X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

f. m. jagareala v. lamoste. s. s. n. s. s. .. s. s. jagareala v. rana usoara laba ga?tii. vb. s. s. s. jagareala v. f. dispnee. f. jupuiala. s. f. f. f. vb. f. s. s. f. emfizem pulmonar deglutitie laringe. jeguiala. s. s. jolna. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. (a) Tnnadusi. s. 2) boala medicament . jig. 2) pneumonie. Tntruiele. jigaraie. Tnnecaciune. diaree 1) slabiciune.s. jupuitura. f. vb.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. Tntunchinatura. Tnnodare de mate Tntalnitura. intoarcere. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. s. f. n. (a) Tntepa. f. Tnghititoare. emfizem.s.s. n. pi. s. adj. s. junghi. s. astm. Tntampinat. Tntepenire de Tncheietura Intremare.n. emfizem. jag v. f. jolne. leac. parte a gatului unde se afla laringele astm. f. jagareala pirozis v. Tncuiei la ud Tncuietura. n. s. f. junghiTn piept junghietura. f. jeragai. s. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. (a)jugula. 1. transpiratie a transpira astm. s.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. s. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. f. f. f. f. s. s. Tnnaduseala. julitura. f. jighireala. s. Tntampinatura. IL' pirozis v. Tncruci?at. f.n. jagareala v. jagareala. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. jiguiala. s. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. f. f. s. f. jagarie. langoare. s. f. Tncuiere. si f. moliciune. f. f. f. s. s. s. rana usoara 1) nevralgie toracica.

lelita. n. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). lingurea.s. s. magareata. m. s. s. lihneala. f. s. s. f. pi. pi. n. marcavita. m. marina din fire marul lui Adam maruntaie. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). f. s. malcavita . adj. f. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. crampe 1) apoplexie. iv lipemanie. m. pi. f. vb. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. n. matka. malahie. s. margaritarel. leprica. f. s. lipitura. s. f. s. s. pi. 2) varice. le$. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. vb. s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. lungoare. f. malced. s. manca. s. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. n. s. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. lingoare.m. (a) linchi. n. lighean. de oboseala etc. pi. s. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. s. (a)'lihni. limbrici. f. s. malic. f. n. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. lepadatura. s. s. s. lisai. f. mai. s. s. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . s. f. n. le?in. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. f.. pesta pesta 1) diaree. f. s. s. f. cuiva (de foame. f. f. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . lelitele. s. s. mate. s. f. 3) colici intestinale. lovirea de Rusalii lovitura. matca. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. matrun. lumea ochilor lumina ochiului lumina. n. f. f. legatura. . s. s. f. lingurica. s. n.

f. s. n. (a) nadusi. naduh. nadu?eala. m. vb. momita. f. misulie. 2) otita medie. s. s. mitra. mont. s. mistuire grea misei. pi. matrice. pi. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). . adj. moleti. f. f. f.. f. s. najit. s. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. s. transpiratie abundenta. molipsitor. f. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. n. s. pi. miligoi. s. f. dispnee 1) guturai. s. f. f. m. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. nagluga. f. 5) cefalee. miata. f. f. f. f. s. s. s. s. moleseala. s. miata. n. f. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. moiste. f. 7) dureri de dinti . s. modald. s. astm bronsic sau cardiac. f. emfizem pulmonar. emfizem pulmonar a transpira astm. f. dispnee v. s. s. (a) molai. s. s. f. malcavita. emfizem pulmonar. s. m. molima. motroaca.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. s. melcii ochilor mestecare. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. modaica. f. mirosul gurii mistuire. s. vb. pi. morb. miasma. miligoci. s. matu?ile. mancarime la inima mancatura. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. 3) gingivita. naduf. s. f. f. carie dentara insomnie fosfene natima. n. 3) varice. f. mance-1 coca meditina. f. s. s. epidemic. m. f. f. pi. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa.s. s. mancarime. 4) nevralgie de trigemen. s. s. 6) catar nazal.naduf sudoare. s. n. . 2) dureri reumatice. s. s. 2] (la gat) marul lui Adam. naduseala astm. nabu?ala. moalele capului moartea calului mocaneala. m. minegoci. nabadaie.

) bolnav de orbalt (v. s. brutal violenta.s. m. vb. ca o targa. s. vb. s. opaceala. a-si) scranti mana. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. s. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. f. s. m. . f. veruca. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. nebunie. 2) vagin violent. f. s. . s. adj. a creste 1) tuberculoza. vizuala) v. n. neputincios. s. fara putere. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. f. stupoare 1) arsura de gradul I . m. s. nebuneala. nazarire. f. ' . s. s. f. vizuala) suport de lemn. s. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. pi. ologeala. orbaltit. adj. (a. adj. f. s. s. s. obrinteala. f. s. oligurie 1) erizipe!. f. pirozis . orbul gainilor osfica. f. 2) slab.. ogarjit. 2) durere de cap. ojig. nauceala. f. negel. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. s. osteneala. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. (a se) orbaiti. s. f. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. 3) glaucom. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. omulet. nasalie. a se) oligui. f. (a. s. s. f. . neliniste. brutalitate. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. picioare. Tncapatanare confuzie psihica. s. . neputinta. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. s. nisip.f. f. f. . adj. s.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . s. s. 4) trahom. f. nasilnic.III (cu apa fierbinte). s. s. n. f. oprirea udului orbalt. omusor. nasilnicie. obranteala. la copii eritem fesier : retentie urinara. adj. navarlie. nebunie alienatie mentala insomnie . orbire. f. m. s. nascatoare. oparituri. fara putere ' . urechi. oftica. nerodire.s. oftica Tn gat ofticos. olog. f. f. s. adj. neg. nedormire. f. P•I halucinatie (auditiva. s. m. anemic slab. n. sau f. opareala. f. vb.

•. s. s. s. s.:•:. f. 2) leucom.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. pantece. part. f. . f. piroteala. m. pi. f. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. pi. f. pi. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. s. refl. n. ousorul genunchiului '?. s. f. m. s. sindrom dispeptic. f. pipernicit..•. s. adj. s. s. pantecaraie abdomen 1) diaree.. furie.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. panticaraie. s. par la deget pantecare. m. f. s.. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. pareala. s. s. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. 2) tricofitie. parleala. pierzanie.:::•••.•:'::•. paduchi.:^':. f. pantecaraie. panglica. s. pedepsie. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. perit. s.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. f. partuica. pantecaraie cu sange pantecarie. n. s. pecingine. pi. s. pistrui. f.• pandalie. vb. s. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . perdea pe ochi peri rai perioada. pierdere. pecingine rea (a se) pedepsi. s. s. f. f. pierdere ro?ie pierit. s. f. 2) care s-a oprit din crestere. f. n. f. s. s. 3) keratite diverse 1) entropion.. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v.. par. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. ousor. m. pi.• ••.•'. palitura. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. f&ra putere. pietricele. n. paducele. s. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. s. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. m. n. din dezvoltare 1) somnolenta. n. pantecaraie v. s. s. s. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor.:'. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. f. f. ••• •".

plansori. cearta . s. s. f. s. ^ peritoneu • T peritonita v. s. s. pritituri. ar fi provocata de duhuri rele. pusche. s. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. 2) erizipel. pi. s. plesuvie. adj. pojarel. f. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. m. pi. diform. s. s. s. s. f. f. s. plecate. potca. m. f. calvitie fisura leucoree 1) boala care. puchina. pojar. si f. f. adj. f. m. n. f. s. s. plesnita. ponds. s. plascare. s. n. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. plescavita. prisnita. s. adj. poceala din iele podt. s. s.s. potasca. aplecare v. prapor. m. plescavita stomatita alopecie. f. f. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. s. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. 2) vrajba. s. n. plamadita. pleasma. f. f. purcica. 2) paralizie faciala. s. s. afte bucale fisura v. plamanie. dupa credintele populare. f. R copil. s. f. 2) lene? i . s. f. s.f. s. s. furunculoza 1) trismus.'' rac. n. s. prapor aprins prapur. f. pumn. 3) epilepsie v. f. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. plecare. s. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. s. s. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. n. f. f. 3) astm pelagra 1217 . f. pi. planta.s. f. m. pi. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. f. odrasia. s. pripit.. f. pleznitura.s. putoare. desfigurat 1) congestie cerebrala. pretit. pocitura. pogana. s. s. pohoiele. f.f. poala alba poceala. 2) uratenie fizica.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. plesne. post. plescaita. f. 3) epilepsie v. pocitura de ele podagra. rana tranjilor 1) cancer. s. punoaie. odorat 1) miros fetid. pocitura cu diformitati fizice. ptesnitura. puturos. f. plesnita. adj. s. pi. n. f.

s. romantism. m. s. s. s. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. rahisul) a fi foarte nervos . pi. n. adj. rofii. f. f. f. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. eczema. rast. s. f. uneori si adultii afectiune dermica. m. s. s.). n. sapunel. metroragie 1) stomac.s. s. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. s. ranula. f.f. rasuflatoare. reuma. s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. f. s. rasfug contractii false la nastere boala. s. eroziuni cutanate v. s. sif. s. rasfug. sagetatura. s. rasturnarea ranzei rasug.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. s.s. s. Tn relatie. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. s. f. manifestata prin agalactie indigestie. s. sangele sorocului scafarlie. sau f. ro?ata.. cu febra 1) inflamatie a splinei. rapanos. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. rarunchi. rumegare. rai. pi. rau. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. m. s. s. m. s. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. f. f. rasuri. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. raie. f. adj. ruptoare. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. pi. m. durere epilepsie epilepsie menstruatie. f. impetigo. adj. pi. s.n. raceala. adj. scalambait. rapciuga. cainii si porcii. ratutit. f. dispepsie v. . 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. s. regula. rapan.s. s. s. s. m. de obicei. rapciuga. f. s. pi. f. (a) scapara. s. rasuflare. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. rosaturi. pe cap si pe fata. f. ront. rapanas. ruja. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. f. f. n. s. vb. n.. rapor. rohii. s. f. n. raceala la rarunchi raguseala. f. 2) nevralgie. 2) murdar morva 1) antrax.m. n. s. ragaiala.s. f. f. f. s.

slabiciune. n. adj. sleire nervoasa sleit. sperietura.f. s. f. f. n. s. f. s. schiros. adj. scurt de vedere (a)seca. sperietura care sufera de sperietura (v. f. pi. adj. adj. s. s. n. speriat. s. f. s. s.. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. s. sfreant. smochinit. f. f. spurcat. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. m. spoitui. a chinui pe cineva (fig. hidrosadenita miop durere. saliva. spanchiu. f. n. s. pi. pi.. s. apatie v. gonoree blenoragie. scarna. soroc. . scapula v. spata. sfrente. adj. sfarsenie. adj. si f. f. f. scrantitura. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. scrintire. slutenie. dezechilibru mental. adj.) tulburari psihice. f. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. pi. s. f. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). sfrentie. f. m. s. scarba. f. s. scovarlii. s. sclintire. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. . n. sfarseala a Tndurera. impetigo. s. vb. sculament. somnisor. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. slabie. adj. s. scare sec socote. sighiuala. s. s. s. slabanogie. s. f. s. gonoree leucoree. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. (a) scuipa sange scuipat. sfoiag. f. speietura. schilavie. s. spaima. s m. f. scabie. f.) mucegai sifilis v. mai ales la copii. f. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. sfrijit. serpengea. f. s. f. . s. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. s. tricofitie. s. smintit. scrofula. 2) dermatoza. n. s. expectoratie blenoragie. scrofuri. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. antrax 1219 . f. s. s. f. n. f. vb. pi. s. s. sclintitura scopire. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. s. s. scranteala. • (a) sfasia. n. s. f. schimonosit. s. f. scurgere.

S urticarie. sasiu anus coloana vertebrala.s. surdumasi. s. scorbut diastema incisivilor centrali v. adj. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. s. m. m. adj. s. subtioara. strelici. sont. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. surpare surditate astm sancan. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. s. f. s. stomac stricat strans. 5) sifilis. striga. s. s. f. 4) scrofuloza. f. sorod. sulgiu. s. rahis luarea mainilor si fetei. s. stropseala. s. m. sucitura. f. adj. stransoare. pi. adj. s. sui. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. n. 3) cancer. s. pi. 2) insolatie. s. m. f. n. sughit.sancan scarlatina v. tuse seaca. m. s. stropsitura. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. stropsala. f. n. soparlaita. m. pi. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. s. f. f. n. adj. s. m.f. suspin. s. adj. sugiu 1) dispnee. s. suguiuc. suflare. f. suiduit. surzenie. f. s. f. sasiu. sufleti. sancar. studenita. s. strop$ala v. f. s. 3) colici intestinale hernie v. herpes. pi. f. (a) sontacai. strudnita. n. s. a merge cu dificultate angina difterica. strop?ala v. s. f. spanchiu. strungareata. s. sugiu. s. sira spinarii soimanit. s. n. surpare. strigoniu. m. m. sulac. sezut. n. s. n. s. n. adj. 9tirb. sterp. f. stomatita. s. n. 2) astm. s. stat. m. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . m. s. s. 1220 sifilis m faza tertiara v. s. sugel. surdumaci. f. pi. stransi.f. f. soricioaica. sugui. sugiu v. strudnita gingivita.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. strudenita. soanta. surpatura. s. s. vb. s. s. sarlah.

m. sumenit. s. apatie adenita antrax. f. trecere. s. s. f. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. f. coriza ticnit. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. troana. gripa v. s. f. f. s. trantitura. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). n. f. . s. s. s. treapad blenoragie. taetura. teasta hidrosadenita T221 . turbare. tifos. tuse. s. f. tulburare. reumatism articular acut os temporal. toropeala. traji. tuse magareasca T1 antrax v. tampinatura. s. suiu. s. tatarca. n. pi. sui. vb. tigva v. s. dispnee beat(usor) talan. tarpie. f. s. n. f.f. zanatec emfizem pulmonar. n. tragar. triper. f. trepadare. pi. teafar. taietura circumcizie plaga taiata. s.s. f. s. junghi cancer hebetudine . s. s. tiuga. f. s. tampla. ticva. tidva. 1 viroza respiratorie. s. n. adj. f. m. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. tigva v. trahoma clavus diaree. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. treapad cu sange trecatura. f. s. troahna penis confuzie psihica. tremurid. s. f. f. s. s.f. s. viroza respiratorie. s. s. f. tampeala. m. s. m. tigva. (a) trage. s. s. f. tata catelei eschila v. s. adj. gonoree catar. s. tivga. f. s. tast. troahna. tranji. f. inclusiv sub aspect psihic v. taiere Tmprejur taietura. f. guturai.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. m. teaca.f. s. tigva febra tifoida craniu uman v. adj. astm. s. treapad. n. s. tragan. s. f. n. trup.

flegmon meteorism abdominal orgelet. f uima. tumora. adj. udrea. dizenterie 1222 . urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. f. s. s. 2) pleurezie. s. s. f. f. s. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. usturime. vifor. s. s. urinare. vb. f. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. f. n. s. viscere. udma. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. s. s. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. n. care este alienat mintal turloi. pi. urdinare. m. s. s. venin la inima viermusori. furuncul. pi. 1) pneumonie.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. vintre.f.s. f. f. f. s. vine. burta. a se rani 1) hernie. 2) la pi. f. adj. 2) urzicatura. s. 2) colica abdominala. calota craniana test. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. hidrosadenita. 3) dureri reumatismale teasta. pantec. umflarea pantecelui urcior. n. s. umblet. n. gamba jiv u ^ ud. pi. vatamatura. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. f. teasta tinere de minte memorie tintit. s. adenita chalazion. n. f. n. umflatura. s. f. s. 3) miros 'intepator varsat. n. f. s. v. vanatare. maruntaie. s. vedere scurta venin. vanturile cele rele vedere. f. n. s. vanataie. s. n. 3) diaree sanguinolenta. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. mamela' teapa. vanataie paralizie. s. n. JV urina adenita. s. s. congestie cerebrala v. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. s. orgelet mers nodul.. arsura. s. n. ulcior. vant rau vant sec vanturi.

1222 .

n. nepasare a fi bolnav v. s. f. s. adj.s. s. s. . zacaseala. zgarciul urechii zgarietura. s. ticneala.f. zaiezit. s. zacu?. f. adj. s. zdrobitura. mole?eala oligurie. s. ' zapaceala. s. s. zgrabernita. pi. s. zgaiba duice zganca. f. zacare. f. vrajmasa. z . zgrabunte. (a) zaiezi. seaca 1223 . n. s. s. f. s. f. anurie confuzie psihica. zabala. fara vlaga astenie. s. n. zgau. plaga contuza 1) plaga cu crusta. zgarci. f. s. f. f. stupoare v. zbanchiu. zargenie. a slabi slab. zbant. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. s. m. pi. f. zaiezitura. s. n. adj. 2) boala de ochi. vb. f. f. 2) inertie. s. zacuta de varsat zaiezeala. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. f. s. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. s. isterie rana. zburator. zla. f. f. zacere. zargheala. f. zapreala.f. zabaluta. zargheala nebunie. s. zaiezitura a zacea. (a)zacea. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. zgaiba. vb. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. f. f. s.

ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. / abscess. cu punct de plecare osteoarti-cular. deoarece .flancul drept (regiunea lombara drepta). Cele mai evidente a. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. n. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. 4) A.. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. 2) A. creierului. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. s. a. cedere = a trece. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta.. se. la abdere = a ascunde. pentru prima oara. obstructia. fara modificarea fortei musculare. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. basis = mers.: abdomen acut (v. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.t de.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. cedere = a. rece . ABDOMEN. Brodie. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. considerat . cerebelos si cerebral . / abdomen. 3) A. principiul fundamental al observatiei rationale. dimpotriva.. v. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). f. In etajul abdominal mijtociu . care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. limfatic . ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. 5) A.. / abcede. Sin.: abdomen chirurgical. 9) A. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. m.. ocupa cea mai mare parte a a. cu cele doua foite. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. Aspect particular al a. inferior . / abarticular.partea inferioara a custii toracice. / abces. (pentru ca. tromboza a arterei mezenterice superioare. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii.provocat de un traumatism. duce. se. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. n. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). dupa *cultura. ab = de. traumatic . cald . Stare patologica de regula cu debut brusc.). considerand ca bolile au cauze specifice.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. / abasia. complicand o *septicemie. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. apendicita acuta. Diviziunile topografice vechi.: tumora a. 8) A. uneori inoperante.de origine hemato-gena.). separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. trece. durere. m.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. s.hipocondrul drept. broastei. nici a sensibilitatii. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior .t de. Hr. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. [Lot. a carui parte centrala este excavata. abscessus. ABCES. de ia ah = mde. 10) A. ia. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. a. alveolar. a. care devine asemanator ca forma cu a. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. rece de origine tuberculoasa. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 .priv. septicemic . s. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. situat Intr-o alveola dentara. adj. -inis: posifiil tie. Se asociaza. consecutiva *inflamatiei. 7) A. In etajul abdominal inferior . Tubul digestiv abdominal. adj.rahisul. artrifluent -a. Sin. Inrosire-congestie. f.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. abdomen. Hipocrate susjine. -minis = pre-vestire. s. bolnavilor cu *ascita veche. Invelit de peritoneui visceral.bazinul osos.: deviatie standard (v. conservate In limbajul clinic. NA: abdomen. se. care trece prin arcurile costale.regiunea inghinala dreapta. ulcer peptic perforat. pe-rmitea prezicerea viitorulu.care com-plica o infectie a glandei mamare. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale.nui visce-relor animald'or sacrificate. si durere abdominala. adj. prin crestele ili-ace. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. si de doua linii verticale. adj. s.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. ABARTICULAR. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. stomac. superior . In general. respectiv. ab = inde. / abasie. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). epigastrul si hipocondrul stang. parietala ?i viscerala. eel rnai mare medic al antichitatii. a. tQinul fi omen. [Lat. [Qr.parta. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. Aspect particular al a.a.al carui conti-nut. a . perforatia. / abarticulaire. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. si inferioara. mamar . ruptura splenica etc. / abscessed.situate la nivelul cere-belului si. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. / abdomen. hernie strangulata. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. s. boala Brodie. a. clasice. steni . delimiteaza cavitatea peritoneala. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. considera ctl eJ(!ime. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. cu *astazia. duct. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. *Peritoneul abdominal.). Ex. 11) A. 6) A. ABCEDAT. dar niciodata periculoase. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului..i)} Regiune inferioara a trunchiului.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor.pSrta. [Lot. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja.^parintele medicine^. -e.colectie puru-lenia Bra semne acute. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Cauze: coiecistita acuta. splina. ABAZIE. [Lot. V. lateral drept si stang. Tipuri: 1) A.

f. / aberration. lipos "== grasime.} V.af. / abiotrophie.] (Muschi) care serveste la *abductie.tatio. catharsis. ABDOM1NOCENTEZA. f. abortifacient.die. f. V. Sin.. s. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. blepharon = pieoapa. / abrasion. prolos =" primut.. / abductor. actio. simpIS. meningita tuberculoasa. s. ahlutio. -onis = mfarcare. -onis = spatare. ABREACTIE. doua iiterd a aifdhetuiui grec.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. / abducteur. la ah = inde. [Lat. anomalie. a e\amina. ABIOTROFIE. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. ABDOM1NOSCOPIE... -onis . [Lat.ui). poate fi congenitala sau dobandita. / ablation. 3) in general. punctie abdominala.priv. / ablactation. abortivus. anorganica. purificare. [QT. m. s.i iat. uzura unei struc-turi prin frecare. cu argumente mai elaborate. f. Ex.. ABORTIV. Sin. s. adj. o -priv. de. s. iat. / abduction. / abdominocentese.priv. ABSENTA.priv. skopia = e^aminwe. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. ABOCLUZIE... f. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. trisomie). carbonat de calciu. s. de. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. s. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. [Lat. m. V.: factor a. fie structurala. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie.i indepartare. *poliploidie. -ive. s. retinei din *retinita pigmentara.i bios = vi. grup sanguin. en-are = a devia} Abatere. f.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. ducere = a duct. f. aber-ratio. V. / ablepharia. f.. / abortif. ABDUCTIE. a .priv.a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. etimoiogia te. s. gesturi involuntare.clusio. / abiogenese.. s. / abrachie. adj. mediu a. complete sau partiala. cu modificare cantitativa (aneuzomie. ABDUCTOR.rtat de. / abdominoscopy. Este caracteristic *peritonitei acute. dar adepti ai a.. brachiwn. abra-sio. s. In loc sa proemine. genesis = producere.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. f..priv. A. [Lat. f.: paracenteza abdominala. f. f. -atos = sdnge. [Lot. la cib = wdepdrtat de. s. deviere de la normal. ABRAZIV. / abortive. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. f. gr. ABRAH10CEFALIE. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului.[ 1) Despre o substanta dura.. dur. adica a *lactatiei. / abetalipoproteinemie. f. neuropatie. peste coapse.. -onis. Sin. / abdominocentesis. f: / ablutomania. f. tetraploidie. adj. f. / abdominoscopie s. kentesis = wtepaturd. de (a ah = wdepdrtat de. / abocclusion. gr. / abreaction. adj. *Intarcare. / abrachiocephalie. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. a -priv.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. absentia = al}se. ah = wdepdrtat de. de la occludere = a mctiide. [Lot. adj. si paracenteza. In tehnica dentara). brakhion. [Lat.vala. f.] Care se abate de la normal prin aspect. / abrasion. ABRAZIUNE. asociata uneori cu ticuri. f. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. fr. aberrare = a se rdtafi. gr. al XVII-lea). ABLUTOMANIE.: a. purta. / abiotrophy. a .ducere ft ducere = a duce. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic).. Orice anomalie cromozomiala. s. fosfati de calciu. de. / absence. f. s. or. adj.. In general. s.\ Care se opune vietii. / abrasive. de ia oh = indepdrtat de. ahltictfitio. -onis ^ aiaptarc. de. ABERANT.riw. / ablepharie. Este urmata de 'amnezie lacunara. de la liic. de [a geniian = fl produce. f. s. inversiune). lar. de regula de origine minerala. Ex. bios = viatd. / abduction. f. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). / absence. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. -e. de ia lavare = fl spdia}. Deformarea a.nulw abdomen. exista si In prezent.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. si laparoscopie. s. a purta. gr. \Lat. f. ABLEFAR1E. median. s. a mimicii si obnubilarea constientei. f. ABIOGENEZA. structura sau localizare.. / abocclusion. ABLATIE. m. adj.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. s. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema.pa.. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. [^r.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte.n^d. 2) Mai rar. / aberrant. ia skopein = o Video. oriri = a se nafte. s. a . / abetalipoprotein(a)emia. s. silicati etc.. a . *acantocitoza. [Lat. errare = a devia. iat.: sindrom Bassen-Kornzweig. / abrachia.. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. ABERATIE. \Lat. c. s. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. deletie. / abiotic. s. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. bios = maW trophe = hranili nutrifie. ft .: anomalie cromozomiala. Abrev. s. a. / abrasif. s. me. -onis = actiune.. f. [Cjr.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. uhhitio. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice.priv. ABIOTIC. / ablation. de la agere = a actiona.a. [Qr. n priv. [^r. a se. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. adj. ABRAHIE. [Cjr. -ina: haima. uneori. Forma majora de *contractura abdominala. Indeosebi In holera. f. [']/. onis == radire. [Qr. s. 'monosomie. adj. s. cu simptomatologie redusa a unei boli. s. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. / aberration. s. brar-hium. luctis = [apte. *colica saturnina si in stari de *emadere. f. abduc-tm. s. onis. f. -onis = se. 3) Cu referire la o forma scurta.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. de la uh .. radere = a rdz. f. ah = de ia. adj. atarna peste sim-fiza pubiana si. gr. ABETALIPOPROTEINEMIE. abate. translocatie echilibrata. f. abortient.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului.. f.] 1) Care nu este dezvoltat complet. ab = wdepartat de.\ Suspendarea brutala. n. f. din iat. hipooolesterolemie.parare. lucre.priv. ABLACTAT1E. fie numerica (*aneuploidie. PunctuI culminant al a. s. kephcile = cap. fara o cauza aparenta. / aberrant. / ablutomanie. s. cand pierderea constientei reprezinta . ia uhradere = a rade (ah . etinwtogia tennenuiui abdomen. se disting: a.tur structurile histologice. [Lat. s. -onis.\ Punctie abdominala. [Lat. s. \V. brakhion. f.. A. s. -ive.lio. reaction. -onos ' = drat. abrasum de ia abradere = a rode (ab . radere = a rdzui). / abiogenesis. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. Indeosebi formatiunile nervoase. / ablactation [Lat. ABO / ABO / ABO. f.. Se observa In numeroase boli. s. / abreaction. / abiotique. s. / abrachiocephalia. Ex...

din cauza imobilizarii prelungite. -osis. / acantholyse. A. de diverse tipuri. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ABULIE. aseme-nea unei enzime. cu diametrul de 1. / needle.8 mm. f. foarte subtire. A.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. absorbtum. [at. f. de liga-tura. / acampsia. drept. s. s. / acanthocyte.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. / aboulie. s. sorbere = a suge. de pneumotorax.6 mm. adj. f. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). atipica. 8) A. rectiliniu sau curbat. ACANTOCITOZA. 2) Substanta care are aceasta proprietate. / absorption. In forma autoimuna (rara). s. lysis = distrugere. tipica de a. s. 10) A. a . [9{eoiogism foarte recent. cu un varf ascutit. pentru injectie intradermica. / abulia. s. A. a . participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. pentru injectie intramusculara. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. acus = ac. s. akantha = spin. lichide sau vapori. m.. f. a. cu o grosime de 1 cm s. f. a 6ea}. pentru rahianestezie. s..] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. 2) A. / acanthopelvis. s. [gr. s. cu diametrul 0.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. a 6e. n. n. [Qr. V. lung (50-70 mm). -e. n. AC. V.: osteodensito-metrie (v. et f. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. 3) A. In circa 50% din cazuri. De obicei. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. ACALAZIE. / aboulique. a .priv. alimen-tara (In particular la alcool). ABSORBTIE. de la absorbere = ffl a6sor6i. cu bizou scurt si mandren. partic. / absorption. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. n. de ia lyein = a distmge. In functie de -utilizare: In chirurgie. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. ACANTOM. adj. f. [Cjr. 131 . s. s. adj. A. si a. -oma. drept sau curb. [a ab = de. De asemenea. si f.. acus.a. ossi's ^ OS. cu diametrul de 0.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. / absorbance. teaere = a fine). win-pus din ab de.2 mm si cu varful In bizou lung. f. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material.80 mm. a6tinere. f. s.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. f. pentru injectie. ia.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. deseori. f. 13) A. a. a 6e. ACAMPSIE.: 1) A. se poate produce In medii foarte variate. -onis. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry.7-1. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. [gr. ahsorbitio. {Cjr. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. 2) A.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. / acanthoma. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. s. (a. / acanthocyte. a mifltifi (ab = de [a. lat. / abstinence. cand exista semne clinice asociate. lung de 70-80 mm. ureterului explica hidronefroza intermitenta. absorbers = a a6sor6i. / acanthocytose. ABSORBANTA. n. "boala policnistica ovariana. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. [Cfr. s. uneori cu resort. / abzyme. calculare = a socoti. akantha = spin. s. akantha = spin. f. f. complexa. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. cu sectiunea rotunda. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. pentru punc-tie venoasa. pentru injectii sau pentru punctii. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. curb sau semi-curb. [Cfr. cu diametrul de 0. akantha = spin. [at.: a. pentru tratament la nivelul canalelor dentare.priv. dentare. [C/r. m. adj.8-1. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. incut a[ verbuiw. In stomatologie. [Lat. / acalculie. sorbere = a suge. utilizat In sutura intestinala. / acantholysis. v. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. f. -oza. si cardiospasm. metron = masurd. s. a wgfiifi. m. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. / abu-lic. s. prevazut cu mandren. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a.. / abzyme. [Lat.] 1) Actiunea de a absorbi. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. s. f. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. de dimensiuni variabile.ipiul. Boala se asociaza la adult si varsInic. a . absorbitio. / acanthome.. akantha = spin.priv. a ingftiti. / absorbance. absiinentia = refinere.priv. a 6e. m. beta). de lungimi si grosimi diferite.} Tija subtire de otel. s. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla.. cu bizou scurt.] Sin. s. s. ACALCULIE. f.5-0. khalasis = re/o^are. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. continence (sexual). [Lat. pentru puncfie sternala. ac pentru punctie lombara. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. ACANTOLIZA. / acanthopelvis. akantha = spin.a. kytos = celuid.. de forma si marime variabile. [a engi. A. m sange sau m interiorul unor celule. sorbere = a suge.7-0. ABSORBANT.. n. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. sexuala etc. 7) A. pentru puncfie lombara. a. / absorbent. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. pentru sutura vasculara. [Qr. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. [gr. / aiguille. [Lat. pe]vis = 6azin. s. gr. ACANTOCIT. [Lot. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. / achalasia. prevazut la un capat cu o ureche.. [Lat. ABULIC. / abstinence. s. s. f. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ABSTINENTA. f. s.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. f. a.). localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. f.i la o lungime de unda determinata. / achalasie.. s.. absorbtie.] 1) Care absoarbe particule. / acanthocyto-sis.priv. de ia ab = de. kamptein = a mcovoia. [Lat. m.a). m. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. 11) A. lung de 45 mm. s. os. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. kytos = cduld. -onis. ABZIMA. lung de 30-40 mm. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. cu ureche care poarta materialul de ligatura. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. f.6 mm). Tipuri de a. / absorbant. s. Ex. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 4) A. de a retine o substanta In interiorul altei substante. / acampsie. energie.] Diminuarea initiative! sau a vointei. de. gatului si regiunilor genitocrurale. absorbtum. bumerang. boule = voinfa. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 9) A. / acalcutia. temperance (for alcohol). m. s. s.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. ACANTOPELVIS. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. 12) A.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. boule = voinf:a. a . sorbere = a suge. In bizou intermediar. 5) A.

s. / acatalepsie. / accelerin..). / acatalasia. A. -onis = acceCerare. n. s. s. m. s.. de priza. s. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. complementar. mica. aterg/c. ACCEPTOR.] in medidna. / acces. ruptura unui vas cerebral. ACARIOZA. terapeutic. manifestata prin ulceratii. / accelerine..] Despre o structura care constituie un element secundar. s. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. acathisie.. m. / acatamathe-sia. ACATAGRAFIE. cand se revine prea rapid la presiunea normala. la scafandri.: scabie (v. 5) a. de munca. psihica sau somatica. de part/cute sunt instalatii complexe. lot. drept sin. / acetabuloplastie. 3) a. m. de tuse. -trice. cellula = ca-marutd. [Cjr. ACARIAN. de dementa. f. n. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / acanthosis. s. f. a . au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). stare patologica. Unitatea de masura a inten-sitatii a. v. a. scrie corect. / accident. f. f. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. a dizoiva. f. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor.. s. ACCES.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. f. f. de febra. ACELULAR. / acceptor. f. Intr-un schimb de *radicali. -aza. s. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. s. V. m.. a . f. s. tiroide a. de [a kata = 61 jos. / acatalasie. vascular cerebral. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului.. s. adj. s. ale gingiilor si gurii.priv. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. m. de ia celer = rapid. ACATALAZEMIE.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. / acatalas(a)emia. duct pancreatic a. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. s. desi ideile subiectului raman logice. (Santorini).} Termen rar utilizat. a • priv. ACCELERINA. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. / acataphasie. / attack. perturbarea permeabilitatii vasculare. -ina.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. f. [Lot. a. s. Intr-un sistem de referinta dat. s. uneori gangrenoase. lepsis = fv(are. ACATAFAZIE. / acaryote. accessus. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. kap-nos = fum. s. haima. adj. acaridan. eventual somn nelinistit.priv. / acataphasia. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. ACATALEPSIE. kathisis = acfiune. / acetabulo-plasty. accidens.: 1) a. s. s. a . ACETABULOPLASTIE. survenita brusc si imprevizibil.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. [Cfr. akaii = insectd. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical.. V. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At.priv. de melanco-lie. s. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). f. 7) a. f. m. / acanthose. si stroke. karyon = sdmfiwe. / accident. s. Ex.i katalyein = a disInige. / acceleration.a de a sta asezat. [Cfr. Sin. industrial injury. 2) Tulburare m *boala Parkinson. s.. ACATIZIE.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. la un subject salariat. plastos = . ded a sintaxei. f. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. [Cjr. accelerare = a grti6i. adj. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. Thrombidium si capusele sunt acarieni. medie-vala accesorium.: boala Takahara. de decompreslune brusca. pana la energii dnetice foarte mari. sunt substante care grabesc priza gipsului. adj. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. de asemenea. n. m. katalyein = a distruge. acatalazie. f.: a. f. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. / accelerator.'e. f.: glande suprarenale a. (2) / accelerateur. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. adj. de ia accedere = a se apropia. V. primeste radicalul si se combina cu el. / acellular. s. akathisia. a. Ex. m. In raport cu protectia muncii. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. ACEFALIE. a dizoiva. ACAPNIE. f. s. Sin. a accepta.} Care nu confine celule. *proaccelerina (factor V). cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. / acatamathesie. de la acceplare = a primi. 6) a. [Lat. Se defineste.priv. / accepteur. f. / acellulaire. f. crisis. betatron. 2) a. / acatagraphia. / acapnia. cu rol mai Intai acceptor.priv. f. mica. s. criza. / acatagraphie. a . Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. f. care poate fi anafilactic sau seric. [Cfr. f. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. gresit. brain attack. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. dclotron si sincrotron. -ntis. f. / accessory. dim.. acceptor = care primefte. dt la accedere = a se apropia. [Lat. s. a veni (c&tre).priv. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). agitatie motorie. 2) A. Ex. ACCIDENT. occupational injury. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. gr. s. s. a .. 2) 'Diagnostic incert. adj. In stomatologie. de transfuzie. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. a . este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata.ACANTOZA ACANTOZA. s. a priv. [Lot. a veni (cdtre. incidental. s.priv. s. adj.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. s. / acaryote. V. ACCESORIU. Este produs In ficat sub forma inactiva. adj. otet. Sunt asimilate a. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. v. [Lot. m. f. / acarid. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. s. m. [Cfr.] Sin. Termen utilizat uneori. s. raportata la unitatea de timp. a -priv. de la cella = comaro. f. akari •= insecta. f. / acephalia. n. ACATAMATEZIE. de ordinul MeV. {Cjr. a priv. a. / acatalepsy. [Lot. consecutiv trecerii unui curent electric.. s. f. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. A. / acariosis [Cfr.. [Cjr. {Cjr. acetabulum •» vas pentru. / acariose. [Cfr.] Factorul VI al coagularii. / acathesie. cu "hipocapp. -oza. ACARIOT. akaa-tha = spin. ACCELERATIE. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. -oza. ACCELERATOR.i katalamhanem = a suspenda. s. electric. s.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. [Cfr. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. [Cjr. Ex. ACATALAZIE.: anhist. s. f. nudeu. {Cfr. / accesoire. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). s. (denumita a. s.: eritrocitui matur la mamifere.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. [Lot.} Absenta bioxidului de carbon din sange. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii.. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. / acatalasemie.. / acathisia. acceleratio. / acarien. / acephalie. 4) a. / acapnie. auxiliar. kalagraphein = a.} Substanta care. / acceleration.. a . [Lot.). diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. s. Ex. (1). accelerare = a gra6i. Este denumita si hiperacantoza.

receptori muscarinici si receptori nicotinici. si aclorhidrie. f. f. Sin. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. la ansamblul *corpilor ceto-nici. Sarurile de potasiu ale a.. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. / achylie. s. mai mult sau mai putin volatili. cum = cu. ACHILIE. din [at.priv. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. uni.ACETABULUM modtlat. haima. ACETAZOLAMIDA. [Lat. ACETILCISTEINA. f. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. modifies culoarea indicatorilor. acetum = ofet. / acetaldehyde. m. / acetonemie. V. ouron = urind. s. f. / acetylcysteine. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide.sau bilaterala. acetum = of:et. zyme = ferment. miscibil In apa. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. s. [Lat. a. A. cetonurie. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice.: paracetamol (v. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. aither = aer cwat.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. ACETALDEHIDA.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. Inactivarea a. f. -ona. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune.). -aza. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. f. of:et] Sin. f. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. V.: aspirina (v. de (a alwol dehydrogenatum. survine concomitent cu descarcarea. [Lot. s. NA: acetabulum. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. s. Avand doua grupari active. glacial (89. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. gr. f. este sintetizata atat In pericarion. f.: cavi-tate cotiloida (y. ACETONEMIE. / acetonurie. ACETAMINOFEN. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. A. Sin. [Lat. Lichid incolor. / acetone. A. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. acetum = o^ef. hyle = materie. acetum = of:et. din *colina. m.). A. ACETILARE. / acetate. In solutii apoase. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. a. / achylia. CI^COOH Li-chid incolor. s. V. m. solventi.: anaclorhidrie (v. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. / acetyl. {icetiim = ofet. A. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati.). ACETAT.: ACh. s. gr. biosinteza *acizilor grasi. / acetaminophene. s. potentiate de actiune). inflamabil. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. In. s. s. -ina.. gr. gr. acetum = of:e. acetum = of:et! ona. s. Prin cuplarea cu receptorii N. acetum = of:et. cetoza. / acetaldehyde.: colinesteraza (v. si In repaus. cat si In butonii terminali axonali. In cantitati mid. hyle = materie. s. / acetylation. acetabulum = vas pentru. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. -ina. ACHEIRIE. Insa. a. 1) A. s.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. [Lat. elibereaza ioni H4. [Lat. eter si cloroform. gr. a . excitatoare. / acetonuria. gr. volatil. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. ACETONA. f. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. khole = Biia.. / acheirie.). [Cfr. / acetazola-mide. en = in.). unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. / acetylcholinesterase. f. n.: acid adenozinmonofosforic (v. Abrev. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. «. s. a . s.] Sin.] C3HgO. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). terrno-stabila. a. hyle = ma-terie. boCta cereasca. precursor al 'colesterolului. [<^r. gr. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. ACETILCOLINESTERAZA. ai *acidului acetic. gr. f. hyle = materie. n. / acetylcysteine. -ona. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic.t.). / ac6tylcholinesterase. A. / acetate. / acetone. / acide. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. f. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. s. [Lat. s. Essiaather = eter ac. s.). 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. Eliberarea de a. ACETABULUM. A. m. 2) In a. pre-cursori ai unor noi molecule de a.} Absenta congenitala a mainii. s. ACID. de Ca plassein = a forma. f. / acetazolamide. s. ACETILCOLINA. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. Are gust acru. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. cu miros picant caracteristic. ACETIL. CHg-CO-CHgCOOH. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). cat si In eel periferic. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. a6rw. si corpi cetonid. aether. / acetabulum. m. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. formarea acidului mevalonic. s. / ac6tylcho|jne. f. efecte depolarizante. desi ea are loc. cetonurie. V. m. acetum = ofet.: acid acetilacetic (v. / acetaminophen. s. germ. acetum = otet.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. khole = bVia.] Prezenta *acetonei In urina. [Lot. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. [Lat. ca si In "inanitie. / acetylation. khy-los = sue. s. [at.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. (DCI) Sin. formarea *corpilor cetonici.etic. ACETONURIE. f.priv. m. / acetylcholine [Lat. f. care se refera. s. [Lot. acidus = acru. m. s. s. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. s. / acid. / acetabulum. s. f. f. / aceton(a)emia.4%). kheir. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. s. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. adenosine diphosphonc 133 .] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. [Lot. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. f. Cuplarea *alosterica a a. gr. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. s. cetonemie. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. / acetyl. hyle = materie. achilie). Sin. participa intens la metabolismul acizilor organici. -iros = mana. inclusiv In SNC. si cetonemie. f.] Substanta care. Sin. / acheiria.

Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. una de D-riboza si o molecula de a. desfasurata m mitocondrii. Nucleotid compus din adenina. se formeaza *porfobilinogenul. Pentru acest mo„ tiv. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.: maloniluree. sdndarea lor In ADP (*a. amino-sucdnic. cu formula chimica 041-14^0. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP).. este catalizata de *anhi-draza carbonica. Este un a. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). 5-a. b. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. coroziv. Sin. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.). Abrev. hipuric.). implicit. pentru a reface a.: acid glutamic (v. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc.: acid nitric (v. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi.).: acid aspartic. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. biochim. antiseptic acid. biochim. A. In prezenta energiei nou formate In celula. a. biliar primar. in profilaxia hemoragiilor. malonic cu ureea. Sin. ribonu-cleic si a moleculelor de a. adenosine monophosphoric acid. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Intervine in oxidarile celulare. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. A. A. a. I^BO. adenozin-difosforic) si a. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic.).: CDCA. V.: ALA. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. fosforic. Este folosit. *A. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. A. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. inflamatie. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. Conversia CO. Sin. este un "chelator al calciului. adenosine triphosphoric acid. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Component al proteinelor. capabila de sdndare si de refacere continua. notat cu simbolurile Asp sau D. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin. sarurile sale pot fi. A. riboza si trei radical'! fosfat. gras nesaturat. V. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Sin. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. 6a. Abrev.))-CH2-COOH. const. b. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. citrat-sintaza. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. adenozintrifosforic. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1.. a. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. chenodezoxicolic si litocolic. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. organic slab. biochim. bacteriostatic. c. Sin. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. (DCI) A. deoarece este toxic. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant.: GABA (v. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. Abrev.. 'prostaciclina si *tromboxan A. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. Datorita actiunii sale keratolitice. vitamina C si tab. de COa. A.. acid mefenamic. din alimente se elimina sub forma de *a. V. b. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. Sin. una de D-riboza si doua molecule de a. (v. In etapa initiala a sintezei *hemului.: glicocol (v. a. Sin.: ADP. Aminoacid neesential.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. este absolut necesara In: metabolismul celular. ACID BORIC / acide borique / boric acid. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. si tab. const. Energia eliberata de a. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei.: ATP. abrev. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. Rezulta din combinarea a. dezoxicolic. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Denumirea chimica a "vitaminei C. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Sin. neafectand producerea de leucotriene. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. a. a.). ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). H^COg. Abrev. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. cu actiune antifibrinolitica puternica. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. contractia musculara. A. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. A. Intervine in formarea moleculelor de a. Abrev. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. fosforic.: EACA.: a. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. In asociere cu factorul VIII. fosforic se realizeaza instantaneu. sunt foarte labile. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului.: acid adenilic. In sange. a. ori de cate ori nevoile celulare o impun. La om au fost identificati patru a. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. si tab.). cu rol principal de carburant celular. cu 20 de atomi de carbon. V.: AMP. b. si. a tuturor derivatilor sai. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid.: colic. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. (CgHsCOOH) abundent In fructe.: adenozin trifosfat. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. In H^CO. derivatii sai de sinteza. fosforic. mineral puternic (HCI). A. 'Zaharina este derivata din a. Sin. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. cristalin. COOHCH(NH. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. Dozarea a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. de aseme-nea. V. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. const. sinteza unor hormoni.: aminoacid (v. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare.

si tab. CHa-CHOH-COOH. f. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. a. fosfolipide. deci neesential. implica *pompa de I-r/IC. pirofosforic) si cea polimerica (a. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. Arninoacid monoaminodicarboxilic. V. cu simbolul Glu sau E. *A. Agent *chelator. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. de asemenea. v. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. V. a unor substante ca plumbul si digi-tala. hialuronidaza. de cateva milioane de Da. Este precursor al a. Indeosebi al caldului si al magneziului. V. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. Laptele Tmbogatit cu a. h. g. (fermentatie lactica). De asemenea. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. Este eliminat prin urina. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid.). blocheaza a. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Sin. inozitolhexafosforic. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. acesta este un component indispensabil al dietei. Sin. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. poate avea o greutate moleculara foarte mare. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. consecutiv.: acid tetrahidrofolic. ficat si drojdii. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. *fosfatidilinozitol.: acid aminoglutaric. lactacidemie. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. I. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). este utilizat ca acidifiant urinar. A. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. f. leucovorin. ca acidulant alimentar si in stomatologie. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. CaHsCONH-CH^COOH. A. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica.: alcaptona (v. (DCI) A. metafosforic). se mai afla In lichidul *sinovial. ortofosforic forma monomerica. DeficituI de 'vitamina B^. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. oxalic la om. A.. a. glutamic. h. Abrev. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si.). contribuie la oboseala musculara. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. ADN.. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei.)-COOH. glucuronic si N-acetil-glucozamina.: fenol (v. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. biochim. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a.-CH(NH. In functie de numarul de dimeri componenti. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. V. Sin. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie.). I. COOH-(CH. La niveluri plasmatice crescute. si sue gastric. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. V. Este un a. 1) A. f. a. precursorul primar al *a. Denumire imprecisa pentru a. A. acizi grasi. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. g.: HVA. a. reprezinta. Abrev. biliar primar derivat din *colesterol. fenilacetic si a. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. In organism. o molecula de *a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. (desuete): vitamina Bg.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. a.. *a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Se gaseste In plantele verzi. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI.. H^PO. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. folic. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid.N -metilenTH4). ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. este sintetizat In organism. V. De aceea. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. V. ca si In *neuroblastoame. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. const. A. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. f. I. forma dimerica (a. *fosfatidilserina. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. si tab. f. V. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. cu producere de a. corpi cetonici. fenillactic. si fenilcetonurie. biochim. fiind obtinut si prin sinteza. benzoic. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. acid clorhidric. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. care asigura transportui activ de H4'. A. g. c. Determina reactia acida a sucului gastric. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Produs de detoxificare a a. Se formeaza In muschi. vitamina M. grasi in *cetone. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza.: EDTA. iar a treia de o molecula de acid fosforic. paraamino-benzoic (PABA) si *a. A. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. Inca In discutie. Catabolit al *dopaminei. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. *fosfatidiletanolamina. V. utilizat in fabricarea parfumurilor. In organism. glicolic In *glicina. La acest nivel. prin *chelare. Mecanismul de secretie a a. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. 135 . const. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Compus guanidinic. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Sin. Sin. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism.

endocrinol. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. p. prezent In sange (v. C^s°2-A. organic. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. V. acid ribonucleic. a. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. o. (DCI) Derivat al *a. Se poate acumula In unele stari patologice. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. fumans In stare concen-trata. continut de vegetale diverse. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. j A. (DCI) C. format prin condensarea unei molecule de *a. si acizi grasi. v. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. gras esential. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. antifungice si keratolitice.30-7.>0. uricemie). (COOH). de asemenea. a. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid.: AVM. C^Hg^COOH A. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. neuraminic. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. A. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. cu numeroase utilizari industriale.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. s.: PAS. ca si In anatomia pato-logica. A. vitamina PP. In calitate de fixator al tesuturilor. V. oxalemie. V. ascorbic si glicocolului.: mupirocina. acizi cetonici (*corpi cetonici). aspirinei si a numerosi coloranti. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. ADN. Eliminarea de a. care afec- 136 . A. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. acizi grasi. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. V. Denumirea chimica a 'biotinei. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. biochim. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice.2H. depresie respiratorie. acizi grasi). acizi nucleici. Lichid inco-lor. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. vitamina Bg. const. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. precursor al *a.H. Substanta cu proprietati vitaminice. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. si addurie organica. / acidemie. acid sialic. p. coma. mineral putemic. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. cetodicarboxilic. Medicament tuberculostatic minor. ARN.. paraaminobenzoic (PABA).ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. ortohidroxibenzoic. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. In organism In cursul degradarii a. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. drojdie. care este esentiala In oxidarea sa. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. s. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. s. gr. participa la formarea calculilor urinari. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A).H.. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. *nefrite. Sin. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. porumb). NHArliCOOH. Intoxicatia cu a. Abrev. cu actiune *keratolitica. Abrev.S04. C. A. Ct^-COCOOH. a. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. V. pe cale intravenoasa sau orala. si se poate elimina prin urina.). -o(os = s&nge. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. HNO. const. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. Reprezinta un pro. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. A. Sin. analog al *a. pentru prepararea salidlatilor. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. Se obtine si prin sinteza. arahidonic. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare.NO.si tricarboxilici. gras saturat (v.03. gras In natura. V. acizi di. H. A. A. / acid(a)emia [Lot. organic cu rol important In *dclul Krebs. acidus = acru. V.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Denumirea chimica: a.: acid azotic. eel mai abundent si ras-pandit a. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. dezaminare si oxidare). V. Sub forma de oxalat de calciu. tab. Cuprins In structura capsulei bacteriene. f. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. V. Cantitatea de a. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei.H. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. m. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. este selectiv pentru bacterii. A. Sin. ACIDEMIE. constituent cheie al *ciclului Krebs. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. lapte. haima. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. V. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale.>. f. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. C^I-L^C^. tab.. o. cu efect coroziv foarte putemic. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. oxalurie. Derivat N-acetilat al *a. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. ca *guta.: PAH. V.: acid folinic (v.. cristalin. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. A. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. A. Abrev. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. foarte coroziv. C. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ca *supozitoarele. *grasimilor si amino-acizilor. gras saturat. si acizi grasi. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. leucovorin.N03. Se formeaza. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). ACID URIC / acide urique / uric acid.

Se disting: a) a. f. sau akhne = tdrdte. liberi. pentru akinezie (v. localizata pe frunte. a . au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. tip II. adj. V. de.. bacteriile A. Denumire desueta: vitamina F. A. Denumire pentru *a. accomodntion. s.priv. acid biliar. ACOLIE. 4) A. linoleic.. ACINEZIE. kore = pupiid. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. si acid arahidonic. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre).: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. s. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. / acneiform. / acineux. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. / acneiform. 3) A. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . -euse. / acinous. ACORIE. septicemii si pleurezii. 2) A. / acholuria. sub actiunea muschiului ciliar. [Qr. care nu sunt sintetizati In organism: *a. \Lat. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor.. Aditia a. Absenta acestora din alimente. si ARN (mai divers ca masa moleculara. / acholia. dim. sin.legati prin grupari fosfat . 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. de ia a. m. *A g. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. s. forma foarte frecventa la tineri. f. se 'impart In saturati (daca n -12 . [Cfr. ia plassein = a forma. a . ubicuitari In apa si sol. din familia Neisseriaceae. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. s. a -prill. Alte tipuri de a. absoluta a fiecarui ochi. arahidonic).: la frig) sau mediu (ex.zitiva pentru distante scurte. de. -onis. de la accommodare = a se. / acorie ou acoree. si cristalin. acid linolenic. d) a. a. secun-dara administrarii unor medicamente. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. akne . ARN. [Qr. situat In nucleu. datorita elastidtatii acestuia. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. A. boala Parrot. / accommodation. rozacee sau "cuperoza. Uneori este utilizat ca sin.*a. unde (atitudine. din gr. f. ACOMODATIE. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e.. plasis = modeiare.J(c. s. Sunt constituiti din *a.a.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala.). [QT. [Qr. ju-venila sau polimorfa. lauric.. adj. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. s. ACLIMATIZARE. subnormala putere de a. tample si pe partea anterioara a pielii capului. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. tip I. este In mod normal spontana. s. hydatos = apa} Termen sin.). Sin. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.). f.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. plagi chirurgicale sau arsuri. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. neonatorurn.} Absenta congenitala a pupilei. care are forma unor acini.. cand se nu-mesc a. si tab. cu *achilie gastrica. adj. acid linoleic. ACINOS. / achondrogenese. genesis = pro-ducere. acclimatization. f. dfoza. Au formula generala CI-yChy^-COOH. dar cu o structura spatiala mai simpla). g. hydor. ia bakteria = boston. Exista doua tipuri de a. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. Cat.. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. prin contractia muschiului dliar. [Lot. / accommodation. V. biochim. de. mentionati corecteaza aceasta deficienta. s. klimu. care dupa cadere lasa cicatrice.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. adj. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. / acclimatement. deoarece nu sunt sintetizati In organism. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. acoperite de cruste. a . khole = fii[d.. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. toxica. / acholie. cu *anaclorhidrie. Var. f. khondros = cartiiaj.priv. / achondroplasie. s. kiaein = a misca. insufidenta a ochiului. s.: 1) A. f. prin relaxarea muschiului ciliar. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. e) a. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. negativa pentru distante lungi.: la altitudine). -iilos = mdinafia foardui. / achlorhydrie. profesio-nala. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. reprezentand substratui informatiei genetice. care Ti face nemiscibili cu apa. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. linolenic si *a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. g. a. [Lot. "elicea vietii").: eruptie a. / achondroplasia. linoleic. f. pentru acomodare (v. s. n -r 20 . f. s. ACLORHIDRIE. abcese cerebrale. Var. a priii. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea.a. Indeosebi In perioada de *pubertate. akinelos = imobil. ACOLURIE. s. .. Este caracterizata prin aparitia. const. ACONDROGENEZA. bakte-rron.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. Ex.a. Var.: acomodatie. / achlorhydria. f. V. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex.priv. Macromolecule constituente ale celulei. 2) A. condrodistrofie fetala. n + 16 a. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. n + 18 . oleic. s. dor. f. A. b) a. a • priv. ACNEE. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. palmitic. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi.rucenta. [^r. arahidonic. linolenic. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. f. -tis. sau. separat.: boala Kaufmann. Cu virulenta mica. s.: sindrom LangerSaldino (v. / acne. membre scurte si groase etc. *a. s. / acne.. A. [Qr. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. acclimatisation. c) a. / acorea. situat in *citoplasma. g. f. s. sin. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. V. V. n. f. A. / acclimation. po. si ADN. \CfT. nanism micromelic incompatibil cu viata. ACNEIFORM. [Qr. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. s. clima. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. pe un fond de *seboree. ACOMODARE.). Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. arahidonic. participa la esterificarea colesterolu-lui. de etiologii diverse. khioros = verde. stearic) si nesaturati (n + 18 . de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. f. khondros = cartiiaj. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Se disting doua tipuri: 1) A.. f. V. t. 5) A. f. s. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. a. / acholurie. necrotica. / achondrogenesis. f. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare.priv. vulgara. forma neletala. A.

