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. Var. pi. / alphabloquant. s. algesis = silnful durerii. / algesia. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. isterica. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. / alpha. [at. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa.antitrypsin. s. vezicula biliara rinichi). adj. Var. cluster headache.. / algie. s. s. f. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. de la lectura dificila. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. khymos = sue. alias = altui. z. s. la gravide. gr. s. s.tu[ui gru. [a = prima fiterd a affa6e.: a-mimetic. \Qr. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. lipoproteina. dureri difuze de origine dentara. f. ac-fiune.: alfastimulant (v. [Cfr. ergon = [ucm. s. / alphachymotrypsin. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. [Qr. cu hiperestezie (v. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. f. / alphalipoprotein. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. ALEXITIMIE. de origine extrem de diversa: a. n. f. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. f. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. care stimuleaza aceasta actiune.). tripsis = frecare. deci. A. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. / alexine. algidus = rue. Sin. Ex. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. prin extensie. [J~r. ren. [Cfr. 3) Uneori. zdroBire. f.. const. lipos = grasime. n. ALFACHIMOTRIPSINA. f. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).: artralgie. [Lat. / alphai-antitrypsine. A. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. / aleze.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. f. / alphafoetoproteine. adj. cu M. Var. ALERGOLOGIE. f. / algesimetre. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil.. / aigesimetrie. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. / alpha-lipoproteine. ergein = a [ucra] Var. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. ALGEZIMETRU. metron = mdsurd. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. Sin. tripsis = frecare. algesis = sim^ul durerii. [Qr. anti = contra. s. drawsheet. Sin. {Qr. f. s. ALFASTIMULANT. thymos = minte. [a = prima [ilera a atfadetului grec. adj. s. craniofaciale lateralizate.: a-stimulant. gr. hemo cromatoza) si. [Gjr. protos = primu[. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C).: a-adrenergic. f. [angd. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde.

. menos = [und. / algophilie.] *Parestezie dureroasa.na. alias = aitui. cu mecanism necunoscut. 155 . Indeosebi. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. algogenesis. s. Atinge electiv umerii. / alimentation. ALGOPARESTEZIE. sensi6i[itate. ianga. neuron .e. post = dupd.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. / algospasme. 4) A. ALGOGENEZA. nutritie. / aliphatic. n. philia = atracfie. [Cfr. ['De id nu-meie matematicianuiui ara.a. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v.). / algomenorhee. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. m. alimentum = aiiment. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. In limba engteza. / alimentation. Var. / painful paralysis. s. d. trophe = tirana. genesis = producere.).] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. dys = greu. na-turala . un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. f. / alymphocytose. algos = durere. alimentum = aliment. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. f. pathos = afecfium. gr.a. adj. s. fie. ALIMENTATIE. medicamentelor (izoniazida. apartinand matema-tidi si informaticii. trauma. ALKIL. algos = durere. o localizare anatomica (ex. de introducere In organism a substantelor nutritive. s-a extins si 'in diagnosticul medical. ALGOMANIE. a metabolismului. s. aisthesis .).: boala Sudeck (v. lagneia = dorintd se?(uaid. [at. unor afectiuni ale SNC.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. sentiment. dys = gnu. s. mania = nefiunie. -oza .trif. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. repre-zentand. ALGOSPASM. de [a gennon = a produce. regim. morbida fata de durere. infarctului de miocard. o/gos = durere. A. / alli(a)esthesia. s. [fr.] Sin. solubile unele In altele In anumite conditii.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. span = a trage. are tendinta la izolare. n. men. s. coapsele. f. / alymphocyto-sis. / algogenesia. / algomania. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. f.ime. [Cfr. mainile. f. dificiC. [Cfr. Sin. f.ie. IX. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. V. / alloanticorps.} Sindrom osteoarticular regional. o schema de diagnostic pe etape.: algoneurodistrofie (v.senzafie. genunchii.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. / aliment. la separare. s. n.: izoaglutinogen (v. corpus. liniara sau ciclica. dieta. s. reprezinta un cuvant la moda. dificii. s. / algogene. / algorithme. s. ALGOFILIE.). / algoparalysie. f. se utilizeaza In unele stari carentiale. 2) In prezent.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. [Cfr.. f. algos = durere. ALGOMENOREE. s. / insanity. pentru alchil (v. de la alere = a firdni. alienation. artificiala . algos = durere. f. de la lyein = a distruge. ALGOGEN. aUi-gare = a [ega. la alere = a firdni. genereaza durere.). sympathein = a fi aldturi de cineva. gr.). s. f. alienare. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. mixta . 2) A. s. pentru alchilant (v. In ultimele decenh a. s. / algorithm. diferite constante ale mediului intern etc. spasmus.nen'. s. rationala . s. / algoneurodystrophia. / algophobia. [Cjr. idngd. spasmos = contractie. s. algos = durere. si boala Bruton. f.: algodistrofie simpatica. |l/r. A. f. iar alteori o senzatie neplacuta. para = dmcolo de.} Producerea durerii. 5) A. s&nsifiidtate. a afiena. de protectie . s. algos = durere. Tipuri: 1) A. gr. In particular In *schizofre-nie. f. / algogenic. la Instrainare.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. p. bogat in nutrimente esentiale. algos = durere. 3) In sensul eel mai larg. nutritie. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie.6 al Charezmi sau a] Karismi.).care asigura un aport adecvat energetic. [at. [Lot. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / alloantibody. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. -atos = ra. / painful paraesthesia. f. s. adj.a.] Sin. atos = gras. s. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. ALGORITM. [Cfr. masochism. V. [at. V. f. [Cjr. [Cfr. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. aUos = altui. lysis = distrugere.] Tendinta patologica de a cauta durerea. s. aisthesis = senzafie. / alliage. s. [Cfr. In primele 4-5 luni de viata. ALIENARE. V. adj. s. s. s. ALIESTEZIE. f.} Care provoaca. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. A. s. f. / algomanie. picioarele. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.: nevral-gia nervului vidian. m. sindrom Sluder). Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. n. s. (ilgos = durere. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. f.u. f. de [a gr.. de masochism. a . / algophilia. adj. f. [Cfr.: *sindrom de nerv nazodliar. [Cfr. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. trophe = hrand. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. Termenul. trophe = firana. / algoparesthesie. algos = durere. [Lot. / algogenese. s. m. / algophobie. / algolagnia. algos = durere. m. s. kytos = celula. Evolutie lent regresiva.] Teama exagerata. s.[ Sin. 3) A.. alienare = a instraina. sugarului cu lapte de mama.] Procesul de hranire a organismului.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. rhoia = curgere. ALGOPARALIZIE. s. anti = contra. dificit. [Cfr.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. s. au In organism rol plastic.priv. f. [Lot. energetic si functional. algos = durere. ALIMENT. [Cfr. sindrom Di George. ALIFATIC. f. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. para = dincoh de. / algomenorrh(o)ea. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. ALKILANT. [Cfr. / aliment. lympha = apd (impede. f. / alloy. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie).} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. / algospasm. completata cu lapte de vaca sau industrial. Ca urmare.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). A nu se confunda cu *dismenoreea. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. phobos = fried.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. / alliesthesie. -oris = Corp. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s. Poate fi consecinta: traumatismelor. plastic si catalitic. de [a philein = a iu6i. / aliphatique. ALGOFOBIE. ALIAJ. / alienation. f.i idei. m. aleiphar. f. [at. s. / algolagnie. desemnate printr-un eponim (ex. it la syn = impreund. s. gennaa = a produce. ALOANTICORP. [Cfr. algos = durere. tSm Cat. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. nu. ALGONEURODISTROFIE. ALGOLAGNIE. [Cfr. dys = gre. alliage. Var. In acest caz. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. ALIMFOCITOZA. au fost descrise numeroase sindroame. / algoneurodystrophie. f. sec. Sin. antitiroidiene). m.

Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. f. \Qr. gr. s. s. / allodynia.-nand cu raid vuipi[or. 2) FosfatuI de a. [Lot. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. biochim. f. V.priv.9815 si simbol Al. allos = aitui. Ex. / allogreffe.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. / allosterism. / alloantigens. / alloxane. f. / allotype. m.] Tulburare a sensibilitatii tactile. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. pelada. gennan = a produce. ALOSTERIE. / allosterie. f. stereos = solid. ALOPATIE. alias = aitui. [Lot. In acest mod. s. adj. model. cu masa atomica 26. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice.. rhythmus. tres. mimus = oUigafie. {Cjr. [Lot.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. / alteration. ALVEOLAR. f. [at. s.} ElementuI nr.] Sin. m. olios = aitui. n. / allotriophagy {Cjr.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor.aiaun. s. m. f.: homogrefa ALOIMUNIZARE. alias = aitui. in relief. dim. s. f. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. f. s. radiatii etc. / alloantigenes. f. s. allogeneic. hair loss. adj. / allotypy. / allocheiria. alias = aitui. denudate incomplet. [Cjr. tria = trei. / allorythmie. / alogie. utilizat ca astringent si antiperspirant. aherare = a scnimfia. s. 3) A. A. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. androge-nogenetica se produce la barbati.).). utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. [Cjr. alias = aitui. [Cjr. f. m. alias = aitui.si retroauricular. allesthesia. s. sclerodermie. f. / allorhythmia. de (a alter = aitui. s. / allotriosmie. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte.: antigeni alogenici (v. chute de cheveux / alope-cia. ALOKINEZIE. aparat. v. 3) Sulfatui de a. treis. / allotriophagie. allos = aitui. s. idiotip si izotip. s. / allogenic. s. / alopecie. s.. f. Iat. f. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. f. (re is. / aluminium.} Sin. localizata sau difuza. immunis = scutit. [a in = iipsit de. lot. / allopathie. utilizata ca astringent local. Tipuri principale: 1) A. si tab. f. de [a kineia = a mifca. / alteration. ALORITMIE. modificarile patogenice si simptomele bolilor.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. s. [Cjr. f. allos = aitui. De ex. ALODINIE.. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. s. sensi6iCitate. [^r. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. s.} Crestere inegala. gr. / alloxan. implicit. cristalina a carbonului. f. / allotropy.] Sin. ALOGREFA. uneori. / allogenic.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. f. m. ALOGEN. V. AIP04. \Cjr. ALOTRIOFAGIE. Daca a. typos = tip. allos = aitui. trope = mtoarc-ere. [Cjr. / aluminium. alias = aitui. s. chimice diferite. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. / aluminose.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. grapheion = penifa.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. marca. phagein = a mdnca. s. s. / allopathy. grapbium.). ALOXAN. s. ALTERARE. \Gjr. const. / allopurinol. de la trepein = a w. f.sau trigeminism). s. Al2(S04)3l8H. s. s. Ie transmit semnale. pi. ALOTIPIE.. 2) A. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). ca si In far-made. s. allos = altui. alias = aitui. incompatibilitate fetomatema.. sema. f. s. durerea se trateaza printr-un analgezic. adj. [Cjr. allochiria. / allotriosmia. s. V. / allocinesie. s. s. s. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. / allogenique. gr.: pica (v. osme = miros.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. se limiteaza la anumite mirosuri. alias = aitui.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. s. ALOGENIC. altoit.. s. alii-men.: izoimunizare (v. / alveolar. tria = trei. s.). aHos = aitui.. rhythmos = rifn. [Cjr.fioala. congenitala sau doban-dita. [Cjr.. adj. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. -inis . alopex = vulye . (i/n-men.: idio-tie afazica. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. si aloestezie.. gr. / allodynie. / allotropie. [Cjr. [^r. / allometry. s. s. lo-calizate Indeosebi supra. m. pi. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. In acest caz.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. [Cjr. f. firiceag de. s.sau trigeminat (bi. ALOTIP. f. f. [at. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. \Cjr. / allopurinol. m. partial cu *alogen si cu *omolog. s. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. este denumita uneori daltonism olfactiv. ALOTRIOSMIE. V. seboreica rnasculina sau a. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. progresiva sau brusca.). alveola-tus = Ufor sw6it. calvitie. multiple. / allogenique. s. octyne = durere. allotropism. model. ALOTROPIE. m. f.towc. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / aluminosis. n. ALUMINOZA. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. ALOMETRIE. aisthesis = senzatie. adj. ALOGIE. / isoimmunization. / allograft.] Sin. kinesis = mifcare. -oza . de scris. f. ALOESTEZIE. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. gr. f. 13. / allokinesis. typos = tip. / allometrie. / allotype. iar diareea printr-un constipant). 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. ALOPURINOL. este mai adecvat termenul *alogenic. logia = teorie. s. allos = aitui. de. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. lichen plan etc. ALOPECIE. grapheia = a scrie.. gennan = a produce. -inis = aiaun. fetomatema. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. si alokinezie. f. antiperspi-rant. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos.0.] Sin. a .] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. s. tres. s. s. de la alveolus.. Ex. V. din gr. baldness. f. anti = contra. forme cu proprietati fi-zice si. f.Paris 1893). metron = masurH. Sin. / allotypie. s. pathos = doala. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. / allo-immunisation. ALUMINIU. In particular. f. / alveolaire.0. V. A. A. Este caracteristica sifilisului secundar. allos = aitui. [Lot. adj.: a. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. AICl36H. [Cjr.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. f. care se fixeaza pe ele si. de ta alveus = cavi- 156 . m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. / alogia. iat. f. de [a.: puls bi. f. t. marca. / alloesthesie.

Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. / amblyoscope.). / ambulance. f. -oris = care se pCimba. f. secfiune. dim. / amalgame. f. a. f. m. ALVEOLOPLASTIE.ALVEOLA tate. dexter. ca si dupa menopauza. AMBIVALENTA. dim. dim. / alveolyse.. / ambidextre. . a modda. s.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. de. rhoiu = curgere. m. s. ». s. AMETROPIE. phalloides.m6ru. se distinge de *ambliopie. a priv. gr. pri-maia . n. amelom. AMALGAM. \Cjr. secundara . dim. f. A. In unele infectii. AMANITA / Amanita / Amanita. ALVEOLITA. / ambisexua-lity. / amblyopie. metron = mdsurd. menos = [und. m. AMBLIOSCOP.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. de. 1840-1917. / amelie. voma.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. ametros = disproportwnat. preocuparile. cupru). pGmBa. fibrinoasa) sau. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. vecHe. / alveolysis. [Cjr. Spatiu aerian pulmonar sacciform.] Pierdere completa a vederii.).. f. alveoli. / amaurose. [Lot.] 1) Care se refera la mers. fara controlul constiintei. alveoli). [a alveus = cavitate.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. a e^amina.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre.mers automat. acte).. pathos = 6oaid. f. vecfie amel = smalt.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. A. / amelopathy.. / alveoloplastie. a peretelui unei alveole dentare. / ameloblaste.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. boli generate (tuberculoza. adj. s. [at. f. a -priv. 2) Care nu este spitalizat. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. exsudativa).. de (a amauros = intunecat..: automatism a. / ambivalence. V. s. s. AMELOM. gr. [Ofr. / amelome. / ameloblastome. s. hiastos = germen. fters. f. s. m. [Theodor Leber. si nu este sin. n. / amenorhee. fters. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. vedere. f. alveolus. / alveole. f. ambiilare = a merge. mai rar. adj. de. verna etc. -omo. me. f.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. [Lot.-iere. f. / amalgam. alveolus. opos = vdz. n. alveolus. caz In care deficitui de ve-dere este partial. la niveus = cavitate. la valere = a^ area. / ameloblast.: boala Alstrom-Leber (v. [Lot. eventual. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. {Cjr. f. vecfie amel = smalt. Ex. adj. s. frecvent: *pioree alveolodentara. / amaril. dim. / ambisexualite. rede-re. mastos = son. s. amblys = tocit. Ex.: bucurie/tristete. tome = to. / amasie. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. la nivelul caruia are loc *hematoza. [fr. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. ou f.. putere. / alveolite. adj... ops.] Sin. a unor celule (a. -omo. de la iilveus = cavitate. Addison. apoi de severe tulburari hepatice. s. s. almulgum. a fibrinei (a. situat distal fata de canalele alveolare. de la alveus = capitate. o structura organica. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. In continuare. plastos = mode-iat. durere abdominala.\ Boala a 'smaltului dentar. f. s. a . s.. s. gr. ALVEOLA. / amblyopia. diaree. a alveolelor dentare. V. dia-bet).mdndm.: adamantinom. Sin. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. / ameloblastoma. Se observa In unele boli psihice. s.} Distructia. scopes = o6servator. alveolus. Sin. / amaurosis. renale si la nivelul SNC.: ameloblastom (v.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. s. s. *ameloblaste. si amauroza congenitala Leber. A. f. de la 11 . a leucocitelor alterate (a.: sinoptofor (v.). / ambidexter. f. In unele boli ale nervului optic.. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. timel = smalt. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. / ambulatory. prin procese infectioase si de-. [Cjr. A. f. [Lat. n. sau f. AMELOBLAST. ambo = a. amau-rusis = or6m. a se.prii'. gr. anemie. s. -i"(n. AMBULATOR. / amenorrh(o)ea. -e. AMAUROZA. m. / alveolitis.: tifos a. AMELOPATIE. boala Fauchard-Bourdet. \<gT. de la lyein = a distruge. s. s. In general complicate) cu necroza. / ambulance. f. profesor (succesiv) [a 'Scrim. m.: 'astigmatism. pi. [Lot. apar semne si simptome brutale: greata. plassein = a forma. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. Sin.. s. TratamentuI a. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. / amblyoscope. AMENOREE. s. la acelasi individ. AMBIDEXTRU. AMELOBLASTOM. AMBULANTA. gr. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. / ambulatoire. A. [Jr. s. / alveoloplasty. adj. boli endocrine (*mixedem. nuuneld. supurata}. s. ambulator. n. / alveolotomie. s. \Qr. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. ALVEOLOTOMIE. or. f. ops. a se pkinBa.apta. AMELIE. AMBLIOPIE. m. s. opos = vdz.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. alveolus. A. NA: alveolis pulmonis. amblys = tacit.\ Coexistenta unor caractere sexuale. 157 . Qottingen fi '>(e. [Lot. \Cjr.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. malag-ma. In caz de intoxicatie. / amaril. s. urmate de o scurta perioada calma. Se disting doua grupe de a. f. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. m. gr. f.ide[6erg. s. s. f. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. maduvei sau creieru-lui. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. adj. [Lot. de. -tra. s. de la alveus = cavitate. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. s. men. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. T. s. expresii. cu cecitate. [Tr. A. / amastia.. blastos = germen. de la ambulare = a merge. melos = e?(tremitate. / alveolus (pi. s. [Lot. / ambivalence. lysis = distrugere. putere. A. f. de la.] 1) Inflamatie. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. f. / amelia. f. ALVEOLIZA. s. generative. vecfie amel = smalt. afectiuni ovariene sau uterine.. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. Gushing. macrofagica).] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare.priv. s. s. de ex. s. [fr. [Lot. la temnein = a tttia. bolile Basedow-Graves. primare sau secundare. oftalmoscopic. pantherina. ambo = amandoi. boli psihice etc. amho = amd-ndoi. f.\ Care se refera la *febra galbena. amastie. / alveolotomy. valentin = forta. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. [Lot. [Cfr.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. / ametropia. -trum = dre.] Sin. / ametropie. cu semnificatie patologica. iubire/ura. NA: alveolus dentalis. muscaria. frecvent In *schizofrenie. virus a. de [a skopein = a vedea. acromegalie). s. / enameloma. ale ambelor sexe.: adamantoblast. AMARIL. AMASTIE.. s. f. / amelopathie. oftdnoiog gtrmcm. NA: alveolus.] Sin.

adj. 2) Grup de compusi cu actiune similara. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia.: articulatia temporomandibu-lara. AMFOTER. adj. ektome = excizie. adj. s. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. amylon = fdind.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. AMIDA. f. f. \Cfr. lytos = distrus. amphora = amfora. / am(o)eba. . / starch. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj.: amoebiaza.). arthron = articu[af. AMFIPATIC. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. relaxeaza musculatura bronsica. / amphorisme.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. / amygdala. [Cfr. 2) A. adj. -ind.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. amphi = de. / dizziness. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. insomnie. a scltim6a. s. secundare si tertiare.priv. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. este asferica sau astigmica. dextroamfetamina si metamfetamina. amibiaza. AMIELINIC. nonmyelinated. de [a amibein = a aiterna.. [^r. m. de ia amibein = a aitema. vertigo (lat). scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. f. in doua nidduri. ampho = afn6ii. azn . cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. / amygdalectomy.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. s. tenesme. constituita din lanturi cu ramificatii. f. {Cjr. AMFORISM. este detectata cu ajutorul iodului. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. suflu). cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. amphi = de amfieti parti. -enne.. pathos = afrcfiune. [Qr. a scftim-60. s. iritabilitate. adj. AMIBOISM. AMIGDALIAN. alcatuila din lanturi lungi. s.: suflu amforic (v. amoibe = aS-temanta. 2) Amilopectina. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. bolta cereascd. AMIBA. colici. AMIDON. AMFIFIL. pot fi patogene la om. iar amilopectina o culoare rosie. se produce prin intermediul *amilazei. s. a schimfia. s.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . / amphidiarthrose. f. s.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. f. / ampholyte. de [a philem = a iu6i. ammattire. s.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. sub forma de lichid incolor. s. / amph6tamine.] Sin. in formele de intoxicatie cronica.] Articulatie mixta. Var. -oi. f. / amphotonie. / am(o)ebiasis.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. s. / amibiase. AMIGDALECTOMIE. modificari de personalitate si. dizoh>at. / amphophilic. NA: tonsilla. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). / amphotrope. Var. AMFIDIARTROZA.*apendi-cele vermicular. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. a.: amfoter. Prezenta a. / amygdalien. amphi = de amfiete parti. a sch-imfia. / amygdalectomie. s. Ex. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. [Qr. / amphipathic. de ia philem = a iu6i. [Cjr. / amphotere. AMFOTONIE. nmmoniakon = sore di amoniu. / amibe. Di-gestia a. / amiboi'de. philos = prieten. contracta sfincterele si ve-zica urinara. anxietate. ia amibein = a aitema. [Gjr. am6e[e p(lrti.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. scade apetitul. dis = du6iu. / vertige. AMFIARTROZA. n. [Cfr. s.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. adj. / amphiarthrosis. tonsillectomy.\ privitor la *amigdala. scfiim6are. m. f. / amygdale. de. Poate evolua cronic. mai rar. Unele specii de a. Sin. scfiimfiare. / amphipathique. Ant. / amyelinic. amphophilous. amoibe = altemanpd. amidon. / amphoteric. adj. amygdale = migdald. \Qr. m. / amphotrope. s.] NA: articulatio cartilaginea. abdominala .u. f. / amphiphilic. atat omul cat si animalele.] Sin.a. [QT. s. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. lat. f. / ampholyte. cat si ca o baza. amphi = de am6eie pttrti. f. f. s. schimfiare. m. Amina simpatomimetica. dar se poate localiza si la nivel hepatic. adj. apartinand protozoarelor. [Cjr. [Cfr. a .. am(o)ebae. adj. s. s. adj.: articulatiile intervertebrale. f. / amphiphile. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. amylum. aither = aer curat. m. / amidon. a. tonsil. / amphophile. s. Ex. AMFOFIL. AMFOTROP.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid.. / amide. s. ammoniakon = sore de amoniu. philos = prieten. c) a. -oza . / amygdalian.ie. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.. de ia amibein = a aiterna. / amiboisme. / amphidiarthrosis. AMIBOID. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. Ex. {Cjr. / amide. s. a'. f. adj. pulmonar sau cutanat. arthron = artifiifafte. amphi = de am6e(e pdrpi.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. AMIBIAZA.). \Lat. rezulta doua forme de a.: vertij (v. se numeste sferica sau stigmica. amphoteros = care apartine ia doi. AMFETAMINA. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. f. trope . dc. adj.\ Microorganism unicelular. s. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. / am(o)eboidism. s. ampho = am6u. A. Este endemi-ca 'in tarile calde. mai ales daca nu este tratata. AMIGDALA. [frofiadii (at. 2) De mentionat: a) a. / amyelinique. s. amygdale = migdala. f. adj. pi. eidos = forma. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct).intoarcere. f. s.] Sin : amfolit (v. m. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. s. neramifi-cate. amoibe = altemanf:d.).. incluzand a. de doua on. / amphiarthrose. myelos = rndduvd. pri-mare. [Lat. / am(o)eboid. poate deter-mina dependents. gr. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . celule migratoare) de a emite pseudopode. f. cu perioade de exacerbare.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. de ia lye in = a distruge. adj. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida.: 1) Alfa-amiloza. racemica si sarurile sale. AMETEALA. Consumul cronic de a. -ism. m. AMFOLIT. ampho = amEU.] Care se aseamana cu o *amiba. d) nucleu amigdalian. scHim6are. ia matus = Beat. -ism. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. [Qr. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. amy-lum. b) a. V.: amoeba. emetropie. adj. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). se deosebesc: a.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. s. [Qr. aether. de obicei prin extensie. s. adj.. / amphetamine. miopie). adj. a dizoh'a. | Qr. / amphoricity.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. tonos = tewiune. n. adj. ampho = aIn6ii. v. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. / amphotony. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. n.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. amoibe = aiternanf. or. [Gr. \Cjr.

s. const. AMILOZA.: tirozinoza. creste. a . f. [Cfr. amidon. continand o functie acida. *cistinurie-lizinurie familiala etc. s. / tonsillitis. s. maltoza si dextrine. / amyotrophie.. a -priv. s. mys. amylum. / aminoacidopathy.: miatonie. gr. [Lat. derivata din amoniac prin substituirea a 1. amylum. s. gr. / amylase. f. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. de cauza nepredzata.. AMINOACIDURIE. -aza. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. [Lat.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. A.priv.. acidus = acru. a fost pus In evidenia In creier beta-a. pentru miastenie. mys.muscni. sthenos = fortd. tonos = tensiune. de (a mimeisthai = a imita. ammoniakon = safe. f. / aminoacidopathie. AMIOTAXIE. a fost data de Virchow. Recent s-a demonstrat ca a. f. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. *boala Wilson etc. acidus = ami. amyloidisme. f. amylon = fciina. f. [Gr. s. In inflamatia glandelor parotide. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. A. AMILOIDOZA. myos = muscfii. haima. adj. de ta cum = cu.. ammoniakon = sare de amoniu. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. a carui semnificatie nu este Insa clara. neopla-zii ale plasmodtelor.. [Gr. s. acidus = acru. sunt denumiti esenfiali. ouron = urina. f. *acetilcolina. leudnoza etc. Se disting: 1) A. myos = musch. AMIOTONIE. care se depoziteaza In organele interne. s. Sin. f. A. f. const. s. rinichi si splina. amidon. 2) A. -aza . concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. AMILORID. f. gr. / amyosthenia. -e. lizina. oligofrenia fenilpiruvica. [Gr. de ammiti. a. valina. de la. s. s. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. gr.4-glu-can. amylon = faina.} Sin. m. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. [Gr. f.priv. amylon = faina. de asemenea. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. / amyloid.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. *histamina etc. adj. / amyotonia.). a -priv. f. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. a . f. f. manifestata prin fades inexpresiv. s. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. genitus = nascut si gignere = a nafte. boli inflamatorii recurente. mys. myos = musciti. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica..) Baza organica azotata. putere. / amyloidosis. -ozd . plasis = modeiare. / amine. a-a. [Gr. *triptamina. / amylasuria. f. peptos = digerat. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. / amylaceous. / amyotrophy. / aminoacidurie. In *amiloidoza. copt de ta pepsein = a gati. amidon. tripsis = frec-are. -ina: I at.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. s. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. f. fimylum. ouron = unnd. gr. amylum. s. *serotonina. AMINOPEPTIDAZA. s.) In urina.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [Lot. fenilalanina si triptofanul). sarade a reactiilor motorii si emotionale. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. are si o actiune opusa aldosteronului. Cele mai frecvente tipuri de a. f. Sin. gr. biochim. adj. / amylace.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. / amyotaxia. amidon. [Lat. -am . / amyosthenie. / amine. f. s. gr. adj. metionina. f.. este de origine proteica. gr. amygdale = migdaia. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. / amygdalotripsie. a modefa. / amylo'idose. / amylasurie. troplie = firma. se gasesc la unele plante. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. / amylo'lde. [Gr. m. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. s.] Scaderea fortei musculare. gr. joaca un rol important In sinteza organica. -ind .: amiloidoza (v. izoleudna. salivara si a. / amiloride. a priv. f. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. gr. gr.: ataxie (v.). amygdale = migdaid. [Lat. Denumirea de a. amylon = faina. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. ammoniakon = sore de amoniu. m. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. [Lat.] Sin. / aminopeptidase. [Gr.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. sunt molecule care se gasesc la animate.\ Element constitutiv al proteinelor. amylon = faina. indud a. s. *catecolamine. myos . a priv. amyliim. / amylas(a)emia. / amylosis. \Gr.. tirozi-na etc. [at. amylon = faina. ammoniakon = sare de amoniu. s. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. cistinuria-lizinuria familiala. -ind. s. tattein = a ordona. [Gr. f. si amine bio-gene. f.. / amimia. s. s. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. sanguina este de ori-gine pancreatica. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. / amyotaxie. -aza. AMIGDALOTRIPSIE. mys. AMINOACID. f. si tab. a aranja. fS-a. s. f. serum amylase. f. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. / amylasemie. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. f. *A.. primitiva sau primara. f. amylum. leucina. s. amidon. de la plassein = a forma. sin. taxis = ordonare. gr. s. s. In cazul *bolii Alzheimer. V. [at. AMILAZEMIE. / amimie. / aminopeptidase.. s. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. ~~~\ AMINA. amidon. s. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. congenitus = nascut odatii cu. s. treonina. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. -1(0.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. Unii a. / amylase.] Prezenta amilazei In urina. secundara. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. A. AMIMIE. amygdali-tis. hemodializa prelungita etc. aranjare.). myos = muscfti. amidon. clipit rar. m. -ind. a digera. indispensabili.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. s. -ozti.. dar Indeosebi In ficat. AMILAZA. / amiloride.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. / amygdalite. -atos = sdnge. 8. / amygdalotripsis. / amylose.. AMILOID. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. amylum.i. mys. s. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. AMILACEU. ummomakon = sare de amamu. [Gr. si tab. s. aminoacide. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. amylon = faind. f. [Gr. Cresterea a. [Lat. care exercita functii regulatorii: *colina.: amiloza.: tonsilita.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. 2) Substanta amorfa. AMINOACIDOPATIE. f. A. Ex. / acide amine. -ind. f. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. V. A. [Gr. proteine si alcaloide. n. [at. Uneori. s. zdrobire. AMIOTROFIE. care reprezinta 159 . s. / amyotonie. mimia = imitare. a crea. s. Ca urmare. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. / aminoacid. AMIOSTENIE. histidinemia. biochim. f. f. f. AMILAZURIE. m. Sin. sides = forma. / aminoaciduria. s. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. V.

f. b) A.: sac amniotic. spectrofotometrice. s.) AMOEBIAZA. fdtuiui. Forma acuta.: In etilis-mul acut). f. o . mimsthcii = a-fi aminti. pentru amiba (v. / ammonia. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. a. graphein = a scrie. p. 160 AMONIAC AMNEZIE. mnasthai = a-fi aminti..pm'. In relatie cu 'cromozomul X. f. sau f. f. adj. AMNESTIC... ammo-niakon = sore de ainoniu. dificil de clasificat. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. rinichiului. si raptus. kentesis = wtepd-twa. n. pentru amibiaza (v.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. Deoarece este un examen riscant. A. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. Indeosebi. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. f. 3) A. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. ou f. limitate si lacunare (ex. a fost. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). [Qr. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. / amitosis. a. secundar ai centurii scapulare. cat si retrograda. s. iar morfopatologic. mergand pana la degene-rare si atrofie. A. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta.] Membrana limitanta a oului fecundat. Var. dar absenta pseudohiper-trofiilor. urmate de deficit motor si amiotrofii. [Qr. a muschilor gambelor.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. n. isterie (mai frecvent a. n. s. cu tendinta la distalizare. AMNIOS. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. f. \Cjr. \CJT.. s. f. n. / amnioscopy. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. / amnesic. / amniocente-sis. a . fir.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. Este de origine citotrofoblastica. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. globale. f. cu miros iritant. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. In general.). AMNIOSCOPIE. / amniocyte. V. adj. amnezie. *impotenta. AMOEBA. Sin. Sin. iar uneori si din trunchiul cerebral. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. fenomen psihic complex. AMNEZIC. / amitose. \Qr. mneme = memorie. s.] N^\y. rezistenta. permite determinarea motricitatii fetale. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. anterograda. mult mai rare. a e^flMtrta.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. f. s. selective. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. \Qr. \yr. / amniographie.). amnion = memfirand a fatutui. transparenta. 2) A. m. In patologia psihiatrica. b. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. Compus binar al azotului cu hidrogenul. AMNIOCENTEZA. AMITOZA. Se utilizeaza In industria chimica.m6rana a fatutui. s.n6. adj. / amnesia. cu transmitere recesiva.recente. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.] 1) Care se refera la *amnezie. V.mbra. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. [tyf. s.. introdus prin colul uterin. Forma "benigna" este progresiva. organice sau nu. s. s. AMNIOGRAFIE. cu durata de supravietuire de circa patru ani. a. m. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta.priv. s. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. pot aparea in stari depre-sive. tie. cu transmitere autozomal dominanta. s. se manifesta Inca din viata intrauterina. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. AMONIAC. / amniography. retrograda).: ecmnezie (v.\ Care provoaca pierderea memoriei. Inlocuita cu *ecografia. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. Se disting a. A. m. importante: 1) A. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Mai importante: a) A. rare. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. cu incidenta 1/20 000 nasteri. Poate avea loc fie prin stran-gulare. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. foarte solubil In apa. A. m. initial proximale. / ammoniac. evolutie foarte lent progresiva. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. bine definite clinic. H-I regiunea proximala.: punctie amniotica. s. citogenetice. spinale progresive ale adultului. aparuta In cadrul unei depresii. / amnesic. si mnasthai = a-fi aminti. Sin. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. fenomen observat la om la nivelul ficatului. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. / amok. la a . fie prin clivare..).. s. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. s. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. s. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. punga apelor. cu debut Intre 20-50 ani. AMOK. antreneaza atat o a. skopia = e. s. Var.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Se mai numeste si holoschizis.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. V. dilution = mem6rana a fatutui. V. auditive sau vizuale. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. Sin. / amniocentese. toxic pentru organismele vii. / amok. fiind compusul de baza . este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. / amnestic. amnioa = me. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. Diferentierea a. de ex. f. cu tendinta centrifuga. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. mitos = afo.priv. m. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. a sexului fetal. sau anterograda {de fixare). care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. Tipuri de a.. uneori *diabet zaharat. adj. amnesia uitare. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. ceea ce poate fi la originea unei a. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. / amnestique. subtire. simetrice. Memorizarea. Alaturi de forme de a. / amnioscopie.^ammare. si memorie. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. f. \GJT. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica.. si a. s. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. [Cjr. / amniocyte. cu membrane intacte. / amnion. tit [a skopein = a veaea. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.priv.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. s. o . Ele au un caracter ereditar. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. AMNIOCIT. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. care priveste informatiile. "maligna". / amnesique. -ozd. amnion = me. / amnios. tesutului nodal.

morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite.: PCR (v. proteine G. enhancer (genetics). f. s. / amorphognosie. hiperamoniemie. V. AMPLIFICATOR. / amorphe. AMORF. [Qr. / ammoniogenesis.. / ampere. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. AMP / AMP / AMP. Astfel. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. s. ampli-atio. utilizat In automatizare. de. s.. de amoniac. este transformat la nivelul ficatului In uree. -aza. amoniemie) deoarece. dm fr.re.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. s. morphe = forma. si PCR. / ampere. f. m.. biochim. (at. 2) Rareori. s. / amplitude.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. din Cat. / amorce. s. amoniacul este sintetizat din *glutamina. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. ficare. Tipuri: a) a. adenilat-ciclaza. s. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. activand "protein kinaza A. / ammoni(a)emia. actioneaza ca *mesager secund. / empreinte. / ammoniogenese. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. s. AMPLIATIE. s.} Oligonucleotid care. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. gashd m apropie-rea timplulw. AMONIOGENEZA. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. [Lot. lipsit de forma. de imagine sau a. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. imprimere = a apasa pe. de luminanta. \Jr. gasita. s. f. const. impresiune. [Lot. s. / primer. [A5rev. f. marime. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. / ampliation. / myoadenylate deaminase. s.si cinematografiata. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. si tab. / amorphous. d) a. endo-crinol. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. adj. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. prin simtui tactil. AMPICILINA.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. y. empreinte. AMP-DEZAMINAZA. m. f. de puls. s. de amomu. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. dependenta de originea parentala. s. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. a . a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. si amo-niac. gnosis = perce. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. AMONIEMIE.re. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. f. e) a. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. f. V. fizician francez. Sin. f. n. b) a. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent.: primer. f. AMP c. vecfie amordre = fl mufca. V.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. f.). Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. V. A.). m. iradierea padentului fiind mult redusa. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. a taia. [J~r. amoniemie. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor.priv. f. transporta un 'coulomb pe se-cunda. s. Consta In formarea. f. [Andre Marie Ampere. V. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline..5'-monofosfatul ciclic. de. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. f. / ammoni6mie. profesor la 'Bans. / amorphognosia. \G. [ftfire. acest proces se accentueaza. s. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. In scop de identificare. amoniu. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. c) a. s. haima. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. de.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. des = separat de. V. gasita. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. Sin. AMORSA. AMPER. f. amorce. / ampicilline. amplificator = care marefte. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. sau s. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. la facere = a face. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. f. si tab. digitale). Un curent de un a.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. V. -iais == Cargime.v. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. cu o tensiune mai mare. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. / amplificateur. ligand.. s. 2) A. [a ampliare = fl crefte. / AMP-desaminase. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. In tubii renali. 1) Represarea permanenta.! genesis = producere. cunoaftere. electronic. f. paime sau plante. adj. de obicei electric. / impression. Este inactivata de *penicilinaza.). [Lot.ve. -onis = mctrire. Ea poate fi transmisa la distanta. prin aplicarea pulpei de161 . / amplifier (electronics). reactia In lant a polimerazei. AMP-deaminase. parental imprinting. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. engC. / ampliation. AMPRENTA.. derivat de. f. la nivelul tutu-cor tesuturilor. receptor. V. s. s. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. const.in monofosfat. de la amplificare = a man (amplus = mare. / ampicillin. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. In *acidoza.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. amplitude. cu mialgii si crampe musculare.priv. m. ammoaiakon = sore. si PCR. [ui Jupiter Ammoa din Lima. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. de (a gennan = a produce. ammomakoa = sore de amotiiu.r.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. v. Jar In *alcaloza diminueaza. f. s. ureogeneza. AMPLITUDINE. m apTopie. [Qr.\ Abrev. g. de [a amplus = mare. foto. amoniogeneza. A. AMORFOGNOZIE. a . renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. cu intensitate rnarila. / amplitude. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. -ina. observata. magnetic. s. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. A. [Cjr. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ammomakoa = sore. V.

\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. ampula).: C3a si C5a.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. f. [Cfr. / anaphylatoxine. amputatm. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. [^r. adj. klitos = desfafurat mapoi. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. f. osteoporoza etc. Ex. phasis = aparenta. f. [at. s. afgos = durere. -e. an priv. Ex. un segment de membru si. pentru formarea bontului. A. / anagen. / anaphyla-toxin.: carte de identitate genotipica (v. Abraham Vater. s. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung.} Sin. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. a arunca in sus (ana .. urmata de o anomalie *fenotipica. s. [a anaballein = a construi. / anaclitic. medic si botanist german. f.. a scurta. adj. de la phaiaein = a aparea. levuri. Sin. tot la o serie de microorganisme. adj. s. / anaphase. -oza . dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. adj.in sus.s. In *proba PrausnitzKusIner. s. / anaclitique. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. [Qr. a. f. si a.i. NA: ampulla. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. Sin. aphrodisia = dorintd sayiaia. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. adj. cu ajutorul unui instrument chirurgical. / anaphylaxie. / anaphrodisiac. f. de obi-cei un bisturiu. m. ANACLORHIDRIE. s. anaerqbioza. m. s. adj.priv.).. f. gr. ampullae. s. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. f. m. / anabolisant. Exista a. [Cfr. [-Cot. / anabolism. anabole = acfiunea de. s. care favorizeaza productia de proteine. -eris. gennan . endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. adj. m. medic fi botanist ger-man. / anaphylaxis. / anaerobic. f. ana = in sus. [Abraham Vater. [Qr. situata la nivelul duodenului. s. s. -eri. adj. on . / ampulla. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. iarafi. / anaerobiose. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. s. [a ampulare = fl taia. a urea. ANAGEN. operatie prin care se separa de organism un membru. anabiosis = rewviere. / ampoule. care. n. ANAEROBIOZA. s. gr. / anaerobiosis. [Cfr. / achlorhydria. tonifica si revitalizeaza. anatomist.. facultativa. gr. / anaerobic.: aclorhidrie. (ikousis = am. / anacrotisme. Anafrodizie. iarafi. prin extensie. s. dor. ANALEPTIC. pe o foaie de hartie. a danturii si a tesuturilor vecine. f. bins = viata.. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). s. se separa si se dirijeaza spre polii celulari.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. n.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. n. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. / anacusis. A. |t/r. / anaphrodisiaque. -os = aer. ANAEROB. s. comparabil cu socul anafilactic.. A.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. a. \Qr. an . de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. AMPUTATIE.. 2) Medicament care .. a arunca in sus (ana = in sus. sau algesis = simtui du-rerif. ana . ANAFRODIZIAC. 3) In embriologie. mediata de IgE. f. Exista un mare numar de a. Ex. fidela. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. {Cfr. de. -os = aer. ana = in sus. V. / anabolisme. ANAFAZA. / anaphrodisie. ANALGEZIC.. de a reconstrui. de [a akouein = a auz. / anagene. / analeptique. ANABIOZA. de ia toxon = sageata. ANABOLIZANT. Umpluta cu ipsos. s. s. f. adj. / anabiosis.ClUaie. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. ANABOLISM..: cofoza (v. / analgesic. In cazul a. portiunea inferioara a *rectului pelvin. s. profesor la. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint.'•tele. / anabolising.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. Vater.priv. ampula. f. aphrodisiakos. muschii. f. 2) Sectiunea traumatica. [Cfr. profesor la 'Wittenburg. [Lat.: a. s. de la ana = din nou. an . adj. aer.priv. [Cfr. / analgesique.: a. 'Wittmfiwy. f. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic.. n. n. phylaxifi = protecfie. ana = contra. 1684-17S1:\ V. respiratorii. aer. AMPULA.. ANACUZIE. [Cfr.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). oma. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. anabios.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. permite o reproducere fidela. s. s. s.] 1) In chirurgie. V. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva.. aer. f.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. \Cfr.. / amputation. gr. aaa = In susi krotos . fiidrogen.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale.priv. NA: ampulla hepatopancreatica. In prealabil Inmuiata 'in tus. -ism. Ant. A. s.a produce. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. anatomist. dt ia phy-latlein = a apara. a. denu-mita model. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). la un al doilea contact cu antigenul. adj. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. ANACROTISM. phylaxis = protecfie. adj. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui.: *de-presie a. an . elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. ANAFILATOXINA. / anacrotism.: catabolism. / anaphase.. f. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. partial. venin de cobra. adj. tesutui subcutanat si tegumentele. / anaphrodisia. ana -priv. [Cfr. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. rasaritut unei . utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. an . de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. ANACLITIC. [Cfr. A.priv. pasivS). obtinuta prin mulaj cu un material plastic. [Qr.. f. obligato-rie. \Cjr. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. la unele microorganisme. m. s. s.verde. / anacousie. iarcSsi. orice structura anatomica. anabole = acfiunea de a urea. s.} 1) Care stimuleaza.). A. adj. una = contra. -oni/i = taiere. aer. de. / amputation. [Lat. 3) In stomatologie: copie negativa. *deletie a unui •autozom. / anachlorhydrie. ANAFILAXIE. / analeptic. s. rectala (NA: ampulla recti). hydatos = apa.priv. / anabiose. -ind . iovitura.\ Despre cine. khioros . f. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. hydor. Exista doua a.. s. f. pi.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. [at. analeptikos = care restaureazd.AMPRENTA GENETICA getelor. dactiloscopie. s..

. s. 5) A. adj. 9) A.. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. ANARTRIE.] Comunicarea naturala. In cazul polarimetrului. analogue. De obicei.. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. studiul a. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. [Qr. chimica. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. ansamblu de procedee de identifcare (a. -atos = gura. ANAPLAZIE. histo. [Qr. despre o boala In care ascita. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. s.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. dezvoltarii. s. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. *A. f. In continuare. an . de [a temnein = a taia. a. 12) A. reiatie. sarx. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. secfiune. deopotriva. an -priv.. 4) A. s. hidrops fetal. f. 6) A.. *euforizant sau *anxiolitic. / analysor. 4) A. analyein = a fezoha. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. 11) A. f. algos . conform unei anu-mite milrimi. / anamnesis. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. n. f. dispersiei. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. a. sioma. iarafi. / analgesic. 7) A. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). / analysis.: 1) A. Ea poate fi generalizata sau locali-zata.receptor cutanat. de la ana == din nou. toxico-logica. adj. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. comparata. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. 10) A. auditiv. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe.\ Care nu se Insoteste de *ascita. de la ana = cu. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. / anaplasie. logos = raport. trofica. f.). ANASARCA. se disting nu-meroase tipuri de a. grafica.: boala Schridde. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. 7) A. / anascitique. Intelege ce i se spune. In functie de localizare si de efectele In plan functional. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. ANATOMIE. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. segmente ale tubu-lui digestiv. A. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. spe163 . / anasarque. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. iarafi. anastomosis = descfiidere. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. [Cjr. cu afemie. \Qr. coproparazitologica. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. *A. [Qr. askites. [Cjr. dar. / anaplasia. f.] Asemanator. nu se manifests clinic. A. / analyseur. ANASCITIC. de la askos = 6urduf. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. radiologica. ana = din nou. Ex. adj. calitativa) si de determinare (a. materiilor fecale. / anascitic. In medicina. 2) A. metodele de a. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. f. / analogous. V. ANALIZA. / analogue. de. s. plasis = nwdelare. macroscopica. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora.} V. De fapt. s. ANAMNEZA. lyeiii =. a. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. / anastomose. si hidrops. f. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. m. de. / anasarca.: a.durere. / anarthrie. sunt utilizate. ex. / analgesia. iarafi. s. s. [Qr. Directii: 1) A.a distruge) . / anamnese. s. f. f. s. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. \Cjr. bio-chimica. [Qr. s. ana = in juruC. s. Domenii de a. Este considerata uneori sin.si citochimice In cursut unei boli. 2) A. f. metoda de a. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. m.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. glosar informatica.] Stiinta structurii organismelor vii.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. f. bacteriologies sau microbiologica. poate dti si scrie. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. s. 3) A. patologica sau morfopatologie. statistics.priv. In medicina si biologie. iardfi. / anarthria. ANALOG. a. adj. Bolnavul afectat de a. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. vizual. narcotics prezinta si un efect sedativ. \Qr. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. studiul modifi-carilor macro. cu producere de *ascita. re-[afie. prin extensie. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. embriolo-gia structurala. V. s. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. [Qr.. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. analysis = rezoivare.si microscopice. *A. ANALIZOR. anamnesis = re-a-mintire.. f. A. factorials. s. ana = in juruij tome = taiere. 5) A. s. 4) A. m. s. care poate genera 'farmacodependenta. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. / anatomie.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. ANALGEZIE. logos = raport. (ie. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. s. spectroscopica. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. [a ana = din nou.. f.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. s. s. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. ANASTOMOZA. de regula frecventa. a mo- ANATOMIE dtia. De asemenea. [Qr. 8) A. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. taire / f(o)etal hydrops. Sin. analog. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. sarkos = came. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. analogos = (a fd. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. / anatomy. la. 6) A.. an -priv. / analyse. Indeosebi In laboratorul clinic. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. f. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. de [a plassein = a forma. / anastomosis. ana = din nou. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. 3) A. adj. 2) Dis-pozitiv care. *A. coprologica. f. la ana = din nou. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin.

fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. m. a. Spre deosebire de menopauza. nu este o boala. a. / androgyne. f. / . de. ANDROSTERON. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. loxikon = otravO. ANDROQINIE.. oprire] Termen de origine franceza. 4) A. / ankylose. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. A. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. 3) A. haima. aner.) care. Alte ex.] Boala provocata de 'ancylostoma. ankylos = mcovoiat. m. f. [Qr.. ANEMIE.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. eidos = formO. [Ofr. m. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). / male climacteric. ANDROID. / hookworm disease.] Diminuare importanta (a. f. s. 17cetosteroizi. gynai-kos = fe. ANCHILOSTOMIAZA.] Studiul anatomiei. A.. andros = ftCafial. andros = 6ctr6at. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. V. gyne.: boala Griesinger. andros = 6iir6at. de regula endogena. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. pentru v&rfut sQgefiCor. anchilostomiaza. andros = IJOrlJat.. / androide. V.: androgin (v. Ex.: toxoid. f. stoma. f. a. [Jr. aner. a deficitului de fier din alimentatie. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. oner.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. s. diminuarea *reflexului cremasterian. 2) Sin.. a. s. f. adj. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. daca evolutia a. ankyra = ancorH. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. este lenta. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. ANDROLOGIE. s. se poate produce dupa o afectiune articulara. cw6at. f. Care se refera la hormonii sexuali masculini.. / andrology. la altii la peste 70 de ani. andros = biirbal'i [at. andros = b&rbat'i gennan = a produce. s. creat prin analogie cu "menopauza. a cadi a se of:e[i. Ex. Rezulta anemie. adj. de utilizare a termenului: a. 2) In practica. a impuritatilor. un traumatism. Se disting doua tipuri principale: a. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. stoma. ankylos = Incovoiat. fiecare din cele doua a. f. [C/r. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. gr. / an(a)emia. de osificare.. adj. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. mtOri. logos = ftiin. adj. o serie de variabile. gyaaikos . s. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. stereos = solid. s. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. indurare = a.fameu. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice.] Despre o substanta. cardiovasculare. A. de-oarece. V.. prin Indepartarea.. ceea ce este inexact. adj. f. normo-crome si hipercrome. adj. s. ANDROGIN. f. adj. / anatoxin. cat si concentratia hemo-globinei. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica.r. pausis = mcetare. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. s. f. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. eidos = formd. cu absenta . [Cfr. ankylostomose. ANCORARE. / ancorage. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. jumatate femeie. [Qr. consednta a unui spasm sau a unei amprente. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri.: androginoid. / ankylostomasie. anco-ra.\ Toxina bacteriana (tetanica. s. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. / annelage.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. s. s. / androgenic. s. hipocroma) numarul de globule rosii este normal.: a. ca modul de viata. Cel mai frecvent.f:d. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome.priv.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. / anemie. [C. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. [Lot. aner. de intensitate mica sau medie. / andropause. 2) A. 8) A. / androgyno'ide. s. s. ANATOXINA. ANCHILOZA. m. / androgyne. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. depind de deficitui androgenic. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. partiala) sau suprimare totala (a. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. aner. varsta si sexul. f. si artrodeza. atos = gurd. purificata. m.. gynaikos = femeie. f. / androgynous..me. ankylostomiasis. In engl. ankylostomiase. / anatoxine. s. care promoveaza *masculinizarea. A. s. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. neurovegetative si osoase. s. / endurance.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. oner.). / androsterone. chimica sau imunologica. determinata de *aplazia medulara globala. Tsi pier-de activitatea toxica. [Qr. / androgynie. an . Asigura stabilitatea protezei.] Sin. [^r. / ankylosis. gyne. / androgenique. In unele anemii (ex. jumatate barbat.. encocAe. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. s. f. aner. difterica etc. / androgen. andros = 6(lr6a. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. adj. ci un simptom In numeroase boli.: obezitate a.t. s. s. caninum.] Care prezinta caracteristid masculine. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. f. sau poate fi provocata chirurgical. Manifestarile a. m. f. / androgene. altitudinea. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. f. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. s. n. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. \Qr. aner. / androgynism. / androsterone. / encoche. ANDURANTA. Specii: 1) A. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. cw6at. studiul particular al unor organe sau zone din organism. ana = contra. Principalele criterii de clasificare a a. andros = tidrbat. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. s. americanum sau Necator americanus. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. s. s. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. radioscafo-ulnara. [Qr. precum si o serie de tulburari. in relief} V. / andrologie. de ia ankylos = wcovoiat. -aza. dm gr. unde se formeaza papulopustule. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. gyne. f. pausa. ANCOSA. Pe de alta parte. f. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. topografica. duodenale. ANELAJ. n. ANDROQENIC. s. / endurance. f. ANDROPAUZA. m. Totodata. 's. / annealing. unde provoaca microhemoragii repetate. In plus. normodtare si macrocitare. brasiliense. Sin. clasa Nematoda. ANDROGEN. [Gr. 164 ANDROGINOID. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. variabile. neuropsihice. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. \Qr. fara tulburari importante. [Lot.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). Sin. f. s. In continuare o serie de tipuri principale de a.] 1) *Hermafrodit. / anchorage. cur6at. adsorbita pe gel mineral si a. aaky-losis = curBurd. adj. / android. androgyne. -ina . [Cfr. organismul se poate adapta. s. ia toxon a sdfleatd. f.

