X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

n. f. f. n. f. s. s. pi. jig. jagareala pirozis v. intoarcere. vb. (a) Tnnadusi. f.. s. junghi. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. leac. Tncuiei la ud Tncuietura.s. emfizem pulmonar deglutitie laringe. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. m. Tntunchinatura. junghiTn piept junghietura. langoare. f. emfizem. s. f. f. f. f. Tnghititoare. jupuitura. vb. s. rana usoara laba ga?tii. n. astm. s. jagareala v. Tntepenire de Tncheietura Intremare. s. Tntruiele. s. f. 1. jagarie. jagareala v. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. Tntampinatura. jupuiala. f. adj. Tncruci?at. jeguiala. . jagareala. f. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. jolne. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. n. diaree 1) slabiciune. lamoste. jigaraie. parte a gatului unde se afla laringele astm. f. s. f. s. jiguiala. s. dispnee. vb. si f.s. Tntampinat. 2) boala medicament . jolna. jagareala v. s. Tnnaduseala. s. s. s. f. IL' pirozis v. emfizem. f. jighireala. f. Tnnodare de mate Tntalnitura.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. s. transpiratie a transpira astm. f. moliciune. s. s. s. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. 2) pneumonie. f. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. n. f. f. f. f. jeragai. (a)jugula. s. (a) Tntepa.s. f. Tnnecaciune. s. f. f. s. Tncuiere.n. s. jag v. s. julitura. s. s. s. jagareala v. s. f. f. s. s. rana usoara 1) nevralgie toracica.

n. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. f. s. lumea ochilor lumina ochiului lumina. s. adj. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. s. s. s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. n. margaritarel. lisai. pi. f. f. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. n. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. marcavita. lungoare. pi. (a)'lihni. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. lingurea. le?in. vb. lipitura. legatura. mate. 3) colici intestinale. manca. f.. s. f. s. s. le$. m. malic. (a) linchi. s. s.s. m. f. limbrici. lepadatura. s. f. malcavita . 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. de oboseala etc. n. lovirea de Rusalii lovitura. s. s. mai. lelitele. f. s. f. malced.m. m. n. f. magareata. matka. 2) varice. s. f. s. s. s. s. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. vb. pi. lelita. f. iv lipemanie. s. f. s. pi. s. pesta pesta 1) diaree. crampe 1) apoplexie. n. s. f. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. s. n. f. leprica.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. n. lingoare. f. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . matrun. . f. lingurica. s. cuiva (de foame. malahie. s. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. s. s. marina din fire marul lui Adam maruntaie. s. n. f. s. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). s. f. matca. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). lihneala. lighean. pi. f. f. s.

epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. molipsitor. n. miata. . f. s. f.. s. s. mitra. 2) dureri reumatice. melcii ochilor mestecare. 2] (la gat) marul lui Adam. pi. matu?ile. najit. modaica. pi. s. n. matrice. s. (a) nadusi. f. s. f. m. mont. modald. s. s. astm bronsic sau cardiac. n. pi. naduh. s. s. s. f. f. pi. vb. moiste. s. s. f. f. f. s. s. f.s. s. mance-1 coca meditina. s. malcavita. m. n. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. 3) varice. miata. mirosul gurii mistuire. s. f. f. misulie. dispnee v.naduf sudoare. 7) dureri de dinti . mancarime. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. nabadaie. motroaca. s. m. naduf. molima. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. m. n. s. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. naduseala astm. s. emfizem pulmonar a transpira astm. f. vb. f. m. moleseala. (a) molai. moalele capului moartea calului mocaneala. minegoci. carie dentara insomnie fosfene natima. s. s. mistuire grea misei. f. momita. f. f. . nagluga. epidemic. dispnee 1) guturai. f. morb. s. moleti. 3) gingivita. miasma. 5) cefalee. f. nabu?ala. s. f. s. f. transpiratie abundenta. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. nadu?eala. s. miligoci. emfizem pulmonar. s. f. f. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. 6) catar nazal. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. 2) otita medie. s. f. pi. s. s. emfizem pulmonar. miligoi. s. f. 4) nevralgie de trigemen. mancarime la inima mancatura. s. s. adj. f.

vb. 2) slab. m. f. P•I halucinatie (auditiva. ogarjit. s. ca o targa. adj. f. oprirea udului orbalt. s. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. f. neputinta. . anemic slab. obranteala. s. oligurie 1) erizipe!. nedormire.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. f. n. s. s. adj. s. s. orbaltit. s. nisip. s. vizuala) v.. f. m. f. f.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . osteneala. (a se) orbaiti.III (cu apa fierbinte). s. f. nebuneala.s. nascatoare. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. obrinteala. navarlie. s. stupoare 1) arsura de gradul I . oftica Tn gat ofticos. f.f. negel. s. s. vb. veruca. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. m. f. . (a. f. picioare. nauceala. f. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. la copii eritem fesier : retentie urinara. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. adj. neputincios. nasalie. nebunie alienatie mentala insomnie . oftica. urechi. f. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. s. m. a creste 1) tuberculoza. Tncapatanare confuzie psihica. . obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. s. n. nebunie. 2) vagin violent. s. s. f. s. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. m. nazarire. 4) trahom. vb. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. fara putere ' . s. . ' . 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. adj. fara putere. s. s. 3) glaucom. f. . adj. opareala. opaceala. olog. vizuala) suport de lemn. ologeala. a-si) scranti mana. f. ojig. s. omulet. s.s. pirozis . omusor. nerodire. 2) durere de cap. s. s. s. n. s.) bolnav de orbalt (v. f. orbul gainilor osfica. brutalitate. s. f. f. s. neg. pi. a se) oligui. s. (a. f. neliniste. adj. nasilnicie. sau f. nasilnic. oparituri. f. f. brutal violenta. f. orbire.

s. f. n. s. 2) care s-a oprit din crestere. refl. 2) leucom. pietricele. s. pantecaraie cu sange pantecarie.. pi. m. s. f. f. s. f. pipernicit. f. m. pantece. perdea pe ochi peri rai perioada.:•:. s.• pandalie.. n. s. pecingine rea (a se) pedepsi. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. f. f. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. panglica. n. n. s. pierdere ro?ie pierit.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. ousorul genunchiului '?. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. s. s. s. pantecaraie.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. vb. pareala. piroteala. f. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi.•'. s. pi. din dezvoltare 1) somnolenta. s. m. s. n. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. s.• ••. s. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. f. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. s.. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . sindrom dispeptic. pistrui. par la deget pantecare. panticaraie. adj. s. partuica. pierdere. ousor. palitura. pantecaraie v. furie. m.•. s. . pi. m. s. s. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. pedepsie. pi. f. s. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. s. s. pecingine. f. 3) keratite diverse 1) entropion. paduchi. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. parleala. s. part. f. s. f.:::•••. f. s. f. f.•. f&ra putere.:^':. f. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. n. s. f. pierzanie. 2) tricofitie. paducele.:'.. s.•:'::•.. pi.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. pantecaraie abdomen 1) diaree. par. ••• •". perit. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara .

pojar. ponds. s. s. f. f. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. s. rana tranjilor 1) cancer. s. s. n. si f. f. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. pi. f. pumn. s. aplecare v.. pocitura.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. plecare. pogana. f. afte bucale fisura v. s. plesnita. furunculoza 1) trismus. f. 3) epilepsie v. puchina. f. s. pocitura cu diformitati fizice. f. f. s. ar fi provocata de duhuri rele. plesnita. pi. desfigurat 1) congestie cerebrala. 2) uratenie fizica. f. f. s. f. s. potca. pi. m. s. puturos. 2) vrajba.f. pojarel. poceala din iele podt. m. 3) epilepsie v. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa.s. prapor aprins prapur. plansori. putoare. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. s. s.s. s. s. plecate. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. s. f. f. pi. ptesnitura. s. punoaie. n. plescaita. plescavita.'' rac. n. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. f. s. s. 2) erizipel. diform. s. ^ peritoneu • T peritonita v. f. m. s. plesne. plamadita. pi. s. s. s. pleznitura. odrasia. f. f. f. s. s. cearta . dupa credintele populare. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. m. pretit. s. s. f. plescavita stomatita alopecie. f. s. potasca. s. s. 3) astm pelagra 1217 . plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. 2) paralizie faciala. pritituri. 2) lene? i .s. poala alba poceala. adj. m. plesuvie. purcica. adj. calvitie fisura leucoree 1) boala care. f. s. n. planta. pusche. R copil. n. n. pleasma. f. odorat 1) miros fetid. s. adj. f. adj. f. pripit. post. pocitura de ele podagra. prapor. plascare. plamanie. s. f.f. prisnita. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. s. pohoiele. f. s.

rapciuga. scalambait. rumegare. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. s. f. pi. s. s. m. rapanas. raie. s. rasfug. s. rapan. ruja. durere epilepsie epilepsie menstruatie. m. romantism. eroziuni cutanate v. impetigo. s. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. f. dispepsie v. s. n. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. reuma. f. ragaiala.s. f. rasuri. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. s.. adj. . f. f. f. m. s. n. f. ranula. rasuflatoare. s. (a) scapara.). m. f. rasfug contractii false la nastere boala.n. n. cainii si porcii. n. sau f. Tn relatie. uneori si adultii afectiune dermica.s.. ront. f. raceala. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. s. ratutit. f. s. rahisul) a fi foarte nervos . extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. rofii. vb. rosaturi. 2) nevralgie. s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. ro?ata. metroragie 1) stomac. f.m. f. s. s. 2) murdar morva 1) antrax. s. sif.f. s. manifestata prin agalactie indigestie. rapanos. f. s. s. adj. n. pi. rohii. f. regula. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. rast. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. adj. ruptoare. rarunchi. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. rapciuga. de obicei. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. pi. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. s. s. m.s. s. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. cu febra 1) inflamatie a splinei. sapunel. s. sangele sorocului scafarlie. f. rapor. s. s. pi. n. f. s. raceala la rarunchi raguseala. adj. m. s. s. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. s. f.s. pi. sagetatura. pe cap si pe fata. f. f. s. s. rasturnarea ranzei rasug. eczema. rau. rasuflare. f. s. f. rai.

s. slutenie. apatie v. scare sec socote. dezechilibru mental. 2) dermatoza. adj. s. spoitui. slabanogie. f. s. hidrosadenita miop durere. pi. antrax 1219 . (a) scuipa sange scuipat. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. vb. s. n.. s. f. m. s. impetigo. expectoratie blenoragie. s. adj. scranteala. scapula v. scurgere. f. pi. s. sperietura. f. adj.. s. sleire nervoasa sleit. f. speriat. serpengea. s. f. sclintire. sfoiag. n. . pi. spurcat. f.) mucegai sifilis v. scarna. tricofitie.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. adj. f. mai ales la copii. s. f. pi. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. sfarsenie. f. sfrentie. s. sculament. n. n. n. schimonosit. f. sclintitura scopire. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. a chinui pe cineva (fig. gonoree blenoragie. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. f. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. adj. sfarseala a Tndurera. f. adj. sfrijit. s. spata. smintit. n. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. s. si f. scabie. f. saliva. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. vb. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. slabie. f. f. . f. s. f. s. scovarlii. f. adj. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. • (a) sfasia. sperietura care sufera de sperietura (v. s. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). s. n. sighiuala. m. schiros. slabiciune. s. spaima. speietura. s. scurt de vedere (a)seca. s. somnisor. f. f. soroc. f. s. adj.f. f. s. s. s. s. s. s. s. smochinit. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. s. s. schilavie. gonoree leucoree. scarba. s. scrantitura.) tulburari psihice. f. s. pi. n. s m. f. scrofula. scrintire. s. scrofuri. sfrente. spanchiu. sfreant. s. f. s. .

eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. f. stomatita. f. n. sughit. suflare. soricioaica. 3) colici intestinale hernie v. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . sancar. sugel. sasiu. m. sira spinarii soimanit. s. s. s. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. f. m. m. adj. strudnita. s. s. n. s. stropsala. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. 1220 sifilis m faza tertiara v. pi. strudnita gingivita. stat. 3) cancer. 2) insolatie. sufleti. m. s. surdumaci. s. surzenie. striga. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. s. adj. sorod. f. strop$ala v. pi. s. strelici.s. s. f. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. soparlaita. sarlah. s. sulac. sugiu 1) dispnee. f. stropsitura. s. s. spanchiu.f. s. f. s. f. s. sezut. strudenita. 2) astm. surpatura. surpare surditate astm sancan. strigoniu. f. n. s. m. sugiu v. s. m. s. s. f. sont. 4) scrofuloza. s. f. stomac stricat strans. sucitura. s. herpes. sui. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. m. s. f. m. rahis luarea mainilor si fetei. n. s. strop?ala v. m. s. m. studenita. 9tirb. adj. f. a merge cu dificultate angina difterica. pi. pi. n. n. subtioara. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala.sancan scarlatina v. surdumasi. n. f. s. stropseala. surpare. s. (a) sontacai.f. soanta. n. s. s. adj. s. n. sterp. suguiuc. f. s. suiduit. S urticarie. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. 5) sifilis. stransoare. s. sulgiu. f. sugiu. sasiu anus coloana vertebrala. sugui. scorbut diastema incisivilor centrali v. adj. adj. f. vb. s. stransi. tuse seaca. n. m. strungareata. s. suspin. adj. s. pi. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici.

tiuga. dispnee beat(usor) talan.f. tifos. s. s. coriza ticnit. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. guturai. gonoree catar. f. f. n. reumatism articular acut os temporal. s. s. f. s. s. s. viroza respiratorie. f. tigva.f. f. adj. m. trup. tranji. tuse magareasca T1 antrax v. tampinatura. f. m. n. f. s. n. apatie adenita antrax. s. s. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. tigva v. s. s. tata catelei eschila v. s. tivga. f. gripa v. s. adj. s. inclusiv sub aspect psihic v. pi. s. treapad. s. tragar. 1 viroza respiratorie. n. s. troana. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. taiere Tmprejur taietura. junghi cancer hebetudine . s. sumenit. s. f. f. sui. s. n. zanatec emfizem pulmonar. s. . trantitura. tigva v.s. teafar. troahna penis confuzie psihica. f. m. tragan. astm. s. s. s. s. f. f. f. f. s. tidva. tuse. s. s. m. pi. (a) trage. s. n.f. tast. trepadare. tampla. suiu. s. troahna. toropeala. taietura circumcizie plaga taiata. triper. taetura. tampeala. s. tremurid. adj. tatarca. traji. ticva. turbare. tigva febra tifoida craniu uman v. trecere. f. treapad blenoragie. s. f. teaca. s. f. trahoma clavus diaree. tulburare. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). teasta hidrosadenita T221 . vb. tarpie. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. m. n. f. f. treapad cu sange trecatura. s. s. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. f.

s. f.f. vatamatura. f. f.. udma. f. maruntaie. pi. arsura. vanataie. s. f. n. gamba jiv u ^ ud. s. calota craniana test. pantec. a se rani 1) hernie. vifor. orgelet mers nodul. n. dizenterie 1222 . f. usturime. pi. f. congestie cerebrala v. f. pi. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. 3) miros 'intepator varsat. s. 2) la pi. 2) pleurezie. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. hidrosadenita. s. vanataie paralizie. venin la inima viermusori. n. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. s. f. adj. s. s. 3) diaree sanguinolenta. 2) colica abdominala. s. m. vb. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. f uima. umflarea pantecelui urcior. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. s. vanatare. JV urina adenita. s. tumora. urinare. s. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. s. burta. teasta tinere de minte memorie tintit. v. s. 1) pneumonie. f. vanturile cele rele vedere. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. s. f. mamela' teapa. vedere scurta venin. s. care este alienat mintal turloi. adenita chalazion. n. udrea. s. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. s.s. n. n. adj. 3) dureri reumatismale teasta. f. n. n. 2) urzicatura. f. s. urdinare. vine. umblet. n. n. s. s. viscere. umflatura. s. furuncul. ulcior. vintre. f. vant rau vant sec vanturi. s. flegmon meteorism abdominal orgelet. n. s. s. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis.

1222 .

f. 2) boala de ochi. f. zbanchiu. s. zaiezit. zacaseala. f. seaca 1223 . zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. f. f. f. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. n. s. zla. s. s. fara vlaga astenie. s. s. (a)zacea. zacuta de varsat zaiezeala. s.s. f. s. n. zaiezitura. zargheala. m. zgarciul urechii zgarietura. s. ticneala. vb. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. s. s. f. zaiezitura a zacea. vrajmasa. . zdrobitura. f. zargheala nebunie.f. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. f. plaga contuza 1) plaga cu crusta. s. f. zgaiba. zabaluta. zacare. ' zapaceala. zapreala. zacu?. adj. nepasare a fi bolnav v. anurie confuzie psihica. n. zgrabernita. s. zargenie. adj. zgau. vb. zburator. s. z . zacere. adj. isterie rana. zabala.f. zgrabunte. zgaiba duice zganca. n. zbant. f. s. zgarci. a slabi slab. f. s. 2) inertie. s. f. stupoare v. f. f. s. s. s. mole?eala oligurie. pi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. (a) zaiezi. f. f. s. s. pi. s. s.

cald .. ia. care devine asemanator ca forma cu a. V. a carui parte centrala este excavata. cu *astazia.flancul drept (regiunea lombara drepta).i)} Regiune inferioara a trunchiului. dar niciodata periculoase. trece. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si.nui visce-relor animald'or sacrificate. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor.al carui conti-nut. / abarticulaire. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. In general. Sin.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. Tipuri: 1) A.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. deoarece . cu cele doua foite. considerand ca bolile au cauze specifice. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . steni . Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. s. epigastrul si hipocondrul stang. principiul fundamental al observatiei rationale.pSrta. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. -minis = pre-vestire.). ABCES. ab = inde. Tubul digestiv abdominal.colectie puru-lenia Bra semne acute.: abdomen chirurgical. [Lot. a. / abasia. traumatic . a. Ex. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. s. considerat . uneori inoperante. (pentru ca. se. artrifluent -a. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. durere.a. pentru prima oara. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. -inis: posifiil tie.rahisul. eel rnai mare medic al antichitatii. se. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. creierului. Aspect particular al a. stomac. situat Intr-o alveola dentara. dupa *cultura. / abasie. ocupa cea mai mare parte a a. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. si inferioara. ABCEDAT. abscessus. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. 10) A. pe-rmitea prezicerea viitorulu. 9) A. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. 3) A. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . parietala ?i viscerala. m. rece de origine tuberculoasa. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. hernie strangulata. Stare patologica de regula cu debut brusc. m. respectiv. cedere = a. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. ulcer peptic perforat. Aspect particular al a. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. / abcede. a. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin.). basis = mers. cu punct de plecare osteoarti-cular.: deviatie standard (v. 7) A.bazinul osos. 2) A.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. 6) A. adj. dimpotriva. / abscess. s. ab = de. a. la abdere = a ascunde. apendicita acuta.). Inrosire-congestie. ABAZIE. care trece prin arcurile costale. ABDOMEN. Sin. In etajul abdominal mijtociu .nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. clasice. Sin. si durere abdominala. inferior . rece . / abarticular. 8) A. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. nici a sensibilitatii. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. complicand o *septicemie. se. conservate In limbajul clinic. s. splina. obstructia. perforatia. duce. f. n. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. prin crestele ili-ace. ruptura splenica etc. cedere = a trece. / abscessed. 4) A.t de.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. -e. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. cerebelos si cerebral . Cauze: coiecistita acuta. lateral drept si stang. broastei. consecutiva *inflamatiei. [Qr. / abdomen. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. septicemic . ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. 11) A. 5) A. limfatic . n.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i.priv. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga.. Hipocrate susjine. formand lojile subfrenice dreapta si stanga.care com-plica o infectie a glandei mamare. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. a. si de doua linii verticale. [Lot. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Diviziunile topografice vechi. / abces. delimiteaza cavitatea peritoneala.^parintele medicine^.. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. NA: abdomen..provocat de un traumatism. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. de ia ah = mde. tQinul fi omen.. bolnavilor cu *ascita veche. fara modificarea fortei musculare. v.de origine hemato-gena. a . Invelit de peritoneui visceral.hipocondrul drept. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. considera ctl eJ(!ime.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation.: abdomen acut (v. mamar . adj. s.t de. alveolar.. [Lot. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. Brodie.partea inferioara a custii toracice.regiunea inghinala dreapta. duct. Hr. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice.parta. tromboza a arterei mezenterice superioare.: tumora a. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. [Lat. adj. adj. / abdomen. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . boala Brodie. Cele mai evidente a. s. abdomen. In etajul abdominal inferior . f. *Peritoneul abdominal.situate la nivelul cere-belului si. Se asociaza. superior . ABARTICULAR.

-onos ' = drat. a .parare. / abrachiocephalia. Orice anomalie cromozomiala.priv. Indeosebi In holera. / ablation. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. ducere = a duct.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. uzura unei struc-turi prin frecare.] 1) Care nu este dezvoltat complet. adj. errare = a devia. s. *Intarcare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. [Lat. -atos = sdnge. m.\ Care se opune vietii. f.i iat. s.. / abrachia. s. catharsis. kentesis = wtepaturd. / aberrant.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. deletie. m.. abduc-tm. -ive. ABRAH10CEFALIE. ft . fr.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent.. tetraploidie. etimoiogia te. / abrasive. s. s.. Ex. f. s. adj. f.. s. actio. / abetalipoprotein(a)emia.: paracenteza abdominala. de la liic. f. luctis = [apte. ia uhradere = a rade (ah . ABLACTAT1E. / abduction. de (a ah = wdepdrtat de. s. n priv. adj. a . / ablactation.[ 1) Despre o substanta dura. s. uneori.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. \Lat. f. s. genesis = producere. adica a *lactatiei.a. A. abra-sio. s.a. Sin. ABDOM1NOSCOPIE.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. ia skopein = o Video. dar adepti ai a. / aberration. s. Abrev. ABLATIE. abortivus. silicati etc. c. de la uh .} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. / ablation. *acantocitoza. al XVII-lea). de ia oh = indepdrtat de. / abocclusion.. -onis ^ aiaptarc. -onis = actiune. adj.. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. f. s. purificare. f. abortient. fara o cauza aparenta. -onis. / abiotrophie. structura sau localizare.. radere = a rdz. / abiogenese. Deformarea a. brachiwn. s. -ive. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. neuropatie. absentia = al}se. 'monosomie. ABERANT. retinei din *retinita pigmentara. / aberrant. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. kephcile = cap. abate.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte.priv. / abreaction. [']/. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. ABO / ABO / ABO. f. s. / absence. s.priv. adj.clusio.. o -priv. a se. / abreaction. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. s. trisomie). s. exista si In prezent. etinwtogia tennenuiui abdomen. ABRAZIUNE. V. ahlutio.. -onis.: sindrom Bassen-Kornzweig. de ia lavare = fl spdia}. complete sau partiala. ABIOTIC. f. -onis . Se observa In numeroase boli. ABOCLUZIE. s. s. / abdominocentesis. abrasum de ia abradere = a rode (ab . blepharon = pieoapa. cu argumente mai elaborate.tur structurile histologice. abortifacient. ABDUCTOR. inversiune). / abdominoscopie s. -e. ah = wdepdrtat de. [Lat. onis == radire. gr.. cu simptomatologie redusa a unei boli. / abiotique. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.i indepartare. *colica saturnina si in stari de *emadere. f. Indeosebi formatiunile nervoase.priv.n^d. aber-ratio. onis. ABREACTIE. [Cjr. s.. / abduction. a e\amina. n. f. translocatie echilibrata.. fie numerica (*aneuploidie. se disting: a. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. f.pa. doua iiterd a aifdhetuiui grec. s. reaction. adj.\ Punctie abdominala. -onis = spatare. brakhion. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. [Lot. [Lat. [Qr. prolos =" primut.} V. anomalie. iat.. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. s. / ablutomanie. grup sanguin. f. brar-hium. ABETALIPOPROTEINEMIE. s.priv. ABSENTA.. [Lat. gr. s. s.priv.vala. cu modificare cantitativa (aneuzomie.. / ablepharie. f.. oriri = a se nafte. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. si paracenteza. lucre. de. Forma majora de *contractura abdominala. -onis = mfarcare. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. / abiogenesis. ABIOTROFIE. f. dur. [^r. [Lat. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABIOGENEZA. In tehnica dentara). f. [^r. f. s. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. s. Sin. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul.i bios = vi. m. gr. a purta. ABERATIE.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie.. cand pierderea constientei reprezinta .tatio.. gr. ABRAZIV. meningita tuberculoasa. poate fi congenitala sau dobandita. / abdominoscopy. si laparoscopie. gesturi involuntare.die. / abductor. anorganica... [Lot.. de.. f. carbonat de calciu. f. / abrasion.riw. f.] Care se abate de la normal prin aspect. [QT. s. bios = maW trophe = hranili nutrifie. / abdominocentese. \Lat. atarna peste sim-fiza pubiana si. de la agere = a actiona. lipos "== grasime. ab = wdepartat de. Ex.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. f. f. ABORTIV. V. s. de la occludere = a mctiide.. f. f. ABDUCTIE.: a. / abrachiocephalie. bios = viatd.ducere ft ducere = a duce. adj. en-are = a devia} Abatere. f. f. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. purta. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). f. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. a . radere = a rdzui).rtat de. ABLEFAR1E. me. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. fosfati de calciu. skopia = e^aminwe. / abocclusion. / abortif. PunctuI culminant al a. \V. 3) Cu referire la o forma scurta. din iat. gr. / abiotrophy. a. s. A. In loc sa proemine. / aberration. 3) in general.: anomalie cromozomiala.priv. f. / absence. / abrasion. adj.nulw abdomen. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. [Qr. f. de. fie structurala. aberrare = a se rdtafi. f. f: / ablutomania.af. median. peste coapse.. ABDOM1NOCENTEZA. / abiotic. mediu a. Ex. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). / ablepharia. ah = de ia. / abducteur.: factor a. ABRAHIE.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. or. 2) Mai rar. s. V. Este caracteristic *peritonitei acute. deviere de la normal. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. de. s. f. [Lat. -ina: haima. asociata uneori cu ticuri. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. adj. iat. In general. adj. a . de [a geniian = fl produce. la cib = wdepdrtat de. Sin. [Cjr. la ah = inde.. ABLUTOMANIE.\ Suspendarea brutala. f. uhhitio. s. punctie abdominala. a mimicii si obnubilarea constientei. lar.lio. / ablactation [Lat. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. [Lat.ui). s. *poliploidie. simpIS. f. / abrasif. hipooolesterolemie. / abrachie. ahltictfitio. s. Este urmata de 'amnezie lacunara. de regula de origine minerala.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. / abortive. [Lat. s. a -priv. brakhion. -onis = se. / abetalipoproteinemie.

m. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 8) A. a 6e. cu un varf ascutit. De asemenea. / acampsia. / acanthocyte. -oma. s. 7) A. akantha = spin. 2) Substanta care are aceasta proprietate. / acalcutia. [gr. s. a 6ea}. n. a. si f. si cardiospasm. s. m. deseori. pe]vis = 6azin. ACALCULIE. m.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. [C/r. s. teaere = a fine).priv. s. cu diametrul de 0. s. / abu-lic. rectiliniu sau curbat.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. cu ureche care poarta materialul de ligatura. / absorption. pentru injectii sau pentru punctii. lung de 30-40 mm. s... cu bizou scurt si mandren.. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 5) A. ABSTINENTA. a . 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. partic. / needle. n. / acanthoma. n. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. khalasis = re/o^are. absorbtum. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. et f. s. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. / acampsie. f. s. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. drept. [Cjr. a wgfiifi. a .. pentru injectie intradermica. / absorbance. acus = ac. pentru punc-tie venoasa. AC. n. f. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. s. s.. n. cu sectiunea rotunda. a .8 mm. absorbitio. s. V. [Lat. In circa 50% din cazuri. / aboulie. ABULIE. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica.a. absiinentia = refinere. -onis.: osteodensito-metrie (v. de dimensiuni variabile. m. [Lat. f. -onis.ipiul. s. a . metron = masurd. -osis. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. akantha = spin. ACANTOM. A. akantha = spin. f. ABULIC. s. curb sau semi-curb. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. gr. incut a[ verbuiw. / achalasie. f. boule = voinf:a. pentru injectie. f. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. lat. atipica. adj. kamptein = a mcovoia. / abstinence.priv.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. / acanthocyto-sis. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. cand exista semne clinice asociate. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. / absorbent. s. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. f. kytos = cduld. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. In functie de -utilizare: In chirurgie. A. Ex. "boala policnistica ovariana. 10) A. s. ACANTOPELVIS. de. ia. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. ABSORBANT.. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. s. f. ABZIMA. -e. de forma si marime variabile. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. akantha = spin. a mifltifi (ab = de [a. s.80 mm. uneori cu resort. 131 . f. pentru rahianestezie. s. f.. utilizat In sutura intestinala. {Cjr. [9{eoiogism foarte recent. [Qr. cu diametrul de 0. [at. de diverse tipuri. [a ab = de. de la absorbere = ffl a6sor6i. [Lat. ACANTOLIZA. energie.7-1. f. foarte subtire. a ingftiti. / abstinence.] 1) Care absoarbe particule. de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. / acanthocyte. s. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. / abzyme.. De obicei. A. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. / abulia. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. akantha = spin. ac pentru punctie lombara.] 1) Actiunea de a absorbi. pentru puncfie lombara.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism.] Sin. de lungimi si grosimi diferite. calculare = a socoti. a. continence (sexual). bumerang. adj. absorbers = a a6sor6i.priv. lichide sau vapori. sorbere = a suge. (a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. de ia lyein = a distmge.5-0. dentare. V. n. ACALAZIE.: 1) A. adj. / absorption. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. / acanthopelvis. lung de 70-80 mm. sexuala etc. [Lat. sorbere = a suge. [at. a6tinere. cu diametrul de 1.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A.. / aiguille. / acantholyse. pentru injectie intramusculara.priv. 3) A.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. f. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. [Lot. A.). pentru tratament la nivelul canalelor dentare. lung (50-70 mm). [Lat. [a engi.a).ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. [Cfr.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. os. akantha = spin. Tipuri de a. de ia ab = de. s. 11) A. 6) A in ACANTOPELVIS testinal.. / absorbant. v. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. / acanthocytose. [gr. de pneumotorax.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. [Qr. / acanthopelvis. f. a . cu bizou scurt. absorbtum. ACAMPSIE. boule = voinfa. alimen-tara (In particular la alcool). coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. / acanthome. ACANTOCIT. s. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi.priv. lysis = distrugere. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. cu o grosime de 1 cm s. tipica de a.8-1. m sange sau m interiorul unor celule. m. f. ACANTOCITOZA. 13) A. f. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. se poate produce In medii foarte variate. sorbere = a suge. de liga-tura. f. ahsorbitio. din cauza imobilizarii prelungite. acus. complexa. absorbtie. a.} Tija subtire de otel. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. s. [gr. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. si a. sorbere = a suge. In forma autoimuna (rara). s. a 6e. f. prevazut la un capat cu o ureche.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. A nu se confunda cu *adsorbtie.7-0. ABSORBANTA. [Cfr. m. / acantholysis. s. gatului si regiunilor genitocrurale. pentru sutura vasculara.. f. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. s. ABSORBTIE. s. lung de 45 mm. drept sau curb. ureterului explica hidronefroza intermitenta. pentru puncfie sternala. [Lat. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. / absorbance. 12) A.2 mm si cu varful In bizou lung. 9) A. In stomatologie.6 mm. win-pus din ab de.: a. s. / acalculie. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. temperance (for alcohol). producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. 2) A. aseme-nea unei enzime. 2) A. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. a 6e. Boala se asociaza la adult si varsInic. In bizou intermediar. / abzyme.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. cu diametrul 0. adj. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. a. f. / aboulique.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice.a. f. s. s. -oza. m. kytos = celuid. ossi's ^ OS. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. beta).6 mm). / achalasia. prevazut cu mandren. s.i la o lungime de unda determinata.

*proaccelerina (factor V). / accident. [Lot. f. s. ACETABULOPLASTIE. / acathesie. -trice. {Cfr. vascular cerebral. f.. psihica sau somatica. / acatalasemie. nudeu. drept sin. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). ACATAFAZIE. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. kalagraphein = a. kathisis = acfiune. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. acetabulum •» vas pentru. Ex. 2) a. a dizoiva. adj. / acatalas(a)emia. de ia celer = rapid.).. de [a kata = 61 jos. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. a. f. f. s. ACARIAN.. accelerare = a gra6i. f. a. -oza. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. f. Ex. criza. f. / acatagraphie. scrie corect.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor.priv.priv. s. haima.: 1) a. 7) a. s. primeste radicalul si se combina cu el. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. 4) a. 3) a. / acanthosis. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. ACCELERATOR. ACATAMATEZIE. m. de ordinul MeV. A. s. 5) a. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). s. crisis.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. / acarid. dclotron si sincrotron. dim. f. f. / acceptor. manifestata prin ulceratii. sunt substante care grabesc priza gipsului. / acetabulo-plasty. acatalazie. f. acceptor = care primefte. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. s. n. [Lot. / acatagraphia. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. A. m. / acatalasie. [Cjr. 6) a.. la scafandri. / accessory. de asemenea. a . {Cjr. m. [Lot. s. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. akaa-tha = spin. aterg/c. a priv. Thrombidium si capusele sunt acarieni. a -priv. m. V.] Factorul VI al coagularii. / acatamathesie. Termen utilizat uneori.] Sin. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. de decompreslune brusca. accelerare = a grti6i. Unitatea de masura a inten-sitatii a. s. v. (denumita a. ACCESORIU. n. / acapnie. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. duct pancreatic a. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine).priv. -ina. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. medie-vala accesorium. adj. / acanthose. In raport cu protectia muncii.: anhist. lot. raportata la unitatea de timp. a accepta.priv. / acariosis [Cfr. m. s. s. accessus.} Termen rar utilizat. a veni (cdtre. adj. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. s. Ex. a veni (c&tre). dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid.: a. / accelerine. / acaryote. ACEFALIE.: glande suprarenale a. care poate fi anafilactic sau seric.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. {Cjr.ACANTOZA ACANTOZA. m. / acatamathe-sia. de priza. a . obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. perturbarea permeabilitatii vasculare. f. / acetabuloplastie. s. s. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. [Lat. s. cand se revine prea rapid la presiunea normala. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At.. f. ACARIOT. s. mica. f.} Care nu confine celule. / acces. s.i katalyein = a disInige. cu rol mai Intai acceptor. m. 2) Tulburare m *boala Parkinson. n.} Substanta care. 2) 'Diagnostic incert.. -oza. adj. (1). s. Intr-un schimb de *radicali. -onis = acceCerare. / acceleration. f. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. / acataphasia.priv. ACCEPTOR. a . f. consecutiv trecerii unui curent electric. occupational injury. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. acaridan. brain attack. a priv. m.a de a sta asezat. s. [Cfr. Ex. plastos = .] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. / acapnia.: eritrocitui matur la mamifere. s. complementar. / acephalie.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. n. ACARIOZA. Se defineste. / accesoire. f. / acaryote. electric. agitatie motorie.). In stomatologie. de melanco-lie.. f. s. / acariose. tiroide a. v.. adj. de transfuzie. s. Sin. [Lot. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. s. [Cfr. terapeutic. desi ideile subiectului raman logice. akaii = insectd. ACCELERATIE. s. s. [Lat. (Santorini). [Cfr. industrial injury. ACAPNIE.. -ntis. s. adj. otet. m. f. akathisia. ACATALAZEMIE.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. f. Ex. / accepteur. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. ACATALEPSIE.] in medidna. s. ACATIZIE. survenita brusc si imprevizibil.} Absenta bioxidului de carbon din sange.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. ACCELERINA. de part/cute sunt instalatii complexe. cellula = ca-marutd. accidens. a. / accident.: scabie (v. / attack. gresit. s. ded a sintaxei. de la cella = comaro. adj. dt la accedere = a se apropia. / acataphasie..priv. de munca. karyon = sdmfiwe. de ia accedere = a se apropia.: boala Takahara. adj. de dementa. a dizoiva. / acatalepsie.] Despre o structura care constituie un element secundar. V. f. mica.. a . s. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. Sin. [Cjr. a . Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. cu "hipocapp.i katalamhanem = a suspenda. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. a . -aza. s. s. / acceleration. s. de la acceplare = a primi. uneori gangrenoase.'e. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. Sunt asimilate a.] (Celula) care este lip-sita de nucleu.priv. auxiliar. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. Este produs In ficat sub forma inactiva. V. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). s. si stroke. / acatalepsy. f. a . de tuse.. f. [Lot. s. f. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. ACATAGRAFIE. / acatalasia. gr. pana la energii dnetice foarte mari. / accelerator. f. kap-nos = fum. s. / acathisia. ale gingiilor si gurii. 2) A.. / acephalia.. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. akari •= insecta. [Cjr. Intr-un sistem de referinta dat. s. f. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. s. betatron. s. [Cjr. (2) / accelerateur. V. [Cfr. ACCIDENT. incidental. / acellulaire. ACCES. acceleratio. f. ruptura unui vas cerebral. f. s. / acarien. de febra. a. [Lot. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. ACATALAZIE. acathisie. s. ACELULAR. Este denumita si hiperacantoza. katalyein = a distruge. / acellular. lepsis = fv(are. [Cfr.. stare patologica. la un subject salariat. s. m. f.. a • priv. / accelerin. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. [Cfr. eventual somn nelinistit.

/ acetaminophen. / achylia. si aclorhidrie. cetonurie. acetabulum = vas pentru. s. / acetyl.] C3HgO.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. A. n.). glacial (89. V. haima. m. / acetabulum. ACETALDEHIDA. s. Are gust acru. 1) A. m. f. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. s. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. m. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. s.. Inactivarea a. si In repaus. acetum = ofet. [Lot. s. of:et] Sin. ACETAT. gr. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. cetonurie. a . boCta cereasca. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. [Lot. a6rw. [Lat. / acetaldehyde. s. / acheirie.: acid adenozinmonofosforic (v. A. V. s. ACETILCISTEINA. m.: colinesteraza (v. f. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). a.priv.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. acetum = of:et. adenosine diphosphonc 133 . gr. f. se intensifies la propagarea *impulsului nervos.etic. Avand doua grupari active. s. ACETONA. / acetylcholinesterase.] Substanta care. / acheiria. khole = Biia. m. [Lat. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. / acetylation. [Lat. / ac6tylcho|jne. gr. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. modifies culoarea indicatorilor. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. A. cat si In eel periferic. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. ai *acidului acetic. s. s. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. acetum = of:et! ona. A. NA: acetabulum.: cavi-tate cotiloida (y. CI^COOH Li-chid incolor. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. a. de Ca plassein = a forma.). s. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali.4%). ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. hyle = materie. s. f. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. (DCI) Sin. V.). CHg-CO-CHgCOOH. f. -ona.: aspirina (v. en = in. / acetate.t. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. s. f. m. s. / acetone. formarea acidului mevalonic. s. m. aither = aer cwat. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. kheir. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. ACHILIE. Sin. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. volatil. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). f. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. / acetonuria.: paracetamol (v. / acetazola-mide. Sin. / acetylcysteine. s. inclusiv In SNC. [Lat. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. s. produs In timpul fermentatiei vinului In otet.] Prezenta *acetonei In urina. / acetylcholine [Lat. A. potentiate de actiune). cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. [at.ACETABULUM modtlat. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. hyle = materie. elibereaza ioni H4. f.: acid acetilacetic (v. desi ea are loc. f.). / acetylcysteine. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. terrno-stabila. din *colina. gr. participa intens la metabolismul acizilor organici. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. cetonemie. [Lot. ACETILCOLINESTERAZA. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. acetum = of:et. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. A. f. / acetaldehyde. s. survine concomitent cu descarcarea. khy-los = sue. f. s. cum = cu. Prin cuplarea cu receptorii N. gr. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. hyle = materie. este sintetizata atat In pericarion.. f. din [at. receptori muscarinici si receptori nicotinici. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). a. khole = bVia. «. ACHEIRIE. ouron = urind. s. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. Essiaather = eter ac. gr. / acid.] Sin. f. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. s. f. f. / acetaminophene. f.priv. [<^r. cu miros picant caracteristic. ACETABULUM. {icetiim = ofet. mai mult sau mai putin volatili. gr. [Lat. [Cfr. formarea *corpilor cetonici. ACETONURIE. acetum = of:e. la ansamblul *corpilor ceto-nici. [Lot. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. zyme = ferment. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. acetum = o^ef.sau bilaterala. si cetonemie. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. s. ACETILCOLINA. / acetonurie. -ina. s. In solutii apoase. s. ACETIL. s. m. / acetate. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. acetum = otet. care se refera.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.} Absenta congenitala a mainii. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. eter si cloroform. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. acetum = of:et. f. [Lat. -iros = mana. achilie). s. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. acetum = ofet. / acetazolamide. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. Sarurile de potasiu ale a. uni. Sin. hyle = ma-terie. -aza. miscibil In apa. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. precursor al 'colesterolului. / acetabulum. gr. s.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. / acide. ACETILARE. s. a . In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. cat si In butonii terminali axonali. V. / ac6tylcholinesterase. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. solventi. a. germ. cetoza. In. inflamabil. / achylie. f.). acidus = acru. ACETONEMIE. Sin. Lichid incolor. s. Eliberarea de a. -ona. / acetyl.: anaclorhidrie (v. pre-cursori ai unor noi molecule de a. A. [Lat.. hyle = materie.). ACID. biosinteza *acizilor grasi. f. Insa. / acetone. aether. -ina. s. si corpi cetonid. 2) In a. / aceton(a)emia. ca si In "inanitie. Cuplarea *alosterica a a. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACETAZOLAMIDA.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. In cantitati mid.: ACh. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. gr. / acetylation. efecte depolarizante.). f. f. n. de (a alwol dehydrogenatum. Abrev. excitatoare. ACETAMINOFEN. s. / acetonemie.

Intervine in oxidarile celulare.: aminoacid (v. b. acid mefenamic. adenozin-difosforic) si a. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. si tab.: acid nitric (v. V. este un "chelator al calciului. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. sunt foarte labile. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid.). este absolut necesara In: metabolismul celular. notat cu simbolurile Asp sau D. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. Intervine in formarea moleculelor de a. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a.: glicocol (v. Sin. Conversia CO. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. (v. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. a tuturor derivatilor sai. antiseptic acid. Dozarea a. c. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. Sin. organic slab.: CDCA. Sin. Sin. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. a. COOHCH(NH. cu formula chimica 041-14^0. in profilaxia hemoragiilor. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Sin. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. biochim.: ADP. *A. A. A. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. biochim. cu rol principal de carburant celular. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). de COa. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. Denumirea chimica a "vitaminei C. const. a. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. In asociere cu factorul VIII. abrev. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. una de D-riboza si doua molecule de a. ribonu-cleic si a moleculelor de a. cu actiune antifibrinolitica puternica. adenosine monophosphoric acid. V.. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. In prezenta energiei nou formate In celula.: acid aspartic. b. In H^CO. Este un a. capabila de sdndare si de refacere continua. A. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. amino-sucdnic. biochim. b. dezoxicolic.: GABA (v. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. vitamina C si tab. desfasurata m mitocondrii. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. V. fosforic se realizeaza instantaneu.: ATP. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. din alimente se elimina sub forma de *a. hipuric. ACID BORIC / acide borique / boric acid. a. const.: colic. si. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. citrat-sintaza. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi.). 'Zaharina este derivata din a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. fosforic.: a. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala).. una de D-riboza si o molecula de a. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. Sin.. 6a. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. malonic cu ureea. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol.. derivatii sai de sinteza.). ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. Aminoacid neesential. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. In etapa initiala a sintezei *hemului.: acid glutamic (v. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. (DCI) A. bacteriostatic. mineral puternic (HCI). Rezulta din combinarea a. deoarece este toxic. pentru a reface a. de aseme-nea. A. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. si tab. b.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. A. a. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. inflamatie. Component al proteinelor. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. In sange. fosforic. Nucleotid compus din adenina. chenodezoxicolic si litocolic. A. Sin. A. coroziv.: AMP. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Pentru acest mo„ tiv. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului.: maloniluree. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Datorita actiunii sale keratolitice. A. Abrev. Energia eliberata de a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid.: adenozin trifosfat. adenosine triphosphoric acid. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.: ALA. Sin. se formeaza *porfobilinogenul. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. sinteza unor hormoni. H^COg. const. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. neafectand producerea de leucotriene. a. V.: acid adenilic. Abrev.). a. biliar primar. 5-a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid.). functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. La om au fost identificati patru a. Abrev. Abrev. ori de cate ori nevoile celulare o impun. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Sin. Sin. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. riboza si trei radical'! fosfat. 'prostaciclina si *tromboxan A. gras nesaturat. implicit.: EACA. (CgHsCOOH) abundent In fructe. contractia musculara. a. V. I^BO. Abrev. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%.). adenozintrifosforic. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate.))-CH2-COOH. cristalin. fosforic. A. Este folosit. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. cu 20 de atomi de carbon. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. sarurile sale pot fi. sdndarea lor In ADP (*a. este catalizata de *anhi-draza carbonica.

Sunt afectate celulele cu turnover rapid. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. A. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. V. si fenilcetonurie. si sue gastric. hialuronidaza. glicolic In *glicina. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). c. prin *chelare. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. De aceea. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. a. Sin. a. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. A. f. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. Denumire imprecisa pentru a. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. implica *pompa de I-r/IC. corpi cetonici. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. A. g. glutamic. Mecanismul de secretie a a. si tab. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. ca acidulant alimentar si in stomatologie. V. metafosforic). cu simbolul Glu sau E. grasi in *cetone. V. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. pirofosforic) si cea polimerica (a. La acest nivel. Produs de detoxificare a a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC.: EDTA. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. a. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. (desuete): vitamina Bg. vitamina M. oxalic la om. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. utilizat in fabricarea parfumurilor. Sin. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. Sin.. A. paraamino-benzoic (PABA) si *a. a unor substante ca plumbul si digi-tala. In organism. V. care asigura transportui activ de H4'.). Este un a. ADN. fenilacetic si a.-CH(NH. cu producere de a. COOH-(CH. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. In organism. reprezinta. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. *a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Catabolit al *dopaminei. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. acid clorhidric. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ficat si drojdii. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. I. Abrev. este utilizat ca acidifiant urinar. contribuie la oboseala musculara. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. fosfolipide. fenillactic.: fenol (v.N -metilenTH4). al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. I.)-COOH. forma dimerica (a. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. 135 . ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ca si In *neuroblastoame. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. v. I. f. V.: alcaptona (v. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. H^PO. De asemenea. inozitolhexafosforic. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. 1) A. folic. lactacidemie. Laptele Tmbogatit cu a. fiind obtinut si prin sinteza. biliar primar derivat din *colesterol. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. Indeosebi al caldului si al magneziului. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Abrev. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. leucovorin. A.). CaHsCONH-CH^COOH. Inca In discutie. V. In functie de numarul de dimeri componenti. const. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid.. deci neesential. f. biochim. (fermentatie lactica). Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Se formeaza In muschi. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. iar a treia de o molecula de acid fosforic. acizi grasi. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice.: acid aminoglutaric. acesta este un component indispensabil al dietei. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. de cateva milioane de Da. de asemenea. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Arninoacid monoaminodicarboxilic. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. blocheaza a. A. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Este precursor al a. A. *fosfatidilserina. biochim. se mai afla In lichidul *sinovial. *fosfatidilinozitol. g. precursorul primar al *a. CHa-CHOH-COOH. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid.). h. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. DeficituI de 'vitamina B^. V. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. *fosfatidiletanolamina. f. si tab. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. Agent *chelator. (DCI) A. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid.. Compus guanidinic.. La niveluri plasmatice crescute. Sin. g. benzoic. glucuronic si N-acetil-glucozamina. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. o molecula de *a. Este eliminat prin urina. V. const. Sin. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. a. h. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. a.: HVA. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. f. *A. Se gaseste In plantele verzi.: acid tetrahidrofolic. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. ortofosforic forma monomerica. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. este sintetizat In organism. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. V. poate avea o greutate moleculara foarte mare. consecutiv. Determina reactia acida a sucului gastric. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid.

Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. constituent cheie al *ciclului Krebs. care este esentiala In oxidarea sa. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. s. A. Cantitatea de a. ascorbic si glicocolului. pe cale intravenoasa sau orala. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. Substanta cu proprietati vitaminice. Ct^-COCOOH.: PAS. vitamina Bg. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. ARN. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. *grasimilor si amino-acizilor. fumans In stare concen-trata. mineral putemic. ACID URIC / acide urique / uric acid. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. C. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. drojdie. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. cu numeroase utilizari industriale. const. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. si acizi grasi. ortohidroxibenzoic.>0. aspirinei si a numerosi coloranti. analog al *a. H. oxalemie. p. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. const. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. V. neuraminic. gras saturat (v. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. a.. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. s. A.H. o. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. ADN. f. Denumirea chimica a 'biotinei. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. paraaminobenzoic (PABA). Se poate acumula In unele stari patologice.: acid folinic (v. V. cristalin. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. acizi grasi).H. V. prezent In sange (v.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.: PAH. Sin. acizi nucleici. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. gr. continut de vegetale diverse. V. acizi cetonici (*corpi cetonici). ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. antifungice si keratolitice. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. V. V. leucovorin. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei.). precursor al *a.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. eel mai abundent si ras-pandit a. gras saturat. si acizi grasi. Lichid inco-lor. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Abrev. (COOH). oxalurie. gras In natura. C^s°2-A. v. C. organic cu rol important In *dclul Krebs. Reprezinta un pro. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Medicament tuberculostatic minor.NO. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. C^I-L^C^. Abrev. V.: mupirocina.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. V. acizi di. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor.: AVM. este selectiv pentru bacterii. o.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. p. A.H. In organism In cursul degradarii a. / acidemie. Eliminarea de a. A.. acid ribonucleic. a.S04. Derivat N-acetilat al *a. a. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. haima. cetodicarboxilic. acizi grasi. tab. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. dezaminare si oxidare). depresie respiratorie. V.30-7. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. cu efect coroziv foarte putemic. acid sialic.2H. biochim. arahidonic. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. / acid(a)emia [Lot. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. de asemenea. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. vitamina PP. porumb). A. A. foarte coroziv. ca *guta. HNO.. NHArliCOOH. m. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). C^Hg^COOH A. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. A. V. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. format prin condensarea unei molecule de *a. (DCI) Derivat al *a. Abrev. Sin. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. A. f. (DCI) C. Se formeaza. s. care afec- 136 . ca *supozitoarele. organic. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. coma. Se obtine si prin sinteza. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului.N03. tab. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Denumirea chimica: a. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Sub forma de oxalat de calciu. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. In calitate de fixator al tesuturilor.: acid azotic. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. si addurie organica. sintetizat din *aspartat si din *piruvat.03. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.>. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Cuprins In structura capsulei bacteriene. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. -o(os = s&nge. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. j A. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. ca si In anatomia pato-logica. gras esential. A. uricemie). cu actiune *keratolitica. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. acidus = acru.. ACIDEMIE. A. endocrinol. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. si se poate elimina prin urina. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. lapte. V. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. pentru prepararea salidlatilor.si tricarboxilici. *nefrite. participa la formarea calculilor urinari. Intoxicatia cu a. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Sin.

A. / achondroplasie. palmitic. / acholia. n -r 20 . g. excesiva care persista mai mult decat In mod normal.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. / acne. -iilos = mdinafia foardui. *a.: la altitudine). s. datorita elastidtatii acestuia. rozacee sau "cuperoza. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. ACOMODARE. s. Var. adj.: acomodatie. plasis = modeiare. linoleic. ARN. kiaein = a misca. lubrifianti si la unii deri-vati clorati.: eruptie a. A. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. A. adj. ACINOS. / achlorhydria. de. 2) A. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. tip I. adj. po. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. / acclimation. Au formula generala CI-yChy^-COOH. [Qr. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. hydor. s. a . / accommodation.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. condrodistrofie fetala. ACORIE.. f. -onis. -euse. plagi chirurgicale sau arsuri. ACOLIE. Sin. sau akhne = tdrdte. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante.priv. care nu sunt sintetizati In organism: *a. khondros = cartiiaj. din gr. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. V. b) a. tample si pe partea anterioara a pielii capului. si tab. / acineux. f. ACNEIFORM. s. s. g. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. s. acclimatization. pentru akinezie (v. khondros = cartiiaj. ia bakteria = boston. / acholuria. f. Absenta acestora din alimente. linoleic. const. n + 18 . Indeosebi In perioada de *pubertate. stearic) si nesaturati (n + 18 . e) a. accomodntion. septicemii si pleurezii. forma neletala. necrotica. dar cu o structura spatiala mai simpla). subnormala putere de a. V. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. s. / acholie. liberi. Cat. / acorie ou acoree. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids.*a.: boala Kaufmann. prin relaxarea muschiului ciliar. f. profesio-nala. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. hydatos = apa} Termen sin. si cristalin. tip II. ACINEZIE. f. -tis.zitiva pentru distante scurte. se 'impart In saturati (daca n -12 . In aceste cazuri pot provoca meningite grave.a. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. Alte tipuri de a. / acneiform. Se disting: a) a. Sunt constituiti din *a. s. [Lot. f. situat In nucleu.: la frig) sau mediu (ex. f. Var. s. pentru acomodare (v. a -prill. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. / acclimatement. a • priv. linolenic si *a. f. lauric. V. 3) A. dfoza. abcese cerebrale. Aditia a. ACOMODATIE. absoluta a fiecarui ochi. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. A. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. V. din familia Neisseriaceae. Exista doua tipuri de a. ACLORHIDRIE. 4) A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.). s. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. / achondrogenesis.). teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. cu *anaclorhidrie. genesis = pro-ducere.rucenta.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. *A g. [QT. f. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. Ex. Denumire desueta: vitamina F.: sindrom LangerSaldino (v. ACONDROGENEZA. de la accommodare = a se. situat in *citoplasma. V. unde (atitudine. clima. n. si acid arahidonic. / achondrogenese. [Qr.J(c.). Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor.} Absenta congenitala a pupilei. acid biliar. dim. [Qr. khioros = verde. acclimatisation. f. negativa pentru distante lungi. [^r. "elicea vietii"). [Qr. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. kore = pupiid. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. sub actiunea muschiului ciliar. a . akinelos = imobil. Var. / acorea. s. \CfT. Denumire pentru *a. d) a. arahidonic). ia plassein = a forma.priv. a. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. f. Se disting doua tipuri: 1) A. separat. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. / acne. sin. biochim. f. ACNEE. acid linoleic. t. pe un fond de *seboree. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase.priv. acid linolenic. Uneori este utilizat ca sin. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. / achondroplasia.. toxica. deoarece nu sunt sintetizati In organism. si ARN (mai divers ca masa moleculara. s. 2) A.legati prin grupari fosfat .: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. s. a. / acinous. neonatorurn. a . 5) A... prin contractia muschiului dliar. care are forma unor acini. participa la esterificarea colesterolu-lui. f. n + 16 a. mentionati corecteaza aceasta deficienta. / accommodation. de etiologii diverse. acoperite de cruste.. este In mod normal spontana. [Cfr. membre scurte si groase etc. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. ACLIMATIZARE. . localizata pe frunte. cand se nu-mesc a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. adj. de. vulgara. klimu. si ADN. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. de ia a. reprezentand substratui informatiei genetice. V. dor. m. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. s. khole = fii[d. de. / acneiform. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . oleic.). s. linolenic. forma foarte frecventa la tineri. f. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. secun-dara administrarii unor medicamente. s. \Lat. f. akne . Cu virulenta mica. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. care Ti face nemiscibili cu apa. sin.a.. a priii. A. A. Este caracterizata prin aparitia. [Qr.: 1) A. ACOLURIE. cu *achilie gastrica. a. sau. s.. / acholurie.. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. f.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. bacteriile A. provoaca o diminuare a ritmului de crestere.a. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. [Lot. arahidonic. f. s. arahidonic. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. ju-venila sau polimorfa. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. / achlorhydrie.. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). c) a. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. Macromolecule constituente ale celulei. nanism micromelic incompatibil cu viata. bakte-rron.. insufidenta a ochiului. g.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile.priv. s. care dupa cadere lasa cicatrice. boala Parrot. ubicuitari In apa si sol.

ACROCIANOZA...] Inflamatia mamelonului. f. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. dificii.. f.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. s. a. s.^tremitate.] 139 . Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. sphyzein = a puCsa. -oza. ACROMASTITA. / acrylamide.r. 'sindromul Langer-Giedion. tip 1. / acromastite. [Qr. mai ales ale mainilor. f. erythros = rofu. 3) A. [Lat.mitate. f.ttiitate. / acrocephalie. s. continua Hallopeau (v. virus neurotrop. Sin. sindrom Pfeiffer). / acrinie. s. f. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). f. / acrodynie. kephale = cap... aisthesis = se-mafie.un0.mitate. akron = e^tre-mitate. s. varf. de. boala Swift. / acrodysplasie. / acrokeratosis. melos = e^trenitate. [Cfr. akron 1 = e?(tre.).: sindrom Bazex ^v. keras.. [Gjr.} Sare sau ester al addului acrilic. / acroc6phalopolysyndactylie. f. mamdit. f.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.). 2) Durere la nivelul extremitatilor. [Qr. ACRODERMATITA. f. / acrodermatite. sindac-tilie.rie. tip V (v. / acroderma-titis.. f. gr. / acromastitis. malformatie denumita *oxicefalie. s. dolikhos = lung. ACROCEFALOSINDACTILIE. ACROESTEZIE. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). kyanos = a£C>astru. f. f. / achromatopsie. f. [a plassein = a forma. ACROASFIXIE. / acrophobie. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). syn = tmpreund. tip II sau sindrom Carpenter (v. / acrylate. m. f.} Coloratie rosie a extremitatilor. f. / acro(a)esthesia. denumiti si rezine acrilice. osteon = os. / acrodolichomelie. akron = e. f. / achromate. f. [Qr. s. varf. varf.: boala Feer. -atos = culoare. [Cyf. a.. 2) A. V. A. Sin. ACROMATOPSIE. / acrinia. ammoaiakon = sore. f. varf. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. s. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. Descrisa si ca boala: a. ACROOINIE. de.^tre. m. Boala grava.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. f. / achromate. f.frw. s. f.priv. m Inaltime.). ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. / acrophobia. acrocefalopolisindactilie. akron = e^tre-mitate. plasis = nwddare. / acrokeratose. s. sindrom Gianotti-Crosti). [Qr. -atos = piete.mitate.] Afectiune a copilului si adolescentului. In prezent consi-derala a. [Cjr. / acrocephalopoly-syndactyly.} *Fobie. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. a. si acrocefalosindactilie. hyle = materu. / acrocephalosyndactylie. ACRILAT. f. / acrocephalosyndactyly. s. khroma. f. varf. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. hiper-telorism. a . manifestata prin 'acrocianoza. ale fadesului (exoftalmie.. [CfT. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. infantila (v. ACROCEFALIE. phobos = frita. polys = mu[f:i. / acroerythro-sis. Au fost descrise trei tipuri de a. s.. opsis = vedere. syn = im. akron = e^tremitate. varf. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. tip III sau sindrom Sakati. ACROERITROZA.turn") sau ascutit (tuguiat). gr. / acrodolichomely. sindrom Waardenburg). s. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. [Qr. tip III (v. ACRODISPLAZIE. [C.} Durere la nivelul unei extremitati. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). s.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. f. boala Pick-Herxheimer).] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. f. f..re. astenie. dys = greu. se-nsifiiii-tate. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. de. s.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. s. f. hipoplazie a maxilarului superior. akron = e^tremitate. cu aplatizarea laterala a capu-lui. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. s. s. Baza craniului este de asemenea deformata. 0 serie de a. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. / acro-asphyxie.: 1) A.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. / acrylate. s.priv. scadere a temperaturii locale si durere. Este acompaniata de prurit. / acrodynia. s.pre. -oza.: boala Crocq-Cassirer (v. acer == acru. s. ida. s. / acrocephalia. / acrodysplasia. asphyxia = oprire a puCsuiui. f. s. kephale = cap. sindrom Chotzen). ACRINIE. a regiunii occipitale. a. ACRODISOSTOZA. frecvent mortala.). s. {Cjr. eritematopapuloasa infantila (v.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. akron = e^tre-mitate. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. akron = e^tremitate.. keratos = corn. \Qr. Termen vag si desuet. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). adj. -oza} Sin. f..} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. ACROMAT. akron = e?(tre. -oza. cu transmitere autozomal dominanta. adj. a = priv. ACROFOBIE. ACROKERATOZA. f. dys = gnu. a . / acrodysostose. amo-niui gSsita in apropie.: *boala Brailsford. s. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. / acrocyanosis. ACRODOLICOMELIE. s. akron = t)(tremitate.. / acrylamide. a. frioa de locuri situate la_ Inaltime. derma. Se vindeca fara se-chele. s. s. boala Selter-Swift-Feer. [Cfr. / acrodysostosis. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. a. akron = e. f. varf. pathica / acrodermatitis enteropathica. s. boala Apert-Crouzon). s.mitate.. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. [(^r. kephale = cap.. tip IV (v. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. mastos = sdn. [Qr. s. •atos = cutoare. dificii. / acrocyanose. akron = €J(tremitate. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . f. a . akron = e^tre. hipertensiune). tip II (v. s. cu transmitere probabil autozomal dominanta. *boala Thiemann.. tip . / aero-asphyxia. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. odyne = durere. f. 'sindromul Giedion. khroma. Alaturi de acesta se disting. daktylos = deget. -ita.^re. intoxicatie cu mercur.. \Qr. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. s. varf. [Qr. memBru. [Lat. acer = acm. varf.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. [a. cronica atrofianta (v. akron = e. "nas In sa"). caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. / acroesthesie. / achromatopsia. s.1 sau sindrom Noack. boala Hallopeau).^ft'emitate. a modela.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. f. s. denumita si sindrom sau boala Apert. akron = e. s. T. hyle = nwte.. s. / acroerythrose. s. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.

s. ACROMION. A. aktis.priv. A. a -priv. / acromegalie. u. hipercalciurie. drum. / acropachie. Sin. f.. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. la femeie dupa 40 de ani. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. s.] Extre-mitate a spinei omoplatului. / acromion. s.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. adj. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. s. impulsiv si violent. albinism..^tremitate. ACROPAHIE. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. si tab.} Sin. se-nsifiiiitate.. logos = ftUitfil. n.mitate.. / actine.re. aktis. f.. [^r. deci la adult. / acropachyderinie. / acropoikilothermie. / actinodermatitis. aisthesis = senzatie. vdrf. prin trecerea ia act. Combinata cu "miozina.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. / actinite.. aisthesis = smzapie. adj.. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. dener-vatia periferica si microtraumatismele. m. / acropachyderma. [AngUcism core. s. f. da actomiozina.) V. [Qr. [Qr. In general. s. a. polimenca sau filainentoasa F. ACTINODERMATOZA. algos = dwc. se observa 'indeosebi m *acromegalie. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. mai rar pe cele ale membrelor superioare. A. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". s. rater = a rata. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. vdrf. / acropathie. s. •inos = raza. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.mi. A. s.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. para = dincoio d&i [dngcl. osteoliz8). A. f. s.mita. s. / acroosteoly-sis. ACROPARESTALGIE.. akron = u^tremitatv. ACROMELIC.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. s. / actinology.. -inos = roed. / acroparesthalgie. f. n. \Cfr. cat si pentru ca este sin. dar In general favorabila. f. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. ds. / actinologie. derma. \Cjr. fracturi spontane. *inos = raza. fie ca survin In cursul unor boli diverse. Termenul de a. [C/r.. vdrf. [^r. / acrosome. de la lyein = a distruge.?(tremitate. ACTINOLOGIE. / actinique. sau secundar. localizata la nivelul mainilor. V. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. f. de ia syn = impreuna. denumita boala Thevenard.\ *Parestezie a extremitatilor.] Denumeste un comportament brusc. s. ACROMEGALIE. s. existand sub doua forme: a. omos = umdr. a. I acropoikilothermy. s. akron = e. akron = e^tre. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. / acrosyndrome. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). s. khroma.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. / acromicrie. mikros = mic. dromos = c-wsa. [C/r.] 1) Studiul energiei radiante. / acrosome. akron = e. s. / acromelique. este eel mai frecvent partiala. pakhys = yos.} *Parestezie a extremitatilor. s. f. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. / actin. s. negru si nuan-tele intermediare. la thermos = ca[d.] Sin. ACROPATIE. [Qr. endocrinol. ACTH / ACTH / ACTH. megas. ACTING OUT. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. \Wbrw.tatt.una. •inos = razdi -ita. akron = e^tremitate. ozd. / actinic dermatitis. s. f. fie ca acestea sunt aparent autonome. poikilos = fdu-nt. s. survine pe neasteptate. iAngd. Clinic. f. metabolice (diabet. lysis = distrugere. \Cjr. / acroosteolyse. [Qr. cutis c pide.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). / acromion. Insotita de durere. f. [Lot. Sin. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. reprezinta. de obicei. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. fi tradus. akron = e^tremitate. s. lepra sau alcoolismul. s. ACROPAHIDERMIE. adj. syndrome = drum mpre. -atos = Corp. akron = e?(tremitate. Daca este nocturna. -inos = raza. / acromicria. / acroparesthesia. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy.. f.).\ Sindrom *s(ne mater/a. f. r. este Indeosebi de natura hormonala. ACT RATAT / act manque / faulty act. -atos = pide. si boala Bureau-Barriere. ACROPOIKILOTERMIE. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. melos = mem6m. f. -atos = culoare. / acromelic. s. f. vdrf. ACROSINDROM. actinocutitis.^tremitate. adj.: albinism (v. / peripheral vascular disease. A. . este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. poate. monomenca sau globulara G si a. f. partial cu *acropatie. care apare la sexul feminin. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. s. cu evolutie catre amputatii spontane. a fost identificata si In *citoschelet. f. A. a .^tremttate. In boli ca diabetui. s. const. akron = e. f.. aktis. s.. aktis.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. / acropachy. [Cjr. s. pathos = boaia. este relativ impropriu. [Qr. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. f.: sindrom Denny-Brown.: acromazie. -atos = cutowe. superior sau inferior. ACROMICRIE. \Qr. tat.. / acromegaly. / acroparesthesie. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. actum.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.] Constituent proteic al muschiului. [Gjr.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. NA: acro-mion.?(tre. aktis. \Cjr. / actinodermatose.. f. si lucita. soma. fotodermatoza. fr. vdrf. para = din-wlo de. f. / actinic. / achromasia. engL: Adreno-Cortic. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. akron = o^tremitate. ACTINA. akron = e\tremitate.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. s. / achromasie s. m. vdrf. pakhys = gross dermu. ACTINITA. de mana si gambe Inghetate. Indeosebi la nivelul falangelor si. ^ ACROMAZIE. hiperfosforemie). s. khroma. V. akron = eyre. [Qr.te. rezultand articulatia acromioclaviculara. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. aprof(tMatw. ACROZOM. m. f. -atos = piete.] Reactie In aparenta ilogica. / acropar(a)esthalgia. akron = e. f. aceasta duce la *gigantism. ACROOSTEOLIZA. f.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000).: acromatopsie (v.. concurs. o. osteon = os.] Abrev. s. A. ACROPARESTEZIE. s.). vanat'i therme = cdiduril. ACTINIC. akron = e. sensifittitate. f. m. A. f. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. V. / acropathy.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. legata de motive ascunse In *sub-constient. f. f. atat etimo-logic. [<^r. si discromatopsie. [Qr. [Cfr.