ACROERITROZA. Boala grava. [Lat. hyle = materu. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. boala Swift. tip II (v. f.). daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. 2) Durere la nivelul extremitatilor. gr. [Qr.: sindrom Bazex ^v. tip IV (v.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acroerythrose. s.mitate. asphyxia = oprire a puCsuiui.). cu transmitere autozomal dominanta.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. f. frecvent mortala. / acrodysplasia. Cauze (ipotetice): carenta alimentara.mitate. 0 serie de a. sindac-tilie. varf.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. derma. s. mai ales ale mainilor. scadere a temperaturii locale si durere. kyanos = a£C>astru. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. s. In prezent consi-derala a. f. hipertensiune). f. dolikhos = lung.: 1) A. a . / achromatopsie. denumita si sindrom sau boala Apert. f.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. / acrophobie. / acrocephalosyndactylie. memBru. boala Pick-Herxheimer). dificii. s. f. *boala Thiemann. cu aplatizarea laterala a capu-lui. varf. ACROCEFALOSINDACTILIE. de.. akron = e^tremitate. a. tip III sau sindrom Sakati. varf. / acrodysostose. ACROESTEZIE. infantila (v. pathica / acrodermatitis enteropathica.. f. si acrocefalosindactilie. f. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). Sin. / acrylamide. hipoplazie a maxilarului superior. plasis = nwddare.. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara.frw. / acroc6phalopolysyndactylie. / acro(a)esthesia. intoxicatie cu mercur. s. [C. acrocefalopolisindactilie.} *Fobie. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. eritematopapuloasa infantila (v. s.priv.rie.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. tip 1.: *boala Brailsford. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki).mitate. f. akron 1 = e?(tre. sindrom Chotzen). dys = greu. denumiti si rezine acrilice. 3) A. [Lat. / acrocephalie. f. / acroerythro-sis. s.. amo-niui gSsita in apropie. tip V (v. s. varf. tip . -oza. sindrom Gianotti-Crosti). ACRODISPLAZIE. akron = e^tremitate. Baza craniului este de asemenea deformata. \Qr. f. ACROOINIE. s. / achromate. [(^r. [Qr. adj. akron = €J(tremitate. cu transmitere probabil autozomal dominanta. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. f. / achromatopsia. s. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. virus neurotrop. sphyzein = a puCsa. khroma. de. Termen vag si desuet. a = priv. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. f. / acroesthesie. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). varf. s. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. s. [Cfr. ACROFOBIE. s. melos = e^trenitate. akron = e^tre. osteon = os. kephale = cap. hyle = nwte. -oza. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. {Cjr. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. akron = e. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud.mitate. / acrocephalosyndactyly. f. [a. frioa de locuri situate la_ Inaltime. [Qr. ACRODISOSTOZA. polys = mu[f:i. \Qr. "nas In sa"). akron = e^tre-mitate. akron = e. f. sindrom Waardenburg). ACROMATOPSIE. varf. / acrocyanosis. s. / acrodysostosis. mamdit. f.^ft'emitate..).] 139 . adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. f. ACROKERATOZA. a regiunii occipitale. f. ACROMAT. syn = tmpreund. s. / achromate. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s. s. daktylos = deget. khroma. ACRILAT. malformatie denumita *oxicefalie. -atos = culoare. s. s. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . / acrylamide. f. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). -atos = piete. akron = e?(tre. f. tip III (v.. ale fadesului (exoftalmie. f. / acrokeratosis.} Coloratie rosie a extremitatilor. ACROCEFALIE. / acrinia. se-nsifiiii-tate. ACROMASTITA. / acrodolichomely. ACROASFIXIE. A. s. f. akron = e. f. a . varf. erythros = rofu. opsis = vedere. f. / acrodermatite. acer == acru. / acrylate. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor.} Durere la nivelul unei extremitati. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.. / acroderma-titis. boala Selter-Swift-Feer. ammoaiakon = sore.. f. f.. s. / acrodynie. m. Alaturi de acesta se disting. s. akron = t)(tremitate. Au fost descrise trei tipuri de a.. / acrocephalia. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-.priv. [Cfr. s. -oza. tip II sau sindrom Carpenter (v.. f.^tremitate. s. akron = e^tremitate.} Sare sau ester al addului acrilic. ida. sindrom Pfeiffer). f.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. / acro-asphyxie. cronica atrofianta (v. [Gjr. / acromastite. f. s. phobos = frita. 2) A. varf... cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal.ttiitate. s. -oza} Sin. dificii. ACRODOLICOMELIE. s. s. dys = gnu.] Inflamatia mamelonului.. / acrodynia. hiper-telorism. / aero-asphyxia. manifestata prin 'acrocianoza. / acrodolichomelie. ACRINIE. de. 'sindromul Giedion.: boala Crocq-Cassirer (v. s. m Inaltime. / acrocyanose.^re. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. keras. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. f. [a plassein = a forma. a . s. continua Hallopeau (v. s. a. f. s. s.. ACROCIANOZA.^tre. acer = acm.. Descrisa si ca boala: a. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. odyne = durere.turn") sau ascutit (tuguiat). [Qr. [Cyf. adj.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila.r. [Cjr.. keratos = corn.] Afectiune a copilului si adolescentului. a.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. s. mastos = sdn. / acrinie. boala Hallopeau). s. astenie. 'sindromul Langer-Giedion.. / acrocephalopoly-syndactyly. [CfT.pre. -ita. s. / acrylate. kephale = cap. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. f. a. a. [Qr. a modela. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. aisthesis = se-mafie. s. [Qr. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. s. V. / acrophobia. m.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. f. a. f. Sin.: boala Feer.1 sau sindrom Noack.). / acromastitis. •atos = cutoare. gr. [Qr.. akron = e^tre-mitate. akron = e. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. T.re. kephale = cap. varf. ACRODERMATITA. akron = e^tre-mitate. / acrodysplasie. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). boala Apert-Crouzon). crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. / acrokeratose. Se vindeca fara se-chele. syn = im.un0. f. Este acompaniata de prurit.

polimenca sau filainentoasa F. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic.. fie ca survin In cursul unor boli diverse. [Qr.re. tat. engL: Adreno-Cortic. mai rar pe cele ale membrelor superioare. adj. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. / actinic dermatitis. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. prin trecerea ia act. aprof(tMatw. vdrf. / acropachy. [Qr. [Qr. se-nsifiiiitate. vanat'i therme = cdiduril. metabolice (diabet. / acropachyderma. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. f. / actinodermatose. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. survine pe neasteptate. n.tatt. [^r. ozd. aktis. ^ ACROMAZIE. / acromion. s. / acropar(a)esthalgia. deci la adult.: sindrom Denny-Brown. / achromasia. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). -atos = pide. A.?(tremitate. akron = e. / acromicria. ACTINOLOGIE.. *inos = raza. s. Termenul de a. akron = e^tre. / acromicrie. s.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. \Cjr... Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. -atos = culoare. s.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic.^tremitate. / acropoikilothermie. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. de mana si gambe Inghetate. V. f. s. si lucita. lepra sau alcoolismul. / acroparesthesie.mitate. akron = e\tremitate. dromos = c-wsa.: albinism (v.te.} Sin.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). f. akron = e?(tremitate. f. syndrome = drum mpre. [C/r.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. akron = e^tremitate. f.} *Parestezie a extremitatilor. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. [Cjr. s.] Constituent proteic al muschiului. f. [Lot.\ *Parestezie a extremitatilor. localizata la nivelul mainilor. Sin. m. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. fie ca acestea sunt aparent autonome.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. a fost identificata si In *citoschelet. ACROPAHIDERMIE. si discromatopsie. care apare la sexul feminin. hiperfosforemie). sau secundar. existand sub doua forme: a. ACTINITA. -atos = Corp. ACROPOIKILOTERMIE. f. s. u. aktis. ACTINODERMATOZA. [Cfr. / acropachie. \Cfr.. n. / acromelic. A. / acroparesthalgie. A.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. Combinata cu "miozina. akron = e. -inos = roed. khroma.^tremitate.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. [Qr. algos = dwc. khroma. A. -inos = raza. denumita boala Thevenard.. monomenca sau globulara G si a. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. ACROSINDROM.: acromatopsie (v. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. / acroparesthesia.. cutis c pide. f.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). Indeosebi la nivelul falangelor si.) V. adj.^tremttate. •inos = raza. este Indeosebi de natura hormonala. s. Daca este nocturna. f. a . f. a. a -priv. [<^r. s. fracturi spontane. iAngd. / acrosome. / acropathy. de la lyein = a distruge. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. f. A.. r. s. poikilos = fdu-nt. f. osteon = os. melos = mem6m. akron = eyre. Sin. este relativ impropriu. s. ACROMICRIE. aktis. da actomiozina. actinocutitis. f. fr. akron = e^tremitate. I acropoikilothermy. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. aceasta duce la *gigantism. / actinite. rater = a rata. s. NA: acro-mion. vdrf.. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". f. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. s.. vdrf. / actin. aktis. actum. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. mikros = mic. megas. s. f. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. s. superior sau inferior. f. / acropathie. Clinic. m. pathos = boaia. f. s. / acrosome. / acrosyndrome. aisthesis = senzatie.] Extre-mitate a spinei omoplatului. -atos = cutowe. akron = o^tremitate.] Abrev. s. f. logos = ftUitfil. s. ACROMEGALIE. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. ACTING OUT. / acromelique. s. f. ACROPARESTEZIE. In boli ca diabetui. partial cu *acropatie. vdrf. [Gjr. poate. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. ACTINIC. fi tradus.. para = din-wlo de. lysis = distrugere. / actine. m. drum. ACROPARESTALGIE. de ia syn = impreuna. s. cat si pentru ca este sin. se observa 'indeosebi m *acromegalie. f.. s. / acropachyderinie. f. vdrf. omos = umdr. \Qr. f. [^r. hipercalciurie. dener-vatia periferica si microtraumatismele. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. aisthesis = smzapie. ds.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. / actinology. s. / actinologie. f. si boala Bureau-Barriere. s. s. In general. akron = e. akron = e. s. albinism. impulsiv si violent. s. \Cjr. -atos = piete. soma. akron = u^tremitatv. pakhys = gross dermu. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. la femeie dupa 40 de ani. / acromion. [Qr.).mi. ACTH / ACTH / ACTH. sensifittitate. A. este eel mai frecvent partiala. f. cu evolutie catre amputatii spontane. derma. de obicei. s. / acroosteoly-sis. akron = e.mita.). ACROMELIC. [C/r.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. \Cjr.. / actinique. ACROPATIE. s.. / acromegaly. concurs.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.. \Wbrw. f. A. rezultand articulatia acromioclaviculara.] Denumeste un comportament brusc. legata de motive ascunse In *sub-constient. m. . / achromasie s. s. dar In general favorabila.] Sin. A.. / acroosteolyse. s. a. ACTINA. [Qr. para = dincoio d&i [dngcl.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. •inos = razdi -ita. s. [AngUcism core. adj. [Qr. adj. endocrinol. s. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy.?(tre. si tab.una. vdrf. ACROPAHIE.priv. V. / actinic. Insotita de durere. fotodermatoza.] 1) Studiul energiei radiante. s. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. reprezinta. ACROOSTEOLIZA. f.\ Sindrom *s(ne mater/a. const. ACROZOM. ACT RATAT / act manque / faulty act. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. A. o. ACROMION. aktis. osteoliz8). atat etimo-logic. / acromegalie. pakhys = yos.: acromazie. la thermos = ca[d. f. f.] Reactie In aparenta ilogica. V. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. / peripheral vascular disease. negru si nuan-tele intermediare. / actinodermatitis.

/ Actinomycetes. la nivelul acestora din urma. n. -inos = razd. / activity. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. ACTINOMICOZA. / active. s. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii.dinamic-negativa. galbene de 'miceliu fragmentat. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. optica. bovis. de ia rete. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. 7) A. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. I actmomycine. ACTINOMICINA. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. / actinic reticuloid. / actinometrie. -inn . Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. / actinomycosis. [Qr. adj. pi. ACTIVINE. s. mykes. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). pt. mykes.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. IgD). de la agere = a acfwiM. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. referitor la un medicament. s. ACTIVITATE. frecvent m cadrul *actinomicozei. -inos = razd. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. s. •inos = razd. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. / actinomycome. ACTOGRAF. {Gjr. mykes. mifcare. Ex. aktis. / activines. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. 6) a. \C.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. activus = care. f. Streptomyces). mykes. reticulum.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. ACTIV. In mod particular. ACTINORETICULOZA. aktis. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. inos = razd. / actinomycoma. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. Dupa acest contact. etajelor superioare ale sistemului nervos). Ca urmare a acestui contact. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. [Qr. f. -trice. 2) a. myketos = dupercd. ia. 2) In fiziologie. Indeosebi.: boala Rivalta. myketos = dupercd. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. *saprofit al cavitatilor naturale. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. -inos = raza. s. myketos = dupercd. Sin. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. prezente In sange. 4) Efident. activitas. aktis. \Cjr. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. ACTINOMETRIE. Indeosebi de cele gonadotrope. de ia agere = a actiwa. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. s. si A. -ina. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. A. activus = care actioneazd./ di la agere = a actiona. / actograph. mykes. unei surse radioactive. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. foarte diverse: 1) a. 5) Intr-un sens mai larg. s. cu tot efectui toxic. s. s.r. 5) a. V.a actiwa. pulmonara (rara) si abdominala. anti-epidemica. s.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. f. / actinoreticulose. 1. 4) a. therapeia = tratament. m. [Lat. adj. / Actinomycetales. -inos = raz. la nivelul gonadelor. f. f. [Lat. ACTIVARE. n.: activat (ca rezultat al *activarii). LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2).: molecula activate sau a.. s. si fototerapie.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. dim. c. / activity s. s.. metron = masurd.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. f. / activins. A. s. f. pi. [Lat. [Lat. B. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). aktis. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. aktis. A. care abcedeaza In puncte multiple. f. myketos = dupercd. cu sau fara transformare chimica. ACTINOMICOM. Mycobacterium). Ex.: carbuncle a. pi. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. -inos = razd.d. anaerobe. -ive. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. \Cjr. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a.] (Substanta) care. A.). Puroiul contine granule mid. a punt in. activus = cart acfioneaza. pe tegumentele expuse la soare.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. / actinothera-py. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si.). [£fr. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. myketos = dupercd. vizibile cu ochiul liber. s. f. aktis. adj. ultraviolete si infrarosii. f. C etc. \Lat. f. s. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. / activateur. -inos = razd. cuprind doua specii: A. devin functio-nale.. activus = care actioneaza. secretate de celulele antehipo-fizare. / activation.: A. latent pana In momentui a. / actinometry. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. [Lat. -is = refea. agent al actinomicozei bovine. / actographe. aktis. / actif.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. / activator. Se disting trei a. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. s. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. cea mai cunoscuta fiind a. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. care poate provoca la om *actinomicoza. mediaza procesul de *activare. / activation. f.: *a. ACTIVATOR. s. care va stimula. s. ultraviolete si infrarosii. f. f. moleculara). f.dinamic-pozitiva). actwneaza. -ozo. myketos = ciuperca. -oza . [Qr. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. / actinomycin. aktis. 2) Sin. -inos = razd. / actinomycose. / actinotherapie. Ex. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. C. Actinomycetaceae (v. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. m. Tmpotriva fortei gravitatiei . s. s. fi agere . aktis. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. m. de. limfodtelor B si T. complement. ACTINOTERAPIE. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. mykes. nen/oasa superioara (a. 3) a. [at. f. s. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a.. ACTINOMICETE. s. Israeli. musculara (In directia gravitatiei . producerea enzimelor de degradare. Ex. actus = msfcare. adj.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune.). f.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. V. n. In cantitate mica. de [a agere = a actiona. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. A. s. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. bioelectrica a unei celule. -omo. Exista mai multe forme (A. 141 .

cumulativa . Astfel. dinamica specifics a alimentelor (v. sufistanfa dwa.a. catalizator. adesea toxic. efectele a. Ex. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. s. f. f. (din unele boli cronice). 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. ADAPTARE. adamas. sau acutus = ascufit. 10) a. Rezulta ca a. conduct. s. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. graphein = a scru.: unde a.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. de.. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. catalitica.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. s. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. n. s. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. pasaj. su6stanf:a dura. este de 30% pentru proteine. ADAMANTINOM. Ex. s. aqua = apa.} Sin. la mtuneric . aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. -antos = d'iamant. / adamantoblaste. s. muta-gena . {Lat.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. opso-nica. deci. s. metroii = mOsuril. v. f. / acoumetry. 2) a. f. ca ureea. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. traumatisme ale urechii medii. s. f. In cadrul unei populatii date. akouein = a auz. 8) a. phainein = a pdrea. Danielopolu. ACUTUMANTA. a . scotop/ca. actio. f. 12) a. / acouphene.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. depinde de claritatea focalizarii retiniene. adj. / aigu.] Sin. actiunea a. cu toleranta (v. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. A. A. d. / acuity. 9) a. intensa. acuite. \Cjr. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). ADACTILIE. opsonine. bacteriostatica. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. Cauze posibile: 'cerumen. 6) a. d. pentru orientali. 11) a. medica-mente (ca aspirina si chinina). Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. utilizat ca sin. Un caz tipic Tl reprezinta a.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. [Lat. Alte exemple de a. [Cfr. s. s. de *diabetul insipid. f. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. A. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. [Cfr. nespedfica . obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). -inos = razd.. (tens = ofiwi.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. crescand metabolismul bazal. al ultimei doze dintr-un medicament. poros = par. f. adj. s. In timp ce pentru occidental!. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. nidodata ereditare. f. din [at. s. pi.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. se exercita indirect.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. gr. Ant.. / acoumetrie. v. smalt. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. -inn. adj. ACUMETRIE. f. Astfel. myos = muschi. a. ACVAPORINE. Ex.). (it ia akouein = a auzi.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. se numeste si a. adactylism. s. a unei structuri sau functii.). / adactylie. nerv a. aceasta a. multiple: 1) a. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. / acute. pi.a. adamas. [Lat. m. adactyly. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa.} 1) Care se raporteaza la sunete. In general. smalt.. a. Efectele a. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a.} Frantuzism nerecomandat. mutatia genei a. s. de fenomenele de a.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. s. d. f. de inhibare a germenilor. m. / actomyosine. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant.. auditiva. bacteridda. ACUSTICA. 14) a. v. f.: a. s. punctura = mfe-pcHurO. In pre-zent. de..: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. s. Ex. din otel sau din metale pretioase. daktylos = deget. / aquaporines.a unui medicament asupra structurilor vii. vizuala.efectui puternic. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. acutus = ascufit. exercitata de catre unele metale. / adaptation. la lumina . s. f.). se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. s. prin cresterea ventilatiei pulmonare. / acupuncture. [Cfr.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. mutatie. alcatuite din sase domenii transmembranare.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. s. bacteri-cid. tactila. s. la pungere = a mfepa. In raport cu una surda. din (at. aktis. masei . b) a. la agere = a actiona. / tinnitus. accoutumance = o6ifnuintil.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. Ex. ecus = ac. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. Ex. adap-tare . 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. f. desemneaza supravietuirea. Acest surplus caloric mascara a. s. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. 13) a. / adaptation. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. [Cjr. s. s.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. / acupuncture. *sindrom Meniere). v. Cateva tipuri de a. prin selectie naturala. / adamantinoma. consuetude. / action.: cronic. [Cjr. -onis = acfiune. [Lilt. / adactylia. s. bacteriostatic. / actomyosin. blastos = ge-rmen. ochiului: a) a. akouein = a auzi. 4) a. s. ereditara. adj.: zgomot auricular. s. acutus = ascufit. / action. a. / aquaporins. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. T. In acest caz. -MO. famnacodinamica . / acoustique. f. In tubii colectori renali exista patru a. termenul a. s. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. ACTIUNE. [Cjr. -antos = diamant. 3) a. v.: ameloblast (v. ACUFENA. oligodinamica. n. / acquired tolerance. ACUT.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. sau al unor molecule cu proprietati specifice. [J~r.: camp a.a potrivi. dupa D. ACUPUNCTURA. boli ale urechii interne ("otoscleroza. 2) 0 durere vie. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. 5) a. a. akoustos = auz. Sin. / acoustics. -omo.} Absenta congenitala a degetelor.i. / accoutumance. v. aigue. ACUITATE. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. f. ADAMANTOBLAST. s. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. / adamantinome. f. [Lot. sunt interpretate diferit. / acuite. ACTOMIOZINA. f. mys. 7) a. cu . renotrofica .). f..: ameloblastom (v. / adamantoblast. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. m. In practica. f. de interes In fiziologie si medicina: 1) A.priv. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. [fr.

.. ducere = a. cu evolutie lenta. -os = gianda. Se observa. aden.! -ita.). f. / adenohypophyse. [Lot. f. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. s. 2) Sin. aden. ADENOMATOZA. aden. / adenine. physis = creftere. s. V. / adenoid. / adduction. aden. ektome = uy-izie. {Cjr. ADENOID. hipofizar. ADENOIDIAN. s. aden.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. [Qr. adica fara stimularea de catre TSH. ATP. 5) a. ADENOBLAST. s. s. / adenoidectomy. -os = glanda. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. s. s. de. / adenogram.).. fenotipica . aden.. a. aden.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. -oza. s. adj. / adaptateur. ADENOCARCINOM. ADENOHIPOFIZA. s. f. {Cfr.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. karkinoma. f. s. adj. [Qr. prostatic. ADENITA. m. 4) a. ia aptas = apt. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala.: neoplazie endocriniana multipla (v. Ex. / adenome. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. myos = mufcfii. -oma. f. ektome = e^cizie. m. blastos = ge-rmsn. -os = gianda.. [Lot. m. adj. s. adj. ADENOMIOM. n. 2) *epiteliom a. f.). ADENOM. a aaapta. / adenoflbro-ma. ADDUCTOR. f. 2) In prezent: a. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. \Cfr. s.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. -oma. aden. s. / adduction. f.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. s. In particular. / adenitis. la aduiti. ADP. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. / adenogramme. / adenomegaly. f. 4) A. s. dar si cu malignitate locala. {Cjr. aden = glanda. \Gjr. s. [Gjr. / adenoblaste. f. / adeno'jdien. In mod normal. / adenectomy. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. / ad6nite.: a. s. aden. Enzima intracelulara. a/tor organe de simf: auditiva.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. s. / adductor. s. \Gr.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. m. uterus = uter} Sin. / adenofibrome.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. normal sau patologic. a purta. ca raspuns la schimbarile mediului. -oma. -os = gianda.] 1) Despre un tesut. eidos . ADENOGRAMA. aden. -os = gianda. f. / adenoid. aden. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%).. adducere = a duce spre. m. ADAPTATOR. de ia ad = spre. f. {Cjr. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. f.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gianda.) sau frana (G. / adenomyome s. / adenoiditis. genetica . -omn. 2) a.. darui structura aminteste structura unei glande. / ad6nocarcinome. ADENOMEGALIE. aden. care o pot stimula (G.). iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . NA: adenohypophysis. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). / adenectomie.: 'fades a. -os = glanda:. [at. aden.: fibroadenom (v. {Cjr. f. 2) A. / adenoblast. / adducteur. [Qr. de.: "vegetatii a.': "rezistenta la medicamente). tumori nodulare circumscrise. n. Sin. ADENINA. / ad6nine. / adenopathie. alveolar. / adenohypophysis. -enne. -os = gianda. -os = gianda. aden.. / adaptor.: adenoidectomie (v.. ADENOMECTOMIE. care au dimensiuni 143 . adducere = a duce spre. megalos = mare. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. este legata de o mole-cula de monozaharid. s. -os = gCandaf eidos = forma. / adenomyoma. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. cancer. eidos = forma.: 'epiteliom a. uneori metastazeaza. Normal. gramma = Inscriere. poJip al mucoasei intestinale. mys. axilei si canalului inghinal. bronsic. / adenopathy {Cjr. m. s. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. / adenomectomie.] Sin.. [Qr.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. la nivelul ficatului. f. dwe. s. s.: endometrioza (v.. f. Jipos ^ grclsime.: limfadenita (v. / adeno-mectomy. ADENOFIBROM. malign. [Qr. adaptare = a potrivi. ektome = w(cizie. f. adj. / adeno'ide. [Gjr. Ex. s. -os = gianda. ADENOPATIE. sebaceu. eidos = forma. s. -os = gianda. s. n. Ex.. la phyein = a create. Ex. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.! pathos = fioata. w/os.] (Muschi) care serveste la *adductie.j Sin. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. f. mys. sunt palpabili ganglionii inghinali. de. s. Ex. fibra = _fi6ra. ADENOLIPOMATOZA. ADDUCTIE. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. Sin : epiteliom coloid (v. / adenoma. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. s. m. -os = gianda. aden. f. In toti acesti compusi.] V. f. Sin. n. s. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. s. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. aden. / adenoidite. s. s.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. fibrilatie auriculara. megas. 6-Aminopurina. s. ducere = a duce. myos = mufclu. f. n. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee.: boala Plummer. [Cjr. / adenomegalie. [Lot. m. hypo = su6. 3) A.forma. m. Inchise In saua turceasca largita.} Extirpare a unui *adenom. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. hepatom. / ad6noidectomie. t. In mod autonom. -os = gianda. adj. oma. f. [Qr.. -os = gCanda. s. -os = gianda. eidos = formd. / adenocarcinoma. m. n. ADENOIDITA.: adenocarcinom (v. aden.). ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. 1) Denumire veche. de. s. 3) A. m. -os = giandcl. / ad6noidisme. \£fr. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. asociata biomembranei. ia karki-nos = roc. abandonata. hipofiza. [a ad = spre. -oma. -ism.. In a. f. / adenomatosis.). / adenoidism. / adenolipomatosis. formand 'adenozina. lot.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. s.).] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN.\ 1) *Ablatia unei glande. s. [Cfr.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. ADENECTOMIE. gustativa. s. f.stins functional". s.). a purta. sin. aden.: 1) a. / adenomatose. -os = gianda. / ad6nolipomatose. f. s. aden. -os = gianda. s. ADENOIDISM. -oza.

/ adiadocokinezie.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. A. mai nou. / adipocire. apoi ia 'Seriin.). lichidul uda vasul. boala Westphal). Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. tonsillae. 2) A. f. / adiastolie.] Disparitia *diadocokineziei. s. f. -onis = aivpm. cu fixarea la o idee sau un sentiment. / adenovirus. procentui unei a. / adiadocokinesia. V. termo-reglare. f. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Caracterizeaza unele boli (ex. s. f. Intarzie descompunerea cadavrului. Sin. 2) *Limfadenita. si agregare a plachetelor. procese de malignizare. hemocromatoza. -dipis = grasime. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. profesor [a 'Wwtz. s. s.: adezivitate. f.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. s. Sin. / adenosine. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. fr. Sin. s. plachetara. s. / lipolysis.. f.: semn Virchow-Troisier (v.] Substanta de culoare gri-albicioasa. -arum = amigdaie.: lipoliza. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. [t^T. f. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. / adhesines. ADIADOCOKINEZIE. A. dynamis = forta. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. gr.} Boala determinata de un *adenovirus. s. bolnavului de *epilepsie. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. virus = venin. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. f. m. s. a . -ina). -dipis = grasime. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. ADENOSARCOM. s.. cu debut In copilarie. adhaesus = aiipire. este mai mare decat cea de coeziune. s. toate aces-te afectiuni sunt benigne. f.•priv. [Lat. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. ADENOVIROZA.). 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice.. / adipocyte. sarkos = came.). avand maximum de intensitate In 30 de minute. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. ADENOTONSILECTOMIE. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. / adherence. medic american. virus = venin. f. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. [Lat. Descompunerea grasimilor care antreneaza o .] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. ADERENTA. la unele specii. traheobronsite febrile.: adeziune plachetara. -os = giandd. / adynamia. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v.). s.). A. aden. endocardita fibroplastica. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adenovirosis [Cfr. constand In prezenta a. s. otrava. [Lat. m. Sin. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. / adipocere. [Qr. imunologice. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. s.). Sin. de ia adhaerere = a fi. ADIPOCEARA. [Cfr.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. f. adeps. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). aden. f.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. f. f. bronhopneumopatii. V. o . din oCandezd plaken = a carpi. / adipocyte. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria.ADENOPATIE A Intre 0. . [at. / adenosine. cera = ceara. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. a . -os •= glaniici.] Sin.5 si 2 cm.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. ADIPOGENEZA. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice.. -os = giandd.priv. f. / adipolyse. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. pla-quette. f. ADENOZIN 3'. n. -dipis = grasime.). adhaesus. [Lat. s. f. haerere = a fi prins). adeps. In afara pneumoniei copilului. In general. /adherence. anatomopatoiog gennan. [Lat. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. ADENOVIRUS. In absenta oxigenului. s. / adenovirose. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. de ia gennan ^ a produce} Sin. / adenosarcome. D-riboza. f. n. kinesis = mifcare. -os = gianda. [Cjr. atafat (ad = spre. / adenosarcoma. metabolice sau de cauze necunoscute. maligne. / adenotonsillectomie. Sin. / adhesins. Sin. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. adenite mezenterice. Boala ereditara de tip autozomal dominant. / adipogenesis. diastole = diiatare. p. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. genesis = prodttcere.: comisura cenusie. keratoconjunctivite epidemice. ca si fenomene mio-tonice. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. comisura mijiocie.bwg. AMP ciclic. / adenovirus. unele cardiomiopatii. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). Ex. f. ADP. ATP. / adipogenese.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. -omo. daca forta de a. / adiastole. / adhesion. s. ADINAMIE.plachetara (v. [Cjr. gr. V.da.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. A. ektome = e^cizie. aden. Sin. / adhesion.priv. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. pi. intervine In *hemostaza fizio-logica. s. s.: a. adeps.: AMP ciclic (v. se con-sidera ca ar induce.. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. A. 1821-1902. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. AMP. ADEZIUNE. f. s.cce. otrava. / adynamie. ADIPOLIZA. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. s.: sindrom Gamstorp. f.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. ADIASTOLIE.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. s. pot fi congenitale sau cicatriceale.topire" a (esutului adipos. 0 serie de a. s. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.: lipogeneza (v. haerere = a fi priiv). a petici. sin. s. adiadocokinesis. m. s. A. [Lot. adhaesio. f. gr. amiloidoza. [at. Sin. s. s. Nu apar tulburari senzitive. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. [at.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. -oza . haerere = a fi prins). A. / adenotonsillectomy. detectate prin tuseu rectal. [^r. haerere = a fi prins.: imunoaderenta (v. = aCipire. \Lat. sorx. In consednta. ADEZINE.: acid adenozintrifosforic (v. 1858-1940. ADIPOCIT. s. de ia kinein = a misca. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. ADENOZINA. s.: adezivitate plachetara (v. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.5'-monophosphate.). maligne creste cu varsta. s.: pompa de sodiu (v. pi. aden. n. grave-wax. adenoidite. diadokhos = care su.

[Qr. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. Utilizarea aditivilor. A. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. adeps. f. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina).] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. / adiposity s. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. ADIPOZA. ds. se deosebesc mai multe forme. mameCa. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. n.: boala Dercum. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. iar insulina apare ca factor reglator.priv. adeps. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. m. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. a . 4) a. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. de obicei prin efecte paleative. f. Crick si Wilkins. printre care: 1) a. alimentarius = aCimentar.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. Unitatile constitutive ale ADN. La normali. fiacterwiog american dt. hipofizara. f.. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. s. s. care este un polinudeotid. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. tie. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. continand micobacterii (ex. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. benigna a tesutului adipos mamar. s. este reglata prin dispozitii legale.. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. gr. / adipsin. eel mai frecvent. 1890-1960. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. / adjuvant. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani.] V. s. hepatica . so. participiul trecut de. f. [Lat. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. gr. / adipose. adj. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. suspendate In faza uleioasa. Indeosebi a conservantilor. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. adeps. [Lot. / adiposity. utiiizata. In general In cantitati mid.] Hipertrofie difuza. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. adica secventa.. adders = a adiiuga. repliat de numeroase ori In centrul celulei. a. -e. s. din tesuturi. ADN / ADN / DNA. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. In acest caz. Uneori termenul este utilizat ca sin. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. 2) adiposis dolorosa (v. / adipomastie. de la istanai = a pCasa. Mai frecventa la femeie. mastos = son. consednta insuficientei pituitare. f. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson.degenerescenta grasa a hepatodtelor. s. ADIPOSTAT. d. ADIPOZITATE. dar nu contine micobacterii. s. s. origine maghiara. complet Freund. incomplet este identic cu forma completa. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. cu *adipoza. proprietate denumita complementaritate. al carui scop este de a completa tratamentui specific. -dipis = grasimt. [Wbrw.. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. / adipsie.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase.).In jurul bazinului. de tip ginoid . Localizare: la 'eucariote. / lipostat. ADIPSINA.1 a face. 2) A.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. lipsita de 'introni. se numesc dezoxiribonudeotide. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. / adipostat. 3) a. / adipomastia.: bacili Koch) omorate si deshidratate. s. ADN care formeaza o molecula circulara.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. -oza.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. / adjuvant. [Lot. -dipis = grasime. se disting: 1) A. Totodata.. asemanatoare cu adiposis dolorosa. [fules Freund. -dipis = grasime. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. intre divi-ziuni. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut.In jurul centurii scapulare. Alteori. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. / adipsine. cu *adipozitate. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. determina continutui informational. -dipis = grasime. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. deci. partic. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. f. [Lat. ADJUVANT. A. pentru fadlitarea conservarii. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. adeps. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. tuberosa simplex. la. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). n. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. [Lat. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. din generatie In gene-ratie. neurolipomatoza. s. la animale de experienta.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. Cel mai raspandit este a. Sin. [Lat.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. cardiaca . statikos = care oprefte. / adipsia. -ina. 2) Care are proprietati de a. m. administrat concomitent cu un antigen. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. fina. / adiposis. 2) a.. sunt. addition. s. cerebrala. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. f. asemanator cu eel al procariotelor. In-tervenind In bilantui energetic. adj. adjuvant. care sunt prezenti In *ADN 145 . AOIPSIE. de tip android . adeps. 3) Referitor la un tratament de Insotire. [Lat. f. f. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.. adiuvans. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. f. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. A. s. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular.

m. s.: ADNc. ADN s. ad = aproape. a. V. ad = aproape. s. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. f. langd. [&ngd. pi. / adrenocorticoTdes. ADRENOCORTICOSTEROIZI. epinefrina. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. / adreno-leuco-dystrophie. ren. -ina. -is = rinicfii. tro- .: ADN hi-brid (v. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. Marcata de transformari corporate si psihologice. V. gr. ren. cortex. este un hormon de *stres. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. sunt de ordin psihologic. m. Cele mai importante transformari In a. [(at. de. implicata In replicarea ADN la eucariote. -is = rinicfii. / adrenocorticosteroids. -is = rime/it.). modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. m. n. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ADRENERGIE. gr. ( adrenocorticoids. const. ad = aproape de. si tab. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. pi. ren. Ill.. excesul de ADN m. -is . Var. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. s. cortex. / adrenergy. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism.). s. ad •= aproape de. ren. molecule care actioneaza selectiv pe p. [[at. ADRENOLEUCODISTROFIE. s. ADRENOCORTICAL. -inn . In plus. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. f. / adrenal. idnga. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. f. -aux. eidos = formd. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. s. [Lat. [lat. [Lat. cardiaci. s. -ale. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. se comporta ca un neurotransmitator. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. III). exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. ADRENOCORTICOTROFINA. de. adj. pi. de. difial. [[at. -icis = swartO. m. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. pi.] Sin.). variaza In functie de sex. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. / adrenoleukodystrophy. pentru alfa-adrenergic (v. is = riniclii. dys = gre. vasculari. adj. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. de. a-ADRENERGIC. / adrenal. Pe de alta parte.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. f. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. DCI. Var. -ids = sconrta. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. endocrinol. Ca urmare. / adrenergic. se. ADN avand o configuratie de superhelix. A.u.. nd = aproape. s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. nutrifie. -is = nmchi. trophe = tira-nd. accele-reaza ritmul cardiac. si ADN metilare. iAngd. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. Exista trei ADN polimeraze (I. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. de. / adrenocorticotrophine. f. [dnga. cortex. ad = aproape. [Lot. eidos = formd} Sin. plamanilor si muschilor scheletici. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. ar putea bloca gene vitale pentru celule. a. rasa si conditii geografice. s. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. gr.rinicfii. s. idngd..: cortico-steroizi (v. a. ad = aproape de. II. f. Sin. ADRENALINA. / adolescence. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA.: ADN himera.: corticosteroizi (v. adj. pentru beta-adrenergic (v.). ad = aproape. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. [[at. Abrev. Varsta de aparitie si durata a. / adrenocorticotropin. [[at. V. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. dupa o *clonare prealabila. gr. In prezent. de asemenea.. ia-tigd. -ids = swar^a. pe care o continua. ADRENAL.. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. Uneori. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. si varsta adulta. A.. -ale. .. ADN recombine / recombinant DNA.). deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. din miometru) si receptorii p. s. atat la celulele embrionare. i&ngCi. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. prin secventarea ADN. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. a. cu rol In *sindromul general de adaptare. s.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. s. r«n. f. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. P-ADRENERGIC. adj.. stereos = solid. iangdi ren.] Care se refera la *cortico-suprarenala.). mediu socio-economic. adj. leiikos = aK>.. dupa diferentierea celulelor. Foarte probabil. / adrenaline. Ca urmare. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie.ADN E genomic. La nivelul sinapselor. ADOLESCENTA. / adreno-corticosteroides. din sistemul nervos simpatic. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici.: corticotrofina (v. f. cat si la diferite tipuri celulare. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. provoaca cresterea presiunii arteriale. puberty..] Sin. f. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. f. adj. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. ren. m. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. -ids = scoartd.-receptori (bronsici. iar a.] Care se refera la glandele suprarenale. m relief. sj ADN metiltransferaza. / adrenocortical. gr. ADRENOCORTIC0IZI. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ergein = a [ucra. -aux. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. -is -rinifHi. cea mai cunoscuta fiind ADN p. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. ADRENERGIC. -is = rinufii. din punct de ve-dere medical prezentand interes. Sin. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. / adrenergie. s. s. ad = aproape de. s. / adrenaline. [Lat. / adolescence. adrenocortical.. -is = rime/it. cortex. Moleculele de ADN r. ren. ndo/escere = o create. / adr6nergique. se Incheie la varsta de 25 de ani. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. ren. necesara lucrului muscular.

ADSORBANT. [Lat. -os = aer. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. / adsorption. [Lat.. aer. ad = spre. cu M. A.). Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. gr. \Lat. aer. / adventitia. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. tonos = ten-siune. aer. [Lat.^rului. posttraumatica sau congenitala. bronsite. s. gr. a aspira. / aerogastria.. -eris. depinzand de acesta. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. / adressines. tulburari de com-portament. sorbere = a 6ea. / aerophagie. -os = aer. / aerocolia. de obicei inconstienta. AEROGASTRIE. / adrenoprival. Sin. s. gr. / adducine. Ex. a 6ea. s. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. ad = spre. Metoda curenta pentru obtinerea a. gaster.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. / adrenolytic. aphaquie. [Lat. V.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. 147 . •eris. gr. AEROCOLIE. adj.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. aer. ad = aproape de. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. artificiali obtinuti prin diferite metode. s. s. a unei cantitati excesive de aer. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. cidventicms = care se. s. aer. AEROSOLTERAPIE. aer. / aerophagia. f. / aerotonometer. ren. gr. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.] Care se opune actiunii *adrenalinei. f. s. a. aer. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. / adsorbate. / adsorbent. s. de regula reversibila. ADUCINA. gr. limitata la uitarea. f. aer. AER. f. f. si adsorbant. s. / adrenoprive. s. naturali ai a.. f. a . mai mult sau mai putin accentuata. s. AFAZIE. ADVENTICE. f. AFAKIE. adrenergic blocking agent. / aphakia. AFAGIE.. Sin. gr. aer. m. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. m. s. a unei substante (molecule. -eris.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. aerosolterapie. -eris. Sin. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. f. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). / aerosol. Clinic.). m. Boala este ereditara. V. pha-sis = cuvant. aer. -os = aer. / aphakie.). f. / aerosol.. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm.. n. s. f. f. / aerosol therapy. cu dis-tensie abdominala consecutiva. se disting doua forme majore: *a.] Prezenta de aer (gaze) In stomac.priv. / aphagia. -is = rinicili. / air. asi-metrice. 2) Substanta respectiva.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. [Lat. naturali exista In atmosfera. NA: tunica adventitia. -os = aer. / aphasie. ADRENOPRIV. m. / aerophobia.] Substanta care se adsoarbe. Spedile A.] Deglutitia. AER CURENT / air courant / tidal air. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. f. / aphasia. [lat. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. cu evolutie intermitenta (astenie.: volum rezidual (v. pi. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. idngit. s. ADRESINE. / adsorbate. s. s.1 eritrocitara si promoveaza. aer. gr. m. t. -eris. s. Sin. s. [Lat. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). pi. [Cjr. s. adj. ad = aproape de. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. aerocoly. gr. aer. a -priv.). s. ?i alfablocant. / adventice. A. [Qr. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. [Lat. V. s. ce provoaca uneori disten-sia organului. s. aer. senzoriala si -a. A. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. s. / air. -eris. l&nga. gr. cat si cea motorie ale cre. In prezenta calciului. motone. s. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. AEROTONOMETRU. Forma usoara a *a.] 1) Fixare. gr. se asodaza semne cerebrale variate. / adsorbant. hydrophila si A. Ulterior. adj.. phagein = a mdnca. m. phagein = a mdnca. f. / aphagie. f. f. / adducin. f. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). aer. sorbere = a suge. / aerobic. AEROFOBIE. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. AFAZIE AEROPAGIE. s. [Cjr. Printre diferitele tipuri de a. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. si adsorbat. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. ioni. / adrenolytique. Intr-o formulare generala. formarea complexelor *spectrina-*actina. *corzi vocale). -is . s. paralizii. Wernicke. ADSORBTIE. termenul a. gr. nutrifie. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. adj. f. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. sobria sunt patogene oportuniste la om. s. / aerotonometre.] Initial (Trousseau. / adressins. / aerosoltherapie. privus = Kpsit de. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. sorbere = a suge. gr. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. a . Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). face parte din banda 4. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. f. -os = aer. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. a Ijea. gastros = stomac. n. metron = masura. s. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. s. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. A. f. alcatuita din doua subuni-tati. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. s. Se disting a. de. 1864). mobili. [Lat. [a lyein = a distruge. V. / aerophobie. A. adj. a substantivelor. [dngd. AEROSOL. [Lot. ren. adj. s. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. Lipsa cristalinului. afazie. tid = aproape de. -os = aer. [Lat. ADRENOLITIC. gr. n. In care a. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. s. f.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere.: volum expirator de rezerva (v. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. s. adj. -eris. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. aer. [Lot. ADSORBAT.: volum inspirator de rezerva (v. adaugd deasupra.rinicfii. f.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. AEROB. gr. -os = aer. adj. m. gr. aer. phakos = iinte.: volum curent (v. de 102 kDa si P de 97 kDa. / aerogastrie. / aerocolie. sensul termenului a fost extins considerabil. lytikos = care distruge. scrisului sau semnelor. -ens. bios = fiatd. f. / adsorption. cu flagel polar. [enti[d. s. / aerobe. [Lat.priv. emfizem). beta-blocant. zwrfiire. f.

sensibilitate. Semnificatia sa este destui de vaga.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. Sin. Ant.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp.: conexi-une inversa (v. adj. tristete. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. A.: apiretic. Inaintea altei substante. affectus = stare de spirit. sunete muzicale . / afibrinogen6mie. tularemie etc. [Termen compvs: afia . AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia.. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. -e. a s(a6i. / affection. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). profesor [a 'Paris. [Lot. primar. pheme = vor6ire. s.. [Paul Broca. In care pacientui. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. patologic. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. m. s. o. A. afectiune. afectare. \Cjr. 2) Simpatie. A. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. 3) A. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. f. affectus = stare de spirit. *leziune. m.). m. sen-nan = a produce. / affect. vas a. [Cjr. exista rar 'in stare pura. / afferent. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). s. affinitas. (uii's = stare. / afibrinogen(a)emia. [Lot. s. Asocierea *a. Wernicke cu *a. / aphonia. s. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. completa sau partiala. fihra .: afazie Wernicke (v. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. verbal sau In scris. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. / affinite.: eferent. cu toate ca obiectui este recunoscut. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. caracterizata prin anxietate.. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. / aflatoxine.priv. adj. la affir. 4) A. dragoste fata de cineva. Forma de *a. aferti.). A. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. de la ad = spre. stare emotionala intensa. / affect. phone = voce. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. *agrafie). facand abstractie de cauze.temperatura In jur de 37°C). W. A. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. Varietate de a. de ex. astenic. gr. Wernicke. a .de [a Afipergillus flavus. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia.priv.: anal-trie (v. \Gjr. a siabi} 1) Emotie intensa. B. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia.cere = a afecta. De asemenea. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. dar utilizate incorect. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. AFERENT.: nerv a.fibra.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. Broca. boaia. -alos = sange. / aphemie. gust sau miros. 18481905.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. [Qr. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. cu evolutie impetuoasa si scurta. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale).ge. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. / affective faculty. de. AFINITATE.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. adj. s. Sin.vd. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. Insotita de o tulburare a constiintei. A. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. / aphemia. newolog fi. sau a cuvintelor scrise (a.. apyretic. [a afficere = a afecta. cantec (amuzie). s. fifferre = a aduce. f. afferre = a aduce. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. la Intam-plare. surditate verbala.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . / aphonie. a s[d6i. A. s. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. -md: gr. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand.erc = a afecta.} A. f. f. de. haima. scris (*agrafie sau a. a -priv. Iat. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. A. 'Pohniaf. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. AFECT. A. s. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. de [a finis = iimitd. audi-tiva.).rman. f.. AFEMIE. [Lat. f. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia.. ferre = a conduce. *boala. la ad = spre. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. [Lot. desi gandeste normal. [Car/ Wernicke. s. -atis = inrudire. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. s. A. A. s. este alterata In "nevroze si 'psihoze. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. afecfiune. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. f. a. s. adj. / afebrile. / aflatoxin. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. / affinity. a . cu afectarea moderata. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea.priv. psifiiatm.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. / afebrile. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. f. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.\ Pierdere a vodi. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. de. f. B. s. / affectivit6. AFLATOXINA. *sindrom.. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.: afaae de conductie. m. A. f. inver-sus. deoarece acopera conceptele de *anomalie. 2) Comportare emotiva. n. AFONIE. Sin. ferrc = a conduce. In care cuvintele sunt rostite fluent. f. A. A.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. f. {Lat. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. vec-inatate. Ex. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). profesor la 'Seriin. de la loxan = sageatd. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. antroyolog fi cfwwg franca. AFECTIVITATE. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. fioald. In cadrul *a. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). prietenie.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. 18241880. *disfunc-tie. A. [Lat. f. iat. emotii si pasiuni ale unei persoane. / afferent. AFIBRINOGENEMIE. -ind. congenitala. 148 AFONIE AFEBRIL. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.. f. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. s.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. a . AFECTIUNE. 2) A. locala). fehris = fedra. tuberculoza.a.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. de la affi. s. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.). s. / affection. s. Secundar. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. uffectio.

n.priv. s.priv. AGLICON.. cold agglutinins. duice. AGENT. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. aphrodisiakos. adj. A.. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. gyms. f. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. imunitate. A. / aphrodisie. / aglycone.: chelator (v.: 1) A. a priv.). A. f..priv. a . -aktos = [apte. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. observate la nivelul palatului dur la copii. adj. / agitation. 2) A. V. f.. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. AFTA. AFRODIZIAC. f. *aftozele. s. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. a uni. aphtae. -ntis = ac. cu evolutie In pusee recidivante.). grup sanguin). / agitation. cu exagerarea miscarilor. o .. In cadrul *bolii Behcet. -oza .priv. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. s. factor fizic.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. f. s. AGEUZIE. de corp calos.: genina (v. poate fi spon-tana. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. aphrodisia = dorinfa se. / agenitalism. a crea. m. Sin. de. s. agitatio. / agglutinogen. a agita fi agere = a acttona. globuJus. s. ['Malaie. -arum = afte. m. / aphrodisiac.organde. [Lat. / aphrodisia. -onis = cyitatie. agglutinare = a [ipi. AGLUTININA. V. o . isterie sau prin spasm muscular laringian (a. / agglutination. 149 .. s. a uni.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. 3) A. [Qr. [ite-ra a aifahttului grec. m.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). / ag6nitalisme. s. m. AGLOSIE. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. sau agresiva. vector. d. sindrom Aicardi. gr.ziana agar-agar. s. provocand astfel aglu-tinarea acestora. [Lat. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. AGASTRIE. m. s. / agalactia. genesis = producere. la glohus = glob. alimfocitoza. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. f. 1S16-1SSS.[ Ulceratii infectate. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. v. / agglutinin. de (a gr. ptdiatru austriac. cand se produce *afazie. / agenesia. [Alois Bednar. f. ia gr. chi-mic.. arum = afte. / agenesie. [Lot.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. V.J(ua[d. f.priv. s. [Qr. a . A. [at.. ia agitare = a pune. f.: geloza. si eunuchism. s. 2) A. provocata de stimulari din mediul ambiant. f. s. agglutinare = a [ipi. / agammaglobulin(a)emia.tiv. agglutinare = a dpi. / aphthosis.. [Qr. a . f. genitalia . excitement. Orice factor provocator de boala. izolate sau grupate. / agastria. f. / aphrodisiaque. s. f. s. m. mai rar pe mucoasa genitala.] Sin. s. [Lot. a pune in mifcare. f. s. Ex. / agastrie. congenitala de tip Bruton. f.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. Viena. s. In paranoia. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale.. {Cjr. a stomacului. / aphtha (pi. r. m. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. mutagen. A. / agent. impulsurite sexuale. haptein = a arde. Cele mai cunoscute a. gyros = cere. genitale. AGENT CHELATOR / chelateur. a . [Qr. lipsita de intentie sau scop. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. AGLUTINARE. s. f. / aphte.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. glykys = dutce. / agglutinine. s. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. pot fi disoci-ate. A. carenta imunitara. AGLUTINOGE N AGENITALISM.: virus delta. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. fiind foarte dureroasa. -ina. s. In alimentatie sau ca laxativ moderat. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare.. 7=0 treia. dand prin racire un gel. 3) A. idiopa-tice dobandite tardive. f. -ina . Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. [Cjr. s.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. s.. purtator de germeni infectiosi. aph-tae. mielom). / agyrie. f. s.priv. s. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. gr. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. lot. f.. de [a agere = a actwna. [<^r.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.. ic. m. cu prognostic benign. s. v. a . f. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. sau reactionala. [Lat. s. de. 2) A. / agglutinogene. viu. La om. AFTOZA. gala. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). / ageusia. / aphtose. gastros = stomac} Absenta. s. Sin. disglobu-linemie. f. / agent. f. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. AGIRIE. A.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. de forma rotunda sau ovalara. aflate In suspensie. m mifcare.priv. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. microorganism patruns In corpul uman. Cat. a pune. [Lat. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. ageustia. AGITATIE. [Ofr. a . s. Se disting: 1) A. haima. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. s. Se disting: 1) A. d. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. / agyria. s. In general.. poate sa apara si fara o leziune organica. aphthae). s. -atos = sangc.. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). f. a uni. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. s. AGENEZIE. boala Bruton. AFRODIZIE.. [Lat. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. f. si disgenezie. la Afrodita = zeifa dragostei. Virus ARN de masa moleculara mica. gesturilor si 'mimicii.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. Termenul agalaxie este incorect. vulgara. Sin. agens. Ex. f. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. de. / agueusie. amar si acid. s.e ia gignere = a naste. / agalactie. s.priv. / agammaglobulinemie. in mifcare. gr. gueusis = gust. spasfca).. AGAMAGLOBULINEMIE. / agglutination. de. imunoglobulinele. s. dim. infectant. m. gasler. [Gr. / aglossia. s. AGLUTINOQEN.. Poate fi dezordonata. a. n. AGALACTIE.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. / chelating agent. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. de ex. f. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). [Cjr.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. \Gjr. / aglycone. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / aglossie. de. A.

\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. agregare. f. cat si pe cea secundara. "bromocriptina).epe. si agonist potasic. Fenomenul de grupare a plachetelor. s. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. s. s. sunetelor. / agoraphobia. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. f. AGREGARE. aggravatio. de la. de timp) etc.: *dopamina. a citi [iterde.] Aglomerare. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. adj. Este facilitata de *catecolamine. a . din gr.. [at. la. V. AGNOZIE.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. s. dim. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. antagonist. / agonadal. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. \Gjr.: astereognozie (v. agonisti adrenergici.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. cecitate psihica. gonos = sitmdnf:a. -ozu. \QT. In medicina. ligand. AGONIE. agonisti dopaminergici. vizuala. agrafe. sau generalizata.\ Proprietatea de a se agrega. adj. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. [at. AGONIST. / agregat. devenind rapid ireversibila. la un. de a se aglomera In gramezi. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. AGREGABILITATE. chiar existenta a. si coma. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. s. {Cjr. V. cu tendinta evitarii acestora.] Piesa metalica mica. / aggravation. s. evolutie nefavorabila a unei boli. adj. p. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. sludging of red cells. adj. AGONADAL. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. [Qr. / agregant. AGORAFOBIE. a mrautdti. / agregabilit6. / agrafe. si agregant. V. A. determinata de un mecanism imunoalergic. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. aggregatio.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. s.. s. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. grammatJca. / agraphie. s. imaginilor. / agranulocyte. / agoraphobic. m. A. a . Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. A. [Lot. / aggregability. agoa = [upta. s. m. -onis = ac^iunw de. de a se alipi. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. \Qr. de la aggregare == a aduna la un [oc. f. [<^r. largi. / clip. A.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). a obiectelor. boala Schultz. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a.: *apomorfina.. asomatognozie. de la gnonai = a cunoafte. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. / agnosie. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. krap = croset. AGRAFIE. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. gr. s. receptor. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. a pro-priului corp (autotopagnozia). / agranulocyte. -e. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. V. adj. ca entitate este pusa la Indoiala. [fr. sindrom Gerstmann. Poate fi localizata. s. f. *tromboxan si de prezenta calciului. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). / agony. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. s. / agregation. gustativa. pe de alta parte. s. s. s. mai rar. . [Lat. fiind unite de filamente de *actina.. f. gramada de eritrocite dispuse de re- .i gone. dopexamina).priv. m. In forma de croset. f.] Teama morbida de spatiile goale. agmen. d. / agmin6. agora = piata. [at. s. cu efect central. si a. d. In functie de natura acestor stimuli a. de id granum = grannie. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. -ale. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. [Gr. kytos = cduld. f. a . graminatike = arta de a scrie fi de. adj. aggregare = a aduna. n. / agonadal. Se disting a. gno-sis = perc. / agrammatisme. / agonist. / agranulocytosis.priv. dimpotriva. AGRANULOCITOZA. V. kylos = cduCa. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. dim. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. f. [Lot.priii. graphein = a scrie. un [oc. s. [Qr. adezivitate plachetara si trombus alb. AGREGANT. Sin. anosognozie.). A. 2) In medicina legala sau In expertiza. s. AGRAFA. 'miozina si *fibrina. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. / aggregate. a . phohos = frica. -e.] Alterare a scrisului. -aux. a aduna. adj.] Care este lipsit de *go-nade. agonistes = [tlptdtor. si sindrom Kostmann. [Lat. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. adj. s.). -onis = wrdutdfire. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. cunoastere. V. vaselor si tubului digestiv (ex. f. avand o circulatie interna-tionala. / agranulocytose. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. Definite a. f.. n. olfactiva. s. de [a uggravare = a agravci. si alexie. [Lot. / aggregating. -inis = mu[time. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. *ADP. s. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. In starile de soc. f.} 1) In sens larg. 2) Termen vechi. f. care patrund In creier (ex.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. tactila. / agoniste. din {jam. / aggregation.] Leucocit lipsit de granuiatii. n.. -ism. Aglomerare. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. s.: sindrom Kostmann (v. f. granulum. / worsening. A. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. / agrammatism. [Lat.. AGRANULOCIT. / agonie. s. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. granuliim. a priv. factor plachetar IV. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. s. sludge. aggregare = a aduna la un loc. AGRAVARE. Sin. m. f. la leucodte. f.. / agnosia. [Cfr. V. foarte proba-bil. granum = graunte.. a • priv.. de raspuns celular. agregat. e. se clasifica In: auditiva. Sin. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. s. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor.re. / agminated. / agraphia. [oc. prosopagnozie.priii. f. AGREGAT. f. f. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. In zonele de ischemie. aggregare = o aduna ta un [oc. f.

-atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. s. [Lat. ALAPTARE. alhiif. f. -ina. continand vase intestinale. albumen. / albumosuria. de brom-fenol. f. adj. f. de [a albas •= ail}. a past). spre. de la lalein = a ror6i. bilirubina. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). s. adj. f. f. de ia albus = al6. a -priv. / allaitement. se observa In *mielomul multiplu si.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. s. ALACTAZIE. -i'(a. V. s. adj. / alcalemie s. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. medicamente etc. [Lat. / albuginitis. [at. [or. const. s. f. [gr. s. adj. s. s. de la alhus = a[6. 151 . [Lat. spre.a. / albumin(a)emia.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. [Qr. albumen. gr. oua. partial. V. s. ALBUMOZA. -e. [Lat. si lactoza. poate fi manifesta (amenintari si insulte. s. m. gradi = a merge. / allanto'ine. / agressivite. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. m. kinesis = mifcare. artificials). -ina. [at. f. -ina. sunt denumite cu acest cuvant. haima.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. -inis = alhuf de ou. f. de Prusia. -inis = aldeatd. / alacrymie. / cervi-cospinal fluid proteins. m. atos = sange. / akinesie. albumen. s.} Absenta secretiei lacrimale. biochim. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat.. V. [^.). lac. V. Pot provoca iritatii ale tegumentelor.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). f. -antim = carnat. A. proteinurie. con-genitala sau dobandita. cu aspect albicios. AHILODINIE. s. inis = a[6uf de ou. / albumose. [Lot. 3) A. / lactase deficiency. s. s. s. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ALBINOS. s. f. albumen. albugo. f. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. / alanine. -aza.. In care se constata. Evans.) sau ascunsa. [Lat. f. cu *afemie. la nivelul pielii. s. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. NA: tunica albuginea. f. A. / agressologie. si stres. f. agregarea eritrocitelor.. s. a priv.] Tendinta la atac. si tab. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. f. a . / achillodynie.] Sin. Ex. s. acte suicidale). agregarea plachetelor. / albumose. f. f. de metilen. ALBUGINEE. a pllfi). denumita si 'proteina Bence-Jones. aluzii etc. [Cjr. / albumine. / alcaline. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. / albuminurie. [Lat. / albumin. s.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. a. / albumosurie.\ Individ afectat de *albinism. transversale. ALANTOIDA. f. ALBUGINITA. f. de (a kinein = a mifca. V. Akhileus. 2) Mai multe substante chi-mice. s.. Uneori termenul este considerat sin. f. a ataca (ad = la. eel mai frecvent. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. s. f. / alcali. -inis = aifieat. este putin utilizat. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. s. f. Frecvent. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. [Qr.).. gr. ALBUGO. s. m. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. / alactasie. ALBUMOZURIE.. mimica. de [a albus = alb. fie cu lapte uman. albugo. s. Fondator: H.priv. / albuginea. [^r.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. / albugo. ALBUMINORAHIE.} Sin. ALCALI. lalia = vorbm. testiculara.] Membrana fibroasa. m. / atbuminemie. f. V. / alkaline. gr. n. -inifi = at6uf de ou. lactis = lapte. / alalia. / eye dryness. s.: acromie cutanata. albus = alb. a. ALALIE. de. ca si In unele vegetale. / albinism. a ataca (ad = (a. distrugere a unor obiecte.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. ocular. / agressology. s. V. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. f. logos = stiintd. ia aggredi = a merge spre. dura. ALBINISM. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. V. ALCALIN. haima. lovire etc. / lactation. / akinesia. s. cu sase subtipuri. Sin. s. \Qr. albumen. / bleu. Aminoacid neesential. a .} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. a. ALBASTRU. [Lat. -inix = a[6uf de ou. s.. Simbol Ala sau A. Var. = aib.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. / albinisme. -oza.priv. adj. f. al kali sau alqaliy = soda. gr. f.] Inflamatia *albugineei.. / agressivity. In absenta le-zarii caii motorii principale.: a. [Lat. AGRESIVITATE. V. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. / alanine. uneori. / achillodyma. f. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. si sindrom Sjogren. / albuminuria [Lat. albugo. s. s. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. / allantoide. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. ocu/ara sau sclerotica). ALBUMINURIE. s. fie cu lapte de origine animala. / alalie. de la albus = aid. s. f. *osteomalade si In *metastazele osoase. muschi. n. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. atlas. s. al kali sau al-qaliy = soda. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. In 'leucemie. ALANINA. AGRESOLOGIE. [Lot. s.] Prezenta In urina a albumozei. / albino. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. [Lot. f. adj. gramada de trombocite. rhakhis = wloana VirtelJrala. ALACRIMIE. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe.\ Alimentatia lactata a unui sugar. de [a aggredi = a merge. f. s. Laborit. 2) A. A. cu pH-ul peste 7. / blue. s. [Lot. -oza. s. n.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. a. f. s.: pro-teina Bence-Jones (v. A. f. depigmentate.: acinezie.. ouron = urina. albumen. f. / albuginee. generali-zat sau oculocutanat. f. biochim.. / albuminorrachie. gradi = a merge. s. spre. m. eidos = forma. uneori striate. f. ALANTOINA. Deoarece uricaza nu exista la om. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. / albugo. un deficit de "tirozina. -inis = aifitif de ou. f. s. aggresus. gr. si leucom.r. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. pi. termenul este folosit pentru tunica a. a. [Lat. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. / albinos. de [a albus = aid. ALBUMINEMIE. / alkal(a)emia..). AKINEZIE.] Absenta *lactazei din intestin. [Gfr. const. lapte. s. de toluidina. cu aplicatii In medicina. -ina . f. Aglomerare. s. tripan. lacrimri = iacrima. / allantois. tab. / alkali. de tip recesiv. ALBUMINA.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. gr. -inis = aifiuf de ou. al kali sau alqaliy = soda. f. / albuginite. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. constand In formarea de pete mid albe. pi. toate de tip auto-zomal recesiv. s. ALCALEMIE. inis = aBJeatd. allactare = a a[apta. f. / allantoin. aggresus.: proteinorahie (v.