: boala Lederer-Brill (v. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.: drepanocitoza (v. [Anton Biermer. A. A.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. Acesti autoanticorpi. Sin. cuprind: a. Sin. talasemie). Tip de a.} Sin. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. h. feripriva. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). A. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. abandonat. prostata). ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. [T/iomns Bentoa Cooley.).). unele parazitoze. 1827-1892.: sindrom Martin (v. A. pediatru american. Sin. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. [diiido Banti.: anemie carentiala. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. Sin. reumatismale sau maligne.). V.: boala MinkowskiChauffard (v. Sin. h. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. cu volumul globular mediu peste 110 m3. h. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A. *gastrectomie).sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. este. A. A. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. A. sarcina. A. *A. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. cu *a. denumite imunoalergice. unele *a. definita prin diminuarea productiei medulare. Sin. Sin. a carei cauza este necunoscuta. A. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. istoric. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. •mu&t.). stomac. infectioase.: boala Banti (v. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. V. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. drepanocy-tic an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. Sin. i. m.).: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Tip de a. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.). produsi de sis-temul imun al bolnavului. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. 2) Izo. "imunoglobuli-ne G si M. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. h. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: a. cea mai raspandita boala cronica din lume. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia.). hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. A. Sin. 1852-1925.). anatomopatotog itatian. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Boala survine la copilul mic sau la adult. Sin. v. nutritionale (ex. gennan. A. f. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. *bilirubinei. sunt normocrome. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. a. Sin. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. 1871-1945} Sin. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). acid folic). ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. A. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. Uneori este considerata sin. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Biermer (sau *boala Biermer). 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.: anemie nutritionala (v. m. sarcina cu imunizare fetomatema). ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. A. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. aplastica.a.: cloroza (v. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m .). anemie hemolitica autoimuna. din cauza aportului deficitar de fier. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. *a.: anemie sideropenica.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.). ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.: -talasemie majora (v.: fransfuzie cu sange incompatibil. 0 serie de a. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate.: boala Biermer (v.: boala Hayem-Faber (v.). ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Orice tip de a. probabil. Indeosebi *botriocefaloza). A. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. al bolii Biermer (v. Sin. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. si anemie aregenerativa. proteine sau vitamine). Sin. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. m. catre varsta de 60 de ani. profesor (a ffcrenf.] Sin. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. *lactatdehidrogenazei. si boala Imerslund-Najman. h. m. In eritrocit. reactivi la temperatura corpului.). Este determinata de absenta. fie In cadrul unei 'mielodisplazii.

determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. se. s. an . care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. Termen.: anemie feripriva (v. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. m. Se disting numeroase tipuri de a. -atos = culowe. [Qr.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. anevrysme. V. g. etiologice. s. tfilatatie. Var. la baza creierului. an . Malformatie sacciforma sau fuziforma. de la e = in.: boala a. Ex. la concentratii adec-vate In tesutui nervos.priv.senz. / anergie. ANERITROPSIE. cu = bun. generate). / anerythropsia. a) a. / an(a)esthesiology. ca si a trombopoiezei). s. A.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie.: aneusomie. anencephaly.. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. [Qr. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. A. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. / anergia. s.. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). a. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare.: trisomie) sau In minus (ex. / aneusomique. f. 1. f. s. eupfoos = favora6ii. A. adj. abundenta. Se disting. Grup de medicamente care provoaca somn profund. f. / anergie. tocoreg/bna/a. (fibroma. r. s. / aneurin. s.nsi6i[itate. ANENCEFALIE. f.. Metoda de *a. c) a. nu evolueaza normal. enkephalo = creier. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. f. f. r. f. f.. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. (v. adj.priv. / anencephalia. an . an -priv. In care abolirea sensibilitatii. [at. aisthesis =. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. cu supraIncarcare secundara cu fier. ANEUZOMIE. an -priv. soma. an priv.: monosomie).. si a. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. on . / anevrisme. non-volatile. sideroacrestica). fiind considerata o stare preleucemica. s.. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. ANEUPLOIDIE. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block.. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. s. an . \Cfr. termica... *sarcoidoza etc. si aneuzomie. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. adj. ca si o serie de boli dificil de clasificat. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau.afie. acfiune.. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. m. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. locale} sau generale (*a.. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. ANEUZOMIC. ANEUSOMIE.). cu numeroase sin. reprezinta o varietate de *dicromatism. s. tactila etc. peridurala. / an(a (esthetic. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. dolor. / anerythropsie.). ANESTEZIC. s.. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. [Cfr. adj. sensifiiii-tate. b) a. Sin.). produsa Intr-un interval scurt. an . n. localizata pe traiectui unei artere. sub care sunt reunite diverse a. care.. -atos = cuiowe. ANERGIZANT. s. -atos = Corp.). eidos = formd. / anesthesiologie.. desi produse din abundenta. adj.. A. (khroma. ANESTEZIE. / an(a)esthesia. prima din cele trei culori fundamentale. A. [Gr. s. a. an . s.). a unei artere intracraniene localizata. rahianestezia sau *a. ergon = tucru. toca/a. ANERGIE. / anesthesique.priv. catre maturare. pentru aneuzomie (v. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. erythros = rofu. termica. volatile sau gazoase. include sange si. / aneusomic. \(jT. In contact cu un trunchi nervos. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. prin infiltratie sau pulverizare.priv. slabiciune si paloare. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. s.priv. g. V. / anencephalie. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. an . / anesthesie. Sin.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. adj. genera/a. oneurysmo = [lugire. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. / aneurine. f. n. . / aneusomy.priv. ANESTEZIOLOGIE. Var.. f. tuberculinice. / aneurysm. cheaguri sanguine organizate sau nu. cu exces de mieloblaste. soma. a. -e. i. pediculata sau nu. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. Sin. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. aisthesis = senzatit. administrate prin inhalatie.). sensi6ili-tate.). caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. logos = ftiMtd. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. de ex. s. f. Se disting: a. eel mai evident este eel al a. uneori. s. spontan sau voluntar. f.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. s. de regula. Sin..] Care se refera la anomaliliile cromozomiale.] Numar anormal de cromozomi. f.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. a. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. -atos = corp. f. [Cjr. / anergisant. In plus (ex. f. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. / aneusomie.priv. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. denumite mdeosebi In functie de localizare. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. aistesis = se-mafic.. [Cfr.priv. Grup de compusi care. eii = bun. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. In continuare. A. apsis = I'edtTe. s. tactila). di (a aneurynein = a duata.\ 1) Care provoaca *anestezie.: anemie sideroblastica (v. A. r.. m practica. s. ca urmare a stazei acestuia. Ex. ANEURINA. de la ergein = a iucra. ANEVRISM. 'Daltonism pentru culoarea rosie. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. / aneuploidy..: vitamina B. Uneori se constata enzimopatii. [Cjr. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola.} Absenta perceptiei culorii rosii. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia.). [GJT. aisthesis = sematie.: anemie sideroacrestica. f. A. [Cjr. / aneuploidie. [Qr.

. de la angere = a strange. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Termenul a. phlegmonous angina. In cadrul unei formatiuni comune. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. ale pielii. ANGEITA. Flegmon sau abces amigdalian. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. s. d. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. [Gr. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. ANEVRISMECTOMIE. consednta unui traumatism. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. s. ektome = esfcizie. s. pentru desemnarea a. trompe uterine si ligamentele uterului. f. cu refacerea arterei. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. a. f. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. ANEVRISMOPLASTIE. m. f. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. *arterita gigantocelulara. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. angina = sit/ware. In prezent. a. disectie aortica. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. -ita . adnexus (annexus) = [egdturd. nu este o *micoza. / angine. vasculita. 'granulomatoza Wegener. s. de la adnectere (annectere) = fl iega.: vascu-larita. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. s. aneurysma = iargire. [Cjr. inclusiv a "amigdalelor. mi (ad = catre. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. [Qr. medic. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. diCatafie. [Lat. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. s. reconstitu-tiva. Uneori. / anevrysmorraphie. Ex. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. f. de [a adneclere (annectere) = a lega. A. Ansamblul constituit de catre ovare. s. ANEVRISMORAFIE. [(yr. tonsilara.\ Semn patognomonic. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). *A. placenta si cordonul ombi-lical. / engagement.: anevrismorafie (v.\ Tesu-turi. ANEXITA. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. quinsy.. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. s. Mai rar. f. engagement. alantoida. faringiana. f. In contact cu o leziune arteriala. aneurysma . a. *sindromul Cogan. aneurysma = iargire.: anevrismoplastie. infectioase de origine bacteriana. / angeite. de obicei. urmata de sutura. *periarterita nodoasa. f. *A. -ita.was. cerebrala. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. Conga. de. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. f. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. pectorala. dermatomiozita.catre. ANEXE. a/ aortei. / annexite. a sufo-c-a.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. / adnexa. [C?r. Tumora vasculara determinata de organizarea. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. In cazul a. s. s. lupus eritematos diseminat. a.. a modda} Sin. f. f. / aneurysmoplastia. Ex. s. 3) A. nectere = a iega. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. prin diverse procedee. francez. s. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina.] Inflamatia *anexelor uterine. s. angor abdominal (1). in canalul medular cervical. comunicant cu artera printr-un colet. / angiectasie. Pentru a. a persistat este *a. adnexus (annexus) = le. Denumirea este improprie. 'Eons. / aneurysmorrhaphy. Sin. f. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. dc.. la plasucm = a forma. ANGINA. s. In functie de localizare si de natura infectiei. ANGIECTAZIE. 2) A. langa. pi. dilata^ie. la. limfangita etc. aneuryaein . / aneurysmectomy. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. a wnpietl). ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. / angiectasls. f. ANEVRISM DISECANT . s. Termen engl.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. amniosul. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). f. / anevrismectomie. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. nngeion = vas. intestinala.). plastos = mode. [Lat. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. In aproximativ a doua saptamana de boala.: a. angiite. angeioa . ditataf-ie. nectere = a (ega.iargire. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. v. difterica etc. V.ga. rezultand o dilatatie cilindrica. sore throat. d. / adnexitis. flebita. A. de (a aneurynein = a dilata. / annexes. f. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. In caz de anevrism fuziform se practica a. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. Intre tunica interna si cea externa. uni (ad .: parul si unghiile sunt a. f.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. 1S37-1914. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . ovalare. din interiorul acesteia. pi. ia '}{6pitau\. s. a unui hematom care constituie un sac fals. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. rhaphe = sutura. Consta In deschiderea pungii anevrismale. / anevrysmoplastie. ektasis = di[atafie. Este. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. deoarece cauza a.). ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. cuprinde nu-meroase varietati. [Lot. 4) 1n obstetrica. amigdaliana.a dilata.la. sau gr. f. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. 167 . / herniation. de la aneurynein = a dilata. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse .ti de. s. / angina. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. s. Sin. temporala. 1) A. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. f. a. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. / angeitis. a impieti). superfidale.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. ANGAJARE.twn.

fara unda de necroza. iar In o treime din cazuri a. pseudodifterica. angine de poitrine / angina pectoris. angor pectoris. pneumococ sau stafilococ. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. frig. / angiocholite. colan-giografie (v. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. reflexa. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. angRion = vas. *heparina si *interferon. f. [Cjr. f. / angiographie. mandibula. Prognosticul a. uneori.] Sin. f. noaptea. / angiocholecystography. -ina. fiuor. kcirdia = iniw. [Cfr. 'Berlin. boala Heberden.pidemio[og francez. cu rise de infarct si moarte subita. [C)T. s. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. cingeion = vas.). Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. / angiogenin. interscapular. i.zica. pe. sau cardioangiografiei selective.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. prof&sor'Ca Saris. / angioblaste.: hemangioblastom (v. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. / angiocardiography. / angiofluorographie. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. spontane. genesis = producm. n. f. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. 6) A. -ita. A. khole = bil&i kystis = sac. graphein = a scrie. / angiofluorography. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). m. f. / angiocholecystite. V.: colangiografie (v. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. Sin. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). f. f. cu iradieri In membrul superior stang. de decubitus. ANGIOCARDIOGRAFIE.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. f. instabila. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. care. angor abdominal (2). f.} Sin.: infectie Vincent (v. In cazul a. p. •V. a. gr. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. angeion = vas. kolon = mtestin gros. 1862-1950} Sin. Stuttgart. "cu tendinta de extindere In profunzime. are o evolutie grava.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. s.. angeion = vas. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. ANGIOGENEZA. / angio-genesis. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. s. graphein = a scrie.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. s. graphem = a scrie. senzatie de moarte iminenta. A. In care crizele survin spontan. fiind inhibat de *steroizi. f. In cursul *cateterismului cardiac. / angioblast. *?ontaj coronarian sau *angioplastie.: In cazul fe-brei tifoide). 1908. angiografie numerica. devenind tot mai frecvente. uneori la ora fixa. \Qr. graphein = a scrie. / angiocholecystitis. se complies cu 'infarct miocardic. Sin. prelungite. / angioblastoma. proteine angiogenice.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. s.: 1) A. s. survenind de mai multe ori pe zi. acompaniate de *angoa-sa si.6. proximala a uneia sau mai multor artere coronare.: angina de piept. variant angina pectoris. [feim Hyar. n. b) circumstante. s. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. -onio. f. s. s. / angiogenine. 5) A.: angiografie numerica (v. s. extra. / angiocholegraphy. angeion = vas. Tumefierea.. iar "coronarografia releva stenoza importanta. khole = Bita. si angina pectorala. In circa jumatate din cazuri. s. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. c) durata: scurta (minute). s. 4) A. f. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. / angiocardiographie. s.] Sin. angeion = vas. -it5] Inflamatia canalelor biliare.. este produsa de streptococ. V. [Gr. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. intricata. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. Cauza a.). ANGIOBLAST.: angina Henoch. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. s. [Eduard Heinrich Henoch. s. Forme clinice de a.. \Cjr. cflirurg german. [Myron PrmzmeInl. s. angeion = POSi blastos = ge. . o parte din cavitatile cardiace. angeion = vas. angeion = vas.inihe Vincent.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara.). angeion = vas.r. dupa injectarea unui *mediu de contrast. p. [Cfr. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. de. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. este totdeauna grav. fiind denumita In aces-te cazuri a. cordw-iog americon. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. aspectui clinic al *a. [CfT. s. si sindrom de ischemie-leziune. dimineata si seara.] Inregistrare.sau intrahepatice. [C. 3) A. [Cfr. extractii dentare).). ANGIOGRAFIE. / angioblastome. Sin.: angina ulceronecrotica (v. la gennan = a produce. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. gat. agentui patogen In *difterie. n. f. f. spat finer. p. 1'e.n. 2) A.. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. V. ANGIOCOLECISTITA.: angina vasospastica. spastica. pediatru german.. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. / angiocholegraphie. emotie. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. efort. acuta coronariana febrila. gennan = a produce. vezica. cu o cadenta rapida. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. s. de tip Prinzmetal. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. / angiogenese. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. / angiocholecistographie. fluor. bactinoiof) pi e. f. ANGIOCOLITA. s. / cholangitis. Denumita si stare de rau anginos. s. oris = curgere.] V. Sin. ANGIOGENINA. s. PlanseuI bucal este ridicat.). f. [Cfr. u. Mai rar. A. f. ANGIOBLASTOM. 1820-1910. khole = biia. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. infiltrat. ANGIOCOLEGRAFIE. Solutii terapeutice. lungi si spontane. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. dur si foarte dureros. p.] Sin. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. kystis = sac. angeion = vas. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. crize care se agraveaza rapid. graphein = a scrie. In general. stenocardie. a. m. Electrocardiografic se observa semne de ischemie.mie. limba este Tmpinsa si ea In sus.). sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. sindrom Prinzmetal. blnstos = gennt. f. dupa pranzuri. Denumire generica pentru toate a. ANGIOFLUOROGRAFIE. p. din (at.. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. s. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. / angiography.

V. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. hypertensine. sin. de la. [Qr. / angiomatose. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate.: sindrom Cobb (v.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. V. angeiologie. incorda. sub actiunea 'enzimei de conversie. / angiome. angeion = vas. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. s. congenitala sau dobandita. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. de [a. -oza. [at. anterioare. hypertensin. n. In regiunile temporala si occipitala. n. f. f. s. [Cfr. II. / angioplastie. -oma. gr. Tip de a. s. mys. dt la. s. angiotonine. retiniene etc. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. ANGIOMIOM. angeion = pas. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. si AT.. Ill. gr.. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. m. Sin. frecvent. adesea congenitala sau genetica. omd. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. / angiology. angiotonin. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. [Cyr. -ina'i gr. de la tendere = a mtinde. m.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. mys. 169 . Poate avea diferite localizari. / angiospastic. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. A.. / angiostenosis. produce} Alfa. -oma. f. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a.. / angioscope.] Boala. n. [Termenut a rezultat din doua. [Qr. tumora glomica (v. ANGIOTENSINA. (cu subtipuri). ANGIOMIONEURINOM. adj. / angiokeratome. -aza .] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. dilatare. din gr. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". ANGIOSTOMIE. f. logos = stiinta. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. I).: angiotonina si h. [Qr. / angiospasme. [Qr. m. s. / angiosarco-ma. angeion = vas. nekrosis = mortificare. / angiotensinase. keras. si tab. ANGIOMATOZA. sarx. Sin. n. angeion = vas. myos = musctii. f.rtensina.). naevus vasculaire / spider angioma. / angiostomy. f. / angiotensine. n. ungeion = vas. s. / angioscintigraphie.] Ingustare a vaselor sanguine. Sin.?(amina. V. / angiomyoneuroma. stenos = strd-mt. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. s. IV. f. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. [Qr. cutan^e / Cobb's syndrome. stoma. s. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. / angiotensinase. s. boala Lindau. a. const. s. 2) A. ANGIOM. neuron = nerv. [Qr. s. s. f. s.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. graphem = a. re-zulta din a. / angioma. m. accidentele vasculare cerebrale. adj. s. / angiospasm. angeion = vas. s. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. tensus. angeion = vas. f. a mcorda. / angioplasty. angeion = vas. [(^r. s. m. / angiostomie. In cazul vaselor mari. angeion = vas. di la. dt la plassein = a forma.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. e. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. angeion = vas. a nwd'eCa. II poseda receptorii specifid AT. [l^r.} *Necroza peretilor unui vas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. / angioneuromyome. 4) A. / angioscope. f. s. endocrinol.} Sin. s. Sin. ANGIOSPASTIC. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. skopos = observator. -oma. s. [at. / angiosarcome. [Gfr. f. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. s. stenosis = strdrntare. ingust. s. m.: 1) A. rezulta din a. / angiostenose. spasmos = contracfte. s. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. (at. Au fost descrise mai multe a. f. [Cfr. ANGIOPATIE. / angionecrose. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). ANGIONECROZA.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. 'in continuare. / angio-tensinogen. s. / angiomatosis. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. s. ANGIOSTENOZA. f. tendere = a wtind'e. s. Poate consta In sutura. -alos = jfura.: boala Rendu-Osler (v. de la nekros = moarte. [Gjr. [at.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). s. keratos = corn.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. scrie. ANGIOTENSINOGEN. s. angeion = vas. plastos = modelat. meningiene. ANGIOSARCOM. / angiologie. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. spustikos = care trcye mauntru. ANGIOLOGIE. / angionecrosis. ANGIOKERATOM.: gamaangiografie. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. m. angeion = vas.ipe. f. Sin. I) denu-mit a. m.. angeion = vas. s. s. mgustare. ANGIOSCINTIGRAFIE. myos = musclii. angeion = vas. 3) A. pathos = 6oa[a.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. angeion = vas. f. -oma. A. f. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. angeion = vas. gennan = a. gr. [CJT.). -ma. Imaginea este apoi restituita. tensvs. de asemenea. / angiomyome. / angiopthy. / angiotensin. s. tendere = a mtinde. sarkos = came. / angiospastique. n. / angioscintigraphy.). Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. spasticufi. de [a skopein = a video. / angiokeratoma. dezobstructie. s. s. s. a mcorda. f. / angiotensinogone. I).). ANGIOPLASTIE. a. angeion = vas. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). angeion = vas. ANGIOSPASM. tensus. prin crize de epilepsie. f. span = a trage..] Tumora vasculara circumscrisa. element precursor al *angio-tensinei. -oma. s. / angiomyoma.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. [(77-.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. f. [C. a. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului...r. ANGIOSCOP.: angiografie digitala. \Qr. m. angeion = vas.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.-globulina de origine hepatica. f.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. A.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. si AT. I este un decapeptid care. \Cjr. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze.'. n. / angiopathie. -inn. scintilla = scantde. V. ANGIOTENSINAZA. retinopatii etc. [at. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. si boala Fabry.

/ angulus. / anisochromie. hematologice (anemie) si tulburari digestive. b) a. accelerarea respiratiei si pulsului. angiiilla = fipar. stare de rau general. ANIZEICONIE. {Cjr.: unghi (v.. m. bicarbonic (HCO^). / anhiste.. s. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. -ozo.priv. / anicteric. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. adj. isos = egai.: coexistenta de *macrocite si *microcite. / anisophorie. / Angstrom. s. \C. a tainui si omen. -a]-nil. angor. ANIMAL. AN IZO METRO PIE. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. animal = fiintS vie. opos = vaz. in ara6a -ainil. / anhedonia. transgenic. an • priv. s.] Lichid uleios toxic. / anhidrose. f. m. ANHEDONIE. / anguillule. n. deci fara comuni-care cu creierul. m. ANION. Are M. / anisocorie. ANIZOFORIE. / anisotrope. si apa. pectus.•priv. [^r. / angoisse.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. isos = egal. animal. f. cu Jena respiratorie si cardiaca. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.. anhistous. obser-vata In aortita abdominala. lui Houssay. Aceste reactii. an • priv. anus = smut. 170 ANIZOTROP ANILINA.ANGOASA ANGOASA. s. angor. / animal. / anisophoria. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. 2) A. Sin. Sin. Carboanhidraza.1 nm. f. s.. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. v. on . In fabricarea de cer-neluri si vopsele.: a. / anisotropic. ANHIDRAZA. s. f. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.. s. angoisse. anger. [C/erm. / anisometropia. adj. Simbol: A.). f. . \'Jr. s.] V. angor intestinal. / anhidrotique. relativ mica. [Aiders /ens Angstrom.] Intoxicatie cu anilina.i isos = egali kore = pupita. ANIZOCORIE. s.priv. s. adj.] Inegalitate pupilara. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. / anilisme. s. isos = egoi. an -priv. s. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. e) a. ingust.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. 2) In particular. on -priv. / anicterique. s. s. ikteros = gai6enare. s. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. de. adj. s. de la Anil = indigo. s. s.: *izocorie. de (a ienai = a merge. hydatos = apa. angustia = loc strdrnt. ](^r. / animal. m. m. ANILINISM. ca o consecinta a hemolizei. acompaniaza formele severe de *anxietate.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. transgenic. angor abdominal (2).. -oza. / anisometropie. an • priv. cu formula CeH5NH2.). Poate fi profesionala sau accidentala. spinal. ops. ANGSTROM . In compozitia sarurilor.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. [QT.tie. s. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. si anilism. / anguish. Conform SI.nspira. f. / anisocytosis. ANHIDROZA. [Qr. \Lat.. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti.: angina abdominala. -ism. ca si In microscopia optica. f. pentru angor abdominal (v. / anion. Ant: izeiconie. [^r. metron = masura. f.. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. histos •= tesdturd. s. / anisocoria.. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. an -priv. / anhydrase.. f.). [Qr. deoarece are M. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. s. / anilingus [Lot.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. hidros = transpiratie. / Angstrom.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. ANILINGUS. [(yr. ANGOR ABDOMINALIS. Se deosebesc: 1) A.: anilinism. de la trepein = a intciarce. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. f. imperceptibila. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. s. s. n. hidros = tra. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. / anhi-drotic. ANIZOCROMIE. adj. / aniseiconie. an * priv.: Strongyloides (v.). ori functionala Cin diferite boli). adj. f. isos = egai. \Cjr. f.: angina intestinala. angu-lus = ungfii. tesut. Var.] Sin. / anhistic. s. adj. 1814-1874. [Cfr. de (a anima = suflet. an . c) a.: acelular (v. s. cu rol In vederea stereoscopica. Ant. / anisochromia. n. f. phorein = a se simti. [Lot.. ANIZOTROP.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. ana = m sus. surve-nind In general dupa mese. d) a. khroma. Var pentru anilism (v. angle.). incolor. n.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. Var.. s. / anilingus. Var. in arafia. adj. uneori fortata. de valoare mica. fiziologica. s. -ozo . f. Evolutie. [Lot. n.i icier} Care nu se msoteste de *icter. hiperfagic.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. ion = migrator. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. acuta sau cronica. Anilm. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. an -priv.] Sin.r. s. / anhydrase. A. din iat. / anilism. de control. [Lat. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. trope = Intowcere. adj. adj.). ANICTERIC. Anilm de [a Anil = indigo. ANHIDROTIC. on priv. ANGULUS. V. avand senzatii. [Cjr. 2) Care apar-tine organismelor. Bioxid de carbon (v. {Qr. s. fizician fi astronom suedes. s. \Lat. -oris = sufocare. / anguillula. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. (a anguis = sarpe] Sin. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). / angle.). s. f. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina.. m.. f. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. / anion. f. hydor. [Cjerm.). -oris = sufocare. isos = egal. abdomen. [Cfr. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. [Lot. inteslinum = intestw. / anhidrosis.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. s. abdominalis. s. rotator. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). eikon. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. ANIZOCITOZA. -minis = preve-stire. m. an . -atos = cu[ciare. -oris = sufocare. cu maduva spinarii sectionata. s. egal cu 109 m. vedere. lingere = a /inye. m. / aniseikonia. = celutd.: angina pectorala (v. m.. s. a se comporta} *Strabism latent. s. rasuflare} 1) Organism viu. coif} Sin. si se manifesta prin fenomene nervoase. f. f. radicalii acizi sunt a. -oris = piept. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. f. f. Principalii a. / aniline. kyiof.. prin 'casexie sau infarct intestinal. s. f. In anemiile hemolitice. f. de Ca inIcfitinus = interior. / anhedonie.. f. s. / aniline. isos = egal. ANILISM. ANGUILLULA. considerate de origine neurovegetativa. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). / anisocytose. ANHIST. an * priv.

nomos =• allied availd forf. fiz. f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. [Lat. / anomie. / anophthalmos. nosos = 6oala. si a pozitiei acesteia.: anorexie mentala (v. termenul este putin utilizat. s.priv. f. Se gaseste In banda (4. V. 'agnozie vizuala. s.. [John Dalton. \Gjr. orexis = apetit. a. [Qr. conductivitate electrica. de care. trope = intoarcere. (in . rezistenta la tractiune. f.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE..). f.a produce. [Qr. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). ab = indepartat de. malariae si ovale). nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. / anomia. s.i nomos = obttd avdnd forf. s. -e. / anode.. gr. [Lat. anomalous. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului.. -ykhos = unghie. Evolutie imprevizibila.a. s. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. f. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ANOPSIE. a . In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. Var. f. anomaly. / abnormality.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida.priv. s. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. Sin. ANKIRINA. s. / anorchia.priv. s. lat. s. s.} Gen de insecte (tantari) Diptere. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. anorexia nervosa. vivax. / anodin. Limita Intre normalitate si a. ankyra = awora. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. cunoastere.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. iar cele infe-rioare lui m . / anorexiant.r. f. V.2T. an . a luminii etc. / ankyrine.te. ANKILOSTOMIAZA. / anopie. fara importanta. }C.. / anormal. / anodontie.) In functie de directie. / anosmie. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). ANOREXIE. s. [Gfr. [Cjr. Ex. an priv. ANORHIDIE. octontos = dinte.. onoma. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. monstruozitati. drum. odous. m. [Cyr.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. f. Femelele (hematofage) sunt vectoare. / anomalie. f. an . Nemato-cere. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. anopheles = vdta. f. functiei sau comportamentului "normal. an . Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. nepericulos si.] Absenta simtului odoratului (mirosului).. congenitala sau dobandita. pentru anchilostomiaza (v. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. s. V. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. n.: anorexia nervosa. s. s. m. orgtinikos = referitor la un instrument. / ankyrin. / anode. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.. adj. pozitiei. anomaliu = tte. A. |^r. 171 . / anonychia. ANOFEL. ideal cristalele. Sin.: aberatie cromozomiala (v. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. / abnormal. / anopia. f.: protanopie (v. gennon . f. ANOREXIGEN. 1766-1844} Sin. prin Intepaturi. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. -aux.priv. ANODIN.. / anopsie. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. ANOSODIAFORIE.priv. / Anopheles. de [a trepein = a inloarce. uneori.)... an • priv. ma-sind. adj. f. f. ina.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. si anosognozie. f. m.priv. ops. s. f. sau mineral. -ale. s. ANOD. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / anorexia. / anosmia.priv. / anosodiaphorie. s.. s. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. / Anopheles. / anonychie. gnosis = perrepere. f. f. Wucherena bancrofti. ana = fn sus.. onyx.priv. osme = miros. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. Desi ar putea prezenta interes. prin exces. este uneori conventionala. 'M'anc Hester. gr. "hemianopsie etc. a.: fosfor a.). / inorganic. profesor la.tor. on -priv. s. s. / anopsia.idan fi naturalist engie-z. \(^r. A.] Electrod pozitiv. dependenta de contextui familial. s. ANOFTALMIE. / anorchidie.. s. prin extensie. [Qr. s. a • priv. f. apsis = vedert. cHimist.. gf. / anodontia. spre deosebire de *monoftalmie. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. d wufi sufere-a. / ano-sognosia. s. A. s. hodos = cole. f. anorexie mentala.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. f. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). 2) Absenta vederii. adj. si monorhidie. organon = instrument. m. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. aorma = reguid. [Gfr. \Gr. / anosodiaphoria. care a studiat si daltwumul. / anophtalmie.d de (ege)} Modificare patologica. f. / anisotropie.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. Ex. ANONICHIE. Se sustine ca a. tinand seama de sensul curent al cuvantului. s. V. prin defect. In acest caz. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. s. organicus. viteza de propagare a sunetului. f. f. ANODONTIE. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. 1) an . / anisotropia. 3) Uneori sin. s. anomalus. {Qr.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. orkhis. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. an • priv. ANOSOGNOZIE. ANOMIE. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara.. V. cu hipermetropie (v. {CJT. gr. de obicei "congenitala si *familiala.). [C?r. s.} Care este contrar structurii.} 1) Care diminueaza apetitul. s. benign. [Qr.reguiarita. care nu respecta norme sau legi.ma. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. organum. aspect. adj. de la. f. / anosognosie. an • priv.. ANOMALIE. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. psihopatie. si normal. s. f. Sin. ANORGANIC. s. f.. an -priv. S-a propus sa se considere a. ANORMAL.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. isos = ega[. f. -atos = denumire. opos = vas. [Gjr. 2j a . ANOSMIE. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.). orexis = apetit. on priv.priv. / anorexigene. adj. f. adj. din [at. m. ANOPIE.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara.nf:d. s.. de [ege. on . indolor. lat.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. / anodyne. adj. s. / anorexie. / anorganique. [QT. dilata-bilitate. anomos = nereguiat (an . Prin extensie. adj. Bra urmari.

s. f. de ia anti = contra. anti » contra. s. \Qr. s. anularea sau inversarea efectelor lor. mart. v. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. a nou-nascutului. / anovulation. f. helix = fpirald. pi.} Termen discutabil. ANTIACID. n. NA: ansa. stagnanta. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. [at. / antalgique. a inamta. / anterograde. [Lat. ANTEFLEXIE. dim. . fenomene sau substante. 1809-1SS5. s. anatomist ge. adj. hypo = sub. antecedens. [Lat. a.] V. s.an.. anoxyemie. Pentru comparatie. de altitudine v. adj. comparativ de [a ante = inainte. n. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. f. / anoxia.: amnezie a. A. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. / forearm. s. acidus = aero. / anse.. 3) a. este libera In interiorul cavitatii abdominale. 3) Substanta care. brachium. [Qr. / anterior pituitary. m. pi. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. tratament a. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ANOXEMIE. Cat. adj. ANTE MORTEM. / antagonist. cu care este asociata. de Ca parero = a nafte. partus = nafte-re. s. s. ANTEBRAT.: 1) A.: blocante de canale calcice (v. m. antugomstRs = oponent. treapta. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. 6) a. mio-cardica. afgos = duren. an . / anterograde. s. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. s. / antenatal. ANTERIOR. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. [Lot. / anteflexion. 2) Despre un sistem. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. f. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. fami-liei sale (a.: a. ANSA.] Care calmeaza durerea. / anteversion. tub urinifer si nefron.] 1) De-viatie anterioara. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. ftiinpifica ovulum = ou mic. 7) a. s. Ex. / loop. flexio. [Lat. antihelix. f. histo-toxica. s. de la ponere = a pune. adj.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. f. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. gr. / anteversion. ante = inainte. lat. de [a gradi = a merge. \Lut. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. adj. Legarea se produce conform *legii maseloc. f. ereditare sau eredocolaterale). / avant-bras. a.. ante = wainte. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. / anthelix. / antehypophyse. ante » mainte. anti = contra. [Qr. care con-serva curbura sa normala. profesor la Zurich. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. / anthelix. m. s..] 1) Mis-care In sens anterior. [Lat. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. / history. / antalgic. / anovulation. de ia flectere = a wdoi. A. hucid. s. s. onos = Brat. -rtis » moarte. ansa toarta. anterior = mai mainte. i. ante = mainte. NA: antebrachium. -onis = punere. Ex. fulminanta.priy. gr. partiali. / anteposition.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. ANTAGONIST. / anoxie. ANTAGONISM.priy. axul corpului uterin. anteflexie si anteversie. s.. anterior = mai mainte. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. situata anterior fata de "helix. [Lat. ante = inainte. adj. / anteflexion. In aces-te conditii. adj. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. prea flectat Inainte. 5) a. Sin. an . personate). competitiv sau necompetitiv. ago-nistes = [uptdtor.\ Absenta "ovulatiei. s. / anterior. eventualitate practic imposibila. f. natalis = de naftere. exista un spectru larg de agonisti si a. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine.. Sin. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. s. ansae. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. n. Se pot distinge: 1) a. ante = mainte. adj. m. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. partial: ventral. f. antagonisma = pozifie. gra-diis = pas. 4) a. la nivelul partii lor concave. s. / antiacide. ANTEPOZITIE. pi. i.: pozitie a. m. de regula localizata. f.priv. anthelix. [Lot. adj. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. positio. brakhion. gr. astfel Incat. s. / anteposition. 3) a. s. baima. ae ia anti = contra. a. / antagonism. organe. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. physis = creftere.)..} Deplasare globala a unui organ 'anterior. a carui presiune scade In tesuturi.. / antagoniste. s. adj. organ.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. f. prin flectare. oxys = acrui o\igen. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. ANTECEDENTE. 4) A. 2) a. ANTEHIPOFIZA. / antacid. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. de ia vertere = a wtoarce. o?(igen. [Lot. In principiu. ANTEVERSIE. n. n. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut.] Care preceda 'nasterea. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel.} V..ANOVULATIE ANOVULATIE.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. ANTENATAL. adj. [Qr. m. Prin a. -ntis = antecedent.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii.. ante = mainte. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. m. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. neonatala. ANOXIE. f. rau de munte. 2) In bacteriologie. s. agonisti si a.. de in ovum = ou. n. / antecedents. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. s. f. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. Ex. / antenatal.. m. ANTALGIC. / anox(a)emia. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. 2) a. de ia phyeia = a create. / antagonisme. biochimic. s. -onis == mdoire. [Lot. versum.. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. adj. s. [Cjr. [Lat. f. familiale). Intre cele doua extreme. / anterieur. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. 3) A. ce poate avea ca rezultat diminuarea. care Ie servesc. ANTEHELIX. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. f. -e. / anoxemie. NA: pars distalis adenohypo-physeos. an . ante = mainte. In forma de U. s. A. hipofiza. ante = inainte. s. ascendentilor sai (a. oxys = acm. ANTE PARTUM.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. Tipuri de a. f. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. 2) Care se produce de la un moment dat. -atos = sange. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. [Qr. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. Marginea convexa a a. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. s. Medicament cu aceasta proprie-tate. ANTEROGRAD. s. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. 2) A. |br. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. [Lat. [Lat.] 1) Care se opune acizilor.rm. NA. desi se leaga la un 'receptor..

Prin a. / anticoagulant.: antivitamine K. / antiandrogen. contraceptive. / antiamaril. s. oner. s. ergein = a [ucra. [Cfr.. canal de sodiu. a. tetracicline. anti = contra. pi. [Cfr.. / antibacterien.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior.rie. -euse. s. determinate de *alergie. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. f.] 1) Care se opune vietii. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. -e. mecanismut de actiune si efectele clinice. s. anti = contra. in vitro sau in vivo. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. antimitotice. -ina. [Cfr. Sinteza factorilor II. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii..ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. s. al!os = aitui ergon = iiicru. n. care permite determinarea sensibilitatii. [Cjr. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. ex. anti = contra.. s. si antibiotic. ca si a analogilor sintetici ai acestora. Datorita acestor proprietati. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. anti = contra. bakterion. / polypeptide antibiotics. / anticholinergic. s. adj. / antiallergic.: heparina. s. adj. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. / anticodon.. / antibiotic. *antiemetice. s. ANTIBACTERIAN. de (a angere = a strange. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.. pentru unitatile medicale mari.. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. sunt grupate In familii: betalactamine. / antiepileptic drug. prezinta. [at. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. glico-peptide. [Qr. s. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. nitroimidazoli.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. cu anticorpii. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. adj. aggregare = a aduna [a un ioc.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. a . / anticipation. adj. dezinfectant.. therapeia = trata-ment. adj. ANTIARITMIC. [Qr. IX. adj. fata de "heparina. V. / antibiotics therapy. conceptio. antiseptic..] 1) Care previne *sarcina. / anticonceptive. anti = contra. adj. V. In ultima perioada. -enne.. / antianginal. antisecretorii gastrice. se disting patru grupe de a. cra6. anti = contra. In prezent. convul173 . f. ia conccptare = a deveni msarcinata. s.. V. s.. *gramicidina si *polimixinele. polipeptide.] Care se opune *febrei galbene. corpus. adj. r. n. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. [at. si nu a actiunii clinice. anticipatio. m. n. s. adj. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. / antiagregant. ANTIBIOTERAPIE. VII. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune.. -onis = anticipatie. anti = contra. / antibacterial. rhythmus. / antiarythmique. ANTIAGREGANT. m.. adj. concep^ie. anti = contra.. s. ANTICOAGULANT. anti = contra. -onis = grcw\ ditate. ankein = a sugru-ffia. / anticonceptionnel.\ V. n. / antiarrhythmic. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. ANTIAMARIL. V. *midriatice si antiparkinsoniene. s. anticoagulante circulante.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. s. n. anti = contra. alterata. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. angina = sufocare. [Cjr.: medicament a. m. m. anti = contra. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). d) o serie de inhibitori de calciu. derivati de oxichinoleina. / antiamaril. adj. Pe baza efectelor celulare. n. adj. gr. si antiulceros. ANTIBIOTIC. adj. Substante care inhiba coagularea plasmatica. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme.. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. pulmonare sau sanguine. -cri = roc. / anticonvulsivant. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. a coagula. adj. s.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. m. s. deci. (at. [Cjr. antibiomimetice. sunt utilizate ca *spasmolitice. V. adj. aati = contra. Ex. de (a therapeuein = a ingriji. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. capere = a [ua). s.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. A. / anticipation. de (a anticipare = a o (ua Inainte. adj. -elle.. la ergein = a. de. adj. m. ANTICODON. n.. s.. s. macrolide. n. cuta-nate. s.. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. m. anti = contra. [Cjr. ANTIANDROGEN. a anticipa (ante = Inainte. / antibiotherapie. m.. In functie de formula chimica. (^r. / anticoagulant. In scop terapeutic. khole = 6iia. (at. f. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. bias = viata. antimitotic (2).} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. m. df. anti = contra. [Qr. anti = contra.. canal de calciu. o. gramma = insc. / antibiotique. careia Ti afecteaza cinetica. s.oagulare = a In-cfiega. gennan = a produce. cancer. antifungice. n. s. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare.. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. adj. [Cjr. si X ai coagularii este. m. [Cjr. anti = contra. adj. ANTI-ANTICORP. [Qr. bias = viafd. / anticodon. s. adj. [Lot. n. Sin.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. / antiangineux. ANTICONVULSIVANT. de sin-teza. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). adj. m. a. din aceasta cauza. canal de potasiu. / antiantibody. m.. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. de [a baktcria = fiaston. antitubercu-loase. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm.. a sufoca.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene..re. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. n. adj. 2) o substanta naturala care circula In sange. / antiallergique. ANTIANGINOS. ANTICANCEROS. anti = contra. m. s.. actiune. / anticancereux. / antibiogram. s-au dezvoltat a. dim. ANTICIPATIE. V. Anticolinergic... m. [Qr. / antibiogramme. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. / antisludge. -e. s. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. ANTIBIOGRAMA. s. andros = bCa-bat. s. m.priv. adj. Cat. adj. amino-glicozide. m. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. contraceptiv. ANTICONCEPTIONAL. s. [at. spanioia amarillo = galften. / anti-anticorps. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. [at. s. bias = viatd. ANTIALERGIC. / anticholinergique. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice.. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. sou gr. / antineoplastic. -euse. adj. adj. f. s. Int. s. \Gjr. n.. f. rifampicine. / antiandrogene.

prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. m. ori ca complement. pana la denaturare. apartin Indeosebi IgG. hepa-tita cronica activa. citotoxic. s. variatiile de temperatura. anticelular. A. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.} Tip de a. indud fenobarbitalul. profesor dt medicinci interna la 'Vima. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. 16) A. cu aceasta.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. v. antimitocondrie. nici plasmodtar. 14) A. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. Inventarierea aces*epilepsie. deocamdata fiind ANTICORP. Forssmann. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. A. A. varietate de a. In primul proteolitic (tripsina). Titruri crescute de a. t. corpus. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom).: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. fata WO-1950. A. fata de lele azurofile.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. fara a modifica func. A.: a. A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. (sau de a.: reagina (v. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. anti = contra. c. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. Abrev. 5) A. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. A. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. [Qr. 3) A. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. destinat sa suprime crizele comitiale. a. anticorpi anticardiolipina. utilizati experimental (a. de aceea. Au aplicatii albuminos (plasma). c.[ pentm precipitant. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. Combinarea unui a. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. 13) A. m. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. provocand fie blocarea.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. / anticorps. Karl Landsteiaer. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. s. Donath. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. de natura proteica. care reactioneaza cu o enzima data./me. a. fenitoina. perfect. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . anticelula parietala gastrica.: ACAN. Sin. foarte eficace. fie stimularea functiei celulare. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. tora este in curs.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. antimiocard. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. Nu exista a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. 17) A. cu specificitate dubia. A. si Int. varietate de a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). care precipita cu antigenul. austri-ac. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. Ex.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann.Q. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. 4) A. a. 2) A.. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. 12) A. este enorma. strict identici. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. termolabil. 19) A. A. v. Prezenta In circulate a a. V. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. antieritro-citar. sclerodermie. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. / reagin. anti-TPO. fizwio-gie. mononucleoza inreactii antigen-a. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare.tii yorl^ 1S6S-1943. ului celular. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. monoclonal! (v. 6) A. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies.). a. fectioasa etc. patoiog fi seroiog de engine. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. proteinele mem-branei interne mitocondnale. de la convellere = a zdmncma. responsabil de for*imunitatii. reagina. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. 9) A. perinucleah (p-ACAN) . umoral. nare a hematiilor de oaie. IgG care se leaga de reaginic. acidifiere. hibrid. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies.i 9{e. f. care apar doar In conditii speciale. iar a. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. 15) A. a. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. urmare a sarcinii incompati-bile). cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. 18) A. A. / antibody. premiut 9{p6e. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. 8) A. antiinsulina apar Basedow-Graves. s. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva.: a. natural.ditina m 1930.). detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. -oris c corp. Se recurge la hepatita cronica activa. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central.] 1) Despre un medicament (. 10) A. antienzima. *iar celalalt pentru alt antigen. de importanta exceptionala. Anticorp care. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. m. "test Coombs etc. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. antimuschi noted. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. benzodiazepinele. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. Producerea de a. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. 20) A. reactie In mediu gen.) Substanta specifica. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. de anticorpi. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. ciroza. Rh. Abrev. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate.). 7) A. A. imuno-precipitare. midic anstriac. in vivo sau in vitro. 11) A. ca si implicatiile In patologie. Sin.) specificitate deplina si. Sin.

s. Termen actualmente desuet. V. Ex. V. / antifolique. [Qr. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). V. care dez-volta o imunitate de protectie.tl urinare. utilizabil In urmarirea acestor tumori. / antifibrinolytic [Qr. ai aceluiasi individ. / anti-oestrogene.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. m. ANTIENZIMA. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. [Cfr.. s. ANTIFOLIC. dar nu 175 . phlogistos = infiamaflii. In raport cu care este mai putin specific. / anti(o)estrogen. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. / antifungique.] Termen desuet. \John Forssman. [Qr. ANTIDIURETIC. / antidromic. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. DEX. m.. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. Sin. varsaturi. tract respirator). s.. ANTIFLOGISTIC. cu actiune puternica dar de scurta durata. gennan = o produce. adj.. s. phlogos = fiacdra. dotos = dot. chimic. utilizabil pentru supravegherea acestora. antigeni fetali. anti = contra.a. n. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.. 5) A. ANTIGEN CA 72. bio-chimic sau farmacologic. drum. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. In continuare. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. dar si a altor cancere (gastric. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa.). ia diourem -« a urina.9 / CA 19.4 / antigene CA 72. Hbs Australia (v. / antidote. Sursele de a. dromos = cursa. a. identificat la numeroase spedi de plante si animate. gr. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. gt'. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica.3 antigen. markeri tumorali.: ACE. A. adj. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. / antifibrinolytique. In continuare si atte tipuri de antigeni. adj. V. Casoni sau a. Denumire generica a unei serii de a. s. antigeni. [a. / antiphlogistique.. adj.: 1) A. a. m. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. adj. de. adj. lytikos = care. pot fi utilizate ca *antimitotice. A.. iat. m. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. adj. V. (v. CA 50 si markeri tumorali. celule sau proteine straine. f. gr. virusuri. Abrev. deci. colorectale si gastrice.9 si markeri tumorali. A. sunt extrem de diverse: bacterii. adj. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. s. ANTIGEN CA 19. m. glicoproteic asocial cancerului de san. n. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute.: HBs. s. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. s. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. / antigene. s. si chelator.: antivomitiv (v. Este prezent In majoritatea organelor. m.. emeficus. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.). adj. V. n. n. / antiemetic. Nu este riguros specific. Cel mai important a. anti = contra. la phlox. ANTIFUNGIC. / antidromique. ant'i = contra. vasopresina. favorize. printr-un mecanism fizic. sou phlegein = a ardf. / antidote.. anti = contra. avand efect de scadere a debi-tului urinar. Abrev.4 antigen. ANTIFIBRINOLITIC. m. / antigen. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. / antienzyme. w direcfie opusd. utilizati ca *markeri tumorali. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. Sin. anti = contra.). / antidiuretic. iat. emetikos = care produce. asocial cancerelor digestive si ovariene. ANTIGEN CA 15. 3) A. hidatic. 4) A. reflex axonic.). anti = wntra. antidromein = a merge. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. adj. n.: antimicotic (v. de la lyein = a distruge. / antienzyme. CEA (engl. {Cjr. zym = ferment. V.: a. 1868-1947. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni.3 / antigene CA 15. unii a. s. ANTIEMETIC. V. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. ubicuitar. 2) In homeopatie. V. adj. In terapeutica. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.] Sin. glicoproteic asocial cancerelor ovariene.. m. de ia anti = contra.9. [Cfr. protectiv. ANTIESTROGEN.} A. fibra = fi6rd/ -ina. m. adj. \Qr. adj. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. A. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic.). impuls. n. fungus = ciu-perca. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). emein = a romita... markeri tumorali. adj. de. prin administrare intravenoasa.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. s. anti = contra. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). n. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. [Cfr. [at. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. adj.: antiinflamator (v.5 ng/ml. [Qr. / antifungal. s.: homeodot. / anti-emetique. oistros = dbrintd. s. deoarece con-tine a. ca si a. Ex.] 1) Care diminueaza secretia urinara. ANTIDOT. distruge. df.9 / antigene CA 19. / antiphlogistic.. diouretikos = care. carcinoembrionar.. este 'tamoxifenul.az. adj. anti = contra. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal.] Sin. antifongique. gennan = a produce. [Cjr. s.} 1) Care se opune *fibrinolizei.4 / CA 72. asigurand rezistenta la boala. s.. antigen CA 19. en = in. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. Ex.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata..9 antigen. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). s. s. Cateva tipuri de a. ANTIDROMIC. V.: pi. / antidiuretique. anti = contra. care. antidotum = anticfot. a. s. m.: solutie apoasa. Concentratia sa normala In plasma este sub 2.). Obs. yatolog si imumiog suedes.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. markeri tumorali. f. s. Diferiti a. a. A. sou [at. cf. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. CA 19.3 / CA 15. m. substante toxice etc. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. pentru care nu este strict specific. drojdie. s. 2) A.] Substanta sau celula straine organismului. V. / folic acid antagonist.

titd B. V. este secretat In mod normal. initial In cancerul de colon. a. t. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. prostatita sau infarctui prostatic. 34 kDa). caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice.NP. de h. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. s. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). cu patru gene alele majors (A1. Ex. F. V. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). V. V. A2. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. V. leucoplachetari sau tisulari. de h. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. s. In functie de linia genetica. exista numai la embrion. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. Acesti a. t. Primele trei gene codeaza a. C (nucleoproteici . Cei doi a. Sin. (LCA. ffit&z. transsexualism. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). eritrocitari ai sistemului ABO. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. h. in caz con-trar se produce *rejetul. a. A. V. Markeri tumorali. Ca urmare. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen.). p. ai proteinelor matricei . care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. r. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. In caz de transplant Intre specii diferite. A. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. A. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. si sistem HLA..: aloantigeni. nu declanseaza reactii de *rejet. Cei mai importanti a. colita). care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii.] V. histocompatibi-litate. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. V. carcinofetal glial etc. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. rejet. In cazul rejetului. ca hiperplazia prostatica. t. Sin. Detectia a.: antigeni de histocompatibilitate (v. sistem HLA. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. A. x: sunt extrem de imuno- . tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. F. Ex. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. timp de eel putin 20 de generatii. A. Dozarea a. existenti la indivizi identici genetic.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm.: a. markeri tumorali. A. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. de ex. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A.: sistemul ABO. cum sunt gemenii monozigoti. hepatita B. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. sistem HLA. B. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. o. Ex. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. t. V. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. Abrev. care se gasesc la specii diferite. fetali). indue raspunsul imun al organismului gazda.pa. A. A. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. a. la fetus. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. A. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. g. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. neuraminidazici'. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. dar difera de la individ la individ.H. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. Reactia Incrucisata a a. apoi In alte cancere. a. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. gluddici. ei dau reactii Incrudsate. de asemenea. A. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. identici. Ex. B. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. prezent In toate celulele organismului. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. ex. p. V. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. antigen tisular. t. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. grup tisular. hepatita B. tipic fiind *antigenul Forssman. cu M. pentru care. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. A. A. Prezenta acestui a. A. grupati In 'sistemul HLA. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. hepatita B. si antigeni heterofili. In mod normal. Unii dintre acesti a.N). sunt Inruditi cu a. A. A. are o serie de aplicatii practice. s. markeri tumorali. surface = suprafata. A. Sistem bine definit de a. au In comun unui sau mai multi *epitopi. ['Eng[. h.: PSA. {'Lngi.: anti-geni de transplantare. complex major de histocompatibilitate. Sin. hepatitis B = fiepatita B. V. A.M) si sub-tipurile A (a. cu exceptia oilor. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. hepatitis B = fie. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens.ANTIGEN HBc si In sange. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. A tost descrisa. *a. Astfel. In *boala mixta a tesutului conjunctiv.. Cei mai importanti a. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. carcinoembrionar.] V. Natura a. homogrefa. 0 serie de glicoproteine care. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui.: a. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. hemaglutininici . core = ce-ntru. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. A. o gamafetoproteina. prezent In celulele canceroase.