/ activateur. In mod particular. s. m. 2) Sin.: *a.). -oza . f. Sin. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. ACTINOMICINA. s. s.: boala Rivalta. 4) a.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.: A. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. s. -inos = raz. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. s. s. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. s. / actinoreticulose. myketos = dupercd. dim. adj. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. s. I actmomycine. activus = cart acfioneaza. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. aktis. A. / actinomycosis. [Qr.a actiwa. producerea enzimelor de degradare. si fototerapie. ACTINOMICOZA. de [a agere = a actiona. f. -inos = razd.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. f. etajelor superioare ale sistemului nervos). actus = msfcare.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. moleculara). ACTINOMICETE. pi. 6) a.d. activus = care actioneaza. ACTINOTERAPIE. / actinometry. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie.).] (Substanta) care. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. care va stimula. therapeia = tratament. f. A. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. 3) a. Mycobacterium). numarul de dezintegrari In unitatea de timp. ultraviolete si infrarosii. cu tot efectui toxic. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. a punt in.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces.dinamic-negativa. ACTIVARE. mykes. frecvent m cadrul *actinomicozei. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. -ozo. agent al actinomicozei bovine. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. / activines. f. [at. ultraviolete si infrarosii. / actinomycin. devin functio-nale./ di la agere = a actiona. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. f.: molecula activate sau a. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. -inos = razd. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. care poate provoca la om *actinomicoza. s. prezente In sange. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. f. de la agere = a acfwiM. -ina. s. mykes. aktis. Ex. f. / activins. A. [£fr. f. / activity s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. s. 5) a. Tmpotriva fortei gravitatiei . al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. f. mykes. Ex.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. 7) A.: carbuncle a. A. f. -inos = razd. -ive. / actif. la nivelul gonadelor. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. aktis. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). pulmonara (rara) si abdominala. -inn . [Qr. C etc. V. / activation. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. de ia agere = a actiwa. fi agere . aktis. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. [Lat.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. aktis. musculara (In directia gravitatiei . IgD). myketos = dupercd. m. In cantitate mica. s. Indeosebi. s. anaerobe. Se disting trei a. -omo. adj. f. s. / actinic reticuloid.). myketos = ciuperca. f. mykes. s. 2) a.. / actinometrie. ia. \Cjr..ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. complement. de.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. V. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. Exista mai multe forme (A. -trice. referitor la un medicament. \Cjr. ACTIVINE. actwneaza. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. s. Ca urmare a acestui contact. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. n. Dupa acest contact. de ia rete. mifcare. {Gjr. s. [Qr. f. myketos = dupercd. Puroiul contine granule mid. foarte diverse: 1) a.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. ACTIVATOR. activus = care actioneazd. •inos = razd. aktis. ACTIV. aktis. secretate de celulele antehipo-fizare. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. nen/oasa superioara (a. latent pana In momentui a.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu.. bioelectrica a unei celule. bovis. ACTINORETICULOZA. mykes. m. 141 . 5) Intr-un sens mai larg. \Lat. ACTOGRAF. -inos = raza. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). pe tegumentele expuse la soare. C. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. Ex. limfodtelor B si T. / activation. aktis. f. pt. / actinomycome. cea mai cunoscuta fiind a. la nivelul acestora din urma. n. A.. s. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. myketos = dupercd. f. s. f. activus = care. B. 4) Efident. adj. anti-epidemica. care abcedeaza In puncte multiple. ACTIVITATE. pi. Actinomycetaceae (v. s. / actinomycoma. / actinomycose. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. unei surse radioactive. / Actinomycetes. adj. / actinotherapie. myketos = dupercd. aktis. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. activitas. s. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. inos = razd. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. metron = masurd. 1.r. [Lat. n. 2) In fiziologie. -inos = razd. [Lat. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. si A. / active. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. \C. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. cu sau fara transformare chimica. Streptomyces). ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. -inos = razd. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. / actinothera-py. Indeosebi de cele gonadotrope. ACTINOMICOM. Israeli.: activat (ca rezultat al *activarii). c. *saprofit al cavitatilor naturale. galbene de 'miceliu fragmentat. s. / Actinomycetales. [Lat. mediaza procesul de *activare. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. -is = refea. optica. s. / actograph. vizibile cu ochiul liber. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. [Lat. reticulum. ACTINOMETRIE. / activity. Ex. mykes. / actographe.dinamic-pozitiva). expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. / activator. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. pi. cuprind doua specii: A. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii.

adactyly. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. 11) a. / acoustics. f. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. f. accoutumance = o6ifnuintil. multiple: 1) a. crescand metabolismul bazal. (it ia akouein = a auzi. ACUSTICA. phainein = a pdrea. cu toleranta (v. famnacodinamica . al ultimei doze dintr-un medicament. \Cjr.. / accoutumance. v. m. blastos = ge-rmen. s.} Absenta congenitala a degetelor. ecus = ac. exercitata de catre unele metale. s. *sindrom Meniere). s. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. / adamantinoma.). aceasta a.priv. bacteri-cid. [Cfr. s. deci. -inn. adactylism. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. / acute.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. traumatisme ale urechii medii. -omo. nerv a. intensa. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. A. aigue. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. -antos = diamant. auditiva. ACUFENA. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. de. v.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. f. la pungere = a mfepa. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. / acoumetry. cu . / tinnitus. adj. v. daktylos = deget. -antos = d'iamant. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. f.).). A.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. [fr. -onis = acfiune. ereditara. Ex. Acest surplus caloric mascara a. s. / aquaporins.} Sin. / acupuncture. s. su6stanf:a dura. 4) a. utilizat ca sin. T. s. Ex.a. ADACTILIE. f. -MO.i. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. masei . 10) a. Ex. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. conduct. adamas. Rezulta ca a. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. 14) a. / adaptation. Cauze posibile: 'cerumen. ADAMANTINOM. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. {Lat. la lumina . renotrofica . Cateva tipuri de a. aqua = apa. dinamica specifics a alimentelor (v. f. adesea toxic. adj. la mtuneric . s. oligodinamica. desemneaza supravietuirea. din otel sau din metale pretioase. din (at. consuetude. [Lilt. s.: cronic. Efectele a. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / acoustique. / acouphene. [Cfr. metroii = mOsuril. In timp ce pentru occidental!. [Lat. pentru orientali. d. In tubii colectori renali exista patru a. [Cjr. f. alcatuite din sase domenii transmembranare. de fenomenele de a. adap-tare . / acoumetrie.a potrivi. myos = muschi. 7) a.a. nidodata ereditare. smalt. / actomyosine.. efectele a. dupa D. akoustos = auz. In cadrul unei populatii date. 12) a. s.. ACUITATE. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. mutatia genei a. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. aktis. adj. graphein = a scru. mutatie.. s. a unei structuri sau functii. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. a . In acest caz. s. f. boli ale urechii interne ("otoscleroza. / action. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. akouein = a auzi.: a. mys.efectui puternic. 6) a. / actomyosin. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. / acquired tolerance. n.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. ACUT. sunt interpretate diferit. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. Ex. adamas. cumulativa . poros = par. / action. termenul a. gr. ca ureea. acutus = ascufit. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. f. ACTOMIOZINA. catalizator. s. s. 13) a. s. Ant. a. m.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). / aigu. acuite. se numeste si a.. Un caz tipic Tl reprezinta a. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. s. ACUMETRIE. f. acutus = ascufit. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. s. de *diabetul insipid.: ameloblastom (v. d. In practica. s. / acuite. [Lot. f. pi. v.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. Sin. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). / acuity. [Lat. [Cjr. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. pasaj. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. se exercita indirect. s. ACUTUMANTA. A. Ex. In raport cu una surda.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. scotop/ca.] Sin. nespedfica .: camp a.. s. s. bacteridda. medica-mente (ca aspirina si chinina).: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. -inos = razd. / adamantinome. tactila. s.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare.} 1) Care se raporteaza la sunete. / acupuncture.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. muta-gena .] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. a.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. / aquaporines. f. ACTIUNE. sau al unor molecule cu proprietati specifice. / adactylie.} Frantuzism nerecomandat. sau acutus = ascufit. 3) a. bacteriostatica. ACUPUNCTURA. sufistanfa dwa. prin cresterea ventilatiei pulmonare. [Cjr.. / adaptation. / adactylia. 9) a. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. de inhibare a germenilor. f.a unui medicament asupra structurilor vii. 5) a. din [at.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. s. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. actiunea a.). ochiului: a) a. s. 2) a. de. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. s. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. d. Astfel. punctura = mfe-pcHurO. s. f. pi.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.: ameloblast (v. 2) 0 durere vie. actio. opso-nica. f. s. depinde de claritatea focalizarii retiniene. ACVAPORINE. m. s. este de 30% pentru proteine. (din unele boli cronice). a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. ADAMANTOBLAST. smalt.: zgomot auricular. n. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. f. In general. adj. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. catalitica. la agere = a actiona. / adamantoblast. bacteriostatic. In pre-zent. Astfel. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. akouein = a auz. v.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. a. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. opsonine. prin selectie naturala.: unde a. v. s. b) a. [J~r. vizuala. Alte exemple de a. f. / adamantoblaste. a. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. f. (tens = ofiwi. Danielopolu. f.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Ex. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. 8) a. ADAPTARE. [Cfr.

m. s. In mod autonom. In toti acesti compusi. Ex. / adduction.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. f. s. ADENOIDITA.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. -os = gianda. 2) Sin.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. / adenoidism.. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. [Qr. / adenocarcinoma. f.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. f. megas. adducere = a duce spre. / adenomyome s.] (Muschi) care serveste la *adductie. de. Enzima intracelulara. myos = mufclu. a aaapta. adj.. f.forma. / adductor. n.. ektome = w(cizie. / adenomatosis.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.). 4) a. s. aden. ducere = a. 2) A. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. In mod normal. aden. Ex. -os = giandcl. f. adducere = a duce spre. -os = gianda. de ia ad = spre.! pathos = fioata. la phyein = a create. {Cfr. s. adj. f. a purta. ADENOMATOZA. -oma. / adenolipomatosis. gustativa. s.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide.] V. m. aden. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. f. [Gjr. s. aden.: boala Plummer. adj. 4) A. -os = gianda. ADAPTATOR. / adenine.. / adenoiditis. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. / adenopathy {Cjr. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. cancer. Sin : epiteliom coloid (v. Ex. aden = glanda. uneori metastazeaza. f. m. aden.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. adaptare = a potrivi. m. m. s. 6-Aminopurina. ADENOM.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. asociata biomembranei. [Lot. -os = gianda. ADENINA.). ADENOMEGALIE. / adenofibrome. / ad6nocarcinome. 3) A. ADENOPATIE. ducere = a duce. s. [a ad = spre.j Sin. m. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. s. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. / adenogramme. In particular. f. normal sau patologic. -oza. care au dimensiuni 143 .. f. n. genetica . ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. {Cjr.. / adenectomy. Ex. f. / ad6nite. n. 2) a. aden.: endometrioza (v. / adduction.. [Cfr. aden.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. aden. s. 2) In prezent: a. m. / adenomectomie.] 1) Despre un tesut. axilei si canalului inghinal. aden. f. s. f. ADENOMECTOMIE. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. -os = gianda. [Qr. s. aden.). Sin. adica fara stimularea de catre TSH. s..).) sau frana (G. / adenomatose. NA: adenohypophysis. Sin. a purta. s. / adenohypophysis. / adenoflbro-ma. aden. [Lot. a. s. de. s. tumori nodulare circumscrise. s. ADENECTOMIE.. 2) *epiteliom a. ADENOMIOM. cu evolutie lenta. / adenohypophyse. s. ia aptas = apt. ATP. -os = gCanda. la aduiti. s. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s. aden.: 1) a. {Cjr. ADENOCARCINOM. 1) Denumire veche. ADENOIDIAN. eidos . s. f.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular.\ 1) *Ablatia unei glande.: a. / adenogram. s. [Gjr. f. aden. s. / adenoidectomy. f. f. megalos = mare. 3) A. / adducteur. -oma. prostatic. [Qr. s. m. \£fr. 5) a. karkinoma. -oma. [Lot. sunt palpabili ganglionii inghinali. m. Normal.: adenoidectomie (v. s. ADENOBLAST. aden. -os = gianda. m. oma. hypo = su6. hepatom. ektome = e^cizie. / adenoblast. s. ADENOHIPOFIZA. f. f.. hipofizar. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase.: 'epiteliom a. physis = creftere. s. s. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare.} Extirpare a unui *adenom. care o pot stimula (G. fibrilatie auriculara. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. / adenoma.: adenocarcinom (v. Se observa. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. aden. m. / adenoid. ia karki-nos = roc.! -ita. / adenectomie. f. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. [Qr. ADDUCTOR. / adenopathie. de. adj. / adenomegaly.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. uterus = uter} Sin. -os = gianda. adj. f. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. fibra = _fi6ra. dar si cu malignitate locala. \Cfr. s.. -os = gianda. / adenitis. / ad6noidisme. ektome = uy-izie. \Gr. mys. dwe. s. sin... / adenomegalie. ADP. s.': "rezistenta la medicamente). / adaptor.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. [Qr.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. / adaptateur. -oma. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. s.] Sin. [Qr. n. In a.. f. \Gjr. n. ADENOFIBROM. -oza. fenotipica . Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. lot. formand 'adenozina. adj. f. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. V. de. [at. hipofiza. -os = gianda. ADENOIDISM. / adenome. eidos = forma. aden. a/tor organe de simf: auditiva.: 'fades a. ADENITA. la nivelul ficatului. ADENOGRAMA.: limfadenita (v. bronsic. poJip al mucoasei intestinale. Jipos ^ grclsime. / ad6nine. s. s. w/os. sebaceu. s. alveolar. / adenomyoma. / adeno'jdien. ADENOID. -os = gianda. aden.). ca raspuns la schimbarile mediului. blastos = ge-rmsn. -ism. s. Inchise In saua turceasca largita. -os = gianda. malign. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. -os = gianda. / ad6noidectomie. eidos = forma. aden. / adenoid. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. este legata de o mole-cula de monozaharid. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. s. / ad6nolipomatose.: fibroadenom (v.). structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. f. [Cjr. {Cjr. -os = gianda. eidos = formd. -os = gCandaf eidos = forma. -enne. myos = mufcfii. darui structura aminteste structura unei glande. / adeno'ide. f. Ex. -os = glanda:. -omn. / adenoblaste. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). s. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gianda.). n. gramma = Inscriere. ADENOLIPOMATOZA. {Cjr. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. t. / adenoidite. -os = glanda. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces.: "vegetatii a. mys.). abandonata.stins functional". / adeno-mectomy.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. s. aden. ADDUCTIE.

-os = gianda. -os •= glaniici.] Sin. s. dynamis = forta. genesis = prodttcere.: semn Virchow-Troisier (v. endocardita fibroplastica. ADENOTONSILECTOMIE. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. V. / adipocyte. / adhesines. 0 serie de a. n..: AMP ciclic (v. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. kinesis = mifcare. aden. ADEZINE. pi.priv. s. bronhopneumopatii. Sin. toate aces-te afectiuni sunt benigne.). este mai mare decat cea de coeziune. A. / adynamia. [Cjr. 2) A. fr. s. adhaesio. / adipogenese. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. m. A.: comisura cenusie. f. 2) *Limfadenita. sorx. / adenosarcome. 1821-1902. sarkos = came. unele cardiomiopatii. adeps.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. ADENOZINA.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. ADP. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. n. haerere = a fi prins.•priv. aden. 1858-1940. f. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. In absenta oxigenului. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. f. intervine In *hemostaza fizio-logica. Sin. o . Sin. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. s. In consednta. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. Boala ereditara de tip autozomal dominant. / adhesion. diadokhos = care su. plachetara..). f. / adenotonsillectomie. traheobronsite febrile.: sindrom Gamstorp. maligne. / adhesion. A. apoi ia 'Seriin. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.).). s. a . atafat (ad = spre. lichidul uda vasul. [at. ADENOZIN 3'. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. keratoconjunctivite epidemice. \Lat. s. f. constand In prezenta a.priv. / adipogenesis.cce.: adezivitate plachetara (v. gr. aden. / adenovirosis [Cfr. de ia gennan ^ a produce} Sin. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. s. avand maximum de intensitate In 30 de minute. p. / adipocire. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. [Lat. bolnavului de *epilepsie. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. Nu apar tulburari senzitive. V. adhaesus. Sin. f.plachetara (v. termo-reglare. virus = venin. adiadocokinesis. f. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. s.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'.da. din oCandezd plaken = a carpi. haerere = a fi priiv). -os = giandd.: lipoliza. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. / adipolyse. se con-sidera ca ar induce. la unele specii. A. / adenovirus. profesor [a 'Wwtz.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara.topire" a (esutului adipos. / adenosarcoma. procentui unei a. ca si fenomene mio-tonice.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. D-riboza. -ina). A. [Qr. daca forta de a. anatomopatoiog gennan. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. / adiastole. f. -onis = aivpm. s. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. / adynamie. /adherence.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. / adherence. gr. f. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. si agregare a plachetelor. ATP. / adiadocokinezie. a petici. comisura mijiocie.] Substanta de culoare gri-albicioasa. adhaesus = aiipire. s. AMP. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. otrava. s. s. f. f. / adipocere. f. de ia kinein = a misca. adenite mezenterice. metabolice sau de cauze necunoscute. s. s. s.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta.] Disparitia *diadocokineziei. ADIASTOLIE. gr. A.ADENOPATIE A Intre 0. Sin. diastole = diiatare. [t^T. s. medic american. s.: imunoaderenta (v. / adiadocokinesia. s. procese de malignizare. . f. -dipis = grasime.. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. maligne creste cu varsta. pot fi congenitale sau cicatriceale. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. f. / adenosine. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.: adezivitate. -oza . de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. haerere = a fi prins). / adiastolie. Sin. f. s.bwg. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. f.). imunologice. detectate prin tuseu rectal. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. Intarzie descompunerea cadavrului. -arum = amigdaie. -dipis = grasime. ADENOVIROZA.). s.5'-monophosphate. virus = venin.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. adenoidite. Sin.: adeziune plachetara.: acid adenozintrifosforic (v. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. cu debut In copilarie. V. -dipis = grasime. a . f. Sin. [at. tonsillae. / adenotonsillectomy. mai nou. [Lat. -omo. In general. s. ADIPOCEARA. f.} Boala determinata de un *adenovirus. ADENOSARCOM. hemocromatoza. haerere = a fi prins). aden. -os = giandd. [Lot. s. [Cjr. ADIPOGENEZA. / adenosine. s. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. Caracterizeaza unele boli (ex. [Lat. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . m. A. m.: lipogeneza (v. s. ADENOVIRUS. / adenovirose. ADEZIUNE. / adhesins. [Cfr.: a. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [^r. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. [at.). s. cu fixarea la o idee sau un sentiment. AMP ciclic.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. ektome = e^cizie. s. pi. ADERENTA. s. adeps. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. / adipocyte.: pompa de sodiu (v. Ex. f. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. cera = ceara. n. ADIPOCIT.. f. f. [Lat. adeps.. boala Westphal). grave-wax. amiloidoza. [Lat. ADIPOLIZA. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. s. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. otrava.).] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. pla-quette. / adenovirus. ADINAMIE. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. de ia adhaerere = a fi. f. Sin. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. ADIADOCOKINEZIE. / lipolysis. f. = aCipire.5 si 2 cm. In afara pneumoniei copilului. f. s. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. sin.

4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. cerebrala. n. 2) A. adj. [Lot. fiacterwiog american dt. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). -dipis = grasime. Alteori.: boala Dercum. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. [Qr. adeps. de tip android . f. A. hipofizara. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. f. / lipostat. statikos = care oprefte. eel mai frecvent. 2) Care are proprietati de a. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. -ina. se numesc dezoxiribonudeotide. care sunt prezenti In *ADN 145 . cu *adipozitate. f.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. m. participiul trecut de. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. 4) a. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. sunt. -dipis = grasime. La normali. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. consednta insuficientei pituitare. / adipose. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. adjuvant.: bacili Koch) omorate si deshidratate. adders = a adiiuga. -e. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. / adipomastia. Mai frecventa la femeie. f. adeps. adj.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. adiuvans. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. addition. In-tervenind In bilantui energetic.] Hipertrofie difuza. s. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. -dipis = grasime. Indeosebi a conservantilor. / adiposis. mastos = son. complet Freund. Localizare: la 'eucariote. Utilizarea aditivilor. care este un polinudeotid. determina continutui informational. Unitatile constitutive ale ADN. s. mameCa. s. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. ADIPOZA. d. Crick si Wilkins. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. [Lat. din generatie In gene-ratie. / adjuvant. / adipsin. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. / adipsie. de obicei prin efecte paleative. utiiizata. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s. neurolipomatoza. gr. f. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. lipsita de 'introni. In general In cantitati mid. f.priv. In acest caz. 3) Referitor la un tratament de Insotire. A. / adipsine.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. s. repliat de numeroase ori In centrul celulei. deci. cu *adipoza. tie. de tip ginoid . / adjuvant. este reglata prin dispozitii legale. / adiposity s. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. -dipis = grasimt. f.. s..] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. s. Sin. [Lat. s. [Lat. ADN / ADN / DNA. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. s. 3) a. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. s. ADIPSINA. benigna a tesutului adipos mamar. s. pentru fadlitarea conservarii. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. origine maghiara.In jurul centurii scapulare. / adipomastie. cardiaca . m iimfiajui curent m load denumim elfins e. de la istanai = a pCasa. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. 2) a. a . gr. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment.. suspendate In faza uleioasa. / adipsia. Uneori termenul este utilizat ca sin. la. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. [Lat. adeps. Cel mai raspandit este a. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. s.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. ADIPOSTAT. din tesuturi. / adipostat. a. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. AOIPSIE. incomplet este identic cu forma completa. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.. ADJUVANT. se deosebesc mai multe forme. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. [Lat. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. al carui scop este de a completa tratamentui specific. proprietate denumita complementaritate. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. f. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. ADN care formeaza o molecula circulara. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. adica secventa. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. asemanatoare cu adiposis dolorosa.). -oza. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. ADIPOZITATE.. continand micobacterii (ex. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager.. s. n. [fules Freund. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. / adiposity.In jurul bazinului. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. A.. fina. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. alimentarius = aCimentar. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). printre care: 1) a. ds. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. iar insulina apare ca factor reglator. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. Totodata. adeps.1 a face. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. so.] V.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. [Lot. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. se disting: 1) A. adeps. intre divi-ziuni. la animale de experienta. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. dar nu contine micobacterii. hepatica . f. 2) adiposis dolorosa (v. 1890-1960.degenerescenta grasa a hepatodtelor. tuberosa simplex. administrat concomitent cu un antigen. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. [Wbrw. m. asemanator cu eel al procariotelor. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. partic. f.

efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. [[at. epinefrina. / adolescence. cat si la diferite tipuri celulare. [Lat.. -ina. [Lat. cortex. m. a. -inn . cea mai cunoscuta fiind ADN p.-receptori (bronsici. pe care o continua. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism.] Sin. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. s. pi. Cele mai importante transformari In a. din sistemul nervos simpatic. -ids = swar^a. m. V. Abrev. gr. is = riniclii. endocrinol.. Ca urmare. ADRENERGIC. A. se. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. puberty. La nivelul sinapselor. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. eidos = formd.: ADN hi-brid (v. ergein = a [ucra. ADOLESCENTA. adj. -is = rime/it. se Incheie la varsta de 25 de ani. / adr6nergique. In prezent.).: corticosteroizi (v. const.).ADN E genomic. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ADN recombine / recombinant DNA. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN.. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. leiikos = aK>. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. ad = aproape. adrenocortical.] Care se refera la *cortico-suprarenala. difial. de. -ids = scoartd. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. Var. cortex. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. dupa diferentierea celulelor. este un hormon de *stres. gr. ad = aproape. m. f. m. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). [&ngd. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. / adrenal.] Care se refera la glandele suprarenale. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. adj. / adrenaline. . Sin. -ale. [[at. ren. ADRENOCORTICOTROFINA. m. dupa o *clonare prealabila. de. necesara lucrului muscular. din punct de ve-dere medical prezentand interes. a. -is = nmchi. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. s. s. pentru alfa-adrenergic (v. s. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. / adrenocorticotrophine. s. accele-reaza ritmul cardiac. / adrenocorticosteroids. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici.: ADN himera. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. de. s. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. a-ADRENERGIC. implicata In replicarea ADN la eucariote. de asemenea. ADRENOCORTICOSTEROIZI. f. -is = rinufii. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. vasculari. [Lot. a. Marcata de transformari corporate si psihologice. ren.. / adreno-corticosteroides. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. / adrenaline. -icis = swartO. -aux. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. s. f. pi. [lat. trophe = tira-nd. mediu socio-economic. -is = rinicfii. Uneori. [(at. In plus. -ale. a. ad = aproape de. / adrenoleukodystrophy. Foarte probabil. iangdi ren. -is -rinifHi. ia-tigd. m relief. provoaca cresterea presiunii arteriale.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. ar putea bloca gene vitale pentru celule. / adolescence. P-ADRENERGIC. f. III). adj. si ADN metilare. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica.u. -is . pentru beta-adrenergic (v.. variaza In functie de sex. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. DCI.). Ca urmare. ADN avand o configuratie de superhelix. Exista trei ADN polimeraze (I.. ADRENOCORTICAL. Sin. langd. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. Varsta de aparitie si durata a. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ADRENAL. prin secventarea ADN. adj. f. ad = aproape. / adrenergie.). -ids = sconrta. [[at. s. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. cortex. nd = aproape. ADRENERGIE. / adrenocorticotropin. molecule care actioneaza selectiv pe p. [Lat. f. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. Ill. gr. gr. ren.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. / adrenergic. s. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. ( adrenocorticoids. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. adj..] Sin.: corticotrofina (v. V. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. A. Var. si varsta adulta. adj. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. s. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. f. s. V. si tab. nutrifie. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. sj ADN metiltransferaza. stereos = solid. f.). II.. idnga. / adrenal. ad •= aproape de. f. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. f. tro- . excesul de ADN m. gr. de. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.: ADNc. ren. ren. n. atat la celulele embrionare. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ADN s. s. / adrenergy. Moleculele de ADN r. [[at. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. s. s. Pe de alta parte. de. ndo/escere = o create. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA.). ren.. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. cardiaci. / adrenocortical. se comporta ca un neurotransmitator. rasa si conditii geografice. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. ad = aproape de. iAngd. pi. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. iar a. s. eidos = formd} Sin.rinicfii. -is = rime/it. ad = aproape. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. i&ngCi. ADRENALINA.. ren. r«n. [dnga. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. ADRENOCORTIC0IZI. / adrenocorticoTdes.. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar.: cortico-steroizi (v. / adreno-leuco-dystrophie. -is = rinicfii. dys = gre. ad = aproape de. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. plamanilor si muschilor scheletici. sunt de ordin psihologic. cu rol In *sindromul general de adaptare. s. pi. ADRENOLEUCODISTROFIE. -aux. idngd. din miometru) si receptorii p. cortex. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici.

A. f. f.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. posttraumatica sau congenitala. hydrophila si A. / adventice. gr.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. gr. gr. s. f. AFAKIE. / aphasia. m. de 102 kDa si P de 97 kDa. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). metron = masura.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. AEROSOLTERAPIE. -os = aer. -eris.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. limitata la uitarea. mobili. s.] Care se opune actiunii *adrenalinei. / aerogastria. Clinic. f. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. naturali exista In atmosfera. [enti[d. asi-metrice. termenul a. AFAZIE. ioni. / aerobe. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. gr.: volum expirator de rezerva (v. a unei cantitati excesive de aer. t. idngit. aer. cu evolutie intermitenta (astenie. adj. adj. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). ren. s. aerocoly. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. nutrifie. [Cjr. [Lat. -eris. / aerosoltherapie. a aspira. f. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. / adventitia. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. Forma usoara a *a. phagein = a mdnca.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. [lat. / aerophagia. / adrenolytique. beta-blocant.. V. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. f. gr. si adsorbat.. AER. -os = aer. aphaquie. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. afazie.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. Printre diferitele tipuri de a. motone. s. pha-sis = cuvant. s. aer. s. f. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. s. s. / aphasie. ren. In care a. AFAGIE. tid = aproape de. sorbere = a 6ea. AEROCOLIE. aer. V. m. s. formarea complexelor *spectrina-*actina. privus = Kpsit de. f. s. f. ADVENTICE. bronsite. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. tulburari de com-portament. f. f. [Lat. [Lat. se asodaza semne cerebrale variate. / aphagia. adj. a . m. a Ijea. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe.] Substanta care se adsoarbe. [Lat. cu flagel polar. Sin. s. m. adrenergic blocking agent. s. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. -is . s.1 eritrocitara si promoveaza. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. de obicei inconstienta. [Lat. a. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. se disting doua forme majore: *a. Ex.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. sorbere = a suge. AFAZIE AEROPAGIE. gr. n. [Lot. ce provoaca uneori disten-sia organului. aerosolterapie. adaugd deasupra. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. f. 2) Substanta respectiva. gr.. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. / adsorbent. f. n. [a lyein = a distruge. ADRENOPRIV. f. / adressins. ad = spre. aer. f. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. Sin. f. Sin. / adressines.priv. Wernicke. [Lat. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. / aphakie.. aer. s. / aerosol therapy. emfizem). Se disting a. sorbere = a suge. s. AEROFOBIE. / aphagie. ad = aproape de. [Lot. f. cat si cea motorie ale cre. mai mult sau mai putin accentuata. aer. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. / adrenoprival. senzoriala si -a. s. NA: tunica adventitia. a . -os = aer. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. aer. gaster. s. face parte din banda 4. -ens. In prezenta calciului. m. ADRENOLITIC. a -priv. aer. m. ad = spre. s. / aerocolia. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia.] 1) Fixare. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. gr. aer. s. s. s. ADRESINE. A. Boala este ereditara. Ulterior..). -eris. lytikos = care distruge. / aerophobia. ?i alfablocant. adj. s. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. n. -os = aer. -os = aer. gr. / aphakia. / adsorption. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. s. Sin. l&nga. -eris. gr. [Qr. ADSORBANT. [dngd.. gr. V. ADUCINA. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). aer. f. aer.] Deglutitia.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. f. [Lat. 1864). aer. s. s.). f. zwrfiire. 147 . aer. de regula reversibila. s. bios = fiatd. f. adj. s. m. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. s. Metoda curenta pentru obtinerea a. ADSORBTIE. / air. -eris. / adducine. AEROSOL. s. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. -is = rinicili. a unei substante (molecule.: volum curent (v.rinicfii. A. AEROGASTRIE. cu dis-tensie abdominala consecutiva. / aerosol. -os = aer. f. / adsorbant. phakos = iinte. sensul termenului a fost extins considerabil. s. Lipsa cristalinului.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. paralizii. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. s. artificiali obtinuti prin diferite metode. \Lat. gr. gr. naturali ai a. a substantivelor. de. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. -os = aer. si adsorbant. / aerophagie. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. alcatuita din doua subuni-tati. *corzi vocale). phagein = a mdnca. gr. depinzand de acesta. gr. a 6ea. V. AEROTONOMETRU. cidventicms = care se. scrisului sau semnelor. ad = aproape de. Intr-o formulare generala. •eris. AEROB. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. adj. / adsorbate. ADSORBAT. / aerogastrie. s. AER CURENT / air courant / tidal air.priv.). f.] Initial (Trousseau. gastros = stomac. adj. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). / aerotonometer.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. / aerocolie. gr. aer.. / adsorbate. / aerosol. / adrenolytic. adj.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / aerotonometre.). A. tonos = ten-siune. / aerophobie. [Lat. / air. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. / aerobic. [Lat. [Lat. -eris. aer. pi. / adrenoprive. / adducin. [Cjr. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. Spedile A. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare.: volum inspirator de rezerva (v. s. A. cu M. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. aer. / adsorption.: volum rezidual (v. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. pi.^rului.

Wernicke cu *a. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw.vd. W. / aphemie. la ad = spre. affinitas.temperatura In jur de 37°C). afectare. [Qr. de. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). profesor [a 'Paris. adj. *boala.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. (uii's = stare. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia.). a . f.: nerv a. s.: apiretic. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. 2) A. AFONIE.} A.fibra.: conexi-une inversa (v. f. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. adj. A. uffectio. cantec (amuzie). toxikon = otrava pentm varful sagenlor. A. s. fifferre = a aduce. gr. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.rman. A. AFECT. cu evolutie impetuoasa si scurta. / afferent. a -priv. -ind. AFIBRINOGENEMIE. adj. adj. AFECTIUNE. vec-inatate. ferre = a conduce. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . newolog fi. s. [Car/ Wernicke. Secundar. A. primar. tularemie etc. A. s. prietenie. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia.. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. exista rar 'in stare pura. / affectivit6. A. la Intam-plare.\ Pierdere a vodi. [Cjr. In care pacientui.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. AFEMIE. este alterata In "nevroze si 'psihoze. f. 18241880. \Gjr. -alos = sange. boaia. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. [Paul Broca. de la ad = spre. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). o. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. sensibilitate. emotii si pasiuni ale unei persoane. s. a . transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. dragoste fata de cineva. / aflatoxin. AFLATOXINA. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). s. completa sau partiala. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. tristete. s. 3) A.. -atis = inrudire. *sindrom. *leziune. audi-tiva. 4) A. sen-nan = a produce. desi gandeste normal. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. cu toate ca obiectui este recunoscut. / aphemia. congenitala. afecfiune. antroyolog fi cfwwg franca. AFECTIVITATE. de la loxan = sageatd. cu afectarea moderata. Sin. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand.erc = a afecta. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. Ant. profesor la 'Seriin. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. afferre = a aduce. -e. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. a. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. [Lot. 18481905. Asocierea *a. m. Varietate de a. dar utilizate incorect. 2) Simpatie. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. m. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. affectus = stare de spirit. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. f. / afferent.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. / affection. A. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia.. A. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. deoarece acopera conceptele de *anomalie. s. iat. [Lat. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. locala). vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. Broca. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. la affir. astenic. Forma de *a. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. f. A. A. afectiune. de [a finis = iimitd.priv. a s(a6i. / afebrile. *disfunc-tie. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. s.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. f. Insotita de o tulburare a constiintei. s.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia.de [a Afipergillus flavus. gust sau miros. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. f. fihra . AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. -md: gr. a s[d6i. Iat. AFERENT. sau a cuvintelor scrise (a. B.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . pheme = vor6ire.. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. Semnificatia sa este destui de vaga. 2) Comportare emotiva. de. Sin. / affective faculty. A. Wernicke. m. / aflatoxine. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. f. Ex. de la affi.cere = a afecta. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent.). / affection.: eferent. phone = voce.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). / affect. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). A. [Lot. f. [a afficere = a afecta. AFINITATE. f.). Inaintea altei substante. / afebrile. A. / afibrinogen6mie. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. De asemenea. {Lat.. caracterizata prin anxietate. fioald. 148 AFONIE AFEBRIL. / aphonie. [Termen compvs: afia . s. / aphonia. f. f. scris (*agrafie sau a. / affinite.: afaae de conductie. s. / afibrinogen(a)emia. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. Sin. s. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. stare emotionala intensa. tuberculoza. de.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. A.priv. patologic. fehris = fedra. m.priv.: anal-trie (v.a. f. / affinity.. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. verbal sau In scris. s. f. surditate verbala. In care cuvintele sunt rostite fluent. [Lat. haima. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. ferrc = a conduce.. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie.. s. psifiiatm. n. inver-sus. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. a siabi} 1) Emotie intensa. 'Pohniaf. A. \Cjr.ge. s.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. aferti. sunete muzicale . / affect. B. de ex. vas a. facand abstractie de cauze. a . AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia.). [Lot.: afazie Wernicke (v. *agrafie). se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. affectus = stare de spirit. In cadrul *a. s. apyretic. s. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise.

. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. provocand astfel aglu-tinarea acestora. excitement. vulgara. grup sanguin). [Ofr.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. s. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. [Cjr. poate sa apara si fara o leziune organica. pot fi disoci-ate. f. A. s. a .tiv. f. f. [Lat. m. gyms. s. factor fizic. adj.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. lipsita de intentie sau scop.. / agammaglobulinemie. s.e ia gignere = a naste.priv. / aphtose. a . s. s. s. AGLICON.: virus delta. -ina. [Alois Bednar. A. Sin. o . Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. [Lot. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. gesturilor si 'mimicii. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. A. gr. AGLOSIE. AGITATIE. de forma rotunda sau ovalara. agglutinare = a [ipi. / aphthosis. [Qr. a uni. n.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. a pune in mifcare. chi-mic. haptein = a arde. Sin. 3) A. AGENT.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. / agent. [Lat. s. aphrodisiakos. A. m. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. A. -ntis = ac. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. de. s. ia gr. de corp calos.. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. / agglutinogene. dand prin racire un gel. f. 7=0 treia. / agglutinine. m. s.priv. AFRODIZIE.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). AGAMAGLOBULINEMIE. Cat. / agglutination. / agammaglobulin(a)emia. / aglycone. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. s. lot. mielom). f. A.ziana agar-agar. m. [Lat. Orice factor provocator de boala.priv. s. V. s. La om. / aglossie. f. -onis = cyitatie. / agenesie. genitale. / agastria. AGLUTINOQEN. poate fi spon-tana. AGALACTIE. AGENT CHELATOR / chelateur. -ina . disglobu-linemie. s. o . mai rar pe mucoasa genitala. imunitate.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). m. f. idiopa-tice dobandite tardive.priv.organde. / agyrie. AGIRIE. / agglutinogen. a pune. f.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor.. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. glykys = dutce. Poate fi dezordonata. f. aphrodisia = dorinfa se. izolate sau grupate. s. haima. purtator de germeni infectiosi. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. s. Sin. v. [Qr. n. ageustia. alimfocitoza. v. s. [Qr. ic. m. -aktos = [apte. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. adj. cold agglutinins. Se disting: 1) A. viu. / aphrodisiac. s. boala Bruton.. agglutinare = a dpi. / agenitalism.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. d. V. / agueusie.. de (a gr. a. de obicei cu un burelet inflamator eritematos.. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. AFTOZA. Ex. aphthae). in mifcare.priv. / aphrodisiaque. s. gasler. 2) A. AFRODIZIAC. In general. de [a agere = a actwna. de ex. AFTA.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. f. -oza ..] Absenta secretiei lactate dupa nastere. gr. de. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. agglutinare = a [ipi.priv. Cele mai cunoscute a. a . Virus ARN de masa moleculara mica. / agalactie. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. ptdiatru austriac. / agglutinin. aphtae. carenta imunitara. la Afrodita = zeifa dragostei. s. s. vector.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. AGEUZIE.priv. s. f. 149 .: 1) A.J(ua[d. s. genesis = producere.[ Ulceratii infectate. gueusis = gust. f. gyros = cere. [ite-ra a aifahttului grec. aph-tae. cu evolutie In pusee recidivante. s. a . a uni. / aglycone. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. V.).. la glohus = glob. f. s. AGLUTINOGE N AGENITALISM. m. 3) A. 2) A. In cadrul *bolii Behcet. [<^r. {Cjr. -arum = afte. si disgenezie. fiind foarte dureroasa. s. cand se produce *afazie. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).. f. In paranoia. agens. Ex. s. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. AGASTRIE.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. f. s. observate la nivelul palatului dur la copii. genitalia . secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica.). rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. spasfca). / ageusia. / agyria. Viena. f. de. / agitation. / agalactia. [Cjr. f. m mifcare. \Gjr. imunoglobulinele. f. s. gr. f. s. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. [Qr. A. r. [Lat. f. m. / aphte. -atos = sangc. si eunuchism. [Gr. f. s. a agita fi agere = a acttona. AGLUTININA. / aphrodisia. AGENEZIE. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. infectant. a uni. d. duice. m. A. sau reactionala. congenitala de tip Bruton. sau agresiva. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. dim. In alimentatie sau ca laxativ moderat. [Lat. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene.. f. a stomacului.. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. / chelating agent. a crea. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). f. / agitation. ['Malaie. provocata de stimulari din mediul ambiant. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare.: genina (v.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. a . ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. f.. Se disting: 1) A.. / aphrodisie. gala. / aphtha (pi. Termenul agalaxie este incorect. 2) A. arum = afte. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae.: chelator (v. / agastrie. / agenesia. a priv. gastros = stomac} Absenta. amar si acid. de. a . mutagen. [at. s.. / agglutination. s. s. ia agitare = a pune. de. s. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. AGLUTINARE. globuJus. aflate In suspensie. *aftozele. / ag6nitalisme. / aglossia.. impulsurite sexuale. agitatio. s. 1S16-1SSS. s.: geloza. [Lot. cu prognostic benign. f.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. f. microorganism patruns In corpul uman. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii.. / agent. cu exagerarea miscarilor.] Sin.priv. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. sindrom Aicardi.

s. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. / agmin6. agoa = [upta. de la. a mrautdti. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. s.\ Proprietatea de a se agrega. mai rar.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. \Qr. AGONIST. adj. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia.: astereognozie (v. agonistes = [tlptdtor. asomatognozie. antagonist. Poate fi localizata. granuliim. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. AGNOZIE. cu efect central. A.re. AGREGARE. adj. \QT. pe de alta parte. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. [at. a priv. s. A. / agraphia. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). si coma.. f. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. / agonadal. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. / agrammatism. s. si agregant. m. [Cfr. AGREGANT. fiind unite de filamente de *actina. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. / agranulocyte. AGRAFIE. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. s. din {jam. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. adj. f. [Lot. s. la leucodte. / agrafe.: *dopamina. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. s. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. V. s. [Lat. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. a aduna. In functie de natura acestor stimuli a. In starile de soc. gustativa. sindrom Gerstmann. de a se alipi. / agnosia. imaginilor. agmen. -aux. f. graminatike = arta de a scrie fi de. avand o circulatie interna-tionala.priii. phohos = frica. AGREGABILITATE. s. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. / aggregating. cat si pe cea secundara. d. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. aggravatio. sludging of red cells. agrafe. f. Fenomenul de grupare a plachetelor. V. dopexamina). d. adj. Este facilitata de *catecolamine. s. AGRANULOCIT. p. cecitate psihica. vizuala..] Teama morbida de spatiile goale. s. la. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. / worsening. -inis = mu[time. a • priv. A. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. *ADP. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. factor plachetar IV. se clasifica In: auditiva. f. si alexie. [Lot. AGORAFOBIE.. / agregabilit6.. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. -ism.] Alterare a scrisului. V. gr. V. / agranulocyte. / agonie. Sin. f. 2) In medicina legala sau In expertiza. s. f. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei.. sunetelor. Sin. determinata de un mecanism imunoalergic. / clip. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. dim..] Aglomerare. AGREGAT. aggregatio. cu tendinta evitarii acestora. n. f. gno-sis = perc. n. kytos = cduld. / agregation. graphein = a scrie. de la gnonai = a cunoafte. [fr. evolutie nefavorabila a unei boli. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. / agregat. Aglomerare.. un [oc..priii. s. agregare. de raspuns celular. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans.] Piesa metalica mica. / aggregability. s. vaselor si tubului digestiv (ex. gramada de eritrocite dispuse de re- . s. -ale. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). m. s. de la aggregare == a aduna la un [oc. a citi [iterde. [Qr. [<^r. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. f. s. e. / aggregate. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. 2) Termen vechi. AGONADAL. -onis = wrdutdfire. kylos = cduCa. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. -onis = ac^iunw de. f. [Qr. In forma de croset. aggregare = o aduna ta un [oc. din gr. de a se aglomera In gramezi. dim. largi. adj. V.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. krap = croset. sludge. la un. prosopagnozie. / agraphie. f. chiar existenta a. [Lat. anosognozie. f. adj. \Gjr. f. [oc. [Lat. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. {Cjr. A. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. / agnosie. f. m. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. s. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. Definite a. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. a . aggregare = a aduna la un loc. s. s. V. a obiectelor. n.: *apomorfina. agonisti adrenergici. / agminated. -e.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. AGRAFA. . / agony.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. tactila. s. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. de timp) etc.. / agregant. granum = graunte.). Se disting a. 'miozina si *fibrina. A. de [a uggravare = a agravci.: sindrom Kostmann (v. gonos = sitmdnf:a. "bromocriptina). cunoastere. ca entitate este pusa la Indoiala. / aggregation. agora = piata.epe. receptor. / agonadal. s. In medicina. devenind rapid ireversibila. V. f. AGRANULOCITOZA.i gone.priv. s. AGRAVARE. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. sau generalizata. aggregare = a aduna. / agrammatisme.. boala Schultz. / agoraphobia.] Leucocit lipsit de granuiatii. agregat.). AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. grammatJca. si a. agonisti dopaminergici. a . -ozu. [at. A. / agonist. m. de id granum = grannie. a . si agonist potasic. s. AGONIE. -e. ligand. Sin. granulum. / agranulocytosis. f. care patrund In creier (ex. olfactiva. adezivitate plachetara si trombus alb. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. dimpotriva. f. / aggravation. [Gr. / agoraphobic. In zonele de ischemie. foarte proba-bil. si sindrom Kostmann. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. s.] Care este lipsit de *go-nade. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. [at. a . f.priv. s. *tromboxan si de prezenta calciului. f. adj. adj.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. [Lot. / agoniste. / agranulocytose. a pro-priului corp (autotopagnozia).} 1) In sens larg. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie.

/ albugo. lac. f.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. f. [Qr. cu aspect albicios. de toluidina. AHILODINIE. uneori. f.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). s. f. NA: tunica albuginea. de Prusia. A. s. a pllfi). ALBUGO.: acinezie. constand In formarea de pete mid albe.: acromie cutanata. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. s. / albino. / albumose. lovire etc. de (a kinein = a mifca. s.: pro-teina Bence-Jones (v. al kali sau al-qaliy = soda.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. gr. -inis = aifitif de ou.] Membrana fibroasa. / alanine. inis = a[6uf de ou. / albuginea. f. V. s. este putin utilizat. s.: proteinorahie (v. spre. s. m. [at. gradi = a merge. al kali sau alqaliy = soda. gramada de trombocite.. ALBINOS. s. tripan. s. V. -aza.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. n. / achillodynie. s. s. / cervi-cospinal fluid proteins. de [a albus = aid. s. -ina . f. s. fie cu lapte uman. albus = alb. si leucom. / alkal(a)emia. A.] Sin. [Lot. f. f. spre. s. distrugere a unor obiecte. oua. haima. adj. gr. -ina. f. f. / alanine. adj. depigmentate. -inis = aldeatd. ocu/ara sau sclerotica). pi. f. cu sase subtipuri. de [a aggredi = a merge. Laborit. a past). In 'leucemie. const. -oza. biochim. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. [Gfr. adj. albumen.priv. f. / blue. f. s. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. / albugo. / alkali. uneori striate. / albumosurie. albumen. s. s.] Tendinta la atac. V. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric.). alhiif. 151 . acte suicidale). s. [^r. ocular. albumen. [Lat. de la alhus = a[6. ALACRIMIE. / alkaline. / alactasie. ALBUMINEMIE. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. f. testiculara. s. gr. ALACTAZIE.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. / albuminorrachie. / albuginee. / alalie. f. [at. aggresus. / allantoin. haima. s. [Lat. de la albus = aid. a ataca (ad = (a.] Inflamatia *albugineei. / lactase deficiency. Uneori termenul este considerat sin. = aib. Ex.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. f. / allantoide. logos = stiintd. aggresus. f. f. -inix = a[6uf de ou. f. aluzii etc. s. s. / alcalemie s. In absenta le-zarii caii motorii principale. adj. s. continand vase intestinale. -antim = carnat. si sindrom Sjogren. / allaitement. a. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. s. generali-zat sau oculocutanat. / albumosuria. de la lalein = a ror6i. 2) Mai multe substante chi-mice. ouron = urina. / albinisme. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. de. allactare = a a[apta. si tab. ALCALIN.priv. const.. -oza.} Sin. [Lat. s. albumen. f. / albuminuria [Lat. V. / alcaline. f. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. ALBUMINA. eel mai frecvent. f. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. -inis = aifiuf de ou. rhakhis = wloana VirtelJrala. lacrimri = iacrima. [Lat.] Prezenta In urina a albumozei. ca si In unele vegetale. albugo. [Lat. *osteomalade si In *metastazele osoase. a ataca (ad = la.\ Alimentatia lactata a unui sugar. ALANTOIDA. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. artificials). gr. atlas. ALAPTARE. / albuminurie. s. AGRESOLOGIE. biochim. proteinurie. V. ALBINISM. ALBUMINORAHIE. / alacrymie. ALANINA. al kali sau alqaliy = soda. fie cu lapte de origine animala. Akhileus. Frecvent. V. / albuginite. [^. lactis = lapte. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s. toate de tip auto-zomal recesiv. f.. [Lot.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. f. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). m. / akinesia.) sau ascunsa. termenul este folosit pentru tunica a. Evans. Sin. a. s. s. ALBUMOZA.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. a priv. / akinesie. / lactation. / albinism... s. / albumine. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / albumin. agregarea plachetelor.. eidos = forma. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. ALANTOINA. s. la nivelul pielii. Aglomerare. V. a . s. f. AKINEZIE. / atbuminemie. ia aggredi = a merge spre. adj. f.} Absenta secretiei lacrimale. de [a albas •= ail}. / alalia. muschi. sunt denumite cu acest cuvant. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. V. de brom-fenol. de metilen. m. Aminoacid neesential. f. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. -inis = aifieat. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. Fondator: H. m. si stres. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. f. V. albumen. cu *afemie.] Absenta *lactazei din intestin. f. A. s. s. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. [Lat. s. medicamente etc. partial. Simbol Ala sau A. ALBASTRU. denumita si 'proteina Bence-Jones. -i'(a. ALBUMINURIE. se observa In *mielomul multiplu si. s. Var. f. f.: a. a -priv. s. [Lat. / albumin(a)emia. -e. f. f. s.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. / allantois. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.). / alcali. [Qr. lalia = vorbm. f. albugo. tab.). s. s. Deoarece uricaza nu exista la om. mimica. [Lat. agregarea eritrocitelor. 2) A. gr. de tip recesiv.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin.. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. ALCALEMIE. ALALIE. [Lat... / agressologie. de ia albus = al6. transversale. / agressivite. / achillodyma.\ Individ afectat de *albinism. / agressology. In care se constata. ALCALI. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). / albuginitis. s.. bilirubina. con-genitala sau dobandita. f. -inifi = at6uf de ou. adj. poate fi manifesta (amenintari si insulte. ALBUGINITA. ALBUMOZURIE. [or. kinesis = mifcare.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. si lactoza. -ina. dura. s. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. cu aplicatii In medicina. -inis = alhuf de ou. s. atos = sange. / albumose. a. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. a. m. [Cjr. 3) A. gradi = a merge. f. -ina. ca 7n 'sindromul Waardenburg. lapte. cu pH-ul peste 7. inis = aBJeatd. a. a . / eye dryness. albugo. de [a albus = alb.a. [Lot. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. un deficit de "tirozina. s. f. f. AGRESIVITATE.. albumen. gr. \Qr. / albinos. ALBUGINEE. n. / allanto'ine. / agressivity. n. [Lot. s. [gr.r. m. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. / bleu. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. s. spre. s. A. f. pi.

A. m. / alcoholate. s. ALCALOID.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. / alcohol(a)emia. A. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. sunt strict regle-mentate. s. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. Complicatiile cele mai grave ale a. m. / alkyi. / alkalizer. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. s. -oza . / alcalinit6. 60%. [Hr. s. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. etilism. [J4r. euforie nejustificata. s. [Ar. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. timp de ani de zile.sufitlli pdtrunzdtor. [-^r. / alkaptonuria. al-cohol sau al koh'l .] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. / alcaptonurie.soda. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. Se utilizeaza ca dizolvant general. / alcalose. f. f. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. ALCOOLATURA. m. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. s. f. / alcoolat. Determinarea sa are importanta medicolegala. [J?r. A. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. -alos = sangt. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. prin scaderea presiunii CO. / alcoholometer.: *ciroza.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. al kali sou al-qaliy .] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. cata-bolit al 'tirozinei. a. in. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. [Hr. Exista diferite tipuri de a. / alkyl. Toleranta individuala este extrem de variabila. / alcoholism. Se disting a.. me-tabolica.. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. eidos = forma.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. Este antiseptic. s. a. e. usor colorat. s.. ALCALINIZARE. In continuare. *ocronoza si dureri articulare variabile. se manifesta (uneori. misdbil cu apa. ouron = urind. ALCOOLEMIE. fiind plasmatica si tisulara. / alkylant. "cafeina. pdtrum. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. ALCOOLMETRU. f. f. haima. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. f. A. T. [AT. s. m. alcalinization. pana la neutralizare (a. . f. m.: *morfina. uneori la doze foarte mid.: alkil. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. a. V. ALCAPTONURIE. al kali sau al-qaliy = sodd. de la 2. si sunt utilizati frecvent In terapeutica.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. gr. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective.'al kali sau al-qaliy = sodd. / alkalinity. / alkalitherapy. CHaOH.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. / alcool.HsOH. oenomanie.] V. ALCOOLAT. / alkalization. adj. [Ar. / alcaptone. m. densimetru. gr. compensata. Termenul de *oenolism semnifica a. f. al kali sau al-qaliy = sodd. V. f. s. cu [dcomie. S. -e. al-r. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. s. alkalosis. etilic. m. / alcoholisation. al kali sau al-qaliy = sodd. m. alcaloza. termenul a. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. s. \5ir. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. adj. A. ALCALINOTERAPIE. / alcalinoth6rapie.5 g%ci produce euforie si excitatie. s.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. kaptcin = a suge cu loco-mil'. s. s.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. *cocaina.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. scadere a memoriei. [Ar. Ex. s. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. s. metron = mdsurd. / alcalo'ide. Unele a. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.: dclofosfamida). gr. pdtrum.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. moarte).R. / alkylant. cloroformul. ALCOOLIZARE. V. / alcoolature. s. \!Ar. V. pdtrunzdtor. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. s.-COH-R. s. al kali sou al-qaliy = sodd. [-%r. f. primari (R-CH^OH). de. f. s. respirato-rie sau gazoasa. ALCALOZA. therapeia = tratament.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. A. f. pdtrunzdtor. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. inflamabil. kaptem = a suge. s. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. / alcalinisation. f. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. gr.). f. A. alcohol sau al koh'l = su6ti{. s. al kali fail alqaliy = sodd. Intre 1 si 2. a] kali sau al-qaliy = sodd. ALCALINIZANT. cu miros agreabil. eliminarea sa urinara. inflamabil. / alkaptone. Responsabilitatea penala (delict. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. Sin. alaturi de C si H sau de C. / alcoolisation. adj. gr. ALCOOLISM. *stricnina etc. s. s. tulburari nervoase (*polinevrite. [Hr. / alcohol. sunt putin so-lubili In apa.dtor. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. s. a unor doze excesive de alcool. n. s. n. metabo-lica. de alti-tudine apare la altitudini mari. m. f. consecutiv. s. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. lichid clar. a. m. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. Administrarea si circuitui a. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. gr. / alkaloid. pdtrum. Var. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). cu formula chimica C^OH. H. ce confine azot. alcaloza. f. Sin. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. f. volatil. 0. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. s. al cohol sau al koh'l = subtil. pro-ducand esteri. ALCHIL. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). ALCHILANT.' / alcoolemie. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. eterul. In limbajul curent. ALCAPTONA. / alcoholature. s. alcohol sail o7 koh'l . 2) Medicamente cu aceasta proprietate. / alcalinisant. -ism.5% volume de C.' add homogentizic.dtor. / alcalosis. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos.sufitil.. / alcoolisme. m. desemneaza a. prin abuzul de vin. deshidratat contine 99. ALCOOL. A.. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. *tremor). tote/a sau potent/a/a). 'delirium tremens. adj. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. \5\r.4). a discernamantului).ohof sou al koh'l = sudtit. / alcoolmetre. Lichid incolor. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. s. iar catre 4-5 g%o apare coma. s.

ale aceleiasi gene. La adult. engl. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. alcohol sou al koh'l = subtil. lie [a alwol dehydrogenatum. Care produce *alergie. / allele. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. f. [Ar. f. (AT . Termenul etilotest este mai corect. / aldolasemie. f. V. Sin. -ida. veche test = vas lie. este obtinut prin oxidarea unui alcool.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. proprie creieru-lui. / aldosteronisme. A.: hiperaldosteronism (v. s. m. exista In concentratii foarte mici (v. urticaria. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. *A. In prezent. eczema.. / alcoolod6pendance. ALDOSTERONISM. allelon = tie. cu *alcoolodependenta. s. variaza Intre 1. s. fac parte: astmul. iar o gena ce poseda mai multe a. 0 crestere a *volemiei.. actiune. f. 6. alias = aitui. s. se constata si In infarctui miocaidic. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. [Hr. In compensatie.n. In continuare.. f. *a. al-cohol sou al koh'l = subtil. peiidere = a atdma. alias = aitui. / alcoholtest. C. domi-nanta asociata fiind notata a'.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / allergen. gr. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. recesive. m. / alcoologie. logos = ftiintd. / aldolas(a)emia. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. Concentratia a. dependere = a sta atamat. f. [Cfr. f. la unul la altvl. tennenul 153 . cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. [a ergein = a luc. ergon = iucru.ra. / aldolase. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. ALELOMORFA. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. a. ALCOOLOMANIE. Dintre bolile a. gr. s. La nivelul fiecarui locus *autozomal. / allergid. / aldehyde. ALDOLAZA. A. A. se produce retentia celulara a sodiului. de = separat de. / alcohology. ?i alcoolomanie. In general. / aldolase. s. f. 8. m. A. s. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / allergie. ALOOSTERON. ALDOLAZEMIE. a. terme-nul de a. s. adj. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. atc. ALCOOLTEST. s. aparitia unei *tolerante. La nivel biochimic. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. *A. morphe = forma. In caz de imunitate. V. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. adj. n.: boa/a a. / alcoholomania. mutanta este la randul sau termosensibila.fiimifti. ALERGIE. {Qr. adj. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. / allelomorph. / allele. de la ergem = a [ucra.: polenul gramineelor. Ex.: a. este polimorfa. La adul-tul normal. ALERGIC. Se reprezinta cu litere mici. s. si cetona.ru. adj. patrunzdtor. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. din fr. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. V. test = e^a-m. f. / allergene. dar si In celelalte tesuturi. alias = dtiili ergon = iuc. 0 cres-tere tranzitorie a a. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. Cele doua a. / alcoholomania. n. / aldosterone.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom.). *a. . s. denumeste o marca depusa. [Cjr. Ex. [Ljr. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. [J5r. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. f. s.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. al-cohol sail al koh'l = subtil. prezente la un 'heterozigot. de la [at. / alcooltest. un individ poseda doua a. allelon = de. de. s. adj. f. mai mult sau mai putin eficace. A. a. / aldosteronism. la ergem = a [ucra. [Qr.. una provenita de la tata si. Sin. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. a. de la ergem = a [ucra. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. aseme-nea celorlalte a. f. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. A. m. aldolazemie). m. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. s. / aldosterone. s. actiune. s. n. m. s. provoaca depletia pota-siului. s. mi-grene etc. s. al-los » aitui. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. izolata din ficat. pdtrunzator. Cele irei a. A.. s. \ffibrev. ergon = iucru. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / allelomorphe. ALELA. ALELA NULA / allele nul /. *A..3 si 8. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. / aldehyde.: In *sistemul ABO. pamdnt utili&at de. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. bacterii sau polen. 0 nu este functionala. colite. f. s. proba.\ Initial.. f. {QT. se numeste monomonB. s.e. / allergy. ALERGIE de la mama. a. o alta. pittrufi-zator. unul la altu[. sin-gura prezenta In muschi. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi.: alela letala. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. f. Cantitatea de a.: alela mor-bida (v. hiperaldosteronism. 0 gena care nu poseda decat o singura a. s. adj. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. 2) Proteine purificate din alimente. s. / allergide. pdtrunzdtor. ALDEHIDA. de. / alcoolomanie. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. actiune. Cat. Excesul de a. unele gastrite. / allergic. 2) Sin. la. f. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). / allergique. s. Sin. f. ALCOOLOGIE.2 mU/ml (12-75 nmol/l). de to. sunt. Ex. m. m. ergon = Iucru.). deoarece proteina produsa de aceasta a. s. dimpotriva. s. ALERGIDA. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles.] Care este In relatie cu 'alergia. deoarece a.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. V.. Ex. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele.] *Farmacodependenta fata de alcool. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. f. acf-inne. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). ALERGEN.

gr. de asemenea. algia. gr. In mod normal. s. adj. / alphamim6tique. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. [at. vezicula biliara rinichi). la gravide. pi. [Qr. s. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. Ex. si Indeosebi asupra *tripsinei.. Var. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. cu hiperestezie (v.: a-blocant. logos = ftiintd. dureri difuze de origine dentara. drawsheet. V. Concentratia a. metron = mdsurd. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice.e. 25 kDa. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. lipoproteina. completa. / algesiologie. [Lat.. ALGEZIMETRU. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. digests = simtui durerii. m. s. f. f. ALGIC. / alexin. / alpha-adrenergic blocking agent. {Qr. -ina . s. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. adj. ALEXIE. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. s. alexein = a evita.priv. bloquant. f. f. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. s. sfdr&mare. adj.. lexis = cuvdnt. f. la ergein = a iucra. f.tuiui grec. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. / alpha. tripsis = frecare. [Qr. local sau intramuscular. A. / aleze. s. f. [gr.. -e. f. f. in-gfi. Sin. -is = rinicfii. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. Denumire rezervata *a. (o ioviturd). [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. s. migrena.: a-stimulant. z. '(at.dro6irci sfdrdmare.: a. / algique. s. ALGID. In cadrul sinuzitelor. f.at} Agent simpaticolitic.: cii-antitripsina. ren. n. pana la a.antitrypsin.: a-mimetic. algos = durere.). [J~r.). A. / alphachymotrypsine. / alpha-lipoproteine. / alexithymia. / alexine.. B. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. adj. f. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester.: a-globuline.: alfastimulant (v. iar inhibitia vasodilatatie. / algesiology.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. s.tu[ui gru. const. A. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. [Gjr. In unele boli hepatice (hepatita virala. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. / algid. \Gjr. / alphafoetoproteine. care stimuleaza aceasta actiune. \Qr. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv.). Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. Sin. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). nevralgie. f. dar Indeosebi a trigemenului. m. khymos = sue. s. / alpha-adrenergic stimulating agent. [a = prima [iterd a aifabe. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. ALEXINA. globulusi dim.. s. / algidite. / algide. utilizat ca sin. s. f. migrainous neuralgia. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. [a = prima fiterd a affa6e.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. / algesia. s. istoric pentru 'complement. droza. ALFASTIMULANT. -inn. ALGIE. gr.-ANTITRIPSINA. a -priv. (a glohus = gCofi. zdroBire. gr. a abate. ergon = [ucm. / alphabloquant. cu M. s. A. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. f. ALFA. Var. ALFALIPOPROTEINA. Var.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. fentolamina) sunt. ALGEZIMETRIE. Var. vasodilatatoare. Ex. spirit. / allergology. a. / alphachymotrypsin. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. de. ALGEZIOLOGIE. f.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. isterica. f. [Lat. / alexia. s. algidus = rec. protos = primul. int.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. s. prin extensie. / alphastimulant. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. anti = contra. / algesie. algesis = silnful durerii. gr. f. s. / alese. cluster headache. deci. adj. f. s. fr. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. s. hipocondriaca. f. pi. s.: a-adrenergic. f. este utilizata ca antiinflamator. f. adj.: algie (v. f. hemo cromatoza) si. s. s.: artralgie. ad = aproape de. (ex. Var. f. C) de talie inegala.. si tab. / algidity.tulw grec. / alphai-antitrypsine.: alfa-adrenergic. s. Var.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. / algie.] V. algos = durere. s. s. / algesimetre. f. f. s. / algetic. s. protos = primu[.. / alphaf(o)etoprotein.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. de. a.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. vasculara. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. algidus = rue. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. / alphaglobulins. biochim. antiproteaze (a^-antitripsi-na. ALFAMIMETIC. f. 2) Sin. f. adj. m.. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. ALEXITIMIE. ALFAFETOPROTEINA. ALFA-ADRENERGIC. tripsis = frecare. mandibulara sau oculara. f. ALFABLOCANT. f(o)etus = fat. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. s. -ina . s. -ina. lipos = grasime. logos = stiintd. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. thymos = minte. a . Var. algesis = sim^ul durerii. alias = altui. [Qr. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. / allergologie. a stimuia. mghetat. ALERGOLOGIE. / alpha-adrenergique. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. ALFACHIMOTRIPSINA. / algesimetry. / aigesimetrie. Uneori. lexis = cuvdnt. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. / alexie. n. / algesimeter.: cecitate verbala. aiantichimotripsina). stimulare = a miboldi. Din grupul a. adj. [a = prima [ilera a atfadetului grec. -ina. 3) Uneori.} Defect de Intelegere a scrisului. / aiexithymie. / alphamimetic. s. s. f. craniofaciale lateralizate. proteina de legare a tiroxinei). obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. s. / alpha-globulines. mai rar In cancere de tub digestiv. Sin. s. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache.] Sin. [Cfr. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. s. ALGEZIE. ALGIDITATE. de origine extrem de diversa: a. ALEZA. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. / alphalipoprotein. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). [angd. de la lectura dificila. In functie de localizarea . / alpha-adrenergic.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. ac-fiune. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. ergein = a [ucra] Var. adj.. s. [Cfr. n. / pain.: a-chimotripsina.