In limbajul curent. / alkalinity. eliminarea sa urinara. desemneaza a.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. etilism. s. cloroformul. ALCALOID. m. / alcalose. s. m. f. de. s. Responsabilitatea penala (delict. / alcalosis. gr. etilic.dtor. gr. f. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. metron = mdsurd. 'delirium tremens.-COH-R. / alcoolisme. pdtrum. ALCALINIZARE. s. Var. / alcoolat. alkalosis. Toleranta individuala este extrem de variabila. A. / alkylant. gr. s. s. [Ar. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. cu miros agreabil. Intre 1 si 2..] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. [Ar. al kali sou al-qaliy . e. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. -e. / alkaloid. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. ALCALINIZANT. s. therapeia = tratament.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. Se disting a. / alkaptonuria.' / alcoolemie. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. A. de la 2. / alcoholature. alcaloza. s. / alkalizer.). f. f. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. -oza . ALCHILANT. iar catre 4-5 g%o apare coma. kaptcin = a suge cu loco-mil'. s. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. al kali sau al-qaliy = sodd. a. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. s.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. m. A. s. Se utilizeaza ca dizolvant general. [J?r. Unele a. volatil. m. ALCOOLISM. s. al kali fail alqaliy = sodd. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. / alkyl. H. s. oenomanie. m. / alcohol.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. / alcoolature. V. V. a] kali sau al-qaliy = sodd. gr.sufitil. m. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. A. alcaloza. A. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. al kali sou al-qaliy = sodd. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. [Hr. f. s. kaptem = a suge. \5\r. consecutiv. alaturi de C si H sau de C. s. A. m. pdtrum. s. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. V. CHaOH. s. A. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). *cocaina. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza.soda. n. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective.R. / alcalinisation. ouron = urind.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. / alkalitherapy. In continuare. "cafeina. prin abuzul de vin. f. adj. -alos = sangt. prin scaderea presiunii CO.. metabo-lica. [-^r. V. uneori la doze foarte mid. [J4r. \!Ar. s. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add.: dclofosfamida). hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. s. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. a. Este antiseptic. / alcalinisant. S. ALCAPTONA. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. euforie nejustificata. pana la neutralizare (a. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. Sin. me-tabolica. s. m. haima. / alcoolisation. T.. f. ALCOOLAT. / alcoholometer. eidos = forma. / alcaptonurie. s. s. ALCOOLATURA.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei.'al kali sau al-qaliy = sodd. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. f. m. [-%r. fiind plasmatica si tisulara. f. s.. . m. inflamabil. lichid clar. / alkyi. ALCOOLEMIE. -ism. adj. ce confine azot. / alcaptone. s. pdtrum. cu formula chimica C^OH. [Hr. al kali sau al-qaliy = sodd. / alcalinoth6rapie. Exista diferite tipuri de a. ALCHIL.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. / alcalinit6.dtor. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. f. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. *tremor).sufitlli pdtrunzdtor. Termenul de *oenolism semnifica a. timp de ani de zile.] V. a. \5ir. / alcool. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. *ocronoza si dureri articulare variabile. s. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. alcohol sail o7 koh'l . s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata.HsOH. f.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. ALCAPTONURIE. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. pdtrunzdtor. adj. usor colorat.' add homogentizic. cu [dcomie. al-cohol sau al koh'l . s. ALCOOLMETRU. ALCOOLIZARE. / alcoholisation. ALCALOZA. / alcoholism. gr. Complicatiile cele mai grave ale a.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. adj. / alcoolmetre.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. pro-ducand esteri. densimetru. primari (R-CH^OH). Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. eterul. f. s. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. s. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. s. / alcohol(a)emia. a unor doze excesive de alcool.4). cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. sunt putin so-lubili In apa. alcalinization. inflamabil. / alkaptone. se manifesta (uneori. Ex. Lichid incolor. deshidratat contine 99. scadere a memoriei. al cohol sau al koh'l = subtil. al kali sau al-qaliy = sodd. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. m. a discernamantului). se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. n. 60%. 0. s. f. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. al-r. Administrarea si circuitui a. Sin. moarte). A. s.: *morfina. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. in.ohof sou al koh'l = sudtit. f. [Hr. *stricnina etc. de alti-tudine apare la altitudini mari. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. gr. f. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). / alkylant. tote/a sau potent/a/a). misdbil cu apa.: *ciroza. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii.5% volume de C. cata-bolit al 'tirozinei. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. / alkalization.: alkil. ALCOOL. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). pdtrunzdtor. respirato-rie sau gazoasa. Determinarea sa are importanta medicolegala.. ALCALINOTERAPIE. a. / alcoholate. f. compensata. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. termenul a. tulburari nervoase (*polinevrite. [Ar.5 g%ci produce euforie si excitatie. alcohol sau al koh'l = su6ti{. f. sunt strict regle-mentate. [AT. / alcalo'ide.

este polimorfa. patrunzdtor. gr. V. de to.. 8. f. acf-inne. de la [at. In prezent. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. si cetona. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. / aldehyde. la unul la altvl. s.ru.n. ergon = iucru. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. / allergid. terme-nul de a. ALOOSTERON. ALERGIC.e. In caz de imunitate. / allergene. ALDEHIDA.: boa/a a. s. / aldosterone. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. alcohol sou al koh'l = subtil. s. f. Cele irei a. ALCOOLTEST. s. -ida. cu *alcoolodependenta. f.. alias = aitui. / allele.). Sin. ALELA NULA / allele nul /. gr. [Cjr. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. s. s. iar o gena ce poseda mai multe a. In general. ALERGIE de la mama. a. s. / allelomorph. eczema. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. ALERGIDA. s. s. m. f. m. bacterii sau polen. A. aseme-nea celorlalte a. A. f. / allergy. {QT. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot).. ALCOOLOMANIE. deoarece proteina produsa de aceasta a.] Care este In relatie cu 'alergia. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. / aldosteronisme. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. / alcoologie. de = separat de.. La adul-tul normal. ALELA.). s. 2) Sin. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. s. *A. ergon = iucru. proprie creieru-lui.. [Ar.: In *sistemul ABO. Care produce *alergie. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. alias = dtiili ergon = iuc. / aldehyde. Cantitatea de a. s. fac parte: astmul. / allergide. a.ra. A. m. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. Ex. s. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. actiune. a. sin-gura prezenta In muschi. V. / alcooltest. s. sunt. denumeste o marca depusa. Concentratia a. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. Cat. veche test = vas lie. adj. A. actiune. A. adj. ?i alcoolomanie. alias = aitui. s. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. pdtrunzator. f. f. al-cohol sou al koh'l = subtil. s. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / aldosterone. Cele doua a. Excesul de a. \ffibrev. Sin. s. din fr. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. hiperaldosteronism. [Qr.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. pittrufi-zator. actiune. / alcoolod6pendance. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura.. / allele. domi-nanta asociata fiind notata a'. ALELOMORFA. 2) Proteine purificate din alimente. variaza Intre 1. adj. m. pamdnt utili&at de. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. o alta. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. m. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali.2 mU/ml (12-75 nmol/l).: alela mor-bida (v. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. f. a. [Hr. ale aceleiasi gene. allelon = tie. de. / allergie. de la ergem = a [ucra. 0 crestere a *volemiei. 0 nu este functionala. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. ALDOSTERONISM. una provenita de la tata si.] *Farmacodependenta fata de alcool. 0 cres-tere tranzitorie a a. s. V. *A. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. al-cohol sail al koh'l = subtil. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate.fiimifti. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. unul la altu[. [Cfr. f.: polenul gramineelor. / allergic. allelon = de. / alcoholomania. Ex. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. lie [a alwol dehydrogenatum. mi-grene etc. s. ALDOLAZA. s. dar si In celelalte tesuturi. de. m. f. al-los » aitui.: a. de la ergem = a [ucra. . n. [J5r. adj. C. deoarece a. 0 gena care nu poseda decat o singura a. La nivelul fiecarui locus *autozomal. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. recesive.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. [a ergein = a luc. *a. proba. peiidere = a atdma. / aldolas(a)emia. un individ poseda doua a..6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. mai mult sau mai putin eficace. s. *a. f.: alela letala. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. adj. se constata si In infarctui miocaidic. / aldolase. Dintre bolile a. prezente la un 'heterozigot. se numeste monomonB.. pdtrunzdtor. / aldosteronism. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. la. *A. s. ergon = Iucru. / alcoholomania. ALERGIE. m.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. unele gastrite. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. f. {Qr. logos = ftiintd. / alcohology. n. ALERGEN. / allelomorphe. / alcoolomanie. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. f. / allergique. Sin. atc. Ex. colite. La adult. test = e^a-m. / alcoholtest. La nivel biochimic. se produce retentia celulara a sodiului. f. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. s. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. Se reprezinta cu litere mici. f. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. n. s. dependere = a sta atamat. mutanta este la randul sau termosensibila. / aldolasemie. Ex. morphe = forma. aldolazemie). In compensatie.: hiperaldosteronism (v. s. ALCOOLOGIE. s. izolata din ficat.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. In continuare. provoaca depletia pota-siului. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. s. / allergen. dimpotriva. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. f. a. exista In concentratii foarte mici (v. la ergem = a [ucra. ALDOLAZEMIE. urticaria. Termenul etilotest este mai corect. [Ljr. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. A. V. A. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. este obtinut prin oxidarea unui alcool. f. engl. f. m. tennenul 153 . aparitia unei *tolerante. (AT . adj. / aldolase. 6.3 si 8.\ Initial.

. f.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. s. lexis = cuvdnt. ALGEZIMETRIE. / alphai-antitrypsine. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). / alphamimetic. / alpha-adrenergic blocking agent. Sin.} Defect de Intelegere a scrisului. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. s.-ANTITRIPSINA. Var. / alpha-lipoproteine. / algide. s. ALGIC.. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. ALFA. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. / algique. f. / alphaf(o)etoprotein. / algesimetry. f. / alpha. metron = mdsurd. cluster headache. vasculara. s.). de.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. m. -ina . / alphafoetoproteine. s. la ergein = a iucra. s. s. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. Var. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. int. digests = simtui durerii. ALGIDITATE.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. -ina. s.: cecitate verbala. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. 2) Sin. f. s. / algie. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. isterica. adj. dar Indeosebi a trigemenului. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. f. f. sfdr&mare. -e. adj. dureri difuze de origine dentara. s. de asemenea. \Qr. a stimuia. A. n. Sin. zdroBire.: a-chimotripsina. ALFAMIMETIC. a abate. ALFAFETOPROTEINA. lipoproteina. deci.. spirit. (a glohus = gCofi. [Lat. s. / allergology. A. \Gjr.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. thymos = minte. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. antiproteaze (a^-antitripsi-na.antitrypsin. f. n. s. [Cfr. algos = durere. A. / aleze. khymos = sue.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. [a = prima iiterd a atfa6t. / alexin. s. completa. local sau intramuscular. a. '(at. [Lat. s. f. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. [a = prima [ilera a atfadetului grec. s. f. gr. mandibulara sau oculara.: artralgie. adj.: a-globuline. tripsis = frecare. biochim. ergein = a [ucra] Var. a. f. s. nevralgie. Ex. f. anti = contra. adj. / alphalipoprotein. In functie de localizarea . f. ren.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. s. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. cu M. -ina . nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. ergon = [ucm. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. / alphabloquant. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase.tulw grec. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. si Indeosebi asupra *tripsinei. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. m. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. / alexine. 25 kDa. / alpha-adrenergic stimulating agent. algos = durere. [angd. vezicula biliara rinichi).] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. aiantichimotripsina). [at.priv. V. s. algidus = rue. bloquant. / pain. / algesimeter. / alphamim6tique. In mod normal. Denumire rezervata *a. [Cfr. f. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. ALERGOLOGIE.e. f. {Qr. ad = aproape de. stimulare = a miboldi.). f. / alphachymotrypsine. pi. la gravide. [Qr. mai rar In cancere de tub digestiv. -inn. Var. drawsheet. s. algidus = rec. [Qr. / algetic. f. (ex.: a-blocant. / alphastimulant.dro6irci sfdrdmare. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente.tu[ui gru. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. / algesie. adj.: alfa-adrenergic. s. s. / aiexithymie. gr. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. In cadrul sinuzitelor. a -priv. z. si tab. C) de talie inegala. / algidite. f. proteina de legare a tiroxinei). ALFALIPOPROTEINA. Concentratia a. hemo cromatoza) si.. f. ac-fiune. s.. / algid. utilizat ca sin.. alexein = a evita. / alese. / alphachymotrypsin. pana la a. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). migrainous neuralgia. ALFASTIMULANT. droza. ALFACHIMOTRIPSINA. const. vasodilatatoare. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. gr. de origine extrem de diversa: a. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. [gr. f. -ina. de la lectura dificila. s. gr. algesis = sim^ul durerii. hipocondriaca. n. Din grupul a.] Sin. care stimuleaza aceasta actiune. craniofaciale lateralizate. s. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. ALEXITIMIE. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. s. cu hiperestezie (v. globulusi dim. f. s. f. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. f. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici.] V. [Qr. adj. f.. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. lipos = grasime. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. / algesia. adj. s. gr. Var. m.tuiui grec. s.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. adj.. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. [J~r. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. ALGEZIMETRU. ALEXINA. / allergologie. iar inhibitia vasodilatatie. f. / algidity. s. -is = rinicfii. Var.: a-mimetic. / alpha-adrenergique. s. [Gjr. prin extensie. mghetat. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. / alpha-adrenergic.. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. istoric pentru 'complement. lexis = cuvdnt. f.at} Agent simpaticolitic. / algesiologie. B. s. f.: alfastimulant (v.: cii-antitripsina. algesis = silnful durerii. / alphaglobulins. logos = ftiintd. Uneori.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. pi. / alpha-globulines. f. f(o)etus = fat.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. / algesimetre. / aigesimetrie. / alexithymia. Sin. ALFABLOCANT. ALGEZIE. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. tripsis = frecare. / algesiology. ALGIE.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. [a = prima fiterd a affa6e. A. algia. ALEZA. adj. / alexia. s. ALFA-ADRENERGIC.: algie (v.: a-adrenergic. in-gfi. este utilizata ca antiinflamator. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. logos = stiintd. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).: a. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. alias = altui. / alexie. adj. s. migrena. Var. s. Var. ALEXIE. f. Ex. ALGID.). de. a . f. s. [a = prima [iterd a aifabe. fr.: a-stimulant. 3) Uneori. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. fentolamina) sunt. (o ioviturd). ALGEZIOLOGIE. protos = primul. In unele boli hepatice (hepatita virala. s.. protos = primu[.

observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. au In organism rol plastic. 3) A. mixta . [Cfr. genereaza durere. A.] Teama exagerata. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. ALIAJ. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. post = dupd. 2) A. s. ALGOPARALIZIE. gennaa = a produce. repre-zentand. s&nsifiidtate. f. / algorithm. f. ALGOFOBIE. s. s.).] Sin. picioarele. s. a metabolismului. |l/r.} Producerea durerii. [Lot. corpus. [fr. In primele 4-5 luni de viata. s-a extins si 'in diagnosticul medical. Termenul. s. alienare. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. V. -oris = Corp. phobos = fried.: nevral-gia nervului vidian. aUos = altui. [Cfr. Sin. alienare = a instraina. are tendinta la izolare. Evolutie lent regresiva. sympathein = a fi aldturi de cineva. -atos = ra. s. Tipuri: 1) A. / algogenic. se utilizeaza In unele stari carentiale. solubile unele In altele In anumite conditii. de [a gr. [at. reprezinta un cuvant la moda. energetic si functional.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. algos = durere. de [a gennon = a produce. / algophobia. s. [Lot. In particular In *schizofre-nie. / algomenorrh(o)ea.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu.). m.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. f. IX. / algoneurodystrophie. mania = nefiunie. liniara sau ciclica. s. A nu se confunda cu *dismenoreea. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. s. tSm Cat. algos = durere. / aliphatique. sugarului cu lapte de mama. neuron . s. dificiC. ALIMENT. [Cfr. alimentum = aiiment. f. o localizare anatomica (ex. / algomenorhee. [Cfr. dificit. lysis = distrugere.). de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. n. / alloanticorps.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. [at. plastic si catalitic.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. trophe = tirana. / painful paralysis. a afiena. adj. de la lyein = a distruge. sentiment. idngd. f.). f. f. pentru alchilant (v. a . (ilgos = durere. f. / aliment. la separare. gr. men. / alymphocyto-sis. [Cfr. f. algos = durere.ie.[ Sin. ALGOMANIE. ALIFATIC. si boala Bruton. Indeosebi. de masochism. de la alere = a firdni. s. Var. au fost descrise numeroase sindroame. gr. kytos = celula. m. / algogenesia. m. s. philia = atracfie. ALIMENTATIE. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. / alli(a)esthesia. [Cjr. nu. p. s. s. pathos = afecfium. ALGOGEN. dieta. sec. / algophilie. -oza .ime. s. / alloy. [Cfr. s. s. s.a. f. gr. / alliesthesie. alliage. f. Poate fi consecinta: traumatismelor. m. dys = gnu.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). In ultimele decenh a. In limba engteza. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. Ca urmare. d. aleiphar. mainile. / algoparalysie. cu mecanism necunoscut. lympha = apd (impede. aUi-gare = a [ega. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. f. s. adj. ALGOFILIE. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.). [Cfr.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura.). spasmus. f. algos = durere. nutritie.] Procesul de hranire a organismului.: *sindrom de nerv nazodliar. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. f. [Lot.i idei. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. [Cfr. ALIMFOCITOZA. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. bogat in nutrimente esentiale. alienation. s. artificiala . termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. ALGOSPASM. ALKILANT. infarctului de miocard. s. s. algos = durere. rationala . ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. 155 . s. s. span = a trage.. sindrom Sluder). un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. m. s. de introducere In organism a substantelor nutritive. genunchii. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. Sin. para = dincoh de. ALGOMENOREE. f. f. diferite constante ale mediului intern etc. fie. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. n.] Sin.] Tendinta patologica de a cauta durerea. de [a philein = a iu6i. [Cfr. / algospasme. algos = durere. rhoia = curgere. / algomania. completata cu lapte de vaca sau industrial. f.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. [at. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. anti = contra. / algolagnia. Atinge electiv umerii.na. A. aisthesis = senzafie. medicamentelor (izoniazida. [Cfr. desemnate printr-un eponim (ex. ianga. algos = durere. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. la Instrainare. atos = gras. f. f. ALOANTICORP. A. / alimentation. / algogenese. dys = gre.: algodistrofie simpatica. / alloantibody.: izoaglutinogen (v. f.e. In acest caz. alias = aitui. / algoneurodystrophia.priv. f. / aliment. 5) A. [Cfr. trophe = hrand. / alliage.} Sindrom osteoarticular regional. trophe = firana. f.. algos = durere. V. ALGOPARESTEZIE. / algorithme. Var.: boala Sudeck (v. m. para = dmcolo de. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. s.care asigura un aport adecvat energetic. / insanity. f. ALGOLAGNIE. la alere = a firdni. ALIESTEZIE. iar alteori o senzatie neplacuta. s. 2) In prezent. s. genesis = producere. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). s. [Cfr. s. coapsele. V. / alienation.a. nutritie. / alimentation. V. o schema de diagnostic pe etape.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. 3) In sensul eel mai larg. / algospasm. dys = greu. f. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. s. / algogene.] *Parestezie dureroasa.. de protectie . lagneia = dorintd se?(uaid.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. [at. s. algos = durere. algos = durere. regim. menos = [und.. / algophobie.u. masochism. adj. [Cfr. algogenesis. ALGONEURODISTROFIE. / algophilia.} Care provoaca. it la syn = impreund.: algoneurodistrofie (v. na-turala . / painful paraesthesia.senzafie. n.a. dificii. pentru alchil (v. algos = durere.). sensi6i[itate. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. s. ALKIL. ALGORITM.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. f. s. n. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. / algomanie. / algolagnie. / alymphocytose. morbida fata de durere. adj. spasmos = contractie. s. o/gos = durere.6 al Charezmi sau a] Karismi. unor afectiuni ale SNC. aisthesis . [Cfr.nen'. [Cjr. ALIENARE. apartinand matema-tidi si informaticii. ALGOGENEZA. / aliphatic. antitiroidiene).trif. trauma. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. f. alimentum = aliment. / algoparesthesie. 4) A. sindrom Di George.

/ allogenic.: puls bi. sensi6iCitate. si aloestezie. aherare = a scnimfia. \Qr. f. / allotriosmia. -oza . uneori. m. / alogie. / alopecie. fetomatema. allos = aitui. t. de la alveolus. V. s.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. immunis = scutit. s. / alloantigenes. alveola-tus = Ufor sw6it. f. / alloxan.0. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. typos = tip.: pica (v. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. / allometry.. / allometrie. Ie transmit semnale. f. Este caracteristica sifilisului secundar.] Sin. f. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. adj. / allocheiria. ALTERARE. s. V. androge-nogenetica se produce la barbati. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. / alveolar. adj. / allogenique. alias = aitui. s. chimice diferite. grapheia = a scrie. s. / aluminosis. f. V. / allopathy. / allopathie. De ex. olios = aitui. s..fioala. seboreica rnasculina sau a. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a.] Sin. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. congenitala sau doban-dita.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. In particular. n. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat.. sema. f. alias = aitui. f. mimus = oUigafie.. denudate incomplet. {Cjr. 13. osme = miros. f. s. partial cu *alogen si cu *omolog. / aluminium. / allotriophagy {Cjr. V. f. s. cristalina a carbonului. s.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. ALOTIP. / alteration. f. f.: idio-tie afazica. Ex. \Cjr. ALOSTERIE. / allotypy. Daca a. / allotropie.). / allopurinol. f. 2) A. f. dim. ALOPECIE.priv. chute de cheveux / alope-cia. tria = trei. f. antiperspi-rant.towc. / allosterie. modificarile patogenice si simptomele bolilor.. allos = aitui. Al2(S04)3l8H. s. ca si In far-made. adj. s. alias = aitui. / allokinesis. AIP04. aisthesis = senzatie. rhythmos = rifn. ALOGENIC. [^r. 3) Sulfatui de a. m.). s. n. [Lot. f. f. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. s. si alokinezie. f. adj. / allodynia. ALOMETRIE. V. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. / allo-immunisation. gr. \Cjr.] Sin. alopex = vulye . allochiria. gr. s. [Cjr. s. s. adj.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. f. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos.] Sin. In acest caz. altoit. [Cjr. s. adj. [at. / alloesthesie. [a in = iipsit de. / allotypie. A. grapbium. lichen plan etc. f. m. / allograft.). [Cjr. v. allos = altui. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. anti = contra. / alogia. s. s. s. allos = aitui. metron = masurH. f. m. / allogreffe. biochim. alii-men.} Sin. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. 2) FosfatuI de a. / allocinesie. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. ALOGIE. durerea se trateaza printr-un analgezic.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice.} ElementuI nr. ALOKINEZIE. rhythmus. / allotype. model. gr. / alveolaire. ALVEOLAR. ALOESTEZIE. cu masa atomica 26. (i/n-men. allogeneic. pelada. s. multiple. V. model.. In acest mod. [Cjr.). de [a kineia = a mifca. / allotriophagie. de. s. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). Iat.. s. este denumita uneori daltonism olfactiv. marca.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. s. / aluminose. A.si retroauricular. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. Ex. radiatii etc. s. / allotropy. / aluminium. s. f. gr. -inis . f. ALUMINIU. ALUMINOZA. -inis = aiaun. / allotriosmie. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. s. ALOPATIE. s. alias = aitui.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie.-nand cu raid vuipi[or. ALOTRIOSMIE. s. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. aparat. [Cjr.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. s. f. s. f. ALOGEN. tres. 3) A. lo-calizate Indeosebi supra. f. de ta alveus = cavi- 156 . ALOPURINOL. ALOXAN. s. f. ALOTIPIE. m. phagein = a mdnca. lot. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. localizata sau difuza.: izoimunizare (v. A. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex.. iar diareea printr-un constipant).: antigeni alogenici (v. alias = aitui.. a . sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. \Gjr. treis.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. de (a alter = aitui. f. iat. s. se limiteaza la anumite mirosuri. / allosterism. care se fixeaza pe ele si. gennan = a produce. allotropism. / allopurinol.] Tulburare a sensibilitatii tactile. Sin. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. din gr. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. pi. trope = mtoarc-ere. f. allesthesia. [Lot.aiaun. alias = aitui. utilizata ca astringent local. const. [^r. / allogenique. alias = aitui. octyne = durere. utilizat ca astringent si antiperspirant. / allotype. s. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. m. si tab. / allodynie. [Cjr. f. gr. s. s. tres. marca. / alloxane. typos = tip. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. aHos = aitui. AICl36H. implicit. / allogenic. stereos = solid. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. de scris. ALOTRIOFAGIE.Paris 1893). f. kinesis = mifcare. Tipuri principale: 1) A. ALOTROPIE.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.} Crestere inegala. allos = aitui. allos = aitui. ALODINIE. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. [Cjr. pathos = doala...] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. este mai adecvat termenul *alogenic. m. f. s. (re is. pi. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. s. s. [at. idiotip si izotip.). s. baldness. forme cu proprietati fi-zice si. de la trepein = a w. m. / alteration. hair loss. s. / isoimmunization. calvitie. in relief.sau trigeminism). s. f. [Cjr.: a. [Cjr. alias = aitui. [Cjr. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. grapheion = penifa.sau trigeminat (bi. ALOGREFA. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. [Lot. gennan = a produce. de [a. ALORITMIE. f. s. / allorythmie. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. [Lot. tria = trei. [Cjr. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari.0.9815 si simbol Al. incompatibilitate fetomatema. / allorhythmia.: homogrefa ALOIMUNIZARE. logia = teorie. allos = aitui. sclerodermie. progresiva sau brusca. s. / alloantigens. firiceag de.

muscaria. / ambisexua-lity. . alveolus. / alveolitis. / ambulatoire. s. apar semne si simptome brutale: greata. A. AMBULANTA. vecfie amel = smalt. a modda. s. / alveolotomy. TratamentuI a. cu cecitate. frecvent: *pioree alveolodentara. s. T. -omo. de [a skopein = a vedea. dim. o structura organica. vecfie amel = smalt. f.. s. ALVEOLOTOMIE. s. s.] Sin. / amelia. n. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. f.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. dim. f. metron = mdsurd. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. / amaurosis. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. -i"(n. amelom. NA: alveolis pulmonis. AMBULATOR.. alveolus. alveolus. de la ambulare = a merge. alveoli). s. / ameloblastome. [Jr. de la alveus = capitate. ou f. hiastos = germen. A. s.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. plastos = mode-iat.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. ops.: adamantinom. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. malag-ma. -trum = dre. de la alveus = cavitate. nuuneld. eventual.. s.m6ru. a se. s. f.. ambo = amandoi. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. f. la acelasi individ. Ex. [Lot. amho = amd-ndoi.ide[6erg. adj. [Theodor Leber. durere abdominala. m.] 1) Inflamatie. phalloides. s. A. \<gT. pGmBa. Sin. pi. / alveoloplastie. s.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. ca si dupa menopauza.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. de. s. ambulator. la niveus = cavitate. s. fters. / ambisexualite. dim. s. AMELOPATIE. a . de la. timel = smalt. adj. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. oftalmoscopic. / alveolus (pi. A. / ametropia. s. f. s.prii'. AMENOREE. / alveolotomie. blastos = germen. virus a. [Lat. \Qr. AMASTIE. mastos = son. de la iilveus = cavitate. / amblyoscope.. Addison. melos = e?(tremitate. opos = vdz. / amastia. pri-maia .sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. boli generate (tuberculoza. s. alveolus. de. f.] Sin. V. expresii. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. gr. si nu este sin. gr. secundara .: 'astigmatism.-iere. / alveolite.: automatism a. Se observa In unele boli psihice. [Ofr. AMBIVALENTA. m. f. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. f. verna etc. f. / amelopathy. 2) Care nu este spitalizat. AMBLIOPIE. dim. boala Fauchard-Bourdet. s.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. de la 11 . {Cjr. / ambulance. s. cupru). fibrinoasa) sau. dim. s. vecfie amel = smalt. AMELIE.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor.: tifos a. f. anemie. / amenorhee. s. a fibrinei (a. [fr. f. putere. adj. rhoiu = curgere.. voma.: ameloblastom (v. s. urmate de o scurta perioada calma.. adj. s. amau-rusis = or6m. f. a alveolelor dentare.} Distructia. ».. si amauroza congenitala Leber. *ameloblaste. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. / ameloblast. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. Se disting doua grupe de a. AMELOM. -oris = care se pCimba. Sin. / alveoloplasty.\ Coexistenta unor caractere sexuale.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. f. [Cfr. [Lot.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. preocuparile. AMAUROZA. AMALGAM. AMELOBLAST. men. maduvei sau creieru-lui. n. renale si la nivelul SNC. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. s.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. cu semnificatie patologica. ALVEOLITA. V. s. / ameloblaste. / amaril. exsudativa). Sin. valentin = forta. [Lot. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. ametros = disproportwnat. boli endocrine (*mixedem. frecvent In *schizofrenie. generative. mai rar. / ambulatory.: sinoptofor (v. n. de. [Lot. menos = [und. AMBIDEXTRU. ALVEOLOPLASTIE. 157 . ALVEOLA. / enameloma. / ameloblastoma. situat distal fata de canalele alveolare. s.. / alveolyse. alveoli. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. a unor celule (a. [at.\ Care se refera la *febra galbena. [Lot. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. macrofagica). a se pkinBa. / amaurose. putere. f. AMBLIOSCOP. f. [Lot. Spatiu aerian pulmonar sacciform. ambo = a. gr. diaree. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. -omo. / ambivalence.mdndm. de (a amauros = intunecat. Gushing.ALVEOLA tate. m. prin procese infectioase si de-. -tra. f. s. / amelie. s. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. fters. amblys = tocit. la nivelul caruia are loc *hematoza.. / ambidextre.] Sin. de. bolile Basedow-Graves.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. ambiilare = a merge. \Cjr.. / alveolysis. f.] Pierdere completa a vederii. gr. s. s. m. f. / ametropie. fara controlul constiintei. acte). In unele boli ale nervului optic. / amelopathie. rede-re. In caz de intoxicatie. [Lot. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. acromegalie). de la lyein = a distruge. a -priv. ops. f. a peretelui unei alveole dentare.: adamantoblast. f. s. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. amastie. la temnein = a tttia. / ambidexter. 1840-1917. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. f. / amalgame. m. afectiuni ovariene sau uterine. profesor (succesiv) [a 'Scrim. AMETROPIE. ALVEOLIZA. alveolus.. Ex. se distinge de *ambliopie. n.\ Boala a 'smaltului dentar. NA: alveolus dentalis. / amaril. iubire/ura. gr. gr. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. apoi de severe tulburari hepatice. / amelome. \Cjr.. s. ale ambelor sexe. n. f. m. scopes = o6servator. / amalgam. f.: boala Alstrom-Leber (v. [fr.: bucurie/tristete. AMARIL. supurata}. / amasie.). -e. adj.. plassein = a forma. / ambulance. tome = to.). boli psihice etc. NA: alveolus. sau f. de ex. oftdnoiog gtrmcm. pantherina. a priv. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente..priv. / ambivalence. In general complicate) cu necroza.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. primare sau secundare. [Cjr. s. m. s. s. m. [Cjr. / amblyoscope. f. / amblyopia. A. [a alveus = cavitate. almulgum. In unele infectii. [Lot. f. or. [Tr. [Lot. a e^amina. s. / amenorrh(o)ea. s. lysis = distrugere. me. s. secfiune. / alveole. Qottingen fi '>(e. A. s. vecHe. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. vedere. AMANITA / Amanita / Amanita.] 1) Care se refera la mers. amblys = tacit. a leucocitelor alterate (a. dexter. opos = vdz. dia-bet). unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. f. In continuare. adj. caz In care deficitui de ve-dere este partial.apta. a. pathos = 6oaid. / amblyopie. s. A. A.mers automat. la valere = a^ area. AMELOBLASTOM.).

arthron = artifiifafte. s. miopie).. amoibe = altemanf:d..] Articulatie mixta.. -oza . lytos = distrus. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / amygdalien. aether. s. b) a. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. tonsil. . / amphotere. f. tonos = tewiune. / vertige. / ampholyte. AMIGDALIAN. f. a scftim-60. Sin. amoibe = aiternanf. s. iritabilitate. amoibe = altemanpd. a schimfia. lat. adj. Var. s. amygdale = migdald. iar amilopectina o culoare rosie. eidos = forma. gr.\ Microorganism unicelular. pri-mare. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. s. de ia amibein = a aitema. dc. scfiimfiare. f. s. / am(o)eboid. [Cjr. adj. / amide. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. constituita din lanturi cu ramificatii. s. m. incluzand a. contracta sfincterele si ve-zica urinara. / amphotony. modificari de personalitate si. se deosebesc: a. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. ektome = excizie. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amygdalian. nmmoniakon = sore di amoniu. | Qr. c) a. adj. am6e[e p(lrti. n. s. dizoh>at. s. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. m.: vertij (v. -ind. de obicei prin extensie. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. amidon. aither = aer curat. ammattire. m. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. s.). care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. A. f. AMETEALA. adj. [Qr.). fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. 2) Amilopectina.).] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. NA: tonsilla. s.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. amphi = de am6eie pttrti. Ex. adj.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. s. s. a sch-imfia. pathos = afrcfiune. \Lat. [Gjr. / amphidiarthrosis. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. [Cfr. / amphophilic.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. de [a amibein = a aiterna. s.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. n. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . suflu). poate deter-mina dependents.: suflu amforic (v. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. or. mai ales daca nu este tratata.] Sin. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. anxietate. / amphotrope. de ia philem = a iu6i. [Cfr. [Qr. amphophilous. s.\ privitor la *amigdala. adj. secundare si tertiare. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida.intoarcere. Ex. adj. / amiboisme. de doua on. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. adj.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. adj. scHim6are. philos = prieten. AMFIDIARTROZA. amygdale = migdala. de [a philem = a iu6i.. / amphotonie. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. / amph6tamine. / amygdalectomy. {Cjr. amphora = amfora. se produce prin intermediul *amilazei. atat omul cat si animalele. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. / amphiarthrosis. s. racemica si sarurile sale. de ia amibein = a aiterna. m. pi. f. AMIGDALA. AMIBOISM.] Care se aseamana cu o *amiba. f. Ex. se numeste sferica sau stigmica. s. / ampholyte. s. -oi. -enne. AMFOLIT. rezulta doua forme de a. -ism. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. a scltim6a. alcatuila din lanturi lungi. AMIDON. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / amphetamine. adj. dextroamfetamina si metamfetamina.: articulatia temporomandibu-lara.: amfoter. ampho = am6u. / amphophile. tonsillectomy. {Cjr.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. adj.] NA: articulatio cartilaginea. s. s. / amphoteric. adj. f. [Cjr. f. AMIBOID. apartinand protozoarelor. \Qr. tenesme. relaxeaza musculatura bronsica. m.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. f. AMFIPATIC. / amyelinique. / amide. / amphipathic. scade apetitul. amphi = de am6e(e pdrpi. este detectata cu ajutorul iodului. Ant. este asferica sau astigmica. [frofiadii (at. n. [Qr. [Gr. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. colici. am(o)ebae. pulmonar sau cutanat. 2) De mentionat: a) a. Unele specii de a. Poate evolua cronic. s. in doua nidduri. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . f. cu perioade de exacerbare. adj.a. s. / amphiphile. AMIELINIC. V. trope . [Cfr. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). in formele de intoxicatie cronica. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). a. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. abdominala . / am(o)ebiasis. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. f. / amyelinic. vertigo (lat).j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. \Cfr. m. AMFOTONIE. adj. ammoniakon = sore de amoniu. a dizoh'a. AMIDA. s. AMFOTER. Amina simpatomimetica. / dizziness. d) nucleu amigdalian. 2) Grup de compusi cu actiune similara.. AMFETAMINA. myelos = rndduvd. mai rar. amphoteros = care apartine ia doi. s. [^r. AMFIFIL. de. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. f.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. adj. / amygdale. a.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. [Lat. scfiim6are. f. s. sub forma de lichid incolor.: amoebiaza. AMFORISM.priv. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. Var. f.u. f. AMIGDALECTOMIE. / amygdala. / am(o)eboidism. neramifi-cate. -ism. amy-lum. amphi = de amfieti parti. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. adj. amibiaza. / amphiphilic. ampho = aIn6ii. f. adj. m. f. AMIBA. dar se poate localiza si la nivel hepatic.. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. / amiboi'de.. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia.] Sin : amfolit (v. / amidon. [QT. adj. / am(o)eba. / starch. amylum. / amphiarthrose. / amphoricity. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. a'. amphi = de amfiete parti. / amphotrope. a . f. v. azn . / amibe.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. / amibiase. celule migratoare) de a emite pseudopode. ampho = afn6ii. amylon = fdind. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). 2) A. dis = du6iu. [Qr. AMFIARTROZA. bolta cereascd. schimfiare. AMFOTROP. emetropie.ie. insomnie.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphidiarthrose.] Sin. / amphorisme.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. s.: 1) Alfa-amiloza. nonmyelinated.: amoeba. s. amoibe = aS-temanta. ia matus = Beat. Consumul cronic de a.*apendi-cele vermicular. / amphipathique. s. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. ampho = amEU. ia amibein = a aitema. arthron = articu[af. \Cjr. amphi = de. AMIBIAZA. AMFOFIL. Prezenta a. philos = prieten.: articulatiile intervertebrale. cat si ca o baza. / amygdalectomie. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. pot fi patogene la om. de ia lye in = a distruge. Di-gestia a.

sanguina este de ori-gine pancreatica.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular.. f.. *histamina etc. [Gr. amygdale = migdaia. sthenos = fortd. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. gr. s. s. plasis = modeiare. putere. histidinemia. / amylase. ouron = unnd. s. *triptamina.. gr.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. [Gr. leudnoza etc. [Gr. amylon = faina. gr. -ina: I at. s. fenilalanina si triptofanul). si tab. ammoniakon = sare de amoniu. sides = forma.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / aminopeptidase. -ind. f. tripsis = frec-are. AMIOTONIE. / amyotonia. s. sarade a reactiilor motorii si emotionale. V. oligofrenia fenilpiruvica. Denumirea de a. -ozti. aranjare. s. Sin. / amylaceous. s. const.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. f.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. s. -aza. cistinuria-lizinuria familiala. amylon = faina. s. valina. f. AMILAZA. secundara. a fost data de Virchow. AMINOACIDURIE. tattein = a ordona. / aminoacidopathie. care exercita functii regulatorii: *colina.. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. AMIOTAXIE. gr. AMILACEU. s. f. Ca urmare. *catecolamine. a priv. -aza. A. AMILOIDOZA. / amylo'lde.] Prezenta amilazei In urina.. treonina. amylon = fciina. mys. gr. / amylas(a)emia. biochim. A. metionina. / amylace. In *amiloidoza. s. Cresterea a. [Cfr. s.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. rinichi si splina. / amyotonie. / aminoacid. / amyotrophy. proteine si alcaloide. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. s. este de origine proteica. -am . amylon = faina. f. [Lat. f. leucina. salivara si a. [Gr. / amylasuria.i. Ex. / amygdalotripsis. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. acidus = acru. s. In inflamatia glandelor parotide. V. boli inflamatorii recurente. serum amylase. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. *cistinurie-lizinurie familiala etc. s.) Baza organica azotata. amylum. myos = muscfti. f. izoleudna. s. a carui semnificatie nu este Insa clara. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. / amyotaxie. / amyloid.: miatonie. Unii a. sunt denumiti esenfiali. [Gr. s. Recent s-a demonstrat ca a. A. gr. f. / aminoacidurie. troplie = firma. AMINOACID. a . s. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. a . / amine. si tab.] Scaderea fortei musculare. continand o functie acida. f. derivata din amoniac prin substituirea a 1.} Sin. -1(0. s. ~~~\ AMINA. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines.4-glu-can. *serotonina.). f. [Lot. 2) A. s. s. -e. amyloidisme..priv. a digera.).] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. [Gr. de cauza nepredzata. gr.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [Lat. s. de asemenea.: ataxie (v. f. AMILAZURIE. a fost pus In evidenia In creier beta-a. f. gr. [Gr. Uneori. *boala Wilson etc. s. s. amylum. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. AMINOACIDOPATIE. sin. [at.] Sin. adj. s. a -priv. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. acidus = acru. mimia = imitare. haima. amylum. amidon. a priv. 2) Substanta amorfa. myos = musciti. dar Indeosebi In ficat. genitus = nascut si gignere = a nafte..) In urina.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. [Lat. a aranja. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. joaca un rol important In sinteza organica. AMIOSTENIE. -ozd . / amyotrophie. / amylasemie.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.: tonsilita. amygdale = migdaid. myos . taxis = ordonare. se gasesc la unele plante. [Gr. / amygdalotripsie. AMIGDALOTRIPSIE. a-a. s. gr. *acetilcolina. -atos = sdnge. ammoniakon = safe. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. m. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. f. ammoniakon = sore de amoniu. amidon. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. A. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. amidon. myos = musch. AMINOPEPTIDAZA. f. / amylo'idose. manifestata prin fades inexpresiv. / amylasurie. s. amygdali-tis. adj. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. Cele mai frecvente tipuri de a. A. m. const. f. AMILOZA. aminoacide. care reprezinta 159 . clipit rar. V.. amidon. s. neopla-zii ale plasmodtelor. s.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. a crea. / amyotaxia. amidon. AMILAZEMIE.: amiloza. f. s. / amylase. maltoza si dextrine. f. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. [Gr.. s. a modefa. / amylosis. f. [Lat.). mys.. f. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. amylum. f. primitiva sau primara. [Lat. adj. pentru miastenie. -ind. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita.. [Gr. gr. tonos = tensiune. / amyloidosis. sunt molecule care se gasesc la animate. amylum. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. are si o actiune opusa aldosteronului. care se depoziteaza In organele interne. myos = muscfii. copt de ta pepsein = a gati. f. / amylose. AMIOTROFIE. mys. / aminopeptidase. a. f. fimylum. ouron = urina. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. / amiloride. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. -aza . Sin. / amiloride. amylon = faind. de (a mimeisthai = a imita. f. a -priv. In cazul *bolii Alzheimer. s. -ind. / acide amine. / aminoaciduria. si amine bio-gene. amidon. / amine. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. amylon = faina. 8. ammoniakon = sare de amoniu. / amyosthenia. / amyosthenie. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. de ammiti. ummomakon = sare de amamu.priv. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. gr. f. / amygdalite. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. de la plassein = a forma.muscni.: tirozinoza. f. amidon. lizina. de la.: amiloidoza (v. mys. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi.. congenitus = nascut odatii cu. s. Sin. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. [Gr. AMILORID. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra.. AMILOID. s. mys. f. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. tirozi-na etc. *A. [Lat. f. s. amylon = faina. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. fS-a. f. n. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. s. s. zdrobire.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. \Gr. Se disting: 1) A. / amimie. f. f. AMIMIE. A. f. f.\ Element constitutiv al proteinelor. m. -ind . [at. biochim. acidus = ami. s. de ta cum = cu. indispensabili. [at. m. m. gr. / tonsillitis. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. peptos = digerat. / amimia. / aminoacidopathy. amyliim. hemodializa prelungita etc. adj. creste. indud a.

astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. Sin. Sin. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. / amniography. kentesis = wtepd-twa. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). cu incidenta 1/20 000 nasteri.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. transparenta. bine definite clinic. In patologia psihiatrica.: In etilis-mul acut). pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). si memorie. Se mai numeste si holoschizis. AMNESTIC. / amnion.. cat si retrograda. / amnestic. fiind compusul de baza . [tyf. m. cu durata de supravietuire de circa patru ani. / amitose. rare. / amok. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. evolutie foarte lent progresiva. globale. anterograda. aparuta In cadrul unei depresii. Deoarece este un examen riscant. spinale progresive ale adultului. Forma "benigna" este progresiva. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid.] N^\y. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. -ozd. Se disting a. amnioa = me. Compus binar al azotului cu hidrogenul. A. f. AMOK. rinichiului. a. pot aparea in stari depre-sive. f.] 1) Care se refera la *amnezie. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. fie prin clivare. dilution = mem6rana a fatutui. f. n.priv. s. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. mitos = afo. cu transmitere autozomal dominanta. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. a e^flMtrta.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. a muschilor gambelor. cu tendinta la distalizare. / amnioscopy. *impotenta. s. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe.. \Qr. selective. amnesia uitare. s. au fost descrise numeroase forme inter-mediare.n6. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. tie. si mnasthai = a-fi aminti. / amok.. Var.m6rana a fatutui. s. a. f. punga apelor. V. pentru amiba (v.^ammare.mbra. f. s. s.. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. cu debut Intre 20-50 ani.. AMNEZIC. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. Memorizarea. s. Inlocuita cu *ecografia. AMONIAC. auditive sau vizuale. AMNIOCENTEZA. AMNIOCIT. ou f. Poate avea loc fie prin stran-gulare.). ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. si raptus. sau anterograda {de fixare). a. Sin. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. "maligna". a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. Forma acuta. V. a sexului fetal.. AMNIOS. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. Diferentierea a. [Qr. cu transmitere recesiva.recente. p. Tipuri de a. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. amnion = memfirand a fatutui. a fost. s. adj. spectrofotometrice. / amnesic. s. fdtuiui. retrograda). \Qr. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. [Qr. \Cjr. f. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. m. s. / amniocyte. adj.: ecmnezie (v. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. V. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. si a. cu membrane intacte. Ele au un caracter ereditar. ceea ce poate fi la originea unei a. se manifesta Inca din viata intrauterina. b) A. n. o . 3) A. / amitosis. antreneaza atat o a. initial proximale. AMNIOSCOPIE. A. / amnioscopie. a . o .) AMOEBIAZA. limitate si lacunare (ex. fenomen psihic complex. Este de origine citotrofoblastica. / ammonia. \GJT. A. cu tendinta centrifuga. secundar ai centurii scapulare. iar morfopatologic. [Cjr. Var.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. mimsthcii = a-fi aminti. ammo-niakon = sore de ainoniu.pm'. rezistenta. mult mai rare. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. dar absenta pseudohiper-trofiilor. citogenetice. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. amnion = me. / amnestique. cu debut Intre 3050 ani si afectarea.: punctie amniotica. n. In relatie cu 'cromozomul X.\ Care provoaca pierderea memoriei. cu miros iritant. s. importante: 1) A. organice sau nu.. 2) A. f. mergand pana la degene-rare si atrofie. / amniocyte.). dificil de clasificat. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. fir. / amnesique. / amnios. sau f. s. / amnesia. 160 AMONIAC AMNEZIE. simetrice. isterie (mai frecvent a. de ex. m.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. pentru amibiaza (v. care priveste informatiile. urmate de deficit motor si amiotrofii. AMITOZA. s. mnasthai = a-fi aminti. uneori *diabet zaharat. iar uneori si din trunchiul cerebral.priv. In general. V. f.] Membrana limitanta a oului fecundat. n. AMNIOGRAFIE. fenomen observat la om la nivelul ficatului.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. f. m. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. skopia = e. Alaturi de forme de a. subtire. permite determinarea motricitatii fetale. la a . amnezie. tesutului nodal.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.). Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. / amnesic.: sac amniotic. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. s.priv. / amniocente-sis. AMOEBA. \yr. s. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. introdus prin colul uterin.. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. toxic pentru organismele vii. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. adj. b. s. tit [a skopein = a veaea. graphein = a scrie. A. Mai importante: a) A. H-I regiunea proximala. Sin. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. / amniocentese. s. / amniographie. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. s. mneme = memorie. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. \CJT. adj. f. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. s. f. Indeosebi. / ammoniac.. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. m. s. Se utilizeaza In industria chimica. foarte solubil In apa.

Este inactivata de *penicilinaza. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. AMP-deaminase. Consta In formarea. [a ampliare = fl crefte. AMPLITUDINE.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. la facere = a face. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. engC..] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. reactia In lant a polimerazei. a . Astfel. / AMP-desaminase.! genesis = producere. [Lot. s. derivat de.. ammomakoa = sore de amotiiu.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. si tab. ammoaiakon = sore. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. [J~r. AMORSA.ve. AMP-DEZAMINAZA. / amplitude. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. des = separat de. / amorphognosia.. s. ammomakoa = sore.). y.} Oligonucleotid care. si tab. electronic.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. imprimere = a apasa pe. AMPLIATIE. m apTopie. / amorphe. AMP / AMP / AMP.re. s. / myoadenylate deaminase. V. Jar In *alcaloza diminueaza. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. In scop de identificare. amplificator = care marefte. paime sau plante. marime. a taia. s. v. s. hiperamoniemie. Sin. gashd m apropie-rea timplulw. Un curent de un a. acest proces se accentueaza. amoniu. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. 1) Represarea permanenta. / empreinte. magnetic.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. / ampicillin. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. / ammoni(a)emia. dependenta de originea parentala. receptor. gnosis = perce. V. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. f. iradierea padentului fiind mult redusa. [Qr. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.: PCR (v. \Jr. / amplifier (electronics). m. de la amplificare = a man (amplus = mare. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei.v. AMP c. AMPER. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. f. fizician francez. V. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. [ui Jupiter Ammoa din Lima. / ampliation. adj. A.. f. s. f. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. morphe = forma. Sin. cunoaftere. AMORF. m. prin simtui tactil. m. [Andre Marie Ampere. const. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. de. \G. lipsit de forma. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. endo-crinol. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. s. Ea poate fi transmisa la distanta. (at. [Lot. dm fr. f.si cinematografiata.). de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. 2) Rareori. -ina. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. A. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. A. prin aplicarea pulpei de161 . de amomu. observata. s. [A5rev. / primer. s. biochim. f. ampli-atio. amoniemie. / amorphognosie.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting.: primer.re. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. const. / ampicilline. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. sau s. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. V. s. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. f. digitale). care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. de. proteine G. AMPLIFICATOR. s. [Lot. Tipuri: a) a. la nivelul tutu-cor tesuturilor. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. gasita. / ampere. f. 2) A. [Qr. ligand. enhancer (genetics). s. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. cu intensitate rnarila. / amorce. impresiune. e) a. V. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. n. ficare.\ Abrev. AMONIEMIE. de. ureogeneza. si PCR. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. s. f.. f. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. -onis = mctrire. g. [Cjr. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. b) a. V. amoniemie) deoarece. s. AMPRENTA. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. vecfie amordre = fl mufca. c) a. s.priv. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. adenilat-ciclaza. amoniogeneza. adj. f. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. cu mialgii si crampe musculare. si amo-niac. s. amoniacul este sintetizat din *glutamina. profesor la 'Bans. de imagine sau a. In tubii renali. V. amplitude. este transformat la nivelul ficatului In uree.. d) a. AMPICILINA. transporta un 'coulomb pe se-cunda. / ammoniogenesis. s.in monofosfat. f. haima. de luminanta. / amplificateur. f.5'-monofosfatul ciclic.r. f. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. / amorphous. gasita. -iais == Cargime. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. f. empreinte. s. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. amorce. / ampliation. de [a amplus = mare. / ampere. f. de amoniac. a . din Cat. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. de (a gennan = a produce. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. s. V. activand "protein kinaza A. s.). AMONIOGENEZA. / ammoni6mie. / ammoniogenese. AMORFOGNOZIE. f. / amplitude. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. de obicei electric. utilizat In automatizare. s. m. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. V. In *acidoza. [ftfire.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. parental imprinting.priv. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. / impression. si PCR. de puls. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. -aza. cu o tensiune mai mare. foto. f. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. actioneaza ca *mesager secund.

[Cfr. -os = aer.: catabolism. anabiosis = rewviere. f. cu ajutorul unui instrument chirurgical.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. n. iarcSsi. / anacrotism. [at. f. ANACLITIC. -oza .\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. / anaphrodisiaque. ANAEROB.. bins = viata. pe o foaie de hartie. / analgesique. fidela. / anabolism. / analeptique.: a. f. / anaerobic.. s. ANAGEN. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. gr. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. amputatm. [Cfr. ANAEROBIOZA.s. / anaphyla-toxin.. on . aphrodisia = dorintd sayiaia. Sin. m. care favorizeaza productia de proteine. de [a akouein = a auz. In cazul a. profesor la. s. / anaphylaxie. an . n. [Cfr. / anaerobiosis.priv. / anachlorhydrie. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). [Cfr. hydor. un segment de membru si. Ex. dor. s. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. f.: a. 'Wittmfiwy.. s. de la phaiaein = a aparea. s. ana = in sus. [Cfr. dactiloscopie.] 1) In chirurgie. iarafi..] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). A. ANAFRODIZIAC. f.. s. ANACUZIE. medic fi botanist ger-man. afgos = durere. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. aer. [Qr. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. [Cfr. 1684-17S1:\ V. dt ia phy-latlein = a apara. de obi-cei un bisturiu. [Lat. In *proba PrausnitzKusIner. / ampulla. ampula. a danturii si a tesuturilor vecine. pi. f. [a anaballein = a construi. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. gr. s. adj. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. f. Umpluta cu ipsos. ampula). In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. In prealabil Inmuiata 'in tus. de ia toxon = sageata. s. levuri. mediata de IgE. [^r. anabios.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. oma. adj. / anaerobic. / amputation. A.} 1) Care stimuleaza. NA: ampulla hepatopancreatica. s. ANALGEZIC. s. Exista doua a. f. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. Exista un mare numar de a. a. s. [-Cot. f. s. Ex.: C3a si C5a.: cofoza (v. de la ana = din nou. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. phylaxis = protecfie. adj. / amputation. adj. f. aer. ana -priv. gr.. ANACROTISM. / anagene. an .] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. / ampoule. / anabiose. pasivS). provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. f. / anacusis. phasis = aparenta. / anaphylaxis. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. urmata de o anomalie *fenotipica. -eri. [Cfr. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. denu-mita model. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. / anaclitique. anatomist.in sus. V. Ant.a produce. klitos = desfafurat mapoi. s.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. s. AMPUTATIE. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. A. [Qr. / anaphrodisia. A. operatie prin care se separa de organism un membru.priv.} Sin. *deletie a unui •autozom. a urea. a. tesutui subcutanat si tegumentele. -eris. / anaphrodisiac. V. Abraham Vater. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. rasaritut unei . f. adj. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat.. / anagen. -e. / anaphrodisie. \Cjr. medic si botanist german. / anabolisme.ClUaie. Sin. / anabiosis. adj.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. osteoporoza etc. Anafrodizie.. / analgesic. a.priv. hydatos = apa.'•tele.AMPRENTA GENETICA getelor. ANABOLISM. f. s. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. ANAFAZA. iovitura.priv. f. la un al doilea contact cu antigenul. f. Exista a. / anabolisant.: *de-presie a. [Qr. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. anabole = acfiunea de a urea. [at.: aclorhidrie. a arunca in sus (ana = in sus. respiratorii. anabole = acfiunea de. s. s. n. Vater. ampullae. fiidrogen.priv. [Cfr. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. ana = contra. sau algesis = simtui du-rerif. f. iarafi. orice structura anatomica. s. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. f. de. s. rectala (NA: ampulla recti). si a. f. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. adj. m. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. de a reconstrui. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. ANALEPTIC. m. 2) Sectiunea traumatica. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. situata la nivelul duodenului.. s. / anaphase. aphrodisiakos. tot la o serie de microorganisme. m. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. tonifica si revitalizeaza. s. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.. -oni/i = taiere. [Lat. \Cfr. s. a arunca in sus (ana . muschii. partial. una = contra. -ism. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. an . 3) In embriologie.). |t/r. f. profesor la 'Wittenburg.. an . aer. portiunea inferioara a *rectului pelvin. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta.: carte de identitate genotipica (v.. anaerqbioza. s. / anabolising. AMPULA. n. 3) In stomatologie: copie negativa. n. adj. adj. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. Ex. m. / analeptic. ana . pentru formarea bontului. / anaerobiose.. s. s. NA: ampulla.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). [a ampulare = fl taia. anatomist. adj. s. phylaxifi = protecfie. ANAFILAXIE. aaa = In susi krotos . A. 2) Medicament care . s.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. ANABIOZA. \Qr. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ana = in sus. (ikousis = am. analeptikos = care restaureazd. A. -os = aer. / achlorhydria. obligato-rie. s. gennan . Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. f. venin de cobra. ANAFILATOXINA. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. la unele microorganisme. / anaclitic. adj. adj.. gr.. adj. comparabil cu socul anafilactic. prin extensie. permite o reproducere fidela. / anaphylatoxine. an priv. ANABOLIZANT. s. care. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. a scurta. [Abraham Vater. de. / anaphase. / anacousie. -ind . ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. adj.i.priv. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. khioros .. / anacrotisme.verde. aer. ANACLORHIDRIE.. facultativa. {Cfr.\ Despre cine.). s.

V. 2) A. comparata. [Qr. adj. ANALIZA. In medicina si biologie. si hidrops. metoda de a. 7) A. vizual. iarafi. 8) A. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. logos = raport. trofica. re-[afie. 6) A. de regula frecventa. secfiune. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. se disting nu-meroase tipuri de a. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. ana = din nou. 6) A. de [a temnein = a taia. \Qr.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. f. factorials. 4) A. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. dispersiei. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. hidrops fetal. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic.. nu se manifests clinic. 9) A. Intelege ce i se spune. f. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. / anatomy. radiologica. s. iardfi. A.. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. / anascitic. de la askos = 6urduf. [Qr. ANAPLAZIE. f. a. ANAMNEZA. metodele de a. s. f.. sarkos = came. f. reiatie. *euforizant sau *anxiolitic. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. f. studiul modifi-carilor macro. / analgesic. embriolo-gia structurala. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. la. f. *A. n. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. f. *A. [Cjr. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. / analogous. logos = raport. s. / anamnese. ana = in juruC. s. ansamblu de procedee de identifcare (a.. an . Indeosebi In laboratorul clinic. iarafi. / analyse. s. lyeiii =. s. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. / anaplasie. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. prin extensie. 5) A. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. [Qr.: 1) A. a. *A. ANATOMIE. plasis = nwdelare. s. / analgesia. 10) A. an -priv. 2) A. ana = in juruij tome = taiere. ANALOG. analyein = a fezoha. / anastomose. ANASCITIC. (ie. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.durere. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. anamnesis = re-a-mintire. adj. / analysor.] Stiinta structurii organismelor vii. cu producere de *ascita. ANASTOMOZA. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. f. f.. [Qr. 5) A. s. patologica sau morfopatologie. [Qr. de. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. Directii: 1) A. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. / anarthrie. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. / anasarque. s. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. poate dti si scrie. materiilor fecale. cu afemie. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. ANALIZOR. histo. ANARTRIE. s. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. s.. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. analogue. analysis = rezoivare. conform unei anu-mite milrimi.] Comunicarea naturala. [Cjr. s. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. Sin. care poate genera 'farmacodependenta. iarafi. [Qr. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. de la ana = cu. / analyseur. s. 4) A. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. / anastomosis. 4) A. f.si microscopice. V. Este considerata uneori sin. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. ex. In functie de localizare si de efectele In plan functional.: boala Schridde. s. Ex. / anatomie. a. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental..] Asemanator. dezvoltarii. sunt utilizate. / anasarca. algos . [a ana = din nou. de la ana == din nou. s. Domenii de a. *A. \Qr. sioma. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. sarx. anastomosis = descfiidere.ANALGEZIE exercita aceste actiuni.. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. de [a plassein = a forma. macroscopica. 3) A. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. s. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. glosar informatica. adj. s. De obicei. studiul a. 11) A. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. m.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. calitativa) si de determinare (a. / analogue. auditiv. s.si citochimice In cursut unei boli. an -priv. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. a mo- ANATOMIE dtia.). deopotriva. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. f. de. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. -atos = gura. s. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. [Qr.: a. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). adj. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. m. 12) A. ana = din nou. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. statistics. m. f. la ana = din nou. 7) A. / anamnesis. taire / f(o)etal hydrops. f. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. / analysis. 3) A. analogos = (a fd. A. In cazul polarimetrului. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.} V. bio-chimica. / anaplasia. ANALGEZIE. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. bacteriologies sau microbiologica. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. narcotics prezinta si un efect sedativ.. dar. spe163 . adj. f. Bolnavul afectat de a. chimica. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. De fapt. / anascitique. despre o boala In care ascita. askites. toxico-logica. ANASARCA.a distruge) . In continuare. a. \Cjr. analog. coprologica. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. coproparazitologica.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. 2) Dis-pozitiv care. De asemenea. s. grafica. In medicina.\ Care nu se Insoteste de *ascita. / anarthria.priv. A.receptor cutanat. f. spectroscopica. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. segmente ale tubu-lui digestiv.

