P. 1
Dictionar de Termeni Medicali

Dictionar de Termeni Medicali

|Views: 141|Likes:
Published by Ingrid Beatrix

More info:

Published by: Ingrid Beatrix on Jan 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2014

pdf

text

original

X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

s. jagareala v. f. lamoste. n. s. s. s. n. s. Tnnecaciune. rana usoara 1) nevralgie toracica. s. s. si f. f. s. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. jagareala v. astm. f. f. junghiTn piept junghietura. f. s. jiguiala. langoare. emfizem. vb. f. emfizem. diaree 1) slabiciune. s. s. jolna. s. s. jagareala v. Tntunchinatura. f. Tntampinat. jagareala pirozis v. Tnghititoare. adj. s. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. m.s. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. jag v. Tntepenire de Tncheietura Intremare. f. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. jeragai. s. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. Tncuiei la ud Tncuietura. vb.. n. junghi. n. f. s. f. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. 2) pneumonie.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. f. s. f. f. s. s. f. leac. f. julitura. rana usoara laba ga?tii. 2) boala medicament . Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. s. Tncruci?at. jagarie. jig. s. f. jagareala. s.n. jupuitura. s. f.n. s. jolne. f. parte a gatului unde se afla laringele astm. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. jighireala. s. f. vb.s. f. s. s. (a)jugula. s. IL' pirozis v. Tntruiele. f. dispnee. .GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. f. jagareala v. s. jigaraie. f. 1. Tncuiere. s. jupuiala. moliciune. pi. (a) Tntepa. transpiratie a transpira astm. f. f. f. f. emfizem pulmonar deglutitie laringe. Tnnaduseala.s. s. (a) Tnnadusi. f. s. jeguiala. Tnnodare de mate Tntalnitura. intoarcere. Tntampinatura.

n.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. f. crampe 1) apoplexie. m. f. f. n. s. s. marcavita. 2) varice. s. n. lipitura. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. f. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). pi. s. pi. s. . mai ales la copii intestine ficat masturbatie. vb. n. s. mai. n. lumea ochilor lumina ochiului lumina. f. leprica. f. f. s. f. lingoare. mate. s. pesta pesta 1) diaree. pi. s. lungoare. n. s. lihneala. s. s. lepadatura. matrun. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . lingurica. lighean. f. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. n. f. s. f. s. le?in. magareata. cuiva (de foame. s. s. s. n. s. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. m. lovirea de Rusalii lovitura. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. pi. limbrici. legatura. lelitele. malcavita . lingurea. s. m.. s. adj. f. (a) linchi. s. s. f. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. s. malic. iv lipemanie. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . f. 2) tifos exantematic apendice xifoid. s. (a)'lihni. 3) colici intestinale. vb. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. de oboseala etc.s. s. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici.m. le$. lelita. f. f. marina din fire marul lui Adam maruntaie. matca. f. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. pi. s. margaritarel. malced. s. s. f. f. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). n. lisai. matka. f. manca. s. s. s. malahie.

f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. f. s.naduf sudoare. s. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. 3) gingivita. s. s. miata. s. molipsitor. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. misulie. miligoci. pi.. f. pi. melcii ochilor mestecare. naduf. 2] (la gat) marul lui Adam. n. pi. nagluga. . apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. morb. f. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). emfizem pulmonar. f. 7) dureri de dinti . muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. mirosul gurii mistuire. momita. emfizem pulmonar. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. modaica. s. m. molima. 3) varice. s. pi. s. moalele capului moartea calului mocaneala. f. 2) otita medie. s. nabu?ala. nadu?eala. s. mont. s. f. 5) cefalee. n. moleseala. vb. s. s. s. f. naduseala astm. f. pi. f. s. s. f. s. s. modald. carie dentara insomnie fosfene natima. s. s. mancarime. (a) nadusi. f. f. s. m. s. transpiratie abundenta. s. s. f. matrice. s. m. f. f. f. miasma. f. moiste. s. dispnee v. mancarime la inima mancatura. emfizem pulmonar a transpira astm. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. motroaca. s. . 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. s. matu?ile. adj. epidemic. f. f. 2) dureri reumatice. mitra. n. s. 4) nevralgie de trigemen. s. m. f. m.s. naduh. n. minegoci. vb. moleti. malcavita. s. astm bronsic sau cardiac. dispnee 1) guturai. n. s. mistuire grea misei. mance-1 coca meditina. f. s. miligoi. (a) molai. nabadaie. f. f. najit. 6) catar nazal. f. f. s. miata. f. s. s.

nazarire. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. f. 3) glaucom. P•I halucinatie (auditiva. s. oparituri.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 .f. s. n. m. . nebunie. 4) trahom. s. adj. s. orbaltit. (a se) orbaiti. nascatoare. . s. n. s. (a. vizuala) suport de lemn. adj. adj. orbul gainilor osfica. adj. picioare. f. s. f. s. f. s. f. s. oftica. nasilnicie. f. s. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. f. fara putere ' . . a creste 1) tuberculoza. oftica Tn gat ofticos. la copii eritem fesier : retentie urinara.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. brutalitate. obrinteala. oligurie 1) erizipe!. f. neliniste. s. vb. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. f. s. m. 2) durere de cap. ojig. neg. . orbire. s. opaceala. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. s. s. f. . negel. s. vizuala) v. f. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. neputinta. ' . nasilnic. s.III (cu apa fierbinte). sau f. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. navarlie. ologeala. pirozis . ogarjit. vb. nedormire. f. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. s. s. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. f. brutal violenta. nerodire. s. s. nauceala. m. adj. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. vb. s. 2) slab. f. m. olog. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. neputincios. f.) bolnav de orbalt (v. nisip.s. urechi. s. osteneala. n. (a. s. m. fara putere. s. a se) oligui. nebunie alienatie mentala insomnie . veruca. f. f. a-si) scranti mana. f. adj. s. omusor. oprirea udului orbalt. f. ca o targa. Tncapatanare confuzie psihica. s. nasalie. obranteala. nebuneala. s. stupoare 1) arsura de gradul I . omulet. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste.. 2) vagin violent. f. pi. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. f. anemic slab. s. f. opareala. f.s.

••• •". pareala. f. f. pantece.. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. pecingine.•. s. n. ousorul genunchiului '?. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . s. 2) leucom. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. pantecaraie cu sange pantecarie.•. s. s.. f. pierzanie. adj. pecingine rea (a se) pedepsi. perit. parleala. m. panticaraie. panglica. s. s. par. f.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. f. m. s. s. perdea pe ochi peri rai perioada. paducele. s.•'. f&ra putere. s.:^':. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. 2) tricofitie. refl. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. m. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. s. f. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. f. m. pi.• pandalie. part. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. pantecaraie abdomen 1) diaree. partuica. s. f. f. f. n. pierdere ro?ie pierit.• ••.. s. pi. pi.:'. 2) care s-a oprit din crestere. s. s. par la deget pantecare..:::•••. s. m. f. paduchi. f. pi. sindrom dispeptic. 3) keratite diverse 1) entropion. f. pipernicit. pedepsie. f. f. pistrui.:•:. ousor. piroteala. n. palitura. pantecaraie. n. s. f. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. s. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .•:'::•. s. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. s. s. pierdere. n. s. s. f.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. s. din dezvoltare 1) somnolenta. vb. f. pantecaraie v. s. pietricele. n. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. . pi. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. s. furie. s.. s.

adj. m. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. odorat 1) miros fetid. ^ peritoneu • T peritonita v. plescavita stomatita alopecie. puchina. f. 3) epilepsie v. puturos. pi. f. plesnita. plesuvie.s. s. f. adj. s. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. s. prisnita. pocitura de ele podagra. 3) astm pelagra 1217 . f. s. s. s. s. f. punoaie. plescaita. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. plascare. s. s. f. planta. pusche. f.. s. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. f. s. f. desfigurat 1) congestie cerebrala. f. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. s. plecate. pi. pritituri. s. n. pi. n. f. n. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi.f. pumn. f. rana tranjilor 1) cancer. pojar. m. pohoiele. 2) uratenie fizica. pogana. post. plesne. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul.'' rac. ponds. f. 2) erizipel. purcica. adj. f. m. s. 2) vrajba. n. f. s. pojarel. pi. s. f. f. pretit. cearta . 2) lene? i . s. pleasma. s. pocitura. s. potca. f. s. 3) epilepsie v. R copil. plescavita. f. s. aplecare v. pocitura cu diformitati fizice. potasca. calvitie fisura leucoree 1) boala care. s. s. f. adj. 2) paralizie faciala. si f. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. s. plansori. f. plamanie. poceala din iele podt. diform. putoare. ptesnitura. dupa credintele populare. m. ar fi provocata de duhuri rele. pi. furunculoza 1) trismus. plesnita. s. f. plecare.s. s. s. pripit. odrasia. pleznitura. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. f. prapor aprins prapur. f. f. s. f. n. afte bucale fisura v. s.f.s. poala alba poceala. f. n. m. s. s. s. prapor. s. s. plamadita. s. s. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic.

eczema. s. f. s.. s. (a) scapara. rai. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rau. adj. f. . f. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. s. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. f. dispepsie v. n. ruja. s. s. 2) murdar morva 1) antrax. n. sif. reuma. sau f. s. s. n. ranula. manifestata prin agalactie indigestie. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. f.s. romantism. rapan. n. m. f. s. rasfug. f. scalambait. rosaturi. raie. pi. s. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. f. s. s. m. durere epilepsie epilepsie menstruatie. rasuflare. s. s. f. adj. sapunel. s. rofii. f. raceala. f. impetigo.m. rast. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. m. rasturnarea ranzei rasug. rumegare. s. 2) nevralgie. s. f. rapciuga. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. f. pi. ratutit. rasuri. s. f. s. sagetatura. f. f. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. adj. s. cu febra 1) inflamatie a splinei. s. uneori si adultii afectiune dermica. s. pi.s. rasuflatoare.f. f.. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. rarunchi. rasfug contractii false la nastere boala. ruptoare. rapor. cainii si porcii.). sangele sorocului scafarlie. s. ront. metroragie 1) stomac. s. s. s. f. raceala la rarunchi raguseala. s. ragaiala. regula. m. rahisul) a fi foarte nervos . n. s. f. s. de obicei. pi. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. f. f. s. adj. m. pi. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. rapanas. m. rapciuga.s. rapanos. f. eroziuni cutanate v. rohii. s. ro?ata.n. vb.s. Tn relatie. n. s. pe cap si pe fata. s.

f. s. sleire nervoasa sleit. schiros. s. gonoree blenoragie. scare sec socote. slabiciune. f. tricofitie. • (a) sfasia. s. somnisor.) tulburari psihice. s. s. . s. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. sclintire. s. soroc. dezechilibru mental. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. f. f. f. s. n. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. spanchiu. f. n. pi. s. s. s.) mucegai sifilis v. expectoratie blenoragie. adj. sfrente. sfrijit. f. vb. sclintitura scopire. mai ales la copii. s. saliva. spata. scarba. n. s. sighiuala. s. s. n. adj. pi. s. f. smintit. . sperietura. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. s. s. pi. adj. scarna. schilavie. f. f. s. impetigo. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. f. scrantitura. s. f. f. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. scrofuri. s. f. adj. n. sfoiag. n. f. pi. si f. spaima. n. hidrosadenita miop durere. s. m.. scapula v. scrofula. f. s. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. schimonosit. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. s. s. sfrentie. sfreant. s. n. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. speriat. smochinit. f. f. slabie. slutenie. f. f. s. scranteala. a chinui pe cineva (fig. s. f. 2) dermatoza. antrax 1219 . scurt de vedere (a)seca. scrintire.. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. spurcat. s. f. sculament. s. s. s m. adj. f. spoitui. scovarlii. s. scabie. gonoree leucoree. adj. s. sfarsenie. slabanogie. . considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. f. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica).f. (a) scuipa sange scuipat. f. serpengea. vb. apatie v. speietura. f. scurgere. s. adj. s. adj. sperietura care sufera de sperietura (v. sfarseala a Tndurera. m. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. pi.

m. strelici. n. strudnita gingivita. s. sugiu v. f. f. s. sugiu 1) dispnee. n. sont. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. rahis luarea mainilor si fetei. 3) cancer. a merge cu dificultate angina difterica. suguiuc. sughit. s. s. s. subtioara. adj. m. pi. s. n. s. f. s. stropsitura. f. suiduit. strop$ala v. s. n. surpatura. surpare surditate astm sancan. soanta. strigoniu. stropseala. f. sarlah.f. 9tirb. pi. s. sancar. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. surpare. 4) scrofuloza. s. 2) astm. (a) sontacai. f. adj. stomatita. s. sufleti. m. n. s. stomac stricat strans. n. s. f. n. suflare. s. striga. f. s. f. n. f. suspin. s. f. pi. s. s. stropsala. s. m. s.f. surzenie. stransi. s. soricioaica. sezut. s. S urticarie. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. m. 1220 sifilis m faza tertiara v. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. studenita. pi. surdumaci. m. f. strudnita. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. s. m. strudenita. adj. sui. n. tuse seaca. sucitura. stat. s. sulgiu. s. s. spanchiu. adj. s. strungareata. sira spinarii soimanit. adj. sugel. sugiu. 5) sifilis. scorbut diastema incisivilor centrali v. m. pi. sasiu. s. f.s. s. stransoare. s. sorod. s. strop?ala v. s. adj. f. f. surdumasi. 2) insolatie. s. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. 3) colici intestinale hernie v. f. sugui. s. sterp. adj. s. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. vb. s. n. m. soparlaita. herpes. m. f.sancan scarlatina v. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. sasiu anus coloana vertebrala. s. m. sulac.

m.f. tivga. triper. f. s. adj. s. reumatism articular acut os temporal. s. astm. sumenit. turbare. guturai. s. f. trepadare. s. m. s. . inclusiv sub aspect psihic v. m. f. f. pi. teasta hidrosadenita T221 . trahoma clavus diaree. s. tampla. s. tampeala. troana. gripa v. f. s. troahna. s. trantitura. f. s. s. f. n. toropeala. s. s. n. trecere. coriza ticnit. tatarca. s. f. junghi cancer hebetudine . tarpie. tampinatura.f. s. f. apatie adenita antrax. troahna penis confuzie psihica. s. f. s. s. s. treapad. f. s. treapad blenoragie. n. sui. f. s. dispnee beat(usor) talan. s. n. zanatec emfizem pulmonar. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. tremurid. f. s. vb. s. tigva v. s. s. f. tata catelei eschila v. s. taietura circumcizie plaga taiata. tiuga. viroza respiratorie. f. f. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. gonoree catar. s. teafar. tigva febra tifoida craniu uman v. f. tifos. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. 1 viroza respiratorie. s.s. tuse. m. s. teaca. treapad cu sange trecatura. traji. tuse magareasca T1 antrax v. suiu. s. f. adj. tast. n. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica).f. tulburare. s. n. trup. f. taetura. tranji. s. tigva v. tigva. s. pi. f. m. tragar. f. ticva. adj. (a) trage. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. taiere Tmprejur taietura. f. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. tidva. n. tragan.

s. s. vatamatura. vintre. viscere. n. s. s. s. s. ulcior. s. m. dizenterie 1222 . s. v. adj. f uima. s. care este alienat mintal turloi. teasta tinere de minte memorie tintit. tumora. f. vanataie paralizie. f. vant rau vant sec vanturi. hidrosadenita. urdinare. s. s. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. burta. udrea. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. s. mamela' teapa. n. 3) diaree sanguinolenta. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. a se rani 1) hernie. 2) urzicatura. 3) miros 'intepator varsat. f. f. maruntaie. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. 1) pneumonie. vanatare. s. n. f. flegmon meteorism abdominal orgelet. JV urina adenita. vanturile cele rele vedere. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. 2) colica abdominala. furuncul. s. s. pantec. s. adj. n. umflatura. n.. n. vedere scurta venin. arsura. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. s.f. s. s. 3) dureri reumatismale teasta. congestie cerebrala v. calota craniana test. vb. s. s. pi. n. 2) pleurezie. udma. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. s. usturime. s. f. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. s. s. umblet. adenita chalazion. f. f. f. vine. s. s. s. f. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. vifor. umflarea pantecelui urcior. f. n. orgelet mers nodul. pi. gamba jiv u ^ ud. f. 2) la pi. venin la inima viermusori. n. pi. n. urinare. vanataie. n. f.

1222 .

zgrabernita. f. a slabi slab. s. s. 2) boala de ochi. zacere. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. zabaluta. f. s. ticneala. seaca 1223 . sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. f.f. zacuta de varsat zaiezeala. s. pi. n. zbanchiu. ' zapaceala. f. f. s. s. zgarciul urechii zgarietura. pi. zaiezitura. plaga contuza 1) plaga cu crusta. f. s. mole?eala oligurie. s. n. zgrabunte. zgarci.s. zdrobitura. f. s. 2) inertie. zaiezit. s. (a) zaiezi. f. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. adj. adj. zgaiba duice zganca. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. f. s.f. zbant. s. zacaseala. zgau. zburator. f. f. zapreala. . f. s. nepasare a fi bolnav v. s. s. s. zacare. z . f. vb. adj. f. zargheala. m. s. zargenie. zargheala nebunie. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. vb. f. s. s. zaiezitura a zacea. anurie confuzie psihica. zacu?. f. s. zgaiba. fara vlaga astenie. n. n. s. zla. vrajmasa. isterie rana. s. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. (a)zacea. f. s. f. stupoare v. zabala.

-e. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. deoarece .: abdomen chirurgical. 10) A. s. f. principiul fundamental al observatiei rationale. / abarticulaire. Ex. Sin.). proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. a carui parte centrala este excavata.nui visce-relor animald'or sacrificate. a. dimpotriva. de ia ah = mde. Tubul digestiv abdominal. Se asociaza.pSrta.i)} Regiune inferioara a trunchiului. respectiv. Diviziunile topografice vechi. abdomen. situat Intr-o alveola dentara. f. ulcer peptic perforat. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale.bazinul osos. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. ABCEDAT. [Lot. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. ABCES. Brodie.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. inferior . m. / abces. Sin.^parintele medicine^. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. n. cerebelos si cerebral ..provocat de un traumatism..: tumora a. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. si inferioara. eel rnai mare medic al antichitatii. Sin. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. a. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. splina. uneori inoperante. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. cu punct de plecare osteoarti-cular. Aspect particular al a.care com-plica o infectie a glandei mamare. ab = de. / abdomen. dar niciodata periculoase. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. tromboza a arterei mezenterice superioare. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane.. 11) A. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . hernie strangulata.: abdomen acut (v. s. V. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. ia. [Lot.al carui conti-nut. rece . s. limfatic .parta. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. superior . *Peritoneul abdominal. la abdere = a ascunde.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. s. s. broastei. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. abscessus. si durere abdominala. stomac. a.: deviatie standard (v. Aspect particular al a. cedere = a trece. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. In etajul abdominal mijtociu . care trece prin arcurile costale.hipocondrul drept. considera ctl eJ(!ime.rahisul. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. se. a. rece de origine tuberculoasa. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Cele mai evidente a. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. nici a sensibilitatii. alveolar. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. adj.priv. In general. NA: abdomen. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. 2) A. adj.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i.t de.de origine hemato-gena. considerand ca bolile au cauze specifice. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. Tipuri: 1) A. dupa *cultura. a. In etajul abdominal inferior . traumatic . / abasie. se. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. / abasia. adj. bolnavilor cu *ascita veche. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. -minis = pre-vestire.. [Lat. septicemic .flancul drept (regiunea lombara drepta). din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. s. lateral drept si stang.partea inferioara a custii toracice. / abcede. cald . delimiteaza cavitatea peritoneala.). ABDOMEN. creierului. (pentru ca. n. fara modificarea fortei musculare. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. obstructia. duct. cu *astazia. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin.t de. considerat . 8) A.situate la nivelul cere-belului si. a . m.. ABAZIE. adj. pe-rmitea prezicerea viitorulu. Cauze: coiecistita acuta. 9) A. Invelit de peritoneui visceral. / abscess. complicand o *septicemie. [Qr. care devine asemanator ca forma cu a. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. ruptura splenica etc. [Lot. 4) A. boala Brodie. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente.). basis = mers. steni . 5) A. durere. ABARTICULAR. cu cele doua foite.regiunea inghinala dreapta. epigastrul si hipocondrul stang. / abscessed. consecutiva *inflamatiei. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . tQinul fi omen. Hr. v. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. prin crestele ili-ace. parietala ?i viscerala.a. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. si de doua linii verticale. 7) A. trece. mamar . duce. ocupa cea mai mare parte a a. 3) A. ab = inde. pentru prima oara. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 6) A.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. se. apendicita acuta. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. artrifluent -a. cedere = a. -inis: posifiil tie. conservate In limbajul clinic. Hipocrate susjine. Inrosire-congestie.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. perforatia.colectie puru-lenia Bra semne acute. Stare patologica de regula cu debut brusc. / abarticular. clasice.. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). / abdomen. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga).

ahltictfitio. s. median. s. carbonat de calciu. adj. grup sanguin.[ 1) Despre o substanta dura.priv. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. s. f. complete sau partiala. adica a *lactatiei. Ex.. ABDOM1NOCENTEZA. [^r. simpIS. aber-ratio. de la uh . punctie abdominala. fr. [Lat.af. s. gr.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. a e\amina. lar. cand pierderea constientei reprezinta . s. / abreaction. s. iat. / abduction. lucre. / abetalipoproteinemie. / abiotrophie. skopia = e^aminwe. kentesis = wtepaturd.clusio. de. s. lipos "== grasime.. uhhitio. luctis = [apte. *poliploidie. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. f. ia uhradere = a rade (ah . s. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. ABDUCTOR. Indeosebi formatiunile nervoase. onis == radire. s. s. -ive. m. Orice anomalie cromozomiala. s. deletie. f. f. [Lot.a. si paracenteza. f.. [Cjr.. de. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. a .} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. radere = a rdzui). gr.ui). 3) in general. silicati etc.. Abrev. 2) Mai rar. abrasum de ia abradere = a rode (ab . de la agere = a actiona. [Cjr. adj.die. f. meningita tuberculoasa. poate fi congenitala sau dobandita. c. de. / abrachia.vala.priv. hipooolesterolemie. adj. 3) Cu referire la o forma scurta. a se. / aberrant.. / ablation. peste coapse.. V. purta. kephcile = cap. n priv.. iat. s. ABRAZIUNE. abortifacient. s. neuropatie. fie structurala. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. errare = a devia. -onis ^ aiaptarc. ducere = a duct. a purta. -onis. -onis . catharsis. f. / abortif. -atos = sdnge.priv. ABLUTOMANIE. oriri = a se nafte. -onis = se. s. ABOCLUZIE. / abrasion. Este caracteristic *peritonitei acute. A. Ex. adj. s. la cib = wdepdrtat de. de (a ah = wdepdrtat de.: sindrom Bassen-Kornzweig. / abocclusion. / abiogenesis. f. a mimicii si obnubilarea constientei. radere = a rdz. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. ABREACTIE.. \Lat. ABRAHIE. ia skopein = o Video.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. f. de ia oh = indepdrtat de.. [Lat. n. dar adepti ai a. f. In loc sa proemine..nulw abdomen. s. ABLEFAR1E. Deformarea a. tetraploidie. adj. / abiotique. de [a geniian = fl produce. ahlutio. -onis = spatare. blepharon = pieoapa. Este urmata de 'amnezie lacunara. s. *acantocitoza. In tehnica dentara). [Lot.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. cu simptomatologie redusa a unei boli. / abdominoscopy. [Lat. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. / ablactation. adj. s. Indeosebi In holera. dur. inversiune). f.priv. ABDUCTIE. abra-sio. gr. s.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte.priv. -onos ' = drat.. s. adj. / aberrant. / abiogenese. s. or.. / ablutomanie. / abducteur. prolos =" primut. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. / abrasion. s. s. de regula de origine minerala. la ah = inde.: a. de. ah = de ia. f. m. / absence. s.. A. s.] (Muschi) care serveste la *abductie. s. de la occludere = a mctiide. -onis = mfarcare. gr. ABETALIPOPROTEINEMIE. de ia lavare = fl spdia}. f. adj. f. / abrachiocephalie. atarna peste sim-fiza pubiana si. / abdominocentese. f: / ablutomania. s. s. f. se disting: a. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). m.} V. / abiotrophy. fosfati de calciu. s. / abrasive.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. s. etinwtogia tennenuiui abdomen. ABLACTAT1E. Ex.priv. cu modificare cantitativa (aneuzomie. V. / abrachiocephalia. adj. s. [Qr.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. a .. s. / ablactation [Lat. [Lat. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii.i iat. f.tur structurile histologice. adj. me. [']/. f. [QT. uzura unei struc-turi prin frecare. si laparoscopie. ah = wdepdrtat de. a . aberrare = a se rdtafi. / abdominocentesis. abortient. s. / abreaction.a. abortivus. ABERATIE. V. ft . ABERANT. bios = viatd. f. deviere de la normal. abduc-tm. fie numerica (*aneuploidie.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. / abrasif.. a tost teo-ria generatiei spontane (sec.] Care se abate de la normal prin aspect. ABIOTIC. f. onis. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. a -priv. o -priv. / abductor. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. f. f. PunctuI culminant al a. f.. -onis = actiune.pa. ABIOGENEZA. actio. / aberration. brakhion. f. al XVII-lea).rtat de. Sin. asociata uneori cu ticuri. / ablepharie. [Lat.ducere ft ducere = a duce.: factor a. gr. f. a . etimoiogia te..\ Suspendarea brutala. Se observa In numeroase boli. [^r. gesturi involuntare. \Lat. [Lat. / abocclusion.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. f. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.i indepartare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali).n^d. absentia = al}se.. purificare.riw. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. mediu a. f.\ Punctie abdominala. ABLATIE. ABSENTA. brachiwn. ABRAH10CEFALIE. exista si In prezent. anomalie. / absence. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. a. brakhion. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. / abdominoscopie s.priv. -ina: haima. brar-hium..: paracenteza abdominala. -ive. fara o cauza aparenta. anorganica. ABRAZIV. bios = maW trophe = hranili nutrifie. Sin. s. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. cu argumente mai elaborate. ABIOTROFIE. s.. genesis = producere.\ Care se opune vietii. retinei din *retinita pigmentara.tatio. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. [Lat.. f.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABDOM1NOSCOPIE. f. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. [Lat. / abortive. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. ABORTIV. [Qr.parare. / ablepharia. / ablation. f. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. doua iiterd a aifdhetuiui grec. structura sau localizare. ABO / ABO / ABO. / abrachie. f. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. reaction.lio.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. f. f. -e. f.: anomalie cromozomiala. *colica saturnina si in stari de *emadere.. translocatie echilibrata. Forma majora de *contractura abdominala. de la liic. trisomie). 'monosomie. In general. ab = wdepartat de. uneori.] 1) Care nu este dezvoltat complet. din iat. \V. / aberration. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. abate.. *Intarcare. -onis. Sin. s.. / abduction.. / abetalipoprotein(a)emia. en-are = a devia} Abatere. / abiotic.i bios = vi.

s. s.8 mm. -e. s. s. pentru injectii sau pentru punctii. drept sau curb. 12) A. a6tinere. [at. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. s. f.. In circa 50% din cazuri. s. -oma. [a engi. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. pentru rahianestezie. Ex. s. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. 2) A. 2) A.6 mm. tipica de a. A. / acanthocyte. a.i la o lungime de unda determinata. AC.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. cu sectiunea rotunda. pentru puncfie lombara. De obicei.7-1. ACANTOM. [gr. de dimensiuni variabile. akantha = spin.ipiul. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. / acanthocyte. n. f. pentru sutura vasculara.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. f. / acantholysis. ia. complexa. [gr. f. A.priv. din cauza imobilizarii prelungite.: osteodensito-metrie (v. 8) A. pentru puncfie sternala. absorbers = a a6sor6i. "boala policnistica ovariana. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. s. a . teaere = a fine). s. a 6ea}. boule = voinf:a. [at. de pneumotorax. / abulia.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. f. A. f. kytos = celuid. lung de 30-40 mm. f. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. cu bizou scurt si mandren. calculare = a socoti. s. 13) A. cand exista semne clinice asociate. In functie de -utilizare: In chirurgie.} Tija subtire de otel. 131 . si a. m. a. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. f. s. de lungimi si grosimi diferite. n. cu diametrul de 1. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. m. ACAMPSIE. kytos = cduld. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans.: a.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. pentru injectie intradermica. f. s. akantha = spin. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla.5-0. f. a . s. / aiguille. a 6e. / abzyme. de ia ab = de. m. [gr. cu diametrul 0. n. / acanthoma. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. a . 2) Substanta care are aceasta proprietate.7-0. si f. / absorbance.. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. sorbere = a suge. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. [Lot. A nu se confunda cu *adsorbtie. n. si cardiospasm. ABZIMA. f.. partic. [Lat. In forma autoimuna (rara). s. s. sorbere = a suge. alimen-tara (In particular la alcool). [Lat. ABULIE. m. / aboulie. n. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. win-pus din ab de. ABSTINENTA. de a retine o substanta In interiorul altei substante. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. de ia lyein = a distmge. 4) A. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. -oza. acus. kamptein = a mcovoia. absiinentia = refinere. et f. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. / acalculie. bumerang. s. / abstinence. de forma si marime variabile. pentru injectie.] 1) Actiunea de a absorbi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. / needle. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora.a.] Sin. / abstinence. {Cjr.. pentru punc-tie venoasa.a.: 1) A. [Lat. (a. f. [Cfr. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. [Qr. absorbtie. ABSORBANT. / acanthocytose. s. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. ABSORBTIE. De asemenea. [Cjr. / achalasia. m.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. f.. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. ac pentru punctie lombara. f. -onis. cu o grosime de 1 cm s. ABULIC. prevazut la un capat cu o ureche. adj. a wgfiifi. pe]vis = 6azin.] 1) Care absoarbe particule. gatului si regiunilor genitocrurale. [Qr.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. a . foarte subtire. a ingftiti. In stomatologie. s.] Diminuarea initiative! sau a vointei. de diverse tipuri.priv. deseori. ACALAZIE. m sange sau m interiorul unor celule. / acalcutia. 3) A. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. de la absorbere = ffl a6sor6i. absorbtum. / absorption. lung de 45 mm. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. beta). 5) A. aseme-nea unei enzime.priv. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale.. s. absorbitio. s. sexuala etc. cu ureche care poarta materialul de ligatura. energie. / absorption.priv. s. / acanthome. de. ureterului explica hidronefroza intermitenta. Boala se asociaza la adult si varsInic. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. s. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. akantha = spin. f. ACANTOCITOZA. [Lat. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. / abu-lic. adj. / absorbent. cu diametrul de 0. / achalasie. curb sau semi-curb.. v. s. ACANTOCIT. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. absorbtum. s. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. f. [a ab = de. / acanthopelvis. 7) A. / absorbance.. a 6e. A. / acanthopelvis. 9) A. utilizat In sutura intestinala. [9{eoiogism foarte recent. acus = ac. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. cu diametrul de 0. / acantholyse. [Lat. a. sorbere = a suge. s. [Cfr. -onis. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. f. In bizou intermediar. cu bizou scurt. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). a mifltifi (ab = de [a. akantha = spin. drept.priv. lysis = distrugere. s. metron = masurd. dentare. uneori cu resort. n. prevazut cu mandren. s. / absorbant. / acanthocyto-sis. de liga-tura. gr.80 mm.6 mm). sorbere = a suge. atipica. m..] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. 11) A. [Lat. f. V. / acampsia. akantha = spin. temperance (for alcohol). a. boule = voinfa. adj. a . ACALCULIE. s.8-1. / acampsie.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. ABSORBANTA. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. se poate produce In medii foarte variate. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. f. ahsorbitio. / aboulique. / abzyme. s. lung (50-70 mm). a 6e. Tipuri de a. os.a). akantha = spin. lat. ossi's ^ OS. continence (sexual).] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. -osis. m. f. [C/r. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. V.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi.. lichide sau vapori. lung de 70-80 mm. cu un varf ascutit. khalasis = re/o^are. A.2 mm si cu varful In bizou lung.. incut a[ verbuiw. 10) A. s. pentru injectie intramusculara. adj. ACANTOLIZA. ACANTOPELVIS.). s. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. rectiliniu sau curbat.

.. / acceleration. V. s. In stomatologie. f. f. eventual somn nelinistit. f. f. m. a . este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. Unitatea de masura a inten-sitatii a. s. / acatamathe-sia. m. s. uneori gangrenoase. de part/cute sunt instalatii complexe. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. Ex. a. adj. si stroke. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. a dizoiva. v. [Lot. / acarien. / acapnie. / acanthose. a. mica. -ntis. de febra. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. s. s. 5) a. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. de asemenea. s. survenita brusc si imprevizibil.ACANTOZA ACANTOZA. / acatalasia. psihica sau somatica. s. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). f. a. plastos = . cu rol mai Intai acceptor. s. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate.} Absenta bioxidului de carbon din sange. stare patologica. / acaryote. m. [Cjr. akari •= insecta.] Despre o structura care constituie un element secundar.. medie-vala accesorium. / attack. de ia accedere = a se apropia. / accelerator. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. auxiliar. dim. m. a veni (cdtre. -trice. gresit. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. [Cjr. ACARIOZA. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. A. / acetabulo-plasty. / acetabuloplastie.. accelerare = a grti6i. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. f. ACAPNIE. a . kalagraphein = a. criza. care poate fi anafilactic sau seric.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. s.i katalyein = a disInige. dt la accedere = a se apropia.: boala Takahara.i katalamhanem = a suspenda. f. ruptura unui vas cerebral. adj. ded a sintaxei. 2) a. Ex. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. adj. f. / acaryote. s. aterg/c.: 1) a. V.: anhist. s. complementar. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. s.] Factorul VI al coagularii. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire.: scabie (v. crisis. / acariose. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. 2) 'Diagnostic incert. s. dclotron si sincrotron. f. f. f. de la acceplare = a primi. ale gingiilor si gurii. cellula = ca-marutd. de ordinul MeV. accidens. / acceptor.} Substanta care. / acatamathesie. acatalazie. A. f. a -priv. akathisia.} Termen rar utilizat. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). m. ACATAGRAFIE. -aza. desi ideile subiectului raman logice. acetabulum •» vas pentru. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. / acathesie. de dementa. n. f. Intr-un schimb de *radicali. akaii = insectd. primeste radicalul si se combina cu el. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. 4) a. f. haima. de la cella = comaro. Ex. / accessory. 6) a. [Lot.priv.. f. s. scrie corect. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. s. s. pana la energii dnetice foarte mari. *proaccelerina (factor V). adj. / acellulaire.priv. / acatalasie.] in medidna. accelerare = a gra6i. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. vascular cerebral. s.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. f. [Cfr.. ACELULAR. / acapnia. / acataphasia. f. {Cjr. / accelerine.priv. {Cjr. V. v. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ACATIZIE. ACCESORIU. de munca. de priza. manifestata prin ulceratii. s. Intr-un sistem de referinta dat. s. / acariosis [Cfr. f. s. ACCELERATIE.priv.a de a sta asezat. a . f.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. terapeutic.. cand se revine prea rapid la presiunea normala. n. / accident. a . drept sin. -oza. [Lat. sunt substante care grabesc priza gipsului. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie).: a.'e. Este produs In ficat sub forma inactiva. -ina. acaridan. Sunt asimilate a. / acatagraphia. [Cfr. de decompreslune brusca.priv. 3) a. ACATALAZEMIE. (Santorini). n. f. f. f. ACCIDENT. s. s. m. a dizoiva. s. a . a accepta..: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare.: eritrocitui matur la mamifere. s. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. Ex. kap-nos = fum. acceleratio. de ia celer = rapid. ACATAMATEZIE. / acephalia. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. Se defineste. a . In raport cu protectia muncii. katalyein = a distruge. ACCELERATOR. {Cfr. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. Sin. electric. s. ACCES. -onis = acceCerare. [Lot. s. ACETABULOPLASTIE. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. / acataphasie.} Care nu confine celule. f. [Cfr. / acephalie. s. s. incidental. s. gr.. acceptor = care primefte. industrial injury. la un subject salariat. lepsis = fv(are. ACCEPTOR. [Cjr. m. a • priv.. [Cjr. adj. m. / acatalas(a)emia. s.. la scafandri.). nudeu. a veni (c&tre). de melanco-lie. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. occupational injury. ACATALAZIE. / accident. accessus. s. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. / acatalepsie. akaa-tha = spin. otet. -oza. s. ACEFALIE. tiroide a. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. a priv. karyon = sdmfiwe. a. de transfuzie. (denumita a. ACATALEPSIE.. m. f. s. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. / acatalepsy. betatron. de [a kata = 61 jos. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / acanthosis.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda.. de tuse. (1). ACATAFAZIE. / accesoire. / accepteur. perturbarea permeabilitatii vasculare. m. duct pancreatic a. / acathisia.. s. agitatie motorie. s. adj. s. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine.] Sin. / accelerin. a priv. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. / acceleration. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. [Lot. [Lat. [Cfr.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. kathisis = acfiune. lot. ACARIOT. [Cfr. Este denumita si hiperacantoza.). n.. Ex. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. adj. / acatagraphie. 2) Tulburare m *boala Parkinson. [Lot. f. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. ACCELERINA. / acatalasemie.: glande suprarenale a. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). mica. 7) a. ACARIAN. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. f. f. [Cfr. s. V.priv. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. f. [Lot. consecutiv trecerii unui curent electric. (2) / accelerateur. 2) A. Termen utilizat uneori. s. Sin. / acces. s. s. s. cu "hipocapp.. a . raportata la unitatea de timp. / acellular. acathisie. / acarid. brain attack. adj.priv.

de Ca plassein = a forma. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. f. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. modifies culoarea indicatorilor.). f. gr. [Lat. gr. a6rw. ACETILCOLINA. en = in. m. hyle = materie. s.). f. khy-los = sue. / acetaldehyde.). [Lot. Sin. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. f. potentiate de actiune). m. adenosine diphosphonc 133 . sunt utilizati ca reac-tivi chimici. ACHEIRIE.: anaclorhidrie (v. uni. Inactivarea a. haima. / acide. s. s. f. boCta cereasca. V. receptori muscarinici si receptori nicotinici. A. Sin. In cantitati mid. a. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. f. hyle = materie. cat si In eel periferic. s. s.: cavi-tate cotiloida (y. Abrev. a. si In repaus. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. ai *acidului acetic. s. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. s. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. / acetaminophene. / acetate. si cetonemie. Sin. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. [Lot.. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. [Cfr. -iros = mana. s. [Lat. / acetaldehyde. / acetate. / acetazolamide. / acetylation. / acetylation. f. s. In limbaj clinic curent: cetonurie (v.. gr. cetoza. / achylia.ACETABULUM modtlat. ACID. / acetone.4%). s. A. {icetiim = ofet. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. volatil. / acetabulum. acidus = acru. terrno-stabila. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. [at. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. CHg-CO-CHgCOOH. f. aither = aer cwat. care se refera. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. eter si cloroform. / aceton(a)emia. Are gust acru. acetum = ofet. [Lot. s. formarea acidului mevalonic. hyle = materie. / acetylcholine [Lat.priv. inflamabil. m. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. cum = cu. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). Avand doua grupari active. / acetone. -aza. / acetabulum. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. n.: acid acetilacetic (v. gr. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. ACETAMINOFEN.). f. gr. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. s.: colinesteraza (v. V. V. / acheirie. acetum = of:et. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. solventi. ca si In "inanitie. / acetazola-mide. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). A. acetabulum = vas pentru. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. acetum = of:et! ona. gr. [Lat.] Prezenta *acetonei In urina. miscibil In apa. Sarurile de potasiu ale a. / achylie.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. / ac6tylcholinesterase. [Lat. hyle = ma-terie. m. / acetaminophen. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. f. acetum = of:e. pre-cursori ai unor noi molecule de a. si corpi cetonid. / acheiria.). administrata pentru a facilita eliminarea acestora.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. a. cetonurie. m. f. ACETABULUM. cat si In butonii terminali axonali. germ. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. kheir.sau bilaterala. a. survine concomitent cu descarcarea. si aclorhidrie. s. f. s. -ona. elibereaza ioni H4. A. excitatoare. ACETIL. aether. acetum = otet. m. -ina. Prin cuplarea cu receptorii N. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. s. f. In solutii apoase.). / ac6tylcho|jne. s. gr. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. acetum = of:et. s. / acetyl. f. s. ACETAZOLAMIDA. cetonemie. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. m. CI^COOH Li-chid incolor. / acetonurie. achilie). A. cu miros picant caracteristic. cetonurie. desi ea are loc. khole = Biia. [Lat.priv. s.] Sin. s. ACETAT. inclusiv In SNC. Sin. s. n.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. s.] Substanta care. a . A. 1) A. s. V. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. hyle = materie. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. s. Cuplarea *alosterica a a. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s.. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. / acid. -ona. este sintetizata atat In pericarion. [Lat. / acetylcysteine. efecte depolarizante. 2) In a. NA: acetabulum. gr.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. f.: ACh.: acid adenozinmonofosforic (v. formarea *corpilor cetonici. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). din *colina. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. Essiaather = eter ac. gr. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. a . s. acetum = of:et.etic. Insa. ACETILCOLINESTERAZA. «. din [at. s. s. ACETONURIE. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ).t. zyme = ferment. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. f. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). -ina. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. [<^r. ACETALDEHIDA. [Lat. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. / acetylcysteine.: paracetamol (v. ACETILARE.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. ACHILIE. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. / acetonuria. m. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. participa intens la metabolismul acizilor organici. f. / acetyl. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. s. de (a alwol dehydrogenatum. f.: aspirina (v. s. Lichid incolor. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. f. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat.} Absenta congenitala a mainii. / acetonemie. [Lot. Eliberarea de a. In. ouron = urind. khole = bVia. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. mai mult sau mai putin volatili. / acetylcholinesterase. glacial (89. biosinteza *acizilor grasi. acetum = ofet. (DCI) Sin. f. s.] C3HgO.). acetum = o^ef. f. A. precursor al 'colesterolului. of:et] Sin. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. la ansamblul *corpilor ceto-nici. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. ACETONEMIE. ACETONA. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. ACETILCISTEINA.

implicit. biochim. Sin. este un "chelator al calciului. ori de cate ori nevoile celulare o impun. Este folosit. bacteriostatic. In H^CO. cu formula chimica 041-14^0. H^COg. Sin. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid.: acid nitric (v. V. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. a.: glicocol (v. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . malonic cu ureea. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. b. pentru a reface a. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Conversia CO. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Sin. Nucleotid compus din adenina. de aseme-nea. Este un a.: acid adenilic. Sin. coroziv. fosforic.. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. a. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. cu actiune antifibrinolitica puternica. (CgHsCOOH) abundent In fructe.). speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. fosforic. cu 20 de atomi de carbon. const. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. (DCI) A. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. fosforic. chenodezoxicolic si litocolic. c. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. V. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. 'prostaciclina si *tromboxan A. V.: aminoacid (v. const. adenosine monophosphoric acid. amino-sucdnic. Rezulta din combinarea a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. A. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. desfasurata m mitocondrii. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. Intervine in oxidarile celulare. Dozarea a. Denumirea chimica a "vitaminei C. Sin. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.: acid glutamic (v. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. b. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. una de D-riboza si o molecula de a. Abrev. de COa. Sin. A. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. a.). ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. In etapa initiala a sintezei *hemului. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante.: ALA. a. cristalin. A. Abrev. hipuric. este absolut necesara In: metabolismul celular. este catalizata de *anhi-draza carbonica. const. in profilaxia hemoragiilor. una de D-riboza si doua molecule de a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. I^BO. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. Sin. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. biochim. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Sin. Abrev.. Sin..))-CH2-COOH. organic slab. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Aminoacid neesential. a.: AMP. cu rol principal de carburant celular. gras nesaturat. din alimente se elimina sub forma de *a.).: ATP.: ADP. fosforic se realizeaza instantaneu. antiseptic acid. a. contractia musculara. notat cu simbolurile Asp sau D. Intervine in formarea moleculelor de a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. A. A. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. se formeaza *porfobilinogenul. capabila de sdndare si de refacere continua. inflamatie. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. Abrev. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. sinteza unor hormoni. In asociere cu factorul VIII. biliar primar. 6a. si tab. b. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. *A. biochim.). adenozin-difosforic) si a. abrev.). iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene.: CDCA. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. riboza si trei radical'! fosfat. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. In prezenta energiei nou formate In celula.: GABA (v.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. a tuturor derivatilor sai. mineral puternic (HCI).: EACA. A. Sin. Pentru acest mo„ tiv. In sange.. deoarece este toxic. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. V. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. A. V. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. si. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare.). 'Zaharina este derivata din a. sdndarea lor In ADP (*a. si tab. adenosine triphosphoric acid. Datorita actiunii sale keratolitice. sarurile sale pot fi.: acid aspartic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). adenozintrifosforic. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. COOHCH(NH. neafectand producerea de leucotriene. b. (v. derivatii sai de sinteza. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. a. acid mefenamic. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. vitamina C si tab. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. sunt foarte labile. A.: colic. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. dezoxicolic. Component al proteinelor. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine.: a. citrat-sintaza. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. La om au fost identificati patru a.: maloniluree. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ribonu-cleic si a moleculelor de a. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. 5-a. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Energia eliberata de a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor.: adenozin trifosfat. Abrev. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. A.

Este un a. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. In functie de numarul de dimeri componenti. V. grasi in *cetone. ca si In *neuroblastoame. benzoic. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. const. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Agent *chelator. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. fiind obtinut si prin sinteza. folic. care este excretat In urina In "hiperoxalurie.: HVA.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. a unor substante ca plumbul si digi-tala. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. o molecula de *a. V. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. fosfolipide. A. DeficituI de 'vitamina B^. De aceea. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. A. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. (desuete): vitamina Bg. ca acidulant alimentar si in stomatologie. c. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. si tab. a. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. const. A. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. hialuronidaza. h. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. a. vitamina M. V. De asemenea.: EDTA. lactacidemie. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. cu producere de a. poate avea o greutate moleculara foarte mare. g. Este precursor al a. A. Mecanismul de secretie a a. Catabolit al *dopaminei. v. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. g. metafosforic). Sin. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. (DCI) A. acesta este un component indispensabil al dietei.. ortofosforic forma monomerica. reprezinta. Laptele Tmbogatit cu a. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). Indeosebi al caldului si al magneziului. I. La acest nivel. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Sin. a. fenilacetic si a. precursorul primar al *a. blocheaza a. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid.-CH(NH. cu simbolul Glu sau E. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. care asigura transportui activ de H4'. Sin. glucuronic si N-acetil-glucozamina. se mai afla In lichidul *sinovial. leucovorin. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. si fenilcetonurie. acid clorhidric. glutamic. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. biochim. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. Determina reactia acida a sucului gastric. contribuie la oboseala musculara. 1) A. I. f. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. biochim. *a. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. acizi grasi. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. V. pirofosforic) si cea polimerica (a. CaHsCONH-CH^COOH. V. glicolic In *glicina. forma dimerica (a. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. A. Inca In discutie. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Este eliminat prin urina. 135 . f. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina.)-COOH. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. de asemenea. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. V. este utilizat ca acidifiant urinar. ADN. f.. h.). Abrev. iar a treia de o molecula de acid fosforic. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. *A. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. V. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. COOH-(CH. inozitolhexafosforic. Sin. A.: acid tetrahidrofolic.: alcaptona (v. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. I. consecutiv. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. Sin.: fenol (v. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. (fermentatie lactica).. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. de cateva milioane de Da. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. deci neesential. utilizat in fabricarea parfumurilor. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. *fosfatidilinozitol. f. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. implica *pompa de I-r/IC. Abrev. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. g. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid.). Arninoacid monoaminodicarboxilic. si tab. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. ficat si drojdii. Denumire imprecisa pentru a. a. CHa-CHOH-COOH. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. *fosfatidilserina. f. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. V. H^PO. Se gaseste In plantele verzi. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. fenillactic. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei.). a. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. La niveluri plasmatice crescute.N -metilenTH4). Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. si sue gastric. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. prin *chelare.: acid aminoglutaric. A. Se formeaza In muschi. corpi cetonici. biliar primar derivat din *colesterol. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. In organism. Produs de detoxificare a a. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. este sintetizat In organism. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. In organism. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. V. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. oxalic la om. Compus guanidinic. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. *fosfatidiletanolamina..

gras saturat (v. mineral putemic. s.. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. acid ribonucleic.2H. (DCI) C. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom.). Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. neuraminic. ca *guta. Sin. Eliminarea de a. Cantitatea de a. A. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. j A. acizi di. Medicament tuberculostatic minor. gras In natura. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. A. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. participa la formarea calculilor urinari. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. Sin. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. C. / acid(a)emia [Lot. Cuprins In structura capsulei bacteriene. care afec- 136 . si se poate elimina prin urina. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. s. paraaminobenzoic (PABA). Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. depresie respiratorie. organic cu rol important In *dclul Krebs. tab. In organism In cursul degradarii a. Sub forma de oxalat de calciu. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. oxalemie. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. haima. uricemie).: AVM. dezaminare si oxidare). Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. A. analog al *a.. o. Reprezinta un pro. ACIDEMIE. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. C. cu efect coroziv foarte putemic. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. a. Substanta cu proprietati vitaminice. A. lapte.N03. V. V. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. coma. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. A. biochim. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti).: mupirocina. ascorbic si glicocolului. (COOH). drojdie. const. V. ca *supozitoarele. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. cu actiune *keratolitica. Abrev. V. tab. porumb). V. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. ortohidroxibenzoic.H. A.: PAH. ARN. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. Derivat N-acetilat al *a. Denumirea chimica a 'biotinei. si acizi grasi. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. si addurie organica. fumans In stare concen-trata. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. ca si In anatomia pato-logica.>0. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. eel mai abundent si ras-pandit a.30-7. m. arahidonic. gras saturat.si tricarboxilici. antifungice si keratolitice. vitamina PP. sintetizat din *aspartat si din *piruvat.: PAS. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica.>. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. care este esentiala In oxidarea sa. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. A. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. o. aspirinei si a numerosi coloranti. s. cristalin. si acizi grasi.03. gr.H. V. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. format prin condensarea unei molecule de *a. f. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. acidus = acru. continut de vegetale diverse. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. ACID URIC / acide urique / uric acid. Se poate acumula In unele stari patologice. / acidemie. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Ct^-COCOOH. de asemenea. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. Abrev. V. Se formeaza.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. gras esential. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. C^I-L^C^. organic. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. A. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. H.H. leucovorin. V.. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. f. constituent cheie al *ciclului Krebs. Sin.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. A. oxalurie. In calitate de fixator al tesuturilor. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. *nefrite.S04. p. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a.: acid folinic (v. ADN. acizi nucleici.. acizi grasi. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. Denumirea chimica: a. Abrev. -o(os = s&nge. v. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. endocrinol. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. (DCI) Derivat al *a. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. este selectiv pentru bacterii. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. V. precursor al *a. foarte coroziv. prezent In sange (v.: acid azotic. a. V. acizi cetonici (*corpi cetonici). const. Lichid inco-lor. C^s°2-A. A. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. p. Intoxicatia cu a. cetodicarboxilic. cu numeroase utilizari industriale. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. NHArliCOOH. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. Se obtine si prin sinteza. vitamina Bg. pe cale intravenoasa sau orala. *grasimilor si amino-acizilor. HNO. acizi grasi). pentru prepararea salidlatilor. C^Hg^COOH A. acid sialic. V.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare.NO. a.

f.. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. sin. si acid arahidonic.priv. / acorea. / achlorhydrie. / accommodation. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. absoluta a fiecarui ochi. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.zitiva pentru distante scurte.: 1) A. akinelos = imobil. \CfT.. g. [QT. Este caracterizata prin aparitia. neonatorurn. bacteriile A. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. m. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. pentru acomodare (v. A. secun-dara administrarii unor medicamente. separat. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. / achondrogenesis. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. \Lat. / acholia. de. acid biliar. g. tip I. ACNEIFORM. ACNEE.: la altitudine). / achlorhydria. s. ju-venila sau polimorfa.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. s. -euse. V. abcese cerebrale. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. rozacee sau "cuperoza. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. de la accommodare = a se. boala Parrot. s. s. f. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / acclimatement. / acneiform.).priv. cand se nu-mesc a. s. g. [Lot. acid linoleic. khondros = cartiiaj. Var. de. este In mod normal spontana. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. / acne. f.J(c. V. prin contractia muschiului dliar. a. Denumire desueta: vitamina F. ACINEZIE.a. membre scurte si groase etc. care nu sunt sintetizati In organism: *a.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. linoleic. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. negativa pentru distante lungi. pentru akinezie (v. [Qr. A.legati prin grupari fosfat . provoaca o diminuare a ritmului de crestere. a • priv. si cristalin. f. si tab..*a.).: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. e) a. kiaein = a misca. Se disting doua tipuri: 1) A. dfoza. de. [Qr. / achondroplasia. necrotica. s. dor. Cat. s. profesio-nala. prin relaxarea muschiului ciliar. 2) A. care are forma unor acini. insufidenta a ochiului. participa la esterificarea colesterolu-lui.. mentionati corecteaza aceasta deficienta. cu *anaclorhidrie.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. oleic. f. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. / acorie ou acoree. "elicea vietii").: la frig) sau mediu (ex. [Qr. [^r. localizata pe frunte. f. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. Ex.rucenta. Au formula generala CI-yChy^-COOH. liberi.). a -prill. ubicuitari In apa si sol.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante.. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. khioros = verde.). ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids.a. linolenic si *a. b) a. se 'impart In saturati (daca n -12 . Sin. ACOLURIE. unde (atitudine. po. si ARN (mai divers ca masa moleculara. ACLIMATIZARE. A. f.. / acneiform. Indeosebi In perioada de *pubertate. ACOLIE. Macromolecule constituente ale celulei. arahidonic). plasis = modeiare. nanism micromelic incompatibil cu viata. din gr. f. n + 16 a. ACOMODARE. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. s. s. sub actiunea muschiului ciliar. clima. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. condrodistrofie fetala.. acid linolenic. / acholie. a. -onis. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre).: boala Kaufmann. -iilos = mdinafia foardui.a. n. adj. toxica. / achondroplasie. reprezentand substratui informatiei genetice. A. hydatos = apa} Termen sin. s. t. f. s. ARN. situat In nucleu. c) a. a . kore = pupiid. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. palmitic. 2) A. Sunt constituiti din *a. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. situat in *citoplasma. dim. a priii. linolenic. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. subnormala putere de a. ACOMODATIE. / acineux. sau. a . plagi chirurgicale sau arsuri. Uneori este utilizat ca sin. ACORIE. klimu. pe un fond de *seboree. de ia a. forma neletala. septicemii si pleurezii. V. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. cu *achilie gastrica. [Qr. vulgara. V. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . acclimatisation. si ADN.: eruptie a. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. / acholurie. hydor. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. / acholuria. . -tis. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie.priv. adj. a . *A g. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. khondros = cartiiaj. sau akhne = tdrdte. bakte-rron. acclimatization. genesis = pro-ducere. Var.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. f. f. sin. Denumire pentru *a. / acclimation. / acinous. f. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. n -r 20 . ACLORHIDRIE. f. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. *a.priv. accomodntion. din familia Neisseriaceae. 4) A. [Qr. ia bakteria = boston. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. s. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. Alte tipuri de a. arahidonic. dar cu o structura spatiala mai simpla). Cu virulenta mica. s. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. Absenta acestora din alimente. ACINOS. s. acoperite de cruste. A. f. s. akne . forma foarte frecventa la tineri. tip II. n + 18 . const... adj. datorita elastidtatii acestuia. khole = fii[d. Var. / accommodation. s. [Lot.. Se disting: a) a. 3) A. s. deoarece nu sunt sintetizati In organism. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. Exista doua tipuri de a. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. [Cfr. care Ti face nemiscibili cu apa. arahidonic. / achondrogenese. d) a. adj. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. f. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. f. lauric. A. tample si pe partea anterioara a pielii capului. f. ia plassein = a forma. biochim. V. a. s. Aditia a. V. care dupa cadere lasa cicatrice. s.: acomodatie. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. / acne. de etiologii diverse.} Absenta congenitala a pupilei. stearic) si nesaturati (n + 18 . ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. ACONDROGENEZA. 5) A.. linoleic.: sindrom LangerSaldino (v.

adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. [Qr.1 sau sindrom Noack. melos = e^trenitate. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. se-nsifiiii-tate.. dificii. / acrodermatite. / acrinia. s. khroma. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). s. / acrylamide. varf.. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. polys = mu[f:i. f. / acrodynie. akron = e. a.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. de. 2) Durere la nivelul extremitatilor.mitate. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. s. [(^r. V. ACROCIANOZA. s.. s. f. varf. kephale = cap. ACROCEFALIE. astenie. sindrom Waardenburg). -atos = culoare.. adj. Baza craniului este de asemenea deformata. / achromatopsia. ACROERITROZA. ida. s. a. hyle = nwte. Termen vag si desuet. tip II (v. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. khroma. sindrom Pfeiffer). akron = e. "nas In sa"). a . sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACROESTEZIE. cronica atrofianta (v. hyle = materu. / acrocephalosyndactylie. s. ACROMASTITA. / acrokeratosis. / acrokeratose. a modela..] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila.} Durere la nivelul unei extremitati. s. s. plasis = nwddare. a = priv. ale fadesului (exoftalmie. sphyzein = a puCsa. boala Swift. -oza. ACROKERATOZA. 2) A. boala Hallopeau). f. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. [Qr. akron = e^tremitate. dificii. Este acompaniata de prurit. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. {Cjr. T. s. 0 serie de a. s. / acrylamide. f. amo-niui gSsita in apropie. s. odyne = durere. s. Se vindeca fara se-chele. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. tip V (v. malformatie denumita *oxicefalie. tip II sau sindrom Carpenter (v. 3) A. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. varf..] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. [a.un0. acer == acru. s. f. \Qr. f. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. Descrisa si ca boala: a. mamdit. dolikhos = lung.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. [Qr. f. hipoplazie a maxilarului superior. / acroc6phalopolysyndactylie. akron = t)(tremitate. / acromastitis. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. de. ammoaiakon = sore.: *boala Brailsford. intoxicatie cu mercur. / acrylate. frecvent mortala. / aero-asphyxia..: sindrom Bazex ^v. •atos = cutoare. f.} Sare sau ester al addului acrilic. / acrocyanosis. opsis = vedere.. continua Hallopeau (v.: 1) A. [Lat. f. f. boala Apert-Crouzon). a regiunii occipitale. f. a . / acrocephalie. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. acrocefalopolisindactilie. s.). [CfT. s. f. s. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor.^ft'emitate. denumiti si rezine acrilice. a . f. s. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.). varf. -oza} Sin. akron = e^tre-mitate. [a plassein = a forma. tip III (v.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. ACROCEFALOSINDACTILIE. Boala grava.priv. / acrocephalia. / acrodolichomelie. In prezent consi-derala a.: boala Crocq-Cassirer (v.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. virus neurotrop. / acroerythro-sis.^tre. / acrocephalosyndactyly. f. akron = e^tre. / achromatopsie. / achromate. ACRODISPLAZIE. s. adj.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. f. f. akron = e?(tre.frw. s. [Cyf. [Cjr. / acrodysostose. / acroesthesie. kephale = cap. akron 1 = e?(tre.mitate. s. s. / acrodysostosis. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). manifestata prin 'acrocianoza. / acrodysplasie. 'sindromul Giedion. ACROFOBIE.). m Inaltime. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . [Qr. [Lat.} *Fobie. a. akron = e^tremitate.: boala Feer. s. pathica / acrodermatitis enteropathica. ACRODISOSTOZA.. s. mastos = sdn. akron = e^tremitate. ACRILAT. [Cfr. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. s. -atos = piete. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. [Qr. / acroderma-titis. akron = e. a.. f. s. [Qr. -oza.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. tip III sau sindrom Sakati. keratos = corn. s. phobos = frita. f. hipertensiune). ACROMAT. varf. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. acer = acm. kyanos = a£C>astru. akron = e. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. / acrophobia. f. ACROOINIE.. f. gr.] Inflamatia mamelonului..^tremitate.] 139 . s. s. mai ales ale mainilor. Au fost descrise trei tipuri de a. f. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. s. gr. denumita si sindrom sau boala Apert. [Cfr.). f. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. infantila (v. -ita. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.. osteon = os. f. sindac-tilie. cu transmitere probabil autozomal dominanta. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis.] Afectiune a copilului si adolescentului. / acroerythrose. / achromate. f. a.mitate.rie. / acrodynia. A. dys = greu. sindrom Chotzen). s. tip 1.^re. \Qr.pre. derma. aisthesis = se-mafie. f. eritematopapuloasa infantila (v. scadere a temperaturii locale si durere. f.ttiitate. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor).r. [Gjr. f. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. de. m. daktylos = deget. f. ACROASFIXIE. f. ACRINIE. s. f. [C.mitate.. akron = e^tre-mitate.priv. s. varf. varf. memBru. / acromastite.} Coloratie rosie a extremitatilor. hiper-telorism. s. / acrocephalopoly-syndactyly.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. / acro-asphyxie. f. dys = gnu. Sin. syn = im. m. akron = €J(tremitate.. / acrylate. *boala Thiemann. s. tip IV (v. / acrodysplasia. / acrinie. cu transmitere autozomal dominanta. varf. / acrodolichomely. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. / acrophobie. erythros = rofu. boala Selter-Swift-Feer. / acro(a)esthesia.. syn = tmpreund. boala Pick-Herxheimer). In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. ACROMATOPSIE. keras.turn") sau ascutit (tuguiat). varf.re. f. ACRODOLICOMELIE. sindrom Gianotti-Crosti). / acrocyanose. f. s.. frioa de locuri situate la_ Inaltime. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.. 'sindromul Langer-Giedion. f. tip .. [Qr. asphyxia = oprire a puCsuiui. -oza. cu aplatizarea laterala a capu-lui. a. f. Sin. Alaturi de acesta se disting. ACRODERMATITA. kephale = cap. s. si acrocefalosindactilie. akron = e^tre-mitate.