ANTIGENICITATE. 1755-1S24. declansand reactii puternice de *rejet. de gena recesiva a cancerului. m. [at.antifolice (aminopterina. din TLvul Mediu c. ANTIONCOGENA. actionand asupra organismului. ANTIGLOBULINA. / antipaludique. s. adj. Tipuri de a. ANTIGUTOS. adj. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. aithmid. dim. adj.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. bleomicina. Unele a. antimonium. proliferarea celulara. 2) Agent (substanta chimica. ANTIMITOTIC. adj. [Lot.. -e. ANT1PERISTALTISM. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. / antimycotique. grupe sanguine.. / antimycotic. s. Este cazul *heterogrefei. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. 2) A. s. de interes medical. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. / antimetabolite. mykes.. de unde denumirea Inselatoare.. anti = contra. se grupeaza In *antifolice. s. anti = contra. adj. ANTIMETABOLIT. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. adj. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. adj. s. s. [Gr. anti = contra. -ind. m. / antihistaminic. imunoglobulina. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. s. -euse. n. / anti-hormone. m. a tJfcita. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. ANTIPALUDIC. antiestrogeni) etc. ANTIMICOTIC. adj.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul.: antimalaric.. / antimitotic. slimmi = o?(ld de. s. / antiperistalsis. de.. s. Sb (stibiu). 2) Medicament utilizat. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. gene-ra^ie. 'antipirimidinice si *azaserina.] Sin..] Gena supresoare a cancerului. adj. oxys = acni.. deci. de ia plassein = a forma..] 1) Care se opune efectelor *histaminei.. gentian = a produce. adj. m.vincristina. -inthos = wemie. / antimony. iat. m. n.: a) enzime . V. metotrexat)... dimpotriva. s. mitozd. Ingestia compusilor de a.: *schizonticide si *gametodde. se disting. / antioxidant. s. s. ANTIMALARIC. / anti-oncogene. [Cfr. iat.. tumor supresor gene. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. In tratamentui gutei.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. [Cfr. \Cfr. / anti-genicity. -enne. / antineoplastic.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. [Cjr.. adj.. \Cjr. s. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). adj.. s. f. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. *acid orotic). *antipurinice. anti = contra. anti = contra. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. anti = centra. medic engitz. n. / antigout drug. -ind. mitos = a^d. se.. b) a. *vitamina E si beta-carotenul (v. sin. Mutatiile sale sunt recesive. n. V. ANTIHORMON.. V. [at. ia-crimd. adj. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. [Cfr. In cancere sau In leucemii..: vermifug (v. Hi si H^. / anthelminthic. [Qr. / antionco-gene. f. m. f. Sin. ANTIINFLAMATOR. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. adj. / antiglobuline. genos = Man. / anti-globulin. / antioxydant. onkos = masd.. s. utilizata uneori. metahaHein = a. tesutu-lui sau celulelor tinta.. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). n. [^r. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. anti = contra. hormon = e^citat. histos = t&sdturd. adj. m. [Cfr.. s. de tipul cimetidinei si ranitidinei. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. {Cjr. neos = mm plasis = modeiwe.] V. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. m. ANTIHISTAMINIC. a mode[a.. anti = contra. / anti-inflammatory. / antin6oplasique.u humor = umoare.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. adj.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici.. Organismul poseda a.. myketos = ciuperca. antipirimidine (fluorouracil). 2) In general. Cei mai cunoscuti a. cisplatin).] Sin. Ex. Sin. globulus. c) alchilante (ciclofosfamida. exclusiv sau nu. De aceea. m.). anti = contra. / anti-inflammatoire. n. radical liber... s. / antim6tabolite. f) hormoni (androgeni. n. vinblastina. sau gennan = a produce. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. / antigoutteux. exercita un efect *antiinflamator. sunt: "vitamina C.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. de ia gr. ai addului paraaminobenzoic. n.).] ElementuI 51. s. m. [Ofr. din or. s. Ca efect secundar. / antimoine.. adj. s. / antihistaminique. caroten). anti = contra. m. 0 serie de antagonist! H. m. ANTINEOPLAZIC. / antimalarial. n.. adj. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. / antiparkinsonian. rareori expunerea industriala. ANTIHELMINTIC.: antipaludic (v. James Apotheker Parkinson.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. sai naturali. n.: sulfamidele sunt a. f. s. f. peristaltikos = care are pro177 . substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. \Qr. A. s.antracicline. adj. mala aria = aer ran. antineoplazic.asparaginaza. ia hormaein = a. b) antimetaboliti . aman-tadina si bromocriptina). adica de a provo-ca formarea de anticorpi. adj. s. [Cfr. doua grupe de a. de [a globus = glob. [Cfr. ANTIOXIDANT. Se disting trei grupe de a. fir.: antifungic. s. adj. ANTIMONIU. s. Se disting doua mari grupe de a. antimitotic (2). se utilizeaza medicamente cu actiune a. antipurine (mereaptopurina). anti = contra. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. f. indemna.: anticanceros. b) Antagonistii receptorilor H. s. tumord. m. s. pa/us..esut.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. anti = contra. anti = contra. exprimandu-se In maniera dominanta. Sin.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. s. astfel. m. 3) In oncologie. antimoniu. antiulceros si receptori H. s. In acest caz nu se genereazai anticorpi. m.. guta = picdturd.. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. / anthelminthique. s. anti = contra. anti = contra. / antimitotique. scflin6a. anti = contra. ANTIPARKINSONIAN. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. f. urmaf. adj. m. mitomicina. / antimalarique. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. / antiperistaltisme. / antihormone. (ex. anti = contra. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. cu actiune lenta. it. helmins. / antipaludian. adj. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. s. d) antibiotice . n. s. [Cfr. s. actinomidna. [Cfr. s. In acest scop.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. test Coombs. adj. in iimba [at. / antiparkinsonien. / antig6nicit6.

util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). n. de baza este fluorouracilul. f.. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. si al lui Frey. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. [Qr. ANTIPSIHOTIC.: ser a.. obtinuti prin inocularea acestui antigen. f. pentru alfa. adj. n. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. administrate per os. si antiagregant. -enne. adj. s.: *vaccin a. adj. opusa si posterioara 'tragusu-lui. thyreos = pavazd.r. sunt distruse la temperaturi relativ mid. s. [Gr. ANTIPROTEAZA. a pe-tici. se mascara In unitati standardizate. A. s. s. ANTISPASTIC. ANTITOXIC. Sin. ae [a toxon = sageatd. f. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze..: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. n. ANTIPIRIMIDINIC. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. pyrctikos = fibril. oxygen-labile.} Proeminenta a lobului urecnii. [Gr. thermos = cold. este un test indirect. A. receptor plachetar. ANTIPORT. [Qr. n. n. {Cjr.. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. gr. de 60-70°C. C si G) care poseda antigenul corespondent. streptolizina 0. tragus. / antisepsis. / antirabic. [Gr. adj. 2) Medicament care are aceste efecte. Ex. s. A. s. Var. / antiserum. s. m. s. s. -ism.). / antisepsie. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. V. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz.: antitermic. f. In cursul coagularii normale. eidos = forma. 2) Antiser purificat.: medicament antihistaminic. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. [at.contra. Dozarea a. anti = contra. m. [at. ANTIPIRETIC. anti = contra. plaqiiette.. din o[andezd plaken = a carpi. la lyein = a distmge.ta. n. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. a. -ale. A. scut. \Gr. (at. / antipurique. ANTIPURINIC. adica introducerea de anticorpi deja produsi. / antiseptique. ANTITERMIC. anti = contra. care este utilizata si ca imunodepresor.cu HIV.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. s. de [a gr. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). / antitragus. NA: antitragus. / antithyroidien.: aspirina. s.: imunoser. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. s. s. lysis = dutrugere. adj. -euse. anti = contra. m. / antipyretique. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. Conform a. 0 serie de a. adj. In acest caz. anti = contra. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. ANTITIROIDIAN. [Gr.] 1) Care suprima *pruritul. infecpie.: ASLO. -ina. s. adj. ANTIRETROVIRAL.. / antiseptic. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. anti . s. adj. s. ANTITRAGUS.e. In. protos -= primui.. s. la therme = cdld'urd. s. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. / antiretroviral. 2) Medicament cu acest efect. span = a trage. f. / antithyroid. gr. / antipyretic.-antitripsina (v. m. [at. 0 prwine din tenne-nul eng[. fr. anti = contra. s. a transporta. fie simultan. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. / antiplatelet. adj. s. de. / antifebrile. \Cjr. f. ANTIPSIHIATRIE. Abrev.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. anti = contra. / purine antagonist. s. sau pe cale generala. [Gr. adj. societatea este bol-nava. tragos = copra.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. m. de [a pyres-sein = a ave. / antitoxin. ANTISEPTIC. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. -inis == mdnCdrime. Ex. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. ticlopidina. / antiplasmine.ela. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. / antipsychiatrie. ANTISER. [Gr. n. otrara.] Enzima sanguina care. de baza este mercaptopurina. s. Sin. de [a toxon = sageatd. s. / anti-protease. sterilizare. m.: spasmolitic (v. iatreia = vw-decare. f. m.. ANTIPLACHETAR. [Cfr. V. sepsis = putrefacfie. \Cjr. priirigo. utilizat local. n. [at. anti = contra.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. / antiserum.} Sin. Actiunea a.: indinavir. [Qr. anti = contra. [at. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. si test ASLO. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. serum = ze. a. f.-ANTITRIPSINA.. se opune disolutiei *cheagului. adj. / antitoxique.. portare = a purta. Ex. ser imu-nizant.. -aux. mai mult sau mai putin specific. retro = inapoi. / antiport.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. / spasmolytique.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. A. antifibrinolitic. psykhe = suflet.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. / antipruritic. si asepsie. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. / antiprurigineux. V. contractie). / antiprotease.. f. adj. de. 2) Substanta chimica. n. neuroleptic. adj.. n. virus = venin. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. s. m..ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. psykhe = svflet. n. adj. stalsis = comprimare. anti = contra. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. adj. s.. adj. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. anti = contra. anti = contra.. A.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. izolat din pancreas. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. dipiridamol. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. / antipsychotique. anti = contra. / spasmolytic. sub forma de *pomada. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. s. a se contracta.). Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. aplicabila pe tesuturile vii. / antiport. {Cjr. s. ANTIPLASMINA. / antipsychotic. ANTITOXINA. spasticus. adj. m. [at.. adj. / antirabique. bacteriostatica sau bactericida. ANTIPRURIGINOS. ANTIRABIC. ANTISEPSIE.: botulism. adj. febrifug.. adj. adj. A. s. m. [at. / antitoxic. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. / antiplaquettaire. / pirimidine antagonists. ritonavir). scptikos = putrezit. / antithermique. n. adj. n. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti.tea de. / antiretroviral. s. m. [Gr. / antipyrimidique. duodenal este Insotit de voma. Ex. s. fie secvential.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor.fi -ind.. s. \Gjr.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. / antiplasmin. V.. prescrisa In infectia 178 a. -aza. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. / antitoxine. f(^r. tetanos. f. s. anti = contra. d. / antipsychia-try.: antipiretic (v. adj.. Prin extensie. V. anti = contra. spastikos = care trage induntru..] Peptid sau pro-teina care blocheaza. Intr-un organism. s.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. stroptos = rasucit. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. De asemenea. anti = contra. [Gr. adj. plasma = odiect mod. [Qr. . sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze.). s. / antitragus.] Sin. adj. anti = contra. anti = contra. anti = contra. adj. m.

-euse. 2) Substanta. / antroduodenostomie. gr.] Care se opune substantelor straine organismului. / anthrax.. [Cjr. nerecomandata. ///. pentru atingerea unor performante. autogen (v. Forme: a) a.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). s. f. Ex.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. f. s. / gastroduodenostomy. [at. [at.. f. la duo-deni digitorum = de 12 de. in. antron = peftera. poate fi fatal. a. s. 2) Rezectia antrului piloric. charbon. IX. xenos = strain. care este cofactor al *heparinei. s. n. / training.: amantadina.tie.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune.. vomitare = a vdrsd.: mineri). adj. / anthracosilicose. etambutolul. s. [Gjr. -ale.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi..: carbune. aciclovir. thrombos = ctieag. sau melanica. 3) Adaptare prin repetare si practica. [Gfr. / antromastoiditis. de obicei. antracoza. s. etionamida si streptomicina (primul a. vita = via^a. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv).). s. ANTRENAMENT. anti = centra. / anthropophilie. adj. [at. b) a. [at. ANTITROMBOTIC. / anthracosis. [Lot.Fr. •akos = carbuM. Sin. pure este controversata. s. / antritis. ektome = e. / anti-thrombin. *a. ANTIXENIC. medicament dotate cu aceasta proprietate. / antivenin. \Cjr. ANTIVITAMINA. / antithrombotic. b) a. cavitate. / anthropophilia.: anticoagulante orale (v. adj. d) a. A. [Lot. f. edem malign) sau. vipere) sau insecte. YQr. [Gjr. izolat si sintetizat). Ex. de la philein = a iu6i. -ita. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. s. f. s. s. si antromastoidita. / antromastoldite. philia = atracpie. [Cjr.. a. f. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. s. c) a. [. tuberculiim = umfldturd mica. prindpale sunt: izoniazida. antrum. adj. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. 2) Inflamatia antrului piloric. m. Cdvitate. ANTIULCEROS.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. V. adj. In romaneste.tij. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. antivenin. ANTRACOZA. se foloseste si expresia training autogen.: a. anti = contra. rifampicina. f. stoma. mastos = mametd. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect. mecanic. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. venenum = otravd. se pare ca este vorba de antracosilicoza. antrum. s. adj. a tori. sportiv. / anthracoid.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. antrum. eidos = forma. articular. [Qr. adj. n. s. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. s. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. Ex. La om. ANTRITA. Grupul de a. / antiemetic. / antrectomie. //. s. anthrax. ANTROMASTOIDITA. anti = contra. adj. / antiulcereux. \Gjr. ANTRECTOMIE.. gr. V. s. s. anti = contra. m. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. [Qr. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. -akos = carSune. s. -e. Sin. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. / antithrombine. gr.). ANTRACOID. / antivenineux. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. -ids = piatra tare. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.j V. s. anthrax. / antrectomy. / antivitamine. s. s. [Lat. El provine. or. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. determinand sinteza de factori II. antron = peftera. Sin. -akos = car6une. [Lot. 179 . Netratat. / antiviral.). anti = contra. / antiviral. cca'itate. s. [at. m. dar si In alte organe. e) a. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective.] 1) Care se opune ulcerului. [at. A. ANTIVENINOS. neutralizand factorul X Stuart (v. virus = otravd. anti = uni'a. duodeai = in nvmar de 12.: antiemetic. produs de reactie fibhnolitica. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. Ex. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale.. s. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. granit. [Qr. n.. n. antron = peftera. f. de ex. In vederea atin-gerii unui anumit scop. gandclovir s. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. -aux. s. f. s.. -oza. infec. azidotimidina. [CfT. \Cfr. / antixenique.. / antituberculeux. / anthracoide. ANTIVOMITIV. f. ca si *antiplachetare. de amoniu. / antrite. silex. n. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. s. n. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. Cat. / anthrax. voinismentelor. dezvoltat dupa formarea fibrinei. f.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. / anti-emetique ou anti-emetisant. -ita. ANTROPOFILIE. \Cfr.. / antivitamin. m. f. mai rar. -akos = citrBuM. Indeosebi: *anticoagulante orale.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui.. Cat. in. ca *rau de transport si *ve. ANTIVIRAL. ain [at. ammoniakon = sore. ANTRAX. anthrax. f. s. adj. -ozd.: furuncul a.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. gr.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. actionand prin competitie. / antivenin. antron = peftera. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. antivenom. f. Ex. f. vacdn BCG.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. a. ANTRACOSILICOZA. -ind. adj. ANTIVENIN. anthropos = om. anti = contra. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. anti = contra. V. cavitate. adj. adj. -euse. / anthracosilieosis. produsa de Bacillus anthracis. cu forf-a. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. f. / anthracose. antrum.ge. pirazinamida. n. / antithrombotique. reeducare func-tionala a unei articulatii. Se formeaza Indeosebi In ficat. s. trahere = a trage. adj. pro-ces complex. ANTITUBERCULOS. VII. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina).] 1) Care se opune varsaturilor. mastoidiana. -euse. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. *interferon. s.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. / entraInement. s. c) a. afiTivwi de. dalac. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. eidos = forma. / antivenomous. m. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. anti = contra.. / antixenic.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. / antiulcerative. ANTRODUODENOSTOMIE. cele mai recente a. entrainement. s. -mo.: vacdnare a. m.: gastroduodenos-tomie (v. [(fr. Existenta a.?(cizie. -eris = rand. f. gr. a. factori de coagulare): d) a.: tumora a. IV. adj. f. -atos = gurd} Sin. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. gr. pop. adj. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. s. n. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. s. Mai frecvent. sunt efidente si In alte tulbu-rari. dideoxicitidina. / antituberculotic. adj. /. ulcus. (at. Se disting: a) a. anthrax.

poate fi ectopic. A. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. s. / anus. gr. in timp si spatiu. ANTROPOMORFISM. NA: antrum. si anus artificial. [Lot. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului.a distmge. Ex. tegumente palide. lylikos = care. 2) A. s. In formele severe. device (2). A. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. gr. anthropos = om. s. s-a presupus ca factorul primar al a. Sin. / anxiete. [Lot. anthropos = am.: sistem digestiv). T.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. Reversul a.inel.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. digestiv. / proctoscope. V. Ex. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. permite derivarea totala (si. s. s. [Lot. de la skopein = a wdea. este zoomorfismul. / apparatus (1). postrenala. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. ANULOPLASTIE. cu aer.artere. s. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. f. Sin. f. a. de agitatie. s. . In doza mare. portiunea joasa. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. s. .] Cavitate natu-rala. adj. n. on . m. la temneia = a taia. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. renala. / anthropomorphism. f. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. Insotit de o stare de rau. d<.: *arboviroza. ANXIOGEN. nosos fioaid. Importante: 1) A.iiniftiti cMnuit. osoasa sau viscerala. / antrum. V tab.. vezical. de. antra. anxius = netiniftit. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. {Cfr. Initial. / anxiolytique. m. ouron •= urina. fiinta umana. i anuscope. adj. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. morphe = forma. m. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). s. anat -artere.. s.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). a. gr. f. / anus. cu sediu variabil. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. cu o subfaza euhominina. f. [Cjr. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. n. gr. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. s. ANTROPOMETRIE. de cauza strict renala etc. [Lat. Orificiu anormal la nivelul intestinului. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. f. f. s. a mersului biped. [Lat. fec-piune. anat. [Qr. a forma.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea.: proctoscop. n. [Lot. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. A. / anurie. si oligurie. anus = fezut. vulvovaginal sau vestibular.artere.. prin obstructia ureterelor. Patologic.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. s. antrum. 3) A. priii pnsrr-a acestora. anthropos . ANUSCOP. AORTOGRAFIE. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Ca anxius = ne.. s. / anthropogenesis. s. tab. [Cjr. 2) A. artificial). adj. s. s. ANXIETATE. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. 4) A. pi. de un *a.(NA: antrum pyloricum). ANTRU. aorte. anxietas. f. A. locomotor etc. [tjr. / antrotomie. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. vestibulara reprezinta o forma de a. anus = fezut. In necroze cortical-renale. distruge. respirator. f. de regula. care comunicS cu duodenul prin pilor. NA. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. ANURIE. f. f. [Lot. s. al cailor urinare. a caracteristidlor morfologice ale omului. Ex. / anthropologie. care apare In caz de leziuni vestibulare. piloric sau pilo. f. Militate.. la lyein . s. apparatus = instmmente. Se dis-ting: 1) a. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. tab. [[at. ca factor prim. prin prezenta unui bloca. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale.are ca obiect studiul variatiilor. Nelinistea. -on = aer. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. In mod accidental.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. f. anus contra naturii. prerenala. aorte. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. s. anat. genesis = pwdncere. biologies. skopos = o6seniator. adj. APARAT. antron •= pefterd. f. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). de. -atis = neliniste.. V. ANTROTOMIE. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte.. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. cinnuit'i gr.. proprietati hipnotice. s. s. somatica sau fizica . m. / anxiogenic. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. de fapt. / aortographie. aorta toracica. / artere aorte / aorta. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. AORTA. V.: mica tuberozitate gastrica.. / anthropozoonose. uneori criza de angina pectorala sau de astm). s. a fost dezvoltarea creierului. aproape orizontala a stomacului. angionecrotica. a. ANTROPOLOGIE. Dupa unii specialist!. m. imthropos = om. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). / anthropology. lucruri sau procese. -os = aer. / anuria [Cjr.: a. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. Indeosebi din cadrul .. / annuloplasty. imperforat (cu persistenta. cavitate voluminoasa.] V.. f.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. / anthropogenfese. 5) A. s. / anxiolytic. 2) A. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. n. frecvent un calcul. f. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. AORTA DESCENDENTA (v. antron = pefterd. / anthropozoonosis. forme si Insusiri omenesti. n. gr. anat. / anthropometrie.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. ANUS.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. *a. anthropos = om. de la. ri. cultu-rala sau eInologia . apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. / annuloplastie.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. s.: anus. In a. de [a plassein = a modela. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anxiogene. [Qr. Termenul poate fi sin. a e^wnina. / anthropomorphisme. / anxiety. V. s. zoon = animai. antrum. m. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. de. f.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. gennun = a produce. s. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). transpi-ratii red. anxius = neliniftit. f. definitiva) a materiilor fecale. cavitate. ANXIOLITIC. cfiinuit. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. / aortography. logos = stiinfa. s. artere. aniilus ^~. s. / anthropometry. plastos = modelat. a. cu sistem (ex. / antre. s. [Lot. metron = mafura. dar imperforat. s. / antrotomy. / appareil. tab. obstructiva.. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. ANTROPOZOONOZA.priv.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. tome = taiere. mafini. [Gfr. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. graphein = a fcrie.om.

*a. / appendice. f. pi. aparat gipsat. m. eficacitatea unei a.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. f. APA. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). [CJT. m. appendix. 1843-1926. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. a. 181 . In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. de suspensie. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. aqua = apa.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. f.. APAREUNIE. / water. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. 'antiseptic oxidant utilizat. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. / apathique. a. mai mult sau mai putin . H^O. Proportia de a. s. {Qr. mediu de dispersie. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. aqueductus.. / appendix. \Qr. Fractiune a a. n. appendices. corector progresiv. 3) Macula densa.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. f. Datorita rolului a. a. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. cantitatea de a. s. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. Exista o mare diversitate de a.. aqua = apa. / apathy. cu formula chimica D^O. v. s. s. In general. sunt utilizate ca a. A. [Lot.016. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. transformandu-le In produse de se-cretie. / aqueduct. X poate fi simultan . constituit din vezicule si sacule.0 si M. hipertensiune intracraniana. fara aderente. Termen generic pentru orice 'proteza. \Qr. cat si m patologie. -ids = adaos. ?n tesuturi. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. APA LEGATA / eau liee / bound water. inertie psihica. a. Rolurile principale ale a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. -ids = adaos. / apareunie. In mod normal. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. In toaleta plagilor. Submucoasa a. duc-tus = ducere. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. A.cfiere. A. cu formula chimica H. Fe2^. la ducttire = a conduce. s. f. pe de o parte. apa libera. a. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. pe de alta parte.. fustolog Italian. appendage. m. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). g. / aqueduc. ortopedic. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. pelvipedios. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. n. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. m. apatheia. m. / apatite. sunt usor radioactive. pureune = tmpe. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice.. Unele a. / apathetic. f.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. In functie de compozitia lor. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). s. a. adj. S0^~. de. K^ Li^ Mg2". a . diverticul cecal vermiform. De aid.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. / apathie.} In anatomie. apa legata.. f. este necesara In reactiile de hidroliza. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. 2) In acceptiune curenta.). 18. s. si macula densa.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. appendix. APENDICECTOMIE. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. APATIC. A. fluorul si radicalul hidroxil (OH). [Lot. Caracterul de *dipol al moleculei de a. v. a. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. uneori. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate.matricea vietii".. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). APAT1E. La acest nivel. PO^' si cationilor Na4. dt la. / appendicectomie. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. "orteza sau.duina in 1906.: a. V.re.: hipotiroidie. o -priv. respectiv. A. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. adj.priv. f. [Camillo Golgi. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. are rol de . G. [Lot. mai mult sau mai putin flectat. NA: appendix. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. s.priv. Ex. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. / apareunia. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). dementa etc. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. supGment. APA GREA / eau lourde / heavy water. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. a.. i s-au mai atribuit si alte roluri. Ca2+. / apatite. a. f. NA: aqueductus.. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. iar la adult 58-67%) si In functie de sex.] Principalul constituent al organismelor vii. m. V. s.clorul. muscle guarding. de unde etimologia termenului./me. G. fiind denumita . Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. pi. [Lot. pathos = afecfiune. pathos = afecfiune. prof&sor [a 1'avia.. APENDICE. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). jambier (orteza jambiera). natu-rale saline. APATITA. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. Actiunea terapeutica a a. Fractiune a a. In solutii putin concentrate. / appendicectomy. este mobil si liber. s. s. s. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. APEDUCT (aqueduct). a .} Caracterizat prin 'apatie. A. V. contractura abdominala. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. / eau. s. cloroapatita. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. S. m. A. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice.. APA LIBERA / eau libre / free water. appendectomy.. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. in functie de compozitie.

/ aplasie. s. al unei structuri sau al unui organ. cuime. NA: processus mastoideus. a . pous. Forme: 1) A. -aux. APIRETIC. si mero-crin. abcedanta. avea. s.. 5) A. NA: processus articularis. a . s.d. 3) A. prin decolare pleuro-parietala. NA: processus coronoideus ulnae. APLAZIE. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. pyretikos = j~e. s. f. s. appendix. acuta. APEXOCARDIOGRAMA. / apical. arret respiratoire / apn(o)ea. adj.: glanda mamara. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. Var. s. / apical.). [Qr. APICOLIZA. [Lot. pi. A. complicatie a unei apendi-cite acute. / apoenzyme. s. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. [Cat. NA: apex. 3) A. APICAL. utilizat uneori. 7) A.. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. dsrinf. 16) A. s. f. gangrenoasa. supurata.. care Inconjoara saua turceasca. s. / apyrexia. Suprafata a. lipsa congenitala a vagi-nului. forma evolutiva brusca. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f. plasis = moddarc.. / apexocardiogram. 10) A.. s.} Absenta 'febrei la un pacient. [Cjr. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. atrofica. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. gr. prin inhibarea centrilor respiratori. ca urmare a cariilor dentare complicate. V. en . APENDICOCEL. / apocrine. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. punct culminant al unei formatiuni anatomice. appetitiis = pofta. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. A. processus. supCiment. 5) A. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. [Cfr. apex. gr.in. podos = vicwr. f. f. m. / apicolyse. / apicolysis. -ids = vdrf. hiperplazica. f. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. Ex. Ex. la unirea dintre lama si pedicul. [Lat. APOENZIMA.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. 'impre-una cu produsul de secretie. n. partea opusa fiind suprafata bazala. s. pi. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. apo = in afara. Var.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. pentru apexocardiograma (v. s. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera.priv. APEX. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. -ids = adaos. pyrexis = acces de. inflamatie latenta. 8) A. v. spre deosebire de *foame. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. 4) A. 13) A. toxica. / apyretog6ne. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. 15) A. dentara. prin obstructia cailor respiratorii. [Lot. fidro. reflexa.. supdment. zyme = ferment. foliculara.ge. / appetit. lombara.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. sindromul apneei de somn. (at. a priv. s. n. APEXOGRAMA.priv. s. / apyretic. APOFERITINA. ia pnein = a wpwa. -ids = vdrf. prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. adj.} Hernia *apendicelui vermicular. NA: apophysis. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. s. apo = in afara. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. nu este corect. APOFIZA. dt. 11) A. medulara. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. adj. \Gjr. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. APOCRIN. apex. / appendicocele. appendix. / apoenzyme. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. f. fe6nl. f. / apyretique. 14) A. apex. Ex. Multiple forme: 1) A. / apoferritin. A.} Referitor la varful unei celule. -ids = varf. adj. NA: processus coracoideus. adj. n. / apexocardio-gramme. / apex.} Absenta congenitala a picioarelor. cu apendice aparent normal. s.\ Oprire temporara a respiratiei. proces inflamator si distrofic al apendicelui. retroce-cala Inalta. apex. a . f. / apophyse. lysis = distrugere. la pyressem = a.6ri[. s. -ids = varf. s. dt la lyem = a distru. ektome = e^cizie. forrum = fier: -inn . APNEE. / appendicite. varf. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. f. traumatica. / appendicitis. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. APIREXIE. flegmonoasa. In continuare. . purulenta. si holoenzima. s. A. tumora. [Gfr. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. cuime. n. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. -ids = adaos. APODIE. / apnee. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. 3) A. proces iritativ apendicular. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. kar-dia = inimo. germinala. 12) A. a .priv. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. mecanica. adj. / apophysis. Sin. apices. de vagin. 2) A. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. de cauza neuroreflexa sau lezionala. cu[me} Extremitate. totals sau partiala a germenilor dentari. la plasseia = a forma. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. care prezinta un caracter imperios. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. pnoia = respirafie. proces supurativ al apendicelui.. Proces conico-cilindric. f.] Care nu provoaca febra. 2) A. adj. V. 4) A. cu fenomene generate si digestive.: 1) A. APENDICITA. congestiva. APIRETOGEN. / apyrexie.APENDICITA supCitMttt.. {Cjr. 6) A. / apocrine. gr. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. de. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. pyretos = fe6raf gennan = a produce. f. [Lot. de. / appetite. / apodia. [QT. / apodie. Termenul apirogen. s. pelviana. 9) A. {Qr. / apoferritine. [Lot. a. V. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima.).: apexograma. processi (lat). f. adj. \Qr. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. apendice In pozitie anormala. m. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. f. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. s. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. f. a . / apex. / appendicocele. de.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular.. V. f. s. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. f. f. / apyrogenic. Sin. apo = in afard. larvata. ke]e = fie-mie. 2) A.. cu fenomene toxice grave. gr.: boala Alstrom-Leber (v. f. -ale. cronica. NA: dens axis. daca este utilizat cu referire la alimentatie.] Termen care.: solutie a.. la pyressem = a avea feCiro. s. pulmonara. -ita. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. s. APETIT. perforata. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. [Lot. care separa epiteliul de alte tesuturi.priv. mastoida. V. s. s.). ascendent.priv.. NA: processus ctinoideus. f. expusa. holocrin. / aplasia.

este un proces normal. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. s. ptantara . metroragie. Sin. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. / apoproteine. A (din HDL) este o a. adj.. A. Ex. eel putin 11. in Iliada. / apoprotein. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. / apophysitis. spre deosebire de necroza. iar a. splenica. s. neuron = new . f. boala Ledderhose. A. formata Indeosebi in ficat. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. [Cfr. care dispare spontan fara sechele. In a. II. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. iar necroza o populatie de celule. a. III). de insertie. / apoptose. ar putea 183 . APOPLECTIFORM. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. s.v.: hematom retroplacentar. care reprezinta moartea celulara patologica. APOPROTEINA. s. fara sa existe o obturare vasculara. Se disting opt tipuri de a. f. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. si coloana vertebrala. A. de invelis (fascii). / apoptosis. implica o singura celula. [a phyeiii = a create. / aponevrectomy. de [a apo = in afara. \Gjr. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). initierea si blocarea depinzand de un set de gene.. APOFIZITA. In a.). datorita scindarii Intre *nucleozomi. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. cuva-nt utilwat de Homer. s. t. Prelungire osoasa sub forma de stilet.). 3) Anatomopatologic. / apoplectiform. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. 2) Care este predispus la apoplexie. voluminoasa. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a.. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. f. pierdere subita APOPTOZA de constienta. protos = primui. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. Tipurile de a. Ex. -ita. APOLIPOPROTEINE. cu sosirea toamnei. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Osgood's disease. ektome = ufcizu. rezistenta.: sindrom Achenbach (v. apo = in afard. formand o membrana alba. Sin. C (I. in patologie. s. / apomorphine. f. apoptosis. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. APOPLECTIC. A. a. aponeurosis. de. V. s. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. aponeuroses. A.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. f. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. Indeosebi in cancerogeneza. apoi se dezintegreaza. neuron = new. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. A. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. fagocitoza lipsind. osteita apofizara de crestere. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. APOPLEXIE..] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. analoge tendoa-nelor aplatizate. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. s. iar in necroza eel de *ca-rioliza. pulmonara. s. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). f. / apolipoproteines. [Qr. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. apo = in afard. f.. NA: procsssus styloideus. NA: processus pterygoideus. / apolipoproteins. pi. B. f. d'e [a apo = in afard. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. apoplexia = [ovitvra. are loc fenomenul de 'cariorexis. / aponeurosis. NA: aponeurosis. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. Sin. pe cand In necroza celula se umfla. pi. asemanatoare atacului de apoplexie. de (a apo = in afard. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. pereche. aponeurosis.: A (I. biochim. s. apoptein = a arunca in afara.: boala Bosviel (v. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. \Cjr. formata din doua lame unite anterior. B (din LDL) este principala a. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. / apoplexie. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. Sunt clasificate In grupe. f. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.: ictus apoplectic (sau cerebral). NA: processus spinosus. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. ad|. apo = in afard. apoplcktikos = stup&flat. -ino. / aponevrectomie.: boala Osgood-Schlatter. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. / apomorphine. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. [Qr.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. APOPTOZA. si tab. iar In necroza acest proces este aleatoriu. Forma a. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. aponeurosis. s. [Cjr. Sin.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. pro-los = primu[. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. s. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. f. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid.t. D si E. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. [Qr.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. APONEVROZITA. adj. (at. s. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. f. In a. aterogena. / aponevrose. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. albuminurie masiva. V. mediana. / aponevrosite.. uterina etc.. 2) Prin analogie. care decoleaza placenta de peretele uterin. f. / aponevrositis.: atac a. f. antiaterogena. II).APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. spre deosebire de 'necroza. s. APONEVROZA. s. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. / apoplectic. NA: processus transversus. Schlatter's disease.. apopleklikos = stupefia. ca urmare.: atac sau ictus a. neuron = MTV.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. cele mai importante fiind A si B.] Proteine cu functii de sinteza. Exista a. physis = creftere. fiind foarte evidenta in necroza. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. / apoplectiforme. lipos = grdsime. In a.. NA: galea aponeurotica. / apoplexy.} Care se aseamana cu 'apoplexia. s. s. const. f. adj. Sin.] Moarte celulara izolata si programata. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. / apoplectique. si a. a. atac cerebral.. -inn. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. [Qr. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. / apophysite. APONEVRECTOMIE. f. pi. f. APOMORFINA.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. iar cunoasterea mecanismelor a. forma = forma. f. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.. In prezent sunt In studiu implicatiile a. In consecinta. A. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. f. [Qr. \Cjr. s.

Inmora. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. Totusi. cat si al efectorilor moleculari. antireumatic.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. V. m. procesele biochimice sunt identice. s. / apudome. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. [C?r. nocivi fie prin toxinele din venin. boli neurodegenerative. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. fara leziuni cerebrale. / arachnodactylie. unele infectii virale.] Infiltrat celular. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. [Lot. l^r. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice.). praxis = actiune.: sindrom Beals-Hecht (v. scorpionii si diversi acarieni. generatie. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. / arachnodactyly. s. [Qr.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. atos = fapt. s. m. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. APUDOMATOZA. m. tumori frontale etc.] Perturbare a atentiei voluntare. APUDOM. infarct miocardic. se recunosc trei tipuri de a. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. A. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. Tmbracarii si a mersului. componenta a *leptomeningelui. arachnoideae. / arachnoldite. pentru amine precursor uvtake and dtc. -ism. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. s. s.] Abrev. evolueaza cronic. -ism. [C. Clasa A. n. fragmente de os fracturat). f. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. de la pragma.] Artropode ("Arthropoda) terestre. In care un gest simplu este irealizabil. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. Majoritatea a. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. / aprosexia. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. dura mater.] Sin. / arachnoid. f.. polyendocrinoma. eidos = forma. ARAHNODACTILIE. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. Ca urmare.. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. / aprosexie.. pragmatikos = referitor [a fapte. accident grav. femeile prin cercuri. a .arboxyla. APROSOPIE. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. pi.priv. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. a -priv. inflamator sau neoplazie. s.: plicae palmatae cervicis. [Qr.. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. dorit de subiect.).. Thuja occidentalis. / aprosopia. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. ocupat de *lichidul cefalorahidian. sin. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. s. iar a. constructive!. s. nervos. n. / apposition. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. -ama. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. In consecinta. / apraxie. chiar daca acesta este evident si. s.priv. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. APROSEXIE. arakhiie = paianjen. logos = stiinfa. / apragmatism. f. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. APUD / APUD / APUD.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. ARAHNOIDITA. f. miozis si hipotensiune. -oris = arbore'i vita = viafa. printre care a. s. [CfT. arakhne = paianjen. In timp ce gesturile automa-tice (ex. ideatorie.. ataxie-telangiectazie. s. NA: arachnoidea.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. f. practicd.r. f. [C.: 1) A. neobservarea noului din ambianta si. carcinoamele tiroidiene. s. din gr. abdo-menul. arakhne = paianjen. prosexis = atenfie.} Punerea In contact a doua elemente (substante. s. Sin.). Imposibilitatea realizarii unui act sexual. ARAHNOIDOCEL. ischemie cerebrala.. boli hematologice. / arachnoiditis. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. infectioasa). / apudomatosis. astm. / apraxia. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. -oza. / apudoma. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. f. la apponere = a pune ianga. (Mil's = apiicare. f. arakhne = paianjen. s. f. s. APRAXIE.. s. pentrv amine precursor uptake. si meninge. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. s. ideonnotorie. [Qr. [^Ic-ronim din Ingi. appo-sitio. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.).} Membrana fina conjunctiva. feocromocitoamele. de ex. [Acroiwm din Ingi. Unii cercetatori fac distinctie Intre a.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. / apposition. s. [Lat. / arachnidisme. [^cronim din engC. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. s. f. f. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. f. f. eidos = forma. In care gesturile simple sunt execu-tate. / arachnoide. sunt suficiente dovezi ca a. / arachnidism. / aprosopie. Insemnand arborele vietii. osteoporoza. Fenomen prezent In oligofrenie. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. •oma.r. APOZITIE. cuprinde numeroase ordine. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. uzual pentru sindrom Marfan (v.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). sunt secretante. -oris = arbors. f. idei. a -priv. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. adaugare. / arachnoidocele. encefalica acopera encefalul. s. s.} Sintagma lat. 3) A. ARAHNIDISM. eel putin aparent. APRAGMATISM. striate sau cerebeloase. 2) Sin. a . A. 2) A. In clinica se solicita. Generatiile .: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. genos = neam.. dementa. / apudomatose. spinala Inveleste maduva spinarii.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. arbor. unnas.. f. f.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. [Cfr. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. kele = hemie. arakhne = paianjen. accidente vasculare cerebrale. / apragmatisme.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. cutanat.i prosopoa = fa^d. a adauga ft ponere = a pune. genea]ogia. 2) A. -ita. n. arakhne = paianjen.. ARAHNOIDA. arbor. Se disting: 1) A. artrita reumatoida etc. s. [Lot. n. pia mater. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. \Gjr. carcinoidele intestinului subtire). de care este separata prin spatiul subarahnoidian. din care fac parte paianjenii. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. fapte. A. eidos = forma. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. f. al *leptomeningelui. de. In principiu. / arachno'idoc61e. s. SIDA.