/ an(a)emia. pausis = mcetare. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. normo-crome si hipercrome. A. s. a impuritatilor. / androgynous. 4) A. un traumatism.f:d.] Diminuare importanta (a..: androginoid.. mtOri.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita).] 1) *Hermafrodit. ci un simptom In numeroase boli. A. 2) A. V.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. s. s. s. Se disting doua tipuri principale: a. cu absenta . Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. ankylostomose. la altii la peste 70 de ani..] Care prezinta caracteristid masculine. aaky-losis = curBurd. f. / android. unde se formeaza papulopustule. s. [C/r. adj. m. in relief} V. s.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. f. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. ceea ce este inexact. -aza. adj. Care se refera la hormonii sexuali masculini. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. f.: androgin (v. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. ankylos = mcovoiat. s. m.. andros = 6ctr6at. f. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. Alte ex. s. neurovegetative si osoase. o serie de variabile. partiala) sau suprimare totala (a. stoma.fameu. f. a cadi a se of:e[i. / androsterone. adj. ANCHILOZA. este lenta. Cel mai frecvent... neuropsihice. ANATOXINA. s. / androide. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). -ina . totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. duodenale. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. ankylos = Incovoiat. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. adj. adj. s. f. [Ofr. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. ANDURANTA. s. / androgene. precum si o serie de tulburari. indurare = a.priv. depind de deficitui androgenic. / androgenic. oner. m.. americanum sau Necator americanus.. / androgynism. 17cetosteroizi. ANCOSA. f. / anemie. 2) In practica. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. s.. / ankylose. chimica sau imunologica. cat si concentratia hemo-globinei. s. caninum. Manifestarile a. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. ANEMIE. Totodata. f. 2) Sin. s. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. V. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.] Studiul anatomiei. aner. ANDROGEN. 3) A. clasa Nematoda. de. m. care promoveaza *masculinizarea. s. [Qr. / androgynie. adj. Ex. haima. pausa. f. V. de osificare. / andropause. jumatate femeie. Specii: 1) A. / anchorage. [Gr. pentru v&rfut sQgefiCor. encocAe. f. s. variabile. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare.) care. s. A. de-oarece. / andrologie. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. s. [Cfr.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. atos = gurd. [Qr. / ankylostomasie. studiul particular al unor organe sau zone din organism.. f. s. purificata. stereos = solid. a. / anatoxine. ANDROPAUZA. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. Asigura stabilitatea protezei. / androgen. anchilostomiaza. andros = IJOrlJat. ankylostomiase. Ex. unde provoaca microhemoragii repetate. ANDROID. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. 164 ANDROGINOID. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. [Lot.] Boala provocata de 'ancylostoma.r. si artrodeza. / annealing. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. cardiovasculare. andros = 6iir6at. / anatoxin. [Cfr. s. ANELAJ. f. a. topografica. gyne. cur6at. a. ankyra = ancorH. gynaikos = femeie. In engl. organismul se poate adapta. \Qr..me. stoma. adj. s. adj. a. de intensitate mica sau medie. loxikon = otravO. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. fara tulburari importante. m. brasiliense. diminuarea *reflexului cremasterian. f. ANDROQINIE. ANCHILOSTOMIAZA. ana = contra. altitudinea. Pe de alta parte. andros = ftCafial. Tsi pier-de activitatea toxica. f. Spre deosebire de menopauza.t. Rezulta anemie. determinata de *aplazia medulara globala. gyne. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. nu este o boala. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. f. / annelage. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. s. / hookworm disease. an . andros = 6(lr6a. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta.: obezitate a. andros = b&rbat'i gennan = a produce.] Sin.: a. / encoche. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine.: boala Griesinger. / endurance. normodtare si macrocitare. n. [Lot. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. ankylostomiasis. aner. f. / androgyno'ide. m. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. / endurance. 8) A. ca modul de viata. ANDROSTERON. [^r. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. gyne. eidos = formO. s. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. creat prin analogie cu "menopauza. In unele anemii (ex. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. s. aner. aner.] Despre o substanta. A. jumatate barbat. androgyne. f. se poate produce dupa o afectiune articulara. difterica etc. In continuare o serie de tipuri principale de a. de ia ankylos = wcovoiat. de utilizare a termenului: a. s.: toxoid. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. s. varsta si sexul. ia toxon a sdfleatd. radioscafo-ulnara. consednta a unui spasm sau a unei amprente. oprire] Termen de origine franceza. adsorbita pe gel mineral si a. / androsterone. / androgenique. [C. andros = tidrbat. / androgyne. [Qr. gr. fiecare din cele doua a. f. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. cw6at. eidos = formd. / andrology. / androgyne. s. [Jr. Sin. In plus. Principalele criterii de clasificare a a. f. s. f.). dm gr. ANDROGIN. gyaaikos .\ Toxina bacteriana (tetanica. ANDROLOGIE. oner. cw6at. / ankylosis. aner. andros = biirbal'i [at. [Qr. 's.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. de regula endogena. n. sau poate fi provocata chirurgical. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. daca evolutia a. ANCORARE. ANDROQENIC. anco-ra. gynai-kos = fe. logos = ftiin. s. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. / . m. \Qr. f. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. f. Sin. a deficitului de fier din alimentatie. / male climacteric. prin Indepartarea. adj. aner. / ancorage.

care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. A.). determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). A. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. h. V. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. i. pediatru american. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. h. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. Uneori este considerata sin. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. gennan.). istoric. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.} Sin. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. A. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. A. "imunoglobuli-ne G si M. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. *gastrectomie). prostata). ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. anemie hemolitica autoimuna.).). [diiido Banti. cea mai raspandita boala cronica din lume. A. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. unele parazitoze.).).). Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. sarcina. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. A. [Anton Biermer.: boala Biermer (v. aplastica. h. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. Sin. A. *a.] Sin.: boala Silvestroni-Bianco (v. Boala survine la copilul mic sau la adult.: drepanocitoza (v.). Biermer (sau *boala Biermer). ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.: a. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Sin. denumite imunoalergice.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). cu volumul globular mediu peste 110 m3. *A.: anemie sideropenica. f. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. Sin. 1871-1945} Sin. profesor (a ffcrenf. probabil.). a. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. 0 serie de a. Sin. m. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. reactivi la temperatura corpului. talasemie). ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. cuprind: a. feripriva.: anemie carentiala. abandonat. [T/iomns Bentoa Cooley. A. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.). ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. infectioase. 1827-1892.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. A. Sin. Orice tip de a. Sin.). A. sarcina cu imunizare fetomatema). m. 1852-1925. si boala Imerslund-Najman. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. a carei cauza este necunoscuta.: sindrom Martin (v. In eritrocit. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.a. Sin.: boala Banti (v. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. din cauza aportului deficitar de fier. *lactatdehidrogenazei. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. drepanocy-tic an(a)emia. m. Sin. *bilirubinei. h. si anemie aregenerativa.). cu *a. este. •mu&t.: boala Hayem-Faber (v. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.: -talasemie majora (v. V. stomac. 2) Izo. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Sin. Sin. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. Sin. v. proteine sau vitamine). Acesti autoanticorpi. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. definita prin diminuarea productiei medulare. m. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: boala MinkowskiChauffard (v.: cloroza (v. Sin. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. A. Este determinata de absenta. Tip de a. nutritionale (ex.: boala Lederer-Brill (v.: fransfuzie cu sange incompatibil. h. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. A. unele *a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. sunt normocrome. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. catre varsta de 60 de ani. A. Indeosebi *botriocefaloza).: anemie nutritionala (v. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. anatomopatotog itatian. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Sin. A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. acid folic). ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. reumatismale sau maligne. al bolii Biermer (v. produsi de sis-temul imun al bolnavului. Tip de a. A. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia.

b) a. ANEURINA. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. s. locale} sau generale (*a. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. ergon = tucru. adj. eel mai evident este eel al a.priv. ca si a trombopoiezei). s. ANEUSOMIE. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A.. s. eii = bun. f. s. f. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. c) a. [Qr. f. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. A. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. A. In plus (ex. / anencephalia.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. sideroacrestica).. tocoreg/bna/a. / aneusomie.). generate). ANEUZOMIE.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. peridurala. include sange si. f. Sin. apsis = I'edtTe. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. f. an . cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. abundenta. sensi6ili-tate.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. / anerythropsia.priv. pentru aneuzomie (v.. m practica. ANESTEZIC. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). -e. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). Ex. . (fibroma.. r. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat.priv.. tactila). erythros = rofu. / aneusomic. A. / anesthesiologie. \Cfr. / anergie. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. m. ANERGIE. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. -atos = cuiowe. Termen. denumite mdeosebi In functie de localizare. s. / anergia. f. cu supraIncarcare secundara cu fier. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. f.). aisthesis = senzatit. / aneuploidie. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. Uneori se constata enzimopatii. dolor. n. fiind considerata o stare preleucemica. [Cjr. n. catre maturare. acfiune. oneurysmo = [lugire. m. an -priv. ANERGIZANT. eupfoos = favora6ii. ANESTEZIOLOGIE. la baza creierului. A. di (a aneurynein = a duata. / anencephalie. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. s. cu = bun. soma. an . aistesis = se-mafic.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. f. tfilatatie.priv. an .priv. [at. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare.priv. / anerythropsie. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. s.. adj. cu exces de mieloblaste. Var.} Absenta perceptiei culorii rosii. de ex. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. ANESTEZIE. etiologice. soma. s. In care abolirea sensibilitatii. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid.afie. toca/a. eidos = formd. ANERITROPSIE. sub care sunt reunite diverse a. / aneurysm. Se disting. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. logos = ftiMtd. a.\ 1) Care provoaca *anestezie. anevrysme. de la e = in. a) a. / an(a)esthesia. f. -atos = culowe. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa.nsi6i[itate. si aneuzomie. Malformatie sacciforma sau fuziforma. a. / anergie. s. cu numeroase sin. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. si a.. f. tuberculinice. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. Grup de compusi care. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). prima din cele trei culori fundamentale. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a.). spontan sau voluntar. / aneurine. Sin. tactila etc. ANEUPLOIDIE. termica. f. / aneusomique. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. an . adj. / an(a (esthetic. de la ergein = a iucra. r.). a.. -atos = corp. Sin. / anevrisme. slabiciune si paloare. *sarcoidoza etc. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia.: anemie sideroacrestica. (khroma. [Cfr. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. desi produse din abundenta. adj. an -priv.). / anergisant. administrate prin inhalatie. V. [Cjr. / aneurin. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. sensifiiii-tate.priv.. an .. rahianestezia sau *a. adj..: anemie sideroblastica (v. Se disting: a.. localizata pe traiectui unei artere. g. Grup de medicamente care provoaca somn profund. a. de regula.. -atos = Corp.: vitamina B. [Gr. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. Se disting numeroase tipuri de a. Ex. Var.priv. A. (v. a unei artere intracraniene localizata. i.. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. nu evolueaza normal. 1. f. 'Daltonism pentru culoarea rosie. uneori. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. care. s. / an(a)esthesiology.. f.senz.: anemie feripriva (v. In continuare.] Numar anormal de cromozomi. / aneusomy. Sin. s.: boala a. \(jT.. cheaguri sanguine organizate sau nu. f. s. enkephalo = creier. [GJT.: aneusomie. f. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.. s. on . f. [Cfr. [Qr.)..). adj. / anesthesique. an . In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. s. A. A.: monosomie). se. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. reprezinta o varietate de *dicromatism. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. an priv. aisthesis =. s. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. termica. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. s. Metoda de *a. non-volatile. ANEVRISM. g. V. [Qr. In contact cu un trunchi nervos. pediculata sau nu. aisthesis = sematie. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. an . / anesthesie. s. r.). s. [Cjr.: trisomie) sau In minus (ex. ANENCEFALIE. anencephaly.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. s. produsa Intr-un interval scurt. genera/a. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia.. volatile sau gazoase. / aneuploidy. s.. ca urmare a stazei acestuia. ANEUZOMIC. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. ca si o serie de boli dificil de clasificat. prin infiltratie sau pulverizare. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat.

\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. ANGIECTAZIE. s. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. de la angere = a strange.: anevrismoplastie.\ Tesu-turi. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate.iargire. engagement. s. f. f. / angeitis. m. a/ aortei. ektasis = di[atafie. ANEVRISMORAFIE. a wnpietl).\ Semn patognomonic. / angiectasie. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 4) 1n obstetrica. / adnexa. / anevrysmorraphie. Consta In deschiderea pungii anevrismale. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. temporala. In contact cu o leziune arteriala. Termenul a. Ex. / anevrysmoplastie. f. / anevrismectomie. ANEVRISM DISECANT . dc. sau gr. ANGAJARE. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. *arterita gigantocelulara. de. ale pielii.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. 'Eons. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. f. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). amigdaliana.catre. s. pi. [Lat. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . ektome = esfcizie.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. In cazul a.). [Cjr. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. s. aneuryaein . nu este o *micoza. vasculita. intestinala. consednta unui traumatism. Apare In perioada de stare a febrei tifoide.twn. In aproximativ a doua saptamana de boala. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. urmata de sutura. disectie aortica. Termen engl. *A. f. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. / annexite. / herniation.was. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. f. f. 3) A. prin diverse procedee. nngeion = vas. v. / angina. faringiana. *periarterita nodoasa. [Lot. s. trompe uterine si ligamentele uterului. ANGINA. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. nectere = a (ega. f. ANGEITA. reconstitu-tiva. f. s. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. difterica etc. inclusiv a "amigdalelor. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. aneurysma = iargire. In cadrul unei formatiuni comune. pi. uni (ad . coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. ANEXITA. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe.: anevrismorafie (v. comunicant cu artera printr-un colet. In caz de anevrism fuziform se practica a. f. placenta si cordonul ombi-lical. A. mi (ad = catre. Ex. limfangita etc. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. / aneurysmoplastia. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. phlegmonous angina. [Gr. Sin. a. din interiorul acesteia. f. In functie de localizare si de natura infectiei. -ita. a. pectorala. / angeite. 1S37-1914. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila.ga. s. 'granulomatoza Wegener. [(yr. la plasucm = a forma. s. lupus eritematos diseminat. cuprinde nu-meroase varietati. / annexes. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Conga.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. ANEXE. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. f. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . de obicei. / engagement. aneurysma = iargire. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. angina = sit/ware. Pentru a. superfidale. dermatomiozita. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Intre tunica interna si cea externa. deoarece cauza a. 1) A. dilata^ie. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. [Qr. d. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. de la aneurynein = a dilata. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). angeioa . deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. s.: a.. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. a persistat este *a. f. a sufo-c-a. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Tumora vasculara determinata de organizarea. f. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. Uneori. plastos = mode. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. diCatafie. cerebrala. Este.: parul si unghiile sunt a. medic. 2) A. s. / angine. flebita.. Sin. adnexus (annexus) = le. s. de [a adneclere (annectere) = a lega. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm.] Inflamatia *anexelor uterine. infectioase de origine bacteriana. 167 . s. a unui hematom care constituie un sac fals. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. s. / angiectasls. quinsy.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. amniosul.. f. rhaphe = sutura. a. la. In prezent. a. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa.la. V. d. / adnexitis. [Lat. s. s. angiite. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. -ita . este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. f. aneurysma . alantoida. tonsilara. de la adnectere (annectere) = fl iega. a. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. ANEVRISMECTOMIE. f.). sore throat. de (a aneurynein = a dilata. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. a impieti). *sindromul Cogan. ANEVRISMOPLASTIE. ditataf-ie. in canalul medular cervical. nectere = a iega. / aneurysmectomy. a modda} Sin. Mai rar. rezultand o dilatatie cilindrica. adnexus (annexus) = [egdturd. s. cu refacerea arterei. pentru desemnarea a.a dilata. [C?r. s.: vascu-larita. Flegmon sau abces amigdalian. Denumirea este improprie. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. angor abdominal (1).ti de. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene.. ovalare. ia '}{6pitau\. A. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. s. langa. *A. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. / aneurysmorrhaphy. Ansamblul constituit de catre ovare. francez.

3) A. pe.pidemio[og francez.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. -it5] Inflamatia canalelor biliare. / angiocardiography. / angioblastome. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. cflirurg german.: angina ulceronecrotica (v. 1862-1950} Sin. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). cingeion = vas. f. Stuttgart. pseudodifterica. kcirdia = iniw. aspectui clinic al *a. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. fiind inhibat de *steroizi. extra. blnstos = gennt. frig. f. s. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. s. s. f. uneori la ora fixa.. A. [Cfr. sau cardioangiografiei selective. dupa pranzuri. n.. fiind denumita In aces-te cazuri a. 4) A. a. a. graphein = a scrie.} Sin. s. / angiofluorographie. extractii dentare). la gennan = a produce.. cu o cadenta rapida. noaptea. / angiocardiographie. s. In circa jumatate din cazuri.: hemangioblastom (v. -ina.: 1) A. s. prof&sor'Ca Saris. In general. angRion = vas. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. s. kolon = mtestin gros. colan-giografie (v.n.inihe Vincent.: angina Henoch. f.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. devenind tot mai frecvente. [Cjr. 2) A. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. Sin. care.: colangiografie (v. ANGIOBLAST. limba este Tmpinsa si ea In sus. / angiography. senzatie de moarte iminenta. angeion = vas. uneori. ANGIOCOLECISTITA. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. / angiogenin.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. oris = curgere. p. s. f. este produsa de streptococ. are o evolutie grava. interscapular. infiltrat.: In cazul fe-brei tifoide). "cu tendinta de extindere In profunzime. Sin. acuta coronariana febrila. f. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. lungi si spontane. In cazul a. / angio-genesis. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. -onio. PlanseuI bucal este ridicat. / angiocholecistographie. s. / angioblastoma. u. p. mandibula. s. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. ANGIOCOLITA. o parte din cavitatile cardiace. 1908. Solutii terapeutice. ANGIOFLUOROGRAFIE. intricata. V. m. [Cfr. ANGIOCARDIOGRAFIE. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina..). f. s.). f.). b) circumstante. ANGIOGENEZA. angeion = POSi blastos = ge. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. A. / angiocholegraphy. se complies cu 'infarct miocardic. / angiographie. Mai rar. genesis = producm. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. In care crizele survin spontan. / angiocholecystitis. khole = biia. f. [C)T. emotie. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. graphein = a scrie. p.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. cu iradieri In membrul superior stang.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. [Eduard Heinrich Henoch. fluor. ANGIOGRAFIE. / angioblaste. angor abdominal (2). de. n. 1820-1910. khole = Bita. ANGIOBLASTOM. V. angeion = vas. Tumefierea. -ita. s.mie. angeion = vas. bactinoiof) pi e.: infectie Vincent (v. angeion = vas.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale.] Inregistrare. iar "coronarografia releva stenoza importanta. gr. f. angeion = vas. cordw-iog americon.. agentui patogen In *difterie. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. m. [Cfr. de tip Prinzmetal. p. •V. sindrom Prinzmetal. graphein = a scrie. \Cjr. [Gr. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. dur si foarte dureros. gat. angeion = vas.r. s. f. angine de poitrine / angina pectoris. . proteine angiogenice. dupa injectarea unui *mediu de contrast. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. instabila. si angina pectorala. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. angeion = vas. 6) A. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. Sin.sau intrahepatice. A.: angiografie numerica (v. s. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. / angiogenine. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). prelungite. In cursul *cateterismului cardiac. angiografie numerica. crize care se agraveaza rapid. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal.. fiuor. / angiocholecystite.: angina vasospastica. este totdeauna grav. / angiofluorography. [CfT.] Sin. f.zica. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. \Qr. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. acompaniate de *angoa-sa si. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. Cauza a. dimineata si seara. [Myron PrmzmeInl. graphein = a scrie.6. angeion = vas.] Sin. / angiocholegraphie.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. f. stenocardie. spat finer. / angiocholite. ANGIOCOLEGRAFIE. s. efort. i.). / angiogenese. boala Heberden. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. khole = bil&i kystis = sac. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. variant angina pectoris. 1'e. din (at. reflexa. s. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. iar In o treime din cazuri a. n. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. [feim Hyar. f. f. Forme clinice de a. / angiocholecystography. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. s. *heparina si *interferon. spontane. s. gennan = a produce.: angina de piept. graphem = a scrie. 'Berlin.] Sin. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. / angioblast. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. f. spastica. de decubitus. survenind de mai multe ori pe zi. [Cfr. si sindrom de ischemie-leziune. V. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice.). cu rise de infarct si moarte subita. vezica. Sin. angor pectoris. [C. Prognosticul a. kystis = sac. f. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. pediatru german. fara unda de necroza. c) durata: scurta (minute). Denumire generica pentru toate a. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. f. pneumococ sau stafilococ. s. p.] V. Denumita si stare de rau anginos.. / cholangitis. 5) A. s. s. s.). ANGIOCOLECISTOGRAFIE. ANGIOGENINA.

] Tumora vasculara circumscrisa.} *Necroza peretilor unui vas. [at. a nwd'eCa. f. angeion = vas. / angioplasty.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. angeion = vas. m. scrie.: sindrom Cobb (v. ANGIOTENSINOGEN. Se manifesta prin a-rieratie mentala si.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. incorda. s. s. de la tendere = a mtinde. ANGIOTENSINA. / angiostenose. produce} Alfa. Sin. angeion = vas. sarx. ANGIOSPASTIC. / angiokeratoma. ANGIONECROZA. I). s. s.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. neuron = nerv. skopos = observator. s. / angiologie. f. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. de la nekros = moarte. / angio-tensinogen. -oza. angeiologie. s. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). [Cfr. tensus. [Qr. si AT. Ill. ANGIOMATOZA. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. tensus.: 1) A.). prin crize de epilepsie. / angioma. scintilla = scantde. tensvs. de [a. f. [(^r. re-zulta din a. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. s. logos = stiinta. angeion = vas. angeion = vas. Sin. n.. f. n. angeion = vas.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. / angiospastique. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. adesea congenitala sau genetica. / angiomyome. f. m. stoma. / angiospasme. [Cfr. di la. ANGIOPLASTIE. (cu subtipuri). s. angeion = vas. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). ANGIOPATIE. / angioscope. s. gr. [Gfr. (at. m. de asemenea. -oma. ANGIOSCOP.. n. din gr. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. a. ANGIOMIONEURINOM.. s. gennan = a. s. dilatare. ANGIOLOGIE. / angiome. myos = musclii.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. m. mys. -oma.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. V. f. angeion = vas. V. ANGIOSCINTIGRAFIE. f. f. In regiunile temporala si occipitala. retiniene etc. ANGIOMIOM. spustikos = care trcye mauntru. hypertensin. s. s. I) denu-mit a. [Qr. angeion = vas. / angiostenosis. / angiomyoneuroma. ANGIOSTENOZA. naevus vasculaire / spider angioma. / angiotensinase. [Termenut a rezultat din doua. s. tendere = a mtinde. s. 2) A. meningiene. / angiotensinase.r.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. [l^r.?(amina. Poate avea diferite localizari. Tip de a. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. adj. A. I este un decapeptid care. m. -alos = jfura. e. 169 . Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. / angiospasm. a mcorda.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului.] Ingustare a vaselor sanguine. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. II poseda receptorii specifid AT. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. s. si AT. [Gjr. myos = musctii. m. Sin. / angiostomy. si tab. omd. 'in continuare. s. dezobstructie. Imaginea este apoi restituita.-globulina de origine hepatica. spasmos = contracfte.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. dt la. s. adj. ANGIOKERATOM. ANGIOSARCOM. angeion = vas. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. tendere = a wtind'e. / angiotensin. m. accidentele vasculare cerebrale. -inn. sub actiunea 'enzimei de conversie. s. s. [CJT. f. angeion = vas.). ingust. ANGIOSTOMIE. ANGIOSPASM.: angiotonina si h. f. f. / angiotensine. / angiosarco-ma. n.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.). Sin. / angiosarcome. keras. frecvent. angeion = pas. tumora glomica (v. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". s. V. -ma.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. n. ungeion = vas. [Qr. / angiomatose. angiotonine. [Cyr. s. congenitala sau dobandita. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. s. si boala Fabry.} Sin. 3) A. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. s. dt la plassein = a forma.. plastos = modelat. -oma. Sin. angeion = vas. [at. s.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. s. / angionecrosis. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. ANGIOTENSINAZA. / angiomatosis. stenosis = strdrntare. endocrinol. / angiotensinogone. [Qr. cutan^e / Cobb's syndrome.).. s. / angiostomie.'. f. / angionecrose. angeion = vas.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. -oma. V. -oma. [C.rtensina. 4) A. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. [Qr.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. s. In cazul vaselor mari. a. -ina'i gr. / angioscintigraphy. anterioare. Au fost descrise mai multe a. sin. f. / angiopathie. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. sarkos = came. a mcorda. f.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). / angiomyoma. / angioscintigraphie. [(77-. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. IV. s. spasticufi. / angiospastic. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. n. ANGIOM. f. / angioplastie. rezulta din a. [at.ipe. hypertensine. s. retinopatii etc. A. a.: boala Rendu-Osler (v. -aza . s. \Cjr. angiotonin. s.. A. / angioscope. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. angeion = vas. f. element precursor al *angio-tensinei. / angiology.] Boala. II.: gamaangiografie. Poate consta In sutura. angeion = vas. \Qr. n. keratos = corn. / angiokeratome. f. const. / angioneuromyome. boala Lindau. gr. s. m. I). m. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a.. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard.. s. f. pathos = 6oa[a. angeion = vas. [at. de [a skopein = a video.: angiografie digitala. gr. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. f. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. graphem = a. span = a trage. de la. s. / angiopthy. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. stenos = strd-mt. f. mys. mgustare. angeion = vas. [Qr. nekrosis = mortificare. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.

n. / anhi-drotic. f. obser-vata In aortita abdominala. m. {Qr.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. f. ANIZOTROP. / anilisme..nspira. ANHIDROZA. adj.). angoisse.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. (a anguis = sarpe] Sin.. [^r. f. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. acompaniaza formele severe de *anxietate. s. s. pentru angor abdominal (v. / anisometropia. ion = migrator.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza... isos = egai. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus.: angina intestinala. ANGOR ABDOMINALIS. de la Anil = indigo. f.). e) a. / anion. ori functionala Cin diferite boli). metron = masura.] Sin. -atos = cu[ciare. ANIZEICONIE. / anicterique. s. s. In anemiile hemolitice. . 2) In particular. / angle. fiziologica. ANHIST. ANIZOCROMIE. ANILINGUS. / anisocoria. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. de (a ienai = a merge. Var. angor intestinal.] Sin.. s. s. si apa. f. / anilingus [Lot. pectus.. s. relativ mica. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. / aniline. s. angiiilla = fipar. / animal. s. -ozo.. fizician fi astronom suedes. s. -oza. -oris = sufocare.: angina pectorala (v. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. Are M. -a]-nil. m. f. / angulus. [^r. adj. lingere = a /inye.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. f.. [C/erm. a tainui si omen.priv. / anhedonie. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. hidros = transpiratie. transgenic.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. ANHIDROTIC. / anion. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. f. on . s. [Lot. s. -ozo . / anisotrope. ops. imperceptibila. in arafia. uneori fortata. si anilism. n.. coif} Sin. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. ANICTERIC. isos = egoi. ANGULUS. \'Jr. / anilingus.: unghi (v. / anhidrosis.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / anhydrase. an * priv. animal = fiintS vie. s.] V. an • priv. m. a se comporta} *Strabism latent. stare de rau general. trope = Intowcere. s. cu aplatizarea *curbei Price-Jones).] Intoxicatie cu anilina. V. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.. adj.). adj. an • priv. Var pentru anilism (v. -minis = preve-stire. / anisochromia.). = celutd. angor. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. de Ca inIcfitinus = interior. bicarbonic (HCO^). an . accelerarea respiratiei si pulsului. s. s.r. \Cjr. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. de la trepein = a intciarce. deci fara comuni-care cu creierul. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. [Aiders /ens Angstrom. anger. In compozitia sarurilor. m. deoarece are M. ingust. ca o consecinta a hemolizei. n.. cu formula CeH5NH2. angle. Simbol: A. s. Poate fi profesionala sau accidentala. angustia = loc strdrnt.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. / aniseiconie. -ism. 2) A.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. / anhistic. s. hydor. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. khroma. / angoisse. f. an -priv. an . surve-nind In general dupa mese. spinal.. ANHIDRAZA. ANGSTROM . obtinut Indeosebi din nitrobenzen. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. [Lot. hematologice (anemie) si tulburari digestive. rasuflare} 1) Organism viu. hiperfagic. ANHEDONIE. an * priv. Conform SI. Ant: izeiconie.i icier} Care nu se msoteste de *icter. adj. f. / anisophoria. an -priv. / anisocorie. cu rol In vederea stereoscopica. / anguillula. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. ANILINISM. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). an -priv. anhistous. c) a. Sin. [Cfr. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. Se deosebesc: 1) A. ana = m sus. / Angstrom. adj. s. m. m. phorein = a se simti. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. -oris = sufocare.: Strongyloides (v.: *izocorie.. 1814-1874. f. angor. f. s. 2) Care apar-tine organismelor. s. de valoare mica. f. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. rotator. din iat. f. Anilm de [a Anil = indigo. A. isos = egal..ANGOASA ANGOASA. / anhidrotique. ANIMAL. -oris = sufocare. adj. Carboanhidraza. s. incolor. / anguillule. / Angstrom. [Qr. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. animal. s. m. / anhiste. [Cjerm. s. / anilism. inteslinum = intestw.. f..: anilinism. f.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.). s. \Lat. / aniline. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). f. ANIZOCORIE. {Cjr. s. si se manifesta prin fenomene nervoase. opos = vaz. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. f. egal cu 109 m.: a. m. on -priv. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. / anhidrose.] Lichid uleios toxic. kyiof. [QT. / anisocytosis. / anicteric. radicalii acizi sunt a. s. f. de. s.: acelular (v.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. / anhydrase. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. \Lat. adj. s. ikteros = gai6enare. s. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. angu-lus = ungfii.1 nm.). Var. considerate de origine neurovegetativa. transgenic. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. ca si In microscopia optica. eikon. ANIZOCITOZA. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). f. hydatos = apa. isos = egal. vedere. d) a. hidros = tra. tesut. AN IZO METRO PIE. an • priv. [Lat. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. ](^r.tie. acuta sau cronica. isos = egal. Aceste reactii. cu maduva spinarii sectionata.. de control. prin 'casexie sau infarct intestinal. Sin.•priv. -oris = piept. s.: coexistenta de *macrocite si *microcite. / anisotropic.priv. 170 ANIZOTROP ANILINA.). cu Jena respiratorie si cardiaca. ANGUILLULA. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. Anilm. adj. histos •= tesdturd. abdomen. [Cfr.i isos = egali kore = pupita. angor abdominal (2). enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. Evolutie. / anguish. de (a anima = suflet. f. s. abdominalis. b) a. Var. on priv. adj. / anhedonia. s. ANION. / anisometropie. / anisochromie. [Lot. / anisophorie. anus = smut. s. n. v.: angina abdominala. Principalii a. Bioxid de carbon (v. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine.. in ara6a -ainil. lui Houssay. ANIZOFORIE. n.] Inegalitate pupilara.). m. [Cjr. avand senzatii. ANILISM. [Qr. f. s. s. isos = egai.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. Ant. \C. / anisocytose. / aniseikonia. s. / animal. f. s. [(yr.

1766-1844} Sin. ops. / anorchidie..2T. d wufi sufere-a. f. A. s. dependenta de contextui familial. / anorexie. ANODIN. anomalus. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ab = indepartat de. f. Femelele (hematofage) sunt vectoare. a luminii etc. tinand seama de sensul curent al cuvantului.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. este uneori conventionala. ANOMALIE. f. monstruozitati. s. s.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza... variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. gr. s.r. [Gjr. f. care a studiat si daltwumul. Desi ar putea prezenta interes. trope = intoarcere. onoma. dilata-bilitate. / Anopheles. / anosognosie. viteza de propagare a sunetului. f. opos = vas.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. \Gjr. s. vivax. s. anorexie mentala. \(^r. m..} Care este contrar structurii. s. / anophtalmie. / anomie. on -priv. / anosodiaphoria. / anosodiaphorie. 2) Absenta vederii.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. m.: protanopie (v. prin defect. V. Sin. pentru anchilostomiaza (v. Prin extensie. an • priv. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. adj. f.. s... f. s. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. 3) Uneori sin. ideal cristalele. gr. / anopie. s.: aberatie cromozomiala (v.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor.a. lat. prin exces. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si.priv. [C?r. / anosmia. an . benign. [Qr. f. adj. prin Intepaturi. indolor. ANOSOGNOZIE. f. / anodontie. anopheles = vdta. adj. f. Ex. 1) an . ANOPSIE. m. adj. ANOD. Bra urmari. an • priv. / inorganic. / anorganique. din [at. s. gennon . octontos = dinte..priv. drum.) In functie de directie. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. / ankyrine. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. Ex. / ano-sognosia.. f. [Qr. f. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. -e. |^r.} 1) Care diminueaza apetitul. / anopsie. 'M'anc Hester. / ankyrin. spre deosebire de *monoftalmie. rezistenta la tractiune. ANORMAL. V. ma-sind. si a pozitiei acesteia. ANORHIDIE. A. a. m.] Electrod pozitiv. s. on .). an • priv. de care. aspect. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. ANOFTALMIE. ANONICHIE.: anorexia nervosa. lat. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. [Cyr. gf. / anodin. [Qr. orkhis. f. s.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.a produce.d de (ege)} Modificare patologica. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. ANOMIE. Se gaseste In banda (4. / anisotropia. Limita Intre normalitate si a. }C.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie.). s. a. conductivitate electrica. de la. ana = fn sus. sau mineral. Var.nf:d. s. / anomalie. cHimist. ANKIRINA. si anosognozie. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. a . s. / anorexigene. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. termenul este putin utilizat. / anophthalmos. f. s. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. f. 171 . anomos = nereguiat (an . / anodontia. s. gr.priv. s. / anomia. cu hipermetropie (v. f. s.: anorexie mentala (v. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial.priv. hodos = cole. fara importanta. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). [Gfr. / anode.} Gen de insecte (tantari) Diptere. prin extensie. s. care nu respecta norme sau legi. ANKILOSTOMIAZA. -atos = denumire.priv. / anorexia. onyx. Sin. V.: fosfor a.. anomaly.i nomos = obttd avdnd forf. aorma = reguid. s. Nemato-cere.priv. f. profesor la. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. ANORGANIC. f. s. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. [Lat. ANOREXIGEN. / Anopheles.. Se sustine ca a. pozitiei.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi.priv. A. s. f. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. [John Dalton. si monorhidie. / abnormality. [Qr. apsis = vedert. adj. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. an . f. s. Sin.tor. ANODONTIE. adj. / anosmie. ANOFEL. nosos = 6oala. f. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. s. cunoastere.] Absenta simtului odoratului (mirosului).. n. Evolutie imprevizibila. 2j a .] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. ANOREXIE. In acest caz. -ykhos = unghie. s. ANOSMIE.te.. organum. s. malariae si ovale).priv. s. functiei sau comportamentului "normal. -aux. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. / anorchia.. f. f. f.. nepericulos si.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. uneori. / anopia.). s. anomaliu = tte.. f. ANOPIE. ina. an -priv. a • priv. orexis = apetit. 'agnozie vizuala. -ale. orgtinikos = referitor la un instrument. \Gr. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. / anodyne. s. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. / abnormal. s. organon = instrument. / anopsia. iar cele infe-rioare lui m . de [a trepein = a inloarce.priv. m.ma. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. [Gfr. anorexia nervosa. S-a propus sa se considere a. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. anomalous.idan fi naturalist engie-z. f. ankyra = awora. orexis = apetit. congenitala sau dobandita. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. si normal. / anonychia. / anorexiant. {Qr. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). [Cjr. organicus. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. / anormal. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. de [ege. gnosis = perrepere. an . determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). / anonychie. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. s.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. / anode. s. isos = ega[. psihopatie. on priv.). adj. f. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. ANOSODIAFORIE. adj.reguiarita..] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. an priv. {CJT. Wucherena bancrofti. f. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. V. f. de obicei "congenitala si *familiala.). fiz.. nomos =• allied availd forf. / anisotropie. (in . odous. osme = miros.. [Lat. V. [QT. "hemianopsie etc.

m. n. m. 1809-1SS5. antecedens. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. / antagonism. f. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. s. / loop. s. / anterograde. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. ansae. NA: ansa. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. Sin. / anovulation. [Lot.] Care calmeaza durerea. s. ANTEROGRAD. ANTE PARTUM. -rtis » moarte. NA: antebrachium. [Qr. adj.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. partus = nafte-re. agonisti si a. s. [Qr. s. s. -onis = punere. [Lat. partiali. m. histo-toxica. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. a. f. / antenatal. f. 3) Substanta care. axul corpului uterin. an .: amnezie a. m. / anterior pituitary. antihelix. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. ante » mainte. fulminanta. Prin a.} Termen discutabil. brakhion. f. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. Ex. [Lot.. situata anterior fata de "helix. Ex.} V. anatomist ge. stagnanta. de altitudine v. s. i. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. tub urinifer si nefron.: a.] 1) De-viatie anterioara. ante = inainte. 2) Despre un sistem. / anteversion. f. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. adj. / avant-bras. s. n.. s. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. / antalgique. / forearm. s. Se pot distinge: 1) a. cu care este asociata. ereditare sau eredocolaterale). hipofiza. o?(igen.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. adj. 2) Care se produce de la un moment dat. a. / antenatal. ce poate avea ca rezultat diminuarea. partial: ventral. ANOXIE. ANTEVERSIE. la nivelul partii lor concave. s. a nou-nascutului. s.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. 3) a.. adj. NA. 4) a. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. Cat. . i. / anthelix. \Qr. [Lat. 4) A. [Lat. / anovulation. ANTENATAL. 2) a. flexio. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. f. [Qr.. -atos = sange. brachium. f. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. ante = mainte. / history. rau de munte. comparativ de [a ante = inainte. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. s. natalis = de naftere. A. adj. competitiv sau necompetitiv. tratament a. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. treapta. [Lat.. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna.. / anterograde. care con-serva curbura sa normala. de ia vertere = a wtoarce. ante = mainte. 3) A.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. s. s.. prin flectare. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. adj. anti = contra. dim. s. / anoxie. ANTEPOZITIE. mio-cardica. personate). astfel Incat. 3) a. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.. anoxyemie. s. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. In principiu. s. ftiinpifica ovulum = ou mic. desi se leaga la un 'receptor. f. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel.. / anoxemie. s. n. 7) a.an. f. -onis == mdoire. s. ante = mainte. antugomstRs = oponent. mart. neonatala. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. / antalgic.. m. ANTAGONISM. de Ca parero = a nafte. fenomene sau substante. f.priv. Legarea se produce conform *legii maseloc. profesor la Zurich. s. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. s. de ia phyeia = a create. Tipuri de a. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. ae ia anti = contra. lat. / anteflexion. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. n. ANTEBRAT. familiale). ANTEHIPOFIZA. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal.. gr. ANTEFLEXIE. f. a inamta. [Lat. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. ANTECEDENTE. pi. [Qr. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie.: 1) A. ago-nistes = [uptdtor. [Lat. / anteflexion. eventualitate practic imposibila. oxys = acrui o\igen. A. ANTEHELIX. / antehypophyse. / anthelix.: blocante de canale calcice (v. de ia flectere = a wdoi. s. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. baima.] V. onos = Brat. n. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni.: pozitie a. |br. / antagonisme. este libera In interiorul cavitatii abdominale. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange.] 1) Care se opune acizilor. ascendentilor sai (a. / antagonist. [Lot. 6) a. s. ANTIACID. [Lat.] 1) Mis-care In sens anterior. f. helix = fpirald.rm. anti » contra. pi. acidus = aero. de ia anti = contra. m. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. de regula localizata. anteflexie si anteversie. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. [Cjr. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. NA: pars distalis adenohypo-physeos. 5) a. 2) In bacteriologie. -e. adj. n.priy. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. f. ante = inainte. care Ie servesc.\ Absenta "ovulatiei. s. m. s. / antagoniste. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. A. adj.] Care preceda 'nasterea. adj.. / anterieur. In aces-te conditii. oxys = acm. / anse. adj.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. f. ansa toarta. [Lot.). utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. / anteposition. m. Sin. Pentru comparatie. / anteversion. anularea sau inversarea efectelor lor. an . Ex. -ntis = antecedent. ante = mainte. ANSA. s. gr. [at. f. biochimic. / anox(a)emia.. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. de la ponere = a pune. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. anterior = mai mainte. / antecedents. physis = creftere. s. ante = inainte. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. a.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. ANTAGONIST. / anteposition. hypo = sub. an . organe.ANOVULATIE ANOVULATIE. In forma de U. s. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. anterior = mai mainte. adj. prea flectat Inainte. organ. gr. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ANTE MORTEM. s. / antiacide. 2) a. versum. a carui presiune scade In tesuturi. ANTALGIC. adj. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. \Lut. Marginea convexa a a. Medicament cu aceasta proprie-tate. antagonisma = pozifie.. Intre cele doua extreme. ANOXEMIE. ANTERIOR. hucid. anthelix. 2) A. v. afgos = duren.priy. / anoxia. pi. exista un spectru larg de agonisti si a. / anterior. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. ante = wainte. de in ovum = ou. fami-liei sale (a. / antacid. positio. f. de [a gradi = a merge. gra-diis = pas. [Lat.

Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. ANTICANCEROS. In scop terapeutic. cra6. s. n. adj. conceptio. adj. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. / antiarrhythmic. s. -cri = roc. bias = viafd. / antibiotics therapy. s. convul173 . Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. contraceptiv.. n. anti = contra. / anticholinergique. s. ANTIAGREGANT. anti = contra. s. ANTICIPATIE. gr. / antiarythmique. actiune. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. deci.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. s. Ex. de (a anticipare = a o (ua Inainte. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. anti = contra. a. ANTIBIOTIC. adj. In functie de formula chimica.. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. s. adj. contraceptive. andros = bCa-bat.. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). n. / antibacterien. V. ANTIANDROGEN. [Qr.. V. s. IX. / anticholinergic. glico-peptide.. -enne. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. adj. adj. s. polipeptide. [Cjr. (at. cancer. anti = contra. rifampicine. de [a baktcria = fiaston. / antisludge. m. khole = 6iia. a sufoca. ankein = a sugru-ffia. -onis = anticipatie. / antiandrogen.. antimitotic (2). rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. anti = contra. / antiantibody.] 1) Care previne *sarcina.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. pi. ANTIANGINOS. (^r.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. / antiallergique. ca si a analogilor sintetici ai acestora. adj. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. bias = viata. ANTI-ANTICORP.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. s. m. In prezent. ANTIAMARIL. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. [Cfr. s. s. m. therapeia = trata-ment. pulmonare sau sanguine. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. bakterion. adj. s. antibiomimetice.. ex. anti = contra. In ultima perioada. ANTIBIOTERAPIE. Prin a. s.. [Cjr. d) o serie de inhibitori de calciu. r. ia conccptare = a deveni msarcinata. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. Cat.. si nu a actiunii clinice. V.. / anticonceptive.: heparina. oner. f. anticoagulante circulante. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. derivati de oxichinoleina. ANTICONVULSIVANT. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. spanioia amarillo = galften. [at. anti = contra. anti = contra. determinate de *alergie. / antibiotherapie. / polypeptide antibiotics. m. [Cjr.. m. Int. s. ANTIBACTERIAN. anti = contra. cuta-nate.. canal de calciu. Substante care inhiba coagularea plasmatica. adj. s.oagulare = a In-cfiega. anti = contra. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. adj. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. ANTICONCEPTIONAL. canal de sodiu. -ina. careia Ti afecteaza cinetica. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / antibiotic. mecanismut de actiune si efectele clinice.re. antimitotice. a anticipa (ante = Inainte. m. / anticoagulant.\ V.. adj. [Cfr. s. / anticoagulant. aggregare = a aduna [a un ioc. / anticodon. anti = contra. ANTIALERGIC. sunt grupate In familii: betalactamine. corpus. Datorita acestor proprietati. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. s. f. adj. adj. m. antitubercu-loase. / antiagregant. *antiemetice. adj.. de (a therapeuein = a ingriji. / antiamaril. concep^ie. / antiallergic. m. adj. nitroimidazoli. adj. / antibiotique. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. n. -euse. anti = contra. Sinteza factorilor II. sou gr. n.. s. fata de "heparina. antisecretorii gastrice. [Cfr. adj.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. dim. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). n. -onis = grcw\ ditate. s. anti = contra. A. capere = a [ua). anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. / anticipation. adj. / anticipation. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. / antibiogram. ANTICODON. o. *midriatice si antiparkinsoniene. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.] 1) Care se opune vietii. anticipatio.. s.. [at. sunt utilizate ca *spasmolitice. rhythmus. m. / anticonceptionnel. s. / antiamaril. [at. antifungice.] Care se opune *febrei galbene. adj.: antivitamine K. macrolide. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. Anticolinergic. n.. m. V. de (a angere = a strange. / antianginal. in vitro sau in vivo.priv.rie. s.. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni.. si antiulceros. adj. / anticodon... adj. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. n. Sin. m. s. -e.. f. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. (at. angina = sufocare. adj. adj.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. s. / antineoplastic. [Qr.. gennan = a produce. / anticonvulsivant.. adj. s-au dezvoltat a. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. m. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. gramma = insc. a. anti = contra. [Qr. V. de sin-teza.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. / antiepileptic drug. ergein = a [ucra. 2) o substanta naturala care circula In sange. f. V. ANTIARITMIC. / antibacterial. -e. antiseptic. bias = viatd. s. [Cjr. ANTIBIOGRAMA. canal de potasiu. aati = contra. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare.. anti = contra. cu anticorpii. s. [Cjr. [Qr. m. / antiangineux. Pe baza efectelor celulare. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. [Cjr. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. m. adj. prezinta.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. alterata. \Gjr. de. / antibiogramme. m.. s. n. s. tetracicline. *gramicidina si *polimixinele. dezinfectant. ANTICOAGULANT. a coagula. / anti-anticorps. s. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. -elle. / antiandrogene. df.. anti = contra.: medicament a. n. a . n. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. se disting patru grupe de a. [at. si X ai coagularii este. pentru unitatile medicale mari.. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. amino-glicozide. s.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. s. al!os = aitui ergon = iiicru.. [Lot. f. s. [Qr. m. la ergein = a. adj. care permite determinarea sensibilitatii. -euse. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. n. si antibiotic. VII. / anticancereux. din aceasta cauza.

anticorpi anticardiolipina. urmare a sarcinii incompati-bile). corpus. 4) A. / reagin. s. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic.i 9{e. Au aplicatii albuminos (plasma). 5) A. care apar doar In conditii speciale. si Int. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). a. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. natural. monoclonal! (v.) specificitate deplina si. antiinsulina apar Basedow-Graves. ciroza. care reactioneaza cu o enzima data. antienzima. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. austri-ac. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . A. sclerodermie. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. antimitocondrie.: ACAN. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. fectioasa etc. v. imuno-precipitare. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. 14) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. profesor dt medicinci interna la 'Vima. foarte eficace. hibrid. 18) A. IgG care se leaga de reaginic.). *iar celalalt pentru alt antigen. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. 10) A. antimiocard. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. apartin Indeosebi IgG. de aceea. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. 16) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. Nu exista a. t. v. 2) A. m. reagina. hepa-tita cronica activa. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. / anticorps. strict identici. 6) A.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. 9) A. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. antieritro-citar. fata WO-1950. 3) A. ca si implicatiile In patologie. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. A. utilizati experimental (a. 17) A. m.) Substanta specifica. este enorma. de natura proteica. de la convellere = a zdmncma. anticelular. fizwio-gie.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. Anticorp care. nici plasmodtar. Rh. anti-TPO. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. destinat sa suprime crizele comitiale. fenitoina. care precipita cu antigenul. deocamdata fiind ANTICORP. Forssmann. Sin. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.tii yorl^ 1S6S-1943. f. benzodiazepinele. provocand fie blocarea. 8) A. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. s. Inventarierea aces*epilepsie. 13) A. 20) A.[ pentm precipitant. fie stimularea functiei celulare.ditina m 1930. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. Ex. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. A. A. m. cu aceasta. Titruri crescute de a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). anticelula parietala gastrica. fata de lele azurofile. A. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. responsabil de for*imunitatii. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. fara a modifica func.: a. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva.Q. 7) A.: reagina (v. a. Se recurge la hepatita cronica activa. varietate de a. ului celular. [Qr. nare a hematiilor de oaie. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. mononucleoza inreactii antigen-a. umoral. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. perfect.: a. A. V. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. pana la denaturare. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. reactie In mediu gen. In primul proteolitic (tripsina). tora este in curs. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. 12) A. iar a. perinucleah (p-ACAN) . ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. in vivo sau in vitro. cu specificitate dubia. 11) A. Producerea de a. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. A. Sin. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. Abrev. midic anstriac.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. c. Sin. a. / antibody. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. varietate de a. a. 19) A.} Tip de a. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. anti = contra.. ori ca complement. Karl Landsteiaer. 15) A. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. c. de anticorpi. Donath. patoiog fi seroiog de engine. Prezenta In circulate a a. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. A. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna./me. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. indud fenobarbitalul. A. A. de importanta exceptionala. (sau de a.). antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. proteinele mem-branei interne mitocondnale. "test Coombs etc. Combinarea unui a. variatiile de temperatura. s. A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. citotoxic. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. a. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos.] 1) Despre un medicament (. premiut 9{p6e. termolabil. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. Abrev.). HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. antimuschi noted. -oris c corp. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. acidifiere.

iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.. s. m. V.). n. f. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. de ia anti = contra. markeri tumorali.). anti = contra. anti = wntra. Sin. V. adj. emetikos = care produce.. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. utilizabil pentru supravegherea acestora. favorize. asigurand rezistenta la boala. Denumire generica a unei serii de a. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. yatolog si imumiog suedes.. s. anti = contra. adj. markeri tumorali. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma.. s. s. iat.3 / antigene CA 15. ANTIGEN CA 19. / antidote. / antigen. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. ANTIEMETIC. reflex axonic. n. drojdie. / anti-oestrogene. ANTIDIURETIC. / antidromique. care. ANTIDOT. ANTIENZIMA. si chelator. antidromein = a merge. ANTIGEN CA 72. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. m. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. avand efect de scadere a debi-tului urinar. ANTIFOLIC. n. / antiphlogistic. a. (v. V. ai aceluiasi individ. m.. Hbs Australia (v. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. fibra = fi6rd/ -ina. m. / antidromic. / antienzyme.. identificat la numeroase spedi de plante si animate. / antifibrinolytic [Qr. asocial cancerelor digestive si ovariene. emein = a romita. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. dar nu 175 . ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. varsaturi. adj.. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. [Qr. Casoni sau a. printr-un mecanism fizic. V. / folic acid antagonist.: a. 2) A. protectiv. substante toxice etc. / antifibrinolytique. utilizabil In urmarirea acestor tumori. unii a.} 1) Care se opune *fibrinolizei.). Ex. ANTIESTROGEN. n. In continuare si atte tipuri de antigeni.5 ng/ml. / antidote. V.az. A. anti = contra. / antifungal. n. adj. tract respirator). bio-chimic sau farmacologic. carcinoembrionar. anti = contra. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.: homeodot. Cel mai important a. dromos = cursa.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. este 'tamoxifenul. s. n. s. ca si a. sou [at. A.: 1) A.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. Nu este riguros specific. [Cfr. drum. antidotum = anticfot. s. Abrev. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. f. pentru care nu este strict specific. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. m.: antiinflamator (v. s.3 antigen. a. glicoproteic asocial cancerului de san. gennan = a produce. Ex. A. deci. de la lyein = a distruge. emeficus.4 antigen. utilizati ca *markeri tumorali. ubicuitar. s.9 / CA 19. lytikos = care. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. anti = contra. antigen CA 19. sunt extrem de diverse: bacterii. s. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. / antienzyme. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B.4 / antigene CA 72. / anti-emetique. adj. In raport cu care este mai putin specific. / antigene.. cf. adj. w direcfie opusd. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice.9.. s. Abrev.9 / antigene CA 19. ANTIDROMIC. V. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. 5) A. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. ANTIFLOGISTIC.. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. A.] Substanta sau celula straine organismului. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. / antifungique. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).} A. gr. V. 1868-1947. adj.: antimicotic (v. adj. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. antigeni fetali. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. ia diourem -« a urina. la phlox. V. / antidiuretic. s.a. adj. iat. adj. fungus = ciu-perca. ant'i = contra. colorectale si gastrice. A. phlogistos = infiamaflii.: solutie apoasa. s. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. anti = contra. markeri tumorali. m. phlogos = fiacdra. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.] Termen desuet. s. / antifolique. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). m. / anti(o)estrogen. adj. / antiphlogistique. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. DEX. Este prezent In majoritatea organelor. df.: ACE. antifongique. adj. Sin.tl urinare. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s.). \Qr. chimic. dar si a altor cancere (gastric. a.: pi. s. V. CEA (engl. [Cfr. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.9 antigen. s.4 / CA 72.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. \John Forssman. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. Ex. Sursele de a. n.. en = in. Obs. adj. hidatic. Termen actualmente desuet. m. gennan = o produce.: antivomitiv (v. impuls. a.] 1) Care diminueaza secretia urinara. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate.: HBs. [a.). antigeni. s.. cu actiune puternica dar de scurta durata. adj. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. vasopresina. m.] Sin. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. distruge. In continuare. 3) A. oistros = dbrintd. ANTIGEN CA 15.. {Cjr. adj.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. gr. 4) A. dotos = dot. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. V. V. celule sau proteine straine. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen.. care dez-volta o imunitate de protectie. diouretikos = care. s. Cateva tipuri de a.] Sin. m. deoarece con-tine a.). [Cfr. CA 50 si markeri tumorali. [at. 2) In homeopatie..3 / CA 15. s. [Qr. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. de. [Qr. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. Diferiti a. adj... gt'. prin administrare intravenoasa. de. sou phlegein = a ardf.9 si markeri tumorali. [Cjr. CA 19. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIFUNGIC. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. anti = contra. ANTIFIBRINOLITIC. zym = ferment. virusuri. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). / antiemetic. / antidiuretique. m. In terapeutica.

t. p.: anti-geni de transplantare. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. V. hepatitis B = fiepatita B. s. sistem HLA. prezent In toate celulele organismului. existenti la indivizi identici genetic. A2. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. la fetus. complex major de histocompatibilitate. pentru care. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. A. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism..: a. V. o gamafetoproteina. A tost descrisa. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei.titd B. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. A.: aloantigeni. o. A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule.). ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. eritrocitari ai sistemului ABO. p. antigen tisular. nu declanseaza reactii de *rejet. identici. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. core = ce-ntru. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. x: sunt extrem de imuno- . surface = suprafata. h. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. 34 kDa). hepatitis B = fie. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. F. Abrev. A. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. neuraminidazici'. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. t. care se gasesc la specii diferite. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase.] V. Reactia Incrucisata a a. V. hepatita B. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). V. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. Sistem bine definit de a. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. si sistem HLA. Cei mai importanti a. cu M. colita). C (nucleoproteici . indue raspunsul imun al organismului gazda. V. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. hepatita B. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. V. markeri tumorali. Acesti a. {'Lngi. gluddici. sunt Inruditi cu a. s. apoi In alte cancere. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. ca hiperplazia prostatica. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. cu patru gene alele majors (A1. 0 serie de glicoproteine care. homogrefa. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. In functie de linia genetica. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. a.H. Ex. g. grupati In 'sistemul HLA.NP. Dozarea a. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. carcinoembrionar. Markeri tumorali. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. ['Eng[. r. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. V.. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. Sin. cu exceptia oilor. A. transsexualism. a. Ca urmare. t. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. histocompatibi-litate. sistem HLA. Detectia a. A. B. A.] V. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. In caz de transplant Intre specii diferite.M) si sub-tipurile A (a. s.N). (LCA. A. grup tisular. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. Natura a. Astfel. *a. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. a. F. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. t. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. de asemenea. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. tipic fiind *antigenul Forssman. are o serie de aplicatii practice. V. A. au In comun unui sau mai multi *epitopi. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. In cazul rejetului. A.: antigeni de histocompatibilitate (v. Sin. A. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). prostatita sau infarctui prostatic. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. A. A. A. ex. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic.ANTIGEN HBc si In sange. Sin. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. markeri tumorali. rejet. B. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. hepatita B. de h. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. Ex. A. fetali). cum sunt gemenii monozigoti. timp de eel putin 20 de generatii. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. V. t. leucoplachetari sau tisulari.: a. a.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. A. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. Ex. Cei doi a. Ex. prezent In celulele canceroase. hemaglutininici . ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. in caz con-trar se produce *rejetul. Prezenta acestui a. ffit&z. V. Cei mai importanti a. exista numai la embrion. de ex. In mod normal. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. h. este secretat In mod normal.: PSA. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. Unii dintre acesti a. ei dau reactii Incrudsate. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. de h. ai proteinelor matricei .pa. Primele trei gene codeaza a. dar difera de la individ la individ. initial In cancerul de colon. A. si antigeni heterofili. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like.: sistemul ABO. carcinofetal glial etc.

[Cfr. adj. m. imunoglobulina. m. / antigoutteux. exclusiv sau nu. bleomicina. antipirimidine (fluorouracil). adj.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. anti = contra.u humor = umoare. adj. histos = t&sdturd.. s. m. Tipuri de a. m. Mutatiile sale sunt recesive. se disting. ia hormaein = a. s. genos = Man. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. Ex. s. mykes. se grupeaza In *antifolice. indemna. de. dimpotriva. / antimitotique. de tipul cimetidinei si ranitidinei. in iimba [at. doua grupe de a.asparaginaza. sin. adica de a provo-ca formarea de anticorpi.. adj. ANTIINFLAMATOR. aithmid. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. m. / antiperistaltisme. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. s.. / antioxydant. Sin. s. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . \Qr.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. / antimalarique. / antiglobuline. anti = contra. s. exprimandu-se In maniera dominanta. ANTIMICOTIC. / antineoplastic. neos = mm plasis = modeiwe. a tJfcita. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. Ca efect secundar. [Ofr. antipurine (mereaptopurina). aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. / anthelminthic. ANTIMONIU. / antim6tabolite. In acest caz nu se genereazai anticorpi. grupe sanguine. adj. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. adj. [^r.. f) hormoni (androgeni. f. \Cfr. -ind.antifolice (aminopterina. m. / antihistaminic. n. 1755-1S24. anti = contra. s.. vinblastina..] Sin. adj. cu actiune lenta. s.. actinomidna.. adj.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson.. onkos = masd. antimoniu.. de gena recesiva a cancerului. anti = contra. 2) Medicament utilizat. se.: *schizonticide si *gametodde. {Cjr. s. myketos = ciuperca. [Cfr.. n. adj. m. tumor supresor gene. slimmi = o?(ld de. 0 serie de antagonist! H. radical liber. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. n. s. s.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol.. In acest scop. adj. Sin. Ingestia compusilor de a. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. / antiperistalsis. anti = contra. [at. a mode[a. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. 2) In general. / antigout drug. d) antibiotice . V. utilizata uneori. medic engitz. n. tumord. adj. / antiparkinsonian. / antihistaminique.. ANTIGLOBULINA. s.. In cancere sau In leucemii. / antimetabolite. Unele a. de interes medical.. anti = contra. [Cfr. anti = contra. / anti-genicity. [Lot. / antimoine. rareori expunerea industriala. 2) Agent (substanta chimica. b) a. adj.antracicline. dim.).. *vitamina E si beta-carotenul (v. [at. s. / antimitotic. adj. Sb (stibiu). metotrexat). dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata.. s. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). m. exercita un efect *antiinflamator. Organismul poseda a. ANTIMITOTIC. m. ai addului paraaminobenzoic. s. / anti-inflammatoire.. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. m. anti = contra. adj. adj.: a) enzime . ANTIMALARIC. s. it. adj. [Cfr. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. sunt: "vitamina C.). s. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. ANTIHELMINTIC. [Cjr.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. c) alchilante (ciclofosfamida. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. -e.esut. iat.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. n. m. ANTIHORMON. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. / anti-globulin. s. 'antipirimidinice si *azaserina.. mitomicina. antiestrogeni) etc. mala aria = aer ran. metahaHein = a. f. pa/us.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. s. fir. de ia gr. Sin.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. b) antimetaboliti . / antin6oplasique. \Cjr. A..: antifungic... n. *acid orotic). s.. tesutu-lui sau celulelor tinta. V. astfel. anti = contra.] ElementuI 51. m. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere.. gentian = a produce. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. s. [Cfr. iat. / anti-inflammatory..: antimalaric. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. n. anti = contra. m. / antiparkinsonien.. s.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. *antipurinice. antimitotic (2).. anti = contra. anti = contra. ANTIOXIDANT. s. n. adj.vincristina. adj. guta = picdturd. din TLvul Mediu c.: sulfamidele sunt a. s. f. aman-tadina si bromocriptina). s. -ind. / antimalarial. s. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). mitos = a^d. ANTIONCOGENA. helmins. actionand asupra organismului. anti = contra. Se disting doua mari grupe de a. anti = centra. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule.: anticanceros. / antimycotic.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. b) Antagonistii receptorilor H. / antipaludian. Cei mai cunoscuti a.. Se disting trei grupe de a. sai naturali.. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic.] Gena supresoare a cancerului. 2) A. De aceea. ANTIGUTOS. n. de ia plassein = a forma. proliferarea celulara. adj. adj. / antimony. m. [Qr. oxys = acni. m. s. s. V. din or. s. peristaltikos = care are pro177 . antiulceros si receptori H. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. adj.. 3) In oncologie. scflin6a. f. deci. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. anti = contra. f. Hi si H^. de [a globus = glob. s. / anti-hormone. adj. / anthelminthique. gene-ra^ie. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. Este cazul *heterogrefei. / antihormone. / antioxidant. globulus. sau gennan = a produce. anti = contra. s. m. ANT1PERISTALTISM. [Cfr. ANTIHISTAMINIC. s. / antionco-gene. In tratamentui gutei. / anti-oncogene. de unde denumirea Inselatoare. ANTIGENICITATE. f. declansand reactii puternice de *rejet. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. -enne. s. ANTINEOPLAZIC. caroten). m. anti = contra.: vermifug (v. cisplatin). s.] V. adj. adj. urmaf. antimonium. (ex. [Gr. / antimycotique.: antipaludic (v. n. ia-crimd. James Apotheker Parkinson.. se utilizeaza medicamente cu actiune a. -euse. mitozd. hormon = e^citat. ANTIMETABOLIT. test Coombs. [Cfr. / antig6nicit6. ANTIPARKINSONIAN. -inthos = wemie. / antipaludique.] Sin. f. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. [Cfr.. antineoplazic. ANTIPALUDIC. n.