/ acrosyndrome. f. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic.priv. A. / acropachie. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. akron = e.. f. A.. ds.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. / acropachyderinie. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.: acromazie. poikilos = fdu-nt. fr.. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. r.. s. u. / achromasie s.^tremitate. reprezinta. f. [AngUcism core. akron = e^tre. deci la adult.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. V. [Qr. vdrf.\ Sindrom *s(ne mater/a. si boala Bureau-Barriere. de ia syn = impreuna. s. n. Indeosebi la nivelul falangelor si.?(tremitate. ACTINA. s. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. A. A. engL: Adreno-Cortic. drum. [C/r. aprof(tMatw. pakhys = gross dermu. NA: acro-mion. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. [Lot.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. / actinodermatitis. tat. f. V. concurs. f. m. hipercalciurie. f. superior sau inferior. adj. akron = u^tremitatv. o. care apare la sexul feminin. [Qr. hiperfosforemie). soma. poate.mita. s. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. f. -atos = cutowe. khroma.] Extre-mitate a spinei omoplatului. f. este relativ impropriu. -inos = roed. / acropathie. actinocutitis. ACTINITA. s. rater = a rata. f. / acromion. ^ ACROMAZIE. fie ca acestea sunt aparent autonome. omos = umdr. -atos = pide. megas.] Reactie In aparenta ilogica.. s. fracturi spontane. adj. Sin. pakhys = yos. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). atat etimo-logic.mitate. [<^r.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. s. ACROZOM. \Cjr. f. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. cat si pentru ca este sin. s. ACROMELIC.) V. In boli ca diabetui. f. legata de motive ascunse In *sub-constient. s. albinism. ACTH / ACTH / ACTH. A. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei.te. Insotita de durere. f..} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. a fost identificata si In *citoschelet. se observa 'indeosebi m *acromegalie.] Sin. [Qr. \Cfr. [C/r. V. / acromegaly. s. / acroosteolyse. -atos = piete. akron = e?(tremitate. f. a . s. ACROPAHIDERMIE. s. akron = e.. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. logos = ftUitfil. f. si tab. [Qr. adj. akron = e. m..). a.mi.} *Parestezie a extremitatilor. aktis. lepra sau alcoolismul. A. rezultand articulatia acromioclaviculara. / acroosteoly-sis. a. ACTINIC.: sindrom Denny-Brown. Sin. / acropathy. A. cu evolutie catre amputatii spontane. a -priv. [Gjr. algos = dwc.. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. s. la femeie dupa 40 de ani. se-nsifiiiitate. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. / actinologie. [^r.] Constituent proteic al muschiului. f.?(tre. existand sub doua forme: a. s.re. f. s.. dener-vatia periferica si microtraumatismele. Termenul de a. ACROMEGALIE. / acroparesthesie. actum. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. \Qr. f. dromos = c-wsa. f. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. f. / actinodermatose. cutis c pide. sau secundar. [Qr. derma. lysis = distrugere.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. negru si nuan-tele intermediare. akron = eyre. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. da actomiozina. *inos = raza. ACROMICRIE.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. este eel mai frecvent partiala. osteon = os.] Abrev. / acropachy. m. / acromelic. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. dar In general favorabila. monomenca sau globulara G si a. de mana si gambe Inghetate. vdrf. ACROMION. / acromelique. aktis.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). partial cu *acropatie. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. s. / achromasia. adj. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". akron = e^tremitate. akron = o^tremitate.} Sin. \Wbrw.\ *Parestezie a extremitatilor. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. \Cjr. / acrosome. vdrf. / acroparesthesia. / actinic. akron = e. aisthesis = senzatie.^tremitate. ACTINOLOGIE.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.). syndrome = drum mpre. -inos = raza. fie ca survin In cursul unor boli diverse.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). [^r. / acrosome. [Qr. sensifittitate.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. / acropachyderma. s. para = din-wlo de. f. / actinic dermatitis. ACROPAHIE. f. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.: albinism (v. / actin. •inos = raza.. ACROPARESTEZIE. este Indeosebi de natura hormonala.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. f. de obicei. s. s. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. f. / acromicrie. / acromicria. . s. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. vdrf. fi tradus. para = dincoio d&i [dngcl. fotodermatoza. s. ACTING OUT. s. / peripheral vascular disease. / acropar(a)esthalgia. mai rar pe cele ale membrelor superioare..] 1) Studiul energiei radiante. khroma. -atos = Corp. denumita boala Thevenard. I acropoikilothermy. aktis. ACT RATAT / act manque / faulty act. / acromion. aisthesis = smzapie. s. f. / actinique. / acropoikilothermie. aktis. s. ACROPARESTALGIE.. akron = e\tremitate. Combinata cu "miozina. akron = e.. s. s. impulsiv si violent. aktis. / acromegalie. vdrf.: acromatopsie (v. m. vdrf. ACROPOIKILOTERMIE. / acroparesthalgie. de la lyein = a distruge. s. s. akron = e^tremitate. •inos = razdi -ita. ozd. [Cfr.una. aceasta duce la *gigantism. s. f. s. f. In general. si lucita. A. -atos = culoare. const. \Cjr. iAngd. prin trecerea ia act.. endocrinol. A. ACROOSTEOLIZA. s. ACROSINDROM. f.tatt. [Cjr. [Qr. / actine.^tremttate. osteoliz8). ACROPATIE.. si discromatopsie. Clinic. s. s. melos = mem6m. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. vanat'i therme = cdiduril. survine pe neasteptate. la thermos = ca[d.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. mikros = mic. n. localizata la nivelul mainilor. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. f. Daca este nocturna. metabolice (diabet. pathos = boaia. / actinology. / actinite. polimenca sau filainentoasa F.] Denumeste un comportament brusc. ACTINODERMATOZA.

anaerobe. myketos = dupercd. pt. unei surse radioactive. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. complement. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. care poate provoca la om *actinomicoza. s. f. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. *saprofit al cavitatilor naturale.a actiwa. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. f. c. cuprind doua specii: A. 4) a.). 4) Efident. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor.dinamic-negativa. / actinometrie. s. f. A. de ia rete. metron = masurd. ACTINORETICULOZA. Israeli. la nivelul gonadelor. pi. 2) Sin.. f. / Actinomycetales. [Qr. pi. f. m. f. -oza . s. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. optica. -inos = razd. actwneaza. A. 3) a. / actinomycome. ACTINOMICETE. [Lat.. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. ultraviolete si infrarosii.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. / activation. [Qr. care abcedeaza In puncte multiple. [Qr. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. bovis. cu sau fara transformare chimica. pi. myketos = dupercd. Exista mai multe forme (A. / activines. aktis. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. [£fr. activus = care.: *a. myketos = dupercd. 141 .: boala Rivalta.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. nen/oasa superioara (a. Sin. / actinomycose. ACTIVATOR.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. s. moleculara). [Lat.).] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. aktis. -inos = raz. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. limfodtelor B si T. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. bioelectrica a unei celule. Ex. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. -inos = razd. -inos = razd. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). / active. / Actinomycetes. a punt in. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. referitor la un medicament. mykes. 2) In fiziologie.). Ex. ACTINOTERAPIE. vizibile cu ochiul liber. -is = refea.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. si fototerapie. musculara (In directia gravitatiei . al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. f. la nivelul acestora din urma. f. n. V. ultraviolete si infrarosii. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. de ia agere = a actiwa. In cantitate mica. / activateur. 6) a. mykes. A. Se disting trei a. 1. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. s. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. [Lat. In mod particular. myketos = dupercd. / activity. s. mykes. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. n.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. s. B. therapeia = tratament. n. f. [at. f. ia. aktis. s.] (Substanta) care. \Lat. Dupa acest contact. -trice. foarte diverse: 1) a. / activator. \Cjr. ACTIVINE.dinamic-pozitiva).. s. s. reticulum. {Gjr. Tmpotriva fortei gravitatiei . s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. IgD). / actinoreticulose. 2) a. s.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. activus = care actioneaza. pulmonara (rara) si abdominala. s. -inos = razd.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. anti-epidemica. cu tot efectui toxic. s. mykes. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). -inn . aktis. care va stimula. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. actus = msfcare. de. de [a agere = a actiona. -omo. aktis. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. / actinomycosis. / actographe. s. C. de la agere = a acfwiM. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. \Cjr. frecvent m cadrul *actinomicozei. s. prezente In sange. fi agere . are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. s.. A.d. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. adj. aktis. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. cea mai cunoscuta fiind a. activus = care actioneazd. \C. f.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. -ive. s.r. s. dim. f. -inos = raza. Streptomyces). / actinotherapie. aktis. activus = cart acfioneaza. Ex. / actinomycin. activitas. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. aktis. / activation. mykes. si A. pe tegumentele expuse la soare. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi.: A. myketos = ciuperca. [Lat. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. -inos = razd. mediaza procesul de *activare. / actinic reticuloid.: carbuncle a. m. f. C etc. devin functio-nale. f. / actinothera-py.: activat (ca rezultat al *activarii). ACTINOMICINA./ di la agere = a actiona. adj. ACTIV. ACTINOMICOZA. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. f. I actmomycine. aktis. A.: molecula activate sau a. s. / actinometry. Actinomycetaceae (v. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. [Lat. Indeosebi. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. agent al actinomicozei bovine. / activins. / actif. etajelor superioare ale sistemului nervos). Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. secretate de celulele antehipo-fizare. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). •inos = razd. -ozo. Indeosebi de cele gonadotrope. ACTIVARE. -ina. adj. adj. producerea enzimelor de degradare. f. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. ACTINOMETRIE. ACTIVITATE. f. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. myketos = dupercd. inos = razd. ACTOGRAF. / actinomycoma. / activity s. mifcare. latent pana In momentui a. galbene de 'miceliu fragmentat. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. Ex. 5) a. mykes. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. m. Puroiul contine granule mid. Mycobacterium). 7) A. s. ACTINOMICOM. / actograph. 5) Intr-un sens mai larg. s. V. Ca urmare a acestui contact.

desemneaza supravietuirea. s.} Frantuzism nerecomandat.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. f. punctura = mfe-pcHurO. v. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. myos = muschi. s. s.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. b) a. n. s. ADACTILIE. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). de inhibare a germenilor. / acupuncture. a. adj. In pre-zent. [fr.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. la agere = a actiona. dupa D. v. ACUT. adj. ACTOMIOZINA. akouein = a auz. ochiului: a) a. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity.} 1) Care se raporteaza la sunete. efectele a. la lumina .] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. m. / action. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. a. s. v. v. / adactylia. cu . In tubii colectori renali exista patru a. 8) a. / actomyosine. s.).] Sin. [Lat. mutatie. este de 30% pentru proteine. consuetude. / acoustics. / adaptation.. renotrofica . daktylos = deget. / adamantoblast. Un caz tipic Tl reprezinta a. utilizat ca sin. Astfel. -inn. graphein = a scru. In general.: cronic. traumatisme ale urechii medii. (it ia akouein = a auzi. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. 7) a. f. opso-nica. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. s. smalt. pasaj.. [Cjr. f. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. din (at. cumulativa . Ex. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. ACUFENA. s. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. famnacodinamica . / adactylie. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. -omo. [J~r. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. / aquaporines. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. 13) a. T. bacteriostatic. s. oligodinamica. [Cfr. intensa. se exercita indirect. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. acuite. akouein = a auzi. gr. f.i. f. s. aceasta a. 2) 0 durere vie. [Lilt. tactila. f. prin selectie naturala. / acoumetrie. ADAPTARE. f. f. adactylism. s.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. 12) a. mys. f. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. s.. boli ale urechii interne ("otoscleroza. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. su6stanf:a dura. conduct.. / acuity. 5) a. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. A. s. / aigu. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. ACTIUNE. crescand metabolismul bazal.a.: ameloblast (v.: unde a.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. Efectele a. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. f. 9) a. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. d. Danielopolu. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. bacteri-cid. A. acutus = ascufit. nidodata ereditare. / accoutumance. -antos = d'iamant. d. Ex. In practica. -MO. de *diabetul insipid.a. ACVAPORINE. phainein = a pdrea. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. Ant. a . la pungere = a mfepa. f. / adamantinoma. / acuite. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. a. / tinnitus. f. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. In timp ce pentru occidental!.. f. aigue. / adamantinome. scotop/ca. adap-tare . ereditara. f. s. ACUMETRIE. [Cjr. akoustos = auz. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. s. medica-mente (ca aspirina si chinina). ca ureea. (tens = ofiwi. mutatia genei a. a unei structuri sau functii. / acupuncture. In raport cu una surda. Astfel. 3) a. aqua = apa. s. dinamica specifics a alimentelor (v. adamas. actiunea a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. ACUITATE. 10) a. pi. alcatuite din sase domenii transmembranare. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data.: ameloblastom (v. f.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. exercitata de catre unele metale. Ex. v. bacteriostatica. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. s. / actomyosin. *sindrom Meniere). s. / acoumetry. bacteridda. adj. Rezulta ca a.priv. s. s. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. A. In acest caz.: zgomot auricular. f. 2) a. blastos = ge-rmen. acutus = ascufit.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. a. / aquaporins.).] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. la mtuneric .a unui medicament asupra structurilor vii. s.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. -inos = razd. auditiva. / acute. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii.efectui puternic.: camp a. [Cfr. cu toleranta (v. m. s. pentru orientali. opsonine. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. actio. depinde de claritatea focalizarii retiniene. -onis = acfiune. Cauze posibile: 'cerumen. Sin. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive.. s. s. muta-gena . ecus = ac. -antos = diamant. {Lat. 4) a. ACUPUNCTURA. / adamantoblaste. 11) a. / acouphene. [Lot. (din unele boli cronice). / action.). termenul a. v. masei . f. vizuala. Alte exemple de a. / acoustique. 14) a. accoutumance = o6ifnuintil. adj. n. f. Acest surplus caloric mascara a. Ex. ACUSTICA. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. metroii = mOsuril.). m. din otel sau din metale pretioase.: a. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. poros = par. Ex. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. [Lat. multiple: 1) a. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. de. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. s. \Cjr. s. ACUTUMANTA. de fenomenele de a.a potrivi. ADAMANTOBLAST. catalizator.} Sin. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.} Absenta congenitala a degetelor. smalt. Cateva tipuri de a.. [Cjr. de. s. s. al ultimei doze dintr-un medicament. In cadrul unei populatii date. sau al unor molecule cu proprietati specifice. deci. / acquired tolerance. / adaptation.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. pi. sau acutus = ascufit. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. catalitica. Ex. ADAMANTINOM. f. din [at. nespedfica .: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. nerv a. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). adesea toxic. se numeste si a. prin cresterea ventilatiei pulmonare. aktis. adactyly. [Cfr.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. sufistanfa dwa.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. adamas. 6) a. sunt interpretate diferit.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. d. s.

/ adductor. a aaapta. f..). physis = creftere. ADENOFIBROM. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. / adenoma. f. 3) A.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. s. ATP. s. -os = gianda. [Qr. / adenomegalie. / adenoidite. myos = mufclu. f. f. hipofiza. lot.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. n. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. ADENOLIPOMATOZA. ia aptas = apt. -omn. s. n. adducere = a duce spre. ADP. -oma.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. adj. / adenofibrome. -os = giandcl. f.: adenocarcinom (v. \Gr. -os = gianda. s. adj. bronsic. f. Ex. la aduiti. n. {Cjr. la phyein = a create. f. a purta. s. [Qr. care o pot stimula (G.: fibroadenom (v. -os = gianda. -os = glanda. 2) a. fenotipica . / adenectomie. abandonata. aden. t. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. a/tor organe de simf: auditiva. 4) a.: 'epiteliom a. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. f.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. m. malign. ADENOGRAMA. aden. Se observa.: endometrioza (v. / ad6nite. uneori metastazeaza. f. s. m.: a.. blastos = ge-rmsn. / adenine. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. In particular. / adenogramme. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic.: limfadenita (v. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. 3) A. / ad6noidisme..} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. m. s. ADDUCTIE. gramma = Inscriere. / adenopathy {Cjr. s. adducere = a duce spre. / adenomegaly. / adeno'ide. fibrilatie auriculara. s. f. 2) Sin.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. / ad6nine. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. s. In mod normal. adica fara stimularea de catre TSH. f.). uterus = uter} Sin.. [Gjr. adj. m. myos = mufcfii. m. ducere = a.. f. aden. ADENOHIPOFIZA. ADENOIDIAN. de ia ad = spre.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. aden. / adenomectomie.: 'fades a. ADENOIDITA. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. s. / adeno'jdien. n. {Cfr. [Gjr.! pathos = fioata. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. darui structura aminteste structura unei glande. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. f. s. s. normal sau patologic. genetica . adj. s. cancer. -oma. [at. eidos .] 1) Despre un tesut. dar si cu malignitate locala. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). [Qr. ADENOCARCINOM.). {Cjr. f. cu evolutie lenta.).} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. m. 2) A. / adaptor.] Sin. este legata de o mole-cula de monozaharid. aden.. / adenoblast. s.). Enzima intracelulara.. m. sunt palpabili ganglionii inghinali. / adenectomy. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. megalos = mare. / adenolipomatosis. ADENOID. [Qr. m. s. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. s. -ism. / adenocarcinoma. Ex. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. / adeno-mectomy. w/os. -os = gianda. Ex. / adenomyome s. mys. / adenoid. alveolar. / adenoblaste. ADENINA. s. m. ADENOMEGALIE. Ex. formand 'adenozina. f. / adenitis. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole..). Jipos ^ grclsime. aden. / adenoiditis. Normal. s.. n. megas. \Gjr. In mod autonom. [Cfr. ADENITA. aden. / ad6nolipomatose. s. s. ADDUCTOR. 6-Aminopurina. [a ad = spre.) sau frana (G. / adenomyoma. / adenoidism. karkinoma. ADENOIDISM.: 1) a. -os = gianda. aden. 2) *epiteliom a. / adaptateur.j Sin. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. / ad6nocarcinome.: "vegetatii a. s. / adenoidectomy. aden. f.). hipofizar. \£fr. -os = gianda. s. s. s..: neoplazie endocriniana multipla (v. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. Sin. Inchise In saua turceasca largita. m. aden.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. tumori nodulare circumscrise. sin. -os = gianda.. / adenohypophyse. aden. eidos = forma. {Cjr. / adenome. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. dwe. In toti acesti compusi.. ektome = e^cizie. -os = gCanda. / adenoflbro-ma.] V. -os = gianda. / adducteur. ADENOMATOZA. gustativa. f.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. [Lot. f. ADENOM. ia karki-nos = roc. ca raspuns la schimbarile mediului. -os = gianda. -os = gianda. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. -os = gianda. s. f. aden. sebaceu. [Lot. V. -oma. aden. -os = gianda. -os = gCandaf eidos = forma. s. f. [Cjr.\ 1) *Ablatia unei glande. hypo = su6. s. -enne. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. ADENOMIOM. mys. s. s.forma. \Cfr. / adenogram. 5) a. ADENOPATIE. / adenoid. s. 1) Denumire veche. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . aden = glanda. adj. / adenohypophysis. f. f. s. [Qr. f.] (Muschi) care serveste la *adductie. {Cjr. ducere = a duce. s.. -oma.: adenoidectomie (v. oma. 4) A.).. / ad6noidectomie. s. a purta. [Qr. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).! -ita. ADENECTOMIE. f. asociata biomembranei. ektome = w(cizie. care au dimensiuni 143 . aden. s. de. adj. / adenomatosis. / adduction.: boala Plummer. aden.. ADENOMECTOMIE. [Lot. la nivelul ficatului. prostatic. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. -os = gianda. / adenopathie. aden.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular.stins functional". -os = gianda. m. s. n. eidos = forma. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. s. Ex. aden. poJip al mucoasei intestinale. / adenomatose. aden. 2) In prezent: a. eidos = formd. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. s. axilei si canalului inghinal. de. s. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. a. s. ADENOBLAST. hepatom. Sin : epiteliom coloid (v. de. adaptare = a potrivi. -os = glanda:.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. ektome = uy-izie.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. de. s. In a.} Extirpare a unui *adenom.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. -oza. ADAPTATOR. NA: adenohypophysis. Sin.': "rezistenta la medicamente). aden. -oza. fibra = _fi6ra. / adduction. f.

/ adiastole. f. [Lat. aden.: lipoliza. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.} Boala determinata de un *adenovirus. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. -dipis = grasime. -ina). m. / lipolysis. ADIPOCEARA.. s. [Lot. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. s. A. sorx. [t^T. f. s. ATP. haerere = a fi prins. Descompunerea grasimilor care antreneaza o .5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. Sin. este mai mare decat cea de coeziune. In absenta oxigenului.5 si 2 cm. f. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. ADERENTA. ADENOTONSILECTOMIE. adenoidite. s. / adynamia. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. ektome = e^cizie. Nu apar tulburari senzitive. s. 2) A. [at. -oza . [Lat. f. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. adenite mezenterice..] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. [Qr. virus = venin. pi. [Lat. comisura mijiocie. / adenotonsillectomy. f. n. grave-wax. keratoconjunctivite epidemice. a petici. f. s.priv. Sin. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. f. / adenovirus.). de ia gennan ^ a produce} Sin. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza.: AMP ciclic (v. haerere = a fi prins). haerere = a fi priiv).•priv. A. In general. Sin. adeps. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. / adenosine. s. hemocromatoza. Intarzie descompunerea cadavrului. detectate prin tuseu rectal. s. m. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. A. ca si fenomene mio-tonice. s. ADENOZINA. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. s. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. s. s. 1858-1940. 0 serie de a. procentui unei a. s. Boala ereditara de tip autozomal dominant. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). In afara pneumoniei copilului. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.). [Cfr. Sin. n. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. diadokhos = care su.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. s. f.). f. fr. ADIPOGENEZA. s. / adenovirus. ADINAMIE. Ex. ADENOVIROZA. f. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. / adenovirose. plachetara. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. cu fixarea la o idee sau un sentiment. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. ADEZIUNE. profesor [a 'Wwtz.: imunoaderenta (v. -os = giandd. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre.: adezivitate. aden. / adenotonsillectomie. ADIPOLIZA. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. Sin. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. metabolice sau de cauze necunoscute. -dipis = grasime. endocardita fibroplastica. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. lichidul uda vasul. si agregare a plachetelor.plachetara (v.: sindrom Gamstorp. Sin. -onis = aivpm. [at. s.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'.: lipogeneza (v. ADENOSARCOM. / adenosarcome. s. -os = giandd.] Sin. = aCipire. daca forta de a. -omo. cera = ceara. f. s.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. In consednta. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta.cce. f. [Lat. / adiadocokinesia. A. f. 2) *Limfadenita. / adipocire. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. sin.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. -os •= glaniici. / adhesion. boala Westphal). D-riboza. AMP. toate aces-te afectiuni sunt benigne. adeps. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. / adiastolie. intervine In *hemostaza fizio-logica. imunologice. traheobronsite febrile. diastole = diiatare. din oCandezd plaken = a carpi.). adhaesus. cu debut In copilarie.). gr. procese de malignizare.). / adiadocokinezie. Sin. V. ADIASTOLIE. adiadocokinesis. pi. ADIADOCOKINEZIE. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. de ia kinein = a misca.: comisura cenusie. sarkos = came. / adipogenesis. ADEZINE. aden. Caracterizeaza unele boli (ex.: semn Virchow-Troisier (v. genesis = prodttcere. de ia adhaerere = a fi. . manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. AMP ciclic. a . kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice.: a.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.priv. s. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. mai nou.5'-monophosphate. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.topire" a (esutului adipos. gr. medic american. gr. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f.). a . / adenosarcoma. apoi ia 'Seriin. s. s. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.bwg.: adezivitate plachetara (v. unele cardiomiopatii. / adhesines. f. pla-quette. f. / adipocyte.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. / adherence. f. / adhesins. s. A. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. m. o .. tonsillae.. -os = gianda. avand maximum de intensitate In 30 de minute. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. amiloidoza. bronhopneumopatii. aden. s. / adynamie.] Substanta de culoare gri-albicioasa. Sin. p. haerere = a fi prins).: pompa de sodiu (v. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane.: adeziune plachetara. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. / adenosine. Sin. / adipocyte. s. 1821-1902. f. s. n. A. / adipocere. constand In prezenta a. -arum = amigdaie. kinesis = mifcare. [at.] Disparitia *diadocokineziei. -dipis = grasime. ADENOZIN 3'. / adipogenese.. ADP. V. termo-reglare.da.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. anatomopatoiog gennan. f.). f. maligne. la unele specii. maligne creste cu varsta. pot fi congenitale sau cicatriceale. dynamis = forta. s. [Cjr. / adenovirosis [Cfr. / adhesion.ADENOPATIE A Intre 0. s. bolnavului de *epilepsie. f. adeps. A. otrava. \Lat. f.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. otrava. V. [^r. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. atafat (ad = spre. ADENOVIRUS. s. virus = venin. se con-sidera ca ar induce. [Cjr. s. [Lat. adhaesio. f.: acid adenozintrifosforic (v. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). / adipolyse. s. f. adhaesus = aiipire. ADIPOCIT. /adherence.

. Utilizarea aditivilor. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. complet Freund. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. alimentarius = aCimentar.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. adj. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. -dipis = grasimt... Indeosebi a conservantilor. fina. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. cerebrala. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. este reglata prin dispozitii legale. Cel mai raspandit este a. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). La normali. s. f. eel mai frecvent..ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care.. de tip ginoid . / adipsin. Totodata. lipsita de 'introni. gr. pentru fadlitarea conservarii. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. / adipomastie. adeps. 1890-1960. benigna a tesutului adipos mamar. cu *adipoza. Mai frecventa la femeie. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. consednta insuficientei pituitare. In acest caz. administrat concomitent cu un antigen. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. hipofizara.. ADIPOZA. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. 3) a. / adipomastia. / adiposity s. / adjuvant. determina continutui informational. / adipsie. adjuvant. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. asemanator cu eel al procariotelor. / adiposity. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. care sunt prezenti In *ADN 145 . ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. participiul trecut de. [Wbrw. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. / adipostat. adeps. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. f. f. ADN / ADN / DNA. [Qr. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. ds. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. -dipis = grasime. care este un polinudeotid. cu *adipozitate. intre divi-ziuni. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. / adipose. se numesc dezoxiribonudeotide. f. iar insulina apare ca factor reglator. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. [Lat. s. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. s.1 a face. fiacterwiog american dt. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. al carui scop este de a completa tratamentui specific. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. f. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. s. mameCa. n. -e. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile.priv. ADIPOZITATE. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. tuberosa simplex. -oza. sunt. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. continand micobacterii (ex. hepatica . alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. / adipsine. / lipostat.In jurul bazinului. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. la. / adjuvant.: boala Dercum. la animale de experienta. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. Crick si Wilkins. m. neurolipomatoza. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. s. asemanatoare cu adiposis dolorosa. printre care: 1) a. 2) A.degenerescenta grasa a hepatodtelor. dar nu contine micobacterii. f. m. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. 2) adiposis dolorosa (v. a . de obicei prin efecte paleative. ADJUVANT. s. ADN care formeaza o molecula circulara. gr. / adipsia. f. suspendate In faza uleioasa. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. In general In cantitati mid. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. Uneori termenul este utilizat ca sin. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. de tip android . pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. proprietate denumita complementaritate. s. de la istanai = a pCasa. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate.] V. mastos = son. -ina. repliat de numeroase ori In centrul celulei. adders = a adiiuga. origine maghiara. s. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. so. deci. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. / adiposis.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a.] Hipertrofie difuza. se deosebesc mai multe forme.. n. [Lat. s. A. adeps. s.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. din generatie In gene-ratie. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. [Lat.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. partic. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. 3) Referitor la un tratament de Insotire. In-tervenind In bilantui energetic. s. din tesuturi. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. ADIPOSTAT. f. Localizare: la 'eucariote. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. [Lat. se disting: 1) A. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. statikos = care oprefte. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). adiuvans. cardiaca . AOIPSIE. Sin.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. [Lot. addition. adeps. -dipis = grasime. utiiizata.In jurul centurii scapulare. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. -dipis = grasime. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). la acid dezoJ(irilJO-nucieic. 2) Care are proprietati de a. d.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. adeps.). [Lot. A. [fules Freund. [Lat. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru.: bacili Koch) omorate si deshidratate. 2) a. ADIPSINA. incomplet este identic cu forma completa. 4) a. tie. f. f. A. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. Unitatile constitutive ale ADN. Alteori. a. adj. s. adica secventa.

/ adrenaline. Sin. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. cat si la diferite tipuri celulare. / adrenaline.. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. -is = rime/it. ADRENOCORTIC0IZI. si tab. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. trophe = tira-nd. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. m. difial. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare.] Sin. nd = aproape. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Var. pentru beta-adrenergic (v.u. de asemenea. -is . din sistemul nervos simpatic. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. ren. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. excesul de ADN m. n.). idnga. [[at. ADRENOCORTICOSTEROIZI. f. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. se comporta ca un neurotransmitator. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. cardiaci. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. s. / adrenergie. ADRENERGIC. si ADN metilare. [[at. s. ren. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. gr. -icis = swartO.). ADRENOLEUCODISTROFIE. / adrenergy. A. Cele mai importante transformari In a.. -is = rinicfii. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. stereos = solid. gr. f. Ca urmare. adrenocortical. a. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice.ADN E genomic. Uneori. iar a. ADRENOCORTICOTROFINA. ad •= aproape de. idngd. [&ngd.: corticosteroizi (v. ad = aproape.. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. iAngd.. ( adrenocorticoids. gr.] Care se refera la *cortico-suprarenala. ren. implicata In replicarea ADN la eucariote.. de. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. Exista trei ADN polimeraze (I. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. pi. atat la celulele embrionare. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. molecule care actioneaza selectiv pe p.] Sin. de. is = riniclii. f. s.: ADN himera.. adj. Var. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. se Incheie la varsta de 25 de ani. s. din punct de ve-dere medical prezentand interes. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. Sin. s. provoaca cresterea presiunii arteriale. ADN recombine / recombinant DNA. / adrenocorticotropin.] Care se refera la glandele suprarenale. ad = aproape.rinicfii. dupa diferentierea celulelor. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. -ids = sconrta. V. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. -ina. -aux. s. [[at. ADRENERGIE. -is = rinufii. pi. II. f. langd. gr. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita.. dupa o *clonare prealabila. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. i&ngCi. cortex. / adrenergic. s. ar putea bloca gene vitale pentru celule. / adrenal. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. pi. gr. eidos = formd. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. sunt de ordin psihologic. puberty. Marcata de transformari corporate si psihologice. s. P-ADRENERGIC. ren. nutrifie. Abrev. a-ADRENERGIC.: corticotrofina (v. necesara lucrului muscular. s. ad = aproape. La nivelul sinapselor. de. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. cortex. sj ADN metiltransferaza.: cortico-steroizi (v. vasculari. / adrenoleukodystrophy. -ale.). s. [dnga. m. s. m. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. f. a. epinefrina. / adrenocorticosteroids. pentru alfa-adrenergic (v. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. / adreno-corticosteroides. rasa si conditii geografice. / adrenocorticotrophine. ADRENOCORTICAL. si varsta adulta. -is = rinicfii. leiikos = aK>. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. / adr6nergique. ren.. / adolescence. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita.. m relief. f. adj. se. ia-tigd. cea mai cunoscuta fiind ADN p. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. In prezent.. tro- . Pe de alta parte. r«n. adj. DCI. A. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ad = aproape.: ADN hi-brid (v. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. adj. ad = aproape de. -inn .: ADNc. a. s. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. s. ADN avand o configuratie de superhelix. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. Foarte probabil. de. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. [(at. ergein = a [ucra. ndo/escere = o create.). -is = nmchi. -is -rinifHi. In plus. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.). [Lat. accele-reaza ritmul cardiac. din miometru) si receptorii p. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. f. -ale. -is = rime/it. pi. / adrenocorticoTdes. [lat. cortex. plamanilor si muschilor scheletici. -ids = swar^a. endocrinol. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. / adolescence. a. . adj. f.-receptori (bronsici. este un hormon de *stres. -aux. [Lat. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. dys = gre. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. -ids = scoartd.). f. ad = aproape de. prin secventarea ADN. Ca urmare. ADRENAL.. / adreno-leuco-dystrophie. eidos = formd} Sin. variaza In functie de sex. Varsta de aparitie si durata a. ad = aproape de. [Lat. ADN s. [[at. ADRENALINA. s. pe care o continua. III). Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). de. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. adj. s. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. V. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. / adrenal. s. Moleculele de ADN r. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. mediu socio-economic. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. Ill. f. ren. m. const. V. ADOLESCENTA. ren. cu rol In *sindromul general de adaptare. iangdi ren. [Lot. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. m. / adrenocortical. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. cortex.

s. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. -eris.). s. / aerobic. aer. m. s. gr. / aerotonometre. In prezenta calciului. s. In care a. m. A. adj. adj. V. / adventice. s. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala).). l&nga. s. s. AER. f. m. metron = masura. n. -eris. n.priv. f. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. aer. -is . pi. / aphasia. -ens. / aerocolie. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. bios = fiatd. gr. adj. 147 . reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). s. s. Sin. ADUCINA. ADSORBTIE. sorbere = a suge. cu M. aer. s. [Qr. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. idngit. AFAZIE. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. AEROSOL. gr.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. AFAGIE. f. f. hydrophila si A. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. a . / air. motone. [enti[d. [lat. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. gastros = stomac.] Deglutitia.).). sensul termenului a fost extins considerabil. s. -eris. s. a unei substante (molecule. f. f. •eris. AEROTONOMETRU. m. -os = aer. AFAZIE AEROPAGIE. s. ADSORBAT. adj. f.] Prezenta de aer (gaze) In stomac.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. / aerophagie. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. face parte din banda 4. [Cjr. [Lat..: car-bunele activat si oxidul de magneziu. ren. asi-metrice. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. -eris. V. / aerosol therapy.] Initial (Trousseau.rinicfii. f. adj. gr. a . s. ?i alfablocant. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. / aerogastrie. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera.. / adsorption. m. cu dis-tensie abdominala consecutiva.: volum rezidual (v. s. Clinic. Metoda curenta pentru obtinerea a. emfizem).] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. a aspira. A. 1864). [Lot. / adsorbate. / adsorbant. de obicei inconstienta.^rului. alcatuita din doua subuni-tati. s. ce provoaca uneori disten-sia organului. cu evolutie intermitenta (astenie. t. a Ijea. m. / adventitia. Wernicke. posttraumatica sau congenitala.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. -os = aer. si adsorbat. s. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. AEROFOBIE. ad = aproape de. naturali exista In atmosfera. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. phakos = iinte. / aerotonometer. a. aer. aer. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare.1 eritrocitara si promoveaza. f. pi. gr. -is = rinicili. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. s. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. / aphagie. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. aer. gr. scrisului sau semnelor. s. gr. / adducine.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. f. de regula reversibila. se disting doua forme majore: *a. limitata la uitarea. sorbere = a suge. a unei cantitati excesive de aer. formarea complexelor *spectrina-*actina. -os = aer. / aphakie. aer. f. si adsorbant.. f. f. [Lat. adj. a substantivelor. artificiali obtinuti prin diferite metode. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. / adrenoprive. s. f. gr. / aphasie.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. Spedile A. zwrfiire. / aerobe. tid = aproape de. aer. ad = spre. ADSORBANT. aer. \Lat. / adressines. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie.. s. ADVENTICE. aphaquie. / air. cidventicms = care se. AEROSOLTERAPIE. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. AER CURENT / air courant / tidal air. aer. f. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air.: volum expirator de rezerva (v. aer. sobria sunt patogene oportuniste la om. / adsorbent.: volum inspirator de rezerva (v. afazie. s. ADRENOLITIC. A. cat si cea motorie ale cre. Ex. gr. f. gr. [a lyein = a distruge.. / aphagia.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. / aerosoltherapie. adrenergic blocking agent. naturali ai a. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. phagein = a mdnca. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. [Lot. pha-sis = cuvant. *corzi vocale). s. [Cjr. s. aerocoly.. aerosolterapie. beta-blocant. Printre diferitele tipuri de a. Boala este ereditara. adaugd deasupra. s.: volum curent (v. gr. [Lat. gr. gaster. nutrifie. privus = Kpsit de. 2) Substanta respectiva. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. / adrenoprival. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). termenul a. / adsorption. de 102 kDa si P de 97 kDa. sorbere = a 6ea. gr. paralizii.] 1) Fixare. m. / adrenolytic. se asodaza semne cerebrale variate. f. a 6ea. n. phagein = a mdnca. [Lat.priv. s. Se disting a. / aerogastria. / adsorbate. -os = aer. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. a -priv. / aerophobie. -eris. AEROCOLIE. [Lat. AFAKIE. ADRENOPRIV. adj. V. bronsite. f.] Care se opune actiunii *adrenalinei. AEROB. Forma usoara a *a. s. s. f. aer. / adressins. Sin. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. / aerosol. -os = aer. f. senzoriala si -a. aer. aer. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. mai mult sau mai putin accentuata. Sin. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. / adrenolytique. f. f. depinzand de acesta.. [Lat.] Substanta care se adsoarbe. [Lat. gr. / aerophobia. NA: tunica adventitia. s. s. -os = aer. Intr-o formulare generala. mobili. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. [Lat. ad = spre. / adducin. Ulterior. -eris. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). ADRESINE. cu flagel polar. s. AEROGASTRIE. gr. Sin. adj. s. tulburari de com-portament. lytikos = care distruge. s. ioni. [Lat. -os = aer. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. / aphakia.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. gr. aer. f. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. A. s. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. tonos = ten-siune.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. de. / aerosol. A. Lipsa cristalinului. ad = aproape de. / aerophagia. aer. V. ren. [Lat. / aerocolia. [dngd.

A. A. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. deoarece acopera conceptele de *anomalie. a -priv. / afferent. / affection.ge. s. facand abstractie de cauze.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.priv. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. s. f.. Sin. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. sensibilitate. de [a finis = iimitd. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.a. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. A. f. s. W.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . fifferre = a aduce. [Car/ Wernicke. la ad = spre. f. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. / afferent. vec-inatate. inver-sus. / afibrinogen(a)emia. n.: nerv a. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. [Termen compvs: afia . Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . affectus = stare de spirit. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . 18241880.. sunete muzicale . surditate verbala. [Cjr. \Gjr. de. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. *boala. s. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. 'Pohniaf. AFONIE. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). s.de [a Afipergillus flavus. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. *sindrom. / affective faculty. ferre = a conduce. Wernicke. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. dragoste fata de cineva. gust sau miros.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. s. -atis = inrudire. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. m. / affect. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. s.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. s. stare emotionala intensa. / affect. / affection. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. Insotita de o tulburare a constiintei. tuberculoza. B. AFEMIE. 2) Comportare emotiva.\ Pierdere a vodi. de. afecfiune. Ant.temperatura In jur de 37°C). / aphonia. A. stare patologica cu coloratura afectiva intensa.). De asemenea.erc = a afecta. In care cuvintele sunt rostite fluent.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. *agrafie). s. Wernicke cu *a. adj. / affinity.. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. s. [Lat. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. [a afficere = a afecta. / aflatoxin. A. fihra . s. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. adj. aferti. f. *leziune. cu evolutie impetuoasa si scurta.. Inaintea altei substante..cere = a afecta. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. f. s. cu afectarea moderata. A. phone = voce.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. 148 AFONIE AFEBRIL. congenitala. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. 2) A. haima. emotii si pasiuni ale unei persoane.). electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. apyretic. caracterizata prin anxietate. / afibrinogen6mie. A. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. ferrc = a conduce. afectiune. vas a. locala). s.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. / afebrile. A. f. f.). AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. affectus = stare de spirit. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. AFECTIVITATE. tristete. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. adj. profesor [a 'Paris. a s[d6i. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. de la loxan = sageatd.priv. astenic. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. f. a . AFIBRINOGENEMIE. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. (uii's = stare. exista rar 'in stare pura. psifiiatm.fibra. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. Ex. la Intam-plare.. f. completa sau partiala. a siabi} 1) Emotie intensa. sen-nan = a produce. / afebrile. B. boaia. de ex. affinitas.: anal-trie (v. -alos = sange. / affectivit6. cantec (amuzie). AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. f. -e. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. {Lat. verbal sau In scris. scris (*agrafie sau a. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. m. Secundar. m. s. Forma de *a. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. de. AFECTIUNE. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). f. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. [Lot. Sin.rman. [Lot. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. A. de la affi. [Qr. fehris = fedra. [Paul Broca.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. [Lat. 4) A. este alterata In "nevroze si 'psihoze.priv. audi-tiva. 2) Simpatie.: afaae de conductie. uffectio. fioald. \Cjr. antroyolog fi cfwwg franca. / aphemie. a. tularemie etc. s. de la ad = spre. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. o. a s(a6i. In care pacientui. a . / affinite.: apiretic. s. primar. prietenie. A. A. dar utilizate incorect. f.: afazie Wernicke (v.: eferent. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. s. Asocierea *a. gr. Iat. sau a cuvintelor scrise (a.vd.). AFERENT.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. patologic. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. adj. Cuvintele sunt substituite unul cu altui.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. afferre = a aduce. -md: gr. pheme = vor6ire. Semnificatia sa este destui de vaga. f. A. A. AFECT. la affir. A. / aphonie. -ind. newolog fi. [Lot. f. In cadrul *a. desi gandeste normal. *disfunc-tie. cu toate ca obiectui este recunoscut. AFINITATE.} A. profesor la 'Seriin.: conexi-une inversa (v.. m. s. Varietate de a. Broca. AFLATOXINA. iat. Sin. / aphemia. a .. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). / aflatoxine. 18481905. 3) A. A. afectare. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale).

sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. La om. a . AGLUTINOQEN.. m.. la glohus = glob. s.. a uni. a .] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. s. / aglossia. AGENT CHELATOR / chelateur.J(ua[d. s. [Qr.. de forma rotunda sau ovalara. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. Orice factor provocator de boala. In paranoia. [Gr. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. s. f. / agglutinogene. cu exagerarea miscarilor. / aglycone. a. aphrodisiakos. sau agresiva. [Lat. V.. de (a gr. izolate sau grupate. s. de. s. s. a pune in mifcare.: chelator (v. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. [Qr. 149 . infectant. agglutinare = a dpi. sau reactionala. aphrodisia = dorinfa se. In general. n. mutagen. la Afrodita = zeifa dragostei. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. [at. a . / aphrodisiac. [Lat. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. o . / agenitalism. aph-tae. chi-mic. s. / agalactie.priv. / agitation. f. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. a . de. f.tiv. gesturilor si 'mimicii. A.. s. agitatio.. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. 3) A. o . determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. s. [Cjr. / agammaglobulin(a)emia. vector. observate la nivelul palatului dur la copii.: 1) A. aphtae. f. m. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. ['Malaie. {Cjr. aphthae). dim. f. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa.: genina (v. AFRODIZIAC. -ntis = ac.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. [ite-ra a aifahttului grec.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. a stomacului. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. s. AGALACTIE. [<^r. / chelating agent. m. alimfocitoza. A. m.. adj. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.] Sin. AFRODIZIE.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.. \Gjr. V. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. grup sanguin). dand prin racire un gel. s. gastros = stomac} Absenta. f. A. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. idiopa-tice dobandite tardive. s. m. *aftozele. imunoglobulinele. [Cjr. viu. provocata de stimulari din mediul ambiant. mai rar pe mucoasa genitala. 2) A. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. a . A. / agglutination. f. -ina. [Lot. v. cold agglutinins.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. microorganism patruns In corpul uman. Sin. s. f. f. lipsita de intentie sau scop. / agueusie. / aphthosis. Sin. factor fizic. -atos = sangc. amar si acid. haptein = a arde. Cele mai cunoscute a. arum = afte. spasfca). Se disting: 1) A. Se disting: 1) A. f.. ic. AGLUTININA.: geloza. [Qr. ia agitare = a pune. s. / ageusia. f.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian).).ziana agar-agar. excitement. s.priv.. V. [Lat. -ina .[ Ulceratii infectate. [Lat. AGEUZIE. a priv. s. boala Bruton. de. s. -aktos = [apte. 7=0 treia. s. f. f. aflate In suspensie. poate sa apara si fara o leziune organica. AGLOSIE. AGITATIE. -onis = cyitatie.priv.priv. lot. agens.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. / agent. Poate fi dezordonata. / agitation. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. poate fi spon-tana.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. Sin. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. cu prognostic benign. AGENEZIE.: virus delta.priv. / ag6nitalisme. globuJus. ageustia. s. s. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. agglutinare = a [ipi. / aphtha (pi.organde. a uni. Virus ARN de masa moleculara mica. gueusis = gust. / aphtose. AFTOZA. s. cand se produce *afazie. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. [Qr. / agenesia.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. f.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. Cat. n. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. s.. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. 2) A. f. A. v. [Ofr. / agglutinogen. glykys = dutce. / agglutinin. Ex. si eunuchism. de corp calos. AGASTRIE. gyros = cere. a pune. carenta imunitara. m. a agita fi agere = a acttona. f. vulgara. AGENT. de ex.. / agastria. si disgenezie. -oza . / aphrodisie. s.. s. / agglutination. f.). AGLUTINARE. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).priv. f. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. s. A. AGLUTINOGE N AGENITALISM. Viena. a . / agyrie. AFTA. congenitala de tip Bruton. A. ptdiatru austriac. s. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. duice. pot fi disoci-ate. provocand astfel aglu-tinarea acestora. f. In cadrul *bolii Behcet. AGAMAGLOBULINEMIE.. / aphte. mielom). [Lat. / aglossie. AGIRIE.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. s. s. m mifcare.e ia gignere = a naste. A. / agyria. r.. / agalactia. s. impulsurite sexuale. / agglutinine. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. purtator de germeni infectiosi. genitalia . / agastrie. genesis = producere. gyms. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. [Alois Bednar. f. m. / agenesie. a crea. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor.. / aphrodisiaque. gasler. s. [Lot. In alimentatie sau ca laxativ moderat. s. d. s. f. genitale. fiind foarte dureroasa. s.. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. de. cu evolutie In pusee recidivante. 2) A. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. s. / agent. m.. s. Termenul agalaxie este incorect.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). gala. sindrom Aicardi. -arum = afte. f. f. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. in mifcare. gr. agglutinare = a [ipi. / agammaglobulinemie. f.priv. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. adj. s. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. / aphrodisia. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. a uni. gr. Ex. disglobu-linemie. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. de [a agere = a actwna. / aglycone. f. haima. m. ia gr. gr. f. imunitate. d. 1S16-1SSS.priv. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). 3) A. de. AGLICON.

de timp) etc. "bromocriptina). anosognozie. [at. s. f. graminatike = arta de a scrie fi de. AGONIE. agrafe. [Lat. granuliim. s. s. AGRANULOCIT.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor.. / agregat. f. Aglomerare. boala Schultz. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. f. si coma. foarte proba-bil. -e. V. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). cecitate psihica.. \QT. kylos = cduCa. gr.] Teama morbida de spatiile goale. a . In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. f. care patrund In creier (ex. / agranulocytosis. A. [Cfr. / aggregate. m. la leucodte. / agraphie. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. . -onis = wrdutdfire. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. s. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. -ozu. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. f. s. *tromboxan si de prezenta calciului. [Lot. gno-sis = perc. s.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. f. m. / agoraphobia. AGREGABILITATE. mai rar. adj. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine.: astereognozie (v. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. f. largi. AGREGANT. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. a . / agminated. fiind unite de filamente de *actina. granulum. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. grammatJca.). se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. s. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. f. / agrammatisme.\ Proprietatea de a se agrega. adj.). si alexie.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. dopexamina). AGRAVARE. In zonele de ischemie. / agregant. tactila. ligand. agonistes = [tlptdtor. AGREGARE. agora = piata. n. sludge. Poate fi localizata.re. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. s. / agoniste. [<^r. granum = graunte. / agonadal. chiar existenta a. a . / clip. de la aggregare == a aduna la un [oc. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. aggregare = a aduna la un loc. graphein = a scrie. / agmin6. s. a mrautdti. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. agmen. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice.priii.: *apomorfina. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. / agnosia. din gr. [fr. 2) In medicina legala sau In expertiza. devenind rapid ireversibila. a obiectelor. de id granum = grannie.priv. krap = croset. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. m. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. / agraphia. s. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. / agony. s. aggravatio. f. A. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. f. de raspuns celular. s. s. sludging of red cells. si sindrom Kostmann. [Lot. / agoraphobic.] Alterare a scrisului. / agonadal. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase.priv. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / agranulocyte. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist.. e. avand o circulatie interna-tionala. a priv. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. a citi [iterde. [Lot. [Gr. agonisti adrenergici. m. [Qr. n. Definite a. Sin. / agnosie. sindrom Gerstmann. prosopagnozie. / agrafe. aggregare = a aduna. -ism. *ADP. cu tendinta evitarii acestora.. a pro-priului corp (autotopagnozia). de la gnonai = a cunoafte. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. / agranulocytose. Sin. s. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. / agonist. f. s. agoa = [upta.. la. d. a aduna. phohos = frica. / agrammatism. determinata de un mecanism imunoalergic. si agonist potasic.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. f. In forma de croset. \Gjr. si a. / agregation. s. la un. adezivitate plachetara si trombus alb. a . / aggravation. In functie de natura acestor stimuli a. [at.] Piesa metalica mica. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. dim. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. gonos = sitmdnf:a. V. s. f. s.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. V. AGORAFOBIE. [Qr. \Qr. AGRAFIE. [oc. sunetelor.. antagonist. si agregant. -inis = mu[time. A. p.] Aglomerare. de [a uggravare = a agravci.epe. s. vizuala.} 1) In sens larg. de a se alipi. [Lat. s. adj. Este facilitata de *catecolamine. / agranulocyte. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. s. In medicina. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. s. vaselor si tubului digestiv (ex.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). -ale.: sindrom Kostmann (v. olfactiva. cat si pe cea secundara. un [oc. A. AGRAFA. s. dimpotriva.. sau generalizata.. s.priii. / worsening. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. adj. n. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. de la. / aggregating. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. / aggregability. A.i gone. f. f. d. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. agregat. dim. Sin. AGONIST. A. pe de alta parte. f. AGRANULOCITOZA. [at. asomatognozie. / aggregation. f. se clasifica In: auditiva. factor plachetar IV. V. de a se aglomera In gramezi. / agonie.: *dopamina. f. evolutie nefavorabila a unei boli. agonisti dopaminergici. 'miozina si *fibrina. 2) Termen vechi. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. V. receptor. cunoastere. cu efect central. adj. ca entitate este pusa la Indoiala. aggregare = o aduna ta un [oc. / agregabilit6. agregare. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. s. adj. gustativa. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. Fenomenul de grupare a plachetelor. adj. AGONADAL.. V.. -aux. adj. gramada de eritrocite dispuse de re- . kytos = cduld. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. imaginilor. s. [Lat. din {jam. -e. In starile de soc.] Care este lipsit de *go-nade. f. AGNOZIE. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. V. Se disting a. aggregatio. {Cjr.] Leucocit lipsit de granuiatii. a • priv. -onis = ac^iunw de. AGREGAT.

constand In formarea de pete mid albe. s. f.). aluzii etc. de la albus = aid. adj. ALCALEMIE. / alkal(a)emia. inis = aBJeatd. de [a albus = alb. s.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ALBUMINEMIE. -inis = aldeatd. [Lat. -inis = aifitif de ou. -ina. AGRESOLOGIE. [Qr. a past). gr. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. ALBASTRU. f. / alkaline. de la lalein = a ror6i. / albuginitis. albugo. lactis = lapte. f. haima. atlas. [Lat. s. fie cu lapte uman. *osteomalade si In *metastazele osoase. f. kinesis = mifcare. si stres. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. adj. de [a albus = aid. s. a. ca si In unele vegetale. gr. -inifi = at6uf de ou. \Qr. transversale. f. V. / lactation. AKINEZIE.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. agregarea plachetelor. s. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. ocu/ara sau sclerotica). V. a pllfi).). pi. Akhileus. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. uneori. con-genitala sau dobandita. gr. s. / alactasie. si lactoza. [Qr. lalia = vorbm. haima. dura.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. [Lat. lacrimri = iacrima. NA: tunica albuginea. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei.priv. / achillodynie. f. / albuginite. f. -ina. poate fi manifesta (amenintari si insulte. f. / cervi-cospinal fluid proteins. AHILODINIE. s.. de [a albas •= ail}. s. / albumin(a)emia. aggresus. de. cu aplicatii In medicina.\ Individ afectat de *albinism. f. / albumosuria. ALALIE. albugo. de tip recesiv. / albuginea. fie cu lapte de origine animala. acte suicidale). -inis = aifiuf de ou. oua. continand vase intestinale. / alanine. / albinos. f. a ataca (ad = la. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). s. albumen. Uneori termenul este considerat sin. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. / albuminuria [Lat. / achillodyma. al kali sau alqaliy = soda. f. s. V. / akinesia. s. ALBUGINITA. s. ALAPTARE. Simbol Ala sau A. -inis = aifieat. biochim.] Sin. m. testiculara. 151 . albumen. V.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. medicamente etc. ALCALI. al kali sau al-qaliy = soda. f. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. const. / albugo. f. s. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. a ataca (ad = (a. / akinesie. A. / agressologie. f. tripan. f. / allantoin. s. / allaitement. s. s. si tab. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. cu *afemie. s. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. / albuginee. a priv. / albino. a . albumen. albumen. logos = stiintd. a. ALANINA. bilirubina. un deficit de "tirozina. s. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. f. -ina. / albumine. distrugere a unor obiecte. cu aspect albicios. s. [or. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. [^. depigmentate. a . de ia albus = al6. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. allactare = a a[apta. s. ocular. / allantois. [Lat. inis = a[6uf de ou.. de metilen. / atbuminemie. s. f. s. / albumose. spre. gr. s. atos = sange. de brom-fenol. f.. uneori striate. m. albus = alb. -inis = alhuf de ou. n. / albugo. ouron = urina. 2) Mai multe substante chi-mice. gramada de trombocite. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). s. / albuminorrachie. f. ALBUGO. s. f.: proteinorahie (v. de la alhus = a[6. f. gr. eel mai frecvent.) sau ascunsa. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a.. In absenta le-zarii caii motorii principale. / alcaline. -antim = carnat.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. aggresus. partial. f. f. -aza. si leucom. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. tab. [gr. ia aggredi = a merge spre. s.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s. / agressivite. de [a aggredi = a merge. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. spre. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). f. f.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. -oza. [Lat.. s. mimica. spre.: acinezie. / alalia. a. ALBUMINA. const. f..] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. f. Ex. adj. AGRESIVITATE. / alacrymie. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. [Lot. albugo. rhakhis = wloana VirtelJrala. agregarea eritrocitelor. al kali sau alqaliy = soda. ALANTOIDA. m. / alcali. s. lapte. f.] Membrana fibroasa. / allantoide. V. A. pi. se observa In *mielomul multiplu si. / albumose. adj. este putin utilizat.] Prezenta In urina a albumozei. gradi = a merge. [Lot.} Sin. / agressivity. / alanine. f. adj. f. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. s. [^r. a. de (a kinein = a mifca. ALBUGINEE. s.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. [Lat. / bleu. ALCALIN. denumita si 'proteina Bence-Jones. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. s. s. ALBUMOZURIE. [Lat. ALBUMOZA. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. [at. toate de tip auto-zomal recesiv. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. Deoarece uricaza nu exista la om.] Tendinta la atac... ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. gradi = a merge.a. Aminoacid neesential. / alalie.: pro-teina Bence-Jones (v. s. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. s. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. lovire etc. / eye dryness. artificials). [Lot. termenul este folosit pentru tunica a. s. / albumin. f. Aglomerare. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. s. lac. s. Evans. In 'leucemie. 2) A. Laborit.} Absenta secretiei lacrimale. [Lot. m. -inix = a[6uf de ou. V..priv. 3) A. In care se constata. muschi. la nivelul pielii. de Prusia. si sindrom Sjogren. V. [Cjr. A. f. -ina .} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. s. / lactase deficiency. f. / blue. Fondator: H.. ALBINISM. s. ALACTAZIE. a -priv.\ Alimentatia lactata a unui sugar. f. A.. gr. eidos = forma. Sin. f. albumen. s. s. [at. a. / alkali. cu pH-ul peste 7. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. n. f.] Absenta *lactazei din intestin. / agressology. [Lat. = aib. ALBUMINORAHIE. s. V. de toluidina. m. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. ALANTOINA. m. / albinisme. ALACRIMIE.: acromie cutanata. -i'(a. / albumosurie. albumen.] Inflamatia *albugineei. / allanto'ine.r. / albinism. biochim. / albuminurie. f. generali-zat sau oculocutanat. Var. alhiif. -e. V. [Gfr. s. sunt denumite cu acest cuvant. f. ALBINOS.: a. s. cu sase subtipuri. proteinurie. adj. s.). [Lat. / alcalemie s. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. f. ALBUMINURIE. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. -oza. n. Frecvent. s.

eterul.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. / alcohol(a)emia. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. Complicatiile cele mai grave ale a. a unor doze excesive de alcool. -e. Unele a. / alcoholism. f. . a. al-cohol sau al koh'l . compensata. / alcalinisation. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. gr. f. s. f. m. f. deshidratat contine 99. s. ALCAPTONA. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. ALCALINOTERAPIE. in. m.] V. pdtrum. s. al kali sou al-qaliy = sodd. metron = mdsurd. A. alcohol sau al koh'l = su6ti{. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. m. V. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. eidos = forma. s. s. alcalinization.' add homogentizic. S.5 g%ci produce euforie si excitatie. n. Toleranta individuala este extrem de variabila. \!Ar. Sin. Sin. V. Administrarea si circuitui a. alkalosis. f. [Ar. s. Determinarea sa are importanta medicolegala.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE.5% volume de C. s. ALCOOL. al cohol sau al koh'l = subtil. ALCOOLAT. / alcool. [Ar. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. pdtrum. / alcalinoth6rapie. f. s. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). -alos = sangt. / alcoolature. al kali sau al-qaliy = sodd. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. 0. 60%. scadere a memoriei. a. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. al kali fail alqaliy = sodd. / alcoholisation. s. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. [Hr. adj. kaptcin = a suge cu loco-mil'. ce confine azot. inflamabil. alcaloza. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. a discernamantului). / alcalinit6. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. ALCALOZA. tote/a sau potent/a/a). ALCOOLEMIE. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. tulburari nervoase (*polinevrite. etilism.: alkil. uneori la doze foarte mid. Ex. pro-ducand esteri. iar catre 4-5 g%o apare coma. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. ALCOOLMETRU. s. s. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. / alcalose. consecutiv.. Var. s. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. / alcoholometer. inflamabil. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. [Hr. *cocaina. f. densimetru. s. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. fiind plasmatica si tisulara. alcohol sail o7 koh'l . cu miros agreabil. al kali sou al-qaliy . / alcoolisation. ALCOOLIZARE.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. Se utilizeaza ca dizolvant general. sunt strict regle-mentate. [Ar. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Termenul de *oenolism semnifica a. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. Lichid incolor.dtor. m.R. / alcoolmetre. etilic. m. me-tabolica. T. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. alaturi de C si H sau de C. se manifesta (uneori. m. [J4r. ALCOOLATURA. / alcaptone. ALCOOLISM.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.-COH-R. pana la neutralizare (a.. f. pdtrum. n. / alcalo'ide. al kali sau al-qaliy = sodd. s. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. prin scaderea presiunii CO.4). m. ALCALINIZARE. s. pdtrunzdtor. ALCALOID. sunt putin so-lubili In apa. / alkalizer. \5ir. respirato-rie sau gazoasa. s. s. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. cloroformul. V.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. \5\r. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. [-^r. eliminarea sa urinara. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. gr. cu formula chimica C^OH. [Hr. Exista diferite tipuri de a. s. / alkalization. f. prin abuzul de vin. 'delirium tremens. s. f. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. f.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. *tremor). [-%r. / alkalitherapy. adj. [AT. s. V. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. kaptem = a suge.' / alcoolemie.. f. s. m. / alcoolisme. s. ALCALINIZANT. a] kali sau al-qaliy = sodd.soda. s. al kali sau al-qaliy = sodd. / alkylant.). s. A. s. timp de ani de zile. [J?r. Intre 1 si 2. f. A. therapeia = tratament.dtor. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. Se disting a. f. lichid clar. ouron = urind. gr. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. de alti-tudine apare la altitudini mari. / alcoolat. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. *ocronoza si dureri articulare variabile. gr. A. A. H. / alcalinisant.ohof sou al koh'l = sudtit. / alcohol. adj. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. s. / alkylant.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. cu [dcomie. primari (R-CH^OH).. s. A. volatil.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. al-r. e. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. / alkaptonuria. cata-bolit al 'tirozinei. A. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. s. s. Este antiseptic. misdbil cu apa. a. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. ALCHILANT. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. ALCAPTONURIE. f.sufitlli pdtrunzdtor.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. adj. alcaloza. In limbajul curent. / alkaptone. metabo-lica. haima. de. ALCHIL. *stricnina etc. / alcaptonurie. pdtrunzdtor. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice.sufitil. -ism. euforie nejustificata. m. / alcoholate. gr. de la 2. / alkyi. gr. Responsabilitatea penala (delict. In continuare.. / alkaloid. oenomanie. usor colorat. -oza .'al kali sau al-qaliy = sodd. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. desemneaza a. / alcalosis. moarte). / alcoholature. asociata cu fiziopatologia unor boli etc.: dclofosfamida). a. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. "cafeina. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. s. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. f. / alkalinity. s. m. m. termenul a. f. / alkyl.HsOH. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata.: *morfina. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). A.: *ciroza. s. CHaOH.

3 si 8. Excesul de a. Ex. n. de la ergem = a [ucra. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. [Cfr. ALERGEN.: polenul gramineelor. f. s. / allergid. a. *A. [Cjr. de to. f. / aldolase. veche test = vas lie. {Qr. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. Concentratia a.: alela mor-bida (v. allelon = de. m. / alcoholomania. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. al-cohol sail al koh'l = subtil. La adult. [J5r. adj. allelon = tie. colite. s. f. / alcoholomania. f. este obtinut prin oxidarea unui alcool. / aldehyde.. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). La adul-tul normal. de. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. gr. m. 8.: hiperaldosteronism (v. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. A. alias = dtiili ergon = iuc.. ALERGIE. s. A. m. A.: alela letala. 0 nu este functionala. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.. s. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. V. 6. f. de.2 mU/ml (12-75 nmol/l). / allelomorph. / allergene. ergon = iucru. f. pdtrunzdtor. dependere = a sta atamat. recesive. adj. s.: In *sistemul ABO. adj. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. lie [a alwol dehydrogenatum.] *Farmacodependenta fata de alcool.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. ergon = Iucru.. se produce retentia celulara a sodiului. test = e^a-m. actiune. A. s. mai mult sau mai putin eficace. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. / alcooltest. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. la unul la altvl. ALCOOLOMANIE. ALDOLAZA.fiimifti.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. *a. terme-nul de a.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. In continuare. / aldosteronism. n. s. m. / aldosteronisme. unul la altu[. de la ergem = a [ucra. / aldosterone. fac parte: astmul. provoaca depletia pota-siului. / allele. A.ru. hiperaldosteronism. ALOOSTERON. alias = aitui. *A. Termenul etilotest este mai corect. denumeste o marca depusa.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. / allergic. s. s. pdtrunzator. A. iar o gena ce poseda mai multe a. eczema. atc. este polimorfa. domi-nanta asociata fiind notata a'. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. C. In prezent. ALDOSTERONISM. aseme-nea celorlalte a. s. s. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. [Qr. / allergy. ALDOLAZEMIE. s. s. actiune.e. [Hr.. a. f. m. pamdnt utili&at de. alcohol sou al koh'l = subtil. Ex. Cele doua a. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. alias = aitui. / allergique.ra. se numeste monomonB. f. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. f. logos = ftiintd. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. engl. mi-grene etc. V. mutanta este la randul sau termosensibila. / aldosterone. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. A. [Ljr. a. / allele. ALCOOLOGIE. s. Sin.). La nivelul fiecarui locus *autozomal. ergon = iucru. s. s. s. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. ALERGIDA. / aldolase. gr. una provenita de la tata si. 0 cres-tere tranzitorie a a. de la [at. a. Dintre bolile a. izolata din ficat. f. proprie creieru-lui. s. Ex. s. / aldolas(a)emia. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. deoarece proteina produsa de aceasta a. / alcohology. / aldehyde. ALDEHIDA. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. dar si In celelalte tesuturi. ?i alcoolomanie. adj. s. m. aparitia unei *tolerante. Sin. dimpotriva. / allergide. Cantitatea de a. f.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. ALELA. prezente la un 'heterozigot. *a. V. s.: a. deoarece a.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. s. actiune. m. 0 gena care nu poseda decat o singura a. Cat. -ida. Sin. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. si cetona. {QT. Ex. \ffibrev. f. variaza Intre 1. la. din fr. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. f. urticaria. In compensatie. ale aceleiasi gene. La nivel biochimic. / alcoologie. adj. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. al-los » aitui. patrunzdtor. f.. s. s. / alcoolod6pendance. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. In caz de imunitate. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. s. f. morphe = forma. f. ALCOOLTEST. V. al-cohol sou al koh'l = subtil. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. s. [a ergein = a luc. 0 crestere a *volemiei.] Care este In relatie cu 'alergia.: boa/a a. acf-inne.n. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. de = separat de. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. n. un individ poseda doua a. In general. se constata si In infarctui miocaidic. [Ar. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. unele gastrite. (AT . ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. pittrufi-zator. a. . / alcoolomanie. ALERGIE de la mama. 2) Proteine purificate din alimente. adj. / alcoholtest. exista In concentratii foarte mici (v. aldolazemie). Se reprezinta cu litere mici. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. peiidere = a atdma. ALELOMORFA. tennenul 153 . f. sunt. o alta. 2) Sin.\ Initial.). ALERGIC... proba. cu *alcoolodependenta. sin-gura prezenta In muschi. f. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. *A. la ergem = a [ucra. Cele irei a. / allergen. ALELA NULA / allele nul /. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. / aldolasemie. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. Care produce *alergie. m. bacterii sau polen. / allergie. s. / allelomorphe.