Metal alb. [at. In general. anat. [Lot. calcarina: zona de proiectie a a. eel de-al doilea a. un organ efector (muschi. f.] ARE 1) A. ARGININURIE. ouron = urind. virus = otrava.iu vasculara. Sin. Aceste doua zone permit. b.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. cu fata posterioara a vertebrei.. 5) Ani Brodmann. Sin: ligamentui Poupart. s. adj. flavus = gaiben. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. astringente si antiseptice. n. arcus = arc. eel de-al patrulea si al cincilea. f. vasopresina. v. V. s. sin. (riboflavina). -ind.). Fiecare a. s. [Cfr. [Lat. este rara si. nu poseda decat o sinapsa. / silver. V. area = am} In anatomie. m. f. hioid) da nastere apofizei stiloide. areo-lae (1). unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). ARGENTAFINOM. s. auditivo-psihica: a. ARIE. virus = venin. superior sau inferior. Cat. / area. \Cjr. dim. f. s. s. -oza.: centrul auditivopsihic. Acest a. majoritatea fiind boli tropicale.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. La nivelul sau (a. / argininurie. In particular dintr-o circumferinta. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. 0 serie de a. c) a. maleabil. fibroasa s.: cardnoid (v. -ism. s.] Sin. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. s. ARGENTAFIN. arthropod-bome = transportat de artropode. argentum = argint. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar.d). f. 4) A. s. / arc. / argentaffin. osoasa. s. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. tab. -ina. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. ARGININA. / areola. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. biochim. Ca urmare. s. neural (sau vertebral). b. / argyrisme. ARGIRISM. Considerate ca forme primordiale In evolutie.. ARC. artHrovod-bome = transportat de wtTopode.] Structura anatomica de forma arcuita. Reprezinta o veritabila retina corticala.5. f. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. NA: areola. / arginine-vasopressine. n. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. mica. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. / arbovirose. f. AREOLA. m. s. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. f. corticotem-porala care Inconjoara a. argentum = argint. Primul a. ARHEOBACTERIE. affinis = iwecinat. s. s. ARIBOFLAVINOZA. ARGIRIE. De asemenea. [Lot. NA: area. Ex. [Cjr. avand aspec-tul unei linii curbe. [Lat. s. 2) Structura anatomica. affinis = mvecinat. capuse).] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. provoaca la om *arboviroze. a. ca si In tehnica medicala. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale.). iar altele si omul (*antropozoonoze). s. s.] 1) segment dintr-o curba. fiecare punct al re185 . r. f. / ariboflavinosis. / archeobacteria. f. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. ARCADA. posiBii de ia germ. ciocanului si nicovalei. ARBOVIROZA. dreapta si stanga. -onio. . [at. / arbovirus. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. In conti-nuare. ligamentului stilohioid. In organismul carora virusurile se multiplica. din centrul nervos la organele efectoare. f. deasupra arcadei orbitare. ARGINT. 2) A. s. (a.87. s.] Coloratie anormala. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. posterior al vertebrei. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. orientata oblic In sus si spre exterior. arcus = arc. pi. greutate atomica 107. 6o[ta. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. ](yr. / argyrism. areola s= (trie. sen. ureogeneza.prill. s. s. a . argentum = argint. vizuale. areae. argyros = argint. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. / aire. s. v. r. s. n. bakterion. dau nastere unor cartilaje laringiene. V. s. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. A. b. argentum = argint. f. 3) A. In functie de virusul care Ie genereaza. 47. din engi. f. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. f. 4) A. / arche(o)bacterie. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. format de catre pediculi si lamele verte-brale. A. const. n. / argent.: gerontoxon (v. dim. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. f. / ariboftavinose. / argentaffinome. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. [Lat. simbol Ag.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. de ia area = mie. argyros = argint. m. a. fiind denumit monosinaptic. 3) A. gr. / arginine-vasopressine. / arginine. / argyrie. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. el delimiteaza. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. Mai importante: 1) A. •ind. s. arkhaios = vecfii. dt la bakteria = 6aston. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. [Lot. tab. 6) A.: a) a. otrand. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. [Lat. / arbovirosis. [arbor -tifirw. / areole. pi. / arginine. m. argentum =• argMt. b) a.] ElementuI chimic nr. A. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. / argyria. / argentaffine. adj. s. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. m. 6o[td. (a. / argininuria. [Lot. f. / arbovirus. / arch. a. respectiv. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. celula argentafina. normala sau patologica. silver poisoning. se asociaza cu alte avitaminoze. f. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. 2) A. / arch.). f.] V. f. Indeosebi In *pelagra. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. s. infectie. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. / arcade. / argentaffinoma. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. orificiul vertebral. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. prezinta forme foarte diverse.: gerontoxon (v. s.artere. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. Sin. ARBOVIRUS. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. \arbo afirw.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia./. m. greutate specifica 10. s. costal.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. s. [Lot. -oza. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. brun-roscata a tegumentelor. f. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. din engi.

t ui iocul dmwnwv. 'imbecilitate si 'idiotic.atriale (*extrasistola atriala. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. comunicare interatriala. aritmie cardiaca. \fr.re. A. 13) A. care. ARITENOIDOPEXIE. ARITMOGEN. striata. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. a . (at. rhythmus. afectiva. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). / arithmomania. pentru 20-50 moderat-sever. b) a. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). Kiesselbach. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s.uicior. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. *flutter-ul atrial.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. regiunea precordiala. / arrhythmia. a. (at. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). V. Astfel. din [at. f. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. arytainoeides = in forma de ud-. determinata de interpunerea. [Gjr.] SubstantS poliri- . rhythmos = ritm. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. 'torsada varfurilor). sinusala respiratorie. si retardare mentala. . s. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. m. adj. adj. Poate fi paroxistica sau permanenta. / arytenoiditis. adj. / arytenoidite. arytainoeides = m forma de view. au fost stabilite si descrise trei grade de a. eidos = forma. v. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. de. bloc atrioventricular. back-ward. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. [Qr. c. de origine sau cu destinatie extracorticala. nevroze. *fibrilatia atriala. care se manifesta pre-coce. 11) A. indus artificial. adj. 12) A. ARIERAT. de. f. 8) A. ary(oinoei'des = in forma de. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. ARITENOIDITA. 9) A. mental deficiency. m. cardiaca. ca si un mediu familial sau social adecvat. trebuie diferentiata de a. encefalite etc. \Cjr. a.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta.: operatie Kelly-King (v.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. iar sub 20 pro-fund. s.wr. ARITMIE. 15) A. / aryt6noidopexie. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. dimpotriva.ww.). -ita. sin.td a [lit retro = mapoi. V. este. jonctionale). parietala ascendents. s. eidos = forma.: arie germinativa. u(tinse. ale conducerii impulsului sau mixte. \Cjr.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. *tahicardia atriala. 'bradicardia sinusala. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. care a delimitat 52 de a. rhythmos = ritm. stenoza mitrala) decompensata sau nu. arithmos = numar. Stare a unui copil sau a unui adult arierati.ta. *fibri-latia ventriculara. In functie de mecanism.] Sin. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. / arrhythmogenic. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. gr. pads = jv(a. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. f. sau campuri citoarhitectonice.ior. s. cortico-oculoce-. adrctro. [Cjr. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. / retardate. [^6rev. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia.i iat. s. ARN / ARN / RNA. gr. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. *sindrom Wolff-Parkinson-White. 17) A. Daca arieratui este un copil. de ia arytainu . f. ritm sinusal coronar si atrial inferior. adretro.rma. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. Neregularitate de ritm cardiac. / arytenoidopexy. ARITENOID. centrul receptor al sensibilitatii generale.: *sindromul Down). 'wandering pace-maker). traumatism cranian perinatal. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. [fr. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). 14) A. poate fi eliminata prin *psihoterapie. A. absenta autonomiei.). motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. A. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. [^r. / arriere. rhythmus. 10) A. / arythmie. m. Extrem de diverse. la arytaina = u[c. arrieration. Clasic. calificata.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta.. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara.priv.. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. a. neurofiistologge. acesta se dovedeste inapt sa Invete. a • priv. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. f. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang.: arie striata. . / arithmomanie. *ntis = minte] Inapoiere mentala. adj. f. A. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate.. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. acid riBonucCeic. ventriculare. eidos = forma. f. *tahicardia ventriculara. Sin. u. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. 16. egoism si *puerilism.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. Co.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. *flutter-ul ventricular. a. s. din [at. m iim6aju[ c. / arytenoid.) A. gennan = a produce. unor extrasistole cu numar si tip variabil. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. -e. sinu-sala nerespiratorie). fata de ritmul sinusal normal. m. a. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. s.ventriculare (*extrasistola ventriculara. aberatii cromozomiale (ex. extrasistola. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. / arythmogene. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. Sin. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. tulburari de conducere intraventriculara. [Korbinian Brodmaan. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. poate afecta numai o parte a personalitatii. forma wtaritd a iui retro = uiopm. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. / arytenoide.. f. de ia arytaina = u[cwr. adj. poate fi determinata de fibrilatia atriala. V. 7) A. arie calcarina. de regula. 4) Ritm de pacemaker. s.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. mentalis. de la mens. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. ARITMOMANIE. A. heterotope sau ectopice . gr.: pata Kiesselbach (v. uicior. isterie). forma ifitiiri. arriere.: *rubeola).tUlza. parasistolie. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. recuperarea nefiind posibila.

s. V. n. In a. V. . . ARN-POLIMERAZA. s. ARTEFACT. de. frigul. / artere. f. facut. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. s. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. artereie conf-in aer. ARSURA. importanta si Intinderea suprafetei arse. V. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. anat. ardere = a arde. f. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. a.] Vas care conduce sangele oxigenat. anat. artere.artere.artere. f. A. / arsenic-alism. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA.artere. artefact. / brulure. arsenicum. f. tab. Se disting patru grade: 1) A. V. V. As^. Clasa particulara de ARN antisens. A. V. . s. (a. a. artere perineale profonde / artery of bulb.artere. A. tab. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte.artere. tab.artere A. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. 6ar6dlesc. tab. messenger interfering complementary RNA. anat. 2) a. .] ElementuI nr. In formele a-cute. deoarece crou goals.artere. anat. In functie de tehnicile de preparare a probelor. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). / aromatherapie. V. s.artere. arsenikon. cadavre). Prin ramificatie progresiva si anastomoze. Biosinteza a. -os = aer. fie In general. / arsenic. aminat. . de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. tab. . si ADN. tab. AROMATERAPIE. s. Are. tunica mijiocie (sau media). anat.artere. tunica externa (adventicea). A. . ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. polycistronic messenger. s. tab. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare.ta. tab. aer. anat. anat. 3) a. 187 . tab. . 33. A. m.to-n. ARSENICISM. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. y. / aromatherapy. tab. . pe imaginea scintigrafica. f.. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. / artefact. de la therapeuein = a. gr.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. aroma. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). anat. [Lat.artere.. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. ei sunt spedfid fiecarui a. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. tab. . aroma. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. / arsenicisme. V. A. denumit astfil da. proprietdtiCor sale putemice. tab. V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. tab. anat. V. tab. de asemenea. . de ordinul a 10s Da). ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. cu efect tonic sau seda-tiv. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. anat. anat. de la facere = a face. anat. BUCALA / artere buccale / buccal artery. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). dm gr. V. a. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. [Lot. . f. V. ARTERA. V.artere. . ARN care poate Insoti diferite virusuri. terein = a confine (anticii credeau ca. s. de [a arsen = putemic. V. (irs. V. ca radiatiile. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. s. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. f. purtatori de aminoacizi. factum = fapt. m. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. s. . arsenicum.artere. . El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. V. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). tab anat. r. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. solubil). therapeia = tratame. A. / burn. . ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. / arsenic. gr. Ex. V. s. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. / artifact. de gradul II: complicata cu flictene. V. A. AUDITIVA INTERNA (v. . se constitute Intr-un sis-tem arterial. a.artere. care are rolul de a dirija a. [a arson = putemic. Trioxidul de arseniu. a.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. fiarfiatisc. tab. din gr. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. A. gr. . arsenikon. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. . artere. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. A. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. dupa cum exista si alte clasificari.nt. 4) a.artere. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. Are importanta medicals.: a. anat. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. artis = meserie. [Lat. are efect eritropoietic. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. ARSENIC. / ARN-polymerase. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. anat. de la.artere. electricitatea. A. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). arteria = arterd.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. m. V. -alos = aTOmil. n. A. As. NA: arteria. [Lot. A. s. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). deci. A. A. din microscopia electronica. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive.artere. anat. A. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. anat. . A. [Lat. tab. anat. tab. V. [Lat. -ifim. / RNA-polymerase.artere A. V. s. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. A. -atis. n. anat. anat. / artery. anat.artere.artere. f. In constitute unei a. V. A. tab. tab. s. tab.

tab. anat. A. V. A. V. V. V. anat. anat. anat. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. V. tab. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. tab. V. . . CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. anat. tab. .artere. A.artere. artere. tab. anat. anat. A. anat. A. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina.artere. tab. A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. V. tab. A. . anat. anat. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery.artere. . A. tab.artere. anat. V. ductului deferent).artere. DEFERENTIALA (v. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. V. V. A. anat.artere. anat. -artere. anat. V. . CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat. V. . V.artere. . A. a. V. V. V. V. tab. .artere. anat. tab. V. anat. . . V.artere. tab.artere. . anat. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat.artere. . CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. anat. anat. anat. . . anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. anat. V. A. anat.artere. A. tab. A. . anat. artere. . A. A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v.artere.artere. V. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. . tab. a. anat. A. . tab. tab. . . COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. . V.artere. A. V. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. tab. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. V. V. A.artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. . tab. tab. A. artere. A. anat. . tab. V. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. anat. tab. V. V. A. artere. . anat. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. A. . . anat. .artere. . anat. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. anat. .artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. A.artere.artere. colaterala ulnara superioara). A. V. anat. A. tab. tab. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. .artere. A. anat. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. V.artere. A. tab. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. tab. anat. tab. V. . A. tab.artere. V.artere.artere. V. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. tab. V. tab. tab. V. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. anat. A. anat.artere. A. tab. . tab. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. tab.artere. .artere. V. tab. tab. frenice inferioare). A. aa. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. anat. . . V. V.artere. CISTICA / artere cystique / cystic artery. A. anat. A. . V. tab. A. A. V. anat . tab. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. V.artere. V tab. V. . DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . A. A. anat -artere. A. anat. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. A. frenice superioare). A. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . 188 A. anat.artere. A. tab.artere. A.artere. tab. tab. a. . V.artere. tab. A. anat. tab.artere. tab. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. tab. . tab. A. tab. anat. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. . A. tab. anat. ileocolica). .artere.artere. a.A. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. . DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. colaterala ulnara inferioara). anat. anat. V. anat. A. tab.artere. A.artere. . V. A. V. anat.artere. tab. tab. V. artere. V. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. tab. tab. .artere. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. anat.artere. aa. A. anat. V. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. A. V tab. V. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery.artere.

V. A. A. anat.artere. . tab. A. anat. A. anat. V. gluteala inferioara). tab. peroniera). . HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. testiculara). INTERCOSTALA SUPREMA (v. A. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. anat. anat. a. V. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. tab.artere. V. A. anat. A.artere.artere. A. tab. anat.artere. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. tab. . tab. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. A. tab. A. V. . V tab. . FESIERA INFERIOARA (v. anat. anat. A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. . . anat. . LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. . V. A. V. V. a. anat. tab. anat. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery.artere. anat. . hyaloidienne / hyaloid anery.artere. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. ISCHIATICA (v. . A. tab. V. . . pe. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. FRONTALA (v. tab anat. '£er[in.artere. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. -artere. tab.r. A. anat. anat. HIALOIDA / art. tab. artere.artere. . fab. FACIALA / artere faciale / facial artery. V. artere A.artere. FUNICULARA (v. a. tab. anat . A. FESIERA SUPERIOARA (v. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. . A. A.artere. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. anat. . tab. a. anat. V. V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. apoi la. profesor ia Leipzig. V. . A. tab. anat.artere. anat. a. anat. brahiala profunda). INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. V. anat. tab. A. V. V. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. tab. A.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery.artere. tab. V. V. . A.artere. a. tab. V. anat. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat. brahiala).artere. A. V tab. HUMERALA PROFUNDA (v. anat. anat. V. anat.artere.artere. anat. artere. a. anat. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. anat. A. anat. A. LUI HEUBNER (v. . INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. anat. tab. . tab. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. A. A. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery.artere. anat. -artere. HUMERALA (v. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery.artere. . tab. anat. tab. . .artere A. A. V. anat.artere. tab. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. artere. A. anat. .artere. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. V tab. A. A. . anat.artere. anat. V. V.d''"^ru go-man. LINGUALA PROFUNOA A. lfi43-1926. A. tab. .artere.artere. centrala lunga). anat. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. . tab. anat. V.artere.artere. . V. 4ab. A. tab. anat. V.artere. anat. supratrohleara). V. anat.artere. A.artere. . tab. tab. . . V. anat.A.artere. . tab.artere. a.artere. V. V. A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. tab. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. LINGUALA / artere linguale / lingual artery.artere. V. anat. A. gluteala inferioara). a. V. . anat. anat. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery.artere. . tab. gluteala superioara). tab. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. . anat. anat. V. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. . LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery.artere.artere. anat.artere. tab. . .artere. V. anat . . . V. A. tab. intercostala anterioara). V. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. anat. V. intercostala anterioara). A. V. a. . A. A. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. tab. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. . artere. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery.artere.artere. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery.artere. . A. anat.artere. tab. V. tab. A. anat. tab. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. V. tab. A. tab. anat. anat. A. artere coronaire stomachique / left gastric artery. HIPOGASTRICA (v. a. V. V. FIBULARA (v. tab. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. A. V. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. tab. A.artere. anat . tab. A. V. A. V. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery.artere. tab. . tab. V.] / tab. 189 . V. V. tab. V. a. tab. A.artere. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery.artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery.artere. anat. . anat. . A.artere. A.artere A. V. . tab. tab. . A. A. tab. . tab. V. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.artere. . . A.artere. V. V. tab. A. A. tab. ETMOIDALA ANTERIOARA A. V. anat.

A. anat. anat. V. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere.artere. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. anat . A. V. V. tab. . tab. tab. . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. A. A. V.artere. . NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. MAMARA INTERNA (v. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. tab. LOBUUJI CAUDAT A. V. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V. A. anat. A. 1742-1777. tab. . NENUMITA (v. anat. . A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. tab. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. anat. . tab. tiroidiana ima).artere. tab. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.artere. V. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.RADIALA A. tab.artere A. LUI NEUBAUER (v. A. V. V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. .artere. anat. anat. V. anat. . A. artere. tab. A. V. . . a. . tab. V. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. artere A. dorsala a piciorului).artere.?i cfivvrg german. tab. tab. maxilara). V.artere. anat.. tab. A. tab. A.artere. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. . tab. A. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery.artere. V. . . V. V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. tab.artere. A. anat.artere A. gastrica dreapta). . . anat. anat.artere.artere A. A. V. V. .artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. -artere. A. V. tab. V. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. a. MAMARA EXTERNA (v. . A. . anat. anat. tab. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. tab. a.artere. anat. tab. anat. V. PILORICA (v. V. tab.artere. anat. toracica interna). tab. tab. anat. A. . . A. V. anat. V tab. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. A. A. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. anat. anat. tab. tab anat.artere. tab. . anat. V. tab. tab.artere.artere. A. V. V.artere.artere. artere. anat. NERVULUI MEDIAN (v. a. anat.artere. A. anat. tab.artere. tab. . A.artere. tab. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. anat. . V. V. A. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. .artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. V.artere. A. MAX1LARA EXTERNA (v.artere. mediana).artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. .artere. anat. A. A. A. tab. A. tab. toracica laterala). anat. . .artere. V. fronto-bazala laterala). anat. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. anat.artere.artere. V.artere. .artere A. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. V. anat. . . anat. anat. tab. V. V.artere. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. . tab.artere. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. V. V tab. anat. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat.artere. A. 190 A. -artere. tab. A. A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. tab anat . V. [/oAonn Ernst Neuhaiier. anat. tab. PEDIOASA (v. tab. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. . tab anat. tab. A. . A. . . anat. . a. . . .artere. A. V.artere. tab anat. V. A. A. A. tab.artere. anat. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. . MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y.artere. anat. V. ORBITOFRONTALA LATERALA (v.artere. tab. . MAX1LARA INTERNA (v. tab. A. anat. tab. anat.artere A. anat. A. tab. . anat. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. anat. A. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. V. anat. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. faciala).] V. V. . . tab. anat.A. tab. a. tab.artere. RADIALA / artere radiale / radial artery. A. V. V.artere. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. . A. A. V. A. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. anatomist . . A. . PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. A. V. A. tab. anat. V. anat . V. .artere. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V. V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery.artere. tab. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. . . artere. V. V. anat. anat. A. anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. V. A. a. anat. A. profiisor [a Jena. A. anat. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. V. tab. tab. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. tab. tab. V. a. V.artere.artere.artere. V. V. A. V. anat.artere. . a. tab.artere. . V.

anat. anat. a. . a. .artere. . a. . tab.artere. SYLVIANA (v. . tab. . SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. . A. V.artere. A. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. V. A.artere. tab. .artere. anat. A.artere. anat. a. V. anat. anat. A. .artere. A. . tab. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. tab. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. anat.artere. . A. anat. tab.artere. a. infraorbitara). RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. tab. V. A. anat. V. tab. A. anat.artere. anat. . V. anat. a. tab. anat. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A.artere. . anat. 191 . tab. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. artere. V. . tab.artere. . tab.artere. anat. tab. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. V. interosoasa recurenta).artere. A. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. A. A. A. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. anat. V.artere. V tab. centrala lunga). anat. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. . tab. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab.artere. A. . tab. tab.artere. A. anat . V. . RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat. V. V. . RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. . V.artere. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. . TIMPANICA A. A. V. anat.artere.artere.artere. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. . A. anat. SCIATICA (v.artere.artere. artere. V. .artere. anat. anat. tab. A. A. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. tab. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab. . SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. . SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. tab. A.artere. RUSINOASA INTERNA (v. V. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. V. anat. A. V. tab. anat. a. anat. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A. anat. . SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. RANINA Jv. A. V. A. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. A. artere.artere. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. .artere. anat. . . . RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab.artere. V. V. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. anat. A. . A. . V. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. tab. tab. .artere. A. A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. A. tab. anat. artere. V.artere. tab. A. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery.artere. tab. tab. tab. tab. A. tab. A. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. tab. V.artere. SPERMATICA INTERNA (v.artere. a. V. V. tab. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. nervului sciatic). anat. A.artere.artere. V. anat. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. V. linguala profunda). anat. tab. . A. pudendala interna). anat. A. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. tab. anat. V. anat.artere. V.artere. A. tab. V. A. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V. . A.artere. anat. tab anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. V. tab.artere. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. V. anat. RENALA / artere renale / renal artery. . SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab.artere. SPLENICA / artere splenique / splenic artery.artere. tab. anat. anat. RECURENTA CUBITALA (v. anat. tab. anat. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. A. V. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. . tab.artere. A. anat. tab. . A. .artere. V. . anat. V. tab. A.artere. SCAPULARA DESCENDENTA (v.artere.artere. . anat. V. A. tab. V. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. V. tab. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. V. tab. V. A. anat. V. . V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. tab. . anat. A. V. A. . V. tab.artere. V tab. A. A. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V.artere. recurenta ulnara).artere. tab. A. tab. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. tab anat. tab. anat. V. anat. A. . V.A. V.artere. V. anat. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. . SUBORBITARA (v. a. A. tab. A. .artere. anat. A. artere. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery.artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. . V. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. V. V. tab.artere. tab. tab anat. anat. anat. A. testiculara). tab. anat. . SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. A. A. anat.artere. . a. V.artere. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. A. . A. tab. A. . V.artere. . artere. . RECURENTA (v.

artere. V. . AA. tab. anat. anat. A. canalului pterigoidian). anat. tab. V. tab.artere. V. A.artere. a. . tab. tab. AA. tab. V. tab.artere. . AA. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. . . tab. tab. 17271759} V. tab. anat. tab. anat.artere. V.artere. V. V. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. tab. tab. V. aa. anat. . AA. V.artere. V. tab. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. -artere. AA. . tab. . a. anat. tab anat artere. anat. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. aa. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. rectale). anat. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. tab. . tab. .artere. anat. anat. tab.artere. . V. anat. anat. A. -artere. V. A.artere. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. ZINN (v. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v.artere. AA. . V. V. anatomist fi botanist g&rman. A. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. V. anat. A.artere. A. DIAFRAGMATICE (v. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries.artere. tab.artere. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. V. . UTERINA / artere uterine / uterine artery. A. tab. A.artere. V. A. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. AA. centrala a retinei).artere. . anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. .artere. anat. anat. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. V. tab. . V. tab. AA. AA.artere. V. anat. A. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. AA. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. tab. anat. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. A.artere. A.artere. HEMOROIDALE (v. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. . CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. AA. . tab anat. . anat. AA. tab. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. anat. anat. . tab. V. anat.artere.artere. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. anat. A. AA. A. tab. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. tab. V. . V. tab. V. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. AA. V.artere. anat. AA. . FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. anat. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. V. [fohcinn Gottfried Ziinn.artere AA. anat.artere.artere. AA. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery.artere. V. AA. V. . INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. tab. A.artere.artere. . anat. anat. AA. anat. anat. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery.artere. V. A.artere. V. tab. V. . tab. anat. V. anat. . metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. tab. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. .artere. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. V. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries.artere. V. anat. anat. anat. . tab. V. anat. anat.artere. prof&sor [a CfQttingen. JEJUNALE AA. anat. . anat. V. A. anat . anat. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. tab. tab. V. . anat. VIDIANA (v. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery.artere. anat. A. anat. artere. AA. tab. . . AA.artere. . tab.artere. tab. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries.artere. A. aa. tab.artere. . tab. TIMPANICA POSTERIOARA A. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. tab. . . V.artere.artere. anat. AA. . . 192 . V. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. tab. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. AA. .artere. V. V. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. anat. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. tab. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. tab. anat.artere. tab. AA. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries.artere. . . V. AA.artere. tab. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. V. V. artere. Aa. . AA. V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. AA.A. tab.artere. anat.artere. V. anat. V. AA. AA. A. . . V. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. tab. AA. tab. .artere. artere. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. . anat. _V.artere. AA. tab. V. AA.artere. . tab. . AA. tab. . tab artere.

embolica etc. dim. arteria = artera.artere. NA: arteriola. ARTERIOSCLEROZA. . tab. s.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. tome = tdiere. care include In evolutie: stadiul I.artere. aa. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. V. . renal.artere.artere. V. [Lot. tab. . tab. V. extinsa si la nivelul tunicii interne. tab. . s. tab. V. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. V. V. V. de ia skleros = tare. V. arteriola = arte. pudendale externe). terminala a unei artere.i y. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). AA.artere. s. centrale anterolaterale). pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. s. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. ARTERIECTOMIE. . tab. [Lat. AA. AA. / arteriosclerosis. / arteriectomy.ra. f. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.artere.: arterita gigantocelulara (v. AA. . de gan-grenS. f. LENTICULOSTRIATE (v. gr. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). s. V. V. V. la arteria = arte. [Lot. de la arteria = arte. stadiul IV. / art6rite. mai rar. anat. AA. pulmonar etc. sklerosis = induratie. de ia tern-nem = a taia. gr. tab. s. -ita. AA. . pathos = Boold. . 193 . METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. f. dim. [Lat. de latenta clinica. anat. tab. tab. . AA. anat. f. AA. / arteriole. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. indiferent de origine (ateromatoasa. gr.w' AA. tab.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. .. traumatica. f. V. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. anat. V.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. anat. LENTICULOSTRIATE AA. . afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). AA. . sklerosis = indu-ratie. s. gramma = inscriere. In prezent.artere.ra. / arteriolosclerosis. V. AA. .). SURALE / arteres surales / sura) arteries. stadiul II.: a. f. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. gr. V. dur. s. tab. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. . ektome = enisle.artere ARTERIOLITA. anat. gr.. STRIATE LATERALE (v. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries.artere. V. s. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. centrale anterolaterale). f.artere..artere. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries.) dupa injectarea In trunchiul principal. gr. V.. f.artere. . ARTERIOGRAMA. arteria = arterd. artere. tab. AA. RUSINOASE EXTERNE (v. tab. s. ARTERITA. / art6riotomie. tab. tab. / arteriogramme. gr. anat. s.artere. anat. centrale anteromediale). s. de ruptura. . AA. f. . SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. AA. a. / arteriectomie.: a. anat.artere. f. aa. anat.. anat. tab. acompaniindu-se uneori de tromboza. sectiune. / arteriographie. tab. arteria = arterd. arteriola = arterd mica.artere. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. tab. tab. / arteriopathie. direct sau printr-un *cateter. a. tab. AA.. f.artere.artere. s.] Denumire generica pentru bolile arterelor. gr. tab. anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries.ra mica. anat. s. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries.artere. f. V. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. anat. anat. V. . arteria = artera. / arteriography. V. AA. gr. . AA. ARTERIOTOMIE. anat. mica. 2) Sin. AA. . V. gr.. anat. anat. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. s. ARTERIOPATIE. / arteritis. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. V.. dim. f. AA. s. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. / arteriolite. / arteriotomy.artere. m. . tab. anat. anat. / arteriolitis. cerebral. V. . s.: sfigmograma (v. arteria = arte. V. f. ARTERIOLA. tab. AA. AA. f. tab. [Lat. V. etimologic. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries.] Inflamatia unei arteriole. V. de. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. arteriola = arterd. artere. [Lat. cand se asociaza dureri In decubitus. AA. [Lat. / arteriogram. membrelor inferioare.artere. [Lat. anat. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. de. -artere. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. s. wtdrire.: sindrom Gougerot (v. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. A. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. alteori de dilatatie sau. anat. de ia arteria = wter&'i •ita. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. stadiul III. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. / arteriopathy. / arteriosclerose. V.ra. . f. f.. . arteria = artera.artere. anat. s. f. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. / arteriole. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries.artere. gruphein = a scrie. gr. gr. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. care leaga arterele de capilare.artere. AA. tab. AA. Sin.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. anat. AA. AA. de claudicatie intermitenta la mers. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. anat. aa. s. / arteriolosclerose.} Termen care desemneaza.). anat.. tab. tab. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. [Lat. tab. ia skleros = tare. . ca m cazul arterei subclaviculare. AA. a unui lichid opac la radiatiile X.] Ramura fina. aa. anat.) Ex. artere. centrale antero-laterale). A. ARTERIOLOSCLEROZA.). anat. gr.. poate fi generalizata (ex. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. tab.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. V. intdrire. In prezent.artere. [Lot. V. f. arteria = artera.artere..

: arterita temporala. V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. Anatomopatologic. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. / joint. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. AA. anat. V. tab. anat. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. anat. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. A. V. . V. articulatii. V. V tab. A. articulatii. V. A. . V tab. anat. V.articulatii. anat.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. . anat. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. [Lot. tab. .articulatii. Elementele constitutive ale unei a.articulatii. simetrie bilaterala si picioare articulate. Este sensibila la corticosteroizi. anat. Intrerupte. febra moderata. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V.articulatii. anat. V. tab. . . anat. boala Forestier. tab. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. anat.). COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. . podos = pitior. V.articulatii. . tab. AA. In forma de sa. Sin. anat. anat.articulatii. si mobile. f. V. A. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. tab. . . V.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. A. \C. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. A. V. A. f. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. tab. 194 . anat. tab. tab. A. A. V. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale.Uturd.: coloana vertebrala).articulatii. articulatii. tab.articulatii. V. V.articulatii.: Intre oasele temporal si parietal).] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. . leziunile sunt de panarterita. A. Se caracterizata prin alterarea starii generale. anat. A. tab. tab. Diartrozele reprezinta a. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. . Exista a. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. . tab anat. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. . . tab.articulatii. infiltrata de celule gigante multinucleate. Cand suprafetele nu corespund ca relief. V. s.articulatii. V tab. de cauza necunoscuta.articulatii. cu ruptura limitantei elastice interne. A. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. tab. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. AA. anat.articulatii. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. semimobile sau amfiartroze.articulatii. .: boala Takayasu (v. tab. . A. V. cu suprafetele aproape plane (ex. d) suprafetele articulare.r. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab. tab. articulatii.articulatii. arthron = articuCatie. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. anat. genunchiu-lui). COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. panarterita subacuta a varsInicilor. arliculatio.articulatii. . . anat.articulatii. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. pous.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. tab.: arterita gigantocelulara (v. anat.articulatii. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. strabism. NA: junctura ossiuIn. tab. Sin. tab. anat. anat. diplopie. anat. anat. tab.articulatii. fixe. s. anat. anat. boala Horton. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. A. anat. care pot fi sferice.articulatii. V. anat. anat . Sin. A. A. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. / articulation. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. anat.articulatii. V. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. V tab.articulatii. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. articulatii.articulatii. anat. anat. tab. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. care devin edematiate si dureroase la palpare. anat.articulatii. .articulatii. tibiale superieure / tibiofibular articulation.articulatii. Exista si a. AA. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. denumite diartroze. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. V.articulatii. A. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. c) membrana sinoviala. V. AA. denumite sinartroze. V. .: Intre oasele craniului). A. tab. . cefalee violenta. . A. anat. tab.). ARTICULATIE. tab anat. . AA. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. tab. tab. V tab. tab. V. A. cresterea VSH-ului. V. A. V. INTERCARPALE A. . GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint.: a. fetele osoase ce vin In contact. tab. anat. A. A. -onis = wclie. ovoide. AA. 2) scuamoase (ex. V. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. . . A. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. A. V. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. . V. tab. .articulatii. A. anat. periarterita segmentara superficiala. anat. A.articulatii. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. 3) armonice (ex.articulatii. tab. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. A. mobile sunt: a) capsula articulara. . ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.articulatii. . V. A. b) stratui extern.: Intre oasele nazale si maxilare). TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. AA. V. . anat.

V. anat. .] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. A. f. [Qr. / arthrite. V. [Cjr. s. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. / arthroplastie.re. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). forma. ARTROFIT. ARTRITA. / arthrographie. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. tab. de [a plassein = a.). AA. arthron = flrticuiatie. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations.. / arthrodie. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.. V.fie. s. / arthrolysis. arthron = articut. [Pierre Marie. s. V. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.: a. AA. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. [^r. profesor [a 'Paris. / arthrogrypo-sis. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. ARTRODEZA. f. s. / arthropaInie. In prezent. ARTROLOGIE. AA.. foarte probabil. [Qr. AA. V.: artroza (v. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. anat.ta.i pathos = 6oaia. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. f. s. / arthrolyse.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. f. ARTROCENTEZA. . adesea In flexie. ne-uroiog franca.ovoie. V. m.). s. distruge. V. lysis = distrugere. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. In a. neuropatice si a uneia miopatice. ARTROLIZA. f. s. anat. kenlesis = mfe-patum. / arthrology. s. modda. f.tie care. arthrogryposis multiplex congenita. s. V. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. Sin. INTERCONDRALE AA. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele.. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. Contraindicata In artrita septica. f. -articulatii. -ltd.] Sin. reprezinta.tie.aza. f. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. .} Punctia unei articulatii.articulatii.articulatii. AA..uta.re. \Qr.articulatii.articulatii. V. arthrodia = articu[a. f. s. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. anat. la arthron = articutatie. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. {Gjr. s. izolata. arthron = wticuCafie. / arthroplasty. f. f. Boala congenitala. A. si anchiloza. / arthritis. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. tab. f. de unde descrierea unei forme a. NA: articu-latio plana. anat. caracterizata prin malformatii multiple. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare.articulatii. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. f..\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. 1S53-1940.. mc. n. / arthropaty. V. tab. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). . In general de durata scuria.: spondilita anchilozanta (v.articulatii. giv:e.r. athron = articutafie. arthron = articulatii plastos = modeiat. . In con-secinta. s. V. gryposis = indoire. ARTROGRIPOZA. anat. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. AA. AA. / arthrodese.: poliartrita reumatoida (v. s. Sin. f.afie. f. arthron = articulafie. / arthrodesis. anat. tab. m. / arthrogrypose. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. / arthrophyte. tab. s. p. Sin. Consta. phyton = p[anta. inflamatorie asimetrica. f. vege. 195 . arthron = articufatie.. algos = du.AA. arthron = articuCatie. s. sistem HLA). Utila pentru a evidentia corpi straini. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. [C. ARTRODIE. / arthrocente-sis.: "soarece articular". ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. arthron = artic.. / arthrophyte. f. tab. logos = ftiinfa. desis = [egare. s. tab. medic german. [C. anat. / arthrography. / arthrologie. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. tab. / arthralgia.). ARTROPLAST1E. tab. respiratorie sau genitourinara. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. a. AA.articulatii.articulatii.} Durere articulara. AA. r. arthron •= articulate. s. . s. V. f. graphein = a scrie. .. [Qr. . este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. V. anat. de. s. A. ARTRALGIE. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. [Gfr. In esenta. . / arthralgie. r. tabetica).] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. s. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. s.articulatii. r. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. c.). arthron = articulatie. Sin. s. AA. A. 18S3-192S. .re. simetrica ?i spondilita psoriazica. p. [Cfr.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. s. de [a lyein = a. a.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. [Qr. f. eidos = forma.. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. anat. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. tab. iar *boala Bouillaud. s.articulatii. si artrogripoza congenitala multipla. . de obicei. meniscografie). o condromatoza sau o sinovita. f.: artroza (v. uneori ereditara. tab. / arthrocentese. joint mice. f. Se manifesta prin trei tipuri majore: a.articulatii. ARTROPATIE. / plane joint. tab anat. V. ARTROGRAFIE.r. f. anat. AA. nu sunt posibile decat miscari de glisare.

-atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.. s. f. / arthrorise. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. f.. s. osteoarthritis. care este *curativa.: In cazul unei artrite supurate. -atos = ceea ce survine unpreuna. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. askites. Cauze frecvente de a.).. s. f. dar eel mai frecvent este primitiva. regiune).ula. / arthrostomie. [Cfr. atos = aer. n .i sepsis = infecfie. f. sub anestezie generala. 2) In biochimie. s. arthron = articutat-it. pneuma. assimilalio. / asy metric. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides.e. askarizem = a fcpm. insuficienta cardiaca globala. s.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. [Cfr. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. de.priv. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. m. f. ascarizi. s. s. ASIALIE. Indeosebi In *jejun. s. f. [Qr. s. artroscopie. a . f. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. s. arthron = articulafie. apen-dicular etc. s. 3) Prezenta In aerul ambiant. amigdalian. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. m. [^r.. skopia . artrozice sau posttrau malice.] Absenta *pulsului. sphygmos = puts. s. In cazul leziunilor cartilaginoase. / asepsie.) prin tratament adecvat. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. ASFIXIE. A. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. a.. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. s. / arthroscopie. / asymmetry. s. ASANARE. / arthroscope. {Gjr. f. obiecte. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. s. de. ASCITA. s. m. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. f. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. arthron = articuCafi. de ex. a . arthroa = articulate. s. tome = taiere. artrita cronica degenerativa. V. frecvent. s. artrita hipertrofica. / ascite. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). ASIMILATIE. Ascaris lumbricoides. | Gjr. Sin. / asynergie. Obs. / asymptomatic.. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. f. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. a. adj. / ascaride. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. siafon = saCizia.priv. \Gjr.i ergein = a iucra.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). / asynergy. ARTROSTOMIE. s. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. f.] Care nu determina simptome clinice. n. {Lot. \Qr. idnga. inaff. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. ASIMPTOMATIC. Insuficienta cardiaca). a -priv. f.: dentar. f.e^aminare. / ascaridiasis. meniscale. ve. [a a . "osteofitoza marginala si. [Cfr. [G. de. s-a injectat aer. Actualmente. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. care ramane latent. s. / arthrostomy. / arthroscopy. A. localitate. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. / sanitation. li-gamentare. Ex. f. purulent ('peritonita cu *piogeni). de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. f. syn = impre. / asphyxia..: osteoartrita degenerativa. symptoma. / asepsis. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. s. -oza . symmetric = simetrie. a ef(amina. f. ASIMETRIE.. cu *anastomoza sinovialei la piele. / arthrose.. etimologia termenului). / degenerative joint disease. / asphyxie. sphyzfm = a puba. aproape. f. putrefactie. ASFIGMIE. ARTROTOMIE. s. asphyxia = oprire. arthron = artu.tiii -ozd. Sin : chiloperitoneu (v. f.} Gen de viermi din ordinul Nematode. celulara. A. a acf:iona. s..: pi.: dezasimilatie.ni. f. f. si anabolism. a putsului. Sunt infestati mai ales copiii. diaree si dureri abdominale). f. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. [a skopfin = a. pe cale venoasa. [Qr. stoma. s. *sindrom nefrotic.] Radiografia unei articulatii In care. / arthrorisis. afectand una. m. / ascites. e^amina. [Qr.priv. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. ASINERGIE. 2) Eliminarea. f. A. s. s. ASCARIDIOZA. / ascaridiose. uneori cu cavitati pseudochistice. lichidul de a.. a .] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. arthron = articuiafie.. -onis = asemdnare. hypertrophic arthritis.. / arthrotomy. graphein = a scrie. / arthroscope. "osteosderoza subcondrala. s. s. ci per- . si artrografie. a .are.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. f. / assimilation. ARTRORIZA. / asphygmie. [Gfr. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. askarizein = a fopdi. In functie de continut. Are o culoare rozrosiatica. s. practicata In scopul unui *drenaj permanent. tuberculoza peritoneala. [Qr. askarizein = a sari. s. adj. / asphygmia. monooxid de carbon). cuvantui a. de la temnein = a t&ia... s. f. digestive. [Cjr. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. / asialie. / ascarid. ad = cdtre. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. f. / asialia. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. arthron = articu[atie. \Qr. s. ARTROSCOP. f. la skopein = a video.. ARTROZA. [Gjr. ASEPSIE. a sdri. / asymptomatique.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. sectiune. de la syn = impreund. de unde se deplaseaza In trahee. A. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. ARTROSCOPIE. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. *carcinomatoza peritoneala). In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. V. a. 'in prealabil. s. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. f. A. ASCARID. si xerostomie. este o metoda *profilactica. spre deosebire de *antisepsie. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. skopos = ofiservator. a sari. / arthrotomie.\ Vierme care apartine genului *Ascaris.priv.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. f.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f. / arthro-pneumographie. s. / assimilation. / arthropneumography. V. In plamani.priv. \Lat.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie.priv.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. V. nid necoordonare. V.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.wa. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. piptein = a. s.r.. Ant. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. / assainissement. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. f. ereisis = ridicare. f. \Gjr. vedea.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. s.

ASPIRINA. / asplenia.inan. Sin.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. o . [atin a[ unei plante rozacee. s. 2) A. s. ASTERIXIS. [Qr.. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). f. cu efecte fie pozi-tive. in. / aspirine. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus.: *psihastenie. a. V. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. / aspermatism. / astigmatisme. lichid amniotic) In caile aeriene. -atos = sa. si t6aialga. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. putere. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. cunoastere. [Lat. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. si acid arahidonic.priv. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. s. s. f. ASPERMATISM. Sin. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. a. intestin sau cavitate se-roasfi). cuprinzand mai multe specii. {CJT. f. constituent al proteinelor.. pu-ten.: distonie neurocirculatorie. spir .] Sin. f) a. continua sau discontinua. -ism. de la a . langa. aspergilom si aspergiloza. s. imprastia.). observat eel mai frecvent la femeia tanara.: semn Arroyo (v.. senzatie de astenie. s. saiiciiat de metit.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. [o • pentru ac-etii. / asterixis. -enos = spKnd. n. / asomatognosie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.). [Lat. ASOMATOGNOZIE. / aspiration. s. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. 2) A. a mai multor germeni microbieni. / asterixis.). 2) In biochimie. f. s. Se deosebesc: 1) A. f. -atos = corp. f. ulceratii. / asthenocoria. s. dar fara *paralizie. a . numeie. s. m. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. s. / astereogno-sis. f.. hepatica. Sin. 3) A. aspi-ratio.: somatoagnozie. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). s. n. f. f. stereoagnozie. *amida a *acidului aspartic.: agnozie tactila. s. kore = pupiiil} Sin. / astigmatism. a imprastia. ASPLENIE. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. s. / aspergillose. ASPERGILOZA. tahicardie sinusala sau palpitatii.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. s. invers. c) a. astheneia = sla6iciune. -omn. sthenos = fortd. [£jr. f. / aspergillosis. ASISTOLIE. miopie pe un alt meridian. gastrica. f. s. dureri precordiale. s. In consecinta. Sin. sange. onis = aspirafie a aeruiui. / asthenopie. Se observa In leziunile lobului parietal. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. ASTAZIE. a . vedere. de ex. associatio. [C. asthenos =. gnosis = percepere. a sta. f. / asthenocorie. chirurgicata (uscarea campului operator). s. si sindrom Da Costa. aspergere = a. inima si rinichi. aproape.re. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. 4) a. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. la gnonai = a. [Cjr. a . s. gastrica. 4) A.r. / asthenia. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. f. . de ia istanai = a plasa.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. de origine neclara. m. ASPARTAM. prin insuficienta muschilor drepti interni. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). aspergere = a. splen. [Qr. / astasia. miastenie. s. f.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. a .: miastenie (v. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. neregulat. m. opos = vdz. stereos = solid. In care meridianul eel mai refringent este vertical. medicamentoasa. f. a • priv.ford putere. / asthenie. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. putere. intestinala. s. de ia a • priv. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. s. a . -oza . sthenos = fortd. stigma. ASTENOPIE. f. m relief. s. [Lat. / aspiration. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. stasis = se. / aspermatisme. 5) a. A. asthenos = fara.prw. V. tumori subcu-tanate fistulizate). 6) a. astigmie. [Cat.: sindrom Bean. f. pleurala.ta. de. V. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. [Lot. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. / astereognosie. / aspergillome. / association. pustule. hipermetropic pe un meridian. prin deformari neregulate ale corneei 197 .] Absenta *splinei. systole = contracfie.. f. a. 5) A. s. s. antipiretic. -onis = asociere. gnosis = cu-nooftere. morbida. s. acomo-dativa. / aspartamc. s.priv.. / astasie. / asthenopia. adica a *somatognoziei. moderata. d) a. s. ASPARAGINA. conic. sterixis = pozifie _fv(fl. prezent In numeroase vegetale..priv. de [a a . In *hipermetropie. [Cjr.conform re-gulei". prin deformare conica a corneei.priv. [Qr. soma. n. a sufla (ad = catre. sthenos = forfa. ASTENIE. [Qr. de. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. a . f. m. m. contrar regulei.. imprastia.. aspergere = a raspa-ndi.). dintre care unele sunt pa-togene. Sindrom imprecis. s. / aspartame. frecvent. / aspirin.priv. f. de ia aspirare = a inspira. f.priv. ASLO / ASLO / ASLO. ca antiinflamator. / asparagine. s. al carei sue confine. ASPERGILOM. continua (dintr-o plaga. / asystolia. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem.priv. ASPIRATIE. s. ASOCIATIE. / asystolie. a.. s. Tipuri: 1) A. n. microbiana. ASTIGMATISM e) a. ptantd denumita. ops. compus. s. 3) a. a lichidului de staza gastrica. s. f. -inn. Simbol Asn sau N. *Edul-corant de sinteza.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. V. fatigue. / asparagine. f. metoda psihanalitica de expiorare. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. [Qr. s. Aminoacid neesential. f. Sin.priv. ASTEREOGNOZIE. si debilitate. ASTIGMATISM. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. / aspl6nie.rce. Oboseala vizuala.. s.. a. [§r. este un medicament cu larga uti-lizare.: semn Adams-Foley (v. fie patologice. musculara.pentru Spiraea ulmaria. cauzata de incoordonarea neuromusculara. sperma.. / association. / aspcrgilloma.de. rasp&ndi. pipait. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. •atos = punct. de la sterizein = a sta nemiscat. libera. pe.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace.. iar imaginile sunt percepute deformat. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. f. s. spre.pere.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. b) a. de ia associare = a asocia (fid = [a. analgezic. Se mani-festa prin dispnee.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. a face sd find. f. spirare = a rdsufla). / somatoagnosia.. Abrev. f. pu-tore. ASTENOCORIE.

cu prognostic bun si evolutie lenta. Indeosebi mastocite.oase. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. / ataxia. taxis = ordonare. reflex. diitringens. [Lot. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. a Uga. tab. adj.. / ataraxie.priv. cardiac.: criza. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. Functiile a. A.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. survenind In special noaptea si dimineata devreme. Gena a carei mutatie este responsabila de a. frica de a muri. Pseudoastm (v. a.te. m.\ 1) Ocurenta brusca. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. A. F.priv. / astrocytoma. simptomatic.cwr'\ V. / asthma. 2) In limbaj clinic. s. Cu debut Intre 5 si 15 ani. astron = stea. m. infecto-alergic sau atopic intrinsec). cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. de. 1858-1916. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa.: fenomene a. In mers (a. astragalos = os. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. s. astroci-tom. grupate In fascicule. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9...} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. 3) In limbaj curent. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. disartrie. transpiratii. n. 182S-1S8Z. de p. din {ST. cu formare de complexe Ay-Ac). Sin. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. s. n. lat-tein = a ordona. atavus = strOmofi -ism. [Qr. patologica. codificand proteina denumita frataxina. readus In drculatie de *DSM IV. astm (1). aranja. In sange apar Ig. Sin. 3) A.. [Lot. / astrocytome.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. [Cjr. cu staza pulmonara. n. astragalus. -omo. / attaque. si a. spontan sau prin terapie.] Sin. m. wheezing si sibilante. a. asthma = gAfaiaia.: pseudotabes (v. In care un ochi este astig-mat. n. atturcare = a mcepe. / atavisme. / astragale.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. Etiologic se disting a. F. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. a.. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.).. protoplasmatice si a. medic airman. spasmodic. constand In agitatie extrema. s.astroblastomul si IV glioblastomul). ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. / ataxic. prin complicatii cardiorespiratorii. r. cu celule gigante (gemistocitice). Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. me. m. ATAC.. frica de a Innebuni. [tfr. blastos = germe-n. n. Termen vechi. ATAXIE. adj. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. m. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. ATAXIC. \Qr. n. reversibile partial sau total. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. stroke. s. sau pseudoastm. . / attack. senzatie de strangulare. ASTROCITOM. iar In 10% diabet zaharat.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. / atavism. 2) Bolnav afectat de ataxie. astron = stea. aranjare.caia la ^(e. / talus. adj. emetrop etc. s. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. n. care sunt dezordonate. la tattein = a ordona. 18321910. f. s. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. 6) A. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. / ataraxia. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. anat. Jfanovra. m. la a . de a deveni nebun. Ca urmare. / astroblastome. s.id. profesor de. f. fara relatie cu o reactie alergica. s. II). a . [Cfr. 2) Detasare emotionala. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. [itd. s. la a . f. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. Ex. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). ataktos = nere... tabes ereditar. atara-xia = impast6i. derealizare. neurolog airman. determinand secretie de IgE). de p. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. violenta ca manifestare. Sin.rg.: ereditate ancestrala sau de revenire.-dicina in. a aranja. Se disting a. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. de la ad = cdtre. ATARAXIE. Strasbourg fi •SerKn.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. m. ou f. a. b. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila.hta.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. tremuraturi sau secuse musculare. parestezii la nivelul membrelor. s. de. A. [Nikolaus Freidreich. s. / astringent. s. cinetica). iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. / astrocyte. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. s. s. atribuit unei react" reflexe. kytos = ceCuCd.. deci un a. f. [Cfr. stringerc = a strange. exista trei mari tipuri: a. s. \Lat. In care intervin numeroase tipuri celulare. greata. m.: amiotaxie. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. 2) A.rna. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). [I. / astroblastoma. / asthme. protoplasmic. cu tuse.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. [Ernst Viktor von Leyden. f. kytos = cdula. convulsii si tulburari de mers. ce se manifesta In ortostatism (statica). ASTRINGENT. / ataxique. / ataxie. frisoane sau bufeuri de caldura. sin. profesor de anatomic. .ASTM pe acelasi meridian. senzatie de sufocare.dde.. sau f. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. adj.priv. vertij.di. apoi dt patoCogie me. m.] V. n. s. de grad mic (I. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. astron = ste-a.udwig Bruns. [QT. de grad malt (III .. fibros.u sunt dare. De exemplu. *apoplexie. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. iar celalalt normal. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. ASTM. 2) A. s. / astringent.: boala Friedreich.. -e. s. de. simplu. intrinsec (cu mecanism incert. crisis. ATAVISM. indiferenta. fibhlare. mecdc airman. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. -<wno. / astrocyte. ASTROBLASTOM. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. s. durere sau Jena toracica. a.te. denumit uneori si a. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative.guiat. ASTROCIT. din unele stari febrile. s. ASTRAGAL. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. a. s. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. pot fi clasificate In: 1) A. eozinofile si linfocite T.

] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. m. ATEROSCLEROZA. Var. f. dur. adj. [Qr. / atom.] Invelisul gazos al scoartei terestre. A. Sin. hastelta = Bat mic. nudeele gri centrale. ultenuatio. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. 2) A. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. f. de. Ideas = e^tremitate. attitudiae. s. a . atheromectomie. ATEROM. spirit. [Cfr. -oma. [C. model. A. f. [Lat. [Lat.} Sin. [Qr. / atlas. f. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. Forme (In functie de localizarea procesului de a. / atticitis.). ATEROMATOZA. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.: dislipidemia. [Lat. sectionat fi temnein = a tdia. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. A. aptitude = aptitudine. fiind. gemian = a produce. thy-mos = minte. prin a. / attico-antrotomie. atticus. / athymia. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. care spijina cerul pe umerii sai. chirurg francez. fierturd. f. formand un fibroaterom. / atheroembolism. din gr. f. de [a temriein = a taia. f. / atticotomy. ATEROMECTOMIE. gr.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. / atticite. a unei boli). f. ATETOZA. [a gennait = a produce. NA: recessus epitympanicus. Dupa Intindere. totodata. f.a m. s. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. -oma. f. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. / atome. ATICA. adj. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. s. tome = tdiere. ATEROGEN. sklerosis = indurare. iithere = terci. tab. din gr.priv. / atherosclerosis. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. s.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. fierturd. f. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. atlas = atlas. si coree. 8.priv. m. [Gr. atticus.priv. ektome = eyizie. f. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. A. ATEROGENEZA. aranjare. / atherosclerose. s.. attikos = referitor [a Atena. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. din gr. / atherogene. gr. s. s. este considerata o boala generala oom-plexa. s. ATENUARE. termen prduat ulterior m arfiitecturd. attikos = referitor [a fitena. prezinta trei mari zone: troposfera. athetos -ne. timus.] V. s.. [Cyr.) la traversarea unui anumit material. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). symbolic. ulcera. [EdouanI Francis Kirmisson. n. spontane. tomos = taiat. ATIMIE.. [at. / athetose. s. / atticoantrotomy. antrum. attikos = referitor la fitena. f. n. gr. s. secftune. f. / attelle. din gr. taxis = ordonare. Ex. [personaj mitologic: titanul Atlas. ATICOTOMIE. s. de la temnein = a tdia..\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. embole = acfiunea de a arunc. localizata pe arterele coronare. [Lat. athere = terci. / ath6rome.] Dispozitiv. de [a emballeia = a arunca m (en = in. -onis = atenuare. m. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. ionizante. de la skleros = tare. ATITUDINE. ATICOANTROTOMIE. / atelectasis. gr. -ita. atypical. s. indeo-sebi industriale. / atheroma. ektasis = dilatatu. ghips etc. cavitate. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). atticus. athere = terci. fumatui etc. sphaera. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. a. athere = terci. ATMOSFERA. m.: forma a. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. [Lat. m. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm.] Neconform unui anumit tip. s. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. atticus. [Lat. / atticotomie. 1'. Etiologia a.sau bilaterale involuntare. s. lemn.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. / ath6rectomie. variaza cu altitudinea. adj.: boala Hammond. / atheroembolism. s. attikos = referitor [a ^. athere = terci. / attitude. s. formatiunile subtalamice. coronariana. imunitar si perturbari ale hematopoiezei.tena. la nivelul extremitatilor.: sindrom Louis-Bar (v. Proprietatile fizice si chimice ale a. \Qr. / epitympanic recess. [Cfr. f.: ateromectomie. wtdrire. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold.priv. -oza . adj. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala.] Portiunea superioara a *casei timpanului. tipica. manifestata prin stare de indife-renta. [at. X. lobulara sau segmentara. / athymie.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. In ultima instanta. Intreaga a. fierturd (-oma). fierturd. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. unde sonore etc. a aranja. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. [Qr. aritmice. pentru aterectomie (v. f.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. / attique.. ATICITA. atmos = vapor. / attenuation. anat. fierturd. In literatura medicala. / atmosphere. atomos = mdivi-zihil. de. se poate fibroza. f.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. fierturd (-oma). ATIPIC. de la a . 2) Absenta timusului. s. termen preiuat ulterior in arliitecturd. a6ur. antron = pefterd. gr.oase.).. / atypic. pana la Inaltimea de 5 km. / attitude. poate fi: masiva. / atherectomy. ATELA. s.] Procesul de formare a placilor de *aterom. se Intelege formarea de ateroame multiple. f. ballein = a arunca). s. f. s. profesor de. manifesta prin deficit anabolic. . / athetosis.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. A. f. n. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. athere = terci. material plastic. de obicei In forma de lama subtire. s. a . a . s. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. s. s. deviere de la o forma considerata caracteristica. cantareste circa 5-1015 tone. f. typikos = tipic. stratosfera si ionos-fera. 1 atm = 105 pascal. [a attenuare = a s[a6i. secfiune. s. angeion = vas. s. s. sphtiiru = sfera. s. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. athere = terci. abductie si rotatie intema. 2) thymos = principiu vital. Var. s.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. s. de inactivitate totala. f. In evolutie. / atherogenic. / atlas. {Cjr. genesis = prodwere. de [a luiiein = a ordona. f. \Qr. f. f. / atheromasie. / atherogenese. fierturd (-oma]. \Gjr. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. la 0°C. s. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. s.r. / atherogenesis. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase.): 1) A. ATEROEMBOLISM. ATELECTAZIE. f. [Qr. f. / atheromasia. / atypique. f. s. marcd. Uneori. ate-les = incomplet. a. / attenuation. (ex. de la typos = tip. embolie. [Itai.fi\at. are o 199 . m. V. tome = tdiere. 'in functie de evolutie.} M. \Gjr. substanta reticulata). s. / atelectasie.] 1) Scaderea tonusului afectiv. s. / atmosphere. lente. se poate calcifica si. s. ATLAS. s. din tat. din metal. ATOM. poate fi acuta sau cro-nica. / splint.

/ atomizer. s. cortizonica . a. sunt de ordinul lO"10 m. Lachesis fi fitropos). a. Atropos = una dintre cdt. f. exceptional. trd 'Parce. si vaporizator. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. dentorubrica). aplazie si hipoplazie. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. alba Milian . ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. [Lat. a z. profesor la ^{am6wg.priv. Dimen-siunile a.] Stare de denutritie grava a sugarului. s. care apare sporadic. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. f. subcutanata sau intravenoasa.). urmata de dis-tensia lobilor prostatei. atrium = antuamera. a. dar superficiala. / athrepsie. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare.: boala Sudeck (v.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. cu afectarea retelei cutanate de colagen. poate fi difuza sau localizata. s. f. tresis = orificiu. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. threpsis = nutrifie. a. Sangele trece din a. / atopy. / attrition. 2) A. [Cfr. prostatica provoaca o retentie a secretiei. in blocurile atrioventriculare. antisecretoare. a . cicatriceala . ATRITIE. primitiva In treimea inferioara a gambei. 3) A. semne *extra-piramidale. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. a. f. Sin.). 5) A. -tra. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. la varsta adulta. f. diabetului. 7) A. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. atropa = fieliadcinili din gr. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. / oreillette. atomos = indivizibii. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. [Paul H. s. se facea focul [a romani. In ansamblu.: hipertrofie.} Absenta *transferinei din sange. ATREZIE.camera superioara a fiecarui hemicord. [Lot. / atomiseur. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. / atony. este adesea ireversibila. 4) A. *ataxie. A. (a ater. atrium =. a.. V. s. -ina. generand anemia sideropenica congenitala. -trum = negru (deoarece in acwtd. Clasificare dificila. senila . (zeif:e. nutrifie. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. s. Ciotflo. de.: auriculotomie. (2. freca. *coreea Huntington. caracterizata printr-o slabire extrema. este un sistem neutru electric. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. fara pierdere prealabila de substanta.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. cavitatea timpanica propriu-zisa. de [a attcrere = a. 1) A. s. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. atria. Uneori. attritio. sarurile solubile de a.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida.] Diminuarea de volum a unei mase celulare.: *boala Kraepelin). dupa o infiltratie locala de corticoizi. ATRIOTOMIE. prin venele cave si sinusul coronar. A.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. Sunt incluse In aceasta categorie: a..priv. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. A. Sin. este reversibila. f. [Qr. M.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. c. n. V. [Qr. ATONIE. s. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m.] Alcaloid extras din Atropa belladona. s. fie In combi-natii cu aiti a. si evolueaza progresiv. / atresia. -ina. 2) A. f. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. localizata sau difuza. cu excep-tia plamanilor. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. [Qr. 3) A. f.. de. Abrev. olivopontocerebeloasa.cicatrice netraumatica si superficiala. 3) A. / attrition. f. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale.: boala Aran-Duchenne (v. (identici sau diferiti).: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice.dupa o *corticoterapie prelungita.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. f. irons = p&ste. difuze sau circumscrise. . 2) A. mnegreau).). m. f. c. c. la a . Iar atrophy. corticate izolate (*boala Alzheimer.. ATROPIE.priv. auricular . cu predispozitie ereditara. Sudeck. gr. topos = foe. / atropine. ATRIU.. atopos = in afara (ocuiui normal'. f. gr.priv. f. V. 1866-1938} Sin. dintoto'i ferrum = fier. / atriotomy. *scleroza laterala amiotrofica). cardiac (NA: atrium cordis) .. s. antiemetice. dementa senila). iar perefii se. \Gjr.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. Forma particulara: a. co-loida . tome = town. / athrepsia.. Ex. haima. s. f. s. [Cfr. ale destinulw. \Qr.priv. s. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. Sudeck's disease.). sunt utilizate ca spasmolitice. se utilizeaza In colire ca midriatic. tomos = taiat. iar In doze man are actiune centrala. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. / atopie. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. a . si anticolinergic. inertie uterina.priv. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. s. *hipotensiune ortostatica). de la ater. s f. s. 6) A. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. de. diminuarea tonusului muscular. secundare. tro-phe = ftrana.ATOMIZOR structure complexa. ATRANSFERINEMIE. atrium.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. s. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.a. uscata. ATROPINA. 3) / atrium.priv. pi. f. -(rum = negru. ce poate exista fie liber. sectionat fi tem-nein = a taia. s. ATOMIZOR. ATP / ATP / ATP.. cfwurg german. amiloidozei sau. dar cu respectarea tesutului elastic. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. / atransferrin(a)emia. a alcoolicilor (corticala tardiva). camera. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. m. musculara. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. care devine galbuie. utehna. / atransferrinemie. -atos = sange. De asemenea. atriotomie. s. Ant.. f. / atrophy. 8) A. vulvara . deficitului de dopaminhidroxilaza. ta a . Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. Administrate pe cale bucala.: 1) A.: FoFi-ATP-aza (v. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. a . corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. s. [Lat. s. A. ATOPIE. a . Sin. s. (1). / atonie. tra. idiopatice sau congenitale. s.. tonos = tensiune. -onis = frecare. n. 2) Forme In care a. *boala Pick. [at. f. f. secfiune. / atropine.antecamera. Tipuri: 1) A. [Lot. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). a . NA: atrium.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. alcatuind molecule. m. s. / atrophie. ATREPSIE. / atresie. c.

autos = sine. s. s. {'Eng[. de ex. [Lot.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. m. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). n. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. [Qr. m. / auricular. ou f. hearing. de. *eicosanoidele.nutw atropina. 2) Subject care sufera de autism. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. modificari de apetit.. m. s. f. f. [Lot. s. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. [1^. [Lot. aggresio. / aurovertine. [Qr.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. atomic 79. [at.. f. Este un metal galben. / auscultation. \Cjr. / autiste. ausciiltare = a asculta cu atenpie. / audiometry. gr. auricula. f. s. / audiometre. pasivS) si de a asculta (a. n. [Lot.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. Unii dintre compusii a. / auscultation. ale subiectului. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. AURA. gr. / self aggression. / audio-meter. / auriculo-osteodysplasie.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. de. sau f. dim.: atriotomie (v.). AUROVERTINA. cutanate. / aura. congenital word deafness. AUR. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. f. Cea mai precoce psihoza a copilului. m.. s. autos a sine. m. a. auricula. {Gfr. la temnein = a tdia. AUDITIE. [Lot. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. cu lumea exterioara. dim. f. audi-lio.] Element chimic pretios. s. [a audire = a auzi. din [at.. / gold. n. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. inde-pendenta de existenta surditatii. audi-tus = auz. de. [Lot. / autoagglutination. *angiotensina. tome = taie-re. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. f. / audibility s. {Lot. *serotonina. / or. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. simbol Au. Totodata. s. adj. 'palpare si *percutie. olfactive. / audition. n. -onis = atac. este evaluat la un control ulterior. / audimutitas. metron = mOsura. audire = a auzi. s. autism infantil). [Lot. f. [Cjr. / audit. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v.: sindrom Seals (v.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. uneori manifestari auditive. s. audire = a auzi.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. m. [Lot. f. cu nr. A. f.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe.it.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. f. plasis = modl-[are... / auriculotherapie. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. AURICULOTERAPIE. AUTIST. s. n. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.: boala sau sindrom Kanner. AUDIBILITATE. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. [Lot. / autoagression. / autacoids. [Lat. Cat. dim. A. A. / auriculaire.. la plassein = a forma. adj. s. Prezinta *ecolalie. / aurovertin. osteon = os. s. s. a uni.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. si a. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. autos = sine. s. f. a. AUDIOGRAMA.. etimoio-gia tc. f. s. audit. auricula. s. m. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. pi. s. La adult. imediata. uuufi. AURICULOTOMIE. [a amis = urtcfie. AUTOAGRESIUNE. f. aura = rasufiare. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane.me. gr. dim. In forma foarte dis-persata. mediata. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal.. s. / auriculotomy. auricula. insufi. gr. s.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv.] 1) Cu referire la *autism. / audimutite.. s. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. AUDIMUTITATE. / audition. de. / autism. de sete sau afective. sectiune. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. Sin. / audit. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. m. agglutinare = a iipi. gustative. activa). foarte dens. ihsufi. f.rme. AUDIT.. digitus auricularis. f. de la therapeuein = a ingriji. AUTACOIDE. tabagismului etc. / Beals' syndrome.). se disting a.z. / aura. gr. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). ca urmare. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. 2) In prezent.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. AUSCULTATIE.diu. therapeia = tratament.. fara a cauta un contact. Se utilizeaza audiometrul. f. / audiometrie. gr. n. f. autos = sine. / autistic. s. / atropism. / auriculotomie. dys = grw. prin intermediul *stetoscopului. coloidaf). de la aggredi = a ataca. mutus = mut.] 1) Care se raporteaza la ure-che.ATROPISM ATROPISM. obtinandu-se *audiograma. ascuitare. / auto-agglutination. / auriculotherapy. [at. s. AUDIOMETRU. {Cfr. s. onis = auzire. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. s. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. de. autos = sine insufi. audire = a auzi. f. f. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. insufi. s. -ism. audi-bilis = cars poate. / autoagglutinine.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte.. pi. s. urechiusa sau auricul al inimii. AUTISM.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. / audiogramme. f. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. adj. f. insufi. f. fl au. s. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. m. / atropism. [Lot. Actiunea de a auzi (a. de. / autoagglutinin.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. / audibility. de. A. autos = sine. la auris = urecfie. / autisme. m. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. s. aurum = aur.. adj. s. s. a.. s.. n. dificii. / audiogram. s. f. audire = a auzi. -ism. vizuale. AUTOAGLUTINARE. f. -ina . iar copilul mic este izolat. abdominale. paihice etc. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. a modela} Sin. i. alaturi de *inspectie. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. sounding. agglutinare = fl Ivpi. s. gramma = Inscriere.. AUTOAGLUTININA. / autaco'ides.la amis = urecfie. Dupa Laennec. f.\ Sin. AURICULAR. s. AUDIOMETRIE. s. s. akos = re. s. [Lot. s. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. a uni. f. NA: digltus minimus (2).

f. / autograft. la ana = din nan. / auto-anticorps. divi-ziline a unei idei pe puntte. insusi. f. dialysis . adj. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. autos = sine insusi. s. / self criticism. / autoclave. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. *tiroida. s. se pare. s. m. daca sunt accentuate.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. AUTOIMUN. m. \Qr. / autoimmuni-ty. s. AUTOGREFA. / autophobie. se manifesta ca *boli autoimune.*autoanticorpi . f. zilnic sau o data la doua zile. -atos = sange.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . s. V. autos = sine insusi. autos = sine insufi. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / autoanalyser. immunis = scutit. intoxicatii. / autoanalyseur. autos = sine insusi. / autocriny. driceag de altoit. fesut. *spermatozoizi. de la immunis = scutit. f. s. autos = sine insu^i. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. katalysis = disotutie. A. AUTOHEMOLIZA. [at. AUTOCATALIZA. (at. autos = sine insiifi. autos = sine insusi. f. de la. AUTOANTIGEN. / autoantibody. kytos = ceiuid. s. endo-gen. AUTOGEN. [at. s. autos = sine insufii phobos = fried. s. f. AUTOERITROFAGOCITOZA. autoimunitate.: sindrom Marlin (v. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. iradiere sau 'in neoplazii (a. Indeosebi In medicina sportiva. care. s. s. / autocrinie. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. / autocritique.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. autos = sine msusi. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. / auto-immun. de la digerere = a duce in parti diferite. s. s. autoimunitate. f. / autogenous. AUTODIALIZA. / autoh(a)emolysis. AUTOCRIN1E. f. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. kytos = ceCliiSf -oza.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. adj. adj.: boala a.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. de [a khthon = pdmdnt. autos = sine insusi. V. AUTOFAGOCITOZA. f. anti = contra. a. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. / auto-hemolyse. prin consumul tesuturilor proprii. haima. autos = sine wsusi. / autophagie. criticus.: In engl. gr. s. grapheion = penifa de scris. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. / autoerythrophagocytosis. [Cfr. de ex. [Cjr. / autohistoradiographie.a. s. apdrat (in = [ip-sit dc. s.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. s. totusi metoda a fost reluata. s. s. m. fiziologica si a.centa. [C/r. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. [Qr. a purta). f. haima. AUTODIGESTIE. m. [Qr. s. -oris = carp. In toate cazurile mentionate. tie.insusi. AUTOHEMOTERAPIE.: a. [Cjr. autos = sine. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. / autoclave. autoantigen. In organismul caruia Ti apartin. adj. s. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. / autohistoradiography. erythros = rosu.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. / autocatalyse. observata In unele boli mentale. f.). s. (at. immunitas. autoradiografie. s. / autogreffe. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. adj.. a. a descompum (dis = separat de. graphein = a scrie. de. krinein = a separa de. [l^r. V. Acesti a. m. / autogene. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. dobanditf). / autodialysis. gerere = a duce. grefa. f. [Cjr. automatos = spontan. din "pancreatita acuta. apdrat (in = tip-sit de. de [a graphein = a scrie. "mielina. AUTOCLAV. phagein = a mdnca. s. radius = raz. din gr. / autoh(a)emotherapy. s. s. munus = ofiCiga^ie).} Teama patologica de a ramane singur. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. / auto-digestion [Cjr. deoarece sunt . f. autos = sine msusi. [Cjr. V. AUTOFAGIE. iat. f. s. n. autos = sine insufi. kritikos. / auto-antigene. autos = sine.. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. asociata unor manifestari patologice. analyein = a rezolva. / autophony. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. m. / autophobia. iat. s. f. de (a krinein = a disceme. f. s.} V. la katalyein = a distruge. autoimunitate. autos = sine insusi. / autodialyse. iarasi. autos = sine insufi. f.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. lyein = a. autos = sine insufi. -onis = descriere. -oza. s. [Cjr. In prezent este putin practicata. Ex. histos = fesdtura. / autochtone. s. s. / autoantigen. f. [Cjr. [Cyr. / auto-catalysis. V. / autoerythro-phagocytose. phagein = a mdnca. AUTOFOBIE. adj. autokhton. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. f. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . Ex. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. dia = prin. gruphium.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. f. f. f. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. apoi 3 pana la 10 ml. phagein = a manca. a. f. [at. s. -e. *tract uveal. lysis = distrugere. AUTOCRITICA. f. / autodigestion. corpus. outos = sine insusi. autos = sine insusi. A. / autochtonous. [Gr. autoimunitate. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). de la lyein = a distruge. 2) Stare morbida. / auto-immunite.separare. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. Indeosebi ale constituentilor plasmei. care poate apare In unele boli ale urechii medii. s. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. Cat. mucoasei gastrice. therapeia = tratament. {Cjr. [Gjr. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. autoimunizare si autotoleranta. f. Se disting doua alternative: a. Obs. AUTOHISTORADIOGRAFIE. munus = o6[igatie). [Cjr. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. / autophagia. anti = contra. [Cjr. [C/r. \Qr. s.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. digestio. auto-phagy. AUTOANTICORP. -atos = sdnge. / auto-immun. / autohemotherapie. In starea de *inanitie. lysis = distruge. AUTOFONIE.re. din gr. f.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. viral (pseudoautoantigen). f. n. f. AUTOHTON. V. f. AUTOIMUNITATE. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. AUTOANALIZOR..} Sin. f.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autophagocytose. s. Se Incepe cu 2 ml. / autophagocytosis. \Gjr. / autophonie.

mai ales al celor neurocibernetice. din cauza etimologiei improprii a termenului a. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. 3) Sin. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. s. autos = sine msusi. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. / autoplastie. de (. grefa).: ritm idio-ventricular (v. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. V. De altfel. reactional sau spontan. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. prin autoagresiune sau autoimunizare. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. suggestio. f. s. adj. f. / autopunition. autopsia. a modeia} Sin. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. f. s. AUTOMATISM. ou(os = sine insusi.] Despre tesuturi.: autogrefa (v. autos = sine insusi. antialeatorie si antientropica. AUTOPLASTIE. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. m. AUTONOMIE. -onis = mutitare. / automutilation. 203 . autos = sine. diabetui insulinodependent s. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. medicalio. s. care survine In cursul anumitor start patologice. a unui tesut sau a unui organism. autos = sine insusi. logos = raport. Activitate motorie involuntara.: sindrom Clerambauld.: a. anuntandu-l ce va face si ce va spune.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. rdafie. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie.). autos = sine. / self-regulation. automutilation. [^r. [at. 2). s. 2) Medicolegala. gr. [€/r. autos = sine insusi. AUTORADIOGRAFIE. f. regulare = a rigid. Ex. / automedication. / autolysis (1. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). / autoradiography. [(yr. ia punire = a. f. autos = sine insusi. / autologue. f.).AUTOIMUNIZARE imune.] Comportament involuntar (miscari. autoan-tigen.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). AUTOLOG. autos = sine insufi. pentru autozom (v. Ex.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. f. sugestie. s. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. oftalmia simpatica.insufi. f. plastos = moddat. / auto-radiographie. autos = sine insufi. s. f. [Qr. s.} Inde-pendenta functionala. f. A. radius = razd. V. / autonomie. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. A. A. s. a. f. de la skopein = a vedea. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. mutilatio. s. pedepsi. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. graphein = a scrie. / autolyse. de [a plassein = a forma. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. [at. urechi etc. n. pentru autozomal (v. A. f. Sin. la toxon = sageata. AUTOSOM.: *a. Indeosebi lizozomale. anemia hemolitica autoimuna. opsis = vedtre. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). / autoscopie. scopia = e^aminare.: autotoxemie. sau automates = spontan. tiroidita Hashimoto. Enzimele sunt de origine endogena. A. s. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. celule. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. / autologous. leucopeniile imunologice.).). Cea mai importanta a. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. ia mutilare = a scMbdi. [Gjr. f. [at. / self-treatment. Prin a. passivity phenomenon. [CJT. f. Intermitent. de. f. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. Ex. si autopuni-tie. [at. f.: lupusul eritematos diseminat. este de tip cibernetic. e. [^r. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. adj. a e?(amina. f. [CfT. Sin. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . -onis = medi-cafie. / autopsy. AUTOMUTILARE. originea autoimuna este doar presupusa. Var. insufi. s. / autosuggestion. immunis = scu-tit.). care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. f. munus = o6[igatie). In afara oricarei influente straine aprecia-bile. / autointoxication. termen recomandat. s. f. de origine accidentala sau criminala. s. f. apdrat (in = [ipsit de. Independenta fata de controlul voluntar.sale sunt devansate sau repetate In ecou. AUTOPSIE.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. AUTOSUGESTIE. insufi. Poate fi fiziologic (ex. / autonomy. outos = sine insufi. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. *a. f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu.: necropsie. AUTOSCOPIE. de origine intestinala.: sinucidere (v. s. lysis = distrugere. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. autos = sine insufi. [Qr. s. bolile Biermer si Basedow-Graves. AUTOIMUNIZARE. Indeosebi guta). ou(os = sine. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. / autopsie. AUTOPUNITIE. / automatisme. in = in. elaborat sau inconstient. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a.). f. [§r. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. de. Tmbatranire) sau patologice (migrena. Var. [at. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. [at. v. f. Sin. automatismos = autoacfionare. AUTOINTOXICATIE. s. / self-mutilation. / autoregulation. s. mental etc. cardiac) sau patologic (ex. [CJT. / automatism. epileptic. AUTOMEDICATIE. de. AUTOSOMAL. s. / autosuggestion. s. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. -onis = pedeapsd. se observa uneori dupa o leziune medulara. s.a lyein = a distruge.: a. gr. s.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. / autointoxication. poate fi: 1) Medicala. Pentru alte boli.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. / autoscopy. m. s. s. tie. [CJT. [Cjr. f. f. s. pumtio. / autoimmunization. / autoplasty. Indeosebi la nivelul organelor genitale. \CJT. [at. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. / auto-immunisation. nomos = o6icei avand fortd de iege. autotoleranta. activitati). suicide (3). s. autoimunitate.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. / self-punishment. autos = SIM insusi. -onis = pdrere. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. De obicei.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. Sin. s. autoanticorp. A. [Qr. tat. AUTOREGLARE. boli metabolice. s. autotoxicoza. AUTOLIZA.. somn.

/ auxine. -ozo. / auto-tolerance. f. h.-h. / avidine. s. provocat: 1) A. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. f. spontane care se repeta la sarcini succesive. auxanolo-gy. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. C: *scorbut.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele.: autointoxicatie (v. phytohormone. autos = sine insufi. f. fausse-couche / miscarriage (spontan). f. aviver = a indeparta marginile unei piagi. [Qr. In general legata de o carenta alimentara. fistule sau fracturi. s. s. s. trails = pesle. h. / auxotrophe. vasculum = vas mic. de (a vellerc = a trage. AUTOTRANSFUZ1E. f. a smulge} Extractie. ca bioxidul de carbon si amoniacul. / avulsi. a. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. decompensare cardiaca. boli genetice). izoimunizare Rh. dim. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. hipotalamus si hipofiza. vivus = viu. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. \Cjr. PP: *pelagra. n. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). autos = sine insufi. a. [at. a se dezvoita. de la auxein = a creste. [Lot. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. -ina. n. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. adj. / autotrophic. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. / avidin. spon-tan si a. soma. este perturbata. f. sanatoase. m. / auto-tox(a)emia. axon. s. miprastiere. s. trophc = firand. autas = sine insufi. indurate. [GIT.] Sin. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. abortio. Realitatea a. s. / autotrophe. unul fiind de origine materna. -ina. a. adj. [at. (a vaccind = variola vacitor. de (a auxein = a creste. celalalt fetus continuand sa se dezvolte.on. V. / ouie. dentara. a priv. Ex. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. / avitaminose. adj. f. audire = a auzi. / autosome. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. soma. / auxin.priv. adj. constatata 204 . aiitos = sine wsusi.: 1) A.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. 4) A. autoantigeni. ortus = nastere). [Qr. AUXOLOGIE.). n. adj. V. Ex. vasis = vas. f. AVULSIE. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. la vas. s. n. / avasculaire. interdependente din punct de vedere anatomic si functional.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart.} Sin. Scopul a. -ozo.. [Cjr. si doi cromozomi sexuali. spontan sau provocat al unui fetus malformat. f. -atos = Corp. Var. autos = sine insufi. f.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. tat. [Qr. Proteina din albusul de ou. / autosomique. abortion (provocat). axis = ayl. ouxe = crestere. fusio. este probata de *neurocrinie. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. / autosomal. V. *centrifugei. f. de. f. -onis = arort. insuficienta renala. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. D: rahitism. autos = sine insufi. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment.. 2) A.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.-h. / autotransfusion. autos = sine insufi. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. AUTOTOXEMIE. f. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. si neuro-endocrinologie.Corp. s. / avulsion. s. / self tolerance. s. AUTOZOM. s. -onis = tcipire. [^r..i [at. Clasic. s. [Qr.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. 2) A. / axe. int. adj. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). [Cfr. AUTOTROF. AUXOTROF.] Anglicism sin. AUZ. [Cjr. / autosome. din [at.: evulsie.: a. iar celalalt de origine pa-terna. In prezent. de. A.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. s. / axis. loxikon =° otrai'a. s. AUTOZOMIC. s. [Gjr. -atos «= sdnge.. s. / autotoxemie. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. AUXINA. velsus. de la toxon = sageata.] Curatarea. s. / avascular. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. autos = sine insufi. a se dczvolta. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. a -priv. AVIVARE. Uneori. adj. [Cfr. [Qr. a.. [Qr. a se dez-voita. \Lat. freshening. -atos = Corp. s. AVORT. In cazul unei fracturi. a. aceasta limita este stabilita la 180 zile. s. boli infectioase. / avivement. / hearing. f. s. m. f. AVASCULAR. irophe = fiTana.t. ammoniakon = sore de amo-niu.a. AUTOZOMAL. 3) A. vita = ria. auxe = creftere.. m.: autosom. AVITAMINOZA. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. Conform acestui concept. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / autotransfusion. / avivement. -atos =. s. testului osos favorizeaza consolidarea. a. m. f. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. soma. adj. dezechilibre hormonale. In celulele somatice. de.). diferential. si ure-che interna. AUTOVACCIN. / autosomique. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. a . m. Organismul uman poseda 44 de a. / auxotroph. repetitiv. s. s. / avitaminosis. / autovaccin. adj. / autotoxicosis. s. alterari cromozomiale. AUTOTOXICOZA. haima. de (a toxon = sageatd.. f. \fr. \Cjr. / auxology. In caz de sarcina gemelara. f. / autosomal. m. s. auxe = crestere. {QT. s. f. dm-uiio. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. / avortement. [at. / autotoxicose. adj.] Care este lipsit de *vascularizatie. autos = sine insufi. tolerantia = suportare.: autointoxicatie (v. Sin. / auxologie. gr.. s. / autovaccine. f. [at. Ex. sangele este recoltat inainte de operatie. cu autozomic (v. AX.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. S.: a. 4) A.). organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. logos = stiinpa. s. pentru varfui sagefiior. de [a auxein = a crefte.: *boala beriberi. Mai trebuie mentionate: 3) A. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. stare denumita *autoimunizare. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. dar. s.

/ azot(a)emia. / azoturia. sectionare. f. Ex. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. a . n. m. Tacit.] V. -ina. / azaserine. [Cfr. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. 2) Uzual. a. se numeste a. AZOT. si hiperazotemie. axis = ivffl. reactiveaza *axonema. instantanee consta Intr-un vector. s. s. 205 . axillae. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. s. {Cjr. f. s. s. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. Ex. din gr. a .] Sin. gr. A. care poate emite si colaterale. regiune a.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. f. / azathioprine. s. A..} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. uremie. medie este vectorul stabilit.priv. sub forma de molecule diatomice. ferment.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. A. f.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. A.} Care este lipsit de fermenti. adj. A. bazele purinice. [Cjr. s. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. spcrma. adj.: vitamina A (v. n.i zoe = viata. A. s. axon = w(0. s. secun-dara. s. f. m. a . / axerophtol. dl la philein = a iu6i. piloasa. a priv. \Cjr. f. kincia = a nufca. s. f. AZIMIC. amo-niac etc. o. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. AXILA. nema = fir. / axillary. a • priv. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. / asile. s. dupa fosforilare. o. xeros = uscat. creatinina. adj. AZBESTOZA. n. / azide. s. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis.). lichid are temperatura de -194. fibra nervoasa. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. f. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). AXILAR.. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. m. f. n.. NaN3). Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / axoplasme. / azot6mie. s.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. f. [Cjr. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. A. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. exceptand a. AXIS. / asbestosis. / azathioprine.. zygon == perectie. AXEROFTOL. axon = !U(a. NA: axilla.: nitrat (v. -ozo. / axonotmesis. In mod normal.] Proteina care. [Qr. este cea mai mare.] Sin. AXONOTMESIS. 2) In fizica. AZIL. \Lat. AXOKININA. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. a . NA: vena azygos. contrar etimologiei. / azurophile. V. zyme = drojdie. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. s. s. zooa = animal. axoa = cuyl. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. In cazul neuronilor senzitivi..] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. [Cjr. azotui din acizii aminati. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. a . AXON. In tulburarile de metabolism. s. f. / axokinine. AZOTURIE. / axis.). s. f.. o. [Qr. Este moderator al oxigenului In respiratie. Sin. / azoospermie. s.. zoe = viaf. s. f.priv. -aton = samdnfa. s. AZUROFIL. axilla = su6suoard. f. [Cjr. tmesis = tOieturO. asbestos = care till poale fi stw. m. s. zoe = viatd. / nitrogen. In general. geometrica a instrumentului. adj. sarea de sodiu.: cilindrax. proteinelor. utilizata In hematologie. In prac-tica. [Lot. fibrele A si B sunt mielinizate.] Intreruperea axonului.. tab. creatina. m. AZIDA. [Cjr.45 gt kg corp/24 ore. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). AZASERINA.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. adj.. [Lat. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi.priv. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. [Qr. s. [Cjr.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. / axoplasm. normala este de 0.il. s. / azote. / axokinin. AZOTAT. AZATIOPRINA. ouron = urind. s. -atos = s&ngt. / azurophil(e).. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / axone. asy-lon = [oc im'w[a6i[. (saa hemiazi-gos) la stanga. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. / axenic. creste Indeosebi In afectiunile renale. / azyme. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. / asylum. n .} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. iar fibrele C sunt amielinice. de [a a . adj. -o/. / axerophtol. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. / axoneme. s. care include: azotui ureic. / armpit. / axenique. phi]os = prieten. o. AXENIC.: artera a.. s.. In cursul febrei.priv. m. / axis. urmare a hemoragiilor. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. [Cjr. a . AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). n.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. oecHe azur = at6dstrui. m. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului.13-0. s. s. f. s. / azide. / axonotm6sis.priv. f. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. m. Indeosebi In transplantele de organe. a.von = W(il. s. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. adj. s. m. huimii.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. anat. f.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.priv. / axillaire. s. / azymic.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. oase. In ma-joritatea cazurilor. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. [fr. f. [Lot. / azaserine. / aisselle. / azotate. copiilor ortani etc. o. / azotate. care antreneaza o degenerescenta walleriana. / axon. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. s. adj. principala. asylum. / asbestose. axilla..d. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). xenos = strain. [Qr. la dreapta si cele doua mid vene a. tesuturilor sau organelor. f. / axoneme. Este determinata. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. In socurile traumatice sau chirurgicale. jug. AZOOSPERMIE. Diferitii a. In diaree sau In obstructii intestinale. AZOTEMIE.: paine a. A. Intra In compozitia enzimelor. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. f.priv. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. / azoospermia. zoe = viaf. infirmilor. 'in mod asemanator. [Cjr. sy-lan = ajefui. m. Timp Indelungat. pi. / azoturie.priv. acidul uric. f. AXONEMA. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. ophthalmos = oc/w. AXOPLASMA. s.

miu[ 9^p6e. Salmonella).rwiog austriac. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. [Lot. BACIL. bacteriolog fi igie-nift german. Sin. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus.) nu a fost medic. IS 75-1959 . Sin. medic norvegian. 60 i. sugerand forma unui bastonas. *b. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. prof&sor [a 'Bni^elles.: Klebsiella pneumoniae (v.riohg si igie.: Salmonella typhi (v. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. in biscrica Ambrosius din Milano. Sin. patoloaica. 1841-1912} Sin. profuor ta 'Pisa. descope-rit de Victor Babes. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus.: *b. 1S47-1SS7} Sin. Jean Marie Camille Cluerin. la Institutui '^ocke.] Sin. publicate la Florenta.Cicero al medlcinei". radius.).dicina. 1S60-1941.: Shigella (v. director de. BABESIOZA.nist german. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. [Kar! Joseph Eberth.tte.fe.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus.n fi 'Muwh. fiactmo[og francitz.riotog german. la 'Zema. ci tin emdit latiii. / babesiose.olog german. 1834-1913..AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. fiaclInolog japone. Zurich si Chicago. anatomopo. Koch. prof&sor de. 'Seriin. 'Prcya.] Sin... s. [Albert Doderlein. Wilrtz6urg. cum calory ef dolore". cercetare. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. / bacillus. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. s. anus. bacilli.} Sin. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. 'Se-rgen.: Haemophilus influenzae (v. niedicinei si filo-sofici. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. Corynebacterium).e.: Pseudomonas aeruginosa (v.ri. fiacte. in 1905. anatomic.rmatotog Italian. 1854-1926. 1870-1961. profesor [a Cjreifswaid. d. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . Ex. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. Hr. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. [Simon [''lexner. 1S63-1933. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus./fiz. l^ie-no.dicala. piocianic. apoi [a 'Serfifi. B.z. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. in 1443. Mycobacterium]. profesor de igimd [a LiCte. Haemophilus}. 1843-1K90} Sin. 1S35-1926. Haemophilus). -20 d. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. anatomopatofog german. occiput.: Eschehchia coli (v. [Georg von Hofmann-WelIendorf. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. denu-nut . gme-colog ge-rman.j Sin. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. f. hemie.ioCogit. iJocte. bacte. 'SruJ(d[w. Bolile provocate de genul B.: Shigella flexnen (v. 18431910.rwiog fidgian.: Yersinia pestis (v. in 1905. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. / babesiosis.rubor et tumor. vrofesor (a Cjroninge.). la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. 6actunoiog fi imunolog Belgian. clasa *sporozoare.\ Gen apartinand familiei protozoarelor.: piroplasmoza. 207 . care a inflnenjat profund gandirea medicala.). 'Beriin. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. me. [Edwin Klebs. anatomopatoCog gcrman. din ordinul Papei. Dupa 14 secole.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. Shigella). 18521931} Sin. apoi [a 'Koma. Ti^irtz.). s. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. fiacte. Este prirna carte medicala tiparita.} B. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. uterus). s.} Sin. Angl. Octave Gengou.: Haemophilus ducreyi (v.\ V. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata.[ pentru me. pi. 8 volume intitulatc De Re Medicina. D. [Shibassabiiro KiInsato. August fohunn r'riedrich Loefflcr. [Leon Charier. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. [Robert Koch. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. 'Berlin. 18541926.: Corynebacterium diphteriae (v. 1843-1910} Sin. [Victor Babes. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. m. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. Sin. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel.: Mycobacterium tuberculosis (v. BABY BLUES / baby blues / baby blues. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. 'Paris. succesiv. *b. pre.: Vibrio cholerae (v. f. tibia. se-rotog francez.: abdomen.Suy. Hr. Albert Culmette. bigemina produce febra la vite. BABESIA / Babesia / Babesia. [Victor Babes. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. baron.. amandoua transmise prin capuse. [Auffiisto Ducrey.te. V.: Mycobacterium leprae (v. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. [Robert Koch. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. Tomaso de Sarzana descopera. | Carl b'riedldfuler. 'Tufibinge. Klebsiella). Mycobacterium). Mycobacterium). 1860-1940. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. apartenenta b. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. iar B. vaccin BCG. profesor [a 'Bucurefti. Corynebacterium).: Mycobacterium leprae (v.en.rican. (BCG). m. -oza. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului.).totog fi 6ac.n. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. John Elmer Weeks. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. 1852-1915. Sin. 1S721961. In continuare. babesia-sis. tific etc. oftalmolog american. / bacille.

1863-1939. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. m.: Haemophilus influenzae (v. 2) Sin. / bacill(a)emia. anatomopatolog fi igie-nist american.rio(og american. profesor [a Qreifswaid. B. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. 6actenoiog german. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. medic fi Bacteriotog japonez. bakterioa. [William H. Shigella}.). Sin. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. 1858-1945} Sin.ze. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. s. 1) Sin. conserva forma si rigiditatea celulei. Schimbul de material genetic se poate produce.: Mycobacte-rium bovis. fenoli. 3) Sin. s. Walther Kruse. 2) b. Anna W. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. auto-trofe care. 18631955. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. B. Soionia).} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare.. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. s. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. / bacterid. sunt. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. -atos = sdnge. profesor de medicma internet ia Copenhaga. [Alfred Whitmore. ca urmare a existentei unui focar infectios. Mycobacterium. X. In esenta asemanatoare.. f. bacil-lary. m. -ida. bakterioa. 1876-1946} Sin.: Clostridium per-fringens (v. beta. unele b.se reproduc pe cale asexuata. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. este agentui etiologic al *antraxului. f. s. [Kiyoshi Shign. radiatiile ionizante (ultraviolete. Sin : Clostridium tetani (v. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. bactericidal. dim.: boala Andrews (v. 1862-1950} Sin.nt Wroclaw. Shigella}. Bacteriohg american. / bacillemie. pustuloasa. s. \Qr. substante tensioactive. [Kiyoshi Shiga.: 'b. s. a. inhalare sau ingestie. Acest Invelis. de ia bakteria = Boston.: Corynebacterium diphteriae (v. de la bakteria = lias-ton. de [a bakteria = Boston.: Mycobacterium avium. profesoT la 'SerCin. [at. n. Ex. heterotrofe care. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. cauzat de un bacil. apoi [a 'SerCin. f. iar reactiile bio-chimice. ubicuitare.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. aldehide. 1852-1915. psicrofile. gama). 2) In relatie cu un *bacil. [Cnrl Sonne. 1S64-1943} Sin.: Fusobacterium nucleatum (v. / bacterium. prin transductie. prin extensie.r. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. / bactericide. care nu apar-tin nici regnului vegetal. Fusobacterium). si bacteriostatic. imobili. BACILAR. / bacitracine. BACTERIE. deja sintetizati de alte organisme. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. B. V. [William Henry Welch.: Salmonella typhi (v. / bact6ride. 1850-1934. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. bacteria. f. Shigelia).: 1) b. s. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". bactmolog german. gr. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). cu dezvoltare optima la 20-30°C.. pot da nastere la *spori. profesor [a 'Bonn. 1882-1948} Sin. pot metaboliza doar compusi organici. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. In absenta glucidelor.rg fi Leipzig. / bacitracin. de asemenea. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. adj. \G. De obicei. haima. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Citoplasma b. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. Indeosebi a *bacilului Koch. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare.} Sin. s. Intepaturi de insecte. pi. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. 3) b. BACITRACINA. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. saruri ale metalelor grele. •profesor ia 'Pans. BACILEMIE. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. [Qr. Pseudomonas). asemenea animalelor. adj. t)ac. compus din doua straturi.). au capacitatea de a sintetiza molecule organice. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b.).: Shigella dysenteriae (v. ultrasunetele. bacillus = Sastonof. 2) b. adica *antibiotice). sunt lipsite de un nucleu veritabil. bacillus = dastonas. crezoli. adj. Incapsulati. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). medic fi 6actenoiog danez. / bacteri-cide. f. sunt extrem de diverse.). [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece.. de asemenea. prin *sciziparitate. ter- . / bacterie. s.: Pseudomonas aeruginosa (v..} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. f. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. substante produse de unele microorganisme.: Shigella sonnei (v. f. / bacillar. fiactirwiog german. 'SQsnigske. Park. 1870-1957} Sin. BACTERIDA. ARN mesager. caedere = a own. f. fiactenolog fi epidemw[og francos.} Prezen^a de bacili In sange. dispusi In lanturi. bakterion. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. s. [Lat. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. Lichidul din interiorul b.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. B. Mecanismele de actiune ale b. adj. nici regnului animal. nu confine germeni microbieni. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. Williams. Aflate In conditii particulare. profesor ia Johns 'Hofkjns. alfa.: Mycobacterium tuberculosis. [Lot. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. 18701957. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza).. baze. medic fi Bocterioiog japonez. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. plasmide).: Shigella dysenteriae (v. / bacillaire. V. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. Sin. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. BACTERICID. mezofile. asemenea plantelor. s. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. s. [Jean Hyacinthe Vincent. Salmonella). (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. Haemophilus).te.} Sin. Sin.} 1) Termen nerecomandat. dim. B. de ex. Specie (genul Bacillus.: Pseudomonas pseudomallei (v. [August Johann Friedrich Loeffler.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. Corynebacterium}. dim. ARN de transfer. m.

pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. / bact6riophage.: colicinele produse de 'Escherichia coli. semnificativa). intestinale. [CfT. de ia bakteria = Boston.] 1) Asemanator cu o *bacterie. BACTERIOSTATIC. prin fixarea la nivelul bacteriilor.). s. BACTERIOSCOPIE. BACTERIOTOXINA. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. BACTERIORODOPSINA.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. B. si microbiologie. bakterion. printre care: alcoolul. s. sunt asamblate. dim. apendicite gangrenoase. f. anticorpi. cand b. statikos = care opreste. / bacteriosta-sis. sintetizati rup peretele bacterian. de la bukteria = Boston. BACTERIOLITIC. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. [Cjr. fina. f. sau piocinele. sunt organismele cele mai raspandite. dim. / bacterio-phage. bakterion.] Virus care infecteaza bacteriile. de la bakteria = Boston. actiunea litica a "complementului. f. f. BACTERIOCINE. nesporulati. pentru care este caracteristica. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara.. f. de (a bakteria = Boston. aspect! -ind. [Lot. 0 serie de b. prezenti In intestin la om si la animate. / bacteriology.r. / bacteriocins. BACTERIOID. B. bakterion. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. / bacterioto-xin. s.. / bacteriostatic. -ind. b.] Proprietatea unei substante (ex. eidos = forma. pot produce toxine (de ex. virus = venin. de ia bakteria = Boston. dim. / bacteriorhodopsin. / bacterioscopie. adj. m. sunt constituiti din material genetic. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. si organismul gazda. pausis = wicetare. de [a bakteria = Boston. fiind ubicui-tare: In sol. bakterion. [Cfr. bakterion. / bacterioide. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. s. de la lyem = a distruge.^aminare. melaninogenicus sunt agenti patogeni. [Qr. -ind. baculum = Boston. si Fusobacterium. de ia skopein = a video. / bact6riorhodopsine. f. bakterion. dim. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. adj. patogene. / bacteriolytique. iar *lizozimii b. s. BACTERIOLOGIE. / baculovirus. / bact6riotoxine. / bacteriolisine. f. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. lytikos = care. BACTERIOPAUZA. m.ti[oare roz. f.] Examenul unui preparat microscopic. BACULOVIRUS. 0 serie de b. de ia bakteria = Boston. a face so. pausa.] *Toxina de origine bacteriana.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. lysis = distrugere. de. Poate fi: 1) Spon-tana. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. haima. adj. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. f. [Cfr. ca si a proteinelor capsidei. s. adj. ia lyem = a distruge. s. adj. dim. f. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. s. ia toxon = sageata. urmare a mortii acestora. n. / bacteriotropic. / bacteriurie.} Disolutia bacteriilor. gr. bakterion. s. strict parazite. f. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. bakterion. pi. infectii pelvine. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. dim. ouron = iirina. bakterion. phagein = a mdnca. s. skopia = e. [CfT. V. cer-cetari serologice si biologice. 3) Produsa de "bacteriofagi. [C. B. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. / bacteriotrope. f. s. Exista. dim.} Virus infec209 . bacteriofagi. ADN sau ARN. / bacterioscopy. f. dim. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. s.r. parazit) si determina o *infectie oportunista. s. 'in apa si In aer. de.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. s. de ia bakteria = Boston. bakterion. strict anaerobi. de. de (a lyein = a distruge. a e^amina. adj. ca urmare a simplicitatii programului genetic. otravd. / bacteriuria. particulele componente ale b. determinand colecistite. s. Capacita-tea b. nepatologica). o serie de aminoacizi. dim. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. purtatoare de receptori specifid pentru b. / bacteriolysin. f. adica de radiatiile luminoase. s. / bacteriostatique.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. la om. la bakteria = (las-ton. lysis = distrugere.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. [Cfr. / bact6riologie.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. V.: fag. -atos = sange. BACTERIEMIE. non-toxinogeni. V. bakterion. s. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. f. infecteaza o bacterie. de [a bakteria = Boston. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. / bacteroid. B. bacterie. proteaze). / bacteri(a)emia. s. cuprins Intr-o "capsida proteica. BACTERIURIE. logos = fitiinta. animalelor si plantelor. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. [Qr. bactericid. s. Totodata. lizogenie si lizotipie. f. In mod normal urina este sterila. bakterion. bakterion.: substante antibacteriene si antibiotice. eliberand 100 pana la 2 000 de b. dim. produse de "Pseudomonas aeruginosa. Sin. Ex. f. dim. si sep-ticemie. b. / baculovirus. / bacteriolysis. studiul culturilor. phage. s. de ia bakteria = Boston. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. 2) Bacterie modificata structural. B. / bacteriolytic. / bacteriopause. distruge. opsis = vedm. BACTERIOFAG. Proteine produse de anumite bacterii. (at. Sin. s. rhodon = trandafir. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. adj. V. BACTERIOTROP. eidos = forma. de Ca bakteria = Boston. f. de ia trepein = a mtoarce.. [Cjr. f. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. de ia istanai = a piasa. si antibiograma. Ex. / bacteriocines. Dupa sinteza. dim. s. Spe-ciile 6. abcese hepatice. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. proteine) sunt blocate. septicemii. f. pi. de la bakteria = Boston. o serie de b. m. \Qr. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. dim.] Prezenta bacteriilor In urina. BACTERIOLIZA. [Qr. / bacteriolyse. Dupa ce b. f. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. s. trope = mtoarcere. parazite sunt necesare organismelor gazda. \Qr. dt (a bakteria = Boston. V.: Escherichia coli (v. B. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. [(yr. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. [G. din fiecare bacterie gazda. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. b. hakterion. ARN. bakterion i dim. dim. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. fragilis si B. De ex..BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. adj. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. vitamine si antibiotice. s. de ia bakteria = Boston.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. fara a Ie distruge. de asemenea. denumiti *bacteriolizine. / bacteriemie.

s. / bath.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. [Lat. BALNEOLOGIE. V.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului.. [Lat. BALISTOCARDIOGRAMA. ca radio-activitatea.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte.. de. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena.} Fobia fata de armele de foe. de. Termenul a fost extins la baile de namol. generate. De asemenea. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. g. dus. f. din gr. n. marina. / badigeonnage. / balantidiasis. BALISTOCARDIOGRAFIE. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. [fr. s. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. / balneotherapy. f. balayer = a matwa.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. / balanoposthites. s. / ballonnement. / ballottement. s. capului fetal se constata In sarcina normala. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. f. dm gr. s. s.). BALOTARE. gr. balanos = ghinda. therapeia = tra.sau bidirectional.] V.. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. m. d) b... BAGASOZA. f. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. s. Cauze: igiena precara. de contrast.: badijonare.} Actiunea de a deplasa. / scanning. m. utilizat ca vector In "biologia moleculara. balistocardiografie. ballast = fialast. f.tame. b. si logo-nevroza. [Cfr. B. s. [Lat. / balanoposthite. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. asociata de obicei. deci selective. phobot. [fr. *microscop electronic cu baleiaj. o serie de substante. / balanite.. [Lat. BALONARE. B. s. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. graphein = a serie. dim. balanos = ghinda. lands = taier. BALBISM.. uni. din gr. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. [f^r.).01 mg. In cadrul unui experiment. dim. din itai.. V. B. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. s. s. [Lat. de soare. s. ordinul Peritriches. pallone (dialectic ballone) = minge. lat. [fr. "normal".} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). batanlidion. / bagassose. [Cfr. 2) B.} Termen care desemneaza anomaliile. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. c) b. BALANTIDIAZA. praeputium = prepuf. [CfT. s. pallone {dialectic ballone) = minge mare. BALANOPREPUTIAL. halneum = fiaii. kardia = inimO. BALON. lanx. datorat mutatiilor spontane. f. bilanx. Ex.. s. s. prin diferitele sale specii. pentru badijonaj (v. f. gr. ballein = a arunca. b) b. / balantidiase. care.] Instrument utilizat pentru cantarire.0001-0. Ex. f. [a ballantion = punga. / balbisme. f. gr. si scanning. YEngl. adj. s. s. gland. / ballottement. gland. de organ. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. / balance. In care simptomul principal este diareea cronica. din itai. ballein = a arunca. s. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. f. de laborator.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. fara a avea contact direct cu aceasta. s. wmaf. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. viteza. m. fiind denumita si a patra boala venerica. BALISTOFOBIE. s. BALEIAJ. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. mare. BAIE. B. genetikos == propriu unei genera^i. Trebuie deosebit b. dar nu obligatoriu. -oza. Indeosebi cu actiune *antiseptica.1 mg. gr. balanos = gfiinda. s. ballista = mafina de. vapori. f. f. panouri izolante) Si In medjul rural. / balloon. n.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. m. ['De (a numeie. anatitica. pi. = fried.} Balbaiala idiopatica. BALANTA. BALANOPOSTITA. cave contine un lichid emolient. kardia = mimtt. gr. / balneoth6rapie. origme necunoscuta. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. Var. ballonnement.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. f. si balotare fetala. / ballooning.. palla (dialectic balla) = minge. aCckiims-tei Marie /o fuive. V. ballon. [Lat. s. / balneologie. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. f. ballein = a a-runca. b. s.] Care se refera la *gland si la *preput. termala. s. [Qr. ballista = mafina. / idiopathic stammering. [Lat. / ballistophobia. BADIJONARE. [Spaniota bagazo = coaja. balneum. dona.. iar cea semimicrochimica -0. si balneoterapie. s. f. balneum = bale. / ballistocardiographie.. aplicarea apei sub forma unui jet. de lumina artifidala. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. / bagassosis. [fr. / balano-preputial. cu plante etc. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. / ballistocardiography. f. / balance. de la genos = fleam. -ita. on. s. n. boli venerice. B. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. / painting. logos = ftiinf-a.nt. s.: b. s. -ism. la ballantion = punga. bathos » 6d[66it. balneum = fiaie. f. f. / ballistocardiography. / ballistocardiographie. *fimoza. b. BALANITA. de la therapeuein = a Ingriji. balnea (lat). / ballon. balantidion. bagasse worker lung. s. BADIJONAJ. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. [fr. / balayage. / balanitis. f. sobolan) si accidental omul. / bain. [Lot. m. f. s. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. badigeonnage. n. -itd.: boala Zoon (v. Sin. Sin : sindrom Barlow (v. balantidiosis. emolienta. -aid. din itaC. adj. cu *meteorism. s. . malformatiile.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. Mutatiile nu sunt numai nocive. m. gland] posthe = prepuf. scales. cealalta mana exercitand presiuni sacadate).001 mg. de aruncat pwtre.. m. compusi explozivi. / balanopreputial. diabet etc. kolon = intestin gros.} Ansamblul manifestarilor patologice. gramma = {nscrie-re. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. / balneology. s. ballottement. / ballistophobie. aruncat pietre. pore. f. de. V. gr. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). BALNEOTERAPIE.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. Var. (a bis = de. ele pot conferi avantaje adaptative.. s. s. f.). f. electronic din tubul catodic etc.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. Forme: a) b.

apartinand metalelor alcalinopamantoase. la capillus = fir de par.} Banda de tifon si.).] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree).. \J~r.75 g/cm3. [fr. s. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. uneori. m. sensi6ilitate. s. germ.: BHE. [fr. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. f. extras din Abies balsamea. varf. s. b. / bar(a)esthesia. barbabietola = sfectil fi uree.BALSAM BALSAM. din orice alt material. intermediare. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. binden. se. bande. s. / bandage. BANDA III / bande III / band III. m. / baranesthesia. prezinta actualmente un interes limitat. [fr. / barium. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. s. sange) In scopul depistarii prezentei sau. si tranzit baritat. [fr. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. BANDAJ. administrate ca "hipnotice.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. haima. Subiectii expusi nu sufera. s. 3) B. b. enkephalos = creier. eng[. components a *citoscheletului eritrocitar. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. molecule) In creier este controlata strict. administrat per os. care separa circulate embriofetala de cea materna.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. balsamum. edeme localizate. baritosis.). BARBITAL. dermatoze cronice (rar). kephale = cap. n. e. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. barriere. s. banca = Sancd. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. harys = groti. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. etimohgia termmuCw barbituric. lamina bazala si endoteliu capilar.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. [Itai. capil-laris = capilar. / baranesthesie. BARITOZA. / baresth6sie. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. barys = greu. de obicei In spectrul electromagnetic.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. vdrf.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. f. s. 8. s. / bar. / bande. s. Ca urmare. cu rol de transportor al anionilor. acut (prin tentativa de suicid sau accident). m. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. to bind ^ a [ego. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. germ. s. eng(. BANCA. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. adj. m. b. trecerea substantelor (ioni. / balsam. BARORECEPTOR. SulfatuI de b. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. barriere.: b.ngi. balsamon = fiaisam. Se disting: 1) B. baros = gre. m. de. din gateza barro = e^tTemitate.. de Tolu. / blocking. [at. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. pressoreceptor. de obicei. de. f. {fr. 3) In informatica: b. dim. ci doar reactii de surpriza sau de teama. baros = greutate. din (at. n. s. barorecepteur. m. (a agere = a actiona. / bar. antiseptic de uz extern. m. s.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit.. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. to bind = a (ega.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. cu actiune imediata. BARESTEZIE. [CfT. / bank. m. cazul zborului supersonic. varf'1 (at. / barytose.. rapide. bandelette. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. prin extensie. Indeosebi *astrocitele. [CJT. / barbitunsme. f. -ism. -atos = sange. / barbital. s. activus = activ.ta. / barbiturate. leziuni directe. m. \Qr. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. [at. cu greutatea atomica 137. 2) B. / barbiturique. {Gjr. s. BBB (engl. gr. epiteliu alveolar. baros = greutate. din ga[eza barro = e^trmitate. BARBITURISM. f.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. Spre deosebire de capilarele obisnuite.} Unitate de masura a presiunii. BANDA. binda. super = deasupra. s. binden. Ill se fixeaza *ankirina. [Lat. barriere. / barbital. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii.tate. alveolus. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). [at. s. m. V. / barbiturism. ['Denumire. manifestat prin coma. si biblioteca de gene. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. / barytosis. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). ge. s. iar In functie de durata de actiune. / band.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. Ex. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. / baroreceptor. gr. n. de organe. fr. Abrev. bindeii. n. barrage. de Canada. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. / pressorecepteur. m. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. Alteori. aisthesis = se.} Substanta de origine vegetala. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. substanta sub forma de pulbere alba. lente. de Peru. de date. [fr. / barrage. s.ng(. BARIU. bang = pocnitura.. V. f.rm. / baryum. s.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). s. din gaieza barro = e^tremi-tate. s. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. aisthesis = somatic. f. utilizate In preanestezie. m. 2) B. [T^.nsibili. realizarii unei compresiuni.nzafie. to bind = a Cega. reactive. din gaiezd barro = e^tremitate. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. ozo. Denumirea con-sacrata: b. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. de [a en = in. di (a alveus = canitate. f..uta. s.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . / baume. n. BARBITURIC. BARANESTEZIE. ['E. BAR. BARAJ. [Cfr. s. ital. varf. levuri etc. 4) B. baros = gre. s. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. 56. bandage. / bandage. placenta = pladnta.ti. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. n. insolubila In apa. utilizate ca 'sedative. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. receptus. s.34 si densitatea 3.tVi an = priv.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. / banque. adj. f. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. s. f. sonus = sunet.. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. V. Exista numeroase b. si placenta.