Ex.] Enzima sanguina care. -enne. sub forma de *pomada. adj. a pe-tici. / antiseptic. priirigo.ta. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. Intr-un organism. s. n. f. scptikos = putrezit. infecpie. mai mult sau mai putin specific.: antitermic. Ex. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. n. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. {Cjr. ANTIPROTEAZA. thyreos = pavazd. adj. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor... / antitoxine. adj. A.. f. otrara. ANTIPLASMINA. m. f. In cursul coagularii normale. m. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. adj. adj. societatea este bol-nava. / antiport. ANTIPIRIMIDINIC. A. Ex. sunt distruse la temperaturi relativ mid.. Abrev. adj. \Cjr. NA: antitragus. s.. se opune disolutiei *cheagului. d. pentru alfa. s. adj. Dozarea a. s. n. . dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.). anti = contra. [Gr. adica introducerea de anticorpi deja produsi. [at. [at. s.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. anti = contra. sau pe cale generala. / antiplaquettaire. / spasmolytique. anti = contra. utilizat local.. 2) Antiser purificat. din o[andezd plaken = a carpi. iatreia = vw-decare. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.-ANTITRIPSINA. 0 serie de a. s. ANTIPLACHETAR. / antiport. / antipsychiatrie. n. izolat din pancreas. adj.: imunoser. s.r. f(^r. Prin extensie. adj. este un test indirect. Sin. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. Actiunea a. anti = contra. spastikos = care trage induntru. / spasmolytic. [Gr. m. 2) Medicament care are aceste efecte. a se contracta.. anti = contra. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii).. scut. m. In acest caz. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. De asemenea. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. f. administrate per os. s. ANTITRAGUS. -aza. adj.tea de.: aspirina. n.] 1) Care suprima *pruritul. si antiagregant. de [a gr.: ASLO. s. stroptos = rasucit. bacteriostatica sau bactericida. neuroleptic. adj. span = a trage. f. adj. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). / antitragus. 2) Medicament cu acest efect. \Gr. obtinuti prin inocularea acestui antigen. ANTIPRURIGINOS. n. ritonavir). s. / pirimidine antagonists. ANTISEPSIE. / antiplasmine. [Qr. Var. n. adj. a. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. fie simultan.fi -ind. s. n. s. ANTITERMIC. febrifug. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. anti = contra. adj. anti = contra.: medicament antihistaminic. psykhe = suflet. / antithyroidien.. n.. -inis == mdnCdrime. / antiretroviral. (at. V. / antiplatelet. -ina. \Cjr. s. m. oxygen-labile. adj. ANTIPSIHIATRIE.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. fie secvential. de [a pyres-sein = a ave. A. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. adj. Conform a. adj. / antifebrile. anti = contra. ANTIPIRETIC. thermos = cold. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. -ale. m.: *vaccin a.. Sin.] Sin. adj. adj. a. / antiretroviral.. [Gr. {Cjr. [Gr. s. care este utilizata si ca imunodepresor. / antipsychotique. fr. s. anti = contra. tetanos.} Proeminenta a lobului urecnii.: botulism. n. adj. / antipruritic.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. ser imu-nizant. ANTITOXINA. de baza este mercaptopurina. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi..] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. anti = contra. anti = contra. ANTISER. s. [Cfr. s. s. / antithyroid. V.. [at. / antipyrimidique. s.: ser a. anti = contra. de. ANTISPASTIC. antifibrinolitic. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei.: indinavir. n. s. la lyein = a distmge. serum = ze. / antitoxique. s. psykhe = svflet. de baza este fluorouracilul. s. In. V. anti = contra.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. m. f. m. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. V. f. s. / antipyretic. n. / anti-protease. pyrctikos = fibril.] Peptid sau pro-teina care blocheaza.). s. ANTISEPTIC. anti = contra.: antipiretic (v. [Gr. anti = contra. ANTIRABIC. portare = a purta. anti . -aux. / antipsychia-try.} Sin. receptor plachetar. ae [a toxon = sageatd. A. s.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat.e. opusa si posterioara 'tragusu-lui. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. V. si al lui Frey. / antiprotease. adj. 2) Substanta chimica. retro = inapoi. / antipurique. n.ela. [Qr. protos -= primui. virus = venin. sepsis = putrefacfie. / antipsychotic. 0 prwine din tenne-nul eng[. / antisepsie. anti = contra. / antiserum. si test ASLO. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. / antiseptique. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior.. aplicabila pe tesuturile vii. spasticus. [Qr. s. s. duodenal este Insotit de voma. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. m. contractie). feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. tragos = copra. s.contra. s. adj. / antithermique. la therme = cdld'urd. dipiridamol. streptolizina 0. anti = contra. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. [Gr. de [a toxon = sageatd.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. m. de. [at. / antiserum.cu HIV. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. m. ANTITOXIC. ANTIPSIHOTIC.. -euse. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ticlopidina. anti = contra.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. f. / antirabique. / antitragus. C si G) care poseda antigenul corespondent. ANTITIROIDIAN. f. si asepsie. f. s.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. adj. ANTIPURINIC. A. plaqiiette. s.. [Gr.).\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. / antiprurigineux. -ism. lysis = dutrugere. de 60-70°C. / antipyretique. / purine antagonist.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. [at.. / antitoxic. se mascara In unitati standardizate. ANTIPORT. / antisepsis. / antirabic. ANTIRETROVIRAL. A. eidos = forma. gr. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. gr.. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. \Gjr. sterilizare. plasma = odiect mod. [Gr. s.. a transporta. tragus.. [at. [at. adj. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. s. anti = contra. Ex. [Qr. / antiplasmin. s.: spasmolitic (v. prescrisa In infectia 178 a. adj. m. stalsis = comprimare. / antitoxin. adj. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.-antitripsina (v. A.

[(fr. articular. f. e) a. -eris = rand. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). ain [at. -akos = citrBuM. / anthracosilieosis. eidos = forma. anti = contra. mastos = mametd. -atos = gurd} Sin. antrum. m.. / anthracosilicose. s. cavitate. IX. produs de reactie fibhnolitica. ammoniakon = sore. gr. 3) Adaptare prin repetare si practica. s. f. pro-ces complex. / anthracose. prindpale sunt: izoniazida. c) a. d) a. [Gjr.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. [Cjr. antivenin. antron = peftera. se pare ca este vorba de antracosilicoza. / antivenineux. adj.. 2) Inflamatia antrului piloric.] 1) Care se opune ulcerului. cavitate. A. de ex. ANTRACOZA. antrum. n. m. Ex. s.: amantadina. ///. / antiviral. / antiviral. in. dar si In alte organe. s. adj. gr. virus = otravd. rifampicina. adj. in. vomitare = a vdrsd. f. f. ANTRITA. / anthracoide. s. / anti-thrombin. ANTITUBERCULOS.. 2) Medicament cu acest efect. reeducare func-tionala a unei articulatii. a. V. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. Se formeaza Indeosebi In ficat. / antixenic. s. mai rar. s. n. Sin.tij. azidotimidina. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). adj. ANTRODUODENOSTOMIE. aciclovir. anti = uni'a. [at. ulcus. pure este controversata. care este cofactor al *heparinei. s. ANTIULCEROS. anti = contra. / anthrax. a. / antromastoldite.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. mastoidiana. / antivitamin. f. V. / training. s. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. ANTRECTOMIE. [at. Ex. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. factori de coagulare): d) a. anthrax. Sin. ANTIVENIN. / antrectomie. n. gr. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. anti = contra. neutralizand factorul X Stuart (v. silex. / antrectomy. s. n. [Qr.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. b) a.?(cizie.tie. •akos = carbuM. / antituberculotic. ANTIVENINOS. adj. -ids = piatra tare.] Care se opune substantelor straine organismului. -akos = carSune. 2) Substanta. anti = centra. -aux. dalac. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. Grupul de a. V. s. s. antron = peftera. adj. ANTRACOID. de amoniu. ANTITROMBOTIC. anthropos = om. anti = contra. s.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. afiTivwi de. pirazinamida.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. s. dezvoltat dupa formarea fibrinei. ca *rau de transport si *ve. Ex.ge. etambutolul. s.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. / antiulcerative. s. granit. / antithrombotic. or. / antiemetic. / antromastoiditis. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. adj. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s. s. [Gfr. Forme: a) a. / antrite. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. de la philein = a iu6i. Se disting: a) a.. f. a. -euse. [Lot. / antroduodenostomie.).. eidos = forma. Netratat. -akos = car6une. f. s. Indeosebi: *anticoagulante orale. stoma.. gr. thrombos = ctieag. anti = contra. -euse.. adj. actionand prin competitie. sunt efidente si In alte tulbu-rari.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal).. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: a. sportiv.: antiemetic. \Cjr. s. -ale. s. [at. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). f.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. La om. adj. antivenom. / anthracoid. n. ANTRENAMENT. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. //. anthrax. m. ANTRAX. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. voinismentelor. -euse. cca'itate. ANTIVIRAL. anti = contra. entrainement. / antithrombine. [CfT. a. m. / antivenomous. -mo. s.: vacdnare a.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. [Cjr. s. -e. / anthracosis. A. (at. ANTRACOSILICOZA. / anthropophilie. / anti-emetique ou anti-emetisant. / antixenique.. f.. \Cfr. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. determinand sinteza de factori II. Existenta a. infec. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. In vederea atin-gerii unui anumit scop. xenos = strain.. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. adj. etionamida si streptomicina (primul a. autogen (v. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. gr. s. adj. n. IV. f. -ind. VII. f.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. adj. Ex. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. / antritis. *interferon. anti = contra.: tumora a. sau melanica. [Lot. / entraInement. izolat si sintetizat).). gandclovir s. ektome = e. poate fi fatal. antrum. ANTIXENIC. anthrax. venenum = otravd. trahere = a trage. / antithrombotique. [Lot. s. c) a. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. tuberculiim = umfldturd mica. [Qr. cu forf-a. / anthrax. s. s. Cat. antron = peftera.: carbune. f. pentru atingerea unor performante. philia = atracpie. n. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. s. [at. s. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.. / antivitamine. a tori. / anthropophilia. Sin. la duo-deni digitorum = de 12 de. s. [at. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ANTROPOFILIE. pop. f. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. [Qr. \Gjr. f.: anticoagulante orale (v. Cdvitate. m. f. se foloseste si expresia training autogen.j V. s. vita = via^a. Mai frecvent. antracoza. dideoxicitidina. / antituberculeux. / antivenin. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace.: furuncul a. b) a. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. / gastroduodenostomy. El provine. de obicei. / antiulcereux. [Lat. vacdn BCG. Ex.] 1) Care se opune varsaturilor. f. s. produsa de Bacillus anthracis. -ozd. -oza.: gastroduodenos-tomie (v. \Cfr. gr. *a. [. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. ANTIVITAMINA. s.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. antrum. vipere) sau insecte. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. -ita.: mineri). anthrax. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. m. mecanic. adj. ca si *antiplachetare. charbon. /. In romaneste.Fr. cele mai recente a. adj. duodeai = in nvmar de 12. nerecomandata. s. si antromastoidita.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. 2) Rezectia antrului piloric. f. ANTIVOMITIV. [at. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. n. medicament dotate cu aceasta proprietate. edem malign) sau. / antivenin.. Cat. antron = peftera.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. -ita. f.). pielea sau dejectiile animalelor bolnave. YQr. adj. adj. anti = contra. 179 . [Gjr. ANTROMASTOIDITA.

s. postrenala. [Lot. al cailor urinare. anat.inel. [Qr. transpi-ratii red. s. m. gr. Nelinistea. V. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. f. de fapt. 2) A. s. / anuria [Cjr. / antrotomy. a. s. . Initial. device (2).. de la. de agitatie. cinnuit'i gr. anus contra naturii. [Lot. angionecrotica. a mersului biped. ANTROPOZOONOZA. de cauza strict renala etc. n. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. cu sediu variabil. s. antron •= pefterd. portiunea joasa. anat. mafini. / anthropomorphism. / anthropogenfese. tome = taiere. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. APARAT. aorte. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. s. [[at. adj. ANTROTOMIE. la lyein .. s.a distmge. respirator. / annuloplasty. f. a. anxietas.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. f.: sistem digestiv). / anxiogenic. Reversul a. [Lot. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). care comunicS cu duodenul prin pilor. s. Ex. s. a caracteristidlor morfologice ale omului. antron = pefterd. NA. imthropos = om. permite derivarea totala (si.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. aproape orizontala a stomacului. a e^wnina. ANTROPOLOGIE. biologies. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). forme si Insusiri omenesti..ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. dar imperforat. [Lat. AORTA. A. morphe = forma. Termenul poate fi sin. / antre. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. a.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. apparatus = instmmente. / appareil. zoon = animai.: mica tuberozitate gastrica. n.] Cavitate natu-rala. de. vulvovaginal sau vestibular. nosos fioaid. care apare In caz de leziuni vestibulare. renala. in timp si spatiu. aniilus ^~. uneori criza de angina pectorala sau de astm). In a.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. gennun = a produce. anus = fezut. de. a. ANUS. / apparatus (1). anxius = netiniftit. s. 3) A. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. prin prezenta unui bloca. anthropos . Ca anxius = ne. / antrotomie. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. prin obstructia ureterelor. anthropos = om. on . fec-piune.artere. aorte. {Cfr. antrum. s. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. ANXIOLITIC. f. f. V. prerenala. tab. i anuscope. Patologic. piloric sau pilo. skopos = o6seniator. n. Indeosebi din cadrul . ca factor prim. anthropos = am. . cfiinuit. si anus artificial.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. poate fi ectopic. *a. obstructiva. [tjr. s. / anxiolytic. s. locomotor etc. aorta toracica.. ANURIE. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. / anthropozoonosis. -os = aer. m. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. pi.. antra. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. Sin. s. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. f.priv. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. de regula. m. V.: proctoscop. n. definitiva) a materiilor fecale. Sin. cu o subfaza euhominina.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. AORTA DESCENDENTA (v. s.om. s. s.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. metron = mafura. s. ANULOPLASTIE. antrum.. f. ANXIOGEN. [Lat. m. n. plastos = modelat.] V. In doza mare. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. frecvent un calcul.. adj. / aortography. adj. la temneia = a taia. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. cu sistem (ex. tegumente palide. imperforat (cu persistenta.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. f. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. f. somatica sau fizica . s. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. artere. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. f. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. a fost dezvoltarea creierului. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. ouron •= urina. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. este zoomorfismul. ANTROPOMETRIE. / antrum. [Lot... anus = fezut. ANTROPOMORFISM. a forma.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. In formele severe.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. A. si oligurie. s. / anthropomorphisme.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). / anxiete. s. / anthropometrie.: anus. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. [Lot. Orificiu anormal la nivelul intestinului. tab. A. f. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. m. s. T. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. 2) A. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. 4) A. ANXIETATE. de. s. gr. s-a presupus ca factorul primar al a. distruge. ri. f. V tab. de un *a.artere. vestibulara reprezinta o forma de a. Dupa unii specialist!. anat. -on = aer. genesis = pwdncere. cultu-rala sau eInologia . artificial). A. In mod accidental. s. AORTOGRAFIE. logos = stiinfa. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. [Gfr. s. fiinta umana. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. anthropos = om. / anthropogenesis. Ex.iiniftiti cMnuit. m. cavitate voluminoasa.: *arboviroza. anxius = neliniftit. Insotit de o stare de rau. / artere aorte / aorta. Importante: 1) A. / proctoscope. In necroze cortical-renale. graphein = a fcrie. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. f. vezical. [Qr. Militate. s. de [a plassein = a modela. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anthropology. s. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). proprietati hipnotice.(NA: antrum pyloricum). Ex. d<. / annuloplastie. tab. f. anat -artere. / anthropologie. osoasa sau viscerala. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. / anxiogene. / anxiolytique.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. Se dis-ting: 1) a.. / anthropozoonose. [Cjr. / anurie. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. f. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. ANUSCOP. gr. f. s. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. s.. s. adj. / anus. / anxiety. gr. 2) A. / aortographie. [Cjr. digestiv. f.: a. gr. lylikos = care.are ca obiect studiul variatiilor.. / anus. [Lot. cavitate. V. NA: antrum. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. -atis = neliniste. 5) A. priii pnsrr-a acestora. cu aer. f. s. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). de la skopein = a wdea. ANTRU.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. / anthropometry. lucruri sau procese.

X poate fi simultan . ?n tesuturi. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. Exista o mare diversitate de a. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta.clorul. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). / apathique. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. / apareunie. s. V. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. s.matricea vietii"... i s-au mai atribuit si alte roluri./me. eficacitatea unei a.. f.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. A. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. diverticul cecal vermiform. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. / appendix. constituit din vezicule si sacule. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. / appendice. f.} Caracterizat prin 'apatie. jambier (orteza jambiera). APENDICECTOMIE. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. s. apa libera. Proportia de a. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. 18. APATITA. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. v. In general. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. g.. appendage. appendectomy. s. contractura abdominala. apa legata. prof&sor [a 1'avia. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. s. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. inertie psihica. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. m..re. \Qr. La acest nivel. *a. De aid. mediu de dispersie. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. adj. fustolog Italian. fluorul si radicalul hidroxil (OH). "orteza sau. m.: hipotiroidie. Ca2+. pathos = afecfiune.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie.} In anatomie. in functie de compozitie.016. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. S. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). / apatite. / appendicectomie. s. Caracterul de *dipol al moleculei de a. appendix. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi.duina in 1906. a. appendices. pi. cu formula chimica H. \Qr. A. si macula densa. / appendicectomy. In functie de compozitia lor. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. 2) In acceptiune curenta. f. supGment. este mobil si liber. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). de suspensie. / apatite. PO^' si cationilor Na4. v. G. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. a. pe de alta parte. APA LIBERA / eau libre / free water. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. a. f. 'antiseptic oxidant utilizat. s. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. pi.] Principalul constituent al organismelor vii. V. -ids = adaos. {Qr. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. s. a. Fractiune a a. / apathie.cfiere. f. dementa etc. pelvipedios. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. S0^~. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. respectiv. Actiunea terapeutica a a. K^ Li^ Mg2". cat si m patologie. corector progresiv. m. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. aqua = apa. 3) Macula densa. G. NA: aqueductus.. s. mai mult sau mai putin . medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). / eau.0 si M. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). la ducttire = a conduce. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. m. / aqueduc. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. V. In mod normal. a .: a. -ids = adaos. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. Rolurile principale ale a. s. f. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. In solutii putin concentrate. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. m. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. o -priv. appendix. cu formula chimica D^O. s. Datorita rolului a.. de. / apathy. [Camillo Golgi. f. Termen generic pentru orice 'proteza. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. A. mai mult sau mai putin flectat. Submucoasa a. APEDUCT (aqueduct). / apathetic. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. 1843-1926. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. n. f. uneori. f. APENDICE. m. apatheia.priv. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. A. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). muscle guarding. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. pathos = afecfiune. cloroapatita. duc-tus = ducere. APA LEGATA / eau liee / bound water. a ... suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a. APAT1E. a. transformandu-le In produse de se-cretie. Unele a. aparat gipsat. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur.). A. este necesara In reactiile de hidroliza. aqueductus. APAREUNIE. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. Fractiune a a. aqua = apa. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. dt la. 181 . A. sunt usor radioactive.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. m. Ex.. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. NA: appendix. pureune = tmpe. n.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. sunt utilizate ca a. fara aderente. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. fiind denumita . hipertensiune intracraniana. [Lot. ortopedic. s. [CJT. pe de o parte. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). / water. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). A. a. / aqueduct. cantitatea de a. In toaleta plagilor. [Lot. adj. a.priv. APATIC. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. [Lot. Fe2^.. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. APA. a. natu-rale saline. [Lot. H^O. s. de unde etimologia termenului. APA GREA / eau lourde / heavy water. / apareunia. are rol de . Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal.

determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica.} Absenta congenitala a picioarelor. 15) A. congestiva. adj.in. pelviana. s. complicatie a unei apendi-cite acute. / apyretique. Forme: 1) A. m. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. adj. en . -ids = adaos. pi. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. flegmonoasa. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. apo = in afard. n. expusa. acuta. podos = vicwr. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. punct culminant al unei formatiuni anatomice.} Referitor la varful unei celule. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. s. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. Sin. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. In continuare. -ids = varf. f. a . f. APLAZIE. plasis = moddarc. APIRETOGEN.priv. larvata. 7) A. s. -ids = adaos. s. al unei structuri sau al unui organ. APEXOGRAMA. s. / appendicite. / apex. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. / appendicocele. / aplasie. [Cfr. ca urmare a cariilor dentare complicate. s. germinala. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. APIRETIC. appetitiis = pofta. si mero-crin. apex. APOENZIMA. 'impre-una cu produsul de secretie. f. utilizat uneori. supdment. V.] Termen care. A. pyrexis = acces de. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. daca este utilizat cu referire la alimentatie. f.: solutie a. zyme = ferment. NA: dens axis. Ex. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. / apyrexie. APOCRIN. adj. [Cjr. / apex. mecanica.).. apices. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. n. care prezinta un caracter imperios. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. apendice In pozitie anormala. sindromul apneei de somn.d. f.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. 12) A. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. f. f.. s. m. f. dsrinf. prin decolare pleuro-parietala. adj. reflexa. care Inconjoara saua turceasca. la pyressem = a.: 1) A.. -ids = varf. f.. s. processus.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular.. V. -ale. ia pnein = a wpwa. pentru apexocardiograma (v. Sin. {Cjr. -ita. APNEE. processi (lat).priv. Ex. f. APEX. mastoida. f. spre deosebire de *foame. (at. s. 3) A.} Absenta 'febrei la un pacient. care separa epiteliul de alte tesuturi. adj.: glanda mamara. dt. / apexocardiogram. dt la lyem = a distru. perforata. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. gr. / appendicocele. pyretos = fe6raf gennan = a produce. prin obstructia cailor respiratorii. pi. appendix. cronica. / apocrine. prin excitarea zonelor reflexogene. A. 9) A. 5) A. n. dentara. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. / appetite. Termenul apirogen. s. supCiment. a . v. / apoenzyme. [Lot. / apyretog6ne. a . deoarece teziunile sunt endoapendiculare. / apophysis. / apoferritine. a priv.] Care nu provoaca febra. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. s. / appendicitis.ge. lombara. f. la unirea dintre lama si pedicul. cuime. Var. s. totals sau partiala a germenilor dentari. nu este corect. / apocrine. si holoenzima. 14) A. appendix. 10) A. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. / apyrexia. [Lot. APODIE. V.).. [Lot. f. lipsa congenitala a vagi-nului. s.). pnoia = respirafie. tumora.: boala Alstrom-Leber (v. toxica.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. a . apex.\ Oprire temporara a respiratiei. s. [Cat. / apical. / apyretic. [Lat. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. / apexocardio-gramme. {Qr. traumatica. 6) A. 4) A. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. [Lot. / apophyse. APOFERITINA. cuime. f.. s. [Lot. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. foliculara. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. 5) A. supurata. apo = in afara. 2) A. Proces conico-cilindric. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. NA: processus mastoideus. f. NA: processus coracoideus. / apodie. 16) A. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. . proces inflamator si distrofic al apendicelui.priv. de. APETIT. abcedanta. -aux. / apnee. APOFIZA. Suprafata a. s. adj. APIREXIE. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. fidro. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. / apyrogenic. prin inhibarea centrilor respiratori. partea opusa fiind suprafata bazala. / apoferritin. Multiple forme: 1) A. cu fenomene toxice grave. / aplasia. f. V. arret respiratoire / apn(o)ea. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. apex. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. / apicolysis. / appetit. apex. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. retroce-cala Inalta. s.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. -ids = vdrf. NA: apophysis. f. 2) A. -ids = vdrf. adj.. a. 3) A. APEXOCARDIOGRAMA. lysis = distrugere.. de. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. la pyressem = a avea feCiro. purulenta.} Hernia *apendicelui vermicular. s. n. / apoenzyme. A. varf. \Gjr. 11) A. s. de vagin.. [Qr. gangrenoasa. 8) A. kar-dia = inimo. NA: processus coronoideus ulnae. cu[me} Extremitate. 4) A. ascendent. cu apendice aparent normal. / apodia.priv. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui.priv. s. gr. hiperplazica. 4) A. f. inflamatie latenta. APICAL. medulara. 13) A. APICOLIZA.. de. Var. / apicolyse. s. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. gr. cu fenomene generate si digestive. 3) A. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. APENDICOCEL. proces iritativ apendicular. holocrin. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. de cauza neuroreflexa sau lezionala. pulmonara. avea. \Qr.6ri[. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. NA: processus articularis. f. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. proces supurativ al apendicelui. pous. V. APENDICITA. s.: apexograma. pyretikos = j~e. s. la plasseia = a forma. 2) A. A. atrofica. apo = in afara.APENDICITA supCitMttt. NA: processus ctinoideus. forrum = fier: -inn . gr. [QT. a . ektome = e^cizie.. NA: apex. Ex. ke]e = fie-mie.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. s. f. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. fe6nl. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. forma evolutiva brusca. adj. / apical. s. [Gfr. s.

Caracteristicile principale ale procesuluj de a. adj. Prelungire osoasa sub forma de stilet.: atac a. A. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. f. neuron = new . implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. pi. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. pierdere subita APOPTOZA de constienta. formata din doua lame unite anterior. uterina etc. formata Indeosebi in ficat. este un proces normal. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. / apoptose. initierea si blocarea depinzand de un set de gene.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. de (a apo = in afard. Exista a. A. spre deosebire de necroza. care reprezinta moartea celulara patologica. s.. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. D si E. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. f. iar necroza o populatie de celule. Sin.v. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. aponeuroses. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. biochim. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. protos = primui. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. In prezent sunt In studiu implicatiile a. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. Sin. de invelis (fascii). aponeurosis. Este o varietate de *osteocondrodisplazie.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. APOPLECTIFORM. APOPTOZA. V. formand o membrana alba. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate.. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. \Cjr.. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. / apomorphine. si coloana vertebrala. Sin. ar putea 183 . 3) Anatomopatologic. a. s. forma = forma. f. aponeurosis. Osgood's disease. aponeurosis. apoptosis. iar In necroza acest proces este aleatoriu. s. f. f. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. boala Ledderhose. f. / apoplexy. s. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. In a. a. / apophysitis. s. f. s. / apoplectiforme. aterogena.. APOPLEXIE. Ex. s. B (din LDL) este principala a. de insertie. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. iar a. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. Forma a. s. osteita apofizara de crestere. APONEVRECTOMIE. f. spre deosebire de 'necroza. \Gjr. in Iliada. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. cu sosirea toamnei. de. d'e [a apo = in afard. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. cuva-nt utilwat de Homer.. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. III). f. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. 2) Care este predispus la apoplexie. metroragie. s.: sindrom Achenbach (v. / apoplectiform. in patologie. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). / aponeurosis. NA: processus spinosus. s. / apoptosis. pro-los = primu[. A. s. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. si tab. NA: aponeurosis. ektome = ufcizu. f. fiind foarte evidenta in necroza. APOLIPOPROTEINE.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza).. [Cjr. / apolipoproteines. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. II). Ex. apopleklikos = stupefia. s. care decoleaza placenta de peretele uterin. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. de [a apo = in afara.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. pereche. s. Tipurile de a. rezistenta. apoplcktikos = stup&flat. eel putin 11. / aponevrosite.: ictus apoplectic (sau cerebral).APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. f. / apomorphine. A. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. In a. [Cfr. asemanatoare atacului de apoplexie. Se disting opt tipuri de a. f. s. voluminoasa. neuron = MTV. apoplexia = [ovitvra. apoptein = a arunca in afara. (at. ad|. celula este frag-mentata In corpi apoptozici..] Moarte celulara izolata si programata.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. care dispare spontan fara sechele. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. fara sa existe o obturare vasculara. A. / aponevrositis. -ino. apo = in afard. APOFIZITA.).. APOPROTEINA. [a phyeiii = a create. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. si a. are loc fenomenul de 'cariorexis. s. In consecinta.: A (I. Indeosebi in cancerogeneza. f. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. ptantara . 2) Prin analogie. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. NA: processus pterygoideus. / apoprotein. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. s. / aponevrose. s. A (din HDL) este o a.: boala Bosviel (v. apo = in afard. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome.} Care se aseamana cu 'apoplexia. iar cunoasterea mecanismelor a. mediana. pi.: atac sau ictus a. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. apoi se dezintegreaza. adj. apo = in afard. a.. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. / apoproteine. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. albuminurie masiva. / apoplectic. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. t. / aponevrectomie. A. In a.] Proteine cu functii de sinteza. NA: galea aponeurotica. In a. APONEVROZA. fagocitoza lipsind. NA: processus transversus. analoge tendoa-nelor aplatizate. Sin. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. adj. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. / apoplexie. V.. Sin.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. APOMORFINA. datorita scindarii Intre *nucleozomi. antiaterogena. const. -ita. NA: procsssus styloideus. f.t. \Cjr. / apolipoproteins. A. [Qr. s. f. pi. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. / apoplectique. lipos = grdsime. ca urmare. neuron = new. C (I. Schlatter's disease. physis = creftere. pulmonara. atac cerebral. f.. pe cand In necroza celula se umfla. / aponevrectomy. -inn. II. Sunt clasificate In grupe. implica o singura celula. APONEVROZITA. [Qr. APOPLECTIC.: hematom retroplacentar. splenica.: boala Osgood-Schlatter. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. B. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. iar in necroza eel de *ca-rioliza. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / apophysite. cele mai importante fiind A si B. [Qr. f. f. [Qr. [Qr. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital.).

antireumatic. neobservarea noului din ambianta si. encefalica acopera encefalul. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic.priv. f.} Membrana fina conjunctiva. f. f. [C. s. eel putin aparent. arakhiie = paianjen. -oza. s. s. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. / apudoma. s. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. abdo-menul. [Cfr.. n. f. -ism. APROSOPIE. arakhne = paianjen.i prosopoa = fa^d. s. prosexis = atenfie. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. tumori frontale etc. APOZITIE. idei.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. f. fie ca vectori ai unor agenti patogeni.] Abrev. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. / aprosexie.).: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. s. s.. [^Ic-ronim din Ingi. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. miozis si hipotensiune.). de.. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. a -priv. dorit de subiect. n. genea]ogia. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. / apudome. Fenomen prezent In oligofrenie. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. unele infectii virale. n. / arachno'idoc61e. printre care a.priv. uzual pentru sindrom Marfan (v.). s. Inmora. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. arakhne = paianjen. ataxie-telangiectazie. APUDOMATOZA. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. [Lat. [Lot. fragmente de os fracturat). accident grav. [Qr. Se disting: 1) A. In care un gest simplu este irealizabil. a adauga ft ponere = a pune. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. In principiu.r. f. / arachnoidocele. l^r. nervos. s. -ism. / arachnidisme. [Qr. din gr. APUD / APUD / APUD. din care fac parte paianjenii. arakhne = paianjen. pi. f. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. APRAXIE..] Perturbare a atentiei voluntare. ARAHNODACTILIE. arbor. feocromocitoamele. sunt secretante. s. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. / apraxie. unnas. Clasa A.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. [Lot. Insemnand arborele vietii.). f. / aprosexia. de ex.: 1) A. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. f. f. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. eidos = forma. f.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). astm. femeile prin cercuri. m. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. polyendocrinoma. chiar daca acesta este evident si.] Sin. -oris = arbore'i vita = viafa. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. s. A. V.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. s. a . infarct miocardic. / arachnoid. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. ARAHNOIDITA. generatie. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. ARAHNIDISM. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. dura mater. / apragmatism. evolueaza cronic. s. cat si al efectorilor moleculari. la apponere = a pune ianga. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. dementa. s. / apudomatose. ideatorie. ocupat de *lichidul cefalorahidian. pentru amine precursor uvtake and dtc. n. fapte. f. s. a . Unii cercetatori fac distinctie Intre a. boli neurodegenerative. APROSEXIE. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. f. A. Thuja occidentalis. [^cronim din engC. atos = fapt.. Majoritatea a. scorpionii si diversi acarieni.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. / arachnodactyly. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. •oma. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. s. / apraxia. (Mil's = apiicare. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. / apudomatosis. eidos = forma. / aprosopie. accidente vasculare cerebrale. de la pragma. / arachnoiditis. \Gjr.. iar a. / arachnidism.. s. logos = stiinfa. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. [C. sunt suficiente dovezi ca a. [Qr. osteoporoza. 2) A. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. In consecinta. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. APUDOM. infectioasa). m. m. procesele biochimice sunt identice. se recunosc trei tipuri de a. si meninge. / aprosopia. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD.} Sintagma lat. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. ischemie cerebrala. pia mater. constructive!. kele = hemie. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. cutanat. / apragmatisme. cuprinde numeroase ordine. sin. appo-sitio. / arachnoide. boli hematologice. [C?r. 2) Sin.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / apposition. f.: plicae palmatae cervicis. arbor. arakhne = paianjen. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. s. / apposition. [Acroiwm din Ingi. pragmatikos = referitor [a fapte. pentrv amine precursor uptake.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. -ama. -ita. s. arachnoideae. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. arakhne = paianjen.: sindrom Beals-Hecht (v. In timp ce gesturile automa-tice (ex. a -priv.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. s. Totusi. SIDA. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. f. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. s. Ca urmare. In clinica se solicita. Tmbracarii si a mersului. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj.arboxyla. Generatiile . 3) A. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. carcinoidele intestinului subtire). carcinoamele tiroidiene.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. s.. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate..] Artropode ("Arthropoda) terestre. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. inflamator sau neoplazie. eidos = forma. artrita reumatoida etc. s. al *leptomeningelui.. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. [CfT. s. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul.] Infiltrat celular. f. NA: arachnoidea. A. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. componenta a *leptomeningelui. ARAHNOIDA. 2) A.. praxis = actiune. striate sau cerebeloase.r. In care gesturile simple sunt execu-tate. nocivi fie prin toxinele din venin. / arachnodactylie. Sin. practicd. -oris = arbors. genos = neam. / arachnoldite. APRAGMATISM. ARAHNOIDOCEL.: neoplazie endocriniana multipla (v. adaugare. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. spinala Inveleste maduva spinarii. f. fara leziuni cerebrale. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. ideonnotorie.

[Lat. celula argentafina. / argentaffine. respectiv. arthropod-bome = transportat de artropode. / arginine-vasopressine. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. 3) A. a. din engi. NA: area. posiBii de ia germ. tab. flavus = gaiben. s. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch.87. / arginine.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. [Cjr. / arche(o)bacterie. 5) Ani Brodmann. ARGENTAFIN. nu poseda decat o sinapsa. n. ouron = urind. 4) A. ARGIRISM.prill.] V. ARCADA. / argentaffinoma. 2) Structura anatomica. [Cfr. calcarina: zona de proiectie a a. / areole. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. / argyrism. s. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. La nivelul sau (a. Fiecare a. areo-lae (1). superior sau inferior. a. NA: areola. m. const. infectie. (a. ARIE. 3) A. f. un organ efector (muschi. f. Primul a. s. V. v. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. 6o[ta. n. f. fiecare punct al re185 .: a) a. -ind. (a. -ism. argentum = argint. costal. mica. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. ARGENTAFINOM. f. A. fiind denumit monosinaptic. b. virus = otrava. / arc.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. sin. •ind. / argyrisme.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. s. adj. De asemenea. / arcade.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. [Lot.] Sin. s. dreapta si stanga.: gerontoxon (v. format de catre pediculi si lamele verte-brale. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. / archeobacteria. Reprezinta o veritabila retina corticala. ARHEOBACTERIE. f. [at. s. bakterion. / argyria. f.: centrul auditivopsihic. s.artere. 4) A. 6) A. s. f. areola s= (trie. In conti-nuare. f. A. Sin. s. maleabil. brun-roscata a tegumentelor. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. / ariboftavinose. -oza. biochim. sen. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. / arbovirus. 2) A. Considerate ca forme primordiale In evolutie. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). argyros = argint. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. argentum =• argMt. este rara si. [arbor -tifirw. s. / arbovirose.] Coloratie anormala. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. / ariboflavinosis. f.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. fibroasa s. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. [Lot. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. ca si In tehnica medicala. \arbo afirw. s. s. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. v. virus = venin. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. dim. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. f. m. [at.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. ciocanului si nicovalei. A. argentum = argint. a .: cardnoid (v. affinis = mvecinat.] ElementuI chimic nr. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. n.] ARE 1) A. s. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite).iu vasculara. s. [Lat. capuse).. Aceste doua zone permit. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. anat. ARGININA. In particular dintr-o circumferinta. r. f. greutate atomica 107. [Lot. (riboflavina). s. argyros = argint. dau nastere unor cartilaje laringiene. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. f. osoasa. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. Mai importante: 1) A. s. eel de-al doilea a. Metal alb. avand aspec-tul unei linii curbe. hioid) da nastere apofizei stiloide. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. In organismul carora virusurile se multiplica. b. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. 47.] 1) segment dintr-o curba. / argentaffinome. f. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. f. s. / argininuria.] Structura anatomica de forma arcuita. adj. ARC. pi. [Lot. s. s. ARGINT. gr./. r.5. Sin. auditivo-psihica: a. greutate specifica 10. argentum = argint. s. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. / areola.). c) a. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. m. Indeosebi In *pelagra. vasopresina. s.). normala sau patologica. 2) A. / silver. provoaca la om *arboviroze.. s. orientata oblic In sus si spre exterior. s. / argininurie. f.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. s. s. corticotem-porala care Inconjoara a. m. Acest a. dt la bakteria = 6aston. / argentaffin. el delimiteaza. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. Sin: ligamentui Poupart. In functie de virusul care Ie genereaza. / area. vizuale. s.d). din engi. b. arcus = arc. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. / arch. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. ARBOVIRUS. m. V. deasupra arcadei orbitare. -onio. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. In general. -oza. Ca urmare. ARGIRIE. affinis = iwecinat. arkhaios = vecfii. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. f. s. ARGININURIE. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. f. a. silver poisoning. V. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. majoritatea fiind boli tropicale. 0 serie de a. [Lat. se asociaza cu alte avitaminoze. astringente si antiseptice. ligamentului stilohioid. prezinta forme foarte diverse. / arbovirus.). [Lot. -ina. iar altele si omul (*antropozoonoze). s. . / arginine-vasopressine. orificiul vertebral. / aire. / arginine. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. / arch. eel de-al patrulea si al cincilea. f. ARBOVIROZA. din centrul nervos la organele efectoare. neural (sau vertebral). / arbovirosis. [Lat. arcus = arc. Ex. f. ARIBOFLAVINOZA. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. tab. / argyrie. AREOLA. ](yr. pi. s. simbol Ag. Cat. area = am} In anatomie. s.: gerontoxon (v. m. 6o[td. \Cjr. otrand. b) a. / argent. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. areae. ureogeneza. de ia area = mie. f. n. cu fata posterioara a vertebrei. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. posterior al vertebrei. dim. argentum = argint.

m. adj. / arithmomania. iar sub 20 pro-fund.i iat.: pata Kiesselbach (v. gennan = a produce. fata de ritmul sinusal normal. v. absenta autonomiei. cortico-oculoce-. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s.ww. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. [Korbinian Brodmaan. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. arithmos = numar. afectiva. / arrhythmogenic. pentru 20-50 moderat-sever. A. de origine sau cu destinatie extracorticala.. m iim6aju[ c. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. Extrem de diverse. ARITMIE.] Sin. bloc atrioventricular. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. si retardare mentala. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. determinata de interpunerea. Neregularitate de ritm cardiac. 14) A.: *sindromul Down). A. V. \fr. la arytaina = u[c. 16.tUlza. mental deficiency. forma ifitiiri. extrasistola. ritm sinusal coronar si atrial inferior.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. f. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.). encefalite etc. f. / arithmomanie.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. *ntis = minte] Inapoiere mentala. este. adj. a • priv.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. a. parasistolie. 12) A. *fibrilatia atriala. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. ARITENOIDITA. s. u.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. recuperarea nefiind posibila. din [at. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac.ior. regiunea precordiala. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation.ta. Co. a. / arriere.rma. 'wandering pace-maker). ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. s. poate fi determinata de fibrilatia atriala. s. s. s. eidos = forma. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. f. Poate fi paroxistica sau permanenta. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. / arythmie. Daca arieratui este un copil. 17) A. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). acesta se dovedeste inapt sa Invete. *flutter-ul atrial. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). A. trebuie diferentiata de a. 13) A. ARITENOID. cardiaca. isterie). rhythmus. *tahicardia ventriculara. \Cjr. f. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. A. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. b) a. / arytenoiditis. tulburari de conducere intraventriculara. *sindrom Wolff-Parkinson-White.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.) A. ARIERAT.atriale (*extrasistola atriala. eidos = forma. *tahicardia atriala. care se manifesta pre-coce. [Qr. unor extrasistole cu numar si tip variabil. *flutter-ul ventricular. a. forma wtaritd a iui retro = uiopm. ary(oinoei'des = in forma de. f. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. 7) A. s. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. de.. / retardate. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. s. [Gjr. centrul receptor al sensibilitatii generale.. / arytenoidite. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. poate fi eliminata prin *psihoterapie. care. stenoza mitrala) decompensata sau nu. 'torsada varfurilor). idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. parietala ascendents. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. eidos = forma. arie calcarina. dimpotriva. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. V..wr. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare.priv. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. / aryt6noidopexie. ARITMOGEN. (at. \Cjr. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). ARN / ARN / RNA. [Cjr.uicior. [^r. pads = jv(a. traumatism cranian perinatal.).td a [lit retro = mapoi. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. -ita. 8) A. u(tinse. ARITENOIDOPEXIE. f. aritmie cardiaca. heterotope sau ectopice .: operatie Kelly-King (v. / arytenoidopexy. In functie de mecanism. neurofiistologge. adj. gr.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. egoism si *puerilism. 'imbecilitate si 'idiotic.re. adrctro. striata.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. rhythmos = ritm. m.: *rubeola). pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. c. poate afecta numai o parte a personalitatii.t ui iocul dmwnwv. Kiesselbach. acid riBonucCeic. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). de ia arytainu . din [at. / arytenoid. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. Sin. ARITMOMANIE. adretro. 4) Ritm de pacemaker.ventriculare (*extrasistola ventriculara. de la mens. nevroze. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. / arytenoide. V. . au fost stabilite si descrise trei grade de a. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. care a delimitat 52 de a. 15) A. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). a . 9) A. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. jonctionale). rhythmus. indus artificial. adj. sin. a. 10) A. de.: arie striata. adj. sinu-sala nerespiratorie).: arie germinativa. sinusala respiratorie. comunicare interatriala.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. arytainoeides = m forma de view. [fr. calificata. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. Clasic. arrieration. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. f. a. de regula. (at. ventriculare.] SubstantS poliri- . 'bradicardia sinusala. -e. arytainoeides = in forma de ud-. 11) A. . se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. Astfel. Sin. back-ward. / arythmogene. adj. sau campuri citoarhitectonice. mentalis. gr. ca si un mediu familial sau social adecvat. *fibri-latia ventriculara. de ia arytaina = u[cwr. / arrhythmia. s. [^6rev. A. f. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. m. rhythmos = ritm. arriere. ale conducerii impulsului sau mixte. aberatii cromozomiale (ex. m. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. uicior. gr.

NA: arteria. V. tab. [Lot. tab. ARN care poate Insoti diferite virusuri. Trioxidul de arseniu. -ifim. dm gr. n. anat.artere A. (a.artere A. A. tab. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. [Lat. tab. factum = fapt. -alos = aTOmil. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. s. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. V. de la. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. fie In general.artere. [Lat. de gradul II: complicata cu flictene. ARTEFACT. As^. anat. s. artere. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. a. f. m.artere.artere. tab. V. artis = meserie.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. a.artere. / artere. V. ca radiatiile. anat. .] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. tab. A. anat. s. arsenicum. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. s. solubil). [Lat. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. n. . A. de ordinul a 10s Da). fiarfiatisc. V. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). aer. tab. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. s. / ARN-polymerase. -atis. . / arsenic. V. anat. f. f. V.. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. / aromatherapy. . / RNA-polymerase. [Lot. a. . de. tab. n. cu efect tonic sau seda-tiv. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. f. de asemenea. A. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. 2) a. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. artefact. anat. A. ARTERA. . s. In a. gr. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. 187 . tab. y. artere. ARN-POLIMERAZA. deoarece crou goals. / aromatherapie. .ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. tunica mijiocie (sau media). V. A. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. . ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. purtatori de aminoacizi. f. / burn. anat. / artefact.artere. anat. m. tab anat. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. s. gr.] Vas care conduce sangele oxigenat. din gr. / artery.artere. 33. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. tab. Clasa particulara de ARN antisens.artere. facut. s. A. s. [a arson = putemic. tab. Are importanta medicals. 4) a. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.artere. gr. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. In constitute unei a. Are. proprietdtiCor sale putemice. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. V. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. A. tunica externa (adventicea). BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. . In functie de tehnicile de preparare a probelor. anat. tab. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. anat. ARSENIC. tab. A. aroma. s. denumit astfil da. si ADN. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. pe imaginea scintigrafica. electricitatea. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). V. tab. artereie conf-in aer. . f. anat. As. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. se constitute Intr-un sis-tem arterial. de la therapeuein = a. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. tab. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente.to-n. A. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. / arsenic-alism. / arsenicisme. m. . BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. arteria = arterd. arsenikon. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA.artere. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. frigul. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. . dupa cum exista si alte clasificari.artere. aroma.artere.artere. A. . / arsenic. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. V. tab. s. anat.artere. anat.artere. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. AROMATERAPIE. / artifact. V. ARSENICISM. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). V. s. . 6ar6dlesc. V. deci. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. din microscopia electronica. anat. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). cadavre). . intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). tab. tab. A. .artere. anat.. tab. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. tab.nt. A. V. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. arsenicum. Biosinteza a. A. s. s. importanta si Intinderea suprafetei arse. 3) a. ardere = a arde. Se disting patru grade: 1) A. A. anat. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. -os = aer. f. BUCALA / artere buccale / buccal artery. AUDITIVA INTERNA (v. [Lat. polycistronic messenger. V. anat. V. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. ARSURA. a. ei sunt spedfid fiecarui a. V. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. terein = a confine (anticii credeau ca. therapeia = tratame.artere.ta. de la facere = a face. de [a arsen = putemic. artere perineale profonde / artery of bulb. . Ex. r. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. V. anat. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. In formele a-cute.] ElementuI nr. V. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. . ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. . AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. a. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. A. . arsenikon. A. anat. A.artere. V. aminat. / brulure. V.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. anat. (irs. messenger interfering complementary RNA.: a. f. care are rolul de a dirija a. are efect eritropoietic.

A. A. A. . tab. . anat. A. anat. tab. V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. . . A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula.artere. a. anat. anat. A. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. A. artere. tab. A. V.artere. . a. A. A.artere. A. DEFERENTIALA (v. . A. tab. V. A. V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v.artere. . A. A. anat.artere. anat. A. . . .artere. anat. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. tab. tab. . anat. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. tab.artere. .artere. anat. . tab.artere. tab. . CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. anat. A. A. V. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. .artere. . A. . anat. tab. V. anat. artere. tab. V. tab. V tab. anat. A. tab.artere. anat. tab.artere. A. A. A. V. . A.artere. . tab. anat. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. A. a.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. V. tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. V. tab. V. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. .artere. A. V. tab. ductului deferent). tab. V.artere. colaterala ulnara superioara). anat. anat.artere. V. anat. anat. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . .artere. V. A. tab. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. V. tab. aa. . V. A. V. V. . tab. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery.artere. tab. V. tab. A. anat. V. V. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery.artere. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. V. . anat.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. artere. A. anat. A. . tab. tab.artere. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. tab. . anat.artere.artere. anat. anat. tab. A. tab. anat. tab. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery.artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V. tab. V. V. tab.artere. . tab.artere. A. . V. anat.artere. V. tab. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. . A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. tab. V. A. tab. V. aa. . . . V. anat. tab. V. V. V. anat. tab. A. anat. V.artere. . COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery.artere. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris.artere. A. A.artere. tab. tab.artere. . tab. tab. anat.artere. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery.artere.artere.artere. A. anat. A. A.artere. A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. anat. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. V. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. frenice superioare). anat. . V. anat. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. . tab.artere. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. . tab. anat. anat. V. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. . anat. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. frenice inferioare). tab. A. ileocolica). CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. tab. A. tab.artere. V. tab. V. A. artere. tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. V. . . A. tab.artere. anat. V. CISTICA / artere cystique / cystic artery. . colaterala ulnara inferioara). A. V. A. . anat . anat. anat. artere. a. anat. anat.artere. A. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. V. V.artere. -artere. anat. . CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. anat.artere. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. V. A. tab. anat -artere. A. 188 A. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery.A. anat. V. . CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. anat. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. V.artere. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. anat. A. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere.

tab. pe.artere. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. A. V. anat . V. FIBULARA (v. V. anat. . a. A. anat. V. . A. tab. V. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. anat.artere. . tab. V. V. A. A. . INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. tab. . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. a. A. . fab. tab. anat. tab.artere.artere. V.artere. A. tab. anat. tab. artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. . [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. V.artere A. .artere. . LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. .artere. lfi43-1926. tab. tab.r. V. V. tab. a. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery.artere. V.artere. . anat. HIPOGASTRICA (v. . '£er[in. testiculara). tab. . tab. A. tab.artere. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. V. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. artere. V. anat. A. centrala lunga). tab. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. .artere. intercostala anterioara). INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. tab. A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. tab. V. A. FESIERA INFERIOARA (v. anat. .artere. intercostala anterioara). V.artere. tab. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. V. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. anat. HIALOIDA / art. tab.artere. V.artere.artere. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis.artere. V. anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. LINGUALA PROFUNOA A. A. anat. V. . A. a. HUMERALA (v. 4ab.] / tab. V tab. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. anat.artere. anat. . tab. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. V. tab. A.artere. anat. A. a. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. a. tab. tab. . peroniera). A. . A. A. . V. anat. V. anat. tab.d''"^ru go-man.artere. anat. . tab. anat. tab.artere. tab. brahiala). FRONTALA (v.artere. tab. A. tab. supratrohleara). GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V. anat. A. anat. . -artere. V. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery.artere. V. A. tab. A. . INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A.artere. anat. V.artere. tab. . . V. V. anat. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. artere. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. .artere. anat. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. a. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. V tab. . A. . anat.artere. anat. V. artere. tab anat. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. FESIERA SUPERIOARA (v. gluteala inferioara). A. A. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. . . tab. A. V. A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. anat. tab. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. A.artere. tab.artere.artere.artere. V. tab. tab. A. . anat. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. artere A. A. -artere. anat. anat. V. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. a. gluteala superioara). V. V. V.artere.artere. A. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. a. FUNICULARA (v. . HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery.artere.artere. tab. . anat. ISCHIATICA (v. artere coronaire stomachique / left gastric artery.artere. V. .artere. tab. 189 . V. anat. tab. A. tab. anat. . tab. . a. A. anat.artere. A. A. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A.A. A. anat. V. . . anat. anat . tab. a. A. anat. .artere. HUMERALA PROFUNDA (v. V. anat. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. tab. apoi la. A. V. A.artere. tab.artere A. LUI HEUBNER (v. . V. tab. . profesor ia Leipzig. A. A. V. anat. INTERCOSTALA SUPREMA (v. V. .artere. a. V. anat. A. A.artere. A. gluteala inferioara). anat. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. V. V. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. brahiala profunda).artere. anat.artere. V. A. A. . ETMOIDALA ANTERIOARA A. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. A. anat. anat. anat. . V. anat. tab. tab. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. V. . V tab.artere. . GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. V. V. A. A. V. anat. tab. A. tab.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.artere. anat. A. anat. anat. anat. anat.artere.artere. tab. A. anat. . V. . V. . tab. tab. A. anat.artere. tab. anat .artere. tab. .artere.

tab.artere. dorsala a piciorului). . tab. anat. . maxilara). .artere A. . tab. V. A. anat. .artere. . tab. . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. PILORICA (v. ORBITOFRONTALA LATERALA (v.artere.artere.artere. . MENTALA / artere mentonniere / mental artery. A. tab anat. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery.artere. V. anat. . anat. [/oAonn Ernst Neuhaiier. tab. .A. V tab. anat. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. V. anat. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. tab. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. tab.artere. . anat. . A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. anat. tab.artere.artere A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery.artere. V. tab.artere. anat. V. anat. anat.artere. V. . V.artere. tab. tab. MAX1LARA EXTERNA (v.artere. V. V. anat. artere A. tab. A. anat.artere. tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. A. tab. anat. . tab. anat. V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. V. a. A. anat. tab. V tab. A. tab. anat. V. A. tab anat . anat. V. tab. . V. tab. A. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. tab. 1742-1777. V. tab. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. A. A. LUI NEUBAUER (v. tab. anat. anat. tab. . PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. A. tab. tab. . . a. A. A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. tab.artere. A. tab. MAMARA INTERNA (v. a. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. . . tab. anat. . .RADIALA A. V. tab. tab. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. . V. V. A. tab..artere. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. A. V. A. 190 A. -artere. a. tab. anat.artere. tab. . V. V. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. V. anat.artere. . V. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery. tab.artere. V. tab.artere A. A. A. . V. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. anatomist . V. V. PEDIOASA (v. anat. V. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. . . . A. anat. . A.artere. . A. artere. . A.artere. A. fronto-bazala laterala).?i cfivvrg german. V.artere. A. anat.artere. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V. a. NERVULUI MEDIAN (v. tab. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. . V. MAMARA EXTERNA (v. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery.artere. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. NENUMITA (v.artere. V. toracica interna). V. . anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. V. tab.artere A.artere. tab. V. V. -artere. . anat. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery.artere. A. A. .artere. A. V. anat. . . anat. anat.artere.artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A. gastrica dreapta). V. toracica laterala). anat . V.artere. . tab. V. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. V.artere. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery.artere. A. tab. A.artere. tab. artere. . LOBUUJI CAUDAT A. anat. V. V. a. . . MAX1LARA INTERNA (v. anat. A. a. A.artere. anat. A. V. V. A. . tab.artere. mediana). V. tab. A. . MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery.artere A. tab. tab. anat. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. A. V. A. anat. V. . V. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. faciala). tab. tab. .artere. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. a. anat. A. . V. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere. V. .artere. anat. anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab anat. anat.] V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. tab. A. anat. V. anat. tab.artere.artere. tab. anat. tab. anat.artere. A. tab anat. A. tab. . A. V.artere. V. A. tiroidiana ima). A. anat. V. anat. anat. V. A. .artere. anat. anat. tab. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. tab. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. a. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. tab. profiisor [a Jena. .artere. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. anat. tab. anat. V. .artere. A. V. anat .artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. .artere. anat. A.artere. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. A. anat. V. artere. A. A. . anat. A. A. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery.

anat. V. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. A.artere. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. V. A. tab. V. tab. tab. V tab.artere. tab anat. V. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. anat. tab. infraorbitara). V. anat. tab. tab. TIMPANICA A. a. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. anat. A. anat. anat. A.artere. anat. tab.artere. tab. V. V. A.artere. .artere. V.artere. anat. anat. tab. V.artere.artere. A. tab. tab.artere.artere. artere. V. tab. tab. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. tab. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. V. A. A. anat. anat. A. . V. artere. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. tab. V. A. V. anat. V. V. tab. A. . tab. . cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. anat. V. A. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. tab. RECURENTA CUBITALA (v. tab. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. anat. tab. A.artere. V. SUBORBITARA (v. tab.artere. V. V. A. SPERMATICA INTERNA (v. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery.artere. anat. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. . V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. artere. anat. V.artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. pudendala interna). TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. . tab anat. anat. A. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab. V. . SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. A. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. anat. a. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery.artere. A. V.artere. V. A. anat. A. V. . TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. anat.artere. anat. . anat. a. . tab. testiculara). anat. anat. anat . . A.artere. A. tab. tab. A. tab. recurenta ulnara). SYLVIANA (v. .artere. RANINA Jv. RECURENTA (v. tab.artere. tab. . V. anat. tab. . . V. V. A. artere.artere. A. A. V. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. tab. . tab. centrala lunga). tab.artere. V. V. V. anat. anat. . anat. .artere. . TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. a. . A.artere. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. RENALA / artere renale / renal artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. . . SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. . anat. . V.artere. anat. V.artere. anat. . A.artere. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. . .artere. A. tab. 191 . V. V. . . . anat. tab. . A.artere. A.artere.artere. anat. a. . TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery.artere. A. A. V. interosoasa recurenta). A. tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. A.artere. A. . . SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. . A. A. . . RUSINOASA INTERNA (v. V. anat. anat. A. tab. V. A.artere. anat. A. . V. V. tab. A. anat. A. anat. . tab. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. V.artere. anat. . anat. tab. anat. . tab.artere. V. anat. . .artere. . RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V.artere.artere. tab. tab. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery.artere.artere. anat.artere. tab. SCIATICA (v. tab. tab. . RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. V. A. tab.artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. .artere. A. nervului sciatic). anat.artere. anat. .artere. . tab. tab. A. . A. a. V tab. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. A. a. . tab. tab.artere. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. V. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. V.A. anat.artere.artere. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. anat. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. tab. tab. SCAPULARA DESCENDENTA (v. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. A. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. artere. a. A. anat. V. A. artere. a. . anat. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. anat. linguala profunda).artere. V.artere. V. A. tab. A. V. V. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. anat. anat. . V. anat. V. tab anat. A.artere. . TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. a. V. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. A. tab.artere. A. V. A. tab. .artere.