Var. bloquant. ALFAFETOPROTEINA. s. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. utilizat ca sin. / alexia. / pain. gr. A. ALFASTIMULANT. s. [a = prima iiterd a atfa6t.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. [angd. / alphai-antitrypsine. algesis = silnful durerii. deci. aiantichimotripsina).e. mai rar In cancere de tub digestiv. protos = primu[.: artralgie. ALFA. Sin. / alphachymotrypsin. 25 kDa.} Defect de Intelegere a scrisului. adj.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. V. a.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. migrena. / alpha-adrenergic blocking agent. {Qr. int. vezicula biliara rinichi). / alpha-adrenergic stimulating agent. ad = aproape de. adj. / alpha-adrenergique. Var. / alpha-adrenergic. f. Din grupul a. protos = primul. tripsis = frecare. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). s. fr. tripsis = frecare. const. ALFALIPOPROTEINA. Var. s. f. s. algos = durere. / alphaglobulins.: a. / alphamimetic. este utilizata ca antiinflamator.: a-chimotripsina.. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. s. s. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. de origine extrem de diversa: a. -e. / allergology. / alpha-lipoproteine. f. la gravide.. -is = rinicfii. a stimuia. / algesimetry. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. droza. [a = prima [iterd a aifabe. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. s. cu senzatie de frig si tendinta la colaps.: alfastimulant (v. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. ALGID.: a-blocant. / alphachymotrypsine.-ANTITRIPSINA. f. f. cluster headache. f.. 2) Sin. f. s. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. lipos = grasime. -inn. (o ioviturd). metron = mdsurd.). din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi.. spirit. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. (a glohus = gCofi. adj. [at. / alphastimulant. f. Var. f. mghetat. '(at. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec.. / alpha. ALGIE. care stimuleaza aceasta actiune. mandibulara sau oculara. / alexithymia. lexis = cuvdnt.: a-mimetic. vasodilatatoare. / alexine.: cecitate verbala. logos = stiintd.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. algos = durere. In functie de localizarea . s. s. de la lectura dificila. vasculara. algidus = rec.tuiui grec.tulw grec. Var. gr. / aiexithymie. [Lat. migrainous neuralgia. f. f. -ina . in-gfi. ren. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. / algesimetre. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. f(o)etus = fat. A. s. C) de talie inegala. zdroBire. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde.] Sin. Var. Sin. proteina de legare a tiroxinei). sfdr&mare. ALGIC. pi. algidus = rue. n. a . / algique. adj.: a-globuline. ALEZA. s. f. 3) Uneori.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. s. [a = prima [ilera a atfadetului grec. s. a abate. (ex. / algesiology. ALERGOLOGIE.. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. n. / algetic. m.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. [Cfr. A. si Indeosebi asupra *tripsinei. de asemenea. s. f. f. / alphalipoprotein. adj.. [gr. / algid. / allergologie. [Gjr.] V. cu hiperestezie (v. s. a -priv. craniofaciale lateralizate. s. -ina. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. f. istoric pentru 'complement. f..: a-adrenergic. ALEXINA. B. s. pi. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. gr. f. Var. digests = simtui durerii. de. f. adj. ALGEZIOLOGIE. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.antitrypsin. [Qr. biochim. [Cfr. adj. \Gjr. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. Sin. In mod normal. / aleze. [Qr. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii.priv. Denumire rezervata *a. s. s. [Lat. / algide. khymos = sue. algesis = sim^ul durerii. A. Uneori.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. f. alias = altui. / algie. s. f.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. Ex. -ina. adj. ALFABLOCANT. s. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.dro6irci sfdrdmare. [Qr.at} Agent simpaticolitic. f. / alphamim6tique. ac-fiune. gr. completa. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. anti = contra. m. s. / algidite. f.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. isterica. ergon = [ucm. ALEXIE. / algesiologie. f. s.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. / alexie. nevralgie. s. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. ALGEZIMETRU. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. s. prin extensie.: cii-antitripsina. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. z. / alphabloquant. [J~r. ALFAMIMETIC. / algesie. s. Ex. f. logos = ftiintd. ALGEZIE. f. ALGEZIMETRIE. s. lipoproteina. ALFA-ADRENERGIC. drawsheet. ALEXITIMIE. iar inhibitia vasodilatatie. local sau intramuscular. s. s. / alphafoetoproteine. algia. / algesia.). [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. / algesimeter.). thymos = minte. f. alexein = a evita. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere.. la ergein = a iucra. antiproteaze (a^-antitripsi-na. s.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. ALGIDITATE. lexis = cuvdnt.: a-stimulant. fentolamina) sunt. -ina . melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. / aigesimetrie. s. ergein = a [ucra] Var. ALFACHIMOTRIPSINA.. [a = prima fiterd a affa6e. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. hemo cromatoza) si. a. Concentratia a. / alphaf(o)etoprotein. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. m. f. pana la a. / alese. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale.: algie (v. cu M. In unele boli hepatice (hepatita virala. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. \Qr. adj. de. hipocondriaca. / alpha-globulines. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold).tu[ui gru. gr. In cadrul sinuzitelor. f. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. stimulare = a miboldi. / algidity. dar Indeosebi a trigemenului. dureri difuze de origine dentara. si tab.: alfa-adrenergic. s. globulusi dim. n. / alexin. s.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. adj. f.

sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. algos = durere. s. dificiC. unor afectiuni ale SNC. s. / algorithme. f. 3) A. s. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. coapsele. Sin. s. aisthesis = senzafie. / algoparesthesie. f. gennaa = a produce. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. -oris = Corp. alienare.6 al Charezmi sau a] Karismi. alimentum = aiiment. are tendinta la izolare. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. f. algos = durere. a metabolismului.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. para = dincoh de. it la syn = impreund. 2) A.} Sindrom osteoarticular regional. / alimentation. dificit. neuron . algos = durere. / aliphatique. s-a extins si 'in diagnosticul medical. [Cfr.] Teama exagerata. pentru alchilant (v.). / algogenic. sindrom Sluder). ALGOPARALIZIE. tSm Cat. lympha = apd (impede. f. s. [fr. / alymphocytose.na. -atos = ra. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / alli(a)esthesia. |l/r. f. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. algos = durere. trophe = tirana. s. trauma. aUi-gare = a [ega. algogenesis.). 5) A. / alienation. / aliphatic. 4) A.). pathos = afecfium. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. f. sec. masochism.). s. sensi6i[itate. adj. medicamentelor (izoniazida. p. f. 3) In sensul eel mai larg. -oza . aleiphar. s. Evolutie lent regresiva.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. algos = durere. pentru alchil (v. aisthesis . m. f.nen'. si boala Bruton. adj. sentiment. / algomanie. morbida fata de durere. (ilgos = durere. V.] Sin. ALIENARE. reprezinta un cuvant la moda.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). de la lyein = a distruge. [at. f. [Lot. f. [at. o localizare anatomica (ex. mania = nefiunie. s. algos = durere. algos = durere.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. genunchii. [Cfr. algos = durere. / algophobia.). ALOANTICORP. de la alere = a firdni. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy.} Producerea durerii. trophe = firana. la alere = a firdni. s. la separare. f. [Cjr. f. algos = durere. f. ALIFATIC. ALKILANT. f. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. f. de [a gr. nutritie. s&nsifiidtate. s. Ca urmare. s. apartinand matema-tidi si informaticii.a. m. au fost descrise numeroase sindroame. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.i idei.: boala Sudeck (v. [Cfr. / insanity. artificiala . algos = durere. [Cfr. / alliesthesie. algos = durere. f.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). / algophobie. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. ALGOMANIE. s. genereaza durere. ALGOFOBIE. s. au In organism rol plastic. / aliment. ALGOGEN. s.. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. na-turala .e. / alloantibody. s. ALIMENTATIE. Indeosebi. s. In primele 4-5 luni de viata. A. s. n. ALIMENT. alias = aitui. A. s. n. energetic si functional. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. / alloanticorps. rhoia = curgere. philia = atracfie. nutritie. genesis = producere. / algolagnia. idngd. / alloy. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. iar alteori o senzatie neplacuta.). s. span = a trage. f.senzafie. In particular In *schizofre-nie. [Cfr.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. dys = gre. Atinge electiv umerii. ALGOGENEZA. s. / algoparalysie. A. Poate fi consecinta: traumatismelor.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. la Instrainare.trif.. spasmos = contractie. f. de [a gennon = a produce. f. trophe = hrand. m. sugarului cu lapte de mama. f. anti = contra.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. V. ALGOLAGNIE. / algomenorrh(o)ea. [at. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. aUos = altui. nu.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. [Cjr. ALGOMENOREE. [Cfr.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. rationala . Tipuri: 1) A. f.] Sin. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice.priv.: *sindrom de nerv nazodliar. V. completata cu lapte de vaca sau industrial. ALGORITM. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. s. de introducere In organism a substantelor nutritive. o/gos = durere. post = dupd.] *Parestezie dureroasa. [Lot. d. alienation.a.: nevral-gia nervului vidian. [Cfr. adj. ALGOPARESTEZIE. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. ALGONEURODISTROFIE. kytos = celula. ALKIL. gr.} Care provoaca. o schema de diagnostic pe etape. [Cfr.care asigura un aport adecvat energetic.] Tendinta patologica de a cauta durerea. solubile unele In altele In anumite conditii. plastic si catalitic..u. de [a philein = a iu6i. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / algospasm. fie. / algorithm. In acest caz. / algogenesia.a. / algogenese. [Cfr. Termenul. / aliment. V. In ultimele decenh a. [at. alienare = a instraina. para = dmcolo de. picioarele.: algodistrofie simpatica. IX.ime. [Lot. atos = gras. ALIAJ. desemnate printr-un eponim (ex. sympathein = a fi aldturi de cineva. / alymphocyto-sis. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. ianga. / algomania. s. gr.] Procesul de hranire a organismului. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. / algogene. de masochism. s. 155 . [Cfr. n. dieta. men. s. s. Sin. ['De id nu-meie matematicianuiui ara..[ Sin. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. / painful paralysis. A nu se confunda cu *dismenoreea. m. liniara sau ciclica. dificii. repre-zentand. [Cfr. s. regim. s. mixta . corpus. spasmus. f. 2) In prezent.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. / algomenorhee. s. antitiroidiene).: algoneurodistrofie (v. se utilizeaza In unele stari carentiale. ALGOSPASM. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. s. [Cfr. f. m. / painful paraesthesia. In limba engteza.ie. / algospasme. a . Var. / alimentation. de protectie .: izoaglutinogen (v. s. / alliage. s. a afiena. menos = [und. f. / algophilie. Var. bogat in nutrimente esentiale. diferite constante ale mediului intern etc. alimentum = aliment. cu mecanism necunoscut. lagneia = dorintd se?(uaid. m.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. n. f. [Cfr. / algolagnie. infarctului de miocard. s. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. sindrom Di George. s. [Cfr. ALGOFILIE. s. s. lysis = distrugere.).} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. alliage. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. gr. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. mainile. f. / algoneurodystrophia. / algoneurodystrophie. ALIMFOCITOZA. ALIESTEZIE. / algophilia. dys = gnu. adj. dys = greu. phobos = fried.

metron = masurH. [at. s. pathos = doala. ALOTRIOSMIE. Ex. anti = contra.: puls bi..: izoimunizare (v. [^r. t. gr. marca. Este caracteristica sifilisului secundar. [Cjr. s. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. ALOTRIOFAGIE. s. m. [Lot. s. typos = tip.fioala. f. V. cristalina a carbonului. alii-men. lot. s. / alogia. allos = aitui. firiceag de. s. ALOPECIE. baldness. [a in = iipsit de. alias = aitui.. alias = aitui. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. grapheia = a scrie. / allotype.] Tulburare a sensibilitatii tactile. [^r. In particular. \Qr. chimice diferite. calvitie. / allopurinol. pelada. allos = aitui. localizata sau difuza. alias = aitui. de la trepein = a w. Tipuri principale: 1) A. / alveolar. f.sau trigeminism). ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. ALOGREFA. f. f.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. hair loss. [Cjr..\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice.priv. kinesis = mifcare.). aparat. V. / allotriophagy {Cjr. f. ALOGIE. f. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. / alteration. biochim. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. s. / allo-immunisation. gr. idiotip si izotip. grapheion = penifa. si tab. [Cjr. ALOGEN.si retroauricular. / alloxan. sema. \Gjr. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. / allometrie. ALOTROPIE. s. logia = teorie. / allosterism. s. [at. f. octyne = durere. alias = aitui. dim.). *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. ALOXAN. s. congenitala sau doban-dita. adj. radiatii etc. s. s. AIP04.] Sin. a . (i/n-men. f. [Cjr. s. pi. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. / allorhythmia. s. sclerodermie. modificarile patogenice si simptomele bolilor. adj.-nand cu raid vuipi[or. alias = aitui. / allotriosmie. s. f. stereos = solid. de la alveolus. s. ALUMINIU.: homogrefa ALOIMUNIZARE. progresiva sau brusca. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. {Cjr. de. s.} Crestere inegala. / alogie. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. f. f. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. / allogenique. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. Sin.aiaun.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. olios = aitui. care se fixeaza pe ele si.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. V. allesthesia. allos = aitui. V. const. s. gennan = a produce. / isoimmunization. f.). [Cjr. este denumita uneori daltonism olfactiv. osme = miros. f. / allotriosmia.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. -inis = aiaun. s.). in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului.} Sin. si alokinezie. f. iat. f. / allotype. m. allochiria.: a. s.9815 si simbol Al.. ALOTIP.. aHos = aitui. f..] Sin. utilizata ca astringent local.0.0. ALOPATIE. / allocinesie. m. A. / allopurinol.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex.sau trigeminat (bi. s. 3) Sulfatui de a. In acest caz. n. utilizat ca astringent si antiperspirant. f.. sensi6iCitate. [Cjr.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. trope = mtoarc-ere. s. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. De ex. m. \Cjr. m. f. 2) FosfatuI de a. s. / allotropy. s. durerea se trateaza printr-un analgezic. 13. iar diareea printr-un constipant).} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . Ex. / aluminium. gennan = a produce. model. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). f.towc. -inis . lo-calizate Indeosebi supra. allogeneic. / allometry. / allogenique. n. [Cjr. / allorythmie. adj.] Sin. aherare = a scnimfia. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. f. f. A. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. 2) A. ALOKINEZIE. allos = aitui. marca.: pica (v. s. de (a alter = aitui. ALVEOLAR. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. s. / allogenic. gr. s. / aluminosis. tria = trei. / allosterie. V. pi. ALOGENIC. AICl36H. ALODINIE. / alloesthesie. de scris. s.: antigeni alogenici (v. f. uneori. in relief. s. f. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. Daca a. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice.). de ta alveus = cavi- 156 . ALUMINOZA. f. rhythmos = rifn. ALOPURINOL. adj. / allotropie. treis. \Cjr. s. f. / allogenic. / alloantigenes. aisthesis = senzatie. fetomatema. [Lot. este mai adecvat termenul *alogenic. f. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. model. seboreica rnasculina sau a. de [a kineia = a mifca. ALOTIPIE. A. ALOESTEZIE. alias = aitui. denudate incomplet. s. si aloestezie. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. androge-nogenetica se produce la barbati. (re is. tres.Paris 1893). s. gr..] Sin. / allodynia. multiple. s. / allopathie. / allopathy. f. / allogreffe. s. In acest mod. tres. ALOSTERIE. ALTERARE. / alveolaire. s. de [a. typos = tip. partial cu *alogen si cu *omolog. / aluminium. m. tria = trei. forme cu proprietati fi-zice si. [Lot. s. / allocheiria... Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. -oza . se limiteaza la anumite mirosuri. implicit. s. alias = aitui. antiperspi-rant. ALOMETRIE. allotropism. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. / allotriophagie. allos = aitui. 3) A.: idio-tie afazica. adj. m.} ElementuI nr. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. lichen plan etc.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. / aluminose. f. / allotypie. alopex = vulye . altoit. chute de cheveux / alope-cia. f. m. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. allos = altui. phagein = a mdnca. / allotypy. cu masa atomica 26. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. s. [Lot. mimus = oUigafie. s. Ie transmit semnale. f. f. alveola-tus = Ufor sw6it. s. / allodynie. Iat. s. / alteration. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. s. s.. V. grapbium. rhythmus. adj. [Cjr. ALORITMIE. f. / allokinesis. v. [Cjr. s. / alloantigens. f. [Cjr. allos = aitui. / alopecie. / allograft. [Cjr. din gr.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. gr. alias = aitui. / alloxane.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. immunis = scutit. Al2(S04)3l8H. ca si In far-made. incompatibilitate fetomatema.

f. f. muscaria. [SpanioCa amarillo = ga[f>en.: automatism a. me. secundara . de ex. m. bolile Basedow-Graves. [fr. ops. adj. s.: sinoptofor (v. boala Fauchard-Bourdet. voma. s. AMASTIE. / ambivalence. dim. s. primare sau secundare. gr.mers automat. In continuare. supurata}. / ambulatoire. NA: alveolus dentalis. [Ofr. putere. / ambidextre. / ambulance. profesor (succesiv) [a 'Scrim. Ex. \Qr. / alveolus (pi. de. cupru). pi.] Sin. [Lot. pathos = 6oaid. AMELOM.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. AMELOPATIE. [Jr. / ambisexualite. secfiune. / alveole. / amastia. Sin. blastos = germen. s.. [Theodor Leber. urmate de o scurta perioada calma. n. durere abdominala. n. la niveus = cavitate. de la.mdndm. / amaurosis. a priv. [Lot. A. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. boli generate (tuberculoza. acromegalie). A. la valere = a^ area. / alveolysis. m. gr.\ Boala a 'smaltului dentar. A. f. f. ambulator. 157 .\ Coexistenta unor caractere sexuale.apta. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. s. frecvent: *pioree alveolodentara. A. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. boli psihice etc. de. 1840-1917. a se. AMBLIOPIE. or. de (a amauros = intunecat.: boala Alstrom-Leber (v.). s. ou f. se distinge de *ambliopie.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. ALVEOLITA. -trum = dre.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. vecfie amel = smalt. Sin. / alveoloplasty. s. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint.: bucurie/tristete. V. macrofagica). / amenorrh(o)ea. s. la nivelul caruia are loc *hematoza. s. vecfie amel = smalt.. [Cjr. melos = e?(tremitate. AMAUROZA. m.] 1) Care se refera la mers. m. de la lyein = a distruge. rhoiu = curgere. plassein = a forma. adj. [Cjr. 2) Care nu este spitalizat. / amelopathy.. s. m. Sin. rede-re. In caz de intoxicatie. la temnein = a tttia. s. tome = to.] Sin. mai rar. / amelie. / amelopathie. f. gr. m.ALVEOLA tate.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. alveoli. . si nu este sin. AMBIVALENTA. AMENOREE. apoi de severe tulburari hepatice. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. / ameloblaste. generative. / amblyoscope. *ameloblaste. alveolus. [Tr. AMELIE.: ameloblastom (v. vecfie amel = smalt. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. -oris = care se pCimba. amblys = tacit. s. alveolus. de la 11 . de. a. AMBIDEXTRU. / ambisexua-lity. boli endocrine (*mixedem. [Lot. f. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. / ametropia. apar semne si simptome brutale: greata. prin procese infectioase si de-. plastos = mode-iat. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. s. f. ALVEOLIZA.. f. de. sau f. In unele boli ale nervului optic. [fr. \Cjr.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. opos = vdz. s. \Cjr. [a alveus = cavitate. TratamentuI a. n. [Cfr. \<gT. frecvent In *schizofrenie. s.-iere. ambo = amandoi. f. f. / ameloblastome. -omo. s.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. preocuparile. hiastos = germen. [Lot. lysis = distrugere.] 1) Inflamatie.: tifos a. amau-rusis = or6m. ale ambelor sexe. [Lat. f. oftdnoiog gtrmcm. / ambulance. s. ops.] Pierdere completa a vederii. n. AMELOBLASTOM.. / alveolite. [Lot. s. s.. fters. ALVEOLOTOMIE. de la iilveus = cavitate. gr. s. ambiilare = a merge. / amasie. s. nuuneld... AMBULANTA. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. f. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. renale si la nivelul SNC. f. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. f. maduvei sau creieru-lui. adj. a unor celule (a. men. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. afectiuni ovariene sau uterine. expresii. f. ALVEOLOPLASTIE. adj. m. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. scopes = o6servator.: adamantinom. situat distal fata de canalele alveolare. fters. / alveoloplastie.\ Care se refera la *febra galbena. dim.ide[6erg. s. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. s.). ametros = disproportwnat. valentin = forta. ambo = a. amelom. de la alveus = cavitate.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. gr. [Lot. de la alveus = capitate. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. a fibrinei (a. f. / alveolitis. f. f. / ambidexter. caz In care deficitui de ve-dere este partial.). -tra. a -priv. / amalgam. eventual. / amelia. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale.. / ambulatory. s. Spatiu aerian pulmonar sacciform. Ex. m. de [a skopein = a vedea. AMELOBLAST. Se observa In unele boli psihice. fara controlul constiintei. pri-maia .\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. AMETROPIE. ».. s. f. f. / ameloblastoma. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. o structura organica. diaree. Qottingen fi '>(e. menos = [und. a .} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. Addison. de la ambulare = a merge. A.} Distructia. dia-bet). / alveolotomie. In general complicate) cu necroza.. almulgum. iubire/ura. cu cecitate. dim.] Sin.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. f. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente.m6ru. AMBLIOSCOP. amho = amd-ndoi. alveolus. / amenorhee. AMALGAM. / enameloma. s. pantherina. / amaril. putere. amastie. a leucocitelor alterate (a. malag-ma. s. verna etc. / alveolotomy. ca si dupa menopauza. cu semnificatie patologica. gr. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. {Cjr.prii'. ALVEOLA. T. s. a e^amina. exsudativa).: adamantoblast. a alveolelor dentare. virus a. AMBULATOR.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / amalgame. f. AMANITA / Amanita / Amanita. -i"(n. In unele infectii. / ambivalence. s. / amelome. s. timel = smalt. s. / ameloblast.: 'astigmatism.. alveolus.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. NA: alveolus. phalloides. / amblyopie. A. [Lot. A. n. A. f. vecHe. / alveolyse. [Lot. mastos = son. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. s.. / amaurose. dim. s.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. f. s. -e. s. / amblyoscope. a modda.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. [at. oftalmoscopic.. a se pkinBa. [Lot. a peretelui unei alveole dentare. NA: alveolis pulmonis. s. vedere. adj.. metron = mdsurd. f. la acelasi individ. pGmBa. s. Se disting doua grupe de a. / amaril. s. / ametropie. / amblyopia. alveoli). s. f. anemie. V.priv. AMARIL. f. adj. acte). dexter. alveolus. s. s. -omo. opos = vdz. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. amblys = tocit. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. f. fibrinoasa) sau. Gushing. si amauroza congenitala Leber. dim.

/ amygdalectomy. amphora = amfora. rezulta doua forme de a. adj. / amide. adj. f. s. a . a scltim6a. / starch. / amibe. / amph6tamine. Unele specii de a. s.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. / amphoricity. iritabilitate. . eidos = forma. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. trope . Var. [^r. aither = aer curat. f. AMFOFIL. / amiboisme. s. anxietate. / amyelinique.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. s.] NA: articulatio cartilaginea. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). AMIGDALA. f. adj. s. Ex. m. / amphidiarthrose.. adj. scade apetitul. ampho = aIn6ii. / amphotony. AMFIFIL. pri-mare. amibiaza. modificari de personalitate si. / amphiphile.: vertij (v. lat. / am(o)eboidism. [Cjr. cat si ca o baza. / amphiarthrosis. AMFOTROP. ia matus = Beat.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. bolta cereascd. s. de ia amibein = a aitema. f. \Lat.). m.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. s. cu perioade de exacerbare. amygdale = migdald. / amphotere. [Qr.: 1) Alfa-amiloza. AMIGDALECTOMIE.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine.: amoeba. gr. incluzand a. adj.intoarcere. [Qr. Var. amylon = fdind. AMFOLIT. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. de ia amibein = a aiterna. / ampholyte. [Gr..ie. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. myelos = rndduvd. de [a amibein = a aiterna. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. / amphotrope. {Cjr. -ism. a dizoh'a.*apendi-cele vermicular. adj. \Qr. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. schimfiare. / amphiarthrose. AMIELINIC. / amibiase. pulmonar sau cutanat.u. scHim6are. colici. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. AMIGDALIAN. m. de obicei prin extensie. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. -enne. s. scfiimfiare. 2) De mentionat: a) a. [Cfr. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. de ia lye in = a distruge. f. de [a philem = a iu6i. / amyelinic. apartinand protozoarelor. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . amidon. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. dc. AMFIARTROZA. Poate evolua cronic. celule migratoare) de a emite pseudopode. / amphotrope. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. f. {Cjr. f. Sin. adj. abdominala . AMIDON. adj. [QT. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. [Qr. / amphidiarthrosis. v.] Sin. arthron = articu[af. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. dar se poate localiza si la nivel hepatic. f. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. tonsillectomy. s. Amina simpatomimetica. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. d) nucleu amigdalian. este asferica sau astigmica. sub forma de lichid incolor.a. arthron = artifiifafte. amoibe = aiternanf. / amphiphilic. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. b) a. / amidon. / dizziness. de ia philem = a iu6i.. / amphophile. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). ampho = am6u. nmmoniakon = sore di amoniu. / amygdalian. s. miopie).. s.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. adj. -ism. s. Consumul cronic de a. / amygdale. / amygdalectomie. dis = du6iu. Ex.. 2) Grup de compusi cu actiune similara. AMFIDIARTROZA.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. adj. tonos = tewiune. / amphoteric. a sch-imfia. / ampholyte. s. s. f. am6e[e p(lrti. / amphetamine. AMFETAMINA. amphi = de amfiete parti. NA: tonsilla. ammoniakon = sore de amoniu. AMIBOISM. pathos = afrcfiune. philos = prieten. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. c) a. / amygdala. in formele de intoxicatie cronica. amphi = de amfieti parti. adj.: amoebiaza. s. Ant. a schimfia. s. f. f. -oza . emetropie.). s.). mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. mai ales daca nu este tratata. se numeste sferica sau stigmica. s. s. ektome = excizie. / vertige. [Gjr. scfiim6are. / amiboi'de. adj. s. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj. alcatuila din lanturi lungi. [Cfr. f. Di-gestia a.: suflu amforic (v. neramifi-cate..\ privitor la *amigdala. / amphotonie. nonmyelinated.: articulatiile intervertebrale. amphophilous. amphi = de. / amphophilic. AMFOTONIE. / amphipathic. [Cfr. tonsil. / am(o)eboid. 2) Amilopectina. n. m. s. amylum. a.\ Microorganism unicelular.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii.: amfoter. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. \Cfr. [Lat. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. \Cjr. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . f.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. lytos = distrus. AMIDA. [frofiadii (at.. adj. [Qr.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. / am(o)eba.] Sin : amfolit (v. -ind. f. s. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. 2) A. amygdale = migdala. adj. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. AMETEALA. in doua nidduri. AMFORISM. ammattire. dextroamfetamina si metamfetamina. m. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. / amphipathique. Prezenta a. s. a. f. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amoibe = aS-temanta. / amphorisme. vertigo (lat).] Sin. am(o)ebae. amy-lum. m. -oi. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. ampho = afn6ii. or. este detectata cu ajutorul iodului. / am(o)ebiasis. de doua on. [Cjr. f. amphoteros = care apartine ia doi. m. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.: articulatia temporomandibu-lara. adj. se produce prin intermediul *amilazei. s. amphi = de am6e(e pdrpi. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. amoibe = altemanf:d. a scftim-60. relaxeaza musculatura bronsica.] Articulatie mixta. constituita din lanturi cu ramificatii. ia amibein = a aitema. A. s. adj. poate deter-mina dependents. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. | Qr. adj. AMIBA. ampho = amEU. amoibe = altemanpd.] Care se aseamana cu o *amiba. tenesme. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amygdalien. AMIBIAZA. s. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. AMFOTER. contracta sfincterele si ve-zica urinara. atat omul cat si animalele. pot fi patogene la om. aether.priv. f. n. s.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. azn . racemica si sarurile sale. philos = prieten. AMFIPATIC. f. n. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. AMIBOID.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. mai rar. de. / amide.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. iar amilopectina o culoare rosie. dizoh>at. amphi = de am6eie pttrti. V. Ex. a'. se deosebesc: a. s. secundare si tertiare. suflu). pi. insomnie. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic.

a modefa. gr. / aminoaciduria. / amimia. s. / amyotonie. zdrobire. f. mys. f. / amylo'idose. s. mimia = imitare. f. A. [at. / amylase. a priv. fenilalanina si triptofanul). Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. a . nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. [Gr. de ammiti. f. gr. s. [Lat.i. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. *cistinurie-lizinurie familiala etc.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. f. troplie = firma. m. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile.. adj. f. const. ammoniakon = sare de amoniu. si tab. genitus = nascut si gignere = a nafte. s. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. a aranja. m. a -priv. s. amylum. biochim. \Gr. fS-a. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. se gasesc la unele plante. amygdale = migdaid. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. AMILOIDOZA. f. sunt denumiti esenfiali. tripsis = frec-are. / amyotrophy. acidus = ami. 8. / amylose. 2) A. f. adj. / amine. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. treonina. [Lat. -ina: I at. amidon. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. [Gr.] Prezenta amilazei In urina.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. s. a. / amylasurie. -aza. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. A. Uneori. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. AMINOPEPTIDAZA. amyloidisme. / amimie. AMIGDALOTRIPSIE. indispensabili.. amylon = faina. / aminoacid. [Lot. / amylaceous. f. / acide amine. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. *A. *acetilcolina. a fost data de Virchow. secundara. *serotonina.\ Element constitutiv al proteinelor... ~~~\ AMINA. ouron = unnd. [Gr. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. [Lat.. s. a-a. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. s. adj. amylon = fciina.muscni. metionina. AMILAZURIE. mys. putere.: tirozinoza. Cele mai frecvente tipuri de a. Ex. gr. f. histidinemia.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. adj.). [Lat. de (a mimeisthai = a imita. s.: tonsilita. myos = muscfti. s. *triptamina. sin. -ind. myos = musch. f. ammoniakon = sore de amoniu. derivata din amoniac prin substituirea a 1. s. Ca urmare. s.: miatonie. AMILOZA. gr. continand o functie acida. dar Indeosebi In ficat. sthenos = fortd. cistinuria-lizinuria familiala. / aminopeptidase. sunt molecule care se gasesc la animate. s. / amygdalite. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. de la plassein = a forma. de la. f.] Scaderea fortei musculare. Denumirea de a.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. Sin. s.. Sin. [Gr. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. neopla-zii ale plasmodtelor. clipit rar.} Sin. / amyosthenie. amygdale = migdaia. s. *histamina etc. / amyotonia. / amyotaxie. ouron = urina. amyliim.. serum amylase. f. oligofrenia fenilpiruvica. V. AMIMIE. taxis = ordonare. / amyotrophie. ammoniakon = sare de amoniu. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. / tonsillitis. care se depoziteaza In organele interne. f. m. / aminopeptidase. gr. amylum. s. s.. maltoza si dextrine. f. sanguina este de ori-gine pancreatica. f. [at. proteine si alcaloide. peptos = digerat. gr. V. AMINOACIDOPATIE. const. f. A. A. gr. f. -atos = sdnge. In inflamatia glandelor parotide. [at.4-glu-can. amylon = faina. boli inflamatorii recurente. / aminoacidurie. amylon = faind. AMINOACID. s. [Lat. / amygdalotripsis. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. / amylasuria. n. amidon. f. s. / amylase. -1(0. s. AMILOID. leucina. si tab. manifestata prin fades inexpresiv. -ind. de asemenea. f. / amylace. f. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. / amiloride. amidon. AMILAZA. congenitus = nascut odatii cu. mys. Unii a.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. si amine bio-gene. s.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. s. amylum. acidus = acru. f.. fimylum. copt de ta pepsein = a gati. a priv. myos = muscfii. s. s. biochim. / amyosthenia. AMILACEU. valina. a carui semnificatie nu este Insa clara. s.).. f. aminoacide. leudnoza etc. hemodializa prelungita etc. a . f. s. AMIOSTENIE. Se disting: 1) A. s. amidon. [Gr.). myos . plasis = modeiare. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. m. izoleudna. de cauza nepredzata. ummomakon = sare de amamu. / amylas(a)emia. pentru miastenie. f. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a.priv. f. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. care reprezinta 159 . gr. joaca un rol important In sinteza organica. s. / amyloid. s. -e. f. / amyloidosis. f. -aza.. In cazul *bolii Alzheimer. amygdali-tis. A. AMINOACIDURIE. Recent s-a demonstrat ca a. mys. a crea. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. salivara si a. haima. acidus = acru. -ind. f. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. s. amylum. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. -ind . sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. *catecolamine. / aminoacidopathy. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. / amiloride.: amiloza. s. s. AMIOTROFIE. amylum.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. amylon = faina. f. a -priv. tattein = a ordona. Cresterea a. m. [Gr. a digera. este de origine proteica. primitiva sau primara. gr. care exercita functii regulatorii: *colina. sarade a reactiilor motorii si emotionale. [Gr. -ozd . V. f. In *amiloidoza.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid.. a fost pus In evidenia In creier beta-a. / amyotaxia. s. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. s..priv. / amine.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [Cfr.) Baza organica azotata. 2) Substanta amorfa. myos = musciti. lizina. / amylasemie. amylon = faina. -aza . -ozti.) In urina.: amiloidoza (v. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. mys. gr.] Sin. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. Sin. [Lat. [Gr.: ataxie (v. s. AMILAZEMIE. gr. aranjare. indud a. sides = forma. rinichi si splina. creste. ammoniakon = safe. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. -am . / amygdalotripsie. s. amidon. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. s. [Gr. AMIOTAXIE. / amylosis. AMIOTONIE. de ta cum = cu. / aminoacidopathie. amidon. f. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. tonos = tensiune. A. amidon. [Gr. [Gr. amylon = faina. / amylo'lde. tirozi-na etc. are si o actiune opusa aldosteronului. gr. AMILORID. *boala Wilson etc. f.

\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. / amnestic. a e^flMtrta.). s. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor.priv. / amnesic. ou f. mneme = memorie. rinichiului. simetrice. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. AMNIOCENTEZA. se manifesta Inca din viata intrauterina. Memorizarea. A. cu tendinta centrifuga. s. s. / amok. m. fenomen psihic complex. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. Tipuri de a. / amniocente-sis. / amniocyte. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. Sin.. adj.mbra. s. cu incidenta 1/20 000 nasteri.. / amok. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. a. A. permite determinarea motricitatii fetale. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. de ex. punga apelor. amnion = me. AMONIAC. [Qr. tit [a skopein = a veaea. s. fenomen observat la om la nivelul ficatului. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. \Cjr. Diferentierea a. iar uneori si din trunchiul cerebral. Se mai numeste si holoschizis. Deoarece este un examen riscant. Se disting a. o . prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul.: punctie amniotica. dificil de clasificat. foarte solubil In apa. dilution = mem6rana a fatutui. mnasthai = a-fi aminti. AMNIOGRAFIE. toxic pentru organismele vii. s. AMITOZA.). subtire. cu durata de supravietuire de circa patru ani. AMNESTIC. si raptus.m6rana a fatutui. a. -ozd. selective. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. a muschilor gambelor.: sac amniotic. AMNIOSCOPIE. / amnioscopy. f. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. / amnestique. f. globale. anterograda.] N^\y. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. Inlocuita cu *ecografia. / amnesic. cat si retrograda. skopia = e. si mnasthai = a-fi aminti. isterie (mai frecvent a. \Qr. fie prin clivare. V. / amitose.. sau f. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). graphein = a scrie. m. In relatie cu 'cromozomul X. AMNIOS. pentru amiba (v.. Alaturi de forme de a. urmate de deficit motor si amiotrofii. evolutie foarte lent progresiva. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. amnion = memfirand a fatutui. la a . ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. f. / amitosis. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite.priv. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. citogenetice. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. rare. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta.: In etilis-mul acut). f. pot aparea in stari depre-sive. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. m. auditive sau vizuale. n. V. V. \yr.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. / amniographie. *impotenta. / ammonia. "maligna". AMNIOCIT. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. adj. iar morfopatologic. mitos = afo. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. s. spinale progresive ale adultului. si a. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune.] 1) Care se refera la *amnezie. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. Var.. limitate si lacunare (ex. cu tendinta la distalizare. H-I regiunea proximala. In general. 160 AMONIAC AMNEZIE.] Membrana limitanta a oului fecundat.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. m. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. s. [Cjr.). Mai importante: a) A. kentesis = wtepd-twa. 2) A. Indeosebi. adj. Este de origine citotrofoblastica.^ammare. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). s. s. o . s. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. n. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. uneori *diabet zaharat. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. / amniocyte. V. AMNEZIC. a fost. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. antreneaza atat o a. n. Poate avea loc fie prin stran-gulare. Sin. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. f. Var.recente.: ecmnezie (v. A. Sin. / amnesique. introdus prin colul uterin. s.) AMOEBIAZA.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. bine definite clinic.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. sau anterograda {de fixare). organice sau nu. / ammoniac. s. Forma "benigna" este progresiva. s. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. f. A. Forma acuta. ceea ce poate fi la originea unei a. In patologia psihiatrica. tie. care priveste informatiile. cu transmitere recesiva. / amnioscopie. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. n. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. cu debut Intre 20-50 ani.. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. \CJT. secundar ai centurii scapulare. AMOK. / amnesia. b) A. [Qr. / amnios.. tesutului nodal.. a . m. cu membrane intacte. [tyf. fdtuiui. Ele au un caracter ereditar. importante: 1) A.\ Care provoaca pierderea memoriei. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. fiind compusul de baza . spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. amnesia uitare. b. amnioa = me. transparenta. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. \Qr. si memorie. f. a. Compus binar al azotului cu hidrogenul. f. dar absenta pseudohiper-trofiilor. / amniocentese. mimsthcii = a-fi aminti. retrograda). f. / amniography. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. Sin. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. rezistenta. ammo-niakon = sore de ainoniu. cu transmitere autozomal dominanta. / amnion. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. s. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. spectrofotometrice. initial proximale. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. a sexului fetal. f. s.n6.priv.. f. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. s. AMOEBA. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. aparuta In cadrul unei depresii. cu miros iritant. pentru amibiaza (v.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. 3) A. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat.pm'. mergand pana la degene-rare si atrofie. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. adj. s. s. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. p. fir. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. Se utilizeaza In industria chimica. \GJT.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. s. mult mai rare. amnezie.

Tipuri: a) a. In *acidoza. observata. / ammoniogenese. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. de amoniac. gasita. V. s. cu intensitate rnarila. [Lot. sau s. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. d) a. s.5'-monofosfatul ciclic. / amplitude. f. derivat de. amoniu. [A5rev. ligand. s. Sin. m. amoniemie. adenilat-ciclaza. si PCR. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. Astfel. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda. haima. impresiune. AMONIOGENEZA. AMP-DEZAMINAZA. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. Sin. s.re. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. de [a amplus = mare. prin aplicarea pulpei de161 . permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. v. / ammoni(a)emia. f. / AMP-desaminase. este transformat la nivelul ficatului In uree. a taia. gashd m apropie-rea timplulw.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. V. / ammoni6mie. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. de imagine sau a.\ Abrev. AMORF. / primer.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal.. ampli-atio. / empreinte. -ina. Ea poate fi transmisa la distanta.: primer. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. f. biochim. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. f. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. utilizat In automatizare. g.. dm fr. electronic. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. din Cat. f. -onis = mctrire. vecfie amordre = fl mufca. AMP / AMP / AMP. 1) Represarea permanenta. amplificator = care marefte. ureogeneza. f. receptor. m. adj. V. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu.. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. activand "protein kinaza A. n. AMORFOGNOZIE. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. AMPLITUDINE. In scop de identificare. dependenta de originea parentala.v. cu o tensiune mai mare. f. Jar In *alcaloza diminueaza. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. de obicei electric. / amplificateur. a . AMORSA. f. / myoadenylate deaminase. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. f. / ammoniogenesis. paime sau plante. cunoaftere. reactia In lant a polimerazei.priv. actioneaza ca *mesager secund. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. y. [a ampliare = fl crefte. morphe = forma. magnetic. [Lot. gasita. b) a. s. m. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. [ui Jupiter Ammoa din Lima. f.} Oligonucleotid care. AMPRENTA. \G. s. imprimere = a apasa pe. / ampliation. AMP c. amoniogeneza. const. acest proces se accentueaza. s. m apTopie. 2) Rareori. prin simtui tactil. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. s. c) a.si cinematografiata. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. V. de amomu.). fizician francez. V. lipsit de forma. s.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. la facere = a face. AMONIEMIE. gnosis = perce. AMPER. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. digitale). -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber.). f. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa.in monofosfat.. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. endo-crinol. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. amplitude. AMPLIFICATOR. AMPICILINA. amoniacul este sintetizat din *glutamina.. si tab. adj. de. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune.priv. s. s. foto.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. (at. / amplifier (electronics). m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. si PCR. / amorphe. f. -iais == Cargime. A. -aza. ammoaiakon = sore. / ampere. profesor la 'Bans. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. 2) A. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. [Qr. Consta In formarea. empreinte. s. \Jr. const. AMPLIATIE. iradierea padentului fiind mult redusa. / ampicillin. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. V. ammomakoa = sore. / amorphognosie. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. V. / amorphognosia. [ftfire. / amorphous.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. Un curent de un a. [Cjr. [Andre Marie Ampere. de (a gennan = a produce. la nivelul tutu-cor tesuturilor. V. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. engC. AMP-deaminase. ficare. [J~r. enhancer (genetics). e) a. f. A. s. s. de. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. [Lot. s. a .ve. V. de. si tab. de luminanta. Este inactivata de *penicilinaza. ammomakoa = sore de amotiiu. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. hiperamoniemie. amorce. parental imprinting. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. s. m. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene.re. marime. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction.: PCR (v. cu mialgii si crampe musculare. / impression. des = separat de. s.). AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. / ampliation. / amorce. f. s. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. proteine G. [Qr. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. f. de puls. amoniemie) deoarece. f. / amplitude. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. In tubii renali. s. s. f. A. de la amplificare = a man (amplus = mare. / ampere. / ampicilline. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica.. f. s. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz.r.! genesis = producere. si amo-niac.

aphrodisiakos. f.: a. n. In cazul a. aer.priv. adj. / anabolisant. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. comparabil cu socul anafilactic. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. / anaphrodisie. adj. phasis = aparenta. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.. A. ANABIOZA. ANABOLISM. / anaphase. s. adj. s.. / anaclitique. s.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd.AMPRENTA GENETICA getelor. n.} 1) Care stimuleaza. -e. a urea. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva.. s.: *de-presie a.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. f. gennan .. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. s.] 1) In chirurgie.. klitos = desfafurat mapoi. [a ampulare = fl taia. amputatm. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. s. f. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. denu-mita model. m. a.. de [a akouein = a auz. s. de obi-cei un bisturiu. / analeptic. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. f. A..verde. adj. A. s. Umpluta cu ipsos.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. ANALGEZIC. ana = contra.. ANACLITIC. In *proba PrausnitzKusIner. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. f. V. de la ana = din nou. phylaxifi = protecfie. pi. 2) Sectiunea traumatica.ClUaie. s. n. adj. [Cfr. s.: catabolism. / anaerobic.} Sin. NA: ampulla hepatopancreatica. A. Ex. s. s. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). Sin. [Cfr. a scurta. ampula. s. ANABOLIZANT. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. gr. *deletie a unui •autozom. hydatos = apa. oma.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. ampula). iovitura. / anacrotism.priv.priv. In prealabil Inmuiata 'in tus. / analgesique. f. de a reconstrui. Ant. a danturii si a tesuturilor vecine. care. fidela. khioros . de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. anabiosis = rewviere. f. de. facultativa. una = contra. s. Exista un mare numar de a. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. V. afgos = durere. gr. / anaphrodisiac. 3) In embriologie. ana = in sus. medic fi botanist ger-man. -oni/i = taiere. dor. ANACUZIE. ANAEROBIOZA. respiratorii. ANAFRODIZIAC. / anagene.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. / analgesic.). s. / anabolism. [Cfr. muschii. / anaerobic. f. s. si a. orice structura anatomica. NA: ampulla. osteoporoza etc. hydor.. profesor la.. de.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. m. ANAFILAXIE. / anaclitic. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. a. urmata de o anomalie *fenotipica. operatie prin care se separa de organism un membru. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. A. / analeptique. / anacousie. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. gr. n. s. care favorizeaza productia de proteine. -os = aer. ana . -ism. la unele microorganisme. 1684-17S1:\ V. adj. anabole = acfiunea de a urea. Vater. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. mediata de IgE. AMPUTATIE. obligato-rie. Exista a. anabios. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. [Lat.. anaerqbioza. phylaxis = protecfie. / anabolisme. adj. / amputation. a arunca in sus (ana . ampullae. \Qr. pentru formarea bontului. dt ia phy-latlein = a apara.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. [^r. 2) Medicament care . / anabolising.. sau algesis = simtui du-rerif. [Cfr. f.'•tele..] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). f. / anaerobiose.i. f. rasaritut unei . ANAFILATOXINA.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. ANACLORHIDRIE. bins = viata. s. / anachlorhydrie. s.. -os = aer.: cofoza (v. aphrodisia = dorintd sayiaia.: aclorhidrie. pasivS). / amputation. s. partial. f. / ampulla. / achlorhydria.. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. [Cfr.. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. s. s. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. m. levuri. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. -eri. / anaphase. iarcSsi. dactiloscopie. f. prin extensie. f. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. pe o foaie de hartie. / ampoule. fiidrogen. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. f. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. adj. [Cfr. iarafi. Exista doua a. a. {Cfr. ANACROTISM. [a anaballein = a construi.priv. -ind . [Cfr.in sus. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. [Qr. / anaphylaxie. profesor la 'Wittenburg. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. a arunca in sus (ana = in sus. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. un segment de membru si. an . an priv. |t/r. / anacusis. adj. s. adj. ANAEROB. medic si botanist german. \Cfr. portiunea inferioara a *rectului pelvin. rectala (NA: ampulla recti). 3) In stomatologie: copie negativa. venin de cobra. s. \Cjr. ANALEPTIC. Abraham Vater. aer.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. / anacrotisme. -eris. / anaphrodisia. adj. [Qr. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama.priv.. f. s. [-Cot. de ia toxon = sageata. s.). aer. analeptikos = care restaureazd. [Lat. anatomist. ANAFAZA.. / anaphylatoxine.\ Despre cine. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. [Cfr. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. / anaphylaxis. / anaphrodisiaque. AMPULA. de la phaiaein = a aparea. m. s. aaa = In susi krotos . AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. n. (ikousis = am. permite o reproducere fidela. Ex. on . Sin. [Qr. anatomist.a produce.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. Anafrodizie. / anagen. anabole = acfiunea de.priv. s.s. la un al doilea contact cu antigenul. / anaphyla-toxin.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. f. iarafi. [Abraham Vater. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. 'Wittmfiwy. gr. m. ana -priv. tonifica si revitalizeaza. ana = in sus. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung.: carte de identitate genotipica (v. aer. f.: a. A. / anabiose. f. Ex. -oza . care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. adj.: C3a si C5a. s. adj. situata la nivelul duodenului. adj. [at. f. cu ajutorul unui instrument chirurgical. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. tesutui subcutanat si tegumentele. an . poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. / anabiosis. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. an . s. an . ANAGEN. / anaerobiosis. tot la o serie de microorganisme. [at.

n. f. m. De asemenea. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. [Qr. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. coprologica. bacteriologies sau microbiologica. secfiune. [Qr. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. In continuare. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. 5) A. f. Ea poate fi generalizata sau locali-zata.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. sarkos = came. de. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. statistics. / analogue. de la ana = cu.ANALGEZIE exercita aceste actiuni.. nu se manifests clinic. f. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. ex. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. care poate genera 'farmacodependenta. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. \Cjr. In functie de localizare si de efectele In plan functional. s. taire / f(o)etal hydrops. s. poate dti si scrie. dispersiei.a distruge) .} V. a. [Cjr. comparata. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. ANASCITIC. s. / analogous. auditiv. trofica. f. A. bio-chimica. iarafi. / anasarque. glosar informatica. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. s. ANATOMIE. (ie. / anamnesis. chimica. ANAPLAZIE. ana = din nou. f. *A. / analysor. ANASARCA. V. lyeiii =. f. ana = in juruC. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic.si microscopice. adj. 3) A. f.: a. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. askites. narcotics prezinta si un efect sedativ. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii.receptor cutanat.. s.). 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. toxico-logica. sunt utilizate. patologica sau morfopatologie.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. De obicei. / analgesic. 11) A. / anastomosis. f. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). 2) Dis-pozitiv care... serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin.. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. de. ANALIZOR. In cazul polarimetrului. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. segmente ale tubu-lui digestiv. Indeosebi In laboratorul clinic. grafica. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.] Asemanator. s. / anaplasie. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. 5) A. f. [a ana = din nou. la. / anaplasia. / anarthria. / anatomie. de la askos = 6urduf. studiul modifi-carilor macro. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. s. Directii: 1) A. s. analysis = rezoivare. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. ANASTOMOZA.. adj. In medicina si biologie. analogos = (a fd. embriolo-gia structurala. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. f. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. calitativa) si de determinare (a. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. *A. 6) A. ansamblu de procedee de identifcare (a. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. -atos = gura. coproparazitologica. 6) A. 7) A. dar. [Cjr. conform unei anu-mite milrimi. f. hidrops fetal. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. s. adj. dezvoltarii. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. s. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular.durere. 4) A. materiilor fecale. De fapt.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. f. metoda de a. ANARTRIE. si hidrops. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. a. 3) A. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. s. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. Bolnavul afectat de a. ANAMNEZA. [Qr. In medicina. spe163 . metodele de a. adj. *euforizant sau *anxiolitic. an -priv. / analgesia. A. [Qr. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. s. Sin.. spectroscopica. iarafi. / anasarca. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. / analyse. 2) A. cu afemie. sioma.] Comunicarea naturala. 2) A. de [a temnein = a taia. f. s. logos = raport. anastomosis = descfiidere. la ana = din nou. analogue. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. / anascitic. histo. a mo- ANATOMIE dtia. m. reiatie. 4) A. macroscopica. analyein = a fezoha. m. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. sarx. 10) A. logos = raport. Domenii de a. s. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. an -priv. s. de la ana == din nou.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. s. *A. 9) A. Este considerata uneori sin.priv. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. studiul a. se disting nu-meroase tipuri de a. f. a. 8) A. V. algos . Ex. / anamnese. analog.. an . despre o boala In care ascita.si citochimice In cursut unei boli. / anastomose. / anascitique. s. 12) A.: boala Schridde.] Stiinta structurii organismelor vii. \Qr. / analysis. de regula frecventa. de [a plassein = a forma. plasis = nwdelare. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. factorials. \Qr. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. Intelege ce i se spune. 4) A. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe.\ Care nu se Insoteste de *ascita. / analyseur.. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. s. s. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. deopotriva. f. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. radiologica. [Qr. iarafi. a. anamnesis = re-a-mintire. cu producere de *ascita. re-[afie. ANALOG. ANALIZA. [Qr. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. f. prin extensie. iardfi. vizual. / anatomy. A. adj. ana = din nou. / anarthrie. [Qr. ana = in juruij tome = taiere.: 1) A. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. 7) A. *A. s. ANALGEZIE.

m. Principalele criterii de clasificare a a. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. anchilostomiaza. ANDROGEN.] Sin. f. stoma. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. n. / anatoxine. andros = tidrbat. [Jr. aaky-losis = curBurd. 3) A. V. f.f:d. andros = biirbal'i [at. adj. andros = b&rbat'i gennan = a produce. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. la altii la peste 70 de ani. fiecare din cele doua a. un traumatism. s. f.: androgin (v. f. 8) A. ankylostomose. oprire] Termen de origine franceza. s.. / android. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat.] Care prezinta caracteristid masculine.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. s. adj. f.] 1) *Hermafrodit. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. f. ANDROSTERON. cur6at. [Qr. / androsterone. determinata de *aplazia medulara globala. s. Totodata. neuropsihice. Ex. [C. / . duodenale. m. a. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. / an(a)emia. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. ANCHILOSTOMIAZA. f. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. ANEMIE. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. organismul se poate adapta. f. a.: a. andros = 6(lr6a. s. americanum sau Necator americanus. / annelage. In engl. a. eidos = formd. ankylostomiase. ANDROQINIE.. ANDROGIN. / encoche. 's. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. gyne. andros = IJOrlJat. adj.. s. care promoveaza *masculinizarea. A. a cadi a se of:e[i. ankylostomiasis.] Boala provocata de 'ancylostoma. s. difterica etc. neurovegetative si osoase. n. gyne. [Lot. de ia ankylos = wcovoiat. f. haima. s. ANDROQENIC. cu absenta . s. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. s. ankyra = ancorH. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. gyaaikos . / endurance. ANCOSA.: androginoid.. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. normodtare si macrocitare. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. f. an . androgyne. s. ci un simptom In numeroase boli.me. [^r. f. ia toxon a sdfleatd. -aza. stereos = solid.r. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. / androgyne. / androgynism. / andrologie. Se disting doua tipuri principale: a. [Qr. altitudinea. eidos = formO.. ANCORARE. atos = gurd. logos = ftiin. \Qr. 164 ANDROGINOID.] Studiul anatomiei. f. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. / andrology. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. / ankylostomasie. chimica sau imunologica. f. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. pausa. / androgyno'ide. unde se formeaza papulopustule. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. gr. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. creat prin analogie cu "menopauza.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. oner. / anemie. s. / andropause. \Qr.). [Qr. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. m. dm gr. sau poate fi provocata chirurgical. ANDURANTA. studiul particular al unor organe sau zone din organism. f. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. caninum. de. unde provoaca microhemoragii repetate. ankylos = mcovoiat. cw6at. Spre deosebire de menopauza. este lenta. encocAe. / ankylose.. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. s. Alte ex. Ex. f. aner. / male climacteric. m. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. andros = 6ctr6at. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. / annealing. o serie de variabile. 2) In practica. s.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). normo-crome si hipercrome. / androgyne. s. brasiliense. s. Sin.: obezitate a. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. s. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae.. s. f. cat si concentratia hemo-globinei. s. nu este o boala. partiala) sau suprimare totala (a. Sin. / anatoxin.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. A.] Diminuare importanta (a.) care. / anchorage.] Despre o substanta. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. ANDROLOGIE. adsorbita pe gel mineral si a. de osificare. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. jumatate barbat. Care se refera la hormonii sexuali masculini. / androsterone.priv. adj.. 2) Sin. m. ankylos = Incovoiat. a impuritatilor. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. In continuare o serie de tipuri principale de a. topografica. loxikon = otravO. -ina . depind de deficitui androgenic.: toxoid. f. adj. 4) A. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. pausis = mcetare. se poate produce dupa o afectiune articulara. V. / hookworm disease. indurare = a. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. gynai-kos = fe. adj. adj. daca evolutia a. clasa Nematoda. 17cetosteroizi. f. radioscafo-ulnara. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. precum si o serie de tulburari. cw6at. f. aner. Pe de alta parte. adj. / androgen. In plus. ANDROPAUZA. A. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. andros = 6iir6at. in relief} V. s. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. purificata. m. f. s. consednta a unui spasm sau a unei amprente. s. [Lot. adj. ana = contra. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). s. / androgenique. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. andros = ftCafial. stoma. gynaikos = femeie. si artrodeza. [Cfr. aner. / androgynous. / androide. Specii: 1) A. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. gyne.t. aner. de intensitate mica sau medie. / androgenic. 2) A. a deficitului de fier din alimentatie. f. s. varsta si sexul. pentru v&rfut sQgefiCor. s. variabile. [Qr.fameu. diminuarea *reflexului cremasterian. ca modul de viata. aner. aner. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare.\ Toxina bacteriana (tetanica. [Ofr. prin Indepartarea. [Gr. ANCHILOZA.: boala Griesinger. V. cardiovasculare. de regula endogena. ANDROID. / androgene. / androgynie. / endurance. s. In unele anemii (ex. a. Tsi pier-de activitatea toxica. Manifestarile a. de-oarece. ceea ce este inexact. mtOri. Asigura stabilitatea protezei. [Cfr. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. Rezulta anemie. jumatate femeie. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. ANATOXINA. Cel mai frecvent. A. s. [C/r. / ankylosis. anco-ra. de utilizare a termenului: a.... 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. m.. s. oner. f. fara tulburari importante. / ancorage. ANELAJ.

hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. istoric. a. A.: cloroza (v. m. h. abandonat. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). gennan. cuprind: a. A. 1852-1925. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. produsi de sis-temul imun al bolnavului. A. probabil. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. A. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. Acesti autoanticorpi. m. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina.a.: drepanocitoza (v. cu volumul globular mediu peste 110 m3. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. [diiido Banti. Indeosebi *botriocefaloza). feripriva. definita prin diminuarea productiei medulare. *a. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. este. A. Sin. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Sin. Tip de a. reumatismale sau maligne.). din cauza aportului deficitar de fier. Orice tip de a. 1827-1892. A. sarcina cu imunizare fetomatema). nutritionale (ex. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.). care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. denumite imunoalergice.). Sin. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. stomac. aplastica. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Uneori este considerata sin. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. A. Tip de a.} Sin. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. Sin. •mu&t. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. talasemie). catre varsta de 60 de ani.: -talasemie majora (v. sarcina. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. Sin. h. Este determinata de absenta. drepanocy-tic an(a)emia. acid folic). eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Sin. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia.). ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. In eritrocit. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia.: boala Hayem-Faber (v. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. proteine sau vitamine). cu *a. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . reactivi la temperatura corpului. Sin. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. h. Sin. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. A. Boala survine la copilul mic sau la adult.: anemie carentiala. i. A. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia.). m. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. [T/iomns Bentoa Cooley. unele *a. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. [Anton Biermer. h. V. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. A. *A. sunt normocrome. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.: boala MinkowskiChauffard (v. *gastrectomie).).: boala Lederer-Brill (v. Sin. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. Biermer (sau *boala Biermer). pediatru american. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.). anatomopatotog itatian.). A. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine).: anemie sideropenica. A. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. Sin.] Sin. 2) Izo. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. Sin. *bilirubinei. A. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia.: boala Biermer (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).). v. Sin. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. f. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia.: boala Banti (v. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. Sin. V.). si boala Imerslund-Najman. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. *lactatdehidrogenazei. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . 0 serie de a.: fransfuzie cu sange incompatibil. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. A. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. prostata). ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia.).sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. cea mai raspandita boala cronica din lume. profesor (a ffcrenf. 1871-1945} Sin. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. al bolii Biermer (v. si anemie aregenerativa. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. "imunoglobuli-ne G si M. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. m. infectioase. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. h.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.: anemie nutritionala (v.). A. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.: sindrom Martin (v.: a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. unele parazitoze.

abundenta. Termen. V. / anergie. cu supraIncarcare secundara cu fier. f. / aneusomique. ergon = tucru. sideroacrestica). -atos = culowe. uneori. cu numeroase sin. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. [Qr. cheaguri sanguine organizate sau nu. / aneuploidie. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. . g. volatile sau gazoase. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). si a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. erythros = rofu. f. on . care. / aneusomic.: vitamina B. [GJT. de la e = in. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. sensi6ili-tate. la baza creierului.). A.. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. Ex.\ 1) Care provoaca *anestezie. s. prima din cele trei culori fundamentale. non-volatile.senz. / anencephalie. In plus (ex. eii = bun. f.. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. -atos = Corp. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. a unei artere intracraniene localizata. Sin. localizata pe traiectui unei artere. desi produse din abundenta. Sin. b) a.. cu = bun. [at. ANEUPLOIDIE. / aneurin. se. Se disting.. s.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica.priv. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. f. aisthesis = sematie. a. an . n. / aneusomie. ANEUSOMIE. s. s. si aneuzomie. / anencephalia. r. -e. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. s. s. s. adj. -atos = cuiowe.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. s. prin infiltratie sau pulverizare.: anemie sideroacrestica. A. adj.priv. (khroma. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. peridurala. s. ANEUZOMIE. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. ANERGIE. s. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. administrate prin inhalatie. f. Ex. (v. sub care sunt reunite diverse a. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. ca si a trombopoiezei). adj. n. fiind considerata o stare preleucemica.. s. [Cjr. soma.). / anerythropsie.. A. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. de regula.. In continuare. [Cfr. ANERGIZANT. s.. / an(a (esthetic.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. / anergie. an . V. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. A. s. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. / anesthesiologie. catre maturare. include sange si. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. a. Uneori se constata enzimopatii. tuberculinice. an . Sin. 1. ANESTEZIC. an . este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. an . / an(a)esthesia. nu evolueaza normal. locale} sau generale (*a. aisthesis =. ANEUZOMIC. s. s. A. termica. ANENCEFALIE. Var. s. Metoda de *a. rahianestezia sau *a. acfiune. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei..priv. slabiciune si paloare. generate).: aneusomie. enkephalo = creier. an priv. Sin. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. [Qr.priv. / anergia. r. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. ANEURINA.). 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. / aneuploidy. logos = ftiMtd. ANESTEZIE. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. [Gr. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. an . ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. toca/a. f. sensifiiii-tate. produsa Intr-un interval scurt. / anerythropsia. f... eel mai evident este eel al a. / aneurysm. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid.. / anesthesie. an -priv. cu exces de mieloblaste. c) a. In care abolirea sensibilitatii.priv. tactila etc. \Cfr. i. de la ergein = a iucra.. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. (fibroma. oneurysmo = [lugire. adj. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. reprezinta o varietate de *dicromatism. f.).} Absenta perceptiei culorii rosii. m practica. an -priv. f. Grup de medicamente care provoaca somn profund. ca urmare a stazei acestuia. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. Se disting: a.. / anergisant. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. f. f.] Numar anormal de cromozomi.). eupfoos = favora6ii.. a. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. tactila). adj. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii.). care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). de ex. s. etiologice. f. g. aistesis = se-mafic. tfilatatie. apsis = I'edtTe. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. [Qr. aisthesis = senzatit. / an(a)esthesiology. a. Var.: trisomie) sau In minus (ex. A. Malformatie sacciforma sau fuziforma. / aneusomy. Grup de compusi care. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. dolor. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. f. m. / aneurine. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia.nsi6i[itate.. / anesthesique. adj. [Cjr.: anemie sideroblastica (v.. *sarcoidoza etc. A.). genera/a.priv. f. tocoreg/bna/a.priv. soma. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. spontan sau voluntar. [Cfr. A. pentru aneuzomie (v. m. s.: boala a.afie. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. r. ANERITROPSIE. di (a aneurynein = a duata. -atos = corp.). 'Daltonism pentru culoarea rosie. termica. ANESTEZIOLOGIE. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics.priv.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. [Cjr. pediculata sau nu. \(jT. / anevrisme. ca si o serie de boli dificil de clasificat. ANEVRISM. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. Se disting numeroase tipuri de a.. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. In contact cu un trunchi nervos. anencephaly.. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa.: monosomie).. a) a. an . s. denumite mdeosebi In functie de localizare. f. eidos = formd.: anemie feripriva (v. anevrysme. f. s.

d. pi. Uneori. [(yr. / engagement. sore throat. vasculita. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. faringiana.ti de. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. In prezent. francez. s. Flegmon sau abces amigdalian. [Lat.. Ansamblul constituit de catre ovare. alantoida. f. adnexus (annexus) = le. -ita . / angeitis. ANEVRISMORAFIE. f. [Cjr. V. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. plastos = mode. dc. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. a persistat este *a. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. s. [Gr.\ Tesu-turi.a dilata. rhaphe = sutura. ANEVRISMOPLASTIE. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. angor abdominal (1). prin diverse procedee. Intre tunica interna si cea externa. pi. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. [Lot. 1S37-1914. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. f. In functie de localizare si de natura infectiei. *A. rezultand o dilatatie cilindrica. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. de la adnectere (annectere) = fl iega. Termenul a. [Qr. ANGIECTAZIE. f.. f. -ita. In cazul a. angiite. / angine. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. dermatomiozita. Tumora vasculara determinata de organizarea. a. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase.). ia '}{6pitau\.: anevrismorafie (v. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. angeioa .\ Semn patognomonic. aneuryaein . se produce la nivelul tunidi medii a vasului..: anevrismoplastie. s. ANGEITA. consednta unui traumatism. ANEXITA.was. s. de (a aneurynein = a dilata. / anevrysmoplastie. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. comunicant cu artera printr-un colet. s. aneurysma = iargire. a wnpietl). ovalare. ANGINA. m. pectorala. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. 167 .: parul si unghiile sunt a. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. ANEVRISM DISECANT . a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . Apare In perioada de stare a febrei tifoide. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. reconstitu-tiva. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 3) A. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. de la aneurynein = a dilata. s. Termen engl.. f. v. sau gr. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. s. ANGAJARE. d. f. s. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 'granulomatoza Wegener. adnexus (annexus) = [egdturd. f. In contact cu o leziune arteriala. nectere = a (ega. uni (ad . ektome = esfcizie. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. a. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. / angiectasls.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. f. f.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. In aproximativ a doua saptamana de boala. tonsilara. a modda} Sin. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. nectere = a iega. Pentru a. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. ANEVRISMECTOMIE. quinsy.ga. / herniation. placenta si cordonul ombi-lical. Mai rar. In cadrul unei formatiuni comune. f. / anevrismectomie. f. mi (ad = catre. disectie aortica.: a. In caz de anevrism fuziform se practica a. a.iargire. cu refacerea arterei. / aneurysmorrhaphy. s. pentru desemnarea a. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm.catre. f. f. langa. engagement.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. Conga. phlegmonous angina. Ex. limfangita etc. Este. ale pielii. / annexite. inclusiv a "amigdalelor. in canalul medular cervical. / aneurysmoplastia. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. 'Eons. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. nngeion = vas. ANEXE. [C?r. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). s. ektasis = di[atafie. [Lat.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. f. A. urmata de sutura. la. lupus eritematos diseminat. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. s. cuprinde nu-meroase varietati. cerebrala. / angiectasie. *sindromul Cogan. deoarece cauza a. de la angere = a strange. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. Sin. trompe uterine si ligamentele uterului. s. / aneurysmectomy. de [a adneclere (annectere) = a lega. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. ditataf-ie. 1) A. temporala. / adnexa. dilata^ie. 4) 1n obstetrica. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm.: vascu-larita. *periarterita nodoasa. s. A. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. flebita. angina = sit/ware.).twn. s. a impieti). / anevrysmorraphie. Ex. superfidale. / adnexitis. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. aneurysma = iargire. / annexes. *arterita gigantocelulara. difterica etc. s.] Inflamatia *anexelor uterine. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . Denumirea este improprie. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. s. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). / angina. amniosul. de obicei. s. a/ aortei. *A. intestinala. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. a sufo-c-a. la plasucm = a forma. s. amigdaliana. din interiorul acesteia. Consta In deschiderea pungii anevrismale. nu este o *micoza. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. diCatafie. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. a unui hematom care constituie un sac fals. / angeite. aneurysma . f. a. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. Sin.la. medic. f. infectioase de origine bacteriana. a. de. 2) A.

p. / angiocholegraphy. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. s. / angiography. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. A. emotie. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. / angiogenese. / cholangitis. graphein = a scrie. limba este Tmpinsa si ea In sus. Mai rar. vezica. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. ANGIOCARDIOGRAFIE.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara.). crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. ANGIOGRAFIE. survenind de mai multe ori pe zi. frig. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). f. [Cfr. agentui patogen In *difterie. cu iradieri In membrul superior stang. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. dupa injectarea unui *mediu de contrast. [Cjr. gat. s. gennan = a produce.inihe Vincent. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. ANGIOGENEZA. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. n. s. *heparina si *interferon. kcirdia = iniw. 1'e.zica. c) durata: scurta (minute).. n. de decubitus. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. uneori la ora fixa. A.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. s. angor abdominal (2). [Cfr. s. A. 1908.: angina Henoch.: hemangioblastom (v. s.. / angiocardiographie. o parte din cavitatile cardiace. f. iar "coronarografia releva stenoza importanta. prelungite. graphein = a scrie. / angiocholegraphie. n. [Myron PrmzmeInl. s.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. •V.pidemio[og francez. de tip Prinzmetal. f. V. si angina pectorala. p. f. Sin. ANGIOCOLEGRAFIE.. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. s. s. instabila. s. f. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. Sin. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. In circa jumatate din cazuri. Cauza a. \Cjr. f. acompaniate de *angoa-sa si. s. In general.: colangiografie (v. angor pectoris. proteine angiogenice. 2) A. 1820-1910. [Eduard Heinrich Henoch. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. khole = biia. ANGIOCOLITA. uneori.sau intrahepatice. s. are o evolutie grava.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente.] Sin. fluor. sindrom Prinzmetal. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. / angiocardiography. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography.] Inregistrare. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. bactinoiof) pi e. angeion = vas. boala Heberden. angeion = vas. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. lungi si spontane. 6) A.). 'Berlin. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. fiind denumita In aces-te cazuri a. gr. reflexa. f. f. angiografie numerica. / angiofluorographie. ANGIOBLAST. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. ANGIOFLUOROGRAFIE. mandibula. angeion = POSi blastos = ge. sau cardioangiografiei selective. b) circumstante. / angio-genesis. pneumococ sau stafilococ.] V. [C)T. PlanseuI bucal este ridicat. \Qr. ANGIOGENINA. intricata.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. V. -ina. -ita. graphein = a scrie. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. / angiofluorography. / angiocholecystography. interscapular.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not.: angina vasospastica. colan-giografie (v. a. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. iar In o treime din cazuri a. la gennan = a produce. [C. Prognosticul a. s. Forme clinice de a. m. Stuttgart. infiltrat. cflirurg german. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina.. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. s. stenocardie. pseudodifterica. spat finer. pediatru german. ANGIOCOLECISTOGRAFIE.6. Solutii terapeutice. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. care. khole = bil&i kystis = sac. f. fara unda de necroza. spontane.n. ANGIOCOLECISTITA. este totdeauna grav. s. p.: angina de piept.). angeion = vas. khole = Bita. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. angine de poitrine / angina pectoris. s. graphem = a scrie. Sin. [Cfr. 1862-1950} Sin. angeion = vas. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. / angioblastoma.. si sindrom de ischemie-leziune. se complies cu 'infarct miocardic. u. s. kolon = mtestin gros. angeion = vas. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica.r. / angioblaste.: 1) A. "cu tendinta de extindere In profunzime. senzatie de moarte iminenta. In care crizele survin spontan. s. genesis = producm. f. crize care se agraveaza rapid. -it5] Inflamatia canalelor biliare. de.: angina ulceronecrotica (v.] Sin. 5) A. [Cfr.} Sin.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. fiind inhibat de *steroizi. Sin.). / angiocholecystitis. / angiocholecystite. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. acuta coronariana febrila.: infectie Vincent (v. [CfT. In cazul a. / angiogenine. [feim Hyar. fiuor. angeion = vas.). / angioblast. spastica. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. noaptea. / angiogenin. a. f.: In cazul fe-brei tifoide). Denumire generica pentru toate a. V. variant angina pectoris.. dimineata si seara. p. f. f. din (at.mie. este produsa de streptococ. 3) A. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. / angiocholite. aspectui clinic al *a. In cursul *cateterismului cardiac. efort. cu rise de infarct si moarte subita. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. s. ANGIOBLASTOM. / angiocholecistographie. f. angeion = vas. . / angiographie. angeion = vas. m. angRion = vas. blnstos = gennt. devenind tot mai frecvente. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. cordw-iog americon. cu o cadenta rapida. Denumita si stare de rau anginos. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. 4) A. [Gr. Tumefierea. -onio. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. prof&sor'Ca Saris. extra.] Sin. f. extractii dentare). p. graphein = a scrie. pe. i. f. s. dupa pranzuri. f. oris = curgere. kystis = sac. s. cingeion = vas. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. / angioblastome. dur si foarte dureros.). s.. f.: angiografie numerica (v.