s.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu.] Sin.. [Cjr. dificit. s. s. s. / alli(a)esthesia. A. ALGONEURODISTROFIE. atos = gras. / algomenorhee. / algolagnie. s. o/gos = durere. pentru alchil (v. / algolagnia. de [a gr. idngd. masochism. 2) A. sindrom Di George. Evolutie lent regresiva. s. f. mania = nefiunie. f. de masochism.). Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. / algophobia. s. lysis = distrugere. ALGOLAGNIE. s. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. men. f. f.. gr. f. [Lot. algos = durere. are tendinta la izolare. / aliment. para = dmcolo de. la Instrainare. f. [Lot. ALGOMANIE. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. f.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. ALIENARE. au fost descrise numeroase sindroame. s. sentiment. algos = durere. [Cfr. s. completata cu lapte de vaca sau industrial. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.nen'. / alienation. s. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. rationala . 3) In sensul eel mai larg. s. algos = durere.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa.i idei. dieta.e. / algorithme. o schema de diagnostic pe etape. s. / algogenic. [at. mainile. ALGOFOBIE. algos = durere. Tipuri: 1) A. aUi-gare = a [ega. [Cfr. dificiC. 2) In prezent. gr. trophe = firana. [Cfr. algos = durere. regim. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala.). bogat in nutrimente esentiale.u. s.: nevral-gia nervului vidian. iar alteori o senzatie neplacuta. desemnate printr-un eponim (ex. reprezinta un cuvant la moda. trophe = hrand.: *sindrom de nerv nazodliar. infarctului de miocard. In limba engteza. n.. trauma.ie.] Tendinta patologica de a cauta durerea. ALOANTICORP. Ca urmare. In acest caz. A. ALKILANT. / algogene. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. solubile unele In altele In anumite conditii. / alliage.: izoaglutinogen (v. ALGOPARALIZIE. aUos = altui.] Sin. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau.).] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. [Cfr. [Cfr. / algogenesia. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. ALGOPARESTEZIE. dificii. dys = greu. m. 155 . s. genereaza durere. / alimentation.] *Parestezie dureroasa. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. se utilizeaza In unele stari carentiale. tSm Cat. algos = durere. coapsele.senzafie. aisthesis = senzafie. d.6 al Charezmi sau a] Karismi. / algophilie. / aliphatique.a. pentru alchilant (v. s. s.care asigura un aport adecvat energetic. [at. n. / alymphocytose. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. -oza . rhoia = curgere. de [a gennon = a produce. / algogenese.a. s. ALIFATIC. alias = aitui. / algoneurodystrophie. mixta . morbida fata de durere. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. algos = durere. algogenesis. sec. de la lyein = a distruge. -oris = Corp.: algoneurodistrofie (v. f. neuron . anti = contra. f.[ Sin. f.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase.} Care provoaca. f. fie. [Lot. / aliment. diferite constante ale mediului intern etc. ALIMENTATIE. s. ALIESTEZIE. / algorithm. lagneia = dorintd se?(uaid. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice.} Producerea durerii. f. philia = atracfie. f. a . a afiena. Var. alienare. n. f. -atos = ra. kytos = celula. ALGOGENEZA. f. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. s. de la alere = a firdni. V. 5) A. [Cfr. / painful paraesthesia. V. adj. / alloy. s. m. alliage. nutritie.). / aliphatic. sensi6i[itate. m. (ilgos = durere. Poate fi consecinta: traumatismelor. ALGOFILIE. ALIAJ.: boala Sudeck (v. f. s. s. alienare = a instraina. [Cfr. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. / insanity. alimentum = aiiment. span = a trage.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). s. s.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. trophe = tirana. V. / alimentation. / alymphocyto-sis.] Procesul de hranire a organismului.} Sindrom osteoarticular regional. genesis = producere. f. liniara sau ciclica.ime. s. lympha = apd (impede. Atinge electiv umerii. V.. pathos = afecfium. [at. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. apartinand matema-tidi si informaticii. a metabolismului. nutritie. [at. In primele 4-5 luni de viata. ianga. A nu se confunda cu *dismenoreea. m. p. Termenul. s. Var. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. dys = gnu. / alloanticorps. [Cfr.trif. Indeosebi. f. o localizare anatomica (ex. de protectie .a. [Cfr. [Cjr. au In organism rol plastic. ALGORITM. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. algos = durere. Sin. / algoparesthesie. / algophobie. s. / algoparalysie. s. s. s-a extins si 'in diagnosticul medical. energetic si functional.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. m. [Cfr. In ultimele decenh a. m. si boala Bruton. picioarele. IX. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. alienation. / algomania. / algoneurodystrophia. ALGOMENOREE. / alliesthesie. f. f. plastic si catalitic. [Cfr. aleiphar. f. sindrom Sluder). de [a philein = a iu6i.na. para = dincoh de.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. f. s. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. aisthesis . Sin. / algophilia. adj. medicamentelor (izoniazida. n. s. / algospasme.priv. corpus. f. ALIMFOCITOZA. post = dupd.: algodistrofie simpatica. unor afectiuni ale SNC. phobos = fried. gennaa = a produce. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon.).). s.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa.] Teama exagerata. sugarului cu lapte de mama. A. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. |l/r. spasmus. / algospasm. 4) A. / algomanie. antitiroidiene). ALGOSPASM. / painful paralysis. adj. artificiala . f. s&nsifiidtate. f. repre-zentand. / algomenorrh(o)ea. / alloantibody.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. [Cfr. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. algos = durere. algos = durere. it la syn = impreund. adj. [Cfr. genunchii. menos = [und. algos = durere. de introducere In organism a substantelor nutritive. nu. [Cfr. sympathein = a fi aldturi de cineva. In particular In *schizofre-nie. 3) A. la alere = a firdni. f. gr.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. s. spasmos = contractie. alimentum = aliment. ALIMENT. ALGOGEN. [fr. la separare. cu mecanism necunoscut. ALKIL. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. na-turala . s. s.). dys = gre.

marca. / isoimmunization. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. / alogie. octyne = durere. n.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. grapheion = penifa. 2) A. / allosterie. Al2(S04)3l8H. ALOGREFA. lichen plan etc. [Cjr. A. s.: antigeni alogenici (v. / allosterism. forme cu proprietati fi-zice si. gennan = a produce. din gr. s. (re is. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. m. Tipuri principale: 1) A. baldness.} Sin. / alveolar. [at. f. tres.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. / allotype. s. [Cjr. s. / alloantigenes. ALOGIE. f. / alteration. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. f. ca si In far-made. [Lot. s. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. alias = aitui. cristalina a carbonului. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. alveola-tus = Ufor sw6it. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. [Cjr. / alogia. / allocinesie. pi. / allogenique. 3) Sulfatui de a. / allotypy. f. f. f. dim. ALOTRIOSMIE.: a. / allotriophagy {Cjr. allochiria.] Tulburare a sensibilitatii tactile. A. s.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. ALOESTEZIE. alopex = vulye . allesthesia. V. adj.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. f. [Lot. gr. m. gr. partial cu *alogen si cu *omolog. / allocheiria. alias = aitui. f. care se fixeaza pe ele si. Ie transmit semnale. f. [Cjr. [Cjr. s. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. s. phagein = a mdnca. s. ALOPURINOL. de la trepein = a w. alias = aitui. / allorhythmia. f. f. s. denudate incomplet. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. uneori. f. s. / aluminium.. s. s. s. -inis = aiaun. pi. / allogenic. idiotip si izotip. si alokinezie. f. s. Sin. / allotriosmie. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a.Paris 1893).} Crestere inegala.. in relief. / alloxan. tres..] Sin. / allopathie. rhythmus. [Lot. / allokinesis. / aluminose. s.towc. allotropism. m. f. s. n. [Cjr. s. rhythmos = rifn. AICl36H. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. / allopurinol. f.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. AIP04. [Cjr. Este caracteristica sifilisului secundar. ALOPECIE.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. / allotriophagie. s. [^r. / allotriosmia. ALUMINIU. tria = trei.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. durerea se trateaza printr-un analgezic. s. typos = tip. s.. hair loss. In particular. In acest caz. congenitala sau doban-dita. s.: puls bi. ALOXAN. [^r. s.: homogrefa ALOIMUNIZARE.. adj. ALOPATIE. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / allotropie. m. este denumita uneori daltonism olfactiv. ALVEOLAR. alias = aitui. / allodynia. progresiva sau brusca.0. lot. utilizat ca astringent si antiperspirant. aherare = a scnimfia.). de la alveolus. este mai adecvat termenul *alogenic. Daca a. adj. allos = aitui. 13. Iat. V. (i/n-men. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. seboreica rnasculina sau a. osme = miros. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. ALOKINEZIE.-nand cu raid vuipi[or. aisthesis = senzatie. sema. f. m.fioala. [Cjr.9815 si simbol Al. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). s. \Cjr. gr. In acest mod. ALTERARE.aiaun. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului.. multiple. / allotypie. f. / allometrie. s. / alopecie. / allopathy. ALOSTERIE. \Cjr. s. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.). f. s. iat. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat.. treis. s. allos = aitui. f.. stereos = solid. s.] Sin. grapheia = a scrie.} ElementuI nr. / allotype. / allometry. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. alias = aitui. ALOGEN. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. aparat. allos = aitui. / alteration. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. marca. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa.si retroauricular. f. de scris. s. De ex. tria = trei. alias = aitui. allos = altui. f. const. f. V. s. V. immunis = scutit.0. alias = aitui.).. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. adj. pathos = doala. m. / alloxane. \Qr. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid.priv. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari.sau trigeminat (bi. / allopurinol. androge-nogenetica se produce la barbati. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. adj. chute de cheveux / alope-cia. metron = masurH. V. / alloantigens. f. firiceag de. ALOGENIC. f. mimus = oUigafie. s. gennan = a produce. [Lot. s. modificarile patogenice si simptomele bolilor. implicit.sau trigeminism). gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla.). / alloesthesie. ALOTROPIE.: pica (v. [Cjr. f. s. f. ALORITMIE. [at. 2) FosfatuI de a. aHos = aitui. -inis .] Sin. / allogreffe. cu masa atomica 26. s. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. s. localizata sau difuza. model. ALOTRIOFAGIE. [Cjr. s. s. antiperspi-rant. -oza . logia = teorie.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. si tab. alias = aitui. V. kinesis = mifcare. [Cjr. olios = aitui. ALODINIE. f. {Cjr. / allogenic. ALOTIP. gr. grapbium. model. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. de [a kineia = a mifca. ALUMINOZA. radiatii etc.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. chimice diferite.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. ALOMETRIE. f. a . A. de ta alveus = cavi- 156 . fetomatema. de (a alter = aitui. f.] Sin. f. pelada. typos = tip. / aluminosis. Ex. s. lo-calizate Indeosebi supra. m. calvitie. Ex. s. sensi6iCitate. [a in = iipsit de. biochim. m. se limiteaza la anumite mirosuri. f.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. ALOTIPIE. f. v. s. de [a. incompatibilitate fetomatema. allos = aitui. allos = aitui. gr.: idio-tie afazica. / allogenique. anti = contra. adj. de. / aluminium. allogeneic. si aloestezie. iar diareea printr-un constipant).. sclerodermie. 3) A. / allograft.). / allotropy. \Gjr. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. s. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. alii-men. allos = aitui. altoit. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. / allorythmie.. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. s. trope = mtoarc-ere. utilizata ca astringent local.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. s. / allo-immunisation. t. f. / alveolaire. / allodynie.: izoimunizare (v.

f. *ameloblaste. primare sau secundare.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. A. a. f. / alveolitis. fters. / amblyopia.: adamantinom. tome = to. fara controlul constiintei. s. s. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. almulgum. vecfie amel = smalt. NA: alveolus dentalis. exsudativa). si nu este sin. m. [Lot. vecHe. 157 . NA: alveolis pulmonis. gr. s. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. amastie. de la. f. \Cjr. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt.apta. Ex. cu cecitate.. secundara . / alveoloplasty. ALVEOLITA. [Jr. generative. V. s.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara.. TratamentuI a. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. la valere = a^ area. opos = vdz. n. m. s.: automatism a. A. {Cjr. de la alveus = cavitate. m.. / ambisexua-lity. / ambidextre. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. f.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. f. / alveolus (pi. dia-bet). / amenorhee. ». AMBULATOR. / alveole. s. s.priv. AMBLIOSCOP. me. gr. vedere. amblys = tacit. / amaril. cu semnificatie patologica. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. m. urmate de o scurta perioada calma. ALVEOLA. a se.: boala Alstrom-Leber (v. AMANITA / Amanita / Amanita. / amblyoscope. 1840-1917. ale ambelor sexe.] Sin. profesor (succesiv) [a 'Scrim. / amalgame. sau f.\ Care se refera la *febra galbena. s. [a alveus = cavitate. blastos = germen.: adamantoblast. de ex. dim. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. gr. de. pri-maia . s. situat distal fata de canalele alveolare. alveolus. f. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. f. alveolus. alveolus. [Cjr. de la ambulare = a merge.: sinoptofor (v. adj. s. amblys = tocit. oftalmoscopic. hiastos = germen. ou f. putere. dim.ide[6erg. prin procese infectioase si de-. afectiuni ovariene sau uterine. / ameloblastome. ops. / ametropia. AMAUROZA. boli psihice etc. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. frecvent In *schizofrenie. muscaria. f. adj. a priv. ca si dupa menopauza.mdndm. alveolus. scopes = o6servator. a fibrinei (a. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. \<gT. nuuneld. \Cjr. -omo. voma. / amelia. acromegalie). metron = mdsurd. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. dim. / amaurose. fibrinoasa) sau. expresii. [Lot. s. caz In care deficitui de ve-dere este partial. AMELOBLASTOM. supurata}. / amblyoscope. f.. AMASTIE. a e^amina. A.prii'. virus a. n. de la lyein = a distruge. phalloides. f. / amelie. vecfie amel = smalt. m. [Cjr. s. ambo = amandoi.). Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. f. A.] Sin. AMELOBLAST. la temnein = a tttia. eventual. amau-rusis = or6m. / alveolotomy. se distinge de *ambliopie. Se observa In unele boli psihice. In continuare. mastos = son. AMALGAM. melos = e?(tremitate. f.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. T. de. Sin. timel = smalt.. s. adj. a unor celule (a. / amasie. f. frecvent: *pioree alveolodentara. / alveolite. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. In unele infectii. / ambivalence.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. / alveolotomie.\ Boala a 'smaltului dentar. f. AMELIE. iubire/ura. s.} Distructia. [Lot. alveoli). Sin. / amalgam.: 'astigmatism. f. ambulator. vecfie amel = smalt. [Lot. [Lat. macrofagica). s.] 1) Care se refera la mers. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor.\ Coexistenta unor caractere sexuale. s. m. / alveoloplastie. . de [a skopein = a vedea. s.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. AMETROPIE. Ex. [fr.. -i"(n. f.. AMBIVALENTA. pathos = 6oaid. / ambulatoire. / ambisexualite. a leucocitelor alterate (a. men. [Ofr. gr. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. de. s. s. [Lot. a se pkinBa. -trum = dre.. A. malag-ma. de la 11 . dim. boli generate (tuberculoza.] Sin. dim. m. alveolus. / ambulance. verna etc. pGmBa. f. AMBULANTA. / amelome. n. V. / alveolyse. f.. rhoiu = curgere. Se disting doua grupe de a. adj. s. boala Fauchard-Bourdet. secfiune. s. A. ambiilare = a merge. A. or. s.: tifos a. ALVEOLIZA. / ameloblastoma.-iere. adj. / ambulatory. apoi de severe tulburari hepatice. de. In caz de intoxicatie.. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. s. a alveolelor dentare. [Lot. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. [Lot. bolile Basedow-Graves. acte). Addison. / ameloblast. a modda. AMENOREE. A. valentin = forta. / alveolysis. f. [Lot.m6ru. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. durere abdominala. n. de la alveus = capitate. -omo. f. pantherina. oftdnoiog gtrmcm. ALVEOLOPLASTIE. opos = vdz. s. s. f. / amenorrh(o)ea. a -priv. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. Spatiu aerian pulmonar sacciform.: bucurie/tristete. / amaril. [Lot. la acelasi individ. amho = amd-ndoi. ambo = a. gr. o structura organica. s. alveoli. plassein = a forma. f.). plastos = mode-iat.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. f. a peretelui unei alveole dentare. [Tr. In unele boli ale nervului optic. Gushing. a . s. amelom. -e. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. si amauroza congenitala Leber. [at. s. f.: ameloblastom (v. s. mai rar. la nivelul caruia are loc *hematoza. s. AMBIDEXTRU. de la iilveus = cavitate. Qottingen fi '>(e.. / amblyopie. dexter. / amaurosis.] 1) Inflamatie. AMARIL.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. s. pi. -tra. menos = [und. diaree. -oris = care se pCimba. m. f. [Theodor Leber. ametros = disproportwnat. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. / amelopathy. / ambivalence. / ambidexter. s. maduvei sau creieru-lui..sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.mers automat. lysis = distrugere. anemie. apar semne si simptome brutale: greata. ALVEOLOTOMIE.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare.. s. s. s. de (a amauros = intunecat.). renale si la nivelul SNC. In general complicate) cu necroza. putere. cupru). f. s. AMELOM. n.] Pierdere completa a vederii.ALVEOLA tate.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. 2) Care nu este spitalizat. rede-re. la niveus = cavitate. boli endocrine (*mixedem. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. Sin. fters.. / ametropie.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. gr. s.. / ambulance. [Cfr. \Qr. / enameloma. s. / amelopathie. NA: alveolus. AMBLIOPIE. AMELOPATIE. s. / ameloblaste. [fr. f. adj. s. preocuparile. / amastia. ops. f. s.

cu perioade de exacerbare. [^r. [Cfr. s. m. pulmonar sau cutanat. f. AMIBOISM. AMFIFIL. ampho = am6u. adj. f. / amibe. AMFETAMINA.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. or. adj. a sch-imfia.: articulatiile intervertebrale. f. nonmyelinated. n. amoibe = altemanf:d. aither = aer curat. [Qr. s. secundare si tertiare. / amygdalien. s. de ia lye in = a distruge. pot fi patogene la om. neramifi-cate..j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine.. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. am6e[e p(lrti. AMFIDIARTROZA. dar se poate localiza si la nivel hepatic. -oi. 2) Amilopectina. s. [Lat. AMFORISM. dis = du6iu.: amoeba.] Articulatie mixta. philos = prieten. adj.. / amphipathic. [Qr. dc. m. AMFOLIT. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. / amphiarthrose. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. s. amygdale = migdald. f. s. amoibe = aS-temanta. adj. ampho = amEU. / amyelinique.u. s. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. AMIGDALECTOMIE. AMETEALA. AMFOFIL. ammoniakon = sore de amoniu. amylum.. relaxeaza musculatura bronsica. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. constituita din lanturi cu ramificatii. / amphoricity. alcatuila din lanturi lungi.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. ampho = afn6ii. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. de doua on. / dizziness.). pi. f. s. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. poate deter-mina dependents. colici. [Qr. atat omul cat si animalele. sub forma de lichid incolor. apartinand protozoarelor.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. / amphotrope. amphi = de amfiete parti. de ia amibein = a aitema. [Cjr.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. Ex. AMIDA. f. amidon. amygdale = migdala. s. gr. adj. {Cjr. scfiim6are. dextroamfetamina si metamfetamina. s. de. / am(o)ebiasis. AMFIARTROZA. amphi = de am6e(e pdrpi. in doua nidduri. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. a'. Unele specii de a. / amphetamine. a. \Lat. s. s. tonsillectomy. / amibiase. dizoh>at. AMFOTROP. f. se produce prin intermediul *amilazei. / amide. / amygdale. scade apetitul. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. d) nucleu amigdalian. ammattire.: vertij (v.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. amphi = de. / am(o)eba. / amphiphilic. lat. incluzand a. eidos = forma. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. s. de [a philem = a iu6i. arthron = articu[af.] Sin : amfolit (v. / amphidiarthrose. / amphiarthrosis.\ privitor la *amigdala. adj. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. aether. s.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. m. AMIELINIC. abdominala . / amiboi'de. adj. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. adj. bolta cereascd. AMIDON. lytos = distrus. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amygdalian. amoibe = altemanpd.\ Microorganism unicelular. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. a schimfia. [Cjr. in formele de intoxicatie cronica. / amygdalectomie. Var. emetropie. 2) De mentionat: a) a. \Cfr.] NA: articulatio cartilaginea. s. adj.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. / amide. s.. rezulta doua forme de a. se deosebesc: a. s. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. s. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. [Cfr. f. nmmoniakon = sore di amoniu.] Care se aseamana cu o *amiba. \Qr.: 1) Alfa-amiloza. -ism. n. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. a scltim6a. 2) Grup de compusi cu actiune similara. AMIGDALA. -ism. suflu). / amphotony. miopie). / amidon. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria.priv. f. de obicei prin extensie. / amphipathique. / amphophilic. -oza . [Gjr. v. 2) A. mai ales daca nu este tratata.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.: articulatia temporomandibu-lara. [frofiadii (at. -enne. / amphidiarthrosis. insomnie. amphoteros = care apartine ia doi. | Qr.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. adj. scfiimfiare. / amygdala. Ex. NA: tonsilla. philos = prieten. pri-mare.] Sin.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. iar amilopectina o culoare rosie. [QT. modificari de personalitate si. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. A. pathos = afrcfiune. arthron = artifiifafte. de [a amibein = a aiterna. amoibe = aiternanf. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). m. s. Amina simpatomimetica. amphora = amfora. a. amphi = de am6eie pttrti.). am(o)ebae. / am(o)eboid. myelos = rndduvd. s. adj. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. cat si ca o baza. / amphoteric. AMFOTONIE. V. amylon = fdind. s. AMIBOID. / starch. amy-lum. [Qr. f. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. -ind. Ex. s. s. AMFIPATIC. a . In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. amphophilous. schimfiare. adj.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. / amphophile. \Cjr. / ampholyte. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. mai rar. de ia philem = a iu6i. contracta sfincterele si ve-zica urinara. Var. f. Poate evolua cronic. n. este asferica sau astigmica. m. s. AMIBIAZA. / amygdalectomy.. / amiboisme.a. / vertige. AMFOTER. / am(o)eboidism. s. tenesme. / amphorisme. adj. iritabilitate. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) .] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. / ampholyte. Sin. m. se numeste sferica sau stigmica. f. tonos = tewiune. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) .. azn . f. f. este detectata cu ajutorul iodului. AMIBA. amphi = de amfieti parti. trope . ia amibein = a aitema.*apendi-cele vermicular. anxietate. celule migratoare) de a emite pseudopode. adj. s.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. {Cjr. f. adj.] Sin. adj. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. tonsil. vertigo (lat).: amoebiaza. AMIGDALIAN. ampho = aIn6ii. [Cfr. de ia amibein = a aiterna. / amphotere. racemica si sarurile sale. / amph6tamine. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.). c) a. / amphiphile. [Gr. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. ektome = excizie. / amyelinic. / amphotrope.: amfoter. adj. Prezenta a. / amphotonie. adj. m. s. a scftim-60.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. b) a. a dizoh'a. ia matus = Beat. scHim6are. Consumul cronic de a. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. f.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. amibiaza. Di-gestia a.: suflu amforic (v. s. Ant. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. f. .ie. f.intoarcere.

indud a. [Gr. [Gr. salivara si a. gr. amygdali-tis. ammoniakon = sare de amoniu. / amyosthenie. de asemenea. -ina: I at. / amine. plasis = modeiare. de (a mimeisthai = a imita. Uneori. / amylose. a priv. f. manifestata prin fades inexpresiv. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. f. a fost data de Virchow. adj. amidon. AMILAZEMIE. f. mys. AMILAZA.. treonina. gr. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. si amine bio-gene. amyloidisme. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. / amyotonie. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. / amylas(a)emia. cistinuria-lizinuria familiala. amidon. myos = muscfii. acidus = acru.] Scaderea fortei musculare. amidon.. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. 2) A. AMILOIDOZA. amylum. In cazul *bolii Alzheimer. copt de ta pepsein = a gati. / amylasurie. s. f. amylum. valina. *catecolamine. primitiva sau primara. secundara. A. ummomakon = sare de amamu.. myos = musciti. sides = forma. s. f. / amine. f.). / tonsillitis. / aminoacidurie. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. gr. m. Recent s-a demonstrat ca a. AMINOACIDOPATIE. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. amygdale = migdaid. AMIOTROFIE. / amimia.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. pentru miastenie. / amygdalite. s. f. m.. s. / amyloidosis. s. [at. adj. -ind. mimia = imitare. care se depoziteaza In organele interne. [Lat. AMILACEU. / amylase.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. / aminopeptidase. gr. haima. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. AMILAZURIE. V. sanguina este de ori-gine pancreatica. congenitus = nascut odatii cu.. s. Cele mai frecvente tipuri de a. f. AMILOZA. biochim.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. -ind. f. gr. [Lot. -aza. fimylum. s. [Gr. [Lat. s.. Denumirea de a. de ammiti. si tab. [at. / amyotrophy. / amyosthenia. biochim. amylon = faina. ammoniakon = sore de amoniu.i. amygdale = migdaia. putere. continand o functie acida.. Unii a. a -priv. Cresterea a. amylon = faind. -atos = sdnge. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. ammoniakon = safe. *histamina etc.: amiloidoza (v. amidon. are si o actiune opusa aldosteronului. -ozti. s. metionina. s. amylon = faina. amylon = faina. s. -1(0. [Gr. Ex. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. f. s.] Prezenta amilazei In urina. / amygdalotripsis. amylon = faina. s. f. m. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. taxis = ordonare. A. s. histidinemia. / aminopeptidase. amylum. a . -ind. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amylo'idose. f. ouron = urina. amylon = faina.} Sin. a. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia.: amiloza. ouron = unnd. sthenos = fortd. amyliim.4-glu-can. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. gr.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. sarade a reactiilor motorii si emotionale. aminoacide. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. a crea. AMILOID. a modefa. -am . de ta cum = cu. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. s. f. care reprezinta 159 . f. f. mys. acidus = ami. In inflamatia glandelor parotide. [Lat. / amyotaxie. AMIOSTENIE. neopla-zii ale plasmodtelor. 8.. acidus = acru. / amiloride. oligofrenia fenilpiruvica. a aranja. myos .] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. aranjare. / acide amine.\ Element constitutiv al proteinelor. f. s. f. s. f. amylon = fciina. AMIGDALOTRIPSIE. [Cfr. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. Sin.). / amylo'lde. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. s. *triptamina. izoleudna. mys. s. gr. f. f. f. f. [Gr. amidon. m. mys. *cistinurie-lizinurie familiala etc. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. ammoniakon = sare de amoniu. tonos = tensiune. lizina. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. A. derivata din amoniac prin substituirea a 1. / amylasemie. f. AMINOPEPTIDAZA. [Lat. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. maltoza si dextrine. AMIMIE. f. s. ~~~\ AMINA. f. -e. f. mys.] Inflamatia *amigdalelor palatine. rinichi si splina. A.priv. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. s. / amygdalotripsie. / amylosis. / amylasuria. amylum. *boala Wilson etc. *A. / aminoacid. In *amiloidoza. s. adj. boli inflamatorii recurente.. se gasesc la unele plante. AMILORID. 2) Substanta amorfa. const. amylum. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. proteine si alcaloide. leucina. fenilalanina si triptofanul).. a priv. clipit rar.] Sin. amidon. gr. / amyotonia.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. [Gr.muscni. / amyotaxia. -ozd . s. s. s. dar Indeosebi In ficat. s. f. AMIOTAXIE.) In urina. este de origine proteica. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. sin. tripsis = frec-are.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. a . gr. / amylace. [Gr. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. gr. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. s. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. joaca un rol important In sinteza organica. AMINOACID. tattein = a ordona. s. leudnoza etc. V. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. *acetilcolina. Ca urmare. s. -aza . [Lat. s. A.: miatonie. f. [Gr.. V. / aminoacidopathie. a carui semnificatie nu este Insa clara.. [Gr. a fost pus In evidenia In creier beta-a. / aminoaciduria. si tab. [Gr. a -priv. gr. n. s. / amiloride. \Gr.: tirozinoza.) Baza organica azotata. Sin. [at. / amyloid.priv. creste. de cauza nepredzata. de la. peptos = digerat. genitus = nascut si gignere = a nafte. m. / amylase.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. hemodializa prelungita etc. s. care exercita functii regulatorii: *colina. s.: ataxie (v. s.: tonsilita. Se disting: 1) A. f. sunt molecule care se gasesc la animate. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. const. Sin. s.. adj. myos = musch. f. tirozi-na etc. f. / aminoacidopathy. s. AMIOTONIE. / amylaceous. f. / amimie. a-a. zdrobire. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. indispensabili. sunt denumiti esenfiali. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. -aza.). troplie = firma. -ind . s. myos = muscfti. amidon. AMINOACIDURIE. [Gr. A. serum amylase. a digera. de la plassein = a forma. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. / amyotrophie.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. *serotonina. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. [Lat. fS-a. gr.

[Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. Var. evolutie foarte lent progresiva. pentru amibiaza (v. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. sau f. fenomen psihic complex. dar absenta pseudohiper-trofiilor. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. In patologia psihiatrica. n. cu incidenta 1/20 000 nasteri. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. / amnestique. adj. s. *impotenta. selective. s.. / amniographie. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. Se mai numeste si holoschizis. Diferentierea a. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. / amniocentese. a e^flMtrta. initial proximale. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. AMITOZA. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. pentru amiba (v.recente.) AMOEBIAZA. \Qr. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. b) A. punga apelor.n6. importante: 1) A. iar uneori si din trunchiul cerebral. secundar ai centurii scapulare. V. cu debut Intre 3050 ani si afectarea.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. f. Sin. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.pm'. mimsthcii = a-fi aminti. AMNEZIC. cu miros iritant. Alaturi de forme de a. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. \yr. f. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare.^ammare. In relatie cu 'cromozomul X. cu membrane intacte. AMOEBA. amnion = memfirand a fatutui. / ammoniac. / amnesia. [Cjr.mbra. f. fiind compusul de baza . amnion •= wtmfirana a fdtuCui. simetrice.. p. AMONIAC. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. spinale progresive ale adultului. fenomen observat la om la nivelul ficatului. -ozd. si a. citogenetice. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. V. Sin. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute.priv. In general. / amnion. kentesis = wtepd-twa. s. AMNESTIC. n.). f.. iar morfopatologic. A. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. dificil de clasificat. urmate de deficit motor si amiotrofii. Se utilizeaza In industria chimica. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. s. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. s.. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. graphein = a scrie. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). \Qr. anterograda. / amnestic.priv. o .. organice sau nu. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. cu tendinta la distalizare. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. isterie (mai frecvent a. f.] Membrana limitanta a oului fecundat. transparenta. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. si raptus. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. Indeosebi. / amniocyte. V.] N^\y. \GJT.: In etilis-mul acut). / amitosis. f. Deoarece este un examen riscant. H-I regiunea proximala.: punctie amniotica. amnion = me. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). mergand pana la degene-rare si atrofie. ammo-niakon = sore de ainoniu. Poate avea loc fie prin stran-gulare. s. amnioa = me.] 1) Care se refera la *amnezie. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. / amnesic. 2) A. m. ou f. mneme = memorie. Tipuri de a. introdus prin colul uterin. bine definite clinic. aparuta In cadrul unei depresii. cu durata de supravietuire de circa patru ani.priv. / amnioscopy. fir.). / amitose. s. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. antreneaza atat o a. a. / amnioscopie. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. fdtuiui. globale. n. Este de origine citotrofoblastica. s. permite determinarea motricitatii fetale.. s. [tyf. uneori *diabet zaharat. se manifesta Inca din viata intrauterina. care priveste informatiile. [Qr. a muschilor gambelor. Inlocuita cu *ecografia. cat si retrograda.. tesutului nodal. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. m.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. fie prin clivare.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. Sin. s.. cu tendinta centrifuga. f. tit [a skopein = a veaea. s. cu debut Intre 20-50 ani. AMNIOGRAFIE. cu transmitere autozomal dominanta. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. a . b. s. cu transmitere recesiva. s. la a . AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. limitate si lacunare (ex. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. AMNIOCIT. o .: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. si mnasthai = a-fi aminti. foarte solubil In apa. AMNIOS. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. auditive sau vizuale. n. / amok. rinichiului. sau anterograda {de fixare). gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. A. V. s. ceea ce poate fi la originea unei a. adj. pot aparea in stari depre-sive. / amok. amnezie. / amniocyte.: ecmnezie (v. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. f. s. Memorizarea. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. Compus binar al azotului cu hidrogenul. Sin. toxic pentru organismele vii. retrograda). spectrofotometrice. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. Var. a. 160 AMONIAC AMNEZIE. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. / amniocente-sis. mnasthai = a-fi aminti. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. / amniography. a fost.: sac amniotic. "maligna". a. tie.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. f. 3) A. AMNIOSCOPIE. Ele au un caracter ereditar. f. Mai importante: a) A. \CJT. m. AMOK. dilution = mem6rana a fatutui. / amnios. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. Se disting a. s. rezistenta. s. a sexului fetal. de ex. A. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. \Cjr. AMNIOCENTEZA. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. A. adj. s. amnesia uitare.\ Care provoaca pierderea memoriei. f. skopia = e. / ammonia. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. rare. s. Forma "benigna" este progresiva. m. subtire.). [Qr. m. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. adj. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. si memorie. Forma acuta. / amnesique. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. mult mai rare.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. / amnesic.m6rana a fatutui.. s. mitos = afo.

A. s. V. f. AMP-DEZAMINAZA.v. din Cat. de la amplificare = a man (amplus = mare. s. -aza. AMP / AMP / AMP. proteine G.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. endo-crinol. cu intensitate rnarila. ampli-atio. a . permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification.\ Abrev. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. 2) Rareori. const. AMPER. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. AMORFOGNOZIE. / amorphous. \G. [Qr. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. de imagine sau a. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. V. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. [a ampliare = fl crefte. [Lot. s. gnosis = perce. gasita. foto. hiperamoniemie. -ina. ammoaiakon = sore. Un curent de un a.priv. f. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. / amorphe. dependenta de originea parentala. g. digitale).ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ligand. [A5rev. f. s. / myoadenylate deaminase. s. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. y. V. impresiune. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. / amplitude.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. amoniemie. f. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. la facere = a face. AMPLIFICATOR. si tab. de. -iais == Cargime. cu o tensiune mai mare. dm fr. profesor la 'Bans.priv.re. [Qr.. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. s. amplificator = care marefte. receptor. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. marime. amoniu. m. n. m.). gasita. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. ureogeneza. const. [Lot. f. si PCR. / AMP-desaminase. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. ammomakoa = sore. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait.re. f. / amplificateur. adj. acest proces se accentueaza. AMPRENTA. c) a. morphe = forma. s. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. derivat de. paime sau plante. haima. f. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. AMP-deaminase. AMORSA. amplitude. magnetic.5'-monofosfatul ciclic. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. de puls. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. / ampicillin. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. adj. AMP c. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. prin simtui tactil. / amplifier (electronics). s.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii.. V. [ftfire. Jar In *alcaloza diminueaza. parental imprinting. la nivelul tutu-cor tesuturilor. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. si PCR.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. f. e) a. V. In tubii renali. / amorce. f.). observata. lipsit de forma. f. [J~r. s. AMPLITUDINE.} Oligonucleotid care. / amorphognosia. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. de. amoniogeneza. Ea poate fi transmisa la distanta. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. electronic. In *acidoza. Tipuri: a) a.. des = separat de. de (a gennan = a produce.! genesis = producere. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. de [a amplus = mare. / ampliation. f. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. amoniacul este sintetizat din *glutamina. -onis = mctrire. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa.si cinematografiata. / ampere. amorce. a taia. In scop de identificare. A. si amo-niac.. s. s. utilizat In automatizare. / ampere. si tab. f. fizician francez. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. de amomu. cunoaftere. / impression. f. a .. / empreinte. s. / ammoniogenese.: primer. / amorphognosie. V. v.. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. / ammoni(a)emia.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. f. reactia In lant a polimerazei. \Jr.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. cu mialgii si crampe musculare. m. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date.in monofosfat. m. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. iradierea padentului fiind mult redusa. AMPICILINA. AMONIOGENEZA. s. s. imprimere = a apasa pe.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. biochim. Sin. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. s.ve. adenilat-ciclaza. V. f. AMONIEMIE. (at.). de luminanta. de amoniac. Sin. s. este transformat la nivelul ficatului In uree. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. s. A. 2) A. de obicei electric. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. [ui Jupiter Ammoa din Lima. m apTopie. f. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. / amplitude. s. AMORF. [Lot. ammomakoa = sore de amotiiu. f. prin aplicarea pulpei de161 . provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. [Cjr. b) a. empreinte. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. de. Astfel. / ampliation. V. Este inactivata de *penicilinaza. / primer. V. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda.r. [Andre Marie Ampere. AMPLIATIE. f. actioneaza ca *mesager secund.: PCR (v. / ampicilline. engC. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. / ammoni6mie. activand "protein kinaza A. amoniemie) deoarece. gashd m apropie-rea timplulw. vecfie amordre = fl mufca. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. sau s. ficare. s. s. / ammoniogenesis. 1) Represarea permanenta. enhancer (genetics). d) a. Consta In formarea.

Exista doua a. Ex.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. In prealabil Inmuiata 'in tus.. s. f. f. s. s. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. aer. denu-mita model.AMPRENTA GENETICA getelor. ANAFILAXIE. cu ajutorul unui instrument chirurgical. adj. adj. s. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. / anaphase. situata la nivelul duodenului.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). / anacrotism. [Cfr. V. s. aaa = In susi krotos .] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. ANAGEN. \Cfr. hydatos = apa. -eri. phasis = aparenta. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. Sin. [at. [^r. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. muschii. m. s. ANAFILATOXINA. 1684-17S1:\ V. khioros . Sin. A. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. / anaphyla-toxin.. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. [Cfr. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. / anaerobiose. s. gr. ANACROTISM. {Cfr. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. \Qr. a arunca in sus (ana . ANACLITIC. de.. ampula). de obi-cei un bisturiu.\ Despre cine. In *proba PrausnitzKusIner. (ikousis = am. profesor la 'Wittenburg. an . Abraham Vater. ANAFRODIZIAC.in sus. / anaphrodisia. adj. [a ampulare = fl taia. venin de cobra. s. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). tonifica si revitalizeaza. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. / anabiose. [Abraham Vater. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. A. -ind . ANACUZIE. sau algesis = simtui du-rerif. permite o reproducere fidela. 'Wittmfiwy. mediata de IgE. respiratorii. f. partial. / anachlorhydrie. s. -ism. f.. / anacousie. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei.] 1) In chirurgie. la un al doilea contact cu antigenul. de.. fiidrogen. de ia toxon = sageata. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. s. s. orice structura anatomica. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. s. s. n. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. ana -priv. gennan . osteoporoza etc. fidela. / anaphylaxis. \Cjr. ANALEPTIC. / anacrotisme. / anaerobic. |t/r. m. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. m.. de la ana = din nou. / anaphrodisiaque. / analeptic.: cofoza (v. a arunca in sus (ana = in sus. NA: ampulla hepatopancreatica. Ex. operatie prin care se separa de organism un membru. un segment de membru si. s. A. [Lat. pi. analeptikos = care restaureazd. ana = in sus. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. f.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. Vater. / amputation.. a danturii si a tesuturilor vecine. / anaphrodisiac. rasaritut unei . ANAEROBIOZA. iovitura. adj. / anabolisme. f. [at. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. anabole = acfiunea de a urea. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. -oza . ana . [Cfr. adj.: a. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. anabole = acfiunea de. / anabolism.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. phylaxifi = protecfie. medic si botanist german. / anaerobiosis. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. profesor la. A.s. 3) In embriologie. afgos = durere. s. / anacusis. s. f. portiunea inferioara a *rectului pelvin.. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. a.a produce. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva.. / anaphylaxie. aer. ampula. [Cfr. iarcSsi. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. [Lat. obligato-rie. Exista un mare numar de a.priv. s.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. Anafrodizie.: carte de identitate genotipica (v. s.priv. bins = viata. ANAFAZA.: a.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. anatomist. n. hydor. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}.priv. s. adj. [Qr. aphrodisia = dorintd sayiaia. adj. de la phaiaein = a aparea. Umpluta cu ipsos. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. [-Cot. tot la o serie de microorganisme. ANALGEZIC. ANABIOZA. / ampoule. s. ANABOLIZANT. f. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. s. / anaphylatoxine. medic fi botanist ger-man. f.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. de [a akouein = a auz. [Cfr. 2) Medicament care .: C3a si C5a. n. ana = contra. care favorizeaza productia de proteine. adj. -eris. iarafi. f. s. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. a urea. / anaclitic.). urmata de o anomalie *fenotipica. a scurta.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). ana = in sus. AMPULA. adj. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. f. anatomist. [Qr. pe o foaie de hartie. iarafi. gr. A. aer.} Sin. / anaphase. levuri. s. -os = aer. ampullae. f. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. s. comparabil cu socul anafilactic. la unele microorganisme. [Cfr.} 1) Care stimuleaza.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd.). f. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. In cazul a.. n. / ampulla.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. adj. pasivS).. an priv. -oni/i = taiere. oma. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui.: *de-presie a. AMPUTATIE. / anabiosis. n.verde. [Qr. anaerqbioza. 3) In stomatologie: copie negativa. anabiosis = rewviere.priv. s. / achlorhydria.priv. / analgesic. / anaphrodisie. ANAEROB. -e. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. tesutui subcutanat si tegumentele.priv. / anabolisant. s. / anabolising. gr. on . rectala (NA: ampulla recti). [a anaballein = a construi. / anaerobic. amputatm. dor. m. NA: ampulla. s. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. f. care. phylaxis = protecfie. / analeptique. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. a. Exista a. gr. f. s. dt ia phy-latlein = a apara. / anagen. aphrodisiakos. f. klitos = desfafurat mapoi. [Cfr. a. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung.'•tele. dactiloscopie. s.. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate.. adj. ANACLORHIDRIE.ClUaie. -os = aer. [Cfr. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.. / analgesique. f. an . f. adj. *deletie a unui •autozom. f. pentru formarea bontului. aer. f. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. Ant. adj. / amputation. / anagene. ANABOLISM. adj.: catabolism. an . m. anabios. A. an . si a. 2) Sectiunea traumatica..: aclorhidrie.. de a reconstrui. facultativa.i. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. / anaclitique. s.. una = contra.. prin extensie. Ex. V.

m. / anasarca. [Qr.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. A. 10) A. patologica sau morfopatologie. reiatie. sunt utilizate. / analogue. care poate genera 'farmacodependenta. chimica. se disting nu-meroase tipuri de a. iarafi. a. ana = in juruC. a mo- ANATOMIE dtia. logos = raport. calitativa) si de determinare (a. algos . ANASTOMOZA. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. secfiune. de la ana == din nou.si citochimice In cursut unei boli.] Comunicarea naturala. metodele de a. iarafi. / analysor. \Qr. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. ANARTRIE. Directii: 1) A.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. V. metoda de a. In functie de localizare si de efectele In plan functional. Este considerata uneori sin. s. / anarthrie. s. iardfi.. de la askos = 6urduf. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. De asemenea. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. factorials. / anascitic.. 7) A. s. s. dezvoltarii. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. s. 11) A. sarx. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. f. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. statistics. nu se manifests clinic. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). ANALIZOR. 2) A. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. a. studiul modifi-carilor macro. de [a plassein = a forma. ANASARCA. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. glosar informatica. n.receptor cutanat. taire / f(o)etal hydrops. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. s. 5) A. -atos = gura. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. 4) A. s. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. f. 12) A. / analogous. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. ANALGEZIE. analogos = (a fd. f. / anaplasia. an -priv. m. 3) A. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. f. sarkos = came. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. s. ex. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. adj. coprologica. f. re-[afie. f. plasis = nwdelare. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. 7) A. s. s. dispersiei. *A. f. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. In continuare. 5) A. iarafi. cu afemie. *A. 4) A. an . V. spe163 . 9) A. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. a. ANATOMIE. In medicina. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. conform unei anu-mite milrimi. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. radiologica. analog. askites. f. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. a. s. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. f. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. A.. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. 2) Dis-pozitiv care.a distruge) . fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. m. sioma. 3) A. materiilor fecale. s. f. s. 6) A. adj. / analyse. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. de. despre o boala In care ascita. an -priv. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. trofica. ana = din nou. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. / anatomie. toxico-logica. de regula frecventa. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. / analyseur. adj. lyeiii =. segmente ale tubu-lui digestiv.. anastomosis = descfiidere. *euforizant sau *anxiolitic. *A. deopotriva. / analgesic. macroscopica.priv. la ana = din nou. [Cjr. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. 8) A. / anaplasie. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.. de [a temnein = a taia. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. hidrops fetal. / anatomy. studiul a. s. Ex. ANALOG. / anarthria. comparata. dar. f. Intelege ce i se spune. [Cjr. [Qr. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. Sin. prin extensie. *A. de la ana = cu. spectroscopica.. de. [Qr. s. / anastomosis. A. narcotics prezinta si un efect sedativ. / anascitique. [Qr. s.si microscopice. / anastomose. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli.] Asemanator. 2) A. In cazul polarimetrului. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. ANALIZA. bio-chimica. f. ANAPLAZIE.: a. Indeosebi In laboratorul clinic.. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. in cercetarea stiintifica si In practica medicala.durere. grafica. [Qr. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. ana = din nou. s. f. la. coproparazitologica. \Cjr. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. \Qr. si hidrops. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica.: boala Schridde. cu producere de *ascita. Domenii de a. adj. De fapt. [a ana = din nou. adj.. s. / anamnesis. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. f. s. ANAMNEZA. / anamnese.: 1) A.} V. Bolnavul afectat de a.). In medicina si biologie. anamnesis = re-a-mintire. (ie.] Stiinta structurii organismelor vii. ana = in juruij tome = taiere.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. [Qr. embriolo-gia structurala. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. vizual. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. analogue. bacteriologies sau microbiologica. f. [Qr. 4) A. ansamblu de procedee de identifcare (a. s. ANASCITIC. analysis = rezoivare. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. De obicei.. analyein = a fezoha. 6) A. f.\ Care nu se Insoteste de *ascita. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. / analgesia. auditiv. logos = raport. / analysis. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. histo. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. / anasarque. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. poate dti si scrie.

varsta si sexul. de osificare. n. 17cetosteroizi. dm gr. s. f. andros = tidrbat. ANDROID. s. Pe de alta parte. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. stoma. adj. / an(a)emia. duodenale. ankylos = Incovoiat. oner. caninum.: toxoid. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. topografica. a. / .] Care prezinta caracteristid masculine. n. ankyra = ancorH. / hookworm disease. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. Cel mai frecvent.: androgin (v. s. s. Sin. fara tulburari importante. f. s. A. gynaikos = femeie. Specii: 1) A. cur6at. Rezulta anemie.. ca modul de viata. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. se poate produce dupa o afectiune articulara. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. un traumatism. Care se refera la hormonii sexuali masculini. Alte ex. ANELAJ. a deficitului de fier din alimentatie.: boala Griesinger. adj. \Qr. adj. andros = 6ctr6at. 8) A. pausa. normodtare si macrocitare. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. / androgynism. / androgene. [Qr. ci un simptom In numeroase boli. ANDROQINIE. loxikon = otravO. s. / androgynous. adj. / andrologie. f. / androgyne. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. In continuare o serie de tipuri principale de a. studiul particular al unor organe sau zone din organism. s. a. ANDROGIN. / ankylosis. aner. ankylos = mcovoiat.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). s. cw6at. 2) Sin.). [^r. / androide. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. f. gyne. s. ANCORARE.. f. andros = IJOrlJat. determinata de *aplazia medulara globala. gr.. In plus. aner. jumatate barbat. chimica sau imunologica. m. A.) care. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. / male climacteric. eidos = formd. / androsterone. Principalele criterii de clasificare a a. f. s. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. Ex. adj. andros = 6iir6at. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. de ia ankylos = wcovoiat. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. / androgen.: obezitate a. / androsterone. f. -ina . Manifestarile a..ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. s. A. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc.fameu. aner. de-oarece. / androgyne. 2) In practica. [Lot. adj. [Jr. aaky-losis = curBurd. / anemie. ANDROLOGIE. V. / androgenic. prin Indepartarea. cu absenta .. s. variabile. difterica etc. aner. anco-ra. pentru v&rfut sQgefiCor. s. s. f. neurovegetative si osoase. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica.. A. de regula endogena. s. haima. / android. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. ANCHILOSTOMIAZA. adj. [Qr. ANDROQENIC. m. / andropause.. [Qr.] Boala provocata de 'ancylostoma. unde provoaca microhemoragii repetate. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. ANCOSA. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. f. 2) A. / anatoxine. fiecare din cele doua a. gyne. In engl. sau poate fi provocata chirurgical. partiala) sau suprimare totala (a. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. f. gyaaikos . andros = 6(lr6a. Asigura stabilitatea protezei. de. ANATOXINA. andros = biirbal'i [at. [Cfr. ANCHILOZA. andros = ftCafial. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. [Cfr. Se disting doua tipuri principale: a. / ankylostomasie. o serie de variabile. gynai-kos = fe. ANDROSTERON. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. aner. / anchorage.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. s.] Sin. / androgenique. / ancorage. altitudinea. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. ANDURANTA.] Despre o substanta. f. neuropsihice.. f. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. / encoche. Totodata. indurare = a.. si artrodeza. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. anchilostomiaza. diminuarea *reflexului cremasterian. daca evolutia a. \Qr. / annelage. clasa Nematoda. V. 4) A. a. adsorbita pe gel mineral si a. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare.f:d. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. m. f. de intensitate mica sau medie. [Lot. 164 ANDROGINOID. mtOri. androgyne. / ankylose. f.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. adj. m. Sin. a. f.: androginoid. radioscafo-ulnara. ankylostomiase. -aza. ANDROPAUZA. s. stoma. a cadi a se of:e[i. americanum sau Necator americanus. / endurance. pausis = mcetare. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. [Qr.] 1) *Hermafrodit. purificata. 's. Tsi pier-de activitatea toxica. ia toxon a sdfleatd. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. s. s. gyne. atos = gurd. encocAe. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. 3) A. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. depind de deficitui androgenic. a impuritatilor. s. s. care promoveaza *masculinizarea. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. / anatoxin.\ Toxina bacteriana (tetanica. In unele anemii (ex. [Gr. Spre deosebire de menopauza.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. ankylostomose. logos = ftiin. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. precum si o serie de tulburari.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. an . cardiovasculare. brasiliense. [C. normo-crome si hipercrome. aner. f.] Diminuare importanta (a.] Studiul anatomiei.r. de utilizare a termenului: a. f. stereos = solid. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). adj. s. la altii la peste 70 de ani. oner. / androgyno'ide. [Ofr. f. jumatate femeie. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. andros = b&rbat'i gennan = a produce. consednta a unui spasm sau a unei amprente. / andrology. cat si concentratia hemo-globinei. m. nu este o boala. este lenta. ANDROGEN. creat prin analogie cu "menopauza. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. m. s. s. s. Ex.t. m. [C/r. s. s. unde se formeaza papulopustule..: a. f. ANEMIE. s. cw6at. f. organismul se poate adapta. f. ceea ce este inexact.me.priv. / endurance. eidos = formO. ana = contra. in relief} V. oprire] Termen de origine franceza. ankylostomiasis.. / androgynie. / annealing. f. s. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. V.

determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). *bilirubinei. h. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.). A. reumatismale sau maligne. al bolii Biermer (v. feripriva.).). ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. cu volumul globular mediu peste 110 m3.: anemie nutritionala (v. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale.: boala Biermer (v. anatomopatotog itatian.: sindrom Martin (v. si boala Imerslund-Najman.: boala Silvestroni-Bianco (v. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . 0 serie de a. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.: a. talasemie). cu *a. drepanocy-tic an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite.: boala MinkowskiChauffard (v. m.: boala Hayem-Faber (v. pediatru american.: anemie carentiala. 1852-1925. A. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Tip de a. probabil. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi.: fransfuzie cu sange incompatibil. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. infectioase. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. catre varsta de 60 de ani. a carei cauza este necunoscuta. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. V. A. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. 2) Izo. Sin. unele *a. sarcina. a. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia.). [Anton Biermer. h. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. Uneori este considerata sin. A. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). produsi de sis-temul imun al bolnavului. 1871-1945} Sin.: boala Banti (v. Sin. Este determinata de absenta. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. reactivi la temperatura corpului. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza).a. acid folic). ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. v. unele parazitoze. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia.: cloroza (v. m. sarcina cu imunizare fetomatema). fie In cadrul unei 'mielodisplazii.: drepanocitoza (v. Orice tip de a. Sin. Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. definita prin diminuarea productiei medulare. A. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. "imunoglobuli-ne G si M. Boala survine la copilul mic sau la adult. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. sunt normocrome. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. A. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. nutritionale (ex. h. Sin. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. Sin. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. h. *a. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. A. Indeosebi *botriocefaloza). *gastrectomie). Sin. Sin. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.: boala Lederer-Brill (v.).). din cauza aportului deficitar de fier. 1827-1892.: anemie sideropenica. Tip de a. Sin. abandonat. h. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. In eritrocit. A. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. m. Sin. A. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.). gennan. m. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.). •mu&t.). f. istoric. Acesti autoanticorpi.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. *lactatdehidrogenazei. Sin. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. stomac. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier.] Sin. [T/iomns Bentoa Cooley.). cuprind: a. aplastica. A. Biermer (sau *boala Biermer). i. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. profesor (a ffcrenf. si anemie aregenerativa.). V. [diiido Banti. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. A.} Sin. *A. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. prostata). a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. A. A. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. este. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. denumite imunoalergice. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. proteine sau vitamine).). ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. A. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.: -talasemie majora (v. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. Sin.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.

/ anergisant. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. / aneusomy. In continuare. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. / aneuploidie. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. Termen. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. adj. ANERITROPSIE. prima din cele trei culori fundamentale. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). s. In care abolirea sensibilitatii. ANEVRISM.).. se. s. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. Se disting. [Qr. sub care sunt reunite diverse a.. / aneusomique. cu = bun. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. nu evolueaza normal. ANEUZOMIE.. ANEURINA. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. / anerythropsia. a unei artere intracraniene localizata. / anergie. slabiciune si paloare.priv. peridurala.. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural.). determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza.: anemie sideroacrestica. / an(a)esthesiology. / anergia. Sin. f. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. s. s. genera/a. la concentratii adec-vate In tesutui nervos.: anemie feripriva (v. sideroacrestica). pentru aneuzomie (v. care. A. s. acfiune. / aneurin..nsi6i[itate. spontan sau voluntar. aisthesis = senzatit. administrate prin inhalatie.. / anesthesie. f. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei.. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. -atos = cuiowe. erythros = rofu. s.priv. a. enkephalo = creier. soma. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. f. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. logos = ftiMtd. produsa Intr-un interval scurt.. s. soma. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. / an(a)esthesia. Metoda de *a.priv. f. adj. / aneusomic. on . Ex. f. fiind considerata o stare preleucemica. A. s. Sin.senz. apsis = I'edtTe. [Cjr.).. s. [Cfr. . ANESTEZIC. generate). etiologice.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. toca/a. aisthesis = sematie.. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. an . f. g.). caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. 1.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa.. an . / aneurysm. Grup de medicamente care provoaca somn profund. s. uneori. a. / anergie. [Qr. cu numeroase sin. oneurysmo = [lugire. adj. -atos = culowe. -atos = corp. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. Se disting: a. termica. eii = bun. \Cfr. Sin. ergon = tucru. Malformatie sacciforma sau fuziforma. eel mai evident este eel al a. r. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. r. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. / aneurine. catre maturare. A. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. abundenta.: monosomie). ergRin = a incra} Care provoaca *anergie.priv. f. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. [GJT.\ 1) Care provoaca *anestezie. f. a. n. an . include sange si.} Absenta perceptiei culorii rosii. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. a. Sin. di (a aneurynein = a duata. aistesis = se-mafic. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. A. localizata pe traiectui unei artere. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata.: trisomie) sau In minus (ex. V. / anesthesique. (khroma. / aneusomie.). tactila etc.). ANESTEZIE. an -priv. ANEUSOMIE. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. / aneuploidy. f. si aneuzomie. cheaguri sanguine organizate sau nu. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. b) a. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau.priv.afie. desi produse din abundenta. ANEUZOMIC.. f. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. A. f. s. tactila). este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. non-volatile. s. an priv. anevrysme. -e.. s. s. g. Ex. m practica. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. A. (v. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. aisthesis =. ca si a trombopoiezei). sensifiiii-tate.. ANENCEFALIE. dolor. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. de la ergein = a iucra.priv. tfilatatie. tuberculinice.. eupfoos = favora6ii. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. reprezinta o varietate de *dicromatism. rahianestezia sau *a. an . [Gr.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. tocoreg/bna/a. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. adj. In contact cu un trunchi nervos. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANERGIE. s. Grup de compusi care. f. cu exces de mieloblaste. sensi6ili-tate. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. f.). an -priv.. (fibroma. n. [Cfr. prin infiltratie sau pulverizare. si a. ca urmare a stazei acestuia. adj. ANESTEZIOLOGIE. adj. an . a) a. / anencephalia. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. Var. denumite mdeosebi In functie de localizare. pediculata sau nu. f.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. V. [Cjr.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie.priv. / anesthesiologie. s. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. s.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale.: boala a. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. s.). Uneori se constata enzimopatii. / an(a (esthetic. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa.: vitamina B... c) a. de la e = in. m. de ex.. termica.. / anencephalie. r. ANEUPLOIDIE. locale} sau generale (*a.] Numar anormal de cromozomi. f. / anerythropsie. s. \(jT. *sarcoidoza etc. cu supraIncarcare secundara cu fier.: anemie sideroblastica (v. Se disting numeroase tipuri de a. In plus (ex. anencephaly. volatile sau gazoase. [at.: aneusomie. eidos = formd. m. an . Var. s. ANERGIZANT. an . i. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. la baza creierului. [Qr. / anevrisme. A.priv. f. [Cjr. -atos = Corp. de regula. ca si o serie de boli dificil de clasificat.

nectere = a (ega. placenta si cordonul ombi-lical. V. plastos = mode. f. de obicei.: parul si unghiile sunt a. mi (ad = catre. Conga. trompe uterine si ligamentele uterului. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. cerebrala. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa.iargire. f. / adnexa. s. flebita. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. 1) A. ANGIECTAZIE. A. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. angina = sit/ware.). dc. consednta unui traumatism. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Tumora vasculara determinata de organizarea. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. superfidale. engagement. ANGEITA. ANGINA. inclusiv a "amigdalelor. / angeite. f. Mai rar. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. nu este o *micoza. in canalul medular cervical. Intre tunica interna si cea externa. pi. [Lat. / angiectasls. f. / aneurysmorrhaphy. dilata^ie. d. s. a wnpietl). ditataf-ie. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. a persistat este *a. f.: a. s. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. comunicant cu artera printr-un colet. f. f. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. rezultand o dilatatie cilindrica. In functie de localizare si de natura infectiei. [Qr. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis.a dilata. aneurysma = iargire. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. 2) A. de la aneurynein = a dilata. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. de [a adneclere (annectere) = a lega.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. Sin. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. f. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. s. Pentru a. s. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. langa. Ansamblul constituit de catre ovare. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a.la. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . -ita . uni (ad .ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. aneurysma = iargire. a unui hematom care constituie un sac fals. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. pi. / anevrysmoplastie. Flegmon sau abces amigdalian. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. Termen engl. s.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. 'Eons. diCatafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ektome = esfcizie.twn. *sindromul Cogan. ale pielii. [Cjr. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. / angiectasie. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. adnexus (annexus) = [egdturd. Este. In aproximativ a doua saptamana de boala. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. f. s. de la angere = a strange. a. francez. -ita. f. cuprinde nu-meroase varietati. [Gr. / adnexitis. f. la plasucm = a forma. [C?r. s. s. a/ aortei. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . deoarece cauza a. nectere = a iega. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita.: anevrismorafie (v. s.: anevrismoplastie. f. v. a. / angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. *arterita gigantocelulara. amniosul.: vascu-larita. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. de. s. / engagement. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. *A.. s. infectioase de origine bacteriana. medic. de la adnectere (annectere) = fl iega. f. In contact cu o leziune arteriala. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. [Lot. / aneurysmoplastia. pectorala. 'granulomatoza Wegener. [(yr. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet.). s. s. m. / anevrismectomie. sore throat. vasculita. reconstitu-tiva. s. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. nngeion = vas. ANEVRISMECTOMIE.. f.] Inflamatia *anexelor uterine. de (a aneurynein = a dilata. prin diverse procedee. 1S37-1914. / anevrysmorraphie. s. Termenul a. Uneori. d. alantoida. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. ANEXE. [Lat.. aneurysma . Ex. cu refacerea arterei. angor abdominal (1). Sin: sindrom Churg-Strauss (v. quinsy. f. / herniation. urmata de sutura. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. In cazul a. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. ia '}{6pitau\. intestinala. f.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. din interiorul acesteia. disectie aortica.catre. faringiana. a impieti). amigdaliana. Denumirea este improprie.ga. adnexus (annexus) = le. aneuryaein . / annexes. a sufo-c-a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. tonsilara. A. angiite. / annexite. temporala. / aneurysmectomy. pentru desemnarea a.\ Semn patognomonic. ektasis = di[atafie. ANEVRISMOPLASTIE. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. / angine. ovalare. a..ti de. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. rhaphe = sutura.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. In caz de anevrism fuziform se practica a. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. f.was. dermatomiozita. 4) 1n obstetrica. / angina. limfangita etc. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. phlegmonous angina. a modda} Sin. ANEVRISM DISECANT . *A. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. 167 . la. difterica etc. sau gr. a. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. ANEXITA. a. Ex. angeioa . ANGAJARE. In cadrul unei formatiuni comune. *periarterita nodoasa. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). s. lupus eritematos diseminat. Sin. ANEVRISMORAFIE. Consta In deschiderea pungii anevrismale. 3) A. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm.\ Tesu-turi. s. In prezent.

f. Forme clinice de a. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. mandibula.. dupa injectarea unui *mediu de contrast. angeion = vas. s.: hemangioblastom (v. [C. efort. ANGIOGENEZA. graphein = a scrie. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. iar "coronarografia releva stenoza importanta. / angiocholite. s. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. f. angeion = vas. Cauza a. V.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. [Wilhelm Friedrich van Ludwig.. fiind denumita In aces-te cazuri a.. [CfT. stenocardie. extractii dentare).r. s. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. din (at. graphem = a scrie. noaptea. lungi si spontane. [C)T. / angio-genesis. pneumococ sau stafilococ. boala Heberden.6. crize care se agraveaza rapid. s. Mai rar. A. dimineata si seara. kystis = sac. / cholangitis. / angiocholegraphy. f. / angioblaste. angeion = POSi blastos = ge. f. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. n. intricata.] Sin. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. prof&sor'Ca Saris. 2) A. / angiofluorographie. s. 1908. blnstos = gennt. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. / angiocardiography. cingeion = vas. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. m. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale.inihe Vincent. f. p. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. / angiogenine. khole = Bita. fiind inhibat de *steroizi. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENINA. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. devenind tot mai frecvente. In circa jumatate din cazuri. s. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. s. ANGIOCOLECISTITA. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. pediatru german.). de decubitus. a.). / angiocholecystitis. V. Prognosticul a. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. si angina pectorala.mie. de. Sin. / angiocholecistographie. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. A. [feim Hyar. Sin. -ita. Tumefierea. In general. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. f. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). . 'Berlin. f. 1'e. s. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente.). b) circumstante. de tip Prinzmetal. gr. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. fiuor.: infectie Vincent (v. cu o cadenta rapida. gennan = a produce. / angioblast. 3) A. proteine angiogenice. Stuttgart. iar In o treime din cazuri a.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara.} Sin.: 1) A. la gennan = a produce. s. s. Solutii terapeutice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. genesis = producm. / angiofluorography. graphein = a scrie..] V. ANGIOFLUOROGRAFIE. / angiography. -it5] Inflamatia canalelor biliare. s.: angina de piept. p. aspectui clinic al *a. i. ANGIOCARDIOGRAFIE. ANGIOCOLITA. s.: colangiografie (v. Sin.] Sin. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. -onio. are o evolutie grava. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. infiltrat. In cursul *cateterismului cardiac. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. a. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. ANGIOGRAFIE. angRion = vas. s. interscapular. f. angor abdominal (2). •V.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. PlanseuI bucal este ridicat. extra. n. s.). / angiocholegraphie. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare.). A. s. / angiogenin. cu iradieri In membrul superior stang. [Myron PrmzmeInl. kcirdia = iniw. m. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte.: angina Henoch. ANGIOCOLEGRAFIE. angeion = vas. spastica. angeion = vas. / angiocholecystography. V. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. dur si foarte dureros. este totdeauna grav. In care crizele survin spontan. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. khole = bil&i kystis = sac. f. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. / angiographie. f. angor pectoris. f. fluor. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. Denumita si stare de rau anginos. "cu tendinta de extindere In profunzime.). senzatie de moarte iminenta.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Sin.] Sin. ANGIOBLASTOM.n. instabila.sau intrahepatice. cflirurg german. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. s. 4) A. kolon = mtestin gros. \Qr. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina.. angiografie numerica. fara unda de necroza. se complies cu 'infarct miocardic.: angina vasospastica.zica. [Cjr. pe. f. agentui patogen In *difterie. ANGIOBLAST. emotie. spat finer. cordw-iog americon. sindrom Prinzmetal. 6) A. n. [Eduard Heinrich Henoch. *heparina si *interferon. 1862-1950} Sin. spontane. f. pseudodifterica. [Cfr. [Gr. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. s. bactinoiof) pi e.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. / angiocardiographie. uneori la ora fixa. 5) A.. gat. [Cfr. reflexa. graphein = a scrie. angeion = vas. s.: In cazul fe-brei tifoide). vezica. p.. In cazul a. s. / angiocholecystite. dupa pranzuri. este produsa de streptococ. f.: angiografie numerica (v. / angioblastome. \Cjr. p. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. sau cardioangiografiei selective. angine de poitrine / angina pectoris. si sindrom de ischemie-leziune. / angioblastoma. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. acompaniate de *angoa-sa si. -ina. f. u. s. s. survenind de mai multe ori pe zi. khole = biia. colan-giografie (v. cu rise de infarct si moarte subita. s. care. f. variant angina pectoris. uneori. angeion = vas. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. o parte din cavitatile cardiace. / angiogenese. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. limba este Tmpinsa si ea In sus. f. oris = curgere. c) durata: scurta (minute). Denumire generica pentru toate a.pidemio[og francez. 1820-1910. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. angeion = vas. graphein = a scrie.: angina ulceronecrotica (v. acuta coronariana febrila. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. [Cfr. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave.] Inregistrare. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. angeion = vas. [Cfr. f. prelungite. frig. p.

stenosis = strdrntare. span = a trage. angeion = vas. dt la. -oma. mgustare. retiniene etc. s. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. s. / angiomyoneuroma. [(^r. scrie. / angiostomie. m. [Cfr. angeion = vas. tendere = a wtind'e. / angiotensinase. ANGIOTENSINOGEN. s. a mcorda. s. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. ANGIOTENSINA. angeion = pas. retinopatii etc. mys. m. de la tendere = a mtinde. angeion = vas.: boala Rendu-Osler (v. [C. produce} Alfa. keras.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. a. / angiotensine. si AT. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut.} *Necroza peretilor unui vas. scintilla = scantde. const. / angiology. gr. ANGIOPATIE. ANGIOSPASTIC. / angio-tensinogen. (cu subtipuri). n. tumora glomica (v. [Gfr. s. f. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.). [l^r. / angiostenose. spasmos = contracfte. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). -aza . ANGIOM. dezobstructie. \Qr. [Qr. [at.. ANGIONECROZA. Poate consta In sutura. / angiostenosis. ANGIOSTENOZA. f. [Qr. di la. hypertensin. m. si AT. si tab. m. f. I). prin crize de epilepsie. / angiopthy. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. / angiospasm. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). ANGIOSPASM. -ina'i gr. / angioma.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. / angioscope. gr. logos = stiinta. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate.. n. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. ANGIOMATOZA. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. n. angeion = vas.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. V. -alos = jfura. adj. sub actiunea 'enzimei de conversie. ANGIOSTOMIE. ungeion = vas. gr. f. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. [Qr.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. A. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. f. Sin. s. rezulta din a. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis.). / angiomyome. angeion = vas.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. nekrosis = mortificare.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. tensvs. neuron = nerv. ingust. adj. s. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. f. s. / angioplasty. graphem = a. II.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). s. s. f. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT.. din gr. angeion = vas. m. / angiokeratome. e. / angioscope. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. / angiomatose. anterioare. s. A. ANGIOPLASTIE. I) denu-mit a. / angioscintigraphie.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. f. angiotonin. V. spustikos = care trcye mauntru. [CJT. s. f. / angiotensinase.. [Qr. angeion = vas. / angiosarcome. s. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. / angiospastique.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. s. s. f. meningiene. hypertensine. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. s.. [at. m. tensus. stenos = strd-mt. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. / angioplastie.: sindrom Cobb (v. s. angeion = vas. f... f. / angiomatosis. s. / angioscintigraphy. f. Sin. frecvent.r. a. stoma. [Gjr. s. -oma. f. myos = musctii. myos = musclii.?(amina. a. -oza. de la nekros = moarte. -oma.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. -oma.: 1) A. / angiotensin. In cazul vaselor mari. I este un decapeptid care. / angiospasme. 4) A. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. f. ANGIOLOGIE. n. s. gennan = a. V. [(77-. f. de [a skopein = a video. [Qr. / angiologie. Sin. dilatare. -ma. / angionecrose. Ill. / angiostomy. plastos = modelat.). n. de asemenea. 2) A.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. / angiopathie. m. [at.rtensina. s. accidentele vasculare cerebrale. [Termenut a rezultat din doua. Tip de a. Sin. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. f.ipe. f.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s. ANGIOSCOP. s. / angionecrosis. / angioneuromyome. ANGIOKERATOM. 'in continuare. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. [Cfr. -inn. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. si boala Fabry. spasticufi. a mcorda. sin. / angiospastic. cutan^e / Cobb's syndrome. dt la plassein = a forma.] Tumora vasculara circumscrisa. 3) A. s. In regiunile temporala si occipitala. angeion = vas. IV. f.] Ingustare a vaselor sanguine. s. boala Lindau.} Sin. Sin. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. n. ANGIOMIOM. / angiokeratoma. s. angeion = vas.] Boala. / angiotensinogone. f. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. ANGIOTENSINAZA. naevus vasculaire / spider angioma. s. a nwd'eCa. 169 . tendere = a mtinde. de [a. endocrinol. A.).: angiotonina si h. angeion = vas. ANGIOSARCOM. angeion = vas.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). incorda. [Qr. / angiosarco-ma. V. s. s. angeion = vas. / angiomyoma.'. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. re-zulta din a. angiotonine. ANGIOMIONEURINOM. angeion = vas. Poate avea diferite localizari. (at. skopos = observator. Au fost descrise mai multe a. m. ANGIOSCINTIGRAFIE.. keratos = corn.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. s. de la. angeion = vas. sarkos = came. angeion = vas. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.: gamaangiografie. s. pathos = 6oa[a. mys. sarx. angeion = vas. m. Imaginea este apoi restituita. [at.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. tensus. adesea congenitala sau genetica. s. s. angeiologie. n. [Cyr. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen".-globulina de origine hepatica. s. \Cjr. I). omd. II poseda receptorii specifid AT. -oma. congenitala sau dobandita. element precursor al *angio-tensinei.: angiografie digitala. / angiome.