V. anat. anat. tab. tab. AA. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. tab. tab. A. anat.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. V. . TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. V. artere. V. A.artere. AA. V. . . tab. AA. V. 17271759} V. tab. V. AA.artere. tab. AA. tab. canalului pterigoidian). TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. A. anat.artere. AA. tab. anat. V. V.artere. tab. 192 . anat.artere. V. . AA. tab. .artere AA.artere. . . V.artere. V.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. . anat. anat.artere.artere. V. AA. tab. V. V. tab. . anat.artere.artere. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. . V. . anat. anat. anat. tab. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. V. anat. A. anat. anat . tab. anat. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab. centrala a retinei). AA. aa. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. anat. V. tab. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis.artere. V. . HEMOROIDALE (v. -artere. V. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. AA.artere. AA. . TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. aa. tab. AA. anat. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. V. anat. AA.artere. A. V. anat.artere. TIMPANICA POSTERIOARA A. .artere. AA.artere. V. AA. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. anat. .artere. tab. AA. . anat. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. tab.artere. tab. ZINN (v.artere. AA. . tab.artere. V. . . tab. V. Aa. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. tab.artere. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. anat. tab.artere. A. tab. tab. tab artere. .artere. anat. A. anat. anat. artere. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. AA. artere. anat. V.artere. anat. . DIAFRAGMATICE (v. AA. V. tab. AA. rectale). V. AA. tab. . AA. anat. tab. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. V. anat. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery.artere. anat. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. A. anat. A. A. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. UTERINA / artere uterine / uterine artery. . . .artere.artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. anat. a. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. . V. V. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat.artere.artere. anat. anat. . . anat. A. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. tab. A. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere.artere.artere. . AA. tab anat artere. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. AA. anat.artere. tab. V. anat. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. anat. tab. A. tab. tab. anat. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. tab. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. .artere. . anat. tab. V.artere. anat. . tab. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. anat. aa. tab. A. tab. . V. V. AA. prof&sor [a CfQttingen. AA. JEJUNALE AA. V. _V. anatomist fi botanist g&rman. . tab. . anat. AA. anat. anat. anat. -artere. a. . anat. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. anat. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries.artere. . tab.A. .artere. . AA. tab.artere. . V.artere.artere. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. A.artere.artere. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. V. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. . V.artere. . A. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. anat. tab. V. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. A.artere. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. V. tab. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. AA. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. A. . VIDIANA (v. . DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V. A. . V. AA. tab. . AA. tab. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. tab. . tab. A. . . AA. tab anat. tab. V. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. anat. V. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries.artere.

tab. [Lat. de ruptura. dim. V. AA. f. V. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. de ia skleros = tare. tab. . terminala a unei artere.) Ex. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). AA. V. LENTICULOSTRIATE (v. NA: arteriola. arteria = artera. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. AA. tab. dur. gramma = inscriere. / arteriole. V. [Lat. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. gruphein = a scrie. gr.. AA. arteria = artera. s. 2) Sin. anat. gr. stadiul IV. V. / arteriole. AA.artere. ektome = enisle. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali.artere. V. s. V. . . / arteriosclerose. V. f. ia skleros = tare. f. / arteritis. V. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. / arteriolosclerose. LENTICULOSTRIATE AA.artere.i y. s.. f. tab. / arteriectomy.artere.] Denumire generica pentru bolile arterelor. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries.artere. AA. AA. tab. . anat. gr. anat. care include In evolutie: stadiul I. tab. aa. / arteriotomy. . f. tab.} Termen care desemneaza. tab. f. anat. tab. ARTERIOLOSCLEROZA. la arteria = arte.artere ARTERIOLITA.artere. anat. a unui lichid opac la radiatiile X. / arteriopathy. anat.] Inflamatia unei arteriole. / art6riotomie. mica. / art6rite. ARTERIOTOMIE. / arteriolite. tab. [Lat. acompaniindu-se uneori de tromboza. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. AA. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. AA. s. [Lot. a. V.: arterita gigantocelulara (v. centrale anterolaterale). AA.artere. tab. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries..: sindrom Gougerot (v. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. arteria = artera. tab.artere. anat. tab.ra. A.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. AA. anat. . cand se asociaza dureri In decubitus. anat.artere. indiferent de origine (ateromatoasa. mai rar. . f. f. artere.. AA. AA.. anat. V. s. V. anat. [Lat. In prezent.ra mica. de. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. [Lat. V.artere. ARTERIOLA. AA. tab. gr. ca m cazul arterei subclaviculare. ARTERITA. tab. a. anat.. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. tab. V. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. anat. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. anat. f. .. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). [Lat. arteria = artera. tab. AA. s. anat. direct sau printr-un *cateter. V. anat.artere. aa. / arteriogram. / arteriogramme.artere. arterio-scleroza si 'mediacalcoza.) dupa injectarea In trunchiul principal. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. . extinsa si la nivelul tunicii interne. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. tab. A. [Lot. s. anat. tab. alteori de dilatatie sau. Sin. wtdrire. V. f. V. care leaga arterele de capilare.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. aa.artere. tab. . s. de ia arteria = wter&'i •ita. s.. centrale anterolaterale).: sfigmograma (v. V. gr. .] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. tab.artere. artere. artere. ARTERIECTOMIE. ARTERIOPATIE. gr. intdrire. de la arteria = arte. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. AA. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. gr. s. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). s. f. V. AA. .} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. V. / arteriolosclerosis. RUSINOASE EXTERNE (v.artere. / arteriography. V. anat.. de. f. sectiune.artere. stadiul II.). . tab. centrale anteromediale). -ita. . stadiul III. . PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. . V. f. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. s. ARTERIOGRAMA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. de ia tern-nem = a taia. V. [Lot. anat. AA. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. . V. membrelor inferioare. centrale antero-laterale). sklerosis = induratie.artere. AA. renal. . pathos = Boold.). AA.artere. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. s. . TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. STRIATE LATERALE (v. f. gr. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. [Lat. s. anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries.artere. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. s. anat. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. tab. gr. s. f. embolica etc. SURALE / arteres surales / sura) arteries..artere. arteria = arte. anat. 193 . AA. . f. arteria = arterd. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia.artere. f. s.artere. / arteriolitis. ARTERIOSCLEROZA. tab. . . anat. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. dim. etimologic. AA. gr. gr. -artere. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. tab. pulmonar etc. de gan-grenS. tab. s. . AA. tome = tdiere.: a. / arteriectomie. arteriola = arterd. poate fi generalizata (ex. In prezent. anat. f. de claudicatie intermitenta la mers. arteria = arterd. AA.ra. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. traumatica. V. / arteriosclerosis.w' AA. arteriola = arterd mica. tab. cerebral.ra. anat.). / arteriopathie. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries.. AA.artere. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. arteriola = arte. V. anat. aa. AA. . V. sklerosis = indu-ratie. gr. s. / arteriographie. tab. f. anat.artere. dim. gr. AA. s. m.. de latenta clinica. V. . anat. V.] Ramura fina. tab.: a. pudendale externe). anat.

tab.articulatii. V. d) suprafetele articulare. s.articulatii. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. V. A. tab. tab. anat. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. Anatomopatologic.articulatii. Cand suprafetele nu corespund ca relief. tab. . V. A. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. anat. V. . INTERCARPALE A. A. V. . COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. anat. tab.articulatii. anat. s. 2) scuamoase (ex. podos = pitior. tab. articulatii. V. . A. anat . A. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. Este sensibila la corticosteroizi. . A. [Lot. / articulation.articulatii. tab anat. articulatii. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation.articulatii. V tab. . V. ovoide. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. V tab. V. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. A.Uturd. V. V. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.: coloana vertebrala). anat. tab. . A. A. AA. . A. boala Horton. V. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. anat. anat. Exista a. V. articulatii. care devin edematiate si dureroase la palpare. A. anat. tab. anat. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. tab.articulatii. strabism. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial.articulatii. anat. anat. denumite sinartroze. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. .: boala Takayasu (v. . . V. anat. A. tibiale superieure / tibiofibular articulation. A. anat. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. AA. V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation.articulatii. A. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. tab anat. cresterea VSH-ului.articulatii. tab. V. genunchiu-lui).: Intre oasele nazale si maxilare). fetele osoase ce vin In contact. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. anat. A. A. anat.articulatii. anat. de cauza necunoscuta. A. care pot fi sferice. Se caracterizata prin alterarea starii generale. A. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation.articulatii. V.articulatii. V. .articulatii. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. denumite diartroze. tab. anat. . AA. tab.articulatii. anat. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare.articulatii. . V. anat. V. cu ruptura limitantei elastice interne. tab.articulatii.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. . PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A.articulatii. V. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. arliculatio. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. . AA. NA: junctura ossiuIn. . A. Sin. AA. si mobile. cu suprafetele aproape plane (ex. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. A. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. tab. anat. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. V. V. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. A. tab. tab. mobile sunt: a) capsula articulara. simetrie bilaterala si picioare articulate.: a. .). tab. Intrerupte. . AA. .: arterita temporala.articulatii.: arterita gigantocelulara (v. A.articulatii. \C.r. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. anat. tab.articulatii. tab. A. c) membrana sinoviala. . V.articulatii. febra moderata. tab. 194 . anat.articulatii. anat. . tab. tab. A.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. tab. In forma de sa. V. V. periarterita segmentara superficiala. tab. A. V tab. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. anat. anat.). V. anat. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. A. panarterita subacuta a varsInicilor. Sin. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. fixe. . . tab. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. f. A. V. leziunile sunt de panarterita. anat. . anat. articulatii. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint.articulatii. infiltrata de celule gigante multinucleate.articulatii. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. boala Forestier.articulatii. tab. A. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis.articulatii. V. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.: Intre oasele temporal si parietal).ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. V.: Intre oasele craniului). anat. arthron = articuCatie. V. . f. . anat. pous.articulatii. V. -onis = wclie. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.articulatii. articulatii. . V tab. Diartrozele reprezinta a. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. tab. AA. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. semimobile sau amfiartroze. V tab. / joint. . tab. diplopie.articulatii. tab. anat. Exista si a. ARTICULATIE. 3) armonice (ex.articulatii. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab. Sin. A. tab.articulatii. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. .articulatii. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. . STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. anat. AA. cefalee violenta. b) stratui extern. . Elementele constitutive ale unei a. anat. V.

s. / arthrodese.} Punctia unei articulatii. arthron = articuCatie.. anat. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. caracterizata prin malformatii multiple. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. la arthron = articutatie. s.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis.aza. de. [Qr. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). AA..: spondilita anchilozanta (v. kenlesis = mfe-patum.AA. In a.. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic.afie. m. uneori ereditara. ARTROGRIPOZA. f. ARTRALGIE. foarte probabil. anat. izolata. \Qr. V. c. s. s. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. / arthrogrypose. tab..). f. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. V. reprezinta. f. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. tab. V. / arthroplasty. ARTRODIE. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. p.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. f. AA. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. de [a lyein = a.tie.: poliartrita reumatoida (v. tab. f. V. s. s. In general de durata scuria. anat.articulatii. anat. . anat. / arthrocente-sis. / arthritis. adesea In flexie. [^r. V. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.ta. [Qr. V. ARTROLOGIE. ARTROFIT. tab. . de unde descrierea unei forme a. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). forma. f. / arthrology. s. ARTROGRAFIE. s. tab anat. tab. / arthralgia. f. [Cfr.articulatii. de obicei. a. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. s. V.articulatii. s. Utila pentru a evidentia corpi straini. AA. / arthrolysis.. arthron = artic. [Gfr. AA. / arthrolyse.articulatii. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. [Cjr. In esenta. / arthrologie. In prezent. s. f.). SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. arthrogryposis multiplex congenita.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. Sin.: artroza (v. ARTROCENTEZA.). A. s. r. A. / arthropaty..] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. INTERCONDRALE AA. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. arthron = articulatii plastos = modeiat. A. AA. s. 1S53-1940. tab. tab. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. ARTRODEZA. / arthrite. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. Boala congenitala. / arthralgie.. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. f. desis = [egare. . V. / plane joint.tie care. arthron = articut. s. anat. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. f.articulatii. respiratorie sau genitourinara.fie.articulatii. arthron = articulafie. ne-uroiog franca. AA. . sistem HLA). mc. Sin. f. tab. / arthrodesis. gryposis = indoire.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. f.articulatii. r. / arthrocentese. joint mice. s. anat. medic german. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. inflamatorie asimetrica.uta. V. s.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. f. f. neuropatice si a uneia miopatice.i pathos = 6oaia.articulatii. s.re. de [a plassein = a. 195 . fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. . OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. graphein = a scrie. V. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. algos = du.} Durere articulara. tab. / arthrographie. profesor [a 'Paris. AA. ARTROPATIE. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. s. s.: "soarece articular". anat.articulatii. / arthrogrypo-sis. a. anat. V. f. s. . s.articulatii.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. arthron •= articulate.re. AA. [Qr. vege. / arthrography. / arthrodie. f. . [Pierre Marie. anat. tab. tab. / arthrophyte.r. r.ovoie. / arthroplastie. {Gjr. f. ARTRITA.: a. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. arthron = articufatie. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. A. In con-secinta. tabetica). arthron = flrticuiatie. arthron = wticuCafie. simetrica ?i spondilita psoriazica. / arthropaInie. [C. f. Sin. . phyton = p[anta. s. -articulatii. 18S3-192S. ARTROLIZA. logos = ftiinfa. athron = articutafie. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. arthrodia = articu[a. NA: articu-latio plana. meniscografie). V. nu sunt posibile decat miscari de glisare. [Qr. eidos = forma. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. iar *boala Bouillaud. f. modda. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. . ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. Contraindicata In artrita septica. . m. f. arthron = articulatie. -ltd. s. si anchiloza. distruge. AA. AA. f.] Sin. n. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. si artrogripoza congenitala multipla. s... / arthrophyte.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara.r. ARTROPLAST1E. Se manifesta prin trei tipuri majore: a.. Sin.). p. [C. . Consta. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare.. V. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii.: artroza (v.articulatii. o condromatoza sau o sinovita. f. V. anat. giv:e. AA. lysis = distrugere.re.

ascarizi. de la temnein = a t&ia. arthron = articu[atie. la skopein = a video. s. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. V. f. osteoarthritis. / assimilation. [Cfr. f. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). s. apen-dicular etc. sphygmos = puts. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. ASCARIDIOZA. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite.e^aminare. / arthro-pneumographie.. [Cfr. m. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. ASANARE.. / arthrotomie. skopos = ofiservator. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. s. / assainissement. f.. a . / asymmetry. f. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. artrita cronica degenerativa. etimologia termenului). cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). ASIALIE. f. s. / ascites. ASINERGIE. a. | Gjr. meniscale. cu *anastomoza sinovialei la piele. / ascaride. / assimilation.e. a . ARTROSCOP. spre deosebire de *antisepsie. f. n..ula. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. celulara. f. / arthrose. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. li-gamentare. / asynergy. care este *curativa. / asialia. 'in prealabil.. A.ni. A..tiii -ozd. artrita hipertrofica. arthron = articulafie.priv. syn = impre.: pi. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. putrefactie. V. s. a ef(amina.. f. Insuficienta cardiaca). f.. de la syn = impreund. \Gjr. / ascarid. / ascaridiose. [Cfr. {Gjr. s. [a skopfin = a. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. A. In functie de continut.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. Actualmente. s-a injectat aer. [Cjr. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. m. sphyzfm = a puba. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. / asphygmie. / arthrostomie. a. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. / arthroscope. s..\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. A. f.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. s. Sin : chiloperitoneu (v. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. f. In cazul leziunilor cartilaginoase. / arthrostomy. askarizem = a fcpm.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. -onis = asemdnare. s.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. / asepsie. hypertrophic arthritis. sectiune. inaff. \Gjr. / arthrorise. / arthroscopie. askarizein = a sari.. si xerostomie. s. a . siafon = saCizia. piptein = a. m. Obs. s. ASIMPTOMATIC.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. ad = cdtre. idnga. s. / arthrorisis. f.] Care nu determina simptome clinice. / asepsis. f. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. care ramane latent. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. / degenerative joint disease. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. [Qr.: dezasimilatie.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. regiune). -atos = ceea ce survine unpreuna. f. Ascaris lumbricoides.priv. / asynergie. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. skopia . \Lat. / sanitation. [a a . a sdri. / asialie. s. ci per- . digestive. ARTROTOMIE. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. \Qr. insuficienta cardiaca globala. ASEPSIE. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. A. askites. Are o culoare rozrosiatica.] Absenta *pulsului. [Qr. sub anestezie generala. vedea. ve. a. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare.: dentar.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. s. symptoma. arthron = articuCafi. / asphygmia. s. s. lichidul de a. 2) In biochimie. f. pneuma. s. Indeosebi In *jejun. -oza . f. / arthrotomy. [G. obiecte.. practicata In scopul unui *drenaj permanent. diaree si dureri abdominale). [Qr. ASCARID. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon.priv.} Gen de viermi din ordinul Nematode. assimilalio. \Qr.priv. si anabolism. / arthroscope. tuberculoza peritoneala. askarizein = a fopdi. V. m. V. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. f.. s.priv.\ Vierme care apartine genului *Ascaris.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. de. frecvent. s. / asy metric. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. s. ARTROSTOMIE. f. dar eel mai frecvent este primitiva. ASCITA. / asphyxie. ereisis = ridicare. arthron = articuiafie. s. aproape.. / arthropneumography.. symmetric = simetrie. nid necoordonare. amigdalian. s. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. a putsului. ASIMILATIE. s. f. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. / arthroscopy. ASFIXIE. f. localitate. s. monooxid de carbon). s. de unde se deplaseaza In trahee. afectand una. / asymptomatic. [Gfr. s. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. [Qr. f. Sunt infestati mai ales copiii. e^amina. f. Ex. graphein = a scrie. a -priv. ARTROZA.priv. f. s.] Radiografia unei articulatii In care. s. s. s. a . / ascite. artrozice sau posttrau malice. de. uneori cu cavitati pseudochistice. n .. / asphyxia. a sari.are. f. f. A. 2) Eliminarea. adj.).r. 3) Prezenta In aerul ambiant. / asymptomatique. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. s. arthroa = articulate. *sindrom nefrotic.) prin tratament adecvat. ARTRORIZA. asphyxia = oprire. Ant.wa. arthron = artu.i ergein = a iucra. arthron = articutat-it. "osteosderoza subcondrala.: osteoartrita degenerativa. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. ARTROSCOPIE. "osteofitoza marginala si.: In cazul unei artrite supurate. [^r. pe cale venoasa. ASFIGMIE. purulent ('peritonita cu *piogeni). [Gjr. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula.i sepsis = infecfie. In plamani. tome = taiere. f. s. f. f. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. *carcinomatoza peritoneala). f. stoma. artroscopie. s. {Lot. s. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. atos = aer. f. de. este o metoda *profilactica. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. adj.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. cuvantui a. Cauze frecvente de a. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului.. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. Sin. ASIMETRIE. V. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. si artrografie.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara.. f. a acf:iona. s. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. / ascaridiasis. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. de ex.

.: distonie neurocirculatorie. miastenie. ASPARTAM.priv. f. / aspiration. a . s. f. [C. de la sterizein = a sta nemiscat.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii.: semn Adams-Foley (v. ASOMATOGNOZIE. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. ASTENIE. si acid arahidonic. Sin.). s. s. . / aspermatism. s. / asystolia. observat eel mai frecvent la femeia tanara. intestinala. de.re. f. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes.pentru Spiraea ulmaria.] Sin. 2) A. 2) A. ASPLENIE. de ia aspirare = a inspira. s. f. ASTIGMATISM e) a. *amida a *acidului aspartic. ASPIRINA. f. f. chirurgicata (uscarea campului operator).: agnozie tactila. s. spirare = a rdsufla).). a. s. s. systole = contracfie.: sindrom Bean. / asterixis. s. cu efecte fie pozi-tive. / astigmatisme. Se deosebesc: 1) A. / astigmatism. ASTIGMATISM.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. sperma. dureri precordiale. f. f. compus. s. ptantd denumita. / aspartame. s. metoda psihanalitica de expiorare. s. conic. in. / aspartamc. a mai multor germeni microbieni. microbiana. associatio. inima si rinichi. si debilitate. s. Sin. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. de [a a . Simbol Asn sau N. 4) A. f. -ism. Sin. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. a sufla (ad = catre. ASTEREOGNOZIE. sthenos = fortd. -inn.. a . 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. la gnonai = a. s. s. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). m. {CJT. / asthenopia. splen.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. f. [Lot. / asterixis. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. astheneia = sla6iciune. f. In care meridianul eel mai refringent este vertical. imprastia. s. invers. -omn. pustule. continua (dintr-o plaga. s.: somatoagnozie. continua sau discontinua. / aspergillose. medicamentoasa. c) a. f. ASPARAGINA. / astasia. f. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.inan. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. s. asthenos = fara. [Lat. [o • pentru ac-etii. / asparagine. a . f. rasp&ndi. s. Sindrom imprecis. Tipuri: 1) A.. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). m. s. s. a. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. V. / asparagine. / aspirine. prezent In numeroase vegetale.. V. stigma. 2) In biochimie. gastrica. s.pere. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. / aspirin. aspergere = a raspa-ndi. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. ASPIRATIE. ASISTOLIE. s.ta. [Cjr.. al carei sue confine. s. ASTAZIE. ca antiinflamator. a imprastia. ASTENOPIE. f. m. s. pu-ten. f. d) a. 3) A. de. gnosis = cu-nooftere. / asthenocoria. prin insuficienta muschilor drepti interni. a . Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. 3) a. tahicardie sinusala sau palpitatii. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. contrar regulei. In *hipermetropie. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. f. kore = pupiiil} Sin. 6) a. hepatica. gastrica. -enos = spKnd. libera. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. -atos = sa. f. si t6aialga. aproape. senzatie de astenie. / aspl6nie. intestin sau cavitate se-roasfi). b) a. / asthenopie. astigmie. 4) a.priv. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. este un medicament cu larga uti-lizare. onis = aspirafie a aeruiui. / association. -oza . Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. langa. [Lat. f. Aminoacid neesential. s. 5) A. acomo-dativa. sange. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. lichid amniotic) In caile aeriene. aspergere = a. saiiciiat de metit.. vedere. / association. gnosis = percepere. morbida. ops. / aspcrgilloma. / somatoagnosia. antipiretic.. / astasie.priv. f. de ex. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. prin deformare conica a corneei. neregulat. si sindrom Da Costa. [Qr.: miastenie (v.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei.. f. imprastia. tumori subcu-tanate fistulizate). moderata. / astereogno-sis. [Cjr. dar fara *paralizie..: semn Arroyo (v. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. stereos = solid. [Lat. opos = vdz. f. fie patologice. s. / asplenia. f. aspergilom si aspergiloza. spir . f. [£jr. m relief.priv. -atos = corp.] Absenta *splinei. a. n. m. 5) a. asthenos =.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. numeie. [Qr.. s.. de origine neclara.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). V. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. sthenos = fortd. / astereognosie. / asthenia.. aspi-ratio.. musculara. Sin. [Qr. ASPERGILOZA. [atin a[ unei plante rozacee. •atos = punct.priv. f. / aspergillome. aspergere = a. n. a sta. fatigue. putere..rce.r.). reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. A. s. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. Sin. analgezic. cuprinzand mai multe specii. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. f. In consecinta. s. dintre care unele sunt pa-togene. cunoastere. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. Abrev. pipait. a. prin deformari neregulate ale corneei 197 . o . s. constituent al proteinelor. s. Oboseala vizuala.conform re-gulei". putere. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. a .de. ASPERMATISM. pe. stereoagnozie.. a face sd find. m.ford putere. sthenos = forfa. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. / asomatognosie. s. de ia associare = a asocia (fid = [a. / asthenie. n. [§r. soma. ASPERGILOM. de ia a • priv. miopie pe un alt meridian. s.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.). / aspergillosis. stasis = se.priv. [Qr. frecvent. pleurala. hipermetropic pe un meridian. adica a *somatognoziei. ASLO / ASLO / ASLO. [Cat. cauzata de incoordonarea neuromusculara. sterixis = pozifie _fv(fl. a lichidului de staza gastrica. de ia istanai = a plasa. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. -onis = asociere. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. n. ASTENOCORIE. a • priv.priv. pu-tore. a . ulceratii. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. s. Se mani-festa prin dispnee. ASOCIATIE. / aspiration. / asthenocorie.prw.priv. / aspermatisme. spre. *Edul-corant de sinteza. a. V. / asystolie. Se observa In leziunile lobului parietal. s. f. [Qr. de la a .: *psihastenie. f) a. iar imaginile sunt percepute deformat. s. ASTERIXIS.

18321910.. ATAXIC. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. s. crisis. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. intrinsec (cu mecanism incert. Jfanovra. protoplasmatice si a. . adj. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. s. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. [Cfr. Ca urmare. / atavisme. n. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. constand In agitatie extrema. determinand secretie de IgE). atara-xia = impast6i.] Sin. f. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. a.hta. ASTM. survenind In special noaptea si dimineata devreme.cwr'\ V. codificand proteina denumita frataxina. / asthma. s. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. s. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. 2) Bolnav afectat de ataxie. senzatie de strangulare. astroci-tom. / astroblastoma.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. s. [Nikolaus Freidreich. derealizare. / astragale. Termen vechi. de grad mic (I. ASTRAGAL.. Cu debut Intre 5 si 15 ani. astron = ste-a. anat. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. [Cfr._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. profesor de anatomic. wheezing si sibilante. In care intervin numeroase tipuri celulare. ou f. ATARAXIE. neurolog airman. atturcare = a mcepe. m.-dicina in. pot fi clasificate In: 1) A. / astrocytome. [Ernst Viktor von Leyden.\ 1) Ocurenta brusca.rna. s. r. atavus = strOmofi -ism.oase.u sunt dare. A.. / asthme. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. [Lot. aranja. m. m.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. de p. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. / ataraxia. me. diitringens. m. simptomatic. A. mecdc airman.: fenomene a. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. spontan sau prin terapie. violenta ca manifestare.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. frica de a Innebuni. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers.caia la ^(e. Etiologic se disting a. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. infecto-alergic sau atopic intrinsec). a. greata. parestezii la nivelul membrelor. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. Strasbourg fi •SerKn. cardiac. Functiile a. a . de p. / ataxie.priv. reflex. / astrocyte. f. durere sau Jena toracica. Se disting a. 2) A. transpiratii. eozinofile si linfocite T. iar celalalt normal. tremuraturi sau secuse musculare. adj. / atavism. s. s. reversibile partial sau total. s. ASTROCITOM.: ereditate ancestrala sau de revenire. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. din unele stari febrile. / ataxic. adj. Indeosebi mastocite. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. de a deveni nebun. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. profesor de. la tattein = a ordona. convulsii si tulburari de mers. Sin. / ataxique. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. n. medic airman. astron = stea. [Cjr. m. frisoane sau bufeuri de caldura. b. II). protoplasmic. senzatie de sufocare. tab. n. din {ST. readus In drculatie de *DSM IV. lat-tein = a ordona. emetrop etc.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. ce se manifesta In ortostatism (statica). ataktos = nere. / ataxia. simplu. a aranja. 3) In limbaj curent. s. sin. / astrocyte. [QT. s. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. F. cu staza pulmonara. [Qr. a. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. 2) A. spasmodic. disartrie.. care sunt dezordonate. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. n.te. -e. vertij. \Lat. a Uga.. sau f.: amiotaxie. Gena a carei mutatie este responsabila de a.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. 2) Detasare emotionala. m. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. s. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. kytos = ceCuCd. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. taxis = ordonare. ATAXIE. Sin. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). patologica. indiferenta.dde. A. la a . ASTROBLASTOM. In sange apar Ig. kytos = cdula. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. 3) A.: boala Friedreich. -<wno. de.rg. / talus. Pseudoastm (v. In mers (a. / astringent.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. s.. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. deci un a. prin complicatii cardiorespiratorii. asthma = gAfaiaia.ASTM pe acelasi meridian.: criza.. 2) In limbaj clinic. a.guiat. adj. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. la a . s. s. / attaque. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. atribuit unei react" reflexe.astroblastomul si IV glioblastomul). [tfr.priv. ASTROCIT. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.. ATAC. s. astm (1). blastos = germe-n. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. fibhlare. cinetica). s. De exemplu. fibros. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).udwig Bruns. grupate In fascicule. de. si a. apoi dt patoCogie me. cu formare de complexe Ay-Ac). exista trei mari tipuri: a. 1858-1916. n. 182S-1S8Z. a. 6) A. cu celule gigante (gemistocitice).] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia.id. In care un ochi este astig-mat. tabes ereditar. / astrocytoma.. / astroblastome.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. s. fara relatie cu o reactie alergica. m. [Lot. de grad malt (III . stringerc = a strange. *apoplexie.te.). ATAVISM. iar In 10% diabet zaharat.: pseudotabes (v. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. astragalus. -omo. m. astragalos = os. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. de la ad = cdtre. cu prognostic bun si evolutie lenta.] V. astron = stea.. s.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. denumit uneori si a. / astringent. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a.. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. s.priv. a. m.di. stroke. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. s.. F. ASTRINGENT. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. [itd. n. f. n. f. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. n. de. aranjare. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. Sin. sau pseudoastm. cu tuse. \Qr. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. / ataraxie. . [I. frica de a muri. Ex. / attack. s. f..

f. [Qr. f. gr. [Lat. se poate fibroza. attitudiae. tab. unde sonore etc. f. attikos = referitor la fitena. sphtiiru = sfera. este considerata o boala generala oom-plexa.} Sin. s. substanta reticulata). prezinta trei mari zone: troposfera. s. / atticitis. / athymie. / atlas. s. ghips etc. ATICA. thy-mos = minte. fumatui etc. / atelectasie. s. atheromectomie. In literatura medicala. pentru aterectomie (v. pana la Inaltimea de 5 km. ATEROGEN. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. s. X.] Invelisul gazos al scoartei terestre. s. [a attenuare = a s[a6i. / atherogene. ulcera. Forme (In functie de localizarea procesului de a. In ultima instanta. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. ionizante. / atherosclerosis. gr. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. / atherectomy. sklerosis = indurare. f. / atheromasie. a6ur. s. . [Qr. / atheroma. \Gjr. angeion = vas. f. 8. f. dur. / atheroembolism. aritmice. formatiunile subtalamice. s.: boala Hammond. s. ATMOSFERA. fierturd (-oma).priv. Var. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. attikos = referitor [a ^. a unei boli). / atypic. n. embolie. / atherogenese. timus. si coree. / atticotomy. termen prduat ulterior m arfiitecturd. atomos = mdivi-zihil. / athymia. spontane. atmos = vapor. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. 'in functie de evolutie. ATEROEMBOLISM. s. / attique. [Lat. adj. de la typos = tip. a . nudeele gri centrale. indeo-sebi industriale. ektome = eyizie.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. fierturd. s. localizata pe arterele coronare. ATEROGENEZA. ATOM. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. NA: recessus epitympanicus. m. n. m. / attitude. abductie si rotatie intema. Dupa Intindere.oase. / atheromasia. / atom. adj. la 0°C. / atticite. / atheroembolism. din metal. s. Proprietatile fizice si chimice ale a. atticus. [Lat. / atmosphere. s. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. A. care spijina cerul pe umerii sai. secfiune. f.tena. / atticoantrotomy. lobulara sau segmentara. V. f. / atherogenesis. [Gr.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). sectionat fi temnein = a tdia. / splint. s. ATICOANTROTOMIE. s. -oma. / attenuation. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. / ath6rome. a aranja. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. sphaera. f. f.] Portiunea superioara a *casei timpanului. adj. n. se poate calcifica si. hastelta = Bat mic. / atypique. [C. f. Var.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. [Cfr. deviere de la o forma considerata caracteristica. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. m. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.] Procesul de formare a placilor de *aterom.: dislipidemia. s. / attico-antrotomie. f. ATELECTAZIE. [Cyr. A. s. gr.. s. -oma. [Lat. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). poate fi: masiva. fierturd (-oma). s. ballein = a arunca). de. \Qr. athere = terci. ATEROMECTOMIE. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. Ideas = e^tremitate. atticus.. m. s. f. f. f. ATENUARE. s. fierturd (-oma]. spirit. s. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. antron = pefterd. f.] V. s.] 1) Scaderea tonusului afectiv. s. f. a. antrum. ultenuatio. ATITUDINE. atticus. / athetose. aranjare. In evolutie. a . (ex. [Lat. ATETOZA. de obicei In forma de lama subtire. secftune. s.).} M.: forma a. din gr. \Gjr. attikos = referitor [a fitena. [Qr. \Qr. embole = acfiunea de a arunc. f. din gr. s. de [a luiiein = a ordona. f. / atticotomie. 2) Absenta timusului. atlas = atlas. / attelle. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / attitude. athere = terci. cantareste circa 5-1015 tone.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. lemn. ATIMIE. / atlas.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. fierturd. formand un fibroaterom. prin a. termen preiuat ulterior in arfiitecturd.] Dispozitiv. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. adj. manifesta prin deficit anabolic. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. ektasis = dilatatu. variaza cu altitudinea. f. athere = terci.r. s. a . Sin. lente. tome = tdiere. de la temnein = a tdia.: sindrom Louis-Bar (v. athere = terci. ATLAS. symbolic. tomos = taiat. s. ATIPIC. ATEROM. s. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. se Intelege formarea de ateroame multiple. Ex.. -ita. m. attikos = referitor [a Atena. A. / epitympanic recess. / atherosclerose. f. f. [EdouanI Francis Kirmisson. ATEROSCLEROZA. s. profesor de. de [a emballeia = a arunca m (en = in. 1 atm = 105 pascal. m. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. f. athere = terci. tipica. [personaj mitologic: titanul Atlas. genesis = prodwere. athetos -ne. ATICOTOMIE.priv. / atelectasis. atticus.priv. ATICITA. de inactivitate totala. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. {Cjr. -oza . constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala.: ateromectomie. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar.). chirurg francez.. -onis = atenuare. gemian = a produce. f. Etiologia a. / atome. anat. s. / attenuation. din gr. / ath6rectomie.] Neconform unui anumit tip. 1'. f. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. athere = terci.fi\at. f. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie).. s. / athetosis. / atmosphere. s. de [a temriein = a taia. atypical. manifestata prin stare de indife-renta. are o 199 .priv.) la traversarea unui anumit material. stratosfera si ionos-fera. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. fiind. gr. fierturd. ATELA. 2) thymos = principiu vital.a m. s. model. Uneori. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. [Qr. fierturd. 2) A. de la skleros = tare. de la a . f. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. [Cfr. iithere = terci.): 1) A. [at. wtdrire. de. taxis = ordonare. a. aptitude = aptitudine. tome = tdiere.. s.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. s. A. marcd.sau bilaterale involuntare. f. typikos = tipic. gr. A. [Lat.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. coronariana. termen preiuat ulterior in arliitecturd. f. [Itai. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. la nivelul extremitatilor. cavitate. ATEROMATOZA. s. totodata.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. ate-les = incomplet. Intreaga a. / atherogenic. s.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. din gr. poate fi acuta sau cro-nica. din tat. material plastic. [a gennait = a produce. [at.

*hipotensiune ortostatica). s.: 1) A. *ataxie. m. a z. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. s. / atropine. s. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. 2) Forme In care a. auricular . de [a attcrere = a. Ex. 4) A.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. sarurile solubile de a. de. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. / atrophy. f. exceptional. / atresie. / atony.antecamera. Uneori. f. V. sectionat fi tem-nein = a taia. [Qr. / atopie. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. difuze sau circumscrise. Lachesis fi fitropos). ATRIOTOMIE. s. 5) A. la varsta adulta.. / atonie. c. [Qr. cicatriceala . cu afectarea retelei cutanate de colagen. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.: boala Sudeck (v. si anticolinergic. *boala Pick. (zeif:e. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. / atresia. a . este un sistem neutru electric. s. irons = p&ste. -(rum = negru.} Absenta *transferinei din sange. (identici sau diferiti).: auriculotomie. A. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. dupa o infiltratie locala de corticoizi. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. dentorubrica). ATONIE. caracterizata printr-o slabire extrema. 1) A.). in blocurile atrioventriculare..dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. atrium. care apare sporadic. profesor la ^{am6wg. uscata. diminuarea tonusului muscular. subcutanata sau intravenoasa. la a . -onis = frecare. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. atria. -trum = negru (deoarece in acwtd.. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. 2) A. fara pierdere prealabila de substanta.priv. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului.: hipertrofie. \Qr. s. antisecretoare. In ansamblu. c. f. n. tomos = taiat. si vaporizator. ATREZIE. cu predispozitie ereditara. (1). [Cfr. generand anemia sideropenica congenitala. iar In doze man are actiune centrala.. . s. de. Ciotflo. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. gr. / atrophie. s. NA: atrium. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. corticate izolate (*boala Alzheimer. a.. musculara. (2. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. f. f. [Lat. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. a.. [Lot. olivopontocerebeloasa.: boala Aran-Duchenne (v. tresis = orificiu. cortizonica . alcatuind molecule. idiopatice sau congenitale. prin venele cave si sinusul coronar. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. atomos = indivizibii.. tro-phe = ftrana. sunt de ordinul lO"10 m. gr. 2) A.priv. cu excep-tia plamanilor. s. ATP / ATP / ATP. semne *extra-piramidale. / atomiseur.priv. f. Sunt incluse In aceasta categorie: a.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. poate fi difuza sau localizata. Sin.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. pi. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. tome = town. s. 8) A. Abrev. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Sin. / athrepsia. atrium =. secundare. A. a . [Lat. s.priv. M. s. / attrition. este reversibila.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. / atransferrin(a)emia. s. atrium = antuamera.camera superioara a fiecarui hemicord. f. trd 'Parce. ATROPIE.).] Alcaloid extras din Atropa belladona. f. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. ce poate exista fie liber.: FoFi-ATP-aza (v. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). [Cfr. De asemenea. [Qr. secfiune. m. n.ATOMIZOR structure complexa. \Gjr. dar cu respectarea tesutului elastic. ATOMIZOR. Sudeck's disease. utehna. Iar atrophy. 2) A. 3) A. ATRIU. prostatica provoaca o retentie a secretiei. V. tonos = tensiune. fie In combi-natii cu aiti a. / athrepsie.a. m.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura..cicatrice netraumatica si superficiala.] Stare de denutritie grava a sugarului. deficitului de dopaminhidroxilaza. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. a. Administrate pe cale bucala. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.). f. haima. f. amiloidozei sau. Tipuri: 1) A. a .dupa o *corticoterapie prelungita. s. a . ATRITIE. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. nutrifie. / atopy.). Sangele trece din a. primitiva In treimea inferioara a gambei.. / atriotomy. senila . ATROPINA. A. s. Dimen-siunile a. -atos = sange. s. / attrition.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida.priv. se facea focul [a romani. ATOPIE.: *boala Kraepelin). atopos = in afara (ocuiui normal'. sunt utilizate ca spasmolitice. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. / atropine. antiemetice. V. Ant. s f. ATRANSFERINEMIE. topos = foe. f. a. 1866-1938} Sin. cfwurg german. cavitatea timpanica propriu-zisa. dintoto'i ferrum = fier. camera. [at. s. s. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. 3) A. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. atropa = fieliadcinili din gr. tra. diabetului. cardiac (NA: atrium cordis) . f. alba Milian . mnegreau). ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. -ina. aplazie si hipoplazie. vulvara . f. se utilizeaza In colire ca midriatic. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. de la ater. care devine galbuie. s. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. si evolueaza progresiv. 6) A. s. c. este adesea ireversibila. a. inertie uterina. de. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. / atransferrinemie..stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. freca. 3) A. localizata sau difuza. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. 3) / atrium. s. ale destinulw. Atropos = una dintre cdt. / oreillette. f. a. 7) A. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. s. Forma particulara: a.priv. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. ATREPSIE. Clasificare dificila. f. A. dar superficiala. f. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. *coreea Huntington. ta a . iar perefii se. Sudeck. -tra.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. / atomizer. (a ater. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. a . [Paul H. -ina. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. *scleroza laterala amiotrofica). Sin. s. f. atriotomie. f.. c. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. dementa senila). a alcoolicilor (corticala tardiva). co-loida . Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager.priv. threpsis = nutrifie. attritio. [Lot.

este evaluat la un control ulterior. f. f. alaturi de *inspectie. / auriculaire. inde-pendenta de existenta surditatii. adj. autism infantil). / auricular. agglutinare = a iipi. atomic 79. Cea mai precoce psihoza a copilului. s. la temnein = a tdia. {Gfr. imediata.. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. ale subiectului. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. AUDIOMETRIE. s. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane.. a.. [Lot. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa.. etimoio-gia tc. s. a uni. s. s. olfactive. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. / autistic. de. gr.\ Sin.. cu nr. [a amis = urtcfie. / autoagglutination. -ina . la plassein = a forma...me. / aura. obtinandu-se *audiograma. A. autos a sine. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. Este un metal galben. vizuale. s. activa). s. din [at.. n. Cat. m. m. [at. m. s. A. AUTIST. de. coloidaf). AUTISM. Dupa Laennec..rme. iar copilul mic este izolat. / audimutitas. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). congenital word deafness. prin intermediul *stetoscopului. gustative. dim. Sin. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. mediata. / audibility. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. de. s. la auris = urecfie.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. uuufi. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. simbol Au.ATROPISM ATROPISM. s. gr.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. a. / autoagglutinin. de. sectiune.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu.. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. agglutinare = fl Ivpi. foarte dens. s. autos = sine. plasis = modl-[are. n. s. *eicosanoidele. dim. n. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . akos = re. osteon = os.it. audit. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala.nutw atropina. s. -ism. autos = sine. cu lumea exterioara. [Lot. modificari de apetit. dys = grw. f. s. audire = a auzi. ausciiltare = a asculta cu atenpie. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. f. ascuitare. AUSCULTATIE. [Lot. s. NA: digltus minimus (2).z. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). / audiometrie. f. de la therapeuein = a ingriji. ca urmare. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. insufi. f. tabagismului etc. fl au. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. [a audire = a auzi. s. autos = sine. fara a cauta un contact. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. abdominale. gr..] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. s. adj. f. auricula. AUTOAGLUTINARE.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. AUTOAGLUTININA. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. AUTACOIDE. m. mutus = mut. s.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. audire = a auzi. s. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. / autoagression. a. gr. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. / auscultation. m. / atropism.).] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. / audition.: boala sau sindrom Kanner. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.] Element chimic pretios. s. s. -ism. tome = taie-re. / audiogramme. s. adj. metron = mOsura. f. pi. / atropism. s. \Cjr. s. dificii. de sete sau afective. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. AUTOAGRESIUNE.. Prezinta *ecolalie. m. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. AURICULOTERAPIE. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. / autoagglutinine. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. [Lat. aurum = aur.). i. {Lot. -onis = atac. f. f. / audit. s. ihsufi. de ex. n. / autisme. urechiusa sau auricul al inimii. [at. [Lot. ou f. n. onis = auzire. / autism.. [Qr.: sindrom Seals (v.la amis = urecfie. f. AURA. f. {'Eng[. gr. a modela} Sin. de. s. AUDIMUTITATE. / auriculotherapy. f. [Lot. n. f.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. s. 'palpare si *percutie. / auto-agglutination. auricula. / audimutite. s. / audiometry.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. m. f. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii.. AUDIOGRAMA. / auriculo-osteodysplasie. AURICULAR. / audit. se disting a. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. f. Unii dintre compusii a. / aurovertin.: atriotomie (v. Se utilizeaza audiometrul. s. f. A.] 1) Care se raporteaza la ure-che. / auscultation. pasivS) si de a asculta (a.. cutanate. de. auricula. dim. gramma = Inscriere. digitus auricularis. [1^. audi-tus = auz. auricula. La adult. AUROVERTINA. therapeia = tratament. insufi. / self aggression. f. [Cjr. / audibility s. a uni. [Lot. [Lot. s. m. hearing. sounding. m. s. AURICULOTOMIE. s. dim. / autacoids. f. sau f. s. [Lot.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. / Beals' syndrome.. s. autos = sine insufi. si a. s. f. Actiunea de a auzi (a. / auriculotherapie. autos = sine. paihice etc. AUDIT. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. gr. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic.. audire = a auzi. s. [Lot. audi-bilis = cars poate.] 1) Cu referire la *autism. f. 2) Subject care sufera de autism. [Lot. / auriculotomie. adj. {Cfr. pi. AUDIBILITATE. s. AUDITIE. Totodata. insufi. aura = rasufiare. / audition. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. / audiometre. audire = a auzi. / auriculotomy. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. audi-lio. / aura. s. 2) In prezent. A. s. f. n. f. aggresio. f. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. uneori manifestari auditive. / gold. *serotonina. [Qr. de la aggredi = a ataca.diu. [Lot. In forma foarte dis-persata. / audio-meter. s. f. / aurovertine. de. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / autiste. *angiotensina. / or. / autaco'ides. f. f. / audiogram. AUR. m. s. AUDIOMETRU.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare.

a descompum (dis = separat de. AUTOHTON. In starea de *inanitie. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. / autochtone. / autophobie. / auto-catalysis. / autoh(a)emolysis. / autohemotherapie. apdrat (in = tip-sit de.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. automatos = spontan.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. immunitas. tie. / auto-immunite. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. s. f. viral (pseudoautoantigen). dia = prin. [Cjr. s. autoimunitate. de la. adj. / autochtonous. de. s. AUTOCLAV. daca sunt accentuate. a. / auto-immun. autos = sine. autos = sine insufi. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. AUTOHEMOLIZA. Ex. s.: a. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. autoimunitate. f. / autohistoradiography.separare. f. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. digestio.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. f. corpus. / autoantigen. m. totusi metoda a fost reluata. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. de la lyein = a distruge. analyein = a rezolva. dobanditf). / autoclave.. autokhton. f.} Teama patologica de a ramane singur. / autohistoradiographie. fiziologica si a. [Cjr. {Cjr. a purta).*autoanticorpi . iar pentru primele doua semnificatii autophagia. / autophagocytosis. autos = sine insu^i.re. din gr.} V. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . s. s. [at. s. s. s. f. autos = sine insusi.: boala a. AUTOCRITICA. / autoh(a)emotherapy. V. m. s. AUTOGREFA. AUTOGEN. / auto-antigene. *tract uveal. [Cjr. / autophony.: sindrom Marlin (v.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. adj. A. / autoerythrophagocytosis. erythros = rosu. autoimunizare si autotoleranta. apoi 3 pana la 10 ml. grefa. lysis = distrugere. anti = contra. insusi. [Cyr. AUTOANALIZOR. / autocriny. se manifesta ca *boli autoimune. autos = sine insufi. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). V. AUTOFONIE. care. autoimunitate. kytos = ceiuid. autos = sine insusi. s. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. autos = sine insusi. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / autodigestion. kytos = ceCliiSf -oza. iat. [Cjr. f. therapeia = tratament. din gr. [Cjr.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. katalysis = disotutie. f. / autocrinie. prin consumul tesuturilor proprii. / autograft. "mielina. autos = sine insusi. [Cjr. gerere = a duce. Obs. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. de [a khthon = pdmdnt. s. munus = o6[igatie). s. autos = sine insusi. [at. / auto-hemolyse. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. radius = raz. / autoanalyseur. f. \Qr. criticus. / autoantibody. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. de la digerere = a duce in parti diferite. endo-gen. mucoasei gastrice. AUTOERITROFAGOCITOZA.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. [C/r.centa. -oris = carp. / autogenous. f. phagein = a manca. AUTOIMUN. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. / autogene. kritikos. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. munus = ofiCiga^ie).} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. AUTOCRIN1E. divi-ziline a unei idei pe puntte. f. n. V. *tiroida. In toate cazurile mentionate. [C/r. f. AUTODIALIZA. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. f. / autoanalyser. s. -onis = descriere. / autogreffe. [Qr. AUTOANTICORP. lyein = a.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. intoxicatii. s. -atos = sdnge. A. [Cfr. / autodialysis. f.. phagein = a mdnca. Ex. de la immunis = scutit. f. care poate apare In unele boli ale urechii medii. / autophagia. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. / autoerythro-phagocytose. phagein = a mdnca. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . Se Incepe cu 2 ml. adj. deoarece sunt . / autoclave. f. (at. autos = sine insiifi. AUTOCATALIZA. de (a krinein = a disceme. *spermatozoizi. / autophonie. immunis = scutit. / autodialyse. [at. haima. auto-phagy. [Qr.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. la ana = din nan. apdrat (in = [ip-sit dc. n. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. din "pancreatita acuta. krinein = a separa de. / auto-digestion [Cjr. f.a. f. AUTODIGESTIE. Indeosebi ale constituentilor plasmei. de [a graphein = a scrie. \Qr. autos = sine insufi. Se disting doua alternative: a. s. (at. AUTOANTIGEN. outos = sine insusi.: In engl. / auto-immun. f. [Gjr. autos = sine insufii phobos = fried. f. s. a. autos = sine wsusi. grapheion = penifa de scris. iarasi. s. AUTOFOBIE. AUTOFAGOCITOZA. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. V.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. graphein = a scrie. s. [Gr. s. fesut. haima. s. s. f. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. AUTOFAGIE. f. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. f. -oza. m. a. s. se pare. zilnic sau o data la doua zile. histos = fesdtura. V. autoantigen. AUTOHISTORADIOGRAFIE. gr. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. / autoimmuni-ty. adj. de ex. m. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. autos = sine msusi. s. f. / autophagie. -e. s.} Sin. gruphium. / self criticism. driceag de altoit. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. f. autos = sine insusi. In prezent este putin practicata.. / auto-anticorps. [Cjr. [l^r. iat. \Gjr. anti = contra. m. / autocatalyse. [Cjr. 2) Stare morbida. s. AUTOHEMOTERAPIE. Acesti a.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. s. s.insusi. s. s. f. Cat. f. autos = sine insusi. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. iradiere sau 'in neoplazii (a. Indeosebi In medicina sportiva. la katalyein = a distruge. adj. AUTOIMUNITATE. m.). In organismul caruia Ti apartin. autoimunitate. f. autoradiografie. / autophagocytose.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. f. V. s. s. observata In unele boli mentale. / autocritique. autos = sine. dialysis . lysis = distruge. adj. s. f. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. s. -atos = sange. s. s. autos = sine insufi. / autophobia. autos = sine msusi. asociata unor manifestari patologice.

/ autosuggestion. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. autotoxicoza. [at. f. termen recomandat. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. s. adj. tiroidita Hashimoto.AUTOIMUNIZARE imune. / autoplasty. a. s. De obicei. / autoregulation. Sin. s.: *a. suicide (3). ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. autoan-tigen. Ex. *a. a modeia} Sin. s. rdafie. Var. scopia = e^aminare. s.). / autointoxication. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. Ex. Ex. A. [at. [Qr. f. AUTOMATISM. sau automates = spontan. pedepsi. 2).] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. antialeatorie si antientropica. / auto-radiographie. graphein = a scrie. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. f.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. somn. / self-punishment. Var. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. mental etc. elaborat sau inconstient. [at. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. Sin. Sin. ou(os = sine. AUTOSUGESTIE. autos = sine. autoimunitate. m. [(yr. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. boli metabolice. f. s.: lupusul eritematos diseminat. s. se observa uneori dupa o leziune medulara. leucopeniile imunologice. s. autos = sine msusi. din cauza etimologiei improprii a termenului a. logos = raport. AUTONOMIE. gr. si autopuni-tie. AUTOLOG. f. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. De altfel. autos = sine insusi. [CJT. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. [Qr. reactional sau spontan.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. f. s.: sindrom Clerambauld. regulare = a rigid. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. -onis = mutitare.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze.). f. [at. e. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. automatismos = autoacfionare. Poate fi fiziologic (ex. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). a e?(amina. autos = sine insusi. / self-regulation. insufi. Pentru alte boli. diabetui insulinodependent s. Prin a. ia mutilare = a scMbdi. anuntandu-l ce va face si ce va spune. f. f. de. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. apdrat (in = [ipsit de. s. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. autos = sine insusi. [^r. f. / autolysis (1. s. / autosuggestion. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. AUTOLIZA. s. Intermitent. passivity phenomenon.). munus = o6[igatie).] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. s. sugestie. autos = sine insufi. A. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. AUTOSOMAL. AUTORADIOGRAFIE. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. f. f. / autonomy. 3) Sin. bolile Biermer si Basedow-Graves. tie. A. / autonomie. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. f. s. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. AUTOMUTILARE. AUTOREGLARE.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. autopsia. autoanticorp. / self-treatment. Indeosebi lizozomale. s. -onis = pdrere. Indeosebi guta). s. anemia hemolitica autoimuna. AUTOSOM. [CJT. pentru autozomal (v. / autoimmunization. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. epileptic. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. s. de origine accidentala sau criminala. / autoplastie. pumtio. f. \CJT. gr. m.: a. AUTOSCOPIE. Cea mai importanta a. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). f. automutilation. Enzimele sunt de origine endogena. a unui tesut sau a unui organism.] Comportament involuntar (miscari. n. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. -onis = pedeapsd. s. de [a plassein = a forma. prin autoagresiune sau autoimunizare. / autoradiography. adj. 203 . [Cjr. / auto-immunisation. [CfT. opsis = vedtre. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. activitati). insufi. [Gjr. s.). prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. 2) Medicolegala. f. / self-mutilation. [€/r. / autopsie. AUTOIMUNIZARE. AUTOINTOXICATIE. immunis = scu-tit. f. f. s.insufi. plastos = moddat. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. AUTOPUNITIE. grefa). aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. A. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata.: necropsie. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. este de tip cibernetic. / autopsy.: a. s. / autologous. autos = sine insufi. s. [^r. f. medicalio. nomos = o6icei avand fortd de iege. [Qr. f.sale sunt devansate sau repetate In ecou. -onis = medi-cafie. radius = razd. / autologue. [at. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. f. de. autos = sine. de. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . Indeosebi la nivelul organelor genitale. suggestio.} Inde-pendenta functionala. de (. [CJT. [at. / automedication. oftalmia simpatica. lysis = distrugere. de la skopein = a vedea. / autoscopy. f. AUTOPSIE. A. f. / automatisme. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. v. in = in. originea autoimuna este doar presupusa. pentru autozom (v. V. A. f. f.).a lyein = a distruge. mai ales al celor neurocibernetice. AUTOMEDICATIE. care survine In cursul anumitor start patologice.: sinucidere (v. s. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. tat. ia punire = a. ou(os = sine insusi.] Despre tesuturi. autos = sine insufi. s. / autolyse. la toxon = sageata. / autointoxication.: autotoxemie. AUTOPLASTIE. s. outos = sine insufi. / autopunition. Activitate motorie involuntara.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). autotoleranta. s. / automatism. s. urechi etc. autos = SIM insusi. V. celule.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. Independenta fata de controlul voluntar. / autoscopie. / automutilation.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. [§r. [at. Tmbatranire) sau patologice (migrena.. f. poate fi: 1) Medicala. cardiac) sau patologic (ex. de origine intestinala. s. Sin. autos = sine insusi.: ritm idio-ventricular (v. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana.: autogrefa (v.). mutilatio.

*centrifugei. s. AUTOZOMAL. AUXINA.). dezechilibre hormonale. f. / autotransfusion. a. este perturbata. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. m. autoantigeni. / avascular. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. In celulele somatice. / hearing. / auxine. spontan sau provocat al unui fetus malformat. pentru varfui sagefiior. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. ca bioxidul de carbon si amoniacul. adj. ammoniakon = sore de amo-niu. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. spontane care se repeta la sarcini succesive. f. h. int. s. [Cjr. s. s. [GIT. Mai trebuie mentionate: 3) A. -atos =. s.-h. si neuro-endocrinologie. [at. AVORT. velsus. f. -onis = arort. 2) A. dim.. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / avitaminosis. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. \Cjr. de. s. [Qr. soma. aviver = a indeparta marginile unei piagi. n. Uneori. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. irophe = fiTana. Conform acestui concept. s. Ex. f.] Curatarea. / autovaccine. s. s. unul fiind de origine materna.] Anglicism sin. s.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. [Cfr. / avulsi.: evulsie.: 1) A. din [at. AX. tolerantia = suportare. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. s. de.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.} Sin. Sin. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. Clasic. diferential.. a. AUTOTOXICOZA. adj. trails = pesle. de.: autointoxicatie (v. s.: a. si doi cromozomi sexuali. s. AUTOZOMIC. [Qr. (a vaccind = variola vacitor. cu autozomic (v. / avivement.: a. \fr. s. / auxotroph. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. a se dezvoita. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. f. indurate. In caz de sarcina gemelara. [Qr. n. In general legata de o carenta alimentara. a se dez-voita. provocat: 1) A. [Gjr. Ex. vivus = viu. f. stare denumita *autoimunizare.: *boala beriberi. / autotoxicosis. AUXOLOGIE.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. -ozo. autos = sine insufi. [at.. haima. testului osos favorizeaza consolidarea. f. s. de [a auxein = a crefte. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). \Cjr. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. audire = a auzi. -ina. este probata de *neurocrinie. phytohormone. autos = sine insufi.. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. s. AVULSIE. / avulsion. autas = sine insufi. [Qr.. auxe = creftere. axis = ayl. adj. adj. a. / self tolerance. 3) A.: autointoxicatie (v. adj. f. / autosomal. vita = ria. f. AUTOTOXEMIE.on. ouxe = crestere. auxanolo-gy. f. si ure-che interna. / auto-tox(a)emia. h. iar celalalt de origine pa-terna. PP: *pelagra. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. AVIVARE. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). boli genetice). sanatoase. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. In prezent. axon. -ina. vasculum = vas mic.a. dentara. / avasculaire. insuficienta renala. adj.. a priv. s. de (a vellerc = a trage. fistule sau fracturi. de la toxon = sageata. autos = sine insufi. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. [Lot. / auxin. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale.. a. s. / avidin. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. autos = sine insufi.Corp. / autotrophe. adj. la vas. a smulge} Extractie. hipotalamus si hipofiza. AUTOZOM. AUTOTROF. -onis = tcipire. dm-uiio. logos = stiinpa. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. f. / avortement. f.). D: rahitism. s. Proteina din albusul de ou. [at. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. f. tat. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. aceasta limita este stabilita la 180 zile. [at. Realitatea a. freshening. fausse-couche / miscarriage (spontan). [^r. / auxotrophe. a -priv. V. sangele este recoltat inainte de operatie. Var. abortio. AUTOTRANSFUZ1E. AVASCULAR. [Qr. / autotoxemie.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. / axe. f. dar. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. soma. n.] Sin. / autosomique. f. n. adj. Ex. AUZ. loxikon =° otrai'a. s. Organismul uman poseda 44 de a. gr. AVITAMINOZA. AUTOVACCIN. s. izoimunizare Rh. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. decompensare cardiaca. S. constatata 204 . sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. / autotransfusion. s. f. / avivement. -atos = Corp.: autosom. ortus = nastere). A.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. f. adj. a . vasis = vas. s. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. de (a toxon = sageatd. m. / autotrophic. s. s. m. de la auxein = a creste. fusio. / axis. s. aiitos = sine wsusi. f. \Lat.. boli infectioase. s. abortion (provocat). / ouie. V. f.] Care este lipsit de *vascularizatie.-h. Scopul a. / autosomique. trophc = firand. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. -ozo. / autotoxicose. s. / auto-tolerance. a. miprastiere. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. autos = sine insufi. [Cjr. autos = sine insufi. alterari cromozomiale. soma. m. de (a auxein = a creste. 4) A. / autosome. -atos «= sdnge. V. {QT. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. autos = sine insufi.i [at.t. s. / autosomal. / auxologie. auxe = crestere. 2) A. m. adj. a se dczvolta. 4) A.priv. In cazul unei fracturi. / avitaminose. m. spon-tan si a. -atos = Corp. / avidine. a. / autosome. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. [Cfr. [Qr. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. C: *scorbut. s. / autovaccin. AUXOTROF. repetitiv. f. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. / auxology.).] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie.

s. Sin. s. / aisselle. / azoospermie. s..: paine a. o. f. din gr. fibra nervoasa. dl la philein = a iu6i. n.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. axis = ivffl. -o/. Indeosebi In transplantele de organe. / azathioprine.. [Qr. xenos = strain. f. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. A.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. s.. f. \Lat. [Cfr. [Cjr. asy-lon = [oc im'w[a6i[. / axerophtol. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. adj. s. AZOT.). ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. A. NA: vena azygos. s.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. [Cjr. adj. spcrma.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma.. Ex. 2) In fizica. tmesis = tOieturO.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga.} Care este lipsit de fermenti. / azide. copiilor ortani etc. s. / azot(a)emia..priv. adj. / azurophile. a. AZIMIC. adj. bazele purinice. In socurile traumatice sau chirurgicale. [Cjr. / axonotm6sis. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. / axonotmesis. m.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. creatina. huimii. AZOTEMIE. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. s. A. A. AXEROFTOL. / azoturia. f. / azotate. o.. / azyme. n. / axoneme. s. care include: azotui ureic..} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. / nitrogen. zooa = animal.] Intreruperea axonului.d. AZASERINA. m.] Sin. s. a priv. / axillaire. gr. ouron = urind. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. f. / armpit. a .priv. amo-niac etc. In tulburarile de metabolism. / asbestosis. AZATIOPRINA.13-0. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). Intra In compozitia enzimelor. Este determinata. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. fibrele A si B sunt mielinizate. tesuturilor sau organelor. [Qr. NaN3). / azymic. In mod normal. f.priv. Tacit. ferment. / azurophil(e). In ma-joritatea cazurilor. a . f. s. creste Indeosebi In afectiunile renale. adj. AZUROFIL. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. AZOTURIE. n. s. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. / axokinin. AXOPLASMA. / axoplasme. s. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / axenic. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. s. exceptand a.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. de [a a . axoa = cuyl. -aton = samdnfa. [Cjr. A. xeros = uscat. m. / axoplasm. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. AXILAR.. In prac-tica. m. m. utilizata In hematologie.] Proteina care. este cea mai mare. m. m. [Cjr.: nitrat (v. f. sarea de sodiu. [Lot. care poate emite si colaterale. / axillary. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis.. 'in mod asemanator.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. / azoturie. / azide. a . / axone. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. oase. n.: cilindrax. f. piloasa. zygon == perectie. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. AXILA. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. zoe = viaf.priv. care antreneaza o degenerescenta walleriana. \Cjr. f. s. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. Este moderator al oxigenului In respiratie. [Cjr. iar fibrele C sunt amielinice. lichid are temperatura de -194. adj.] V. s. / asylum. s. phi]os = prieten. AZOOSPERMIE. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). -atos = s&ngt. AZIL. a • priv. AXONOTMESIS. / azaserine. m. uremie. Ex. kincia = a nufca. AZIDA. / azaserine. m. s.45 gt kg corp/24 ore. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. / azot6mie. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. / azoospermia.il. / axenique. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. s. m. s.. AZOTAT. adj. pi. NA: axilla.: artera a. / axon. f. azotui din acizii aminati.priv. -ozo. n. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. nema = fir.: vitamina A (v. oecHe azur = at6dstrui. s. n .} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. A. a . AZBESTOZA. a . s. f.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. / asbestose. f. [Lat. / axerophtol. f. axon = !U(a. zoe = viaf. ophthalmos = oc/w. medie este vectorul stabilit. normala este de 0. la dreapta si cele doua mid vene a. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. s. anat. / azathioprine. geometrica a instrumentului.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. AXON. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. s. f. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. AXIS. s.priv. / axokinine. jug.. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa.priv. s. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / axoneme. sub forma de molecule diatomice. s. a . zoe = viatd. s. infirmilor. asbestos = care till poale fi stw.von = W(il. In general. regiune a. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). axilla. o. dupa fosforilare. / axis. sy-lan = ajefui. f. principala. 205 . [Cjr. a. zyme = drojdie. [Cjr. [Lot.] Sin. / azotate. 2) Uzual. s.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. / azote. -ina. o. s. A. Timp Indelungat. proteinelor. axillae. sectionare. In diaree sau In obstructii intestinale. s. asylum. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. [fr.priv. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). urmare a hemoragiilor. [Qr. AXOKININA. o. f. adj. instantanee consta Intr-un vector. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. s.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. tab. contrar etimologiei. f. {Cjr. acidul uric.. creatinina. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. Diferitii a. si hiperazotemie. / axis. s. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. s. A. axon = w(0. [Qr. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. V. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. In cazul neuronilor senzitivi. / asile. f. s. secun-dara. se numeste a. reactiveaza *axonema. AXONEMA.i zoe = viata. In cursul febrei.). f. axilla = su6suoard. f. AXENIC..