169 . [Qr. s. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. -alos = jfura. angeion = vas. dt la. s. s. frecvent. skopos = observator. [Cfr. stoma. span = a trage. / angiostomie. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. m.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. boala Lindau. s. [Qr. dt la plassein = a forma. / angionecrosis. dezobstructie. Ill. Sin. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). s. / angiology. gr. ANGIOSTENOZA. f. [(77-. / angiomatose. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. I). ANGIOKERATOM.?(amina. / angioma. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. s. n. / angiospastique. stenosis = strdrntare. Sin. a. / angioplasty. si boala Fabry. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric.. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. keratos = corn. scintilla = scantde. / angionecrose. / angiotensinase. II. ANGIOTENSINAZA. ANGIOTENSINOGEN. / angiokeratome. n.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. angeion = vas. ANGIOTENSINA. [at.'. f. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. m. meningiene. angiotonin. de la tendere = a mtinde. 3) A. In cazul vaselor mari. [Qr. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). n. f. f. [(^r. adj. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. V.. tendere = a wtind'e. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. [Qr. angeion = vas. ANGIOSARCOM.: 1) A. congenitala sau dobandita. [at.. ANGIOPATIE. cutan^e / Cobb's syndrome..). m. s. si tab. angeion = vas. angeion = pas. s. angeion = vas. / angiomyome.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. / angioscintigraphie. s. -ma. A. -oza. / angiomatosis. / angio-tensinogen. -oma. s. const. / angiomyoneuroma. f. spasmos = contracfte. angiotonine. spustikos = care trcye mauntru. spasticufi. / angioscope. myos = musclii. I este un decapeptid care. retinopatii etc. -oma. s. incorda. / angiostenosis. angeion = vas. / angiokeratoma.] Tumora vasculara circumscrisa. a.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). [Gjr. [Cfr. gr.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. rezulta din a. tumora glomica (v. IV. ANGIOSCINTIGRAFIE. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angiome. angeion = vas. / angiotensin. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". angeion = vas. [CJT. s. sarx. prin crize de epilepsie.r. ANGIOSPASM. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. Imaginea este apoi restituita. (at. / angiomyoma. -oma. I) denu-mit a.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. / angiotensinase.). ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. V.} *Necroza peretilor unui vas. ANGIOPLASTIE. s. s. tensus. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiostenose. nekrosis = mortificare. m. m. / angiosarcome. dilatare.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. f. / angioscope. naevus vasculaire / spider angioma. angeion = vas. n. re-zulta din a.] Boala. Sin. sin. Sin. neuron = nerv. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. -aza . ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. din gr.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v.: sindrom Cobb (v. angeion = vas. f. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard.. Poate avea diferite localizari. s. s.-globulina de origine hepatica. -inn. s.). gennan = a. ANGIOM. ANGIOMATOZA. s. hypertensine. f. [at. f. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. / angiopthy. [C. f. ANGIONECROZA.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. Poate consta In sutura. si AT. f. angeiologie. n. / angiotensinogone. [at. a. keras. s. Sin. f. scrie. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). V. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. Tip de a. f.: gamaangiografie.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. f. di la. \Cjr.: angiografie digitala. f. tendere = a mtinde. II poseda receptorii specifid AT. produce} Alfa. hypertensin. angeion = vas. s.} Sin. / angiologie.. de la nekros = moarte. / angiospasm. 4) A. si AT. s. f. a mcorda. s. ingust. Au fost descrise mai multe a.] Ingustare a vaselor sanguine. ANGIOSTOMIE. In regiunile temporala si occipitala. s. s. / angioscintigraphy. s. a nwd'eCa. de la. / angiospasme. -ina'i gr.. a mcorda. adj. sarkos = came. / angiosarco-ma. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. adesea congenitala sau genetica. plastos = modelat.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. f.: boala Rendu-Osler (v.rtensina. angeion = vas. f. tensvs. [l^r. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOSPASTIC. anterioare. de [a. -oma. de [a skopein = a video. s.).] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. / angiostomy. retiniene etc. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. tensus. f. 2) A. m. s. s. [Cyr. s. sub actiunea 'enzimei de conversie. / angioneuromyome. V. angeion = vas. m. A. de asemenea. ANGIOMIOM. I). / angioplastie. -oma. \Qr. gr.. mgustare. / angiotensine. myos = musctii. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. angeion = vas. ANGIOLOGIE. angeion = vas. ANGIOMIONEURINOM. s. m. graphem = a. n.ipe. accidentele vasculare cerebrale.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. / angiopathie. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. stenos = strd-mt. [Termenut a rezultat din doua. mys. A. / angiospastic. omd. pathos = 6oa[a. logos = stiinta. s. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. s. angeion = vas. [Gfr. m. n. s. [Qr. s. 'in continuare. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. mys. angeion = vas. ANGIOSCOP. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. endocrinol. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. s. [Qr.: angiotonina si h. e. ungeion = vas. (cu subtipuri). ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. element precursor al *angio-tensinei. f.

se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. m. f. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. c) a. on priv. anus = smut. s. f. ingust. f. Var. eikon. deci fara comuni-care cu creierul. angor. m. an * priv. phorein = a se simti. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. AN IZO METRO PIE. [Qr. \Lat. ANICTERIC.] Sin. [C/erm. f. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. ANHIST. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. / animal.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. s. f. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. angiiilla = fipar. an -priv. / anhiste.. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. kyiof. Anilm de [a Anil = indigo. / anhidrose. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. s. f. / anisophoria. n. f. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. m. f. m. Evolutie. cu rol In vederea stereoscopica. coif} Sin. s. ANGULUS. si apa. egal cu 109 m. f. 2) Care apar-tine organismelor. [Cfr.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. s. s. ANIMAL. -ozo . s. a tainui si omen. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii..] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. / anisocoria.. m. angle. \'Jr. ](^r. de la trepein = a intciarce. f. / anhedonie. f. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. ikteros = gai6enare. isos = egoi.: acelular (v. vedere. s. adj. s.r. ion = migrator. Ant. obser-vata In aortita abdominala. an • priv.: coexistenta de *macrocite si *microcite. / anisometropie. / anisotrope.. adj.tie. Carboanhidraza. / anhedonia. / Angstrom. cu maduva spinarii sectionata. [(yr. angoisse.: angina pectorala (v. si anilism. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.). ANGSTROM .. Poate fi profesionala sau accidentala. .. [Qr. -oza.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. / anisocytose. f. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. isos = egai. hidros = tra. rotator. histos •= tesdturd. / aniseikonia.priv. s. / anicteric. acuta sau cronica. f.: anilinism. adj. f.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. ANIZOCROMIE. de valoare mica. ANGUILLULA. Conform SI. hydatos = apa. s. [Lat. accelerarea respiratiei si pulsului. angor abdominal (2). pentru angor abdominal (v. s. / anisometropia. [^r. f. angor. f. bicarbonic (HCO^). cu Jena respiratorie si cardiaca. animal. f. Var. Se deosebesc: 1) A. pectus. transgenic. radicalii acizi sunt a. adj. {Qr. adj. -oris = sufocare. f. \C. s. ca si In microscopia optica. / anisocytosis. s. adj. metron = masura. considerate de origine neurovegetativa. s. m. s. / anisocorie. din iat. f. / anilingus [Lot. fizician fi astronom suedes. ANIZOCITOZA.. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. / aniline.). ca o consecinta a hemolizei. spinal.. hiperfagic. stare de rau general. / anisophorie. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. ANILINISM.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. / anhydrase. on -priv. / anhidrotique.. khroma. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). In compozitia sarurilor. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. incolor. Aceste reactii. e) a. / anilisme. si se manifesta prin fenomene nervoase. isos = egal. ANIZEICONIE. / angle. s. ana = m sus. / angoisse. [^r. (a anguis = sarpe] Sin. ANHIDROTIC. opos = vaz. / aniseiconie. s. / anilism. n. ops. f. m. ANHEDONIE. [Cjr.ANGOASA ANGOASA. V.). an . cu formula CeH5NH2. s.priv. transgenic. ANILISM. [Cfr. angu-lus = ungfii. -ozo. inteslinum = intestw. de (a ienai = a merge. f.i icier} Care nu se msoteste de *icter. angustia = loc strdrnt. s. imperceptibila. trope = Intowcere. / anisochromia. ANHIDRAZA.i isos = egali kore = pupita. de control. / anion. [QT. ANIZOFORIE. an • priv. / anhistic. isos = egal. Sin.: Strongyloides (v. Anilm. Are M. anhistous.] V..). rasuflare} 1) Organism viu. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). ANHIDROZA. an * priv. in arafia. [Lot. avand senzatii. ori functionala Cin diferite boli). -oris = piept. isos = egai. prin 'casexie sau infarct intestinal. lui Houssay. s. / anilingus. -atos = cu[ciare.). / Angstrom. s.: angina abdominala. de la Anil = indigo. [Cjerm.: unghi (v.•priv. s. s.1 nm.). / anhydrase. A. Var pentru anilism (v. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. s. uneori fortata.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. ANION. / anicterique.: a.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.. / anguillula. Ant: izeiconie. in ara6a -ainil. isos = egal. / anion.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. Sin.: angina intestinala. de Ca inIcfitinus = interior. s. an . enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. s. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. Bioxid de carbon (v. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. ANILINGUS. ANGOR ABDOMINALIS. s. n. [Lot. / animal. f. 2) A.] Inegalitate pupilara. an • priv. s. \Cjr. Simbol: A. s. hydor.] Sin. angor intestinal. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. 2) In particular. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.nspira. -minis = preve-stire. on .. s. animal = fiintS vie. adj.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. / angulus.. [Aiders /ens Angstrom. f. [Lot. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. / anhidrosis..] Intoxicatie cu anilina. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. -oris = sufocare..] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus.] Lichid uleios toxic. 1814-1874. Principalii a.. abdominalis. n. fiziologica.. adj.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. deoarece are M. n. / anhi-drotic. lingere = a /inye.). m. s. s. de. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). de (a anima = suflet. -a]-nil. -ism. f. abdomen. s. b) a. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. an -priv. s. Var. hematologice (anemie) si tulburari digestive. {Cjr.. tesut. ANIZOCORIE. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). adj. / anguillule. / anisotropic. s. / anguish. ANIZOTROP.). a se comporta} *Strabism latent. hidros = transpiratie. In anemiile hemolitice. \Lat. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. -oris = sufocare. / anisochromie. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. surve-nind In general dupa mese. = celutd. m. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. d) a. relativ mica. adj. / aniline. s. 170 ANIZOTROP ANILINA. anger.: *izocorie. acompaniaza formele severe de *anxietate. v. an -priv.

s. f. / anosmie.priv. ANOPIE.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. V.priv. s. gr. psihopatie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. Limita Intre normalitate si a.. }C. din [at. ANOSODIAFORIE. f.priv. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. f. ANOSOGNOZIE.. ANORMAL. A.priv. In acest caz. 2) Absenta vederii. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ana = fn sus. \Gr. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. ANOREXIGEN. / anonychie. [Qr. ideal cristalele.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. f. rezistenta la tractiune. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.] Electrod pozitiv. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. ANORHIDIE. V. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. / anorexie. spre deosebire de *monoftalmie.. s. Prin extensie. d wufi sufere-a. ANOMALIE. s. / anorexigene. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. |^r.tor.).priv. s. adj.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. / abnormal. / anopsie. odous. a luminii etc. A. anorexia nervosa. s.). ANKILOSTOMIAZA.reguiarita. pentru anchilostomiaza (v. prin exces.priv. an . / anorexia. prin Intepaturi.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE.. aorma = reguid. m. anopheles = vdta. an -priv. ANOSMIE. onoma. Ex. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. / anorchidie. / anorchia. [Gfr. organum.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. Sin. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. / anode. si monorhidie. anorexie mentala. functiei sau comportamentului "normal. gf. ANORGANIC. s. adj. orexis = apetit.a. uneori. s. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). "hemianopsie etc. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. [Cyr. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. prin extensie. [Qr.. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. f. nepericulos si. / inorganic. V. m. / anodyne. (in . / Anopheles.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. / anormal. lat.} 1) Care diminueaza apetitul. ANOPSIE. f. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. f. m. / anonychia. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. A. S-a propus sa se considere a.).. -e. s. a .: protanopie (v. / anophthalmos. onyx. adj. s. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. f. / anophtalmie. indolor. / anosognosie. 1766-1844} Sin. -atos = denumire. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. viteza de propagare a sunetului. hodos = cole. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. {Qr. s. congenitala sau dobandita. adj. de [ege. 2j a . / anosodiaphoria.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. care a studiat si daltwumul. ANOREXIE. -ykhos = unghie. anomaliu = tte. [Gfr. orkhis. n. drum. Femelele (hematofage) sunt vectoare. [Lat. benign. 'agnozie vizuala. 171 . f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. organon = instrument. 3) Uneori sin. 'M'anc Hester.. s. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. / anodontia. opos = vas.: aberatie cromozomiala (v. / ankyrine. f.te. adj. s.) In functie de directie. / anisotropia.. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. ANOFEL.idan fi naturalist engie-z. \(^r. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. [John Dalton. apsis = vedert. / abnormality.. termenul este putin utilizat. malariae si ovale). 1) an . ANOD.priv. m.: fosfor a. [QT. [Gjr. Bra urmari. / anodin. f. V. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. ANOMIE. Sin. iar cele infe-rioare lui m . trope = intoarcere. care nu respecta norme sau legi.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. \Gjr. / anosmia. f. a. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. de la. s.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.. s. s. cHimist.] Absenta simtului odoratului (mirosului). tinand seama de sensul curent al cuvantului. [C?r. / anopie. / anomia. V. s. conductivitate electrica. fiz.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare..} Care este contrar structurii. pozitiei. f. on priv. s.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. monstruozitati. Var. [Qr. Evolutie imprevizibila. adj.. gr. a. gnosis = perrepere. / anosodiaphorie.. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. [Lat. / anomie. -ale. s. osme = miros. Se sustine ca a. profesor la. si a pozitiei acesteia.priv. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). dilata-bilitate. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. ma-sind.. / anodontie. de care.priv. / anisotropie. prin defect. ANODONTIE. f. s. Desi ar putea prezenta interes.2T. s. de [a trepein = a inloarce. organicus. f. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. nosos = 6oala. an • priv.. f. Se gaseste In banda (4. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). f. adj. isos = ega[. a • priv. si anosognozie. f. f. m. s. s. aspect. ANONICHIE. orgtinikos = referitor la un instrument. gennon .. ANODIN. lat. f. Ex. Nemato-cere. ANKIRINA.nf:d. f. / anorexiant.. s. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. / anorganique. an . f. f.a produce. f. / anode. s.). de obicei "congenitala si *familiala. f. an • priv. f. / Anopheles. anomalus. s. s. si normal. {CJT. s. octontos = dinte. s. an . vivax. s. [Qr. ankyra = awora.. ops. dependenta de contextui familial. cu hipermetropie (v. orexis = apetit. ina. / ankyrin. este uneori conventionala. f.} Gen de insecte (tantari) Diptere. / anopsia. ab = indepartat de. s.: anorexia nervosa. / ano-sognosia. cunoastere. on . s. s.: anorexie mentala (v. f. Wucherena bancrofti. -aux. gr. anomalous. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). adj.r. Sin. [Cjr. sau mineral. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. an • priv.). an priv. anomaly. / anopia. ANOFTALMIE.ma. anomos = nereguiat (an .d de (ege)} Modificare patologica. nomos =• allied availd forf. on -priv. f. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. fara importanta. / anomalie.i nomos = obttd avdnd forf. s..

[Qr. s. ANTECEDENTE.: amnezie a. f. ante » mainte. hypo = sub. la nivelul partii lor concave. ante = mainte. an . anti = contra.: 1) A. v. versum. s. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. In aces-te conditii. In forma de U. f. Pentru comparatie. rau de munte. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. f. desi se leaga la un 'receptor. f. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. biochimic. adj. [Lat. 4) A. s. n. f. personate). i. pi. adj. astfel Incat. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. antihelix. f. ANTENATAL. NA. afgos = duren. / anterograde. brakhion. NA: pars distalis adenohypo-physeos. adj. NA: ansa. / anterograde. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. f. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. anterior = mai mainte. treapta. / anteposition. f. s. [at. baima. adj. anthelix. de ia phyeia = a create. -rtis » moarte. m. / antagonist. m. anatomist ge. ANTEPOZITIE.. adj. 7) a. s. n. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. profesor la Zurich. s. s. partiali. / anthelix. adj. s. ae ia anti = contra. prea flectat Inainte. Ex. / anoxie. Se pot distinge: 1) a. s. de [a gradi = a merge. / antagonisme. 3) A. s.. s.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. fami-liei sale (a. -atos = sange. organe. s. mart. / anovulation. s. 2) Care se produce de la un moment dat.\ Absenta "ovulatiei. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. A. / anoxemie. ANTERIOR. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. f. Intre cele doua extreme. exista un spectru larg de agonisti si a. helix = fpirald. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. tratament a. s. ANTEFLEXIE. ansae. -onis = punere. / anteversion.: a. axul corpului uterin.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte.ANOVULATIE ANOVULATIE. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. [Lot. [Lat. / antalgic. familiale). flexio. ANOXIE. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului.: blocante de canale calcice (v. pi..] V.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. fenomene sau substante. s. 3) a. anti » contra. oxys = acrui o\igen. physis = creftere. s. Tipuri de a. s. -ntis = antecedent. [Qr. NA: antebrachium. \Lut. de in ovum = ou. n. / anthelix. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. ANTEHIPOFIZA. f. ago-nistes = [uptdtor. / antagoniste.] Care calmeaza durerea. an . cu care este asociata. gr. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. ANTE MORTEM. agonisti si a. ANTAGONISM. adj. brachium.priy. fulminanta. s. histo-toxica. Legarea se produce conform *legii maseloc. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. partial: ventral. antecedens. s. i. a nou-nascutului. / antiacide. Marginea convexa a a. adj.. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. [Lot. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. adj. s. antugomstRs = oponent. tub urinifer si nefron. ANTEROGRAD. -onis == mdoire. oxys = acm. [Lat. s. ante = wainte. / antecedents. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor.} Termen discutabil. anterior = mai mainte. / anterieur. de altitudine v. [Lat. s. / history.] 1) Mis-care In sens anterior. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. gr. Ex. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange..rm.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. care con-serva curbura sa normala. ANTAGONIST. ANTEBRAT. Cat.} V. ANTE PARTUM. de la ponere = a pune.. A..priy. m. prin flectare. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene.. / loop. f. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. adj. s. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. ANSA.priv. 5) a. partus = nafte-re. eventualitate practic imposibila. ante = mainte. Prin a. a. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. 3) a. ANTEVERSIE. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. positio. gra-diis = pas. m. situata anterior fata de "helix. stagnanta. an . dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. organ. A. neonatala. s. de ia anti = contra. 6) a. anoxyemie. anularea sau inversarea efectelor lor.] 1) De-viatie anterioara. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. |br. / anteversion. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. s. m. / anox(a)emia. ANOXEMIE. [Lat. [Cjr.. / anse. f.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. -e. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. / anterior. natalis = de naftere. [Lat. ANTEHELIX. [Lot. ante = mainte. m. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. / anteposition. s. adj. o?(igen. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare.).\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. mio-cardica. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. s. a. / anovulation.] Care preceda 'nasterea. ANTALGIC. n. . comparativ de [a ante = inainte. gr.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. 2) a.. [Lat. / anterior pituitary. s.: pozitie a. / antenatal. ante = inainte. ante = inainte. 2) A. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. competitiv sau necompetitiv. 4) a. 2) In bacteriologie. dim. 2) Despre un sistem. onos = Brat. este libera In interiorul cavitatii abdominale. de regula localizata. n.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii.. f. Medicament cu aceasta proprie-tate. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. hucid. pi. / antalgique.. hipofiza. a inamta. / avant-bras. ftiinpifica ovulum = ou mic. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. Sin. [Qr. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. de ia flectere = a wdoi. Sin. 3) Substanta care. / antacid.an.. a carui presiune scade In tesuturi. ANTIACID. adj.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. ante = inainte. n. f. ansa toarta. / antagonism.. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. anteflexie si anteversie. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. s. ascendentilor sai (a. [Lot. ce poate avea ca rezultat diminuarea. In principiu. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. / forearm. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. ereditare sau eredocolaterale). a. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / anoxia. [Qr. \Qr. [Lat. ante = mainte. 1809-1SS5. care Ie servesc. acidus = aero. m. / antenatal. Ex.] 1) Care se opune acizilor. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. / anteflexion. / anteflexion. f. / antehypophyse. s. f. 2) a. m. antagonisma = pozifie. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. lat. de Ca parero = a nafte. de ia vertere = a wtoarce.

adj. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. ANTIANGINOS.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. si nu a actiunii clinice. m. Sin. n. / anticonceptionnel.: medicament a. anti = contra. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. / antiepileptic drug. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. adj... nitroimidazoli. macrolide. [Qr. si X ai coagularii este. -cri = roc. ankein = a sugru-ffia. / anticoagulant. [at. cancer.. s. conceptio. \Gjr. bakterion.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. / anticodon.. In prezent. anti = contra. gramma = insc. (at. n.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. s. ANTIBIOGRAMA. -e. cra6. gennan = a produce. -euse. f. *midriatice si antiparkinsoniene. alterata. / anticonvulsivant. / anticodon. m. ergein = a [ucra. anti = contra.. -e. antifungice. m.. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. -euse. n. / antibacterial. s. Prin a.priv. / antiantibody. V. / antibiotics therapy. tetracicline. n. glico-peptide. IX. adj. adj. s-au dezvoltat a. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. din aceasta cauza. de. khole = 6iia. m. m. prezinta. [Cfr. anti = contra.. ANTIAMARIL. s. m.. s. n. anti = contra. / anticholinergique. ANTIAGREGANT.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. spanioia amarillo = galften. antimitotic (2). / antiarythmique. / antiandrogen. [at. s. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. anti = contra. adj. n. anti = contra.\ V. canal de potasiu. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. -ina. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. In functie de formula chimica. m. (^r. / anticonceptive.] 1) Care se opune vietii.. si antiulceros. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. de (a therapeuein = a ingriji. ANTICONCEPTIONAL. [Cjr. s. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. se disting patru grupe de a.. angina = sufocare.. adj. f. [Cfr. therapeia = trata-ment.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. antitubercu-loase. n. m. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. anti = contra. -elle.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. Ex.. adj. d) o serie de inhibitori de calciu. adj. ANTICONVULSIVANT. de sin-teza. andros = bCa-bat. a anticipa (ante = Inainte. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. anti = contra. / antibiotique. r. [Cjr. In scop terapeutic. antiseptic. s. m. adj. adj.: antivitamine K. s. adj. / antianginal. ANTIBACTERIAN. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. pentru unitatile medicale mari. s.. adj. adj.. / antiallergique. s. / antiamaril. ANTIANDROGEN. s. m. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. [at. / antiallergic. anti = contra. ANTIBIOTIC.. [Qr. [Qr. de (a angere = a strange. aggregare = a aduna [a un ioc. / antiamaril. derivati de oxichinoleina. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. s. / antiangineux. s.. f. adj. Sinteza factorilor II. / polypeptide antibiotics. a . / antibiogram. f. dim. cu anticorpii. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. s.. capere = a [ua). Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. s. / antibiotherapie. n. s. ANTI-ANTICORP. -onis = anticipatie. / antiandrogene. [at. s. *antiemetice. mecanismut de actiune si efectele clinice.. anti = contra. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. s. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). / antiagregant.. s. [Cjr. s. corpus. anti = contra. amino-glicozide. antibiomimetice. [Qr. Datorita acestor proprietati. ANTIALERGIC. careia Ti afecteaza cinetica. adj. rhythmus. s. care permite determinarea sensibilitatii. gr. s. ANTICIPATIE. s. [Qr. la ergein = a. sou gr.. [Lot.. ANTICOAGULANT. deci. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. ANTICANCEROS. f. adj. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. o. contraceptive. ca si a analogilor sintetici ai acestora. in vitro sau in vivo. [Cjr. antimitotice. -enne. anti = contra. de [a baktcria = fiaston. m. sunt grupate In familii: betalactamine. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. anticipatio. s.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. s. bias = viata. convul173 . V. polipeptide.re. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. In ultima perioada. / anticipation. anti = contra. a coagula.. VII.] Care se opune *febrei galbene.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice.. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. ANTIBIOTERAPIE. anti = contra. anticoagulante circulante. Substante care inhiba coagularea plasmatica. canal de sodiu. fata de "heparina. concep^ie. Int. Pe baza efectelor celulare. adj. *gramicidina si *polimixinele.: heparina. n. a. m. / antisludge. / antibacterien. m.. determinate de *alergie. (at. adj. Anticolinergic.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase... m. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. n. / antibiotic.. df. Cat. sunt utilizate ca *spasmolitice. ex. ia conccptare = a deveni msarcinata. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. a. pulmonare sau sanguine. s. adj. / anticipation. s. -onis = grcw\ ditate. si antibiotic. adj.oagulare = a In-cfiega. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. anti = contra. adj. a sufoca. m. / anticoagulant.. / anti-anticorps. / antibiogramme. rifampicine. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / anticancereux. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. 2) o substanta naturala care circula In sange. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale.. adj. de (a anticipare = a o (ua Inainte. s.. A. s. oner. dezinfectant. / anticholinergic. V. [Cjr. adj. cuta-nate. antisecretorii gastrice. V.rie. V. pi. actiune.. contraceptiv. al!os = aitui ergon = iiicru. n. / antiarrhythmic. V. m. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. [Cfr. bias = viafd. bias = viatd. [Cjr. aati = contra. adj. n. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). canal de calciu. adj. s. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. ANTIARITMIC. s. / antineoplastic.] 1) Care previne *sarcina. ANTICODON.

termolabil.ditina m 1930. provocand fie blocarea. Karl Landsteiaer. A. fie stimularea functiei celulare. este enorma. *iar celalalt pentru alt antigen. A. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara.. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. s. Nu exista a. 5) A. fata WO-1950. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. m. Forssmann. apartin Indeosebi IgG. 11) A. corpus. care precipita cu antigenul. 7) A. responsabil de for*imunitatii. / reagin. acidifiere. s. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. fata de lele azurofile. [Qr. A. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. A. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. urmare a sarcinii incompati-bile). antienzima. de importanta exceptionala./me. pana la denaturare. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. nare a hematiilor de oaie. anticelular. citotoxic. / anticorps. de natura proteica. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. 10) A. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. m. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. Ex. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. perfect. mononucleoza inreactii antigen-a. umoral. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. cu aceasta.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann.). austri-ac. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. anticelula parietala gastrica.: ACAN. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare.) specificitate deplina si. 16) A. strict identici. de anticorpi. benzodiazepinele. 8) A. si Int. A. c. a. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. deocamdata fiind ANTICORP.] 1) Despre un medicament (. Inventarierea aces*epilepsie. ului celular. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. A. ca si implicatiile In patologie. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies.tii yorl^ 1S6S-1943.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. (sau de a.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. imuno-precipitare. reagina. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. antimiocard. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. Titruri crescute de a. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. 6) A. Combinarea unui a. 13) A. care apar doar In conditii speciale. Abrev. foarte eficace. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. perinucleah (p-ACAN) . Anticorp care.i 9{e. destinat sa suprime crizele comitiale. Sin. "test Coombs etc. A. c.Q. A. Sin. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. 9) A. in vivo sau in vitro. 2) A. A. Donath. varietate de a. fectioasa etc.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. A. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. hepa-tita cronica activa. Au aplicatii albuminos (plasma). fara a modifica func. indud fenobarbitalul. tora este in curs. Rh. a. ori ca complement. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. a. Sin. Producerea de a. varietate de a. IgG care se leaga de reaginic. In primul proteolitic (tripsina).} Tip de a. 17) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.[ pentm precipitant. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. cu specificitate dubia. / antibody. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. anticorpi anticardiolipina. s. de la convellere = a zdmncma. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. a. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. 14) A. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. ciroza. V. 3) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. fizwio-gie. iar a.). 12) A. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). antimitocondrie. variatiile de temperatura. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. proteinele mem-branei interne mitocondnale. premiut 9{p6e. utilizati experimental (a. antieritro-citar. natural. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. antimuschi noted. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase.: a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). antiinsulina apar Basedow-Graves. 4) A. Se recurge la hepatita cronica activa. anti = contra. 15) A. f.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. hibrid. reactie In mediu gen. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. monoclonal! (v. t. 20) A. midic anstriac. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. A. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. care reactioneaza cu o enzima data. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.: a. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. v.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. 18) A. patoiog fi seroiog de engine. profesor dt medicinci interna la 'Vima. a.). caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul.) Substanta specifica. de aceea. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. fenitoina.: reagina (v. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. v. m. anti-TPO. nici plasmodtar. 19) A. sclerodermie. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Prezenta In circulate a a. Abrev. -oris c corp. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine.

gennan = a produce. care. / antifibrinolytique. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. df. adj. en = in. ANTIFOLIC. printr-un mecanism fizic. s. f. unii a. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. \Qr. m.. drum. Denumire generica a unei serii de a. antigen CA 19. la phlox. fibra = fi6rd/ -ina. bio-chimic sau farmacologic. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. n. / antifungal. Casoni sau a. a. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. In continuare si atte tipuri de antigeni. ai aceluiasi individ. V. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIESTROGEN.} 1) Care se opune *fibrinolizei.3 / antigene CA 15. vasopresina. s. hidatic. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. m. / antidromic. s. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. drojdie. a. / antidiuretique. tract respirator). adj. m. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. glicoproteic asocial cancerului de san.9 si markeri tumorali. \John Forssman. anti = contra. CA 50 si markeri tumorali. / folic acid antagonist. 2) In homeopatie. markeri tumorali.: a.9 / CA 19. virusuri.4 antigen.: solutie apoasa.). m.. ANTIFIBRINOLITIC.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. [Cfr.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. ANTIENZIMA.. s. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. distruge. fungus = ciu-perca. adj. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). Termen actualmente desuet. Cel mai important a. In continuare. adj.9 antigen. deoarece con-tine a. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. a.: HBs. adj. dar nu 175 . CEA (engl. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. ubicuitar. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. adj. dotos = dot. / antienzyme. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. anti = wntra. s. Cateva tipuri de a.9. In raport cu care este mai putin specific. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen.. f. a. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). s. gt'. nu sunt straini pentru subiectui respectiv.. de. A. reflex axonic. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. m. Ex.tl urinare.: homeodot. protectiv. adj. anti = contra. s. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. yatolog si imumiog suedes. / antifungique. Hbs Australia (v.] Termen desuet. s. ANTIEMETIC. ANTIGEN CA 19. identificat la numeroase spedi de plante si animate. / anti(o)estrogen. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). s. [Cfr. ANTIFLOGISTIC. / antifibrinolytic [Qr.. prin administrare intravenoasa. V.] Substanta sau celula straine organismului. In terapeutica. A. Sin. impuls. DEX. [Qr. chimic. care dez-volta o imunitate de protectie. s. iat. Abrev. antigeni fetali. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic.3 / CA 15. substante toxice etc. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. [Qr. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. V.] Sin. n. Diferiti a. ANTIGEN CA 15. [Cjr. adj. V. cu actiune puternica dar de scurta durata. / antigen. ANTIDOT. este 'tamoxifenul. V. m. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. s...az.9 / antigene CA 19. / antienzyme. phlogistos = infiamaflii. 5) A. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. (v.: 1) A. adj. / antidote. antigeni. ia diourem -« a urina.3 antigen. n. m. oistros = dbrintd. asigurand rezistenta la boala.. adj. varsaturi. n. n. A. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. / antidromique.. de ia anti = contra. dromos = cursa. iat. dar si a altor cancere (gastric.. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament.. markeri tumorali.. zym = ferment.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor.: ACE. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. ANTIFUNGIC.). V. n. V. ca si a. utilizabil In urmarirea acestor tumori.). V. asocial cancerelor digestive si ovariene.4 / antigene CA 72. Sursele de a. m. / antiphlogistic.. s. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. ANTIDIURETIC. gennan = o produce.). emein = a romita. adj. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. antidotum = anticfot. m. anti = contra. / antidiuretic.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. m. phlogos = fiacdra. s. pot fi utilizate ca *antimitotice.4 / CA 72. adj. deci. 3) A. emetikos = care produce. / antiphlogistique. [Cfr. antifongique. utilizabil pentru supravegherea acestora.: antivomitiv (v. s.a. utilizati ca *markeri tumorali.. adj. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.} A.: antiinflamator (v. s.] Sin. CA 19. carcinoembrionar. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. Ex. adj. 4) A. / anti-emetique. gr. Ex. s. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. de la lyein = a distruge. 1868-1947. s. anti = contra. Este prezent In majoritatea organelor. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. adj. s. pentru care nu este strict specific. Obs. V. celule sau proteine straine. colorectale si gastrice. anti = contra... [a. Sin. sou [at. ANTIGEN CA 72.). utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. V.: pi.] 1) Care diminueaza secretia urinara. sunt extrem de diverse: bacterii. s. anti = contra. / antifolique. / antidote. 2) A. gr. si chelator. anti = contra.: antimicotic (v. avand efect de scadere a debi-tului urinar.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. cf. lytikos = care. favorize. antidromein = a merge. ANTIDROMIC. w direcfie opusd. adj. Nu este riguros specific.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. de. markeri tumorali. / anti-oestrogene. m. A.). Abrev. ant'i = contra. / antiemetic. [at. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. {Cjr. n. A.5 ng/ml. sou phlegein = a ardf. [Qr. diouretikos = care. s. / antigene. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. emeficus. V.

A. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui.: antigeni de histocompatibilitate (v. a. Sin. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. Astfel. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. au In comun unui sau mai multi *epitopi.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. core = ce-ntru. A. s. A. Ex. In functie de linia genetica. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. Sin.titd B. indue raspunsul imun al organismului gazda. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. (LCA. o. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. A. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. cu exceptia oilor. t. A. A. antigen tisular. are o serie de aplicatii practice. complex major de histocompatibilitate. hepatita B. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. A. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. prostatita sau infarctui prostatic. in caz con-trar se produce *rejetul. colita). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens.: aloantigeni. t. existenti la indivizi identici genetic. Cei doi a. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. s.M) si sub-tipurile A (a. grup tisular. homogrefa. V.pa. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. A. Abrev.ANTIGEN HBc si In sange. nu declanseaza reactii de *rejet. ei dau reactii Incrudsate. Detectia a. eritrocitari ai sistemului ABO. Acesti a. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. Cei mai importanti a. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. In mod normal. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate.] V. ['Eng[. a. sunt Inruditi cu a. la fetus. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. sistem HLA. neuraminidazici'. hepatita B. o gamafetoproteina.).: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. {'Lngi. V.N). identici. A. histocompatibi-litate. exista numai la embrion. de asemenea. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. p. V. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. Primele trei gene codeaza a. h. A. A. Cei mai importanti a. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica.: PSA. cu M. si antigeni heterofili. 0 serie de glicoproteine care. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens.H. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). a. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. Prezenta acestui a. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. este secretat In mod normal. carcinofetal glial etc. F. t. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. pentru care. V. carcinoembrionar. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. B. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. prezent In toate celulele organismului. leucoplachetari sau tisulari. prezent In celulele canceroase. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. A. hemaglutininici . care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. fetali). A. cum sunt gemenii monozigoti. hepatita B. hepatitis B = fie. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. dar difera de la individ la individ.: sistemul ABO. A tost descrisa. ai proteinelor matricei . ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. Sin. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Ex.: anti-geni de transplantare. ex. A. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. A. In caz de transplant Intre specii diferite. V. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).: a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. timp de eel putin 20 de generatii. Markeri tumorali. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen.: a. t. de h. care se gasesc la specii diferite. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. ffit&z. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. Unii dintre acesti a. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. si sistem HLA. V. h. apoi In alte cancere. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. Natura a. sistem HLA. Reactia Incrucisata a a. Dozarea a. surface = suprafata. *a.] V. Sistem bine definit de a. rejet. a. Ex. gluddici.NP. 34 kDa). ca hiperplazia prostatica. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. p. A2. Ca urmare. F. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. transsexualism. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. V. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. s. r. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens.. A. x: sunt extrem de imuno- . de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. V. initial In cancerul de colon. V. markeri tumorali. g. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. de ex. cu patru gene alele majors (A1. grupati In 'sistemul HLA. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. A. C (nucleoproteici . markeri tumorali. hepatitis B = fiepatita B. A. In cazul rejetului. tipic fiind *antigenul Forssman. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina.. V. Ex. B. t. de h.

s. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. mitozd. m. / antimalarique. [Cjr. anti = contra. actionand asupra organismului.esut.. grupe sanguine. indemna. exclusiv sau nu. aithmid. [Gr. s.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. [Cfr. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. -ind. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite.. / antimitotique. ia-crimd. [Cfr. / antihormone. s. / anti-inflammatory. d) antibiotice . c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. m. din or.. / antiparkinsonien.u humor = umoare. m. anti = contra. a mode[a. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. [Cfr. adj. Ca efect secundar. myketos = ciuperca. s. Este cazul *heterogrefei. -enne. anti = contra. In cancere sau In leucemii. astfel. iat.] ElementuI 51. ANTIMITOTIC.: antipaludic (v. a tJfcita. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. [Cfr. antiestrogeni) etc.asparaginaza. 1755-1S24. Se disting doua mari grupe de a. anti = contra. gentian = a produce. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. [Ofr. caroten).. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. n.. urmaf.] Sin. s. 0 serie de antagonist! H. m. helmins. adj. se utilizeaza medicamente cu actiune a.. anti = contra. m. Sin. metahaHein = a. s.. n. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. anti = contra. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. 2) In general. antineoplazic. anti = contra. pa/us. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. [at. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. adj. / anti-genicity. \Cfr. anti = centra. b) Antagonistii receptorilor H. b) antimetaboliti . de unde denumirea Inselatoare. s. histos = t&sdturd. de gena recesiva a cancerului. anti = contra. medic engitz.. antipirimidine (fluorouracil). s. vinblastina. neos = mm plasis = modeiwe. genos = Man. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . f. [Cfr. c) alchilante (ciclofosfamida. ai addului paraaminobenzoic. ANTIMALARIC. Organismul poseda a. de interes medical. / anti-inflammatoire.. ANTIMICOTIC. s.. -inthos = wemie. / antim6tabolite. adj. peristaltikos = care are pro177 . n. ANTIMETABOLIT. adj. m. anti = contra.antracicline. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. adj.. it.] V. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). f.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. n. [^r. [Lot. s. s. adj. / antiparkinsonian. s. ANTIHELMINTIC. s. De aceea. anti = contra. f.. adj. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. s. s. / antin6oplasique. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. adj.. declansand reactii puternice de *rejet. adj. s. / antimoine.: a) enzime . [Cfr. s. de tipul cimetidinei si ranitidinei. adj. adj... antipurine (mereaptopurina). adj. / antiperistalsis. A. proliferarea celulara. in iimba [at.. ANTIOXIDANT. / anti-oncogene. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. In acest caz nu se genereazai anticorpi. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. *antipurinice. ANTIHISTAMINIC. adj. -euse. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). ANT1PERISTALTISM. s. anti = contra. de ia gr. s. s.).: vermifug (v. V. s.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.: a) "Antagonistil receptorilor /-/..antifolice (aminopterina.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen.. de. f.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. m. fir. anti = contra. bleomicina. Sb (stibiu). se. m. scflin6a. s. adj. mitos = a^d. gene-ra^ie. (ex. dim. n. / antigout drug. / antimycotic. {Cjr. m. s. m. V. / antineoplastic. n.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.. adj. adj. n. Cei mai cunoscuti a. hormon = e^citat. tumor supresor gene. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. *acid orotic). exprimandu-se In maniera dominanta. 2) A. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. In acest scop..] Gena supresoare a cancerului. ANTIPARKINSONIAN. antiulceros si receptori H. rareori expunerea industriala. utilizata uneori. ANTIPALUDIC. imunoglobulina. guta = picdturd. n.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. f. / antimetabolite. s. antimoniu. onkos = masd.vincristina.: *schizonticide si *gametodde.: anticanceros. iat. / anti-globulin. n. antimitotic (2). s. / antipaludique. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. [at. In tratamentui gutei. m. / antipaludian. mykes. James Apotheker Parkinson... m. ANTINEOPLAZIC. adj. ANTIGLOBULINA. b) a. Hi si H^.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. anti = contra.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. ANTIGENICITATE. s. Ingestia compusilor de a. / antionco-gene. s. s. ANTIHORMON.] Sin. / anti-hormone. din TLvul Mediu c. sai naturali.. / anthelminthique. exercita un efect *antiinflamator.. sunt: "vitamina C. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. s. dimpotriva. actinomidna. adj... f. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. -e. ANTIONCOGENA. adj. 2) Medicament utilizat. *vitamina E si beta-carotenul (v. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. tesutu-lui sau celulelor tinta. \Cjr. Mutatiile sale sunt recesive.: antifungic. Se disting trei grupe de a. ANTIGUTOS. Tipuri de a. se grupeaza In *antifolice. 'antipirimidinice si *azaserina. 2) Agent (substanta chimica. ia hormaein = a. m. oxys = acni.. aman-tadina si bromocriptina). sin. radical liber.: sulfamidele sunt a.. doua grupe de a. / anthelminthic. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. s. V.). mitomicina. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. de ia plassein = a forma. ANTIINFLAMATOR. Ex. n. adj. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. / antimitotic. s. -ind. metotrexat). / antioxidant. adj. cisplatin). / antimony. adj.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. / antiglobuline. / antiperistaltisme. / antimalarial. Sin. ANTIMONIU. s. adj. / antihistaminique. Unele a. slimmi = o?(ld de. Sin. s. m. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. n. s. anti = contra. se disting. antimonium. / antig6nicit6.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. \Qr. m.. f) hormoni (androgeni. m. / antigoutteux. test Coombs. globulus. de [a globus = glob. [Cfr. m.. deci. [Cfr. / antimycotique.. mala aria = aer ran.: antimalaric. cu actiune lenta. f. / antihistaminic. 3) In oncologie. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. anti = contra.. sau gennan = a produce. [Qr. tumord. / antioxydant. anti = contra.

s. anti = contra. s. s. adj. / antiplasmine. s. / purine antagonist. f. [Gr. anti = contra. anti = contra. s. f. / antirabique. [at. f. s. tetanos. adj. ANTITOXINA. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. ANTIPSIHIATRIE. [Gr. fr.). anti = contra. receptor plachetar. sunt distruse la temperaturi relativ mid. thyreos = pavazd. s. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. \Gjr. se mascara In unitati standardizate. eidos = forma. \Gr. [at. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. / antifebrile. Ex. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. s. / antitragus.e. adj. opusa si posterioara 'tragusu-lui. plasma = odiect mod. virus = venin. duodenal este Insotit de voma. adj. de [a pyres-sein = a ave. oxygen-labile. [at. n. anti = contra. [Gr. n. \Cjr. / antiseptic. anti = contra. s. -euse.tea de. si test ASLO. Actiunea a. ANTIPIRETIC. n. ANTIPORT. In acest caz. de [a toxon = sageatd. -ism. ANTIRETROVIRAL. A. n. -aux.} Sin. anti = contra.. adj. / antiport. -aza.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. / antiretroviral.: *vaccin a. anti = contra. anti = contra.ela. si antiagregant. [at. de baza este fluorouracilul. anti . / antisepsis.: antipiretic (v. / antipyrimidique. [Cfr. adj. adj. ritonavir). anti = contra.: spasmolitic (v. / antiserum. fie secvential. s. a se contracta.: ASLO. este un test indirect. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. A. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). s.: aspirina. n.ta. / antiprotease. adj. -enne. sau pe cale generala. / antithyroid. s. Ex. la lyein = a distmge. [at. Var. adj. Dozarea a. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. f. bacteriostatica sau bactericida. ANTIPRURIGINOS. adj. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. ANTITIROIDIAN.: antitermic.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. s. [Gr. (at.: indinavir. / antiplaquettaire. anti = contra. anti = contra. anti = contra. anti = contra. m. mai mult sau mai putin specific. f. adj. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex.. Ex. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. [at. de [a gr.. adj. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni.: imunoser. s. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. m. de baza este mercaptopurina.] 1) Care suprima *pruritul. dipiridamol. n. [Qr. a. ticlopidina.: medicament antihistaminic. se opune disolutiei *cheagului. {Cjr. s. ae [a toxon = sageatd. / antiplasmin.. s. V. adj. / antitoxine. -inis == mdnCdrime. psykhe = svflet. / antipyretic. s.. adj...] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. serum = ze. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe.fi -ind.. De asemenea. -ina. priirigo. f(^r. / antiseptique. V. m. m. adj. s. anti = contra. s.cu HIV. / antitoxique. f. de.: ser a. spasticus. infecpie.. s. s. otrara.. s. n. n. retro = inapoi. ANTIPROTEAZA. m. ANTIRABIC. prescrisa In infectia 178 a. pentru alfa. s. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. adj. a pe-tici. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. adj. 0 serie de a. / antiserum. s. s. s. ANTITERMIC..). util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser).a feBro] 1) Care previne sau combate febra. streptolizina 0. adj.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. [Gr. scut. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. m. n. / antitoxin. / antipsychiatrie. Conform a. f. sterilizare.. ANTIPURINIC. A. care este utilizata si ca imunodepresor.. tragos = copra.. fie simultan. [at. In cursul coagularii normale. / pirimidine antagonists. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. s. / antipsychotique. aplicabila pe tesuturile vii. stroptos = rasucit.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. de 60-70°C. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. lysis = dutrugere. adica introducerea de anticorpi deja produsi. / antisepsie. Prin extensie. ANTISPASTIC. / antipyretique. la therme = cdld'urd. ser imu-nizant. 2) Medicament care are aceste efecte. / antiretroviral. s. / antiplatelet. / antiport. anti = contra. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. . Abrev. m. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. n. a. adj. ANTITRAGUS. s. n. n.r. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. Sin. ANTIPLACHETAR. V. adj. ANTITOXIC. Ex. societatea este bol-nava. adj.] Sin. thermos = cold. / antipsychia-try. ANTISEPSIE. a transporta. Sin.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. [Gr. / antipsychotic. / antithermique. sepsis = putrefacfie. iatreia = vw-decare. sub forma de *pomada.-ANTITRIPSINA. ANTIPSIHOTIC. psykhe = suflet. \Cjr.. s. / spasmolytic. plaqiiette. A. / antipurique. [Qr. ANTIPIRIMIDINIC.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. anti = contra. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.. f. 2) Medicament cu acest efect.. gr. V. [Qr.contra. obtinuti prin inocularea acestui antigen. adj.). anti = contra.. V. / spasmolytique.: botulism. si al lui Frey. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. m. pyrctikos = fibril. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina.} Proeminenta a lobului urecnii. administrate per os. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. ANTISEPTIC. m. protos -= primui.. izolat din pancreas. m. / antitragus.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. adj. s. {Cjr. / antipruritic. contractie). In. / antithyroidien. / antitoxic.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. din o[andezd plaken = a carpi. febrifug. -ale. scptikos = putrezit. / anti-protease. ANTIPLASMINA.] Peptid sau pro-teina care blocheaza.. d. span = a trage.-antitripsina (v. spastikos = care trage induntru. A. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTISER. [Gr. Intr-un organism. adj. [Qr. gr. s. si asepsie. 2) Substanta chimica. / antirabic.. anti = contra. A. s.. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. / antiprurigineux. m. adj. n. f. tragus. adj. utilizat local. A. de. f. [Gr. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. NA: antitragus. stalsis = comprimare. antifibrinolitic. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. portare = a purta. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. m. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. s. 2) Antiser purificat. C si G) care poseda antigenul corespondent. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. neuroleptic. s. 0 prwine din tenne-nul eng[.] Enzima sanguina care.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni.

. Sin..] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. ANTIVENINOS. anti = contra. *a.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. / antromastoiditis. venenum = otravd. s. [at. Sin. adj. mai rar. antrum. [Gjr. / anthracosilicose. ANTROPOFILIE. ANTIULCEROS. edem malign) sau. s. s. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. n. n.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. sportiv. c) a. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. / anti-emetique ou anti-emetisant. Ex. gr. se foloseste si expresia training autogen. izolat si sintetizat).. f. cca'itate. dalac. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. neutralizand factorul X Stuart (v. / antithrombotic. [. ANTITUBERCULOS. / antrectomy. A. b) a. s. / antiviral. / antiviral. / antixenic. cavitate. [at.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. / antithrombotique. m.: mineri).tie. s. -euse. m. etionamida si streptomicina (primul a.). 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. Ex.: carbune. la duo-deni digitorum = de 12 de. Sin. ANTIVIRAL. antrum. n. adj. / entraInement. s. anthrax. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. Cdvitate. virus = otravd. / anthrax.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. •akos = carbuM. \Gjr. n. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. dar si In alte organe. adj. f. stoma. / gastroduodenostomy. adj. anthrax.] Care se opune substantelor straine organismului. pure este controversata. cu forf-a. afiTivwi de. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. anti = centra. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. 2) Inflamatia antrului piloric. a.. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). s.: amantadina. n. -ita. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). b) a. autogen (v. [at. de amoniu. / training. / antivitamine. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. [Gjr. -ids = piatra tare. f. s. ANTRODUODENOSTOMIE. s. s. Netratat.: vacdnare a. silex. 3) Adaptare prin repetare si practica.tij. Cat. gr. anti = contra.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. V. \Cfr. ANTIVITAMINA. ANTRACOSILICOZA. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. s. ANTRENAMENT. nerecomandata. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. reeducare func-tionala a unei articulatii. vita = via^a. [(fr. gr. adj. granit. produs de reactie fibhnolitica. / antroduodenostomie. vipere) sau insecte. e) a. / anti-thrombin. El provine. -ale. / anthracosilieosis. Mai frecvent. n. -akos = carSune. [Cjr. Ex. anthrax. ANTRECTOMIE. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. a. tuberculiim = umfldturd mica. antron = peftera.).] 1) Care se opune varsaturilor. In vederea atin-gerii unui anumit scop. n. [Lot. f. sunt efidente si In alte tulbu-rari. rifampicina. [at. adj. s. d) a. anti = contra. in. / antituberculotic. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. -euse. s. [Lot. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. aciclovir. poate fi fatal.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. / antixenique. trahere = a trage. ANTRAX. / antivenin. f. adj. -euse. [at. [CfT.: a. [Qr. IX.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. m. / anthropophilia. s. Se disting: a) a. *interferon. s. A.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. pirazinamida. [Qr. prindpale sunt: izoniazida. Cat.. actionand prin competitie. factori de coagulare): d) a. anthropos = om. f. -eris = rand.j V. adj. Existenta a. antrum.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. [Gfr.] 1) Care se opune ulcerului. azidotimidina. f. s. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. s. [Cjr. antracoza. a tori. pentru atingerea unor performante. V. / antivenineux. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. m. se pare ca este vorba de antracosilicoza. -ita. (at. s. mastoidiana. f. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. -akos = citrBuM. dezvoltat dupa formarea fibrinei. ANTRACOZA. \Cjr. Ex. philia = atracpie..: tumora a. Se formeaza Indeosebi In ficat. ektome = e. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. Grupul de a. -e. [Lat. vacdn BCG. produsa de Bacillus anthracis. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. [Qr. eidos = forma. -atos = gurd} Sin. antron = peftera. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. mecanic. ANTIVOMITIV. adj. s. 2) Medicament cu acest efect.. f. anti = contra. -mo. f. charbon.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. ammoniakon = sore. f. articular.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). si antromastoidita. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. f. cavitate. -aux. adj. s. pro-ces complex. -ind. / anthracose. etambutolul. s. V. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). YQr. f. s. s. VII. ///. s. dideoxicitidina. / anthrax. in. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training.ge. ANTRITA. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. adj. infec. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. / anthracosis. ANTROMASTOIDITA. 2) Rezectia antrului piloric. s. eidos = forma. s. care este cofactor al *heparinei.: gastroduodenos-tomie (v. gandclovir s. //. anti = contra. / anthracoide. / antivenin. -akos = car6une. gr. / antiulcerative. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. s. xenos = strain. antron = peftera. La om. anti = contra. de la philein = a iu6i. gr. 2) Substanta. Indeosebi: *anticoagulante orale. / antithrombine.. / antituberculeux. \Cfr. a. / antiulcereux. or. s. antivenom.: anticoagulante orale (v. / antrite.). thrombos = ctieag. adj. adj. / antivitamin. / anthropophilie. a. s.: antiemetic. f. /. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. ain [at.. antrum. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. / antiemetic. 179 . Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. adj. ANTIXENIC. [at. adj. mastos = mametd. voinismentelor. adj. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. anthrax..] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. In romaneste. IV. ANTITROMBOTIC. de ex.: furuncul a. antron = peftera. s. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. f. s. Ex. anti = contra.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. f. f. sau melanica. / antivenomous. duodeai = in nvmar de 12. anti = contra. m. de obicei.. Forme: a) a. [Lot. entrainement. / antromastoldite. ANTRACOID.. m. f. vomitare = a vdrsd. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. ca *rau de transport si *ve. medicament dotate cu aceasta proprietate. gr.. cele mai recente a. c) a. antivenin.Fr. n. / antritis. pop. -oza.?(cizie. determinand sinteza de factori II. -ozd. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. anti = uni'a. s. / anthracoid. ANTIVENIN. s. ca si *antiplachetare. ulcus. / antrectomie.

. [Lot.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. ANXIETATE. s. anthropos = om. care apare In caz de leziuni vestibulare. / annuloplasty. gr. s. i anuscope. / proctoscope. cultu-rala sau eInologia . cu o subfaza euhominina. ANTROPOZOONOZA.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. s. graphein = a fcrie. anxius = neliniftit. f. AORTA DESCENDENTA (v. V.] Cavitate natu-rala.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). respirator. ANTROPOMORFISM. AORTOGRAFIE. ri. de fapt.: anus. s. s-a presupus ca factorul primar al a. s. ANULOPLASTIE. / anthropologie. ANUSCOP.inel. ANTROPOMETRIE. m. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. cu aer. V tab. / anthropozoonose. Ca anxius = ne. APARAT. [Lot.. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. digestiv. / anthropology... s. s. / anthropozoonosis. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. a mersului biped. f.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. ANTROTOMIE. Nelinistea. [Qr. 2) A.: *arboviroza. ANTROPOLOGIE. Insotit de o stare de rau. skopos = o6seniator.iiniftiti cMnuit. fec-piune. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). gr. somatica sau fizica . de un *a. s. s. s. Militate. de la. s. Ex. ANXIOLITIC. on . priii pnsrr-a acestora. / anus. f. Indeosebi din cadrul . distruge. logos = stiinfa. definitiva) a materiilor fecale. AORTA. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anxiete. cinnuit'i gr. Termenul poate fi sin. de. n. vezical. anxius = netiniftit. ca factor prim. artere. T.. / annuloplastie. s. m. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. s.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman.priv. anxietas. de. artificial). -os = aer. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. [tjr. portiunea joasa. n. / anxiolytic.artere. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. aniilus ^~. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. / anthropometry. anat.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). al cailor urinare. s. device (2). este zoomorfismul. [Lat.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. f. s. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. antrum.] V. .. s. [Qr. NA. s. V. de. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A.om. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. [Lot. / anxiogene. s. cavitate. In formele severe. tab. cu sediu variabil. aorte.. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. f. anthropos . prin prezenta unui bloca. In mod accidental.. adj. s. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. la temneia = a taia. / apparatus (1). de la skopein = a wdea. prin obstructia ureterelor. dar imperforat. tab. f. anthropos = am. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. lylikos = care. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta.. obstructiva. [Lot. / appareil. anus = fezut. anus = fezut. V. A. antrum. tab. genesis = pwdncere. d<. / anthropogenfese. / aortography. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. f. poate fi ectopic. anat. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. Ex. a forma. In a. -on = aer. plastos = modelat. angionecrotica. Se dis-ting: 1) a. 3) A. s. nosos fioaid. transpi-ratii red. frecvent un calcul. prerenala. aorte. anthropos = om.artere.: a. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. f.: proctoscop. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. Sin. antron = pefterd. fiinta umana. Reversul a. locomotor etc.. lucruri sau procese. / anthropometrie. f. Ex. cu sistem (ex. [Gfr. tome = taiere.are ca obiect studiul variatiilor. aorta toracica. la lyein . 2) A. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. [Lot. vestibulara reprezinta o forma de a. s. care comunicS cu duodenul prin pilor. / antrotomy. {Cfr. Dupa unii specialist!. renala. m. anat -artere. [Lot. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. f. antron •= pefterd. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta.: mica tuberozitate gastrica. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. f. Sin. A. [Cjr. vulvovaginal sau vestibular. s. s. A. / antrum. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. a caracteristidlor morfologice ale omului. / artere aorte / aorta. evolutiei si variabilitatii biologice a omului.. [Cjr. Orificiu anormal la nivelul intestinului. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. a. n.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. / antrotomie. f. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. ANTRU. imperforat (cu persistenta. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). s. anus contra naturii. / aortographie. morphe = forma. -atis = neliniste. f. aproape orizontala a stomacului. a fost dezvoltarea creierului. uneori criza de angina pectorala sau de astm). m. / antre.. f. gr. / anuria [Cjr. 2) A. m. s.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. de cauza strict renala etc. cavitate voluminoasa. cfiinuit. f. de agitatie. piloric sau pilo. de regula. gennun = a produce. biologies. 4) A. In necroze cortical-renale. ANURIE. f. Importante: 1) A. a. ouron •= urina. si anus artificial. s. adj. m. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. n.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. pi. postrenala. apparatus = instmmente. [[at. adj. n. f.: sistem digestiv).: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. ANXIOGEN.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. / anthropomorphisme. adj. V. s.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. 5) A. tegumente palide. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. In doza mare. osoasa sau viscerala. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). / anxiolytique. de [a plassein = a modela. ANUS. / anxiogenic. / anthropogenesis. proprietati hipnotice. mafini.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si.(NA: antrum pyloricum). in timp si spatiu. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. s. permite derivarea totala (si. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. / anthropomorphism. A.. imthropos = om. s. Initial. s. gr. Patologic. *a. a. si oligurie. a. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. antra. forme si Insusiri omenesti.a distmge. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. s. a e^wnina. zoon = animai. / anurie. gr. / anus. metron = mafura. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. [Lat. f. anat. NA: antrum. / anxiety.

f. Fe2^. mai mult sau mai putin flectat. pelvipedios. Unele a. sunt utilizate ca a.. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. [Lot. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. Submucoasa a.. A. APAT1E. a .] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele.: a. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). are rol de . dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. s.. a. -ids = adaos. *a. transformandu-le In produse de se-cretie. 18.0 si M. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. a. s. H^O. natu-rale saline. APA. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. fluorul si radicalul hidroxil (OH). uneori. S0^~. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice.} Caracterizat prin 'apatie. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). 2) In acceptiune curenta. este mobil si liber.. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). A. mediu de dispersie. s. a. in functie de compozitie. pathos = afecfiune. s. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. m. Fractiune a a. hipertensiune intracraniana.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale./me. [CJT.. ortopedic. -ids = adaos. diverticul cecal vermiform.. aqua = apa. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. / eau. APAREUNIE.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. f. aqua = apa. / apareunia. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. cu formula chimica H. eficacitatea unei a. / aqueduct. v. aqueductus. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Datorita rolului a. m. inertie psihica. / aqueduc.cfiere. contractura abdominala. / apathie. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. sunt usor radioactive. a. APENDICECTOMIE. apa legata.re. jambier (orteza jambiera). m.. NA: aqueductus. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. aparat gipsat.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. \Qr. "orteza sau. APA LEGATA / eau liee / bound water. APATITA. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). s.. [Lot. appendectomy. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). Actiunea terapeutica a a. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. dementa etc. appendix. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. / apathy. / water. A. n. Exista o mare diversitate de a. f. f. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.} In anatomie. a. [Lot. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. cu formula chimica D^O. K^ Li^ Mg2". appendix. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. Ex. s. APATIC.priv. / appendicectomie.. pi. cantitatea de a. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. 3) Macula densa. f. APA LIBERA / eau libre / free water. f. a. la ducttire = a conduce. In functie de compozitia lor. s. prof&sor [a 1'avia. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). A. fiind denumita . Termen generic pentru orice 'proteza. pureune = tmpe. S. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici.duina in 1906. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. APENDICE. apa libera.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. a. de suspensie. / apareunie. muscle guarding. Rolurile principale ale a. s. appendices. adj.. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). La acest nivel. m. f. Caracterul de *dipol al moleculei de a. este necesara In reactiile de hidroliza. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. pe de o parte. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. NA: appendix. A. / apathetic. fustolog Italian. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. s. v. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. constituit din vezicule si sacule. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. n.. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. respectiv.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. s. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. s. pathos = afecfiune. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. adj. De aid. a. mai mult sau mai putin . In mod normal. a. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. 181 .).clorul. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. appendage. / apathique. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. V. / appendicectomy. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. pi. G. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. s. \Qr. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). X poate fi simultan . apatheia. m. {Qr. / appendix. V. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. In solutii putin concentrate. f.priv. APEDUCT (aqueduct). rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). m. si macula densa. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. / appendice. Fractiune a a. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. f. A. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. m. cat si m patologie. / apatite. [Camillo Golgi.] Principalul constituent al organismelor vii. o -priv. [Lot. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. de.016. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. G. fara aderente. duc-tus = ducere.matricea vietii". cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. supGment. In toaleta plagilor. Ca2+. i s-au mai atribuit si alte roluri. V. dt la. s.. ?n tesuturi. pe de alta parte. PO^' si cationilor Na4. corector progresiv. a . premiuC y^pfiel pentru fizwCogie.: hipotiroidie. A. g. 1843-1926. APA GREA / eau lourde / heavy water. In general. cloroapatita. / apatite. de unde etimologia termenului. 'antiseptic oxidant utilizat. Proportia de a.

: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta.priv. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. pyrexis = acces de. daca este utilizat cu referire la alimentatie. reflexa. f. pulmonara. gr. ascendent. a.] Termen care. forrum = fier: -inn . f. \Gjr. retroce-cala Inalta. apex. 6) A. / appendicite. s. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. / apocrine.. dt. [Lot. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. / apyretic. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process.APENDICITA supCitMttt.] Care nu provoaca febra. complicatie a unei apendi-cite acute. medulara. dsrinf. s. pentru apexocardiograma (v. f. / appendicitis. . deoarece teziunile sunt endoapendiculare. V. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. 3) A. adj. V. f. Ex. v. A. gr. Sin. / apyretique. gr. / apnee. NA: processus mastoideus. lipsa congenitala a vagi-nului.. -aux. [Gfr. / apyrexia. / apoferritine. al unei structuri sau al unui organ. [Cjr. f. APENDICITA. V. avea. pelviana. [Qr. s. {Cjr. A. 4) A. -ids = vdrf.. adj. f. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. Sin. lysis = distrugere. A. \Qr. Termenul apirogen. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. {Qr. V. la pyressem = a. acuta. adj. larvata. appetitiis = pofta. 16) A. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. holocrin.} Absenta 'febrei la un pacient. / aplasie. s. nu este corect. APICAL. 3) A. s. prin inhibarea centrilor respiratori. plasis = moddarc.. / appetite. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. 14) A.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale.. n. -ids = vdrf. [Lot. Ex.. 5) A. / apical. cuime. cuime.in. supurata. -ids = adaos. NA: dens axis. s. In continuare. mecanica. s. Var. pnoia = respirafie. / apoenzyme. -ids = adaos. care prezinta un caracter imperios. / apicolysis. sindromul apneei de somn. s. APEXOCARDIOGRAMA. fe6nl. de vagin. hiperplazica. 11) A. prin decolare pleuro-parietala. [Cfr. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat.6ri[. / apoferritin. toxica. APOCRIN. cu fenomene toxice grave.. / apex. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. apendice In pozitie anormala. arret respiratoire / apn(o)ea. purulenta. Forme: 1) A.: solutie a. ia pnein = a wpwa. podos = vicwr. APENDICOCEL. ke]e = fie-mie. -ids = varf. APEX. APODIE.: apexograma. la unirea dintre lama si pedicul. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. apices. tumora. adj. 4) A.. f. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. en .} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. s. a . f. 4) A. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. adj. care Inconjoara saua turceasca. f. [Cat. f. expusa. de. APIRETOGEN. de. flegmonoasa. s. APETIT. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. / apexocardiogram. traumatica. varf. f. f. / apoenzyme. / apyrexie. / apophyse. NA: processus ctinoideus. 2) A.} Hernia *apendicelui vermicular. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. a priv. gangrenoasa. 2) A.: glanda mamara..). s. 13) A.. s. proces supurativ al apendicelui. / apodia. 8) A. s. f. ca urmare a cariilor dentare complicate. si mero-crin. mastoida. -ale. utilizat uneori. processus. proces iritativ apendicular. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. APOFERITINA. 2) A. [Lot. s. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. f. (at. f. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. / apyretog6ne. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. Suprafata a. a . s. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. 9) A. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. care separa epiteliul de alte tesuturi. foliculara. adj. NA: processus coronoideus ulnae. de cauza neuroreflexa sau lezionala. a . 12) A. pyretos = fe6raf gennan = a produce. / appendicocele. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. APIRETIC. APOFIZA. zyme = ferment. -ita. cu[me} Extremitate. n. appendix. 3) A. la plasseia = a forma. cu fenomene generate si digestive. supCiment. germinala. m. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. totals sau partiala a germenilor dentari.} Referitor la varful unei celule. ektome = e^cizie. APNEE. apo = in afard. s. s. Multiple forme: 1) A.: boala Alstrom-Leber (v. inflamatie latenta. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. prin obstructia cailor respiratorii. -ids = varf. APOENZIMA. / apophysis. proces inflamator si distrofic al apendicelui. f. supdment. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. apex. congestiva. apo = in afara.priv. / apical.priv. s. V. de. f. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. pous. adj. / apyrogenic. s. A. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. [QT. apo = in afara. si holoenzima. spre deosebire de *foame.ge. APLAZIE. pi. / apexocardio-gramme. pyretikos = j~e.priv. perforata. [Lat. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. adj. / apicolyse. s. s. lombara. NA: apex. Proces conico-cilindric. forma evolutiva brusca. f. abcedanta. apex. Var. / aplasia.: 1) A.d. la pyressem = a avea feCiro. dentara.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. kar-dia = inimo.\ Oprire temporara a respiratiei. punct culminant al unei formatiuni anatomice. NA: apophysis. cu apendice aparent normal. / apodie. atrofica. s. processi (lat). de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. / appendicocele. / apex. appendix. [Lot. apex. n. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. 10) A. APICOLIZA.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. / apocrine. / appetit. 7) A..} Absenta congenitala a picioarelor. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. NA: processus articularis. f. 'impre-una cu produsul de secretie. NA: processus coracoideus. partea opusa fiind suprafata bazala.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. n. Ex.). s. s. pi. fidro. gr. APIREXIE. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. s. prin excitarea zonelor reflexogene. s.). m. [Lot. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. APEXOGRAMA. 5) A. a . f. dt la lyem = a distru.priv. a .. 15) A. cronica.

APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. albuminurie masiva. NA: processus spinosus. pierdere subita APOPTOZA de constienta. -ino. ektome = ufcizu. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. f. cu sosirea toamnei. splenica. [Qr. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale).} Care se aseamana cu 'apoplexia. Sin. a. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. / apoplectiform. In a. spre deosebire de necroza. f. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. / aponevrose. A. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului.: atac a. s. 3) Anatomopatologic. in patologie. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.. NA: processus transversus. adj. pi. Sin. Indeosebi in cancerogeneza. t. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. f. f.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. datorita scindarii Intre *nucleozomi. II). / apolipoproteines. fiind foarte evidenta in necroza..: boala Bosviel (v. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea.: ictus apoplectic (sau cerebral). neuron = MTV. const. care reprezinta moartea celulara patologica. asemanatoare atacului de apoplexie. [Qr.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. (at. In consecinta. eel putin 11. pulmonara. uterina etc. Sin. este un proces normal.] Proteine cu functii de sinteza. B. In a. / apoptosis. / apoplectiforme. APONEVROZA. fara sa existe o obturare vasculara. care dispare spontan fara sechele. A.. si tab. / apoplectique. [Cjr. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. care decoleaza placenta de peretele uterin. f. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process.. si a. V. / aponeurosis. / apomorphine. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. Prelungire osoasa sub forma de stilet. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. pro-los = primu[. f. s.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. s. NA: processus pterygoideus. boala Ledderhose. de [a apo = in afara. In a. / apoplexie. V. apo = in afard. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. f. APOPLECTIFORM. de invelis (fascii). Exista a. f. apoi se dezintegreaza. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. pi.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon.t. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. NA: procsssus styloideus. Osgood's disease. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. f. ar putea 183 . In jurul caruia pivoteaza *atlasul. metroragie. APOPLECTIC. / apolipoproteins. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale.: sindrom Achenbach (v. Forma a. Ex. pe cand In necroza celula se umfla. f. iar In necroza acest proces este aleatoriu. apoplcktikos = stup&flat. B (din LDL) este principala a. ptantara . Sin. fagocitoza lipsind. / apomorphine. s. cuva-nt utilwat de Homer. s. \Cjr. [Qr. Sin. apo = in afard. s. neuron = new. aponeurosis. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / aponevrosite.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. aponeurosis. ca urmare. apoplexia = [ovitvra. s. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis.. APONEVRECTOMIE. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. f. pereche.. rezistenta. II. A. Sunt clasificate In grupe. aponeurosis. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. 2) Prin analogie. pi.: A (I. A. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. In prezent sunt In studiu implicatiile a. APOLIPOPROTEINE. de. de insertie.). A. formata din doua lame unite anterior. iar necroza o populatie de celule. / apoproteine. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. lipos = grdsime. [a phyeiii = a create. analoge tendoa-nelor aplatizate. / aponevrositis. a. neuron = new . f. are loc fenomenul de 'cariorexis. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. f. s. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. forma = forma. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. f. s. iar in necroza eel de *ca-rioliza. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. NA: aponeurosis. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. si coloana vertebrala. apo = in afard. s. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. biochim. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc.] Moarte celulara izolata si programata.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. d'e [a apo = in afard. APOFIZITA. APOMORFINA. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. in Iliada. formand o membrana alba. s. voluminoasa. APOPROTEINA. [Cfr. / apophysite. \Cjr. ad|. aterogena. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. dar care se vindeca In cateva ore sau zile.. adj. APOPLEXIE. formata Indeosebi in ficat.: atac sau ictus a. osteita apofizara de crestere. f. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. [Qr. f. iar a. cele mai importante fiind A si B.: hematom retroplacentar. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. apoptosis. atac cerebral. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. A. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. Ex. -inn. adj. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. a. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. / aponevrectomy. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice.v. s. / apoplectic.). / apoprotein. APOPTOZA. protos = primui. Tipurile de a.: boala Osgood-Schlatter. spre deosebire de 'necroza. Se disting opt tipuri de a. de (a apo = in afard. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. \Gjr. NA: galea aponeurotica. aponeuroses. antiaterogena. A. -ita. C (I. s. iar cunoasterea mecanismelor a. 2) Care este predispus la apoplexie. f. APONEVROZITA. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. mediana. f. In a. physis = creftere. / apoplexy. apoptein = a arunca in afara. Schlatter's disease. s. apopleklikos = stupefia. [Qr. s. implica o singura celula. / aponevrectomie. s.. / apoptose. s. / apophysitis. A (din HDL) este o a.. III). D si E. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. s..

In clinica se solicita. eidos = forma. ARAHNOIDOCEL. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. unele infectii virale. boli hematologice. ARAHNODACTILIE. eidos = forma.. f. cat si al efectorilor moleculari. s. pia mater. s. fragmente de os fracturat). s. / apudomatose. constructive!. -oris = arbors. componenta a *leptomeningelui. praxis = actiune.] Abrev. / arachnoid. [Qr. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. appo-sitio. arakhne = paianjen. 2) A.] Perturbare a atentiei voluntare. -oris = arbore'i vita = viafa.priv. ideatorie. scorpionii si diversi acarieni.. \Gjr. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. V. adaugare. de. [^cronim din engC.i prosopoa = fa^d. arbor.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. arakhne = paianjen. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Ca urmare.. de la pragma. arakhne = paianjen. n. generatie.. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. s. / arachnoidocele. cuprinde numeroase ordine. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / arachnoide. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj.] Infiltrat celular. ischemie cerebrala. artrita reumatoida etc. sunt suficiente dovezi ca a. carcinoidele intestinului subtire). [Qr. ataxie-telangiectazie. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. de ex.. f. [Acroiwm din Ingi. fara leziuni cerebrale. chiar daca acesta este evident si.). fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. pragmatikos = referitor [a fapte.. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. infarct miocardic. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. [CfT. In care gesturile simple sunt execu-tate. printre care a. [Qr.r. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. miozis si hipotensiune. / apraxia. f. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. nervos. APRAXIE.} Sintagma lat. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. s. n. / aprosopie. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. f. f.).). / apraxie. / arachnodactylie. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. [Lot. s. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. A. n. APUD / APUD / APUD. idei. s. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. [C?r. boli neurodegenerative. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. [Lat. s. femeile prin cercuri.: sindrom Beals-Hecht (v. f.. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. m. / apudoma.. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. 2) Sin. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. arbor. •oma. feocromocitoamele. din gr. m. astm.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. evolueaza cronic. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. In consecinta. prosexis = atenfie. practicd. iar a.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. encefalica acopera encefalul. arakhne = paianjen. f. uzual pentru sindrom Marfan (v. A. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. -ism. / aprosexie. APROSOPIE. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic.arboxyla. / apragmatisme. -ama.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian.] Artropode ("Arthropoda) terestre. m.. unnas. 3) A. genea]ogia. s. Sin. f. spinala Inveleste maduva spinarii. cutanat. nocivi fie prin toxinele din venin. f. inflamator sau neoplazie. -ism. si meninge. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. Clasa A. a . producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex.] Sin. A. APUDOM. s. / arachnodactyly. APRAGMATISM. Generatiile . cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. [^Ic-ronim din Ingi. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. arakhne = paianjen. accidente vasculare cerebrale. [C. ARAHNOIDA. sin. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. Inmora.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). kele = hemie. ideonnotorie. f. f. Fenomen prezent In oligofrenie. Se disting: 1) A. arachnoideae. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. procesele biochimice sunt identice. antireumatic. pi. osteoporoza. NA: arachnoidea.). a -priv. s.r. / apposition. APOZITIE. la apponere = a pune ianga. s. logos = stiinfa. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. din care fac parte paianjenii. / apudome. accident grav. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. / apragmatism.. / arachnoiditis. dura mater. Totusi. s. abdo-menul. infectioasa). neobservarea noului din ambianta si. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. ARAHNOIDITA. / apudomatosis. pentrv amine precursor uptake. ARAHNIDISM. carcinoamele tiroidiene. pentru amine precursor uvtake and dtc. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD.priv. f. f. In timp ce gesturile automa-tice (ex. [C. -oza. s.: 1) A. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. s. eidos = forma. Tmbracarii si a mersului. sunt secretante. genos = neam. -ita. tumori frontale etc. Thuja occidentalis. striate sau cerebeloase. APROSEXIE. / arachnidism. a -priv. ocupat de *lichidul cefalorahidian. / apposition. interpusa Intre *dura mater si *pia mater.} Membrana fina conjunctiva. Majoritatea a. l^r. f. / arachnidisme. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. s. s.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. [Cfr. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. se recunosc trei tipuri de a. dementa.: neoplazie endocriniana multipla (v. fapte. f. In principiu. Insemnand arborele vietii. polyendocrinoma. / arachno'idoc61e. s. / arachnoldite. dorit de subiect. s. arakhiie = paianjen. a . [Lot. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. s. APUDOMATOZA. atos = fapt. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. s. s.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. / aprosexia. s. (Mil's = apiicare. / aprosopia.: plicae palmatae cervicis. s. f. al *leptomeningelui. a adauga ft ponere = a pune. SIDA. f. eel putin aparent. n. 2) A. In care un gest simplu este irealizabil.

fiecare punct al re185 . [arbor -tifirw. eel de-al patrulea si al cincilea. [Lot. / argentaffinome. otrand. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. (a. / arbovirosis. [at. ligamentului stilohioid.). f. din engi.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. gr. Sin: ligamentui Poupart. biochim. flavus = gaiben. un organ efector (muschi. greutate atomica 107.] Structura anatomica de forma arcuita. este rara si. r. f. astringente si antiseptice. ouron = urind. se asociaza cu alte avitaminoze. dim. argentum = argint.: cardnoid (v. 2) A. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. f. s. ARGIRISM. / ariboftavinose. ARCADA. affinis = mvecinat. f.87. s. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. argyros = argint. s.] Sin. mica. auditivo-psihica: a. / arginine. / areola. In conti-nuare. / argyrism. respectiv. vasopresina. f. Aceste doua zone permit. m. osoasa. fibroasa s. Fiecare a. s. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. 0 serie de a. / arbovirus. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. s. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. dim. dau nastere unor cartilaje laringiene. 6) A. / argyrisme. 6o[ta. s.] Coloratie anormala. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. c) a. / argentaffin. ARGIRIE. [Lot. / arbovirose. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. A. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. de ia area = mie. ARIE. A. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. ca si In tehnica medicala. f. [Lot. / aire. dt la bakteria = 6aston. Sin. f. normala sau patologica. a. anat. a . s. La nivelul sau (a. ARC. m.: a) a. [Lat. (riboflavina). s. / argentaffine. In particular dintr-o circumferinta.5. 3) A. s. (a. ARIBOFLAVINOZA. NA: area. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. V. / arcade. / argyrie. adj. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. Metal alb. [Lat. A. f. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. / arch. / argininurie. eel de-al doilea a. ARGENTAFIN. argentum = argint. avand aspec-tul unei linii curbe. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. [Lot. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. hioid) da nastere apofizei stiloide. argentum = argint. costal. Indeosebi In *pelagra. f. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. n. s. f.). ciocanului si nicovalei. 2) A. ARGENTAFINOM. silver poisoning. f. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. din engi. ARHEOBACTERIE. ARBOVIRUS. virus = venin. -ind. capuse). s. argentum =• argMt. s. f. ARGINT. / argyria. affinis = iwecinat. f. const. v. / silver. arcus = arc. s. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. b. tab. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. n. / ariboflavinosis. areola s= (trie. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. NA: areola. f. 6o[td. corticotem-porala care Inconjoara a. / argentaffinoma. -ism. -oza. s. s. f. Ca urmare. In general. f.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. \arbo afirw.. virus = otrava. s. Mai importante: 1) A. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. s. . arcus = arc. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. infectie. arthropod-bome = transportat de artropode.. dreapta si stanga. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. superior sau inferior. / arch. provoaca la om *arboviroze. [at. neural (sau vertebral).] ARE 1) A. orificiul vertebral. iar altele si omul (*antropozoonoze). 2) Structura anatomica. b.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus./. / arbovirus. -oza. 4) A. adj. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale.). 47. areae. Ex. s. Sin. nu poseda decat o sinapsa.] Boala determinata de carenta In *vitamina B.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. f. ARBOVIROZA. s. s.: gerontoxon (v. greutate specifica 10. / argininuria.iu vasculara. ](yr.prill. f. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. calcarina: zona de proiectie a a. posiBii de ia germ.artere. [Lat. / arginine. ARGININURIE. simbol Ag.] ElementuI chimic nr. Reprezinta o veritabila retina corticala. a. s. / area. format de catre pediculi si lamele verte-brale. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. vizuale. In functie de virusul care Ie genereaza. m. / arginine-vasopressine. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. ARGININA. V. / areole. tab. / archeobacteria. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. argentum = argint. fiind denumit monosinaptic. \Cjr. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. b) a. s. a. Primul a. 3) A. v.] V. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. n. din centrul nervos la organele efectoare. s. Cat. celula argentafina. Acest a. De asemenea. s. [Cfr. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. s. [Lat. sen. maleabil. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. f. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. ureogeneza.: centrul auditivopsihic. orientata oblic In sus si spre exterior.] 1) segment dintr-o curba. prezinta forme foarte diverse.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. 5) Ani Brodmann. areo-lae (1). / arche(o)bacterie. r. m. b. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. In organismul carora virusurile se multiplica. cu fata posterioara a vertebrei. n. s. brun-roscata a tegumentelor. pi. s. AREOLA. majoritatea fiind boli tropicale. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. / arginine-vasopressine. [Lot. el delimiteaza. s.: gerontoxon (v. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). -onio. [Cjr. m. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. V.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. bakterion. / arc. deasupra arcadei orbitare. 4) A. -ina. arkhaios = vecfii. argyros = argint. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. •ind. Considerate ca forme primordiale In evolutie.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni.d). posterior al vertebrei. area = am} In anatomie. m. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). f. sin. s. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. / argent. s. pi. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau.

ventriculare. eidos = forma. cardiaca.. a • priv.. eidos = forma. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. trebuie diferentiata de a.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. adrctro. 'imbecilitate si 'idiotic. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. A. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti.) A. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. / arithmomania.ventriculare (*extrasistola ventriculara. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. / aryt6noidopexie. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). 10) A. *tahicardia ventriculara. a. *ntis = minte] Inapoiere mentala. / arithmomanie. s. ary(oinoei'des = in forma de. f. jonctionale). 'wandering pace-maker). egoism si *puerilism. c. adj. V. arie calcarina. (at. *fibrilatia atriala. gr. -e. s. In functie de mecanism. din [at. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. indus artificial. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. aritmie cardiaca. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. adj. V. [Cjr. m iim6aju[ c. unor extrasistole cu numar si tip variabil. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. s.] Sin. [fr.td a [lit retro = mapoi.: arie striata.). de la mens. V. m. de regula. centrul receptor al sensibilitatii generale. este. a. poate afecta numai o parte a personalitatii. comunicare interatriala. sau campuri citoarhitectonice. m. arithmos = numar. isterie). Sin. A. uicior. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. recuperarea nefiind posibila.uicior. \Cjr. 4) Ritm de pacemaker. gr. care. *flutter-ul atrial. poate fi determinata de fibrilatia atriala. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. adj. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. [^6rev. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. 12) A. [Qr. sinu-sala nerespiratorie). arytainoeides = m forma de view. Sin. [Gjr. stenoza mitrala) decompensata sau nu.). A. / arytenoidopexy. v. rhythmos = ritm. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. calificata. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. de ia arytaina = u[cwr. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. ARITMIE. encefalite etc. Extrem de diverse. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). a. 7) A. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). gennan = a produce. ARN / ARN / RNA.] SubstantS poliri- . -ita. Kiesselbach. tulburari de conducere intraventriculara. / arytenoid. A. ARITENOID. s. ARITMOGEN. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. 15) A. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. b) a..pasive sau ritmuri de scapare (atriale. Poate fi paroxistica sau permanenta. care a delimitat 52 de a. a . arrieration. / arythmogene. forma wtaritd a iui retro = uiopm.atriale (*extrasistola atriala. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. 8) A. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. Co. iar sub 20 pro-fund. (at. Daca arieratui este un copil. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. f. / arrhythmogenic. 13) A. f. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). *tahicardia atriala. sin. / arrhythmia. afectiva. fata de ritmul sinusal normal. bloc atrioventricular.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. 11) A. de origine sau cu destinatie extracorticala.. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. . Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). Astfel. nevroze. \fr. de ia arytainu . 17) A. [^r. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta.: pata Kiesselbach (v. neurofiistologge. adretro. acid riBonucCeic. rhythmos = ritm. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. f. cortico-oculoce-. parietala ascendents. [Korbinian Brodmaan. f. ale conducerii impulsului sau mixte. regiunea precordiala. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. 'torsada varfurilor). f. *flutter-ul ventricular. de. de. aberatii cromozomiale (ex.ww. 9) A. ARITMOMANIE. s. mentalis. A.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. / arytenoiditis. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. *fibri-latia ventriculara. a.ior.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. u(tinse. ca si un mediu familial sau social adecvat. si retardare mentala. / arytenoide. sinusala respiratorie.re. / arytenoidite. ARIERAT. arriere. f. ritm sinusal coronar si atrial inferior. f.rma. m. ARITENOIDOPEXIE. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. striata.: *sindromul Down). arytainoeides = in forma de ud-. s. extrasistola.: *rubeola). s. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. pads = jv(a. Neregularitate de ritm cardiac.tUlza. rhythmus. u. dimpotriva. m. a. . rhythmus. au fost stabilite si descrise trei grade de a. parasistolie. ARITENOIDITA. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate.] Care se refera la *cartilajul aritenoid.t ui iocul dmwnwv. 14) A. / arythmie. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. acesta se dovedeste inapt sa Invete. adj. \Cjr. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. forma ifitiiri. back-ward. 'bradicardia sinusala. la arytaina = u[c. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. Clasic. heterotope sau ectopice . 16.wr. pentru 20-50 moderat-sever. *sindrom Wolff-Parkinson-White. traumatism cranian perinatal. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. mental deficiency. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge.ta. gr. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. / arriere.i iat. determinata de interpunerea. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei.: arie germinativa. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. eidos = forma. din [at. s. care se manifesta pre-coce.: operatie Kelly-King (v. absenta autonomiei.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. poate fi eliminata prin *psihoterapie. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie.priv. adj. adj. / retardate.

As.] Vas care conduce sangele oxigenat. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC.artere.artere. . anat. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN-POLIMERAZA. V. cadavre). [Lat. ARSENICISM.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. f. / arsenic-alism. artere. dm gr. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. -alos = aTOmil. A. [Lat. . / aromatherapy. A. tab. arteria = arterd.artere. In a. de la facere = a face. A. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. 3) a. . anat. s. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. arsenikon. pe imaginea scintigrafica. s. anat. [Lat. . tab. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. V.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. a. tab. . s. ARSURA. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. tab. artere. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. f. 187 . care are rolul de a dirija a. -atis. din gr. tab. ARTEFACT. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. -os = aer. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. anat. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. / brulure.artere. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. gr. tab. V. anat. anat. / arsenic.artere. . V. 4) a. ARTERA. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. / aromatherapie. de [a arsen = putemic. fiarfiatisc. solubil). de gradul II: complicata cu flictene. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). therapeia = tratame. [Lot. messenger interfering complementary RNA. Ex. . electricitatea. V. aroma. aminat. s.: a. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. s. s. y. n. A. arsenikon. / artery. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. V. cu efect tonic sau seda-tiv. A. ARSENIC. tab. frigul. anat. anat. tab. . Trioxidul de arseniu. f. Biosinteza a. deci. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. tab. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. de asemenea. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. V. ardere = a arde. are efect eritropoietic.artere. anat. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera.artere. AUDITIVA INTERNA (v. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma.to-n. dupa cum exista si alte clasificari. (irs. A. V. a. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta.artere A. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. tab. anat. anat. aer. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. purtatori de aminoacizi. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). s. Clasa particulara de ARN antisens. V. [Lat.artere. f.] ElementuI nr.. NA: arteria. A. V. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. . m. 2) a.artere. anat. anat. ca radiatiile. A. gr. .artere. A. V.artere. s. ei sunt spedfid fiecarui a. f. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. r.. . arsenicum. terein = a confine (anticii credeau ca. . facut. / RNA-polymerase.artere A. n. f. proprietdtiCor sale putemice. gr. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. si ADN. A.nt. 6ar6dlesc. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. tab. Are. a. A. a. AROMATERAPIE. [Lot. f. tab. anat. / artifact. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. tab. s. de la therapeuein = a. anat. tunica externa (adventicea). din microscopia electronica. A. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. V. de ordinul a 10s Da). dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). denumit astfil da. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. (a. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. m. de la. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). . ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. arsenicum. / burn. s. anat. V. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. / artere. s. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. V.artere. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. importanta si Intinderea suprafetei arse. V. a. A.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. In formele a-cute. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). artefact. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. m. tab. Se disting patru grade: 1) A. / artefact.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. tab. BUCALA / artere buccale / buccal artery. V.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici.artere. In functie de tehnicile de preparare a probelor. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. anat. ARN care poate Insoti diferite virusuri. artere perineale profonde / artery of bulb. tab. anat. / arsenic. V. tab. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. . -ifim. f. artis = meserie. A. / ARN-polymerase. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. A. artereie conf-in aer. factum = fapt. fie In general. tab. tunica mijiocie (sau media). ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery.artere. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. A. 33. s. s. se constitute Intr-un sis-tem arterial. polycistronic messenger. [a arson = putemic. As^. . . denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. A. In constitute unei a. . .artere. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). V. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. s. V. V. n. deoarece crou goals. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. A. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. tab. / arsenicisme.artere. aroma.artere. de.ta. . V. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. anat. V. tab anat. Are importanta medicals. tab. . A.

. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. anat. A. V. tab. artere. A.artere. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery.artere. V.artere. V. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. tab. V. A. tab. anat. anat. 188 A. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. tab. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A. A.artere. tab. anat. . tab.artere. A. anat. V.artere. . anat. V. artere. A. tab. anat. V. tab. frenice inferioare).artere.A. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. A. tab. A. tab. A.artere. tab. tab. A. anat. anat. V. V. tab. V. A. . anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. V. anat. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. V tab. . V. A. . . tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat.artere. colaterala ulnara superioara). A. anat. tab. anat. A. tab. anat. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. A. tab. anat. anat. tab. A. artere. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. tab. . A. V.artere. . . COLICA DREAPTA INFERIOARA (v.artere. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. anat . CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. .artere. . V. V. A. tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. . . tab. anat. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere. A. . A. A. tab. A. A. V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. . a. tab. A. . A. aa. anat. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. A. tab. V. V. anat. anat.artere. V. . anat. anat. V. A. . . . . EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. anat. DEFERENTIALA (v. . . V.artere.artere.artere. anat. tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V. tab.artere. A. anat.artere. V.artere. anat -artere. V. tab. anat.artere. . CISTICA / artere cystique / cystic artery. tab. V.artere. . . A. V. tab. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. A. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. tab. anat. tab. V.artere. A. A. anat. . anat. V. . CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. .artere.artere. anat. . V tab. tab. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. V.artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. tab. anat.artere. A. ductului deferent). V. A. . V. .artere. A. aa. A. tab. V. V. . anat. anat.artere. A.artere. . V. frenice superioare). V. V. anat. tab. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. V. A. . anat.artere. A. A. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. anat. anat. anat. anat. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery.artere. V. . . A.artere. V. tab.artere.artere. . tab. ileocolica). . A. tab.artere. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. V. A. A. tab.artere. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. colaterala ulnara inferioara).artere. V. a. anat. anat. . DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. tab. -artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. anat. . . A. A. . anat. tab. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat. anat. V.artere. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. artere. A. tab. A.artere. V. tab. V. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. tab. artere. tab. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery.artere. V. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery.artere. A. tab. tab. a. anat. V. A.artere.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. A. anat. a. anat. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. . CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. . V. V. anat. .artere. tab.artere. V.

GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. . a. A. A. tab. tab. V tab. V. FIBULARA (v.artere.A.artere. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V.artere. testiculara). A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. V. V. . . .d''"^ru go-man. A. brahiala profunda). tab. tab.artere. .artere. A. V. a. tab. . . tab. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. tab. . anat.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery.artere. anat . V. tab. fab. anat. V. anat.artere. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. . LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. tab. anat. A. .artere. V. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery.artere. . LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. . HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. artere. -artere. anat. A. A.artere. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. A. anat. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. anat . anat.artere. V. tab. anat. . A. anat. V. profesor ia Leipzig. anat. V. tab. . V. .artere. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. A. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. tab. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. tab.artere. A. A. a. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. tab. V. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. HUMERALA PROFUNDA (v. V. anat. 189 . . anat. tab. intercostala anterioara). artere.artere. tab. A. anat. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. V. anat. V. V tab. tab. V. FESIERA INFERIOARA (v. anat. V. V. . A. . gluteala inferioara).artere. tab. tab. anat.artere. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.artere.artere. HUMERALA (v. A. V. A.artere. . A. tab.artere. tab. V.artere. pe. A. LUI HEUBNER (v. .artere. tab. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. a. anat.artere. anat. artere. .artere.artere. anat.artere. tab. V. anat. artere. A. V. A.artere. FRONTALA (v. A. tab. anat. . tab. a. tab. . A. anat. A. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. anat. V. a. peroniera). tab. . A. . . FUNICULARA (v.artere. .artere. tab. a. A.artere. HIPOGASTRICA (v. . ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.artere. V. V. . GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. V. gluteala superioara). anat.artere. . anat. A. anat. A. artere coronaire stomachique / left gastric artery.artere. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. tab. anat. anat. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. V.artere. tab.artere A. A. A. a. . A. tab. V. . tab.artere. HIALOIDA / art. A. LINGUALA PROFUNOA A. A. V. A. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. anat. tab. tab.artere. lfi43-1926. apoi la. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. A. A. A. . anat. anat. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. . . '£er[in. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. V. tab. tab. V. -artere. tab.artere. V. centrala lunga). . tab. FESIERA SUPERIOARA (v. V.artere. V. INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. tab. V. anat. A.] / tab. tab. .artere. V. . V. anat. V. anat. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. . HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery.artere. anat . A. ISCHIATICA (v. tab. A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. a. . A. .artere. a. anat. V. intercostala anterioara). ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery.r. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. tab. A. . tab. A. anat. tab. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. V. anat. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere. supratrohleara). anat. anat. V. A. anat. V. V.artere A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V tab. 4ab. . A. tab anat. . anat. artere A. V. brahiala). tab. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. anat. tab. hyaloidienne / hyaloid anery. FACIALA / artere faciale / facial artery. .artere. a. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. tab.artere. tab. A. A. A. tab. anat. A.artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery.artere. anat. tab.artere.artere.artere. V. A. V. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. . anat. tab. anat. A. V. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. V. A. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery.artere. anat. . . V. anat. tab. anat.artere. . gluteala inferioara). . A. a. anat. tab. V. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v.

A.artere. anat. tab.artere.artere.artere. tab.artere. . V. . MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. anat. . anat. V. anat. V. V.artere.artere.artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. . V. . tab. V. tab. A.. tab. tab. . PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. tab anat. . A. A. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery.artere. A. tab. . anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. tab. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. V tab. tab. V. . tab anat.artere. anatomist . V. tab. tab. V. . anat . . RADIALA / artere radiale / radial artery.RADIALA A. A. artere. anat. A. a.artere. V. anat. -artere. . anat. A. . PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery.artere. V. tab. a. V. anat. tab. . A. anat. . NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. profiisor [a Jena. . V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. tab. anat.artere. A. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. anat. . . A. V. V. V. anat. anat.] V.artere.artere.artere. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. . . V.artere. tab. . MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. A. . PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. anat. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. A. tab. A. A. tab. A.artere. A. V. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. A. tab. dorsala a piciorului). anat. anat.artere. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. A. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. A. anat. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. V. artere. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V tab. . anat. A.artere. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. V. [/oAonn Ernst Neuhaiier.artere A. . toracica interna). V.artere. LUI NEUBAUER (v. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. A. anat. V. tiroidiana ima). tab. anat. anat. tab. anat. tab. A. a. A. faciala).artere.artere A.artere. tab. tab.artere. anat . MAX1LARA INTERNA (v. anat. V. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. V. tab. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. . V. A.artere.artere. anat.?i cfivvrg german. anat. A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. . anat. V. tab. anat. V. A. anat. . 190 A.artere A. tab anat. V.artere. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. A. A.artere. tab. A. tab. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. . tab. tab. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. tab. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. gastrica dreapta). PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery.artere. tab. . tab. anat. . artere. a. tab. V. V. anat. tab. A.artere. fronto-bazala laterala). tab. . tab. 1742-1777. . . a. anat. . MAMARA EXTERNA (v. . MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. V. anat. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. anat. . A. anat.artere A. MAMARA INTERNA (v. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. tab. V. A. tab. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. tab.artere. anat.artere. V.artere. tab. V. NERVULUI MEDIAN (v. . anat. anat. anat. . tab. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A.artere. . anat. anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. V. anat. tab. A. V. . A. maxilara). tab. anat. tab. MAX1LARA EXTERNA (v. a.artere. tab.artere. anat. . V. A. . . tab.artere. V. V. V. anat. anat. . toracica laterala). . .artere. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. V. -artere. tab. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. V. a. A. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. tab. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery.artere.artere. anat. V. V.artere. A.artere. anat. a. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. anat. A. . PEDIOASA (v.artere.artere. A. V. . V. PILORICA (v. A. . tab. A. anat. tab anat . V. .A. anat. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat.artere. A. A. tab. V. A. LOBUUJI CAUDAT A. V.artere. .artere. V. anat.artere.artere. tab. tab. . . A. V. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. . LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. V. A. tab. artere A.artere. anat. V. V. anat. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. NENUMITA (v.artere. A. V. A.artere. tab. V. A.artere A. A. V. A. tab. mediana). a. tab. V. A. V. . PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries.

anat . tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. . SUBORBITARA (v. . SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. A. .artere. tab. A. tab. A. .artere.artere. A. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. .artere. V. anat. V. SCAPULARA DESCENDENTA (v. anat. 191 . anat. V. tab. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat. anat. anat. anat.artere. . dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. .artere. anat. A. V.artere. A. V. tab. anat. anat. V. A. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. anat. V. tab.artere.artere.artere. A. anat.artere. . V. anat. . anat. tab.artere. tab. V. tab. tab.artere. A. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery.artere. V. . tab. V. anat. V tab.artere. tab. . A. anat. tab. anat. A.artere.artere. tab. artere. . .artere. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. V. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. A.artere. A. V. V. V. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. . RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. tab. anat. V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. V. A. a. tab. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery.artere. V. tab. . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. tab. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery.A. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. infraorbitara). V.artere. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery.artere. A. A. tab.artere. anat. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. V. . RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. V. linguala profunda). . tab. anat. A. anat. A. V. . A.artere. centrala lunga).artere.artere. tab. V. a. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery.artere. V. tab. a. anat. TIMPANICA A. anat. RECURENTA (v. .artere. V. V. tab. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. V. nervului sciatic). . . anat. tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. V. A. V. a. A. tab. tab.artere. RECURENTA CUBITALA (v. A. A. artere. V.artere. . V. anat. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. tab anat. V. V. artere. tab. tab. pudendala interna). . SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. A. anat. V. anat. anat. . SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. V. anat. A. A. anat. . anat. anat. a. A. artere. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. a. A. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. anat. tab. V. A. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab. a. anat.artere. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. A. anat. A. A. V. anat. A. V.artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. . SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. anat. tab anat. A.artere. A. A. .artere.artere. RENALA / artere renale / renal artery. tab. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. tab. tab. A. a.artere. A. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery.artere. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. anat.artere. tab. anat. V. tab. V tab. V. A. V.artere. V. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. tab.artere.artere. tab. A. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V.artere. tab. V. SYLVIANA (v. anat. . anat. anat.artere. anat. A. . . . RANINA Jv. A. V. . anat. tab. tab. tab.artere. . A. . A. A. . V.artere. . V. RUSINOASA INTERNA (v. . tab. A. tab. A. . tab. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. tab. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery.artere. artere. . tab. SCIATICA (v. tab. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery.artere. . RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. interosoasa recurenta).artere. tab. V. . V. . . . artere. A.artere. V. . SPERMATICA INTERNA (v. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. A. A. . . . . A. . V. tab. . anat. anat. A. anat. A.artere. tab.artere. V. . SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. anat. tab.artere. tab. tab. anat. A. anat.artere. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. a. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. . testiculara). V. anat. V. tab anat. tab. anat. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. A. V. tab. recurenta ulnara). anat. V. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. anat. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. tab.artere. A. a.artere. anat. V. anat. . anat. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. V. .

anat. AA. tab. V. A. . TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. VIDIANA (v. A. anat. tab. V. anat. AA. . V. AA. AA. anat. AA. tab. A. anat. aa. V. .artere. tab. . tab. AA. tab.artere. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. ZINN (v. .artere. anat. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. anat .artere. anat. V. AA. V. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. anat. a.artere. tab. AA. a. anat. tab artere.artere. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. anat. A. V. V. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. anat. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. TIMPANICA POSTERIOARA A. . V. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. . VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat. AA.artere. .artere. . tab. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. anat. V.artere. AA. A. Aa. anat.artere. V. A. V. . AA. anat. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. V. V. V. anat. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . V. tab. AA. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. anat. tab. V. anat. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. . A. V. tab anat. AA. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . URETRALA / artere uretrale / urethral artery. V. V. V. . anat. . INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries.artere. .artere.artere. . tab.artere. V. V. tab.artere. tab. A. AA. V. rectale).artere. AA. anat.artere. AA. tab.artere. V. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. anat. anat. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. V. anat. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat. V. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. -artere. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. tab. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. anat. V. V. AA.artere. tab. . aa. AA. . anat. . V. tab. tab. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. tab. V. HEMOROIDALE (v. . prof&sor [a CfQttingen. tab. AA. tab. 17271759} V. -artere. A.artere.artere. tab. anat. . A.artere. V. . tab.A. A.artere.artere.artere. V. . V. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab. anat. V. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries.artere. anat. tab. tab. tab. tab. anat. . anat. AA. tab. tab. AA. A. AA. . V. _V. anat. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. V. V.artere. .artere. . V.artere.artere. V. . V. tab. tab.artere. JEJUNALE AA. AA. tab. tab. tab. anat. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. anat. DIAFRAGMATICE (v. V. A. anat. tab. V.artere. anat. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. canalului pterigoidian). V. . V.artere. 192 . A. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. artere. anatomist fi botanist g&rman. anat. AA. V. anat. .artere. tab. A. anat. V. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. AA. tab. aa. V. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. anat. . anat. .artere AA.artere. V. A. .artere. tab. V.artere. anat. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. artere.artere. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V. tab anat artere. tab. A.artere. A. . AA.artere. AA. . . AA. anat. artere. tab. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. anat. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries.artere. . . FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. anat. tab. . tab. . tab. . tab. anat. anat. centrala a retinei). .artere. AA.artere. V. tab.artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. A. anat. . A. .artere. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery.artere. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. AA. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries.artere. A. tab. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. .artere. V.artere. . tab. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. AA. .

[Lat.artere. anat. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. V. [Lot. / art6riotomie. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. tab. V. tab. . V. V. anat. ARTERIECTOMIE.. AA.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. [Lot. ARTERIOGRAMA. / arteriopathie. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. . aa. centrale anteromediale). extinsa si la nivelul tunicii interne. tab. gramma = inscriere.artere. arteria = artera. pathos = Boold. AA. anat.artere. ARTERIOSCLEROZA. alteori de dilatatie sau. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. gr. s. [Lot. AA.. gr. V. V. de ia arteria = wter&'i •ita. V.artere ARTERIOLITA. ARTERIOLOSCLEROZA. arteriola = arterd mica. ca m cazul arterei subclaviculare.). gr. s. tab. tab. anat. direct sau printr-un *cateter. anat. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. indiferent de origine (ateromatoasa.artere. AA. f. AA.] Denumire generica pentru bolile arterelor. AA.: sindrom Gougerot (v. gr. tab. tab.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. / arteriolitis. f. anat. arteria = arterd. AA. tab. s.ra. AA. . . anat. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. AA. arteria = artera. ia skleros = tare. / arteriolosclerose. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. ektome = enisle. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. care leaga arterele de capilare. AA. f.artere. m. gr. de latenta clinica. tab.artere. anat. s. Sin. anat. tab.artere. anat. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.. . / arteriogram. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. ARTERITA. gr.w' AA. . anat. . [Lat. artere.artere. A. tab. . PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. tab. artere. de ia skleros = tare. RUSINOASE EXTERNE (v. anat.. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. tab. tome = tdiere. anat. tab. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. de. f. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. de gan-grenS. AA. V.ra. centrale anterolaterale). sectiune. gr. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). dim. s. mai rar. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. stadiul III. V.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. f. f. de ruptura.artere. f. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. s. mica.i y. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. f. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries.artere. AA.. s. -artere. / arteriotomy. care include In evolutie: stadiul I. gr.artere. s. ARTERIOPATIE. ARTERIOTOMIE. V. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. . . V. aa. artere. anat. / arteriole. anat. AA. / arteriosclerose. gr.] Ramura fina. tab. AA. / arteriectomie. V.ra mica. LENTICULOSTRIATE AA. V. de claudicatie intermitenta la mers. s. pudendale externe).: a. tab. centrale antero-laterale). ARTERIOLA. dur. AA. . de. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. dim. V. etimologic. . In prezent. tab. / arteriectomy. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. arteriola = arte. .: arterita gigantocelulara (v. SURALE / arteres surales / sura) arteries. s. anat. .artere. V.} Termen care desemneaza. . s. tab. tab.). / arteriographie. anat. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries.. s. s. AA.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. -ita. f. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. f. s. arteria = artera. . V. tab. 2) Sin. AA. AA. poate fi generalizata (ex. s. In prezent. gr.) dupa injectarea In trunchiul principal. V.artere. AA. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. f. anat. gr. V. V. . aa. V. / arteriopathy. s. . anat. tab. a unui lichid opac la radiatiile X. [Lat. tab. dim. . a. .artere. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. tab. anat. anat. V.artere. anat. s. A.] Inflamatia unei arteriole.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. / art6rite. s. [Lat. arteria = artera. .. s. anat. f. f. STRIATE LATERALE (v. NA: arteriola.: sfigmograma (v. AA. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). AA. .artere. membrelor inferioare. cerebral. arteriola = arterd. V. / arteriole. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. [Lat. arterio-scleroza si 'mediacalcoza.. pulmonar etc. aa. terminala a unei artere.artere. / arteriosclerosis.ra. anat.. .: a. V. f.artere. wtdrire. [Lat. tab. centrale anterolaterale). de la arteria = arte. gr. acompaniindu-se uneori de tromboza. V.) Ex. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries.artere. V. V. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.artere. la arteria = arte.artere.artere. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. tab.artere. V. arteria = arte. f.. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. [Lat. f. V. V. 193 . . termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. tab. f. AA. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. tab. anat.). AA.. arteria = arterd. anat. / arteritis. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. renal. . AA. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. LENTICULOSTRIATE (v. traumatica. intdrire. tab. / arteriography. AA. de ia tern-nem = a taia. anat.artere. sklerosis = indu-ratie. anat. f. cand se asociaza dureri In decubitus. / arteriolosclerosis. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). stadiul IV. gr. AA. f. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. embolica etc. / arteriogramme. stadiul II. tab. sklerosis = induratie. gruphein = a scrie. / arteriolite.. s. a.

anat. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. anat.articulatii. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. articulatii. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation.articulatii. podos = pitior.articulatii. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. V. V. anat. AA. .articulatii. V. . V. . V.articulatii. care pot fi sferice. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. tab.articulatii. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. 3) armonice (ex. V. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. V. A.Uturd.: boala Takayasu (v.articulatii. V. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. leziunile sunt de panarterita. Cand suprafetele nu corespund ca relief. .articulatii.articulatii. .] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. diplopie. tab. V tab. . . b) stratui extern. . . In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. febra moderata. denumite sinartroze.articulatii. V. anat.: Intre oasele nazale si maxilare).ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. tab. tab. A. care devin edematiate si dureroase la palpare. A. A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.articulatii. anat. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. tab. anat. . articulatii. V. anat .: a. AA. tab.articulatii. cu suprafetele aproape plane (ex. . s. . A. A. V. V. tab. . tab. . In forma de sa. anat. tab. . V. A. anat. V. d) suprafetele articulare. cu ruptura limitantei elastice interne. anat. tab. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. articulatii. anat. arthron = articuCatie. si mobile. \C. . ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint.articulatii. . TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. V. tab. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. Exista si a. genunchiu-lui). tab anat. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. panarterita subacuta a varsInicilor. tab anat. AA. anat. pous. tab. V. anat. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. tab. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. A. V. V. NA: junctura ossiuIn. tab. Intrerupte. A. V. V. periarterita segmentara superficiala. f.articulatii. . fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. tab. A.articulatii. anat. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. AA. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. A. V. . f. anat.articulatii. V. . A. anat. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. A. A. de cauza necunoscuta. 2) scuamoase (ex. V. tibiale superieure / tibiofibular articulation. Sin. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo.articulatii.r. V. Anatomopatologic. anat. INTERCARPALE A. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. Exista a. anat. cefalee violenta. . V.articulatii. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. ARTICULATIE. A.articulatii. anat. fetele osoase ce vin In contact. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation.: Intre oasele craniului). Se caracterizata prin alterarea starii generale. V. Este sensibila la corticosteroizi. anat. V. anat. anat. tab. / joint. A. tab. tab.: Intre oasele temporal si parietal). simetrie bilaterala si picioare articulate. A. Sin. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. semimobile sau amfiartroze. . articulatii. tab. AA. cresterea VSH-ului. Diartrozele reprezinta a. s. A.articulatii. anat. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. tab.: arterita gigantocelulara (v. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. V tab. .: arterita temporala. -onis = wclie. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.articulatii.). . articulatii. . RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. A. anat.articulatii. tab. anat. . tab. Sin. mobile sunt: a) capsula articulara. A.articulatii. A.). CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. ovoide. strabism. anat. boala Forestier. anat. A.articulatii. A. [Lot. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. tab. V tab. AA. infiltrata de celule gigante multinucleate. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. V. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. . A. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation.articulatii. anat. denumite diartroze. tab. V. A. V. V. anat. .articulatii. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. tab. anat.articulatii. tab. A. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. arliculatio. anat. anat. V. tab. / articulation. . tab. A. AA. Elementele constitutive ale unei a. fixe. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. anat. anat. c) membrana sinoviala. V tab.articulatii.articulatii. anat. .articulatii. boala Horton. A.articulatii. A. 194 . COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. V.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.: coloana vertebrala). tab. A. . tab. . anat. AA. V tab.

V. Boala congenitala.uta.aza.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. s. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations.articulatii.). arthrogryposis multiplex congenita. In con-secinta. NA: articu-latio plana. tab.. de obicei. . / arthrodesis. la arthron = articutatie. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. Contraindicata In artrita septica.tie. / arthroplasty. ARTROCENTEZA.articulatii. iar *boala Bouillaud. In esenta. f. izolata. anat. f.r.: poliartrita reumatoida (v. [Qr. tab. \Qr.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. .} Punctia unei articulatii. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis.. tab. tab. tab anat. / arthrodese.AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. de unde descrierea unei forme a. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Se asociaza si un grad de *amiotrofie. m.articulatii. V. Sin. / arthrolyse. -ltd.: spondilita anchilozanta (v.).] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. ARTROGRIPOZA. forma. r.articulatii.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. anat. vege. / arthrodie. AA. neuropatice si a uneia miopatice. arthrodia = articu[a. f. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. a. . s. gryposis = indoire. / arthrologie.ovoie. f. f. c. In a. arthron = articulatie. s. f. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). / plane joint. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease.. INTERCONDRALE AA. nu sunt posibile decat miscari de glisare. / arthritis. f. / arthrographie.: "soarece articular".} Durere articulara. . ARTRODIE. f. anat. [C. [Gfr. anat.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. arthron = articulafie. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. . AA. AA.. s. -articulatii. f. arthron = articulatii plastos = modeiat. athron = articutafie. . r. / arthropaInie. Sin. s. arthron = flrticuiatie. / arthropaty.i pathos = 6oaia. AA. 195 . s.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. AA. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. s. tab. sistem HLA). ARTRODEZA. medic german. inflamatorie asimetrica. logos = ftiinfa. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. / arthralgia.). INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations.. tab. tab. r. V. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. f. si artrogripoza congenitala multipla. Consta. s. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. anat. {Gjr. A.: a. . anat. [^r. tab.articulatii. Sin. f. ARTROPLAST1E. AA. f. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. o condromatoza sau o sinovita. . anat.. / arthrography. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. s. V. [Cjr.: artroza (v. ARTROLIZA. s. s. f.] Sin. f. V. m. [Qr. / arthrology. f. desis = [egare. ARTRALGIE.fie. In prezent. ARTROGRAFIE. AA. phyton = p[anta. reprezinta.articulatii. / arthrolysis. arthron = artic. ARTRITA. respiratorie sau genitourinara. V. eidos = forma. [C. 1S53-1940. V. anat. s. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. tab. meniscografie). [Qr. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. foarte probabil. anat. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. giv:e.r. tab. [Cfr. f. / arthrogrypose. arthron = articut. s.articulatii. anat. s. . s. A. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. / arthrocente-sis. s. V.. A. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. s. ARTROLOGIE.).articulatii. ARTROFIT. caracterizata prin malformatii multiple. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei.articulatii. uneori ereditara. . tabetica). graphein = a scrie. arthron = wticuCafie. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. A. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. AA. / arthrocentese. / arthroplastie. V.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. [Pierre Marie. / arthrophyte.articulatii. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. mc. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. V. / arthrite. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. de [a lyein = a. AA.. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. algos = du. arthron = articuCatie. AA. AA.articulatii. modda. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. s. de [a plassein = a. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. s. ARTROPATIE. f. s.. / arthrophyte.re. de. [Qr. f. V. f. kenlesis = mfe-patum. Sin. si anchiloza. joint mice.. p.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. f. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. arthron •= articulate. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase.: artroza (v. adesea In flexie. s. distruge.tie care. anat.re.. / arthralgie. . profesor de medicina ititemd [a Leipzig. tab. In general de durata scuria. f. ne-uroiog franca. simetrica ?i spondilita psoriazica. s. V. V. f.re. arthron = articufatie. / arthrogrypo-sis. Utila pentru a evidentia corpi straini. V.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil.afie. n. s. profesor [a 'Paris. a. lysis = distrugere. s. 18S3-192S. p.ta.

a. a . \Lat. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. si xerostomie.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ve. Obs. adj. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. regiune).] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. f.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. siafon = saCizia.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. Ex. atos = aer. / asphyxie. / assimilation.] Absenta *pulsului. s. symptoma. [Cfr.: dezasimilatie. spre deosebire de *antisepsie. s. ASFIXIE. {Lot. idnga. asphyxia = oprire. sub anestezie generala. putrefactie. symmetric = simetrie. s. f. [Cjr. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. \Gjr.. a . s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. m. / arthrostomy. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / assainissement. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. practicata In scopul unui *drenaj permanent. / arthrorisis. ASFIGMIE. arthroa = articulate. f. m.} Gen de viermi din ordinul Nematode. [a skopfin = a. {Gjr. localitate. [Cfr. / asymmetry. etimologia termenului). | Gjr. / asepsie.ni. / asynergy. f. / ascaride. s. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. -onis = asemdnare. s. f. Ant. s.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. f. In functie de continut. s. artrozice sau posttrau malice. a. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. f. celulara. frecvent. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. sphyzfm = a puba. uneori cu cavitati pseudochistice. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. ARTRORIZA. ereisis = ridicare. Sunt infestati mai ales copiii. s. arthron = articutat-it.: osteoartrita degenerativa. 2) In biochimie.. m. f. piptein = a. s. m. ASCARID..e. ASCITA. s. [^r. a sdri. s. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. f. diaree si dureri abdominale).: dentar.r.. / ascites. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. / arthrostomie. cu *anastomoza sinovialei la piele. f. apen-dicular etc. a acf:iona. / arthroscope. arthron = artu. graphein = a scrie.. adj. arthron = articuiafie.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. f. s. / arthro-pneumographie. f. s. In cazul leziunilor cartilaginoase. ascarizi. f. s. hypertrophic arthritis. s. de ex. \Qr. 'in prealabil. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. "osteofitoza marginala si.ula. artroscopie.) prin tratament adecvat. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. sphygmos = puts. de. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. f. s. ASCARIDIOZA. s. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.: In cazul unei artrite supurate. a -priv. / ascarid. lichidul de a. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. syn = impre. askarizein = a fopdi. / arthrose. / arthroscopy. Cauze frecvente de a.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. f.. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. askarizein = a sari.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. Indeosebi In *jejun. ARTROTOMIE. / asphygmie. f. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. osteoarthritis. ASIMPTOMATIC.. inaff. In plamani. s. s. pe cale venoasa. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. a sari. [a a . a putsului. f. ARTROSCOPIE. [Qr.wa. arthron = articulafie. s. tome = taiere. dar eel mai frecvent este primitiva. / asphyxia.). f. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. nid necoordonare. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. / assimilation. V. este o metoda *profilactica. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. f. V. f. s..priv. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. s. V. f. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. s. s. / arthrotomy. Sin : chiloperitoneu (v. assimilalio. Are o culoare rozrosiatica. ad = cdtre. meniscale. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. A. "osteosderoza subcondrala. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare.. \Gjr. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. f. 3) Prezenta In aerul ambiant. ARTROZA. f. f. s. ARTROSCOP. digestive. [Qr. s. / ascaridiose. V. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. / arthropneumography.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). skopos = ofiservator. Insuficienta cardiaca).i ergein = a iucra. / asynergie. / asepsis.. stoma. f. *sindrom nefrotic. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. n . s. Sin. afectand una. A. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic.priv. s. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. [Qr. tuberculoza peritoneala.. ASEPSIE. care ramane latent. askites. f. f. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. ASIALIE. s-a injectat aer. cuvantui a. obiecte. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. ci per- . s. A. [Gjr. la skopein = a video. f. purulent ('peritonita cu *piogeni).priv. monooxid de carbon). / ascite. ASIMILATIE. / arthroscopie. arthron = articuCafi. s. \Qr. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. a. a ef(amina. ASIMETRIE. insuficienta cardiaca globala. V.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. a . n. s. pneuma. de. skopia . artrita cronica degenerativa.tiii -ozd.priv. si anabolism. -oza . *carcinomatoza peritoneala). distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. -atos = ceea ce survine unpreuna. A. s. s..] Radiografia unei articulatii In care.priv. si artrografie. / degenerative joint disease. [Gfr. sectiune. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin.are..priv. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. f. / asphygmia. / sanitation. de unde se deplaseaza In trahee.e^aminare. s. vedea. / asialie. de la syn = impreund. Actualmente.. [Cfr. [G. A.. / arthrorise. arthron = articu[atie. askarizem = a fcpm. [Qr. ASANARE. / asy metric. de.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. care este *curativa.. Ascaris lumbricoides. / arthroscope. / ascaridiasis. / asialia. / asymptomatic. ARTROSTOMIE. 2) Eliminarea. de la temnein = a t&ia. e^amina. a . s. f.] Care nu determina simptome clinice. f.i sepsis = infecfie.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. artrita hipertrofica. A.: pi. li-gamentare. / arthrotomie. ASINERGIE. aproape.. / asymptomatique. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. amigdalian.

[Qr. ASTIGMATISM e) a. aspi-ratio. s. gnosis = percepere. ASPARTAM. Se deosebesc: 1) A. analgezic.). in. saiiciiat de metit. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. [Qr. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). senzatie de astenie. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. sterixis = pozifie _fv(fl.. ulceratii.). aproape. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. s. a sta. / asystolie. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. hipermetropic pe un meridian. s.. f. s. Sin.rce. f. -atos = corp. dureri precordiale. constituent al proteinelor. f. sthenos = fortd. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. [Qr. ASPERGILOM. / aspergillome.pentru Spiraea ulmaria. intestinala. f. soma. a . ASLO / ASLO / ASLO.: agnozie tactila. Se mani-festa prin dispnee. de origine neclara. ASPIRATIE. s.priv. ASPERGILOZA. lichid amniotic) In caile aeriene. Oboseala vizuala. [Lat. 2) A. n.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. observat eel mai frecvent la femeia tanara. pipait. s. sperma. f. V. cauzata de incoordonarea neuromusculara. a face sd find. / asomatognosie. / aspartame. tumori subcu-tanate fistulizate). libera. s.conform re-gulei". neregulat. / aspermatisme. ASPERMATISM. a. a sufla (ad = catre. este un medicament cu larga uti-lizare.r. s. f. f. metoda psihanalitica de expiorare. f. d) a. pu-ten. de. [Lat. s. Sindrom imprecis. s. pu-tore. / aspergillosis. moderata. f. s. / aspirin. asthenos = fara. frecvent. aspergere = a raspa-ndi. 2) A. A. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. f. Simbol Asn sau N. s. Aminoacid neesential. 5) a. Sin. V.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. / asthenie. -atos = sa.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). s. putere.. / astigmatism. ca antiinflamator. / asthenopia.priv. compus. astheneia = sla6iciune. n. f. de ia istanai = a plasa. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. 4) a. [Lot. morbida.priv. s. cu efecte fie pozi-tive. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. ptantd denumita. ASOCIATIE. s. s. s. / aspiration. astigmie. 3) a. Se observa In leziunile lobului parietal. f. pe. de ia associare = a asocia (fid = [a. s. m. s.ford putere. ASTAZIE. / asthenopie. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. a lichidului de staza gastrica. s. imprastia. / aspirine.] Sin. f. stasis = se. m. s. spir . f. s. ASTEREOGNOZIE.: semn Adams-Foley (v. Sin. vedere.priv. •atos = punct. a . / aspl6nie. f. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. {CJT. 6) a. spirare = a rdsufla). Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. s. a. m.: semn Arroyo (v.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. Sin. s. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. / aspartamc. a. intestin sau cavitate se-roasfi). splen. adica a *somatognoziei. / astasia. -ism. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. ASTENOPIE. / association. stereoagnozie. / asterixis. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. [o • pentru ac-etii. a • priv. sthenos = fortd. aspergere = a. / asthenocorie. s. Abrev. a . a. b) a. f. -enos = spKnd. Sin. / asterixis. / somatoagnosia. ASTERIXIS. / astigmatisme. pustule. opos = vdz. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem.priv.ta.priv. la gnonai = a.pere. f. kore = pupiiil} Sin.re. fie patologice.). [§r. pleurala... microbiana. fatigue. n. m. c) a. a .: somatoagnozie. ops.. aspergere = a. s.inan. de la a . medicamentoasa. conic. 2) In biochimie. f. tahicardie sinusala sau palpitatii. gastrica. inima si rinichi. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. s. gastrica.: sindrom Bean.. / asthenocoria. stigma. prin deformari neregulate ale corneei 197 . sange. de [a a . acomo-dativa.priv. continua sau discontinua. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. f. s. ASOMATOGNOZIE. -inn. f) a. / astereognosie. s. In *hipermetropie. s.] Absenta *splinei. prin insuficienta muschilor drepti interni. a .} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. m. In consecinta. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. al carei sue confine. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. [£jr. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. / astereogno-sis. 4) A. de ia aspirare = a inspira. miopie pe un alt meridian. miastenie.). si debilitate. dar fara *paralizie. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. / association. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. s. -omn. putere. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). V.. musculara.: distonie neurocirculatorie. m relief. / aspiration. ASISTOLIE.de. iar imaginile sunt percepute deformat. [Cat. / aspermatism.. *Edul-corant de sinteza. f. s.. continua (dintr-o plaga. / aspergillose. / aspcrgilloma. prezent In numeroase vegetale. onis = aspirafie a aeruiui. ASPIRINA. de la sterizein = a sta nemiscat.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.: *psihastenie. *amida a *acidului aspartic. spre. ASTENIE. contrar regulei. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. a .. [Qr. ASTIGMATISM.. s. o . -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. ASPARAGINA. / asthenia. ASPLENIE. de. / astasie. a mai multor germeni microbieni. a imprastia. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. f.. s. 5) A. hepatica. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / asparagine. f.. Tipuri: 1) A. s. sthenos = forfa. f. / asparagine. . si t6aialga. a. antipiretic. asthenos =. numeie. ASTENOCORIE. systole = contracfie. -oza . [Qr. [C. f. associatio.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. langa. de ia a • priv. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie.priv. imprastia. s. In care meridianul eel mai refringent este vertical. de ex.: miastenie (v. dintre care unele sunt pa-togene. stereos = solid. / asystolia. / asplenia. [atin a[ unei plante rozacee. [Cjr. 3) A. -onis = asociere. rasp&ndi.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. gnosis = cu-nooftere. s. [Cjr. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. f. [Lat. aspergilom si aspergiloza. n.. si acid arahidonic. si sindrom Da Costa. cuprinzand mai multe specii. prin deformare conica a corneei. cunoastere. V. f.prw. invers. f. chirurgicata (uscarea campului operator).

de grad mic (I. grupate In fascicule. sin. ATAC. s.] V. F. frisoane sau bufeuri de caldura. cu staza pulmonara. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. eozinofile si linfocite T. derealizare. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. b. iar celalalt normal. f. astroci-tom.. [itd. 182S-1S8Z. profesor de.rna. kytos = ceCuCd. parestezii la nivelul membrelor. Se disting a. anat. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. m. a aranja. . astm (1).] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. fara relatie cu o reactie alergica. \Qr. r. ASTROCITOM. 2) In limbaj clinic. Pseudoastm (v. de a deveni nebun. Sin.te. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. s. f. A. [tfr.. astragalos = os.. m.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. / atavisme. cu celule gigante (gemistocitice). stroke. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).di.: criza. ASTROBLASTOM. survenind In special noaptea si dimineata devreme. / astroblastome. apoi dt patoCogie me. infecto-alergic sau atopic intrinsec). protoplasmatice si a. n. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. 6) A. de la ad = cdtre. a. m. s. la a . Ex. f.: fenomene a. indiferenta.priv. la a . ATARAXIE. a. ASTROCIT. A. asthma = gAfaiaia. Termen vechi. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. Ca urmare. / astroblastoma. 2) Bolnav afectat de ataxie. / ataraxie. m. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. *apoplexie. -<wno. m. simptomatic.. violenta ca manifestare. In sange apar Ig. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. a Uga. Sin. / attack. / astrocytome. deci un a. atavus = strOmofi -ism. De exemplu. m.. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. In mers (a. / astringent. cinetica). poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. Functiile a. cu formare de complexe Ay-Ac).: pseudotabes (v. s. greata.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000)..cwr'\ V. tabes ereditar. ASTM. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. [Cfr. wheezing si sibilante. disartrie. mecdc airman.: boala Friedreich. -e. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. / ataxic. emetrop etc. de. s. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia.\ 1) Ocurenta brusca. reversibile partial sau total. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. Cu debut Intre 5 si 15 ani. adj. astron = stea. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. ou f. atara-xia = impast6i.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. n. senzatie de strangulare.te. determinand secretie de IgE). 1858-1916. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. kytos = cdula.. / ataxie. -omo. Jfanovra. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. senzatie de sufocare. s. profesor de anatomic. astron = stea. n._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. de grad malt (III .caia la ^(e. s.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. din {ST. 18321910. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. stringerc = a strange. cardiac. 2) A. transpiratii. n.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. s. [I.. / atavism. medic airman.priv. [Lot. \Lat. In care un ochi este astig-mat. [Lot. a. / talus. prin complicatii cardiorespiratorii. frica de a muri. vertij. m. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. convulsii si tulburari de mers.). cu prognostic bun si evolutie lenta. durere sau Jena toracica. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9.oase. a.rg.] Sin.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. n. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. adj. In care intervin numeroase tipuri celulare. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. f. Strasbourg fi •SerKn. readus In drculatie de *DSM IV. exista trei mari tipuri: a. patologica. [Cfr. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati.: amiotaxie. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. ASTRINGENT. din unele stari febrile. astragalus. [Nikolaus Freidreich. s. / astrocytoma. s.id. ATAXIC. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. s. / ataxia.-dicina in. aranjare. [Qr. / attaque. blastos = germe-n. Etiologic se disting a. s. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. atturcare = a mcepe.udwig Bruns.priv. .. [Cjr.: ereditate ancestrala sau de revenire. tab. de. neurolog airman. la tattein = a ordona. pot fi clasificate In: 1) A.. de.. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. [Ernst Viktor von Leyden. / asthma. f. simplu. fibros. protoplasmic. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. n. ATAXIE.guiat. ataktos = nere. iar In 10% diabet zaharat. de p. 3) A. me. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica.hta. diitringens. s. / asthme. A. sau f. sau pseudoastm. crisis. a . codificand proteina denumita frataxina. m. / astrocyte. spasmodic.ASTM pe acelasi meridian. s.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. s. / ataraxia. constand In agitatie extrema.dde. m. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. s. Gena a carei mutatie este responsabila de a. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. II). cu tuse. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. denumit uneori si a. ATAVISM. Indeosebi mastocite. atribuit unei react" reflexe. astron = ste-a.u sunt dare. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. s. / astrocyte.. aranja. adj. F. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. s. s. n. intrinsec (cu mecanism incert. ASTRAGAL. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. a. s. s. reflex. taxis = ordonare. 2) A. lat-tein = a ordona. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. ce se manifesta In ortostatism (statica). [QT. de p. fibhlare. n. tremuraturi sau secuse musculare. a. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. Sin.. / ataxique. adj.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. / astringent. s. care sunt dezordonate. 3) In limbaj curent. / astragale. frica de a Innebuni.astroblastomul si IV glioblastomul). spontan sau prin terapie. 2) Detasare emotionala. si a.

f. ATIPIC.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. [Qr. a6ur. tome = tdiere. A. f. . din metal.priv. s. sklerosis = indurare. 8. adj. / atticitis. / attitude. m. de la a . gr. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. ghips etc. NA: recessus epitympanicus. f. ATITUDINE. / atmosphere. / atlas. unde sonore etc. prin a. / attique. embole = acfiunea de a arunc. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. chirurg francez.] Invelisul gazos al scoartei terestre. f. ATELECTAZIE. ulcera. genesis = prodwere. Proprietatile fizice si chimice ale a.a m.): 1) A. de. embolie.] Neconform unui anumit tip. m. s. ATEROGEN. In ultima instanta. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. s. ATOM. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. tome = tdiere. [Qr. [EdouanI Francis Kirmisson. \Gjr. ATMOSFERA. de [a luiiein = a ordona. [a attenuare = a s[a6i. Intreaga a. s.priv. cantareste circa 5-1015 tone. cavitate. / athymie. s. s. ATICITA.: forma a. f. / atherogene. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. aritmice. este considerata o boala generala oom-plexa. [at. atypical. abductie si rotatie intema. care proemina sub forma unei placi subendoteliale.tena. material plastic. [Lat. m. / atherosclerose. atmos = vapor. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. m. [at. f. athere = terci. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. ektasis = dilatatu. substanta reticulata). ATICA. ATICOTOMIE. In literatura medicala. angeion = vas. Ideas = e^tremitate. / atherosclerosis. hastelta = Bat mic..] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. termen prduat ulterior m arfiitecturd. -oma. ATIMIE. s. f. s. ballein = a arunca). / atome. s. ATELA. f. marcd. variaza cu altitudinea. s. de.] Portiunea superioara a *casei timpanului. -ita. ATEROGENEZA. atticus. Forme (In functie de localizarea procesului de a. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. f. s. symbolic. fierturd (-oma). fierturd. a. In evolutie.] Dispozitiv. gr. s. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). aranjare. s. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. s. fierturd (-oma). f. poate fi: masiva. s. de [a emballeia = a arunca m (en = in. {Cjr. f. s. gr.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. [Cfr. taxis = ordonare. ATLAS. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. [Qr. athere = terci. f. A. f. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. n. gr. 2) thymos = principiu vital. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. / athymia. adj. attikos = referitor [a ^. attitudiae. attikos = referitor [a Atena. 2) A. / attenuation. a . improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. Uneori. \Gjr. din gr. [Gr. adj. [a gennait = a produce. [C. thy-mos = minte. s. iithere = terci. m. / atmosphere. [Itai.sau bilaterale involuntare. atlas = atlas. stratosfera si ionos-fera. sectionat fi temnein = a tdia. / atticite.. \Qr.} Sin. f. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. de inactivitate totala. antron = pefterd. la nivelul extremitatilor. f. [Lat. / atticoantrotomy. (ex. atticus. de la skleros = tare. A. s.] V. Var.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase.: boala Hammond. nudeele gri centrale. antrum. / atherogenese. ate-les = incomplet. 2) Absenta timusului. / atheroembolism. de la temnein = a tdia. / splint. s. timus. / atelectasis. A. f.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. [Lat.priv..] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii.fi\at. aptitude = aptitudine. / atticotomie. poate fi acuta sau cro-nica. a. coronariana. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. / atherogenic. \Qr. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. n. ATEROM. gr. s. / athetose. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. s. / atom. fierturd (-oma]. tab.. V. anat. tipica. din tat. [Cfr. ATEROMATOZA. f.r. [Lat. / attelle. din gr. sphtiiru = sfera. f. f. fumatui etc. / atlas..] Procesul de formare a placilor de *aterom. lente. a . prezinta trei mari zone: troposfera. din gr. atticus.: dislipidemia. lemn. pana la Inaltimea de 5 km. ionizante. f. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. f. s. [Cyr. / attenuation. gemian = a produce. 'in functie de evolutie. model. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. / atypique. secftune.. -oza . sphaera. fierturd. se Intelege formarea de ateroame multiple. formatiunile subtalamice. s. atticus. [personaj mitologic: titanul Atlas. Etiologia a.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. / atheromasia. [Lat. f. la 0°C. s.: sindrom Louis-Bar (v. ATEROSCLEROZA. Var. s. attikos = referitor [a fitena. a aranja. formand un fibroaterom. attikos = referitor la fitena. / atheroma. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. typikos = tipic. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. athere = terci. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. pentru aterectomie (v. wtdrire. s. f. ATENUARE. fiind. ATEROMECTOMIE. -onis = atenuare. 1 atm = 105 pascal. Sin. de [a temriein = a taia. indeo-sebi industriale.} M. n. tomos = taiat. fierturd. s. a . m. f. totodata. s. deviere de la o forma considerata caracteristica. ATICOANTROTOMIE. dur. / attico-antrotomie. ultenuatio. Dupa Intindere. are o 199 . s. secfiune. si coree. s. / atticotomy. profesor de.). care spijina cerul pe umerii sai. localizata pe arterele coronare. s. athere = terci. din gr. 1'. manifesta prin deficit anabolic. s. atomos = mdivi-zihil. spirit. / ath6rectomie. de la typos = tip. / attitude.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali.oase. / atelectasie. f. / atherogenesis. ektome = eyizie.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. f. athere = terci. adj. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. A. s.priv. s. f. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. atheromectomie. s. [Qr. X. ATEROEMBOLISM. manifestata prin stare de indife-renta. a unei boli). / atherectomy. spontane. athetos -ne.). / atypic.] 1) Scaderea tonusului afectiv. s. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold.) la traversarea unui anumit material. f. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. de obicei In forma de lama subtire. ATETOZA. se poate calcifica si. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s. / atheroembolism. termen preiuat ulterior in arliitecturd. / epitympanic recess. -oma. f. lobulara sau segmentara. fierturd. athere = terci. se poate fibroza. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. / athetosis. Ex.: ateromectomie. s. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. / atheromasie. [Lat. / ath6rome.