/ Angstrom. / anisochromia.. / anisometropie. tesut. ANION. accelerarea respiratiei si pulsului. m.. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.ANGOASA ANGOASA. 170 ANIZOTROP ANILINA. adj. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. abdominalis. isos = egal. c) a. / anisophoria. Poate fi profesionala sau accidentala. s. n. ANIZOFORIE. -oris = piept. b) a. s. / aniline. f. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. ingust. s. ca o consecinta a hemolizei. / Angstrom. deoarece are M. opos = vaz.] Lichid uleios toxic. ANICTERIC. -ism. angustia = loc strdrnt. ANIZEICONIE. an .\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica.•priv. ANHIDRAZA.).). obtinut Indeosebi din nitrobenzen. angiiilla = fipar.] Inegalitate pupilara. angle. / anhedonia. an -priv.. de valoare mica. AN IZO METRO PIE. s. s. s. / angulus. / anhedonie. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.priv..: unghi (v.). de la Anil = indigo. / anhidrose. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. adj. f. lingere = a /inye. s. f. d) a.. s. s. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. bicarbonic (HCO^). fiziologica. s. a tainui si omen. [C/erm. n. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. hiperfagic. n. f.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis.. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. ANILISM. si se manifesta prin fenomene nervoase.r. ANILINGUS.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. v. f. / anhydrase. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. de (a ienai = a merge. m. / angoisse. s. Var.: angina intestinala. A. n. prin 'casexie sau infarct intestinal. avand senzatii. ANHEDONIE. isos = egai.: angina abdominala. Var pentru anilism (v. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. f. Aceste reactii. / aniline. / angle. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. m.). / anisocytose. / anicteric. de la trepein = a intciarce. anger. animal. adj. an • priv.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. de (a anima = suflet. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. abdomen. phorein = a se simti. / anisometropia.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / aniseiconie. ANHIST. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.). produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. Ant. s. radicalii acizi sunt a. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. 2) A. s. s. a se comporta} *Strabism latent. on -priv.. 2) Care apar-tine organismelor. hidros = tra. s. Ant: izeiconie. pentru angor abdominal (v. -a]-nil. metron = masura. on . khroma. cu maduva spinarii sectionata. de. inteslinum = intestw. s. ion = migrator.i icier} Care nu se msoteste de *icter.: acelular (v. de control. kyiof. Simbol: A. imperceptibila. anus = smut. s. din iat. adj. -minis = preve-stire. cu Jena respiratorie si cardiaca. ops. si anilism. ](^r. {Cjr. fizician fi astronom suedes. f. / anhidrotique.). Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. an * priv. / anhiste. si apa. [Lot. f. / anilingus. angoisse. . s. [Cjerm. (a anguis = sarpe] Sin. \Cjr. f. an * priv. transgenic. / anilingus [Lot. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. s. In anemiile hemolitice. [^r. / animal. incolor. ANIZOCORIE. s.. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. / anhydrase. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. -oris = sufocare. acuta sau cronica. / anisocytosis.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. s. adj.nspira. / anisocorie. adj. -oza. [QT. f. adj. e) a. {Qr. f. -oris = sufocare. in ara6a -ainil. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. / anisophorie. s. s.: angina pectorala (v. s. s.1 nm. ikteros = gai6enare. isos = egoi. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita).. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. rasuflare} 1) Organism viu. -ozo. [Aiders /ens Angstrom. [Qr. s. / anguillule. surve-nind In general dupa mese.. isos = egal. \'Jr.i isos = egali kore = pupita.. / anisochromie. hidros = transpiratie. s. egal cu 109 m.] V.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. ANIZOCITOZA. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. rotator. / anhi-drotic. ANIZOTROP. s. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. ca si In microscopia optica. ana = m sus. animal = fiintS vie. f.tie. ANILINISM. / anilisme. in arafia. coif} Sin. relativ mica. [Lot. [(yr. f. f. f. [Lot. an • priv. uneori fortata. V. ANGULUS. hydor. / aniseikonia. on priv. acompaniaza formele severe de *anxietate.). an -priv. Sin. Are M. / anion. angor abdominal (2). Principalii a. / animal. f. angor.priv.: anilinism. / anicterique.). Bioxid de carbon (v.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. s. 1814-1874. / anion. ANIZOCROMIE. ANGUILLULA. / anhistic. s.. [Cfr. ANGSTROM . angor intestinal. Anilm. s. de Ca inIcfitinus = interior. f. adj. s.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. f. f. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). f. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. hematologice (anemie) si tulburari digestive. / anisotropic. m. isos = egal. [Cjr.. eikon. m. [Cfr. m. s. Evolutie. angor. stare de rau general. ANHIDROTIC. transgenic.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. angu-lus = ungfii. -atos = cu[ciare. Se deosebesc: 1) A. In compozitia sarurilor. [Lat. considerate de origine neurovegetativa. m... \C. histos •= tesdturd. -ozo . deci fara comuni-care cu creierul. adj.. Conform SI.: a. ori functionala Cin diferite boli). care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. isos = egai.: *izocorie. = celutd. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). obser-vata In aortita abdominala. hydatos = apa. m. spinal. cu formula CeH5NH2. / anilism. s. pectus. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. / anguish. Anilm de [a Anil = indigo.] Sin. an -priv. trope = Intowcere. ANGOR ABDOMINALIS.: coexistenta de *macrocite si *microcite.] Sin.: Strongyloides (v. Var. s. \Lat. n. / anguillula.] Intoxicatie cu anilina.. f. an • priv. / anhidrosis. lui Houssay. adj. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. [^r. / anisocoria. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. [Qr. Sin. vedere.. Var. Carboanhidraza. s. / anisotrope. 2) In particular. ANHIDROZA. an . cu rol In vederea stereoscopica. f. anhistous. m. s. -oris = sufocare. ANIMAL. s. f.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. \Lat.

] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. Ex. s.priv. [Cyr. ANOFEL.a. de care.priv. / anisotropia. adj. cu hipermetropie (v. s.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.. organon = instrument.priv.) In functie de directie. A. fara importanta.] Electrod pozitiv. 171 . de la. / anonychia. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. s. s.r.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. f. adj.. adj. 'agnozie vizuala. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli.. s. f.. prin Intepaturi. an • priv. pozitiei. V. lat. termenul este putin utilizat. [Qr.. / inorganic. Femelele (hematofage) sunt vectoare. nomos =• allied availd forf. f. s. s. gr. f. adj.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. "hemianopsie etc. benign. [Cjr. an . S-a propus sa se considere a. / ankyrine. osme = miros. s. [Qr. / anorexie.). diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. / anorexigene. V.priv. fiz. onyx. tinand seama de sensul curent al cuvantului. ANORHIDIE. s. de obicei "congenitala si *familiala. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / anormal. (in . Sin. f. Nemato-cere. vivax. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. ANOFTALMIE.: aberatie cromozomiala (v. m. prin exces. ops. a. cHimist. / anosmia. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. / anomie.. Prin extensie. f. s. Evolutie imprevizibila. f. adj. [Gfr. monstruozitati. / anosmie. spre deosebire de *monoftalmie. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. ANKILOSTOMIAZA. si anosognozie. f. Se sustine ca a. / anopsia. f. s. Limita Intre normalitate si a. Se gaseste In banda (4. uneori. f. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. / anosognosie. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. / anophtalmie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. odous. ANOD. orexis = apetit. sau mineral. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.} 1) Care diminueaza apetitul. Bra urmari. / anisotropie. / anorchidie. ANODIN. a • priv. ina. on -priv. Sin. ANORGANIC. s. adj. / anorexia. s. anomaliu = tte. organum. s. / anophthalmos. gr. / anorganique. prin extensie. orexis = apetit.a produce. / anopia. aspect.priv. a .] Absenta simtului odoratului (mirosului). prin defect.. ANOSODIAFORIE. isos = ega[. / anomalie. octontos = dinte. care a studiat si daltwumul. an • priv..} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. Ex. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. pentru anchilostomiaza (v. |^r. apsis = vedert. 1766-1844} Sin. f.).. f. }C.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. Wucherena bancrofti. / ankyrin. din [at.. / anopie. \Gr.} Care este contrar structurii. de [a trepein = a inloarce. f. organicus. s. Desi ar putea prezenta interes. m. s.} Gen de insecte (tantari) Diptere. gr. ana = fn sus. rezistenta la tractiune. iar cele infe-rioare lui m .. f.. psihopatie. functiei sau comportamentului "normal. on . an . lat. -ale. s. dependenta de contextui familial. {CJT. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. Sin. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. an .: anorexia nervosa. s. s.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. anomalous. anomalus. ma-sind. malariae si ovale). ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly.priv. anorexie mentala. m. s. / abnormal. cunoastere.priv. on priv. [Gfr. ANKIRINA. A. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. s. / anopsie.. ANORMAL. f. f. adj. a. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. si a pozitiei acesteia. -ykhos = unghie. aorma = reguid.d de (ege)} Modificare patologica. dilata-bilitate.tor. si normal. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie.: protanopie (v. trope = intoarcere. / anode. / anorexiant. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. ab = indepartat de. drum. este uneori conventionala. s. / anosodiaphoria. / Anopheles. A. adj. V.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. s. Var. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. [Qr.. m. gennon .i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. V. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. s. s. / anodyne. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. / anode. ANOSOGNOZIE. si monorhidie. / anonychie. / anodontie.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. de [ege. indolor. [C?r.). f.priv.reguiarita.. [Qr. s. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). an -priv..] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. 1) an . nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e.nf:d. s. V.. onoma. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. anomaly. an priv. s. / ano-sognosia.. anomos = nereguiat (an . f.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f. \Gjr. -atos = denumire. profesor la. nosos = 6oala. conductivitate electrica.: fosfor a. 'M'anc Hester. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. orkhis. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. [Gjr. s. ANOPSIE.priv. ANOREXIGEN. gf. {Qr.te. ankyra = awora. gnosis = perrepere. f. [Lat. f. d wufi sufere-a. [John Dalton. f. ANOMIE. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). s. s. / anodontia. ANOMALIE. an • priv. anopheles = vdta. opos = vas. -aux. ANOREXIE. s. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). f.idan fi naturalist engie-z. 2) Absenta vederii. ANONICHIE. / abnormality. / anomia. s. \(^r. m. anorexia nervosa. / Anopheles. hodos = cole. / anorchia. f. n. ideal cristalele. nepericulos si. f. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). s. / anosodiaphorie. f. 2j a . 3) Uneori sin. ANOSMIE.. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. [QT.ma. ANODONTIE. / anodin.: anorexie mentala (v. [Lat.). ANOPIE. f. care nu respecta norme sau legi. -e.2T. f. f. viteza de propagare a sunetului. congenitala sau dobandita. In acest caz. a luminii etc.). orgtinikos = referitor la un instrument.i nomos = obttd avdnd forf. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza.

desi se leaga la un 'receptor. de ia anti = contra. -rtis » moarte. s. / anthelix. s. competitiv sau necompetitiv. onos = Brat. a.] 1) Mis-care In sens anterior. ANTALGIC. anatomist ge. natalis = de naftere. adj. s. / anthelix. s. s. anterior = mai mainte. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. hucid. 3) A. anthelix. f. f.] Care calmeaza durerea. de [a gradi = a merge. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. hypo = sub. hipofiza. / anterograde. Ex. ftiinpifica ovulum = ou mic. Prin a. / anox(a)emia. / anoxemie.priv. |br. m. ANTECEDENTE. s. 2) a.. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. adj. In principiu. s. de altitudine v. acidus = aero. adj.priy. anularea sau inversarea efectelor lor.. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. [Lat. s. an .. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. / antacid.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. / antecedents. In forma de U. antagonisma = pozifie.: blocante de canale calcice (v. profesor la Zurich.: pozitie a. 6) a. / anteversion. Sin. anteflexie si anteversie. ANTAGONISM. [Qr. prea flectat Inainte. Legarea se produce conform *legii maseloc. m. / anoxie.: amnezie a. organe. ANTEPOZITIE. partus = nafte-re. ANOXEMIE.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. gr.} V. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. cu care este asociata. ante » mainte. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. m. care con-serva curbura sa normala. fami-liei sale (a. Sin. ante = inainte. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. [Cjr. \Lut. s. oxys = acm. NA. / anterograde. f. de la ponere = a pune. [Lat. a.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. partial: ventral. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. / history. / avant-bras. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. de regula localizata. gr. s. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. m. exista un spectru larg de agonisti si a. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. oxys = acrui o\igen. pi. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. / antehypophyse. Ex. antihelix. 2) A. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. tratament a. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. afgos = duren. [Lat. ANTEFLEXIE. 3) Substanta care. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat.. positio. / anoxia. f. A. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. n. s.. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. familiale). personate). a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. ANTERIOR. tub urinifer si nefron. brakhion. v. ansae. anti » contra. ante = inainte. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. ANTENATAL. anoxyemie. n. ANTEBRAT. adj. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. s. Ex. baima. / anovulation. / anterieur. astfel Incat. ante = mainte. Tipuri de a. anti = contra.. physis = creftere.. f. [Lat. pi. gr. ANTEHELIX. s. 4) a. ce poate avea ca rezultat diminuarea. s.. adj. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. de ia vertere = a wtoarce. 2) Despre un sistem. neonatala. adj. [Qr. -e. f. -ntis = antecedent.rm. s. ANTEROGRAD. a carui presiune scade In tesuturi. a. s.] 1) Care se opune acizilor. ascendentilor sai (a. ante = wainte. treapta. n. [Qr. A. n. s.] V. f. histo-toxica. adj. antecedens. este libera In interiorul cavitatii abdominale. / antalgic. s. dim. . s. ago-nistes = [uptdtor. [Lot. [Lot. helix = fpirald. / antagonisme. ANSA. / loop. f. [Lot. comparativ de [a ante = inainte. A.priy. / antalgique. biochimic. care Ie servesc. Intre cele doua extreme. -onis == mdoire. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. / antagonism.. / anteposition. [at.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. o?(igen.an. s. Medicament cu aceasta proprie-tate. i. ANOXIE. / anse.. an . dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. ANTAGONIST. s. / antenatal. stagnanta. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. adj. 1809-1SS5. 5) a. s. f. ANTE PARTUM. adj. NA: pars distalis adenohypo-physeos. fenomene sau substante.: 1) A. s. / anteflexion. / antiacide. [Lat. 2) a.. de ia flectere = a wdoi. ae ia anti = contra. adj. gra-diis = pas. / antagoniste. Cat. brachium. s. / anterior pituitary. ANTEHIPOFIZA. versum. adj. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. s. m. / anterior. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. / antagonist. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. [Qr. a inamta. la nivelul partii lor concave. s. Marginea convexa a a. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. n. i. In aces-te conditii. f.ANOVULATIE ANOVULATIE. mart. 7) a. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. f. [Lot. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. [Lat. f. ereditare sau eredocolaterale). / anteflexion. partiali. ansa toarta. Se pot distinge: 1) a. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. organ.] 1) De-viatie anterioara. axul corpului uterin.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. ante = mainte. a nou-nascutului.. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. lat. ANTIACID. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. antugomstRs = oponent. fulminanta. NA: antebrachium. pi. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. de ia phyeia = a create. rau de munte. / anovulation. s. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. f.: a.). In sens propriu reprezinta o Intrerupere. / antenatal. 2) Care se produce de la un moment dat.. de Ca parero = a nafte. 3) a. adj.} Termen discutabil.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ante = inainte. flexio. situata anterior fata de "helix. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. -onis = punere. ante = mainte. ante = mainte.\ Absenta "ovulatiei. / anteversion.] Care preceda 'nasterea. -atos = sange. f. 3) a. s. \Qr. [Lat. [Lat. ANTEVERSIE. / forearm. agonisti si a. anterior = mai mainte. de in ovum = ou. NA: ansa. n. ANTE MORTEM. Pentru comparatie. eventualitate practic imposibila. mio-cardica. 2) In bacteriologie.. an . / anteposition. f. m. f. 4) A. s. m. prin flectare. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. s. m.

conceptio. m.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. [Qr. a sufoca. Sinteza factorilor II. In scop terapeutic. adj. Datorita acestor proprietati.. cuta-nate. capere = a [ua). / antiallergique. anti = contra. si nu a actiunii clinice.oagulare = a In-cfiega. / antiarythmique. al!os = aitui ergon = iiicru. / antibiogramme. ANTIANDROGEN... cancer. antitubercu-loase. / anticholinergique. ergein = a [ucra. adj.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. n.. / anticipation. [Qr. careia Ti afecteaza cinetica.. [Cjr. actiune. / antibiotique. r. adj. s. ANTICOAGULANT.: medicament a. amino-glicozide. In prezent. s. / antiallergic. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. / anti-anticorps. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. m. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. m. -enne. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. f. anti = contra. / antineoplastic. de (a angere = a strange. adj. canal de potasiu. prezinta. adj. khole = 6iia. contraceptiv. ANTIBIOGRAMA. s. si antibiotic. / antiangineux. m. anti = contra. canal de calciu. s. s. Sin. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. V. *antiemetice. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. in vitro sau in vivo. Pe baza efectelor celulare. [at. s. anti = contra. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi.. s. [Cfr. IX. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. adj. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). ANTI-ANTICORP. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. -cri = roc. [Cfr. / anticancereux. adj. m. aati = contra. ia conccptare = a deveni msarcinata... 2) o substanta naturala care circula In sange. spanioia amarillo = galften. [Cjr. s. f. m. adj. n. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice.. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. m. adj..: heparina. contraceptive. V. anti = contra. / antibiogram. glico-peptide. s. s. adj. ANTIANGINOS. n. / antiandrogen. m. V. [Cjr.. o. m. pentru unitatile medicale mari. a . m. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. / antibacterial. n. Prin a. ANTIBIOTIC. adj. V. anti = contra. -ina. alterata. A. s. n..: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. / antisludge. ex. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists).. s. cra6. bias = viatd.. antimitotic (2).. / anticodon. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. s. -euse.] Care se opune *febrei galbene. a.. oner. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.\ V. s. adj. / anticonceptionnel. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm.: antivitamine K. s. / anticoagulant. gr.] 1) Care se opune vietii. andros = bCa-bat. m. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. de [a baktcria = fiaston. dim. / antiarrhythmic. din aceasta cauza. / antiamaril. a. convul173 . / anticonvulsivant. n. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. adj. mecanismut de actiune si efectele clinice. df. gramma = insc. deci. ANTICIPATIE. n. s. ANTIALERGIC. s. s. adj. adj. anti = contra. anti = contra. adj. / anticodon. anti = contra. n. sunt grupate In familii: betalactamine. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. Int.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice...rie. tetracicline. s. therapeia = trata-ment... ANTIAMARIL. n. s. -elle. s.] 1) Care previne *sarcina. concep^ie. [Qr. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii.. V. -onis = grcw\ ditate. [Cjr. ANTIBIOTERAPIE. adj. ca si a analogilor sintetici ai acestora. si antiulceros. *gramicidina si *polimixinele. s.re. adj. ANTICODON. gennan = a produce. Cat. ANTICANCEROS. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. a anticipa (ante = Inainte. de (a therapeuein = a ingriji. pulmonare sau sanguine. polipeptide. rifampicine. bias = viafd. / anticoagulant. s-au dezvoltat a. / antiantibody. ANTIARITMIC. de (a anticipare = a o (ua Inainte.. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. de. / antibiotic. antibiomimetice. anticoagulante circulante. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. anticipatio. [at. s... VII. s. la ergein = a. / antibacterien. d) o serie de inhibitori de calciu.. m. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. [at. macrolide. se disting patru grupe de a. Ex. / antiamaril. V. s. / antibiotics therapy. adj. derivati de oxichinoleina. / antiepileptic drug. anti = contra. n. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. s. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. f. (^r. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. si X ai coagularii este. ANTICONCEPTIONAL.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. [Qr. ankein = a sugru-ffia. anti = contra. f. n. ANTICONVULSIVANT. -onis = anticipatie. / anticholinergic. s. aggregare = a aduna [a un ioc. -e. s. / antibiotherapie.. adj. -euse. m. cu anticorpii. m. Substante care inhiba coagularea plasmatica.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. anti = contra. antifungice. [Qr. determinate de *alergie. sunt utilizate ca *spasmolitice. s. adj. bakterion. / anticonceptive. s.. a coagula. corpus. canal de sodiu. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. f. m. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. antiseptic. anti = contra.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. [Cfr. anti = contra. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. *midriatice si antiparkinsoniene. anti = contra. s. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. ANTIAGREGANT. [at. (at. s. adj. rhythmus.. n. [Cjr. Anticolinergic. adj. [Lot. s. antimitotice. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / antianginal. m. In functie de formula chimica.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. In ultima perioada. ANTIBACTERIAN. nitroimidazoli. \Gjr. [Cjr.priv. anti = contra. bias = viata. -e. angina = sufocare.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. antisecretorii gastrice. adj. / antiagregant. adj. dezinfectant. sou gr. (at. de sin-teza. / antiandrogene..ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. care permite determinarea sensibilitatii. pi. / polypeptide antibiotics. / anticipation. fata de "heparina. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice..

20) A. A. t. m. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos.: a. A. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. Donath. benzodiazepinele. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. Abrev. de la convellere = a zdmncma. 4) A. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. fata WO-1950. 12) A. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. anti-TPO. 11) A. "test Coombs etc. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. urmare a sarcinii incompati-bile). perinucleah (p-ACAN) . antiinsulina apar Basedow-Graves. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. anticelular. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. m. 5) A. ului celular. a. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. variatiile de temperatura. este enorma. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. ori ca complement. varietate de a.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.: ACAN. Inventarierea aces*epilepsie. / anticorps. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.[ pentm precipitant. *iar celalalt pentru alt antigen. de natura proteica. -oris c corp. IgG care se leaga de reaginic. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. a. c. A. 18) A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Titruri crescute de a. ciroza. antimitocondrie. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. imuno-precipitare.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. fata de lele azurofile. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. fie stimularea functiei celulare. deocamdata fiind ANTICORP. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul./me. monoclonal! (v. cu aceasta. apartin Indeosebi IgG. A. cu specificitate dubia. hibrid. 8) A.: reagina (v. austri-ac. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). reagina. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. A. 15) A. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. nare a hematiilor de oaie. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. care reactioneaza cu o enzima data. varietate de a. premiut 9{p6e. midic anstriac. anticelula parietala gastrica. anti = contra. 14) A. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Sin.tii yorl^ 1S6S-1943. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice).Q. A. provocand fie blocarea. antimiocard. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. citotoxic. Se recurge la hepatita cronica activa. proteinele mem-branei interne mitocondnale. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare.) Substanta specifica. care precipita cu antigenul. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN.) specificitate deplina si. umoral. si Int. patoiog fi seroiog de engine. Sin. antieritro-citar. reactie In mediu gen. profesor dt medicinci interna la 'Vima. antienzima. v. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. m.. 10) A. iar a. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. 6) A. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. [Qr. A. Ex. a. In primul proteolitic (tripsina). strict identici.: a. 19) A. acidifiere. fectioasa etc. f. 2) A. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. s. s. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. indud fenobarbitalul. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac.} Tip de a. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. A. utilizati experimental (a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. Abrev. de importanta exceptionala. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. A. a. ca si implicatiile In patologie. responsabil de for*imunitatii. anticorpi anticardiolipina. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. 16) A. v. de anticorpi.). 9) A.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . tora este in curs. Forssmann. natural. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. 17) A. mononucleoza inreactii antigen-a. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. A.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. V. care apar doar In conditii speciale. perfect. s. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. corpus. sclerodermie. fenitoina. Au aplicatii albuminos (plasma). fara a modifica func. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. Prezenta In circulate a a. 13) A. (sau de a. pana la denaturare. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil.i 9{e. / antibody. destinat sa suprime crizele comitiale. 7) A. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. c. nici plasmodtar. antimuschi noted. in vivo sau in vitro. Producerea de a.). de aceea. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. / reagin. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. Combinarea unui a. Karl Landsteiaer. 3) A. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. Nu exista a. termolabil.). hepa-tita cronica activa. A. Rh. Anticorp care.] 1) Despre un medicament (. Sin.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. a. fizwio-gie. foarte eficace.ditina m 1930.

A.] Sin. asocial cancerelor digestive si ovariene. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. V. Abrev. In raport cu care este mai putin specific.} A. s. zym = ferment.). ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. ANTIFOLIC. utilizati ca *markeri tumorali.9. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. Obs. oistros = dbrintd. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. / anti-oestrogene. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. \John Forssman. a. [Qr. In terapeutica. printr-un mecanism fizic. A. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. yatolog si imumiog suedes. gr. gennan = a produce. In continuare. varsaturi.. hidatic. emein = a romita. 3) A. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. adj. Denumire generica a unei serii de a. m. / antienzyme. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. virusuri. adj. 5) A.). m.. / antidromique. Sursele de a. ca si a. dotos = dot. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. V. / antigen. [a. a. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. care. m. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. s. anti = contra. fibra = fi6rd/ -ina. n. adj. antifongique. Sin. adj. m. identificat la numeroase spedi de plante si animate. colorectale si gastrice. de. s. antigeni fetali. s. en = in.. bio-chimic sau farmacologic. n. asigurand rezistenta la boala. de ia anti = contra. tract respirator). CEA (engl. ANTIFUNGIC. drojdie. / antifibrinolytique. Ex. f. DEX.4 / CA 72. celule sau proteine straine.). lytikos = care. [Cjr. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. / anti(o)estrogen.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. sou [at. Ex. diouretikos = care. m. adj. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.3 / antigene CA 15.. CA 50 si markeri tumorali. ant'i = contra.] Termen desuet.). adj. este 'tamoxifenul. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. dromos = cursa. cu actiune puternica dar de scurta durata. prin administrare intravenoasa. emetikos = care produce. df. adj. s. ANTIGEN CA 15. A. / antiphlogistic. ANTIFIBRINOLITIC. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic).] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. phlogos = fiacdra. iat. s. chimic. s. reflex axonic. protectiv.3 antigen. anti = contra.3 / CA 15.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. cf. / antiphlogistique. gennan = o produce.4 / antigene CA 72. markeri tumorali. adj. ANTIEMETIC. s. Diferiti a. adj.9 / CA 19. ANTIENZIMA. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. impuls. / antifolique. gr.9 / antigene CA 19. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.. Cel mai important a. glicoproteic asocial cancerului de san. ANTIDOT. V. sunt extrem de diverse: bacterii. phlogistos = infiamaflii. (v. antigen CA 19. V.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. m. s. V. n. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. 4) A. ANTIGEN CA 72.: antimicotic (v. Este prezent In majoritatea organelor. s. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. carcinoembrionar.).. dar nu 175 .9 si markeri tumorali. m. / folic acid antagonist. antidotum = anticfot. / antienzyme.: homeodot. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. / antiemetic. [Cfr. ANTIESTROGEN.. [Cfr. n. a. anti = contra. a.. / antidiuretique. \Qr. / antifungique. [Qr. ANTIDIURETIC. ubicuitar. Casoni sau a.. pentru care nu este strict specific.: 1) A. Nu este riguros specific. m. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. favorize. ANTIFLOGISTIC.az. drum. [at.. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). adj. / antidote. [Qr. adj. s. Abrev.: pi. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. s. anti = contra. s. iat. V. care dez-volta o imunitate de protectie. 2) In homeopatie. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. A. / antigene. de. V.. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma.tl urinare. / antidote. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. s. substante toxice etc.4 antigen.. f.: HBs. de la lyein = a distruge.: ACE. deci.] Sin. markeri tumorali. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. avand efect de scadere a debi-tului urinar. Ex. anti = wntra. adj. {Cjr. sou phlegein = a ardf. / antidromic. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament.). Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml.: a. anti = contra. distruge. V.: antiinflamator (v. la phlox. Termen actualmente desuet. s.. n. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. utilizabil pentru supravegherea acestora. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. s. ANTIGEN CA 19. anti = contra. CA 19.. / antifungal. fungus = ciu-perca. adj. s. Cateva tipuri de a. markeri tumorali. n. antigeni. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. / antifibrinolytic [Qr. s. gt'. dar si a altor cancere (gastric. ANTIDROMIC. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.9 antigen. n. si chelator. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. vasopresina.. A. Hbs Australia (v. In continuare si atte tipuri de antigeni.: antivomitiv (v. adj. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. ia diourem -« a urina. 1868-1947. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. adj. adj. antidromein = a merge. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. Sin. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. unii a.a. m. pot fi utilizate ca *antimitotice. [Cfr. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. w direcfie opusd. m. m. V. 2) A. / anti-emetique. s. deoarece con-tine a.: solutie apoasa.5 ng/ml.. utilizabil In urmarirea acestor tumori. V. emeficus.] Substanta sau celula straine organismului.] 1) Care diminueaza secretia urinara. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. ai aceluiasi individ. / antidiuretic.} 1) Care se opune *fibrinolizei. anti = contra.. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. V.

(LCA. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. prezent In celulele canceroase. neuraminidazici'. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. sunt Inruditi cu a.NP. t. Cei doi a. leucoplachetari sau tisulari. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Markeri tumorali.ANTIGEN HBc si In sange. nu declanseaza reactii de *rejet. existenti la indivizi identici genetic. A. hemaglutininici . 0 serie de glicoproteine care. F. apoi In alte cancere.: sistemul ABO. Detectia a. cu patru gene alele majors (A1. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9.] V. initial In cancerul de colon. de asemenea. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. A. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens.] V. B. cu M. C (nucleoproteici . nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. surface = suprafata. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. A. V. fetali). A2. Sistem bine definit de a. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. o gamafetoproteina. h. si antigeni heterofili. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. F. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. carcinoembrionar. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. au In comun unui sau mai multi *epitopi. V.. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. 34 kDa). indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. Cei mai importanti a. s. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. In cazul rejetului. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. rejet. hepatitis B = fiepatita B. Sin. prezent In toate celulele organismului. are o serie de aplicatii practice. la fetus. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice.: aloantigeni. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. pentru care. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. s.pa. x: sunt extrem de imuno- . o. V. A tost descrisa. grup tisular. homogrefa. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Primele trei gene codeaza a. Abrev. g. transsexualism. antigen tisular. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. markeri tumorali.: a. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. ai proteinelor matricei . alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. cum sunt gemenii monozigoti. A. de h. de h. V. A. p. Ex. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. {'Lngi. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. a. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. A.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. V. identici. grupati In 'sistemul HLA. A. in caz con-trar se produce *rejetul. este secretat In mod normal. t. Ca urmare.: anti-geni de transplantare.N). Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. V. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. V. A. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. V. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. Prezenta acestui a. Unii dintre acesti a. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. exista numai la embrion. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. s. A.). Sin.H. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. Reactia Incrucisata a a. Astfel. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. A.: a. Dozarea a. B. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. ffit&z. tipic fiind *antigenul Forssman.: antigeni de histocompatibilitate (v. timp de eel putin 20 de generatii. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. Sin. colita). ['Eng[. a. hepatita B. A. Ex. Cei mai importanti a. cu exceptia oilor. A. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. A. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. sistem HLA. A. In caz de transplant Intre specii diferite. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. complex major de histocompatibilitate. ca hiperplazia prostatica.titd B. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. markeri tumorali. Ex. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). Acesti a. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. t. Ex. ei dau reactii Incrudsate. A. t. hepatita B. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. dar difera de la individ la individ.: PSA. hepatita B. Natura a. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. hepatitis B = fie. h. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. de ex. ex. A. sistem HLA. eritrocitari ai sistemului ABO. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. V. r. prostatita sau infarctui prostatic. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. In mod normal. V. In functie de linia genetica. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. care se gasesc la specii diferite. si sistem HLA.M) si sub-tipurile A (a. t. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. p. gluddici. a. carcinofetal glial etc. A. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. core = ce-ntru. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. A.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a.. *a. histocompatibi-litate. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a.

Sin. / antiperistalsis. n. adj. n. iat. anti = contra. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. s. A. n. exclusiv sau nu.). s. s. / antimalarial. / anti-inflammatoire. de ia plassein = a forma..} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.asparaginaza.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. m.: anticanceros. f. s. / antimycotique. antineoplazic. b) Antagonistii receptorilor H. rareori expunerea industriala. anti = contra. m. ia hormaein = a. In tratamentui gutei. ANTIINFLAMATOR. Cei mai cunoscuti a. dimpotriva.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. ANTIMITOTIC. metahaHein = a. adj. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. n. In acest scop. caroten). antipurine (mereaptopurina). posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. s. oxys = acni. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. / antiparkinsonian. de unde denumirea Inselatoare. d) antibiotice . imunoglobulina. -euse. anti = contra. 'antipirimidinice si *azaserina. V. Mutatiile sale sunt recesive. ANTIHORMON. din TLvul Mediu c. [Cfr. ANTIPALUDIC. it. gene-ra^ie. s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. foiosit pentru vopsma sprdncene[or.. ANT1PERISTALTISM. 2) A. / antipaludique.] Sin. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. m. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia.). f) hormoni (androgeni. actionand asupra organismului. deci. se grupeaza In *antifolice. / antimitotique. *vitamina E si beta-carotenul (v..: antipaludic (v. ANTIOXIDANT.. adj.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. f.. s. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). ANTIMALARIC. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. mala aria = aer ran.: *schizonticide si *gametodde. Ca efect secundar. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. / anti-inflammatory. V. s. / anthelminthic. anti = centra. antimonium. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. adj.u humor = umoare. n. gentian = a produce..] V. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. s. vinblastina. sai naturali. s. se utilizeaza medicamente cu actiune a. / antimycotic.. globulus. anti = contra.: sulfamidele sunt a. [Cfr. s. m. Se disting trei grupe de a. / antiperistaltisme.. / antimitotic. s. slimmi = o?(ld de. s.. de gena recesiva a cancerului. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. m. adj. astfel. adj.] Gena supresoare a cancerului. de interes medical. anti = contra. anti = contra. ANTIHELMINTIC. / antihistaminic. anti = contra. ai addului paraaminobenzoic. anti = contra.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. f. adj. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. iat. ANTIONCOGENA. [Lot. anti = contra. m. / antionco-gene. adj. sunt: "vitamina C.. aman-tadina si bromocriptina). adj. s. medic engitz. cisplatin)... s. f.: antifungic. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau.. / antihormone. s. / antihistaminique. Se disting doua mari grupe de a. -e.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. Sin. mitozd. [Cfr.. / antioxidant. De aceea. [Gr. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. In acest caz nu se genereazai anticorpi. bleomicina. proliferarea celulara. m. a tJfcita.. ANTIGENICITATE. anti = contra. / antimetabolite. de tipul cimetidinei si ranitidinei. ANTIMONIU. adj. / antipaludian. [Cfr. s. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. Organismul poseda a. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . 3) In oncologie. [Cfr. neos = mm plasis = modeiwe. exprimandu-se In maniera dominanta. / antiparkinsonien. s. genos = Man. 2) In general. n.antracicline. m. -ind. b) a. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. c) alchilante (ciclofosfamida. / antimony. -ind. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. ia-crimd. radical liber...esut. n. s. Hi si H^. 2) Medicament utilizat. anti = contra. adj. exercita un efect *antiinflamator. s.. declansand reactii puternice de *rejet. ANTIMICOTIC. ANTIHISTAMINIC. m. Sin. s. Ex. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. peristaltikos = care are pro177 . adica de a provo-ca formarea de anticorpi. Ingestia compusilor de a.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. Tipuri de a. doua grupe de a. m. s. / antim6tabolite. / antigout drug. se. adj. [Ofr. antimitotic (2). histos = t&sdturd. tesutu-lui sau celulelor tinta. adj. din or. antimoniu. in iimba [at. tumor supresor gene. m. *antipurinice. adj. antiestrogeni) etc. adj. m. s. n. helmins. f. a mode[a. adj. anti = contra.. s. f. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. utilizata uneori. n. tumord. m. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. scflin6a. [^r. [at. adj. / antimoine. anti = contra. ANTIGUTOS. 2) Agent (substanta chimica. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. s. mykes.. Unele a.. / antig6nicit6. / antioxydant. anti = contra. de [a globus = glob. / anthelminthique. se disting.] Sin. adj. antiulceros si receptori H.. n. pa/us. / anti-oncogene. / antin6oplasique. m. s. / anti-genicity. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). Este cazul *heterogrefei.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. mitomicina. sau gennan = a produce. aithmid. onkos = masd..] 1) Care se opune efectelor *histaminei.. de ia gr. ANTIGLOBULINA. V. s. In cancere sau In leucemii. adj. urmaf. [Cfr.. hormon = e^citat. [Cfr.] ElementuI 51. s. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. / anti-globulin. metotrexat). 0 serie de antagonist! H...antifolice (aminopterina. antipirimidine (fluorouracil). produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. / anti-hormone.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. [Qr. (ex. test Coombs. b) antimetaboliti . sin.: vermifug (v. / antimalarique. adj. s. adj. s. -enne. \Cjr. / antigoutteux. adj.: a) enzime . / antineoplastic. m. f. myketos = ciuperca. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. {Cjr. anti = contra. / antiglobuline. [Cfr. cu actiune lenta. [at. indemna. actinomidna. *acid orotic). ANTINEOPLAZIC. s. mitos = a^d. anti = contra. 1755-1S24. de. ANTIPARKINSONIAN. ANTIMETABOLIT..\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. s. -inthos = wemie. m.: antimalaric... s. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si.. adj. n.vincristina.. Sb (stibiu). \Qr. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. s. guta = picdturd. James Apotheker Parkinson. \Cfr. [Cjr. adj. dim. grupe sanguine. fir. m.

adj. psykhe = suflet.. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. adj. -aux.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. contractie).} Sin.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. 2) Antiser purificat.: imunoser. adj. adj. anti = contra. adj. De asemenea.fi -ind.: antitermic. {Cjr. / pirimidine antagonists. {Cjr. de [a pyres-sein = a ave. / antisepsie. [Gr.: botulism. / antisepsis. / antiseptique. si asepsie.: ser a. anti = contra. receptor plachetar. a se contracta. prescrisa In infectia 178 a. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. s. s. Prin extensie. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. s. In acest caz. ser imu-nizant. mai mult sau mai putin specific. / antiprotease. s. f. a. / antiretroviral. ANTIRABIC. serum = ze.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. izolat din pancreas. sepsis = putrefacfie. adj. ANTITIROIDIAN.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. stroptos = rasucit. ANTIPROTEAZA. scptikos = putrezit. adj.} Proeminenta a lobului urecnii. 2) Medicament care are aceste efecte. m. f(^r. anti = contra. f. spasticus.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. ticlopidina.-ANTITRIPSINA. -ina. / antiseptic.. aplicabila pe tesuturile vii. adj. Var. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. s. \Gjr. virus = venin. f. s. priirigo. / antirabic. tetanos. / antipsychiatrie. adj. sterilizare. Intr-un organism. portare = a purta. -aza. span = a trage. ANTISER.. / antipsychotique. [Qr.). [at. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. / antiport.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. [Qr. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. f. [Qr. [Gr. f. n. -ism. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. . stalsis = comprimare. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. m. Abrev.). [Gr.. d. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. societatea este bol-nava. otrara. [Qr. s. ANTISPASTIC. ANTIPSIHIATRIE. s. anti = contra. spastikos = care trage induntru. s. de baza este mercaptopurina. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. adj. f. n. ANTISEPSIE. ritonavir). ANTIRETROVIRAL. plaqiiette.] 1) Care suprima *pruritul. administrate per os. n. este un test indirect. anti = contra. / antipyrimidique.. de. n. V.. ANTITOXIC. [at. / antitoxin. adj. a pe-tici.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. / anti-protease. adj. Sin. n.] Sin... A. s. anti = contra. [at. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. n. anti = contra. Conform a.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. / antithyroidien. / spasmolytique. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. n. retro = inapoi. adj. m. sunt distruse la temperaturi relativ mid. s.e. adj. ANTITERMIC. a. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. adj. / antiplasmine.. V. C si G) care poseda antigenul corespondent..ela. si al lui Frey. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). m...). ANTITRAGUS. f. \Cjr.. A. [Gr. / antipsychia-try. adj. s. Ex. A. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. utilizat local. s. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. anti = contra. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. n.. din o[andezd plaken = a carpi. anti = contra. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. s. s. obtinuti prin inocularea acestui antigen. infecpie. adj. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect. gr. iatreia = vw-decare.cu HIV. anti = contra. ANTIPLASMINA. adica introducerea de anticorpi deja produsi. pyrctikos = fibril.: *vaccin a. \Cjr. n.: spasmolitic (v. s. In. n. anti = contra. pentru alfa. / antithermique. s. [at.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. / antipurique. / antiplasmin. [Gr.: indinavir. ANTIPLACHETAR. / antiserum. ANTIPORT. anti . a transporta. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. -inis == mdnCdrime. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. scut. duodenal este Insotit de voma. / antifebrile.] Enzima sanguina care. [Gr. s. m. anti = contra. de [a toxon = sageatd.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. dipiridamol. adj. / antitoxic. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. s. / antipyretic. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTIPRURIGINOS. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. Ex. ANTITOXINA. fr. [at. In cursul coagularii normale. la therme = cdld'urd. ANTISEPTIC. m. fie secvential. s. anti = contra. se opune disolutiei *cheagului. fie simultan. de 60-70°C. m. anti = contra. A. lysis = dutrugere. adj. de baza este fluorouracilul. n. febrifug. / antithyroid. s. / antiplatelet. f. / spasmolytic. (at. / antipyretique. NA: antitragus. opusa si posterioara 'tragusu-lui. \Gr. -ale. ANTIPSIHOTIC. s. care este utilizata si ca imunodepresor. [at.. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). anti = contra. ae [a toxon = sageatd. Ex. de. f.. s. / antipsychotic. gr.. s. m. anti = contra. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. anti = contra. plasma = odiect mod. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. m. tragus. adj. streptolizina 0.-antitripsina (v.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. la lyein = a distmge. s. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.. protos -= primui. / antitragus. n. s. adj.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. si test ASLO. s. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. V. adj. sau pe cale generala. [Gr. Actiunea a. anti = contra. bacteriostatica sau bactericida. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor.tea de. / antipruritic. s. ANTIPIRETIC.r. [at. A. s.. adj. adj. -enne. de [a gr. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ANTIPIRIMIDINIC.: ASLO. s. eidos = forma. adj. thyreos = pavazd.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. 0 serie de a. / antiserum. / antirabique. si antiagregant. V. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. A.: medicament antihistaminic. ANTIPURINIC. se mascara In unitati standardizate. / antitoxine. oxygen-labile. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. V. Ex. / antiplaquettaire.. s. s.ta. Dozarea a. [Cfr. s. antifibrinolitic.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. s. Sin. m. f. neuroleptic.: aspirina. psykhe = svflet.. n. 0 prwine din tenne-nul eng[. thermos = cold..: antipiretic (v. m.] 1) Care se opune *retrovirusurilor.contra. tragos = copra. / antiprurigineux. / purine antagonist. [Gr. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antiport. s. A. -euse. sub forma de *pomada. 2) Substanta chimica. / antitoxique. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. s. m. / antiretroviral. adj. / antitragus.

dalac.: anticoagulante orale (v. Existenta a. \Cfr. tuberculiim = umfldturd mica.). sunt efidente si In alte tulbu-rari. s.: mineri). gr.). / antivenin. la duo-deni digitorum = de 12 de. prindpale sunt: izoniazida. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. s.: vacdnare a. antracoza.. ektome = e. adj. de ex.?(cizie. / antrectomy. (at. dar si In alte organe. / antivenin. *interferon. f. Se formeaza Indeosebi In ficat.. anti = contra. [CfT. / antiemetic. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. a. actionand prin competitie. s. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. s. s. [Qr. / antroduodenostomie. [at. antrum. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. ANTIVIRAL. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. f. s. 2) Substanta.: amantadina. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). n. / entraInement. ANTRITA. f. [Lot. duodeai = in nvmar de 12. gr. antron = peftera. f. b) a. ca *rau de transport si *ve. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. *a. s. pro-ces complex. autogen (v. anti = contra. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. -atos = gurd} Sin.: antiemetic. cavitate. e) a. ANTRAX. ain [at. \Cfr. granit. f. / anthracoid. s. 3) Adaptare prin repetare si practica. / anti-thrombin. s. -ita. -ind. Ex. mai rar. n. //. s. -ita. ANTIVENIN. / anthropophilie. ulcus. VII. -oza. anti = contra. YQr. pirazinamida. ///. adj. La om.j V. adj. s. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. [Qr. medicament dotate cu aceasta proprietate. •akos = carbuM. f. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. V. A. stoma. ANTIVOMITIV. sportiv. adj. / antiviral. Ex. anti = contra. f.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. anti = centra. pure este controversata.: a.). ANTIXENIC. poate fi fatal. entrainement. -euse. / anthropophilia. afiTivwi de. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. in. f. ANTRODUODENOSTOMIE.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei.: furuncul a. s. anthrax. antron = peftera. s. vacdn BCG. si antromastoidita. xenos = strain. adj. pentru atingerea unor performante. s. pop. etionamida si streptomicina (primul a. factori de coagulare): d) a. gr. -ids = piatra tare. / antiulcerative.: carbune.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. n. IV. rifampicina. [Qr. -eris = rand. s. f. 2) Rezectia antrului piloric. anti = contra. Grupul de a. dideoxicitidina. [Lat. In romaneste. Netratat.. adj. a tori. [Gjr. antron = peftera. m. / anti-emetique ou anti-emetisant. [at. a. In vederea atin-gerii unui anumit scop. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. anthrax. izolat si sintetizat). f. antrum.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. / anthrax. thrombos = ctieag. adj. s. s. vita = via^a. Sin.] 1) Care se opune ulcerului. / anthracosilieosis. Cat. vipere) sau insecte. / antithrombine. in. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. f. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). ANTRENAMENT. f.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. produs de reactie fibhnolitica. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. 2) Inflamatia antrului piloric. m. de amoniu. / anthracose. ammoniakon = sore. f. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.. gr. Mai frecvent. / antixenic. s. s. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. f. f. -euse. adj. Sin. sau melanica. dezvoltat dupa formarea fibrinei. -akos = citrBuM. adj. [Lot. adj. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol).] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. m. de la philein = a iu6i. adj.. anti = uni'a. Ex. 2) Medicament cu acest efect.... n. ANTITUBERCULOS.Fr. 2) Care se aseamana cu 'antraxul.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. -aux. [Cjr. / antivitamin. edem malign) sau. -ozd.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor.: tumora a. n. charbon. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. [Cjr. mecanic. s. s. / antivenomous. c) a. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. Cat.. cu forf-a. s. antron = peftera. vomitare = a vdrsd. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. d) a. ANTITROMBOTIC. / antithrombotique. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. silex. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). s. / antixenique. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. b) a. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. anti = contra. ANTROPOFILIE.: gastroduodenos-tomie (v. / anthrax. [Gjr. adj. trahere = a trage. / anthracosis. ANTRECTOMIE. / antivitamine. [Lot. nerecomandata. s. infec.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. ANTRACOID. produsa de Bacillus anthracis. anthrax. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune.tie. cca'itate. ANTROMASTOIDITA. antrum. f. s. / gastroduodenostomy. cavitate. or. [Gfr. / antiulcereux. s. virus = otravd. articular. se foloseste si expresia training autogen. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. n. ANTIVENINOS. adj.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului.. anti = contra. \Cjr. ANTRACOZA. s. Ex.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. / antritis. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. / antivenineux. azidotimidina. 179 . care este cofactor al *heparinei. Se disting: a) a. anti = contra. reeducare func-tionala a unei articulatii. aciclovir.] Care se opune substantelor straine organismului. s. s. antrum. m. gr. se pare ca este vorba de antracosilicoza. antivenom. -akos = carSune.. a. n.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. voinismentelor. s. [at. anthrax. Indeosebi: *anticoagulante orale. neutralizand factorul X Stuart (v. [at. ANTRACOSILICOZA. /. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. A. IX. ca si *antiplachetare. mastos = mametd. cele mai recente a. -akos = car6une. determinand sinteza de factori II. -ale. -euse.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. etambutolul.ge.tij. / antrite. \Gjr. n. / antiviral. mastoidiana. [at. / antithrombotic. anthropos = om. de obicei. -e. / anthracosilicose. [at. / antituberculeux. Cdvitate.. / antromastoldite. s. -mo. antivenin. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. / training. ANTIULCEROS. Ex. [(fr. El provine. m. gandclovir s. [. V. / antrectomie. s. V. philia = atracpie. venenum = otravd. / antituberculotic. / antromastoiditis.. f. a. / anthracoide. ANTIVITAMINA. eidos = forma. adj. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. c) a. adj. Sin. f. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. m. gr. Forme: a) a.] 1) Care se opune varsaturilor. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. adj. eidos = forma. s. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.

-atis = neliniste. f. s. morphe = forma. In necroze cortical-renale. anat. prin prezenta unui bloca. tome = taiere. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. s. T. piloric sau pilo. care apare In caz de leziuni vestibulare. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. obstructiva.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. anthropos = am. imperforat (cu persistenta. anthropos = om. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. s. s. antron •= pefterd.] V. cu o subfaza euhominina. prerenala. / anxiogene. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). / apparatus (1). / anurie. anthropos = om. Militate. [[at. / anus. ANTROPOMETRIE. [Gfr. ANULOPLASTIE. aorta toracica. a e^wnina. tab. ANURIE. / anthropogenesis. [Lot. tegumente palide. cu sediu variabil. device (2). [tjr. s. / annuloplasty. / anthropomorphisme. s. s. / artere aorte / aorta. . / anthropomorphism. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. Importante: 1) A. Reversul a.. antra. Nelinistea. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. anat -artere. apparatus = instmmente. [Cjr. 5) A.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. s. 3) A. proprietati hipnotice. definitiva) a materiilor fecale.artere. / anthropometry. si anus artificial. ca factor prim. [Lat. al cailor urinare. angionecrotica. skopos = o6seniator. respirator. s. Ex. anat. n. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. V. adj. anthropos . f. / antrotomie. Ex. 2) A. [Lat.: *arboviroza. pi. anxietas. ANXIOGEN. A. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. gr. pot fi sedative In doza mica sau pot avea.. m.a distmge. / aortography. ANUS. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. cinnuit'i gr. ouron •= urina. [Lot. AORTOGRAFIE. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. f. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. si oligurie. A. poate fi ectopic. vezical. in timp si spatiu. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. Orificiu anormal la nivelul intestinului. portiunea joasa. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. priii pnsrr-a acestora. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.inel. a mersului biped. m. de la. anus = fezut.. este zoomorfismul. anxius = neliniftit. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. care comunicS cu duodenul prin pilor. s. f. s. a. Patologic. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. Se dis-ting: 1) a. cfiinuit. aniilus ^~. osoasa sau viscerala.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. tab.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. graphein = a fcrie. [Lot. In a. metron = mafura. s. evolutiei si variabilitatii biologice a omului.. de. gennun = a produce. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. Indeosebi prin masuratori ale oaselor.priv. / antrotomy. ANTROPOZOONOZA. dar imperforat. -os = aer.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. [Cjr.. somatica sau fizica . apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. f. de regula..] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). [Qr. biologies. anus = fezut. ANTROTOMIE. genesis = pwdncere. / aortographie. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. lucruri sau procese. s. digestiv. a.artere. ANUSCOP. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. vestibulara reprezinta o forma de a. / anxiety. Dupa unii specialist!. NA: antrum.. ANXIOLITIC. postrenala.: proctoscop. Sin. Insotit de o stare de rau.iiniftiti cMnuit. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. ri. d<. imthropos = om. f. cavitate.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. s. antrum. frecvent un calcul.. AORTA. la temneia = a taia. / anthropology. nosos fioaid. s. s. artere.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. Ex. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. / anuria [Cjr. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. de. In formele severe. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. [Lot. [Qr.: mica tuberozitate gastrica. anus contra naturii. m.om. de [a plassein = a modela.. / anthropozoonose. / annuloplastie. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). *a. V tab. s. de un *a. de cauza strict renala etc. m. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. / anxiete. s.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea.: sistem digestiv). ANTROPOMORFISM. V. renala. de la skopein = a wdea. m. m. {Cfr. / anus. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). In doza mare.. a forma. -on = aer. i anuscope. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. / antre.. prin obstructia ureterelor. ANTRU. / anxiolytic. anxius = netiniftit. Termenul poate fi sin. V. s-a presupus ca factorul primar al a. f. a caracteristidlor morfologice ale omului. AORTA DESCENDENTA (v. f.] Cavitate natu-rala. tab. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. 2) A.are ca obiect studiul variatiilor. a fost dezvoltarea creierului. f. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. s. gr. s. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. f. NA. aorte. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. / antrum. 2) A. f. f. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. f. / anxiogenic. logos = stiinfa. ANXIETATE. anat. . f. mafini. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. aproape orizontala a stomacului. / anthropogenfese. APARAT. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. adj. de. antrum. [Lot. vulvovaginal sau vestibular. cu sistem (ex. forme si Insusiri omenesti.(NA: antrum pyloricum). Ca anxius = ne. cu aer. locomotor etc. lylikos = care. ANTROPOLOGIE. distruge. s. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. plastos = modelat. s. f. a. gr. la lyein . f. a. / appareil. gr. A. transpi-ratii red. / proctoscope. de fapt. n. 4) A. f. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). s. Initial. A. s. zoon = animai. s. / anxiolytique.: a. n. / anthropologie. uneori criza de angina pectorala sau de astm). fec-piune.: anus. / anthropozoonosis. s. artificial). f. antron = pefterd. In mod accidental. on . mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. s. s. n.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. de agitatie. s. aorte. cultu-rala sau eInologia . Indeosebi din cadrul . Sin. gr. [Lot. fiinta umana. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. adj.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv.. s. V. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. s.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. n. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. adj. permite derivarea totala (si.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. / anthropometrie. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. cavitate voluminoasa.