. medic. f. Principalele b. bastone. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. din [at. CopenHaga. 1871-1950. r. 2) Sensibilitate a organismului. [Lat. t. / basal. si pirimidina. continuat cu micul b. conuri retiniene Si retina. Barton. se produce o neutralizare reciproca. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. de referinta. m. BAZILAR. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. baros = greutate. [§r. rete. si acid. si venele b. forma = forma. aisthesis = senzafie. BATIESTEZIE. s. [Ita[. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane.: presoreceptor. s. [<JT.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului.: 5-fluorouracil. BATMOTROPISM. / basilar. f. p. trauma. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. m.: epiteliom bazocetular (v. -(ids = sensi6iiitate. [QT. [Qr. [at. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. bathmos = prog. V. p.). Ex. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. p. 0 serie de b. medic german. "vertije altemo-barice. Se disting b. / barotraumatisme. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. -is = retea. aeroodontalgii si b. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. f. a nervilor extrinseci ai inimii. m. BAZA. se deosebesc marele b. BATMOTROP. [Lot. f. pop. / bartonellose. [Karl Adolf von Basedow. m. s.. -ism. s. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. / barosensibilite. s. *6-mercaptopu-rina. anatomist. / base. bacillus = Bastonof. B. Structura b. 1655-1738. cuprinzand *cafeina. n.: actiunea b. f. s. / barotrauma.). b. (inferior). [Qr. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. teobromina) sunt de asemenea b. Sin. Ex. gr.: barotrauma. Unele b. [Caspar Barlholia Jr. boros = greutate. -atos = rand. / bathmotropisme. 2) Care se afla situat simetric la baza. basis = 6aza. se gasesc la nivelul tegumentelor).. / basaliome.. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. s. / basion. B. sau f.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. . pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. s. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). minerale si b. BAROTRAUMATISM. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. gr. [at. adj. / basedowien. f. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. m. V. / pelvis.. m. s. si boala Carrion. s. Ansamblu de substante derivate din *xantina. [Lot. Prin reactia unei b. NA: pelvis. continuate. bilateral.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. [Lat. organice. f. s. s. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. s. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. BAZIN. de ex. s. 1790-1854. [at. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale.. -oza. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. -ina. este agentui etiologic al bartonelozei (v. / bathmotrope. s..: la baza creierului se gasesc trunchiul b. familia Bartonellaceae. Fiecare b. s. r.. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. purta. / basal. iar b. p. / bathmotropism. V. f.: barotraumatism (v. bastona?ul propriu-zis.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. cu un acid rezulta o sare si apa.] Celule senzoriale ale *retinei. sensibilitas. anat. adj. p. n. trope = Intoarcere. adj. B. B. Slid. -ism. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). baccinus. de [a sentire = a simfi. BAROSENSIBILITATE.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. la trepein = a m212 BAZIN toarce. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. BAZAL. Termen utilizat Indeosebi In engl. f. presiunea sanguina pen-tru b. p. / basedowian. hastum.. -omo. sunt distribuite pe intreaga retina. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. / bathmotropic. s.} Sin. sau f. si tab. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. trope = intoarcere. -e..} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. Ecuador si Columbia. trauma. de. sensifiiiitate. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. / basion. hathmos = prog. L. sunt *dto-zina. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. BASION. / bartholinite. ordinul Rickettsiales. BASEDOWIAN. / basalioma.). V. Ex. bothys = addnc. America. de ia haccus = recipient.: 'a unor lichide din organism. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. f. Sin.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. Acesti b. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. -enne. / bathyesthesie.] Sin. BAROTRAUMA. Ex. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. n. / barosensitivity.. [A. *Xantina si derivatii sai (cafeina. p.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. [Lat.: pelvis. adj.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. / bathy(a)esthesia. de Sua. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. s. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian.. bogate In *rodopsina.BAROSENSIBILITATE lul este extern. V. Se disting doua cazuri principale de b. BAZALIOM. gr. / bartonellosis. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. s. / barotrauma. / basilaire. m numar de circa 120 milioane. Sin. adj. medic din America de.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". Biosinteza b. n. [Lat. *alopurinolul si 'azatioprina. adrenalina etc. (superior). fie . basis = 6aza. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. s. f. BARTONELOZA. Structura b. / barotraumatisme.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. p. m. BARTOLINITA. In mod normal. / bassin. [A. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. haros = greutate. s. / bartholinitis. adj.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. gr. gr.: *membrana b.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. / base. sunt utilizate In terapeutica. Ex. basis = 6aza. *teofilina si *teobromina. 'teobromina).: zona sinocarotidiana prezinta b. B. -atos = rand. . 1871-1950. prin combinarea b.oase. s. cu exceptia 'maculei lutea. Barton. [Qr. L.). basis = 6azd. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. de ia hastare = a. m. n. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. de ia trepein = a intoarce. s. s. 'Ma'seburg. adj. adj.

/ becqurel. induzand *atropina si *scopolamina. 2) In romana. / benzenisme. s. f. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. 6otanica benzoe. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza).} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. / becquerel. f.. / basocellulaire. / basiotribe. m. s. basis = baza. [Lat. durata lor de prescriptie a fost limitata. basis = 6aza. benignitas. / benzolism. newolog oiandezi 'Sal^lfum. cu posibilitatea de reddiva..} Care este lipsit de gravitate. / benzolism. Curie. s. f. si benzolism. gr. / balbutiement. Abrev. Ca urmare. s. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. / bel. basophilic. atat In plan arhitectural. m. n. se dezvolta local.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. adj. basis . gr. [Lat.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace.: granulodtoza bazofila. battvere = a bate. m. inventatorui teCefonului. f. gr. n. de la haccus = recipient. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. s.. 2) Impro-priu. s.siafiiciune. n. gr. [Lot. BELLADONA. m.). f. beryllos = 6eri[w. leucopenie. s. n. de ex. inginer ameri-cati. 1852-1908. Var. [Lat. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. m. BEHAVIORISM. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). stuttering. [Graham Be]]. -ism. s. / benzodiazepines. leucopenie. adj. f. B. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. printre altele. c. -ism. / benign.6ra. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. polinuclear. cat si citologic. s. s. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. / berylliosis. [It. / basocellular. frecvent Incapsulate. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. / bassinet. -oza. pop. basis = baza. s. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. fiotanica benzoe. adj. gr. / battement.: benzenism. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. s. B. / benzene. In care se "deschid calicele renale mari. [Lat. tumorile benigne sunt circumscrise. B. n. *hematoxilina. f. s.} Sin. BEL. m. m. / benin. BAZOCELULAR. pi. BENZOLISM. cu eventuale consecinte medicolegale.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. atentia si memoria. V. BENZENISM.: beladona. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. s.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. [R. BENZEN. s. s. balbicare = lJa[fi6iaia. vechea uni-tate. Mees. fiotanua benzoe. / basivertebral. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). adj. s.). Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. •B. [Lat. NA: pelvis renalis.. BENZODIAZEPINE.). BERILIOZA BENIGN. s. / benzidine. colorantii bazici (cum este *hematoxilina).: benzolism (v. / basophilie. stammering. este. BAZIOTRIB. s.. ca. / beriberi. / berylliose.: B. [Lat. s. [at. BAZIVERTEBRAL.} Pneumopatie profesionala. Este toxic si poate determina anemie. BAZOFIL. s. m. de la. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta.. Ant. [Lat. si granulocit. beryl-lus. purpura trombopenica). aim. f. da-torita caracterului neinvaziv.} Doctrina promovata de J. / belladone. benigne. behaviour = comportament. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. si benignitate. s. Sin.: boala beri-beri (v. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. / behaviorisme. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. la 2-4 saptamani. -atis = 6undvointa. [Antome Henri Becquerel.. n. s. cella = comaro. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. f. Care se refera la centrul unei vertebre. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul .} Sin. unele tumori benigne se pot extinde local. \'Lngl. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b.} Sin.. n. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. / benzolisme. m. f. n. basis = 6aza. / benzidine. [at. In functie de caz. gr. B. f. m. s.rte. [Lat. adj. bella = frwnoasa. In sistemul international. / belladona. benignus = Binwoitor.: dungi Mees (v. [Lot.}. adj. / benzene. baccinus. s. pi. b) histologic. / balbuties. BERILIOZA. / basophilia.. 213 . pentru belladona (v.} Unitate de masura a puterii acustice. s. BERIBERI. c) evolutiv. [Lat. / basophil. Sin. m. / benignity. s. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. de. extremis. si Curie. V. vertebra = ve. / basophile. / basivertebral. Un B'.). sunt rare. / benignite. phUos = prie-tt-n. de la verte-re = a intoarce. BATAIE.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. gr. de.: malign. f. / beriberi. adj.).} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. s. de culoare alba. s.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. BENZIDINA. este sursa unor alcaloide variate. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. s. m. adj. situata In sinusul renal.6aza. utilizarea b. celula. adj. m. adj. V. s. V. fam. / beat. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. s. m. fizician francos. dona = doamnd. toxic si cancerigen. / basiotribe. 1873} Sin. celiilla = camdruta. m. [Lot. 'Paris. la philein = a iufii. amer. s. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. cresterea se produce de obicei lent. Var. BALBAIALA. BECQUEREL. [Lat. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. [Lot. exercitand. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. BAZOFIL1E. pop. BELADONA. BENIGNITATE. -ism. f. f. B. philia = atracfie.. de regula.: logonevroza (v. n. [Lat. s.: pulsatie. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. Totusi. fiotanica benzoe. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. / pelvis of the kidney. de la benignus = flinevoitor. 8.BAZINET BAZINET. 1847-1922. / bel. s. / benzodiazepine compounds.} Compus aromatic (diamino-4. A. de origine profesionala. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. / behaviorism. Sin.. [a philein = a iu6i. s. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome.

. f. / betalactamase. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. a aifa6e. s. m.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. ren. f.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. / betastimulant. lot. m. In functie de compozitie. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). lipos = grasime. gr. / betalipoprot6ine. de [a therapeuein = a mgriji. / b6ta-adr6nergique.: atenololul). de ia stimulus = fia. -etis. B. Exista o forma acuta. gr. Fasciculul de electroni accelerati (si. s. s. / bestiality. ebriety. s. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina.: p-lactamaza. selective). *Hid. n. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. globulus. / betalactamines. a aifafietuiui grec. In special sub actiunea *betalactamazelor. m.. / betamimetic. f. a aifa6etu(ui grec. stimulanta. -ina. [Lot. / betalipotropin. protos = primui. s. prin extensie. BETAINA. [at. s.a produce. gr. Ex. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. timolol). s. / betaadrenergic. / betalactame. gerwa^u. s. ergein = a iucra. f. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). Ciclul b. BETAGLOBULINA. gr. f. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. / bezoar. s. urmaf. a. -ina. gr. teacd. mai multe tipuri de b. B. hloquant. / b6zoard.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. s. BETA-ADRENERGIC. pi. [ft = a doua iitera. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. B. adj.1 ae Ca mimeisthai = a imita. V.: p-lactamine. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. gr. adj. Sin. de ia hestia = animal. de la trepein = a mtoarce. feeding-cup. [/? = a doua Iitera. BETALACTAM.: *carnitina si *colina. bibliotheca.si betablocant. / bestiality. care stimuleaza acesti receptori. prin frecare. s. [ft = a doua iitera. / betabloquant. pura (ex. / betath6rapie. iat. se afla In numeroase antibiotice. s. herpes. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. cellula = camarufa. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. s. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. In trecut. n. s. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. BETALACTAMAZA.: tricobezoar (format din fire de par). care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. aifa6etuiui grec. reprezentand. -inn. de [a globus = gio6. / betablocker. f. / betamimetique.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. s. BETABLOCANT. / betalactam antibiotics. mimetikos = care imita.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. s. [/? = a doua iitera. adj.: p-lactam. iar labetalolul este si alfa.. Var. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. f. f.: ebrietate (v. / betalactamase. s. / drunkenness. / betaine.: p-adrenergic.nt. [fS = a doua Iitera. / gene library. f. s.] . adj. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic.. m. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. [fi = a. s. trope = mtoarcere. a aifa6etuiui grec. f. {Lat. pi. B. grec. adj.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. [/? = a dona Iitera. de ia cetta = Comoro. Var.] Var..t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. therapeia = trata-me. / ebri6te. de ia biblion = carte. de (a gr. si curieterapie. Var.: p-stimulant. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. bes-tialis = Bestiai. bibi-tus. BETASTIMULANT. stimuiante. herpein = a se tori. [ft = a doua Iitera. s. BEZOAR. ad = aproape de. n. 9-15% din proteinele plasmatice. BETALACTAMINE. n.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal.} Var. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. BETALIPOPROTEINA. probabil. s. corp care se eiectriz. Var. gr. adj. ?i zoofilie. m. lipos = grasime. . sunt utilizate frecvent In terapeutica. BESTIALITATE. / feeding-bottle. a aifa6etuiui grec. s. dim. BETACELULINA.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. [ft = a. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. / beta-globuline. s. a aifabttulw. s. f.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. f. / beta-globulin. s.] Fractiune proteica. Sin. elektron = ch. s. f. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. otrava. m. f. produsa de celulele pancreatice. fr. BIBERON.. deci. -is = rinichi.rsa. Numeroasele b.ihiiwbar. de ia bibere = a 6ea. V. dim.easa. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie.. [ft = a doua Iitera. b. / biberon.: p-lipoproteina. doua iitera a aifafietului grec. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a.. / betatron.. b) cu actiune b.: p-lipotropina. citomegalovirus) si Roseolovirus. s. ['Pe. s. / betaine. In continua ame-liorare.: sotalol. uCcer maiign.). [Lat. BETAMIMETIC. In care caz b. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. a aifa6etuiui grec. Var. saifiatic. cat si p. si de stabilizare a membranei celulare (ex. formata. [Lat.: beta-adrenergic. Se disting. tango. BETIE. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. 0 serie de b. f. s. virus = venin. a aifabetuiui grec. s. gene bank. BETATERAPIE. [at.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. sau genaaa . exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. dobutamina este p. stimulare = fl imboidi.tu[ui grec. actiune hipocalcemianta. f. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. utitizatii odinioaril ca antidot. / betalactame. -etos = pecingine. B. theke = cutie. V.a stimuia. [at.} Sin. beta = sfeda.: p-mimetic. m. herpes. sj o forma cronica. / betatron. saibatic. s. -e.: p-globulina.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. / betastimulant. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. / betalipotropine. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. f. s. f. f. -ina. / betacelluline. Var.. m tu6ui digestiv ai unor animaie. Sin. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam.). / betacellulin. Var. doua iitera. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. s. [at. / beta-ray therapy.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. lipoproteina. / betalipoprotein. [fi = a doua iitera. iar salbutamolul si ritordina p. partial cu *electronoterapie. din gr. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. fitobezoar (vegetale si hrana). sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. In mod normal. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. adj. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. m. cu localizari extratoracice. bibere = a 6ea. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b.: acebutololul). f. f. BETALIPOTROPINA. [Lat.. BETATRON. genos = neon.: betastimulant (v. a atfadetului grec. adj.

s. / bicatenary. prin actiunea sarurilor biliare. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. bifidus = despicat in doua. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). V. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. fr. BICATENAR.3-bisphosphoglycerate. doud ori. B. sunt: apa.: ureter b. 4) B. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. -itis = cap. BILANT. cu referire la muschii bicepsi (v. 2. f. BIGEMINISM. Ex. s.: difosfonat (v. s. h. darificate. de. fidus = taiat.3-BIFOSFOGLICERAT. BIFOSFONAT. diferitelor principii alimentare (glucide.} Care este situat de ambele parti. organismul se afla In echilibru azotat. care este foarte abundent In eritrocit. s.: molecula de ADN. / 2. b. cu vascozitate mare. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. / bilan. -ism. Este b. / bifocal. BICARBONAT. / biblock. / bicipital. transformarea diges-tiva a acestora. [Lat. / bicuspid. azotat. genomice.miscare partiala la presiunea normala. bilateral bundle branch block. / biphospho-nate.i glykeros = mdulcit.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. Ie sporeste si activitatea lipolitica. nutritiv. s.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. [Lat. adj. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. BILATERAL. emulsia grasimilor. / biguanide. bis = de doua ori. tab. Produsa continuu. engl. BICEPS.. s. m. . b. m. relativ simetrice. "lecitina si colesterolul. f. / 2. probabil. s. focus = vatrO. [Lat. de ia bis = de. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. adj. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. his = de doua ori. Ex. manual muscle test. mai slaba decat sistola care o preceda. favorizeaza. adj.respectiv a fragmentelor de restrictie donate .): 2. 5 . doud on. este control medical. Ex. *sarurile biliare. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). bigeminus = dedu6[at. BICUSPID. proteine. photos = lumm. lichide etc. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. BICIPITAL. adj. 3) Despre dintii *premolari. 215 . -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). -itis = cap. [Lat. -e.} 1) In general. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / biguanide. f. E. [Lat. adj. s. V. [Lat. [Ital. despicat. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. eel mai complex. / bicuspide. 4 . n.muschi. [Lat. m. geminus = geaman. bis = de.). 2 . -ens = iatura.miscare completa contra unei rezistente puternice. lipide. s. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. m. Examen medical sistematic. K).} Care este despicat In doua In sensul lungimii. de (a bis = de doud ori. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei.muschi). . BILA.: 1) B. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. m. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. / bicatenaire. 3) B.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. s. s. m. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. numai In timpul digestiei.contractie percep-tibila fara nici o miscare. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. s. V.. bis = de doua ori. [Lat. / bilateral. poarta. BIFID. capiit.} Lichid de secretie a hepatocitului. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. Ex. bis = de.contractie nula. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. / biphosphonate. m. ou bigeminie. n. care In viitor vor fi. m. phos. bis = de doud ori. [Lat. n. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. Daca aportui este egal cu eliminarea. bis = de doua ori. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. mucina. 2) B.. bloc. saruri. Cei trei compusi CO. / balance. de [a pherein = a purta. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. / bicipital. 1 . mineral. adj. adj.: lentila b. puls bigeminat si trigeminism. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. a transporta. B. anat. pharos = care. ale corpului. Abrev. doua ori. BIFOCAL. gall. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie.) primi-te si cedate de organism. / bifid. li se faciliteaza absorbtia. carora b. B. "bacteriofagi. diabet insipid etc. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. m. bills = fiere. la latus. lipide. s. phos. BIBLOC. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. 3 . Componentii principali ai b. administrat per os. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). s. cdmin.3-bisphosphoglycerate. doua. -aux. / bifocal.3-BPG. / bilat6ral. adj. acestea sunt b. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. tab. gr. BILA BIGUANIDA. prin *canalul coledoc. si In continuare. / biceps. f.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). bis = de. adj. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. diaree.formeaza o asa-numita b. doua ori. bis = de doua ori. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. s. ori. B. Ca catena = [ant. -ale. efectuat periodic sau ocazional. anat. hidnc. s. vita-mine. (fr. / bile. lateral is = lateral. B. m. poate determina uneori *acidoza lactica. s. / bigeminy. s.. photos = Cumind.] Tip de muschi lung. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. f. [Lat. In diverse formule. devenite solubi-le. s. cuspis = vdrf. ia glykys = duice. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. *cosmide). s. / bicarbonate. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. glucide.miscare completa contra unei rezistente moderate. 2. De asemenea. -aux. / bicarbonate. bis = de. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. uter b. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. care poseda doua capete.miscare completa la presiune. La noi In tara.] In biologie si medidna. [Lat. s. B. m. / bigeminisme. denumirea echivalenta pentru b. [Lat. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. b. proteine. Totalitatea coloniilor . cu rol de rezerva de energie. catenarius = te-gat m [anf.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. de. -ale. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. / biceps. bifancio = bi-[ant. adj. Exista si alte sisteme de b. / bibloc. *pigmentii biliari.] Care poseda doua 'focare. adj. Antidiabetic de sinteza care. gr. carora. 2) In mod obisnuit.3-b. adj. m.} Sin. / bifide. de.a.} Ester difosforic al acidului gliceric. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. [Lot. / bile. caput. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. D. implicit. carbo. apa).

/ binoculaire. f.: apa (HsO) este un compus binar.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. A). Ex.: schistosomiaza (v. alaturi de enzime erau considerate b. / binary. bins = viatd. urina sau In continutui intestinal. adj. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. In conditii normale si patologice. factorii de crestere. BIOCALORIMETRIE. biliosus = piin de fiere.: sistem de numarare cu baza doi. f. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. bios = vidfd. {Lat.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici.] Despre un material organic sau anorganic care. [Cyr. [Lat. gr. / biosensor. ouron = urina. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. f. -hrum = rofu. ocularius = referitor ia ochi. [at. s. medic german care a studiat aceastd Boald. \Qr.: biosenzor (v. s. biochim. Are relatii directe cu 'bionica. adj. BILHARZIOZA. V. gr. f.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. pati = a suferi). liposolu-bila. [Lot. s. s. / bilirubin. neconjugata. si tab. bilis = fieri. conjugata trece normal In bila. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. adj.). -oris = cdidura. f. s. -ina. / bioartificiel. f. dupa care b. prin tubaj duodenal. BILIRUBINURIE. f. f. BIOARTIFICIAL. reglarii. / bilirubinemie. medic german. bilis = fiere. [^r. 0. gr. viridis = verde. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. canale hepatice (b. BINOCULAR.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. BIOCATALIZATOR. / bilharziasis. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. s. bins = viatd. / bilirubinurie. [Ofr. [Lat. din doua elemente. / biligraphie.7 mg/dl (3. s. / bilirubin(a)emia. Serveste Indeosebi In informatica. totodata. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. f. -ina. / bioartificial.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. Cinin.] Insamantarea *bilei recoltate steril. / biocybern6tique. -bra.} Sin.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. f. f. a distruge.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. -brum = rosu. atos == sange. Valoarea sa In sange este Intre 0. / biocalorimetrie. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. / biocompatibility. bilis = fiere. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. s. f. s. Conjugarea are loc In ficat.] Sin. BILIRUBINEMIE. -bra. f. -bra. ruber. / biocalorimetry.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). -ina. facers = a face. autoreglabila. f. hios = viatd. Termenul este folosit. [Gjr. adj. fuscus = negru. color. s. s. BIOCOMPATIBILITATE..: vedere b. / biliaire. bills = fiere. -elle. \Qr. perecfie. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. adj. / binaire. BIOCAPTOR.3 mg/dl (1. legata la albumina. koinosis = asociere. f. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. indirecta sau libera reprezinta b. hormonii. s. [Cfr. / biocatalyseur.1-0. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. / bilifuscin. -euse. / binocular. s.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. s.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. haima. 1825-1862. Ex. ca urmare a solubilitatii In apa.] Sin. [at. m. avand o compo-nenta determinata. ors. 2) B. / biocenose.). / biocapteur. adj.] Sin. de la bills = fiere. gr. {Gfr.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii.7-5. f. f. schim-buri metabolice Intre organ si organism). katalyein = a dizotva. kybernetike = arta de d guvema. [Lat.. cat si intrahepatica (hepatita). ruber. -ina. Cat. s.] Care este In relatie cu *bila. f. [Lat. -brum = rofu. -ozn. BINAR. s. bilis = fiere. / bilirubinuria. [Lat. f. C sau b. / biliverdin. BILIOS. (at. f. 1n mod normal. f.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. [Lat. bilis = fiere. f. / cholangiography. f. / bilobectomy. [Lat. (In urma cu doua decenii. BILINA. pigmenti b. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. cultura = cu[tivare. BIOCIBERNETICA. La om poate aparea In ser. adj. [Qr. / biline. s. BILIGRAFIE. BILIVERDINA.] Care este determinat de hipersecretia biliara. f. captare = a prinde. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. / biocybernetics. b. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. 182S-1S62. b. bilis = fiere. / bilirubine. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. Ex. m. / bilieux. s. cistica sau veziculara). Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. [Lat.] 1) Compus din doua unitati. In bila sau In sange. Se deosebesc: 1) 9. lobos = to6. adj. cu acidul glucuronic. ektome = e^cizie. prin extensie. / bilifuscine. s. f.) BIOCENOZA. inco-rect. s. bilharziosis. Absenta la om.). 216 . BILICULTURA. de [a ocu-lus = ocSii. s. V. / biocompatibilit6. adj. khemeia = aicMmie. bios = viafd. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. intodus In organism. bilis = fiere. / bilobectomie. BILIFUSCINA. / biliverdine. ruber. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. 2) Numarare b. [Theodor Maximilian Bilharz. f. / galloculture.. / biocompatible. s.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. graphein = a scrie. / biochimie. Este o combinatie a b. s. da direct eactia. [Lat. / bilious. f. s. BILIRUBINA. / bilharziose. pati = a suferi). care se divide In cate doua elemente. a coledocului). utilizsind doar cifrele 0 si 1. / biocatalyst. bilirubina este absenta In urina. / biochemistry. bi'os = iiiatd.. vezicula biliara (t).).: canalicule b. conservarii. s.: microscop b.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. bis = de doud on. s.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. m. s. / biocompatible. BILOBECTOMIE. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. hidrosolubila.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. si pigmenti biliari. bilis = fiere. gr.1 umol/l). / biocenose. sau mediu si inferior).: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. bios = viatd. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. hepatica). [Theodor Maximilian Bilharz. s. vitami-nele. s. Ex. / bilin. s. -iaa. / biliculture. rewire. artis = artd. B.2-0. f. bini = cate doi. n. 2) Orice relatie Intre orga-nisme.: Schistosoma (v. [Lot. bias = viata. f.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. s. [Lat. adj. f. BIOCHIMIE.} 1) Care apartin celor doi ochi. [at. B. const. BILIAR. s. / biliary. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. s. BIOCOMPATIBIL. adj. metron = mdsura. s.: colangiografie (v. Ex. binarius = du6[u. *Bilirubina directa sau conjugata. -iaa. bios = viatd. adj.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. nu da reactia decat In prezenta alcoolului.

s. compozitie. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. Exista Insa si substante care nu sunt b. P. elektron = cfiifiCim6ar. viteza de disolutie a substantei active. degradare = fl deffrada. In relatie cu celula. utilizand o metodologie interdisciplinara.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. BIOINFORMATIE. adj. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. dclul de reproducere.: b. Cat. bioelectro-geneza si biopotential. bios == viaf. mai mult sau mai putin validate. conceptele. s. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. lipide variaza con-siderabil cu specia. f. In cadrul acesteia. distributor. / bioavailability. Sin. bios = viatd. s. s. f. Prin biodegradare.. reflectare. \Gjr.: acizi nucleici. [Cfr. / biology. a repdrtiza. f.. In prezent. BIOELECTROGENEZA. iar Tmpreuna cu C. f. Indeosebi b. / bioethics. neuroni etc. f. f. f. / biophysique. / bio61ement. reprezentare. s. electroencefalogra-ma. biochimie. s. Zn peste 90%. b. BIOINGINERIE. f. ce nu fac parte din moleculele de proteine. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. uneori. corp cart se dectrizeazd prin frecare. Cl. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. BIOELECTRICITATE. encrgein = fl fi m activitate. prezentand asa-numita . ingenium = spirit. [^r. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate.: electrogeneza. [at. BIODISTRIBUITOR. elektron = dtinCimBar. [^r. BIOELEMENT. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta.] Element constant Intalnit In sistemele vii. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. hormoni... bios = viatd. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. genesis = producere. Ex. [l^r. / biogenesis. [C. Mg. B. bios = via^d. s. s. f. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. de la distribuere = a distridui. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. f. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale.energiei somatice" si . reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. BIODISPONIBILITATE. N. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. In cursul erelor biologice. s. energem = forta in ac.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient.. / bioelectricite. / bioelement. / bioelectrogenese. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. de la gennan = a produce. introdus In sol. glucide. Al. [Gfr. / bioinforma-tion. s. n. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. V.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. physike. In spedal proteinele si 217 . f. f. -onis = schita. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. s. -oris = distri6uitor. / bioinformation. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. disponere = a aranja. / biogencse. s. [Cfr.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. f. celu-lara. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. / bio6nergetique. bioenergetica.} Stiinta de frontiera. de [a gennan = a produce. cauza *potentialului de repaus. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. bios = twf&. / biodegradable. bios = viafd. Cat. V. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. populatii).} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. s.tiun.. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). [at. depinde de: solubilitate. physikos = natural. bias = viafd. BIOFIZICA. BIOENERGIE. / biodegradable. K. BIOETICA. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. bios = viafd. / biophysics. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. s. / bioartifi-cial distributor. / bioethique. comuni-catie. Si.} Stiinta care. s. bios = viafa. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. s. s. / bioenergy. logos = stiintd. 2) Carac-terizarea b. corp care. Na. Cat. ingenierierie biologique. lot. utilizand contactui corporal (touching). genesis = producere. / biodisponibilite. \Cjr. s. b. conservare si transmitere In spatiu si timp. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. de la ethos = noravwi.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. din punctui de vedere at regimului energetic. SuportuI material al b. Cercetarea biologica are ca obiective forma. f. f. gr. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. elementum = dement. / biodistributeur. 2) Crearea unui organism viu. contine mai multe domenii. In exci-tatie. starea fizica a *exdpientului. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. genie biologique / bioengineering. s. inteCigentd. s. f. bios = viata.o. metodele si tehnicile fi-zicii.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. iaformatio. B. sunt formulate diferite conduite terapeutice.. bios = riotd. bios = viafd. potentialul de membrana se inverseaza. f. Domenii de studiu In b. ethike. / biologie. s.e.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. BIOGENEZA. s. \Cjr. medicala cuprinde domeniile b. Sin. s.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. forma de administrare a medicamentului. f. / bioenergie. din punctui de vedere al termodinamicii. [gr. Cat. [Gjr. pe baza . [Qr. m. a ordn-dui. n. f. physica. de la physis = natura.] Despre orice compus organic care. BIOLOGIE. B. s.recalcitranta moleculara". electromiograma. / bioenergetics. / bioelectricity. S. f. B. Fe. s. / bioelectrogenesis. BIOENERGETICA.. genetica etc. [at.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. ContinutuI In unele b. b. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. s-a asigurat ciclul natural al elementelor.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar.energiei mentale". f. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. bias = viaf-d. bios = viaf:a. Ca. c. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. informatie/ de Ca informare = a reprezenta.. din gr. [Qr.. femininu[ substantival ai adj. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. f.. s. Se disting numeroase directii ale b. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. In general. se electriseazd pnn frecare. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. / bioingenierie. ethica = moraia. c. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). m. moleculara si b. B. organisme pluricelulare. raporturile acestora cu mediul etc. electroretinograma etc.T. adj.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. moleculara. ''depolarizari si "repolarizari.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee.

s. -inis = tumind.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. se disting trei categorii de b. / biometrics. f. Se obtine astfel o veritabila . bias = viaf-a.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. ceramica. a e?(wnina. biometry. b. s. sunt asociate proceselor vietii. s. V. In practica se disting: a) b. bios = watd. BIOPOLIMERI. \yr. a evolutiei medi-cinei contemporane. cronofarmacologie. BIOMEDICINA. studiile si aplicatiile b.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. La organismele vii. m.va[a potentialis. / bionique. n. f. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. / biorythme. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. BIOMASA. s. derivati de carbon etc. mikros = •true. / bioluminescence. sau "frotiul. b. cronobiologie. [at. B. BIONICA. bios = viafd. / bionics. *biologiei celulare etc. In medidna. mechanicus. / biopterin. histo-chimic (biochimic). simf. skopos = obstrva-tor.te. f. *biochimiei. m. pi. / biomicroscope. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. la pestii electrici (torpila electrica). lumen. f. f. n. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. / biorhythm. s.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. B. Dupa origine. [at. s. 'biologiei moleculare. s. Sin. DefidtuI de b.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). -ntis = puternic fi posse = a putea. este foar-te diversa: metale (aliaje). circadian si sin-cronizator. BIOPROTEZA. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. iat. f. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). B. m. pe cale endoscopica'. B. s.] *Polimeri formati In organismele vii. bios = viaf. BIORITM. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. [Qr. de. BIOMATERIAL. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. [Gjr. / biomateriau. s. nucleului (cariometria). logos = ftiinf. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. [at. unui examen *extemporaneu. f. Ex. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). de suprafata. s. care poate orienta actui chirurgical. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. Nature b. s. B. pot fi sezoniere. s.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. BIOPSIE. e) b. opsis = vedere. 2) Insusi materialul pre-levat. elektron = chihiimbar. s. iat. iar dis-paritia b. s. c) b. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. Tmpreuna cu *hemoreologia. si genetica moleculara. s. f. \Cjr. De ex. / biopsie. gr. b.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. la skopein = a redea. / biomaterial. confundat cu prothesis = propozifie. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. mekhanikos. logos =• ftiinfa. [^r. / bioprothese. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. 3) b. un grad de certitudine In diagnostic. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. care au rol determinant In functiile structurilor respective. s. medidna = medicina. prosthesis = adttugare. [at. bios = viata. m. prin punctie. Tulburarile b.. *biofizicii. / bioluminescence. BIORITMOLOGIE. bios = niatdi metron = masura. rhythmos = ritm. BIOMICROSCOP.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. / biosensor. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem.sectiune optica" a ochiului. b) b. de obicei fara semnificatie biologica majora. / biopterine. m. f. f) b. dt la potens. / biopolymeres. BIOSENZOR. In general. genetic sau microbiologic. material. . imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). bias = riafa. / biomechanics. s. In functie de semnificatia biologica. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. [QT.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. m. m. / biopsy. alcatuite din aminoacizi (monomeri). corp care se eiectrizeaza prin frecare. n. gr. V. V. BIOMETRIE. s.a. f. ca simpli subprodusi de metabolism. materia sou materies = ma. f.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. rhythmus. f. acoperit cu material plastic. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. din gr. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. potential de actiune. / bioprosthesis. s. bios = viafo. / biopolymers. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. gr. iat. Sin. B.: ciclul menstrual). n. massa = mosa. In cazul structurilor neexdtabile. s. polys = muiti. aduce. pi. [Qr. semnifica Incetarea acestor procese. a pune.. din gr. s. bios = viafa. s. bios = viafo. muschi). f. s. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. potential de repaus. / biomedicine. bios = viafa. / biomicroscope.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica.: 1) b. [Cfr. lunare (ex. efectuata cu un 'trocar special. s. f. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. m. Compus din clasa 'pterinelor. [QT. rhythmos = ritm. la seatere = a simfi.: ritm biologic. mekhanike. implantabile sau nu. de.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. f. b. de. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. BIOLUMINESCENTA. \GjT. [GfT.a. rhythmus. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. 8. Prin extensie. / biorythmologie. m. s.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). este fixata pe un inel metalic. De ex.rie. f. polimeri. bios = ilia^a. s.0. f. de la pro = mainte. / biomass.. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. f.: polipeptidele. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. / biopotentiel. / biom6canique. s. s. / biomedecine. / biomasse. [at. b. bios = viaf. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. pot fi endogene sau exogene. In prindpiu. crearea de noi molecule artificiale. s. la mekhane = mafina. ['De la biologic + electronica. BIOMECANICA. medie. BIOPTERINA. aspect. seiisoriiim = organ de. organite celu- . In cazul sistemului vascular. de obicei.. In prezenta oxi-genului. celulelor (citometria). organe/or (viscerometrie.. / biometrie. / biopotential. s. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. de zi Si noapte (drcadiene) etc. f.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. 2) b. / biocapteur.: heterogrefa valvulara. f. / biorhythmology. bios = viafo. s. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. meros = parte. bioelectridtate si bioelectrogeneza. [Gr. d) b. tesuturilor (histometria). [Qr. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. bios = viafo. [C/r. de regula. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. iat. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize.

f. s. bios = viata. *cerebrotonie si *somatotonie. germ. / biosysteme. XVllI). systema. osmos = impuls. gr. / biotest. f. / biotype. neurostiinte. denumite. BIOSMOZA. model. / biostatistics.s. s. n.. In conditii omogene. a painii sau a derivatelor din lapte). bios = viafd. s. sau a unor produse organice (sue gastric. Indeosebi de medica-mente. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. s. si pancreas artificial. A:D < 1. biotonicity. Unii b. istemai = a afeza. [<JT. s. / biotypology.n cre-at in sec.BIOSFERA lare. f. bios = mata. [C. BIOTERAPIE. tattein = a ordona. Cat. de la. este supraunitar. bios = viafo.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. de.! typos = tip. / bio. bios = viata. f. BIOSTIMULATOR. s.r. In functie de temperamentui si comportamentui sau. s. A > D. BIOTIPARE. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. a oceanelor.- BIOVULAR griji. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. . b.. / biotope. In diagnostic se extinde considerabil. Acestor b. / biotype. stiintificcS ovulum = ou mic. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie.. a glucozei. f. Ex.: bio-captor. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. logos = stiinta. bios = viafd.: taxonomie (v. a. BIOTRANSFORMARE. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. bios = viafd. / biotyping. m. a aran-ja. / biosphere. bios = viafo. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. a[c.). s. stimulare = a imfioldi. / biosmose. Bi0TINA.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. / biosphere. Recent. ft tithenai = a piasa. s. s. m. celule Intregi. Sin. / biovular. la.nne. transformation. [at. f. f. [Cjr. In distrofie si In malnu-tritie. m.. din fr. bios = viafo. [at. Intre agentui imobilizat (ex. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). f..iepure etc. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. / biosmosis. Indeosebi fermenti lactici si levuri. / biotope. Termenul desemneaza. de la transformare = a transfonna (trans = piste. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange.: dizigot (v. thesis = pune-re.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. typos = tip. s. *ectomorf si *mezomorf. n. / biotechnologie. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. de [a ovum = ou... [^r. se compune din partea inferioara a atmosferei. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. bila etc. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. f. f. s. s. -atos = ansamfllu. m. BIOSINTEZA. tekhne = arta nanuald. types = tip. a pune [aotattd. marca. denumite *viscerotonie. I biotypie. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. s. adj. s. s. / biotonus. [Qr.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. taxis = ordonare. / biotherapy. / biosynthese.} Sin. BIOSFERA. aoua ori. In reali-tate. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. s. BIOTONUS. model.] Sin. synthesis = acfiunea de. daca initial erau obtinute prin *biometrie. s. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. aranjare. de. marcd. deci b. s. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. BIOTEST. BIOTIPOLOGIE. de.). m. / biotaxis. sphaera. m.mant utiUzat de. In mod normal In perioada de cres-tere. Dupa o serie de clasificari anterioare. 219 . [at. f. f. pot fi atasati organismului. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. formare = a.). cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. a.?(amen. s. de. hematologie. [Lot. BIOVULAR. [Cfr. bios = viata. bios = viata. [a stimulus = 6df ascufit cu care. s.soarece. . {•ngl. f. tipurile pure se gasesc rar. n. s.' sistem biologic (v. adj. / biotine. s. BIOTIP. [CfT. / biotypologie. o enzima) si molecula de dozat (ex. / biotherapie. de. sphaira = sfera. de obicei. f. f. la syn = impre-und. / biosystem. . stimuCa. se opun terapeuticii stiintifice. impingere. Sin. [Cjr. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. test = e. bias = viata. therapeia = trataimnti de. s.pa. marcd. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. n. bios = viata. / biostimulant. [<gr. [Qr. pTo6d.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. / biovulaire. com-punere. clasice. tonos = tensiune. V. Utilizarea b. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. adj. -e. bios = viafd. {Cjr. Exista b.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. / biostimulant. [CJT. imboldtsc viteie. BIOTOP. f. / biotest.). este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. [at. / biotin.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). / biotaxie. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. f. f. s.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. f. [CJT. dupa numele speciei utilizate (unitate . Cut ars. [a syn = impreund.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. si biotipologie. BIOSTATiSTICA.} Sin. collegium statisticum. B. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. In principiu. / biosynthesis. B.. bios = viata. logos = stunfo.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. criminologie etc. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. s. Practicantii b. la thercipeuein = a m. se stabilesc unitati biologice. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. -ozd. topos = Coc.. V. s.himifti. s. [Qr. la status = stare. BIOSISTEM. de asemenea.sobolan. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli.). care sunt imobilizate pe un suport. transformatio. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. s. s. antibiotice etc. -onis. De regula.). Dupa un b. f. se.e test = vas de. [Cff. f. / bistatistique.: vitamina Be (v.. da o forma). vech. adj. bis = de. f. dincolo de.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. testum = capac de.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. deoarece acestia permit o analiza rapida. / biotechnology. meserie. n. / biotransformation. / biotonus. Statistik (te. BIOTEHNOLOGIE. s. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. de ex. n.] Mediu geografic In care traieste. [Cjr. BIOTAXIE. a pune. din [at. s. bios = iiiatd. comparativ cu ale speciei din care face parte. model.

Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. s. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. simbol Bi. refringens. f. hermafrodit. ElementuI chimic nr. In acest stadiu. bis = de doua ori. s. Ex. probabil de natura alergica.: dizigot (v. carui lama poate fi fixa. -edis = care are. adj. derma. adica este bisexuat. / byssihose. f. m. V. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure.w-i meros = parte. f. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. BLASTOM. {Cjr. s. B. byssos = fium6ac. la sternere = a. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. B. Sin. valora. blastos = germen. bis = de doua. photos = [umind. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. n. / bivitellin. m. doua ori. / bioxide. de. unui membru. BISMUT. cu greutatea atomica 208. s.: man. ulterior diversele parti ale embrionului. sexe. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. s. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. doi 'centromeri. viguros. phos. BISEXUALITATE. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. s. iar la nivelul [Qr. neuron bipolar.ii de transport ("canale ioni220 . m. bistoury. 83.} 1) Care are valenta 2. m. BIPOLAR. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. bastoriu = 6dt. •e. s. [Lat. vitellum = gaibenuf de ou. Se gaseste m natura In stare pura. rasfrange. b.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. adj. {Cjr. s. / blastomere. adj. f. [^r. on. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. m. aCcfiimiftifor BLASTODERM. / bistouri. / bivalent. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. blastos = germ. mykes. kystis = sac. [fr. [Lat. n. f.} mai numeste si dubia refractie. [Lot. gr. bipes. pentru obtinerea de 'himere. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. [Lat. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. s. f. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. mozaic fluid.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. s.. BIREFRINGENTA. f. oxys = acru.] 1) 'Neoplasm embrionar. f. bis = de doua. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. bis = BLASTOCEL.} embrionului. s. / blasteme. *pompe ioni-ce) gr. s. s. / blastocyste. f. m. pes. haima. lipos = "limfoblastom. s. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. din (at. adj. koilos = cavitate. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. V. / blastomycosis.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. blastema = teinelor serice.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm).. b. bis = de gency. ca si a unui pseudochist pancreatic. la bis = de douil on. membrana). -ina. m. unde. s. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic.BIVITELIN. / biseau. -e. de (a gennan = a. / blastoderm. valeas. / blastoc(o)ele. n. de. m. precursoaBISALBUMINEMIE. polarizata. [Lat.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. / birefringence. s. frecventa si tensiune mica. 0 serie de saruri insolubile de b. / bismuth. [Lat. f. din germ. celulara. s. n. dona. din (at. [Qr.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. / bipolaire. / biped. dar produce. Ex. gr. / bivitelline. / blastomycose. f. [Qr. on. biseau. vezicd.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. Termen folosit ca sufix. -atos = piele. [a albus = alb. S. V. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. s. *eritroblast. atomi de hidrogen.po(. / bipolar. B.. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). / bipede. [tfr.] leucemice. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare.). s. f. rapid. s. se BLAST. bis = de doua ori. iar cu mentarea oului fecundat. bisemutum. n. \Jr. s. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin.: anhidrida carbonica (v. / -. m. -oma. / blast. cuvdnt din 'Erzge. / blastoma. s. inodor. / bivalent.. mobila sau repliabila In maner.: dublu strat fosfolipidic. de unde este extras. stratum = afternut. s. desemnand o celula tanara. Wismuth. s.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. [Lat. *megacario-blast). [QT.Ciirge blastos = germen. Fliess. f. bis = de douct ori. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. care se poate combina cu doi polus . / blastogenesis. / blaste. de la refringere = a doua ori. s. pentru celulele ou. genesis = producere.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. / blastema. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. deopotriva. blastos = gwrnwi. m. de doua.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. s. si mem-brana dioxid. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. m. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. o?(jgen. Pe langa b. s. bioxid). adj. / blastomere. s. blastos = germen.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. grasime. [Lat.} Celula rezultata din seglichid). B. albumen. ori. *nefroblastom. BIZOU. metanefrotic. pedis = picior. s. [Lat.980 BLASTOGENEZA. / blastoderme. -atis = tare. reprezinta BLASTOMICOZA. / blastocele. byssinosis. / blastome. bistouri. n. -oza. n. / bisalbuminemie. B. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. este acoperit de o • [Gjr. m.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. / bisexualite. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. doua pidoare. B.} Sin. / double refrin. s. -alos = sdnge. [Lot. solubil in apa. / blasto-cyst. n. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. / bisexuality. adj. bis = de doud ori. blastos = genne-n. sexualis = referitor la. bis = de. si densitatea 9.8 g/cm3. / bioxyde. biologica sustinuta de F. / byssinosis. m. picware. psihologice fundamentale. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. n. / surgery knife. pusa In evidenta la *electroforeza pro. s. a addobazic). polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. s. acest metal a fast prima oard e^pioatat.} BIVALENT. s. La om b. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan.: de. myketos = duperc-ai •oza. s. adj. n. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. B. ce. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. / bismuth.. s.BLASTEM. adj. Dedublarea albuminelor. / blastogenese. afteme. f. [Qr. min(a)emia. s.