ATRANSFERINEMIE. Sin. alcatuind molecule. cardiac (NA: atrium cordis) . la a .\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. De asemenea. Sunt incluse In aceasta categorie: a. (2. / atresia. [Cfr. dintoto'i ferrum = fier. 1866-1938} Sin. A. f. ATONIE. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. / atomizer. [Qr.. irons = p&ste.. In ansamblu. dentorubrica). cu afectarea retelei cutanate de colagen. ATOMIZOR. / atransferrin(a)emia. atria. Uneori. / atomiseur. Tipuri: 1) A. camera.). a.priv.dupa o *corticoterapie prelungita. 6) A. s.. haima. Ex. olivopontocerebeloasa. 2) A. idiopatice sau congenitale. prin venele cave si sinusul coronar. ATRITIE. n. fara pierdere prealabila de substanta. Ciotflo. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. primitiva In treimea inferioara a gambei.priv. s. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. Sin. / oreillette. vulvara . [Cfr. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. ale destinulw. ATROPINA. 2) A. / atony. f. atrium =. iar perefii se. [Lot. f. \Gjr. s. / atrophy. fie In combi-natii cu aiti a. Ant. inertie uterina. localizata sau difuza. utehna. / atransferrinemie. sunt utilizate ca spasmolitice. cavitatea timpanica propriu-zisa. *coreea Huntington.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. si vaporizator. s. / athrepsia. [Lat. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative.] Stare de denutritie grava a sugarului.priv. f. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. Atropos = una dintre cdt.. [Lat.). a alcoolicilor (corticala tardiva).] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. ta a . ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.priv.antecamera. 1) A. tro-phe = ftrana.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. diabetului.. mnegreau).. si evolueaza progresiv. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. A.cicatrice netraumatica si superficiala. Abrev. [Qr. ATROPIE.priv. atropa = fieliadcinili din gr. -onis = frecare. f. c. atrium = antuamera. semne *extra-piramidale. ATREPSIE.: *boala Kraepelin). diminuarea tonusului muscular. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. s. 4) A. f. f.] Alcaloid extras din Atropa belladona. atopos = in afara (ocuiui normal'. s. -tra. -(rum = negru. / atopie. a . cu excep-tia plamanilor.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. aplazie si hipoplazie. deficitului de dopaminhidroxilaza. senila . dupa o infiltratie locala de corticoizi. / atropine. f... / attrition. cortizonica . 3) A.a. s. uscata. secundare. f. si anticolinergic. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. difuze sau circumscrise. generand anemia sideropenica congenitala. / atonie. s. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. s. de. in blocurile atrioventriculare. s. cfwurg german.. amiloidozei sau.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. 2) A. Administrate pe cale bucala. este un sistem neutru electric. (1). s. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul.priv. este reversibila. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. m. / atriotomy. corticate izolate (*boala Alzheimer. / attrition. [at. f.: 1) A. ATP / ATP / ATP. [Lot. atomos = indivizibii. f. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. M.. V.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. iar In doze man are actiune centrala. (zeif:e.: boala Sudeck (v. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. trd 'Parce. prostatica provoaca o retentie a secretiei. f. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. f.). antiemetice. m. freca. cu predispozitie ereditara. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. musculara. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. se utilizeaza In colire ca midriatic. [Paul H. s. alba Milian . NA: atrium. cicatriceala . a. f. s. dar superficiala. c. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.. -trum = negru (deoarece in acwtd. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. a . s f. a. tonos = tensiune. ATREZIE. Sudeck's disease. Sangele trece din a. care devine galbuie. gr. atriotomie. Lachesis fi fitropos). Sudeck. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. threpsis = nutrifie. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. s. care apare sporadic. 7) A. 8) A. de.: FoFi-ATP-aza (v. / athrepsie. tra. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. -ina. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. a z. la varsta adulta. dar cu respectarea tesutului elastic. V. A. a . se facea focul [a romani.camera superioara a fiecarui hemicord. poate fi difuza sau localizata. f. dementa senila). ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. tomos = taiat. (identici sau diferiti). Sin. -atos = sange.: hipertrofie. sunt de ordinul lO"10 m. tresis = orificiu. f. attritio. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. 3) A. *boala Pick. Iar atrophy. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. s. 5) A. atrium. . 3) A. de. a . V. ATOPIE. caracterizata printr-o slabire extrema.} Absenta *transferinei din sange. f. s.: auriculotomie. Clasificare dificila. / atrophie.). a.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. f. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. de [a attcrere = a. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. de la ater. topos = foe. n.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. ce poate exista fie liber. ATRIU. antisecretoare. 3) / atrium. sarurile solubile de a. / atropine. secfiune. \Qr. c. s. (a ater. -ina. pi. s. / atresie. tome = town. Dimen-siunile a. a. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. s. ATRIOTOMIE. este adesea ireversibila. sectionat fi tem-nein = a taia. s. *ataxie. nutrifie. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. m. subcutanata sau intravenoasa. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. Forma particulara: a. a . s. a. *scleroza laterala amiotrofica). c.ATOMIZOR structure complexa.priv. co-loida . permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. profesor la ^{am6wg. *hipotensiune ortostatica). exceptional. 2) Forme In care a.: boala Aran-Duchenne (v. s. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. gr. auricular . A. [Qr. / atopy. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. s. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).

obtinandu-se *audiograma. cu nr. ascuitare. modificari de apetit. f. AUDIT.me. audi-tus = auz. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. AUTACOIDE.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva.: boala sau sindrom Kanner. se disting a. ihsufi. A. s. de sete sau afective. / auriculo-osteodysplasie. {Gfr. Prezinta *ecolalie. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. s. [Lot. pasivS) si de a asculta (a. s. AUDIMUTITATE. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. foarte dens. -ina . / aura. hearing. este evaluat la un control ulterior. [Lot. m. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. simbol Au. s. dim. AUSCULTATIE. / autistic. n. a. / auriculaire. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare)..} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. iar copilul mic este izolat. auricula. / autoagglutinine. / or. n. / audiometry. m. s.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. n. [at. f. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. AUTOAGLUTINARE.. In forma foarte dis-persata. m. s. s. a. inde-pendenta de existenta surditatii. / auscultation. -ism.). audire = a auzi. autos = sine. sau f. s. coloidaf). s. therapeia = tratament. / audibility s. autos = sine insufi. gr. m. / autisme. aggresio. plasis = modl-[are. {Cfr.. de. gr. [a audire = a auzi.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. [Lot. n. / audiogram. gr. uuufi. / aurovertin.. auricula. de. n. audire = a auzi. / audiogramme. [Cjr. Actiunea de a auzi (a. 2) Subject care sufera de autism.] Element chimic pretios. audi-lio. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. autos = sine. [Lot.: sindrom Seals (v. AURICULOTOMIE. aurum = aur. / autoagression. abdominale. / atropism. / audimutitas. s. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. AURA. s. f. f. AUROVERTINA. / aurovertine. a uni. f. Cat. s. uneori manifestari auditive. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. AUDIOGRAMA. s. [Lot. f. f. s. [Lot. / auriculotherapie. s.] 1) Care se raporteaza la ure-che.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. gramma = Inscriere. / audit. adj. si a. *serotonina. atomic 79. de... / audiometre. insufi. f. / audiometrie. Este un metal galben. f. agglutinare = a iipi. / auriculotomy. sectiune. de. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. {'Eng[. audire = a auzi. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. la plassein = a forma. din [at. f. AUTOAGRESIUNE. m. dim. autos a sine. f. s. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei.ATROPISM ATROPISM. {Lot. / atropism. s.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. tome = taie-re. f. s. gr. / self aggression. f.. osteon = os. mediata. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. cu lumea exterioara. AURICULAR. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. vizuale. NA: digltus minimus (2). insufi. etimoio-gia tc. [1^. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. dys = grw. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. autos = sine. Se utilizeaza audiometrul. prin intermediul *stetoscopului. Cea mai precoce psihoza a copilului. m. s. *angiotensina. de ex. Sin. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). de la therapeuein = a ingriji. f. cutanate.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. AUDITIE. tabagismului etc. f. m. [Lot. de. [Lot. autos = sine. mutus = mut. A. f. s. metron = mOsura. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . aura = rasufiare. / autoagglutinin. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. / autoagglutination. gustative.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. [Lot. [Lot. / auricular. s. / audibility. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. dificii. la temnein = a tdia.. AUDIOMETRU.. AUTISM.. Totodata. / audition. / audit. AUR. / autism. AUTIST.rme. f. adj. \Cjr. onis = auzire. pi. la auris = urecfie. s. insufi. A. f. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. a. urechiusa sau auricul al inimii. Dupa Laennec. [Qr. f. / Beals' syndrome. autism infantil). Unii dintre compusii a. dim.\ Sin. f. s. gr. AUDIOMETRIE. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. congenital word deafness.. / auscultation. activa).. *eicosanoidele. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. a modela} Sin.. [Lat. / audimutite. m. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.. s. paihice etc. [a amis = urtcfie. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. s. pi. f. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. A. fl au. f. s.it. s. digitus auricularis. i.).] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. [at. s. ou f. olfactive. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. ausciiltare = a asculta cu atenpie. AUDIBILITATE. s. s.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. AURICULOTERAPIE. f. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.. a uni. / autaco'ides. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. m. fara a cauta un contact. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. ale subiectului. auricula.. auricula. de. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. / autacoids. 2) In prezent. imediata. [Lot. ca urmare. sounding. audit. [Qr. alaturi de *inspectie. s. / autiste. / aura. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina.nutw atropina. akos = re. s. f. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic.diu.: atriotomie (v. f. s. AUTOAGLUTININA. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. de la aggredi = a ataca.] 1) Cu referire la *autism. / gold. adj. f. 'palpare si *percutie. s.z. -ism. / audition.la amis = urecfie. audire = a auzi. gr. dim. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. / auriculotherapy. s. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. agglutinare = fl Ivpi. de. / auto-agglutination. adj. s. f. s. -onis = atac. / audio-meter.. / auriculotomie. s. audi-bilis = cars poate. n. La adult. m.

s. [at. autos = sine insusi. s. s. / autodialyse. V. AUTOFOBIE. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. s. AUTOCATALIZA. auto-phagy.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. s. munus = o6[igatie). therapeia = tratament. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. s. f. deoarece sunt . n. mucoasei gastrice. automatos = spontan. a. s.. s. / autophonie. autos = sine insusi. / auto-anticorps. / autochtone. gerere = a duce. -e. f. m. [Cjr. krinein = a separa de. s. [C/r. / autohemotherapie. V. / autoh(a)emotherapy. iat. anti = contra. la katalyein = a distruge. A. autos = sine msusi. AUTOIMUNITATE.*autoanticorpi . 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. din "pancreatita acuta. (at. din gr. f. / autoantibody. / auto-antigene. / auto-immunite. AUTOCRIN1E. [Cyr. s.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. f. (at. f. de la digerere = a duce in parti diferite. s. [l^r. viral (pseudoautoantigen). histos = fesdtura. apdrat (in = [ip-sit dc. iradiere sau 'in neoplazii (a. dobanditf). adj. autos = sine insusi. / autoclave. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. AUTOGEN. grapheion = penifa de scris. autos = sine insufi. AUTOFONIE. f. zilnic sau o data la doua zile. f. tie. f. f. de la.re.: a. s. / autoerythrophagocytosis. intoxicatii. s. graphein = a scrie. haima. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain.insusi. [at. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. autoimunitate.). / autocrinie. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. f. / autoantigen. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. / autophagia. n. / autohistoradiography. / autogreffe. AUTOFAGOCITOZA. autos = sine insusi. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). AUTOANTIGEN. -atos = sange. s. adj. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. f. / autophagocytosis. Se Incepe cu 2 ml. Indeosebi In medicina sportiva. s. 2) Stare morbida.} Teama patologica de a ramane singur. phagein = a mdnca. s. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. f. / auto-digestion [Cjr. f. munus = ofiCiga^ie). autos = sine insufii phobos = fried. kytos = ceCliiSf -oza. [Qr. / autograft. adj. / autocatalyse. / autochtonous. outos = sine insusi. apdrat (in = tip-sit de. s. autokhton. grefa. Se disting doua alternative: a. la ana = din nan. / autophobie. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. observata In unele boli mentale. gr. s.centa. f. V. / autocriny. s. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. / autophony. s. f. \Gjr.} V. lyein = a. immunitas. AUTODIALIZA. autoantigen. f. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. f. de. [Qr. dia = prin. lysis = distrugere. {Cjr. Indeosebi ale constituentilor plasmei. / autodigestion. iat. care. [Cjr. / autogenous. f. autos = sine insusi. / autoimmuni-ty. digestio. [Cjr. f. [Cjr. de (a krinein = a disceme. In starea de *inanitie. phagein = a mdnca. autos = sine. adj. s. m. autos = sine insu^i.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. autos = sine insiifi. f. immunis = scutit. se pare. analyein = a rezolva. autos = sine insufi. AUTOANALIZOR.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). AUTOHTON.. AUTOCRITICA. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. f. autos = sine insufi. totusi metoda a fost reluata. In prezent este putin practicata. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. autos = sine insusi. s. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. prin consumul tesuturilor proprii. autoimunizare si autotoleranta. autos = sine insusi.: boala a. s. divi-ziline a unei idei pe puntte. / autohistoradiographie. AUTOERITROFAGOCITOZA. s. f. a descompum (dis = separat de. Ex. / auto-immun.a. anti = contra. *tiroida. s. / self criticism. erythros = rosu. s. AUTOCLAV. driceag de altoit. *tract uveal. s. f. [Gjr. AUTODIGESTIE. s. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. AUTOANTICORP. AUTOGREFA.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. lysis = distruge. A. -onis = descriere. a. / autodialysis. [Gr. -oris = carp.} Sin. autoimunitate. kritikos. / auto-catalysis. s. AUTOHISTORADIOGRAFIE.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. radius = raz. endo-gen. f. de la lyein = a distruge. / autophagie. / auto-immun. haima. de la immunis = scutit. -atos = sdnge. AUTOHEMOLIZA. de ex. fesut. de [a khthon = pdmdnt. autoimunitate. dialysis . iar pentru primele doua semnificatii autophagia. iarasi. s.separare. s. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. adj.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. [Cjr. s. s. s. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. / autocritique. / autoerythro-phagocytose. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. Ex. autos = sine wsusi. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. "mielina. daca sunt accentuate. asociata unor manifestari patologice. f. \Qr. / auto-hemolyse. gruphium. Obs. AUTOHEMOTERAPIE. In organismul caruia Ti apartin. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. din gr.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. s. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. V. m. / autophagocytose. a purta). f.: sindrom Marlin (v. criticus. [Cjr. s. autoimunitate.: In engl. katalysis = disotutie. [C/r.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . -oza.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. In toate cazurile mentionate. s. AUTOFAGIE. \Qr. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. phagein = a manca. / autoh(a)emolysis. a. care poate apare In unele boli ale urechii medii. V. se manifesta ca *boli autoimune. autoradiografie. [Cjr.. de [a graphein = a scrie. autos = sine insufi. V. f. kytos = ceiuid. [at. f. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. [Cjr.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. m. adj. f. m. m. f. apoi 3 pana la 10 ml. corpus. *spermatozoizi. autos = sine msusi. / autoanalyser. Cat. / autophobia. autos = sine. / autoanalyseur. fiziologica si a. insusi. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . [Cfr. s. / autogene. / autoclave. AUTOIMUN. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. Acesti a.

f. somn.: ritm idio-ventricular (v. din cauza etimologiei improprii a termenului a.). s. mai ales al celor neurocibernetice. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. s.). / self-mutilation. Sin. mutilatio.AUTOIMUNIZARE imune. V. / autologous. cardiac) sau patologic (ex. s. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. adj. / autopunition. la toxon = sageata. s. / self-regulation. f. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. Indeosebi la nivelul organelor genitale. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. ia punire = a. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. [^r. / autonomie. diabetui insulinodependent s. AUTOSOM. f.: lupusul eritematos diseminat. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. autos = sine insufi. AUTOLOG. AUTOREGLARE. automatismos = autoacfionare. / autopsie. regulare = a rigid.: sinucidere (v. autos = sine insusi. [Gjr. / autoradiography.: necropsie. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. 2). este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). de. / automatisme. Indeosebi guta).} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. s. AUTOINTOXICATIE. grefa). f.] Comportament involuntar (miscari. pedepsi.). ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. s. autos = sine insusi. / autoscopie. immunis = scu-tit. autopsia. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. [CJT. [Qr. / self-punishment. AUTOMATISM. Independenta fata de controlul voluntar.: a. s. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. prin autoagresiune sau autoimunizare. Sin. AUTORADIOGRAFIE. De obicei. AUTOSCOPIE. / autointoxication. pumtio.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. A. / autoimmunization. autoimunitate. f. Ex. f. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. / autosuggestion. [§r. De altfel. rdafie. Var. outos = sine insufi. Cea mai importanta a. [at.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. A. f.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. de la skopein = a vedea. in = in. scopia = e^aminare. f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu.: a. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. -onis = medi-cafie. opsis = vedtre. m. A. Sin. n.] Despre tesuturi. f. ou(os = sine. autos = SIM insusi. automutilation. AUTOSOMAL. / automutilation. Sin. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. f. / autosuggestion. f. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. [€/r. \CJT. ia mutilare = a scMbdi. A. autos = sine insusi. f. epileptic. s. Enzimele sunt de origine endogena. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . s. / auto-immunisation. [CJT. A. / autologue. AUTOPLASTIE. f.: autogrefa (v. f. AUTONOMIE. f. [CfT.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. logos = raport. / autoplasty. poate fi: 1) Medicala. nomos = o6icei avand fortd de iege. activitati). autotoleranta. s. f. AUTOIMUNIZARE. / autoregulation. Intermitent. gr. autos = sine insufi. originea autoimuna este doar presupusa. s. [(yr. plastos = moddat. autos = sine. s. Ex. tat. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. antialeatorie si antientropica. radius = razd. / automedication. -onis = pdrere. autoanticorp. f. suggestio.} Inde-pendenta functionala. s. s. medicalio. AUTOMEDICATIE. insufi. de origine accidentala sau criminala. [^r. s. s. [at. a unui tesut sau a unui organism. [at. s. AUTOMUTILARE. reactional sau spontan. adj.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. pentru autozom (v. a modeia} Sin. insufi. / autoplastie.. / auto-radiographie. f. gr. pentru autozomal (v. / autolysis (1. de (. s.: *a. / autonomy. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. bolile Biermer si Basedow-Graves. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. tie.). anuntandu-l ce va face si ce va spune. autoan-tigen. s. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. autotoxicoza. [Qr. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. s. A. [CJT. autos = sine insusi. Pentru alte boli. -onis = mutitare. care survine In cursul anumitor start patologice. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. / autoscopy. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. Var.). suicide (3). Poate fi fiziologic (ex. s. anemia hemolitica autoimuna. v. f. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. Indeosebi lizozomale. a. de [a plassein = a forma. elaborat sau inconstient.). sau automates = spontan. graphein = a scrie. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. [at.insufi. autos = sine msusi. ou(os = sine insusi. tiroidita Hashimoto. AUTOSUGESTIE. oftalmia simpatica. urechi etc. mental etc. 203 . / self-treatment. f. [Cjr. f. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / autopsy. passivity phenomenon. este de tip cibernetic. si autopuni-tie. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. Activitate motorie involuntara. f. f. munus = o6[igatie).: sindrom Clerambauld. f. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat.sale sunt devansate sau repetate In ecou. Prin a. / automatism. autos = sine insufi. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. f. boli metabolice.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. Tmbatranire) sau patologice (migrena.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. s. AUTOPSIE. apdrat (in = [ipsit de. de origine intestinala. V. Ex. [at. *a. autos = sine.a lyein = a distruge. s. a e?(amina. termen recomandat. de. s.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. m. AUTOLIZA. 2) Medicolegala. [at. s. s. [at. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. sugestie. f. s. / autointoxication. AUTOPUNITIE. s. 3) Sin.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule.: autotoxemie. e. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. -onis = pedeapsd. lysis = distrugere. se observa uneori dupa o leziune medulara. de. / autolyse. celule. [Qr. leucopeniile imunologice. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice.

f. de la toxon = sageata. / auxine. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. Ex.] Care este lipsit de *vascularizatie. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). n. / auto-tox(a)emia. / autosomique. audire = a auzi. adj. haima. / avivement. [Qr. / autotransfusion.Corp. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. Conform acestui concept. auxe = crestere. s. D: rahitism. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. iar celalalt de origine pa-terna.). Mai trebuie mentionate: 3) A. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. este probata de *neurocrinie. AVORT. \Lat. m. velsus. f. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. -atos «= sdnge. f. cu autozomic (v. s.. AUXOLOGIE. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. f. f. -onis = arort. / autotransfusion. m. unul fiind de origine materna.. adj. AX. / auxotrophe. ammoniakon = sore de amo-niu. a. fausse-couche / miscarriage (spontan).. AVULSIE. / autosomal. s. s. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor.: autosom.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. AUTOTROF.: evulsie. f. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. AVIVARE. / avitaminosis. adj. de (a auxein = a creste. axon. -atos = Corp. vita = ria. diferential. s. m.: autointoxicatie (v. adj. aviver = a indeparta marginile unei piagi. fistule sau fracturi. tat. Sin. / autotrophic. decompensare cardiaca. 4) A. Realitatea a. soma. din [at. Organismul uman poseda 44 de a. s. s. de (a toxon = sageatd. s. de. f. / avulsi. In celulele somatice. \Cjr. / avitaminose.priv.. s. \Cjr. s. / autosome. AUTOTOXEMIE. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. si doi cromozomi sexuali. abortion (provocat). boli genetice). soma. adj. stare denumita *autoimunizare.] Sin. a.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine.t. [Qr. Proteina din albusul de ou. s. h.] Curatarea. phytohormone. adj. a smulge} Extractie. constatata 204 . ouxe = crestere. tolerantia = suportare. h. [Qr. s. / autotoxicose. s. autos = sine insufi. / auxin.: autointoxicatie (v. / autotrophe. adj.: a. f. alterari cromozomiale. In prezent. si ure-che interna. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. [Cfr. Ex. 4) A. / avulsion. AUTOZOMIC. de (a vellerc = a trage.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. de la auxein = a creste. -ina. \fr. boli infectioase. [Cjr. a. V. s. a -priv. AUXINA. s. / avivement. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. insuficienta renala. AUTOTRANSFUZ1E. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. -ozo. s.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. spontane care se repeta la sarcini succesive. (a vaccind = variola vacitor. n. s. Clasic. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. s. / avasculaire. AUXOTROF. f. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. [at. A. dezechilibre hormonale. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. si neuro-endocrinologie. [at. S. -ozo. Scopul a. aiitos = sine wsusi. miprastiere. / auto-tolerance. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. trophc = firand. [Qr. / autotoxicosis. autos = sine insufi. s. irophe = fiTana. 2) A. pentru varfui sagefiior. m. auxanolo-gy.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.i [at.a. f. [Cjr. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. -ina. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. a se dczvolta. / avidin. f. adj. provocat: 1) A. m. PP: *pelagra. a. dar. -atos = Corp. f. este perturbata. [GIT. / axe. s. autos = sine insufi. s. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus.. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. spontan sau provocat al unui fetus malformat. a. autos = sine insufi. In cazul unei fracturi. fusio. gr.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. soma. f. f. / auxotroph. / self tolerance. [Qr.). autoantigeni. / avascular. a . loxikon =° otrai'a. s. la vas.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. izoimunizare Rh. Var. / hearing. autos = sine insufi. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. freshening. aceasta limita este stabilita la 180 zile. / avortement. In general legata de o carenta alimentara. de. repetitiv. [at. adj. 2) A. n. testului osos favorizeaza consolidarea. / autotoxemie. / auxology. Uneori. indurate. V. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. m. adj. {QT. / autosomal. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). vasis = vas. s. AUTOVACCIN. dim. f. sanatoase. -atos =.. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. / autovaccine. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. axis = ayl. de. a priv. a se dezvoita. -onis = tcipire. [at. f. s. AUTOTOXICOZA. hipotalamus si hipofiza. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. [^r. Ex.-h. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. s. auxe = creftere. [Gjr. AVASCULAR. s. f. vasculum = vas mic. ca bioxidul de carbon si amoniacul. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale.: 1) A. 3) A. V. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. [Cfr. *centrifugei. s. a se dez-voita. autas = sine insufi. n. a. autos = sine insufi. s.).on.. f. / axis. f. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. / autovaccin. / ouie. de [a auxein = a crefte. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. AUZ. s. spon-tan si a. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. C: *scorbut. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic.-h. s. / avidine. sangele este recoltat inainte de operatie.: a.] Anglicism sin. int. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. logos = stiinpa. / autosomique. abortio.: *boala beriberi. dm-uiio. [Qr.} Sin. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. / auxologie. autos = sine insufi. AUTOZOMAL. trails = pesle.. In caz de sarcina gemelara. AVITAMINOZA. dentara. f. [Lot. AUTOZOM. / autosome. vivus = viu. ortus = nastere).] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi.

care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. a. s. s.: paine a. adj. f. s. n. / axoneme. si hiperazotemie. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. f.] Sin. In cazul neuronilor senzitivi. f.] Proteina care. nema = fir. AZIL. / azoturie. [Lat. / azurophile. utilizata In hematologie. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. n . Tacit. / axokinin.. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. se numeste a. s. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A).] V. A.d. [fr. n. lichid are temperatura de -194. / azoturia. iar fibrele C sunt amielinice. [Qr. / azyme. NaN3)... axilla. s. la dreapta si cele doua mid vene a. [Lot. / axenique. phi]os = prieten. s. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. instantanee consta Intr-un vector. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. m.priv. o.. f. f. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. medie este vectorul stabilit. A. s. / azotate. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. f. AZOTAT. / axerophtol. [Qr. s. din gr. s. / azurophil(e). cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. (saa hemiazi-gos) la stanga.. 2) In fizica. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. creatina. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. / axoplasm. Sin. / axillaire. / axoneme. / axis. -aton = samdnfa. / axis. In mod normal. adj. V. \Cjr. Intra In compozitia enzimelor. m. f. / azoospermia. Ex. s. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. care antreneaza o degenerescenta walleriana.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. exceptand a. spcrma. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.priv.. f. / azathioprine. s.). anat. s. a • priv.] Sin. oase. A. AZIMIC. AZATIOPRINA. f. / axillary. m. s. s. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. axon = !U(a. principala.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. m. f. [Lot. pi.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. 2) Uzual.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. a . zyme = drojdie. f. f. xenos = strain.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. {Cjr... sarea de sodiu. AXILAR. -atos = s&ngt. f. f. / azotate. sy-lan = ajefui. zoe = viaf. axillae.45 gt kg corp/24 ore. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. o. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. f. In ma-joritatea cazurilor. AZOOSPERMIE. [Cjr. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). f.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. reactiveaza *axonema. bazele purinice.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. este cea mai mare. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. adj. tmesis = tOieturO. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins).} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. sectionare. axis = ivffl. axon = w(0. s. AXIS. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. care poate emite si colaterale. infirmilor. / azoospermie. s. m.priv.priv. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. AZBESTOZA. s. s. urmare a hemoragiilor. Ex. o. AXENIC. adj.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. / axokinine.priv. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. [Qr. zooa = animal. Timp Indelungat. 'in mod asemanator. f. fibrele A si B sunt mielinizate. zoe = viaf. regiune a. sub forma de molecule diatomice. s.: vitamina A (v. / asbestosis. [Cjr. Diferitii a. [Cfr. -ina. AZASERINA. ophthalmos = oc/w. piloasa. f. s.). AXOKININA. A. In tulburarile de metabolism. \Lat. A. AZUROFIL. NA: vena azygos.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. creatinina. [Cjr. proteinelor. a priv. azotui din acizii aminati. zoe = viatd. a . / axerophtol. / azote. s. f. A. In socurile traumatice sau chirurgicale. care include: azotui ureic.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. Este determinata.von = W(il. m. axoa = cuyl. ouron = urind. n. asbestos = care till poale fi stw. amo-niac etc. gr. s. / azide.priv. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. [Qr. o. uremie. adj.} Care este lipsit de fermenti. fibra nervoasa. In prac-tica. dupa fosforilare. a . / axone.. s. / azaserine. asy-lon = [oc im'w[a6i[. s. jug.] Intreruperea axonului. / azot6mie. s. contrar etimologiei. s.: artera a. m.. s. AXON. / azaserine. / axon.. AZOTEMIE. In diaree sau In obstructii intestinale. s. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. In general. AXOPLASMA. NA: axilla. [Cjr. AZOT. kincia = a nufca. a . oecHe azur = at6dstrui. / azymic. n. / nitrogen. s. [Cjr. / asile. [Cjr. s. huimii. m. AXONOTMESIS.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. dl la philein = a iu6i. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. adj. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.. s. / axonotmesis. s. tab. xeros = uscat. / axonotm6sis. geometrica a instrumentului. / armpit. AXONEMA. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare.. a. [Cjr. s. -o/.i zoe = viata. de [a a . o. a .: nitrat (v. / azide. 205 . Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. creste Indeosebi In afectiunile renale. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. A. m. copiilor ortani etc. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. / axoplasme. s. / asylum. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. tesuturilor sau organelor. s. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a.: cilindrax. ferment. adj. axilla = su6suoard.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. / asbestose. / azathioprine. asylum.13-0.priv. a . normala este de 0. In cursul febrei. / azot(a)emia. secun-dara. [Cjr. acidul uric. AXEROFTOL. f.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. AZIDA.il. / axenic. m. zygon == perectie. adj. Este moderator al oxigenului In respiratie. AZOTURIE. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. AXILA. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). / aisselle. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. s. n.priv. A. Indeosebi In transplantele de organe. f. -ozo.

n fi 'Muwh. 1S721961. Zurich si Chicago. Sin. [Georg von Hofmann-WelIendorf. Shigella). BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. gme-colog ge-rman.. 'SruJ(d[w.: Vibrio cholerae (v. B. 1852-1915. bacte.: Haemophilus ducreyi (v. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. In continuare. [Edwin Klebs.olog german.: Eschehchia coli (v. 1S47-1SS7} Sin. Albert Culmette. pre. apoi [a 'Serfifi.: Pseudomonas aeruginosa (v. Mycobacterium). BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. m. Corynebacterium). s. iJocte. director de. cercetare. oftalmolog american. fiacte. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. 207 . se numesc *babesioze sau piroplasmoze.dicina. din ordinul Papei.: Shigella flexnen (v. Bolile provocate de genul B. apoi [a 'Koma.Suy.[ pentru me. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. *b. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. vaccin BCG. [Robert Koch. vrofesor (a Cjroninge. 18521931} Sin. baron. -oza. 'Paris. profesor de igimd [a LiCte.: Klebsiella pneumoniae (v.: Haemophilus influenzae (v.en. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. medic norvegian. denu-nut . amandoua transmise prin capuse.: *b. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. anatomopo. 'Seriin. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus.z.nist german. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. BABESIA / Babesia / Babesia. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. in 1905. 1870-1961. profesor [a Cjreifswaid. f. Mycobacterium). grampozitiv prezent In secretia vaginala normala.riotog german. la Institutui '^ocke.: Salmonella typhi (v. Koch. Este prirna carte medicala tiparita. IS 75-1959 . BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. niedicinei si filo-sofici. anatomopatoCog gcrman.). descope-rit de Victor Babes.) nu a fost medic. 1S63-1933. profesor [a 'Bucurefti. Angl. *b. Ti^irtz.: Yersinia pestis (v. V.. / babesiose.te. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. 'Prcya. l^ie-no. babesia-sis.rmatotog Italian. 60 i. me.: Corynebacterium diphteriae (v. profuor ta 'Pisa. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.totog fi 6ac. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie.} B. pi. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus.} Sin. bacteriolog fi igie-nift german. se-rotog francez. Hr. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut.: Mycobacterium tuberculosis (v. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. Sin. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. August fohunn r'riedrich Loefflcr. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. (BCG). in 1443. D. occiput. anus.\ V. Sin. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. Corynebacterium). 1854-1926. f. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. 'Berlin.: Mycobacterium leprae (v.Cicero al medlcinei"./fiz. [Victor Babes. [Simon [''lexner.n.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. anatomopatofog german.). BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus.). in 1905.). / bacillus. Sin.rubor et tumor. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . [Kar! Joseph Eberth. 1860-1940. BABY BLUES / baby blues / baby blues. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc.e. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. cum calory ef dolore". Haemophilus}. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.rwiog austriac. d. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. 1843-1910} Sin.rican.riohg si igie. iar B. -20 d.fe. / babesiosis. 1834-1913. 1843-1K90} Sin. 1841-1912} Sin. 1S60-1941.] Sin. care a inflnenjat profund gandirea medicala. radius. ci tin emdit latiii. [Victor Babes. [Albert Doderlein.miu[ 9^p6e. [Lot. Haemophilus). [Shibassabiiro KiInsato. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. 1S35-1926. Tomaso de Sarzana descopera. fiacte.} Sin.. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana.tte. in biscrica Ambrosius din Milano. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus.: Shigella (v. [Robert Koch. Jean Marie Camille Cluerin.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. tific etc. bacilli. 18541926. clasa *sporozoare.] Sin. Wilrtz6urg. 18431910. succesiv. 6actunoiog fi imunolog Belgian. la 'Zema. s. tibia.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. [Auffiisto Ducrey. [Leon Charier. Hr. prof&sor de. prof&sor [a 'Bni^elles. / bacille. s. m. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. 8 volume intitulatc De Re Medicina.j Sin. fiaclInolog japone. patoloaica. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. fiactmo[og francitz.ioCogit. Octave Gengou. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. Salmonella).\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. s. apartenenta b. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. Dupa 14 secole. Mycobacterium]. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. Sin. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala.: Mycobacterium leprae (v. | Carl b'riedldfuler.rwiog fidgian.ri. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. publicate la Florenta. BACIL. piocianic.. anatomic. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. John Elmer Weeks.: abdomen. hemie.: piroplasmoza. 'Se-rgen. uterus). sugerand forma unui bastonas. BABESIOZA. 'Tufibinge. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus.dicala. Ex.). 'Beriin. bigemina produce febra la vite. Klebsiella).

pot metaboliza doar compusi organici. bactmolog german. Mycobacterium. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). crezoli. \G. s.rg fi Leipzig. prin *sciziparitate. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. radiatiile ionizante (ultraviolete. dim. Soionia). prin extensie.: Mycobacte-rium bovis.: Mycobacterium tuberculosis. BACTERIE. bacillus = Sastonof. De obicei. Park. ARN mesager. s.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. fiactirwiog german. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. s. profesor [a 'Bonn. / bacillemie. sunt. f. •profesor ia 'Pans. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b..} Sin. a. B. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. Lichidul din interiorul b.: Mycobacterium avium. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). [August Johann Friedrich Loeffler. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. Indeosebi a *bacilului Koch. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. Haemophilus). s.. -atos = sdnge. pot da nastere la *spori.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. [Cnrl Sonne. de ex. 1S64-1943} Sin.} Prezen^a de bacili In sange. bactericidal. profesoT la 'SerCin.: Pseudomonas pseudomallei (v. 18631955.ze. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". 1850-1934. / bacill(a)emia. de asemenea.). 1) Sin. / bacterie. baze. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. bakterioa. Citoplasma b.). Walther Kruse. 1858-1945} Sin. fiactenolog fi epidemw[og francos. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. Anna W. Ex. substante tensioactive. 2) b. / bacterium. 1882-1948} Sin. t)ac. Schimbul de material genetic se poate produce. 1863-1939. 1870-1957} Sin. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. bakterion. pustuloasa. m. adj. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi.nt Wroclaw. 'SQsnigske. / bacteri-cide. imobili. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. substante produse de unele microorganisme. gr.. B. s.: Shigella sonnei (v. Intepaturi de insecte. ca urmare a existentei unui focar infectios. B. si bacteriostatic. n. Mecanismele de actiune ale b. Corynebacterium}. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. Incapsulati. bakterioa. compus din doua straturi. s. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. [Lot. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. s. ultrasunetele. 2) In relatie cu un *bacil. prin transductie. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. conserva forma si rigiditatea celulei. beta. psicrofile. f. sunt lipsite de un nucleu veritabil. m. bacteria. V. ter- . adj. Fusobacterium). saruri ale metalelor grele. alfa. medic fi 6actenoiog danez.r. haima. este agentui etiologic al *antraxului. nu confine germeni microbieni. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. s. bacil-lary. inhalare sau ingestie. f.: Shigella dysenteriae (v. m. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. profesor [a Qreifswaid.: Salmonella typhi (v. Pseudomonas). deja sintetizati de alte organisme. 1852-1915. auto-trofe care. 2) Sin. 1876-1946} Sin. profesor de medicma internet ia Copenhaga. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. anatomopatolog fi igie-nist american. / bactericide. dispusi In lanturi. s. plasmide). BACITRACINA. apoi [a 'SerCin. [Kiyoshi Shign. gama). [at. nici regnului animal. Sin.: Shigella dysenteriae (v. -ida. Williams. adj. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus.: Pseudomonas aeruginosa (v. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. V.: 'b. adj. B. / bacillar. f. asemenea animalelor. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. / bact6ride.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor.: 1) b. 18701957. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. adica *antibiotice). [William H. 3) b. 2) b. dim. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. pi. care nu apar-tin nici regnului vegetal. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. Shigella}. cu dezvoltare optima la 20-30°C. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. Shigelia). / bacitracin. In esenta asemanatoare. cauzat de un bacil. Aflate In conditii particulare. [Jean Hyacinthe Vincent. medic fi Bocterioiog japonez. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. s. sunt extrem de diverse. [Kiyoshi Shiga.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. BACTERICID. asemenea plantelor. profesor ia Johns 'Hofkjns.: Clostridium per-fringens (v. 3) Sin. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta..te. / bacillaire.se reproduc pe cale asexuata..} Sin. X. Sin. 6actenoiog german. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. BACILAR. In absenta glucidelor. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. iar reactiile bio-chimice.). [Alfred Whitmore. de la bakteria = lias-ton. de [a bakteria = Boston. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. dim. Bacteriohg american.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. / bacitracine. 1862-1950} Sin. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. fenoli. f. aldehide. ARN de transfer. / bacterid. \Qr. heterotrofe care.} 1) Termen nerecomandat.: Haemophilus influenzae (v. s. Acest Invelis. f. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. Sin : Clostridium tetani (v. Shigella}. f. de ia bakteria = Boston. Sin. mezofile. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. s. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. medic fi Bacteriotog japonez.: boala Andrews (v. BACTERIDA. f. ubicuitare. [William Henry Welch. de asemenea. B.: Corynebacterium diphteriae (v. Salmonella). [Lat. caedere = a own. unele b. Specie (genul Bacillus..rio(og american. bacillus = dastonas. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece.). Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). BACILEMIE. [Qr.: Fusobacterium nucleatum (v.

sin-tezele proprii bacteriei (ADN. [Cfr. distruge. / bacteriemie. cand b. bakterion. bakterion. patogene. statikos = care opreste. parazit) si determina o *infectie oportunista. urmare a mortii acestora. / bacterioide. / bacteriolytic.] Examenul unui preparat microscopic. proteine) sunt blocate. b. de [a bakteria = Boston. m. [Qr. B. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix.^aminare.ti[oare roz. de ia skopein = a video. aspect! -ind. BACTERIORODOPSINA. BACTERIOLOGIE. / bacterioto-xin. dim.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. [CfT. / bacteriology. Totodata. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. s. f. s. de (a lyein = a distruge. dim. dim. / bacteroid. (at. logos = fitiinta.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. b. s. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. intestinale. 0 serie de b. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. adj. BACTERIOFAG. \Qr. skopia = e. Sin. sintetizati rup peretele bacterian. f. hakterion. ARN. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. / bacteriostatique. de ia bakteria = Boston.r. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. dim. de la bukteria = Boston. f. cer-cetari serologice si biologice. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. V. Dupa ce b. Dupa sinteza. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. de ia bakteria = Boston. dim. de la bakteria = Boston. / bacteriorhodopsin. In mod normal urina este sterila. pi. V. BACTERIOTROP. bakterion. / bacteriurie. de ia trepein = a mtoarce.] Virus care infecteaza bacteriile. bakterion. parazite sunt necesare organismelor gazda. fina.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. f. dim. s. B. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. s. adj. 2) Bacterie modificata structural. bacteriofagi. f. lizogenie si lizotipie. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. / bacteriolisine. bakterion. / bact6riophage. s. s.r. 3) Produsa de "bacteriofagi. s.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. la bakteria = (las-ton. f.: Escherichia coli (v. septicemii. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. Proteine produse de anumite bacterii.] Proprietatea unei substante (ex. f. adj. f. Ex. -ind. BACTERIOSCOPIE. Poate fi: 1) Spon-tana. BACTERIOPAUZA. si microbiologie. s. si Fusobacterium. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. lysis = distrugere. de la bakteria = Boston..: substante antibacteriene si antibiotice. BACULOVIRUS. V. Exista. / bact6riologie. non-toxinogeni. pausa. s. / baculovirus. si antibiograma. / bacteriolysis. dim. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. ia toxon = sageata. virus = venin. / bacteriotrope. strict anaerobi. actiunea litica a "complementului.). BACTERIOLITIC. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. determinand colecistite. BACTERIOTOXINA. de ia bakteria = Boston. / bacteriolyse. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. baculum = Boston. f. s. B. a e^amina. s. studiul culturilor. eliberand 100 pana la 2 000 de b. / bacteriosta-sis. -ind.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. otravd. f. / bacteriocins. [C. B. / bacterioscopy. f. s. dim. \Qr. BACTERIOLIZA. s. bakterion. s. V. bakterion. bakterion. de ia bakteria = Boston. de [a bakteria = Boston. f. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. vitamine si antibiotice. eidos = forma. n. / bacteriotropic. / bacteriostatic. dim. f. de la lyem = a distruge. haima. de. [Cjr. f. rhodon = trandafir. sau piocinele.: fag. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. [CfT. f. o serie de aminoacizi. bakterion. dim. ia lyem = a distruge. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. Ex. phage. / bacteriopause. BACTERIOCINE. melaninogenicus sunt agenti patogeni. / bacteri(a)emia. / bacteriolysin. bakterion. adj. bakterion.] 1) Asemanator cu o *bacterie. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. sunt organismele cele mai raspandite. dim. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. m. o serie de b. iar *lizozimii b. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. s. si organismul gazda. dim. s. lytikos = care. cuprins Intr-o "capsida proteica. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. s.} Disolutia bacteriilor.} Virus infec209 . abcese hepatice. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. s. de asemenea. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene.. f. semnificativa). denumiti *bacteriolizine. a face so.: colicinele produse de 'Escherichia coli. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. B. adj. pi. [Lot. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. pentru care este caracteristica. dt (a bakteria = Boston. de ia bakteria = Boston.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. adica de radiatiile luminoase. V. ouron = iirina. adj. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. / bacterio-phage. lysis = distrugere. 0 serie de b.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. s. dim. BACTERIOSTATIC. strict parazite. / bacteriuria. ca si a proteinelor capsidei. f. fara a Ie distruge. produse de "Pseudomonas aeruginosa. bacterie. f.. [Cfr.. bakterion i dim. eidos = forma. Capacita-tea b. prezenti In intestin la om si la animate. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. [Cfr.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. B. fiind ubicui-tare: In sol. infecteaza o bacterie. sunt asamblate. ca urmare a simplicitatii programului genetic. s. s. De ex. [Qr. nesporulati. proteaze). adj. / baculovirus. f. pausis = wicetare. BACTERIURIE. de ia bakteria = Boston. gr. animalelor si plantelor. de ia istanai = a piasa. 'in apa si In aer.] *Toxina de origine bacteriana. prin fixarea la nivelul bacteriilor. -atos = sange. [(yr. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. sunt constituiti din material genetic. dim. f. [G. pot produce toxine (de ex. anticorpi. adj. / bact6riotoxine. opsis = vedm.] Prezenta bacteriilor In urina. / bact6riorhodopsine. [Cjr. de (a bakteria = Boston. nepatologica). apendicite gangrenoase. Spe-ciile 6. s. BACTERIEMIE. s. printre care: alcoolul. infectii pelvine. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. / bacterioscopie. bakterion. BACTERIOID. de. bactericid. trope = mtoarcere. din fiecare bacterie gazda. purtatoare de receptori specifid pentru b. [Qr. si sep-ticemie. f. particulele componente ale b. Sin. de Ca bakteria = Boston. de. bakterion. b.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. phagein = a mdnca. fragilis si B. la om. / bacteriocines. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. m. ADN sau ARN. / bacteriolytique. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului.

s. si logo-nevroza. datorat mutatiilor spontane. = fried.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. m. [Spaniota bagazo = coaja. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. s. n. f. bilanx.. dona. b. BALNEOTERAPIE. m. m. / ballistophobie. logos = ftiinf-a. Sin : sindrom Barlow (v. / ballonnement. -itd. ['De (a numeie. balnea (lat). diabet etc. scales. [a ballantion = punga. -ita. panouri izolante) Si In medjul rural. lanx. gr. BADIJONARE. f. -ism. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. s. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. cu *meteorism. lands = taier. / ballistocardiographie. care. s. kardia = mimtt. BALBISM. si balotare fetala. / scanning. / idiopathic stammering. phobot. gr. f. [Lat. de. n. balantidiosis.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). therapeia = tra. In cadrul unui experiment. graphein = a serie. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). adj. V. si scanning. s.. / painting.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. la ballantion = punga. genetikos == propriu unei genera^i. [fr. s.1 mg. s. halneum = fiaii. generate. ballista = mafina.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. de organ. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. din itaC. "normal". Ex. cave contine un lichid emolient. V. marina. n. de aruncat pwtre.. deci selective.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. capului fetal se constata In sarcina normala. b. BADIJONAJ. s.] V. BALONARE. De asemenea. ballon. gr. Termenul a fost extins la baile de namol. / balanoposthites. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. B. / balanopreputial. compusi explozivi. sobolan) si accidental omul. f. f. s. In care simptomul principal este diareea cronica.01 mg. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. s. aplicarea apei sub forma unui jet. dus. f. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. m. emolienta. de lumina artifidala. / ballistophobia. / ballistocardiographie.001 mg. ballein = a a-runca. Ex. BALANOPOSTITA. BALANITA. balneum = bale. gr. s. balistocardiografie. de soare. Sin. [Lat. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. *fimoza. balanos = ghinda. s. [Qr. ballast = fialast. din itai. dar nu obligatoriu. bathos » 6d[66it.sau bidirectional. s. s. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. [Lat. BALISTOCARDIOGRAMA. / balance. origme necunoscuta. viteza. s. ballista = mafinci rfe aruncat pietre.. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. ballista = mafina de. pentru badijonaj (v. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. / balbisme. gr. din gr. / bath. s. / balance. g. B. *microscop electronic cu baleiaj. dim. s. f. / badigeonnage. termala. / balneoth6rapie. pallone (dialectic ballone) = minge.} Ansamblul manifestarilor patologice. asociata de obicei. s. BAGASOZA. / bagassose. BALISTOFOBIE. de. balayer = a matwa. V. [fr. f.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. pore.. s. [Lat. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. [Lat.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. b) b. / ballottement. uni. B. ballottement.). on. s. aruncat pietre. 2) B. [fr. s. d) b.tame. BALISTOCARDIOGRAFIE. o serie de substante. gland.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. f. Var. s. / ballooning. B. pi.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. aCckiims-tei Marie /o fuive.} Fobia fata de armele de foe. f. pallone {dialectic ballone) = minge mare. Cauze: igiena precara.] Care se refera la *gland si la *preput. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. dm gr.} Balbaiala idiopatica. de contrast. [f^r.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume.. ele pot conferi avantaje adaptative. / ballistocardiography. BALANTIDIAZA. adj. s. ballein = a arunca.] Instrument utilizat pentru cantarire. din itai. / bagassosis.: b. prin diferitele sale specii. f. praeputium = prepuf. BALANTA. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. BALON. / balanoposthite. f. [Cfr. iar cea semimicrochimica -0. [fr. gland. si balneoterapie. s. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. f.. / ballottement. (a bis = de. s. . s. Indeosebi cu actiune *antiseptica. [fr. kolon = intestin gros.. c) b. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. s. balanos = ghinda. -oza. gramma = {nscrie-re. f. ballonnement. f. m. badigeonnage.0001-0. mare. de la therapeuein = a Ingriji. ordinul Peritriches. electronic din tubul catodic etc. batanlidion. m. BALOTARE. m. [Cfr. f. f. Mutatiile nu sunt numai nocive. [Lot. / ballon. -aid.: boala Zoon (v. [Lat. / balantidiasis. balanos = gfiinda. f. s. din gr. dim.nt. s. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. B.). Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. vapori. balantidion.. kardia = inimO.. f. de laborator. / ballistocardiography. f. / bain.: badijonare. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. s. BAIE. s.. / balanitis.). BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. Forme: a) b. / balanite. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). f. balneum. de. cu plante etc. wmaf. / balantidiase.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. n. balneum = fiaie. s. / balano-preputial. BALANOPREPUTIAL. BALEIAJ. [Lat. Var.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase.} Actiunea de a deplasa. b. f. boli venerice. BALNEOLOGIE.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.. ca radio-activitatea.. Trebuie deosebit b. V. malformatiile. / balayage. anatitica. f.} Termen care desemneaza anomaliile. / balloon. gland] posthe = prepuf. fara a avea contact direct cu aceasta. lat. s. [CfT. / balneotherapy. s. / balneologie. fiind denumita si a patra boala venerica. utilizat ca vector In "biologia moleculara. YEngl.. gr. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. ballein = a arunca. bagasse worker lung. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. / balneology. de la genos = fleam. palla (dialectic balla) = minge. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ.

s. Ex. dermatoze cronice (rar). barys = greu. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian.rm. lente. s. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. ital. f.ng(. n. / bar. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. din (at. BANDAJ. \J~r. f. kephale = cap. lamina bazala si endoteliu capilar. / bar.uta. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. aisthesis = somatic. BAR. / baranesthesie. binden. BANDA. m. baros = greutate. levuri etc. sange) In scopul depistarii prezentei sau.. f. adj. Se disting: 1) B. 2) B. s. BARBITURIC. barorecepteur.). ge. baritosis.. / band. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. 4) B. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. BARITOZA. reactive. epiteliu alveolar. Spre deosebire de capilarele obisnuite. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. BARIU. m. / barbiturate. / pressorecepteur. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. to bind = a (ega. enkephalos = creier. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. s. [fr. antiseptic de uz extern. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. harys = groti. de Peru. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. / blocking. m. / barium. edeme localizate. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. 3) B. gr.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune.). s. Exista numeroase b. capil-laris = capilar. [fr. trecerea substantelor (ioni. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. / bar(a)esthesia. s. s. ozo. s. barrage. si tranzit baritat.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. bindeii. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. super = deasupra. intermediare. di (a alveus = canitate. substanta sub forma de pulbere alba. uneori. / baroreceptor. Alteori. BARBITAL. 56. [at. / barbital. / barbitunsme. cu rol de transportor al anionilor. s. baros = gre. de obicei.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree).ta. b. din gateza barro = e^tTemitate. barbabietola = sfectil fi uree.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. adj. s.34 si densitatea 3. / banque. care separa circulate embriofetala de cea materna.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). leziuni directe. m. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. m. baros = gre. {fr. m. barriere. de organe. insolubila In apa.. din orice alt material. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. placenta = pladnta. activus = activ. si biblioteca de gene. components a *citoscheletului eritrocitar.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. e. BARORECEPTOR.ngi. V. / bandage. s. s. cazul zborului supersonic. de date. s. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. [fr. balsamon = fiaisam. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. de. varf'1 (at. binden. [at. n. se. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. sonus = sunet. balsamum. din ga[eza barro = e^trmitate. V. [Itai.: BHE. pressoreceptor. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. gr. administrat per os. f. / barbiturism. la capillus = fir de par.BALSAM BALSAM. {Gjr. s.} Substanta de origine vegetala. alveolus. prin extensie. de obicei In spectrul electromagnetic. s. Ill se fixeaza *ankirina. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. BANCA. realizarii unei compresiuni. BBB (engl. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa).nzafie. / bandage. de Canada.} Banda de tifon si. manifestat prin coma. germ. din gaiezd barro = e^tremitate.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. bande. apartinand metalelor alcalinopamantoase. [Lat. utilizate In preanestezie. s. fr.tVi an = priv. / barytose. [fr. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. s. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. -atos = sange. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. rapide. / bank. barriere.. extras din Abies balsamea. 8. germ. m. BARBITURISM. f. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. [at. cu actiune imediata. banca = Sancd. bandage. / barytosis. Subiectii expusi nu sufera. to bind ^ a [ego. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. b. s. [Cfr. -ism. f.nsibili. Indeosebi *astrocitele. m. utilizate ca 'sedative. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier.. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli.: b. iar In functie de durata de actiune. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . Ca urmare.} Unitate de masura a presiunii.tate. / balsam. s. etimohgia termmuCw barbituric.. baros = greutate. s. administrate ca "hipnotice. bandelette. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. [CJT. f. ['E. b.75 g/cm3. V. din gaieza barro = e^tremi-tate. eng[. vdrf. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. s. n. 2) B. de [a en = in. f. \Qr. BARESTEZIE. barriere. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. BARAJ. 3) In informatica: b. Denumirea con-sacrata: b. m. aisthesis = se. m. acut (prin tentativa de suicid sau accident). f. (a agere = a actiona. de Tolu. sensi6ilitate. s. de. prezinta actualmente un interes limitat.. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). varf. dim. s. SulfatuI de b. n. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. eng(.ti. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. / baume. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. binda. s. [fr. [T^. BARANESTEZIE. ci doar reactii de surpriza sau de teama. Abrev. ['Denumire. haima. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. f. [CfT.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. s.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. n. s.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. / bande.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. s. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. / baranesthesia. receptus. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. / barbital. BANDA III / bande III / band III. molecule) In creier este controlata strict. / baresth6sie.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. si placenta.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. m. bang = pocnitura. / barrage. m. / baryum. to bind = a Cega. n. / barbiturique. cu greutatea atomica 137. varf.

s. -enne. presiunea sanguina pen-tru b. n. -atos = rand. BASION. s. BATIESTEZIE. Fiecare b. Se disting b. s. BARTONELOZA. *Xantina si derivatii sai (cafeina.BAROSENSIBILITATE lul este extern. [Qr. BAROSENSIBILITATE. m. sensifiiiitate. bogate In *rodopsina. Ecuador si Columbia. / bartholinitis. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. adrenalina etc. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). / bassin. s... -oza.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. / bathyesthesie. continuate. V. r. prin combinarea b.. f. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. f.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. B. continuat cu micul b.: *membrana b. -atos = rand. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. 1871-1950. medic. de ia haccus = recipient. conuri retiniene Si retina. B. forma = forma.: pelvis. cu exceptia 'maculei lutea. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN).: presoreceptor. de ia hastare = a. / basilar.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. se deosebesc marele b. de ex. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. / bathmotropic. si tab. s. de Sua. adj. de ia trepein = a intoarce. [Lat. cu un acid rezulta o sare si apa. BARTOLINITA.. [Lat. trope = intoarcere. trauma. / basedowien. [Qr. si venele b. [Caspar Barlholia Jr. Principalele b. basis = 6aza. BAROTRAUMA. V.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana).. Sin. -is = retea. / basedowian. p. BAZILAR.] Celule senzoriale ale *retinei. 0 serie de b. / barotraumatisme. n. iar b. CopenHaga. [A. / base. n. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. de [a sentire = a simfi. adj. m. Barton. Sin. *6-mercaptopu-rina.. trauma. BAZALIOM. B. / barosensibilite. bilateral. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. p. s. B. adj. Barton. / barotraumatisme. n. L. basis = 6azd. s. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. Biosinteza b. trope = Intoarcere. "vertije altemo-barice. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. L. hastum.. bathmos = prog. [A. p. gr. / barotrauma. Slid. medic german. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. [at.). si pirimidina. aeroodontalgii si b. f.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. Se disting doua cazuri principale de b.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. . (superior). basis = 6aza. pop.). America. s. (inferior). care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. / pelvis. r.: 5-fluorouracil. In mod normal. s. b. s. basis = 6aza. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. de referinta.: zona sinocarotidiana prezinta b. BASEDOWIAN. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. Structura b. Termen utilizat Indeosebi In engl. Structura b. t. [Lot. m numar de circa 120 milioane. [Karl Adolf von Basedow. s. sunt utilizate In terapeutica.: barotraumatism (v.. f. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. 1790-1854. [<JT. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru.: actiunea b. Ex. V. f. hathmos = prog. si boala Carrion. V. B.. purta. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. adj. [at. Ansamblu de substante derivate din *xantina. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. teobromina) sunt de asemenea b. / barosensitivity. BATMOTROP.] Sin. n. -e. adj. 1655-1738. s. V. / basion. / bartholinite. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. a nervilor extrinseci ai inimii. / bathmotropisme. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. [at. / basilaire. / bartonellose.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. s. s..: 'a unor lichide din organism. f. gr. [Lat. gr. BATMOTROPISM. m. boros = greutate. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. / basal. / base. -omo. *teofilina si *teobromina. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. -ism. s. fie . BAROTRAUMATISM. / basalioma. s.). BAZAL. s. p. s. s. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. [Qr.). minerale si b. sunt distribuite pe intreaga retina. gr. -ism. BAZA. Ex. Sin. . / basion. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate.: barotrauma. s. 1871-1950. *alopurinolul si 'azatioprina. 2) Care se afla situat simetric la baza. baccinus.} Sin. haros = greutate. 'Ma'seburg. -(ids = sensi6iiitate. bastone. f. gr. sunt *dto-zina. p. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. m.. m. ordinul Rickettsiales. Unele b. este agentui etiologic al bartonelozei (v. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. 'teobromina). Acesti b. s. [Lat. NA: pelvis. medic din America de. se gasesc la nivelul tegumentelor). / basal. aisthesis = senzafie. bacillus = Bastonof. adj. sau f. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. f. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH".] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. de. BAZIN.: epiteliom bazocetular (v. familia Bartonellaceae. / bathmotropism. m. 2) Sensibilitate a organismului.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. s. organice. Prin reactia unei b. f. [QT. baros = greutate. Ex. p.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. / bathmotrope. bastona?ul propriu-zis. m. anatomist. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. -ina. / bathy(a)esthesia. [§r. sau f. adj. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. se produce o neutralizare reciproca. f. / bartonellosis. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. si acid. / basaliome. f. anat. p. s. Ex. cuprinzand *cafeina. s. [Ita[. din [at. la trepein = a m212 BAZIN toarce. rete.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. [Lot. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. / barotrauma. Ex. sensibilitas.oase. p. m. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. adj.. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. bothys = addnc.

inventatorui teCefonului. de. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. leucopenie. adj.: malign.} Sin. BATAIE. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. basis = 6aza. n. BENIGNITATE. printre altele. / basivertebral. / balbuties. s. / benignity.: B. / benzodiazepine compounds. / basophilie. f. basis = baza. V. pop.: boala beri-beri (v. stammering.. fam. s. de origine profesionala. m. s. m. / benin. [a philein = a iu6i. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. n. s. BELADONA. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. cresterea se produce de obicei lent. [Lot. n. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. s. / berylliose. BERILIOZA BENIGN. la 2-4 saptamani. benigne. n. -oza. f. f. atat In plan arhitectural. BAZIVERTEBRAL. / pelvis of the kidney.: benzenism. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. \'Lngl. -ism. m. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. adj. [Lat. / benzidine. BENZODIAZEPINE. f. / behaviorisme. s.). Curie. / basophil.siafiiciune. Sin. frecvent Incapsulate. fiotanica benzoe.: beladona. / battement.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. s. 8. s. m.). m. cu eventuale consecinte medicolegale. / basivertebral. behaviour = comportament.. adj. / benzolism. BERILIOZA.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. Ant. polinuclear. [Lot. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. s. -ism. In sistemul international. 1847-1922.} Sin.rte. f. este. / basocellulaire. si granulocit. V. / becqurel. / benzolism.. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. / beriberi. ca.BAZINET BAZINET. / beat. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. Var. cella = comaro. s. fiotanica benzoe. / bel. s. m. [Lat. s.: dungi Mees (v. *hematoxilina. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. / basophilia. si Curie. Ca urmare. c) evolutiv. si benignitate. [Lot. -ism. de la verte-re = a intoarce.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. m. / basocellular. s. / belladona. Care se refera la centrul unei vertebre. 6otanica benzoe. [Lat. de la. pi.. situata In sinusul renal. se dezvolta local. In functie de caz. / benzolisme. / berylliosis. pop. •B. amer. adj. s. s. BENZOLISM. [Antome Henri Becquerel. B. [R.. Totusi. Abrev. [It. n. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. BEHAVIORISM. vertebra = ve. s. [Graham Be]]. gr. [Lat. adj. BAZOFIL1E. adj. battvere = a bate. s. / benign.} Doctrina promovata de J. BENZIDINA. / basiotribe. / basiotribe. 2) Impro-priu. Mees.: granulodtoza bazofila. benignus = Binwoitor. inginer ameri-cati. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. s.6aza. baccinus. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. s.} Unitate de masura a puterii acustice. B. Un B'. benignitas.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. BALBAIALA. toxic si cancerigen. [Lat.).} Pneumopatie profesionala. m. gr. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. 2) In romana. pi. 213 . cat si citologic. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. n. balbicare = lJa[fi6iaia. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. adj. s. s. Este toxic si poate determina anemie.. s. s.} Care este lipsit de gravitate. [Lot. beryl-lus. la philein = a iufii. tumorile benigne sunt circumscrise. celiilla = camdruta. phUos = prie-tt-n.: benzolism (v.} Compus aromatic (diamino-4. / beriberi. f. de culoare alba. s. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. exercitand. si benzolism. gr. / benzene. V. s. philia = atracfie. f. f. m. BERIBERI. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). Sin. BECQUEREL. / benignite. s. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. f. sunt rare. BENZEN. n. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. cu posibilitatea de reddiva. adj. de la benignus = flinevoitor. BENZENISM. n. gr. / bel. Sin. unele tumori benigne se pot extinde local. m. durata lor de prescriptie a fost limitata.). gr. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. vechea uni-tate. / benzidine. / benzodiazepines. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. atentia si memoria. / benzenisme. / basophile.: pulsatie.). pentru belladona (v. B. m. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . de. este sursa unor alcaloide variate. s. basis . s. bella = frwnoasa. BAZIOTRIB. [Lat. BAZOCELULAR. f. / becquerel. s. gr. Var. f. basophilic. V. fizician francos. extremis. s. stuttering.. 'Paris. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). de regula. purpura trombopenica).. adj. m.} Sin. [Lat. / belladone. newolog oiandezi 'Sal^lfum. / behaviorism. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. [Lat. BAZOFIL. / balbutiement. B. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. m. adj. [at. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. m. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. BELLADONA. f. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. n. / benzene. de la haccus = recipient. s. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. b) histologic. basis = baza. leucopenie. induzand *atropina si *scopolamina.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. utilizarea b. / bassinet. 1852-1908. aim. da-torita caracterului neinvaziv.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. [Lat. NA: pelvis renalis. [Lat. B. In care se "deschid calicele renale mari. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente.. 1873} Sin. s.. s. gr. c.: logonevroza (v. [at. m. f.}. s. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. s. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). dona = doamnd. [Lat.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. celula. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala).6ra. -atis = 6undvointa. BEL. A. beryllos = 6eri[w. f. basis = 6aza. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale..} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. fiotanua benzoe. de ex.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. s. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate.

prin extensie. uCcer maiign.: p-stimulant. Var.: *carnitina si *colina. s. gr. / beta-globulin. adj. ren. se afla In numeroase antibiotice. f. m. ebriety. B.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. a aifa6etuiui grec. globulus. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. corp care se eiectriz. -ina.. gr.tu[ui grec. [at. BEZOAR.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. saifiatic. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. hloquant. adj. gr... . / betastimulant. pura (ex.: sotalol. B. / b6ta-adr6nergique. n. adj. V. bibliotheca. dim. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. / betalipotropine. s.rsa. otrava. B. a atfadetului grec. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. f. sunt utilizate frecvent In terapeutica. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. iar labetalolul este si alfa. BETAMIMETIC. bes-tialis = Bestiai. ergein = a iucra. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. n. [ft = a doua iitera. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii.: p-lactamaza. Fasciculul de electroni accelerati (si.nt. / betatron. sj o forma cronica. [Lat. / betalactame. / betastimulant. / betaine. / b6zoard. adj. cellula = camarufa. f. produsa de celulele pancreatice. deci.ihiiwbar. de (a gr. actiune hipocalcemianta.: beta-adrenergic.: acebutololul). gr. B. [at. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. / beta-ray therapy. f. V. Var. m. adj. gr. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). s. adj. herpes.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. a aifa6etuiui grec. iat. care stimuleaza acesti receptori. urmaf. / betatron. -e. Sin. / feeding-bottle. mimetikos = care imita. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. n. a aifa6etuiui grec.: tricobezoar (format din fire de par).} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. f. s. 0 serie de b. s. s. / drunkenness. V. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. probabil. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. [/? = a doua Iitera. s. BETAGLOBULINA.: p-mimetic. s. stimuiante. [ft = a doua iitera. -etis. stimulare = fl imboidi. ad = aproape de. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. B. BETASTIMULANT. / betacelluline.: ebrietate (v. -ina. [Lot. s. s. -is = rinichi. s. BETIE. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. s. [Lat. cat si p. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. BETACELULINA. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. protos = primui. f. virus = venin.si betablocant. stimulanta. In functie de compozitie.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar.. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. / bestiality.. m. BETABLOCANT. *Hid. f. sau genaaa . BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. / betabloquant. s.. m. ?i zoofilie. In special sub actiunea *betalactamazelor. b) cu actiune b. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. Ciclul b. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. BETALIPOTROPINA.a stimuia. de ia cetta = Comoro. m. trope = mtoarcere. f. Ex. BETALACTAMINE. s. m. f. / bezoar.). teacd. [fS = a doua Iitera.] Fractiune proteica. Var. / betalactamase.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. [at. f. -ina. a aifa6e.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. b.).: betastimulant (v.: atenololul). gr. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. BIBERON. Se disting. mai multe tipuri de b. din gr. a aifa6etu(ui grec. [/? = a doua iitera. [ft = a doua Iitera. de ia stimulus = fia.a produce. Var. f. doua iitera. dobutamina este p. pi. BETALACTAMAZA. f. s. -inn.: p-lipoproteina. s. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. In continua ame-liorare. f.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. bibere = a 6ea. / betaadrenergic. de [a therapeuein = a mgriji. lipoproteina. Numeroasele b. f. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. BETATERAPIE.1 ae Ca mimeisthai = a imita. doua iitera a aifafietului grec. / betacellulin. m tu6ui digestiv ai unor animaie.] Var. / betalipoprotein. dim. {Lat. prin frecare.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. grec.. fitobezoar (vegetale si hrana). BETALIPOPROTEINA. / ebri6te. / betaine. s. BETATRON. de ia biblion = carte.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. si curieterapie. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. s. timolol). sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. / bestiality. lot. BETAINA. / betath6rapie. cu localizari extratoracice.: p-lipotropina. utitizatii odinioaril ca antidot. s. Sin. de ia hestia = animal. f. [at. gr. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. a aifabttulw. s. s. s. herpein = a se tori.} Sin.. genos = neon. adj. [fi = a doua iitera. / betalipotropin. / betalactam antibiotics. gerwa^u. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). / betamimetique. a aifafietuiui grec. s.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. s. si de stabilizare a membranei celulare (ex. elektron = ch. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. s. aifa6etuiui grec. f. BETALACTAM. Exista o forma acuta. f.: p-adrenergic. selective).easa. a. / betamimetic. gene bank. In care caz b. saibatic. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. reprezentand. [fi = a. s. feeding-cup. s. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. / betalipoprot6ine. f. tango. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. In mod normal. theke = cutie. / betalactamines. formata. BETA-ADRENERGIC. s.] . / biberon. fr.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. s. de ia bibere = a 6ea. therapeia = trata-me. s. Var. f. -etos = pecingine. / gene library.. beta = sfeda. Var. iar salbutamolul si ritordina p. [Lat. n. / beta-globuline. lipos = grasime. / betablocker. m. Sin. de la trepein = a mtoarce. s. f. ['Pe. bibi-tus. pi. partial cu *electronoterapie. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. de [a globus = gio6. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti.. [ft = a. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. s. a aifabetuiui grec. / betalactame.} Var. m. [ft = a doua Iitera. [/? = a dona Iitera. citomegalovirus) si Roseolovirus. lipos = grasime. BESTIALITATE. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. In trecut..} Subfamilie din familia "Herpesviridae. 9-15% din proteinele plasmatice.: p-lactamine.: p-globulina. Var. / betalactamase. adj.: p-lactam. f. herpes. s. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina.