[Lot. / apatite. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. s. APENDICECTOMIE.0 si M. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). s... s. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. -ids = adaos. s. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. a. sunt utilizate ca a.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. V.. / apareunia. pi. f. pelvipedios. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. appendage. / apathetic. Actiunea terapeutica a a. duc-tus = ducere. appendix. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). de. / apathique. De aid. / aqueduc. v. appendix. Fractiune a a. de suspensie. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. NA: aqueductus. APATIC. muscle guarding. mai mult sau mai putin flectat. H^O.priv. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. a. a .. in functie de compozitie. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. f. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. a. mai mult sau mai putin .: a. In toaleta plagilor.cfiere..} In anatomie. appendices. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. Proportia de a. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. g. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is).matricea vietii". APA LEGATA / eau liee / bound water.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers).tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. A. prof&sor [a 1'avia. 18. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. pi. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. Exista o mare diversitate de a. f. m. cu formula chimica D^O. a. APAT1E.} Caracterizat prin 'apatie. a. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. Submucoasa a. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. pe de alta parte. A. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. f. S0^~. Caracterul de *dipol al moleculei de a. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. In functie de compozitia lor. cat si m patologie. dementa etc. jambier (orteza jambiera). hipertensiune intracraniana. / appendicectomy. supGment. corector progresiv. pe de o parte. dt la. s. f. [Camillo Golgi. transformandu-le In produse de se-cretie. este mobil si liber. K^ Li^ Mg2". n. 3) Macula densa. f. f.] Principalul constituent al organismelor vii. s. fiind denumita . prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. Fe2^.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. fustolog Italian. [Lot. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. o -priv. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. a. Unele a. i s-au mai atribuit si alte roluri. APA. 'antiseptic oxidant utilizat. G. respectiv. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). / apathy.clorul. apa legata. S. m. are rol de .re. f. \Qr. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. s. m. {Qr. PO^' si cationilor Na4. APENDICE. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. [Lot. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. La acest nivel. eficacitatea unei a. [Lot. *a. / water. n. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. la ducttire = a conduce. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. fara aderente. apa libera.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. appendectomy. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. In general.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. / apathie. -ids = adaos. / apareunie. APAREUNIE. cu formula chimica H. a. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. 1843-1926. 2) In acceptiune curenta. pureune = tmpe. a. / eau. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. \Qr. ?n tesuturi. / appendicectomie. A.. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. V.. s. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. adj. A. si macula densa.016./me. X poate fi simultan . diverticul cecal vermiform. m. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. s. sunt usor radioactive. ortopedic. f. m. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Fractiune a a. Ex. Datorita rolului a. Rolurile principale ale a.. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu.. a . G. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici.duina in 1906. V. s. NA: appendix. A. s. apatheia. APEDUCT (aqueduct). / appendice. s. inertie psihica. / appendix. "orteza sau. natu-rale saline.. / aqueduct. m. pathos = afecfiune. / apatite.priv.)..: hipotiroidie. de unde etimologia termenului. aqua = apa. pathos = afecfiune. APATITA. adj. uneori. a. aqueductus. 181 . Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. A.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. APA LIBERA / eau libre / free water. v. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). s. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. aqua = apa. cloroapatita. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. contractura abdominala. mediu de dispersie. aparat gipsat. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. fluorul si radicalul hidroxil (OH). Ca2+. constituit din vezicule si sacule. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. cantitatea de a. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. APA GREA / eau lourde / heavy water. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. In solutii putin concentrate. m. Termen generic pentru orice 'proteza. este necesara In reactiile de hidroliza. In mod normal. A. [CJT.

s. n. / apical. apex. apex. la pyressem = a. [Lot.} Referitor la varful unei celule. f. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera.. APICOLIZA. [Qr. {Cjr.. congestiva.). s. apex.} Absenta 'febrei la un pacient. f. cronica. 2) A. pous. V. s. NA: apex. zyme = ferment. (at. 13) A.: boala Alstrom-Leber (v. ia pnein = a wpwa. plasis = moddarc. / apophysis. lysis = distrugere. punct culminant al unei formatiuni anatomice.priv. m. cu apendice aparent normal. APIRETIC. / apoenzyme. care prezinta un caracter imperios. cu[me} Extremitate. A. purulenta. / appetite. forma evolutiva brusca. processi (lat). 5) A. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. adj. tumora. larvata. m. / apex.. f. ascendent. gr. -ids = adaos. s. fidro. en . servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. complicatie a unei apendi-cite acute.: apexograma.. appendix. totals sau partiala a germenilor dentari. s. -ids = adaos. la unirea dintre lama si pedicul. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. 9) A. V. utilizat uneori. apendice In pozitie anormala. germinala. / apyrexia. s. proces iritativ apendicular. apo = in afara. -ids = vdrf. / apoferritin. [Lot. s. adj. gr. Var. f.. partea opusa fiind suprafata bazala. la pyressem = a avea feCiro. APNEE. 7) A. 3) A. s. . pnoia = respirafie. / apyrexie. pelviana. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. -ids = vdrf. f.priv. V..) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. APICAL. s.priv. f. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. APENDICOCEL. prin excitarea zonelor reflexogene. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. care separa epiteliul de alte tesuturi. s. / appendicocele. f. f. {Qr. 5) A. NA: processus articularis. 6) A. a . inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. APETIT. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. f.. 'impre-una cu produsul de secretie. apex. / aplasia. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. f. -aux. s. A. de.). [QT. A. cu fenomene generate si digestive. foliculara. f. f. / apodie. A. APOCRIN. pi. reflexa. f. ca urmare a cariilor dentare complicate. ektome = e^cizie. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. / apex. pyretos = fe6raf gennan = a produce. al unei structuri sau al unui organ. supCiment. adj. traumatica. proces inflamator si distrofic al apendicelui. si holoenzima. pyretikos = j~e. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. s. adj. Suprafata a. kar-dia = inimo.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. 10) A. / apoenzyme. / apexocardio-gramme. a priv.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. appetitiis = pofta. s. APIRETOGEN. / apyretic. s. / apexocardiogram. podos = vicwr. Sin. supurata. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. s. s. care Inconjoara saua turceasca. cu fenomene toxice grave. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. forrum = fier: -inn .} Hernia *apendicelui vermicular. Var. acuta. 4) A. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. pyrexis = acces de. [Cfr. Proces conico-cilindric. mecanica. lipsa congenitala a vagi-nului. de cauza neuroreflexa sau lezionala. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. hiperplazica. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. holocrin. arret respiratoire / apn(o)ea. dentara. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. gr.. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. a . s. 11) A. a. / apicolyse. a . s. 2) A. Forme: 1) A. dt.6ri[. v. medulara. n. pi. si mero-crin. NA: processus ctinoideus. / apocrine. / appendicocele. NA: processus coronoideus ulnae.: 1) A. f. la plasseia = a forma. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. nu este corect. / apnee. dsrinf. toxica. [Lot. [Lat. [Cat. f. / appendicitis. APIREXIE. lombara. APENDICITA. apices. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. V. s. / apical. APEXOGRAMA. apo = in afara. Multiple forme: 1) A. f. a . cuime. prin obstructia cailor respiratorii. dt la lyem = a distru. APEXOCARDIOGRAMA. / apophyse. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. n. s. APLAZIE.APENDICITA supCitMttt. / apocrine. daca este utilizat cu referire la alimentatie.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. APOFIZA.} Absenta congenitala a picioarelor. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. 2) A.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. V. [Lot. / apodia. Ex. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. f. \Qr. mastoida. -ids = varf. inflamatie latenta.. appendix.: glanda mamara. -ids = varf. pulmonara. APOFERITINA. / apicolysis. -ita. Sin.. expusa. / apyrogenic. f. / apyretique. 4) A. adj. retroce-cala Inalta. / appendicite. \Gjr. 14) A. 3) A. / apoferritine. a . APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. proces supurativ al apendicelui. APODIE.in..: solutie a. prin decolare pleuro-parietala. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. supdment. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. APEX. n. 12) A. abcedanta. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. [Lot. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. de. APOENZIMA.] Termen care. NA: processus coracoideus. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. s. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. varf.d. / apyretog6ne. perforata. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. In continuare. Termenul apirogen.] Care nu provoaca febra. 15) A. apo = in afard. ke]e = fie-mie. adj. 16) A. NA: dens axis.. s. avea. NA: apophysis. Ex. s. NA: processus mastoideus. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. spre deosebire de *foame. adj. de vagin. 8) A. processus. -ale. cuime. 4) A.ge.\ Oprire temporara a respiratiei. flegmonoasa. / appetit. de. [Cjr.priv. gangrenoasa. pentru apexocardiograma (v. / aplasie. prin inhibarea centrilor respiratori. f. 3) A. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. sindromul apneei de somn. atrofica. fe6nl.priv. s. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina.). [Gfr. f. Ex. adj. gr. s.

s. f.. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / aponevrosite. adj. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. formand o membrana alba. s. apo = in afard.. Indeosebi in cancerogeneza.: A (I. aponeurosis. adj. lipos = grdsime. apoptosis. In a. pierdere subita APOPTOZA de constienta.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. rezistenta.. Sin. 2) Prin analogie. In a. si tab. f. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. neuron = new. a. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. s. Sunt clasificate In grupe. s. apoptein = a arunca in afara. datorita scindarii Intre *nucleozomi. D si E. APONEVROZITA. f. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. apoplexia = [ovitvra. aponeuroses. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis.. 3) Anatomopatologic. [Cfr. APOPLECTIC.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. implica o singura celula. \Cjr. ptantara . fara sa existe o obturare vasculara. fiind foarte evidenta in necroza. A. s. / apoplectiform. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. [Qr. / apoplectiforme. NA: procsssus styloideus. in Iliada. de (a apo = in afard. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana..] Proteine cu functii de sinteza. A (din HDL) este o a. de. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. s. f. s. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. f. Schlatter's disease. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. pe cand In necroza celula se umfla. s. f. pi. osteita apofizara de crestere. boala Ledderhose. care dispare spontan fara sechele. fagocitoza lipsind. apoi se dezintegreaza. \Gjr. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. / apoplexy. const. A. a. s. forma = forma. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. iar necroza o populatie de celule. a. APONEVROZA. V. biochim. apopleklikos = stupefia.v. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. [Cjr. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. A. ad|.). ar putea 183 . cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. pulmonara. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.. / apoplexie. V. / apoproteine. III). s. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. II. s. iar cunoasterea mecanismelor a. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. albuminurie masiva. Sin. A. f. antiaterogena. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. cu sosirea toamnei. aponeurosis. neuron = new . Sin. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. aterogena. splenica. care reprezinta moartea celulara patologica. si a. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). / apolipoproteins. s. s. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. [Qr. B (din LDL) este principala a. analoge tendoa-nelor aplatizate.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. [Qr. de [a apo = in afara. [a phyeiii = a create. f. Forma a. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid.t. / aponevrositis. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.). Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). Exista a. 2) Care este predispus la apoplexie. cele mai importante fiind A si B. In a. APOMORFINA. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. f. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. spre deosebire de 'necroza. NA: galea aponeurotica. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. care decoleaza placenta de peretele uterin. f. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. [Qr. si coloana vertebrala. Osgood's disease. iar in necroza eel de *ca-rioliza. ektome = ufcizu. f. cuva-nt utilwat de Homer. / apoptose.: atac a. s. s. f.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. s. APOPLEXIE. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. formata Indeosebi in ficat. t. -ino. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. f. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. s.] Moarte celulara izolata si programata. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. / apoplectique. A. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. pi. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. / apomorphine. -inn. In consecinta. f. A. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. APOPTOZA. In a..] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. protos = primui. pro-los = primu[. voluminoasa.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. NA: processus spinosus. Sin. / apomorphine. APOLIPOPROTEINE. spre deosebire de necroza. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. Tipurile de a. -ita. Prelungire osoasa sub forma de stilet. (at.: atac sau ictus a. / apoptosis. ca urmare. in patologie. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Se disting opt tipuri de a. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. APOPLECTIFORM.. APOFIZITA. A. / apoprotein. de invelis (fascii).: hematom retroplacentar.: boala Bosviel (v. Sin. iar a. NA: aponeurosis.} Care se aseamana cu 'apoplexia. atac cerebral. [Qr. II). d'e [a apo = in afard. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. / aponeurosis. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. / apoplectic.: boala Osgood-Schlatter. Ex. s.. mediana. physis = creftere. NA: processus transversus. neuron = MTV. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. / aponevrose. APOPROTEINA. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice..] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. este un proces normal. adj.: sindrom Achenbach (v. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. / apophysitis. metroragie.. f. asemanatoare atacului de apoplexie.: ictus apoplectic (sau cerebral). f. C (I. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. f. apo = in afard. / apolipoproteines. apoplcktikos = stup&flat. f. uterina etc.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. NA: processus pterygoideus. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. de insertie. Ex. iar In necroza acest proces este aleatoriu. / aponevrectomie. pi. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. aponeurosis. / apophysite. APONEVRECTOMIE. / aponevrectomy. In prezent sunt In studiu implicatiile a. apo = in afard. eel putin 11. \Cjr. are loc fenomenul de 'cariorexis. formata din doua lame unite anterior. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. B. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. pereche.

f. APRAXIE.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. pentru amine precursor uvtake and dtc. fara leziuni cerebrale. [^Ic-ronim din Ingi. f.r. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. infectioasa). -ism. / apudomatose. s. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. SIDA. Generatiile . boli hematologice. V. logos = stiinfa.: neoplazie endocriniana multipla (v. practicd. m. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. l^r. -ama. s. f.} Punerea In contact a doua elemente (substante.: sindrom Beals-Hecht (v. f. -ism. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. m. Inmora. [Lot. s. f. feocromocitoamele. eidos = forma. inflamator sau neoplazie. constructive!. arakhne = paianjen. s. pentrv amine precursor uptake. f. ARAHNOIDA. / apudome. APUD / APUD / APUD. In consecinta.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. din gr. appo-sitio. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.r. / arachno'idoc61e. nocivi fie prin toxinele din venin. -oza. / apudoma. a -priv. In timp ce gesturile automa-tice (ex. encefalica acopera encefalul. sunt suficiente dovezi ca a. arbor. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. s. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. In principiu.. s. f. 3) A.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului.). / arachnodactylie. / arachnoldite. s. ideatorie.. / apposition. scorpionii si diversi acarieni. sunt secretante. s. carcinoamele tiroidiene. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. / arachnidism. / apragmatisme. polyendocrinoma. / arachnoide.] Artropode ("Arthropoda) terestre. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. f.. \Gjr. [Lat.] Infiltrat celular. APUDOM. s. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.priv.i prosopoa = fa^d. Tmbracarii si a mersului. f. In care gesturile simple sunt execu-tate. cuprinde numeroase ordine.).} Sintagma lat. cat si al efectorilor moleculari. arbor. n.priv. a . neobservarea noului din ambianta si. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. f. / arachnoiditis. antireumatic. 2) Plici ale mucoasei colului uterin.. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. [C?r. [Cfr. abdo-menul. ideonnotorie. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. APROSOPIE. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. / arachnodactyly. unele infectii virale. [Lot. sin. Clasa A. APROSEXIE. dorit de subiect. Se disting: 1) A. 2) A. printre care a. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. Thuja occidentalis. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia.. s.] Abrev. a -priv. f. s. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. accident grav. evolueaza cronic. f. [CfT. s. [C. nervos. / apragmatism. s. s. pi. s. iar a. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. osteoporoza. unnas.). In care un gest simplu este irealizabil. arachnoideae. arakhne = paianjen. tumori frontale etc.. / apudomatosis. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. ARAHNIDISM.. -oris = arbore'i vita = viafa. chiar daca acesta este evident si. fragmente de os fracturat). fapte. dementa. s. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. a . eel putin aparent. APRAGMATISM. ocupat de *lichidul cefalorahidian. arakhne = paianjen. idei.} Membrana fina conjunctiva. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. n. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. se recunosc trei tipuri de a.. Ca urmare.arboxyla. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. / arachnoidocele. APOZITIE. cutanat.: 1) A. / aprosexie. f. artrita reumatoida etc. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. n. de.. / aprosopia. striate sau cerebeloase. s. f. s. dura mater. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. din care fac parte paianjenii. de ex. astm. procesele biochimice sunt identice. de la pragma. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. pragmatikos = referitor [a fapte. componenta a *leptomeningelui. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. uzual pentru sindrom Marfan (v. ataxie-telangiectazie. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. / arachnidisme. (Mil's = apiicare. accidente vasculare cerebrale. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. ARAHNOIDOCEL. eidos = forma. la apponere = a pune ianga. arakhiie = paianjen.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. -oris = arbors. In clinica se solicita.: plicae palmatae cervicis. Fenomen prezent In oligofrenie. [Qr. / apraxia. eidos = forma. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. s. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. prosexis = atenfie. -ita. / aprosopie. s. Sin. / apraxie. al *leptomeningelui. s. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. s. ischemie cerebrala. / apposition. n. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. s. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. •oma.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. miozis si hipotensiune. f. pia mater.).] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. atos = fapt. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. / aprosexia. 2) Sin. / arachnoid. f. APUDOMATOZA. adaugare.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. ARAHNODACTILIE. A. A. [Acroiwm din Ingi. infarct miocardic.] Sin. arakhne = paianjen. [C.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. generatie. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. boli neurodegenerative. [Qr. f. Insemnand arborele vietii. Majoritatea a.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. s. genea]ogia. [^cronim din engC. ARAHNOIDITA. femeile prin cercuri.] Perturbare a atentiei voluntare. a adauga ft ponere = a pune. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. m. 2) A. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. si meninge.. A. kele = hemie. NA: arachnoidea.. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. spinala Inveleste maduva spinarii. praxis = actiune. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. arakhne = paianjen. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. genos = neam. [Qr. Totusi. carcinoidele intestinului subtire).

f. auditivo-psihica: a. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. ARIE. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. const. Indeosebi In *pelagra. ciocanului si nicovalei. Considerate ca forme primordiale In evolutie. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. A.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. de ia area = mie. s.] Structura anatomica de forma arcuita. n. / argininurie. este rara si. 6o[ta. brun-roscata a tegumentelor. [Lat. calcarina: zona de proiectie a a.artere. capuse). / archeobacteria. s. / arginine. nu poseda decat o sinapsa. costal. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. pi. s. / arch. [Lot. ouron = urind. simbol Ag. / arginine-vasopressine. f. NA: areola. ARCADA. s. posterior al vertebrei.. s. -oza. respectiv. V. n. ARBOVIROZA. / argininuria. r. vasopresina. Ex. s. f. se asociaza cu alte avitaminoze.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. [Cfr. prezinta forme foarte diverse. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. ureogeneza. / argyrism. -oza. .: gerontoxon (v. s. •ind. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe.: cardnoid (v. dau nastere unor cartilaje laringiene. / aire. Fiecare a. ARHEOBACTERIE. f. 2) A. s. s. / argent. dim. ARGININA. sen. avand aspec-tul unei linii curbe. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. s. In general. 6) A. flavus = gaiben. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. ligamentului stilohioid. (riboflavina). orificiul vertebral. [arbor -tifirw. arthropod-bome = transportat de artropode. La nivelul sau (a. f. corticotem-porala care Inconjoara a. 3) A. virus = otrava. In functie de virusul care Ie genereaza. Sin: ligamentui Poupart. posiBii de ia germ. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. -onio. / arginine-vasopressine. m. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. c) a. f. greutate atomica 107. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). ARGIRIE. normala sau patologica.] Coloratie anormala. ARC. [at. [Cjr. s. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. f. f. [Lot. argentum = argint. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. / arbovirose. s. un organ efector (muschi. / arch. ARGENTAFIN. Reprezinta o veritabila retina corticala. (a. / argentaffine. f. s. arcus = arc. 0 serie de a. format de catre pediculi si lamele verte-brale. affinis = iwecinat.d). s. -ina. a. f. / arginine./. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. 6o[td. anat. osoasa. [at. / argentaffinoma. [Lat.5. dreapta si stanga. / area. Sin. ARIBOFLAVINOZA. n. s. / silver. ARBOVIRUS. 3) A.: gerontoxon (v. s. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. deasupra arcadei orbitare. s. tab.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / areole. argentum =• argMt. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. / arcade. s. areae. s. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. v. virus = venin. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. / arche(o)bacterie. A. sin. pi. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. fibroasa s. s. A. affinis = mvecinat. r. celula argentafina. n. dt la bakteria = 6aston. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. v. / arbovirosis. De asemenea. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. In conti-nuare. argentum = argint. 47. iar altele si omul (*antropozoonoze). fiind denumit monosinaptic. tab. f. area = am} In anatomie.. argyros = argint. In particular dintr-o circumferinta. [Lot. ](yr. 2) Structura anatomica. / argyrie. greutate specifica 10. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. / argyria. f. s. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. s. f. / ariboftavinose.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. Ca urmare. In organismul carora virusurile se multiplica. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. [Lat. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. [Lot. V. 5) Ani Brodmann. a. adj. argentum = argint. areo-lae (1). AREOLA. din engi. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. provoaca la om *arboviroze. NA: area. astringente si antiseptice.: centrul auditivopsihic. -ind. 4) A.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. eel de-al doilea a. ARGIRISM. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. s. / arbovirus. b. gr.). ca si In tehnica medicala. argyros = argint. s. ARGININURIE. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. [Lot. / argyrisme. Sin. ARGENTAFINOM. 2) A. maleabil. ARGINT.] ElementuI chimic nr. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. fiecare punct al re185 .: a) a. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. s. biochim. bakterion. f. [Lat. f. b. m. majoritatea fiind boli tropicale.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. din engi. Primul a. m. m.prill. areola s= (trie.). / argentaffinome. superior sau inferior. hioid) da nastere apofizei stiloide. arcus = arc. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. / ariboflavinosis. el delimiteaza.] 1) segment dintr-o curba. s. vizuale. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. f.87.iu vasculara. / arc. \arbo afirw. \Cjr. Metal alb. 4) A. orientata oblic In sus si spre exterior. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. adj. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. f.). Mai importante: 1) A. a . arkhaios = vecfii. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. (a. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. V. / argentaffin. b. m. a. / arbovirus. f. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). -ism.] ARE 1) A. s. dim.] Sin. s. / areola. Cat. m. eel de-al patrulea si al cincilea.] V. otrand. s. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. silver poisoning. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Acest a. b) a. infectie. argentum = argint. f. s. neural (sau vertebral). auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. din centrul nervos la organele efectoare. mica. f. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. cu fata posterioara a vertebrei. Aceste doua zone permit.

/ arithmomanie. de ia arytaina = u[cwr. \fr. a. ARITMIE. sinusala respiratorie. f. rhythmus. *tahicardia ventriculara. 7) A. V. [Qr. adj. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). striata. back-ward. encefalite etc.: arie striata. -ita. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. A. V. parietala ascendents. sau campuri citoarhitectonice. de. v. *flutter-ul atrial.: *sindromul Down). determinata de interpunerea. arytainoeides = m forma de view. comunicare interatriala. adj. \Cjr. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. s. care se manifesta pre-coce. a. s. forma ifitiiri. cardiaca.] Sin. / arriere. Kiesselbach. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. sinu-sala nerespiratorie). 10) A. adretro. ARITENOIDITA. s. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace).tUlza. / aryt6noidopexie. 'imbecilitate si 'idiotic. aritmie cardiaca. c. a . ARN / ARN / RNA.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. gr. 'bradicardia sinusala. 'wandering pace-maker). forma wtaritd a iui retro = uiopm. regiunea precordiala. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. isterie). poate afecta numai o parte a personalitatii. a • priv. a. u. . 14) A. s. rhythmus. f.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. 15) A. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). / retardate. / arytenoide.: *rubeola). arriere. din [at. extrasistola. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. Extrem de diverse. *fibri-latia ventriculara. m. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. care.: operatie Kelly-King (v.: pata Kiesselbach (v. ritm sinusal coronar si atrial inferior. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. arithmos = numar. *ntis = minte] Inapoiere mentala. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. s. gr. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. este. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral.ior. f. si retardare mentala. / arithmomania. [^6rev. de ia arytainu . In functie de mecanism. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. ARITENOIDOPEXIE. A.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. acid riBonucCeic.re.rma. pentru 20-50 moderat-sever. gr. ARITMOGEN.ww. mental deficiency. ARIERAT. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. V. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. eidos = forma. [Cjr.td a [lit retro = mapoi. s. m iim6aju[ c. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. ventriculare. eidos = forma.] Care se refera la *cartilajul aritenoid.: arie germinativa. [Gjr. / arythmie.ta.. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.t ui iocul dmwnwv.. afectiva. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. [^r.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann.] SubstantS poliri- . recuperarea nefiind posibila.uicior. Clasic.. f. la arytaina = u[c. a. 16. Neregularitate de ritm cardiac. ARITMOMANIE.atriale (*extrasistola atriala. jonctionale). 17) A. dimpotriva. care a delimitat 52 de a. unor extrasistole cu numar si tip variabil. 11) A. acesta se dovedeste inapt sa Invete. uicior. traumatism cranian perinatal.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. (at. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. *flutter-ul ventricular. . 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. a. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. sin. Poate fi paroxistica sau permanenta. adj.) A. de regula. calificata. A. absenta autonomiei. / arrhythmogenic. A.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. aberatii cromozomiale (ex. au fost stabilite si descrise trei grade de a. ale conducerii impulsului sau mixte. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. 4) Ritm de pacemaker. tulburari de conducere intraventriculara. s.wr. centrul receptor al sensibilitatii generale. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. poate fi eliminata prin *psihoterapie. *tahicardia atriala. rhythmos = ritm. ary(oinoei'des = in forma de. poate fi determinata de fibrilatia atriala. arytainoeides = in forma de ud-. s. eidos = forma. gennan = a produce. (at. de origine sau cu destinatie extracorticala. de la mens. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. adrctro. / arythmogene. / arytenoidopexy. f. 8) A. bloc atrioventricular.ventriculare (*extrasistola ventriculara. adj. egoism si *puerilism. fata de ritmul sinusal normal. m. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. din [at. Sin. rhythmos = ritm. 'torsada varfurilor). *fibrilatia atriala. parasistolie. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial.). cortico-oculoce-. de. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. indus artificial. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. \Cjr. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. 12) A. b) a. [fr. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). / arytenoid. 13) A. ARITENOID. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. iar sub 20 pro-fund. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. / arytenoiditis. [Korbinian Brodmaan. *sindrom Wolff-Parkinson-White. mentalis. nevroze. Co. stenoza mitrala) decompensata sau nu. pads = jv(a.. Astfel. neurofiistologge. heterotope sau ectopice . m. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). f. 9) A. -e. Daca arieratui este un copil. arrieration. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. m. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. ca si un mediu familial sau social adecvat. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala.). / arrhythmia. Sin. u(tinse.priv. f. / arytenoidite. arie calcarina. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. A. adj. adj.i iat. f. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. trebuie diferentiata de a. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation.

A. -alos = aTOmil. anat. aminat.. arsenicum. . ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. tab. anat. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. V. V. / burn. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. . As. f. s. de asemenea. de gradul II: complicata cu flictene. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. A. ardere = a arde. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). V. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. tab. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. / artere. 187 . fiarfiatisc. tunica externa (adventicea). de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. [Lot. anat. . anat. artereie conf-in aer. / arsenic-alism. A.artere. s. 33. ARN-POLIMERAZA. arsenikon. n. gr.ta. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. . tab. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. anat. A. A. Trioxidul de arseniu. de la. tab. / aromatherapy.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. Biosinteza a. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. 4) a. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. de la facere = a face. . / RNA-polymerase. m. -os = aer. In a. V. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. si ADN. AROMATERAPIE. In constitute unei a.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. Are importanta medicals. In formele a-cute. [Lat. A. V.artere. anat. de la therapeuein = a. In functie de tehnicile de preparare a probelor. anat. de [a arsen = putemic.artere. f. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. . propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. V. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). anat. gr. are efect eritropoietic. a. . . . ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica.artere. din gr. / artery. . . anat. aroma.artere. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. a. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.artere. anat. s. a. m.artere A. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. tab. 2) a. cadavre). A. Are. importanta si Intinderea suprafetei arse.artere. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. s. gr. A. V. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab. s. polycistronic messenger. f.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. s. AUDITIVA INTERNA (v. ARTERA. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. . aroma. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. facut. de ordinul a 10s Da).. V. V. s. . A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). arsenikon.artere.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. arteria = arterd. a. / artifact. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. din microscopia electronica. tab. pe imaginea scintigrafica. tab. A. V. [Lat. r. V. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. tab. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. tab. ARTEFACT. artere. tab. tab. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate).] Vas care conduce sangele oxigenat. deoarece crou goals. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. tab. . y. A. s. -ifim. electricitatea. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. f. se constitute Intr-un sis-tem arterial. V.artere. anat. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. anat. A. V. factum = fapt. tab.artere. anat. n.artere. s. artefact. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. ca radiatiile. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. ARSENIC. therapeia = tratame. tab. A. V. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. anat. V.artere. . tunica mijiocie (sau media). de. (a. V. purtatori de aminoacizi. . V. / brulure. / aromatherapie. f. Se disting patru grade: 1) A. artis = meserie. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate.artere. BUCALA / artere buccale / buccal artery. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. fie In general. dm gr. tab anat. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). .artere.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. care are rolul de a dirija a. A. V. 6ar6dlesc. A. / ARN-polymerase. A. . a.] ElementuI nr. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor.artere. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. dupa cum exista si alte clasificari. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. As^. anat. anat. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. V. / arsenicisme.artere A. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare).: a.nt. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. ARSURA.to-n. ei sunt spedfid fiecarui a. denumit astfil da. arsenicum. deci. V. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. . s. 3) a. [a arson = putemic. ARN care poate Insoti diferite virusuri. anat. tab. [Lat. (irs. s. f. A. Ex. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. f. solubil). f. artere perineale profonde / artery of bulb. aer. messenger interfering complementary RNA. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. Clasa particulara de ARN antisens. cu efect tonic sau seda-tiv. anat. tab. tab. tab. A. V. -atis. s. A. frigul. tab. . APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. n. m. anat. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. / arsenic. artere. s. s. / arsenic. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA.artere. A. [Lot.artere. / artefact. terein = a confine (anticii credeau ca. NA: arteria. proprietdtiCor sale putemice. ARSENICISM. [Lat. V.

CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab. A. tab.artere. anat. anat. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. V. . CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. . COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. A. tab. tab. tab.artere. tab. tab. V. V tab. tab. anat. A. V. A. colaterala ulnara inferioara). V. anat. anat. tab. V. V. tab.artere. anat. tab. tab. A. A. A. anat. tab. anat. tab. anat. tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. anat. V. V.artere. tab. . anat. anat. A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. . EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. . . .artere. V. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. anat. V. . tab. A. tab. V. artere. . .artere. . anat.artere. . EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.artere. A. V. tab.artere. A. A. tab. CISTICA / artere cystique / cystic artery. . CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. tab. V. aa. anat. . A. tab. A. V. anat. A.artere. tab. V. V. anat. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere.artere. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. V. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. V.artere. A. tab. . COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. tab. V. . anat. tab. anat. A. anat. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery.artere. . CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. artere. tab. anat. A. A. tab. V. A. . CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. V. .artere. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. V. A.artere. V. anat. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. A. anat. anat. V. anat.artere. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot.artere. V. A. tab. colaterala ulnara superioara). frenice superioare).artere. DEFERENTIALA (v. . a. V. . a. anat. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery.artere. anat. . anat. . anat. . tab. anat. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. tab. anat. tab.artere. ileocolica). . tab. A. tab. A. . . anat.artere.artere. . A.artere. V. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. A.artere. V. tab.artere.artere. V. anat. anat. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. V. anat. . . V. anat. anat. ductului deferent). CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. . A. a. V. . A. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. tab. anat. A. . V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat . A. .artere. V. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. A. A. . V. tab. A.artere. A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat.artere. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. V. tab. . A. V. tab. . .artere. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. A.artere. V. a. A. . -artere. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. artere. A. V. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. anat.artere. A. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. V. A. anat. tab. V. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. V. A. . tab.artere. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. tab. V. A.artere. tab. .artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery.artere. 188 A. .A. V. anat.artere. A. A. artere. V. A. artere. tab. aa. tab. V. anat. anat.artere. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. V. tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. .artere. . anat.artere. V.artere.artere. tab. frenice inferioare). V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. .artere. . anat. anat.artere. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat. anat -artere. tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. A. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. tab. V. anat. A. V tab.

a. tab. anat. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. tab. anat. .artere. A. tab. tab. anat. V. tab. A. V.artere. anat. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat. . ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. brahiala). A. A. V. tab. V.artere. . brahiala profunda). a. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. V. V tab. V. . . . . A. anat. V. tab. tab.artere. V. V. a. A. A.artere.artere. anat. V. testiculara). anat. V. . supratrohleara). tab. . . V. V. . A. artere. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. tab. . . anat. anat. tab. anat. V. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery.artere. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. . anat. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere. a. 189 . tab. anat. A.d''"^ru go-man. . tab. V. anat. anat. . A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery.artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. anat.artere. anat. tab. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. tab. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. HUMERALA (v. centrala lunga). anat. V. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. FESIERA SUPERIOARA (v. . GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. A. . A.artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery.artere. . GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. hyaloidienne / hyaloid anery. A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. tab.artere. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. tab. . iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. anat . anat. V.artere. tab. anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A. anat.artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. artere.artere. tab. fab.] / tab. V. anat.artere.artere A. LINGUALA PROFUNOA A.artere. anat. tab. anat . anat .artere. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. . A. . V. . . tab. .artere. tab. -artere. A. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. anat. A. anat. . pe. A.artere. -artere. V. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat. tab.artere.artere. anat. . tab. . a.artere. V tab. V. V. A. tab anat. anat. . . tab.artere. tab. V. a. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. A. . anat. A. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus.artere. tab. artere. . A. A. anat. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. anat. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. gluteala inferioara). anat. V. A. tab. HIPOGASTRICA (v. tab. anat. V tab. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. A. V. INTERCOSTALA SUPREMA (v. V. A. tab. A. tab. anat.artere. . intercostala anterioara). . A. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. tab.artere. anat. tab. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. FRONTALA (v. peroniera). anat. V.artere.artere. anat. V. anat. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. a. anat. A. A. A.r. anat. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery.artere. V. anat. A. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. . artere A. A. anat. . tab. A. tab. tab.artere. tab. V. a. anat. V. artere. tab. A. anat. a. V.artere. FIBULARA (v. V.artere A. V. A.artere. anat. V.artere. V.artere.artere.A. V. . A.artere. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. . LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. V. . intercostala anterioara). V. V. anat. V. tab. A. FESIERA INFERIOARA (v. ISCHIATICA (v.artere.artere. . INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. a. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. V.artere. .artere. FUNICULARA (v. . tab. tab. anat. HUMERALA PROFUNDA (v. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. V. . A. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery.artere. A.artere. A. anat. anat. V. V. gluteala inferioara).artere. anat. V.artere. LUI HEUBNER (v. . anat. V.artere. tab. A. V. A. tab. apoi la. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. tab. . A. A. V. anat. profesor ia Leipzig. A. A. lfi43-1926. tab. . HIALOIDA / art. anat. . tab. V. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. A. A. V. A.artere. tab. anat. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. tab. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. A. A. a. A. V. 4ab. artere coronaire stomachique / left gastric artery. tab. anat. '£er[in. V.artere. . V. tab. tab. A. .artere. V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. . A.artere. . gluteala superioara). a. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. tab. anat. tab. FACIALA / artere faciale / facial artery.

tab anat. V. V tab. . tab. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.] V.artere A.artere.artere. A. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. [/oAonn Ernst Neuhaiier. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries.artere. . tiroidiana ima). PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. anat. A. tab.artere. anat. tab.artere. . POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. A. . anat. . anat. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. A. .artere.artere. V. V. V.artere.artere.artere. . V.artere. A. A. V. 1742-1777. V. tab. V.artere. V. anat. . a. A. V. tab. tab. tab.RADIALA A. V. V. .artere.artere. LOBUUJI CAUDAT A. V. . PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. anat. LUI NEUBAUER (v. A.artere. anat. tab. anat. faciala).artere. tab. MAX1LARA INTERNA (v. A. V. tab.artere.artere. tab. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. tab. A. A. dorsala a piciorului). tab.artere. a. anat. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. anat. A.artere.artere A. anat. anat. gastrica dreapta). tab. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . a. anat. anat. anat. tab. tab. . . A. A. tab. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. A. anat. . V.artere. -artere. . anat. NENUMITA (v. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. V. 190 A. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. A. . anat. tab. V. anat . anat. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery.artere. . -artere. artere. A. profiisor [a Jena.A.?i cfivvrg german. . V.artere. tab. A. MAMARA EXTERNA (v. A. . A. anat. anat. . V. tab. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. A. a. tab. A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. A. V. anat. V. anatomist . . ORBITOFRONTALA LATERALA (v. V. V.artere. fronto-bazala laterala). tab. anat. tab anat. mediana).artere. V. A. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. PILORICA (v. .artere. tab. V. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery.artere. artere A. . MAMARA INTERNA (v. V. tab. . V. tab. anat. tab. tab. artere.artere. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. A. A. . anat. A. A. anat. V. V. tab. tab. tab. V. tab.artere A. V. .. tab. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. tab. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V. anat. tab. V. A. A.artere. anat. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. tab. tab. . . anat. tab. V. RADIALA / artere radiale / radial artery. anat. A. V. tab. V. a. MAX1LARA EXTERNA (v. V. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. anat. .artere. A. tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. . V. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. . V. A.artere. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. A. a. anat. .artere. tab anat. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . V. tab.artere A. tab. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. V.artere. V.artere. a. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. anat. .artere. anat. . tab. tab. A. V. A.artere. a. A. anat. . tab. anat. A. V. V. V. tab. V. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. anat. V. . tab. tab. A. A.artere.artere. maxilara). V. anat. A.artere.artere. anat. . PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. V. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . V. tab. a. anat.artere. A. A. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . . .artere. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. tab. anat. . .artere. . PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery.artere. . tab.artere. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. . PEDIOASA (v. anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. anat. .artere. V. artere. tab. A.artere. . V. tab anat . A. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere A. tab. A. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat.artere. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. tab. A. anat . A. . A. V. tab.artere. toracica laterala). anat. toracica interna). A.artere. A. . V. anat. tab. anat.artere. anat. . PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. V.artere. A. . V. anat. tab. V. A. NERVULUI MEDIAN (v. V. V tab. anat. . PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab. anat. anat.

RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. .artere. tab. V. tab. . . A. linguala profunda). tab. anat. V. anat. V. V. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. . A. tab. anat. a.artere. V. anat.artere.artere. tab. V. . anat. anat. anat. V. anat . . V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. tab. .artere. V. . anat. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. . SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. . tab. tab. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. A. artere. tab. tab. tab.artere. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. tab. a. anat. anat. TIMPANICA A. A. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. SCAPULARA DESCENDENTA (v. anat. V. anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. V. V. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. .artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. anat. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery.artere. V. anat. A. . tab. . V. V.artere. anat. A. . V. . SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. anat. anat. tab. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. A. A. V.artere. A. A. A. .artere.artere. A. V. A. A. V. . . anat. tab. . anat. tab. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery.artere. . RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. anat. anat.artere. V. tab. tab. . A. a. tab. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. . V. V. SCIATICA (v. A. anat. .artere.artere. anat. tab anat. V.artere.artere. tab. tab. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. RECURENTA CUBITALA (v.artere.artere. tab. anat. anat. A. A. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. anat. tab. anat. artere. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. artere. A. artere. tab. . .artere. anat. A. A. anat. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. A. . tab. . SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab. tab. V. A.artere. A. A.artere. A. . V. tab. A. V. RUSINOASA INTERNA (v.artere. anat. tab anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat. anat. tab. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. tab. anat. tab. A. V. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries.artere.artere. V. tab. A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat. . anat. A.artere. A. A. anat. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. A. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A.artere. pudendala interna). anat. anat.artere. A. RENALA / artere renale / renal artery. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. tab. .artere. A. V. A. A. nervului sciatic). SUBORBITARA (v. tab. tab. V. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. .artere.artere. tab. A. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. . V. . anat. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat.artere. A. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. . tab. tab. V. V. anat. A.artere. A. testiculara).artere.artere. tab. V. a. V. recurenta ulnara). SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. tab. V tab. anat. A. tab.artere. A. anat.artere. V.artere. interosoasa recurenta). a. a. tab.artere.artere. V. V.artere.artere. artere. anat. anat. anat.artere. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. tab. V. centrala lunga). TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery.artere. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery.A. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. anat. V.artere. A. . SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. tab. V. A.artere. infraorbitara). . tab. V. 191 . . V. V. tab. . tab. A. SPERMATICA INTERNA (v. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. V. . V. A.artere. V.artere. A. V tab. anat. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. . RANINA Jv. tab. anat. . tab. A. . SYLVIANA (v. A. V. artere. . . A. a. . . SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery.artere. V. anat. A. anat. anat. a. V.artere. A.artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. . V. . TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. .artere. a. anat. V. V. anat. RECURENTA (v. tab. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. . tab. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V. anat. V. anat. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. . A. . .artere. . tab anat. A. a. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. A. tab. A. A. V.

A. tab. tab. AA. AA. V. anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery.artere.artere. tab. anat. anat. A. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. . tab. V. V.artere. . tab. . TIMPANICA POSTERIOARA A. V. . . V. anat. V.artere. a. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . aa. tab. tab anat artere. AA. . AA. anat. tab. V. anat. tab. A. V. tab. . anat. V. tab. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. tab. Aa. V.artere AA. tab. . AA. V. V. tab. tab. tab. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. . DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. AA. anat. . anat. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V. anat.artere. A. V.artere. AA. AA. V. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. canalului pterigoidian). anat. V. V. . A. . AA. anatomist fi botanist g&rman. 192 .artere. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. anat. anat. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab. tab. tab.artere.artere. tab. V.artere.artere. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. AA. . tab. anat. tab. rectale). . tab. . DIAFRAGMATICE (v. AA. A. anat. . anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. tab. tab. V.artere. tab. anat. anat. V. anat.artere. . AA. . DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. . . anat. A. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries.artere. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. AA. V. anat. .artere. tab artere. artere. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. HEMOROIDALE (v. anat. AA. V. anat. anat. V. tab. anat. V. V. V. UTERINA / artere uterine / uterine artery. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. . anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery.artere. tab. . V. V. V. A. V.artere. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v.artere. tab. AA.artere. tab. anat. anat. anat. anat.artere. A. V. . a.artere. tab. . anat. V. .artere. tab. . AA. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis.artere. artere. . . tab. V. 17271759} V. AA. JEJUNALE AA.artere. V. anat. anat. . V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. V. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. tab. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. .artere. anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. A. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. prof&sor [a CfQttingen. ZINN (v. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. tab. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. A. .artere.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. .artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. . . tab. AA. _V. AA. anat. . tab. anat. anat. anat. AA. tab. AA. A. . ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. V. . V. V. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries.artere. .artere. AA.artere. . anat.artere. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat. A. AA. tab. [fohcinn Gottfried Ziinn. . V. anat. anat.artere. . tab. centrala a retinei). V.artere. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. tab anat. artere. V. anat. anat. AA. VIDIANA (v. -artere. AA. AA. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries.artere. V. V.artere. anat.artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. . A. tab. V.artere. A. tab.artere. anat . INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. A. tab. anat.artere. tab. AA. tab. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. . anat. tab. aa. anat. tab.artere. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. anat.artere. V. tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries.artere. AA. V. V. tab. AA. anat. A. A. .artere. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. -artere. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. aa. V. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. .artere. V. tab. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. A. .artere. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V.artere.A. AA.artere. . tab.artere. anat. A. tab. AA.

AA.. . / arteriogram. V. [Lat. AA. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. s. gr. AA. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. / arteriography.artere.] Denumire generica pentru bolile arterelor.ra. f. [Lat. V. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). V. tab. [Lat. [Lot. V. / arteriolitis.: arterita gigantocelulara (v. anat. ARTERITA. gr.ra. .). . NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. / arteriectomy. artere. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). etimologic. tab. / arteriographie.. 193 . V. f. f. anat.artere. arteria = arterd.artere. . centrale anteromediale). / arteriolosclerosis. arteria = artera.: sindrom Gougerot (v. tab. alteori de dilatatie sau. AA. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries.artere. gruphein = a scrie.. f.w' AA.. anat. AA.artere.artere. tab. de ruptura. de claudicatie intermitenta la mers.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. f. anat.artere.i y. s. AA. tab. terminala a unei artere. V. s. anat. a. AA. In prezent.. arteria = arte.) Ex. pulmonar etc. 2) Sin. V. f.. / arteriectomie.artere. de gan-grenS. anat. tab. f. tab. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. poate fi generalizata (ex. STRIATE LATERALE (v. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. s. . gr. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. AA. dim. LENTICULOSTRIATE AA. V. sklerosis = indu-ratie. V. tab. anat. prin care se asigura accesul m lumenul vascular.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. / arteriolosclerose. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles.artere. tab. indiferent de origine (ateromatoasa. [Lat. pathos = Boold. AA. AA. V. RUSINOASE EXTERNE (v. -artere. ARTERIOGRAMA. A. stadiul III. tab. SURALE / arteres surales / sura) arteries. tab. s. centrale antero-laterale). [Lot. s. . anat. f. AA. stadiul IV. AA. / arteriogramme. . / arteriopathy. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab. direct sau printr-un *cateter. de latenta clinica. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. / arteriole. . AA. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. f. s. / arteriopathie. tab. tab. s. a unui lichid opac la radiatiile X. aa. gr. .artere. AA. s.] Inflamatia unei arteriole. AA. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. anat. cerebral. tab. V. aa. tab.. . tab. f. dim. [Lot.). AA. V.artere. ARTERIOTOMIE. traumatica. A. . PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. / arteriole. m. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. membrelor inferioare. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. anat. . f. care include In evolutie: stadiul I. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. tab. . Sin. AA. s. . ca m cazul arterei subclaviculare. NA: arteriola. de. arteria = artera. tome = tdiere. stadiul II. tab. acompaniindu-se uneori de tromboza. artere. anat.artere. tab. .artere. V.artere. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. de ia arteria = wter&'i •ita. anat. V. V. artere.artere.} Termen care desemneaza. arteriola = arterd mica. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. AA. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. / arteriosclerosis. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. f. mica. de ia tern-nem = a taia.artere. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. anat. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. anat. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. anat. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. f. ARTERIOSCLEROZA. V. renal. . ARTERIOLOSCLEROZA.: a. V. s. anat. gr. f. s. extinsa si la nivelul tunicii interne. / arteriosclerose. ia skleros = tare.. s. f. tab. dur. . s. [Lat. tab. centrale anterolaterale). . f. [Lat. . anat. -ita. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. AA.ra. aa. V. V. AA. anat. V. AA. arteriola = arte. / arteriotomy.artere. tab.artere ARTERIOLITA. / arteriolite.: sfigmograma (v. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. anat.artere. s. pudendale externe). V. .] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. f.). tab. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. .artere. LENTICULOSTRIATE (v.] Ramura fina. ektome = enisle.. gr. s. gramma = inscriere. anat. de ia skleros = tare. anat. arteria = artera. centrale anterolaterale). gr. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. wtdrire. anat.artere. care leaga arterele de capilare. / art6riotomie. sklerosis = induratie. V. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. tab. . tab. / art6rite. AA. gr. gr.. gr. AA. gr. arteria = artera. V. s. cand se asociaza dureri In decubitus. dim.artere. . V. s. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. intdrire.. anat. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. ARTERIOLA.ra mica. tab. . arteria = arterd. .artere.) dupa injectarea In trunchiul principal. ARTERIOPATIE. gr. V.artere. V. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. AA. mai rar. / arteritis. aa.artere. AA.: a. gr. f. embolica etc. In prezent. de la arteria = arte. sectiune. a. V. la arteria = arte. [Lat. anat. f. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). anat. tab. arteriola = arterd. AA. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. anat. s. anat. anat. s. V. de.. V. ARTERIECTOMIE. tab.

tab anat. tab. . tab. arthron = articuCatie. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. V. diplopie. si mobile. V. s. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. A. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. . A. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. NA: junctura ossiuIn. Exista a. anat. cu ruptura limitantei elastice interne. / joint.: Intre oasele temporal si parietal). A. .: a. tab. tab. denumite diartroze. A. Cand suprafetele nu corespund ca relief.articulatii. tab. tab. Intrerupte. cu suprafetele aproape plane (ex. V tab. A. ovoide. semimobile sau amfiartroze. V. infiltrata de celule gigante multinucleate. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala.articulatii. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. A. AA. anat.articulatii. AA. f. anat. V.articulatii. V. . s. articulatii. tab. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. V. anat. tab. tab anat. AA. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.articulatii. Elementele constitutive ale unei a. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab. . A. A. V. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. tab.: arterita temporala. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. boala Horton. anat. V.articulatii.articulatii. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. In forma de sa. V. tab.articulatii.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. tab. . . V.articulatii. . tab. articulatii. Sin. A. cresterea VSH-ului. cefalee violenta. Anatomopatologic. -onis = wclie. V tab. . A. V. AA. anat. care pot fi sferice.: Intre oasele nazale si maxilare).articulatii. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. tab.articulatii. anat. . edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. Se caracterizata prin alterarea starii generale. V. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex.articulatii. anat. V. tab. anat. tab. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. strabism. . V tab. \C.articulatii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. A. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. Exista si a. anat. anat. V.articulatii. anat.). . .articulatii. articulatii. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. care devin edematiate si dureroase la palpare. 3) armonice (ex. simetrie bilaterala si picioare articulate. . . A. tab. A.articulatii. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. panarterita subacuta a varsInicilor. V. [Lot. febra moderata. V. anat. A. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. anat. V.articulatii.articulatii. tab. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.articulatii. anat. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. tab.articulatii. A. . . PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. INTERCARPALE A. A. tab. tab. . CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. AA. 2) scuamoase (ex. V. .). Diartrozele reprezinta a. de cauza necunoscuta. V. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint.articulatii. anat. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint.articulatii. denumite sinartroze. arliculatio. tab. fixe. . format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. V. A. mobile sunt: a) capsula articulara. tab. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. AA. .r. anat. tab. V. .: Intre oasele craniului). tab. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. A. f. Sin. ARTICULATIE. anat.: boala Takayasu (v. V. . anat. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. anat. . anat. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. d) suprafetele articulare. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. . boala Forestier. anat . . COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. AA.articulatii. V. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.articulatii. V. anat.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. b) stratui extern. A. V. tab. 194 . A. tab. anat. V. . tab. A. A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. leziunile sunt de panarterita. tab.articulatii. V tab. A. V. V.articulatii. . .: arterita gigantocelulara (v.articulatii. .: coloana vertebrala). / articulation. pous. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation.Uturd.articulatii. anat. AA. Sin.articulatii. anat. anat. A. A. . periarterita segmentara superficiala. . A. fetele osoase ce vin In contact. articulatii. V tab. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. c) membrana sinoviala. anat. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation.articulatii. anat. A. A.articulatii. anat. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. Este sensibila la corticosteroizi. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. anat. anat.articulatii. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. V. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. tibiale superieure / tibiofibular articulation. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation.articulatii. genunchiu-lui). anat. A. articulatii. podos = pitior. anat.

medic german.. arthrodia = articu[a. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. / arthritis. / arthroplasty. V. f. Sin.] Sin. s. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. [C. f. A. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. arthron = wticuCafie. anat.articulatii. iar *boala Bouillaud. / arthroplastie. f. s.articulatii. tab. . arthron •= articulate. tab. V. n. Sin. / arthralgia. / arthrogrypo-sis. . s. respiratorie sau genitourinara. tabetica). V. athron = articutafie.: artroza (v. \Qr.: artroza (v. ARTROGRIPOZA. c. si anchiloza. s. p. s. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita).] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. inflamatorie asimetrica. f. V. f. la arthron = articutatie.ovoie. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. graphein = a scrie. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective.re. anat. f. meniscografie). AA. [^r. s. Boala congenitala.afie. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. lysis = distrugere. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthrodesis. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. / arthrodie. V. V. arthron = articulafie. [Cjr. algos = du. tab.i pathos = 6oaia. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. AA. modda. Utila pentru a evidentia corpi straini. Contraindicata In artrita septica. simetrica ?i spondilita psoriazica. f. 1S53-1940.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. p. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. . Consta. f. arthron = articut. anat. joint mice. de [a plassein = a. Sin. a. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. ARTROLOGIE. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara.articulatii.). [Gfr. [Cfr. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. tab. / arthrophyte. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). [Qr. f.). / arthrite. gryposis = indoire.re. f.articulatii. . OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. arthron = articufatie. ARTROLIZA.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. [Pierre Marie. / arthrology.. {Gjr. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. mc. izolata. A. V. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic.ta. AA. s. neuropatice si a uneia miopatice. s.articulatii. tab. s. m. s.} Durere articulara. / arthrography. anat. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele.tie care. .: a. [Qr. anat.. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. f. s. / arthrolyse.. f. f. tab. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. ARTROPATIE.). m. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. anat. profesor [a 'Paris. a. s. AA. anat.. tab. si artrogripoza congenitala multipla. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. tab anat.articulatii. ARTROGRAFIE. . AA. f. In prezent.re..articulatii. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a.articulatii. s.).} Punctia unei articulatii. arthron = artic.. ARTROFIT. vege. f..tie. s. [Qr.uta. / arthrographie. ARTROCENTEZA.articulatii.: spondilita anchilozanta (v.articulatii. ARTRITA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. s. / arthrologie. eidos = forma. arthron = articuCatie.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. s. / arthrocente-sis. de unde descrierea unei forme a. ARTRODEZA. s. INTERCONDRALE AA. arthron = flrticuiatie. uneori ereditara. s. de obicei. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. V.. / arthropaInie.: "soarece articular". ARTROPLAST1E. s. -articulatii. kenlesis = mfe-patum. de. f. logos = ftiinfa.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. V. adesea In flexie.aza. A. r. In a.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. [Qr. / arthrophyte. forma. 195 . r. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. In con-secinta. f. reprezinta. AA.r. desis = [egare. s. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. . V. / arthrodese. / plane joint. r. anat. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. AA. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a.. s.r. phyton = p[anta. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii.: poliartrita reumatoida (v. AA. foarte probabil. / arthrocentese. nu sunt posibile decat miscari de glisare. anat. arthron = articulatie. . / arthrogrypose. s. ne-uroiog franca. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. 18S3-192S. o condromatoza sau o sinovita. Sin. . In general de durata scuria.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos.. . A. tab. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. . f. s. In esenta. anat. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. AA. NA: articu-latio plana.AA. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. f. arthrogryposis multiplex congenita. V. f.fie. / arthrolysis. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. f. caracterizata prin malformatii multiple. tab. s. anat. -ltd. AA. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. / arthropaty. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. sistem HLA). giv:e.articulatii. / arthralgie. V. tab. V. distruge. arthron = articulatii plastos = modeiat. AA. V. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. de [a lyein = a. ARTRALGIE. f. [C. tab. ARTRODIE. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.

s. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. s. dar eel mai frecvent este primitiva. V. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. atos = aer. purulent ('peritonita cu *piogeni). f. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. ascarizi. askarizem = a fcpm. sectiune. / asynergie. askarizein = a fopdi. de. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. artrozice sau posttrau malice. f. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. f. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. pe cale venoasa. n . siafon = saCizia. f. sphyzfm = a puba. Sunt infestati mai ales copiii. arthron = articuCafi. / degenerative joint disease. / arthrose. Se dezvolta In intestinele vertebratelor.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. V. ASCITA. ASIMPTOMATIC. s.priv. Obs. hypertrophic arthritis. [Cfr. [^r. s. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. f. inaff. s. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. / arthroscope. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. / asialie. A. sphygmos = puts. ASINERGIE. / ascarid. celulara. s. ASIALIE. a acf:iona.are.] Care nu determina simptome clinice. \Lat. ve. ASIMILATIE.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. ARTROTOMIE. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. de unde se deplaseaza In trahee. {Lot. a sari. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). digestive. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. f. V. f. *carcinomatoza peritoneala).i sepsis = infecfie. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. Actualmente.} Gen de viermi din ordinul Nematode. etimologia termenului). afectand una. si anabolism.. Cauze frecvente de a. s.. artrita hipertrofica. ci per- ..] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. putrefactie. amigdalian. A. / asynergy. practicata In scopul unui *drenaj permanent. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. f. A. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. s. V. s. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. 'in prealabil. si artrografie.: dezasimilatie. f. \Gjr. s. [Gjr. / asymptomatique. a ef(amina. f. -onis = asemdnare. / assainissement. a . s. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. la skopein = a video. s. / ascaridiasis. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. / asphygmia. a . s. obiecte. / arthrotomie. symmetric = simetrie. f. localitate. s. [a a . f. s. / arthrorisis. syn = impre. a sdri. skopia . li-gamentare. s. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. / arthrostomie. / assimilation. ARTROSTOMIE.priv. s. stoma. tuberculoza peritoneala. In cazul leziunilor cartilaginoase. / arthrorise. piptein = a. m.e. arthron = articuiafie. / asymptomatic. de. 2) In biochimie. ASFIGMIE. este o metoda *profilactica.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. insuficienta cardiaca globala. ARTROSCOP. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala.. | Gjr. s.ula.. a putsului. tome = taiere. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. a -priv. askarizein = a sari.. ASANARE. / asy metric.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.] Absenta *pulsului. Ant. ASIMETRIE. ad = cdtre.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. f. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic.. / ascite. In functie de continut. -oza . f. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. aproape.. s. arthron = articu[atie. idnga. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. frecvent. Indeosebi In *jejun. meniscale. s. f.priv. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. f. uneori cu cavitati pseudochistice. artroscopie. *sindrom nefrotic.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. m. monooxid de carbon). s. f. / arthro-pneumographie. / asialia. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. s.).] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. sub anestezie generala.. ARTRORIZA. s. A. s. care este *curativa. s. s. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. s-a injectat aer. \Gjr. a. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. f. / arthroscopy. f.: dentar. graphein = a scrie. ARTROZA. \Qr.priv. m. a .. ASCARID.wa. f.. pneuma.priv. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. 2) Eliminarea.: pi. [G.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). s. adj. spre deosebire de *antisepsie. ereisis = ridicare. "osteofitoza marginala si.] Radiografia unei articulatii In care. f. arthroa = articulate. s. Are o culoare rozrosiatica. s. V. m. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. [Qr. Sin : chiloperitoneu (v.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. nid necoordonare. / ascites. f. [Gfr.e^aminare. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. f. / ascaridiose. artrita cronica degenerativa. assimilalio. ASFIXIE. osteoarthritis. [Qr. [Cfr. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. de. apen-dicular etc.priv. f. si xerostomie. / asymmetry.i ergein = a iucra. skopos = ofiservator. / asepsis. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. de la temnein = a t&ia.. [Qr.. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. "osteosderoza subcondrala. s. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. [Cjr. ARTROSCOPIE.ni. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare.) prin tratament adecvat. arthron = articutat-it. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. f.tiii -ozd. In plamani. s. arthron = articulafie. [Qr. f. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.. de ex. Insuficienta cardiaca). -atos = ceea ce survine unpreuna. a. / asphyxia.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / sanitation.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. [a skopfin = a. a . cu *anastomoza sinovialei la piele. / asepsie. s.. n. / arthroscope. asphyxia = oprire. / arthrotomy. f. arthron = artu. A. cuvantui a. / arthrostomy. / asphygmie. e^amina. s. [Cfr. symptoma. / arthropneumography. f.r.. {Gjr. / ascaride. Ex. vedea. f. lichidul de a.. Ascaris lumbricoides. f. / assimilation. s. regiune).: osteoartrita degenerativa. adj. askites. 3) Prezenta In aerul ambiant. s. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. Sin. de la syn = impreund. s. A. diaree si dureri abdominale). / arthroscopie. ASEPSIE. \Qr. a. f.: In cazul unei artrite supurate. / asphyxie. care ramane latent. ASCARIDIOZA.

/ aspergillosis. f. frecvent. morbida. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. s. tumori subcu-tanate fistulizate). ASPARTAM. neregulat. aspi-ratio. antipiretic. de la a . pipait.priv. f.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.conform re-gulei". f. pu-tore. a • priv. a . / aspcrgilloma. f. la gnonai = a. 3) a. f.: distonie neurocirculatorie. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. 3) A. [Qr. intestin sau cavitate se-roasfi). / astasia. f. s. a. / asthenia. Sin.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. prin insuficienta muschilor drepti interni. s. stereos = solid..: somatoagnozie. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. s. s. iar imaginile sunt percepute deformat. / astereogno-sis. de la sterizein = a sta nemiscat. V.r. stereoagnozie. libera. V. Sindrom imprecis. 5) a. ASTIGMATISM. s. -enos = spKnd.ta. in. spirare = a rdsufla). f. miopie pe un alt meridian. / asomatognosie.. / aspermatism. sthenos = fortd. dar fara *paralizie. [Lot. f) a. s. s.prw. splen. microbiana. 4) a. / asthenocoria. [Qr.de. s. ASTEREOGNOZIE. ASPERGILOZA. aspergere = a raspa-ndi. V. moderata. ASOCIATIE. [£jr. a face sd find. Oboseala vizuala. c) a. s. f. ASPLENIE. aspergilom si aspergiloza. de [a a . senzatie de astenie. / astigmatism. pu-ten. [Qr.priv. dintre care unele sunt pa-togene. s. de ia associare = a asocia (fid = [a. a mai multor germeni microbieni. V. s. / somatoagnosia. a. •atos = punct. musculara. ops. imprastia. -omn. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. / aspermatisme. de origine neclara. invers. / asterixis. 2) A. Aminoacid neesential.. s. s. m. systole = contracfie. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. stasis = se. sange. s. / asystolie. de ia a • priv. soma. f. 5) A. d) a.. b) a. / asterixis. [o • pentru ac-etii. hipermetropic pe un meridian. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. -atos = corp. s. ASPERGILOM. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). Dipeptid derivat din *acidul aspartic. a. ca antiinflamator. inima si rinichi. In care meridianul eel mai refringent este vertical. ASTENOPIE. Se deosebesc: 1) A. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. f. [Cat. compus. -ism.rce. onis = aspirafie a aeruiui. a . s. / aspl6nie.). continua sau discontinua. / astereognosie. f. spre.. metoda psihanalitica de expiorare. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. sthenos = fortd. acomo-dativa.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. -oza . a. si t6aialga. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. ASPIRINA. f.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). prezent In numeroase vegetale. [Lat. o . dureri precordiale.. / aspiration. s. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. gnosis = percepere. f. si debilitate. cunoastere. kore = pupiiil} Sin.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei.: miastenie (v. de. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s. A. al carei sue confine. de ia istanai = a plasa. [§r. Se mani-festa prin dispnee.: semn Adams-Foley (v. de ex.priv. m.. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. astigmie. cuprinzand mai multe specii. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a.] Sin. numeie.).: *psihastenie.pere. conic. ASOMATOGNOZIE. spir .priv. n. m. hepatica. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. putere. contrar regulei. asthenos =. s. s. 2) In biochimie. s. / astasie. s. Simbol Asn sau N. f. ASTENOCORIE. / asthenopia. ASPERMATISM. s. ulceratii. s. adica a *somatognoziei. de. opos = vdz. n. {CJT. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. imprastia. a imprastia. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. s. n. s. f. -inn. constituent al proteinelor. a lichidului de staza gastrica. [Qr. / asparagine. m.. si acid arahidonic. ASTAZIE. a . Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. associatio. s. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare).).. Abrev. ASTERIXIS.re. / asparagine. de ia aspirare = a inspira. miastenie. / aspergillose. *Edul-corant de sinteza. prin deformari neregulate ale corneei 197 . observat eel mai frecvent la femeia tanara. 6) a. gastrica..ford putere. -atos = sa.: agnozie tactila. Tipuri: 1) A.priv. s. s. asthenos = fara. ASISTOLIE. f. medicamentoasa. [atin a[ unei plante rozacee.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. / aspiration. / asplenia. aproape. Sin. sthenos = forfa. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. f. ASTENIE. s. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. [Cjr. [C. sterixis = pozifie _fv(fl. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus.: semn Arroyo (v. f. ASLO / ASLO / ASLO. aspergere = a.] Absenta *splinei.priv. *amida a *acidului aspartic. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. prin deformare conica a corneei. / aspirin. / astigmatisme. ASPIRATIE. a .. [Cjr. / association. f. Se observa In leziunile lobului parietal. a sta. s. continua (dintr-o plaga. gastrica. f. analgezic. chirurgicata (uscarea campului operator).pentru Spiraea ulmaria. / association.. sperma. s. ptantd denumita. cauzata de incoordonarea neuromusculara.: sindrom Bean. Sin. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. cu efecte fie pozi-tive. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.priv. In consecinta. Sin. m. s. langa. gnosis = cu-nooftere.). lichid amniotic) In caile aeriene. [Qr. putere. f. In *hipermetropie. / aspergillome. f. saiiciiat de metit. / asthenocorie.. f. s. si sindrom Da Costa. -onis = asociere. f. [Lat. / aspartamc. f. vedere.inan. / aspartame. ASPARAGINA. / aspirine. pe. . f.priv. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. fie patologice. [Lat. a . fatigue. astheneia = sla6iciune. a sufla (ad = catre.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. / asystolia. este un medicament cu larga uti-lizare. aspergere = a. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. Sin. pustule. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. f. 4) A. stigma. s. / asthenie. 2) A. n. m relief. tahicardie sinusala sau palpitatii. rasp&ndi. / asthenopie. pleurala. intestinala.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.. a. s. a . ASTIGMATISM e) a..

simplu. protoplasmatice si a. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9.hta. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. prin complicatii cardiorespiratorii.rg. de grad mic (I. a . aranjare. infecto-alergic sau atopic intrinsec). anat. reversibile partial sau total.: boala Friedreich. cu formare de complexe Ay-Ac). sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. s. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. senzatie de sufocare. / ataxic. mecdc airman. adj. cu tuse. Ca urmare. cardiac. astron = ste-a. f. a Uga. s. / asthma. s.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul.\ 1) Ocurenta brusca. s. deci un a. n. taxis = ordonare. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. tabes ereditar. din unele stari febrile. 3) In limbaj curent. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. kytos = ceCuCd. / astringent. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. [itd. [Cfr.ASTM pe acelasi meridian. ATAC. [Ernst Viktor von Leyden. atara-xia = impast6i. ce se manifesta In ortostatism (statica).. F. . (succe^iv) la '}\pnigs6erg.te.priv. cu prognostic bun si evolutie lenta. n. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.. A. / astrocytoma. n. survenind In special noaptea si dimineata devreme. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. m. care sunt dezordonate. ASTROCITOM. ATAXIE.guiat.priv. 2) A. de p. [Cjr. / astrocyte. Sin. b. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. [Qr. s. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. cu celule gigante (gemistocitice). pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). \Qr. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. De exemplu. astm (1). 182S-1S8Z. / ataraxia. F. s. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. In mers (a. greata. ou f. reflex. / attack. wheezing si sibilante. vertij. la a . / atavisme. n. ATARAXIE. m. [tfr. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Jfanovra. [Lot. In sange apar Ig. frisoane sau bufeuri de caldura. ASTROBLASTOM. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).] V. de. protoplasmic. f. A.. ATAVISM. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. de. neurolog airman. blastos = germe-n. / astroblastoma. m. [Lot. atturcare = a mcepe.di. / astrocytome._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. s.: ereditate ancestrala sau de revenire.. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. a. violenta ca manifestare. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. / astringent. adj. s. In care un ochi este astig-mat. patologica.. stroke. r. s. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. ATAXIC. Functiile a. exista trei mari tipuri: a. frica de a Innebuni. cu staza pulmonara. kytos = cdula. s. / ataxique.: amiotaxie. 2) A. n. apoi dt patoCogie me. a. durere sau Jena toracica. diitringens.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. s. la tattein = a ordona. m. intrinsec (cu mecanism incert. ASTM.u sunt dare. s. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. m.te. / asthme. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). frica de a muri. parestezii la nivelul membrelor. / astrocyte. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. sau pseudoastm. pot fi clasificate In: 1) A. spontan sau prin terapie..] Sin. / talus. a. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. senzatie de strangulare.dde. \Lat. spasmodic.. n. n. derealizare. Indeosebi mastocite. fibhlare. aranja. si a. II).priv. astragalus. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. transpiratii. s.: criza. / ataxia. la a . a. tab. 2) Bolnav afectat de ataxie. fibros. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii..: pseudotabes (v. codificand proteina denumita frataxina.. din {ST. astron = stea. Sin. Sin.udwig Bruns. 6) A. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. 3) A. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. s. determinand secretie de IgE). -omo.. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. [I. crisis. constand In agitatie extrema. / ataxie. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. sau f. [QT. lat-tein = a ordona. Se disting a. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. ASTRAGAL. asthma = gAfaiaia. m. f. atavus = strOmofi -ism. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.-dicina in. s. astron = stea. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. In care intervin numeroase tipuri celulare. de. de la ad = cdtre. s. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.oase. / astragale. a.: fenomene a. eozinofile si linfocite T. de p. profesor de. sin.. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. readus In drculatie de *DSM IV. s. cinetica). Gena a carei mutatie este responsabila de a. m. adj. a aranja. / astroblastome.astroblastomul si IV glioblastomul)... ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. s. astragalos = os.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. Etiologic se disting a. indiferenta. s. tremuraturi sau secuse musculare. Pseudoastm (v. stringerc = a strange. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. emetrop etc.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. disartrie. ASTROCIT. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. iar celalalt normal. -<wno. 1858-1916. -e. / atavism. adj.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. 18321910. s. iar In 10% diabet zaharat. f. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. s. denumit uneori si a. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. ASTRINGENT. m. convulsii si tulburari de mers. *apoplexie. m. atribuit unei react" reflexe.rna. profesor de anatomic.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. Cu debut Intre 5 si 15 ani. . [Cfr. Strasbourg fi •SerKn. Termen vechi. 2) Detasare emotionala. A. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. Ex. [Nikolaus Freidreich.caia la ^(e. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. ataktos = nere. a. / ataraxie. / attaque. medic airman. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani.cwr'\ V. me. de grad malt (III . grupate In fascicule. simptomatic. fara relatie cu o reactie alergica. de a deveni nebun.).] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. 2) In limbaj clinic.id. f. s. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. astroci-tom. n.

: dislipidemia. ATELECTAZIE. ATELA. attitudiae. fierturd. marcd. / atypic. s. timus. s. se poate calcifica si. ATICITA. m. ATENUARE.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. Var. s.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. Etiologia a. ATLAS. gr. 8. Proprietatile fizice si chimice ale a. s. / atticotomie. de la typos = tip.. gr. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. athere = terci. f. / attitude. profesor de.tena. [Cyr. [Lat.} Sin. 1'. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. fierturd. termen preiuat ulterior in arliitecturd. s. / ath6rectomie. [Cfr. typikos = tipic.} M. de.] V. m. la nivelul extremitatilor. [personaj mitologic: titanul Atlas. f. A. / atlas. s. m. f. fierturd (-oma). taxis = ordonare. athere = terci. se poate fibroza. s. ATIMIE.) la traversarea unui anumit material. s. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. gr. A. s. poate fi: masiva. [Lat.: forma a. n. athere = terci. Dupa Intindere. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.). atlas = atlas. s. In literatura medicala. ATEROGENEZA. ATIPIC. adj.: boala Hammond. In ultima instanta.). In evolutie. -oza . / atmosphere. cavitate. athere = terci.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. \Gjr. s.. lobulara sau segmentara. s.a m. [C. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). f. termen prduat ulterior m arfiitecturd.sau bilaterale involuntare. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. [a gennait = a produce. ATICA. a unei boli). ATEROGEN. \Qr. ektasis = dilatatu. sphaera. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. secfiune. s. la 0°C. / atticoantrotomy. athere = terci. [Qr. A. adj. / atherectomy.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. fierturd. abductie si rotatie intema. a . NA: recessus epitympanicus. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. m. formand un fibroaterom. ionizante. / atherogenesis. s. de inactivitate totala.. s. athetos -ne. aranjare. X. f. gr.priv. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. din tat. fierturd (-oma]. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. s. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. Var. atticus. -onis = atenuare. / atheroma. dur. \Gjr. si coree. {Cjr. Uneori. tome = tdiere. model. a6ur. [at. a aranja. lente. de. hastelta = Bat mic. material plastic. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. s. substanta reticulata). angeion = vas. manifesta prin deficit anabolic. tome = tdiere. a. s. a. se Intelege formarea de ateroame multiple. / atheromasia. f. adj. tomos = taiat. ulcera. ATEROM. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / atticite. lemn. attikos = referitor la fitena. ATOM. [Lat. iithere = terci. / atherogenese. coronariana. / attenuation.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. V. / athetosis. este considerata o boala generala oom-plexa. ATICOANTROTOMIE.priv. ektome = eyizie. Ex. / splint..] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. m. f. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. / atheroembolism. fiind. f. localizata pe arterele coronare. ATETOZA. gemian = a produce. sphtiiru = sfera. / atheromasie. [Qr. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. [Lat. ballein = a arunca).ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. 2) thymos = principiu vital. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. s.] Invelisul gazos al scoartei terestre. / attique. f. fumatui etc. / atherogene. / atherosclerosis. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. s. din gr. (ex. atticus. din gr. pana la Inaltimea de 5 km. din gr. / atelectasie. [Gr. sectionat fi temnein = a tdia. f. f. f. stratosfera si ionos-fera. 2) Absenta timusului.priv. 1 atm = 105 pascal. / athymia. s. ATEROEMBOLISM. antrum. f. f. f. attikos = referitor [a fitena. / atticitis. tipica. [Qr. aptitude = aptitudine. din gr. atticus. ghips etc. -oma. [Qr.] Dispozitiv. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. / athetose.] Procesul de formare a placilor de *aterom. de la temnein = a tdia. [Cfr.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. thy-mos = minte. ATITUDINE. f. variaza cu altitudinea. / epitympanic recess.] 1) Scaderea tonusului afectiv. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. tab. genesis = prodwere.r. chirurg francez. de [a luiiein = a ordona. / atom. symbolic. . s. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. manifestata prin stare de indife-renta. s. s. / atome. s. a .] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. nudeele gri centrale. de [a temriein = a taia.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. / atheroembolism. ATEROSCLEROZA. f. s. embole = acfiunea de a arunc. are o 199 . Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. s. s. [Itai. aritmice. fierturd. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. s. Sin. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. sklerosis = indurare. A. Forme (In functie de localizarea procesului de a. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. / atypique. [EdouanI Francis Kirmisson. s. unde sonore etc. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. spirit. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). ATMOSFERA. / atherosclerose. indeo-sebi industriale. attikos = referitor [a Atena. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. -ita. de la skleros = tare. cantareste circa 5-1015 tone. atticus. ATEROMECTOMIE. spontane. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. s. embolie. \Qr. / athymie. / attenuation.: sindrom Louis-Bar (v.: ateromectomie. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. pentru aterectomie (v. totodata..] Portiunea superioara a *casei timpanului. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. prin a. ate-les = incomplet. f. de [a emballeia = a arunca m (en = in. s. [Lat. f. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. fierturd (-oma). s. s. 2) A. n. -oma. / atherogenic. A. attikos = referitor [a ^. care proemina sub forma unei placi subendoteliale.): 1) A. atomos = mdivi-zihil. [a attenuare = a s[a6i. f. / attico-antrotomie. ultenuatio. Intreaga a.priv. poate fi acuta sau cro-nica. / ath6rome. Ideas = e^tremitate. / atelectasis. f. prezinta trei mari zone: troposfera. f. din metal..oase. f. gr. a . / attitude. antron = pefterd. athere = terci. s. 'in functie de evolutie. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. secftune. f. f. care spijina cerul pe umerii sai. atheromectomie. atypical. f.fi\at. wtdrire. anat. n. / atlas. f. / atmosphere.] Neconform unui anumit tip. formatiunile subtalamice.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. m. / attelle. / atticotomy. de la a . f. de obicei In forma de lama subtire. s. s. adj. deviere de la o forma considerata caracteristica. ATICOTOMIE. ATEROMATOZA. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). [Lat. s. f. [at. atmos = vapor.

. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. freca.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. idiopatice sau congenitale. vulvara . dentorubrica). f. [Cfr. f. ATREZIE. gr. (zeif:e. alcatuind molecule.. a. s.. inertie uterina. s. / atrophie. Iar atrophy. amiloidozei sau.priv. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. [Lot. utehna. s. sarurile solubile de a. f. s. difuze sau circumscrise. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. [Qr. care devine galbuie. a . (1). / atriotomy. poate fi primitiva sau secundara unui medicament.ATOMIZOR structure complexa. f. / atropine. / oreillette. \Gjr. *boala Pick. tomos = taiat.] Stare de denutritie grava a sugarului. / attrition. Administrate pe cale bucala. *hipotensiune ortostatica). f.. Abrev. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. Uneori. s. a. / atrophy. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. si evolueaza progresiv. In ansamblu. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. Ant. s. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. s f. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. M. Lachesis fi fitropos). threpsis = nutrifie.. Sin. \Qr. / athrepsie. -onis = frecare. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila.priv. cavitatea timpanica propriu-zisa. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. f. tonos = tensiune. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. A. la varsta adulta. cu predispozitie ereditara. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. iar perefii se. s. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.: boala Aran-Duchenne (v. -(rum = negru. Ciotflo. de [a attcrere = a.dupa o *corticoterapie prelungita.cicatrice netraumatica si superficiala. a z. f. a . dar cu respectarea tesutului elastic.} Absenta *transferinei din sange. s.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. cu afectarea retelei cutanate de colagen.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. ATROPIE. sectionat fi tem-nein = a taia. fie In combi-natii cu aiti a.priv. ATOMIZOR. pi. antiemetice. s. care apare sporadic. A. ATP / ATP / ATP. dar superficiala. / attrition. exceptional. c. . 3) A. De asemenea. atria. / atransferrinemie. 6) A. Sudeck. 2) Forme In care a. A. f. [Lat. V. Dimen-siunile a. cicatriceala .). se utilizeaza In colire ca midriatic. 3) A.priv. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. gr. *ataxie. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul.: auriculotomie. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. atriotomie. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a.. este reversibila. cortizonica . caracterizata printr-o slabire extrema. auricular . s. / atomiseur. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. ATRIU. ATRANSFERINEMIE.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. a.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. *coreea Huntington. / atransferrin(a)emia. / atopy. f. corticate izolate (*boala Alzheimer. ta a . Forma particulara: a. -trum = negru (deoarece in acwtd. este un sistem neutru electric. f. subcutanata sau intravenoasa. ATRIOTOMIE. ATROPINA. 5) A. / atresie. deficitului de dopaminhidroxilaza. topos = foe. ATREPSIE. localizata sau difuza. ATONIE. nutrifie. dintoto'i ferrum = fier. -ina. olivopontocerebeloasa. este adesea ireversibila. m. m. 7) A. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase.] Alcaloid extras din Atropa belladona. secfiune. [Paul H. f. f. Tipuri: 1) A. 1) A. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. tresis = orificiu. A. diabetului.a. -tra. V. diminuarea tonusului muscular. n. atropa = fieliadcinili din gr.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii.priv.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. de. aplazie si hipoplazie. a . ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. / atresia.). Sin. antisecretoare. ATOPIE. a . senila . semne *extra-piramidale. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. / athrepsia. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. s. [Cfr. primitiva In treimea inferioara a gambei. a.: boala Sudeck (v. de la ater. 2) A. NA: atrium. 1866-1938} Sin. / atopie. attritio. tome = town.priv. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. cu excep-tia plamanilor. ATRITIE. de.: *boala Kraepelin). nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. / atony. atrium = antuamera. a. mnegreau). f. c.). (2. Clasificare dificila. -atos = sange. dupa o infiltratie locala de corticoizi. Ex. profesor la ^{am6wg. 4) A. c. uscata. a alcoolicilor (corticala tardiva). m. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. -ina. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. (identici sau diferiti).: FoFi-ATP-aza (v. camera. cardiac (NA: atrium cordis) . sunt de ordinul lO"10 m. V. 3) A. s. f. [at. fara pierdere prealabila de substanta. s. la a . s. Sangele trece din a.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. prin venele cave si sinusul coronar. cfwurg german. 2) A. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. s. tro-phe = ftrana. iar In doze man are actiune centrala. s. c.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. s.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. 2) A. alba Milian . haima.antecamera. a .] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. 8) A. s.. a. f..priv. Sin. atrium.: 1) A. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. ale destinulw. 3) / atrium. Sunt incluse In aceasta categorie: a.)... *scleroza laterala amiotrofica). f. dementa senila). a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. trd 'Parce. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. irons = p&ste. [Qr. Atropos = una dintre cdt.camera superioara a fiecarui hemicord. s. [Lot. atomos = indivizibii. de. s. si vaporizator. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. prostatica provoaca o retentie a secretiei. Sudeck's disease. generand anemia sideropenica congenitala. tra. secundare. s. atopos = in afara (ocuiui normal'. si anticolinergic. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. musculara. sunt utilizate ca spasmolitice. atrium =. f. poate fi difuza sau localizata. s. n. [Qr. / atropine. se facea focul [a romani.: hipertrofie. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. f. in blocurile atrioventriculare. [Lat. / atomizer. co-loida . ce poate exista fie liber. (a ater. / atonie.

[Lot.z.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe.. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. AURICULOTOMIE. alaturi de *inspectie. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / autism. [Lot. {Lot. uneori manifestari auditive. f. cu nr. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. AUR. se disting a. m. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. Totodata. / audio-meter. m. f. de. s... [Cjr. f. imediata. 2) In prezent. {Cfr. {Gfr. f.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. si a. autos = sine. gustative.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului.. s.it. Prezinta *ecolalie.. s.nutw atropina. s. a uni. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a.). / audimutite. adj. \Cjr.ATROPISM ATROPISM. s. auricula. dim. AURICULAR. fara a cauta un contact. f. s. / atropism. akos = re. f. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. / or. fl au. Unii dintre compusii a. s. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. / audibility. gr. f. s. autos a sine. AUDIBILITATE. olfactive. NA: digltus minimus (2). desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. n. dim. autos = sine. aurum = aur. s. paihice etc. / atropism. a. etimoio-gia tc. [Lot. n. autism infantil). m. n. agglutinare = a iipi. f. / audiogramme. tome = taie-re. / auriculotomie.. osteon = os. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). -ism. / autoagression. de.] 1) Cu referire la *autism. auricula. / auricular. metron = mOsura. obtinandu-se *audiograma. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. f. *eicosanoidele.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. insufi. s. [Lot. din [at. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. autos = sine insufi. tabagismului etc. este evaluat la un control ulterior.] Element chimic pretios. mediata. sau f. audi-bilis = cars poate. ihsufi. n. 2) Subject care sufera de autism. modificari de apetit.. AUROVERTINA. hearing. / audiometrie. sectiune. AUDIT. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton... 'palpare si *percutie. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. / auscultation. *angiotensina. -ism. / autistic. agglutinare = fl Ivpi. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. / audiometry. pi. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v.. / self aggression. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. [Lot. ausciiltare = a asculta cu atenpie. audire = a auzi. -ina . audit.. s. Se utilizeaza audiometrul. f. a.). mutus = mut. / autoagglutinin.diu. aggresio. -onis = atac. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei.] 1) Care se raporteaza la ure-che.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. f. f. / autacoids. / gold. activa). dys = grw. / audibility s.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. A. de sete sau afective. inde-pendenta de existenta surditatii. f. simbol Au. aura = rasufiare. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. / audiometre. a.: boala sau sindrom Kanner. s. [Lot. *serotonina. insufi. urechiusa sau auricul al inimii. onis = auzire. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. dificii. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. f.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. audi-tus = auz. f. / auriculotomy. s. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. / aurovertin. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). digitus auricularis. m. s.la amis = urecfie. f. coloidaf). sounding. de.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. dim. f. [Qr. [a audire = a auzi. audi-lio. m. AUTACOIDE. n. / autoagglutination. s. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. Cat. ascuitare. s. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. therapeia = tratament. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. s. adj. congenital word deafness. cutanate. ca urmare. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . / auriculaire. AURA. AURICULOTERAPIE. f. f. AUDIOMETRIE. / aurovertine. prin intermediul *stetoscopului. / auto-agglutination. AUDIMUTITATE. [Lot. Actiunea de a auzi (a. s. / auriculo-osteodysplasie. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. uuufi.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.: sindrom Seals (v. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. / autoagglutinine. Este un metal galben. gr. / audimutitas. / audit. i. abdominale. autos = sine. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. pasivS) si de a asculta (a. s. A. m. {'Eng[. gramma = Inscriere. foarte dens. In forma foarte dis-persata. autos = sine. [Qr. [Lot. s.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. iar copilul mic este izolat. s. AUDITIE. s. m. [at. pi. / auscultation. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. la plassein = a forma. m. / autaco'ides.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. atomic 79. n. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. adj. m. La adult. s. f. s. / audit.me. [Lot. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. f. / autiste. Dupa Laennec. [1^. f. adj. cu lumea exterioara. dim. la temnein = a tdia. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. s. f.. audire = a auzi. de. s. gr. f. s. AUDIOMETRU. Cea mai precoce psihoza a copilului.. s. m. gr. s. de ex. AUTISM. [Lat. s. s. ale subiectului. f. AUTOAGLUTINARE. / Beals' syndrome. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. AUDIOGRAMA. / audition. A.: atriotomie (v. s. f. a uni. Sin. AUTOAGRESIUNE. audire = a auzi. AUTOAGLUTININA. s. s. [Lot. n.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. gr. vizuale. de. de la therapeuein = a ingriji. AUTIST. [Lot. auricula. / audiogram. / autisme. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. f. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. la auris = urecfie. / auriculotherapie. s. s. / auriculotherapy.. insufi. ou f. audire = a auzi..rme. / aura. s. a modela} Sin. A. gr. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. s.. de la aggredi = a ataca.. [at. / audition. auricula. s. s. / aura. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. [a amis = urtcfie. de. AUSCULTATIE. plasis = modl-[are. de.\ Sin. s.

dia = prin. de ex. s. a purta). clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. a. f. [Cyr. \Qr. autokhton. apdrat (in = [ip-sit dc. digestio.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. s. / autoimmuni-ty. / autocritique. munus = o6[igatie). [C/r. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. gerere = a duce.insusi.} Teama patologica de a ramane singur. iat. immunitas. [at. de la. s. s. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. grapheion = penifa de scris. graphein = a scrie. n. autoimunitate. / auto-catalysis. -e. / autophagocytose. / autoclave. adj. / auto-immun. m.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. adj. / autocriny. AUTOHEMOLIZA. prin consumul tesuturilor proprii. -atos = sange. In toate cazurile mentionate. haima. AUTOIMUNITATE. autos = sine insusi. analyein = a rezolva. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. s. AUTOFAGOCITOZA. f. din "pancreatita acuta. s. [Qr. / autodialysis. de. AUTOFOBIE. / autoclave. autos = sine insufi. n. V. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). s. s. / autoerythrophagocytosis. s. f. s. s. A. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. dobanditf). driceag de altoit. f. [Cjr. V. AUTOERITROFAGOCITOZA. autos = sine wsusi. autos = sine insufi. de la lyein = a distruge. [Cjr. AUTODIALIZA. autos = sine msusi. [Gjr. / auto-immun. / autochtonous.: In engl. -onis = descriere. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. lyein = a. f. s. s. Se Incepe cu 2 ml. phagein = a mdnca. de la immunis = scutit. AUTOCATALIZA. corpus. s. [Cjr. s. observata In unele boli mentale. totusi metoda a fost reluata.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. f.: boala a. immunis = scutit. la ana = din nan. anti = contra. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. care poate apare In unele boli ale urechii medii. deoarece sunt . -oza. s.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. divi-ziline a unei idei pe puntte. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. krinein = a separa de. se pare. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. f. / autophagocytosis. f. kytos = ceiuid. / self criticism. / auto-antigene. kritikos. din gr. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. autos = sine. s. autos = sine insusi. Indeosebi In medicina sportiva. autos = sine insufi. zilnic sau o data la doua zile. lysis = distrugere. a.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. criticus. Ex. Indeosebi ale constituentilor plasmei. [at. s.centa.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. din gr. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. / autoerythro-phagocytose. autos = sine insusi. AUTOCRITICA. s. [Cjr. insusi. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. f. s. outos = sine insusi. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. histos = fesdtura. / autocatalyse. f. s. / autocrinie. s. autos = sine insusi. Obs. s. m. s. f. f. de [a graphein = a scrie. AUTOHTON. m. f.separare. f. endo-gen. tie. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . In organismul caruia Ti apartin. "mielina. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. *tract uveal. / auto-hemolyse. {Cjr. AUTOCRIN1E. se manifesta ca *boli autoimune. auto-phagy. \Qr. phagein = a manca. AUTOFONIE. s. [Cjr. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. / autophobia. autos = sine insufii phobos = fried. / autoh(a)emotherapy. In starea de *inanitie. adj. (at. AUTOANALIZOR. / autohemotherapie. gruphium. s. a descompum (dis = separat de. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. AUTOFAGIE. V. autos = sine insu^i. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. / autogenous. autoantigen. s. AUTOCLAV. s. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. / auto-anticorps. autoimunitate. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. / autophagie. la katalyein = a distruge. A. AUTOHISTORADIOGRAFIE. radius = raz. f. de [a khthon = pdmdnt. / autochtone. autoimunitate. dialysis . / auto-digestion [Cjr. fesut. autos = sine. mucoasei gastrice. de (a krinein = a disceme. autos = sine insusi. / autograft. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. / autophonie.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. / autodigestion. Ex. adj. [Cfr. intoxicatii. care. / autoh(a)emolysis. f. In prezent este putin practicata. automatos = spontan. haima. f.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . f. f. phagein = a mdnca. iradiere sau 'in neoplazii (a. [at. lysis = distruge. Cat.re. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. / autogene. *spermatozoizi.} Sin. / autophagia. katalysis = disotutie. s.*autoanticorpi . / autoanalyser. autos = sine insiifi. 2) Stare morbida. f.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. / autohistoradiographie. autoradiografie. autoimunitate.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. adj. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. / autohistoradiography. / autoantibody. iarasi. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. apdrat (in = tip-sit de. V. s. V. / autoanalyseur. de la digerere = a duce in parti diferite. [l^r.: a. f. / auto-immunite. *tiroida. / autoantigen. / autophony. iat. daca sunt accentuate. autos = sine insufi. f. erythros = rosu. AUTOANTIGEN. f. a. s. -oris = carp. s. [Qr. s. s. f. [Cjr.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. f. AUTOGREFA.. viral (pseudoautoantigen). s. Se disting doua alternative: a. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. [Cjr. AUTOHEMOTERAPIE. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. autos = sine insusi. fiziologica si a. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. s. autos = sine insusi. autoimunizare si autotoleranta. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. kytos = ceCliiSf -oza. V. asociata unor manifestari patologice. AUTODIGESTIE. m. autos = sine msusi. \Gjr. therapeia = tratament. anti = contra. -atos = sdnge.: sindrom Marlin (v.. f.} V. / autophobie. f. AUTOIMUN. / autogreffe. munus = ofiCiga^ie).a. f.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). gr. AUTOGEN. apoi 3 pana la 10 ml. f. AUTOANTICORP. m. [C/r.. / autodialyse. Acesti a. m. [Cjr. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. adj. s.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. grefa. [Gr. f.). (at. s.

pentru autozomal (v. Ex. mental etc.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. tie. f. de (. AUTOIMUNIZARE. mutilatio. autoimunitate. s. autopsia. A. -onis = pedeapsd. A. munus = o6[igatie). plastos = moddat. / automatism. insufi. e. / autologous. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. AUTOMATISM. a modeia} Sin.} Inde-pendenta functionala. s. f. apdrat (in = [ipsit de. AUTOLIZA. prin autoagresiune sau autoimunizare. Sin. [^r. s. / autonomy. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. A. / autoscopie. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea.). / autointoxication. s. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. celule. de [a plassein = a forma. A. [Qr. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. f. s. / autopunition. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. originea autoimuna este doar presupusa. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. de la skopein = a vedea. autos = sine insusi. / autoradiography. [at. f. autos = sine insufi. autos = sine insufi. / self-treatment. autos = sine. / automedication. / autolysis (1. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. Var. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. Enzimele sunt de origine endogena. pedepsi. f. autos = sine insufi. de. gr. m. sau automates = spontan. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. s. reactional sau spontan. / autoplasty. de origine accidentala sau criminala. / self-regulation.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. AUTOPLASTIE. / autointoxication. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . somn. 2). autoanticorp. s. anuntandu-l ce va face si ce va spune. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. s. si autopuni-tie.a lyein = a distruge. insufi. Indeosebi guta). [at. mai ales al celor neurocibernetice. Indeosebi lizozomale. autos = SIM insusi. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. Sin.: a. immunis = scu-tit. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. leucopeniile imunologice. f. se observa uneori dupa o leziune medulara. poate fi: 1) Medicala. m. Tmbatranire) sau patologice (migrena. AUTOSOMAL. Independenta fata de controlul voluntar. s. AUTOSOM.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. AUTONOMIE. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). / automutilation. / autoimmunization. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. f. [at.). cardiac) sau patologic (ex. s. Ex. 3) Sin. s. logos = raport. AUTOMEDICATIE. f. Prin a. f.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. f. Sin. s.: sindrom Clerambauld. autotoxicoza. [Cjr. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. AUTOSUGESTIE. s. A. boli metabolice. sugestie. autos = sine insusi. regulare = a rigid. in = in. urechi etc. nomos = o6icei avand fortd de iege. ou(os = sine insusi. a e?(amina. s. [CJT. s. [Qr. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. lysis = distrugere. / auto-radiographie. Intermitent. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza.: necropsie. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. s. [CfT. Indeosebi la nivelul organelor genitale. / autonomie. *a. ia mutilare = a scMbdi. autos = sine msusi. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. bolile Biermer si Basedow-Graves. s. 2) Medicolegala. ia punire = a. autos = sine insusi. [at. / autologue.). / self-punishment. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. diabetui insulinodependent s. a. s. f.] Comportament involuntar (miscari. autoan-tigen. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. automutilation. [at. pentru autozom (v.sale sunt devansate sau repetate In ecou. f. din cauza etimologiei improprii a termenului a. Activitate motorie involuntara. de.). V.AUTOIMUNIZARE imune. AUTOINTOXICATIE. / self-mutilation. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. radius = razd. n. f. suggestio. autotoleranta.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. [^r. s. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). -onis = mutitare. AUTOSCOPIE. f. s. f. suicide (3). [Qr. / autoscopy. / autoregulation. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. [CJT. activitati).: sinucidere (v. [(yr. tat. pumtio. f. f. autos = sine insusi.insufi.: lupusul eritematos diseminat. [at. [€/r. -onis = pdrere. [CJT.). f. f. anemia hemolitica autoimuna.: *a. / autolyse. de origine intestinala. [at.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. Ex.: autogrefa (v. tiroidita Hashimoto. / auto-immunisation. automatismos = autoacfionare. Pentru alte boli. AUTORADIOGRAFIE. medicalio. s. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. / autopsie. outos = sine insufi. A. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. f. s. antialeatorie si antientropica. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. AUTOLOG. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica.: ritm idio-ventricular (v. / autopsy. AUTOPUNITIE. gr. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. grefa). Var. f. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. graphein = a scrie. este de tip cibernetic. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. oftalmia simpatica. la toxon = sageata. scopia = e^aminare.: a. ou(os = sine. s. adj. / autosuggestion. opsis = vedtre.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. 203 . elaborat sau inconstient. de. [§r. -onis = medi-cafie. AUTOMUTILARE. AUTOPSIE. termen recomandat. V. Poate fi fiziologic (ex. rdafie. s.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule.. \CJT. s. f. AUTOREGLARE. v. [Gjr. f. care survine In cursul anumitor start patologice. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. s. adj. / autoplastie. f. autos = sine. Sin.). f.] Despre tesuturi. passivity phenomenon. / automatisme. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. De obicei.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). s. De altfel. f. epileptic. a unui tesut sau a unui organism. Cea mai importanta a. / autosuggestion.: autotoxemie. s.

Var. s. autos = sine insufi. adj.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. PP: *pelagra. ca bioxidul de carbon si amoniacul. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli.i [at. soma.-h. stare denumita *autoimunizare. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. fistule sau fracturi. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. logos = stiinpa. AUXOTROF. [at. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara.. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. 4) A.. n. dim. de. / auto-tolerance. s.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. f. irophe = fiTana. f. / avulsi. / autotoxemie. AUTOZOMAL. *centrifugei. hipotalamus si hipofiza. A. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. m. Organismul uman poseda 44 de a. dentara. / auxotroph. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. vivus = viu.: autointoxicatie (v. AVASCULAR. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. a se dczvolta. / autosome. / avasculaire.] Curatarea. / autosomique. 3) A.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. AUZ. [^r. adj.a. a. gr. s.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.-h. tat. insuficienta renala. / avortement. {QT. \Cjr.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor.. Ex.. / avascular. adj. autas = sine insufi. a -priv. s.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. sanatoase. [at. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. aiitos = sine wsusi. AUTOZOMIC. / auxotrophe. s. s. s. [Qr. dm-uiio. diferential. dezechilibre hormonale. / auxine. [at. dar. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. s. -atos «= sdnge. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. fusio. [Gjr.} Sin. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. a priv. autoantigeni. f. autos = sine insufi. f. autos = sine insufi.: 1) A. de (a toxon = sageatd. este probata de *neurocrinie.t. -onis = tcipire. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. de la auxein = a creste. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. axis = ayl. provocat: 1) A. / autotoxicose. izoimunizare Rh. m. s. Proteina din albusul de ou. adj. m. a.] Care este lipsit de *vascularizatie. spontane care se repeta la sarcini succesive. a. m. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. a se dezvoita. decompensare cardiaca. vita = ria. [GIT. In general legata de o carenta alimentara. Mai trebuie mentionate: 3) A. Realitatea a. s. s. s. f. AUTOTRANSFUZ1E. / autovaccine. / avivement. testului osos favorizeaza consolidarea. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. / avulsion. constatata 204 . s. AVULSIE. 2) A. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. Ex. abortion (provocat). caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. AUTOTOXEMIE. C: *scorbut. [Cjr. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. f. AUTOTOXICOZA. s. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. \fr. [Cfr. loxikon =° otrai'a. f. a . h..priv. adj. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. In celulele somatice. / auxology. V. f. AVORT. spontan sau provocat al unui fetus malformat. / axis. de. f. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi.: evulsie. s. phytohormone. auxe = crestere. -ozo. -atos =. aceasta limita este stabilita la 180 zile. auxanolo-gy.: autointoxicatie (v. s. D: rahitism. f. AX. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. / axe. / auxologie. adj. repetitiv. si ure-che interna. / ouie. haima. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). s. [at. -ozo. [Qr.: autosom. / autotrophe. h. ouxe = crestere. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. s. vasculum = vas mic. s. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. cu autozomic (v. n. / auto-tox(a)emia. Scopul a. abortio. \Lat. In caz de sarcina gemelara. / autosomique. / auxin. audire = a auzi. V. -ina. si doi cromozomi sexuali. adj. AUTOZOM. trophc = firand. (a vaccind = variola vacitor. pentru varfui sagefiior. / autosomal. AUXOLOGIE. soma. 4) A. -atos = Corp. -atos = Corp.] Anglicism sin. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. Sin. [Lot. autos = sine insufi. indurate. s. / self tolerance. de la toxon = sageata. / autotransfusion. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. V. si neuro-endocrinologie. a. In cazul unei fracturi. sangele este recoltat inainte de operatie. [Qr. [Cfr. spon-tan si a. a se dez-voita. s. \Cjr. / autosomal. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. AUTOTROF. f.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. iar celalalt de origine pa-terna. tolerantia = suportare. / avidine. [Cjr. [Qr. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. In prezent. la vas. AVITAMINOZA. / autotrophic. axon. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. / avivement. soma. alterari cromozomiale. / avitaminose. adj. f. autos = sine insufi. miprastiere. -onis = arort. s. f.: a. vasis = vas. Uneori.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. s. / autovaccin. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone.: a. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). m. f. este perturbata. f. a smulge} Extractie. autos = sine insufi. de [a auxein = a crefte.). de.. f. S. n. / autotransfusion. int.. s.Corp. f. a. [Qr. auxe = creftere. / autotoxicosis.] Sin. f. AUXINA.. de (a vellerc = a trage. s. velsus. a. -ina. boli infectioase. [Qr. fausse-couche / miscarriage (spontan).). trails = pesle. adj. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. ortus = nastere). s. autos = sine insufi.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. AUTOVACCIN. m. s. freshening. / hearing. n. s. boli genetice). de (a auxein = a creste. adj. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. / avidin. AVIVARE.on. Ex. 2) A. Conform acestui concept. unul fiind de origine materna. aviver = a indeparta marginile unei piagi. s. / avitaminosis. f. ammoniakon = sore de amo-niu. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. s.). spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. Clasic. din [at. / autosome.: *boala beriberi.

/ azathioprine. f. m. proteinelor. AZBESTOZA. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. m. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. adj. -ina. A. s. f. oase.von = W(il. AXENIC. [Qr.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. s. \Lat. a . / axis. m. / azoospermie. s. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. lichid are temperatura de -194. s. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. ophthalmos = oc/w. o. s. s. AXON. AZATIOPRINA. s. a • priv. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. sectionare.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. sarea de sodiu. 2) Uzual. s. geometrica a instrumentului. A. axon = w(0.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. AZIMIC. / axenic. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. f.priv. AZUROFIL. f. In socurile traumatice sau chirurgicale.: cilindrax. [Qr.: paine a. normala este de 0. / axillaire. secun-dara. dupa fosforilare. -aton = samdnfa. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. A. adj. f. AZOOSPERMIE. axilla. Ex. n . s. s. s. si hiperazotemie. f. / axonotm6sis. tesuturilor sau organelor. contrar etimologiei. \Cjr. [Lot. [Cjr. sy-lan = ajefui. / axoneme. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. n. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. f. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. Este moderator al oxigenului In respiratie. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. [Lot. s. / axonotmesis. o. [fr. [Cjr. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. NaN3). Diferitii a. AXOPLASMA. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. Sin.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. / azoturia. AZIL. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. n. utilizata In hematologie. AZOTURIE. Timp Indelungat. f. reactiveaza *axonema.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. / axoplasm. s. asylum. 'in mod asemanator.] Intreruperea axonului.priv. Este determinata. [Qr. adj. In general. / axokinine. f. / azurophile.. f.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. creste Indeosebi In afectiunile renale. / nitrogen. / axerophtol. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. s. f. ouron = urind.. s. / armpit. asy-lon = [oc im'w[a6i[. s.priv. a priv. n. In cazul neuronilor senzitivi. / axone. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. A. [Cjr. A. AXEROFTOL.. axis = ivffl. [Cjr. piloasa. s. NA: vena azygos. / azide. s. s. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. pi. In prac-tica.il. / azot6mie. s. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). acidul uric. / azathioprine. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A).: nitrat (v. / azaserine. / axon. In ma-joritatea cazurilor. creatina. adj. [Cjr. f.. axon = !U(a. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. / azyme. oecHe azur = at6dstrui. a . A.. o.priv. / axokinin. n. a. anat. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. s. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase.] Sin. bazele purinice. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis.priv. n. copiilor ortani etc.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. instantanee consta Intr-un vector. exceptand a.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. zygon == perectie. / azotate. s. xeros = uscat. AZOT. / azaserine. a . axilla = su6suoard. s. jug. [Cfr.. In cursul febrei. adj. -o/.). AXOKININA. f.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. regiune a.. s.i zoe = viata. infirmilor. axillae. -ozo. spcrma.. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. fibrele A si B sunt mielinizate.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. zoe = viaf. sub forma de molecule diatomice. / asbestose. s. Ex. f. a . f. / asylum. f. s. amo-niac etc. f. din gr. [Cjr. se numeste a. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. tmesis = tOieturO. m. adj. / azot(a)emia.} Care este lipsit de fermenti. de [a a . [Cjr. m. AXILA.] Proteina care. zoe = viatd. s.. Indeosebi In transplantele de organe. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. A. a . kincia = a nufca.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. fibra nervoasa. azotui din acizii aminati. f. urmare a hemoragiilor.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. ferment. este cea mai mare. / azotate. o. AXILAR. / aisselle. Intra In compozitia enzimelor. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. f. AZIDA. / azote. a . / asbestosis.: vitamina A (v.: artera a.45 gt kg corp/24 ore. zoe = viaf. -atos = s&ngt. / axoplasme. 2) In fizica. / azoospermia. / axis. adj. gr. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. care poate emite si colaterale.). / azurophil(e).priv.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. s. principala. [Lat. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa.. AZOTEMIE. m. zyme = drojdie. A.priv.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. [Qr. adj. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. tab. / azymic. / axoneme. m. In tulburarile de metabolism. / axerophtol. xenos = strain.d. / azoturie. s. axoa = cuyl. AXONOTMESIS. f. huimii. / asile.. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. care include: azotui ureic. asbestos = care till poale fi stw. s.. AZASERINA. [Cjr. care antreneaza o degenerescenta walleriana. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). / azide.] Sin. s. AXIS. AXONEMA. 205 . {Cjr. V. m. s. a. f. In mod normal.. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. s. m. NA: axilla. m. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. o. creatinina.priv.] V. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. In diaree sau In obstructii intestinale. uremie.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. iar fibrele C sunt amielinice. la dreapta si cele doua mid vene a. medie este vectorul stabilit.13-0. zooa = animal. AZOTAT. / axillary. s. Tacit. nema = fir. dl la philein = a iu6i. s. / axenique. phi]os = prieten.

dicina. m. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus.rican.en.: Yersinia pestis (v. care a inflnenjat profund gandirea medicala. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. John Elmer Weeks. in 1905. B. Sin. [Robert Koch. niedicinei si filo-sofici. Hr. apoi [a 'Serfifi. clasa *sporozoare. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie.). in biscrica Ambrosius din Milano. iar B. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. *b. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala.). Dupa 14 secole. [Victor Babes..: Vibrio cholerae (v.). Zurich si Chicago. 1870-1961.: Shigella (v.: Haemophilus ducreyi (v. piocianic./fiz. Klebsiella). [Victor Babes. 18541926. sugerand forma unui bastonas. prof&sor [a 'Bni^elles. *b.) nu a fost medic. hemie. anatomopatoCog gcrman. s. l^ie-no.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin.e. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. [Albert Doderlein. Salmonella). | Carl b'riedldfuler. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. 1S63-1933.).fe. BACIL. In continuare.] Sin. / bacille.totog fi 6ac. 1S721961. oftalmolog american.: abdomen. pre.miu[ 9^p6e. 1S35-1926. anatomic. 'Tufibinge.: Shigella flexnen (v. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. apoi [a 'Koma. Ti^irtz. 1843-1910} Sin. Angl. babesia-sis. [Shibassabiiro KiInsato. cercetare. patoloaica. vaccin BCG. Ex. IS 75-1959 .[ pentru me. amandoua transmise prin capuse. [Edwin Klebs. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. Octave Gengou. Sin. anatomopatofog german. uterus). BABESIOZA.: Corynebacterium diphteriae (v. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice.: Salmonella typhi (v. -20 d. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. 'Beriin. 60 i. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . bigemina produce febra la vite. descope-rit de Victor Babes. D. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic.: Eschehchia coli (v. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii.ri.tte. gme-colog ge-rman. 1841-1912} Sin. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. succesiv. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.: Haemophilus influenzae (v.te. BABY BLUES / baby blues / baby blues.: Mycobacterium tuberculosis (v.] Sin. profesor [a 'Bucurefti.rubor et tumor. bacilli.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. baron. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame.} Sin.olog german. fiactmo[og francitz. la Institutui '^ocke. bacte. [Simon [''lexner. f. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. radius. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.z. 'Paris. Este prirna carte medicala tiparita. August fohunn r'riedrich Loefflcr. anus.).Suy.n fi 'Muwh. fiaclInolog japone. Shigella). [Lot. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. Wilrtz6urg. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus.j Sin. 1843-1K90} Sin. Sin. Sin. la 'Zema. din ordinul Papei. ci tin emdit latiii.. 'Prcya.rwiog austriac. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. profuor ta 'Pisa.riotog german.: Mycobacterium leprae (v. 'SruJ(d[w. Haemophilus). profesor [a Cjreifswaid. d. bacteriolog fi igie-nift german. pi. 1860-1940. s. [Kar! Joseph Eberth. -oza. Koch. [Georg von Hofmann-WelIendorf. 1S60-1941. iJocte. / babesiosis. se numesc *babesioze sau piroplasmoze.} B.riohg si igie. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. me.ioCogit.. denu-nut .rwiog fidgian.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 1854-1926. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel.nist german. in 1905. 1S47-1SS7} Sin. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. tibia. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. [Auffiisto Ducrey. 18431910. 1852-1915. [Leon Charier. [Robert Koch. m.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. s. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. profesor de igimd [a LiCte. Tomaso de Sarzana descopera.: *b. Sin. 'Berlin.: Klebsiella pneumoniae (v. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala.. apartenenta b. Albert Culmette. fiacte. / babesiose. Jean Marie Camille Cluerin. Mycobacterium].dicala.} Sin. 'Seriin. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus.: Pseudomonas aeruginosa (v. f. / bacillus. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. medic norvegian. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. publicate la Florenta. Corynebacterium). Hr.: piroplasmoza. occiput. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. vrofesor (a Cjroninge.: Mycobacterium leprae (v.\ V. Mycobacterium). Corynebacterium). Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. cum calory ef dolore".rmatotog Italian. V. (BCG). Mycobacterium). se-rotog francez. director de. 'Se-rgen. fiacte. tific etc. 1834-1913. Bolile provocate de genul B. 207 . in 1443. Haemophilus}. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. prof&sor de.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. 6actunoiog fi imunolog Belgian.n. 18521931} Sin. 8 volume intitulatc De Re Medicina. s.Cicero al medlcinei". anatomopo. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii.

Citoplasma b. Intepaturi de insecte. BACITRACINA. bakterioa.: 'b. beta. caedere = a own. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. Sin. prin extensie. 2) In relatie cu un *bacil. fenoli. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). Walther Kruse. pi.: Shigella dysenteriae (v. Ex. De obicei. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. Indeosebi a *bacilului Koch. / bacitracin.} Sin.: Fusobacterium nucleatum (v. B. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). nici regnului animal. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. [Cnrl Sonne. de ia bakteria = Boston. ca urmare a existentei unui focar infectios. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). bakterion.. medic fi Bacteriotog japonez. Mecanismele de actiune ale b. compus din doua straturi. ubicuitare. s. [August Johann Friedrich Loeffler. / bacteri-cide.). m.. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. s. de asemenea. inhalare sau ingestie.: Mycobacte-rium bovis.. [Qr. s. 1S64-1943} Sin. 'SQsnigske. bakterioa. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. dispusi In lanturi. gr. profesor [a Qreifswaid. este agentui etiologic al *antraxului. BACILEMIE. baze. nu confine germeni microbieni. pustuloasa. Specie (genul Bacillus. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. 1858-1945} Sin. 2) b. / bacterid. f. heterotrofe care. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. s. alfa. 1862-1950} Sin. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. BACTERIE. bacillus = dastonas. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. 18631955. adj. / bacterie. adica *antibiotice). cauzat de un bacil. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. sunt lipsite de un nucleu veritabil. unele b. dim.). cu dezvoltare optima la 20-30°C. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. Aflate In conditii particulare. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. t)ac. Park. bactericidal. [William H. Pseudomonas). asemenea animalelor. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. 1852-1915. Soionia). sunt. / bacill(a)emia. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. conserva forma si rigiditatea celulei. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. 1850-1934.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. In absenta glucidelor. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. \G. s. pot metaboliza doar compusi organici. fiactenolog fi epidemw[og francos. / bacterium. bacillus = Sastonof. BACTERIDA. Williams. f. B. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. 3) Sin. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. profesoT la 'SerCin. de [a bakteria = Boston. ARN de transfer. s.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. 1) Sin. f. Shigella}. deja sintetizati de alte organisme. B.: boala Andrews (v. apoi [a 'SerCin. substante tensioactive. f. B. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus.nt Wroclaw. s. -ida. ultrasunetele. ter- . 1876-1946} Sin.. / bacillaire.: Shigella dysenteriae (v. Anna W. s. 1882-1948} Sin. -atos = sdnge. / bacillar. dim.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. profesor ia Johns 'Hofkjns. 2) b. B. / bactericide.). ARN mesager. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus.: Pseudomonas aeruginosa (v. m. plasmide). prin *sciziparitate. [William Henry Welch. medic fi 6actenoiog danez. gama). sunt extrem de diverse.} 1) Termen nerecomandat. [Lot. s. s.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. s.. [Kiyoshi Shiga.rio(og american.ze. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. 18701957. f. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. 6actenoiog german. fiactirwiog german. si bacteriostatic. anatomopatolog fi igie-nist american. / bact6ride. iar reactiile bio-chimice. Fusobacterium). Salmonella). Haemophilus). V.. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. V. prin transductie. Mycobacterium. aldehide. In esenta asemanatoare. BACTERICID. adj. \Qr.: Mycobacterium tuberculosis. / bacillemie. de asemenea.} Sin.: Shigella sonnei (v. f. de la bakteria = lias-ton. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. bacteria. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. dim. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului".: Corynebacterium diphteriae (v. crezoli.} Prezen^a de bacili In sange. 2) Sin. substante produse de unele microorganisme. radiatiile ionizante (ultraviolete.r. Bacteriohg american.). auto-trofe care. 3) b. bactmolog german. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. a. [Kiyoshi Shign. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. adj. haima. asemenea plantelor. adj. s. m. [Alfred Whitmore. Acest Invelis.te. psicrofile. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer.rg fi Leipzig. de ex. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. [Lat. Shigella}. •profesor ia 'Pans. 1870-1957} Sin. bacil-lary. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. Corynebacterium}. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. profesor [a 'Bonn. / bacitracine. medic fi Bocterioiog japonez.: Mycobacterium avium. Sin : Clostridium tetani (v. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare.: Pseudomonas pseudomallei (v. care nu apar-tin nici regnului vegetal. 1863-1939.: 1) b. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. f. Sin. Incapsulati. mezofile. [at.: Haemophilus influenzae (v. f. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. BACILAR. n. Sin.se reproduc pe cale asexuata. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. Schimbul de material genetic se poate produce. Shigelia). X. Lichidul din interiorul b. pot da nastere la *spori. profesor de medicma internet ia Copenhaga. saruri ale metalelor grele. [Jean Hyacinthe Vincent.: Salmonella typhi (v. imobili.: Clostridium per-fringens (v.

De ex.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. / bacteriosta-sis. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. b. de ia trepein = a mtoarce. BACTERIOSTATIC. s. Poate fi: 1) Spon-tana. BACTERIOPAUZA. [CfT. 0 serie de b. / bacteriolyse. studiul culturilor. s. / bacteriurie. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. bakterion. abcese hepatice. f. / bacteriolysis. / bacteriolysin. bakterion. baculum = Boston. haima. Proteine produse de anumite bacterii. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. / bacteriemie. f. ia lyem = a distruge. [Qr. vitamine si antibiotice. parazite sunt necesare organismelor gazda. animalelor si plantelor.] Prezenta bacteriilor In urina. adj. Totodata. b. s. strict anaerobi. s. trope = mtoarcere. / bacteriocins. parazit) si determina o *infectie oportunista. de ia bakteria = Boston. skopia = e. denumiti *bacteriolizine. n. [G. o serie de b. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. dim. [CfT. pausis = wicetare.: substante antibacteriene si antibiotice. Spe-ciile 6. -atos = sange.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. de. si antibiograma. f. infectii pelvine. de (a bakteria = Boston. bakterion.. / bacterio-phage. bakterion. eidos = forma. adj. f. f. sunt constituiti din material genetic. m. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. o serie de aminoacizi. sintetizati rup peretele bacterian. de la lyem = a distruge. adj. [Qr. hakterion. BACTERIOLOGIE.] Virus care infecteaza bacteriile. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. \Qr. virus = venin. Sin. bakterion. -ind. prezenti In intestin la om si la animate. f. determinand colecistite. -ind. f. BACULOVIRUS. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. f. nesporulati.] *Toxina de origine bacteriana. dim.: colicinele produse de 'Escherichia coli. anticorpi. 2) Bacterie modificata structural. / bacteriuria. 'in apa si In aer. aspect! -ind. B. / bacteri(a)emia. / bact6riologie. f. adica de radiatiile luminoase. s. de la bakteria = Boston. / bacteriopause. (at. f. si sep-ticemie. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. pentru care este caracteristica. pi. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. [(yr. Ex. lysis = distrugere. bakterion. de [a bakteria = Boston. B. bakterion. s. distruge. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. otravd. dim. fiind ubicui-tare: In sol. / bacteriocines. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. proteaze). f. de [a bakteria = Boston. ARN. [Cjr. dim. logos = fitiinta. B. f. de ia bakteria = Boston. de ia istanai = a piasa. eliberand 100 pana la 2 000 de b. strict parazite. cuprins Intr-o "capsida proteica. / bacteriotrope. bakterion.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. s. printre care: alcoolul. sunt organismele cele mai raspandite.. bakterion i dim. BACTERIOLITIC. m.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. s. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. intestinale. lizogenie si lizotipie. B. purtatoare de receptori specifid pentru b. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b.r. ia toxon = sageata. / bacteriolytic. bakterion. 3) Produsa de "bacteriofagi. / bact6riorhodopsine. / bacterioide. Capacita-tea b. BACTERIOTROP. ca urmare a simplicitatii programului genetic.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. s. adj. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b.] Proprietatea unei substante (ex. septicemii. dim. de ia bakteria = Boston. bactericid. / baculovirus. BACTERIEMIE. dim. lysis = distrugere. pausa. dim. de asemenea. s. bakterion. iar *lizozimii b. semnificativa). prin fixarea la nivelul bacteriilor. / bacterioto-xin.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. s. de. / baculovirus. bacteriofagi. adj.} Disolutia bacteriilor. ADN sau ARN. particulele componente ale b. V.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. adj. / bacterioscopy. infecteaza o bacterie. sunt asamblate. [Cfr. 0 serie de b. dim. si organismul gazda. / bacteriolisine. proteine) sunt blocate. [Qr. [C. \Qr. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. In mod normal urina este sterila. patogene. de ia skopein = a video. Ex. V. adj. bacterie. rhodon = trandafir. s. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. / bacteriolytique. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. dim. / bacteriotropic. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. dim. s. phagein = a mdnca. ca si a proteinelor capsidei. nepatologica). care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. la om. B. opsis = vedm. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. s. produse de "Pseudomonas aeruginosa. de (a lyein = a distruge. s. f.] 1) Asemanator cu o *bacterie. actiunea litica a "complementului. BACTERIOFAG. pot produce toxine (de ex. dim. s.} Virus infec209 . de ia bakteria = Boston. [Cjr. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. Sin. f. de Ca bakteria = Boston.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. de ia bakteria = Boston.^aminare. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. f. s. apendicite gangrenoase. f. cand b. BACTERIOTOXINA. phage. fina. melaninogenicus sunt agenti patogeni.. V. Dupa ce b. b. s. / bacterioscopie. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. dt (a bakteria = Boston. dim. / bacteriology. non-toxinogeni. / bacteriostatic. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. din fiecare bacterie gazda. BACTERIOID. / bacteroid. bakterion. / bacteriostatique. statikos = care opreste. s. / bact6riophage. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian.). sau piocinele. si Fusobacterium. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. fara a Ie distruge. ouron = iirina. f. fragilis si B. [Cfr. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. [Lot. s. [Cfr. de ia bakteria = Boston. f. cer-cetari serologice si biologice..ti[oare roz. f. lytikos = care. de. a e^amina.: Escherichia coli (v. V. gr. la bakteria = (las-ton. BACTERIOSCOPIE. BACTERIOCINE. de la bakteria = Boston. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. dim. BACTERIOLIZA. / bact6riotoxine. a face so. B. f. Exista. de la bukteria = Boston. dim. eidos = forma. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. si microbiologie. pi. In scopul depistarii prezentei bacteriilor.r. BACTERIORODOPSINA. V. m. / bacteriorhodopsin. bakterion. s. f.: fag. s. s. Dupa sinteza. s. bakterion. BACTERIURIE. urmare a mortii acestora.] Examenul unui preparat microscopic. adj.

b.). f. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. f.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. balanos = ghinda. -aid. / bath. g. f. 2) B. gramma = {nscrie-re. logos = ftiinf-a. B. f. ballein = a arunca. praeputium = prepuf. BALON. balneum = fiaie. Forme: a) b. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). din gr. gr. In care simptomul principal este diareea cronica. ballonnement. ballein = a arunca. b) b. m.. de la therapeuein = a Ingriji. BADIJONARE. pi.} Ansamblul manifestarilor patologice. [Lat. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. si scanning. BALISTOFOBIE. [Spaniota bagazo = coaja. m.. [Lat. f. s. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. Sin : sindrom Barlow (v. / badigeonnage. fiind denumita si a patra boala venerica.} Termen care desemneaza anomaliile. / balloon. / ballistocardiographie. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. BALEIAJ. electronic din tubul catodic etc.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). / ballistophobie. asociata de obicei.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. s. Cauze: igiena precara. BAIE. sobolan) si accidental omul. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. b. s.nt. bilanx.. batanlidion. / balanite. palla (dialectic balla) = minge.001 mg. [a ballantion = punga. f. V. / balneoth6rapie. *fimoza. emolienta. m. lat.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. s. lanx. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. termala. f.sau bidirectional. n. f. aCckiims-tei Marie /o fuive.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). de soare. f. scales. s. s. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. si balotare fetala. B. BADIJONAJ.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. / idiopathic stammering. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. f. [CfT. / balneotherapy. dm gr. balantidiosis. o serie de substante. [fr. s. / balanitis. [fr. balantidion. s. / balano-preputial. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. pallone {dialectic ballone) = minge mare. therapeia = tra. BALONARE. / bagassose. s. -ism. f. B. m. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. Ex. s. ballon.: boala Zoon (v. gland] posthe = prepuf. s. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. [Qr. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. ['De (a numeie. s. din gr. / ballottement. *microscop electronic cu baleiaj.: badijonare. bathos » 6d[66it.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. ballista = mafina. balnea (lat). pentru badijonaj (v. / ballistocardiography. s. si balneoterapie.). Trebuie deosebit b. generate. gr. de lumina artifidala. de. aruncat pietre. f. de aruncat pwtre. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. care. diabet etc. Var. dona. compusi explozivi.. f. / ballooning. f.01 mg. BALBISM. "normal". / balayage. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. / balantidiasis. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. wmaf. s. ballottement. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume.1 mg. fara a avea contact direct cu aceasta. phobot. malformatiile. / painting. on. / balanoposthites. f. uni. BALISTOCARDIOGRAMA. n. halneum = fiaii. badigeonnage. genetikos == propriu unei genera^i. s. Var. balanos = gfiinda. dar nu obligatoriu. BALNEOLOGIE. [f^r. si logo-nevroza. BALOTARE. s. [Lat. f. bagasse worker lung.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. Sin. f.0001-0. [Cfr. BALANTA. balayer = a matwa. f. B. / ballottement.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. BAGASOZA. BALNEOTERAPIE.tame. gland. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. ca radio-activitatea. ballista = mafina de. datorat mutatiilor spontane. s. graphein = a serie. -oza. ballast = fialast. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. s. gr. balneum. c) b. kardia = inimO.. s. iar cea semimicrochimica -0. m.] Care se refera la *gland si la *preput. / balance.. s. de organ.. s. / balneologie. anatitica. BALISTOCARDIOGRAFIE. s. / bagassosis. m. / ballistophobia. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0.. s. pallone (dialectic ballone) = minge. balanos = ghinda. de. adj. de contrast. f. de laborator. pore. BALANOPOSTITA. [fr. Mutatiile nu sunt numai nocive. [Cfr. [Lat. panouri izolante) Si In medjul rural.} Actiunea de a deplasa. ballein = a a-runca.] V.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. de la genos = fleam. de. BALANOPREPUTIAL. b.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. s.. gr. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. cave contine un lichid emolient.. BALANTIDIAZA. Termenul a fost extins la baile de namol. V. [Lot. [Lat. / scanning. s. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. n. s. / balance.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. Ex. / ballistocardiographie. -itd.. n. / ballistocardiography. d) b. / balantidiase. V.} Balbaiala idiopatica. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. YEngl.] Instrument utilizat pentru cantarire. V. vapori.} Fobia fata de armele de foe. marina. In cadrul unui experiment. f. capului fetal se constata In sarcina normala. s. din itai. adj. deci selective.. / balbisme. -ita. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli.: b. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. ordinul Peritriches. viteza. gland. s. lands = taier. m. gr. balneum = bale. ele pot conferi avantaje adaptative. De asemenea. kolon = intestin gros.. / bain. dim. aplicarea apei sub forma unui jet. / balanoposthite. mare. la ballantion = punga. [fr. f. din itai. s. (a bis = de. balistocardiografie. s. [Lat. / balneology. s. boli venerice. [fr. origme necunoscuta.. cu *meteorism. [Lat. BALANITA. gr. cu plante etc. utilizat ca vector In "biologia moleculara. s. s. B. Indeosebi cu actiune *antiseptica. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. f.). dim. f.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. . / ballon. s. / balanopreputial. kardia = mimtt. prin diferitele sale specii. dus. / ballonnement. = fried. din itaC.

/ baresth6sie.uta. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. capil-laris = capilar. banca = Sancd. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. extras din Abies balsamea. varf. epiteliu alveolar. s. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. substanta sub forma de pulbere alba. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. s.: BHE. leziuni directe. bang = pocnitura. Spre deosebire de capilarele obisnuite.34 si densitatea 3. utilizate ca 'sedative. s. m. la capillus = fir de par. realizarii unei compresiuni.nsibili.ti. s.} Substanta de origine vegetala. [at. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. m. f.. de organe. / bar. f. / blocking. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. / baume.rm. eng(.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). / pressorecepteur.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. b.} Unitate de masura a presiunii. m. to bind = a Cega. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. reactive. s. BANDA. s. harys = groti. varf'1 (at. 2) B. m. cazul zborului supersonic. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. s.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. f. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). / barbitunsme. 4) B. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. / barbiturique. [fr. [fr. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. / bande. lamina bazala si endoteliu capilar. binden. din (at. 2) B. edeme localizate. cu rol de transportor al anionilor. de. molecule) In creier este controlata strict. / barbiturate. n. to bind ^ a [ego. / barium. m. {Gjr. BANDA III / bande III / band III. lente. BARBITAL.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii.. [CJT. levuri etc. gr. s. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. m. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. m. BARANESTEZIE. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. s. bindeii. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. [Cfr. BARAJ. baros = gre. placenta = pladnta. -ism. f.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. gr. b. s. s. s. super = deasupra. Foarte utilizate In trecut ca medicamente.ngi. BARITOZA. aisthesis = somatic.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. s.: b. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. varf. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. V. kephale = cap. f. prezinta actualmente un interes limitat. \Qr. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. s. s. barriere. balsamum..75 g/cm3. acut (prin tentativa de suicid sau accident). / balsam. de. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. f. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. / band. administrat per os. to bind = a (ega. / baroreceptor. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). / baranesthesie. s. eng[. care separa circulate embriofetala de cea materna. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. BBB (engl. baros = greutate. BARBITURISM. BANCA. [Itai. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. de date. s. bande. dermatoze cronice (rar).] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. m. 8. apartinand metalelor alcalinopamantoase. Indeosebi *astrocitele. V. si biblioteca de gene. ['Denumire. [fr. e. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. uneori.} Banda de tifon si. m.. alveolus. cu actiune imediata. [T^. n. m. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. f. Ex. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. sonus = sunet.nzafie. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. / bandage. manifestat prin coma. / bar(a)esthesia. vdrf. de obicei In spectrul electromagnetic. [CfT. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. cu greutatea atomica 137. s.ta. prin extensie. din gaiezd barro = e^tremitate. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. adj.ng(.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. barrage. de Peru. sange) In scopul depistarii prezentei sau. din gaieza barro = e^tremi-tate. receptus. baros = gre. ital. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. dim. f. de obicei. s. / bank. administrate ca "hipnotice. aisthesis = se. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . pressoreceptor. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. s. / bar. s. BARORECEPTOR. activus = activ. ci doar reactii de surpriza sau de teama. b. adj. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. / barytosis. n. n. ge. s. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. haima. etimohgia termmuCw barbituric. din gateza barro = e^tTemitate. [at. s. f.tate. SulfatuI de b. se. (a agere = a actiona. rapide. germ. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. enkephalos = creier. / barbital. germ. 3) B. baritosis.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. f. / barrage. din ga[eza barro = e^trmitate. BAR. Abrev.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. / barbital. binda. s. de Canada. / barbiturism. de [a en = in. \J~r. insolubila In apa. sensi6ilitate.. intermediare.). n. V. barriere. / baryum. [fr. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. -atos = sange.BALSAM BALSAM. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. n. de Tolu. bandelette. [fr. BARBITURIC. s. Ill se fixeaza *ankirina.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). 56. ozo. / bandage.. [at. Denumirea con-sacrata: b. m. components a *citoscheletului eritrocitar. / baranesthesia. BANDAJ. m. din orice alt material. di (a alveus = canitate. balsamon = fiaisam. iar In functie de durata de actiune. binden. si placenta. fr. barorecepteur. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. bandage. s. Se disting: 1) B. antiseptic de uz extern. utilizate In preanestezie. baros = greutate. s. {fr. Alteori. barriere. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr.. BARIU. trecerea substantelor (ioni. barbabietola = sfectil fi uree. / banque.). [Lat.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. BARESTEZIE. Exista numeroase b. 3) In informatica: b.tVi an = priv. / barytose. Ca urmare. Subiectii expusi nu sufera. si tranzit baritat. ['E. barys = greu.

NA: pelvis. trope = Intoarcere.oase. sunt distribuite pe intreaga retina. p. bogate In *rodopsina. adj. f. hathmos = prog.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. de [a sentire = a simfi. . [QT. gr. [Lat.: 'a unor lichide din organism. BAROTRAUMATISM.: *membrana b. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. s.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. fie . / base. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. Fiecare b. [Lot. -e. r. / bathmotropic. / bathmotropism. *teofilina si *teobromina. / basilaire. f. m. Prin reactia unei b. medic. basis = 6aza. p. se deosebesc marele b. Ex. / barotraumatisme. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. forma = forma. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. Unele b. presiunea sanguina pen-tru b. adj. BAZIN. / bartonellosis. p. [§r. / pelvis. Se disting b. f. bastone. trauma.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. B. [Qr. 2) Sensibilitate a organismului. Structura b. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). m. BAROTRAUMA. m. de ia hastare = a. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. prin combinarea b.: 5-fluorouracil. trauma. sau f. Biosinteza b. n. -atos = rand. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. -oza. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. BAROSENSIBILITATE.: barotrauma. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. "vertije altemo-barice. haros = greutate. m. s. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. 0 serie de b. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). s. s. BATMOTROP. / basedowian. continuate. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. (superior). s. de referinta. 'Ma'seburg. cu exceptia 'maculei lutea. / basaliome.. sensifiiiitate.} Sin. [at. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. Barton. -ism.. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. n.. BATMOTROPISM. Slid. s. L. Se disting doua cazuri principale de b. n. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. Acesti b. BARTOLINITA. cu un acid rezulta o sare si apa. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. [Lat. V. Ansamblu de substante derivate din *xantina. de Sua. s. si acid.. *6-mercaptopu-rina. / basalioma. iar b. m. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. [Lot. p. f. Sin. t.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. -ina. -omo. B.. V. p. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot.). n. organice. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. [at. adj. America. s. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. s. la trepein = a m212 BAZIN toarce. Ex. s. continuat cu micul b. boros = greutate.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. BAZALIOM. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. Sin. s. gr. -(ids = sensi6iiitate. p. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. / basilar. 1871-1950. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. V. B. f. s.: zona sinocarotidiana prezinta b. medic german. anatomist. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. *Xantina si derivatii sai (cafeina. f. / barosensibilite. adj. r. bacillus = Bastonof. [Lat. de ex. s. aisthesis = senzafie. CopenHaga. sunt utilizate In terapeutica. BAZA. anat. s. si pirimidina. [at. p.. Ex. In mod normal. adj. si boala Carrion. sau f. -is = retea. b. s. adrenalina etc. BATIESTEZIE. m. s. [Caspar Barlholia Jr. *alopurinolul si 'azatioprina.. / basedowien. medic din America de. / bathmotrope. gr. adj. basis = 6aza. L. si venele b. / bathy(a)esthesia. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. baros = greutate.: presoreceptor. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. s. BASION. bilateral. BAZAL. / basion. f. s. [A. Ecuador si Columbia. Ex. B. Termen utilizat Indeosebi In engl. 1871-1950. f. Principalele b. s. bathmos = prog. bastona?ul propriu-zis. / barotrauma. / bassin. n. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. [Karl Adolf von Basedow.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. din [at. / basal. de ia trepein = a intoarce. V. a nervilor extrinseci ai inimii. / barosensitivity. m. / barotraumatisme. Structura b. / bathmotropisme. ordinul Rickettsiales. purta. 1790-1854.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves.: actiunea b.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. si tab.. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods.] Celule senzoriale ale *retinei. 1655-1738. rete. adj. [A.. -enne. gr.] Sin.). 'teobromina). (inferior). gr. / bartholinitis. aeroodontalgii si b. m numar de circa 120 milioane.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". BASEDOWIAN. sensibilitas. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. f. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). [Lat. / base.: barotraumatism (v. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. BAZILAR. f. [Qr. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. basis = 6azd.). de ia haccus = recipient. bothys = addnc. -atos = rand.. Ex.: pelvis. 2) Care se afla situat simetric la baza. [Qr.: epiteliom bazocetular (v. / bartholinite.BAROSENSIBILITATE lul este extern. . / basal. adj. [<JT. / barotrauma. se gasesc la nivelul tegumentelor). s. / basion. m. s. cuprinzand *cafeina. sunt *dto-zina. teobromina) sunt de asemenea b. / bartonellose. B. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici.. hastum. BARTONELOZA. Sin. baccinus. trope = intoarcere. se produce o neutralizare reciproca. s. de. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. basis = 6aza. V. Barton.). minerale si b. -ism. pop. familia Bartonellaceae. [Ita[. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. este agentui etiologic al bartonelozei (v.. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. conuri retiniene Si retina. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. s. / bathyesthesie. f. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. p. s.

BEHAVIORISM. s. B. frecvent Incapsulate. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. celiilla = camdruta. / benzene. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. / battement. da-torita caracterului neinvaziv. / bassinet. / belladona. pi. s. gr. -ism. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. s. BENZODIAZEPINE. purpura trombopenica).} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. fam. s. cat si citologic. m.). si granulocit. f. / bel.).. newolog oiandezi 'Sal^lfum. fiotanua benzoe. [Lat.. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). n. b) histologic.rte. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). / belladone. sunt rare. BEL. s. basophilic. n. / basophil.. / behaviorism. n. ca.: beladona. 1873} Sin. n. amer. benigne. / basivertebral. -oza. adj. / benzene. si benzolism. Un B'. f. BALBAIALA. 8.. battvere = a bate. [R. m. / basivertebral.6ra. In sistemul international. / bel. / benzenisme. n. s.} Unitate de masura a puterii acustice. m. s. 'Paris. utilizarea b. / beriberi. durata lor de prescriptie a fost limitata. [Lat. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. Ant. s. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. leucopenie. / basocellular. s. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. f. celula. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. / benignity. s. f. f. BATAIE. -atis = 6undvointa.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. s. pop.). situata In sinusul renal. Abrev. / berylliosis. [Lot. B. / berylliose. vertebra = ve.} Sin. f. n. adj. •B.: dungi Mees (v. BECQUEREL. -ism. f. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale.} Sin. Curie. m. BENZOLISM. atat In plan arhitectural. s. / benzodiazepine compounds. / pelvis of the kidney. basis . / benzidine. s. printre altele. si Curie. s. fiotanica benzoe. s. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. behaviour = comportament. stammering. fizician francos. adj. exercitand. adj. c. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. s. gr.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. / basophilia.: B. fiotanica benzoe. [Lat. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. [at. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui.). B. basis = 6aza. B. [It. \'Lngl. m. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. atentia si memoria. / basiotribe. / benzodiazepines. n. / benzidine. Sin. [Lat. gr. basis = 6aza. [Lat. f. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. extremis. n. [Lat. 2) Impro-priu. s. inventatorui teCefonului. adj.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. este sursa unor alcaloide variate. s. *hematoxilina. / benzolism.siafiiciune. de. inginer ameri-cati. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. la philein = a iufii. s. n. m. In functie de caz. BERIBERI. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. NA: pelvis renalis. baccinus.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. m. 2) In romana. s.: boala beri-beri (v. pop. pi. BENZIDINA. pentru belladona (v. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. / benzolisme. B. 213 . f. / benignite. / basophilie. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . [Lat. s. Var.. m. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta.. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. f. 1847-1922. / beriberi. / benign. de. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. de la. [Antome Henri Becquerel. s.} Care este lipsit de gravitate. [Lot. cresterea se produce de obicei lent. BENZENISM. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. cu posibilitatea de reddiva. adj.} Pneumopatie profesionala. aim. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. BAZIVERTEBRAL. si benignitate. BAZOCELULAR. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. adj. de la benignus = flinevoitor. 1852-1908.} Sin. este. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. basis = baza. dona = doamnd. induzand *atropina si *scopolamina. beryllos = 6eri[w.}. m. / benzolism. -ism. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. / basiotribe. de culoare alba. gr.: pulsatie. gr. Ca urmare. de la haccus = recipient.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. adj.6aza. s.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. f. BELLADONA.. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. vechea uni-tate. adj.. de la verte-re = a intoarce. cu eventuale consecinte medicolegale. s. tumorile benigne sunt circumscrise. Care se refera la centrul unei vertebre. s. s. de regula. V.: malign. BAZIOTRIB.: logonevroza (v. de ex. f. m. polinuclear. s. m. s. [Lat. A.BAZINET BAZINET. [Lot.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. Var. s. benignitas. / benin.. m. [Lat. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). / becquerel. s. benignus = Binwoitor. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). [at. stuttering. beryl-lus. c) evolutiv.} Compus aromatic (diamino-4. BENIGNITATE. phUos = prie-tt-n. balbicare = lJa[fi6iaia. bella = frwnoasa.: benzenism. BAZOFIL1E. de origine profesionala. / becqurel. s.). [Graham Be]]. / behaviorisme. BERILIOZA. cella = comaro. adj. f. se dezvolta local. m. Mees.: benzolism (v. / basophile. In care se "deschid calicele renale mari. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. BAZOFIL. BELADONA. / basocellulaire.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice.} Doctrina promovata de J. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal.. gr. / balbutiement. V. V. m. gr. [Lat. s. Sin. s. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. Sin. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. s. toxic si cancerigen. Totusi. / balbuties. s. [a philein = a iu6i. [Lat. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. V. unele tumori benigne se pot extinde local. la 2-4 saptamani. BERILIOZA BENIGN. Este toxic si poate determina anemie. basis = baza. s. [Lot. / beat. m. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice.: granulodtoza bazofila. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. BENZEN. philia = atracfie. f.. leucopenie. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. 6otanica benzoe. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic.

s.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. s.: atenololul). stimulanta. f. cat si p. dim. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. Var. -ina. pi. m. adj. s. BETATERAPIE. / drunkenness. gr.easa.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. a aifa6e. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. f. BETATRON. / b6zoard. f. uCcer maiign. / betamimetic. s. doua iitera a aifafietului grec. m. / betalactamase. / gene library. formata. a atfadetului grec. / betaine. ergein = a iucra.] Var.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. Exista o forma acuta. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. s. f. si de stabilizare a membranei celulare (ex. 0 serie de b. In trecut. adj.: sotalol. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. s. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. / betalactam antibiotics. BETALACTAMINE. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). actiune hipocalcemianta. B. reprezentand. a aifabttulw. prin extensie. [/? = a doua Iitera. tango. s. adj. Sin. utitizatii odinioaril ca antidot. BEZOAR. In care caz b. Fasciculul de electroni accelerati (si. sj o forma cronica. gr. / betatron. BETAMIMETIC. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. doua iitera. f. adj. / ebri6te. produsa de celulele pancreatice. b) cu actiune b. iat. V. s. de ia stimulus = fia. -ina. gene bank. cu localizari extratoracice. m. / betaine.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi.: p-lipoproteina. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. / betath6rapie. si curieterapie. f. genos = neon. s. trope = mtoarcere. gr. f.nt. gerwa^u. / betalactame. / betamimetique. BETALIPOPROTEINA. a aifa6etu(ui grec. b.. Var. s. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica.: p-adrenergic. / betalipotropine.] Fractiune proteica. de [a therapeuein = a mgriji. adj. [Lat. adj. s. grec. selective). n.. / beta-globuline. se afla In numeroase antibiotice. n. *Hid. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. s. f.tu[ui grec. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. fitobezoar (vegetale si hrana). BETAGLOBULINA..). [fS = a doua Iitera. / feeding-bottle. a aifa6etuiui grec. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. / biberon. f. herpes.: p-lipotropina. s. s.: p-lactam. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. m. BETALACTAMAZA. In mod normal.: betastimulant (v.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. saibatic. / bestiality. de la trepein = a mtoarce. / b6ta-adr6nergique. din gr.} Var.rsa. / betatron.: ebrietate (v. / beta-ray therapy. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. f. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. otrava. f. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. de ia hestia = animal. saifiatic. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. beta = sfeda. bibliotheca. teacd. / betabloquant. [fi = a doua iitera. f. bes-tialis = Bestiai. pura (ex.: p-mimetic. mimetikos = care imita. sunt utilizate frecvent In terapeutica. BETACELULINA.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si.: p-lactamine. Var. [/? = a doua iitera.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid.. [ft = a doua iitera. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b.. n. bibere = a 6ea. s.: p-lactamaza. BETASTIMULANT. [Lot.: acebutololul). Var. BETABLOCANT. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. BETA-ADRENERGIC. dim. [ft = a doua Iitera. s. sau genaaa . m. / betalactamase.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. / betalipotropin.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. s. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. 9-15% din proteinele plasmatice. a. s. f. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. partial cu *electronoterapie. s. care stimuleaza acesti receptori. BESTIALITATE. / betacellulin. prin frecare.: tricobezoar (format din fire de par). / betalipoprotein. lipos = grasime. -etos = pecingine. de (a gr. adj. Se disting. s.: *carnitina si *colina.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. / betastimulant. -ina. m tu6ui digestiv ai unor animaie. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. herpein = a se tori. fr. Ex. [Lat. a aifa6etuiui grec. virus = venin. s. Sin.ihiiwbar. / betalactamines.1 ae Ca mimeisthai = a imita.. [fi = a. / betaadrenergic. s.: p-stimulant. ren. gr. stimuiante. stimulare = fl imboidi. -inn. ebriety. feeding-cup. ?i zoofilie. theke = cutie. BETIE. f.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi.a stimuia. protos = primui. [at. / betalactame. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. m. gr.. f. a aifafietuiui grec. / betalipoprot6ine. de ia biblion = carte. globulus. BETALIPOTROPINA. timolol).: beta-adrenergic. s. In continua ame-liorare. In functie de compozitie. therapeia = trata-me. lipoproteina. n. gr.. -e. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. Var. Numeroasele b. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. B. . B. V. s. s. Var. [at. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. gr. [at. a aifabetuiui grec. [ft = a doua iitera.: p-globulina. BETAINA. / bestiality. B. citomegalovirus) si Roseolovirus. Var. [Lat. cellula = camarufa. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. herpes. BIBERON. s. Sin. deci. / beta-globulin. / bezoar. f. iar salbutamolul si ritordina p. de ia cetta = Comoro. -is = rinichi. probabil. de ia bibere = a 6ea. mai multe tipuri de b. s. -etis. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. ad = aproape de. {Lat.. bibi-tus. elektron = ch. V. / betablocker. m. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. pi. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. m. lot. BETALACTAM. [at. s. dobutamina este p.. f.).. B. s. / betastimulant.si betablocant. adj.a produce. a aifa6etuiui grec. lipos = grasime. ['Pe. s. [ft = a. iar labetalolul este si alfa. aifa6etuiui grec.} Sin. f. hloquant.] . corp care se eiectriz. s. [ft = a doua Iitera. f. de [a globus = gio6. s. Ciclul b. f. f. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). / betacelluline. In special sub actiunea *betalactamazelor. s. urmaf. [/? = a dona Iitera. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate.