\Gjr. s. blepharon = pCeoapd. s. Speciile B. ca urmare. / blindage. se manifesta la barbat prin *uretrita. b.Si sud-americane. s. / bloc. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. blepharon = pkoapa. / blepharo-conjunctivitis. II. s. cu caracter "tonic sau *clonic. b. khalasis = reia^are. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. marginale). tic.. s. n. blepharon = pteoapa. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei.} Sin.: corpuscul bazal (v. [at.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas.} *Tic convulsiv al pleoapelor. a. de. BLEFAROPLASTIE. gr. a. mykes. [QT. [fr. Indeosebi mezencefalica (b. s. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block.: boala Lutz-Splendore-Almeida. a. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. -ula. insotite de o scurge-re purulenta. ptosis = cadere. gr. / blepharoplast. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. sin. s. BLEFAROSPASM. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. incomplete: 1) fl. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. s. blepharon = pieoapa. f. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. / gonococcal urethritis. lara sa se influenteze reciproc. tip IV. din germ. s. B.: gonoree.agd. [Qr. blepharon = pUoapa. paracoccidioidoza. flasca si ridata. de. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. dermatitidis si B. [fr.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. b.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. primele doua fiind b. m. s. angulara.. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. 3) B. BLEFAROPTOZA. / blepharoplasty. In functie de localizare (b. blepharon = pieoapa. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. / blepharon tic.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. b. / blepharo-conjonctivite. / blastula. s. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). f. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. postencefalitic).iuperco. a. scuamoasa-seboreica. iiingere = a injuga). 2) B. BLEFAROTIC. ingustare. gr. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. [C/r. f. spasmos = contracfie. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. B. dar simul-tan. poate deveni cronica sau. B. [Qr. adica o unda P urmata de un complex QRS.20 s. [CfT. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. impreund.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. [Cjr.) 3) B. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. s. complet. / blepharochalasis. Ill este denumit Si b. a. s. Netratata. s. / schield. iar In continuare ciclul se reia. f. / blepharospasm. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. plastos = modeCat. / blepharoplaste. avansat. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. origine onomatopeica. de. n. BLEFAROCHALASIS. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. care unefte. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. / blepharotic. a modda.). s. [Qr. incomplet) sau Intreruperea (b. [QT. blennos = mucus.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. sin. f. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. copac taiat. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). [Qr. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. / blastula. de.} Sin. nimfti care. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. s. nord-americana. / blepharoplastie. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. boala Gilchrist (v. s. fr. cu alungirea segmentului PR peste 0. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. m. gonorrh(o)ea.). n. iar In forma generalizata. / blepharophimosis. BLOC. De asemenea. la phimoun = a strange. Se disting trei grade. s. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. BLEFARITA. scuamoasa. plastos = moddat. f. BLASTULA. b. b. boala Jorge Lobo (v. blindage. Se deosebesc mai multe tipuri. Abrev. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. cu poarta de intrare pulmonara. blepharon = pCwavil. B. adica o alungire progresiva a segmentului PR. pe ter-men lung. BLEFAROCONJUNCTIVITA. s. coniunctivus = care. / block. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. cheloidiana. blepharon = pfeoapa. phimosis = stramtare. n.). f. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. ia pfassein = a forma. la plassein = a forma. s. / blepharopto-sis. la coniungere = a [ego. s. cu afectare ganglionara. m. s. Sin. a. s. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . n. I. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. 4:1 sau neregulat. iar la fe-meie prin 'vaginila. / blepharite.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. / blennorragie. gr.: BAV..: tarsoplastie.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. blastos = germen. [Cfr. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. brasiliensis determina *blastomicozele nord.: sindrom Ondine (v. ulceroasa. f. Afectiunea poate fi ereditara. sud-americana. B. Incetinirea (b. iar urmatoarea. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. blepharon = pieoapa. m. cu putere. *cervicita si *metrita. BLINDAJ. f. f. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. a uni (cum = cu. Sin. / blepharospasme.} Contractie musculara anormala. a. 5) Masa de material In stomatologie. s. s. bilateral si simetric. 2) B. BLEFAROFIMOZA. -1(0. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. In care 2. s. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. pentru a-fi pedepsi sofui muritor.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. BLEFAROPLAST. de origine tropicala. luand o tenta rosiatica. / blepharoptose. / blepharochalasis. -ita. poate fi izolat. m. m. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. sin. f. / blepharophimosis. [Ondine. rhegnynai = a tdfni. \Qr. f. involuntara. cu caracter intermi-tent sau permanent. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. bloc. [e. f. blustos = germen.. m. din oiandizH bloc = trunchi de. forma a b. neulcerativa sau seboreica. n. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. myketos = c. / blepharitis. a modda. blocajul poate fi fix de 3:1.

avand caracteristici proprii electrocardiografice. vecke bolt = dw-tre. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. fiecare b.: antagonisti de calciu. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. respectiv b. major (durata complexului QRS peste 0. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. blocage. si o serie de manifestari subiective. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. tahicardie reflexa. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. Northern blot si Southern blot. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. parietal. B. m. Imobilizare brutala. purkinjian de b. s. s. Pe langa oprirea circulatiei LCR.: blocaj meningian (v. Distingerea b. n. poate fi intermitent. de ramura dreapta. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. Sin. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale.12 s). si hemibloc. temporara. n. de ramura stanga. f. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. b. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. b. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. de c. minor (cu durata complexului QRS sub 0.] Angl. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. poate fi complet. reticular sau b. dificila si vaga. rezultand b. BLOCAJ. fizice sau psihice. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. Rezulta o serie de manifestari obiective. V. a. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. prin *depolarizare insuficienta. / blockage. s. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. vaselor periferice si arterelor coronare. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. In realitate. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. Efectele se exercita asupra miocardului. de c. ale caror caractere releva atat natura bolii. bloc de ramura). wide boHezn = fiodo. 1) Sin. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. ['£ngi. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. dureroase sau nelinistitoare). BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. n. Ca urmare. f. ependimar sau ventricular. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. B. a-BLOCANT. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. parietal este. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. B. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. atrioventricular complet. Var. In particular In cazul genunchiului. de c. bloc atrioventricular). poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. si b. v. denumite *simptome. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. Western blot. In continuare. Sin. cat si reactiile proprii bolnavului. dar nu necesar. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. [fr. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. 3) Intre atrii si ventricule (v. Sin. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. care prezinta rareori manifestari clinice.). biochimice sau morfologice). De asemenea. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. trifascicular complet se traduce prin *b. pentru alfablocant (v. b. / maladie. dureroasa. / blocage. blot = patOj blottingpaper = sugativd. b. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. BLOTTING / blotting / blotting. unde acestea se fixeaza. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. orice alterare a starii de •sanatate. r. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. prin depolarizare ireversibila. din o[andezil bloc = tmnchi de.} 1) In limbaj curent. 2) Intre cele doua atrii (b. Se disting trei grade. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. c. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. / disease. ca urmare. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters.). de arbo-rizatie. m. 2) B. dar apare. c. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. wpac titiat. Ansamblul de sali. denumite *semne. metabolic blockade. purkinjian. Unele b. V. adesea utilizati ca sinonimi nu . diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. b. V. per os sau intravenos. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. V. m. Tip de *b. b. [s[.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. Un b. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. dificil de diagnosticat electrocardiografic. B. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block.12 s) sau incomplet. 5) la nivelul tesutului Purkinje. BOALA. si o serie de termeni. c. sunt prescrise. de. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. partial: blocaj spinal. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. s. dar recidivanta a unei articulatii. B. r. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. fie pe ramura dreapta. si canal de calciu. bloc sinoatrial).: reactie miastenica (v.). tranzitoriu sau permanent. Se disting: b.

B. AGLUTININELOR LA RECE / m. V.: cardiopatie ischemica (v. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . • B. consecinta unor cauze diverse. a. *boala Basedow-Graves. In fr. edeme ale membrelor inferioare. repetarea.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. AERULUI CONDITIONAT / m. conjunctivita. In special la temperaturi sub 37°C. trisomie. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. a. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. b. B.: boala autoimuna (v. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. autoalergica fiind si autoimuna.. *sindrom. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase).). dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. AUTOALERGICA / m. B. V.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune.. •B. V. Sin. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). patiens = persoana care sufera. dar mca nedemonstrata. confuzia b. iar <7ness este derivat din /// = rau. des agglutinines froides / cold agglutinin d. la r.: boala Addison (v. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. B. V. Ca urmare. ACOPERISULUI DE STUF / m. de I'air conditionne / air conditioning d. fie la o pierdere de material (monosomie. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). BERIBERI / beriberi / beriberi. prin autoanticorpi. deletia unui brat cro-mozomial). Palade. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. • B.. E. entitate morbida. c. de obicei. Se mani-festa In doua forme: b. apartinand lui G. orice b. prin a. de aceea.: bronsiectazie (v. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. • B. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. In daneza syg = boala. par autoanticorps / autoimmune d. migrena. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. alergic si alergie. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis.: beriberi. amniotique / amniotic d. anemie hemolitica prin fixarea complementului. PRIN AUTOANTICORPI / m. 'duplicate. autoallergique / autoallergic d. 0 definire recenta a b. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). Sin. de b. aberatie cromozo-miala. In raport cu denumirea de b.).z) core inse. A fost observata In Extremul Orient.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). • B. monosomie. transsudat la nivelul seroaselor). necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. AMNIOTICA / m. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. CARDIACA ISCHEMICA / m. • B. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. Ex. . maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. • B. Manifestarile b. autoalergica. pathos = suferinta. Dupa cum. of intravenous drug users.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. are totdeauna o cauza bine definita.). la r. autoimmune / autoimmune d. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. are cauza totdeauna cunoscuta. Se rezerva numele de b. anumiti gameti continand un cromozom In dublu.). Sin.: In engl. Ex. BRONSIECTAZIANTA / m. • B. deletie si translocate. patologie provine din gr. care distruge vitamina B. B. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. de b. ALERGICA / m. • B. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva.: BCI.amnd. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. •B. sau doar de orez decorticat. poligonozomie. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. Sin. BRONZATA / m. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. • B. In slava veche. Sin.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . b) al doilea criteriu este etiologic: o b. s[a6iciune. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. cronica a batranilor si b. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. b. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. cariotip. bronchiectasiante / bronchiectasis. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. laureat al premiului Nobel. si sindrom. allergique / allergic d. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar.: boala Goodpasture. Abrev. (atacul receptorilor pentru TSH). sex nuclear. B. iar pacient din lat. a.. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. du toit de roseau / thatched roof d. • B. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice.s[a6iciune e^tremd. AUTOIMUNA / m. Invelisul bobului de orez continand tiamine). In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. •B.. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. bronsita cronica si stare de astenie cronica. termenul disease. 223 . ia numele de *sindrom Goodpasture. disgonozo-mie. Sin. boala autoimuna. are doua B. bronzee / bronzed d. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). • B. (diolectut cingoie. normal si normalitate. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome.

v. Sin.] Dementa progresiva sau psihoza. • B. v. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. • B. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. de caisson / caisson d. a carei declarare este obligatorie. substratui anato-mopatologic al b. cu care copilul se naste. sprue nostras. DE CHESON / m. fie prin intermediul unei alte persoane. se manifests prin febra. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului.. probabil de origine streptococica. miscari involuntare. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. 18S5-1950. febra Q. DE COLAGEN / m. boala transmisibila (v. si complex imun. B.In aripi de fluture"). chronique d'altitude / altitude d. kystique du foie / cystic d. des conserves / bottled food d. Sin. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. c. COPIILOR ROSII / m. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. • B. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3).). cyclique / cyclic d. tetanosul. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. CHISTICA A PLAMANULUI / m. febra tifoida.). scarlatina. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. purpura trombocitopenica idiopatica. A CINCEA / cinquieme m. este discutabil. B. petesii. Orice b. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. rabia. c. B si nedeterminate). CICLICA / m. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. CRONICA DE ALTITUDINE / m. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. boala Herter. autoimune. febrele paratifoide A. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. •B. CARENTIALA • B. de regula transmisibila. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). [Frederic H. Sin. • B. • B. CORPILOR LEWY DIFUZI / m.: kwashiorkor (v. malaria. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. B c. *poliartrita reumatoida. kystique de la mamelle / cystic d. bruceloza. difteria. B. of breast. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. tifosul exan- . CONTAGIOASA / m. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). regiunea bazala ante-rioara a creierului. leptospirozele. afectarea starii generate si eritem. a caror patogenie implica 224 B. Lewy (Lewey).: boala ciclica trisimptomatica. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. halu-cinatii. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. COMPLEXELOR IMUNE / m. holera.: boala polichistica a ficatului. CARENTIALA / m.. Sin..: eritem infectios acut. este determinata de un *par-vovirus (B-19). CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. iar de altii ca o forma de cancer. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. si embriopatie. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. deci diaree cu steatoree. Simptomatologia acestor b. infantilism intestinal. tulburare hormonala). CHISTICA A MAMELEI / m. avec declaration obligatoire / notifiable d. reportable d. hemoragii). CONGENITALA / m. CHISTICA A FICATULUI / m. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. du col vesical / bladdsr neck obstruction. " B. boala polichistica a sanilor. • B.B.: colagenoza (v.). botulismul. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. •B. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. Sin. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. acuitate mentala alterata. Sin. antraxul. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. Grup de b. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. Evo-lutia este cronica. *b. In prezent se utilizeaza ca sin. •B. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. 'Polidtemie secundara. Unele din aceste entitati sunt *b.: boala Gee. •B. Sin. kystique du poumon / cystic d. du collagene / collagen d. cyclique trisymptomatique / Milian d. C. • B. iluzii. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. echimoze.: boala Lewy. V. agitatie. infantilism celi-ac. Afectiune cutanata. nanism intestinal. serului. Sin. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. cu episoade confuzionale. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. V. carenta. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. coeliaque / c(o)eliac d. *fenomenul Arthus. boala Bloodgood. megaleritem epidemic.: boala Reclus. tetra-pareza In flexie. asociata cu cianoza de efort. •B. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). COLULUI VEZICAL / m. •B. of lung. boala Thaysen. Sin. congenitale / congenital d. rahitism. fie prin contact direct (contagiune directa). des enfants rouges / red boys d. La copil. oprire a cresterii. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza.). Sin. soroche. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic.: boala Marion. • B. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. cefalee. dar poate aparea si la alte varste. • B. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). • B. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. du corset / corset d. In consecinta. / fifth d. iar ulterior se extinde pe torace si membre. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. •B.: boala ciclica (v.: boala complexelor imune (v. hepatitele virale (A. • B. B. contagieuse / contagious d. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. meningita cerebrospinala epidemica. chronic form of mountain d. CONSERVELOR / m. semne de 'parkinsonism. prurit. B. par carence / deficiency d. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi.: boala Monge (forma cronica). des complexes immuns / immune complex d. CELIACA / m. 'sindromul Dressier. CORSETULUI / m. laringita si danoza (In tipul emfizematos). osteomalacie.). In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. B. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. V. Sin. bronsita. •B. In pusee. fibroza pulmonara interstitiala difuza. of liver. Sin.: boala polichistica a plamanului. Clinic. ca frecventa. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. Etiologie incerta. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. Sin..

B. GENOTIPICA / m. hipercolesterolemie. 6pidemique / epidemic d. •fetopatii) fie dupa nastere. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. prin aberatii cromozomiale. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. HIPERENDEMICA / m. dar al carei caracter genetic nu este cert. V. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. genetica. GHEARELOR DE PISICA / m. e. B. •B. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. enzymatique / enzymatic d. • B. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. gonozomale (dominante sau recesive). Sin. ENDEMICA / m. DEPOZITELOR DENSE / m. Structura glicogenului hepatic este normala. DEMIELINIZANTA / m. EREDITARA / m. hydatique / hydatic d. H.. Sin. pot fi iatro-gene. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. hipertrigliceridemie. Sin. HIDRICA / m. b) b. Se disting: 1) B. f. care se propaga In vai din zonele muntoase. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. du foehn / fohn d. Termen generic pentru un grup de b. GLICOGENICA / m.: osteoartrita •B. transmisibile cu dedarare numerica. a n. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. V. Sin. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. vant uscat si cald. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. constand In cefalee.: hipertensiune arteriala esentiala. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler).: enzimopatie (v. V. IATROGENICA / m. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. hemolytique / h(a)emolytic d. este o forma de *eritroblastoza fetala.: mucoviscidoza (v.-n. poate prezen-ta caracter familial. si endemie. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. e. ESENTIALA / m. familiale / familial d. tipic: *scleroza multipla. de la originea vietii intrauterine. astenie. B. care nu progreseaza In timp. Boala aparuta dupa fecundatie. HIDATICA / m. 2) B. IATROGENICA • B. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. uneori. ENZIMATICA / m. aparuta la puber-tate. deci. Sin.). DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m.). Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. HEMOLITICA / m. glicogenoza Cori tip I.: boala HarInup (v. glycogenique / glycogen-storage d. B. ereditare sau genetice.: echinococoza (v. complicatiile postvaccinale. recesiv. idiopatice sau psihogene. • B. boala von Gierke. adevarate. B. • B.: boala Minkowski-Chauffard (v. FUNCTIONALA / m. icter. genotypique / genetic d. responsabil de aparitia b. HILULUI / m. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. V. h. B) Lista b. EXOSTOZANTA / m. boala ereditara. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. • B. In functie de modul de transmisie. hydrique / hydric d.). • B. • B. hereditaire / hereditary d. • B. degenerative des articulations / degenerative joint d. e. b. GENETICA / m. glicogenosis. endomyocardique / endomyocardial d. • B. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. V. din cauza unui agent infectios sau toxic. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. • B. Sin. • B. Manifestare clasica de "meteoropatologie. Sin. determinata. • B. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. Ex. DOBANDITA / m. iritabilitate. iatrogenique / iatrogenic d.). " B. essentielle / essential d. EMETIZANTA JAMAICANA / m. Clinic. genotipica. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. Sin. Sin. sub aceeasi forma. imputabile unui act medical oarecare. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. adipozitate. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. exostosante / exostosic d. B. ENDOMIOCARDICA / m. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. si incompati-bilitate fetomaterna. de cauza necunos-cuta. se deosebesc: a) b.: boala van Creveld. Sin. g6netique / genetic d. acetonemie cu cetonurie. hepato-splenomegalie si.: sin-drom de lob mijiody (v. insom-nie. hiperlactacidemie si hiperuricemie. *Prevalenta continua a unei b. EPIDEMICA / m. • B. genopatii. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. du hile / middle lobe syndrome. si glicogenoza. B. FEMEILOR FARA PULS / m. Orice b. V. •B. Sin. V. FOHNULUI / m. of newborn. edeme generalizate la copil. • B. care afecteaza. la nivelul unor populatii sau arii specifice. • B.). Este o varietate de *osteocondrodisplazie.). ereditara cu transmitere autozomal dominanta. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica.. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. • B.). *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. cu distrugerea secundara a hematiilor. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. la nivelul unei populatii sau arii specifice. • B. V. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. pulseless d. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. B.: b. boala ereditara. des dep6ts denses / dense deposits d. acquise / acquired d. of the pancreas.B.: boala Takayasu • B. 2) Rar: ansamblu de 225 . • B.: boala Bessel-Hagen. FAMILIALA / m. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. d. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. des griffes de chat / catscratch d. • B. e. • B. infectia HIV (indiferent de stadiu). genetice sau genotipice. dominant. care este In relatie doar cu alimentatia. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. Patologie transmisa genetic. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. Ex. • B. • B. endemique / endemic d. des femmes sans pouls / young female arteritis. ?i epi-demie.: b. • B. "B. Sin. B. hiperend6mique / hyperendemic d. • B. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. Sin. si boala idiopatica. QMS). • B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. demyelinisante / demyelinating d. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). fonctionnele / functional d. hepatomegalie. este strict localizat la nivel hepatic si renal. se opun *b.

s-au inregistrat ISO cazuri.: boala Franklin (v. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. immunitaire / immunologic d. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. g. Implica: *daudicatie intermitenta. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. LAXATIVELOR / m. Sin. des laxatifs / laxatives d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. glande sativare). LACUNARA / m. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. 29 nwrtale. • B. *B. complex imun. lysosomiale / lysosomal storage d. determinand o simptomatologie polimorfa. V. 2) Prin extensie. care este provocata de microorganisme patogene. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. • B. • B. In continuare. V. g. des chaines legeres / light chain deposition d.6ra. • B. splenomegalie. hipersensibilitate). maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. cu incidenta maxima vara. congres organizat de American Legion. si autoimunitate. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. Ca urmare.] B. LANTURILOR USOARE / m. limba. B. LANTURILOR GRELE MIU / m. 226 B. anemie hemolitica. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. V. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. sugerate involuntar de medic bolnavului. " B. tub digestiv. • B. In formele grave: tulburari renale. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. IMUNITARA / m. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. si boala esentiala. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). LEGIONARILOR / m. Sin. I.. Grup de *paraproteinemii. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. Denumire generica pentru b. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. • B. determinate. encefal. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat.: Kala Azar. idiopathique / idiopathic d. b.: boala Seligmann (v. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. Orice b. reactii de intoleranta.: lupus eritematos diseminat (vJ. immunodeficitaire / immunological deficiency d. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. hipergamaglobulinemie). infectieuse / infectious d. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. • B. hipotensiune. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. neagra. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. lipophagique / lipophagic d. Sin. Denumire generica pentru orice b. • B. lacunaire / lacunary d. boala complexelor imune. sindrom imunoproliferativ. • B. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. [^{indusa kala azar = fe. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. MEDICAMENTOASA / m. (witre care. paloare. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. Exista trei tipuri: *B. care exista prin ea Insasi. efecte secundare. des ligatures / ligatures d. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. ereditara cu transmitere genetica recesiva. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Itai-ltai / Itai-ltai d. V. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. LIGATURILOR / m. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. hipotermie. alfa. B. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. intercurrente / intercurrent d.). astenie marcata. paloare. V. Stare septica grava a sugarului. de etiologie necunoscuta. *complexelor imune). de chaines lourdes / heavy chain d. B. . LANTURILOR GRELE / m. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. I. sau infantila. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. 2) asiatica. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. nodulii limfatici ai splinei. *B. •B. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. • B. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. palatina. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. pareze musculare. Kala Azar / Kala Azar d. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. si conectivita. sau complica o afectiune deja existenta. INTERSTITIALA / m. • B. gamma. des legionnaires / legionnares' d. *Exantem autolimitat. anemie. crize de tetanie. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. purpura trombocitopenica. • B. IDIOPATICA / m. MANA-PICIOR-GURA / m. corioretinita etc. ITAI-ITAI / m. la un. care se pot asocia cu tulburari neurologice. tahicardie. MEDICAMENTOASA •B. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). care poate fi transmis de catre caine. cu anemie grava si splenomegalie. • B. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. edeme si paralizii intermi-tente. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. 1. interstitielle / interstitial d. • B. boala transmisibila. B. b. poliadenopatie. cu afectarea doar secundara a parenchimului. *pancitopenie. ca urmare a unui proces de *saponificare. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. • B. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. de etiologie necunoscuta.B. febra. prin *autoimunitate. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. cianoza. • B. •B. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. gingivala. hipoproteinemie si hipokaliemie. LANTURILOR GRELE ALFA / m. • B. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. Intalnita frecvent la copii presco-lari. 1) B. deshidratare.).). V. si boala contagioasa. medicamenteuse / drug d. IMUNODEFICITARA / m. digestive si renale. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. c^nd. g. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. Sin. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. • B. • B. LIZOZOMALA / m. KALA AZAR / m. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. microcefalie. B. " B. b. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. •B. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. miu. • B. alteori existand o dereglare functionala (b. de obicei kappa. care nu este consecinta unei alte stari morbide. LIPOFAGICA / m. INFECTIOASA / m. INTERCURENTA / m.

MUSTEI NEGRE / m. 227 . Tay-Sachs a adultului. •B. B. du neuron moteur / motor neuron d.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). determina anxietate marcata. fasciculatii. Obsesii recurente (ex. MEDITERANEANA • B. tulburari biochimice ereditare. anticorpilor si chiar o serie de b. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. Machado-Joseph. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m.: In grefa de maduva osoasa). monogenique / monogenic d. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare.). poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. B. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. hidric. MOLECULARA / m. • B. pe baza tulburarilor metabolice. MEMBRANELOR HIALINE / m. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. care actualmente desemneaza Indeosebi b. vitaminic etc. Sin. Sin. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism.: obezitate. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. •B. afectare hepatica variabila. *scleroder-mie. m. •B. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. dobandite. organique / organic d. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. Sin. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. • B. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. atrofie olivopontocerebeloasa si *b.: boala Albers-Schonberg (v. 1) Soc operator (v. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata.APATRA • B. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. sunt cuprinse In capitolul IV -B. amintind de splina. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. Sin. operatoire / surgical shock. c) metabolismul lipidic (ex.: ganduri persistente). Sin. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. • B. B. de moyamoya / moya-moya d.).. Ansamblu de tulburari. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. B. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. *b. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. MONOGENICA / m. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. MICRODRENOPANOCITARA / m. In cadrul b. [Jap.] B. 1 B. intr-o maniera stereotipa).: boala Voorhoeve (v. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. In plan clinic. OMOLOGA / m. tie.m fum de fyara" fi se re/era (a i. • B. ORGANICA / m.). 3) De ori-gine alimentara. care au o consistenta carnoasa. de la mouche noire / blackfly d. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. du noeud sinusal / sick sinus syndrome. de nutritie si metabolism. care afecteaza neuronii motori pe-riferici.: diabet. a membranes hyalines / hyaline membrane d.B. la aspectui firumat.Tta. A PATRA / quatrieme m.: moyamoya. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. 2) Prin anomalii endocrine.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. NEURONULUI MOTOR / m. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. aceste b. Termen generic pentru b. • B.: guta). iar cauza b. METABOLICA / m. La examenul histologic se constata. MOYAMOYA / m. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. Denumire gene-rica pentru un grup de b. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. mineral. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. MITRALA / m. adesea mortale. des os de marbre / osteopetrosis.magimie. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). • B. membrane hialine. Diagnosticul se face prin *angiografie.Cui de ocfii. Leziunea poate fi monoalelica (ex. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. osmotic. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. dislipidoza). Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente.nwm. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. fara implicarea sistemului motor corticospinal. • B.). impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. / Filatov's d. Sin.: p-talasemie). infectii. si osteopoikilie. ionic. rezistenta spastica la miscarile pasive. endocrine. vine. •B. Inflamatie pulmonara. ' B. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza).: boala Bonieland. Ex. parapareza spastica. • B. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. m. mitrale / mitral d. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. fosfocalcic. NODULUI SINUSAL / m. Kennedy. B.). care cu-prinde *b. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. 'B.e. paralizie progresiva bulbara. .. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). metabolique / metabolic d. V. homologue / graft versus host reaction. galactozemie congenitala). Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. *glicogenoza. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. OBSESIV-COMPULSIVA / m. • B. m. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. vag. moleculaire / molecular d. revizia a X-a QMS. b) metabolismul nucleotidelor (ex.: boala Cooley (v. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. B. 2) Incorect: sindrom postoperator. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. •B. OPERATORIE / m. OASELOR DE MARMURA / m. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. raspandita 7n America de Sud. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. moyamoya = cefos. ' B. la nivelul alveolelor. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. •B. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. Termen foarte general prin care se desemneaza b. d) echilibrete addobazic. enzimopatii). mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). d.: rubeola scarlatiniforma (v. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi.

secondaire / secondary d. relativ frecventa. of breast. se poate compli-ca cu esofagita peptica. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. p. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b.: boala Reimann (v. b.: boala chistica a ma-melei (v. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. polykystique des seines / polycystic d. R. • B. Sin. ereditare la om. poly-kystique du foie / polycystic d. lactescent sau laptos. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. POLIGENICA / m. boala serului (v. teoretic.: rinichi polichistic.PERIODICA • B. PROFESIONALA / m. polygenique / polygenic d. un traumatism sau un alt eveniment.).: boala urechiusei atriale. si rezulta din aceasta. Lobstein's d. B. cauza b. systemique / systemic d. •B. *B. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. 2) Sin. du pecheur des eponges / spongediver's d. gat si torace. B. • B. s. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. polichistica renala care se manifesta numai la copil. of lung. *b. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. Sin. Ex. si nici cauzata de o alta maladie.). POLICHISTICA RENALA / m. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. B.: ADPKD. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. p. •B. ritm nodal).).: *febra mediteraneana familiala. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. Termen prin care sunt desemnate doua b. Apare la subiecti peste 50 de ani. nefiind asodata cu o alta b. boala serica. a unui lichid seros. V. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. of epiderm. diseminate pe frunte. febra). de origine genetica. m toate segmentele tubilor uriniferi.. Sin. • B. •B. Denumire discutabila care. polykystique des reins / polycystic d. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. ADPKD este una din cele mai frecvente b.: boala chistica a ficatului (v. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. SCLERELOR ALBASTRE / m. 1) B. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. secretante / secreting d. s6rique / seric d. B. du semilunaire / semilunar d. Sin. • B. POLICHISTICA OVARIANA / m. secundara.: *diabetul zaharat. Sin. • B. pot fi determinate de agenti fizici (ex. • B. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. PESCUITORULUI DE BURETI / m.).: sindrom Stein-Leventhal (v. PLAM&NILOR DE FERMIER / m.. Se expri-ma prin reactie locala. DE SISTEM / m. g. febra si albuminurie. periodique / periodic d. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. PERIODICA / m. • B. fara patologie cardiaca.: PCOD. B. sistemul limfoid. *radiopatie. Sin. m. • B. s. B. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. r. concurente la determinismul patologic.). • B. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. de cheson) sau chimid.. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. determinate de refluxul sucului gastric acid. care urmeaza altei b. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. Sin. SISTEMICA • B. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. du poumon de fer-mier / farmer's lung. stricturi locale sau 'sindrom Barrett.). • B. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. lipotimie. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. •B. greata. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. uneori la nulipare. Sin. *benzolism). digestive) m special chisturi hepatice. dar poate conduce la o *b. V. • B. la intervale regulate. SERICA / m. care apare spon-tan. SECRETANTA / m. Abrev. V. este consecinta b. serique / serum d. PCOS. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza).). •perioade Luciani-Wenckebach. B. cu artralgii. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. of kidney. de volum variabil. PRIMARA / m. fara leziuni glandulare notabile. primaire / primary d. Ex.: sindrom Kienbock (v. polykystique epidermique / polycystic d. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. multisistemica. de systeme / system d. •B. p. bilate-rale. Alteori. cu- 228 . In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). stibiu). • B. POLICHISTICA A FICATULUI / m. SECUNDARA / m. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. •B. POLICHISTICA A SANILOR / m.: boala Lobstein (v. Sin. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. si policistina. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. SISTEMICA / m. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. SEMILUNARULUI / m. si policistina. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease.). uneori sub forma de *erizipeloid. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. Sin. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. curbatura. " B. tuse. • B. • B. • B. professionelle / occupational d.: boala sistemica (v. poate fi un agent patogen. SERULUI / m. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. B. B. dispnee. B. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. si boala Skevas-Zerfus. polykystique du poumon / polycystic d. r.). ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. ulceratii. t®sutul conjunctiv).).: boala chistica a plamanului (v. la nivelul porilor mameloanelor. du serum. De fapt. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. B. In zootehnie etc. se adopta pentru b.. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal.B. Sin. Abrev.: sistemul reticuloendotelial. of liver. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. Afectiune ereditara. •B. Sin. greata. • B. B. manifestandu-se prin palpitatii. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. • B. care apare episodic.

VENERICA / m. *b. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. medic german. „ • B. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). • B. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. Wiliam Stokes. CU VIRUS LENT / m. par stokage / storage d. uneori. Denumire generica pentru b. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. • B. [Robert Adams. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. SOMNULUI / m. • B. de I'email tachete / mottled enamel d. •B.). virus herpetic. Sir William Withey Gull. du sommeil / sleeping sickness. Sin. 1827-1S92.rna. 'schistosomiaza. *dermatomiozita. sensibilitate la frig. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. Ex. Sin. icter cronic si. a femeilor de varsta medie. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. 2) pete albe si brune.: boala Zahorsky (v. medic iriandez. of liver. Londm. Sin.: boala venerica.: malaria tratata cu *chinina). debuteaza 229 .: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.: glicogenoza (v. clinic. *sancru moale. curba febrila In platou. 'in stadii avansate. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. V. thronibo-embolique / thromboembolic d.: tripanosomiaza africana (v. *oncocercoza. •boala somnului. *boala Behcet etc. 2) Sin. • B. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. B. Sin. B.] Sin. Se disting.: *boala Chagas. (STD). VACILOR NEBUNE / m. sau indirect. TSUTSUGAMUSHI / m. •B. TRANSMISIBILA / m. disfunc-tii intestinale. Transmiterea se face direct. ciroza biliara. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). • B. printr-o gazda intermediara.: boala Biermer (v. hipotensiune. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). apoi (a Zurich. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis.: hiperkeratoza (v.). •B. si SIDA. 17931S60. venerienne / venereal d. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului.} Sin. • B. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. Anton Biermer.: boala bronzata. medic ingies. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. B. medic ingles. medic engiez. vasculare ('angeite alergice).. este obligatorie. si boala contagioasa. TROMBOEMBOLICA / m.: sindrom Gilles de la Tourette (v. ADDISON-BIERMER.] B.. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). cu debut mai tardiv.). HIV etc. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. izo-leucina si va-lina).). Sin. exantem. dupa Addison.si mediolobulara.: sindrom Adams-Stokes (v. Still a adultului). atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. virusuri sau paraziti. venereal d. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. [Akmeyri. se caracterizeaza. Candida. *sindrom Sjogren). 1793-1860.. *malarie. dispepsie. "gonoree. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. Sin. *febra galbena. glycogenique / glycogen storage d. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . cinci manifestari majore: anemie. 2) Sin. / sixth d. [Jap. 1) Entitate mor-bida bine definita. de etiologie necunoscuta. si boala Dutton. caracterizata prin *xan-tomatoza. melanoza dermica. Caracteristidle clinice includ coma. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. adenopatie satelita.). •B. *leishma-nioza. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). *lepra. 2) intermediar. provocate de *vjrusuri lente. • B. •B. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. de-clararea b. adesea. Sin.).: boala Menkes. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. •B. Sin. con-vulsii. • B. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. Actualmente. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. de I'oreillette / rhythmic auricular d.: *sifilis. dupa o incubatie B. •B. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). URECHIUSEI ATRIALE / m. •B. transmissible / communicable d. •B. V. a virus lent / slow virus d. *b.: tezaurismoza (v. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. TROPICALA / m. •B. Sin. de stocare a glicogenului. 18041S7S. virus hepatitic B. animala sau vegetala. Australia si India. tsutfiiigamushi = gandac periculos. ex. medic engtez. Boli cu nume proprii • B. PRIN STOCARE / m. AKUREYRI. *poliartrita cronica juvenila. V. specifique / specific d. De ex. printr-o persoana sau animal infectat. leucinoza. cutanate (*sderodermie. clinician vtandu. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. SMALTULUI PATAT / m. B. 1793-1860. Sin.). de surcharge / storage pool d.} B. Sin. Sin.: *b. Nicolas-Favre. KUREYRI de 12-14 zile.sirop de artar" al urinei si al corpului. de tip tifoid si leucopenie. tropicale / tropical d. Loutim. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. B.: boala ritmica auriculara (v. tifos tsutsugamushi.\ Insuficienta suprarenala cronica. ADDISON-GULL. X. multiple. • B. 1791-1875. ADAMS-STOKES. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. • B. hemoragii.B. "lipo-idoze.). profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. Lonitra.). •B. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. tripanosomiaza). care se manifests prin senzatia de rau general. •B. 'Du6Cin. Trichomonas.} B. SPECIFICA / m.. TICURILOR / m. 'DuBOn. DE SUPRAlNCARCARE / m. astenie.: boala transmisibila sexual (v. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). casexie bronzata. • B. des tics / Gilles de la Tourette d. care au In comun. B. cu exitus la scurt timp dupa nastere. ADDISON.: boala de sistem.). tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). [Thomas Addison. eel mai sever. Observata la adolescenti. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. [Thomas Addison. 1816-1S90. de vaches folles / mad cows d. Ex. Pentru primele patru b. [Thomas Addison. sunt acceptate ca forme ale acestei b.. oraf M IsCanda wide au. *polio-mielitei anterioare acute. A SASEA / sixieme m. asemanatoare.

discalculie. 1907.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. dezorientare temporospatiala. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar.. 'Paris. evolueaza rapid spre dementa si moarte. Sin. 'Boston.] B. ALEXANDER.] Denumire prin care. denumit A-p. n. infectioasa. *mioclonii. 'Paris. 1891. [Car? Henry Alstrom. suede. surditate. 9{ew yorki n. adeno-patii. nu este clarificata.. oftalmolog suedes contemporan. pediatru franca.tic. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. [Eugene Apert. glicogenoza). • B.oase-lor de marmura". Sin. [Julius Arnold. 6acterw[og american si specialist m sa.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. cu deces pana la varsta de doi ani. Sin. ge. neuroCog frances. Theodor Leber. • B. • B. oftalmoiog gt. [If Benjamin Alexander. ARDMORE. ereditara. de asemenea. [Cnr/ Hem-y Alstrom. boala Leber II. • B. 9{ew yor^ 1901-1964. Qottingen si J-feideKey. si C. medic american.] B. ANDERSON". swOtz. [name] Alagille. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. baza militara. cat si Inainte de aceasta. • B. la care se adauga apraxia si agnozia. m prezent. Haas .: coriomeningita limfocitara. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului.nCita. medic australian contemporan. ALBERS-SCHONBERG. 1835-1915.ian. Progresiv. neurolog american.!. • B. 1S64-1915. n. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. Alpers. S-a con-statat. •• • B. Sin. agnozie. Anderson. pTofesor (succesiv) la. probabil virala. fara afectarea substantei albe). 'Sans. exista o degenerescenta progresiva.] Sin.rm. • B. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. [Eugene Apert. amigdalita. ANDREWS.). • B. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. 'Satin. In Okiaftoma . Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice.] B. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent.ne. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. . de tip probabil recesiv. 19001969. Radiologic.ALAGILLE prin febra. sindrom Vogt. 2) V. Cea mai profunda alterare afec230 B. n. Toionia).honberg.. uneori.. OIsen. In formele de debut. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. [Francois Ami/cor Aron. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. V. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. congenitala si ereditara.: osteodistrofie ereditara Albright (v.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex.). ARAN-DUCHENNE. pediatru frames. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. ALAGILLE. infectii pelvine). [George Clinton Andrews.: boala Alstrom-Leber (v. caracterizata clinic prin "microcefalie. afazie. 'Washington. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. Sin. *amauroza.an. dennatotog american. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. anemie importanta etc.: dementa presenila. dureri musculare. B. americana. familiala si ereditara. medic francez. nevrita optica retrobulbara ereditara. aplazie retiniana. este manifesta clinic dementa accentuata. 0. Sin. • B. si boala Pick. 2) Stewart W. dementa Alzheimer. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. cu tulburari mari de memorie. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. 'sindrom meningian.).B. pediatru franc-ez. Sin. 1868-1940. medic american contemporan.te pufiiica. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. mieloscleroza. Apert cu semnele faciale ale *b.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. sindrom Anderson.: acrocefalosindactilie tip I (v.] 1) B. • B.SW^-i undt a fast descrisa. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala.] Sin. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare.z contemporan. mialgii.: boala Leber I. • B. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. osoasa rara. ALBRIGHT. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. scleroza Alzheimer. paralizii si. neurolog francos. amauroza congenitala Leber. [Bernard f. 1868-1940.tic. 1865-1921. 'in care se asociaza caracteristicile *b.: glicogenoza de tip IV (v. Sin. 2) V. Rezervor de virus: soarecele de casa. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei.: sindrom Alagille (v. [Heinrich Ernst AlbersSr. Louis Edovard Octave Crouzon. 'Paris. hepatosplenomegalie. ARNOLD.: boala . 'Hamfmrg. osteosderoza generalizata.: boala von Willebrand (v. 'Paris. 1817-1861. 1900. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . testele psihometrice (memorie ime-diata. sindrom Andersen. caracterizata prin rinofaringita rebela. 18401917.).: acrocefalosindactilie tip II. retentie vizuala. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare.. A.). alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor.] Sin.. APERT-CROUZON. aceastd afectiune pentru prima data. contemporan. C.: atrofie musculara progresiva. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. Etiopatogenia b. patohg american. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. transmisa autozomal recesiv. newoiog fi psihiatru ger-man.] Sin. n. • B.} 1) Sin.ian. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. Londra] 1) Sin. Sin. acuta virala. Prognostic sumbru. • • B.. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. [Alois Alzheimer. la adult. radiolog german. ALPERS. tulburari ale limbajului oral si scris. Alexander. A. ARMSTRONG. 1835-1915.: bacterida pustuloasa. [Ardmore. 1925. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. parestezii de Intindere variabila. apraxie. ALSTREM-OLSEN. difuza. dar poate evolua si letal. osteoporoza familiala. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. ge. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). [CAar7es John Armstrong. B. 'Philadelphia. 1907. • B. neuropatoiog engie. meningita seroasa epidemica. 1806-1875. osteo-petroza. APERT. ANDERSEN. agitatie psiho-motorie. 18S619S8. ALSTROM-LEBER. [Dorothy Hansine Andersen. ALZHEIMER. • B. ARNOLD-CHIARI.] Afectiune rara. meningita limfocitara acuta benigna. 1874-1938. care poate prezenta o infectie latenta. prevalenta b. [Julius Arnold. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi.ne. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. • B. \A. • B.). Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne).] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. Se vindeca adesea spontan.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. [Fuller Albright. profesor de medidnil intema. Histologic.

: boala Basedow. 1S61-1918. Este o varietate de reumatism degenerativ. [Aladar Aufeszky. Leziunea apare In zonele descoperite.: lipodistrofie progre-siva (v. Sin. tulburari cardiovasculare (tahicardie. B. [/Intouie Laurent fesse Bayle. 1865-1918. chirurg e. medic ve.iv. • B. Sin. Sin. Landre Beauvais. ai 'Marinei legate. pericardita constrictiva etc. uneori familiala.nos Mres.: osteoartroza interspinoasa. medic gcrman. *eretism cardiac). newoioff ame. " B. debutand la nivelul unui folicul pilos. si spondilartrita anchilozanta. evolutie rapida spre exitus. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut.burg.: lipofusdnoza neuronala juvenila.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). 2) Sin. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare.[ Sin. 'Edin6urg.an. " B. • B. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. istoric pentru maduromicoza (v. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. neurolog mgltz. cu eozinofilie sanguina. sindrom Banti.e.: dermatoza Barber. inside.rseBurg. [Karl Adolf van Basedow. BANNISTER. BEHQET • B. neuroiog engkz. BABINGTON. 18571927. 1822-1888. • B. 1877.: bruceloza (v. 1885-1950.z.: dermatita buloasa keratogena.). BARLOW. BEAUVAIS. 1848-1932. BATTEN.an contemporan.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. Cft-Kcyo. [George Baehr. observata la nou-nascut. • B. " B.). Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. AYERZA.). 'Sue. 1853-1934. 1876-1934. • B.} Sin. care poate aparea la menopauza.: sindrom Ayerza (v. [Augustin-J.: edem Quincke (v. V. [John Hutton Balfour. 1780-1855. Copenfiaga. nwGc germcol. purpura trombocitopenica trombotica. trans-piratii profuze.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.: boala din Bornholm (v.rse. boala Graves.). Londra.). • B.} Dermatoza pigmentara buloasa. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. BASEDOW-GRAVES. boala Flajani. BEAUVIEUX. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.). AZORE.In disc". AUJESZKY. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. • B. 1799-1858. me-dic ingte. Robert fames Graves. • B.). • B. 'M.ng[tz. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe.} Sin. [Heinrich van Bamberger. • B. tulburari psihice.: purpura senila Bateman. m Australia. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie.). Vaquez In care lipseste splenomegalia. portugheze.ng[e. Sin.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi.: clorom. medic francos.nta. medic e.). [Base/. care poate aparea la copiii cu leucemie. Marmaduke Stephen Mayou. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. [Abel Ayerza. Vuna. • B. a celulelor anormale (mieloblaste. 'Petersburg. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.: ulcer de desert. Sin. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. [Sir George Ballingall. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei.rm.. medic ge. dermatoiog e-ngkz.: boala Rendu-Osler (v.). 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. aritmii. 1845-1945.} Sin. patoCog austriac. 'Edin6urg. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.ri-can. " B.} Sin. termofobie. care apar de obicei In al doilea an de viata. 1790-1854. neuroCog rus. Londra.] Sin. psihiatru francos. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare.). • B.] B. 1869-1933} Sin. scorbut infantil.: boala Moschowitz. 1SS1-1916. Arthur Simons. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. ARNSTEIN. fie cu *poliartrita reumatoida. [Christian Ingerslev Baastrup. BAEHR-SCHIFFRIN. Londra.. Sin.} Sin. Sin. r&u. 1865-1918. 1778-1821. • B.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. diaree. [Bernhard Laurits Frederik Bang. de culoare verzuie. • B. BARCOO. BAMBERGER. BASEDOW. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. BEHCET. •B.} B.: pseudorabie (v. cu transmitere autozomal dominanta. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. [G. BALLINGALL. dennatoCog turc.Tinw dwiez. BANTI. care dispare In cateva luni. medic engte. radioCog danez. [Henry Martyn Bannister. dureri epifizare cu alterarea osificarii.} Ulcer cutanat tropical. [Hulusi Behcet. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter.] Sin. [T'/tomos Bateman. osteo-patie hemoragica primitiva.toinopatolog itaiian. cu lapte conservat.: anemie Banti. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). Copenftaga. • B.z. • B. BAZY. [Sir Thomas Barlow. BANG. [Frederick Eustace Batten. BARRAQUER-SIMONS. medic argentinian. BALFOUR. •B. medic irCandez. Sin. BARBER. anemie. BASEL. [Boreoo. • B. [Frederick Eustace Batten. • B. 'Barcelona. medic si Botanist engCez.z. apoi ia St. *diskeratoza foliculara .} Sin. febra. •B. BAYLE. fans. BAMLE.: boala Darier (v. manifestata prin dementa. BATTEN-MAYOU. scadere ponderala. foliculara. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. BECHTEREW. sufuziuni subperiostale.} Tumora maligna. leziuni nervoase. n. Londra. [Karl Adolf von Basedow.: hidronefroza congenitala intermitenta. medic spanioi. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. Sin. ana. 'Dublin. • B. 'Paris. [Benjamin Guy Babington.). tremura-turi digitale fine. 1852-1925.} B. [Pierre Jean Baptiste Bazy.). Sin. profesor ia 'Str(in. Londra. cfiirurg franctz. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. [Azure. me-dic ame.} Malformatie congenitala rara. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna.B. la f{6pitau^ de 'Paris. [Guido Banti.: boala Machado-Joseph (v. dennatoiog dams contemporan.} 'I'Hiperkeratoza difuza. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. Asboe-Hansen. 1855-1928. [Harold Wordworth Barber.} Varietate de *hidronefroza. Londra.ARNSTEIN Chiari. " B.). ASBOE-HANSEN. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. astenie.: paralizie generala progresiva (v. m Ocwnvl Atlantic. Schiffrin. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. 1794-1866. medic austriac. 231 . BAASTRUP.te.: boala Moeller-Barlow. Forma a *b. VTofesor la f(oTe. 1S08-1884. 1797-1853. Sin.z. 1772-1840. • B.} Sin. BATEMAN. • B.: boala SpielmeyerVogt (v. • B. medic maghiar. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. 1790-1854. Sin. Uneori se complica cu gangrena. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. profesor ia l^azan.ngit.. ^e.} Sin. 1844-1920.: boala Basedow-Graves (v).} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. Sin. ojtaimolog e. 1886-1955.: molluscum contagiosum (v.