4) B. gr. BIFID. / biceps. lichide etc. / 2. manual muscle test. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). 2) B. [Ital. h.formeaza o asa-numita b. -ale. [Lat. bis = de doua ori. *cosmide). Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. / bilateral. m. -aux. f. bigeminus = dedu6[at. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. acestea sunt b. V. De asemenea. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. azotat. Ie sporeste si activitatea lipolitica. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. anat. bloc. f. s. La noi In tara. [Lot. administrat per os. n.. 2. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. m. la latus. b. ori. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. de.: difosfonat (v. diaree. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. Cei trei compusi CO. de ia bis = de. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. D. adj. b. / bifocal. f. catenarius = te-gat m [anf. proteine. / biphosphonate. s. anat. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide.} Ester difosforic al acidului gliceric. m. doua ori. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. BILA. m. emulsia grasimilor. BIFOCAL. de. [Lat.miscare partiala la presiunea normala.) primi-te si cedate de organism. -aux.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. prin actiunea sarurilor biliare. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. / bifid. diabet insipid etc. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b.} 1) In general. cu referire la muschii bicepsi (v. *sarurile biliare. Totalitatea coloniilor . focus = vatrO. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. bis = de.] Care poseda doua 'focare. efectuat periodic sau ocazional. a transporta. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. .contractie percep-tibila fara nici o miscare. organismul se afla In echilibru azotat.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. doua ori. / bicarbonate. de. s. m. V. denumirea echivalenta pentru b. bis = de. adj. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). carbo.3-BPG. s. "bacteriofagi.: ureter b. [Lat. adj. ia glykys = duice. s.3-bisphosphoglycerate. s. Examen medical sistematic. lipide. s. Ex. -ism. glucide. tab. [Lat. BICARBONAT. f. B. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. -itis = cap. este control medical. vita-mine. *pigmentii biliari. 215 . phos. poarta. / bicipital. doud on.muschi).). engl. mineral. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. [Lat. Antidiabetic de sinteza care. s. / bicatenaire. / bicarbonate.): 2.: lentila b. bis = de. doua. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. f. BILA BIGUANIDA. 3) B. bilateral bundle branch block. / bicuspide. / bile. s. m. / bicuspid. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. la solidtarea ca-selor de asigurari etc.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). bills = fiere. prin *canalul coledoc. B. (fr. nutritiv. m. devenite solubi-le. 1 . Ca catena = [ant. adj. li se faciliteaza absorbtia. Ex.i glykeros = mdulcit.miscare completa contra unei rezistente puternice. Este b. lateral is = lateral. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. adj. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. BICEPS. BILATERAL. BICIPITAL. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala).} Care este despicat In doua In sensul lungimii. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. b. carora. cuspis = vdrf. ou bigeminie. 2) In mod obisnuit.. photos = Cumind. darificate. ale corpului. s. carora b. / biguanide. mai slaba decat sistola care o preceda. 2.3-b. 3) Despre dintii *premolari. -e. s. "lecitina si colesterolul. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. doud ori. [Lat. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. saruri. tab. s..} Care este situat de ambele parti. cdmin. genomice. pharos = care. fidus = taiat. mucina. V. / biblock. / bifocal. B.} Sin. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. / biphospho-nate. bis = de. bifancio = bi-[ant.miscare completa la presiune. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. adj. implicit. / 2. / bilat6ral. -ens = iatura. / bifide. Daca aportui este egal cu eliminarea. / bicipital. In diverse formule. m. caput.muschi. Produsa continuu. uter b. BIFOSFONAT. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale.. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. / balance. / bibloc. adj. gr. care este foarte abundent In eritrocit. [Lat. -ale. Componentii principali ai b. bis = de doud ori. B. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . cu vascozitate mare. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. bifidus = despicat in doua. capiit. / bilan. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. Ex. [Lat.] In biologie si medidna. / bigeminy. fr. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. s. de (a bis = de doud ori. 5 . BIGEMINISM. numai In timpul digestiei. phos. -itis = cap. m. s. 2 . / bigeminisme. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. cu rol de rezerva de energie. s. BIBLOC. B. despicat. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). 3 . din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. s. n. K). n.contractie nula. [Lat. s. B. s. BILANT. 4 . adj. E. hidnc. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. s. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. BICATENAR. s. photos = lumm. probabil. Exista si alte sisteme de b. favorizeaza. bis = de doua ori. gall. de [a pherein = a purta. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. poate determina uneori *acidoza lactica. his = de doua ori. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. / biguanide. transformarea diges-tiva a acestora. / biceps. bis = de doua ori.a. s.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). eel mai complex. [Lat. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii.: 1) B. adj. apa).miscare completa contra unei rezistente moderate.: molecula de ADN. sunt: apa. puls bigeminat si trigeminism. adj.] Tip de muschi lung. Ex.3-bisphosphoglycerate. m. relativ simetrice. geminus = geaman.respectiv a fragmentelor de restrictie donate .} Lichid de secretie a hepatocitului. bis = de doua ori. / bile. m. Abrev. care In viitor vor fi. lipide. BICUSPID. adj. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic.3-BIFOSFOGLICERAT. care poseda doua capete. proteine. diferitelor principii alimentare (glucide. m. . si In continuare. / bicatenary. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. adj. [Lat. [Lat.

urina sau In continutui intestinal.. biochim. pati = a suferi). Valoarea sa In sange este Intre 0. f. [Theodor Maximilian Bilharz. ors. bios = viatd.} Sin. *Bilirubina directa sau conjugata. V. schim-buri metabolice Intre organ si organism). bins = viatd. intodus In organism. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera.: microscop b. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. / biocapteur. bills = fiere. viridis = verde. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. m. a distruge. bis = de doud on. f. compati = o suferi impreund cu (cum = cu.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. f. BIOCHIMIE. -iaa. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. a coledocului). s. bilis = fiere. s. Este o combinatie a b.} 1) Care apartin celor doi ochi. / biocybern6tique. 2) Numarare b. koinosis = asociere. s. s. bi'os = iiiatd. 2) B. b. gr. / bilharziasis. [Cfr. Se deosebesc: 1) 9. BIOCALORIMETRIE. cistica sau veziculara). nu da reactia decat In prezenta alcoolului. medic german. f. fuscus = negru. factorii de crestere.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. const. adj.: colangiografie (v. totodata.: biosenzor (v. canale hepatice (b. atos == sange. BILIRUBINEMIE.).[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. ektome = e^cizie. / binoculaire. -oris = cdidura. / biocompatibility. / biliculture. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. / biocompatible. indirecta sau libera reprezinta b. f. s. -bra. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. s. ocularius = referitor ia ochi. ouron = urina. / biocenose. -ina. / bilirubinurie. bios = viafd. s. -ina. s. {Gfr. f. s. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere..[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. [Lat. La om poate aparea In ser. s. m. Absenta la om. [at. B. s. / biligraphie. [Lat. f. [Lat. hios = viatd. [^r. 2) Care este prevazut cu doua *oculare.. avand o compo-nenta determinata. f. hidrosolubila. adj.3 mg/dl (1. f.: apa (HsO) este un compus binar. da direct eactia.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. adj. C sau b. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. s. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. f. / bilifuscin. B. prin extensie. hormonii.) BIOCENOZA. adj. s. [Lat. BIOCOMPATIBIL. s. din doua elemente. cultura = cu[tivare. / galloculture. Termenul este folosit. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. / biocatalyst.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. s. / bilobectomy. [Lot. vezicula biliara (t). f. BIOARTIFICIAL. f. A). si pigmenti biliari. -euse. binarius = du6[u.] 1) Compus din doua unitati. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. f.7 mg/dl (3. care se divide In cate doua elemente. / biocompatibilit6. Cat.] Sin.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite.1 umol/l). [Qr. f. bias = viata.2-0. sau mediu si inferior). / biline. bilharziosis. n.). cu acidul glucuronic. (at. -iaa. pigmenti b. f.] Despre un material organic sau anorganic care. prin tubaj duodenal. f. Ex.. s. / biocalorimetrie. [at. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. BIOCOMPATIBILITATE. inco-rect. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. / bioartificial. 216 . / biocalorimetry. -ina. BIOCATALIZATOR. de [a ocu-lus = ocSii. 0. f. f. bilirubina este absenta In urina. V. ruber. / bilieux. bilis = fiere.: schistosomiaza (v. {Lat. BIOCIBERNETICA. adj. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. BILHARZIOZA. f. utilizsind doar cifrele 0 si 1. / bilharziose. f. Ex. [Lat. [Lot.1-0.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. gr. gr.] Sin. / binaire.] Sin. si tab. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. neconjugata. / biliaire. -bra. (In urma cu doua decenii. bios = vidfd. adj. m. \Qr.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. ca urmare a solubilitatii In apa. captare = a prinde. Serveste Indeosebi In informatica. lobos = to6. / biosensor. s. haima. pati = a suferi). f. BINOCULAR. bilis = fiere. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. BILIOS. BIOCAPTOR. hepatica). f. facers = a face. [Ofr. BILICULTURA. gr. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. f. adj. bilis = fiere. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. [Gjr.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. In bila sau In sange. conjugata trece normal In bila. s.] Care este determinat de hipersecretia biliara. / cholangiography. artis = artd. BILINA.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. vitami-nele. f. s. / bilirubin. f. [Lat. [at.). / bilirubine. BILIGRAFIE. f. Are relatii directe cu 'bionica. alcatuita dintr-un tesut viu (ex.] Care este In relatie cu *bila. reglarii. / binocular.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. / biocompatible. de la bills = fiere. \Qr. / bioartificiel. s. BILOBECTOMIE. / bilirubinuria. Conjugarea are loc In ficat. f.: canalicule b. -ozn.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). -elle. / biliary. s. s. f. s. adj. color. ruber. [Lat. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. / bilious. BILIAR. s. [Lat. / binary. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare.] Insamantarea *bilei recoltate steril. alaturi de enzime erau considerate b. s. gr. bilis = fiere. / bilifuscine. -bra. bilis = fiere.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. [Cyr. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. [Theodor Maximilian Bilharz. f. 1n mod normal. s. s. metron = mdsura. -brum = rofu. f. -ina. bins = viatd. 1825-1862. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. rewire. BINAR. In conditii normale si patologice. Cinin. bios = viatd. / bilin. / bilobectomie. / bilirubin(a)emia. liposolu-bila. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. graphein = a scrie. BILIFUSCINA. 182S-1S62.: sistem de numarare cu baza doi. biliosus = piin de fiere. s. -hrum = rofu. ruber. / biochemistry. conservarii. adj. s.: vedere b. katalyein = a dizotva. bini = cate doi. / biliverdin. perecfie. medic german care a studiat aceastd Boald. / bilirubinemie. BILIVERDINA. -brum = rosu. s. / biocenose. BILIRUBINA. s. / biocybernetics. adj. [Lat. [Lat. bilis = fiere. cat si intrahepatica (hepatita). Ex. adj.7-5. / biochimie. Ex. khemeia = aicMmie. dupa care b. adj. bilis = fieri. kybernetike = arta de d guvema. legata la albumina. Ex. / biocatalyseur. s. b. s. / biliverdine.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. BILIRUBINURIE.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. s.: Schistosoma (v. autoreglabila.).

s. s.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. ingenierierie biologique. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. utilizand contactui corporal (touching). Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. forma de administrare a medicamentului. In cadrul acesteia. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. physikos = natural. Zn peste 90%. s. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. de la gennan = a produce. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. Exista Insa si substante care nu sunt b. P.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. n. de la distribuere = a distridui. ethica = moraia. BIOENERGIE. / bio61ement. Cat. BIOINGINERIE. c. f.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. neuroni etc.. S. s. de [a gennan = a produce. / bioethics.e. ce nu fac parte din moleculele de proteine. -onis = schita. / bioethique.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. / biodegradable. 2) Carac-terizarea b. de la ethos = noravwi.: acizi nucleici. ''depolarizari si "repolarizari. \Cjr. s. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei.. s. / bioelectricity. conservare si transmitere In spatiu si timp. s. conceptele. corp care. s. / biodisponibilite. [l^r. / bioenergie. s. In prezent. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. BIOGENEZA. depinde de: solubilitate. uneori. f. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. / bioelement. BIODISTRIBUITOR. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. BIOELECTROGENEZA.] Element constant Intalnit In sistemele vii. ethike. introdus In sol.. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. B. Indeosebi b. raporturile acestora cu mediul etc. bios = viatd. bios = viatd. bioenergetica. pe baza . Ex.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. s. Al. [^r. din punctui de vedere al termodinamicii. s. s. bios = viafa. celu-lara. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. moleculara. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. bios = viaf:a. ingenium = spirit. / bioinforma-tion. m. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. s. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. starea fizica a *exdpientului. s. populatii).tiun. s. degradare = fl deffrada. genesis = producere. mai mult sau mai putin validate. V. Mg. f. bioelectro-geneza si biopotential.o. elementum = dement. f. [Qr. physica. K. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. / bioinformation. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. s.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. / biodistributeur. contine mai multe domenii. bios = viafd. / biogenesis.} Stiinta care.. [Gfr. In relatie cu celula. [gr. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac.. inteCigentd. Fe. BIOINFORMATIE. BIOETICA. s. genesis = producere. [Gjr. prezentand asa-numita . / bioenergy. s. s. Cat. s. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. potentialul de membrana se inverseaza. adj. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. f. reprezentare. medicala cuprinde domeniile b. B. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. f. Cat.: electrogeneza. corp cart se dectrizeazd prin frecare.. s. genetica etc. [at. BIOLOGIE. din gr. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. \Gjr. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina.. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. B. organisme pluricelulare. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). s. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. Sin. BIOFIZICA. b. bias = viafd. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile.. BIODISPONIBILITATE. lipide variaza con-siderabil cu specia. Cat. energem = forta in ac. / bioingenierie. BIOENERGETICA. elektron = dtinCimBar. s. physike. In general. BIOELECTRICITATE. [C. / bioavailability. a ordn-dui. f. bios = riotd. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. f. iaformatio. a repdrtiza. comuni-catie.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. gr.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. biochimie. In spedal proteinele si 217 . BIOELEMENT. bios = twf&. V. -oris = distri6uitor. / bioelectrogenese. se electriseazd pnn frecare. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. femininu[ substantival ai adj. / biology. encrgein = fl fi m activitate. metodele si tehnicile fi-zicii. dclul de reproducere. s. compozitie. lot. f. f. bias = viaf-d. s. In cursul erelor biologice. bios = viafd. cauza *potentialului de repaus. n. B.] Despre orice compus organic care. logos = stiintd. viteza de disolutie a substantei active.energiei somatice" si . Si. \Cjr. bios = viata. f. hormoni.energiei mentale". b. f.T. bios == viaf. Sin. de la physis = natura. In exci-tatie. Cl.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. s. / bioelectrogenesis. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). N. informatie/ de Ca informare = a reprezenta.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. utilizand o metodologie interdisciplinara. genie biologique / bioengineering. f. [at. [Cfr. Se disting numeroase directii ale b. masajul sau eliberarea expresiei emotionale.. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. bios = via^d.. Ca. f. [Cfr. b. disponere = a aranja. f.recalcitranta moleculara". electroencefalogra-ma. f. / biologie.} Stiinta de frontiera. bios = viafd. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. electromiograma. f.: b. Prin biodegradare. 2) Crearea unui organism viu.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. distributor. din punctui de vedere at regimului energetic. c. / biodegradable. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. Na. B. [Qr. Domenii de studiu In b. moleculara si b. f. / bio6nergetique. SuportuI material al b. sunt formulate diferite conduite terapeutice. / biophysique. f. / bioenergetics. iar Tmpreuna cu C. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. f. f.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. [at. ContinutuI In unele b. reflectare. Cercetarea biologica are ca obiective forma. adj.. / biophysics. / biogencse.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. electroretinograma etc. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. / bioelectricite. glucide. elektron = cfiifiCim6ar. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. [^r. / bioartifi-cial distributor. f. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. m.

rie. / biopsie.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. In prezenta oxi-genului. BIOMATERIAL. f. bios = viaf. f. f. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. b) b. de zi Si noapte (drcadiene) etc. care au rol determinant In functiile structurilor respective. rhythmos = ritm.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. V. pe cale endoscopica'. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. \Cjr.: heterogrefa valvulara. / bionics.a.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). b. V. Ex. polimeri. Se obtine astfel o veritabila . ['De la biologic + electronica. [at. bios = viafo. Sin. organe/or (viscerometrie. s. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. Nature b. [QT. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. In functie de semnificatia biologica. BIOMEDICINA. Prin extensie. [at. iat. *biofizicii. un grad de certitudine In diagnostic. m. In practica se disting: a) b. / biopolymers. celulelor (citometria). e) b. / biopolymeres. iar dis-paritia b. / biopsy. bios = ilia^a. [C/r. gr. f. BIONICA. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. rhythmus. polys = muiti. de obicei fara semnificatie biologica majora. dt la potens. de la pro = mainte.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). circadian si sin-cronizator. iat. corp care se eiectrizeaza prin frecare. bios = viafo. Tmpreuna cu *hemoreologia. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. / biomicroscope.: ciclul menstrual). medie. f. s. implantabile sau nu. materia sou materies = ma.: polipeptidele. / bioluminescence.: ritm biologic. b. [at.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. BIORITMOLOGIE. s. m. . bias = riafa. 3) b. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. / biopotentiel. histo-chimic (biochimic). / biomaterial. de. s. material. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. s. f. f. 2) b. s. s. skopos = obstrva-tor. BIOPOLIMERI. logos = ftiinf. / biocapteur. De ex.te. a e?(wnina. [Gjr. / biopterin. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. s. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. mechanicus. / biorhythm. bios = viafd. rhythmos = ritm. b. BIOMECANICA. de regula. nucleului (cariometria).] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. unui examen *extemporaneu. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. efectuata cu un 'trocar special. lumen. iat.copierea" unor organe senzoriale In *robotica.sectiune optica" a ochiului. f. B.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. BIOLUMINESCENTA. massa = mosa. \GjT.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. din gr. d) b. elektron = chihiimbar. alcatuite din aminoacizi (monomeri). m. se disting trei categorii de b. iat. s. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. n. aduce. mekhanikos. -inis = tumind. BIOMICROSCOP. / biorhythmology. simf. B. BIOSENZOR. potential de repaus. Dupa origine. *biochimiei. f. [Qr. [Qr. [Qr.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. c) b. de suprafata. s. la pestii electrici (torpila electrica). / bionique. s. / biometrie. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. B. bios = viaf. Sin. f. f. s. / biomasse. La organismele vii. s. confundat cu prothesis = propozifie. [Gr. bios = viafo. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. [^r. In general. s. prosthesis = adttugare. care poate orienta actui chirurgical. si genetica moleculara. s. aspect. muschi). \yr. b. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. Compus din clasa 'pterinelor.] *Polimeri formati In organismele vii. / biomedecine. [QT. pi. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. BIOPTERINA.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. s. / biomateriau. f. [at. medidna = medicina. mikros = •true. logos =• ftiinfa.a. s. s. opsis = vedere. / biom6canique. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). sau "frotiul. la mekhane = mafina. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. semnifica Incetarea acestor procese. 8. s.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. bios = watd. B. 2) Insusi materialul pre-levat. meros = parte. studiile si aplicatiile b. bios = viafo. bioelectridtate si bioelectrogeneza. In cazul structurilor neexdtabile.. s. s. / bioprothese. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. m. b. m. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. f. derivati de carbon etc. s. f. s. BIORITM. In prindpiu. de. s. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). / biometrics. n. seiisoriiim = organ de. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata.. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. s. / biomedicine. f. f. f. BIOMETRIE. pot fi endogene sau exogene. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. gr. -ntis = puternic fi posse = a putea. m. m. m. / biorythmologie. prin punctie. n. BIOPSIE. este fixata pe un inel metalic. tesuturilor (histometria). In cazul sistemului vascular. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. / biosensor. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. n. crearea de noi molecule artificiale. In medidna. la skopein = a redea. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. ceramica. 'biologiei moleculare. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. DefidtuI de b. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. potential de actiune. B. f. cronobiologie. s. ca simpli subprodusi de metabolism.: 1) b. *biologiei celulare etc. [at. Tulburarile b. a pune. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. cronofarmacologie. acoperit cu material plastic. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. bios = viafa. genetic sau microbiologic. organite celu- . s. bios = niatdi metron = masura. pi. BIOPROTEZA. f) b.0.va[a potentialis. din gr. / biomechanics. lunare (ex. a evolutiei medi-cinei contemporane. mekhanike. bias = viaf-a. / bioprosthesis. de obicei. sunt asociate proceselor vietii.. bios = viafa. s. f. la seatere = a simfi. BIOMASA. [Cfr. de. rhythmus. / biomicroscope.. [GfT.. f. pot fi sezoniere. / biomass. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). / biopotential. / biopterine. m. s.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. B. / bioluminescence. De ex. biometry. este foar-te diversa: metale (aliaje).] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. V. / biorythme. bios = viata. s. s. gr.

s. care sunt imobilizate pe un suport. BIOTAXIE. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. [at. de ex. [Qr. bila etc.r..] Mediu geografic In care traieste. . Practicantii b. aoua ori. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. Bi0TINA. daca initial erau obtinute prin *biometrie. {Cjr. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. n. 219 .nne. bias = viata. antibiotice etc. / bistatistique. s. dincolo de. In mod normal In perioada de cres-tere. s. bios = viafo. de.BIOSFERA lare. bios = viata. sphaira = sfera. din [at.. a painii sau a derivatelor din lapte). s. [at.- BIOVULAR griji. a. {•ngl. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. . / biosmose. *cerebrotonie si *somatotonie. b. de asemenea. s. aranjare.s. s. [^r. o enzima) si molecula de dozat (ex.). BIOTIP.: taxonomie (v. types = tip.] Sin. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. In conditii omogene. f. model. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate.. s. meserie. m. Dupa o serie de clasificari anterioare. s. [Cfr. tekhne = arta nanuald. osmos = impuls. ft tithenai = a piasa. logos = stunfo. si pancreas artificial. f. BIOTEHNOLOGIE. s.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. s. a glucozei. typos = tip..] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. s. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. Exista b. topos = Coc. / biotest.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. / bio. m. BIOTIPARE. bios = mata. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. hematologie. pTo6d. deci b. Intre agentui imobilizat (ex. criminologie etc. / biotransformation. bios = viafd. f. f. V.). f. n. Cut ars. In functie de temperamentui si comportamentui sau. f. / biosphere. comparativ cu ale speciei din care face parte. [CJT. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. la thercipeuein = a m.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. I biotypie.. bios = viata. [Cjr. Recent. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. [Qr. de [a ovum = ou. deoarece acestia permit o analiza rapida.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). da o forma). / biosynthesis. / biotaxis. adj. / biotonus. f. stiintificcS ovulum = ou mic. Indeosebi de medica-mente. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. BIOTEST. B. [a syn = impreund. celule Intregi. m.. . bios = viata. [C. s. de. logos = stiinta. m. / biovulaire. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale.n cre-at in sec. s. f. la syn = impre-und. BIOSISTEM. In diagnostic se extinde considerabil. f. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. / biotine. se. -e. / biotope. / biotypologie.?(amen. bis = de. de. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). stimuCa. s. / biostatistics.! typos = tip.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. de la transformare = a transfonna (trans = piste. denumite *viscerotonie. -atos = ansamfllu. [<gr. BIOTRANSFORMARE. pot fi atasati organismului. -onis. se stabilesc unitati biologice. a aran-ja. / biotype. model.} Sin. adj. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. BIOTONUS. bios = viata.). BIOSTIMULATOR. transformation. sau a unor produse organice (sue gastric. / biostimulant. f.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. Sin. BIOSTATiSTICA.: bio-captor. m. la status = stare. BIOSFERA. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. / biotechnology. bios = iiiatd. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. therapeia = trataimnti de. f. / biotechnologie. s. f. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. Dupa un b. marca.).: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. [CfT. B. systema. s. impingere.. istemai = a afeza. f. sphaera. s. biotonicity. a.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. / biotherapy. / biotin. s. com-punere. de la. / biovular. In reali-tate. BIOSMOZA. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. Statistik (te. Unii b. / biotypology. synthesis = acfiunea de. bios = viafd. s. *ectomorf si *mezomorf. f. f. f. s.: dizigot (v.iepure etc. / biosysteme. / biosmosis. testum = capac de. / biosphere. / biotope. / biostimulant. In distrofie si In malnu-tritie. thesis = pune-re. denumite. bios = viafo. a pune [aotattd. transformatio. XVllI). s. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. m.e test = vas de. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. s. [at. Acestor b. s. s. marcd. model. [Qr. [Cjr. s. BIOSINTEZA.).soarece. de. n. vech. gr. si biotipologie. s. s. f. BIOTERAPIE. la. bios = viafo..himifti.mant utiUzat de.' sistem biologic (v. / biotype. / biotest. bios = viafd. / biosystem.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. adj. imboldtsc viteie. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. f. f. a[c. taxis = ordonare. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. [a stimulus = 6df ascufit cu care. f. de. clasice. Termenul desemneaza. [<JT.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. tipurile pure se gasesc rar. A:D < 1. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. este supraunitar. neurostiinte. De regula. se compune din partea inferioara a atmosferei.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic.. In principiu. / biotyping. Ex. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. a pune. a oceanelor. bios = viafd. [CJT. / biotherapie. tattein = a ordona. / biotaxie. [Cff. [Cjr. formare = a. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. adj. bios = viata. -ozd. se opun terapeuticii stiintifice. BIOTIPOLOGIE. BIOTOP. / biosynthese.: vitamina Be (v. Sin.} Sin. marcd. s.. stimulare = a imfioldi. f. n. n. Cat. n.pa. tonos = tensiune.sobolan. f.). Indeosebi fermenti lactici si levuri. [Lot. A > D. s. V. bios = viata. [at. BIOVULAR. Utilizarea b. din fr. collegium statisticum. test = e. de obicei. s. / biotonus. dupa numele speciei utilizate (unitate . s. germ. s.

s. Dedublarea albuminelor. [^r. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. / blast. s. desemnand o celula tanara. iar cu mentarea oului fecundat. o?(jgen. kystis = sac. bistoury. f. precursoaBISALBUMINEMIE. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. din germ. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. / blastomycosis. 83. BISEXUALITATE. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. / biseau. [Lat. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. sexe. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului.ii de transport ("canale ioni220 . [Lot.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. pentru celulele ou. / bistouri. blastos = germ. / byssinosis. n. gr.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. deopotriva. Pe langa b. care se poate combina cu doi polus . mobila sau repliabila In maner. metanefrotic. \Jr. [Lat. / blastomere. sexualis = referitor la. f. lipos = "limfoblastom. polarizata. s.} embrionului. n. -edis = care are. frecventa si tensiune mica. / bisexualite. {Cjr. m. n. s. unui membru. *nefroblastom. f. atomi de hidrogen. s. bis = de gency. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. / bivitelline. / bipolar. B. / bisexuality. V. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. / bipede. s. se BLAST.} Celula rezultata din seglichid). valora. doua pidoare. picware. dar produce. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. / bivalent. vezicd. n. bis = de doua. *pompe ioni-ce) gr. bis = de doua ori. / bisalbuminemie. -ina.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. -oza. m.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. •e. f. s. si mem-brana dioxid. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. adj. b. -atis = tare. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. s. simbol Bi. s. refringens.po(. de. / bismuth. unde.} BIVALENT. adj. neuron bipolar. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). -atos = piele. La om b. a addobazic). 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. [Lot. doua ori. [fr. viguros. / biped. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului.. / blastocele. bis = de. BLASTOM. oxys = acru. m. biologica sustinuta de F. / blastocyste. [Qr. [Qr. S. pentru obtinerea de 'himere. / blastoc(o)ele. / bioxyde. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire.} 1) Care are valenta 2. *megacario-blast). myketos = duperc-ai •oza. / blastogenesis. / bismuth. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. -e. bistouri. / blaste. n. ElementuI chimic nr. f. bisemutum. / blastome.: dizigot (v. iar la nivelul [Qr.} Sin. / blastema. s. 0 serie de saruri insolubile de b. bis = de douct ori. f. si densitatea 9. adj. / double refrin. f. de la refringere = a doua ori. / bioxide. adica este bisexuat. [Qr. blastema = teinelor serice. n.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. BIREFRINGENTA. In acest stadiu. n. rasfrange. bis = BLASTOCEL. pes. biseau. s. V. psihologice fundamentale. [Lat. s. m. [tfr. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. s.: anhidrida carbonica (v. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. Sin. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. s. de doua. dona.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. s. cuvdnt din 'Erzge.] leucemice. s. / blastomycose. s. s.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). / surgery knife. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. m. s. / bivitellin. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. afteme. carui lama poate fi fixa.: de. / blastoma. n. vitellum = gaibenuf de ou. B.8 g/cm3... BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. [Lat. m. din (at. Fliess. adj.BLASTEM. la sternere = a.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. / blastogenese. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare.). s. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. mykes. B. de unde este extras. blastos = germen. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. f. Wismuth. s. genesis = producere. s. ca si a unui pseudochist pancreatic. b. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. / blastoderm. B. celulara. adj. de (a gennan = a. m. on. [QT. / blasteme. bis = de doua ori. adj. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. reprezinta BLASTOMICOZA. / blastoderme. BIPOLAR. B. Ex. / blastomere. photos = [umind. f. byssinosis. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. V. m. la bis = de douil on. ce. din (at. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. f. haima. [Lat. mozaic fluid. / byssihose. bis = de doua. solubil in apa. stratum = afternut.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. de. bipes. {Cjr. s. blastos = germen. / bivalent. min(a)emia. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. on. Ex. s.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. albumen. f. s. este acoperit de o • [Gjr. grasime. rapid. byssos = fium6ac. s. Termen folosit ca sufix. s. derma. n. cu greutatea atomica 208.Ciirge blastos = germen. membrana). valeas. s. s. adj.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). s. ulterior diversele parti ale embrionului.BIVITELIN. / birefringence. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. adj. bis = de doud ori. [Lat. m. s. [Lat. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. inodor. m. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. bioxid).} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. f.w-i meros = parte. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. blastos = genne-n. n. gr. f. ori. acest metal a fast prima oard e^pioatat.: dublu strat fosfolipidic. -oma.980 BLASTOGENEZA. aCcfiimiftifor BLASTODERM. s. [a albus = alb. BISMUT. s. s. pedis = picior. s. *eritroblast. B.. koilos = cavitate.} mai numeste si dubia refractie. pusa In evidenta la *electroforeza pro. probabil de natura alergica. m. bastoriu = 6dt. -alos = sdnge. Se gaseste m natura In stare pura. [Lat. phos. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. m. / -. / bipolaire. BIZOU.: man. m. f. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. hermafrodit. s.] 1) 'Neoplasm embrionar. doi 'centromeri. B. blastos = gwrnwi. / blasto-cyst..

Ill este denumit Si b. la plassein = a forma. s. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. I. *cervicita si *metrita.: boala Lutz-Splendore-Almeida. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . b. mykes. [Cjr. iar In continuare ciclul se reia. BLEFAROFIMOZA. / blepharo-conjunctivitis. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. n.agd. -ula. gr. Abrev. s. [fr. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. blocajul poate fi fix de 3:1. phimosis = stramtare. flasca si ridata.: sindrom Ondine (v. / blastula. blepharon = pCwavil. b. In functie de localizare (b. iar In forma generalizata. Survine m leziunile nervului oculomotor comun.. f. BLEFAROCHALASIS.). cu caracter "tonic sau *clonic. scuamoasa. ia pfassein = a forma. / blepharite. n.: tarsoplastie.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. de. ptosis = cadere. s. bilateral si simetric. f.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. / blepharophimosis. [Qr. dermatitidis si B. BLEFAROPLASTIE. khalasis = reia^are. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. m. / blastula. Afectiunea poate fi ereditara. a uni (cum = cu. gr. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. / blepharospasm. n. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. complet. brasiliensis determina *blastomicozele nord. f. s. bloc. BLEFAROCONJUNCTIVITA. incomplet) sau Intreruperea (b. a modda. m. [QT.) 3) B. s. la coniungere = a [ego. [C/r. blustos = germen. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. s. / blepharoplasty. nimfti care. adica o alungire progresiva a segmentului PR. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. n. insotite de o scurge-re purulenta. lara sa se influenteze reciproc. cu putere. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. din oiandizH bloc = trunchi de. / blennorragie. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. ingustare. \Qr. poate deveni cronica sau. / blepharo-conjonctivite. / bloc. -1(0. sud-americana. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. / blindage. 3) B. pe ter-men lung. fr. BLEFAROTIC. iiingere = a injuga). Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. s. / blepharospasme. sin. s. / blepharoplaste. f. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. sin. s. [CfT. s. s. ulceroasa. a. / blepharoplastie. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. 2) B. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). -ita. [Qr. blepharon = pteoapa. s. / schield. blindage. [at. In care 2. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. / blepharotic. luand o tenta rosiatica.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces.20 s.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. care unefte. f. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. blepharon = pCeoapd. blepharon = pieoapa. / blepharon tic. b. la phimoun = a strange. s. BLEFAROPLAST. [Qr. b. 3) Termen generic pentru anestezia regionala.iuperco. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. avansat. n. rhegnynai = a tdfni. s. s. Speciile B. plastos = modeCat. forma a b. BLEFARITA. m. B. coniunctivus = care. n. B. BLASTULA. blastos = germen.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. angulara. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. BLEFAROPTOZA. b. de. s. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. cu caracter intermi-tent sau permanent. involuntara. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. postencefalitic). B. cheloidiana. s. scuamoasa-seboreica. [fr. copac taiat. a. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. / block. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. nord-americana. de. Incetinirea (b. s. f. 4:1 sau neregulat.} Sin. iar urmatoarea. gr. / blepharitis. adica o unda P urmata de un complex QRS.. ca urmare. B. s. f. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. f. Sin. 2) B. gr.: gonoree.: corpuscul bazal (v. f. b.Si sud-americane.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. 5) Masa de material In stomatologie. m. a.). poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. marginale).: BAV. [e. sin. poate fi izolat. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. / blepharoplast. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. f.. Se disting trei grade. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. blepharon = pieoapa. a. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. B.. / gonococcal urethritis. a. incomplete: 1) fl. s. De asemenea. blepharon = pkoapa.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. m. f. [Qr. BLINDAJ. iar la fe-meie prin 'vaginila. s. [Cfr. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. a. boala Gilchrist (v. Sin. m. boala Jorge Lobo (v. dar simul-tan. m. blepharon = pUoapa. se manifesta la barbat prin *uretrita. spasmos = contracfie. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. [QT. blepharon = pfeoapa. / blepharopto-sis. blepharon = pieoapa. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. a. de. [Ondine. \Gjr. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. s. BLOC. de origine tropicala. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Se deosebesc mai multe tipuri.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. Indeosebi mezencefalica (b. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. paracoccidioidoza. origine onomatopeica. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta).} Contractie musculara anormala. BLOC CARDIAC BLENORAGIE.} *Tic convulsiv al pleoapelor. f. cu poarta de intrare pulmonara. neulcerativa sau seboreica. myketos = c. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. s. BLEFAROSPASM. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. Netratata. din germ. s. tip IV. plastos = moddat. s. / blepharochalasis. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. s. impreund. / blepharochalasis. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. tic. f. a modda. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat.). gonorrh(o)ea. primele doua fiind b. blennos = mucus.} Sin. cu afectare ganglionara. / blepharoptose. cu alungirea segmentului PR peste 0. II. / blepharophimosis.

v. si hemibloc. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. orice alterare a starii de •sanatate. B. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. In particular In cazul genunchiului. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). c. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. wide boHezn = fiodo. dar nu necesar. c. si canal de calciu. Northern blot si Southern blot.: reactie miastenica (v. reticular sau b. Unele b. biochimice sau morfologice). sunt prescrise.). s. / maladie. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. care prezinta rareori manifestari clinice. b. prin depolarizare ireversibila. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. tahicardie reflexa. f. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. V. ca urmare. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Western blot. vecke bolt = dw-tre. 2) B. si o serie de manifestari subiective. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. ependimar sau ventricular. de c. dificil de diagnosticat electrocardiografic. B. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. de. Efectele se exercita asupra miocardului. per os sau intravenos. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. / blockage. s. m. parietal este. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. Ca urmare. a. / blocage. Distingerea b. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. Var. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. poate fi intermitent. de c. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. n. major (durata complexului QRS peste 0. [s[. B. si o serie de termeni. rezultand b. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. denumite *semne. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. din o[andezil bloc = tmnchi de. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. dar apare. ale caror caractere releva atat natura bolii. f. [fr. temporara. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. 5) la nivelul tesutului Purkinje. Un b. trifascicular complet se traduce prin *b. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa.: antagonisti de calciu.: blocaj meningian (v. dificila si vaga. tranzitoriu sau permanent. purkinjian de b. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. de arbo-rizatie. De asemenea. r.12 s) sau incomplet. b. c. Sin. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. fie pe ramura dreapta. si b. B.). Rezulta o serie de manifestari obiective. bloc sinoatrial). parietal. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. b.} 1) In limbaj curent.12 s). BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. Sin. m. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. a-BLOCANT. dureroasa. purkinjian. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. unde acestea se fixeaza. minor (cu durata complexului QRS sub 0. fizice sau psihice. partial: blocaj spinal. Se disting: b. Se disting trei grade. r.). V. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. BOALA. atrioventricular complet.] Angl. m. metabolic blockade. poate fi complet. ['£ngi. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. respectiv b. s. de ramura dreapta. fiecare b.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. avand caracteristici proprii electrocardiografice. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. bloc atrioventricular). V. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. 2) Intre cele doua atrii (b. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. dureroase sau nelinistitoare). situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. b. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. n. adesea utilizati ca sinonimi nu . blocage. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. denumite *simptome. V. blot = patOj blottingpaper = sugativd. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. b. Sin. cat si reactiile proprii bolnavului. n. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. Tip de *b. Pe langa oprirea circulatiei LCR. s. / disease. de c. B. bloc de ramura). In realitate. 3) Intre atrii si ventricule (v. In continuare. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. prin *depolarizare insuficienta. b. Ansamblul de sali. dar recidivanta a unei articulatii. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. wpac titiat. BLOTTING / blotting / blotting. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. 1) Sin. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. BLOCAJ. vaselor periferice si arterelor coronare. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. de ramura stanga.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. Imobilizare brutala. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. pentru alfablocant (v.

bronsita cronica si stare de astenie cronica. termenul disease. par autoanticorps / autoimmune d. des agglutinines froides / cold agglutinin d. monosomie. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. deletie si translocate. iar <7ness este derivat din /// = rau. ACOPERISULUI DE STUF / m.: boala autoimuna (v. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. of intravenous drug users. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. aberatie cromozo-miala. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. cariotip. fie la o pierdere de material (monosomie. entitate morbida.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). trisomie. B.amnd. B. Ex. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. A fost observata In Extremul Orient. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. poligonozomie. repetarea.: boala Addison (v. B. ALERGICA / m. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. • B.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. Palade. patiens = persoana care sufera. • B. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. . nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. • B.).. la r. alergic si alergie. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. autoalergica fiind si autoimuna. deletia unui brat cro-mozomial). 0 definire recenta a b. dar mca nedemonstrata. a. prin a.. de aceea. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. •B. autoallergique / autoallergic d. disgonozo-mie. AUTOIMUNA / m. autoimmune / autoimmune d. Sin. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . are totdeauna o cauza bine definita. edeme ale membrelor inferioare. consecinta unor cauze diverse. •B. Ex. la r. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). Manifestarile b. BRONSIECTAZIANTA / m. In fr. • B. V. Abrev. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. B. BERIBERI / beriberi / beriberi. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. si sindrom. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. AMNIOTICA / m. semnifica de fapt contrariat sau fntristat.).BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . care distruge vitamina B.). Sin. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. B. cronica a batranilor si b. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. •B. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b.. transsudat la nivelul seroaselor). de obicei. Ca urmare. CARDIACA ISCHEMICA / m. V. In slava veche. In daneza syg = boala. b. AUTOALERGICA / m. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. B.: beriberi. du toit de roseau / thatched roof d. Sin. • B. V.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). ia numele de *sindrom Goodpasture. iar pacient din lat. *sindrom. • B. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. AGLUTININELOR LA RECE / m. • B. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. In special la temperaturi sub 37°C. patologie provine din gr. de b. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. amniotique / amniotic d. normal si normalitate. BRONZATA / m. autoalergica. (diolectut cingoie. PRIN AUTOANTICORPI / m. a.: boala Goodpasture. bronzee / bronzed d.. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. migrena. 223 . In raport cu denumirea de b.: bronsiectazie (v. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). sex nuclear. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. Sin. are cauza totdeauna cunoscuta. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. prin autoanticorpi. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. anemie hemolitica prin fixarea complementului. c. sau doar de orez decorticat. • B. Se mani-festa In doua forme: b. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. conjunctivita. orice b. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease.z) core inse. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. s[a6iciune. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. (atacul receptorilor pentru TSH). Dupa cum.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. 'duplicate. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta.s[a6iciune e^tremd. de I'air conditionne / air conditioning d. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). b. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). V. • B. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. apartinand lui G. are doua B. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. Sin. bronchiectasiante / bronchiectasis.: cardiopatie ischemica (v. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica.. a. confuzia b. Se rezerva numele de b. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. • B. laureat al premiului Nobel. allergique / allergic d. de b. Invelisul bobului de orez continand tiamine). E. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. *boala Basedow-Graves. AERULUI CONDITIONAT / m. boala autoimuna. pathos = suferinta. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. • B.: In engl.: BCI. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b.). Sin.

petesii. V. de regula transmisibila. kystique du foie / cystic d. ca frecventa. des enfants rouges / red boys d. Sin. infantilism celi-ac. coeliaque / c(o)eliac d. regiunea bazala ante-rioara a creierului. iluzii. La copil. substratui anato-mopatologic al b. B si nedeterminate). la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). cu episoade confuzionale.: boala Reclus. fibroza pulmonara interstitiala difuza.: boala ciclica (v. DE CHESON / m. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. CELIACA / m. este determinata de un *par-vovirus (B-19). • B. tulburare hormonala). infantilism intestinal. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. si complex imun. Grup de b. CRONICA DE ALTITUDINE / m. CORSETULUI / m. •B. • B. semne de 'parkinsonism. of liver. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. iar de altii ca o forma de cancer. B. prurit. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. Etiologie incerta. serului. rabia. cyclique / cyclic d. [Frederic H. febra tifoida. fie prin contact direct (contagiune directa). Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. probabil de origine streptococica. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. COLULUI VEZICAL / m. boala transmisibila (v. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. a caror patogenie implica 224 B. si embriopatie.). cu care copilul se naste. tifosul exan- . Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. des conserves / bottled food d. botulismul. CONSERVELOR / m. CONGENITALA / m. Sin. Evo-lutia este cronica. asociata cu cianoza de efort. Sin. COMPLEXELOR IMUNE / m. boala Bloodgood. afectarea starii generate si eritem. hemoragii). malaria. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. Sin. sprue nostras. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. V. Simptomatologia acestor b.] Dementa progresiva sau psihoza. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). boala polichistica a sanilor. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. este discutabil. dar poate aparea si la alte varste. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. reportable d. C. CHISTICA A MAMELEI / m. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. oprire a cresterii. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. antraxul. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. meningita cerebrospinala epidemica. COPIILOR ROSII / m. of lung. •B. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. Clinic. congenitale / congenital d. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. febra Q. a carei declarare este obligatorie. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. echimoze. V.). • B. soroche.: boala complexelor imune (v. Orice b. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. 18S5-1950. Lewy (Lewey). "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral.). fibroadenomatoza chistica a sanilor etc.: boala Monge (forma cronica). hepatitele virale (A. Sin. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. B. contagieuse / contagious d. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. • B. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta.. DE COLAGEN / m. se manifests prin febra. *b.). par carence / deficiency d. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). CONTAGIOASA / m. difteria. •B.: boala polichistica a plamanului. bruceloza. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). Sin.: colagenoza (v. boala Thaysen. boala Herter. In prezent se utilizeaza ca sin. • B.. In consecinta. leptospirozele. CARENTIALA / m. rahitism. CHISTICA A PLAMANULUI / m. chronic form of mountain d. halu-cinatii. kystique du poumon / cystic d. •B. kystique de la mamelle / cystic d. c. Sin. osteomalacie. • B. Afectiune cutanata. B. In pusee. du corset / corset d. • B. •B.: boala ciclica trisimptomatica. CICLICA / m. • B. CHISTICA A FICATULUI / m. • B. bronsita. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar.B. acuitate mentala alterata. nanism intestinal. Sin. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. •B. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. cyclique trisymptomatique / Milian d. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. c.. miscari involuntare. •B. B. holera. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. A CINCEA / cinquieme m. febrele paratifoide A. des complexes immuns / immune complex d. B. B. autoimune. tetanosul.: boala Gee. *poliartrita reumatoida. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. *fenomenul Arthus. Sin. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m.: boala Lewy. avec declaration obligatoire / notifiable d. carenta. laringita si danoza (In tipul emfizematos). Unele din aceste entitati sunt *b..). Sin. B c. Sin. du col vesical / bladdsr neck obstruction. iar ulterior se extinde pe torace si membre.: kwashiorkor (v.: boala Marion. of breast. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. Sin. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. v.: eritem infectios acut. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. scarlatina. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. " B. •B. deci diaree cu steatoree. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. tetra-pareza In flexie. / fifth d. • B. purpura trombocitopenica idiopatica. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. 'sindromul Dressier. chronique d'altitude / altitude d. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. fie prin intermediul unei alte persoane. agitatie. cefalee. CARENTIALA • B. 'Polidtemie secundara. Sin. de caisson / caisson d. megaleritem epidemic. • B. du collagene / collagen d. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta).In aripi de fluture"). v.: boala polichistica a ficatului.

pot fi iatro-gene. cu distrugerea secundara a hematiilor. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. *Prevalenta continua a unei b. B. • B. hepatomegalie. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. degenerative des articulations / degenerative joint d. ?i epi-demie. V. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. B.B. " B. Structura glicogenului hepatic este normala. tipic: *scleroza multipla. si incompati-bilitate fetomaterna. genetica. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. • B. hemolytique / h(a)emolytic d. • B. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. Sin. boala ereditara. DEPOZITELOR DENSE / m. de la originea vietii intrauterine. exostosante / exostosic d. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. adevarate. • B. V. HIDRICA / m. •B. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. acquise / acquired d. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d.: b.. essentielle / essential d. care afecteaza. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. • B. astenie. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. HIPERENDEMICA / m. fonctionnele / functional d. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza.). 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. • B. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. e. insom-nie. B. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. Sin. Orice b. de cauza necunos-cuta. h. • B. •fetopatii) fie dupa nastere. prin aberatii cromozomiale. enzymatique / enzymatic d. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. genopatii.. si endemie. • B.: boala van Creveld. Sin. boala ereditara.). este o forma de *eritroblastoza fetala. genotipica. se opun *b. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. b. V. genetice sau genotipice. V. demyelinisante / demyelinating d. familiale / familial d. GENETICA / m. la nivelul unor populatii sau arii specifice. e. care nu progreseaza In timp. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. FOHNULUI / m. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). FEMEILOR FARA PULS / m. hiperend6mique / hyperendemic d. iatrogenique / iatrogenic d. glycogenique / glycogen-storage d.: osteoartrita •B. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. • B. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. des griffes de chat / catscratch d. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. Boala aparuta dupa fecundatie.: boala HarInup (v. • B. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler).). DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. B. uneori. V. • B. dominant.: boala Bessel-Hagen. hydrique / hydric d. a n. HEMOLITICA / m. of newborn. Sin. HIDATICA / m.: sin-drom de lob mijiody (v. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. hipercolesterolemie. • B. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. adipozitate. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. • B. transmisibile cu dedarare numerica. Se disting: 1) B. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. genotypique / genetic d. Sin. e. iritabilitate. EXOSTOZANTA / m. f.). Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. du foehn / fohn d. care se propaga In vai din zonele muntoase. imputabile unui act medical oarecare. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. EPIDEMICA / m. gonozomale (dominante sau recesive). se manifesta ca un *sindrom nefro-tic.: boala Takayasu • B. deci. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. Sin. poate prezen-ta caracter familial. Clinic. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. B. HILULUI / m. Sin. EMETIZANTA JAMAICANA / m. endemique / endemic d. ENDOMIOCARDICA / m. • B.: enzimopatie (v. des femmes sans pouls / young female arteritis. recesiv. hipertrigliceridemie. • B.: boala Minkowski-Chauffard (v. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. constand In cefalee. acetonemie cu cetonurie. •B. des dep6ts denses / dense deposits d. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. GLICOGENICA / m. este strict localizat la nivel hepatic si renal. Sin. V. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. 6pidemique / epidemic d. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. • B. hepato-splenomegalie si. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. FAMILIALA / m. 2) Rar: ansamblu de 225 . responsabil de aparitia b. edeme generalizate la copil. Ex. glicogenosis. • B. • B. Patologie transmisa genetic. • B. dar al carei caracter genetic nu este cert. • B. icter. aparuta la puber-tate. • B. la nivelul unei populatii sau arii specifice. IATROGENICA / m. B.: echinococoza (v. si boala idiopatica.: hipertensiune arteriala esentiala. de trecerea anticorpilor matemi la fetus.: b. DEMIELINIZANTA / m. infectia HIV (indiferent de stadiu). b) b. Sin. DOBANDITA / m. ESENTIALA / m. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d.: mucoviscidoza (v. Sin. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. care este In relatie doar cu alimentatia. V. complicatiile postvaccinale. Sin. • B. V. din cauza unui agent infectios sau toxic. hydatique / hydatic d. B. GENOTIPICA / m. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. "B. e. 2) B. si glicogenoza. B.-n. du hile / middle lobe syndrome.). Sin. GHEARELOR DE PISICA / m. vant uscat si cald. endomyocardique / endomyocardial d. EREDITARA / m. g6netique / genetic d. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. se deosebesc: a) b. idiopatice sau psihogene. • B. FUNCTIONALA / m. glicogenoza Cori tip I. H. of the pancreas. hiperlactacidemie si hiperuricemie. sub aceeasi forma. • B. Manifestare clasica de "meteoropatologie. IATROGENICA • B. Sin. Ex. pulseless d. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. QMS). HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. determinata.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. ENDEMICA / m. Termen generic pentru un grup de b. In functie de modul de transmisie. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. boala von Gierke. hereditaire / hereditary d.). Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. ereditare sau genetice. B) Lista b. B.). d. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. ENZIMATICA / m.

sau complica o afectiune deja existenta. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. hipersensibilitate). MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. • B.6ra. c^nd. KALA AZAR / m. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. purpura trombocitopenica. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. V. LANTURILOR GRELE ALFA / m. lipophagique / lipophagic d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. • B. s-au inregistrat ISO cazuri. I. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. LIPOFAGICA / m. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. si conectivita. . In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. corioretinita etc. B. • B. complex imun. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). g. poliadenopatie. V. paloare. V. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. • B. • B. " B. LACUNARA / m. pareze musculare. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. crize de tetanie. de obicei kappa.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani.). prin *autoimunitate. g. microcefalie. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. • B. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. glande sativare). palatina. *B. si boala esentiala. b. B. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. febra. care este provocata de microorganisme patogene. 226 B. cu anemie grava si splenomegalie. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. LANTURILOR GRELE GAMMA / m.] B. V. la un. Ca urmare. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. • B. In formele grave: tulburari renale. MEDICAMENTOASA •B. hipoproteinemie si hipokaliemie. Intalnita frecvent la copii presco-lari. •B. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. Denumire generica pentru b. • B. interstitielle / interstitial d. " B. Sin. care se pot asocia cu tulburari neurologice. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. limba. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. In continuare. • B. I. gingivala. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. • B. 1) B. • B.. 29 nwrtale. 2) asiatica. miu. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. des legionnaires / legionnares' d. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. hipotermie. Orice b.: lupus eritematos diseminat (vJ. congres organizat de American Legion. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. digestive si renale. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. IMUNITARA / m. •B. MANA-PICIOR-GURA / m. Stare septica grava a sugarului. de etiologie necunoscuta. 2) Prin extensie. B. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. Grup de *paraproteinemii. •B. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. Sin. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. LEGIONARILOR / m. boala transmisibila. anemie hemolitica. care nu este consecinta unei alte stari morbide. LIGATURILOR / m. immunodeficitaire / immunological deficiency d. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. *pancitopenie. hipergamaglobulinemie). atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). LIZOZOMALA / m.B. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. lacunaire / lacunary d. *Exantem autolimitat. astenie marcata. idiopathique / idiopathic d. Sin. ca urmare a unui proces de *saponificare. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. V. medicamenteuse / drug d. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. • B. IDIOPATICA / m. Kala Azar / Kala Azar d. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. sindrom imunoproliferativ. care poate fi transmis de catre caine. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. MEDICAMENTOASA / m. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}.: boala Seligmann (v. Denumire generica pentru orice b. edeme si paralizii intermi-tente. immunitaire / immunologic d. LANTURILOR USOARE / m. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. des laxatifs / laxatives d. • B. cu incidenta maxima vara. LAXATIVELOR / m. reactii de intoleranta. anemie. tub digestiv. lysosomiale / lysosomal storage d. INTERSTITIALA / m. • B. Itai-ltai / Itai-ltai d. g. Exista trei tipuri: *B. *complexelor imune). determinate. B. deshidratare. 1. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. neagra. gamma. IMUNODEFICITARA / m. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. tahicardie. intercurrente / intercurrent d. sau infantila. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. care exista prin ea Insasi. boala complexelor imune. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. • B. b. Implica: *daudicatie intermitenta. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. B. *B. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. (witre care. V. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. INFECTIOASA / m. de chaines lourdes / heavy chain d. ITAI-ITAI / m. des ligatures / ligatures d. des chaines legeres / light chain deposition d. nodulii limfatici ai splinei.). si boala contagioasa. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. paloare. si autoimunitate. Sin. • B. ereditara cu transmitere genetica recesiva. LANTURILOR GRELE MIU / m. cianoza. determinand o simptomatologie polimorfa. alteori existand o dereglare functionala (b. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale.: boala Franklin (v. • B. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. [^{indusa kala azar = fe.: Kala Azar. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. LANTURILOR GRELE / m. • B. cu un tesut fibres de origine inflamatorie.). alfa. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. b. encefal. efecte secundare. • B. splenomegalie. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. • B. INTERCURENTA / m. hipotensiune. sugerate involuntar de medic bolnavului. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. cu afectarea doar secundara a parenchimului. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. de etiologie necunoscuta. infectieuse / infectious d.

In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). V.APATRA • B. B. OBSESIV-COMPULSIVA / m. vag. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. b) metabolismul nucleotidelor (ex. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. [Jap. 2) Prin anomalii endocrine. raspandita 7n America de Sud.: moyamoya. membrane hialine. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. osmotic. Denumire gene-rica pentru un grup de b. des os de marbre / osteopetrosis. paralizie progresiva bulbara. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna.B. A PATRA / quatrieme m. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. de la mouche noire / blackfly d.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. 1) Soc operator (v. • B. •B. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. Sin. 227 .: boala Bonieland. Inflamatie pulmonara.: rubeola scarlatiniforma (v. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d.Cui de ocfii. / Filatov's d. iar cauza b. infectii.: diabet. Leziunea poate fi monoalelica (ex. ORGANICA / m. fosfocalcic. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie.). sunt cuprinse In capitolul IV -B.: boala Voorhoeve (v.. Machado-Joseph. enzimopatii). du noeud sinusal / sick sinus syndrome.magimie.. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. ' B. c) metabolismul lipidic (ex. Sin. vitaminic etc. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. scleroza laterala primitiva si amiotrofica.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. Sin.m fum de fyara" fi se re/era (a i. si osteopoikilie.). Termen fundamental In *medi-dna moleculara. mineral. pe baza tulburarilor metabolice.: boala Albers-Schonberg (v. •B. • B. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. MOYAMOYA / m. MEDITERANEANA • B. aceste b. Kennedy. METABOLICA / m. MONOGENICA / m.). • B. In plan clinic. care actualmente desemneaza Indeosebi b.). care au o consistenta carnoasa. rezistenta spastica la miscarile pasive. 2) Incorect: sindrom postoperator.: p-talasemie). Termen generic pentru b. • B. Obsesii recurente (ex. Diagnosticul se face prin *angiografie. moyamoya = cefos. de moyamoya / moya-moya d. revizia a X-a QMS. homologue / graft versus host reaction. OPERATORIE / m. amintind de splina. Ansamblu de tulburari. B. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. m. d. ' B. m. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. de nutritie si metabolism. B. monogenique / monogenic d. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. Sin. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. NODULUI SINUSAL / m. fara implicarea sistemului motor corticospinal. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. Tay-Sachs a adultului. determina anxietate marcata. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). MITRALA / m.nwm. du neuron moteur / motor neuron d. galactozemie congenitala). B. OMOLOGA / m. parapareza spastica. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. •B. MEMBRANELOR HIALINE / m. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). •B. In cadrul b. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). Sin. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. MOLECULARA / m. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. dislipidoza). Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. tie. Sin. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. • B. OASELOR DE MARMURA / m. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. d) echilibrete addobazic. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. operatoire / surgical shock. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex.Tta. a membranes hyalines / hyaline membrane d. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv.] B. La examenul histologic se constata. organique / organic d. intr-o maniera stereotipa). B. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. ionic. • B. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. afectare hepatica variabila. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. MUSTEI NEGRE / m. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota.).: In grefa de maduva osoasa). provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. anticorpilor si chiar o serie de b. metabolique / metabolic d. tulburari biochimice ereditare. fasciculatii.e. •B. mitrale / mitral d. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. *glicogenoza.: boala Cooley (v. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. Ex. NEURONULUI MOTOR / m. hidric. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. m. vine. Termen foarte general prin care se desemneaza b. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. *scleroder-mie. MICRODRENOPANOCITARA / m. endocrine. . la aspectui firumat. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. • B. 3) De ori-gine alimentara. moleculaire / molecular d.: ganduri persistente). 1 B. • B. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium.: obezitate. *b. 'B. dobandite. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. B.: guta). sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. • B. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. la nivelul alveolelor. care cu-prinde *b. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. •B. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). adesea mortale.