BILATERAL.3-b. m. 2) In mod obisnuit. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. m. probabil. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. azotat. bilateral bundle branch block. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. anat. carora. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. 2. .3-BIFOSFOGLICERAT.. organismul se afla In echilibru azotat. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. carora b. mineral.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. [Lat. *sarurile biliare. cu rol de rezerva de energie. BIFID. care poseda doua capete. administrat per os.] Tip de muschi lung. Ex. BIBLOC. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii.] In biologie si medidna. bis = de doua ori. numai In timpul digestiei. adj. [Lat. B. / bicatenaire. D. s.miscare completa contra unei rezistente puternice. eel mai complex.} 1) In general. phos. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. lichide etc. nutritiv. "bacteriofagi. photos = Cumind. 2. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea.} Sin. doua ori. uter b. -ale. h. "lecitina si colesterolul. este control medical. *cosmide). iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. adj.: difosfonat (v.: ureter b. denumirea echivalenta pentru b. adj. s. s. BILA. pharos = care. s. adj. b. *pigmentii biliari. bis = de doua ori. BICEPS. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. B. 5 . care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. Ca catena = [ant. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. bis = de doud ori. Abrev. s. photos = lumm. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. bifidus = despicat in doua. bifancio = bi-[ant. gall.miscare partiala la presiunea normala. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / biceps. [Lat. s. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. caput. m. 215 .a. adj. n. Antidiabetic de sinteza care. bis = de doua ori. f.3-BPG. s. s.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). care In viitor vor fi. Cei trei compusi CO.miscare completa contra unei rezistente moderate. / bile. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. acestea sunt b. adj. m. In diverse formule. [Lat. f. bis = de doua ori. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. apa). BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. Exista si alte sisteme de b. 1 . Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . puls bigeminat si trigeminism. s. -e. f. bloc. [Lat. [Lat. bis = de. 3 . 2) B.i glykeros = mdulcit. doua ori. / bifid. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. m. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura).contractie percep-tibila fara nici o miscare. [Lat. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). BICARBONAT. s. [Lat. focus = vatrO. saruri. mai slaba decat sistola care o preceda. catenarius = te-gat m [anf. implicit. cu vascozitate mare. diabet insipid etc.). / biceps. b. / bicipital.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). B. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. m. m. fr. / 2. / bifocal. a transporta.) primi-te si cedate de organism. b. fidus = taiat. / biguanide. manual muscle test. prin actiunea sarurilor biliare. n. de ia bis = de. -ism. -aux. / bicuspid. la latus. bills = fiere. s. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. [Lat. m. lipide. / biblock.muschi). adj. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. bis = de. cuspis = vdrf. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. prin *canalul coledoc. adj. s. hidnc. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. gr. phos.} Care este situat de ambele parti. ia glykys = duice. B. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. [Lat. poate determina uneori *acidoza lactica. efectuat periodic sau ocazional. / bifide.miscare completa la presiune. . his = de doua ori. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. care este foarte abundent In eritrocit.: molecula de ADN. Produsa continuu. s. capiit. gr. Ex. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. anat. BIGEMINISM.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . m. de. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. favorizeaza. / bigeminisme. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. m. ale corpului. glucide. ou bigeminie. emulsia grasimilor. 2 . sunt: apa. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). darificate. s. Ie sporeste si activitatea lipolitica. / bibloc. geminus = geaman. / balance. proteine. si In continuare. s. s. adj. 4 .muschi. Ex. de. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. ori. / bifocal. de [a pherein = a purta. doud ori. B. transformarea diges-tiva a acestora. / biphosphonate. doud on. genomice. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. bis = de. bigeminus = dedu6[at. 3) Despre dintii *premolari. tab.] Care poseda doua 'focare. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. / bilan. V. [Lat.contractie nula. m. / bilateral. de (a bis = de doud ori. relativ simetrice. despicat.3-bisphosphoglycerate. BILA BIGUANIDA. -itis = cap.} Ester difosforic al acidului gliceric. / bile. 4) B..} Lichid de secretie a hepatocitului.} Care este despicat In doua In sensul lungimii.: 1) B. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. -aux. / bicipital. li se faciliteaza absorbtia. doua. 3) B. cdmin. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. BIFOSFONAT. BICIPITAL.formeaza o asa-numita b. m. s. s. La noi In tara. engl. tab. / biphospho-nate. [Lat. (fr. V. lipide.: lentila b. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. E. / bilat6ral. De asemenea. lateral is = lateral. carbo. Este b. adj. -ale. Componentii principali ai b. / biguanide. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. B. f. adj.. Ex. -ens = iatura. / bicarbonate. Daca aportui este egal cu eliminarea. BIFOCAL. f. V. / bigeminy. s. K).3-bisphosphoglycerate. / bicatenary. diferitelor principii alimentare (glucide. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. Totalitatea coloniilor . Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. de. BICUSPID. Examen medical sistematic. devenite solubi-le.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. poarta.. diaree.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. [Lot. / bicarbonate. vita-mine. s. mucina. bis = de. proteine. BILANT. BICATENAR. -itis = cap. / 2. [Ital. s. cu referire la muschii bicepsi (v. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup.): 2. n. / bicuspide. adj.

[Lat.] Insamantarea *bilei recoltate steril. 1n mod normal. a coledocului). s. s. B. metron = mdsura. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. [Ofr. s. autoreglabila.: Schistosoma (v. hios = viatd. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. Se deosebesc: 1) 9. bilis = fiere. de [a ocu-lus = ocSii. (at. / bilin. s. s.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari.: microscop b.1-0. BILHARZIOZA.) BIOCENOZA. -hrum = rofu. f. factorii de crestere. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. / bilieux. -oris = cdidura. katalyein = a dizotva. [Lat. f. b. sau mediu si inferior).} Sin. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. biochim. BINOCULAR. / biligraphie. [Theodor Maximilian Bilharz. f. / biocatalyst. pigmenti b. bilis = fiere. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. pati = a suferi). BILIGRAFIE. -iaa. f. Este o combinatie a b. [Lat. bilis = fiere.). lobos = to6. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. *Bilirubina directa sau conjugata. / biocalorimetry. 2) Care este prevazut cu doua *oculare.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b.: colangiografie (v. s.7 mg/dl (3. In conditii normale si patologice. bins = viatd. captare = a prinde. / bilirubin(a)emia. medic german.] Sin. s. -brum = rosu. BILIRUBINA. viridis = verde. bis = de doud on. rewire. / bilifuscine. color.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. s. bilirubina este absenta In urina. s. (In urma cu doua decenii. vezicula biliara (t).. [Lot. adj. / biosensor. BIOCHIMIE. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. vitami-nele. BIOCALORIMETRIE. s. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. s. BILIAR.. s.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. / bilirubinuria. {Gfr. s. / biliaire. adj.: vedere b. Ex. s. 2) B. graphein = a scrie. neconjugata. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. a distruge.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. / bilobectomie. C sau b. B. gr. Ex. koinosis = asociere. n. f. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. kybernetike = arta de d guvema. [Lat. reglarii. bilis = fiere. adj. bills = fiere. \Qr. A). s. [at. BIOARTIFICIAL.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal.1 umol/l).). ruber. s. [Lat. f. s. Termenul este folosit.: schistosomiaza (v. Conjugarea are loc In ficat. / biliverdin. s. bios = viafd. / bilirubinemie. BILIOS.. / bilirubinurie. \Qr. 182S-1S62. f. bilis = fiere. In bila sau In sange. f. [Gjr. ca urmare a solubilitatii In apa. prin extensie. -ozn. avand o compo-nenta determinata. m. adj. / binocular. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. s. BILOBECTOMIE. f. / biocompatibilit6. / biocatalyseur. / cholangiography. V. prin tubaj duodenal. gr. BILIFUSCINA. / biocenose. s. hormonii. / binary. [Lat. f. Ex. adj. / biocapteur.] Despre un material organic sau anorganic care. [at. const. / biocompatible. [Lat. f. / biocybernetics. 216 . s. canale hepatice (b. f. inco-rect. f. -ina. s.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). La om poate aparea In ser.] Care este determinat de hipersecretia biliara. ruber. BILIRUBINEMIE. biliosus = piin de fiere. khemeia = aicMmie. bios = viatd. bilis = fieri. / bilharziasis. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare.] Sin. / bioartificial. perecfie. totodata. f. / bilirubine. [^r. [Lot. / biline. adj. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. conjugata trece normal In bila. BILIRUBINURIE. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. [Lat. s. -brum = rofu. [Cyr. f. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. gr. f. / biochimie.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. BIOCOMPATIBILITATE. si tab. adj. BILICULTURA. f. s.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. f.] Sin.). m. alaturi de enzime erau considerate b. / bilirubin. s. [Lat. atos == sange. facers = a face. urina sau In continutui intestinal. / biliculture. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. Cat. cu acidul glucuronic. ouron = urina.7-5. cultura = cu[tivare. care se divide In cate doua elemente.: biosenzor (v. / biochemistry. f. / binoculaire. / galloculture. 0. BIOCIBERNETICA. -iaa. Absenta la om.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. gr.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. schim-buri metabolice Intre organ si organism). [Lat. conservarii. Cinin. de la bills = fiere. f. f. -ina. bias = viata.3 mg/dl (1. dupa care b. -elle. bilis = fiere.: canalicule b. / biocenose. -bra. / biocybern6tique. / biocompatible. s. f. binarius = du6[u. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. -ina. [Theodor Maximilian Bilharz. BIOCAPTOR. ruber.] Care este In relatie cu *bila. din doua elemente.: apa (HsO) este un compus binar.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. adj. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. BIOCOMPATIBIL. f. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. s. indirecta sau libera reprezinta b. intodus In organism. medic german care a studiat aceastd Boald. f. adj. Ex. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. bilharziosis. / bilifuscin. / bilobectomy. -bra. [Cfr. adj. hidrosolubila. BIOCATALIZATOR. -bra. s. bins = viatd. / biliary. haima. m. [Qr. 2) Numarare b. {Lat. liposolu-bila. s. BILINA. legata la albumina. si pigmenti biliari. utilizsind doar cifrele 0 si 1. -euse. ocularius = referitor ia ochi. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. Serveste Indeosebi In informatica. cistica sau veziculara). f. bios = vidfd. f. ektome = e^cizie. [at.). precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. BILIVERDINA. s.2-0. adj. Are relatii directe cu 'bionica. f. / biocalorimetrie. f. s.: sistem de numarare cu baza doi. f. artis = artd. 1825-1862. Valoarea sa In sange este Intre 0. fuscus = negru.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. -ina. bini = cate doi. adj. gr. Ex.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. pati = a suferi). s.} 1) Care apartin celor doi ochi. BINAR.] 1) Compus din doua unitati. f.. / bilious. bi'os = iiiatd. da direct eactia. / bioartificiel. bios = viatd. hepatica). b. s. s. V. / biliverdine. bilis = fiere. / bilharziose.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. cat si intrahepatica (hepatita). / biocompatibility. ors.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. / binaire.

/ bioelectricity. s. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. bios = viata. / bio61ement. / bioenergy. BIODISPONIBILITATE. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. corp care. f. Sin. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (.] Despre orice compus organic care. de la physis = natura. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. [Gfr.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. Ex. s. s. Mg. s. iar Tmpreuna cu C. V. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. SuportuI material al b. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. electromiograma. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara.e. ContinutuI In unele b. s. / bioenergetics. dclul de reproducere. s. compozitie. moleculara si b.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. Ca. a repdrtiza. f. Cat. conceptele. f. \Gjr. / biophysics. [at. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. s. medicala cuprinde domeniile b. [Cfr. potentialul de membrana se inverseaza.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. utilizand contactui corporal (touching). de la ethos = noravwi.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. ethica = moraia. / bioinformation. distributor. bios = viafa. In prezent. [Qr. / bioartifi-cial distributor. f. bios = viatd.recalcitranta moleculara". n. Fe. f. electroretinograma etc. s. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). / biodisponibilite. Domenii de studiu In b. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. B. f. BIOINGINERIE.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. 2) Carac-terizarea b. s. degradare = fl deffrada. utilizand o metodologie interdisciplinara. BIOINFORMATIE. Prin biodegradare. viteza de disolutie a substantei active.. physikos = natural. bios = viafd. b. / bioinforma-tion. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism.: b. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. f.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. reflectare. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. Cat. starea fizica a *exdpientului. B. uneori. ''depolarizari si "repolarizari. BIOENERGIE. [at. s. / bioethics. / bioelectrogenesis. f. s. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. f. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate.. B. / biodegradable. f.. se electriseazd pnn frecare. In cursul erelor biologice. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. s. / bio6nergetique. s. s. BIOLOGIE.T. BIOELECTROGENEZA. elektron = dtinCimBar. sunt formulate diferite conduite terapeutice. c. / biogenesis.o. n. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. V. de la distribuere = a distridui. gr.. bios == viaf. f. bios = viafd. Si.} Stiinta care. Cl. din punctui de vedere at regimului energetic. BIOETICA. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. contine mai multe domenii. disponere = a aranja. bioelectro-geneza si biopotential. [^r. introdus In sol. elektron = cfiifiCim6ar.} Stiinta de frontiera. ethike. lot.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. Sin. P.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. In cadrul acesteia. / bioavailability. / biodegradable. In exci-tatie. s. conservare si transmitere In spatiu si timp. / bioelectricite. N. f. / biophysique. s. / bioethique. populatii). [Cfr. f. electroencefalogra-ma. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. prezentand asa-numita .] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. b.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. / bioingenierie. genesis = producere. bios = twf&. BIOENERGETICA. glucide. metodele si tehnicile fi-zicii. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. physike.. genesis = producere. a ordn-dui. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. [C. adj. de [a gennan = a produce. bios = riotd. Al. de la gennan = a produce. physica.energiei somatice" si . In general. [at. bios = via^d. din gr. s. / biology.] Element constant Intalnit In sistemele vii. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. [gr. Zn peste 90%. reprezentare. pe baza . genetica etc. biochimie. [Qr. BIODISTRIBUITOR. Na. [Gjr. encrgein = fl fi m activitate. / biogencse. poate fi descompus prin actiunea unor enzime.. B. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei.: electrogeneza. iaformatio. BIOELEMENT. BIOGENEZA. K. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. BIOFIZICA.. Indeosebi b. din punctui de vedere al termodinamicii. m. f. logos = stiintd.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. s. / bioelectrogenese. Cercetarea biologica are ca obiective forma. f. s. genie biologique / bioengineering. m.. adj. BIOELECTRICITATE. mai mult sau mai putin validate. s. S. [l^r. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. s. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. ingenium = spirit. 2) Crearea unui organism viu. -oris = distri6uitor. f. ingenierierie biologique. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. f. s. B. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. depinde de: solubilitate. ce nu fac parte din moleculele de proteine. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). neuroni etc. hormoni. / biodistributeur. lipide variaza con-siderabil cu specia. energem = forta in ac. s. inteCigentd. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. s. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. / bioelement. celu-lara. / biologie. elementum = dement. forma de administrare a medicamentului.. f. bios = viatd. raporturile acestora cu mediul etc. f. bios = viaf:a. In relatie cu celula. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. bias = viafd. Cat. comuni-catie. moleculara. Cat.. f. In spedal proteinele si 217 .: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. b. -onis = schita. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. s. femininu[ substantival ai adj. [^r. c. / bioenergie. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. Exista Insa si substante care nu sunt b. f. \Cjr.. bioenergetica. \Cjr. Se disting numeroase directii ale b.tiun. bias = viaf-d. masajul sau eliberarea expresiei emotionale.energiei mentale". bios = viafd. cauza *potentialului de repaus. s. organisme pluricelulare.: acizi nucleici. f. corp cart se dectrizeazd prin frecare.

s. s. organite celu- . bios = viafd. s. f. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. [GfT. gr.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. thesis = punere fi tithenai = a ptasa.0. mikros = •true. BIOSENZOR. / biopterin.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. B. de la pro = mainte.te. a e?(wnina. este foar-te diversa: metale (aliaje). f. s. e) b. m. s. Nature b. semnifica Incetarea acestor procese.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. b. 8. / biopolymeres. s.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. s. sau "frotiul. [Gr. s. derivati de carbon etc. 3) b. s. logos = ftiinf. Sin. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. -inis = tumind. bios = viafo. b) b. / biorythmologie. BIOMATERIAL. mechanicus. f. / biosensor. iat.rie. m. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. studiile si aplicatiile b. / biopolymers. s. / biomass. de zi Si noapte (drcadiene) etc. s. n. B. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). cronofarmacologie. bios = ilia^a.: 1) b. bios = viata. f. histo-chimic (biochimic). pi. BIORITMOLOGIE. lunare (ex. m. Se obtine astfel o veritabila . de suprafata. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate.. bios = watd. rhythmos = ritm. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. b.va[a potentialis. / biopotentiel. unui examen *extemporaneu. iat. / biorythme. rhythmus. f. bias = viaf-a. c) b. Tulburarile b. s. / bioprothese. [at. de.. s. la skopein = a redea. / biopsy. m. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. De ex. s. b. din gr. d) b. prin punctie. f. bios = viafo. se disting trei categorii de b. m. f. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. iat. V. s. s.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. / biom6canique. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. muschi). mekhanike. [C/r. de. n. ['De la biologic + electronica. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. s. [at. f.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. cronobiologie. B. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. s. n. / biomasse. medie. este fixata pe un inel metalic. aduce. b.: ciclul menstrual). elektron = chihiimbar. -ntis = puternic fi posse = a putea. m. m. B. s. In prindpiu. BIOMECANICA. s. bios = niatdi metron = masura. materia sou materies = ma. BIOPROTEZA. [^r. de regula. / bioprosthesis.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. [Qr. / biorhythmology. bios = viafo. s. / biomateriau. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). de obicei.sectiune optica" a ochiului. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. ca simpli subprodusi de metabolism. rhythmos = ritm. la seatere = a simfi. a pune. 2) Insusi materialul pre-levat. pe cale endoscopica'. Tmpreuna cu *hemoreologia. polys = muiti. alcatuite din aminoacizi (monomeri). . efectuata cu un 'trocar special. bios = viaf. V. [QT.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. f. circadian si sin-cronizator. BIORITM. DefidtuI de b.] *Polimeri formati In organismele vii. bios = viafa. bias = riafa. 2) b. opsis = vedere.: polipeptidele. [Gjr. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. f. Compus din clasa 'pterinelor. care poate orienta actui chirurgical. BIOMEDICINA. m. In cazul structurilor neexdtabile. s. [Qr. In prezenta oxi-genului. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. b. potential de actiune. [at. \GjT. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. BIONICA. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. bios = viaf.a. [Qr. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. tesuturilor (histometria). / biomicroscope. V. sunt asociate proceselor vietii. acoperit cu material plastic. corp care se eiectrizeaza prin frecare. s. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. f. / biomedicine. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. f. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. Dupa origine. BIOPSIE. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. meros = parte. / bioluminescence. bios = viafa. s. pot fi endogene sau exogene. pot fi sezoniere. f. n. aspect. / biopotential. prosthesis = adttugare. s. / biocapteur.: heterogrefa valvulara. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). skopos = obstrva-tor. nucleului (cariometria). iat. iar dis-paritia b. [at. si genetica moleculara. In medidna. f. / bioluminescence. care au rol determinant In functiile structurilor respective. la pestii electrici (torpila electrica). s. un grad de certitudine In diagnostic. BIOMICROSCOP. seiisoriiim = organ de. gr. s. De ex. f.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. / bionique. a evolutiei medi-cinei contemporane.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. Sin. bios = viafo. potential de repaus.: ritm biologic. lumen. / biopsie. celulelor (citometria).] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. / biomaterial. mekhanikos. In functie de semnificatia biologica. In practica se disting: a) b. din gr. simf. f) b. BIOMETRIE. f. BIOMASA. biometry. Ex. la mekhane = mafina. de. / biometrics.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice.. material. massa = mosa. BIOPOLIMERI. \yr. rhythmus..] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). genetic sau microbiologic. / bionics. / biorhythm. f. [at. dt la potens. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. B. f. B.. logos =• ftiinfa. organe/or (viscerometrie. BIOPTERINA.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. medidna = medicina. s. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. s. confundat cu prothesis = propozifie. *biologiei celulare etc. / biometrie. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. de obicei fara semnificatie biologica majora. gr.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). / biopterine. pi. \Cjr.a. f. crearea de noi molecule artificiale. BIOLUMINESCENTA. Prin extensie. polimeri. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. 'biologiei moleculare. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. s. / biomicroscope. *biofizicii. / biomechanics. In general. [QT. / biomedecine. [Cfr. *biochimiei. f. s. La organismele vii. ceramica.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. m. implantabile sau nu. In cazul sistemului vascular. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. bioelectridtate si bioelectrogeneza.

/ biostimulant. f. In distrofie si In malnu-tritie.. marca. Cat. [Cfr. s. systema.). a pune. transformation. sau a unor produse organice (sue gastric. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. bios = viata. la thercipeuein = a m. Indeosebi de medica-mente. Sin. -onis. f.e test = vas de.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. / biosysteme. / biotyping. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. se compune din partea inferioara a atmosferei. dincolo de. / biotest. de asemenea. / biotaxis. / biotonus. adj. bios = viata. s. b. A:D < 1. bis = de. clasice. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. BIOTIP. tattein = a ordona. com-punere. s. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. daca initial erau obtinute prin *biometrie. bios = viafd. BIOSFERA. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. BIOSTATiSTICA. din [at. adj.nne. Ex. sphaira = sfera. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. la status = stare.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene.n cre-at in sec. deci b. m. stimuCa. [C. De regula. s. Dupa un b. Statistik (te. bias = viata. f. s. topos = Coc. taxis = ordonare. de la transformare = a transfonna (trans = piste. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. / biotest. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. si biotipologie. Bi0TINA. [Qr. / biosynthesis.} Sin. f. typos = tip. In functie de temperamentui si comportamentui sau.. f. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. osmos = impuls. bios = viafd. bios = viata. {•ngl. logos = stunfo. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. Practicantii b. comparativ cu ale speciei din care face parte. bios = viafo. [a stimulus = 6df ascufit cu care. bios = mata. Indeosebi fermenti lactici si levuri.] Sin. [Qr. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. [<JT. [at..} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. s. s. f. In conditii omogene.pa. BIOSMOZA.). Sin.. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. de. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. [Qr.himifti. de. s.. meserie.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). . f. -e. pot fi atasati organismului. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. m. bios = viata. impingere. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. f. de. collegium statisticum. imboldtsc viteie. model. s. [Lot.} Sin. adj. este supraunitar. f. types = tip. pTo6d. XVllI). synthesis = acfiunea de.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. [Cff. s. Intre agentui imobilizat (ex. s. Acestor b.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. dupa numele speciei utilizate (unitate . In reali-tate. Termenul desemneaza. care sunt imobilizate pe un suport.). istemai = a afeza. Cut ars.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. se opun terapeuticii stiintifice. f. s.). hematologie. marcd.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. din fr. / biovulaire. [<gr.' sistem biologic (v. / biotherapy. m. Exista b. / biotechnologie. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. [at. thesis = pune-re.). [CJT.mant utiUzat de.). s. f. / biotin. de [a ovum = ou. tekhne = arta nanuald. neurostiinte. / biostimulant. denumite. sphaera. de obicei. bios = viafd. criminologie etc. testum = capac de. BIOTONUS.s. a painii sau a derivatelor din lapte). / bio. stimulare = a imfioldi. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. s. BIOSTIMULATOR. / biosystem.- BIOVULAR griji. f. / biotype. / biovular. [a syn = impreund.BIOSFERA lare. Unii b. -ozd. V. / biotine. s.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. [CfT. stiintificcS ovulum = ou mic. BIOTEHNOLOGIE. f. la. a[c. f. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. f. / biotypology. bios = viata. [at. s. n. a pune [aotattd. f. / biostatistics. f. In diagnostic se extinde considerabil. a. gr. / biotope. bios = viafd. BIOSINTEZA. BIOTEST. formare = a. s. m. n.soarece. B. bios = viata. s. f. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. *ectomorf si *mezomorf. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic.: taxonomie (v. tonos = tensiune. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. s. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. therapeia = trataimnti de. BIOVULAR. ft tithenai = a piasa. cu sensibilitate si specificitate acceptabile... BIOTOP. s. bios = viafo.sobolan.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. biotonicity. s.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. de la. celule Intregi.. f. a aran-ja. antibiotice etc. bios = iiiatd. m. denumite *viscerotonie. test = e.] Mediu geografic In care traieste. logos = stiinta. [Cjr. de ex. m.: bio-captor. marcd. [Cjr. Dupa o serie de clasificari anterioare.: vitamina Be (v. [CJT. / biotransformation. / biosmosis. se stabilesc unitati biologice. 219 . permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. da o forma). a oceanelor. bila etc.r. o enzima) si molecula de dozat (ex. / biotherapie. s. Utilizarea b. si pancreas artificial.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. s. I biotypie. In principiu. / biotype. s. s.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. In mod normal In perioada de cres-tere. / biosphere. / biotope. model. BIOTERAPIE. s. A > D. n. de. / biotonus. tipurile pure se gasesc rar. BIOSISTEM.. BIOTIPOLOGIE. transformatio. BIOTRANSFORMARE. s. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. s. bios = viafo.! typos = tip.?(amen. {Cjr. [Cjr. n. adj.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. la syn = impre-und. s. n. deoarece acestia permit o analiza rapida. Recent. n.: dizigot (v. BIOTIPARE. B. / biotypologie. s. [at. s. f. / biosynthese. a glucozei. a. model. BIOTAXIE. f. de. f. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. / biosphere. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). [^r. / biotaxie. . se. / biosmose. germ. vech. V. aoua ori. / biotechnology.. -atos = ansamfllu. *cerebrotonie si *somatotonie. aranjare. .iepure etc. s. / bistatistique.

[^r. m. n. Sin. s. kystis = sac. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. m. [Lat. BISEXUALITATE. •e. {Cjr. s. si mem-brana dioxid. s. reprezinta BLASTOMICOZA. n. f. valora.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie.} mai numeste si dubia refractie. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. In acest stadiu. [Lat.: man. -edis = care are. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea.} Sin. rapid. -oza. gr.8 g/cm3. adj. doua pidoare. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. stratum = afternut. de. / blastome. care se poate combina cu doi polus . / blasto-cyst.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. s. photos = [umind. / blastocele. s. B. BIPOLAR. mozaic fluid.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. s. Termen folosit ca sufix. iar cu mentarea oului fecundat. s. bis = BLASTOCEL. Fliess. / -. / bioxide. valeas. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. precursoaBISALBUMINEMIE. / bistouri. BIREFRINGENTA. unui membru. [fr. adj. ce. m.. s. m. solubil in apa.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). -oma. bis = de doua. aCcfiimiftifor BLASTODERM. f. / blaste. din (at. n. biseau. V. s. / biped. n. f. cu greutatea atomica 208. V. adj. [Lat.] 1) 'Neoplasm embrionar. afteme.).\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. / bivitellin. viguros. on. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund.} Celula rezultata din seglichid). B. pentru celulele ou. -e. byssinosis. / blastocyste. pes.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. / blastogenesis. / bivalent. bis = de doud ori. *pompe ioni-ce) gr. -ina.. / bivalent.} 1) Care are valenta 2. adj.} embrionului. B. atomi de hidrogen. psihologice fundamentale. de la refringere = a doua ori. bisemutum. sexualis = referitor la. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. / blastoma. de unde este extras. blastema = teinelor serice. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). se BLAST. bis = de gency. m. f.. / blastomere. de (a gennan = a. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. [QT. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. s. Wismuth. [Qr. / bisalbuminemie. rasfrange. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. s.} BIVALENT. / byssihose. biologica sustinuta de F. de doua. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. unde. / blastoc(o)ele. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. / blastoderm. f. bistouri. este acoperit de o • [Gjr. Pe langa b. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. / blastomycose. -atis = tare. / byssinosis. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. blastos = germen. si densitatea 9. B. Ex. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. carui lama poate fi fixa. [Lot. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. frecventa si tensiune mica.w-i meros = parte. -alos = sdnge. s.: de. myketos = duperc-ai •oza. / bisexualite.: dizigot (v. n. m. / surgery knife. s. [Lat. adj. n. iar la nivelul [Qr. vitellum = gaibenuf de ou. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. s. la bis = de douil on. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. bis = de douct ori. pedis = picior. / bisexuality. B. f. [Lat. m. haima. blastos = gwrnwi. refringens. f. [tfr. / double refrin. pusa In evidenta la *electroforeza pro. polarizata. / biseau.BIVITELIN. / bismuth.980 BLASTOGENEZA. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. bis = de doua ori. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. adj.Ciirge blastos = germen.po(. B. simbol Bi. s. BISMUT. dona. adj. / bipolar. m. m. f. lipos = "limfoblastom. / blastomycosis. b. f. s. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. s. ori. adica este bisexuat. f. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. n. m.. inodor. adj. acest metal a fast prima oard e^pioatat. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. membrana). n. *eritroblast. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. Ex. La om b. s.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. koilos = cavitate. / blast.: dublu strat fosfolipidic. Se gaseste m natura In stare pura.: anhidrida carbonica (v.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. ca si a unui pseudochist pancreatic. pentru obtinerea de 'himere. s. *nefroblastom. / birefringence. m. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. m. [Lat. / blastomere. [Lat. blastos = genne-n. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. ElementuI chimic nr.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm).BLASTEM. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. grasime. 83. 0 serie de saruri insolubile de b. hermafrodit. BIZOU. neuron bipolar. s. / blastogenese. din germ. la sternere = a. s. vezicd.] leucemice.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. \Jr. s. / bismuth.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. mykes. -atos = piele. f. n. sexe. *megacario-blast). BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. doua ori. o?(jgen. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. celulara. derma. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. de. S. genesis = producere. bastoriu = 6dt. picware. deopotriva. min(a)emia. desemnand o celula tanara. bistoury. s. mobila sau repliabila In maner. gr. n. [Qr. s. / blastema. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm.ii de transport ("canale ioni220 . / bipolaire. s. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. bipes. [Lat. byssos = fium6ac. albumen. a addobazic).] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. V. Dedublarea albuminelor. on. s. blastos = germen. s. bis = de doua ori. s. probabil de natura alergica. ulterior diversele parti ale embrionului. blastos = germ. doi 'centromeri. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. phos. s. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. f.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. / bipede. dar produce. s. / blastoderme. bioxid). bis = de. s. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. [Qr. s. s. {Cjr. metanefrotic. din (at. b. f. B. [Lot. bis = de doua. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. s. m. oxys = acru. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. BLASTOM. [a albus = alb. / bivitelline. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate.. f. / bioxyde. s. cuvdnt din 'Erzge. / blasteme. s.

f. gr. cu afectare ganglionara. [e.. 4:1 sau neregulat.. B. iar urmatoarea. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. iar In forma generalizata. s.20 s. 5) Masa de material In stomatologie. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Afectiunea poate fi ereditara. mykes. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. khalasis = reia^are.} Contractie musculara anormala. / blepharoplasty.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. [fr. iar la fe-meie prin 'vaginila. -ula. dermatitidis si B. complet. Se disting trei grade. / gonococcal urethritis. a modda. \Qr. [Qr. m. cu alungirea segmentului PR peste 0. In care 2. b. paracoccidioidoza. Sin.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. lara sa se influenteze reciproc.) 3) B. m. ca urmare. / bloc. a uni (cum = cu.: gonoree. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor.. involuntara. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. a. plastos = moddat. / blepharon tic. [Cfr. b. avansat. la plassein = a forma. [QT. BLEFAROCHALASIS. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. s. s. cu caracter "tonic sau *clonic. pe ter-men lung. adica o alungire progresiva a segmentului PR. b. blepharon = pkoapa. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. cheloidiana. blepharon = pCwavil. poate fi izolat. / blepharophimosis. nimfti care. de. BLEFAROFIMOZA. B. BLINDAJ.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. a. BLOC. / blepharochalasis. f.agd. / blepharotic. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. de. / block. n. brasiliensis determina *blastomicozele nord. [Qr. n. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. boala Jorge Lobo (v. la coniungere = a [ego. blepharon = pieoapa. plastos = modeCat. / blastula. B. Se deosebesc mai multe tipuri.). f. blindage. rhegnynai = a tdfni. a. *cervicita si *metrita. s. s.} *Tic convulsiv al pleoapelor. b. s. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. blepharon = pfeoapa. In functie de localizare (b. se manifesta la barbat prin *uretrita. s. boala Gilchrist (v. -1(0.). m. s. Indeosebi mezencefalica (b. copac taiat. f. cu putere. luand o tenta rosiatica. Netratata. m.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. / blepharoplast.. / blepharo-conjunctivitis.: tarsoplastie. iiingere = a injuga). / blepharospasme. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. s. f. angulara. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. s. \Gjr.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. spasmos = contracfie. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. BLEFAROPTOZA. f. / blepharochalasis. blepharon = pteoapa. blennos = mucus. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. I. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. gonorrh(o)ea. a. gr. s.iuperco. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. / blepharitis. BLASTULA. a. BLEFARITA.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. [Qr. blastos = germen. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. ingustare. postencefalitic). a. [Cjr. b.). adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. s. Abrev. tip IV. [QT. tic. f. fr. poate deveni cronica sau. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. sin. s. insotite de o scurge-re purulenta. s.: sindrom Ondine (v. / blepharopto-sis. care unefte. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. s. f. dar simul-tan.: BAV. B. f. primele doua fiind b. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. Sin. nord-americana. [Ondine. f. gr. impreund. BLEFAROCONJUNCTIVITA. ia pfassein = a forma. / blepharo-conjonctivite.: boala Lutz-Splendore-Almeida. BLEFAROTIC. f. bilateral si simetric. ulceroasa. / blepharite. s. B. bloc. [Qr. a. incomplet) sau Intreruperea (b. iar In continuare ciclul se reia. m. s. sin. s.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. s. BLEFAROSPASM. s. blepharon = pieoapa. [fr. blepharon = pUoapa. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. gr.Si sud-americane. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). s. / blastula.} Sin. la phimoun = a strange. s. incomplete: 1) fl. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. de. / blindage. s. de origine tropicala. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. scuamoasa-seboreica. scuamoasa. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. m.} Sin. / blepharoplastie. marginale). doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. s. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. 2) B. flasca si ridata. a modda. n. n.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. origine onomatopeica. blocajul poate fi fix de 3:1. 2) B. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. BLEFAROPLAST. / blennorragie. neulcerativa sau seboreica. / blepharophimosis. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. [C/r. / blepharospasm. adica o unda P urmata de un complex QRS. cu poarta de intrare pulmonara. ptosis = cadere. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. s. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. / blepharoplaste. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. [at. Incetinirea (b. sin. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. b. II. blepharon = pCeoapd. forma a b. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. Speciile B. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. n. din oiandizH bloc = trunchi de. myketos = c. coniunctivus = care.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. 3) B. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. BLEFAROPLASTIE. [CfT. / schield. phimosis = stramtare. Ill este denumit Si b. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. s. blepharon = pieoapa. n. de. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. f. cu caracter intermi-tent sau permanent. sud-americana. / blepharoptose. m. blustos = germen. -ita. f.: corpuscul bazal (v. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . din germ. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. De asemenea.

BLOCAJ. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. fie pe ramura dreapta. B. Un b. V. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. n. fiecare b. dureroasa. Unele b. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. BOALA. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. b. prin depolarizare ireversibila. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. si o serie de termeni. parietal. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. Pe langa oprirea circulatiei LCR. Efectele se exercita asupra miocardului.: antagonisti de calciu. purkinjian de b. poate fi intermitent. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. de. denumite *semne. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. dificil de diagnosticat electrocardiografic. wpac titiat. n. ['£ngi. din o[andezil bloc = tmnchi de.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. vecke bolt = dw-tre. reticular sau b. minor (cu durata complexului QRS sub 0. prin *depolarizare insuficienta. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. bloc sinoatrial). BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. fizice sau psihice. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block.12 s) sau incomplet. Ansamblul de sali. de c.). cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. si canal de calciu. metabolic blockade. c. respectiv b. B. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. 3) Intre atrii si ventricule (v.} 1) In limbaj curent. dureroase sau nelinistitoare). Distingerea b. wide boHezn = fiodo. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. de ramura dreapta. ca urmare. Sin. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. b.: reactie miastenica (v. si hemibloc. cat si reactiile proprii bolnavului. bloc de ramura). temporara. dar nu necesar. Rezulta o serie de manifestari obiective. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. ependimar sau ventricular. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. dificila si vaga. [fr. Var. v. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. dar apare. pentru alfablocant (v. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. blot = patOj blottingpaper = sugativd. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. blocage. care prezinta rareori manifestari clinice. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. orice alterare a starii de •sanatate. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. sunt prescrise. parietal este. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. r. a-BLOCANT. [s[. si o serie de manifestari subiective. unde acestea se fixeaza. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. B. 2) Intre cele doua atrii (b. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. 2) B. Se disting: b. f. Ca urmare. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. adesea utilizati ca sinonimi nu . partial: blocaj spinal. major (durata complexului QRS peste 0. avand caracteristici proprii electrocardiografice. V. dar recidivanta a unei articulatii. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. vaselor periferice si arterelor coronare. c. B. de c. s.). n. b. m. denumite *simptome. s. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. c. s. Sin. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. / blocage. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. De asemenea.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. tranzitoriu sau permanent. Western blot. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. In particular In cazul genunchiului. biochimice sau morfologice). Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice.). bloc atrioventricular). BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. V. de c. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. b. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. ale caror caractere releva atat natura bolii. s. 1) Sin. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. f. de arbo-rizatie. atrioventricular complet. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. poate fi complet. tahicardie reflexa. m. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. In realitate. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. Sin. Imobilizare brutala. a. r. / blockage.12 s). b.: blocaj meningian (v. Se disting trei grade. B. trifascicular complet se traduce prin *b. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. 5) la nivelul tesutului Purkinje. / disease. b. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. purkinjian. per os sau intravenos. rezultand b. V. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. In continuare. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). si b. m.] Angl. BLOTTING / blotting / blotting. Tip de *b. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. / maladie. Northern blot si Southern blot. de ramura stanga.

*boala Basedow-Graves. autoallergique / autoallergic d. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. b. Ex. edeme ale membrelor inferioare. of intravenous drug users. sau doar de orez decorticat. AUTOALERGICA / m. trisomie.: boala Addison (v. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). de I'air conditionne / air conditioning d.: boala autoimuna (v. A fost observata In Extremul Orient. BRONZATA / m. V. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. conjunctivita. • B. • B. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. Palade. iar <7ness este derivat din /// = rau. c. In special la temperaturi sub 37°C. Ca urmare. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. entitate morbida. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. 0 definire recenta a b. si sindrom. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. bronsita cronica si stare de astenie cronica. anumiti gameti continand un cromozom In dublu.: boala Goodpasture. du toit de roseau / thatched roof d.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. Invelisul bobului de orez continand tiamine). semnifica de fapt contrariat sau fntristat. In fr. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. de obicei. CARDIACA ISCHEMICA / m. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. prin a. • B. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. s[a6iciune. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. • B. des agglutinines froides / cold agglutinin d.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). B. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. par autoanticorps / autoimmune d. de b. are doua B. transsudat la nivelul seroaselor). congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. de aceea. • B. In slava veche. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. apartinand lui G.: In engl. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent.: beriberi. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. ALERGICA / m. normal si normalitate. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor.. V. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. AGLUTININELOR LA RECE / m. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). AMNIOTICA / m. • B. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d.. alergic si alergie. patiens = persoana care sufera. ACOPERISULUI DE STUF / m. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. orice b. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. (diolectut cingoie.: BCI. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. disgonozo-mie. • B. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. consecinta unor cauze diverse. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. PRIN AUTOANTICORPI / m. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . B. bronzee / bronzed d. care distruge vitamina B. are totdeauna o cauza bine definita.). care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. 'duplicate. B. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. Sin. . la r. Se rezerva numele de b. pathos = suferinta. de b. dar mca nedemonstrata. termenul disease.). boala autoimuna. iar pacient din lat. 223 . AUTOIMUNA / m. cariotip. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. b. Manifestarile b. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului.. bronchiectasiante / bronchiectasis. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. a. patologie provine din gr. are cauza totdeauna cunoscuta. • B. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. •B. deletia unui brat cro-mozomial). Sin. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. B.). autoimmune / autoimmune d. sex nuclear.). hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. •B. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. AERULUI CONDITIONAT / m. BRONSIECTAZIANTA / m.amnd.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. la r. a. Dupa cum. cronica a batranilor si b. In daneza syg = boala. Ex. V. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva.: cardiopatie ischemica (v. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial.s[a6iciune e^tremd. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . In raport cu denumirea de b. V. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. fie la o pierdere de material (monosomie. anemie hemolitica prin fixarea complementului. Sin. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). • B. confuzia b. • B.: bronsiectazie (v. autoalergica fiind si autoimuna. prin autoanticorpi. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. •B. *sindrom. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. migrena. B. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. Se mani-festa In doua forme: b. Sin. BERIBERI / beriberi / beriberi. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. poligonozomie.. Sin. deletie si translocate. Abrev. Sin.. repetarea. allergique / allergic d. ia numele de *sindrom Goodpasture. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. aberatie cromozo-miala.z) core inse. B. amniotique / amniotic d. (atacul receptorilor pentru TSH). *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). E.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. monosomie. autoalergica. • B. a. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. laureat al premiului Nobel.

*poliartrita reumatoida. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. leptospirozele. CICLICA / m. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. Simptomatologia acestor b. chronique d'altitude / altitude d. cu episoade confuzionale. CONGENITALA / m.: boala Marion. ca frecventa. • B. / fifth d. CARENTIALA • B. rahitism. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului.: boala complexelor imune (v. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. sprue nostras. COPIILOR ROSII / m. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. Sin. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. •B. congenitale / congenital d. • B.In aripi de fluture"). Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. deci diaree cu steatoree. boala transmisibila (v. •B. •B. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. of liver. Lewy (Lewey). Sin. fie prin contact direct (contagiune directa). Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza.. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. de caisson / caisson d. bronsita.: boala Gee. B si nedeterminate). avec declaration obligatoire / notifiable d. coeliaque / c(o)eliac d. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. boala polichistica a sanilor. infantilism intestinal.B. Grup de b. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. febra Q.: eritem infectios acut. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). afectarea starii generate si eritem. CARENTIALA / m. Clinic. se manifests prin febra. • B. •B. •B. B c. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. des conserves / bottled food d. 18S5-1950. v.. Sin. Etiologie incerta. B. probabil de origine streptococica. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). oprire a cresterii. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). V. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. fibroza pulmonara interstitiala difuza. " B. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. •B.: boala Monge (forma cronica). C. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. des complexes immuns / immune complex d. La copil. contagieuse / contagious d. miscari involuntare. Sin. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. este discutabil. DE CHESON / m. iar ulterior se extinde pe torace si membre. des enfants rouges / red boys d. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. scarlatina.] Dementa progresiva sau psihoza. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. botulismul.: boala ciclica trisimptomatica. Sin. asociata cu cianoza de efort. osteomalacie. B. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. Sin. [Frederic H. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. holera. Unele din aceste entitati sunt *b.: kwashiorkor (v. carenta. prurit. meningita cerebrospinala epidemica. B.: boala polichistica a plamanului. si embriopatie. V. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. hemoragii). CONTAGIOASA / m. autoimune. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. Sin. semne de 'parkinsonism. malaria. nanism intestinal. v. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. este determinata de un *par-vovirus (B-19). se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. bruceloza. • B. V. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. kystique de la mamelle / cystic d. B. rabia. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. B. •B. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. si complex imun. Sin.: boala Reclus. antraxul. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. • B. du col vesical / bladdsr neck obstruction. tifosul exan- . iar de altii ca o forma de cancer. purpura trombocitopenica idiopatica. boala Thaysen. serului. 'sindromul Dressier. iluzii. CORSETULUI / m. Orice b. febra tifoida. Sin. cefalee. acuitate mentala alterata. B. Sin. boala Herter. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. Sin. CELIACA / m. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. a caror patogenie implica 224 B. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. de regula transmisibila. infantilism celi-ac. COLULUI VEZICAL / m. CHISTICA A PLAMANULUI / m. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. • B.. febrele paratifoide A. In pusee.: colagenoza (v. Sin.: boala polichistica a ficatului. halu-cinatii. DE COLAGEN / m. regiunea bazala ante-rioara a creierului. CHISTICA A MAMELEI / m. du collagene / collagen d. of lung. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. cu care copilul se naste. a carei declarare este obligatorie. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. CRONICA DE ALTITUDINE / m. agitatie. difteria. tulburare hormonala). des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. cyclique trisymptomatique / Milian d. In consecinta. • B. par carence / deficiency d. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. echimoze. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. cyclique / cyclic d. CHISTICA A FICATULUI / m.: boala ciclica (v. of breast. boala Bloodgood. • B. *b. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. reportable d. laringita si danoza (In tipul emfizematos). substratui anato-mopatologic al b.). Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). • B. fie prin intermediul unei alte persoane. *fenomenul Arthus. chronic form of mountain d. kystique du poumon / cystic d. COMPLEXELOR IMUNE / m. 'Polidtemie secundara. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. CONSERVELOR / m. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. petesii. • B. c. c. megaleritem epidemic. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal.). poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). dar poate aparea si la alte varste. tetanosul. • B.).). Afectiune cutanata. soroche.: boala Lewy. •B. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. kystique du foie / cystic d.. hepatitele virale (A. Sin. du corset / corset d. Evo-lutia este cronica.). tetra-pareza In flexie. A CINCEA / cinquieme m. In prezent se utilizeaza ca sin.

: boala HarInup (v. Ex. idiopatice sau psihogene. a n. Ex. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. e. du foehn / fohn d. degenerative des articulations / degenerative joint d. din cauza unui agent infectios sau toxic.). constand In cefalee. QMS). f. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. ENDEMICA / m. aparuta la puber-tate. •fetopatii) fie dupa nastere. b) b. • B. H. of newborn. EXOSTOZANTA / m. de cauza necunos-cuta. Sin. genopatii. • B. imputabile unui act medical oarecare. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. Sin. g6netique / genetic d. dominant. gonozomale (dominante sau recesive). la nivelul unei populatii sau arii specifice. edeme generalizate la copil. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. la nivelul unor populatii sau arii specifice.: mucoviscidoza (v. exostosante / exostosic d. V. si incompati-bilitate fetomaterna. • B. care este In relatie doar cu alimentatia. endemique / endemic d. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). Termen generic pentru un grup de b. responsabil de aparitia b. fonctionnele / functional d. 2) Rar: ansamblu de 225 . FOHNULUI / m. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. complicatiile postvaccinale.: enzimopatie (v. genetica. Sin. Sin. • B. adipozitate. • B. hydrique / hydric d. hereditaire / hereditary d. icter. EREDITARA / m. B) Lista b. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. hydatique / hydatic d. genotypique / genetic d. genetice sau genotipice. b. d. • B.). si glicogenoza. • B.: echinococoza (v. demyelinisante / demyelinating d. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. HILULUI / m. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. de la originea vietii intrauterine. EPIDEMICA / m. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. Se disting: 1) B. care nu progreseaza In timp. B. se deosebesc: a) b. • B. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. des griffes de chat / catscratch d. vant uscat si cald. Sin. hipercolesterolemie. Sin. endomyocardique / endomyocardial d. adevarate. se opun *b. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. • B. 2) B. B. HIDRICA / m. Sin.. V. • B. pulseless d. • B. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. • B..: boala van Creveld. essentielle / essential d. • B. GHEARELOR DE PISICA / m. HIPERENDEMICA / m. care se propaga In vai din zonele muntoase. B. care afecteaza. • B. boala ereditara. ESENTIALA / m. iritabilitate. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. h. IATROGENICA • B. of the pancreas. dar al carei caracter genetic nu este cert. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. • B. determinata. glycogenique / glycogen-storage d. hemolytique / h(a)emolytic d. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. • B. Clinic. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. boala von Gierke.). IATROGENICA / m. hiperlactacidemie si hiperuricemie.).). B. este o forma de *eritroblastoza fetala. HIDATICA / m. acetonemie cu cetonurie. uneori. ?i epi-demie. este strict localizat la nivel hepatic si renal.: boala Takayasu • B. ereditare sau genetice.: hipertensiune arteriala esentiala.: boala Bessel-Hagen. acquise / acquired d. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. ENZIMATICA / m. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. FUNCTIONALA / m. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. si boala idiopatica. des femmes sans pouls / young female arteritis. boala ereditara. ENDOMIOCARDICA / m. tipic: *scleroza multipla. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. astenie.: b. B. Boala aparuta dupa fecundatie. B. glicogenoza Cori tip I. deci. e. Sin. familiale / familial d.: osteoartrita •B. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. • B. iatrogenique / iatrogenic d.: b. des dep6ts denses / dense deposits d. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. • B. Sin. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. e. poate prezen-ta caracter familial. • B.: sin-drom de lob mijiody (v. In functie de modul de transmisie. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. GENOTIPICA / m.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. •B. cu distrugerea secundara a hematiilor. EMETIZANTA JAMAICANA / m. hipertrigliceridemie. V. V. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Sin. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. " B. Sin. 6pidemique / epidemic d. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. si endemie. hepato-splenomegalie si. transmisibile cu dedarare numerica. hepatomegalie. FEMEILOR FARA PULS / m. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. Sin. • B. sub aceeasi forma. •B. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. • B. B. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. GLICOGENICA / m. V. genotipica. "B. Orice b. V. B. Este o varietate de *osteocondrodisplazie.). In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. Structura glicogenului hepatic este normala.B. DEPOZITELOR DENSE / m. V. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. pot fi iatro-gene. hiperend6mique / hyperendemic d. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. enzymatique / enzymatic d. insom-nie. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. e. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. • B.: boala Minkowski-Chauffard (v. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II.-n. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). • B. recesiv. Sin. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. Patologie transmisa genetic. V. GENETICA / m. du hile / middle lobe syndrome. Manifestare clasica de "meteoropatologie. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. *Prevalenta continua a unei b.). prin aberatii cromozomiale. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. FAMILIALA / m. HEMOLITICA / m. DEMIELINIZANTA / m. • B. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. B. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. glicogenosis. infectia HIV (indiferent de stadiu). DOBANDITA / m.

• B. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. KALA AZAR / m. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. g. palatina. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. •B. *complexelor imune). Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. sindrom imunoproliferativ. idiopathique / idiopathic d. • B. b. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. anemie. ITAI-ITAI / m. digestive si renale. si boala esentiala. nodulii limfatici ai splinei. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. 1) B. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. •B. Grup de *paraproteinemii. care poate fi transmis de catre caine. hipersensibilitate). du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. tub digestiv. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. g. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. IMUNODEFICITARA / m. Sin. de etiologie necunoscuta. sau complica o afectiune deja existenta. 29 nwrtale. medicamenteuse / drug d.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. microcefalie. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. MEDICAMENTOASA / m.: boala Seligmann (v. care exista prin ea Insasi. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. LIPOFAGICA / m. • B. • B. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. edeme si paralizii intermi-tente. LIGATURILOR / m. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. • B. paloare. corioretinita etc. Implica: *daudicatie intermitenta. efecte secundare. • B. splenomegalie. neagra.). purpura trombocitopenica. infectieuse / infectious d. *B. V.: lupus eritematos diseminat (vJ. " B. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. pareze musculare. [^{indusa kala azar = fe. Exista trei tipuri: *B. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. Intalnita frecvent la copii presco-lari. . determinate. INTERSTITIALA / m. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. B. immunodeficitaire / immunological deficiency d. crize de tetanie. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. miu. si boala contagioasa. 1. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. LAXATIVELOR / m. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. g. anemie hemolitica. ereditara cu transmitere genetica recesiva. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. LANTURILOR USOARE / m. interstitielle / interstitial d. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. hipoproteinemie si hipokaliemie. cu anemie grava si splenomegalie. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). I. cianoza. determinand o simptomatologie polimorfa. boala transmisibila. alteori existand o dereglare functionala (b. cu incidenta maxima vara. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m.: Kala Azar. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. b. ca urmare a unui proces de *saponificare. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. • B. sugerate involuntar de medic bolnavului. lacunaire / lacunary d. deshidratare. B. de chaines lourdes / heavy chain d. LANTURILOR GRELE / m. • B. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. des chaines legeres / light chain deposition d. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. (witre care. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. V. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}.6ra. Kala Azar / Kala Azar d. LIZOZOMALA / m. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. Sin. paloare. 226 B. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. IMUNITARA / m. febra. astenie marcata. • B. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. *pancitopenie. care nu este consecinta unei alte stari morbide. Stare septica grava a sugarului.). Itai-ltai / Itai-ltai d. *Exantem autolimitat. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. 2) asiatica. cu afectarea doar secundara a parenchimului.B. LANTURILOR GRELE MIU / m. sau infantila. congres organizat de American Legion. V. 2) Prin extensie. gingivala. de obicei kappa. LACUNARA / m. de etiologie necunoscuta. *B. In continuare. la un. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. gamma. boala complexelor imune. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. immunitaire / immunologic d. alfa. encefal. MANA-PICIOR-GURA / m. • B. IDIOPATICA / m. care se pot asocia cu tulburari neurologice.. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. • B. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. care este provocata de microorganisme patogene. • B. glande sativare). I.). • B. s-au inregistrat ISO cazuri. Ca urmare. des laxatifs / laxatives d. lipophagique / lipophagic d. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. • B. Denumire generica pentru b. hipergamaglobulinemie). B. • B. B. si conectivita. LANTURILOR GRELE ALFA / m. lysosomiale / lysosomal storage d. b. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. tahicardie. " B. limba. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). INFECTIOASA / m. hipotermie. • B. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. In formele grave: tulburari renale. •B. des ligatures / ligatures d. LEGIONARILOR / m. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). reactii de intoleranta.] B. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. intercurrente / intercurrent d.: boala Franklin (v. INTERCURENTA / m. • B. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. Sin. MEDICAMENTOASA •B. complex imun. Sin. si autoimunitate. prin *autoimunitate. V. V. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. c^nd. • B. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. Orice b. V. hipotensiune. B. des legionnaires / legionnares' d. Denumire generica pentru orice b. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. • B. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. poliadenopatie. • B.

*b. a membranes hyalines / hyaline membrane d. Termen foarte general prin care se desemneaza b. Termen generic pentru b. Ex. • B. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. aceste b. m. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. parapareza spastica.: guta). obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza).). vine. monogenique / monogenic d. • B. MONOGENICA / m. hidric. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi).: obezitate.: boala Voorhoeve (v. anticorpilor si chiar o serie de b. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. B.Cui de ocfii.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. • B. paralizie progresiva bulbara. de la mouche noire / blackfly d. MOLECULARA / m. 227 . des os de marbre / osteopetrosis. La examenul histologic se constata. afectare hepatica variabila. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Ansamblu de tulburari. du noeud sinusal / sick sinus syndrome. Sin. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. MEMBRANELOR HIALINE / m. 1) Soc operator (v. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). Kennedy. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. ' B. m. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. A PATRA / quatrieme m. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. care cu-prinde *b. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. endocrine. tulburari biochimice ereditare. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. B. 'B. ORGANICA / m. MUSTEI NEGRE / m. ionic. m. d. • B.: rubeola scarlatiniforma (v. mineral. mitrale / mitral d. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. • B. • B. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. OASELOR DE MARMURA / m. B. MITRALA / m.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. metabolique / metabolic d. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. •B. • B. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. enzimopatii). tie.magimie. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. vitaminic etc. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. fasciculatii. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral.B. Sin.] B.APATRA • B. membrane hialine. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). ' B. de moyamoya / moya-moya d.: In grefa de maduva osoasa). moyamoya = cefos. • B. Denumire gene-rica pentru un grup de b. vag. B. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. dobandite. moleculaire / molecular d. dislipidoza). Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. iar cauza b. Sin. B. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. Sin. fosfocalcic. care actualmente desemneaza Indeosebi b. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. operatoire / surgical shock. *glicogenoza. MEDITERANEANA • B. infectii. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. In plan clinic.. •B. intr-o maniera stereotipa). rezistenta spastica la miscarile pasive. homologue / graft versus host reaction. 2) Prin anomalii endocrine. OMOLOGA / m.: diabet. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. si osteopoikilie. 2) Incorect: sindrom postoperator. de nutritie si metabolism. b) metabolismul nucleotidelor (ex.: ganduri persistente). care afecteaza neuronii motori pe-riferici. Diagnosticul se face prin *angiografie.).: p-talasemie). determina anxietate marcata. / Filatov's d. METABOLICA / m. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. osmotic. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. d) echilibrete addobazic. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. Tay-Sachs a adultului.. Obsesii recurente (ex. la aspectui firumat. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. •B. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. MOYAMOYA / m. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. OPERATORIE / m. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna.: boala Cooley (v. raspandita 7n America de Sud. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. OBSESIV-COMPULSIVA / m. la nivelul alveolelor. •B.: boala Bonieland. MICRODRENOPANOCITARA / m. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. V. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree.: boala Albers-Schonberg (v. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime.). B. NODULUI SINUSAL / m.nwm. amintind de splina. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. *scleroder-mie. Inflamatie pulmonara. revizia a X-a QMS. care au o consistenta carnoasa. sunt cuprinse In capitolul IV -B. organique / organic d. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. Sin. du neuron moteur / motor neuron d. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. • B. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. [Jap. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic.Tta. NEURONULUI MOTOR / m. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. Machado-Joseph. . galactozemie congenitala). In cadrul b. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. Leziunea poate fi monoalelica (ex. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. Sin. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). c) metabolismul lipidic (ex.m fum de fyara" fi se re/era (a i. adesea mortale. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. •B. 1 B. •B. fara implicarea sistemului motor corticospinal. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana.: moyamoya. 3) De ori-gine alimentara.e.).). pe baza tulburarilor metabolice. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie.

Denumire discutabila care. PERIODICA / m. • B. • B. ADPKD este una din cele mai frecvente b. r. POLICHISTICA EPIDERMICA / m.: *febra mediteraneana familiala. teoretic. • B. si boala Skevas-Zerfus. polichistica renala care se manifesta numai la copil.B. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. De fapt. • B. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. Alteori. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. B.: ADPKD.: boala urechiusei atriale. de systeme / system d. care urmeaza altei b. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. pot fi determinate de agenti fizici (ex. boala serului (v. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. of lung. cauza b. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. of liver. secondaire / secondary d. systemique / systemic d. polykystique epidermique / polycystic d.: sindrom Kienbock (v. SISTEMICA / m. polygenique / polygenic d. Sin. greata. of epiderm. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. Abrev. gat si torace. B. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. V. • B. • B. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. Ex. poate fi un agent patogen. s. b.: sistemul reticuloendotelial. boala serica. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. SEMILUNARULUI / m. PCOS. tuse.: boala Reimann (v. •B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. g. Sin. B. SECUNDARA / m. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. DE SISTEM / m. Sin. • B. se poate compli-ca cu esofagita peptica. s.. *b. la nivelul porilor mameloanelor. *radiopatie. • B. Sin. Sin. du serum. de volum variabil. Sin. lipotimie. du semilunaire / semilunar d. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. • B. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m.).). B. de origine genetica. of kidney. PESCUITORULUI DE BURETI / m. s6rique / seric d. digestive) m special chisturi hepatice.. SECRETANTA / m.: *diabetul zaharat. *benzolism). B. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza).). Sin. un traumatism sau un alt eveniment. fara patologie cardiaca. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). • B. polykystique des reins / polycystic d. cu- 228 . B. se adopta pentru b. p. SERICA / m.). 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. SCLERELOR ALBASTRE / m. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. si policistina. 2) Sin. Apare la subiecti peste 50 de ani. POLICHISTICA OVARIANA / m. bilate-rale.: rinichi polichistic.. Termen prin care sunt desemnate doua b. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. B. Lobstein's d. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. care apare spon-tan. • B. periodique / periodic d.: boala sistemica (v. este consecinta b. • B. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. Afectiune ereditara.: sindrom Stein-Leventhal (v. B. polykystique des seines / polycystic d. r.: boala chistica a ma-melei (v. PROFESIONALA / m. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. stibiu). ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b.: boala chistica a ficatului (v. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. POLIGENICA / m. febra si albuminurie. • B. febra). Sin. " B. POLICHISTICA RENALA / m.).: boala chistica a plamanului (v.: boala Lobstein (v. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. a unui lichid seros.PERIODICA • B. uneori la nulipare.. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b.). care apare episodic. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. du pecheur des eponges / spongediver's d. greata. B. •B. de cheson) sau chimid. lactescent sau laptos. SISTEMICA • B. • B. Sin. p. si rezulta din aceasta. curbatura.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. primaire / primary d. 1) B. Sin. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. B. secretante / secreting d. SERULUI / m. fara leziuni glandulare notabile. •B. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d.). multisistemica. uneori sub forma de *erizipeloid. secundara. R. concurente la determinismul patologic. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. ritm nodal). care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. diseminate pe frunte. si nici cauzata de o alta maladie.). ereditare la om. t®sutul conjunctiv). SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. •perioade Luciani-Wenckebach. la intervale regulate. du poumon de fer-mier / farmer's lung.). Se expri-ma prin reactie locala. B. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. • B. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. •B. • B. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. Abrev. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. manifestandu-se prin palpitatii. sistemul limfoid. dispnee. V. relativ frecventa. m. •B. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. Ex. professionelle / occupational d.: PCOD. • B. In zootehnie etc. ulceratii.). polykystique du poumon / polycystic d. POLICHISTICA A FICATULUI / m. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. Sin. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. *B. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. poly-kystique du foie / polycystic d. si policistina. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. B. Sin. POLICHISTICA A SANILOR / m. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. p. •B. nefiind asodata cu o alta b. V. •B. of breast. dar poate conduce la o *b. determinate de refluxul sucului gastric acid. cu artralgii. serique / serum d. PRIMARA / m. m toate segmentele tubilor uriniferi.

B. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. asemanatoare. Sin. 'schistosomiaza. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. Observata la adolescenti. tifos tsutsugamushi. medic ingles. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. disfunc-tii intestinale. SOMNULUI / m. • B. Sin. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. X. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. melanoza dermica. printr-o gazda intermediara.: *boala Chagas. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. tripanosomiaza). animala sau vegetala. Pentru primele patru b. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. TICURILOR / m. ex. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). B. A SASEA / sixieme m. Sin. VACILOR NEBUNE / m. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. de surcharge / storage pool d. ADAMS-STOKES. 1793-1860. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). Sin. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. Anton Biermer. Still a adultului). medic engiez. venerienne / venereal d. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex.: *sifilis. Australia si India. TROMBOEMBOLICA / m.: tripanosomiaza africana (v. cutanate (*sderodermie. *leishma-nioza. *poliartrita cronica juvenila.rna. Wiliam Stokes.. clinician vtandu.). 2) Sin. casexie bronzata. specifique / specific d. multiple. de tip tifoid si leucopenie. *b. virusuri sau paraziti. Ex. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). a virus lent / slow virus d. •B. 18041S7S. ADDISON-BIERMER. „ • B. medic german. "lipo-idoze. caracterizata prin *xan-tomatoza.). virus hepatitic B.. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. 2) Sin. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. TRANSMISIBILA / m. *febra galbena. cinci manifestari majore: anemie.sirop de artar" al urinei si al corpului.B. care au In comun. Transmiterea se face direct. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. •B. uneori. • B. tropicale / tropical d. sunt acceptate ca forme ale acestei b. "gonoree. glycogenique / glycogen storage d. debuteaza 229 . (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis.: *b.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. de vaches folles / mad cows d. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide.\ Insuficienta suprarenala cronica. adesea. AKUREYRI. thronibo-embolique / thromboembolic d. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. [Jap. icter cronic si. PRIN STOCARE / m. Sin. con-vulsii. B. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice).si mediolobulara. *sancru moale.] Sin. Sir William Withey Gull. *dermatomiozita. transmissible / communicable d.: malaria tratata cu *chinina). CU VIRUS LENT / m. dispepsie. medic iriandez. Londm. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m.: sindrom Gilles de la Tourette (v. •B.: sindrom Adams-Stokes (v. clinic. • B. •B. dupa o incubatie B. Lonitra. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. 17931S60.). •B. / sixth d. De ex. B. *oncocercoza. 2) pete albe si brune. oraf M IsCanda wide au.. DE SUPRAlNCARCARE / m. exantem. •B. hemoragii.: boala venerica. (STD). •B.). care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. apoi (a Zurich.).: tezaurismoza (v.: glicogenoza (v. V. curba febrila In platou.} B. des tics / Gilles de la Tourette d. 1816-1S90. virus herpetic. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. V. Candida. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. cu debut mai tardiv. B.: boala transmisibila sexual (v.: boala Biermer (v. • B. si boala Dutton. eel mai sever. •B. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. de-clararea b. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic.: boala Zahorsky (v. Trichomonas. *lepra.). Sin. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. *sindrom Sjogren). • B.: boala Menkes. izo-leucina si va-lina). • B. adenopatie satelita. Caracteristidle clinice includ coma. 1793-1860. •B. si SIDA. 'DuBOn. ADDISON. 1791-1875. 1) Entitate mor-bida bine definita. Sin. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). [Thomas Addison. Sin. ciroza biliara. [Thomas Addison. *b. ADDISON-GULL. TSUTSUGAMUSHI / m. of liver. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. 1827-1S92. Denumire generica pentru b. • B. [Thomas Addison. Sin. 'in stadii avansate. [Akmeyri. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. *polio-mielitei anterioare acute. vasculare ('angeite alergice). apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. sau indirect. Nicolas-Favre. • B. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. Se disting.). a femeilor de varsta medie. B. [Robert Adams. *boala Behcet etc. 2) intermediar. • B. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. se caracterizeaza.: hiperkeratoza (v. tsutfiiigamushi = gandac periculos.: boala ritmica auriculara (v. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. URECHIUSEI ATRIALE / m. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. provocate de *vjrusuri lente.: boala bronzata. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. de stocare a glicogenului. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1).] B.: boala de sistem. astenie. SMALTULUI PATAT / m. • B. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . venereal d. par stokage / storage d. hipotensiune. du sommeil / sleeping sickness. de I'oreillette / rhythmic auricular d.. Actualmente.). Ex. •B. *malarie. dupa Addison. leucinoza. KUREYRI de 12-14 zile. • B.. de etiologie necunoscuta. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. •boala somnului. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). care se manifests prin senzatia de rau general. Boli cu nume proprii • B.} B. Sin. este obligatorie.). printr-o persoana sau animal infectat. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. V. Sin. Loutim. •B. VENERICA / m.). cu exitus la scurt timp dupa nastere. Sin. •B. medic engtez. si boala contagioasa. SPECIFICA / m. medic ingies. HIV etc. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. 'Du6Cin. TROPICALA / m. de I'email tachete / mottled enamel d. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate).} Sin. sensibilitate la frig.

agnozie. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). n. Prognostic sumbru. contemporan.ian.] 1) B. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. amauroza congenitala Leber. [name] Alagille. ge. ANDREWS. congenitala si ereditara. de asemenea. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. • B. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. aplazie retiniana. Toionia). B. 'Sans.SW^-i undt a fast descrisa. 1907.: dementa presenila. surditate. *mioclonii.: osteodistrofie ereditara Albright (v. newoiog fi psihiatru ger-man. sindrom Vogt. retentie vizuala. Sin. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie.ian. caracterizata clinic prin "microcefalie. Theodor Leber. Radiologic. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. uneori. amigdalita.. este manifesta clinic dementa accentuata. 2) V. osteosderoza generalizata.] Denumire prin care. afazie. [Bernard f. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. Progresiv. [George Clinton Andrews.] Afectiune rara. • B.: boala Alstrom-Leber (v. ARMSTRONG. 'Washington. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. • • B. S-a con-statat. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. apraxie. evolueaza rapid spre dementa si moarte. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . dennatotog american. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. 'Satin. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. Etiopatogenia b. 'Paris. ARDMORE. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent.honberg. denumit A-p. 'Paris.rm. profesor de medidnil intema. mieloscleroza. n. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. oftalmoiog gt. cu deces pana la varsta de doi ani. caracterizata prin rinofaringita rebela. Sin.z contemporan.: glicogenoza de tip IV (v. si C.. ALSTREM-OLSEN. 1835-1915. In Okiaftoma .). swOtz.: boala .). medic australian contemporan. transmisa autozomal recesiv. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. Se vindeca adesea spontan. 2) Stewart W. 'in care se asociaza caracteristicile *b. • B. Sin. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. • B. n. n. la adult. 'Paris. Alexander. [Julius Arnold. mialgii. acuta virala. 18401917. Londra] 1) Sin.. • B.. [Eugene Apert. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut.] Sin. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. neurolog american.] B. 1868-1940. 1817-1861. care poate prezenta o infectie latenta. 0. osteoporoza familiala. meningita seroasa epidemica. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. pTofesor (succesiv) la. osoasa rara. ALAGILLE. 'Paris.: boala Leber I. cu tulburari mari de memorie. 9{ew yor^ 1901-1964.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. pediatru franc-ez. Qottingen si J-feideKey. nu este clarificata. ALSTROM-LEBER. Apert cu semnele faciale ale *b.: acrocefalosindactilie tip II. Sin. testele psihometrice (memorie ime-diata.an.B. ereditara. OIsen. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. • B. Sin.: sindrom Alagille (v. Rezervor de virus: soarecele de casa. [Ardmore.tic.. dureri musculare. [Heinrich Ernst AlbersSr. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. adeno-patii. ALBERS-SCHONBERG. paralizii si. 1891. [Dorothy Hansine Andersen.oase-lor de marmura".nCita. sindrom Andersen. familiala si ereditara. [Cnr/ Hem-y Alstrom. medic american contemporan. 1925. agitatie psiho-motorie. 1868-1940. APERT. baza militara. 18S619S8. • B. ARNOLD.] Sin. dar poate evolua si letal. 1907. medic francez. Sin.).] Sin. In formele de debut.: acrocefalosindactilie tip I (v. 'Philadelphia. prevalenta b. americana. pediatru franca. difuza. probabil virala. 1835-1915. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali.: coriomeningita limfocitara. ge. la care se adauga apraxia si agnozia. de tip probabil recesiv. [Julius Arnold. discalculie.: atrofie musculara progresiva. si boala Pick.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. ALPERS. [Eugene Apert. • B. neurolog francos. 1874-1938. V. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. • B. glicogenoza). C. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic.ne.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex.ALAGILLE prin febra.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. oftalmolog suedes contemporan. . neuroCog frances. hepatosplenomegalie. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. Cea mai profunda alterare afec230 B. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. ALZHEIMER. A. ARAN-DUCHENNE. ANDERSEN. Sin.. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. scleroza Alzheimer.). boala Leber II.. exista o degenerescenta progresiva. suede. ARNOLD-CHIARI. 'Boston. neuropatoiog engie.: boala von Willebrand (v. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. 1806-1875. Louis Edovard Octave Crouzon. anemie importanta etc. [If Benjamin Alexander. parestezii de Intindere variabila. ANDERSON". m prezent. • B. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. meningita limfocitara acuta benigna.} 1) Sin. B. infectioasa. dezorientare temporospatiala. nevrita optica retrobulbara ereditara. pediatru frames. 'Hamfmrg. osteo-petroza. • B. • B.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. ALBRIGHT. radiolog german.] Sin.). ALEXANDER. patohg american. \A. [Francois Ami/cor Aron. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. [Car? Henry Alstrom. 1900. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). 1865-1921. 19001969. tulburari ale limbajului oral si scris. medic american.). Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. • B. [Fuller Albright. aceastd afectiune pentru prima data.te pufiiica. • B. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. cat si Inainte de aceasta. [CAar7es John Armstrong. Sin. •• • B. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. sindrom Anderson. 9{ew yorki n. Histologic. 6acterw[og american si specialist m sa. Anderson.] B. 1S64-1915. 2) V.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. A. *amauroza. fara afectarea substantei albe). APERT-CROUZON. • B. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta.] B. Alpers.!.: bacterida pustuloasa. 'sindrom meningian. Sin.ne. Haas . ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). infectii pelvine). manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. • B.tic. dementa Alzheimer. [Alois Alzheimer. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor.

" B. • B. 1845-1945.] Sin. • B. pericardita constrictiva etc.ri-can. profesor ia 'Str(in. " B.rseBurg.} Tumora maligna.. diaree. VTofesor la f(oTe. *eretism cardiac). • B. foliculara.: boala Machado-Joseph (v. tremura-turi digitale fine.} Ulcer cutanat tropical. 1853-1934.: boala Rendu-Osler (v. 18571927. Schiffrin.: boala Moeller-Barlow. care dispare In cateva luni.: pseudorabie (v. medic austriac.] B. BASEDOW. evolutie rapida spre exitus.} Varietate de *hidronefroza.: boala Moschowitz. purpura trombocitopenica trombotica. BAEHR-SCHIFFRIN. medic si Botanist engCez.: anemie Banti. 1780-1855. 1877. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. BARBER. sufuziuni subperiostale.ARNSTEIN Chiari.: molluscum contagiosum (v. • B. • B. n. BEHQET • B. ojtaimolog e. Cft-Kcyo. [Benjamin Guy Babington. Vaquez In care lipseste splenomegalia.z. boala Flajani. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. chirurg e. [G.). Londra. [John Hutton Balfour.z.: boala Darier (v. [Azure. ARNSTEIN. 1852-1925. Sin. 1778-1821.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie.). anemie. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. medic francos. Londra. neurolog mgltz. BALFOUR.ng[e.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. tulburari psihice.} Sin. psihiatru francos. B.).: dermatita buloasa keratogena. medic gcrman. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. •B.} Malformatie congenitala rara. 1865-1918. febra.} 'I'Hiperkeratoza difuza. m Ocwnvl Atlantic. BANNISTER. AZORE. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). trans-piratii profuze. Arthur Simons. 231 . manifestata prin dementa. neuroCog rus. 'Barcelona. • B. nwGc germcol. Copenfiaga. BARCOO. care apar de obicei In al doilea an de viata. me-dic ingte. BANTI. Sin.e. Sin.: purpura senila Bateman. Sin. • B. BEAUVAIS. Londra. 1794-1866.ng[tz.an. leziuni nervoase. sindrom Banti. [Sir Thomas Barlow. medic spanioi. 1865-1918. fans. BATTEN-MAYOU. a celulelor anormale (mieloblaste. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). [Hulusi Behcet.ngit. [T'/tomos Bateman. 'Dublin. Vuna. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei.). unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. 'Edin6urg. Robert fames Graves. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. ai 'Marinei legate. scorbut infantil. Londra.z.). BAMBERGER. 1822-1888. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. " B. Sin. 1855-1928.} B. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. 1885-1950. ana.} Sin. [Henry Martyn Bannister. Landre Beauvais.rse. " B. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. istoric pentru maduromicoza (v. r&u. [Frederick Eustace Batten. cfiirurg franctz. • B. *diskeratoza foliculara . [Guido Banti. • B. 'Edin6urg. portugheze. uneori familiala. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. [Heinrich van Bamberger. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. Este o varietate de reumatism degenerativ. 1799-1858.In disc". [Abel Ayerza. BEHCET. Forma a *b. radioCog danez. observata la nou-nascut. [Sir George Ballingall. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. medic engte. BABINGTON. [Frederick Eustace Batten. Sin. apoi ia St.burg.). osteo-patie hemoragica primitiva.: paralizie generala progresiva (v. BECHTEREW. • B. 1869-1933} Sin.} Sin. [Pierre Jean Baptiste Bazy. de culoare verzuie. BANG.toinopatolog itaiian.). Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. inside. • B.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. cu lapte conservat. termofobie. 1886-1955. 'Paris. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. scadere ponderala. 1790-1854. cu transmitere autozomal dominanta.} B. astenie. • B. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici.iv. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza.: boala din Bornholm (v.: boala Basedow-Graves (v). tulburari cardiovasculare (tahicardie. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. Uneori se complica cu gangrena. • B.: clorom. • B. Sin. • B. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. BATTEN. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. medic argentinian. BARLOW. m Australia.: hidronefroza congenitala intermitenta. • B. Sin.: bruceloza (v. BASEDOW-GRAVES.). patoCog austriac. • B. 1876-1934. boala Graves. 1790-1854. [Vladimir Michailovitch von Bechterew.} Sin. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare.). V. [/Intouie Laurent fesse Bayle.] Sin.nos Mres. care poate aparea la copiii cu leucemie.nta. • B. ^e. Sin. 1SS1-1916.} Dermatoza pigmentara buloasa. Londra. •B. medic ge. Leziunea apare In zonele descoperite.} Sin.: dermatoza Barber. [Karl Adolf van Basedow.: edem Quincke (v.: lipodistrofie progre-siva (v.te. ASBOE-HANSEN.: sindrom Ayerza (v. [Harold Wordworth Barber.: boala SpielmeyerVogt (v. [George Baehr.: boala Basedow. Marmaduke Stephen Mayou. newoioff ame. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. [Base/. Londra.} Sin..). [Aladar Aufeszky. 'M. Sin.rm. AYERZA. medic irCandez. • B. 2) Sin. BALLINGALL. BAZY. la f{6pitau^ de 'Paris. aritmii. Sin. Sin. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. medic ve. • B..B. 1797-1853. neuroiog engkz. [Boreoo. 1S08-1884. 1S61-1918. BAYLE. medic maghiar. BATEMAN.).} Sin. BAASTRUP. dermatoiog e-ngkz. [Karl Adolf von Basedow. care poate aparea la menopauza. Copenftaga. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. BAMLE.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular.). BARRAQUER-SIMONS. medic e. fie cu *poliartrita reumatoida. • B. 1848-1932. [Christian Ingerslev Baastrup.[ Sin. debutand la nivelul unui folicul pilos. • B.} Sin. 1772-1840. 1844-1920. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin.: lipofusdnoza neuronala juvenila. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. si spondilartrita anchilozanta. cu eozinofilie sanguina. " B. Sin. BEAUVIEUX.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. 'Petersburg. dennatoCog turc. me-dic ame.: ulcer de desert. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase.z. dennatoiog dams contemporan.an contemporan. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi.). BASEL.: osteoartroza interspinoasa. dureri epifizare cu alterarea osificarii. [Bernhard Laurits Frederik Bang.Tinw dwiez. Asboe-Hansen.). AUJESZKY. [Augustin-J.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. 'Sue. •B. profesor ia l^azan.

BLOUNT.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult).). BEST. cu afectare moderata a starii generale. neurolog german. afte genitale si aparitia. mesangial IgA glomerulonephritis.).galbenus de ou pe farfurie". ortoped american. [Pierre A. B. [K"ennetA DonieJ Blackfan. normocitara si aregenerativa.: tibia vara.). Felix van Winiwarter. boala AddisonBiermer. Louis K. originar din '£raga. sinuzita. dermatolog suedes. de coloratie rosie sau galben clar. uveita antrenand cecitate. JSrgen Nilsen Schaumann. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. •B. dermatolog francez. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. 9{e. chirurg german. dermatolog francez. [Moritz Benedikt. bolnavii decedand. [Martin Bemhardt.} Sin. 1827-1892. 1781-1840. evolueaza In trei stadii (de disc. nefroiog francos. 1883-1948.a. degenerescenta tapetoretiniana. In primele saptamani de viata. BIETT. ereditara cu transmitere dominanta. profesor la fena.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. [Carl Behr. dermatolog non'egian. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. sindrom Behcet.: iridocicl'ita recidivanta. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. fiind osmiofile. profesor la 'Saris. Saris. • B. neurolog german. Caesar Peter Moller Boeck. 18351920. oftaimotog iriandez. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN.w yorl^ n.] Sin. Sin. «B. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata.: sporotricoza (v.).: sindrom Benedikt (v.: cefalhidrocel traumatic. 1852-1929.. medic german. si degenerescenta eredo-maculara. apoi la Zurich. cu aspect al maculei de . BERNHARDT. stabuit (a 'Baltimore.B. Emanuel Libmaa. Moritz Kohn Kaposi. • B. • B. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga.. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. l^iena.: meralgie parestezica (v. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. medic jrancez. Evolutia este letala In 3-4 ani. iar prognosticul poate fi grav. oftalmolog german. • B. • B.: trombangeita obliteranta (v.: lupus eritematos diseminat (v.: dementa.] Sin. [Otto Binswanger. din cauza unui accident infectios grav.ui yor^ 1872-1946. 'Vwia. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. XX. 9^e. BENSON.} Sin. 'Viena. medic si serolog cek. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. Sin. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. cu proeminenta In forma de .. Sin. 1844-1915. Etiologia este neelu-cidata. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. dermatolog franc. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. Administrarea intravenoasa de vitamina B. 1902.a. [Ernest Henri Besnier. Saris. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. Sin. 1852-1931.: sinchizis scintilant (v.] Sin.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. V. Afectiune manifestata la ambele sexe. BJORUM. Benjamin Sacks. Se manifesta prin dementa. 1829-1894.doc" a condilului intern. degenerescenta tapetoretiniana centrala. • B. 'Boston. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. Sin. urmate de ulceratii. Stockholm. BLOODGOOD. • B. cu predominanta simptomelor cerebeloase. b. si degenerescenta eredo-maculara.: degenerescenta eredomaculara.: boala chistica a mamelei (v. BLOUNT 1873-1921. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. strict localizata. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. Diamond. [Ernest Henri Besnier. Best. [Christian Albert Theodor BUJroth.. evolueaza In pusee recidivante. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala.e. In general. sfingolipidoza. BIELSCHOWSKY-JANSKY. [Lourent Theodore Biett. V. V.. dermatolog france-s. Henri Eugene Gouge-rot. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale.). care apare la orezile dupa o infectie (otita. sin-drom Adamantiades. [Jean Berger. [AtAur Henry Season.).. Bitot. [Alfred Biel-schowsky. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene.} Sin. degenerescenta tapetoretiniana. •B. profesor la Zurich si 'Viw.} Sin.} *ldiotie amaurotica familiala. 'Berlin. [F. oftalmolog german. chirurg german. • B.ri. 2) V. 1829-1894. 1856-1922. 1871-1940.: lupus eritematos discoid sau subacut. BINSWANGER.: boala exostozanta (v. BESSEL-HAGEN. sindrom Behr. 1851-1923. n. • B. mai tar-diva. medic ame.). anemie pernicioasa.). 'Paris. BEHR. 1867-1935. 2) V. dermatolog francos. Sin. " B. chirurg austriac. Oslo. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. 'Berlin. degenerescenta tapetoretiniana. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. 1881-1955. profesor la J{am£uy. 1845-1917. Sin. este hematuria macroscopica recidivanta. 'Dublin. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). BITOT. Sin. 1837-1902. . medic american. 1831-1909. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. sec. care nu ajung Insa la maturare. 1852-1912. BENEDIKT. 1878-1920. Jan Jansky. 'Boston. 1831-1909. si policorie.} Forma de *lupus eritematos.: sindrom Blackfan-Diamond. •B. • B. encefalopatie sau sindrom Binswanger.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. 1896. n. Este o b. BIERMER. neurolog austriac.rica. cu evolutie subacuta si recidivanta.rn. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. sindrom Billroth.. [CAor/es Lucien Beurmann. •B.} Sin. B. dtrmatolog austriac. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. 1874-1943.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. pediatru american..} Sin.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. pedi-atru american. • B. sinchizis). chirurg american. [Walter PaInam Blount. • B. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. profesor la Zurich si l^ena. Au fost raportate si cazuri familiale. BLACKFAN-DIAMOND. [Fritz Bessd-Hagen. idiotie amaurotica familiala.: sarcoidoza (v. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. [Joseph Colt Bloodgood.z. 'Polonia). virala sau imunologica. Semnul clinic ca-racteristic al b. Insa prognosticul este re-zervat. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante.rman. V. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. [Anton Biermer. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. 232 B. • B. B. BEURMANN-GOUGEROT. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). 'Paris.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. Sin. medic ge. 1879-1953. BILLROTH-WINIWARTER.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. • B. cfmwy german. • B.: anemie Biermer. Sin..

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. 1874-1964.: tiroidita invaziv-sclerozanta.). ROBLES. oftaimoiog american.} Forma de *distrofie corneana familiala. 18781939. 1878.: boala Cardarelli.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. 1849-1919. •B.). cu forme multiple. a carui suprafata este adesea ulcerata. ROSAI-DORFMAN. medic poionez.} Sin. medic american. RENDU-OSLER. dispuse neregulat sau In inel). probabil imunitara. cHirurg german. 1863-1962. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. fara semne inflamatorii. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare.ez. • B. tiroidita . apoi la 'SerCin.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. [Wilhelm Reis. REESE. RENANDER.).). medic german. apoi crurale si axilare. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. 1795-1873.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. [Henri fules Louis Marie Rendu. 1820-1883. 1798-1866. •B. •B. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. Apartine grupului de "lipoidoze. dermaloiog gu-atemaCtez. • B. RECLUS. [Seved Ribbing. l^arsovia. 1832-1919. Apare consecutiv unei tulburari secretorii.] Sin. Evo-lutia b.B. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei.. [Henri Louis Roger. transmisa dominant. boala Rendu-Osler-Weber.). • B. atrofie musculara. profesor ia Jena. Sir William Osier. medic franc. folonia). • B. Sin. XX. asimptomatice. boala Babington.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. Sir William Osier. REICHEL. • B. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. n. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. subglosita difteroida.] Sin. si suflu Roger.: talasemie minora (v. sec. depuneri lipidice si exsudate retiniene. RITTER VON RITTERSHAIN. oftalmolM) german. cu hipertrofie splenica moderata.. 1804-1878. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. • B.} Sin. transmisa autozomal recesiv. 1819-1885. n. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. profesor de medicina ia Oxford. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). • B.] Sin. ROMBERG. de etiopatogenie neelucidata. [Fabio Rivalta.] Nodul fibromatos al fraului limbii. sec. • B.: hemocroma-toza primitiva (v. [Rodolfo Robles. Londra.lemnoasa". septui membranes). prin pusee periodice. Debut cu *metamorfopsii. 1902. angiomatoza hemoragica familiala. nematoCog Italian. Londra. [Fernanda Rietti. cu durata 1-2 zile.] Displazie vasculara ereditara. [Dorothy MendenhaH Reed. 'Bans. [Nikolaus Reichmann. cnirwy franc.: oncocercoza (v. clinician fi patotog Italian. llppsaia.: boala periodica.: comunicare interventriculara izolata.: eredopatie ataxica poline-vritica.). medic Canadian care a vractu. Oslo. 'Baltimore. 1890.e. aparitie brusca. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. ROKITANSKY-FRERICHS.] Sin. medic igienist german. 1847-1914. AngCia. [Antonio Riga. anatomopatotog austriac.). 1858-1934. medic jrancez. Friedrich Theodor von Frerichs. Necroza osului *sesamoid al halucelui. Thomas Hodgkin. Riggs. REICHMANN.: boala chistica a mamelei (v. n. REIS-BUCKLERS.. ori suferind de tuse prelungita. B. 'Paris. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. profesor ia 'Berlin. 1863. Sin. •B. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare.] B. Fernanda Micheli. 1851-1918. febra mediteraneana familiala. fans. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa.: boala Fairbank (v. • B. telangiectazie hemoragica ereditara. sindrom Rendu-Osler-Weber.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. REITER.: boala Hodgkin (v. medic.] Sin. surditate.RECLUS Appe]baum. • B. RIBBING.] Sin. macrofagica. 18091891. 1846-1916. •B. hematoCog itaiian.] Sin.: boala HendersonJones (v. chirwrg fi ginecolog german. RIEDEL. ROGER. profesor ia 'Bonn.] B. Sin. 18721937. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. neurolog fi internist german. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. V. b. RIGA. cu supraIncarcare In lipide neutre. de etiologie incerta. ce afecteaza vascularizatia retiniana. [Paul Friedrich Reichel. n. M. hemocromatoza). ereditara. REFSUM. 1849-1919. care au in comun o evolutie de mai multi ani. medic eng[ez. • B. •patoiog itadan. RIGGS. Afectiune rara.). Sin.} Icter grav idiopatic. profesor ia ViIna. RIVALTA.. uneori simuland o apendicita acuta. profesor de medi-cired (a Oxford. • B. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. y^ew york^ 1866-1926. initial submaxilare. 1907.at in SUA si in Singlia. Solonia). cu tendinta la confluenta si la ulceratii. boala Goldstein. [Robert Grigg Reese. regulate. [Hans Conrad fulius Reiter. n. Frederick Parkes Weber.z. localizate Indeosebi nazal si bucal). • B. 1810-1885. 1844-1902. nistagmus. profesor [a fraga. [John M. ra-dwtog swdez. n. medic german. [Gottfried Ritter voa Rittershain.] Malformatie cardiaca congenitala. dentist american. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. talasemie). medic noniegian. Evolutia este lenta. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969.] Sin. [/eon Jacques Paul flee/us. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. medic Canadian care a practical m SWi fi w. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal.. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel.] Sin. [Karl Freiherr von Rokitaasky. Sin. Se transmite autozomal dominant.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. • B. 1844-1902.: actinomicoza (v. RIETTI-GREPPI-MICHELI. • B. 3) Crize febrile pseudopalustre. Italian. •B.sau bilateral. •B. aparand Indeosebi la barbati. 1897. RENDU-OSLER-WEBER. 2) Crize abdomi-nale violente. 'BoCogna.: sindrom ParryRomberg (v.: boala Fauchard-Bourdet (v.). profesor [a 'Paris. sindrom Osler-Rendu. [Moritz. n. he-moragii.. medic engCez. [a 'Bologna m 1886. mono.: boala Rendu-Osler • B. oftalmowg german. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. Sin. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . XIX-XX\ Sin.). [Sigvald Refsum. [Henri Jules Louis Marie Rendu. Heinrich Romberg. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). [Hobart Ansteth Reimann. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. patoiog american.] 1) Sin. • B. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). Bucklers. Enrico Greppi. REED-Hodgkin.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. 'Kcat-^ar^Stadt. medic francez.

cu afectarea starii generale. b.: distazie areflexica ereditara. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. anatomopatoCog francos. neurolog francez. cu sfarsit letal. derma-toza Schamberg. 6wcliimist german. medic american contemporan] B.: gangliozidoza GM. []ohann Nepomuk Rust. cu transmitere dominanta. frecvent fara hemartroza. Vevey. care afecteaza copiii si adolescentii. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. profesor [a Gjraz. • B. anomalii discrete ale scheletului. gliomatoze difuze. peaiatru italian contemporan. specifica adultului. [Pou/ Ferdinand Schilder. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). 1842-1923. [Maximilian Saizmann. • B. [Murroy Sanders. 'Eolomaji 2} Robert L. 1874-1948. diplegie.boabe de orez". • B. •B.w yor^ 1886-1940. Evolutia este rapida. atrofii musculare. 'Bologna.: pseudoholera infantila. degenerativa a coloanei vertebrale. •B. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. oftaimoCcig austriar. XX] Gangliozidoza generalizata. n. Mwolog si psihiatru. [K. cu transmitere autozomal recesiva.: glicogenoza tip IX (v. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. juvenila. 1775-1840. • B.: catalepsia de trezire. 1909-1990. se manifesta prin voma. apare ca reactie la o infectie latenta. glicogenoza).). localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. 18S3-1917. prin simptomatologie generala. si In unele *encefalite. profesor la Cjottingen. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. 1862-1954.: dermatoza pigmentara progresiva. 1886-1935. tulbur§ri psihice). apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. poate surveni In mai multe forme (infantila. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. \M. " B. Sin.ROSENBACH form careia b. •B. In Japonia.: epifizita vertebrala de crestere. neuroiog german contemporan. Sin. •boala Schilder. Sin. asemanatoare *b. [Benjamin Robinson Schenck.). [li Curt Rosmlhal. severitatea sa descrescand cu varsta. Sin.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. Sin. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. [Pou/ Ferdinand Schilder. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati.. Sin. austri.] B. • B. tulburari vizuale). care este situat inferior pozitiei anatomice normale. Salvioli. Sin. • B.] Sin.: sindrom Scheie (v. SARPYENER. S. vertij. Indeosebi cefalee. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti.). SALZMANN. hemoragica congenitala ereditara. iar clinic. [Holger Werfel Scheuermann. la barbati. SANFILIPPO. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie.: scle-roza cerebrala difuza. 'enurezis. newoiog francez. l^iena. debuteaza progresiv (prin cefalee. V. " B.). Sanfilippo. medic Italian. scleroze inflamatorii difuze.: degenerare corneeana Saizmann. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). Rosenihal. SALVIOLI. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). din categoria "leucoencefalitelor.: erizipeloid (v. ca manifestare In unele psihoze. profesor de patoiogie medicald la. cu evolutie benigna. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. Se caracterizeaza prin diarei lichide.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. gineco(og american. SCHAMBERG. medic japonez contemporan. Surpyener. aermatohg american.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. • B.} Sin. pediatm american contemporan] B. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). Sin. SCHILDER. profesor ia 'v'ie. rara.: oligofre-nie polidistrofica. • B. 1910. Abces periamigdalian. chimrg german.] B. medic american contemporan. aproape exclusiv. clinic similara cu *hemofilia. RUST. [G.B. Se manifesta prin simptomatologie locala. exsudat). cfl-irurg german. Sin. probabil virala. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie.: keratoconjunctivita epidemica. cu transmitere autozomal dominanta. • B. 'Scrim. Indeosebi *schizofrenie. RUMMO..: mielom multiplu (v. RUSTITZKY. B. A.ac. Apare. opacitati comeene si hepatomegalie. 'Eh'efia. picior varus. 6acterioCog american. Evolueaza In pusee spre dementa. Sin. [Harold Glendon Scheie. • B.). SANDHOFF. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. ROSENTHAL.e din 9^e. SAKAMOTO. •B.. ?i gangliozidoza. 1870-1934. Gabrielle Levy. degenerativa a corneei. " B. [fay Frank Scharnberff. oftaimoCog american. ROUSSY-LEVY.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). TaySachs.: scleroza cerebrala difuza. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. mwolog si psihi-atru austriac. SANDERS. profesor (a l^iena. mucopolizaharidoza tip III. 'encefalita concentrica Balo. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. Sin.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. Copenfiaga. SCHIMKE. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. 9{ew yorl^ n. [A. sindrom Rosenthal. 252 B. SCHEIE. [Sylvester ]. Sakamoto. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). leucodistrofii progresive. 'Detroit.. Sin. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. chirurg ortopea danez. SCHEUERMANN. • B. de lunga durata. sec. [Gaetano Riimmo. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. [Gustove Roussy. " B.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). . SCHENCK. SCHIMKE • B. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. Sin. ROSENBACH. scleroza substantei albe cerebrale. 2) B. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. tip 2. Visa. grupati In inel.: sporotricoza (v.} Sin. Sin. apatie. profesor ia 'Eraladelyfua. 1842-1920. SAN BIAGIO. SAUNDERS.. Sandhoff. 1882-1927] Grup de b. cu puncte rosii la periferie. rara. Sin.: cardioptoza. posibil. • B. Se produce la trezire. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. SCHILDER-FOIX. sindrom Roussy-Levy. *keratita. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal).: hemofilie C (impropriu). uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. In . caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). sciatica etc. Charles Foix. B. 1877-1960. Sin. apoi [a f\leapoCe. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. cu transmitere autozomal recesiva. • B.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa.na.

SKEVAS-ZERFUS. • B. la baieti Intre 8 si 14 ani. Stocf^wim. SCHONLEIN. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. 1874-1945. • B.} B. Chicago. Are doua faze: prima.). n.} Sin.na. fiacteriotog german. medic Italian contemporan. fi frankfurt pe 'Main. [Cecil Gordon Shaver. talasemia minima. SECRETAN.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. 'Dortmund. n. apoi la Munch-in. • B. " B. cilirurg suedes. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. profesor la yvdinchen.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. profesionala a pescuitorilor de'bureti. Harry Swift. SICHEL. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. cu rigiditate a membrului atins.: boala Gruber (v. Heinrich Vogt. anatomopatohg german.).: agranulocitoza •B. " B. •B. medic nowegian. 1880} Sin. chirurg german. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. SENHOUSE KIRKES. {Walter Spielmeyer. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos.. B. profesor [a frankfurt pe.-itroni. Vima. frisoane. [Franz Seitelherger. Emil Fcer. sec.: acrodinie infantila (v. dermatoCog american. [Nils Silfverskjold.B.: anemie microcitara drepanocitara. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. n. SIMMONDS. 18S4-19SS. cu semne generate infectioase (febra ridicata. XX.).). Qottborg.] Sin. [fohann Lukas Schonlein. a doua. Sin. neuroCog german. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren.ia. Viena.] Sin.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. 1889-1958. dureri abdominale. newoiog si psihiatru german.). SEITELBERGER. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. •B. sec. SENEAR-USHER.: endocardita primitiva acuta. l^onigsberg si Leipzig. SEVER.).} Sin. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. Sin. newolog fi psihiatru austriac. • B. B. Se manifests prin diminuarea 253 . si boala pescuitorilor de bureti. SHAVER. • B.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. iar dupa o scurta perioada. 1793-1864. Sin. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. profesor [a Soiing&n. }Willibald Scholz. 1899. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. genetica. 1879-1935. 1875. • B. yialle. dermatoiog Canadian. 1864-1935. 1870-1957.. •B. SCHULLER. Barney Usher. probabil virala. vegetante si necrotice. In copilarie sau pana la varsta adulta.). [Kiyoshi Shiga. SELIGMANN. cecitate. si boala lanturilor grele. neuropatoCog engiez. perfect delimitata. 1802-1S68. foarte distructive si posibil embolizante. vomismente. [fames Warren Sever. n. [Paul Seller. cu simptome si semne meningiene. profesor'de. • B. • B. apoi la Zilricli. sau de perle. B. SPIELMEYER-VOGT. • B. medic si Bacterwiog japonez.). [William Senhouse Kirkes. [Hans Schneider. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu.: leucodistrofie metacromatica. 1889. • B. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. [ttenri Secretan. [Francis Eugene Senear. ' B. SCHRIDDE. 1878-1947. pediatru elvefian.: purpura Henoch-Schonlein (v.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. SILVESTRONI-BIANCO. profesor de med. Bianco. ataxie). : . n.: boala lanturilor grele alfa. [Hermann Schridde. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. sec. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. SCHMIEDEN. Stockholm. microdrepanodtoza. Sin. • B. 'Samfierg. dizenterie). Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. SELTER-SWIFT-FEER.: dizenterie bacilara (v.). l^iena.. SCHULTZ. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). Sin. cu transmitere recesiva. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. profesor la 'Sown. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala.: anasarca fetoplacentara (v. In general.} Sin. XIX.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. 1858-1937. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. anatomic patotogica (a ytamliwg. adesea bilaterala. caracterizata prin prurit. nistagmus. Evolueaza spre exitus. SILFVERSKJOLD. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar.} Sin.. SMITH-STRANG. [Morris Simmonds. 'Boston. pediatru german. epidemica. caracterizata prin anorexie.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului.20 %. • B. 1866-1930. Londra. forma asociata de *talasemie. splenomegalie. regresie mentala progresiva. 'pirozis si vomismente. • B. ciwurg ortoped american.SMELMEYER-VOGT •B. n. contemporan.). freiburg. SHIGA-KRUSE. SCHNEIDER. •B. • B. diaree. SCHMIEDEN • B.} B.: osteoporoza circumscrisa a craniului. iar hemoglobina F . 'Main. adesea In relatie cu *b. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. SINDING LARSEN-JOHANSSON. greturi. hematii In forma de secera. Oslo. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. 2) Sin. SPENCER. Uneori mialgii si artralgii. medic Canadian. XX. 1864-1955. hematolog Italian contemporan.: ptoza ato-nica lipomatoasa. 1899} 1) Sin. ]. dureri abdominale. ulterior. SCHOLZ-GREENFIELD. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. ortoped sittdez. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. [Victor Schmieden.). [fulius Sichel. oftalmolog german. [Werner Schuhz. profesor la Leipzig. supurare. 1S7S-1964. Walther Kruse.} Edem dur si persistent.: pemfigus eritematos (v. 'WurtzBurg. neuropatoiog austriac. V. cu extensie lent progresiva. oftalmolog suedes. [Karl Ludwig Ernst Schroder. n. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. medic german.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare.). SJOGREN. profesor la. Sin. • B. profesor la •Seriin.: boala Fairbank (v.} Sin. medic german.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. Joseph Godwin Greenfield. Paget. balonare. [Artur Schiiller. • B. Sin. V. 1875. Sin. • B. [Ezio Silve. fmdic austraiian..: epifizita a calcaneului.} Sin. convulsii. neurolog fi psihiatru german.} Sin. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. 'Paris.: distrofie neuroaxonala infantila (v. . profesor la 3{eide[6erg. artralgii. medic german. cefalee etc. SCHR6DER. 1856-1916. 1855-1924. Sven Christian fohansson.: sindrom Sjogren (v. medic dvefian. sezoniera (primavara si toamna). la varsta de 6 ani. intema [a 'Berlin. 1838-1887. medic austriac. senzatie de arsura. ginecolog german.: sindrom Simmonds (v.

splenomegalie Si infiltratie a corneei. wide. scadere a vederii pana la cecitate. Steele. n. •B. y\[e. • B. [AJd'ro Tamura. cu transmitere autozomal recesiva. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). gangliozidoza GM. neuropatie periferica recurenta.aga. pediatru engiez. medic enghz. [Karl Bruno Stargardt. asociata cu dureri si impotenta functionala. ferzy OIszewskt. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. SYLVEST.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). medic japonez. • B. mai rar.an. hipoa-cuzie. Lumpur. debuteaza In lunile a 4-a . [Adrien Felix Terrien. [William Alien Sturge. [AT/red Stuhmer. Leipzig. B. In forma clasica.).. STEINERT.). STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. 1855-1932. 1875-1930. STANTON.i6. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. " B. acrodinie). medic francez. Anatole Miirie Emil Chauffard. origine potoneza. SUDECK. n. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica.: melioidoza (v. TAKAHARA.: poliartrita cronica juvenila (v.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. ereditara.] B. oftaimotog german. LondTa. TANGIER. sfingolipidoza. lft6S-1941. S. TAKAYASU.aia. profesor ia f{am6urg. medidnd intemd (a Saris.: acrodinie infantila (v. SUMMERSKILL.: degenerescenta maculara familiala juvenila. Londra. sindrom Martorell. TAMURA-TAKAHASHI. medic engiez. • B. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). Sin. sec. Stickler. TARUI. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. TAY-SACHS. 1966. pe. • B.: boala Still a adultului. in Ungtia. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. Sin. • B. 1S6S-1941. boala femeilor fara puls. din cauza unei *mutatii dinamice. ?i degenerescenta eredomaculara.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. {Harry Swift. care apare uneori posttraumatic. SWIFT. decedat in. tulburari de supt si deglutitie. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. • B. [Michishige Takayasu. defecte de conducere).: glicogenoza tip VII (v.] Sin. simetrica si progresiva. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. febra ridicata. spondilartrita anchilozanta. [Sir George Frederic Still. n.] Sin. TAYLOR. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. Evolutia este progresiva. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. debuteaza la varsta adulta sau.ntd IJoaia. STRIIMPELL-MARIE. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. medic e-ngiez. cifoza. • B. TERRIEN. profesor ia 'Paris. • B.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. a. [IVorren Toy. Ea determina b.). dennatoiog Canadian. 1880-1931. medic german. intoleranta la glucoza). Moartea survine Inainte de 20 de ani.). •B.: algodistrofie posttraumatica. consecutiv. dennatotog si veneroCog gwman.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic).). sindrom Sudeck-Leriche. sfingolipidoza de tip infantil. STARGARDT. hipersomnie. medic danez. Forma grava. B. hemiplegie tranzitorie etc. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. J.] Sin. 1885. • B.). [Peru/ Hermann Martin Sudeck. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. S. rara. B. profesor ia Jrei6wg. B. 254 B. • B. profesor la 9{ew york 1842-1908. Sin.: boala Norman-Wood. Sin.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. 18431927. • B.: boala Batten-Mayou. afectarea mus-culara este minima. m adolescenta. cu debut 'in tinerete. imdic american. Copenfi.).). STILL.} Sin. 1853-1925. arteritis brahiocefalica. profesor ia Varis. Frederick Parkes tyehcr.] 1) Sin. Londra. V. surditate neurosenzo-riala. contemporan. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. de natura distrofica. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. boala Leriche.} Sin. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara.: boala Deleage. miotonie atrofica. Mataro Takahashi. profesor ia 'Marburg. |Morion Bafdur Sulzberger. tip 1. sec.B. oftaimoiog francez.: boala Pick-Herxheimer (v. Kraurosis penis (v. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei.ui yor^ 1895-1983. In care se asociaza durere si redoare articulara. profesor (a Londra. TERRIEN • B. Se transmite dominant.atru engie. osteoporoza algica posttraumatica. Sin.} Sin. 18721938. • B. neuropatoiog Canadian de. oculare (orbire tranzitorie.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva.} Sin. bilaterala. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. • B. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. atrofie retiniana). B. STILL-CHAUFFARD. newoiog francez. Sin. Sin. glicogenoza). neuroiog american.} V.z. • B. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). disfunctii endocrine (insuficienta testiculara.: sindrom Stickler. 'Toronto. medic german.: colestaza recurenta benigna (v. cu transmitere autozomal recesiva. slabiciune. 1908. STURGE-WEBER. dermatoiog americ. [Sir George Frederic Still. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). 1858-1937. [Hons Stemert. XIX. vizibila la examenul fun-dului de ochi. Sin. neuroiogi canadieni conte-mporani. adesea nediagnosticata.md ia Leipzig. • B. 2) B. 18631962. amiotrofie). •B. • B. [Shigeo Takahara. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. V. profesor de. V.} Cea mai frecventa b. profesor de medic-ina inte. tulburari ale SNC (apatie. afectand femeia tanara. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. S. [John C. 'Ky.] Sin. medic austratian. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. STOHMER.: boala din Bornholm (v. SULZBERGER-GARBE.:. [G. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. cfmwg german.] B. Ca urmare. cu debut neonatal. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. Clifford Richardson. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. b.. cu degenerescenta ce-rebrala si. • B.] Sin. 1853-1940. evolutia fiind lenta.). fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). apatie. 1875-1927. apoi ia 'Milnster. Gena b.). medici japonezi contemporani.).: acatalazie (v.] Sin. medic engiez. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. 1872-1940. deces In primii trei ani de viata. STICKLER. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. Bernard Sachs. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. atrofie osoasa Sudeck.: poliartrita cronica juvenila (v.). caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). Pierre Marie. profesor [a Londra.ope.: sindrom Sturoe-Weber (v. tulburari de comportament). fast desc. medic japonez. mucoasei farin-giene si rectale. este localizata pe cromozomul 19 (19q13.] *Ectazie marginala a corneei. manifestari cardiace (aritmii. 1866-1938. malformatii articulare. dementa si casexie. • B. probabil printr-o anomalie a *hemului. William Garbe. vertebre aplatizate. cu astigmatism care se . Sin.] B. Sin. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. si idiotie amaurotica familiala. 18501919.

prolapsul irisului si. • B. •• Hmsterdam. cu tulburari generale. [Pou/ /u7es TiUaux. sta6iG. para-(izie faciala si surditate de perceptie.: boala celiaca (v. dennatolog german.] Sin.: polycythemia rubra vera.: lichen simpler chronicus.membrana celulelor musculare. medic Belgian. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. profesor dt cG-nica. 'Eolonia]. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. Axel Odelberg.). THOMSEN. • B. [S. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. prin hipertrofie a musculaturii.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. VERSE. perforatia comeei. 2) Sin. dermatolog engkz. medicaia. pot '. VARIOT. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. neuropsihiatru.: calcinoza intervertebrala. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. Patogenia b. [Armand Trousseau. 18671935. • B. de etiologie necunoscuta. otorinoiaringo[og german. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. la 'Boris. •B. Prin compresie nervoasa. •B. •B. medic gennan. nespecifica.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. XX. [Albert Terson. profesor la 'Paris. THEVENARD. [Andre Thevenard. profesor de poiicimica medicaia. de origine microbiana. [Thorvald Einar Hess Thaysen. V.. medic. VAN BUCHEM.^atoare In dimensiuni.).). apoi la. apoi la 'Dorpat. TILLAUX. THOMSON. si sindrom Tietze. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. ca si. VERNEUIL. B.: eritem nodos (v.: panider-moperiostoza (v.] Sin. [Ludwig van Buhl. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. keratodermie). de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. Hermann Bernbard Lundborg.} Sin. poliglobulie primitiva. Uppsala. •B.. medic la. dematolog francez. [a Jena.). caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari.). boala Osler-Vaquez. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. • B. Zurich. Transmisa dominant. VIDAL. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. 1850-1929. 'Srestau fin present 'Wroclaw. otorinotaringoCog austriac. dermato[og si aiergoiog austriac. [Mattew Sydney Thomson. 1894} Sin. prin. ruptura unor anevrism. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . • B.). pruriginoase. n. 18531912.: proteinoza lipidica (v. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. V. 1897. 1801-1867. medic francez. poate determina atrofie optica. V. febra si afectarea starii ge-nerale.: sindrom Rothmund-Thomson (v. sindrom Unverricht. • B. 1834-1904} Sin. TERSON. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. VAN BUREN.fi unice sau multiple. si calcinoza. claviculei. este o torma complexa de *hidrosadenita.: sindrom Unverricht (v. [Thost. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. •B. . profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. •n.: bsteocondrita ischiopubiana. de etiologie incerta. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. UEHLINGER. Leziunile apar In post-adolescenta. • B. 1868-1943} Sin. [EricA Urhach. a maxilarului inferior. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). asemanatoare b. Qroningen. 1853-1912. medic danez. THIEMANN.: boala Peyronie (v. Soionia). suedes. danez. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. la Jena. cu localizari diverse. eritremie. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi).} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. n.. 'Dor-pat. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina.). " B. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. • B. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. 1883-1936. UNVERRICHT-LUNDBORG. Sin. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. implica. [William Hoime van Baren. 1815-1896. 'Paris. febra. 'Jvlunchen. pediatru olandtz. [Heinrich Unverricht. medii si a labirintului. B. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. VAN CREVELD. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. THOST-UNNA.). 18981959. profesor de policiinica. TROUSSEAU. ^6pitaw(_ de 'Paris. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil.: progerie (v. THAYSEN. neurodermita circumscrisa.prin tegumente eritematoase. •B. [Louis Henri Vaqaez.: condrila costala. probabS. Mucoasa anorectala ramane indemna. oftaimo[og francez. B. medic oiandez contemporan. ' sec. neuroiog fmnctz. care determina prognosticul rezer-vat al b. Sin. [Pou/ Gerson Unna. Sin. n. d^r care prezinta caracter familial. varietate de acrodisplazie (v.n. VOLTOLINI. VON BUHL 1893-1946. [Alexander Tieize. si boala Fairbank. Viena.). y{e. • B.. delir. sec. n.w yor^ 1S19-1SS3. VALENTIN. posibil. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. ' • B. Copenhaga. o disfunctie a canalelor de dor din . pedlatru francez. • B. [Erwin Uehlinger. [a 'Praga. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. cnimrg ameri-can. Sin. anatomovatoiog dvepian.). 1850-1929} Sin. "' •B. " "B. V. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. [Hemrich Unverricht. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. Sin..). cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. medic [a flopitau^ de 'Paris. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati.).] Asociere de hemoragii subarhanoidiene.i profesor (a ^{am6urg. cfiimrg german. Este o. anatomist fi chirwg franctz. [H. 1855-1930} Sin.: boala glicogenica (v.: nevralgie esentela de trige-men (v. cSwurg francez. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. [Francis Steven Peter Van Buchem. •B. 2) V. TIETZE. Viena. • B. Fairbank.B.t apoi in SUA/Shuaddpliia. profesor [a 'H'amBurg. UNNA. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. 1864-1927. 1860-1936} B. Van Neck.e intracraniene. URBACH-WIETHE.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata.). b. XIX XX. VAQUEZ. Thiemann. 'Boris. •B. Camillo Wiethe. Londra.: boala chistica a mamelei (v.: miotonie congenitala. 1899} Sin. inconstant. Sin. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). 1888-1949} Sin.. 1894} Sin. [M. UNVERRICHT. 255 . V.). VON BUHL.} Sin. Paiil Gerson Unna. [Gns(on Variot. profesor de patologie e^temd. edeme. mers schiopatat. • B.: acropatie ulceromutilanta (v. terapeutica [a 'Paris. %B. •B.} Hiperostoza corticala generalizata. B. Van Creveld. si boala Arnstein.: eczema seboreica (v. VAN NECK-ODELBERG. [Asmus Julius Thomas Thomson.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. medic gennafi. dermatolog gemia.} 1) Sin. patoCog german. •B. chimrg ge-rman.

1857-1919} Sin. 'Wurtz6urg si Strasbourg. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. WEIR MITCHELL.: boala oaselor patate.: boala glicogenica (v. asociate cu febra.VONECONOMO •B. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. WALDMAN.). • B. [Nicolas Voorhoeve. cu transmitere autozomal dominanta. J^anovra.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului.: boala Alexander. [Erik Adolf von Willebrand. VON EULENBURG. WAARDENBURG-JONKERS. 1844-1919. ginecoCog german.] Sin. • B. Stockholm. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. cu agra-vare progresiva si posibil deces. [a Leipzig in 1887. [Albert von Euleaburg. oftaimoiog elvetian. profesor [a l^iena.: degenerescenta hialoidoretiniana.: osteita fibrochistica. boala Graefe. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).} Anomalie constitutionala a hemostazei. 1883-1910. VON GIERKE.). [Adolf Well. anatomopatoiog german.z. [Hans von Meyenburg.} Sin.} Sin. 2) Sin.z.] Sin. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii.dez. Se manifests prin crize periodice de paralizie. 1863-1962. Biologia este incerta.: enteropatie exsudativa (v. 3) Sin.] B. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. •B.). [Petrus Johannes Waardenburg. [Hans Wagner..: purpura hiperglobulinemica. 1892-1958. Sin. dezvoltate din tesutui celular subcutanat.). VON ECONOMO. dupa infectii virale. Ttdmstad. [Erik Adolf von Willebrand. profesor [a l^arisrune. [Paul Gottlieb Werlhof.: purpura trombocitopenica idiopatica. 'Pniiaddpnia. fara tendinta de vindecare.).. medic german. Stockholm. la ambele sexe. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. profesor la Qroningen si Amsterdam. profesor ia Lausanne. medic american.: leptospiroza icterohemoragica (v. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. • B. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. Predispune la *dezlipire de retina. c) inconstant. VON HIPPEL-LINDAU. n. sindrom Weber-Christian. chirwg ortoped suedez. nervoase etc. Rudolf Jiirgens. profesor la. si osteopoikilie.).: encefalita letargica von Economo (v. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. • B. Christian. 256 B.). Sin.: amiotrofie spinala infantila (v. osteoza paratiroidiana. n.nd. 1837-1911. 'HeCsingfors. • B. distrofie hialoidoretiniana. posibil. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. *cataracta si *scotom jn Centura". patoiog suedez.Zi 1886-1979.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete.: paramiotonie congenitala (v. WALLGREN. radwiog ola.ndf. V. medic german. medic engtez. newolog austriac. profesor [a l^pstoci^ apoi la. profesor de medicina. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. Sin.). 1867-1939.). 'Sasd. Este. VON GRAEFE.B. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. • B. 'Berlin..: neurofibromatoza (v. profesor [a Q6te6org.hw. HematoCog gemwn. Se constata alungirea timpului de sangerare. leziuni pulmonare nodulare. medic finiandez. Sin.: policon-drita atrofianta cronica. • B. profesor [a Cjreifswaid.: boala Durante (v. caracterizate prin trei simptome: para. fracturi spontane. 1877-1945.sau cvadriplegie motorie flasca. VON WILLEBRAND-JURGENS. de cauza necunoscuta. •B. • B. •B. [Edgar Otto Conrad von Gierke. prezenta de com-plexe imune. hemofilie vasculara. profesor [a J^eidel6erg. a urechilor. Sin.WESTPHAL •B. n. 'Konigsberg. [Frederick Parkes Weber.] Sin. • B.e. [Silas Weir Mitchell. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa.ioiog si cfiirurg ola. V. 1848-1916} Sin. cu localizare la nivelul nasului. profesor (succesiv) la.: coxa plana (v. 1829-1914. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. fiz. VON WINCKEL.. VON RECKLINGHAUSEN.} Sin.nde. hipercalciurie. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. de tumorete eritematoase si dureroase. Johann Hoffmann. VON WILLEBRAND. newoiog german. si sindrom Willebrand. VROLIK. oftaCmohg german. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. newolog fi psidiatru austriac. amiotrofie). anatomovatolog german. finlandez. newolog ameri-can. boala Lindau. oftaimolog danez contemporan. profesor ia ^[eisingfors. boala von Willebrand-Jurgens. Londra. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. • B. • B. [Guido Werdnig. anatomopatolog. Lund. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. 'Halle fi Cfottingen. 1876-1951. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni...: eritromelalgie (v. [Willem Vrolik. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. medic. [Karl Friedrich Otto Westphal. n. [1). degenerative rara. 1870-1949. 1898-1961. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. intema. Sin. anatoInist. WAGNER. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.). WERDNIG-HOFFMANN. 1879-1927. • B. 1801-1863. • B.). 1870-1949. Jonkers.} Sin. WEIL. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . [Arvid Johan Wallgren.: boala von Willebrand (v. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. Arvid Wilhelm Lindau. 1906-1994. pediatru. probabil. asociata altor maladii autoimune. H. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. 1840-1917. •B. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. disfunctie hepatopancreatica. formarea de membrane epiretiniene avasculare. tulburari digestive. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. ofta[mo(og ola.: icter infectios al nou-nascutului (v. Sin. cu evolutie de 4-6 saptamani. VON MEYENBURG. G. Evolueaza In pusee.t. tendinte hemoragice. fara alterarea starii generale. profesor ia Amsterdam. 'Heidelberg. medic suedes. osteo-distrofie fibroasa generalizata. uneori. Henry A. [Eugen von Hippel. neuroCog german.] 1) Sin. iridociclita. Sin. pseudohemofilie A. neuroiog german.] Forma de splenomegalie la copil. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. ia y-ladflberg si 'Dorpat. apoi [a Zurich. •B. VOORHOEVE. V. 1833-1890. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. 'Jvtunc.: macroglobulinemie Waldenstrom (v.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. apoi la. Sin. 1889-1973. •B. 2) fan Gosta Waldenstrom. ca si un deficit de x factor von Willebrand. insuficienta renala. WESTPHAL. WERLHOF.: paniculita nodu-lara nesupurativa. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. cu transmitere autozomal dominanta. WEBER-CHRISTIAN.). sw. apoi practician la 'Wiesbaden. • B.} V. 1699-1767. 18761931. apoi [a 'Berlin.. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. WALDENSTROM.).] B. • B.

n. rara. Sin. • B. steatoree.: balanita cu plasmocite. [Alfred Whitmore. 1878-1936.: boala a sasea exantem subit.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. initial pe trunchi. distensie abdominala. 1876-1946. [Gimnor Wohlfart. Sin. continua sau remitenta. • B.} Hiperplazie suprarenala congenitala.: lipodistrofie intestinala. Sin. •B. si lamele orizontale ale oaselor palatine. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. [Fronz Zimmerlin. [Sorfio. 1898. [M. Ar juca. bolos = huigdre. • B. •B. tumefactie lombara. (at.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. medic etvefian. Charles Austin Doan. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. de la alimentum = ailment.).. ulterior si In alte regiuni ale corpului. B. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ.: xantomatoza familiala primitiva. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. Zurich.] Forma de *psoriazis generalizat.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. histologic cu infiltratie plasmocitara. WILSON. Sin.io(og section. •B. neurotog german.).a medicaia. pediafru american.} B. NA: calvaria. 1902. 1910-1961.] B. Evolutia este In pusee. n. 1862-1950. WUNDERLICH. Kugelberg. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. •B. ZIMMERLIN. profesor de cluut. ai trunchiului si ai membrelor superioare. maximala la baza metatarsienelor. / stump. 'Rochester. Saint Louis. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei.: calota craniana (v.. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. se vindeca prin antibioterapie. endocrino(og american contemporan. ZOON. [Georg Theodor Ziehen. medic civilian. WETHERBEE. [at. NA: arcus pedis longitudinalis. profesor (succesiv) la. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. debutand la membrele inferioare. Sin. 'Basel. american. BONT DE AMPUTATIE / moignon. [Robert Whytt. croata bolta. 1815-1877. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. reactie peri-toneala. 1914.] Masa de alimente. Portiunea distala a unei extremitati amputate. 1714-1766. ZAHORSKY. Clinic b. uneori confluente. 1913. Mortala spontan. zgomot. lubfiw.] Maladie rara.: melioidoza (v. •B. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. Lisa Welander. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. Recent (1992) a fost izolata. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. se manifests! prin adenopatii periferice. german. prin diaree grasoasa. Jena. kranion. • B. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. se manifesta prin hepatosplenome-galie. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice.. / bom be. anemie. prin atrofie renala. apoi la 'Milncfien. dermatoCog oCandez. 'Halle si 'SerCin. B. posterior. W.d. [Sdr6a. care afecteaza muschii centurii scapulare. neurotog suedez. f. Hermann Oppenheim. Wolman. n. 1906. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. f.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. roseola infantum. paralizie spinala intermitenta. [Hoyt George Whipple. m SWI. masticata si impregnata cu saliva. se continua posterior cu •valul palatin. accidental sau prin pro257 . magfi.u.} Forma frusta de miopatie. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. 1874. s.: neutropenie splenica primitiva. n. s. BONTDE AMPUTATE •B. neuro(og german. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica.. n. WUHRMANN. anterior. profe-sor [a 'Edinburgh. bolt = fiolta. [Lawson Wilkias. febra.] Sin. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare.] B. f. newopatoCog israelian.: pspriazis pustulos generalizat. medic engtez. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. WHIPPLE. profesor [a l/iena. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. magfi.: amiotrofie Zimmerlin. planta = talpa. [at. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. dystonia musculo-rum deformans. hipotensiune arteriala. p. Sin. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. • B. [Cor. m. bolt = doha. Utrecfit. [Sarfia. Sin.). • B.] Sin. b.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. / bombesin. s. hematurie discreta cu azo-temie. [Ital. f. moior. Reinhold August Wunderlich. bombus = (lazait. NA: palatum osseum. palatum = ccrul gurii.] *Balanita cronica circumscrisa. WHITMORE. cfiimrg al annatei 6ritanice la. W. n.WETHERBEE sau tulburari psihice.] Sin.gw. pa-ralizie periodica familiala. ma. [Leo flitter von Zumbusch. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. dureri articulare si musculare.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. calvariae. Indeosebi glucide. • B. croata ho/to.: palat dur. profesor la. Evolutia este grava. amiotrofie). BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. are evolutie benigna. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. secundar unei leziuni renale. 1871. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes.: degenerescenta hepatolenticulara (v. WISEMAN-DOAN. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. scadere progresiva In greutate. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. [Bruce Kenneth Wiseman. WOLMAN. gr. de cobalt) si *cesiul 137. it. din (at. Sin. Sin. patoiog american. medic. 1909. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. 'Burma. Tropheryma whippelii. alimentarius = alimentar. s.. medic american. cranium = craniu. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. 1878-1976. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. de asemenea. • B. bolt = Clolta. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. [John Zahorsky. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. BOMBA. pi. magfi. croata bo/to.: mioplegie familiala. medic fi fiz. [Johannes Jacobus Zoon. produce contractia veziculei biliare. anemie cu leucopenie. n. (at. n. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. 1858-1919. WHYTT. 1896. n. ZIEHEN-OPPENHEIM. •B. Sin.: disbazie lordotica progresiva. este mai frecventa la adultui tanar. [Ferdinand Wuhrmann. newolog suedes. [Wetherbee. la.} Sin. o bacterie. Londra.. 600(0. inanitie si calci-ficari suprarenale. apare In copilarie si are caracter familial. mwolog fi psifiiatru german. bomba.B. semne de hemoragie interna sau de *soc. B. Co(um6us/0h.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. caracterizata prin splenomegalie importanta. eruptiva de origine virala. 18581932. iar In evolutie. }Cjr. B. profesor [a 'BerCin. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. WILKINS. • B.w. dermatoCog austriac. E. ZUMBUSCH. s. / bomb. ascita chiloasa.] Forma de 'cardiomiopatie. BOMBEZINA. / bombesine.

pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). Infestarea. m. diphyllobothriasis. bordure. 1S67-1936. B. B. s. bac. [Lot. n. frecventa la animate. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. de. / boron. BOR. / bothriocephalus. botryomycoma. Sin. mdeosebi In timpul digestiei.. / botryomycome. f.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. m. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. / bothriocephalose. Strasbourg. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. m. s. f. comparata cu fructui de zmeura. si cefalhematom. bronchi-septica. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. BORRELIA / Borrelia / Borrelia.] Angl.murmur. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. ordinul "Cestode. de-formari ale osului frontal. 1867-1936. / bore. Var. B. f.). numar atomic 5 si greutate atomica 10. n. dm persona bourak. In natura se gaseste numai In stare combinata. \fr. endemice sau epidemice. A fost initial considerat de natura infectioasa. [Qr. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. / bothriocephaliasis. bothrion = gropi^o. s. si acid boric. leziuni cutanate.a vasului. / borborygmus. vertij. perije = perie. \Cjr. B. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. swelling. Strasbourg.teri.ngi. s.} Element semimetalic. prezenta unui lizereu gingival. BOTRIOMICOM. [Amedee Barrel. In stare adulta este parazit intestinal al omului. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. albuminurie. -ozo. / bovarysme. s. sl. reprezinta o aspira- . cu sensul de stare limita sau intermediara. parapertusis si B. / bosse. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati.: ghiorait (pop. sau *stare limita.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. m. kephale = cap. m. / boss. s. s. borborygmos . / botryomyco-sis. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. s. / borisme. b. f. dt o iovitura. fiac. s.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. kephale =• cap.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. agenti patogeni cu tropism respirator. mykes. de frontiera Intre normal si patologic. ElementuI In stare pura este inert. s. b. f. s. BORDERLINE.). Centrul 'triunghiului lui Einthoven. membrele superioare si inferioare. Susele virulente sunt Incapsulate. / bovarysm. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. n.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric.] Boli infectioase. 2) Personalitate b. b) b. -ism. Termenul este m continua extensie. pre. s. \fr. house. myketos = duperca. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica).} Specie de 'teen/a. f.). / botulism. situatie sociala). pi. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. BORBORISM. incluzand trei specii: B.e. Ex. / borrelioses. bolrys = dorchine de strugure. frontale. botrys = cwrchine de. \'E. [Cfr. cu simbolul B. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul.na bourak. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice.. c. botu-lus = caitaBof. s. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. Haemophilus pertussis.: Bothriocephalus latus. bowel noise. separafie. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. cu referire la degete. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice.] Pseudotumora a tegumentelor. / borism. s. Saris. [Ar.BOR cedee chirurgicale. \Gjr. din [im6a franciCor stafii[if. s. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor.82.dog fi. / relapsing fever. bothrion = gropita. 6iK.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. strugure.: febre recurente. perborat. Var. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. Se manifesta prin tulburari digestive. agent al *boreliozeior. pi. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. In general.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. bawraq = eC msufi. \!Ar. Sin. dar si la unele organe. ozo. spirochetoze recurente.: leziune de frontiera (v. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta.rsa. se apropie de aceasta conditie ideala.tvrwiog franc. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. add boric pentru conservare. din timba francilor stabili^i w.: bacil BordetGengou. iar unele hepato-nefrotoxice. Sin. Saris. [Cfr. 2) Eminenta rotunda. BOSA. V. pi. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet.). bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. bawraq = d Insufi. B. 1870-1961. s. -ism. / bothriocephale. / botulisme. utilizat.z. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. BOTRIOCEFAL. / borborygme. n. pentru borborigm (v. s. [Amedee Barrel. BOTULISM. -oma. borderline = iinit. fraudulos. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. serolog delgian. aerobi. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). in 1919. BOTRIOCEFALOZA. urechilor si pielii paroase a capului. Gfatia botja = iovitura. Sin. -oza. myketos = ciuperca. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta.: borborism. f. frecvent mortala.i m Cjaiia bord = margine. In general. dord. din pe. m. / botryomycose.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. borax etc. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. anaerob si patogen. Rara la om. imobili. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. In lanturi scurte. m. n. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. In care se gaseste in stare larvara. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). s. de obicei pe suprafata unui os: a) b. f.). s. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. BORBORIGM. s. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. n. nedemonstrata Insa. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. BOTRIOMICOZA. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. ajungand la o lungime de 2-8 metri. spirillum fever. 'volvulus sau *hernie strangulata. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. apm umflaturd •produsa.} Toxiinfectie alimentara acuta. s. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. BORELIOZE. de granita. In rahitism si sifilis congenital. parietale. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. borboygmi. recurrent fever. In timp ce formele impu