XX. V. JSrgen Nilsen Schaumann. • B. medic american. Sin. Etiologia este neelu-cidata. 1878-1920. [Jean Berger. • B. iar prognosticul poate fi grav. degenerescenta tapetoretiniana. • B. cu aspect al maculei de . [Martin Bemhardt. Evolutia este letala In 3-4 ani. ortoped american.. n.: dementa.] Sin. " B. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. In primele saptamani de viata.).a.). Este o b. Sin.: meralgie parestezica (v. 1844-1915.} Forma de *lupus eritematos.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale.).a. BJORUM. 'Paris.. neurolog austriac.: trombangeita obliteranta (v. care apare la orezile dupa o infectie (otita. de coloratie rosie sau galben clar. 'Berlin.: degenerescenta eredomaculara. medic si serolog cek.. [Carl Behr.] Sin. • B. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. 1879-1953. sinchizis). encefalopatie sau sindrom Binswanger.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. • B. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. Saris. 1867-1935. Best. medic ge. cu afectare moderata a starii generale. 2) V.} Sin. 1852-1931. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. Stockholm. chirurg american. BEST. profesor la J{am£uy. 'Polonia). [Walter PaInam Blount. sindrom Billroth. 1829-1894. urmate de ulceratii..: lupus eritematos diseminat (v.: sindrom Benedikt (v. •B.). a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. Benjamin Sacks.ri. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. • B. [CAor/es Lucien Beurmann. BLOODGOOD. apoi la Zurich. dermatolog suedes. Oslo. evolueaza In trei stadii (de disc. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). Sin. originar din '£raga. BLACKFAN-DIAMOND. degenerescenta tapetoretiniana. [AtAur Henry Season. Saris. [Lourent Theodore Biett.). BILLROTH-WINIWARTER.. Louis K. 'Vwia. BESSEL-HAGEN. [F.} Sin. BIETT.} Sin.e.rn.: anemie Biermer. . aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara.z. chirurg german. • B. 1883-1948. «B. 1856-1922. 'Viena. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. stabuit (a 'Baltimore. degenerescenta tapetoretiniana. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. normocitara si aregenerativa. Diamond. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. 1881-1955. BENSON. 1831-1909.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. sindrom Behcet. [Fritz Bessd-Hagen. l^iena. 1837-1902. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. sfingolipidoza. Sin. [Christian Albert Theodor BUJroth.} Sin. profesor la fena. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. anemie pernicioasa.galbenus de ou pe farfurie". In general..} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta.: boala exostozanta (v. 'Boston. •B.: sarcoidoza (v. 1829-1894. [Ernest Henri Besnier. BIERMER. Sin. profesor la 'Saris. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). • B. Sin. 9^e. medic ame.] Sin. [Moritz Benedikt. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. [Alfred Biel-schowsky. BERNHARDT. V. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga.: lupus eritematos discoid sau subacut. dermatolog francez. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice.: sinchizis scintilant (v.: sporotricoza (v. 1831-1909. 1896. dermatolog francez.: boala chistica a mamelei (v. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. si policorie. din cauza unui accident infectios grav. •B. mai tar-diva. oftalmolog german. profesor la Zurich si 'Viw. neurolog german. BINSWANGER. [K"ennetA DonieJ Blackfan. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. • B. sec.: tibia vara. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. BENEDIKT. uveita antrenand cecitate. B. 9{e. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. mesangial IgA glomerulonephritis. BEURMANN-GOUGEROT.. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica.rica. B. • B. sin-drom Adamantiades. • B. BLOUNT. 1852-1929. bolnavii decedand. Sin. Sin. 1874-1943. Caesar Peter Moller Boeck. nefroiog francos. • B. BLOUNT 1873-1921. idiotie amaurotica familiala. 232 B.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. 1852-1912. 1845-1917. neurolog german. dermatolog francos. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. strict localizata. 1851-1923. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. este hematuria macroscopica recidivanta. profesor la Zurich si l^ena. Jan Jansky. Moritz Kohn Kaposi.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. 18351920. boala AddisonBiermer. 1781-1840. afte genitale si aparitia. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. [Anton Biermer. Au fost raportate si cazuri familiale. Insa prognosticul este re-zervat. dermatolog non'egian. Se manifesta prin dementa.} Sin. • B. medic jrancez.: cefalhidrocel traumatic. oftalmolog german. chirurg austriac. dermatolog franc. dtrmatolog austriac. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease.} *ldiotie amaurotica familiala. cu proeminenta In forma de . evolueaza In pusee recidivante. cfmwy german. B.. cu predominanta simptomelor cerebeloase.} Sin.). 'Boston. 'Berlin. b. BEHR. BIELSCHOWSKY-JANSKY. n. 'Paris. [Ernest Henri Besnier. degenerescenta tapetoretiniana centrala. Henri Eugene Gouge-rot. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante.).} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. sindrom Behr. 'Dublin. • B. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. pedi-atru american.: sindrom Blackfan-Diamond.). [Otto Binswanger. fiind osmiofile. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. Administrarea intravenoasa de vitamina B. 1902. V. si degenerescenta eredo-maculara. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. virala sau imunologica. 1871-1940. oftaimotog iriandez.ui yor^ 1872-1946.: iridocicl'ita recidivanta.rman. Sin.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. pediatru american. chirurg german. Emanuel Libmaa. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. V.w yorl^ n. Sin. • B. Felix van Winiwarter. 2) V. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. care nu ajung Insa la maturare. Bitot. [Joseph Colt Bloodgood.B. medic german. sinuzita. •B. Semnul clinic ca-racteristic al b. 1827-1892. cu evolutie subacuta si recidivanta. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. [Pierre A. dermatolog france-s. BITOT. Afectiune manifestata la ambele sexe. si degenerescenta eredo-maculara.doc" a condilului intern.. ereditara cu transmitere dominanta.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

asimptomatice. 1851-1918. septui membranes). profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. Debut cu *metamorfopsii.: comunicare interventriculara izolata. de etiologie incerta. 1810-1885. Sin. dermaloiog gu-atemaCtez.] Sin. AngCia.] B.). Enrico Greppi.: tiroidita invaziv-sclerozanta. 18781939. • B.).] Malformatie cardiaca congenitala. n. Thomas Hodgkin. 3) Crize febrile pseudopalustre. cu durata 1-2 zile. n. [Robert Grigg Reese. 'BoCogna. surditate.). [/eon Jacques Paul flee/us. apoi crurale si axilare. fara semne inflamatorii. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. profesor [a 'Paris. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. mono. [Rodolfo Robles.. ce afecteaza vascularizatia retiniana. medic igienist german. atrofie musculara. sindrom Rendu-Osler-Weber. cu hipertrofie splenica moderata. medic german. • B.] Sin. neurolog fi internist german.: boala Hodgkin (v. [Henri Louis Roger. hematoCog itaiian. telangiectazie hemoragica ereditara.).: boala periodica. •B. n. oftalmolM) german. ROSAI-DORFMAN. regulate. REESE. dispuse neregulat sau In inel).z. [Gottfried Ritter voa Rittershain. 1874-1964. medic noniegian.). patoiog american. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori.lemnoasa". 1902. Sir William Osier. • B. Sin. 'Kcat-^ar^Stadt. •patoiog itadan. 18091891. [Fernanda Rietti. RIEDEL.] Sin. •B. [Henri Jules Louis Marie Rendu. • B.). probabil imunitara.: eredopatie ataxica poline-vritica. [John M. medic franc. profesor ia 'Bonn. medic Canadian care a practical m SWi fi w. profesor [a fraga. RIBBING.e. • B. medic german. folonia). Londra..: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. angiomatoza hemoragica familiala.} Icter grav idiopatic. medic poionez. l^arsovia. medic Canadian care a vractu. 1897. • B. 1878. • B. • B.] Nodul fibromatos al fraului limbii. 1846-1916. prin pusee periodice. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade.: boala HendersonJones (v. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. sec. 1798-1866. RENANDER. 1804-1878. fans. medic jrancez.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric.RECLUS Appe]baum.: boala Rendu-Osler • B. a carui suprafata este adesea ulcerata. [Paul Friedrich Reichel. RITTER VON RITTERSHAIN. [Dorothy MendenhaH Reed. 'Baltimore. B.} Sin. initial submaxilare. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. RENDU-OSLER. REED-Hodgkin. Sin. n.. [Henri fules Louis Marie Rendu. • B.: talasemie minora (v. dentist american. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. oftalmowg german. 1795-1873.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica.] B. REICHMANN. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). Solonia). medic. Sin. [Moritz.] Sin.at in SUA si in Singlia.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. care au in comun o evolutie de mai multi ani.] Sin. ereditara. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. [Seved Ribbing. profesor de medi-cired (a Oxford. nistagmus.} Forma de *distrofie corneana familiala. [Wilhelm Reis. REICHEL. •B.: boala Fairbank (v. medic american. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . Evo-lutia b. depuneri lipidice si exsudate retiniene. RIGA.: sindrom ParryRomberg (v. 1849-1919. transmisa dominant.: boala Fauchard-Bourdet (v. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. n. M. febra mediteraneana familiala. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. 1832-1919. • B. 1890. RECLUS. RENDU-OSLER-WEBER.).] Sin. si suflu Roger. macrofagica. boala Babington. Evolutia este lenta. sindrom Osler-Rendu. REFSUM.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. ROKITANSKY-FRERICHS. medic eng[ez. aparand Indeosebi la barbati. profesor ia 'Berlin. Heinrich Romberg. cu supraIncarcare In lipide neutre. cu forme multiple. •B. 1849-1919.] Displazie vasculara ereditara. chirwrg fi ginecolog german..). REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. anatomopatotog austriac.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. Necroza osului *sesamoid al halucelui. 1819-1885. 1907. Fernanda Micheli. • B. hemocromatoza). [Antonio Riga. nematoCog Italian. Bucklers. ra-dwtog swdez. • B. REIS-BUCKLERS. [a 'Bologna m 1886. 1858-1934.). • B. 1844-1902.} Sin. boala Goldstein. Apartine grupului de "lipoidoze. profesor de medicina ia Oxford. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. XIX-XX\ Sin. Frederick Parkes Weber.] 1) Sin. n. [Sigvald Refsum. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. RIGGS. Sin. 1863-1962. ori suferind de tuse prelungita. [Karl Freiherr von Rokitaasky. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. RIETTI-GREPPI-MICHELI. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. •B. 'Bans. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. transmisa autozomal recesiv. 18721937. profesor ia ViIna. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. localizate Indeosebi nazal si bucal). profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. 1820-1883.ez. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). aparitie brusca. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. [Hobart Ansteth Reimann. b. talasemie).: boala chistica a mamelei (v. [Hans Conrad fulius Reiter. medic francez. boala Rendu-Osler-Weber. n. 1847-1914. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. • B. sec. llppsaia. V. RIVALTA.] Sin.). Sir William Osier. subglosita difteroida. oftaimoiog american. 2) Crize abdomi-nale violente. tiroidita .. Friedrich Theodor von Frerichs.sau bilateral. [Nikolaus Reichmann. XX. de etiopatogenie neelucidata. ROMBERG. •B.: oncocercoza (v.. REITER. • B. profesor ia Jena. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). ROBLES. apoi la 'SerCin.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. Se transmite autozomal dominant.: hemocroma-toza primitiva (v.: boala Cardarelli. uneori simuland o apendicita acuta.B. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. 1844-1902. he-moragii. Riggs. 'Paris.] Sin. •B. Afectiune rara.] Sin. [Fabio Rivalta. cHirurg german.: actinomicoza (v. medic engCez. clinician fi patotog Italian. Sin. ROGER. • B. y^ew york^ 1866-1926. 1863. Londra. cnirwy franc. Oslo. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. Italian.

de lunga durata. cu transmitere autozomal dominanta. Sin. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). SALZMANN. 1842-1920.: epifizita vertebrala de crestere. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). se manifesta prin voma. mucopolizaharidoza tip III. chirurg ortopea danez. SARPYENER. tulbur§ri psihice). 'Scrim.] B. 'Eolomaji 2} Robert L. severitatea sa descrescand cu varsta.). ROSENBACH. cu transmitere dominanta.. TaySachs. care afecteaza copiii si adolescentii. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. medic american contemporan] B.: catalepsia de trezire. 1910. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. [A. picior varus. cfl-irurg german. Sin. 252 B. 'Detroit. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. ROUSSY-LEVY. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). SANFILIPPO. exsudat). cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. Sin. grupati In inel. Sin. SCHILDER. leucodistrofii progresive. 1882-1927] Grup de b.). [Pou/ Ferdinand Schilder. [Harold Glendon Scheie. profesor ia 'Eraladelyfua.: sporotricoza (v. gliomatoze difuze. rara. V.: gangliozidoza GM. Rosenihal. Se produce la trezire. anomalii discrete ale scheletului.: erizipeloid (v. 1877-1960. Sakamoto. [fay Frank Scharnberff. *keratita. Mwolog si psihiatru. 'Bologna. tip 2. " B. aermatohg american. asemanatoare *b.). vertij.ROSENBACH form careia b. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. SANDHOFF. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. Sin. Abces periamigdalian. [Holger Werfel Scheuermann. Sanfilippo. 1842-1923. Se caracterizeaza prin diarei lichide.: sindrom Scheie (v. [G. sciatica etc. • B. apoi [a f\leapoCe. si In unele *encefalite. austri. SCHAMBERG. 6acterioCog american. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. •B. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. [li Curt Rosmlhal.: scleroza cerebrala difuza. neuroiog german contemporan. cu transmitere autozomal recesiva.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. [Benjamin Robinson Schenck. oftaimoCcig austriar. apare ca reactie la o infectie latenta. Sin.). Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. SCHENCK. • B. Surpyener. poate surveni In mai multe forme (infantila. .] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). 1775-1840. Sin. sindrom Roussy-Levy. ROSENTHAL. Apare. scleroza substantei albe cerebrale. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. SCHIMKE.. sindrom Rosenthal. 9{ew yorl^ n.: scle-roza cerebrala difuza.boabe de orez". •B.. • B. •B. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). 'Eh'efia. prin simptomatologie generala. medic american contemporan. clinic similara cu *hemofilia. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. XX] Gangliozidoza generalizata. • B.: pseudoholera infantila. ?i gangliozidoza. cu evolutie benigna. [Sylvester ].} Sin.} Sin. aproape exclusiv. iar clinic. • B.: hemofilie C (impropriu). [Gaetano Riimmo. l^iena. In Japonia. Sin. RUMMO. • B. Sin. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). • B. Sin. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. diplegie. 18S3-1917. tulburari vizuale).). Se manifesta prin simptomatologie locala. RUST.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. Sin. degenerativa a corneei. Copenfiaga. SANDERS.B.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora.: mielom multiplu (v. SAUNDERS. scleroze inflamatorii difuze. • B. B.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). opacitati comeene si hepatomegalie. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. 'enurezis. 1862-1954.: distazie areflexica ereditara. SCHIMKE • B. SCHEIE.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. 2) B. • B. apatie. profesor ia 'v'ie. Sin. 6wcliimist german. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. RUSTITZKY. 1870-1934. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. neurolog francez. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. " B.: keratoconjunctivita epidemica. Sin. Sin. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. Sandhoff. specifica adultului. glicogenoza). Evolueaza In pusee spre dementa. 1909-1990.: degenerare corneeana Saizmann. \M. •B. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. 'encefalita concentrica Balo. SALVIOLI.ac. din categoria "leucoencefalitelor. profesor [a Gjraz. S. Indeosebi cefalee. SCHILDER-FOIX. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice.w yor^ 1886-1940. peaiatru italian contemporan. Sin. []ohann Nepomuk Rust. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. SAN BIAGIO. debuteaza progresiv (prin cefalee..] Sin. derma-toza Schamberg. Charles Foix. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. mwolog si psihi-atru austriac. profesor de patoiogie medicald la. probabil virala. posibil. medic Italian. B.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. cu afectarea starii generale..] B. ca manifestare In unele psihoze. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. cu sfarsit letal.: glicogenoza tip IX (v. [Maximilian Saizmann. SAKAMOTO. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. [K. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. la barbati. • B. n. gineco(og american. • B. hemoragica congenitala ereditara. juvenila. A.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. SCHEUERMANN.: oligofre-nie polidistrofica. atrofii musculare. [Murroy Sanders. Visa. Gabrielle Levy.e din 9^e. anatomopatoCog francos. newoiog francez. oftaimoCog american. pediatm american contemporan] B. medic japonez contemporan. [Pou/ Ferdinand Schilder. Salvioli. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. b. Evolutia este rapida. " B. " B. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal).na. frecvent fara hemartroza. Vevey. profesor la Cjottingen. profesor (a l^iena. Sin.: cardioptoza. chimrg german. 1886-1935.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. 1874-1948. •boala Schilder. In . [Gustove Roussy. cu transmitere autozomal recesiva. rara. Indeosebi *schizofrenie. degenerativa a coloanei vertebrale. cu puncte rosii la periferie. • B. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). • B.: dermatoza pigmentara progresiva. sec.

foarte distructive si posibil embolizante. 1889-1958. SENHOUSE KIRKES. cu simptome si semne meningiene. Sin. SMITH-STRANG. [Morris Simmonds.). consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. profesor la 3{eide[6erg. si boala pescuitorilor de bureti. cilirurg suedes. • B. {Walter Spielmeyer. profesor la yvdinchen. " B. convulsii. Stocf^wim. cecitate. supurare. vegetante si necrotice. fmdic austraiian. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. la baieti Intre 8 si 14 ani. SCHMIEDEN. neuropatoiog austriac.} Sin. 1866-1930.: distrofie neuroaxonala infantila (v. [Artur Schiiller. • B.: agranulocitoza •B.). intema [a 'Berlin. freiburg. SILFVERSKJOLD. microdrepanodtoza. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav.: sindrom Simmonds (v. contemporan. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. 18S4-19SS.na. 1838-1887. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. cu transmitere recesiva. diaree. [Francis Eugene Senear.. SICHEL.: boala Gruber (v. Evolueaza spre exitus. medic Italian contemporan. Harry Swift. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. Stockholm. cefalee etc. adesea bilaterala. • B. epidemica. V. Oslo. newoiog si psihiatru german. SECRETAN.SMELMEYER-VOGT •B. medic dvefian. 1870-1957.). neurolog fi psihiatru german. forma asociata de *talasemie.] Sin.). cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. medic german. caracterizata prin prurit. Uneori mialgii si artralgii. l^iena. SEITELBERGER. • B. 'Main.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. sec. Sven Christian fohansson.-itroni. sezoniera (primavara si toamna). [Paul Seller. SPIELMEYER-VOGT.B. SCHOLZ-GREENFIELD. 1802-1S68. Londra.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. si boala lanturilor grele. •B. • B. SHAVER. [Cecil Gordon Shaver. n. : . n. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %.: ptoza ato-nica lipomatoasa. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. •B.} B. • B. 1856-1916. • B. [Karl Ludwig Ernst Schroder. 1793-1864. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. medic german. • B. medic si Bacterwiog japonez. dureri abdominale.: epifizita a calcaneului. l^onigsberg si Leipzig. Sin. V. In copilarie sau pana la varsta adulta. dureri abdominale. [Hans Schneider. In general. sau de perle. anatomopatohg german. medic nowegian.} Sin. •B. chirurg german. SELIGMANN. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. SINDING LARSEN-JOHANSSON. • B. 1879-1935. 1S7S-1964. SCHRIDDE. nistagmus.). SCHULTZ. caracterizata prin anorexie. vomismente. Sin. 1899} 1) Sin. dermatoCog american. 1875. dermatoiog Canadian. fiacteriotog german. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. SCHULLER. • B.20 %. 'Samfierg. sec.} Sin. [fulius Sichel. SCHMIEDEN • B. • B.). [Franz Seitelherger. anatomic patotogica (a ytamliwg. 1864-1935. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. Joseph Godwin Greenfield.. 1875. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. la varsta de 6 ani. Emil Fcer. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. artralgii. Sin. B. 1889. adesea In relatie cu *b. ortoped sittdez.). iar hemoglobina F . 2) Sin. profesor la •Seriin. B. SJOGREN. apoi la Munch-in. profesor la. medic austriac. • B. [William Senhouse Kirkes. 1858-1937. cu rigiditate a membrului atins. yialle.: endocardita primitiva acuta. SPENCER. Bianco.: osteoporoza circumscrisa a craniului. ]. fi frankfurt pe 'Main. Chicago. SENEAR-USHER.} Sin. profesor de med. senzatie de arsura. •B.} Sin. Vima.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. XIX. ataxie). Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului.: acrodinie infantila (v. SCHNEIDER. newolog fi psihiatru austriac. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. [fames Warren Sever.: boala Fairbank (v. apoi la Zilricli. [Werner Schuhz.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. Are doua faze: prima. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. • B. 'Dortmund.} Sin. pediatru german.. Se manifests prin diminuarea 253 . In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). Sin. 1874-1945. n. greturi. [Hermann Schridde.). regresie mentala progresiva. Paget. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. profesor la Leipzig.. sec. Qottborg. n. }Willibald Scholz. neuropatoCog engiez.ia. XX. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. splenomegalie. cu extensie lent progresiva. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. probabil virala. oftalmolog german. n. 1899. Sin.: purpura Henoch-Schonlein (v. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu.: sindrom Sjogren (v. perfect delimitata. [Victor Schmieden. neuroCog german. 'pirozis si vomismente. SCHONLEIN. SEVER. hematolog Italian contemporan. iar dupa o scurta perioada. [Ezio Silve. medic Canadian. Sin.: leucodistrofie metacromatica.} Edem dur si persistent. Barney Usher. dizenterie). [ttenri Secretan. B. Heinrich Vogt. profesor [a frankfurt pe. ulterior. profesor la 'Sown.). SILVESTRONI-BIANCO.). 1864-1955. medic german. profesor'de. SHIGA-KRUSE. n. " B.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala.). prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.: boala lanturilor grele alfa. balonare. [Nils Silfverskjold. SKEVAS-ZERFUS. SIMMONDS. • B. • B. Walther Kruse. 'Boston. profesionala a pescuitorilor de'bureti. • B. [fohann Lukas Schonlein. hematii In forma de secera.} Sin. Sin. Viena. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. 1855-1924. SELTER-SWIFT-FEER. 1880} Sin.).} B.. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. talasemia minima. cu semne generate infectioase (febra ridicata. . ' B.: dizenterie bacilara (v. a doua. [Kiyoshi Shiga. pediatru elvefian. profesor [a Soiing&n. genetica.: anasarca fetoplacentara (v. SCHR6DER. 'WurtzBurg. 1878-1947. oftalmolog suedes. ginecolog german. • B.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. XX.: anemie microcitara drepanocitara.] Sin. frisoane. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. 'Paris.: pemfigus eritematos (v. n. ciwurg ortoped american.

a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. apoi ia 'Milnster. Lumpur. hemiplegie tranzitorie etc. 1858-1937.: acatalazie (v. V.aga.md ia Leipzig. •B. medic francez.] B. atrofie osoasa Sudeck.} Sin. n. tip 1. • B. [Karl Bruno Stargardt. neuroiogi canadieni conte-mporani.] 1) Sin. asociata cu dureri si impotenta functionala.). atrofie retiniana). Ea determina b. |Morion Bafdur Sulzberger.). Frederick Parkes tyehcr. slabiciune.: boala Still a adultului. profesor ia Varis. in Ungtia. cfmwg german. simetrica si progresiva. SUDECK. origine potoneza.). [AT/red Stuhmer. " B. cu astigmatism care se . Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. adesea nediagnosticata. osteoporoza algica posttraumatica.] Sin.} Sin. 1885.). 18721938.: algodistrofie posttraumatica. [AJd'ro Tamura. •B. miotonie atrofica.: poliartrita cronica juvenila (v. fast desc.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). • B. rara. ereditara.B. Anatole Miirie Emil Chauffard. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI.:. vertebre aplatizate. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. medic engiez. apatie. acrodinie). [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. Sin.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. debuteaza la varsta adulta sau.: boala Pick-Herxheimer (v. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). 1866-1938. V. probabil printr-o anomalie a *hemului. sindrom Martorell. Moartea survine Inainte de 20 de ani. S. ?i degenerescenta eredomaculara. 'Ky. surditate neurosenzo-riala. • B. 1872-1940.: boala Norman-Wood. de natura distrofica. • B.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. Sin. [Shigeo Takahara. B. Evolutia este progresiva. B. [Sir George Frederic Still. 1853-1925. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. sfingolipidoza. cu transmitere autozomal recesiva. medic enghz. afectand femeia tanara. dennatotog si veneroCog gwman. din cauza unei *mutatii dinamice. scadere a vederii pana la cecitate.i6. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza.). 254 B.: sindrom Stickler. S. wide. [Adrien Felix Terrien. profesor (a Londra. 1875-1930. • B. y\[e. • B. afectarea mus-culara este minima. deces In primii trei ani de viata. medidnd intemd (a Saris. sfingolipidoza de tip infantil. [G.} V. contemporan. cu transmitere autozomal recesiva.] *Ectazie marginala a corneei. • B. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). • B.} Sin. defecte de conducere).). TARUI. •B. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. vizibila la examenul fun-dului de ochi. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll.: colestaza recurenta benigna (v. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. • B. dementa si casexie. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. oftaimotog german. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. imdic american. Bernard Sachs. b.] B.ope. boala Leriche. Londra.: sindrom Sturoe-Weber (v. • B. 1908. tulburari ale SNC (apatie.] Sin. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. Clifford Richardson.: boala Deleage. profesor ia 'Paris. mucoasei farin-giene si rectale. Sin.atru engie.} Cea mai frecventa b. SWIFT. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). 1875-1927. 'Toronto. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. • B. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. {Harry Swift.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. TAY-SACHS. cu debut 'in tinerete.aia. William Garbe. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare.z. debuteaza In lunile a 4-a . • B. cu degenerescenta ce-rebrala si. SYLVEST. medic german. 1S6S-1941. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. • B. profesor ia 'Marburg. n. STARGARDT. [Michishige Takayasu. pe. mai rar. Londra. STRIIMPELL-MARIE.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. STILL. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. gangliozidoza GM.an. STEINERT. SULZBERGER-GARBE. Mataro Takahashi. ferzy OIszewskt. B. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale.: boala din Bornholm (v. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. neuroiog american.. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. medic austratian. In forma clasica. profesor de medic-ina inte.ui yor^ 1895-1983. In care se asociaza durere si redoare articulara. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. consecutiv. profesor [a Londra. n. spondilartrita anchilozanta.: melioidoza (v. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace.). Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. tulburari de supt si deglutitie. Sin. si idiotie amaurotica familiala. • B. profesor de. medic german. B. TAKAYASU. • B.: glicogenoza tip VII (v. cu debut neonatal. 18501919.: poliartrita cronica juvenila (v. hipoa-cuzie. J. oftaimoiog francez. splenomegalie Si infiltratie a corneei. profesor ia f{am6urg. TANGIER. STANTON.: boala Batten-Mayou. 18631962. medic engiez.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). 1855-1932. B. [IVorren Toy. TAYLOR. manifestari cardiace (aritmii.] Sin.: degenerescenta maculara familiala juvenila. SUMMERSKILL.). dermatoiog americ. dennatoiog Canadian.). medic japonez. 1966. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta.). boala femeilor fara puls. Sin.: acrodinie infantila (v.] B. hipersomnie. [William Alien Sturge. Sin. Stickler. tulburari de comportament). m adolescenta. Ca urmare. neuropatoiog Canadian de. Pierre Marie.] Sin. STURGE-WEBER. sec. evolutia fiind lenta. medic e-ngiez. intoleranta la glucoza). • B. STICKLER. oculare (orbire tranzitorie. Sin. glicogenoza). TAMURA-TAKAHASHI. pediatru engiez. sindrom Sudeck-Leriche. care apare uneori posttraumatic. Se transmite dominant. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. 2) B. medic japonez. lft6S-1941. malformatii articulare.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. Kraurosis penis (v. TAKAHARA.] Sin.} Sin. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. TERRIEN • B. 1880-1931. Forma grava.). Steele. STOHMER. cifoza. Sin. profesor la 9{ew york 1842-1908. S. XIX. Sin. decedat in. • B. V. • B. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. bilaterala. medic danez. neuropatie periferica recurenta. Sin. LondTa.] Sin.). STILL-CHAUFFARD. [John C. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). [Hons Stemert. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. Gena b. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. newoiog francez. febra ridicata.. Copenfi. Leipzig. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). TERRIEN. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. sec. profesor ia Jrei6wg. a. 18431927. medici japonezi contemporani. arteritis brahiocefalica. 1853-1940. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. [Sir George Frederic Still. amiotrofie). constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia.ntd IJoaia.

} Hiperostoza corticala generalizata. poliglobulie primitiva. implica. 1899} Sin. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. de etiologie incerta. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. • B. B. varietate de acrodisplazie (v. 1894} Sin. Este o.membrana celulelor musculare. probabS. dematolog francez. oftaimo[og francez. Sin.] Sin. [Thost. THOMSEN. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. b. ruptura unor anevrism. • B. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. medic gennafi. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. o disfunctie a canalelor de dor din . TILLAUX.e intracraniene.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata.). • B. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. UEHLINGER. 18671935. dermatolog engkz. de etiologie necunoscuta. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. neurodermita circumscrisa. anatomist fi chirwg franctz. 1864-1927. 'Boris. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. B. • B.: eritem nodos (v. otorinotaringoCog austriac. inconstant. [a 'Praga. [Armand Trousseau. •B.: condrila costala. cu tulburari generale. •• Hmsterdam. 1815-1896. Sin. suedes. • B. si calcinoza. 1860-1936} B. [Albert Terson. Prin compresie nervoasa. 'Jvlunchen. edeme. Viena. 1801-1867. asemanatoare b. [Francis Steven Peter Van Buchem.: acropatie ulceromutilanta (v. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. danez. [Thorvald Einar Hess Thaysen. dermatolog gemia. prin hipertrofie a musculaturii. 1850-1929} Sin. UNVERRICHT-LUNDBORG. [a Jena. profesor de patologie e^temd. [Heinrich Unverricht. TIETZE. otorinoiaringo[og german. [Erwin Uehlinger. 'Dor-pat. Thiemann. n. Sin.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. • B. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. eritremie. [Andre Thevenard.fi unice sau multiple. TROUSSEAU. [Hemrich Unverricht. n. • B. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal.] Sin. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina.). Axel Odelberg. Sin. [Gns(on Variot. delir. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene.: calcinoza intervertebrala. apoi la 'Dorpat. febra si afectarea starii ge-nerale.). profesor de poiicimica medicaia. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). %B. medic gennan. Copenhaga. si boala Fairbank. neuroiog fmnctz. de origine microbiana. medic danez. sindrom Unverricht. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. Uppsala. UNVERRICHT. VIDAL. 1855-1930} Sin. ca si. terapeutica [a 'Paris. Van Neck. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. sec. VARIOT.). VAN BUCHEM. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. medic.). caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. VERNEUIL. 18981959.). keratodermie). THOST-UNNA. •B. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. [EricA Urhach.: panider-moperiostoza (v.: boala Peyronie (v. cu localizari diverse. Londra. d^r care prezinta caracter familial.prin tegumente eritematoase. • B. •B. [Louis Henri Vaqaez. • B. sta6iG.). XIX XX. [Alexander Tieize. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). [Asmus Julius Thomas Thomson. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. para-(izie faciala si surditate de perceptie. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi).: sindrom Unverricht (v. " B. pruriginoase. V. prolapsul irisului si. medic oiandez contemporan. URBACH-WIETHE. Paiil Gerson Unna. 1834-1904} Sin. profesor de policiinica. profesor [a 'H'amBurg. cfiimrg german. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. 2) Sin. dennatolog german. este o torma complexa de *hidrosadenita. patoCog german. apoi la. febra. • B. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. THEVENARD.} 1) Sin. • B. •B. y{e. XX. " "B. 'Srestau fin present 'Wroclaw. V. •n.: bsteocondrita ischiopubiana.). pot '. cSwurg francez. Qroningen. ^6pitaw(_ de 'Paris. neuropsihiatru. VALENTIN. posibil.B. [H. perforatia comeei.^atoare In dimensiuni. Leziunile apar In post-adolescenta. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. [M. [Pou/ Gerson Unna. care determina prognosticul rezer-vat al b. 1894} Sin. 18531912. Hermann Bernbard Lundborg.} Sin.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. Fairbank. medic la. •B. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. profesor dt cG-nica.: polycythemia rubra vera. Transmisa dominant. THIEMANN. 1868-1943} Sin. medicaia..). la Jena. chimrg ge-rman.: boala glicogenica (v.w yor^ 1S19-1SS3. pediatru olandtz. •B.. V. 2) V. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. Mucoasa anorectala ramane indemna. VOLTOLINI.n. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. anatomovatoiog dvepian. 1853-1912. •B. 1897. n. claviculei. VON BUHL 1893-1946.. 255 . 1850-1929. "' •B.: progerie (v. •B.. cnimrg ameri-can.: boala chistica a mamelei (v. [Mattew Sydney Thomson. poate determina atrofie optica. TERSON. n. VAN CREVELD. dermato[og si aiergoiog austriac. medic francez. profesor la 'Paris.). cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. [Ludwig van Buhl. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. 'Eolonia]. boala Osler-Vaquez. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw.t apoi in SUA/Shuaddpliia. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare.). Patogenia b. B.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. mers schiopatat. Zurich. 1888-1949} Sin.). ' sec. VAN BUREN. THOMSON. 1883-1936. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii .: nevralgie esentela de trige-men (v. medii si a labirintului.). Sin. VERSE. Sin. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. a maxilarului inferior. si boala Arnstein. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. B. • B.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. •B. •B. VON BUHL..: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. pedlatru francez. [Pou/ /u7es TiUaux.: miotonie congenitala. medic Belgian. prin. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. VAN NECK-ODELBERG.} Sin. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. 'Paris.).: boala celiaca (v. UNNA. Soionia).: eczema seboreica (v.i profesor (a ^{am6urg. THAYSEN. la 'Boris.. Viena.: lichen simpler chronicus. Van Creveld. [S. medic [a flopitau^ de 'Paris. . ' • B. nespecifica. V.: proteinoza lipidica (v. V.: sindrom Rothmund-Thomson (v. Camillo Wiethe. VAQUEZ. si sindrom Tietze. [William Hoime van Baren.

apoi [a Zurich. VON GIERKE.). probabil. radwiog ola. profesor la Qroningen si Amsterdam. Sin. ginecoCog german.nde. cu agra-vare progresiva si posibil deces. VON RECKLINGHAUSEN. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. si osteopoikilie.: osteita fibrochistica.: purpura hiperglobulinemica. 'Berlin. Henry A. profesor [a l^pstoci^ apoi la. tendinte hemoragice. 1801-1863. apoi la. n. Sin. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon.} Anomalie constitutionala a hemostazei.] Sin.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v. H. newolog fi psidiatru austriac. WALLGREN. de cauza necunoscuta.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. Ttdmstad. WALDMAN. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. • B. medic engtez. medic american.] 1) Sin. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. V.)..} Sin. Sin. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. sw. VON HIPPEL-LINDAU. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. 1844-1919. G. WESTPHAL. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. *cataracta si *scotom jn Centura". disfunctie hepatopancreatica.] B. VOORHOEVE.: boala Alexander. 1883-1910. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. medic suedes. ofta[mo(og ola. VROLIK. [Erik Adolf von Willebrand. cu localizare la nivelul nasului. pseudohemofilie A. WERDNIG-HOFFMANN. profesor ia ^[eisingfors. Johann Hoffmann. 1879-1927. • B. medic german..hw. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. [Nicolas Voorhoeve.Zi 1886-1979. 1833-1890. Se constata alungirea timpului de sangerare. la ambele sexe. • B. Biologia este incerta. c) inconstant. de tumorete eritematoase si dureroase. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. V. Stockholm. [Frederick Parkes Weber. Lund.). Christian. anatomovatolog german. 3) Sin. Sin. Jonkers. Sin. sindrom Weber-Christian. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari.ndf.: boala glicogenica (v. 1840-1917.: icter infectios al nou-nascutului (v. [a Leipzig in 1887. patoiog suedez. [Paul Gottlieb Werlhof. a urechilor. anatomopatolog. anatomopatoiog german. hipercalciurie. VON WILLEBRAND. [Arvid Johan Wallgren. 1848-1916} Sin. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. fiz. [Erik Adolf von Willebrand. newolog austriac. si sindrom Willebrand.: boala oaselor patate. VON ECONOMO. apoi practician la 'Wiesbaden. fara tendinta de vindecare. newolog ameri-can.). cu evolutie de 4-6 saptamani. • B.] B.: boala Durante (v. intema. posibil. Predispune la *dezlipire de retina.). 3) Johann Hemiing Waldenstrom. pediatru. oftaimoiog elvetian. 1870-1949. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). fracturi spontane. cu transmitere autozomal dominanta.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. VON WILLEBRAND-JURGENS. • B. 1829-1914.: amiotrofie spinala infantila (v. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. n. medic finiandez. Sin. • B.: policon-drita atrofianta cronica. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. [1). frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. VON MEYENBURG. [Silas Weir Mitchell. 256 B.sau cvadriplegie motorie flasca. Rudolf Jiirgens. WALDENSTROM. medic german. •B. 1889-1973. n. anatoInist. HematoCog gemwn. prezenta de com-plexe imune. Sin. boala Lindau. n. ia y-ladflberg si 'Dorpat.). boala Graefe. 'Jvtunc. oftaimolog danez contemporan.z. • B. 2) fan Gosta Waldenstrom. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. VON WINCKEL. • B. 1863-1962. oftaCmohg german. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni.B. 18761931. 2) Sin.] Sin. osteo-distrofie fibroasa generalizata.e.: paniculita nodu-lara nesupurativa. Este.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.: macroglobulinemie Waldenstrom (v. WEIR MITCHELL. 1867-1939. VON EULENBURG. profesor [a l^arisrune.z. asociata altor maladii autoimune. osteoza paratiroidiana.] Sin. finlandez. asociate cu febra. • B. cu transmitere autozomal dominanta.} Sin.. [Hans Wagner. neuroiog german. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. profesor ia Lausanne. 1837-1911. [Hans von Meyenburg.). [Eugen von Hippel. • B. Se manifests prin crize periodice de paralizie. [Albert von Euleaburg. iridociclita. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. profesor de medicina. 1699-1767. amiotrofie). WEIL. [Adolf Well. chirwg ortoped suedez. Stockholm. 'Heidelberg. • B.. newoiog german. ca si un deficit de x factor von Willebrand. Arvid Wilhelm Lindau. 1876-1951. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. WEBER-CHRISTIAN.: boala von Willebrand (v. 'Halle fi Cfottingen.t.. 1898-1961. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. Evolueaza In pusee.. profesor la. boala von Willebrand-Jurgens. profesor [a l^iena. 'Wurtz6urg si Strasbourg. [Karl Friedrich Otto Westphal.).. Londra. V.] Forma de splenomegalie la copil.). 1870-1949. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. [Guido Werdnig.: degenerescenta hialoidoretiniana. VON GRAEFE. Sin. profesor ia Amsterdam. medic. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa.: coxa plana (v.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. 1906-1994. leziuni pulmonare nodulare.ioiog si cfiirurg ola. neuroCog german.: paramiotonie congenitala (v. [Petrus Johannes Waardenburg.} V. •B. profesor [a Cjreifswaid. 'Sasd. WAGNER. 1892-1958. degenerative rara. fara alterarea starii generale. WERLHOF. Sin. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. uneori.nd. formarea de membrane epiretiniene avasculare. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. profesor [a Q6te6org. • B. [Edgar Otto Conrad von Gierke. 1857-1919} Sin. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie.WESTPHAL •B.: leptospiroza icterohemoragica (v.: purpura trombocitopenica idiopatica. hemofilie vasculara. tulburari digestive. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri.VONECONOMO •B. 'Konigsberg. insuficienta renala. profesor [a J^eidel6erg. •B. profesor (succesiv) la.). •B. dupa infectii virale. • B. WAARDENBURG-JONKERS.: eritromelalgie (v. 1877-1945.: neurofibromatoza (v. nervoase etc. • B. apoi [a 'Berlin.: enteropatie exsudativa (v. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun.).} Sin.dez. 'Pniiaddpnia. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. distrofie hialoidoretiniana.). caracterizate prin trei simptome: para. • B. J^anovra. •B.). [Willem Vrolik. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. 'HeCsingfors. •B.

f.} B.: mioplegie familiala.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei.} Hiperplazie suprarenala congenitala. dermatoCog oCandez. dureri articulare si musculare. este mai frecventa la adultui tanar.: palat dur. •B. medic fi fiz. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. Ar juca. paralizie spinala intermitenta. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. secundar unei leziuni renale. Hermann Oppenheim. NA: calvaria. Sin. german. Saint Louis. bolt = doha. de cobalt) si *cesiul 137.w. profesor la. [Georg Theodor Ziehen. eruptiva de origine virala. 1909.] B. 'Basel. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. n. Indeosebi glucide.d. (at. profesor [a l/iena. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. american. / bomb. WILSON. [Sorfio. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. Evolutia este grava. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice.. [Fronz Zimmerlin. produce contractia veziculei biliare. b.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. 1910-1961.] Maladie rara. ai trunchiului si ai membrelor superioare.: calota craniana (v. gr.: pspriazis pustulos generalizat. • B. masticata si impregnata cu saliva.} Forma frusta de miopatie. histologic cu infiltratie plasmocitara.] Masa de alimente. 600(0. •B. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. mwolog fi psifiiatru german. • B. ulterior si In alte regiuni ale corpului. planta = talpa. 1871. WHYTT. apare In copilarie si are caracter familial. anterior. Sin. 1714-1766. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. febra. W. ascita chiloasa. amiotrofie). 'Halle si 'SerCin.} Sin. ZIEHEN-OPPENHEIM.] Forma de 'cardiomiopatie. kranion. de la alimentum = ailment. anemie. / bombesine.: lipodistrofie intestinala. ZIMMERLIN. B. care afecteaza muschii centurii scapulare. Co(um6us/0h. WOLMAN. 1878-1936. [Johannes Jacobus Zoon. Sin. pi. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. / stump. • B. WILKINS. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. medic american. bolt = fiolta. WUNDERLICH. it. / bombesin. semne de hemoragie interna sau de *soc. Evolutia este In pusee. croata bo/to.] Sin. Sin. • B. ZUMBUSCH. s. [Gimnor Wohlfart. magfi. m SWI. Wolman. se manifests! prin adenopatii periferice. B. profesor [a 'BerCin. Sin. WISEMAN-DOAN. Recent (1992) a fost izolata. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. magfi. tumefactie lombara. magfi. [Cor. n.] *Balanita cronica circumscrisa.WETHERBEE sau tulburari psihice. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. steatoree. Mortala spontan.: melioidoza (v. zgomot. si lamele orizontale ale oaselor palatine. neuro(og german. [M. [Lawson Wilkias. ma. apoi la 'Milncfien. profesor (succesiv) la. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. pa-ralizie periodica familiala. medic civilian. Sin. [at. NA: palatum osseum. inanitie si calci-ficari suprarenale. croata ho/to. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. 'Burma. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. Jena. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. WHITMORE. neurotog german.io(og section. •B. m.: amiotrofie Zimmerlin. 1878-1976. reactie peri-toneala.: neutropenie splenica primitiva. cfiimrg al annatei 6ritanice la. uneori confluente. n. [Wetherbee. bombus = (lazait. bomba. n. se vindeca prin antibioterapie. WETHERBEE. [at. are evolutie benigna. • B. debutand la membrele inferioare. Londra. 1862-1950. moior. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice.] Sin. profe-sor [a 'Edinburgh. la. B. cranium = craniu. s. pediafru american. lubfiw. n. 1906. n. 1914. [Ital. hipotensiune arteriala. anemie cu leucopenie.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului.u.a medicaia. Tropheryma whippelii. p. 'Rochester. medic engtez. se manifesta prin hepatosplenome-galie. •B. roseola infantum. dermatoCog austriac.] Forma de *psoriazis generalizat. 1898. [Leo flitter von Zumbusch. se continua posterior cu •valul palatin. s. o bacterie. medic etvefian. bolos = huigdre. s.: disbazie lordotica progresiva. profesor de cluut. W. / bom be. rara. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. [Sdr6a.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Sin. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. [Robert Whytt. }Cjr...} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. E. posterior.gw. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. 1858-1919. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. BOMBEZINA. NA: arcus pedis longitudinalis.: xantomatoza familiala primitiva. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. f. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. [Alfred Whitmore. maximala la baza metatarsienelor. scadere progresiva In greutate.: balanita cu plasmocite. bolt = Clolta.. •B. [Sarfia. Zurich. Reinhold August Wunderlich. [John Zahorsky. medic. BONTDE AMPUTATE •B. caracterizata prin splenomegalie importanta.B.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. Clinic b. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. newopatoCog israelian. 1874. 1876-1946. f. calvariae. • B. ZOON. distensie abdominala.: degenerescenta hepatolenticulara (v. •B.] B. accidental sau prin pro257 . f. 18581932. newolog suedes. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b.. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. • B. • B. Portiunea distala a unei extremitati amputate. prin diaree grasoasa. BONT DE AMPUTATIE / moignon. iar In evolutie. alimentarius = alimentar. [Ferdinand Wuhrmann. 1896. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. palatum = ccrul gurii. WUHRMANN.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. croata bolta.).). Utrecfit. Sin. de asemenea. BOMBA. initial pe trunchi. endocrino(og american contemporan.). Lisa Welander. neurotog suedez. Sin. n.. 1913. patoiog american. continua sau remitenta. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. Sin.: boala a sasea exantem subit. s. 1902. n. prin atrofie renala. din (at. hematurie discreta cu azo-temie. 1815-1877. n. dystonia musculo-rum deformans. [Hoyt George Whipple. WHIPPLE. • B. ZAHORSKY. Kugelberg. B. [Bruce Kenneth Wiseman.] Sin. (at. Charles Austin Doan. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce.

albuminurie. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. agent al *boreliozeior. borboygmi.: borborism.). ordinul "Cestode. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. -ozo.: leziune de frontiera (v. utilizat. endemice sau epidemice. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). s. din pe. cu sensul de stare limita sau intermediara. / borism. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode.dog fi. anaerob si patogen. diphyllobothriasis. / boron. house. bronchi-septica. de granita. \fr.). membrele superioare si inferioare. V. m. bolrys = dorchine de strugure. f. s. swelling. Diphyllobothrium latum. Gfatia botja = iovitura.} Tumora mica benigna pediculata. strugure. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. bordure. / borisme. s. In rahitism si sifilis congenital. Se manifesta prin tulburari digestive. 1867-1936. 1870-1961. [Cfr. nedemonstrata Insa. botu-lus = caitaBof. Termenul este m continua extensie. pi. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). V. BORISM. botryomycoma. leziuni cutanate. Sin. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. 1S67-1936. vertij. B. ajungand la o lungime de 2-8 metri. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. / botulism. s. s. f. mdeosebi In timpul digestiei.: febre recurente. parapertusis si B. s. de-formari ale osului frontal. / bosse. s. [Qr. Saris. / bothriocephalose. Rara la om. BOTRIOMICOM. dm persona bourak. s. s. serolog delgian. n. Infestarea.BOR cedee chirurgicale.).: Bothriocephalus latus.). / borborygmus. B. In general. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. / botryomycome. in 1919. Haemophilus pertussis. ElementuI In stare pura este inert.tvrwiog franc.teri. bawraq = d Insufi. s. borax etc. / bothriocephaliasis. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. bawraq = eC msufi. s. s. In stare adulta este parazit intestinal al omului. f. perije = perie. B. kephale =• cap. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. f. mykes. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. Sin. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. / bothriocephalus.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid.a vasului. agenti patogeni cu tropism respirator. frecventa la animate. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. m. In timp ce formele impure sunt foarte reactive.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. \Gjr. s. s. spirillum fever.rwiog francez. b. cu referire la degete. [Amedee Barrel. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa.: bacil BordetGengou. de frontiera Intre normal si patologic. situatie sociala). / botulisme. bowel noise. sau *stare limita. s. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). -ism. s.] Angl. Uneori. b) b. -oma. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. incluzand trei specii: B. f. de. kephale = cap. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. BORDERLINE. / botryomycose.} Toxiinfectie alimentara acuta. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. m. n. B. reprezinta o aspira- .rsa. [Ar. m. se apropie de aceasta conditie ideala. pre. Sin. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. dord. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. BORELIOZE. add boric pentru conservare. / borrelioses.} Element semimetalic. 'volvulus sau *hernie strangulata. [Lot. BOTRIOCEFALOZA. BOTRIOCEFAL.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. myketos = ciuperca. dar si la unele organe. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. In lanturi scurte. bothrion = gropi^o. dt o iovitura. n.. / borborygme. \'E. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. aerobi. / bore. frecvent mortala.). s. n. A fost initial considerat de natura infectioasa. separafie. pi. pentru borborigm (v. imobili. din timba francilor stabili^i w. myketos = duperca. BOVARISM. Var. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). urechilor si pielii paroase a capului. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul.murmur. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. din [im6a franciCor stafii[if. fiac. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. s. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. si cefalhematom. prezenta unui lizereu gingival. / bovarysm. [Amedee Barrel. \Cjr. Susele virulente sunt Incapsulate. f. f. m.na bourak. Strasbourg. Ex. \fr. Var. n. s. pi.ngi. / bovarysme. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. b. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. m. c. spirochetoze recurente. cu simbolul B.] Boli infectioase. / boss.} Specie de 'teen/a. 6iK. m. Strasbourg. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. s. f. BOSA. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. sl.: ghiorait (pop. / relapsing fever. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila.] Pseudotumora a tegumentelor. se resoarbe rapid dupa nastere. / pyogenic granuloma. In natura se gaseste numai In stare combinata. si acid boric. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum.e. borborygmos . perborat. borderline = iinit. n. Saris. s. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. parietale. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. BOTULISM. \!Ar.i m Cjaiia bord = margine. bothrion = gropita. de obicei pe suprafata unui os: a) b. / botryomyco-sis. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. [Cfr. BORBORIGM. -ism. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis.z. bac. / bothriocephale. s. In general. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. fraudulos. Sin. ozo. apm umflaturd •produsa. B. BOR. botrys = cwrchine de. iar unele hepato-nefrotoxice. In care se gaseste in stare larvara.