: boala chistica a ficatului (v. Termen prin care sunt desemnate doua b. si nici cauzata de o alta maladie. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. •perioade Luciani-Wenckebach. B. Sin. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. SCLERELOR ALBASTRE / m. du serum. • B. SERULUI / m. teoretic. • B. Sin. periodique / periodic d. de systeme / system d. este consecinta b. • B. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. Sin.). boala serica. PRIMARA / m.). SERICA / m. Sin. • B. polykystique du poumon / polycystic d.: boala Reimann (v. Lobstein's d. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. De fapt.: PCOD. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. relativ frecventa. p. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. Sin. de volum variabil. DE SISTEM / m. • B. m. Sin. determinate de refluxul sucului gastric acid. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. B. PESCUITORULUI DE BURETI / m. SECRETANTA / m. of breast. 2) Sin. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme.: boala sistemica (v. la intervale regulate. 1) B. lactescent sau laptos. B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. ereditare la om. • B. Sin. poate fi un agent patogen. B. • B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. diseminate pe frunte.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. SISTEMICA / m. • B.. sistemul limfoid.).). POLICHISTICA EPIDERMICA / m.. ADPKD este una din cele mai frecvente b. de origine genetica.). •B.). s. serique / serum d. • B. si policistina. s6rique / seric d. secretante / secreting d.: boala chistica a plamanului (v. • B. of liver. polykystique epidermique / polycystic d. dispnee. Sin. PCOS. of kidney. Sin.: ADPKD. care urmeaza altei b. ritm nodal). Denumire discutabila care. Sin.B. *B. fara patologie cardiaca. a unui lichid seros. fara leziuni glandulare notabile. • B. multisistemica. p. b. B. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. V. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. du pecheur des eponges / spongediver's d. r. tuse. primaire / primary d. stibiu). lipotimie. de cheson) sau chimid. febra si albuminurie. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. Abrev. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. si policistina. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. dar poate conduce la o *b.: sindrom Kienbock (v. Abrev.: sistemul reticuloendotelial. • B. ulceratii.). ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. SEMILUNARULUI / m. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. poly-kystique du foie / polycystic d. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. curbatura. la nivelul porilor mameloanelor.: sindrom Stein-Leventhal (v. Se expri-ma prin reactie locala. •B. se poate compli-ca cu esofagita peptica. care apare spon-tan. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. •B. POLICHISTICA RENALA / m.. t®sutul conjunctiv). manifestandu-se prin palpitatii. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). greata.. Sin. polykystique des seines / polycystic d. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. SECUNDARA / m. Ex. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. *b. greata. secondaire / secondary d. PERIODICA / m. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. •B. •B. •B.). denumita initial Thennopolyspora polyspora}. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. Sin. V. si boala Skevas-Zerfus. POLICHISTICA A FICATULUI / m. B. PROFESIONALA / m. POLICHISTICA A SANILOR / m. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice.: *febra mediteraneana familiala. *radiopatie. pot fi determinate de agenti fizici (ex. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. du semilunaire / semilunar d. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. Alteori. POLIGENICA / m. Ex.). B. of epiderm. B. B. un traumatism sau un alt eveniment. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. B. • B. secundara. Apare la subiecti peste 50 de ani. digestive) m special chisturi hepatice. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). gat si torace. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. • B. POLICHISTICA OVARIANA / m. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. se adopta pentru b. polygenique / polygenic d. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. " B. • B.). uneori la nulipare. si rezulta din aceasta. nefiind asodata cu o alta b. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. care apare episodic. B. m toate segmentele tubilor uriniferi. systemique / systemic d. SISTEMICA • B.: rinichi polichistic. uneori sub forma de *erizipeloid. p. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. R. r. polykystique des reins / polycystic d. In zootehnie etc.: *diabetul zaharat. professionelle / occupational d. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. of lung. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. des sclerotiques bleues / blue sclerae d.: boala Lobstein (v. V. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. du poumon de fer-mier / farmer's lung. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. concurente la determinismul patologic.PERIODICA • B. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. •B. polichistica renala care se manifesta numai la copil. s. febra). POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. • B. cu- 228 . bilate-rale. cu artralgii. • B. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. cauza b. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. g. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. B.: boala chistica a ma-melei (v. Afectiune ereditara. boala serului (v. *benzolism). la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara.: boala urechiusei atriale. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease.

hipotensiune. de I'email tachete / mottled enamel d. CU VIRUS LENT / m. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. Sin. si SIDA. medic ingles. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). tsutsugamushi / tsutsugamushi d. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). transmissible / communicable d. *poliartrita cronica juvenila. *lepra.). Sin. virus hepatitic B. Sin..). des tics / Gilles de la Tourette d. ADDISON. 1) Entitate mor-bida bine definita. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d.} B. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. [Akmeyri. • B. 1793-1860. astenie. *polio-mielitei anterioare acute. PRIN STOCARE / m. printr-o persoana sau animal infectat.] Sin. *boala Behcet etc. •B. par stokage / storage d. V. [Thomas Addison. este obligatorie. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. clinic.\ Insuficienta suprarenala cronica. 'Du6Cin.: hiperkeratoza (v. DE SUPRAlNCARCARE / m. • B. apoi (a Zurich. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. se caracterizeaza. AKUREYRI. curba febrila In platou. exantem. animala sau vegetala.: boala Menkes. Sin. • B.). asemanatoare. glycogenique / glycogen storage d. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). 'DuBOn. specifique / specific d. con-vulsii. uneori. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. 17931S60. Sin. B..: *b. vasculare ('angeite alergice). B. *leishma-nioza. venereal d.: tezaurismoza (v. *malarie. Sin. caracterizata prin *xan-tomatoza. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. provocate de *vjrusuri lente. TROPICALA / m. printr-o gazda intermediara. B. Sir William Withey Gull. Transmiterea se face direct. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. •B. TSUTSUGAMUSHI / m. de surcharge / storage pool d.} Sin. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . *b. •B. clinician vtandu. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. dupa Addison. Boli cu nume proprii • B. cu exitus la scurt timp dupa nastere. V. •B. Denumire generica pentru b. •B. „ • B. [Thomas Addison. Lonitra. melanoza dermica. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. *sindrom Sjogren). si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. Sin. medic engiez. cutanate (*sderodermie. •B. eel mai sever. • B. *oncocercoza. *dermatomiozita. icter cronic si. • B.: boala Biermer (v. B. izo-leucina si va-lina). sensibilitate la frig. adesea. 1827-1S92. multiple. care au In comun. (STD). ADDISON-BIERMER. TROMBOEMBOLICA / m.: glicogenoza (v. Sin. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. SPECIFICA / m. of liver. •B. 1793-1860.). •B. •B. cu debut mai tardiv.: tripanosomiaza africana (v. thronibo-embolique / thromboembolic d. Se disting. de-clararea b.rna. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. SMALTULUI PATAT / m. Caracteristidle clinice includ coma. VACILOR NEBUNE / m. *b. ADDISON-GULL. "lipo-idoze.: boala bronzata. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. TRANSMISIBILA SEXUAL / m.. Londm. "gonoree. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. 18041S7S. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be.si mediolobulara. de tip tifoid si leucopenie. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. Anton Biermer. TRANSMISIBILA / m. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. si boala contagioasa. Loutim. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d.: boala transmisibila sexual (v. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. TICURILOR / m. •B. oraf M IsCanda wide au. URECHIUSEI ATRIALE / m. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. de etiologie necunoscuta. sau indirect. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide.). tifos tsutsugamushi. Ex. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. / sixth d. •boala somnului. a femeilor de varsta medie. de I'oreillette / rhythmic auricular d. • B. Actualmente. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. tsutfiiigamushi = gandac periculos.. venerienne / venereal d. *febra galbena. leucinoza. Sin. A SASEA / sixieme m.: malaria tratata cu *chinina). o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. hemoragii.).B. medic german. De ex. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. [Thomas Addison.).). *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). • B.: boala venerica. virus herpetic. [Jap. sunt acceptate ca forme ale acestei b. ciroza biliara. 2) Sin. •B.: boala de sistem. tropicale / tropical d. 2) intermediar. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. medic ingies.: sindrom Gilles de la Tourette (v.: boala ritmica auriculara (v. debuteaza 229 . B. Candida.: *boala Chagas. 1791-1875. virusuri sau paraziti. • B. KUREYRI de 12-14 zile. • B. B. ADAMS-STOKES. 'schistosomiaza. V. Australia si India. • B. VENERICA / m. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. 1816-1S90. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie).). Wiliam Stokes. Pentru primele patru b.} B. X. •B. care se manifests prin senzatia de rau general. a virus lent / slow virus d. 2) Sin. medic engtez.. HIV etc. dupa o incubatie B. de stocare a glicogenului. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. ex.: *sifilis. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). Still a adultului). Sin.).] B. Sin. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice).: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. Trichomonas. *sancru moale. 'in stadii avansate. Observata la adolescenti. Ex. cinci manifestari majore: anemie. casexie bronzata. de vaches folles / mad cows d.sirop de artar" al urinei si al corpului. • B. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. [Robert Adams. medic iriandez. dispepsie. Nicolas-Favre. adenopatie satelita. du sommeil / sleeping sickness. 2) pete albe si brune. disfunc-tii intestinale. tripanosomiaza). SOMNULUI / m.: boala Zahorsky (v.: sindrom Adams-Stokes (v. si boala Dutton. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. Sin.

probabil virala. 'Paris. [CAar7es John Armstrong. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. n. ALPERS. • B. [George Clinton Andrews. ALEXANDER. [Cnr/ Hem-y Alstrom. ARNOLD.. 2) V.). 1891.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. V. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. 'Paris. 1907.] Sin.). caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. sindrom Andersen. ALBRIGHT. Sin. 18S619S8. oftalmoiog gt.] Afectiune rara.B. • B. infectioasa. [Heinrich Ernst AlbersSr. • B.: sindrom Alagille (v.honberg. sindrom Anderson. afazie. n. ANDERSON".] 1) B. amauroza congenitala Leber.. caracterizata prin rinofaringita rebela. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. m prezent. dementa Alzheimer.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. de tip probabil recesiv. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. dureri musculare. Sin. *mioclonii.). osteo-petroza.. 'Sans. 1817-1861.: glicogenoza de tip IV (v.ne. Sin. [Alois Alzheimer.ALAGILLE prin febra.). • B. 'Boston. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold).: boala .. [Car? Henry Alstrom. cu deces pana la varsta de doi ani. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. 'Hamfmrg. • B. la adult. Radiologic. 'in care se asociaza caracteristicile *b. neuroCog frances. [If Benjamin Alexander. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor.] Sin. Sin. ANDERSEN. medic francez. care se manifesta sub forma unei infectii febrile.] Sin.: atrofie musculara progresiva. *amauroza. 'Satin. meningita limfocitara acuta benigna. C. americana. parestezii de Intindere variabila. . • B. • B. swOtz. [Julius Arnold. [Eugene Apert.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. meningita seroasa epidemica. de asemenea. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. Alpers.an. denumit A-p. Sin.SW^-i undt a fast descrisa. medic american contemporan.: acrocefalosindactilie tip I (v.nCita. suede. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. A.tic.ne. ge. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. apraxie. Se vindeca adesea spontan. Prognostic sumbru. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. \A. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . 9{ew yor^ 1901-1964. 'Paris. • B. 1865-1921. familiala si ereditara. surditate. • B. medic american. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. [Bernard f. [Eugene Apert.rm. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. dennatotog american. • B. ALBERS-SCHONBERG. [Fuller Albright. In Okiaftoma . 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut.te pufiiica. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. 1806-1875. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate.} 1) Sin. ARAN-DUCHENNE. Toionia). 1925. adeno-patii. neurolog american. ALAGILLE. radiolog german.: dementa presenila. glicogenoza). ARDMORE.: coriomeningita limfocitara.z contemporan. nevrita optica retrobulbara ereditara. 19001969. 9{ew yorki n. anemie importanta etc. boala Leber II. In formele de debut. 1900..simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. 1S64-1915. APERT-CROUZON. aceastd afectiune pentru prima data. 2) V. agnozie. •• • B. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. ge. Sin. • B. 1874-1938. n.). ALSTROM-LEBER. n. 18401917. congenitala si ereditara.: boala Leber I. [Dorothy Hansine Andersen.] Denumire prin care. baza militara. 1868-1940. neurolog francos.: acrocefalosindactilie tip II. [Francois Ami/cor Aron. uneori. [Julius Arnold. Apert cu semnele faciale ale *b. • • B. Alexander. aplazie retiniana.] B. B.. 0. mialgii. Londra] 1) Sin. hepatosplenomegalie. cu tulburari mari de memorie. Sin. APERT. 2) Stewart W. Progresiv. • B. evolueaza rapid spre dementa si moarte. osteosderoza generalizata. Sin. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. osteoporoza familiala. cat si Inainte de aceasta. [name] Alagille. Louis Edovard Octave Crouzon. ANDREWS.] B. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. si C. prevalenta b. 6acterw[og american si specialist m sa. profesor de medidnil intema. patohg american. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. B. pTofesor (succesiv) la.tic. Haas . pediatru franc-ez. fara afectarea substantei albe). alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. • B. ereditara.: boala Alstrom-Leber (v. care poate prezenta o infectie latenta. 'Philadelphia. la care se adauga apraxia si agnozia. 'Washington. dezorientare temporospatiala. Anderson. OIsen. dar poate evolua si letal. • B. • B. testele psihometrice (memorie ime-diata. Qottingen si J-feideKey. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi.: bacterida pustuloasa. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. sindrom Vogt.] B. transmisa autozomal recesiv. 1907. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte.!.oase-lor de marmura". ARNOLD-CHIARI. ALZHEIMER. A. tulburari ale limbajului oral si scris. agitatie psiho-motorie.ian. infectii pelvine). osoasa rara. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. Cea mai profunda alterare afec230 B. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. Sin. pediatru franca. discalculie. 'Paris. amigdalita. este manifesta clinic dementa accentuata. contemporan. ALSTREM-OLSEN. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). caracterizata clinic prin "microcefalie. mieloscleroza.] Sin. 'sindrom meningian. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale.: boala von Willebrand (v. acuta virala. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. paralizii si. oftalmolog suedes contemporan. 1835-1915. retentie vizuala. • B. [Ardmore.). newoiog fi psihiatru ger-man. Theodor Leber.: osteodistrofie ereditara Albright (v. nu este clarificata. difuza.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. Histologic. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. scleroza Alzheimer. ARMSTRONG. si boala Pick.ian. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. pediatru frames. S-a con-statat. 1868-1940. neuropatoiog engie. 1835-1915. Rezervor de virus: soarecele de casa. exista o degenerescenta progresiva.. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. Etiopatogenia b. medic australian contemporan.

1SS1-1916. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. Sin.: dermatoza Barber. BARLOW. • B. chirurg e. anemie.).: boala Darier (v.an contemporan.: boala Moschowitz. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.: lipofusdnoza neuronala juvenila. Sin. [Benjamin Guy Babington. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. [G. istoric pentru maduromicoza (v. 1845-1945. ASBOE-HANSEN.z. Sin. medic spanioi. 2) Sin. 1797-1853. AYERZA. 1822-1888. 1876-1934. " B. trans-piratii profuze. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. Sin. astenie. BEAUVIEUX. ojtaimolog e.e. 1886-1955. *eretism cardiac). BATTEN-MAYOU. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. V. Sin.). Vuna.). cu lapte conservat. 1794-1866.rse. [Sir Thomas Barlow.). scadere ponderala. • B. [Bernhard Laurits Frederik Bang.} Sin. Marmaduke Stephen Mayou. BATTEN.} Sin.). In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. sufuziuni subperiostale. care poate aparea la copiii cu leucemie.rm. psihiatru francos. Sin. Sin. 1885-1950. BEHCET.] Sin. *diskeratoza foliculara . BEAUVAIS. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara).). • B. Este o varietate de reumatism degenerativ. 1780-1855. pericardita constrictiva etc.). medic maghiar. 18571927. [George Baehr.: lipodistrofie progre-siva (v. Forma a *b. BATEMAN. la f{6pitau^ de 'Paris. B.toinopatolog itaiian.: sindrom Ayerza (v.: pseudorabie (v. • B.z. • B.} Ulcer cutanat tropical.] Sin. VTofesor la f(oTe.ngit. BABINGTON. [Karl Adolf van Basedow.ARNSTEIN Chiari. Vaquez In care lipseste splenomegalia. 'Petersburg. care poate aparea la menopauza.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie.: purpura senila Bateman. cu transmitere autozomal dominanta. 'Edin6urg.} Tumora maligna. [Sir George Ballingall. [Aladar Aufeszky. a celulelor anormale (mieloblaste. Londra. medic gcrman. dermatoiog e-ngkz. manifestata prin dementa. • B.: boala Machado-Joseph (v. BARBER. AUJESZKY.ng[tz.: osteoartroza interspinoasa. medic argentinian. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. dennatoCog turc. [/Intouie Laurent fesse Bayle. [T'/tomos Bateman. " B. 1772-1840. tulburari psihice. profesor ia l^azan. osteo-patie hemoragica primitiva. 1790-1854. 1865-1918.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. • B. BEHQET • B. Londra.} Varietate de *hidronefroza. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. dennatoiog dams contemporan. 'Sue. • B. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter.: bruceloza (v. •B. boala Graves. radioCog danez. BASEDOW.} B. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. boala Flajani. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. de culoare verzuie. medic irCandez. BAASTRUP. 'Paris. • B. Sin. ai 'Marinei legate. Sin.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. [Harold Wordworth Barber. 1848-1932. diaree. Sin. BANTI.: anemie Banti.} B. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. •B. 'M. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. Cft-Kcyo.burg. n. [Frederick Eustace Batten. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). foliculara. [Augustin-J. BAEHR-SCHIFFRIN. Sin. Copenftaga.: boala Rendu-Osler (v.nos Mres.[ Sin. nwGc germcol. Copenfiaga.} Sin. Uneori se complica cu gangrena.). leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. medic e. BALFOUR. apoi ia St. • B. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata.: boala Moeller-Barlow.: dermatita buloasa keratogena. BAMBERGER.In disc".Tinw dwiez. " B. newoioff ame. m Ocwnvl Atlantic. 1778-1821. portugheze.: boala din Bornholm (v. • B.} Malformatie congenitala rara. ^e. 'Dublin. " B.} 'I'Hiperkeratoza difuza. •B. BECHTEREW. sindrom Banti. tulburari cardiovasculare (tahicardie. care apar de obicei In al doilea an de viata. • B. cu eozinofilie sanguina.z. • B. r&u.ng[e. BAMLE. neuroiog engkz. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. Leziunea apare In zonele descoperite. patoCog austriac. [Henry Martyn Bannister. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. uneori familiala. 1853-1934. medic austriac.B. Londra. BASEDOW-GRAVES. • B. cfiirurg franctz. • B.). " B.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. me-dic ingte. • B. medic ve. Londra. 1865-1918. [Guido Banti. evolutie rapida spre exitus. • B. 'Barcelona.: boala Basedow. AZORE. neurolog mgltz. medic si Botanist engCez. Asboe-Hansen.z. [Base/. leziuni nervoase.ri-can. 1869-1933} Sin. [Hulusi Behcet.} Sin.). Londra.nta. Londra. BALLINGALL.: edem Quincke (v. medic francos.). Arthur Simons. tremura-turi digitale fine.. BANNISTER.} Sin. medic engte. BARCOO.. [Heinrich van Bamberger. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. [Azure. ARNSTEIN. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului.rseBurg. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. 1S08-1884.: clorom.} Sin. observata la nou-nascut. • B. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut.} Sin. fie cu *poliartrita reumatoida. [Pierre Jean Baptiste Bazy. debutand la nivelul unui folicul pilos. dureri epifizare cu alterarea osificarii. [Boreoo. Robert fames Graves.: hidronefroza congenitala intermitenta. medic ge. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. inside. 1790-1854. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. purpura trombocitopenica trombotica. 1844-1920. aritmii. • B. m Australia.: paralizie generala progresiva (v. Landre Beauvais.: ulcer de desert. BARRAQUER-SIMONS. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer.an.} Sin. care dispare In cateva luni. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala.). BAZY. [Abel Ayerza. [John Hutton Balfour.te. termofobie. BASEL. febra. Schiffrin. 1852-1925. 'Edin6urg.. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. BANG. [Christian Ingerslev Baastrup.} Dermatoza pigmentara buloasa. 231 . me-dic ame. • B. [Frederick Eustace Batten.: boala SpielmeyerVogt (v. • B. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. 1S61-1918. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. profesor ia 'Str(in. fans.). BAYLE. Sin.] B. • B. scorbut infantil. ana. 1799-1858. Sin. neuroCog rus.: molluscum contagiosum (v. 1855-1928.: boala Basedow-Graves (v). [Karl Adolf von Basedow.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar.iv. 1877.). si spondilartrita anchilozanta.

ereditara cu transmitere dominanta. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. 'Berlin. • B.). BLOODGOOD. medic ame. BITOT. BLOUNT. Moritz Kohn Kaposi. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. bolnavii decedand. Stockholm. neurolog austriac. BLOUNT 1873-1921. si policorie.: trombangeita obliteranta (v. Oslo.} Sin. [Jean Berger.} Sin. • B. normocitara si aregenerativa.} Sin. idiotie amaurotica familiala.: sinchizis scintilant (v. In general. 9{e. medic american. sindrom Billroth. Sin. 1879-1953. 1852-1929. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. sinchizis). BINSWANGER. [K"ennetA DonieJ Blackfan. 1852-1912. BENSON. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. • B. n. Sin. [Christian Albert Theodor BUJroth. •B.). chirurg austriac. • B. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. Caesar Peter Moller Boeck. 232 B.: meralgie parestezica (v.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. Benjamin Sacks. sfingolipidoza. • B. sindrom Behcet.: lupus eritematos diseminat (v. chirurg german. 'Paris.] Sin. medic german. 9^e. • B. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. anemie pernicioasa.: sindrom Blackfan-Diamond.} Sin. Sin.). [AtAur Henry Season. 'Polonia). b. 1844-1915. neurolog german.rn. stabuit (a 'Baltimore. BESSEL-HAGEN. pedi-atru american. [Anton Biermer.ui yor^ 1872-1946. Afectiune manifestata la ambele sexe.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. BEHR. 1845-1917. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. Evolutia este letala In 3-4 ani.).. dermatolog france-s. • B. 1883-1948. Sin. [Pierre A. •B. Sin. 1831-1909. 1831-1909.z. Este o b.] Sin. BERNHARDT. profesor la Zurich si 'Viw. [Fritz Bessd-Hagen. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se.B. medic jrancez. 1837-1902. 1781-1840. 'Boston. Saris. evolueaza In trei stadii (de disc.. 1852-1931. 1871-1940.} *ldiotie amaurotica familiala. l^iena.} Sin. • B.doc" a condilului intern. dermatolog francez. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere.). .e. mesangial IgA glomerulonephritis. degenerescenta tapetoretiniana. B.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. [Walter PaInam Blount. 2) V. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. n. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. BIELSCHOWSKY-JANSKY. Insa prognosticul este re-zervat. JSrgen Nilsen Schaumann. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. cu aspect al maculei de . 1829-1894. • B. •B. cu evolutie subacuta si recidivanta.. encefalopatie sau sindrom Binswanger. Sin. [Otto Binswanger. 'Paris. V. 1881-1955. 1874-1943. medic ge. [Joseph Colt Bloodgood. Felix van Winiwarter.: tibia vara. [Ernest Henri Besnier. 'Viena. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. boala AddisonBiermer. degenerescenta tapetoretiniana. B. si degenerescenta eredo-maculara. Bitot. mai tar-diva. Jan Jansky. evolueaza In pusee recidivante.} Sin. • B. dermatolog suedes. profesor la Zurich si l^ena.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma.: boala exostozanta (v.galbenus de ou pe farfurie".} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. Se manifesta prin dementa. 1867-1935.. care apare la orezile dupa o infectie (otita. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. virala sau imunologica.: anemie Biermer. care nu ajung Insa la maturare. • B. Sin. sec. XX. profesor la 'Saris. Saris. • B.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. [Lourent Theodore Biett. profesor la fena.. 1851-1923. • B. cu predominanta simptomelor cerebeloase.: dementa. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). [Moritz Benedikt. pediatru american.. BIERMER. dermatolog francez.w yorl^ n. 1827-1892.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). medic si serolog cek. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. BENEDIKT. 1856-1922. Sin. este hematuria macroscopica recidivanta. [Carl Behr. V. 1878-1920. oftalmolog german. urmate de ulceratii. Au fost raportate si cazuri familiale. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. 1902. ortoped american.a. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). [Martin Bemhardt. V. apoi la Zurich. dermatolog francos. " B..: sindrom Benedikt (v. • B. [CAor/es Lucien Beurmann. BILLROTH-WINIWARTER. BIETT. 'Boston. Best.: degenerescenta eredomaculara. chirurg american. profesor la J{am£uy. 'Berlin. Semnul clinic ca-racteristic al b. chirurg german. In primele saptamani de viata. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. Henri Eugene Gouge-rot. [F. dermatolog franc. degenerescenta tapetoretiniana. sindrom Behr.: iridocicl'ita recidivanta. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. •B. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. sinuzita. sin-drom Adamantiades. [Alfred Biel-schowsky. BEST. BJORUM. uveita antrenand cecitate. dtrmatolog austriac. Emanuel Libmaa. Administrarea intravenoasa de vitamina B. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante.a.ri. Etiologia este neelu-cidata. oftaimotog iriandez. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt.: lupus eritematos discoid sau subacut. 1896.rman. cu proeminenta In forma de . iar prognosticul poate fi grav. cfmwy german.). caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. Sin.: sarcoidoza (v.). amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. nefroiog francos.rica. 18351920. degenerescenta tapetoretiniana centrala. Diamond. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. din cauza unui accident infectios grav. «B. • B.: boala chistica a mamelei (v. BEURMANN-GOUGEROT. dermatolog non'egian.. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth.. Louis K.: cefalhidrocel traumatic. de coloratie rosie sau galben clar.] Sin. oftalmolog german. originar din '£raga. BLACKFAN-DIAMOND. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. 1829-1894. strict localizata. 'Dublin.). V. afte genitale si aparitia. Sin. neurolog german. si degenerescenta eredo-maculara. 2) V. cu afectare moderata a starii generale. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani.: sporotricoza (v.} Forma de *lupus eritematos. fiind osmiofile. B. [Ernest Henri Besnier. 'Vwia.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

mono. initial submaxilare. RIETTI-GREPPI-MICHELI.: boala Fauchard-Bourdet (v. [Robert Grigg Reese.. 1847-1914.} Sin. medic Canadian care a practical m SWi fi w. 18721937.: boala Rendu-Osler • B. medic.lemnoasa". •patoiog itadan.: boala periodica. • B. boala Goldstein. Oslo.: talasemie minora (v. 1863. oftalmolM) german. neurolog fi internist german. 1874-1964. probabil imunitara. cu durata 1-2 zile. Se transmite autozomal dominant. [Henri Louis Roger. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). • B. REED-Hodgkin. [Antonio Riga. sindrom Rendu-Osler-Weber. cHirurg german. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. fara semne inflamatorii. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. [Rodolfo Robles. medic engCez. cu forme multiple.: sindrom ParryRomberg (v. medic american.e.] Sin. Apartine grupului de "lipoidoze. •B. Londra. dispuse neregulat sau In inel). boala Rendu-Osler-Weber. ce afecteaza vascularizatia retiniana. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. boala Babington.] Sin. de etiologie incerta. patoiog american. apoi la 'SerCin. • B. 1844-1902. Sin. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. • B. anatomopatotog austriac. [Hobart Ansteth Reimann.] B. [Wilhelm Reis. he-moragii. Solonia). XX. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. 1902.] Sin. • B. uneori simuland o apendicita acuta.: boala Hodgkin (v. [Hans Conrad fulius Reiter. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. 1858-1934. RECLUS. 1851-1918. profesor ia 'Berlin. 18091891. RITTER VON RITTERSHAIN.: eredopatie ataxica poline-vritica. regulate. 'BoCogna. 1897. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. 1878.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. sec. •B. medic igienist german. ROKITANSKY-FRERICHS. y^ew york^ 1866-1926. • B. Londra. profesor de medi-cired (a Oxford. ROGER.] Nodul fibromatos al fraului limbii. B. ereditara.). Sin. • B. [Nikolaus Reichmann. a carui suprafata este adesea ulcerata.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. Friedrich Theodor von Frerichs. telangiectazie hemoragica ereditara. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. 'Kcat-^ar^Stadt.: oncocercoza (v. localizate Indeosebi nazal si bucal). tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). aparitie brusca. n. 1832-1919.: comunicare interventriculara izolata. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. medic german. clinician fi patotog Italian. depuneri lipidice si exsudate retiniene. ori suferind de tuse prelungita. 1804-1878. cu supraIncarcare In lipide neutre. macrofagica. profesor [a fraga. Heinrich Romberg. subglosita difteroida. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. 'Paris.] Sin. l^arsovia. 1810-1885. RIVALTA. profesor de medicina ia Oxford. [Karl Freiherr von Rokitaasky. • B.. RENDU-OSLER. sindrom Osler-Rendu. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. •B. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. [/eon Jacques Paul flee/us. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului.: actinomicoza (v. 1849-1919.at in SUA si in Singlia. profesor ia Jena. 1844-1902. [Fernanda Rietti.] Sin. surditate. atrofie musculara. RENDU-OSLER-WEBER.). Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. [Gottfried Ritter voa Rittershain.ez. transmisa autozomal recesiv. ROSAI-DORFMAN. profesor [a 'Paris. REICHMANN.). Apare consecutiv unei tulburari secretorii. AngCia. talasemie). cnirwy franc. [Sigvald Refsum. [Seved Ribbing.RECLUS Appe]baum. [Dorothy MendenhaH Reed. n. 3) Crize febrile pseudopalustre.] Sin. •B. 1849-1919. REESE. medic franc. [Henri Jules Louis Marie Rendu.] Displazie vasculara ereditara.} Sin. prin pusee periodice. RIBBING. • B. nistagmus. medic noniegian. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. de etiopatogenie neelucidata.: tiroidita invaziv-sclerozanta. • B. angiomatoza hemoragica familiala. • B. transmisa dominant. profesor ia ViIna. REICHEL.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. 'Baltimore. n. • B. Afectiune rara. medic eng[ez.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. Sin.B.). 1795-1873. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. medic francez. V. 'Bans. 18781939. Sir William Osier.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v.. ROBLES. medic Canadian care a vractu. 1890. asimptomatice.] Sin. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. [a 'Bologna m 1886. medic poionez. Italian. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. [Henri fules Louis Marie Rendu. b.). cu hipertrofie splenica moderata.). Evo-lutia b. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). 2) Crize abdomi-nale violente. 1819-1885.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric.] B. Debut cu *metamorfopsii. [Paul Friedrich Reichel. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. tiroidita . Sin. 1820-1883. RIGGS. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease.} Icter grav idiopatic. nematoCog Italian. •B.z. RENANDER. REFSUM. n.. Thomas Hodgkin. 1863-1962. dermaloiog gu-atemaCtez. •B. hemocromatoza).: boala Cardarelli. care au in comun o evolutie de mai multi ani. profesor ia 'Bonn. n. [Fabio Rivalta. 1846-1916. hematoCog itaiian. REIS-BUCKLERS. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. Evolutia este lenta. aparand Indeosebi la barbati. RIGA. oftalmowg german. Enrico Greppi.). chirwrg fi ginecolog german. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). Sir William Osier.] Malformatie cardiaca congenitala. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. ROMBERG. dentist american. oftaimoiog american. febra mediteraneana familiala. n. • B. REITER.sau bilateral.: hemocroma-toza primitiva (v. RIEDEL. 1798-1866.). Riggs. medic jrancez. Necroza osului *sesamoid al halucelui.). llppsaia.] Sin. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. Frederick Parkes Weber. [Moritz. Sin. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei.] 1) Sin.. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. si suflu Roger.: boala HendersonJones (v. XIX-XX\ Sin. apoi crurale si axilare. folonia).] Sin. ra-dwtog swdez. septui membranes). n.} Forma de *distrofie corneana familiala.: boala Fairbank (v.. M.: boala chistica a mamelei (v. • B. medic german. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. Fernanda Micheli. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . • B. [John M. Bucklers. •B.). Sin.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. 1907. sec. • B. fans.

din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. 'encefalita concentrica Balo. [li Curt Rosmlhal. hemoragica congenitala ereditara. apare ca reactie la o infectie latenta. A. tulbur§ri psihice). opacitati comeene si hepatomegalie. de lunga durata. cu transmitere autozomal dominanta.: dermatoza pigmentara progresiva.: catalepsia de trezire. 'enurezis. V.. [Maximilian Saizmann. RUST. chirurg ortopea danez. • B. apoi [a f\leapoCe. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. SAKAMOTO. •boala Schilder. 1886-1935. profesor [a Gjraz. Sin.} Sin. S. pediatm american contemporan] B. SAN BIAGIO. Rosenihal. degenerativa a corneei. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. grupati In inel.: hemofilie C (impropriu). 1882-1927] Grup de b. diplegie.: cardioptoza. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. derma-toza Schamberg. Sakamoto. si In unele *encefalite. aproape exclusiv. SCHEIE. 1909-1990. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). . la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. SARPYENER. • B. •B. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. leucodistrofii progresive. frecvent fara hemartroza. •B. clinic similara cu *hemofilia. SCHENCK. Evolueaza In pusee spre dementa. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). Sin. • B.ROSENBACH form careia b.. " B. 2) B. profesor ia 'v'ie. neuroiog german contemporan. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). aermatohg american. neurolog francez.). vertij. care afecteaza copiii si adolescentii. gliomatoze difuze. 9{ew yorl^ n. [Pou/ Ferdinand Schilder.] B. " B. cu sfarsit letal. SCHIMKE.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. la barbati. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. cu puncte rosii la periferie. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. SCHILDER. asemanatoare *b. mucopolizaharidoza tip III. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. iar clinic. ROSENTHAL. Sin. profesor ia 'Eraladelyfua. Indeosebi *schizofrenie. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. SANDHOFF. Se manifesta prin simptomatologie locala. 1870-1934. cu evolutie benigna.: epifizita vertebrala de crestere.. [Gustove Roussy.: keratoconjunctivita epidemica. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. exsudat). 6acterioCog american. 252 B. " B.: distazie areflexica ereditara. • B.: sporotricoza (v. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. [Benjamin Robinson Schenck.: glicogenoza tip IX (v. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. specifica adultului. picior varus. Sandhoff. Sin. ROSENBACH. B. austri. SCHEUERMANN. Sin. 'Bologna. b. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. Sin. tip 2.: osteodistrofie familiala neuroendocrina.] B. 1877-1960. RUSTITZKY. din categoria "leucoencefalitelor. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). Sin. prin simptomatologie generala. " B. sec.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). SCHAMBERG.: erizipeloid (v. atrofii musculare. [K. 'Scrim. sciatica etc.: scleroza cerebrala difuza. Surpyener. degenerativa a coloanei vertebrale. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. Gabrielle Levy. 'Eh'efia. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. cu afectarea starii generale. oftaimoCog american. Sin.ac. Sin. profesor de patoiogie medicald la.. 1842-1920. Sin. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). 1862-1954.} Sin.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora.na. Charles Foix. 1842-1923. [Sylvester ]. newoiog francez. SANDERS. SCHILDER-FOIX. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. Sin. • B.: gangliozidoza GM. Sin. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. SCHIMKE • B. •B. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. • B. tulburari vizuale). • B. [A. Sin. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). Apare. In Japonia. medic japonez contemporan. sindrom Roussy-Levy. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. Indeosebi cefalee. SALVIOLI. severitatea sa descrescand cu varsta.e din 9^e. • B. 6wcliimist german. • B. SALZMANN.boabe de orez".). •B. [Harold Glendon Scheie. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). 'Detroit. oftaimoCcig austriar. scleroze inflamatorii difuze.] Sin.: degenerare corneeana Saizmann. medic american contemporan.).: scle-roza cerebrala difuza. 1910. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale.B.). scleroza substantei albe cerebrale. 1874-1948. gineco(og american. ROUSSY-LEVY. rara. Copenfiaga.: oligofre-nie polidistrofica. • B. [Holger Werfel Scheuermann.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). sindrom Rosenthal. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. []ohann Nepomuk Rust. [Gaetano Riimmo. se manifesta prin voma. medic american contemporan] B. ?i gangliozidoza. glicogenoza). Visa. mwolog si psihi-atru austriac. Sin. juvenila. RUMMO. • B. profesor la Cjottingen. Se caracterizeaza prin diarei lichide. n. cu transmitere autozomal recesiva. medic Italian. [fay Frank Scharnberff. [Pou/ Ferdinand Schilder. In . • B. 1775-1840.: sindrom Scheie (v. SAUNDERS. anatomopatoCog francos.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8.. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. anomalii discrete ale scheletului. Mwolog si psihiatru. peaiatru italian contemporan. rara. Evolutia este rapida. *keratita. • B. Salvioli. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. chimrg german. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. Sin. Abces periamigdalian. posibil. 'Eolomaji 2} Robert L. probabil virala.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. profesor (a l^iena. [Murroy Sanders. l^iena. Vevey.). cu transmitere dominanta. ca manifestare In unele psihoze. debuteaza progresiv (prin cefalee. B.: pseudoholera infantila. cu transmitere autozomal recesiva. 18S3-1917. SANFILIPPO. TaySachs. Se produce la trezire. poate surveni In mai multe forme (infantila. XX] Gangliozidoza generalizata. Sanfilippo.: mielom multiplu (v.w yor^ 1886-1940. Sin. [G. cfl-irurg german. apatie. \M.

Sin. splenomegalie. 1874-1945. [Franz Seitelherger. [Victor Schmieden. SCHONLEIN. profesor [a Soiing&n. sec. cilirurg suedes. Sven Christian fohansson. artralgii.na. B.SMELMEYER-VOGT •B. profesor'de. 1899} 1) Sin. frisoane. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie.). apoi la Munch-in. profesor de med. oftalmolog suedes. 1899. medic si Bacterwiog japonez. [Paul Seller. la baieti Intre 8 si 14 ani. 1S7S-1964.).: anasarca fetoplacentara (v. Joseph Godwin Greenfield.: ptoza ato-nica lipomatoasa.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. cecitate. • B. profesor la 'Sown. caracterizata prin anorexie. •B.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. 1864-1935. profesor la •Seriin. pediatru elvefian. Viena. newolog fi psihiatru austriac. SELIGMANN. pediatru german. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. SCHRIDDE. medic dvefian. SICHEL. V. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. SJOGREN.} Sin.: anemie microcitara drepanocitara. SCHMIEDEN.: osteoporoza circumscrisa a craniului. dureri abdominale. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. SILFVERSKJOLD. profesionala a pescuitorilor de'bureti. yialle. adesea In relatie cu *b. balonare. In copilarie sau pana la varsta adulta.: sindrom Simmonds (v. [Kiyoshi Shiga. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. [Ezio Silve.). • B. ' B. medic austriac. Bianco.). a doua. SHIGA-KRUSE. 'Main. Stocf^wim.. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. si boala lanturilor grele. ginecolog german. vomismente. 1858-1937. • B. Emil Fcer. probabil virala. oftalmolog german. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. • B. [William Senhouse Kirkes.: boala lanturilor grele alfa. neuropatoCog engiez. medic german. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. 1875. hematolog Italian contemporan. genetica. Oslo. [ttenri Secretan. n. profesor la. l^iena.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. newoiog si psihiatru german. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. hematii In forma de secera. Stockholm. n. [Karl Ludwig Ernst Schroder. 1889. neuroCog german.: sindrom Marinescu-Sjogren (v.: boala Fairbank (v. 1880} Sin. • B. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. SENEAR-USHER. Are doua faze: prima. SMITH-STRANG.). XIX. cu semne generate infectioase (febra ridicata. 'Dortmund. Qottborg. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala.). 1889-1958. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. nistagmus.: pemfigus eritematos (v. " B. SPIELMEYER-VOGT. ortoped sittdez. SILVESTRONI-BIANCO. 1870-1957. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.} Sin. 1793-1864.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. [fames Warren Sever. [Francis Eugene Senear. Sin.: epifizita a calcaneului. }Willibald Scholz. • B. la varsta de 6 ani. ulterior. [Morris Simmonds. fmdic austraiian.: dizenterie bacilara (v. 1866-1930. 1864-1955. ciwurg ortoped american. 1878-1947. dizenterie). cefalee etc.). asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. Sin. anatomic patotogica (a ytamliwg. forma asociata de *talasemie.: agranulocitoza •B. medic german. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza.20 %. 'pirozis si vomismente. • B. [Nils Silfverskjold. convulsii. profesor la yvdinchen.: sindrom Sjogren (v.: acrodinie infantila (v.} Sin. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. supurare.} Sin.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. Chicago. senzatie de arsura.. • B. SEVER. cu extensie lent progresiva. Uneori mialgii si artralgii. 1802-1S68. B. chirurg german. dureri abdominale. SIMMONDS. • B. 1856-1916. Heinrich Vogt.). XX.: distrofie neuroaxonala infantila (v. 1879-1935. 1875. n. . Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei.} Sin. SPENCER. contemporan. B. diaree.: leucodistrofie metacromatica. [Hermann Schridde. " B. SECRETAN. n. • B. 2) Sin. microdrepanodtoza. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. Sin. •B.. 1855-1924. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. epidemica.. Paget. profesor [a frankfurt pe.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. • B. SINDING LARSEN-JOHANSSON.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. cu simptome si semne meningiene. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. [fohann Lukas Schonlein.} Edem dur si persistent.. apoi la Zilricli. si boala pescuitorilor de bureti.: boala Gruber (v. Sin. [Cecil Gordon Shaver. cu rigiditate a membrului atins.] Sin. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. SKEVAS-ZERFUS. sec. • B. sau de perle.} Sin. SENHOUSE KIRKES. ]. sec. fiacteriotog german. adesea bilaterala. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. medic nowegian. intema [a 'Berlin. greturi. neuropatoiog austriac.} Sin. XX.B. •B. sezoniera (primavara si toamna). SHAVER. • B.). SCHULTZ.ia. neurolog fi psihiatru german. [Hans Schneider. • B. medic Canadian. Evolueaza spre exitus. profesor la Leipzig. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. Barney Usher. n. • B. anatomopatohg german. Vima. Walther Kruse. • B.: purpura Henoch-Schonlein (v. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. Sin. caracterizata prin prurit. Se manifests prin diminuarea 253 . [Artur Schiiller. fi frankfurt pe 'Main. dermatoCog american. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. dermatoiog Canadian. n. talasemia minima. foarte distructive si posibil embolizante. Sin. 'WurtzBurg.). Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. SELTER-SWIFT-FEER. SCHULLER. •B. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. Harry Swift. iar hemoglobina F .} B.] Sin. regresie mentala progresiva. vegetante si necrotice. 18S4-19SS. ataxie).: endocardita primitiva acuta.} B. • B. Londra. perfect delimitata. [fulius Sichel. l^onigsberg si Leipzig. 'Samfierg. medic Italian contemporan. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). 'Boston. In general. 1838-1887. profesor la 3{eide[6erg. SCHNEIDER. 'Paris. : .-itroni. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. n. cu transmitere recesiva.). SCHOLZ-GREENFIELD.). freiburg.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. SEITELBERGER. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. medic german. V. [Werner Schuhz. SCHR6DER. SCHMIEDEN • B. {Walter Spielmeyer. iar dupa o scurta perioada. Sin.

Sin. • B.: boala Batten-Mayou.} Cea mai frecventa b.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. In forma clasica. oculare (orbire tranzitorie. STARGARDT. Londra. profesor ia Varis. SUDECK. • B. apoi ia 'Milnster. sindrom Sudeck-Leriche. 1908. Anatole Miirie Emil Chauffard. TAMURA-TAKAHASHI. 1855-1932. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. surditate neurosenzo-riala.] 1) Sin. {Harry Swift. cu transmitere autozomal recesiva. |Morion Bafdur Sulzberger. S. mai rar. [Karl Bruno Stargardt.] Sin. 1966. 1853-1940. hemiplegie tranzitorie etc.:.z. fast desc. hipoa-cuzie. oftaimoiog francez. medic francez.] B. STURGE-WEBER. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. neuroiog american. oftaimotog german.).] Sin. manifestari cardiace (aritmii. [William Alien Sturge. Leipzig.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. asociata cu dureri si impotenta functionala.: boala Norman-Wood. origine potoneza. y\[e. hipersomnie. sindrom Martorell. newoiog francez..2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. 'Ky. medic japonez.: melioidoza (v.: algodistrofie posttraumatica. cu transmitere autozomal recesiva. medic german. b. TARUI. amiotrofie). 1872-1940. vertebre aplatizate. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. [IVorren Toy. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. [Michishige Takayasu. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. ?i degenerescenta eredomaculara. [Sir George Frederic Still.an. medic engiez. B. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. 18431927. cifoza.] Sin. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace.} Sin. 1853-1925. dennatotog si veneroCog gwman. V. medic japonez.). Se transmite dominant. afectarea mus-culara este minima. ereditara. medic danez. care apare uneori posttraumatic. mucoasei farin-giene si rectale. n. miotonie atrofica. febra ridicata. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). arteritis brahiocefalica. 1880-1931. • B. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. • B. Frederick Parkes tyehcr. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. • B. SULZBERGER-GARBE. vizibila la examenul fun-dului de ochi. [Adrien Felix Terrien. B. sfingolipidoza. XIX.] B. Pierre Marie. boala Leriche. • B. 1858-1937. •B. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. S. din cauza unei *mutatii dinamice. medidnd intemd (a Saris. Steele. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. 18631962. [Hons Stemert. SUMMERSKILL. • B.: acrodinie infantila (v. Bernard Sachs. rara. neuropatie periferica recurenta.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v.] Sin. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. gangliozidoza GM. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent).} V. contemporan. Sin.} Sin. cu debut 'in tinerete. dementa si casexie. cu debut neonatal. • B. bilaterala. boala femeilor fara puls. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). tulburari de supt si deglutitie.: sindrom Stickler. profesor ia f{am6urg. • B. probabil printr-o anomalie a *hemului. profesor ia 'Paris. 254 B. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. • B. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. medici japonezi contemporani.ope. SWIFT. Sin. profesor [a Londra.). 1885. decedat in.: boala din Bornholm (v.: boala Still a adultului.] *Ectazie marginala a corneei. Forma grava. 18501919. TAYLOR. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. STRIIMPELL-MARIE.B. 1875-1930. STICKLER. • B. medic austratian. profesor ia 'Marburg. pe. V. • B.). TAKAHARA. medic german. Copenfi.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva.). • B. dermatoiog americ. sfingolipidoza de tip infantil. " B. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. de natura distrofica. Sin. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. glicogenoza).: poliartrita cronica juvenila (v. [Sir George Frederic Still. cfmwg german. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. defecte de conducere). • B. Sin. 'Toronto. Sin.: poliartrita cronica juvenila (v. Kraurosis penis (v. malformatii articulare. 18721938.ntd IJoaia. Sin. [G. Lumpur. tulburari ale SNC (apatie. [AT/red Stuhmer. Sin.md ia Leipzig. adesea nediagnosticata.: sindrom Sturoe-Weber (v.: boala Deleage. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. a. in Ungtia. • B. LondTa. SYLVEST. profesor de medic-ina inte.} Sin. V. medic e-ngiez. dennatoiog Canadian. tulburari de comportament). pediatru engiez.aia. Evolutia este progresiva.i6. STANTON. afectand femeia tanara. slabiciune. n. ferzy OIszewskt. 1866-1938.ui yor^ 1895-1983. [Shigeo Takahara. Clifford Richardson. m adolescenta.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). TANGIER. neuroiogi canadieni conte-mporani.] B.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). [AJd'ro Tamura. medic enghz. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. B. profesor la 9{ew york 1842-1908. sec.aga. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie.: degenerescenta maculara familiala juvenila. Stickler. Ca urmare. Sin. splenomegalie Si infiltratie a corneei. acrodinie). profesor (a Londra. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). intoleranta la glucoza). [John C. atrofie osoasa Sudeck.: acatalazie (v. TERRIEN • B.: boala Pick-Herxheimer (v. STEINERT. • B. consecutiv.atru engie. tip 1. William Garbe.). 1S6S-1941. deces In primii trei ani de viata.] Sin. sec. J. simetrica si progresiva. wide. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. lft6S-1941. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. medic engiez.. cu degenerescenta ce-rebrala si. STOHMER.: glicogenoza tip VII (v. spondilartrita anchilozanta. atrofie retiniana). 2) B. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. Londra. Mataro Takahashi. •B. • B. • B. profesor de. cu astigmatism care se .} Sin. Ea determina b.). TAY-SACHS.). In care se asociaza durere si redoare articulara.] Sin. osteoporoza algica posttraumatica. n. Sin. B. Gena b. imdic american. S.). profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. si idiotie amaurotica familiala.).: colestaza recurenta benigna (v. 1875-1927. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. evolutia fiind lenta. TERRIEN.). debuteaza In lunile a 4-a . scadere a vederii pana la cecitate. profesor ia Jrei6wg. STILL. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. neuropatoiog Canadian de.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v.). •B. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. apatie. STILL-CHAUFFARD. TAKAYASU. Moartea survine Inainte de 20 de ani. B. debuteaza la varsta adulta sau.

2) Sin. " B. • B.: boala glicogenica (v. profesor de patologie e^temd. THAYSEN.fi unice sau multiple. •B. oftaimo[og francez.^atoare In dimensiuni. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. edeme.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. Qroningen. UNVERRICHT-LUNDBORG. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. suedes.: bsteocondrita ischiopubiana. [Armand Trousseau. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. keratodermie). •B. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. •B. TILLAUX. dermatolog gemia. medicaia.. ' sec. [Mattew Sydney Thomson. UNVERRICHT.: boala celiaca (v. • B. Sin. VON BUHL 1893-1946. Prin compresie nervoasa.: boala Peyronie (v. 'Dor-pat. •B. V. [Heinrich Unverricht. n. ^6pitaw(_ de 'Paris. V. profesor la 'Paris. B.: progerie (v. profesor de policiinica. poliglobulie primitiva. Uppsala.). • B. medic gennan. delir.] Sin. Patogenia b.). 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . •• Hmsterdam.. [Albert Terson.). ruptura unor anevrism. [S.). otorinotaringoCog austriac. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. Leziunile apar In post-adolescenta. 1815-1896. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. Axel Odelberg. dennatolog german. [Pou/ /u7es TiUaux. 1864-1927. • B. b. perforatia comeei.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. 'Srestau fin present 'Wroclaw. de etiologie incerta. 1850-1929} Sin. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. •n. la 'Boris.). medic [a flopitau^ de 'Paris. si calcinoza. VOLTOLINI. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor.: sindrom Unverricht (v. [Pou/ Gerson Unna.. 1894} Sin. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. 'Boris. ca si. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. [William Hoime van Baren. pediatru olandtz.w yor^ 1S19-1SS3.: eczema seboreica (v.} Sin.} 1) Sin.: miotonie congenitala. la Jena. URBACH-WIETHE.). Paiil Gerson Unna. •B. profesor [a 'H'amBurg.. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. [Francis Steven Peter Van Buchem. Londra. XX. febra si afectarea starii ge-nerale.: acropatie ulceromutilanta (v. B.). [a Jena. [a 'Praga. 'Jvlunchen. [H. febra. 1834-1904} Sin. medic. THOST-UNNA. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala.). 1899} Sin. B. [Thorvald Einar Hess Thaysen. Sin.: polycythemia rubra vera. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. THEVENARD.: proteinoza lipidica (v. THIEMANN. poate determina atrofie optica. UEHLINGER. terapeutica [a 'Paris. VERNEUIL. n.: sindrom Rothmund-Thomson (v. V. [Thost. V. Este o. Hermann Bernbard Lundborg. Thiemann. 1850-1929. boala Osler-Vaquez. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. • B. [Andre Thevenard. VERSE. 1860-1936} B. VIDAL. • B. 2) V. [EricA Urhach. sindrom Unverricht.: eritem nodos (v. VALENTIN. THOMSON. " "B. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene.). claviculei. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). neuropsihiatru. 1894} Sin.: condrila costala. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). 1888-1949} Sin. 'Eolonia]. %B. mers schiopatat. medic la. [Ludwig van Buhl. [Gns(on Variot. anatomist fi chirwg franctz. B. VON BUHL. patoCog german.i profesor (a ^{am6urg. Soionia).). de origine microbiana. 18981959. •B. 1883-1936.t apoi in SUA/Shuaddpliia. implica. y{e. [Alexander Tieize. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. • B. o disfunctie a canalelor de dor din . caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene.B. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati.). sec. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. . medic oiandez contemporan. TERSON poate complica cu sinechii anterioare.n. VAN BUCHEM. 1853-1912. dermatolog engkz. pedlatru francez. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. VARIOT. este o torma complexa de *hidrosadenita. si boala Fairbank.membrana celulelor musculare. anatomovatoiog dvepian. prolapsul irisului si. pruriginoase.] Sin. medic francez.} Hiperostoza corticala generalizata. • B. 255 . VAQUEZ. Camillo Wiethe. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. Zurich.e intracraniene. cu tulburari generale. chimrg ge-rman. Van Neck. de etiologie necunoscuta. profesor dt cG-nica. 1868-1943} Sin. dematolog francez. inconstant. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant).: calcinoza intervertebrala. asemanatoare b. medic danez. d^r care prezinta caracter familial. XIX XX. "' •B. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. a maxilarului inferior. varietate de acrodisplazie (v.. • B.). cnimrg ameri-can. para-(izie faciala si surditate de perceptie.} Sin. neuroiog fmnctz. medii si a labirintului. Viena. TROUSSEAU. Van Creveld.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. apoi la 'Dorpat. otorinoiaringo[og german. Fairbank. profesor de poiicimica medicaia. 18671935. danez. [M.: panider-moperiostoza (v. •B.prin tegumente eritematoase. apoi la. 1897. TERSON. •B. sta6iG. VAN CREVELD. posibil. probabS. cSwurg francez. • B. Transmisa dominant. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. •B. dermato[og si aiergoiog austriac. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. care determina prognosticul rezer-vat al b. 1801-1867. • B. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. THOMSEN. si sindrom Tietze. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. neurodermita circumscrisa. UNNA. cu localizari diverse. n. 1855-1930} Sin.: nevralgie esentela de trige-men (v. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. Sin.: boala chistica a mamelei (v. medic Belgian. prin hipertrofie a musculaturii. si boala Arnstein. Viena. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva.). Sin. VAN NECK-ODELBERG. TIETZE. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. medic gennafi.. Sin. Sin.: lichen simpler chronicus.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. prin. n. [Erwin Uehlinger. VAN BUREN. 'Paris. pot '. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. Copenhaga. eritremie. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. [Louis Henri Vaqaez. nespecifica. [Hemrich Unverricht. cfiimrg german. V. [Asmus Julius Thomas Thomson. •B.). Mucoasa anorectala ramane indemna. 18531912. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. • B. ' • B.

prezenta de com-plexe imune. VON RECKLINGHAUSEN. Sin.: encefalita letargica von Economo (v. V. Biologia este incerta. cu transmitere autozomal dominanta. tendinte hemoragice. WALLGREN.: policon-drita atrofianta cronica. Sin. VON GIERKE. Sin. VOORHOEVE. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis.ioiog si cfiirurg ola. • B. probabil. profesor la Qroningen si Amsterdam.] Forma de splenomegalie la copil. profesor ia Amsterdam. distrofie hialoidoretiniana.} V. [Arvid Johan Wallgren.] 1) Sin. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. Se manifests prin crize periodice de paralizie. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii.nde.} Sin.. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar.. a urechilor. [Eugen von Hippel. [Silas Weir Mitchell. cu evolutie de 4-6 saptamani.: osteita fibrochistica. • B. Stockholm. profesor ia ^[eisingfors.: paniculita nodu-lara nesupurativa. boala von Willebrand-Jurgens... prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor.). frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. HematoCog gemwn. Londra. Evolueaza In pusee. 1870-1949. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. 2) Sin. 256 B. osteo-distrofie fibroasa generalizata. [Nicolas Voorhoeve. Henry A. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. WESTPHAL. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. • B. [Willem Vrolik. tulburari digestive.: enteropatie exsudativa (v. asociate cu febra. H.: boala von Willebrand (v. 1837-1911.). cu agra-vare progresiva si posibil deces.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. patoiog suedez.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. medic engtez. [Erik Adolf von Willebrand. n. profesor (succesiv) la. • B. Sin. de tumorete eritematoase si dureroase. Sin. 'Jvtunc. [Constantin Freiherr von San Serff Economo.: icter infectios al nou-nascutului (v. 1898-1961.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. 3) Sin. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. Sin.).: macroglobulinemie Waldenstrom (v. 'HeCsingfors. [Adolf Well.B. newoiog german. [Albert von Euleaburg.z. medic suedes.). newolog austriac. Sin. oftaCmohg german.: boala glicogenica (v. Lund. anatomovatolog german. WERLHOF. 1906-1994.). formarea de membrane epiretiniene avasculare.). • B. 'Sasd. WALDMAN.} Sin. J^anovra. newolog ameri-can. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. fara alterarea starii generale. fiz. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. 'Halle fi Cfottingen. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. VON WINCKEL.t. Stockholm. ofta[mo(og ola. 'Konigsberg. medic german. Johann Hoffmann. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. • B. fracturi spontane. profesor [a l^pstoci^ apoi la. profesor [a Q6te6org. •B.} Sin. 1699-1767.: coxa plana (v.). boala Lindau. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. dezvoltate din tesutui celular subcutanat.. •B. VON MEYENBURG. newolog fi psidiatru austriac. cu localizare la nivelul nasului. [Frederick Parkes Weber. 'Wurtz6urg si Strasbourg.ndf. [Karl Friedrich Otto Westphal. profesor ia Lausanne. 1857-1919} Sin.).: neurofibromatoza (v. insuficienta renala. neuroCog german. fara tendinta de vindecare.: boala Durante (v. 'Heidelberg. WERDNIG-HOFFMANN. 1848-1916} Sin. Este. profesor [a Cjreifswaid. 1870-1949.] Sin. 1879-1927. 1844-1919. hipercalciurie.: leptospiroza icterohemoragica (v. cu transmitere autozomal dominanta. V. anatoInist. Christian. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. radwiog ola. pediatru. Sin. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.: eritromelalgie (v. • B. 1867-1939.VONECONOMO •B. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. •B. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene .). degenerative rara. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. boala Graefe. Ttdmstad. nervoase etc.: boala Alexander. VON HIPPEL-LINDAU. neuroiog german. • B. [Edgar Otto Conrad von Gierke. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. WAGNER. oftaimolog danez contemporan.: purpura trombocitopenica idiopatica. 1883-1910. sindrom Weber-Christian. 'Berlin.} Anomalie constitutionala a hemostazei.: boala oaselor patate. [1). G.). chirwg ortoped suedez.z. •B. caracterizate prin trei simptome: para. • B.). profesor [a l^iena. la ambele sexe.e. 'Pniiaddpnia. •B. *cataracta si *scotom jn Centura". [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. VON WILLEBRAND-JURGENS. disfunctie hepatopancreatica. osteoza paratiroidiana. 1801-1863. profesor [a l^arisrune. Arvid Wilhelm Lindau. asociata altor maladii autoimune. apoi la. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). n.nd.sau cvadriplegie motorie flasca. sw. n. anatomopatoiog german. WEIL. [Erik Adolf von Willebrand. •B. [Petrus Johannes Waardenburg. • B. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. Sin. amiotrofie). Se constata alungirea timpului de sangerare. [Paul Gottlieb Werlhof. si sindrom Willebrand. 1892-1958. hemofilie vasculara.hw. VON ECONOMO. dupa infectii virale. medic. • B. apoi practician la 'Wiesbaden. WEBER-CHRISTIAN. VON GRAEFE.WESTPHAL •B. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. [Hans Wagner. profesor [a J^eidel6erg.. medic german. ia y-ladflberg si 'Dorpat. anatomopatolog. • B.dez.] B. WAARDENBURG-JONKERS. 1829-1914.). oftaimoiog elvetian. ca si un deficit de x factor von Willebrand. Predispune la *dezlipire de retina.Zi 1886-1979.} Sin. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. • B. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. profesor de medicina. 2) fan Gosta Waldenstrom.: purpura hiperglobulinemica. [Hans von Meyenburg.: paramiotonie congenitala (v. 1889-1973. si osteopoikilie. 1877-1945. VON EULENBURG. intema. Jonkers. 1863-1962. 1876-1951. profesor la. • B. iridociclita. Rudolf Jiirgens. 18761931. pseudohemofilie A. finlandez. [Guido Werdnig. WALDENSTROM. apoi [a 'Berlin. posibil. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. VON WILLEBRAND. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. [a Leipzig in 1887. V. leziuni pulmonare nodulare. medic american. 1833-1890. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. • B. 1840-1917.. uneori. apoi [a Zurich.] Sin. VROLIK.] Sin. WEIR MITCHELL. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. medic finiandez.).: degenerescenta hialoidoretiniana.] B. c) inconstant.: amiotrofie spinala infantila (v. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. de cauza necunoscuta. n. ginecoCog german.

'Rochester. 'Halle si 'SerCin. anemie. [at. anemie cu leucopenie. Londra. • B. are evolutie benigna. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. neurotog suedez. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. • B. lubfiw. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. ulterior si In alte regiuni ale corpului. roseola infantum. patoiog american. WETHERBEE. [Lawson Wilkias. s. 1914. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. profesor [a 'BerCin. / stump. [Cor. n. 1896. Jena. newolog suedes. pa-ralizie periodica familiala. histologic cu infiltratie plasmocitara. Sin. f. de asemenea. si lamele orizontale ale oaselor palatine.: calota craniana (v. / bombesine. Sin.gw.] B. profesor (succesiv) la. Indeosebi glucide. gr. f. newopatoCog israelian. [Wetherbee.} Hiperplazie suprarenala congenitala. ZIMMERLIN.WETHERBEE sau tulburari psihice. Hermann Oppenheim.. distensie abdominala. german. WHIPPLE. 'Basel. • B. •B. NA: arcus pedis longitudinalis. se manifesta prin hepatosplenome-galie. calvariae. medic etvefian.] Forma de 'cardiomiopatie. [Johannes Jacobus Zoon. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. [M. ZAHORSKY. care afecteaza muschii centurii scapulare. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. 1862-1950. magfi. 1876-1946. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. [Bruce Kenneth Wiseman. WUNDERLICH.] Sin. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. Saint Louis. [at.w. dermatoCog oCandez. WHITMORE. BOMBA. anterior. 1878-1936. BOMBEZINA. 600(0. reactie peri-toneala. Charles Austin Doan. n. cfiimrg al annatei 6ritanice la. medic fi fiz.u. s.] B. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b.: neutropenie splenica primitiva. dureri articulare si musculare. prin atrofie renala.: mioplegie familiala. tumefactie lombara. •B. dystonia musculo-rum deformans. 1714-1766. NA: calvaria. Wolman.] Sin. secundar unei leziuni renale.. NA: palatum osseum.: amiotrofie Zimmerlin.} Sin. [Fronz Zimmerlin. 1874.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. ma. hipotensiune arteriala. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile.B. [John Zahorsky. 1909. bomba. neurotog german. • B. 1913. [Sarfia. [Ferdinand Wuhrmann. • B. Evolutia este grava. B. apare In copilarie si are caracter familial. magfi. hematurie discreta cu azo-temie. [Ital. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. profesor [a l/iena. semne de hemoragie interna sau de *soc. Co(um6us/0h. prin diaree grasoasa. B. croata bolta. cranium = craniu.] Maladie rara. n.. debutand la membrele inferioare. ai trunchiului si ai membrelor superioare. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. •B.). BONT DE AMPUTATIE / moignon. medic. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. Sin. croata bo/to.: pspriazis pustulos generalizat. / bombesin.: palat dur.: boala a sasea exantem subit. 1906. n. [Leo flitter von Zumbusch.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei.] Masa de alimente. BONTDE AMPUTATE •B.] Sin. • B. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. bolt = fiolta. febra. Zurich. Sin. profesor la. •B. se continua posterior cu •valul palatin. neuro(og german. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. / bomb. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. WILKINS. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma.] Forma de *psoriazis generalizat. [Sorfio. B. •B. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. ZUMBUSCH. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. m SWI.: xantomatoza familiala primitiva. 1858-1919. caracterizata prin splenomegalie importanta. (at. planta = talpa. W. posterior. • B. rara. s. dermatoCog austriac. 1898. n. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. W. Reinhold August Wunderlich. moior. din (at. inanitie si calci-ficari suprarenale. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. ascita chiloasa. uneori confluente.. continua sau remitenta. B. n. alimentarius = alimentar.a medicaia.] *Balanita cronica circumscrisa. se vindeca prin antibioterapie. n. amiotrofie). • B. WUHRMANN. m. Tropheryma whippelii. / bom be. 1910-1961. Kugelberg. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. WOLMAN. [Georg Theodor Ziehen. palatum = ccrul gurii. WILSON. paralizie spinala intermitenta. f. Evolutia este In pusee. maximala la baza metatarsienelor. se manifests! prin adenopatii periferice. n. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. initial pe trunchi.. [Sdr6a. endocrino(og american contemporan. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. Sin. kranion. 1815-1877.: lipodistrofie intestinala. pi. b. (at. masticata si impregnata cu saliva.} Forma frusta de miopatie. Sin.: degenerescenta hepatolenticulara (v. produce contractia veziculei biliare. bolt = doha.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v.} B. de la alimentum = ailment.: disbazie lordotica progresiva.: melioidoza (v. f. profe-sor [a 'Edinburgh.). profesor de cluut. WHYTT. Ar juca. Portiunea distala a unei extremitati amputate. WISEMAN-DOAN. croata ho/to. 18581932. it.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Recent (1992) a fost izolata. }Cjr. medic engtez. zgomot. •B. • B. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. mwolog fi psifiiatru german. Clinic b. 1902.). Sin.io(og section. pediafru american. Lisa Welander.d. este mai frecventa la adultui tanar. 1871. scadere progresiva In greutate. Mortala spontan. o bacterie. la. [Alfred Whitmore. s. ZOON. s. bolos = huigdre. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. 1878-1976. accidental sau prin pro257 . 'Burma. Sin. magfi.: balanita cu plasmocite. medic civilian. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. n.. Utrecfit. p. medic american. iar In evolutie. apoi la 'Milncfien. [Robert Whytt. Sin. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. american. bolt = Clolta. eruptiva de origine virala. ZIEHEN-OPPENHEIM. [Gimnor Wohlfart. de cobalt) si *cesiul 137. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. steatoree. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. E.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. bombus = (lazait. [Hoyt George Whipple. Sin.

In care se gaseste in stare larvara. botrys = cwrchine de. 6iK. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie.). frecventa la animate. borderline = iinit.82.] Boli infectioase. Saris. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. Saris. BORELIOZE. 2) Personalitate b. Var. / bothriocephale. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. f. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. imobili. fraudulos.). agenti patogeni cu tropism respirator. B. n. b. vertij. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. myketos = duperca. kephale =• cap.ngi. cu simbolul B. BOSA. / botryomycome. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. s.rsa. ordinul "Cestode. n.: borborism. m.rwiog francez. albuminurie.tvrwiog franc. / borborygme. in 1919. f. s. s. 'volvulus sau *hernie strangulata. / bothriocephalose. bawraq = d Insufi. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa.} Specie de 'teen/a. Rara la om. Ex. Strasbourg. pentru borborigm (v. m. m.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. [Cfr. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. se apropie de aceasta conditie ideala. [Qr. mykes. situatie sociala). B. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. sl. m.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. / borborygmus. B. Sin. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. ozo. s. mykes. Sin. botryomycoma. prezenta unui lizereu gingival. bowel noise. BOTRIOCEFAL. house. b. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. cu sensul de stare limita sau intermediara. bothrion = gropi^o. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. -ism. 1867-1936. \Cjr. BOTRIOCEFALOZA.te. In stare adulta este parazit intestinal al omului.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. In rahitism si sifilis congenital. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. In general.] Angl. 1S67-1936.i m Cjaiia bord = margine.. BOTULISM. BOVARISM. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. bawraq = eC msufi. n. BOTRIOMICOM.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. din timba francilor stabili^i w. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. BOR. bronchi-septica.). s. s. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. f. de.: febre recurente. s. / botryomyco-sis. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. serolog delgian. s. spirochetoze recurente. / bothriocephalus. s. pi. s. bolrys = dorchine de strugure. s. dt o iovitura. / bore. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. urechilor si pielii paroase a capului. V. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum).. agent al *boreliozeior. de obicei pe suprafata unui os: a) b. [Amedee Barrel.: leziune de frontiera (v. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. s.] Gen bacterian constituit din