[Leon Charier. [Robert Koch.\ V. prof&sor [a 'Bni^elles. [Albert Doderlein. Dupa 14 secole. [Victor Babes. 18541926.: Vibrio cholerae (v. in 1905.[ pentru me. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. profuor ta 'Pisa. la Institutui '^ocke. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. denu-nut . fiactmo[og francitz. bacte.nist german. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. uterus). *b.. pre. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus.totog fi 6ac.riohg si igie.rwiog austriac.). 'Tufibinge. Ex.] Sin. prof&sor de. Sin. 1S63-1933. m. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. Sin. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. IS 75-1959 . cum calory ef dolore". Albert Culmette. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . 207 . [Kar! Joseph Eberth. cercetare. 1S35-1926. [Simon [''lexner. apoi [a 'Koma. 'Prcya. iar B. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. 18521931} Sin.: Haemophilus ducreyi (v.en.: abdomen.) nu a fost medic. BABESIA / Babesia / Babesia.). fiacte. Koch. / bacille. succesiv. f. la 'Zema. ci tin emdit latiii. Hr.miu[ 9^p6e.dicala. Corynebacterium).). Shigella). Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. piocianic. 'Se-rgen. D.n. descope-rit de Victor Babes. 60 i. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. 'Berlin. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus.n fi 'Muwh.: Pseudomonas aeruginosa (v. BABESIOZA. Angl. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie.tte. 1870-1961. se-rotog francez. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. din ordinul Papei. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman.: Mycobacterium leprae (v. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.] Sin. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic.} B. publicate la Florenta.dicina. apoi [a 'Serfifi. bacilli. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. tific etc. Jean Marie Camille Cluerin. 1843-1910} Sin..: *b. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. John Elmer Weeks. vrofesor (a Cjroninge. Zurich si Chicago. profesor [a Cjreifswaid. 1860-1940.rubor et tumor. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. Bolile provocate de genul B. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus.rican. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus.ioCogit. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.ri. se numesc *babesioze sau piroplasmoze./fiz. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. fiacte. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului..olog german. In continuare. Corynebacterium). gme-colog ge-rman. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. profesor [a 'Bucurefti. l^ie-no. care a inflnenjat profund gandirea medicala. in 1905.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. patoloaica. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus.j Sin. fiaclInolog japone. Mycobacterium).). (BCG).AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. | Carl b'riedldfuler.: Shigella (v. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. anatomic. babesia-sis. V.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. 8 volume intitulatc De Re Medicina. anatomopo. niedicinei si filo-sofici. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. s. / babesiosis. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. occiput. s. iJocte. me. d. [Robert Koch. anatomopatoCog gcrman. Sin. 1S60-1941. Klebsiella). 'Beriin. / bacillus. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. in 1443.: Yersinia pestis (v. bacteriolog fi igie-nift german. Hr. s.z. Ti^irtz. -oza. pi.: Corynebacterium diphteriae (v.: Eschehchia coli (v. [Edwin Klebs. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. [Shibassabiiro KiInsato. anatomopatofog german. 6actunoiog fi imunolog Belgian. Salmonella). BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. Sin.: Mycobacterium tuberculosis (v. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. vaccin BCG. tibia. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. BACIL. m. 1S721961. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. oftalmolog american. Mycobacterium]. s. 'SruJ(d[w. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. bigemina produce febra la vite. Octave Gengou.: piroplasmoza. medic norvegian. 'Seriin. Mycobacterium). amandoua transmise prin capuse. B. apartenenta b. in biscrica Ambrosius din Milano.riotog german. 1834-1913.rmatotog Italian. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana.} Sin.: Haemophilus influenzae (v.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a.rwiog fidgian.). 1841-1912} Sin.Suy. BABY BLUES / baby blues / baby blues. anus. 'Paris. profesor de igimd [a LiCte. [Victor Babes. 1852-1915. sugerand forma unui bastonas.\ Gen apartinand familiei protozoarelor.} Sin.: Klebsiella pneumoniae (v.. 18431910. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. Haemophilus). 1854-1926. Tomaso de Sarzana descopera.fe.: Mycobacterium leprae (v. [Auffiisto Ducrey. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. f. Wilrtz6urg. director de. August fohunn r'riedrich Loefflcr. Sin. radius. *b. Haemophilus}. -20 d. [Georg von Hofmann-WelIendorf.e.te. 1843-1K90} Sin. 1S47-1SS7} Sin. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949.: Shigella flexnen (v. Este prirna carte medicala tiparita.: Salmonella typhi (v. baron. [Lot. / babesiose. hemie.Cicero al medlcinei". clasa *sporozoare.

s. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica.} Sin. BACITRACINA. de [a bakteria = Boston. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. bakterioa. [William Henry Welch. apoi [a 'SerCin. •profesor ia 'Pans. baze. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. conserva forma si rigiditatea celulei. adica *antibiotice). Fusobacterium).te. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. / bacillaire. B. prin extensie. beta. / bacitracine.: Shigella dysenteriae (v. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". De obicei. Pseudomonas). este agentui etiologic al *antraxului. fiactenolog fi epidemw[og francos. iar reactiile bio-chimice. Schimbul de material genetic se poate produce. asemenea animalelor. B. 'SQsnigske. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice.). heterotrofe care. Specie (genul Bacillus.rio(og american. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus.: Mycobacterium tuberculosis. Intepaturi de insecte. 1882-1948} Sin. auto-trofe care. s.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. profesoT la 'SerCin. deja sintetizati de alte organisme. de asemenea.: Mycobacte-rium bovis. BACTERIE. / bacillar. Mycobacterium. Sin. 1S64-1943} Sin.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor.. / bacterie. sunt extrem de diverse. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. Lichidul din interiorul b. Sin. substante produse de unele microorganisme. s. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. asemenea plantelor. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. [Cnrl Sonne. 1876-1946} Sin. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. nici regnului animal. care nu apar-tin nici regnului vegetal. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. B. adj. s. de ia bakteria = Boston. ARN de transfer. bactmolog german. ubicuitare. prin transductie. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. medic fi Bocterioiog japonez. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. aldehide. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. medic fi Bacteriotog japonez. 1850-1934. si bacteriostatic.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. bacil-lary.. f. radiatiile ionizante (ultraviolete. 1) Sin. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. profesor de medicma internet ia Copenhaga. bacillus = dastonas. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. anatomopatolog fi igie-nist american.ze. 1852-1915. bactericidal. 3) Sin. ultrasunetele. Corynebacterium}.} Prezen^a de bacili In sange. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). Bacteriohg american. sunt. bakterion. 18701957.: 'b. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. s. B. \G. In esenta asemanatoare. Ex. f. / bacteri-cide. f. Walther Kruse. ter- . crezoli. [William H. s.rg fi Leipzig. Indeosebi a *bacilului Koch. Haemophilus). fenoli. 1862-1950} Sin. Citoplasma b. [Kiyoshi Shign. 2) In relatie cu un *bacil.: Corynebacterium diphteriae (v. dim. f. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). 1870-1957} Sin. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. fiactirwiog german. Salmonella). bacteria. dim. [Jean Hyacinthe Vincent. Aflate In conditii particulare. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. ca urmare a existentei unui focar infectios. Anna W. substante tensioactive. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai.: Mycobacterium avium. [Kiyoshi Shiga.: 1) b. 1858-1945} Sin. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. V.. adj. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. -ida. f. mezofile. profesor ia Johns 'Hofkjns. de asemenea. X. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. Shigella}. / bactericide.. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. de la bakteria = lias-ton. Park. [Lat.se reproduc pe cale asexuata. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. 6actenoiog german. BACTERICID. BACILEMIE.: Fusobacterium nucleatum (v. s. plasmide). Sin.: Salmonella typhi (v. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si.: Pseudomonas pseudomallei (v. Sin : Clostridium tetani (v. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. m. V. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. Williams. haima. cu dezvoltare optima la 20-30°C. pi. s. 2) b. 18631955. unele b. psicrofile. / bacill(a)emia. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. Shigelia). s. a.. medic fi 6actenoiog danez. n.nt Wroclaw. 1863-1939. bacillus = Sastonof. f. Soionia). / bacillemie. pot metaboliza doar compusi organici. m. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre.: Pseudomonas aeruginosa (v.. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus.). saruri ale metalelor grele. pot da nastere la *spori. [Alfred Whitmore. BACTERIDA.: Shigella dysenteriae (v. profesor [a 'Bonn. pustuloasa. B. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. f.). / bacterid. gama). cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma.: boala Andrews (v. 3) b. 2) Sin. dim. imobili. compus din doua straturi. s. \Qr. s. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. gr. [at. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. -atos = sdnge. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. In absenta glucidelor.: Haemophilus influenzae (v. / bact6ride. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi).} Sin. [Qr. t)ac. [Lot. Mecanismele de actiune ale b. cauzat de un bacil.: Shigella sonnei (v. de ex. 2) b. Acest Invelis. alfa. bakterioa.r. s. profesor [a Qreifswaid. nu confine germeni microbieni. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. f. / bacitracin.). BACILAR.} 1) Termen nerecomandat. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. prin *sciziparitate. adj. inhalare sau ingestie. adj. sunt lipsite de un nucleu veritabil. Incapsulati. dispusi In lanturi. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. m.: Clostridium per-fringens (v. [August Johann Friedrich Loeffler. Shigella}. caedere = a own. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. ARN mesager. / bacterium.

cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. / bacteriorhodopsin. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. dim. BACTERIURIE. V. / bacteriolysin. / bacteriology. f. semnificativa). B. bakterion. pentru care este caracteristica.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei.). de la lyem = a distruge. / bacteriurie. haima. s. parazite sunt necesare organismelor gazda. sintetizati rup peretele bacterian. [Lot. / bacteriolytique. pi. patogene. dim. lizogenie si lizotipie. din fiecare bacterie gazda. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. s. intestinale. opsis = vedm. bakterion.^aminare. [CfT.] Proprietatea unei substante (ex. lytikos = care. f. / bacteriostatique. / bacteriostatic. o serie de aminoacizi. phage. iar *lizozimii b. de ia bakteria = Boston. pi. V.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. s. s. sau piocinele.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. f. adj. prezenti In intestin la om si la animate. statikos = care opreste. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. dim. [(yr.: fag. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. / bacteriolysis. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. Proteine produse de anumite bacterii. nesporulati. B. f. f. sunt asamblate. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. f. V.] 1) Asemanator cu o *bacterie. Sin. dim. B. virus = venin.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. [Cjr. de asemenea. [C. o serie de b. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. bakterion. BACTERIOID. bakterion. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. s. adj. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. BACTERIOFAG. BACTERIOPAUZA. b. n. bacterie. de [a bakteria = Boston. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. baculum = Boston. Totodata. f. eidos = forma. f.] *Toxina de origine bacteriana. f. apendicite gangrenoase. vitamine si antibiotice. particulele componente ale b. dim.} Virus infec209 . bakterion. Sin. fiind ubicui-tare: In sol. bakterion. / bacterioscopy. s. b. si organismul gazda. s. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. -atos = sange. s. s. pausis = wicetare. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. de ia bakteria = Boston. [Cfr.] Prezenta bacteriilor In urina. adj. si antibiograma. / bacterio-phage. produse de "Pseudomonas aeruginosa. logos = fitiinta. anticorpi. skopia = e. [Qr. [CfT. s. parazit) si determina o *infectie oportunista. / bacterioide. distruge. purtatoare de receptori specifid pentru b. Capacita-tea b. a face so. nepatologica). adj.. BACTERIOCINE. dim. / baculovirus. fina. / bacterioto-xin. la bakteria = (las-ton. / bacterioscopie. bakterion. m. cer-cetari serologice si biologice. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. V. / bacteriopause.: substante antibacteriene si antibiotice. de. [Qr. proteine) sunt blocate. BACTERIOLIZA. sunt organismele cele mai raspandite.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. otravd. / bacteriotropic. ca si a proteinelor capsidei.] Virus care infecteaza bacteriile. dim. pausa. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. s. ia toxon = sageata. ca urmare a simplicitatii programului genetic. de. dim. f.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. f. s. B. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. strict parazite. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. abcese hepatice. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. s. / bacteriocins. / bacteriuria. B. BACTERIOLITIC. animalelor si plantelor. Ex. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. Ex. BACTERIOTROP. de ia istanai = a piasa. / bact6riologie. f. V. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. s. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. Poate fi: 1) Spon-tana. de la bakteria = Boston. Dupa ce b. adj. de ia bakteria = Boston. de ia bakteria = Boston. Exista. [Qr. actiunea litica a "complementului. ARN. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. 'in apa si In aer.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. lysis = distrugere. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. s. rhodon = trandafir. de la bukteria = Boston.: Escherichia coli (v. infectii pelvine. f. / bact6riotoxine. / bacteri(a)emia. printre care: alcoolul.] Examenul unui preparat microscopic. eidos = forma. pot produce toxine (de ex. bakterion. [Cjr. f. (at. f. B. de ia bakteria = Boston. prin fixarea la nivelul bacteriilor. ADN sau ARN. / bacteroid. bactericid. s.. ia lyem = a distruge. / bacteriosta-sis. 0 serie de b. de la bakteria = Boston. determinand colecistite.} Disolutia bacteriilor. BACTERIEMIE. f. s. s. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. aspect! -ind. sunt constituiti din material genetic. bacteriofagi. s. \Qr. b. dim. fragilis si B. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. -ind.. hakterion. f. adj. [Cfr.: colicinele produse de 'Escherichia coli. f. ouron = iirina. adj. studiul culturilor. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. dt (a bakteria = Boston. BACULOVIRUS. de [a bakteria = Boston. \Qr. si sep-ticemie.. Dupa sinteza. / bact6riorhodopsine. lysis = distrugere. BACTERIOSTATIC. dim. dim. dim. [G. In mod normal urina este sterila. non-toxinogeni. s. bakterion. / bacteriolisine. bakterion i dim. urmare a mortii acestora. 2) Bacterie modificata structural. / bacteriolyse. De ex. / baculovirus. bakterion. la om.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. -ind. adica de radiatiile luminoase. cuprins Intr-o "capsida proteica. fara a Ie distruge. m.ti[oare roz. / bact6riophage. / bacteriolytic. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. f. dim. de ia bakteria = Boston. eliberand 100 pana la 2 000 de b. f. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. de (a bakteria = Boston. s. 3) Produsa de "bacteriofagi. de ia trepein = a mtoarce. melaninogenicus sunt agenti patogeni. / bacteriemie. de. Spe-ciile 6. [Cfr. cand b. proteaze). m. adj. denumiti *bacteriolizine. gr. strict anaerobi. si microbiologie. bakterion. / bacteriocines. bakterion. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. de (a lyein = a distruge. de ia skopein = a video. si Fusobacterium. de Ca bakteria = Boston. / bacteriotrope. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. s. trope = mtoarcere. s. BACTERIORODOPSINA. dim. bakterion. s. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. BACTERIOLOGIE. infecteaza o bacterie. f. BACTERIOSCOPIE. a e^amina. septicemii.r. 0 serie de b.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. BACTERIOTOXINA.r. phagein = a mdnca.

-ism. / balneology. BAIE. s.} Actiunea de a deplasa. gramma = {nscrie-re. f. c) b. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. halneum = fiaii. iar cea semimicrochimica -0. de aruncat pwtre. BALONARE. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. [a ballantion = punga. ballista = mafina de. Cauze: igiena precara. [Lat. BALANOPREPUTIAL.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). B.. on. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. gland. f. datorat mutatiilor spontane.). scales. m. lat. la ballantion = punga. phobot.} Fobia fata de armele de foe. f. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. genetikos == propriu unei genera^i. [Lat.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. Mutatiile nu sunt numai nocive. de contrast.} Balbaiala idiopatica. de la genos = fleam. de laborator. [Lat. / bagassose. s. therapeia = tra. bilanx. BADIJONARE. s. [Cfr. din gr.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. / balano-preputial. bathos » 6d[66it.. / balanite. / balanoposthite. V. [Lot. V. BALISTOCARDIOGRAMA. care.). f.1 mg. s. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. n.. capului fetal se constata In sarcina normala. ballon.. [Lat. f. / balantidiase. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. B. / bath. [fr. s. s. gr.0001-0. / ballooning. m. / painting. / balloon. n. cu plante etc. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. de. BALISTOFOBIE. gr. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. kolon = intestin gros.] Care se refera la *gland si la *preput. s. Trebuie deosebit b. s. f. s. diabet etc. vapori. / ballistocardiography. / balance. anatitica. s. / ballistocardiographie.. gr. si balneoterapie. [Cfr. Sin : sindrom Barlow (v. BALEIAJ.: boala Zoon (v. batanlidion. panouri izolante) Si In medjul rural. f. f. (a bis = de.. pore. s. g. malformatiile. prin diferitele sale specii.] Instrument utilizat pentru cantarire. BALNEOLOGIE. s. / idiopathic stammering. s. s. BALANTA. -oza. balantidiosis. -aid. f. / badigeonnage. kardia = mimtt. V. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. gr. gland] posthe = prepuf. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. boli venerice. f. de. f.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. marina. s. f.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. de. generate. gland. wmaf. BALNEOTERAPIE. logos = ftiinf-a. / bain. s. ballein = a a-runca. [f^r. In cadrul unui experiment.tame. b. s. [Qr. balneum = fiaie. pentru badijonaj (v. si logo-nevroza. f.} Ma-nevra clinica prin care se percepe.] V. f. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. f. / ballonnement. / ballon. *microscop electronic cu baleiaj. de soare. = fried. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. f. ballonnement. f. "normal". adj. dar nu obligatoriu. s..: b. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. fiind denumita si a patra boala venerica. s. s. gr. adj. V. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. ordinul Peritriches. BADIJONAJ. Forme: a) b. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. dm gr. palla (dialectic balla) = minge. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. balanos = gfiinda. m. balneum = bale. mare. aplicarea apei sub forma unui jet.nt. pi. / scanning. din itai. Termenul a fost extins la baile de namol. asociata de obicei. balistocardiografie. / ballottement. / balneoth6rapie.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.). aCckiims-tei Marie /o fuive. origme necunoscuta. / balayage. Ex. utilizat ca vector In "biologia moleculara. praeputium = prepuf. s. de organ. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. BALANOPOSTITA. n. -itd.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). / balance. s. / balneologie. BAGASOZA. -ita. [fr.01 mg. . YEngl. balanos = ghinda. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. uni. s. de lumina artifidala. BALON. m. / balanopreputial. balantidion.} Ansamblul manifestarilor patologice. balnea (lat). cu *meteorism. fara a avea contact direct cu aceasta. B. s.. BALBISM. f. / balbisme. m. ballein = a arunca. graphein = a serie. termala. Indeosebi cu actiune *antiseptica. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. / bagassosis.. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. B. Ex. badigeonnage. / ballottement. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. s. dona. s.} Termen care desemneaza anomaliile. f. f. Sin. dim.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului.sau bidirectional. De asemenea.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. [fr. sobolan) si accidental omul. ballast = fialast. emolienta. ballista = mafina. / ballistocardiography. n.. bagasse worker lung. B. b. ca radio-activitatea. s. din gr. s. dim. f.. din itai. / balneotherapy. lands = taier. BALANTIDIAZA. Var.. BALISTOCARDIOGRAFIE. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. s. balneum. BALOTARE. de la therapeuein = a Ingriji.. *fimoza. / balanoposthites. viteza. / balanitis.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. Var. ele pot conferi avantaje adaptative. o serie de substante. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. s. [Spaniota bagazo = coaja.: badijonare. dus. s. [Lat. [Lat. b) b. deci selective.001 mg. s. BALANITA. m. 2) B.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte.. din itaC. [fr. [fr. ballottement. gr. balayer = a matwa. ['De (a numeie. electronic din tubul catodic etc. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. cave contine un lichid emolient. lanx. pallone {dialectic ballone) = minge mare. aruncat pietre.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. / ballistocardiographie. kardia = inimO. pallone (dialectic ballone) = minge. [Lat. / balantidiasis. f.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. In care simptomul principal este diareea cronica. / ballistophobie. / ballistophobia. [CfT. d) b. s. si balotare fetala. si scanning. ballein = a arunca. compusi explozivi. b. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. balanos = ghinda. s. m. f.

] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. m. Ill se fixeaza *ankirina. prezinta actualmente un interes limitat. / barytosis. BBB (engl. s. uneori. BARAJ. / pressorecepteur. BARANESTEZIE. de obicei In spectrul electromagnetic. m. sonus = sunet.nsibili. iar In functie de durata de actiune. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. s. capil-laris = capilar.ng(. s. barorecepteur. to bind = a (ega. f. dermatoze cronice (rar). s.. prin extensie. levuri etc. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. de. sensi6ilitate. / bar. BANDA. balsamon = fiaisam. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 .tate. leziuni directe. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. de Peru. s. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. BARITOZA.uta. ozo. gr.rm. [at. kephale = cap. pressoreceptor. V. Exista numeroase b. extras din Abies balsamea. f. reactive. {Gjr. / bar. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. [CJT. fr. / barbital. din ga[eza barro = e^trmitate.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. s. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv.nzafie. \Qr. [Itai. m. Alteori. alveolus.. 8. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. {fr. 2) B. / bandage. binda. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. s.ti. SulfatuI de b. b. f. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. V. ge. -ism. s. ital. [at. edeme localizate. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. (a agere = a actiona. / baroreceptor. / bar(a)esthesia. m. bindeii. to bind = a Cega. s. barys = greu. 4) B. m. de [a en = in. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. cu greutatea atomica 137. -atos = sange. s. n. [fr. de obicei.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva.). 3) In informatica: b. f. s. / bande. ['Denumire. adj. n. ['E. / barbiturate.: BHE. / blocking. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric.. aisthesis = se. BARIU. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. cu actiune imediata. antiseptic de uz extern. / baume. f.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor.). baritosis. apartinand metalelor alcalinopamantoase. [fr. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. varf. lente. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. activus = activ. s. adj. si placenta. gr. intermediare. din gaiezd barro = e^tremitate. s. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. s.} Substanta de origine vegetala. [T^. di (a alveus = canitate. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. cu rol de transportor al anionilor. germ. vdrf. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. baros = greutate. / barium. f. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. / bank. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. de Tolu. m. / band.. n. bande. s. components a *citoscheletului eritrocitar. / baryum. din gateza barro = e^tTemitate. [Lat. V. administrat per os. / barbital. / barbitunsme.34 si densitatea 3. trecerea substantelor (ioni. BANDAJ. la capillus = fir de par. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. barriere.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii..ngi. din orice alt material. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. / balsam. s. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. [fr. [at. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. m. baros = gre. BARBITAL. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. de organe. BARORECEPTOR. 2) B. care separa circulate embriofetala de cea materna. / baranesthesie.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. sange) In scopul depistarii prezentei sau.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). f. aisthesis = somatic. receptus. BARBITURISM. binden. / banque. [fr. / barytose. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. enkephalos = creier. placenta = pladnta. varf. binden. m. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. utilizate ca 'sedative.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. s. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. / barrage. din (at. de. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. [CfT. eng(. banca = Sancd. acut (prin tentativa de suicid sau accident). ci doar reactii de surpriza sau de teama. f. de Canada. harys = groti. m. s. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. s. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii.ta. lamina bazala si endoteliu capilar. / barbiturism. barriere. Indeosebi *astrocitele. eng[. BARESTEZIE.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). n. molecule) In creier este controlata strict.. e. utilizate In preanestezie. insolubila In apa. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. s. s. bandage. / baranesthesia. Abrev. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. m. s. manifestat prin coma. n. germ. Denumirea con-sacrata: b. BARBITURIC.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. BAR. substanta sub forma de pulbere alba. administrate ca "hipnotice.. baros = greutate. / bandage. b. dim. Ca urmare. barrage. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. s. m. epiteliu alveolar. balsamum.tVi an = priv. s. super = deasupra.} Unitate de masura a presiunii.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. varf'1 (at. BANCA. n. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. se. to bind ^ a [ego. BANDA III / bande III / band III. [fr. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. Spre deosebire de capilarele obisnuite. s. m. f. [Cfr. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. 56. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap.75 g/cm3. bandelette.: b. baros = gre. realizarii unei compresiuni. s. / barbiturique.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. \J~r. si biblioteca de gene. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. cazul zborului supersonic. etimohgia termmuCw barbituric. Se disting: 1) B. bang = pocnitura. din gaieza barro = e^tremi-tate. de date. rapide. 3) B. / baresth6sie. s.} Banda de tifon si.BALSAM BALSAM. Subiectii expusi nu sufera. haima. barbabietola = sfectil fi uree.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. Ex. barriere. f. b. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. si tranzit baritat.

BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. B. m. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. se gasesc la nivelul tegumentelor). In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. -oza. / bathmotropisme. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). (superior). [Karl Adolf von Basedow. / basal. m. a nervilor extrinseci ai inimii. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. haros = greutate. f. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum.. / basilaire. / barotraumatisme. basis = 6aza. p. [QT. adj. s. f. / bartholinitis. [Lat. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. f. n. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. / pelvis. adj. Principalele b. . Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. m. m. p. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. continuat cu micul b. Prin reactia unei b.. / bartonellosis. prin combinarea b. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. Ecuador si Columbia.: zona sinocarotidiana prezinta b. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. continuate. s. -(ids = sensi6iiitate.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. Ex.. cu un acid rezulta o sare si apa. [Ita[. Ex.. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). / bathmotrope. [at. [Lat. f. sunt utilizate In terapeutica. "vertije altemo-barice. -ina. purta. s.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. 'teobromina). liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. de referinta. / bathmotropism. p. p. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. B. si boala Carrion. -is = retea. [A.: 5-fluorouracil.). sunt distribuite pe intreaga retina.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. m.). n. / barosensitivity. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. sensibilitas. 'Ma'seburg. adrenalina etc.. s.: epiteliom bazocetular (v. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. gr. n. / barotrauma. p. n. B. s. / basion. s. / base. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). r. f. B. sensifiiiitate. bothys = addnc. de ia trepein = a intoarce. de [a sentire = a simfi. se produce o neutralizare reciproca. m. si venele b. V. NA: pelvis. 1790-1854. de ia haccus = recipient. s. Barton. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. m. -enne. p. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. [Caspar Barlholia Jr. s. Acesti b. Ansamblu de substante derivate din *xantina. anatomist. s.] Sin. s. p. din [at. la trepein = a m212 BAZIN toarce. cu exceptia 'maculei lutea. / bassin. n. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. fie .: presoreceptor. m numar de circa 120 milioane. medic. BAZIN. / basedowian. de. BATMOTROPISM. / base.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. anat.: *membrana b. -omo. V. baros = greutate. baccinus. *teofilina si *teobromina. adj. s. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. BASION.} Sin.: actiunea b. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. Sin. / basaliome. s. f. -ism.). bastone. bilateral. CopenHaga. / basilar. conuri retiniene Si retina. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. presiunea sanguina pen-tru b.: barotrauma. Unele b. ordinul Rickettsiales. Sin. s. BAZA. -ism. si tab. Fiecare b. iar b. pop. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. sunt *dto-zina. BATIESTEZIE. gr. gr. L. adj. / basedowien. de Sua. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. trauma.BAROSENSIBILITATE lul este extern. 1655-1738. / bartonellose. / barotrauma. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. / basion. -atos = rand. si pirimidina.: barotraumatism (v. / bartholinite. Structura b. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. BAROTRAUMA. Sin. / basalioma.] Celule senzoriale ale *retinei. Se disting doua cazuri principale de b. [Lot. Biosinteza b. f. bacillus = Bastonof.). basis = 6aza. adj. medic german. V.. *Xantina si derivatii sai (cafeina. r. . [Lat. p. [Qr. teobromina) sunt de asemenea b. V.: pelvis.. s. gr. *6-mercaptopu-rina. hastum. [Qr. [<JT. s. In mod normal. gr. s. Ex. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. boros = greutate.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. 0 serie de b. forma = forma.oase. [Lot. adj. / barosensibilite. s. (inferior). sau f. f. organice. 1871-1950. b. adj. BAZAL.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. America. 2) Sensibilitate a organismului. [A. BARTONELOZA. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. adj. [at. cuprinzand *cafeina. basis = 6azd. Slid.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. rete.: 'a unor lichide din organism. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. de ex. B. si acid. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. BASEDOWIAN. / bathy(a)esthesia. / basal. 1871-1950. BARTOLINITA. m. [§r. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. [at. Se disting b.. de ia hastare = a. / barotraumatisme. -atos = rand. V.. BATMOTROP. bastona?ul propriu-zis. Ex.. este agentui etiologic al bartonelozei (v.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. / bathmotropic. f. trope = Intoarcere.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. familia Bartonellaceae. se deosebesc marele b. [Lat.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. basis = 6aza. f. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. s. BAZALIOM.. trauma. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. bathmos = prog. s. Ex. -e. hathmos = prog.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. 2) Care se afla situat simetric la baza. aeroodontalgii si b. [Qr. minerale si b. sau f. / bathyesthesie. BAROSENSIBILITATE. f.. Barton. L. s. aisthesis = senzafie. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. medic din America de. s. Structura b. bogate In *rodopsina. BAZILAR.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. s. trope = intoarcere. *alopurinolul si 'azatioprina. Termen utilizat Indeosebi In engl. BAROTRAUMATISM. s. t. s.

2) Impro-priu. BENZODIAZEPINE. BENZIDINA. f. / benzodiazepines. cu posibilitatea de reddiva. NA: pelvis renalis. Mees. [Lot. s. s. / benzidine. / benign. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. / basivertebral. 2) In romana. [Lat. n. de culoare alba. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). s. f. V. gr. 1852-1908. [Lat. Curie. gr. 8. n.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. 213 . m. [Lat. induzand *atropina si *scopolamina. m. extremis. [Lot. BERILIOZA BENIGN. •B. -oza. este. fizician francos. m. f. / basophilie. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. basis = baza. / benzenisme. Sin. pentru belladona (v.: pulsatie. fiotanica benzoe. toxic si cancerigen.. m. m. exercitand. In sistemul international. tumorile benigne sunt circumscrise. / benzolisme. n. f. battvere = a bate. m. cella = comaro. s. / basophilia.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. / belladone. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. adj.} Doctrina promovata de J. m. n.. s. f. f. s. BENZEN.. BELADONA. f. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. / basocellular. m.} Sin. Un B'. [Lat. pi. situata In sinusul renal. [at. adj. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. s. s.: dungi Mees (v. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. gr. adj. cu eventuale consecinte medicolegale. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. [Lat. s. Ant. s. / beat.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. [Lot. BEL. B. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice.} Compus aromatic (diamino-4. de la benignus = flinevoitor. -ism. BATAIE. bella = frwnoasa. s. Ca urmare. n. purpura trombopenica). / becquerel. s.). / benzolism. / benzidine. durata lor de prescriptie a fost limitata. s. pop. / balbutiement. Care se refera la centrul unei vertebre. basis = 6aza. utilizarea b. s. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. si benignitate. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. leucopenie. atentia si memoria. / berylliosis. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. / beriberi. f. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. A. s. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza).} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. fiotanica benzoe. unele tumori benigne se pot extinde local. baccinus.. m. / balbuties. pop. Var. -ism.: granulodtoza bazofila. fiotanua benzoe. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. / pelvis of the kidney. / basophil. pi. celiilla = camdruta. s. V. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. c. s. basis = 6aza.: beladona. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. b) histologic.: boala beri-beri (v. m. de la. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. BAZOCELULAR. BAZIVERTEBRAL.: benzenism. Totusi. m..). termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. basis = baza. c) evolutiv. / basocellulaire. fam. BENIGNITATE. s. s. *hematoxilina.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. / berylliose. stammering. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). de regula. / belladona. [Lat. frecvent Incapsulate. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. adj. / basophile. Sin. In functie de caz. la philein = a iufii. / bel. / basiotribe. / behaviorisme. [Lat. vertebra = ve.. f. de. In care se "deschid calicele renale mari. [Lat. BAZOFIL1E. B. s.siafiiciune. aim. s. BERILIOZA. BENZOLISM. amer. / benzolism. s. BAZIOTRIB. B. beryl-lus. / bel. adj.). s. [a philein = a iu6i. m. gr. s. Sin. BALBAIALA. / benignity.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. / basivertebral. de la verte-re = a intoarce. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. cresterea se produce de obicei lent. [Lat.). inventatorui teCefonului. 'Paris.6ra. -atis = 6undvointa. 1847-1922.. m. / bassinet. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. V. si granulocit..). BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. philia = atracfie. -ism. B. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. [R. m. [It. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. s. [Lot. newolog oiandezi 'Sal^lfum. de ex. [Graham Be]]. BECQUEREL.. leucopenie. / benin. s. inginer ameri-cati.: logonevroza (v.6aza. phUos = prie-tt-n. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . / beriberi. cat si citologic. Var. gr. s. basis . gr. s. adj. gr. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. s.} Care este lipsit de gravitate. de. n. Este toxic si poate determina anemie. m. dona = doamnd. polinuclear. s. s. 1873} Sin.}. benignitas.. si benzolism..} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica.} Pneumopatie profesionala. s. / benzodiazepine compounds. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. / becqurel. n. [Antome Henri Becquerel. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. / basiotribe. s. ca. \'Lngl. / benignite. BAZOFIL. s. f. si Curie. behaviour = comportament. f. [Lat. Abrev. benignus = Binwoitor. f. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. BELLADONA. s. / benzene. se dezvolta local. benigne. / behaviorism. B.: B. BEHAVIORISM. atat In plan arhitectural. adj.} Sin. f. n. / benzene. este sursa unor alcaloide variate. sunt rare. adj. n.} Unitate de masura a puterii acustice. celula. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. adj. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b.BAZINET BAZINET.} Sin. f. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). da-torita caracterului neinvaziv. s.: malign.: benzolism (v. vechea uni-tate. [Lat. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. BENZENISM. 6otanica benzoe. adj.rte. stuttering. printre altele. de la haccus = recipient. la 2-4 saptamani. beryllos = 6eri[w. V. balbicare = lJa[fi6iaia. de origine profesionala. BERIBERI. / battement. basophilic. [at.

Ex. / betaine.: acebutololul).} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. BETATERAPIE. s. / betamimetic.. [fS = a doua Iitera.: sotalol. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. s.: p-lactamaza. genos = neon. f. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. probabil. prin extensie. In care caz b. B. {Lat. care stimuleaza acesti receptori. globulus. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). si de stabilizare a membranei celulare (ex. B. a aifa6e. / betastimulant. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. -ina. s. produsa de celulele pancreatice. Sin. iar salbutamolul si ritordina p. / b6zoard. / beta-globulin.: atenololul).} Var. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. f.] . a aifafietuiui grec. se afla In numeroase antibiotice. ?i zoofilie. / betabloquant. B. / betalactame.} Sin. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. f. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. bibliotheca. s. feeding-cup. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a.. de [a globus = gio6. doua iitera. de (a gr. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. stimulare = fl imboidi. f. f. f. m. gr. m. BETA-ADRENERGIC. a aifa6etuiui grec. V. n. In functie de compozitie. s. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele..] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om.. f. In mod normal. saifiatic. n. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). a. urmaf. f.] Fractiune proteica. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. lipoproteina. / betaadrenergic. In trecut. adj. BETALIPOPROTEINA. gr. s. f.: ebrietate (v. [/? = a doua iitera. m. fr. pi. / biberon. / betalipotropine. Sin. s.] Var. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. de la trepein = a mtoarce. s. iat. -etis. V. lot. adj.rsa. Numeroasele b. BETALACTAMINE. s. mai multe tipuri de b. s.: tricobezoar (format din fire de par). f.. aifa6etuiui grec. fitobezoar (vegetale si hrana). Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. -etos = pecingine. -e. / betalipotropin.: p-mimetic. BETAGLOBULINA. Ciclul b. doua iitera a aifafietului grec. / betalactamase. / drunkenness. / betalipoprot6ine. uCcer maiign. a aifa6etuiui grec.tu[ui grec. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. BETIE. gr. m. [Lot. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. Var. a aifabetuiui grec. virus = venin. s. gerwa^u. stimuiante. n. otrava.: p-lipotropina. BETAINA. / b6ta-adr6nergique.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. / feeding-bottle. s. [at. [Lat.: p-lactam. / betacellulin. / betaine. adj. ['Pe.. -ina. s. *Hid. s. de [a therapeuein = a mgriji. de ia stimulus = fia. a aifa6etuiui grec. -is = rinichi. Var. actiune hipocalcemianta. s. s. s. gene bank. s. BETALIPOTROPINA. [fi = a. lipos = grasime. theke = cutie. Var. dim.1 ae Ca mimeisthai = a imita. ad = aproape de. corp care se eiectriz. iar labetalolul este si alfa. m. m. Var. [ft = a doua iitera. / gene library. 0 serie de b. / betamimetique.nt. f. / betatron. gr. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. / bestiality.: *carnitina si *colina.. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. / betastimulant. Sin. formata.. cellula = camarufa. B. pura (ex. / betalipoprotein. de ia hestia = animal. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. bes-tialis = Bestiai. pi.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. Var. f. / betatron. s.: betastimulant (v. s. m. [ft = a doua iitera. elektron = ch. f. / beta-globuline. f. stimulanta. [/? = a doua Iitera. gr. beta = sfeda. f. herpes. Var. de ia cetta = Comoro. Var. [Lat.: p-stimulant. BETACELULINA. s. s. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. gr. s. f. dobutamina este p. m.: p-globulina. s. / betalactamines. / bezoar. adj. BETASTIMULANT.a produce. -inn. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. s. / betablocker.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. mimetikos = care imita.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. deci. prin frecare. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. [Lat.si betablocant. dim. ebriety.: beta-adrenergic. / betacelluline. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. utitizatii odinioaril ca antidot. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. sunt utilizate frecvent In terapeutica. Exista o forma acuta. n. [ft = a. BEZOAR. BETALACTAMAZA. s. lipos = grasime. 9-15% din proteinele plasmatice. selective). In continua ame-liorare. s. sj o forma cronica. f. s. protos = primui. s. s.easa.. si curieterapie. ren. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. BETAMIMETIC. a aifabttulw. BESTIALITATE. BETABLOCANT. -ina.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. ergein = a iucra. therapeia = trata-me. trope = mtoarcere. V. BETALACTAM. reprezentand. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. B. f. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. / betalactame. [at. [at. bibi-tus. . tango. f. herpes. citomegalovirus) si Roseolovirus. m tu6ui digestiv ai unor animaie.a stimuia.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. a atfadetului grec. [fi = a doua iitera. cu localizari extratoracice. / beta-ray therapy.: p-lactamine. s. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. adj.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si.: p-adrenergic. adj. Se disting. partial cu *electronoterapie.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. [ft = a doua Iitera. BIBERON. sau genaaa . b) cu actiune b.).. s.: p-lipoproteina. In special sub actiunea *betalactamazelor. / betalactamase. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. de ia biblion = carte. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. s.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. timolol).na padzehr =• concrefiune din anumite piante. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. [ft = a doua Iitera.ihiiwbar. din gr. adj. teacd. grec. [at. f. / betath6rapie.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. bibere = a 6ea. cat si p. Fasciculul de electroni accelerati (si. hloquant. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. [/? = a dona Iitera. a aifa6etu(ui grec. / ebri6te. adj. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. / bestiality. gr. saibatic.. f. BETATRON. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. / betalactam antibiotics. herpein = a se tori. b. de ia bibere = a 6ea.).

/ biguanide. mucina. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. bifidus = despicat in doua. ia glykys = duice. despicat.: lentila b. [Lat. denumirea echivalenta pentru b. BIBLOC. b. -itis = cap.): 2. La noi In tara. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. 4 . adj. administrat per os. m.i glykeros = mdulcit. diabet insipid etc. organismul se afla In echilibru azotat. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. bis = de doua ori. -ens = iatura. de (a bis = de doud ori. m. emulsia grasimilor. adj. Ex. cu vascozitate mare. / bifocal. este control medical. B. / bilat6ral.: molecula de ADN. 3 . / biphosphonate. [Lat. / biguanide. apa). transformarea diges-tiva a acestora. engl. m. 2) In mod obisnuit. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. s. BIFOCAL. eel mai complex. s. [Ital. carora b. genomice. lichide etc. BILA BIGUANIDA. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. glucide.3-bisphosphoglycerate. tab. -e. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. cdmin. puls bigeminat si trigeminism. / bibloc. / biphospho-nate. s. m. / biceps.formeaza o asa-numita b. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. diferitelor principii alimentare (glucide. (fr. adj. lipide. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor.contractie nula.: difosfonat (v. diaree. BILA. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. 3) Despre dintii *premolari. focus = vatrO. Este b. cu rol de rezerva de energie. manual muscle test. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. Ie sporeste si activitatea lipolitica. Ca catena = [ant.} Care este situat de ambele parti. s. *pigmentii biliari. m. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. ou bigeminie. f. f. Cei trei compusi CO.. devenite solubi-le. s.miscare completa contra unei rezistente moderate. de ia bis = de. cu referire la muschii bicepsi (v. Ex. BIGEMINISM. m. numai In timpul digestiei. "lecitina si colesterolul. K).respectiv a fragmentelor de restrictie donate . [Lat.] Care poseda doua 'focare. si In continuare. "bacteriofagi. BICUSPID. -ale. [Lat. B. BILANT. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. / balance. s.} Lichid de secretie a hepatocitului. bigeminus = dedu6[at.: ureter b. / biceps. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. bis = de. [Lat. anat. [Lat. poarta. B.} Sin. -aux. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). adj. / bicipital. / 2. proteine. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). -itis = cap. / bifid.] In biologie si medidna. acestea sunt b. m. caput. la latus.} Ester difosforic al acidului gliceric. 5 . doua ori. adj.. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. b. / bicarbonate. Componentii principali ai b. / bigeminisme. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. B. -aux. de. fidus = taiat. / bicuspide. s. de. photos = lumm. geminus = geaman. capiit. ori. saruri. s.3-BIFOSFOGLICERAT. gr. BILATERAL. [Lot. bis = de doua ori. / bicuspid. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. s. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. his = de doua ori. m. bis = de doua ori. s. phos. 2. fr. / bicatenaire. *cosmide). diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. adj. m. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. -ale. uter b. sunt: apa. BICARBONAT. lipide. De asemenea. poate determina uneori *acidoza lactica. s.: 1) B. de [a pherein = a purta. favorizeaza. phos. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. photos = Cumind. Produsa continuu. prin actiunea sarurilor biliare. Daca aportui este egal cu eliminarea. doud ori. m. / bile. s. Examen medical sistematic. ale corpului.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. / biblock. b. proteine. adj. [Lat. [Lat. D.muschi). BICEPS.. adj. 2. n. E. 1 . cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. V.miscare partiala la presiunea normala. anat. doua.3-bisphosphoglycerate. / bifide. 2) B.muschi.contractie percep-tibila fara nici o miscare. Ex. B. . bis = de. carbo. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. BIFID. bis = de doud ori. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. s. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. Abrev. / bile. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. li se faciliteaza absorbtia. s.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). n. s. lateral is = lateral. nutritiv. cuspis = vdrf. n. de. azotat. relativ simetrice.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. doud on.3-BPG. adj. implicit. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta.miscare completa la presiune. m. prin *canalul coledoc. s. bills = fiere. [Lat. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. Totalitatea coloniilor .BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. s. / bigeminy. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. gr. efectuat periodic sau ocazional. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). m. / bilateral.] Tip de muschi lung. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. s. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase.} 1) In general. [Lat. f. V. vita-mine. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. BICATENAR. h. / bilan. B. s. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. bis = de.miscare completa contra unei rezistente puternice. Exista si alte sisteme de b.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. bloc. bis = de. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. carora. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . care poseda doua capete. [Lat. -ism.) primi-te si cedate de organism. bis = de doua ori. bifancio = bi-[ant. tab. / bifocal. 4) B. *sarurile biliare. f. probabil. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. darificate. BICIPITAL. BIFOSFONAT. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. Antidiabetic de sinteza care. pharos = care. doua ori. care este foarte abundent In eritrocit. f. adj. care In viitor vor fi. Ex.a.. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. / bicarbonate. catenarius = te-gat m [anf. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. / bicipital. 2 . In diverse formule. 3) B. hidnc.). adj. 215 . bilateral bundle branch block. / 2. s. mai slaba decat sistola care o preceda. s.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). gall. V. mineral. [Lat. a transporta. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral.3-b. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. adj. . / bicatenary.

s. f. adj. bilis = fiere. perecfie. Absenta la om. s. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. m. f. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. Valoarea sa In sange este Intre 0. care se divide In cate doua elemente. a distruge. s. BILINA. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. BIOCOMPATIBILITATE. atos == sange. hidrosolubila. adj. hormonii. -ozn. b. Serveste Indeosebi In informatica. lobos = to6. bilis = fiere. (In urma cu doua decenii. gr. 2) Numarare b. intodus In organism.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. BILIAR. / bilirubinuria. koinosis = asociere. f. / bilifuscin. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. bios = viatd.: Schistosoma (v. adj. / bilious.. schim-buri metabolice Intre organ si organism).1 umol/l). [Lat. BIOCOMPATIBIL. a coledocului). f. ruber.: vedere b. s. bilis = fiere. \Qr. C sau b. -iaa. / binoculaire. conservarii. bini = cate doi. s. f. BINAR. -bra. f. s.: apa (HsO) este un compus binar. factorii de crestere. hios = viatd. ors. bilis = fiere. BILOBECTOMIE. prin extensie. pati = a suferi). ouron = urina. medic german care a studiat aceastd Boald. vitami-nele. -oris = cdidura. / bilieux. / biliaire. BILHARZIOZA. adj. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. / biocompatible. {Gfr. kybernetike = arta de d guvema.] 1) Compus din doua unitati. -ina. / galloculture. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere.] Sin.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. f. BIOCAPTOR. adj. adj. A). ruber. bilis = fiere. BIOARTIFICIAL. / biocybernetics. 216 . atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. utilizsind doar cifrele 0 si 1. alaturi de enzime erau considerate b.] Despre un material organic sau anorganic care.. / biochimie.1-0. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. hepatica).} 1) Care apartin celor doi ochi. const. dupa care b.). s. / biliverdine. biochim. inco-rect. katalyein = a dizotva. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. din doua elemente. / biocalorimetrie. / binaire.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. / biocenose. [Lat. cat si intrahepatica (hepatita).7-5. [at. bilirubina este absenta In urina. / cholangiography.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. / bioartificiel. BILIGRAFIE. Termenul este folosit. f.] Sin. Ex. / bilharziose. s. f.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. [Lat. conjugata trece normal In bila. / bilirubinurie. [Lot. / bilirubin(a)emia. / bioartificial. / bilobectomie. bilis = fieri. / bilharziasis. [Lat. f. medic german. / biocatalyseur. V. 1n mod normal. (at. bi'os = iiiatd. BILIFUSCINA. [Cyr. Ex. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. Are relatii directe cu 'bionica.7 mg/dl (3.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului.] Care este determinat de hipersecretia biliara. binarius = du6[u. s.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. [Lat. f. bis = de doud on. ca urmare a solubilitatii In apa. -brum = rosu. [at. BILIVERDINA. Ex. f. [Lat. bilis = fiere. / bilirubin. V. / biosensor. s. s. Cinin. bilis = fiere. f. f. captare = a prinde. BINOCULAR. f. BILIRUBINURIE.] Insamantarea *bilei recoltate steril. n. bios = viafd. indirecta sau libera reprezinta b. cu acidul glucuronic. In conditii normale si patologice. s. adj. f. canale hepatice (b. -iaa. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. fuscus = negru.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. s. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. f.: sistem de numarare cu baza doi.).: biosenzor (v. / biocompatibilit6. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. / biocatalyst. s. f. / biocompatible. [Cfr. haima. / biocapteur. si pigmenti biliari. Ex. 2) B. bins = viatd. \Qr. -ina. -elle. viridis = verde. / bilobectomy. avand o compo-nenta determinata. s. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. gr. / biliverdin. vezicula biliara (t). s. adj. sau mediu si inferior). Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. B. legata la albumina. s. f. / biligraphie. [Lat.: microscop b. facers = a face. bins = viatd. adj. gr. neconjugata. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. de la bills = fiere.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. / biocompatibility. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. s. f. m. 182S-1S62. f. s. f. f. bios = viatd. s. 1825-1862. In bila sau In sange.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. / binocular. {Lat. khemeia = aicMmie. Se deosebesc: 1) 9. s. -ina. s. / biocenose. autoreglabila. f.: canalicule b. artis = artd. liposolu-bila. / bilifuscine.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. [Gjr. [Lat. biliosus = piin de fiere. [Theodor Maximilian Bilharz. s. adj. bios = vidfd. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. BILIRUBINEMIE. [Qr. *Bilirubina directa sau conjugata. color. s. -euse. graphein = a scrie.] Care este In relatie cu *bila. Este o combinatie a b. f.. -brum = rofu.} Sin. prin tubaj duodenal. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. / biliary.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. / biline. f. B. ocularius = referitor ia ochi. Conjugarea are loc In ficat. La om poate aparea In ser. s. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. s. si tab. -hrum = rofu. b. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. s. -bra. BILIRUBINA.: schistosomiaza (v. de [a ocu-lus = ocSii. [^r. / bilin. ektome = e^cizie. bills = fiere. metron = mdsura. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. f. gr. pigmenti b. s. BIOCALORIMETRIE. cistica sau veziculara). s.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. ruber. rewire. BIOCATALIZATOR.: colangiografie (v. Ex. reglarii. BILIOS. Cat. [Ofr. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. adj. bilharziosis. / binary. -ina. -bra. / bilirubinemie. BIOCHIMIE. BILICULTURA.).] Sin.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. / biocybern6tique.2-0. [Lat. totodata. da direct eactia. s.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. 0. s. [Lat. f. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. [at. pati = a suferi).3 mg/dl (1.). m. [Theodor Maximilian Bilharz. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. urina sau In continutui intestinal. BIOCIBERNETICA.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. s. f. [Lot. gr. adj. / biliculture. bias = viata. / biochemistry.. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. f. / bilirubine. / biocalorimetry. s. s. cultura = cu[tivare.) BIOCENOZA.

physikos = natural. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. [l^r.. f. s. P. bios = viafa. viteza de disolutie a substantei active. m. biochimie. elementum = dement.recalcitranta moleculara".} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. [Cfr. / biogenesis. [Cfr. electroencefalogra-ma.e. moleculara. raporturile acestora cu mediul etc. bios = riotd.} Stiinta care. / bioenergie.. / biogencse. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). Cat. a ordn-dui. de la gennan = a produce. genie biologique / bioengineering. lipide variaza con-siderabil cu specia.T. bios = via^d.. Domenii de studiu In b. bias = viaf-d. f. \Cjr. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. / biophysique. / bioinformation. hormoni. n. / biodistributeur. s-a asigurat ciclul natural al elementelor.] Element constant Intalnit In sistemele vii. B. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina.energiei mentale". se electriseazd pnn frecare. s. V. f.. \Gjr. s. ethica = moraia. / bioelectricite. bios = viafd. f. BIOELECTRICITATE.} Stiinta de frontiera. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. Prin biodegradare. BIOELEMENT. c. Se disting numeroase directii ale b. f. ethike. din gr. SuportuI material al b.. prezentand asa-numita . inteCigentd.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. genesis = producere. s.: b. BIOELECTROGENEZA. [Qr. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. de la distribuere = a distridui. / bioelectrogenesis. ingenium = spirit. s. mai mult sau mai putin validate. Exista Insa si substante care nu sunt b. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta.o. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. s. contine mai multe domenii. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. s.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. sunt formulate diferite conduite terapeutice. V. Cat. / biodegradable.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. organisme pluricelulare.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / bioartifi-cial distributor. / bioelectricity. bias = viafd. bios == viaf. f.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. de la ethos = noravwi. Na. f. bios = viatd. f. bios = viaf:a. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). B. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. energem = forta in ac. bioenergetica. S. bios = viafd. disponere = a aranja. In prezent. Fe. B. electroretinograma etc. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. poate fi descompus prin actiunea unor enzime.: acizi nucleici. f. / bio6nergetique. degradare = fl deffrada. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. b. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. f. populatii). In general. corp cart se dectrizeazd prin frecare. BIOGENEZA.] Despre orice compus organic care.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. reprezentare. physica. s. de la physis = natura. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. starea fizica a *exdpientului. BIODISTRIBUITOR. ce nu fac parte din moleculele de proteine. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. / bioethics. n. celu-lara. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. In exci-tatie. Sin. s. s.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. BIOENERGETICA. uneori. elektron = cfiifiCim6ar. adj. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare.. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. s. -onis = schita. s. BIOLOGIE. f. f. s. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. bios = viata.. s. B. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. BIOINFORMATIE. s. f. s.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. conceptele. depinde de: solubilitate. f. forma de administrare a medicamentului. / bioethique. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. [at.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. c. metodele si tehnicile fi-zicii. m. bios = twf&. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. a repdrtiza. bios = viatd. pe baza . In spedal proteinele si 217 . ingenierierie biologique..BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. BIOFIZICA. In cadrul acesteia. ''depolarizari si "repolarizari.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. / bioingenierie. \Cjr. Cat. In relatie cu celula. din punctui de vedere al termodinamicii. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. BIODISPONIBILITATE. b. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. / bioavailability. utilizand contactui corporal (touching). -oris = distri6uitor. distributor. s. s.. [Gfr. / biology. iar Tmpreuna cu C. s. cauza *potentialului de repaus. / bioenergy. 2) Carac-terizarea b. f. Cercetarea biologica are ca obiective forma. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. Ca. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. s. BIOENERGIE. introdus In sol. iaformatio. dclul de reproducere. f. reflectare. / bioelement. potentialul de membrana se inverseaza. femininu[ substantival ai adj. gr. din punctui de vedere at regimului energetic. conservare si transmitere In spatiu si timp. f. B. [Qr. bioelectro-geneza si biopotential. bios = viafd. Al. / biodegradable. [C. Sin. lot. / bioelectrogenese. f. [at. Ex. In cursul erelor biologice. logos = stiintd. medicala cuprinde domeniile b. encrgein = fl fi m activitate.. f.. utilizand o metodologie interdisciplinara. neuroni etc. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. genetica etc. s. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. corp care. Si. adj. BIOINGINERIE. physike. elektron = dtinCimBar. Cl. s. genesis = producere. K. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. / bio61ement.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. compozitie. comuni-catie. [^r. electromiograma. Zn peste 90%. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. f. / biophysics.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. glucide. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. / bioinforma-tion. BIOETICA. [at. moleculara si b. s. / biologie. [^r. s.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. [gr. / bioenergetics. 2) Crearea unui organism viu. b. ContinutuI In unele b.tiun. Mg. f. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. / biodisponibilite. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. [Gjr.energiei somatice" si . de [a gennan = a produce. s. Indeosebi b. Cat. N.: electrogeneza. f. s. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei.

bios = viafa. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. potential de actiune. -inis = tumind. [at. f. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. mechanicus.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. pot fi endogene sau exogene.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). / biom6canique.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. de regula. 2) Insusi materialul pre-levat. polys = muiti. / biometrics. bias = viaf-a. f. b. Dupa origine. tesuturilor (histometria). B. iat. a pune. pi. s. f) b. s. . m. m. f. bios = viata.sectiune optica" a ochiului. de zi Si noapte (drcadiene) etc. BIOMICROSCOP. bioelectridtate si bioelectrogeneza. In functie de semnificatia biologica. In cazul sistemului vascular. c) b. / bioluminescence. massa = mosa. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. s. se disting trei categorii de b. gr. f. BIOSENZOR. m. gr. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. [C/r. din gr.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. m. din gr. bios = viaf. n. iar dis-paritia b. [at. / biomedicine. e) b.. Prin extensie. rhythmos = ritm. / biopotentiel. f. de obicei fara semnificatie biologica majora. gr. la seatere = a simfi. \GjT. In prezenta oxi-genului. Tulburarile b.: 1) b. b. f. 2) b.rie. f. Compus din clasa 'pterinelor. s. In medidna. -ntis = puternic fi posse = a putea. n. f. / biorhythmology. / biomateriau. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. s. de suprafata. b) b. muschi). polimeri. BIOLUMINESCENTA.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. / bioprothese.. a evolutiei medi-cinei contemporane. la skopein = a redea. bios = viafo.. semnifica Incetarea acestor procese. corp care se eiectrizeaza prin frecare.a. / biopolymers. s. Sin. la pestii electrici (torpila electrica). *biochimiei.te. material. mekhanikos. implantabile sau nu. prin punctie. / biomicroscope. d) b. iat. materia sou materies = ma. s. s. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. un grad de certitudine In diagnostic. BIOMEDICINA. sau "frotiul. s. [Qr. DefidtuI de b. n. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. derivati de carbon etc. BIORITMOLOGIE. [Gjr. s. s. s. [GfT. acoperit cu material plastic. a e?(wnina. bios = viafo. BIOMECANICA. thesis = punere fi tithenai = a ptasa.: heterogrefa valvulara. [at. B. V.: ciclul menstrual). s. Tmpreuna cu *hemoreologia. este foar-te diversa: metale (aliaje). / bioluminescence. f. s. [Gr. studiile si aplicatiile b. crearea de noi molecule artificiale. de la pro = mainte. b. B. s. logos =• ftiinfa. sunt asociate proceselor vietii. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. circadian si sin-cronizator. aduce. de. s. s.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. f. BIOMETRIE. BIORITM. / biopotential. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). s. la mekhane = mafina. V. este fixata pe un inel metalic.0. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. \yr. [Qr. cronofarmacologie. bios = ilia^a. s. [QT. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. f. B. / biocapteur. / biomechanics. BIOPTERINA. organite celu- . efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii.] *Polimeri formati In organismele vii. f. care poate orienta actui chirurgical. dt la potens.a. b. unui examen *extemporaneu. s. pe cale endoscopica'. rhythmos = ritm. lunare (ex. s. B. s. f. / biosensor. / biomaterial. f. bias = riafa. [at. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). 3) b. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). iat. bios = watd. m. de.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. s. De ex. de obicei. simf.va[a potentialis. BIOMASA. In practica se disting: a) b. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. s. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. Se obtine astfel o veritabila . efectuata cu un 'trocar special. 'biologiei moleculare. medie. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. n. rhythmus. / biomicroscope. alcatuite din aminoacizi (monomeri). s. / biomedecine. m. biometry.: polipeptidele. f. pi. / bioprosthesis. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. lumen. bios = viaf.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. In general. nucleului (cariometria). In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. b. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. prosthesis = adttugare.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic).. [QT. / bionique. / biopolymeres. In cazul structurilor neexdtabile. BIOMATERIAL. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. La organismele vii..] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. [Qr. De ex. / biopsy. rhythmus. 8. *biofizicii. ca simpli subprodusi de metabolism. f. s. genetic sau microbiologic. bios = viafo. s. [^r. logos = ftiinf.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. celulelor (citometria). / biorhythm. V. BIONICA. / biorythme. meros = parte. potential de repaus. Nature b. ['De la biologic + electronica. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. aspect. s. m. / bionics. / biomasse. Sin. histo-chimic (biochimic). tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. BIOPROTEZA. elektron = chihiimbar. seiisoriiim = organ de. f. bios = viafo. BIOPOLIMERI. confundat cu prothesis = propozifie. skopos = obstrva-tor. f. mekhanike.: ritm biologic. B. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. f.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. s.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. cronobiologie. pot fi sezoniere. / biomass. *biologiei celulare etc. / biopterine. In prindpiu. si genetica moleculara. [at. / biopsie. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. s. m. bios = viafd. [Cfr. opsis = vedere.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. care au rol determinant In functiile structurilor respective. / biorythmologie. Ex. mikros = •true. m. BIOPSIE. bios = viafa. / biometrie. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. bios = niatdi metron = masura.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. de. \Cjr. f. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. s. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. organe/or (viscerometrie. medidna = medicina. / biopterin. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. ceramica. iat.

istemai = a afeza. s. [<gr.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. / biovulaire. f. BIOTIP. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. de obicei.. test = e. m. aoua ori.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. f. s. / biotaxis. {Cjr. biotonicity. la.: taxonomie (v. / biotyping.soarece. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. BIOVULAR. stimuCa. / biotonus. f. [Qr. f. gr. {•ngl. logos = stunfo. a. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. Ex. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. BIOSFERA. [at. bios = viafd. [C.). / biotypologie. n. b. din [at. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. s. In distrofie si In malnu-tritie. pot fi atasati organismului. a[c. bis = de. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. / biotope. -e. impingere. / biosysteme.iepure etc. [Qr. bios = viafo. [at.: vitamina Be (v. adj. bios = viafd.. s. com-punere.).BIOSFERA lare. f.mant utiUzat de. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. dupa numele speciei utilizate (unitate . [Cjr. In functie de temperamentui si comportamentui sau. si biotipologie. s. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. osmos = impuls. [Cjr. germ. denumite. sphaira = sfera.. s. bias = viata. I biotypie. Termenul desemneaza. Cut ars. m. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. s. care sunt imobilizate pe un suport. bios = viafo. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate.. topos = Coc. de [a ovum = ou. / biotypology. neurostiinte. [Cfr. deci b. meserie. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. / biostatistics. se compune din partea inferioara a atmosferei.} Sin. s. f. f. A > D.: bio-captor. types = tip. s. In mod normal In perioada de cres-tere. / biosynthese. adj. dincolo de.: dizigot (v. s. Indeosebi fermenti lactici si levuri. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. la syn = impre-und. s. BIOSMOZA.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. se stabilesc unitati biologice. Bi0TINA. / biosphere. XVllI).?(amen. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea.).e test = vas de. s. [a syn = impreund. de ex. s. In reali-tate. a aran-ja. Intre agentui imobilizat (ex. bios = viata. / biotype. BIOSISTEM. m. ft tithenai = a piasa. de la transformare = a transfonna (trans = piste. celule Intregi. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. tonos = tensiune. model. s. o enzima) si molecula de dozat (ex. [Cjr. *ectomorf si *mezomorf. de.. f. / biotechnologie. f. f.pa. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. se. s. bios = viata. [Lot. BIOTRANSFORMARE. BIOTONUS. [^r. vech. stimulare = a imfioldi. Acestor b. .). / biosystem. BIOSTATiSTICA. f. este supraunitar. [Qr. s. BIOTOP. [CJT. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. s. Recent. n. bios = viafd. f. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. V. bios = viata.. clasice.r.. s. Cat. a pune [aotattd. bios = viata. transformation. / biostimulant. f. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. systema. aranjare. n. deoarece acestia permit o analiza rapida. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. / biovular. de asemenea. s. s.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. 219 . BIOSINTEZA.] Mediu geografic In care traieste. In conditii omogene. s. m. / bio.s. bios = viata. n. bila etc. s. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. f. / biotest. tekhne = arta nanuald. marca. / biotine. / biotherapy. model. Sin. *cerebrotonie si *somatotonie. bios = viafd. BIOTIPOLOGIE. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. / biotherapie. bios = viata. Dupa un b. f. [at. m. transformatio. BIOTIPARE. marcd.! typos = tip. a. criminologie etc. Practicantii b. s. la status = stare. n. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. de la. de. tipurile pure se gasesc rar. marcd. In principiu. s. Statistik (te. . f. bios = iiiatd. / biosphere. sau a unor produse organice (sue gastric. formare = a. bios = mata.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. f. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. adj. [CJT. f.. a glucozei. testum = capac de. s. A:D < 1. [a stimulus = 6df ascufit cu care.). [<JT.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. da o forma). Sin. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. De regula. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. s. / biotransformation. / biotin. [at. [CfT. model. BIOTEST.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). la thercipeuein = a m.. a painii sau a derivatelor din lapte).sobolan. / biostimulant. a pune. / biosmose. n. comparativ cu ale speciei din care face parte. pTo6d. / biotaxie. / biosynthesis. denumite *viscerotonie. de. / biotype.nne. imboldtsc viteie. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. s. BIOTAXIE. / biotechnology.). s. f. se opun terapeuticii stiintifice.- BIOVULAR griji. m. / biotest. taxis = ordonare. synthesis = acfiunea de.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic.' sistem biologic (v. s. f. adj. typos = tip. BIOTERAPIE. Indeosebi de medica-mente.] Sin.. s.himifti. stiintificcS ovulum = ou mic. B. Utilizarea b.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. thesis = pune-re. s. f. Exista b. Dupa o serie de clasificari anterioare.n cre-at in sec. therapeia = trataimnti de. / bistatistique. sphaera. B. si pancreas artificial. logos = stiinta. din fr. . BIOSTIMULATOR. antibiotice etc. / biosmosis. / biotonus. de. -ozd. s. In diagnostic se extinde considerabil. [Cff. a oceanelor. hematologie. tattein = a ordona. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. collegium statisticum. -onis. f. Unii b. daca initial erau obtinute prin *biometrie. / biotope. -atos = ansamfllu.} Sin. de. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. V.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. bios = viafo. BIOTEHNOLOGIE. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata.

Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. atomi de hidrogen. unde. pes. / blastocyste. ce. adj. care se poate combina cu doi polus . alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. photos = [umind. / blast. afteme.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. [QT. s. oxys = acru. Termen folosit ca sufix. min(a)emia.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. adica este bisexuat. biologica sustinuta de F. Fliess. bis = de doua ori. Pe langa b. n.: man. derma. s. viguros. n. f. celulara. picware. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. iar cu mentarea oului fecundat. B. 83. s. bisemutum. [Qr. o?(jgen. In acest stadiu. pedis = picior. ca si a unui pseudochist pancreatic. s. neuron bipolar. valeas. myketos = duperc-ai •oza. n.} Celula rezultata din seglichid). / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. s. kystis = sac. din (at. Se gaseste m natura In stare pura. blastos = gwrnwi. grasime.] leucemice. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. -ina. din germ. ori. s. pusa In evidenta la *electroforeza pro. f. la bis = de douil on. s. adj. / -.ii de transport ("canale ioni220 . [Lat. de unde este extras. {Cjr.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. s. m. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator.] 1) 'Neoplasm embrionar. s. s. B. Ex. BIPOLAR.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. s. bis = de doud ori. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. Dedublarea albuminelor. mykes. *eritroblast. on. de. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. este acoperit de o • [Gjr. s.: de. m. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea.: dizigot (v. byssos = fium6ac. [Lat. deopotriva. B. / biped.. hermafrodit. -edis = care are. -atis = tare. / blasteme. inodor.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. Ex. s. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED.: dublu strat fosfolipidic. unui membru. s. bioxid). / blaste. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. frecventa si tensiune mica. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. / bivitellin. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. a addobazic). 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. f. cuvdnt din 'Erzge. s. bis = de doua. V. probabil de natura alergica. m. La om b. / blastema. s. n. [^r. blastos = germen.} 1) Care are valenta 2. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. / blastoderme.BLASTEM. mozaic fluid. / bisexualite. -oma. sexe. / blastogenese. s. s. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). pentru obtinerea de 'himere.BIVITELIN. psihologice fundamentale. rasfrange.w-i meros = parte. bis = de douct ori. mobila sau repliabila In maner. refringens. m. s. [Lat. bis = de. / bistouri. lipos = "limfoblastom.). s.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. iar la nivelul [Qr. simbol Bi. gr. / blastomycose. s.Ciirge blastos = germen. B. n.. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. koilos = cavitate.} Sin. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. doua ori.: anhidrida carbonica (v. / bisalbuminemie. [Lat. biseau. / bipede. B. s. / bivalent. -atos = piele. dona. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. n. / double refrin. B. -e. s. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. gr. n. si densitatea 9. adj. s. •e. doi 'centromeri. b. bistoury. adj. genesis = producere. adj. se BLAST. / bipolar. V. / byssihose. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. BIZOU. f. s. on. / blastomycosis. m. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. [tfr. si mem-brana dioxid. Sin. solubil in apa. S. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. m.8 g/cm3. sexualis = referitor la. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. *megacario-blast). adj. n. doua pidoare. / surgery knife. [Lot. blastos = germ. de. desemnand o celula tanara. / blastogenesis. BIREFRINGENTA. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. Wismuth. cu greutatea atomica 208. \Jr. / blastomere. / bioxyde. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. de la refringere = a doua ori. -alos = sdnge. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. m. rapid. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. m. s.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. bis = BLASTOCEL. stratum = afternut. metanefrotic. / bismuth. s.} BIVALENT.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. la sternere = a. / blastoc(o)ele. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. blastos = genne-n. [Lat. adj. s. din (at. / byssinosis. albumen.} embrionului. vitellum = gaibenuf de ou. bis = de doua ori. f.po(. B... [fr. f. / blasto-cyst. BLASTOM. polarizata. 0 serie de saruri insolubile de b. / bivalent. / bipolaire. blastos = germen. adj. f. f. s. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. / blastocele. ElementuI chimic nr. / bioxide. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. *pompe ioni-ce) gr. reprezinta BLASTOMICOZA. dar produce. precursoaBISALBUMINEMIE. [Lat. de (a gennan = a.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. phos. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. / blastome. vezicd. byssinosis. s.. m. m. de doua. s. s. f. f. ulterior diversele parti ale embrionului. carui lama poate fi fixa. m.} mai numeste si dubia refractie. f. / biseau. [a albus = alb. [Lat. s. / blastoma. m. *nefroblastom. {Cjr. membrana). poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. s. valora. BISEXUALITATE. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. [Lot.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. bis = de gency. bastoriu = 6dt. f.980 BLASTOGENEZA. / blastomere. / birefringence. bistouri. s. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. [Qr.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. BISMUT. m. bipes. V. f. / bisexuality. haima. bis = de doua. / bismuth. acest metal a fast prima oard e^pioatat. / blastoderm. b. f. [Lat. n. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. blastema = teinelor serice. pentru celulele ou. / bivitelline. s. [Qr. -oza. n. aCcfiimiftifor BLASTODERM.

[at. Tulburarile de conducere pot fi lo221 .BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. BLEFAROSPASM. B. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. a modda. b. \Gjr. iiingere = a injuga). s. cheloidiana. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. sin. BLEFAROPLAST. tip IV. bilateral si simetric. scuamoasa. / blepharotic. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. iar urmatoarea. f. f. 3) B. de. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. Se deosebesc mai multe tipuri. m. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. / blepharoplastie. la coniungere = a [ego. de. f. complet. blepharon = pUoapa. BLEFAROFIMOZA. spasmos = contracfie. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. gr. plastos = moddat. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. / block. s. m. luand o tenta rosiatica. BLINDAJ. Afectiunea poate fi ereditara. ingustare. avansat. de. BLASTULA. cu afectare ganglionara. cu alungirea segmentului PR peste 0. I. adica o alungire progresiva a segmentului PR. insotite de o scurge-re purulenta. In functie de localizare (b. se manifesta la barbat prin *uretrita. Netratata. brasiliensis determina *blastomicozele nord. s. BLOC. dar simul-tan. B. / blennorragie. ia pfassein = a forma.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. forma a b. fr..). s. [e. s. impreund. m. / blepharospasm. mykes. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. blepharon = pieoapa. f. s.: boala Lutz-Splendore-Almeida. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. / schield. cu caracter intermi-tent sau permanent. blastos = germen. s. b. blepharon = pkoapa. n.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. s. sin.} Contractie musculara anormala. sin. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. s. poate fi izolat. [Ondine. [QT. / blepharochalasis. B. a. n. BLEFAROPTOZA. \Qr. din germ. [QT.} *Tic convulsiv al pleoapelor. ptosis = cadere. b. blocajul poate fi fix de 3:1. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. De asemenea. [Qr.: corpuscul bazal (v. origine onomatopeica. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. blustos = germen. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. In care 2.) 3) B. care unefte. iar In forma generalizata. b. pe ter-men lung.). bloc. cu caracter "tonic sau *clonic. / blepharophimosis. [Qr. blennos = mucus. cu putere. involuntara. b. / blepharopto-sis. a. s. blepharon = pteoapa. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. phimosis = stramtare. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. f. / blepharophimosis. pentru a-fi pedepsi sofui muritor.} Sin. / blepharoplasty. / blepharoplast. s. [Cfr. blepharon = pieoapa. incomplete: 1) fl. de origine tropicala. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri.. m. a. s. f. Sin. f. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. a. [Qr. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. s. s.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. 4:1 sau neregulat. m.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. plastos = modeCat. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel.20 s. 2) B.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. khalasis = reia^are. flasca si ridata. [CfT. / blepharoptose. 2) B. [Cjr. f. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. Speciile B. s. blindage. m. gr. f. incomplet) sau Intreruperea (b. s. primele doua fiind b. copac taiat. f.: gonoree. poate deveni cronica sau. Indeosebi mezencefalica (b. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. f. adica o unda P urmata de un complex QRS. -ita. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. din oiandizH bloc = trunchi de. cu poarta de intrare pulmonara. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. blepharon = pieoapa. a modda.). de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. ulceroasa. s. / blindage. / bloc. n. -1(0. f. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. s. la plassein = a forma. s. Abrev.iuperco. *cervicita si *metrita.agd. [fr. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. s. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. rhegnynai = a tdfni.Si sud-americane. / blepharo-conjunctivitis. marginale). Survine m leziunile nervului oculomotor comun. scuamoasa-seboreica. / blastula. myketos = c. iar In continuare ciclul se reia. Ill este denumit Si b.: tarsoplastie. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. BLEFAROCONJUNCTIVITA. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. nord-americana. / blepharospasme. II. -ula. a. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. blepharon = pfeoapa.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. n.. coniunctivus = care. boala Gilchrist (v. lara sa se influenteze reciproc. / gonococcal urethritis. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. gr. s. [Qr. 5) Masa de material In stomatologie. a. / blepharite. gr. ca urmare. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. f. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. BLEFARITA. / blepharochalasis. a. m. BLEFAROTIC. paracoccidioidoza. s.} Sin. BLEFAROCHALASIS. boala Jorge Lobo (v. / blastula. / blepharo-conjonctivite. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. iar la fe-meie prin 'vaginila. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. nimfti care. n. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. de. s. neulcerativa sau seboreica. / blepharon tic. Se disting trei grade. dermatitidis si B. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. s. [fr. / blepharoplaste. gonorrh(o)ea. la phimoun = a strange.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. Incetinirea (b.. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. s. tic.: sindrom Ondine (v. postencefalitic). a uni (cum = cu. blepharon = pCeoapd. s. Sin. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. angulara. sud-americana.: BAV. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). B.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. n. [C/r. blepharon = pCwavil. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). BLEFAROPLASTIE. / blepharitis. B. b.

tahicardie reflexa. dar apare. bloc sinoatrial). Sin. Var. parietal. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. b. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. pentru alfablocant (v. Sin. Se disting: b. BOALA. a-BLOCANT. a. dar recidivanta a unei articulatii. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. vecke bolt = dw-tre. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. m. n. b. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. B. de arbo-rizatie. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). blot = patOj blottingpaper = sugativd. fie pe ramura dreapta.: antagonisti de calciu.). r. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. prin depolarizare ireversibila. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. c. si canal de calciu. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. s. 1) Sin. fiecare b. b. fizice sau psihice. Pe langa oprirea circulatiei LCR. rezultand b. Northern blot si Southern blot. orice alterare a starii de •sanatate. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. din o[andezil bloc = tmnchi de. Tip de *b. V. s. B. Sin. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. wide boHezn = fiodo. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. Se disting trei grade.} 1) In limbaj curent. Rezulta o serie de manifestari obiective. ca urmare. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. purkinjian. n. / maladie. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block.] Angl. cand frecven-ta influxurilor este prea mare.: blocaj meningian (v. m. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. V. dureroase sau nelinistitoare). Imobilizare brutala.: reactie miastenica (v. trifascicular complet se traduce prin *b. Efectele se exercita asupra miocardului.12 s). BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. B. tranzitoriu sau permanent.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. b. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. respectiv b. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. 2) B. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. B. si b. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. prin *depolarizare insuficienta. [fr. denumite *simptome. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. de ramura stanga. b. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. V. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. partial: blocaj spinal. 3) Intre atrii si ventricule (v. / disease. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. de. De asemenea. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. c. m. In realitate. r. s. f. atrioventricular complet. dar nu necesar. bloc atrioventricular). care prezinta rareori manifestari clinice. minor (cu durata complexului QRS sub 0. b. si o serie de termeni. In continuare. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. per os sau intravenos. ['£ngi. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. In particular In cazul genunchiului. 5) la nivelul tesutului Purkinje. Western blot. dificil de diagnosticat electrocardiografic. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. si o serie de manifestari subiective. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. purkinjian de b. Unele b. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. f. vaselor periferice si arterelor coronare. major (durata complexului QRS peste 0. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. sunt prescrise. V. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. / blockage. / blocage. B. ependimar sau ventricular. ale caror caractere releva atat natura bolii. s. cat si reactiile proprii bolnavului. c. Ca urmare.). Ansamblul de sali. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. adesea utilizati ca sinonimi nu . provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. BLOCAJ. wpac titiat. temporara. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. unde acestea se fixeaza. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. Un b. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. parietal este. BLOTTING / blotting / blotting. dificila si vaga. avand caracteristici proprii electrocardiografice. bloc de ramura). [s[. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. 2) Intre cele doua atrii (b. reticular sau b. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. de c.12 s) sau incomplet. biochimice sau morfologice). poate fi complet. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. Distingerea b. n. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. denumite *semne. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. dureroasa. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. metabolic blockade.). poate fi intermitent. si hemibloc. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. de ramura dreapta. blocage. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. de c. v. de c.

CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. AERULUI CONDITIONAT / m. cronica a batranilor si b. normal si normalitate. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. migrena. Abrev. BERIBERI / beriberi / beriberi. autoallergique / autoallergic d. • B. fie la o pierdere de material (monosomie. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. bronzee / bronzed d. edeme ale membrelor inferioare. s[a6iciune. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. BRONZATA / m. Ca urmare. de b. dar mca nedemonstrata. • B. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice.: In engl. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. Se mani-festa In doua forme: b. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. •B. In fr. E. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. b. AMNIOTICA / m. B. monosomie. of intravenous drug users. disgonozo-mie.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. de aceea. Palade. Sin. a. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. •B. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. B. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. pathos = suferinta. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. Sin.: boala Addison (v. In daneza syg = boala. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata.). In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. 0 definire recenta a b. laureat al premiului Nobel. (atacul receptorilor pentru TSH). si sindrom. . Asociata cu o pneumopatie interstitiala. Invelisul bobului de orez continand tiamine).. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d.. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. autoimmune / autoimmune d. prin a. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent.). cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). AUTOALERGICA / m. Sin.).). A fost observata In Extremul Orient. anemie hemolitica prin fixarea complementului.. deletie si translocate.. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. Se rezerva numele de b. ia numele de *sindrom Goodpasture. are cauza totdeauna cunoscuta. iar <7ness este derivat din /// = rau. de obicei. la r. de I'air conditionne / air conditioning d. boala autoimuna. consecinta unor cauze diverse. care distruge vitamina B. patiens = persoana care sufera. conjunctivita. B. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. poligonozomie. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. B. a. • B. AGLUTININELOR LA RECE / m. alergic si alergie. ACOPERISULUI DE STUF / m.: BCI. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . *sindrom. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. Ex. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). iar pacient din lat. ALERGICA / m. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. la r. In slava veche. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. • B. patologie provine din gr. Sin. deletia unui brat cro-mozomial). d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. sau doar de orez decorticat. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. apartinand lui G. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). •B. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. • B. orice b. amniotique / amniotic d. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. Sin.: cardiopatie ischemica (v. AUTOIMUNA / m. des agglutinines froides / cold agglutinin d. BRONSIECTAZIANTA / m. • B. sex nuclear.: boala autoimuna (v. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. autoalergica fiind si autoimuna.amnd.s[a6iciune e^tremd. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta.: boala Goodpasture. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. bronchiectasiante / bronchiectasis. Dupa cum. autoalergica. • B. PRIN AUTOANTICORPI / m. cariotip. V. de b. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. allergique / allergic d. • B. are totdeauna o cauza bine definita. repetarea. transsudat la nivelul seroaselor). CARDIACA ISCHEMICA / m.z) core inse. entitate morbida. par autoanticorps / autoimmune d. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase).: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). are doua B. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. du toit de roseau / thatched roof d. V.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. Sin. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. b. aberatie cromozo-miala.: beriberi. confuzia b. • B. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul.. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. (diolectut cingoie. a. In raport cu denumirea de b. Ex. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. • B. In special la temperaturi sub 37°C. termenul disease. bronsita cronica si stare de astenie cronica. prin autoanticorpi. 223 . B.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). b) al doilea criteriu este etiologic: o b.: bronsiectazie (v. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. trisomie. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. *boala Basedow-Graves. V. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). c. • B. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . 'duplicate. B. Manifestarile b. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). V.

tetra-pareza In flexie. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat.. autoimune. CHISTICA A PLAMANULUI / m. bruceloza. •B. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. avec declaration obligatoire / notifiable d. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. B. B. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. boala transmisibila (v.. Afectiune cutanata. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. fie prin contact direct (contagiune directa). botulismul.). apar Indeosebi Inaintea menopauzei. de regula transmisibila. Sin. Evo-lutia este cronica. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. substratui anato-mopatologic al b. du col vesical / bladdsr neck obstruction. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. c. prurit.). hepatitele virale (A. reportable d. • B. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. of lung. chronic form of mountain d.: eritem infectios acut. si complex imun. DE COLAGEN / m.: boala polichistica a ficatului. CHISTICA A MAMELEI / m. cu episoade confuzionale. miscari involuntare. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). Sin. boala polichistica a sanilor. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. cyclique / cyclic d. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. iluzii. fie prin intermediul unei alte persoane. antraxul. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. petesii. Simptomatologia acestor b. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. •B. iar de altii ca o forma de cancer. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare).In aripi de fluture"). Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. CONTAGIOASA / m. du corset / corset d.: boala Reclus. Sin. •B. • B. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. CARENTIALA • B. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. contagieuse / contagious d. COMPLEXELOR IMUNE / m. In pusee. Grup de b. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. a carei declarare este obligatorie. • B. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. rahitism. fibroza pulmonara interstitiala difuza.] Dementa progresiva sau psihoza. CARENTIALA / m. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. of breast. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. se manifests prin febra. Sin. Sin. meningita cerebrospinala epidemica. deci diaree cu steatoree. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. CHISTICA A FICATULUI / m. • B. Etiologie incerta. 18S5-1950. V. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). Sin. kystique de la mamelle / cystic d. oprire a cresterii. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. B c. Lewy (Lewey). bronsita. febrele paratifoide A. des complexes immuns / immune complex d. sprue nostras. dar poate aparea si la alte varste.: boala ciclica trisimptomatica. Clinic. CONSERVELOR / m. *b. este determinata de un *par-vovirus (B-19). CONGENITALA / m. B si nedeterminate).: boala Gee. afectarea starii generate si eritem. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. coeliaque / c(o)eliac d. v. Unele din aceste entitati sunt *b. V.). Sin. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. B.).: kwashiorkor (v. Sin. iar ulterior se extinde pe torace si membre. tulburare hormonala). V. cyclique trisymptomatique / Milian d. • B. La copil. CELIACA / m. infantilism celi-ac. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. COPIILOR ROSII / m. Sin. de caisson / caisson d. congenitale / congenital d. febra Q. des enfants rouges / red boys d.). •B. [Frederic H. semne de 'parkinsonism. " B. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. des conserves / bottled food d. CRONICA DE ALTITUDINE / m. B. kystique du poumon / cystic d. v. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. malaria. hemoragii). Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. •B. In consecinta. CICLICA / m. leptospirozele. • B. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. febra tifoida. B. Sin. *poliartrita reumatoida. • B. asociata cu cianoza de efort. nanism intestinal.: boala Monge (forma cronica). si embriopatie. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. este discutabil. a caror patogenie implica 224 B.: boala polichistica a plamanului. • B. carenta. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. probabil de origine streptococica.: colagenoza (v. tetanosul. Sin. du collagene / collagen d.: boala Marion.B. Orice b. boala Thaysen. Sin. 'sindromul Dressier. / fifth d. Sin. ca frecventa. scarlatina. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. •B. B. tifosul exan- . infantilism intestinal. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). DE CHESON / m. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. regiunea bazala ante-rioara a creierului.: boala Lewy. halu-cinatii. 'Polidtemie secundara. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. • B. agitatie. difteria. cu care copilul se naste. boala Bloodgood. osteomalacie.. CORSETULUI / m. rabia. A CINCEA / cinquieme m.: boala complexelor imune (v. boala Herter. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. COLULUI VEZICAL / m. • B. kystique du foie / cystic d. laringita si danoza (In tipul emfizematos). serului. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. acuitate mentala alterata. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. chronique d'altitude / altitude d. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. par carence / deficiency d. cefalee. *fenomenul Arthus. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. holera. C. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica.: boala ciclica (v.. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. In prezent se utilizeaza ca sin. of liver. echimoze. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. •B. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. soroche. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. c. megaleritem epidemic. purpura trombocitopenica idiopatica. •B. • B.

des dep6ts denses / dense deposits d. B..: b. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. pot fi iatro-gene. •B. dominant. DEPOZITELOR DENSE / m. Sin. complicatiile postvaccinale. ENDOMIOCARDICA / m. GENOTIPICA / m. V. idiopatice sau psihogene. b. HIDRICA / m. glycogenique / glycogen-storage d.B. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. • B. "B. acquise / acquired d. Boala aparuta dupa fecundatie. h. adipozitate. Sin. hepatomegalie. V. GHEARELOR DE PISICA / m. este o forma de *eritroblastoza fetala. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). e.). de cauza necunos-cuta. pulseless d. du foehn / fohn d. deci. determinata. infectia HIV (indiferent de stadiu). EMETIZANTA JAMAICANA / m. • B. of the pancreas. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. si glicogenoza. B) Lista b. endomyocardique / endomyocardial d. boala ereditara. si endemie. g6netique / genetic d. Ex. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. transmisibile cu dedarare numerica. Sin. Se disting: 1) B. aparuta la puber-tate. • B. a n. 6pidemique / epidemic d. enzymatique / enzymatic d.. Sin. care este In relatie doar cu alimentatia. icter. In functie de modul de transmisie. este strict localizat la nivel hepatic si renal. B. ereditare sau genetice. B.: b. boala von Gierke. genotypique / genetic d. care afecteaza. hipercolesterolemie. V. familiale / familial d. Ex. Sin.: boala HarInup (v. la nivelul unei populatii sau arii specifice. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. FEMEILOR FARA PULS / m. B. Sin. • B. EPIDEMICA / m.-n. B. • B. FUNCTIONALA / m. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. • B.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. hiperend6mique / hyperendemic d. acetonemie cu cetonurie. • B. genotipica. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. fonctionnele / functional d. V.: mucoviscidoza (v. de la originea vietii intrauterine. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. ENZIMATICA / m. HILULUI / m. QMS). Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. vant uscat si cald. • B. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. • B. B. Sin. *Prevalenta continua a unei b. GENETICA / m.: hipertensiune arteriala esentiala. constand In cefalee. des griffes de chat / catscratch d. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. of newborn. • B. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. e. Sin. Sin. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. se opun *b. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. d. • B. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. • B. du hile / middle lobe syndrome. poate prezen-ta caracter familial. HEMOLITICA / m. • B. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. dar al carei caracter genetic nu este cert. uneori. Orice b. demyelinisante / demyelinating d. hiperlactacidemie si hiperuricemie. iritabilitate. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. genetica. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. adevarate. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. • B. • B. Sin. DOBANDITA / m. imputabile unui act medical oarecare. e. sub aceeasi forma. Manifestare clasica de "meteoropatologie. Structura glicogenului hepatic este normala.).: enzimopatie (v. edeme generalizate la copil. hydatique / hydatic d. hepato-splenomegalie si. responsabil de aparitia b. Clinic. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. B. glicogenosis.: boala Minkowski-Chauffard (v. Patologie transmisa genetic.: boala van Creveld. care nu progreseaza In timp. Sin. recesiv.: boala Bessel-Hagen. b) b. GLICOGENICA / m. FAMILIALA / m. EREDITARA / m. se deosebesc: a) b. IATROGENICA • B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. la nivelul unor populatii sau arii specifice. B.). B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista.: sin-drom de lob mijiody (v. H. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. essentielle / essential d. insom-nie. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. endemique / endemic d. genetice sau genotipice. si incompati-bilitate fetomaterna. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. V. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). prin aberatii cromozomiale. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. • B.: echinococoza (v. ESENTIALA / m. hipertrigliceridemie.: osteoartrita •B. glicogenoza Cori tip I. din cauza unui agent infectios sau toxic. Sin. tipic: *scleroza multipla. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. DEMIELINIZANTA / m.). hemolytique / h(a)emolytic d. • B. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. care se propaga In vai din zonele muntoase. • B. • B. f. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. HIPERENDEMICA / m. •B. • B. astenie. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. • B. V. hereditaire / hereditary d. IATROGENICA / m. • B.). determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. iatrogenique / iatrogenic d. Sin. des femmes sans pouls / young female arteritis. e. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. gonozomale (dominante sau recesive). boala ereditara.: boala Takayasu • B. • B. V. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. EXOSTOZANTA / m. V. 2) Rar: ansamblu de 225 . exostosante / exostosic d. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. degenerative des articulations / degenerative joint d. •fetopatii) fie dupa nastere. Termen generic pentru un grup de b. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. FOHNULUI / m. hydrique / hydric d. ENDEMICA / m. " B. ?i epi-demie. B.).). • B. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. HIDATICA / m. genopatii. si boala idiopatica. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. cu distrugerea secundara a hematiilor. 2) B.

Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. V. V. microcefalie. cianoza. • B. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. des laxatifs / laxatives d. g. • B. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. INFECTIOASA / m. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). V. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. pareze musculare. boala transmisibila. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. medicamenteuse / drug d. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. • B. purpura trombocitopenica. Sin. sindrom imunoproliferativ. alfa. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). MANA-PICIOR-GURA / m.. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. hipotermie. [^{indusa kala azar = fe. LIZOZOMALA / m. alteori existand o dereglare functionala (b. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. intercurrente / intercurrent d. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. astenie marcata. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. hipoproteinemie si hipokaliemie. Exista trei tipuri: *B. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. interstitielle / interstitial d. nodulii limfatici ai splinei. gamma. de chaines lourdes / heavy chain d. edeme si paralizii intermi-tente. • B. Orice b. g.: boala Seligmann (v. b. de etiologie necunoscuta. LACUNARA / m. care nu este consecinta unei alte stari morbide. ITAI-ITAI / m. neagra.6ra. determinate. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu.: lupus eritematos diseminat (vJ. sau infantila. immunodeficitaire / immunological deficiency d. si boala contagioasa. LANTURILOR USOARE / m. palatina. Sin. ereditara cu transmitere genetica recesiva. complex imun. si boala esentiala. care este provocata de microorganisme patogene. 1. LAXATIVELOR / m. reactii de intoleranta. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi.: boala Franklin (v. la un. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. 29 nwrtale. MEDICAMENTOASA •B. Itai-ltai / Itai-ltai d. lysosomiale / lysosomal storage d. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. B. LANTURILOR GRELE MIU / m. sau complica o afectiune deja existenta. crize de tetanie. si conectivita. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. miu. anemie hemolitica. *B. KALA AZAR / m. •B. ca urmare a unui proces de *saponificare. • B. deshidratare. • B. • B. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. c^nd.). IMUNITARA / m. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. determinand o simptomatologie polimorfa. • B. V. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. 2) Prin extensie. de obicei kappa. In continuare. V. care se pot asocia cu tulburari neurologice. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. de etiologie necunoscuta. digestive si renale. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. cu incidenta maxima vara. g. Kala Azar / Kala Azar d. B. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. Sin. INTERSTITIALA / m. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. b.). main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. sugerate involuntar de medic bolnavului. limba. *complexelor imune). *Exantem autolimitat.B. lipophagique / lipophagic d. 226 B. 2) asiatica. des chaines legeres / light chain deposition d. prin *autoimunitate. INTERCURENTA / m. " B. • B. paloare. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. • B. *B. LEGIONARILOR / m. s-au inregistrat ISO cazuri. boala complexelor imune. LIPOFAGICA / m. cu afectarea doar secundara a parenchimului. paloare. • B. *pancitopenie. In formele grave: tulburari renale. Stare septica grava a sugarului.: Kala Azar. IMUNODEFICITARA / m. • B. efecte secundare. febra. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. •B. LANTURILOR GRELE ALFA / m. B.). •B. • B. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. hipergamaglobulinemie). I. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. si autoimunitate. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. V. infectieuse / infectious d. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. care poate fi transmis de catre caine. • B.] B. Ca urmare. poliadenopatie. Denumire generica pentru b. • B. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. • B. idiopathique / idiopathic d. immunitaire / immunologic d. Implica: *daudicatie intermitenta. gingivala. • B. Denumire generica pentru orice b. LANTURILOR GRELE / m. " B. I. • B. des legionnaires / legionnares' d. lacunaire / lacunary d. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). b. corioretinita etc. splenomegalie. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. anemie. tub digestiv. B. MEDICAMENTOASA / m. Grup de *paraproteinemii. care exista prin ea Insasi. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. cu anemie grava si splenomegalie. hipersensibilitate). Intalnita frecvent la copii presco-lari.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. 1) B. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. encefal. B. • B. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. congres organizat de American Legion. hipotensiune. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. des ligatures / ligatures d. glande sativare). (witre care. tahicardie. . constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. Sin. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. LIGATURILOR / m. • B. IDIOPATICA / m.

: guta).). la nivelul alveolelor. dislipidoza). •B. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat.m fum de fyara" fi se re/era (a i. Leziunea poate fi monoalelica (ex. MEMBRANELOR HIALINE / m. care au o consistenta carnoasa. 1) Soc operator (v. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. • B. B. de nutritie si metabolism. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. Diagnosticul se face prin *angiografie. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. vine.: obezitate. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. NODULUI SINUSAL / m. pe baza tulburarilor metabolice. 2) Prin anomalii endocrine. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. des os de marbre / osteopetrosis. Sin. MITRALA / m. homologue / graft versus host reaction. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex.APATRA • B. rezistenta spastica la miscarile pasive. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). operatoire / surgical shock. organique / organic d. moleculaire / molecular d. anticorpilor si chiar o serie de b. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. Inflamatie pulmonara. b) metabolismul nucleotidelor (ex. La examenul histologic se constata. revizia a X-a QMS. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. si osteopoikilie. m. 1 B.Tta. • B. metabolique / metabolic d. dobandite. Kennedy. tie. •B..: drepanocitoza) sau polialelica (ex. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. OPERATORIE / m. *glicogenoza. MICRODRENOPANOCITARA / m. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). Sin. [Jap.: boala Albers-Schonberg (v. infectii. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. amintind de splina. parapareza spastica. paralizie progresiva bulbara.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b.: In grefa de maduva osoasa). mitrale / mitral d. hidric.). in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. m. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. fara implicarea sistemului motor corticospinal. •B. care actualmente desemneaza Indeosebi b.e. d) echilibrete addobazic.] B. mineral.B. •B. *b. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. OASELOR DE MARMURA / m. METABOLICA / m. care cu-prinde *b. ORGANICA / m. • B. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural.nwm. MEDITERANEANA • B.). NEURONULUI MOTOR / m. B. monogenique / monogenic d. de moyamoya / moya-moya d. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. afectare hepatica variabila. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. ' B. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. Sin. 2) Incorect: sindrom postoperator. Sin. Sin. 'B.: boala Voorhoeve (v. ionic. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. galactozemie congenitala). B. • B. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. *scleroder-mie. Tay-Sachs a adultului. sunt cuprinse In capitolul IV -B. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. fasciculatii. la aspectui firumat. vag. du noeud sinusal / sick sinus syndrome. osmotic. de travailleurs dans des silos / silo filler's d.: moyamoya. MONOGENICA / m. • B. intr-o maniera stereotipa). d. B. A PATRA / quatrieme m. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. 3) De ori-gine alimentara. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. Ex. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). endocrine. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d.: diabet. •B.: p-talasemie). • B. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. V. Sin. In plan clinic. Ansamblu de tulburari. membrane hialine. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. c) metabolismul lipidic (ex. iar cauza b. B. fosfocalcic. ' B. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. MUSTEI NEGRE / m.: rubeola scarlatiniforma (v. . • B. de la mouche noire / blackfly d. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. moyamoya = cefos. vitaminic etc.. a membranes hyalines / hyaline membrane d.: boala Cooley (v.). adesea mortale. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. •B. In cadrul b. Termen foarte general prin care se desemneaza b. Obsesii recurente (ex. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie.: boala Bonieland. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. raspandita 7n America de Sud. MOYAMOYA / m. MOLECULARA / m. 227 . determina anxietate marcata. Machado-Joseph. du neuron moteur / motor neuron d. OBSESIV-COMPULSIVA / m.Cui de ocfii. Denumire gene-rica pentru un grup de b. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. • B. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut.: ganduri persistente). OMOLOGA / m. m.). B. Termen generic pentru b. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. aceste b.magimie. / Filatov's d. enzimopatii). • B. tulburari biochimice ereditare.

SEMILUNARULUI / m. s. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. B. polichistica renala care se manifesta numai la copil. dispnee.: ADPKD. B. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. r. manifestandu-se prin palpitatii. polykystique des reins / polycystic d. of breast. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. Denumire discutabila care. • B. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. uneori sub forma de *erizipeloid.). cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta.: boala chistica a ficatului (v. • B. polykystique des seines / polycystic d.: boala Reimann (v. teoretic. secretante / secreting d. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal.: PCOD. r. •perioade Luciani-Wenckebach. de volum variabil. concurente la determinismul patologic. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. POLICHISTICA A SANILOR / m. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. p. • B. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min).: boala Lobstein (v. Sin. greata. fara leziuni glandulare notabile. care apare episodic. V. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. ADPKD este una din cele mai frecvente b. SECRETANTA / m. Sin. Lobstein's d. 2) Sin. cu artralgii. B. SCLERELOR ALBASTRE / m. multisistemica. si nici cauzata de o alta maladie.). V. se adopta pentru b.). Sin. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. du serum. stibiu). • B. Sin. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. digestive) m special chisturi hepatice.: boala chistica a plamanului (v. si rezulta din aceasta. *B.: sistemul reticuloendotelial. R. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. " B. V. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. b.). secundara. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta.: *febra mediteraneana familiala. serique / serum d. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. • B. s. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. •B. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. cu- 228 . de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. determinate de refluxul sucului gastric acid.). care apare spon-tan. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. SISTEMICA • B. Abrev. a unui lichid seros. •B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. 1) B.). pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. *radiopatie. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. B. la nivelul porilor mameloanelor.. du pecheur des eponges / spongediver's d. poate fi un agent patogen. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. of lung. g.: sindrom Stein-Leventhal (v. • B. PESCUITORULUI DE BURETI / m. si policistina. polykystique du poumon / polycystic d. Termen prin care sunt desemnate doua b. POLIGENICA / m.. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. B. care urmeaza altei b. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). este consecinta b. du poumon de fer-mier / farmer's lung. secondaire / secondary d. pot fi determinate de agenti fizici (ex. B. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. Alteori. m toate segmentele tubilor uriniferi. *benzolism). se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. B. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. POLICHISTICA RENALA / m. SECUNDARA / m. De fapt. B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. nefiind asodata cu o alta b. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. fara patologie cardiaca. ereditare la om.).: boala chistica a ma-melei (v. •B. un traumatism sau un alt eveniment. p.: boala urechiusei atriale. curbatura.PERIODICA • B. Sin. Ex. of liver. • B. •B. Sin.). lipotimie. polykystique epidermique / polycystic d. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut.: sindrom Kienbock (v. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. m. •B. B.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. In zootehnie etc. p. Sin. POLICHISTICA OVARIANA / m. Sin. si policistina. SISTEMICA / m. denumita initial Thennopolyspora polyspora}.). boala serica. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. • B. boala serului (v. Sin.: rinichi polichistic.. Afectiune ereditara. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. Sin. ulceratii. primaire / primary d. tuse. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. PERIODICA / m. • B. t®sutul conjunctiv). • B. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. • B. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. diseminate pe frunte. B. Apare la subiecti peste 50 de ani. • B. • B. dar poate conduce la o *b. • B. of epiderm. de cheson) sau chimid. B. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. POLICHISTICA A FICATULUI / m. de systeme / system d. Sin. PROFESIONALA / m. Sin. of kidney. febra).B. febra si albuminurie. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. relativ frecventa. gat si torace. poly-kystique du foie / polycystic d. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. DE SISTEM / m. lactescent sau laptos. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. la intervale regulate. SERICA / m. sistemul limfoid. • B. ritm nodal). Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. Abrev. bilate-rale. si boala Skevas-Zerfus. Ex.: boala sistemica (v.: *diabetul zaharat. SERULUI / m. s6rique / seric d. professionelle / occupational d. se poate compli-ca cu esofagita peptica. B. •B. PRIMARA / m. cauza b. *b. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. Se expri-ma prin reactie locala. systemique / systemic d. uneori la nulipare. greata. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m.). de origine genetica. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. • B. PCOS. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi.. du semilunaire / semilunar d. polygenique / polygenic d. •B. • B. periodique / periodic d.

dupa Addison. medic ingies. Sin. dispepsie. *sindrom Sjogren).: glicogenoza (v.: boala de sistem. •B. a virus lent / slow virus d. Sin. disfunc-tii intestinale. V. •B. par stokage / storage d.: boala transmisibila sexual (v. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. / sixth d. Sin. CU VIRUS LENT / m. casexie bronzata. Lonitra. B. ADDISON-GULL. •B. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. Sin. caracterizata prin *xan-tomatoza. Boli cu nume proprii • B. Sin.si mediolobulara. de vaches folles / mad cows d. Observata la adolescenti. •B. Nicolas-Favre. B. ADAMS-STOKES. • B.: malaria tratata cu *chinina). • B. virusuri sau paraziti.: sindrom Gilles de la Tourette (v. apoi (a Zurich. TRANSMISIBILA / m. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. medic german.). ADDISON. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe.: boala Zahorsky (v. *b. thronibo-embolique / thromboembolic d. medic engtez. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. leucinoza. •B. multiple. 2) Sin. 2) Sin. glycogenique / glycogen storage d.sirop de artar" al urinei si al corpului. •B.: boala Biermer (v. • B. *oncocercoza. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. •B. Trichomonas.). VENERICA / m. •B. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. (STD). B. Pentru primele patru b. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara.} B. animala sau vegetala. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). *polio-mielitei anterioare acute. 'Du6Cin. de tip tifoid si leucopenie. de I'email tachete / mottled enamel d. A SASEA / sixieme m. •B. Ex. du sommeil / sleeping sickness. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. printr-o persoana sau animal infectat. Caracteristidle clinice includ coma.rna. des tics / Gilles de la Tourette d.). • B. Still a adultului). determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. *leishma-nioza. Ex. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. Londm. VACILOR NEBUNE / m. •B. SOMNULUI / m. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). Transmiterea se face direct..: boala venerica. icter cronic si.} B. DE SUPRAlNCARCARE / m. B.: boala ritmica auriculara (v. Sin. PRIN STOCARE / m. 1793-1860. Sin. [Jap. Sin. X. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. *b. exantem. De ex. SMALTULUI PATAT / m. • B. asemanatoare. 18041S7S. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. 1793-1860. adenopatie satelita.). veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. ciroza biliara. [Thomas Addison. KUREYRI de 12-14 zile. medic ingles. of liver. •boala somnului.: boala bronzata. V. medic engiez. [Thomas Addison. clinician vtandu. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. TROMBOEMBOLICA / m. Candida. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale.. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. •B. medic iriandez. tropicale / tropical d. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. B. oraf M IsCanda wide au.: *boala Chagas. HIV etc. *dermatomiozita. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. astenie. de stocare a glicogenului. URECHIUSEI ATRIALE / m. adesea. *boala Behcet etc. *malarie. 'schistosomiaza. de-clararea b. de surcharge / storage pool d. "gonoree. cu exitus la scurt timp dupa nastere. 2) intermediar. curba febrila In platou. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. TICURILOR / m.B. • B. Australia si India. AKUREYRI.). si boala contagioasa. [Akmeyri. specifique / specific d. printr-o gazda intermediara. 2) pete albe si brune. „ • B. Sir William Withey Gull. V. 'DuBOn. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). se caracterizeaza. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile.).: *b. cutanate (*sderodermie. 1791-1875. *lepra. TRANSMISIBILA SEXUAL / m.). sunt acceptate ca forme ale acestei b. izo-leucina si va-lina).).. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. virus herpetic. • B. SPECIFICA / m. Anton Biermer. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. ex. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. a femeilor de varsta medie. venerienne / venereal d. venereal d. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida.). TSUTSUGAMUSHI / m.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. con-vulsii. cu debut mai tardiv. 17931S60. virus hepatitic B. Loutim. vasculare ('angeite alergice). Sin. 1) Entitate mor-bida bine definita. si boala Dutton. hemoragii.. de etiologie necunoscuta. Actualmente. 1827-1S92.: tezaurismoza (v. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. care au In comun. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. Wiliam Stokes. metabolica cu transmitere autozomal dominanta.: tripanosomiaza africana (v. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat).: *sifilis. Se disting. sau indirect. • B.] Sin. Denumire generica pentru b. tripanosomiaza). melanoza dermica. debuteaza 229 . eel mai sever. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). 'in stadii avansate. TROPICALA / m. • B. care se manifests prin senzatia de rau general. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . Sin. •B.} Sin. • B. [Thomas Addison. • B.: hiperkeratoza (v. dupa o incubatie B. ADDISON-BIERMER. *febra galbena. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. tsutfiiigamushi = gandac periculos. Sin. cinci manifestari majore: anemie. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. "lipo-idoze.: sindrom Adams-Stokes (v.: boala Menkes.).\ Insuficienta suprarenala cronica. uneori. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). hipotensiune. *sancru moale. este obligatorie. [Robert Adams. transmissible / communicable d. si SIDA. 1816-1S90. sensibilitate la frig. B. tifos tsutsugamushi. provocate de *vjrusuri lente.] B. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. de I'oreillette / rhythmic auricular d. Sin. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia.. clinic. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). *poliartrita cronica juvenila.

] Sin. 19001969. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. 1891. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). de asemenea.: boala Alstrom-Leber (v. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. \A. paralizii si. la care se adauga apraxia si agnozia. 1925.nCita. dureri musculare. ANDERSON". Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . Sin.: boala Leber I. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie.: sindrom Alagille (v. 'in care se asociaza caracteristicile *b. aplazie retiniana. [Julius Arnold. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. neurolog american.rm.: boala . • B. sindrom Anderson. patohg american.SW^-i undt a fast descrisa. 18401917. A. care poate prezenta o infectie latenta. sindrom Andersen. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. 1817-1861. APERT. Alexander. amauroza congenitala Leber. fara afectarea substantei albe). la adult. B. neuroCog frances. 1907. oftalmolog suedes contemporan. Alpers. APERT-CROUZON. • B. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. medic francez. ARNOLD-CHIARI. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. anemie importanta etc.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. newoiog fi psihiatru ger-man. profesor de medidnil intema. • B. • B. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. tulburari ale limbajului oral si scris. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. 9{ew yorki n. 'Hamfmrg. Anderson. cat si Inainte de aceasta. [Francois Ami/cor Aron.] 1) B.B. retentie vizuala.: atrofie musculara progresiva. Londra] 1) Sin. aceastd afectiune pentru prima data. adeno-patii. 1835-1915..] B. Qottingen si J-feideKey. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. [Ardmore. si boala Pick.] Sin. [Eugene Apert. C. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. In Okiaftoma .!. [Alois Alzheimer. 2) V. m prezent. cu tulburari mari de memorie. meningita seroasa epidemica. oftalmoiog gt. suede. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. caracterizata clinic prin "microcefalie. • B.: boala von Willebrand (v.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. [Bernard f. uneori. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. [Car? Henry Alstrom. nu este clarificata. • B.] Denumire prin care. dementa Alzheimer. agnozie. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. osteosderoza generalizata. ARMSTRONG. 2) Stewart W.. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. ALSTROM-LEBER. ereditara. neurolog francos.] Sin.] B. infectioasa. infectii pelvine). Radiologic.ian. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. [CAar7es John Armstrong.). Cea mai profunda alterare afec230 B. americana. congenitala si ereditara. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. 'Philadelphia.: bacterida pustuloasa. apraxie. Louis Edovard Octave Crouzon. n.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. ALBERS-SCHONBERG. • B. dar poate evolua si letal. • B. pediatru frames. neuropatoiog engie.: acrocefalosindactilie tip I (v. •• • B. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. B. • B. ge. ALBRIGHT. pTofesor (succesiv) la. si C. Sin.tic. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. 1907. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. 'Paris.honberg. Rezervor de virus: soarecele de casa.] Afectiune rara. osoasa rara. osteoporoza familiala. dennatotog american. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. prevalenta b. denumit A-p. A. ARAN-DUCHENNE. 'Paris. evolueaza rapid spre dementa si moarte. [Eugene Apert. parestezii de Intindere variabila. surditate. probabil virala. ALAGILLE. 18S619S8. difuza. ge. Sin. 1868-1940. Prognostic sumbru. familiala si ereditara.. 1806-1875.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex.: coriomeningita limfocitara. glicogenoza). caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor.. [Cnr/ Hem-y Alstrom. ARNOLD. 1900. Se vindeca adesea spontan. testele psihometrice (memorie ime-diata. radiolog german. 1865-1921. [name] Alagille. scleroza Alzheimer. 'Satin. *mioclonii.ian.: osteodistrofie ereditara Albright (v. afazie. • B. boala Leber II. 1874-1938..z contemporan. OIsen. agitatie psiho-motorie. ALZHEIMER. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe.an. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. caracterizata prin rinofaringita rebela.ne. [Julius Arnold.tic. Sin. meningita limfocitara acuta benigna.} 1) Sin. medic american. 'Washington.te pufiiica. ALSTREM-OLSEN. Theodor Leber.. 'sindrom meningian. 9{ew yor^ 1901-1964. discalculie. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. Progresiv. ARDMORE. Sin. n. 2) V. Sin. baza militara. medic australian contemporan. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. • B. [Heinrich Ernst AlbersSr. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. osteo-petroza.. • B. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce.] Sin. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). este manifesta clinic dementa accentuata. • B. 1868-1940.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. ALPERS. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. S-a con-statat.oase-lor de marmura". ANDREWS. contemporan.). [If Benjamin Alexander. Apert cu semnele faciale ale *b. Histologic. [Fuller Albright. nevrita optica retrobulbara ereditara.: dementa presenila. .ALAGILLE prin febra. 'Paris. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. medic american contemporan. 'Sans. cu deces pana la varsta de doi ani. hepatosplenomegalie. mieloscleroza. Sin. de tip probabil recesiv.ne. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. n. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. 1S64-1915. acuta virala. pediatru franca. ALEXANDER. pediatru franc-ez. 'Boston. transmisa autozomal recesiv. dezorientare temporospatiala. Sin.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda.: glicogenoza de tip IV (v. ANDERSEN. 'Paris. exista o degenerescenta progresiva. *amauroza.). Sin. 1835-1915. • B. Haas . • B. 6acterw[og american si specialist m sa. sindrom Vogt. n. [George Clinton Andrews. • • B. swOtz. V.). In formele de debut. Toionia). 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. Etiopatogenia b.] B. 0. [Dorothy Hansine Andersen.).: acrocefalosindactilie tip II. mialgii. amigdalita.). Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. • B.

Marmaduke Stephen Mayou. 1SS1-1916.e. aritmii. •B. [Base/. medic argentinian. " B. BARRAQUER-SIMONS. newoioff ame. medic engte.: clorom. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. BAMBERGER.In disc". • B. medic spanioi. medic e.: boala SpielmeyerVogt (v. • B. de culoare verzuie.} Sin. dureri epifizare cu alterarea osificarii. *eretism cardiac). care dispare In cateva luni. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. leziuni nervoase. BANG. Londra. Sin. [John Hutton Balfour. care poate aparea la copiii cu leucemie. V. 1799-1858.). [Vladimir Michailovitch von Bechterew. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. 'Barcelona. BEAUVIEUX. 1778-1821. Asboe-Hansen. [Heinrich van Bamberger. Landre Beauvais. Vaquez In care lipseste splenomegalia. m Australia.iv. *diskeratoza foliculara .). • B. medic ve. 1S08-1884. 1794-1866. • B. AZORE.). • B. BAYLE.} Varietate de *hidronefroza. debutand la nivelul unui folicul pilos. scorbut infantil. si spondilartrita anchilozanta.] Sin.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. Sin. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. Sin. 'Petersburg. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor.} B. 1844-1920. portugheze. BATTEN.} Sin. cu eozinofilie sanguina.: boala Moeller-Barlow.an. AYERZA. ^e.ng[tz. • B. BASEDOW. Sin. 2) Sin. purpura trombocitopenica trombotica.nos Mres. AUJESZKY.z. 1772-1840. ojtaimolog e. 'M.burg. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida.: molluscum contagiosum (v.} Dermatoza pigmentara buloasa. Sin. Sin. [T'/tomos Bateman. [Karl Adolf van Basedow. 1865-1918.: boala Machado-Joseph (v. Uneori se complica cu gangrena. sufuziuni subperiostale. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. care poate aparea la menopauza. [Guido Banti. [Frederick Eustace Batten. Sin. Copenftaga.} 'I'Hiperkeratoza difuza. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut.).] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.z.). BAEHR-SCHIFFRIN.).] Sin.. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.rse. neuroCog rus. [G.toinopatolog itaiian. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. 1780-1855. •B. • B. apoi ia St. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice.: boala Moschowitz. " B. cu lapte conservat. psihiatru francos. [Sir George Ballingall. BALLINGALL.} Tumora maligna.[ Sin. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. 1790-1854.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica.).] B. BASEL.Tinw dwiez. Londra.: paralizie generala progresiva (v.: lipodistrofie progre-siva (v.). patoCog austriac.: purpura senila Bateman. Sin. 'Dublin. foliculara. BECHTEREW.nta. [Karl Adolf von Basedow. profesor ia l^azan. BAZY.). [Boreoo. tremura-turi digitale fine.} Sin. VTofesor la f(oTe. scadere ponderala. cu transmitere autozomal dominanta. 18571927. 1855-1928. nwGc germcol.ngit. • B. chirurg e.} Ulcer cutanat tropical. 1865-1918. 1848-1932. pericardita constrictiva etc.B.). Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe.z. BASEDOW-GRAVES.: boala Rendu-Osler (v. BEHCET.} Sin. medic gcrman. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. BABINGTON. me-dic ame.: anemie Banti.: ulcer de desert. 'Sue. me-dic ingte.an contemporan. Sin. manifestata prin dementa.). evolutie rapida spre exitus. Arthur Simons. Copenfiaga. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale.). ai 'Marinei legate. care apar de obicei In al doilea an de viata.ARNSTEIN Chiari. 231 .} Sin. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. inside. BEHQET • B. [Frederick Eustace Batten. 1869-1933} Sin. radioCog danez. Robert fames Graves. ana. [Sir Thomas Barlow. Sin. • B. 1797-1853. 1845-1945.: sindrom Ayerza (v. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna.: hidronefroza congenitala intermitenta. 1877.ri-can.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. [George Baehr. Este o varietate de reumatism degenerativ. dennatoiog dams contemporan. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). " B. • B.: boala Basedow. 'Edin6urg. • B. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). medic maghiar. BANNISTER. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. [Pierre Jean Baptiste Bazy. anemie.. Londra. Londra. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. [Christian Ingerslev Baastrup. BALFOUR. • B. boala Graves. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita.z. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. medic ge.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. 'Edin6urg. Forma a *b. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. medic francos. 'Paris. medic irCandez. cfiirurg franctz. " B. fans.: dermatita buloasa keratogena. Schiffrin. • B. • B. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. uneori familiala. r&u. [/Intouie Laurent fesse Bayle. trans-piratii profuze. BARLOW.} B. fie cu *poliartrita reumatoida. tulburari cardiovasculare (tahicardie. BARBER. • B. 1S61-1918. Sin. •B. neurolog mgltz. Cft-Kcyo. diaree. Londra. • B. m Ocwnvl Atlantic. 1853-1934. [Hulusi Behcet.: boala Basedow-Graves (v). [Abel Ayerza.). care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. observata la nou-nascut. n. Vuna. Sin. [Augustin-J. ARNSTEIN. istoric pentru maduromicoza (v. medic austriac. tulburari psihice. [Henry Martyn Bannister.: boala Darier (v.). [Aladar Aufeszky. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. • B. BEAUVAIS. BAASTRUP.: edem Quincke (v.: bruceloza (v. dermatoiog e-ngkz.. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. 1790-1854. BAMLE. BATEMAN. [Benjamin Guy Babington. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. 1886-1955.} Sin. " B. • B.: dermatoza Barber.: lipofusdnoza neuronala juvenila. 1822-1888.} Sin.ng[e. dennatoCog turc. BARCOO. [Azure. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. termofobie. medic si Botanist engCez.: osteoartroza interspinoasa. BANTI. profesor ia 'Str(in.} Sin. osteo-patie hemoragica primitiva. a celulelor anormale (mieloblaste.te. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. ASBOE-HANSEN. 1885-1950. febra. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid.rm. sindrom Banti. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. la f{6pitau^ de 'Paris.: boala din Bornholm (v.rseBurg. BATTEN-MAYOU. 1876-1934. Londra. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. Leziunea apare In zonele descoperite. • B. boala Flajani.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. neuroiog engkz. • B.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. • B. • B. 1852-1925. [Harold Wordworth Barber. Sin.: pseudorabie (v. B.} Malformatie congenitala rara. [Bernhard Laurits Frederik Bang. astenie.

2) V.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma.: boala chistica a mamelei (v. Stockholm.a. BILLROTH-WINIWARTER.rn.ui yor^ 1872-1946. • B. din cauza unui accident infectios grav. [Ernest Henri Besnier. 9{e.: sarcoidoza (v. 18351920. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. anemie pernicioasa. Caesar Peter Moller Boeck. 1829-1894.: tibia vara. 'Paris. Sin. oftalmolog german. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. 'Boston.: boala exostozanta (v. cu afectare moderata a starii generale.w yorl^ n. B. 'Paris.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). [CAor/es Lucien Beurmann. medic jrancez. V. degenerescenta tapetoretiniana. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. de coloratie rosie sau galben clar. profesor la Zurich si 'Viw. 232 B. BENSON. 'Viena. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. Se manifesta prin dementa. Sin.: trombangeita obliteranta (v. profesor la 'Saris.: anemie Biermer.: cefalhidrocel traumatic. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. 1856-1922.. dermatolog francos. BEHR. [Jean Berger. Felix van Winiwarter. • B. dtrmatolog austriac. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. neurolog german.: sinchizis scintilant (v. • B. 1831-1909.). cu proeminenta In forma de . evolueaza In pusee recidivante.). Este o b. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. afte genitale si aparitia. care nu ajung Insa la maturare. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. • B. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. Semnul clinic ca-racteristic al b.: sporotricoza (v. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. BIERMER. Saris. BERNHARDT.). degenerescenta tapetoretiniana.. Louis K.: lupus eritematos diseminat (v. dermatolog francez.).. • B. medic ge.B. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. sec. • B.doc" a condilului intern.} Sin. [Ernest Henri Besnier. Bitot. • B.: sindrom Benedikt (v. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A.).} Sin. Moritz Kohn Kaposi. 'Dublin. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. [AtAur Henry Season. B. 1851-1923. fiind osmiofile. Etiologia este neelu-cidata.: meralgie parestezica (v. • B. medic si serolog cek. si degenerescenta eredo-maculara. bolnavii decedand..). profesor la fena. •B. sindrom Behcet. sindrom Behr. 1883-1948. urmate de ulceratii. oftalmolog german. [Anton Biermer. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. si policorie. dermatolog francez. 1874-1943. 1867-1935. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se.: degenerescenta eredomaculara.} *ldiotie amaurotica familiala. • B. V. evolueaza In trei stadii (de disc. 'Berlin.. dermatolog franc.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. 1896.. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza).. V. Sin. [Pierre A. sinuzita. • B. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara.: lupus eritematos discoid sau subacut. • B. 1881-1955. Sin.a. BIELSCHOWSKY-JANSKY. •B. Henri Eugene Gouge-rot. • B.: dementa. [Walter PaInam Blount.] Sin.] Sin. In primele saptamani de viata. strict localizata. Oslo. Diamond. sinchizis). de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. nefroiog francos. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. BENEDIKT. dermatolog non'egian. 1852-1929. 1879-1953. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. JSrgen Nilsen Schaumann. sfingolipidoza. Afectiune manifestata la ambele sexe. [F. 1852-1931. medic american. 'Boston.rman.} Sin.. 1852-1912. [K"ennetA DonieJ Blackfan. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. 1781-1840. cfmwy german. chirurg german. l^iena. chirurg american. •B.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. ereditara cu transmitere dominanta. care apare la orezile dupa o infectie (otita. 'Berlin. • B. degenerescenta tapetoretiniana centrala. ortoped american. [Lourent Theodore Biett. BJORUM. BEST. iar prognosticul poate fi grav. chirurg austriac. originar din '£raga.} Sin. medic ame. " B. Sin. B. Sin. dermatolog suedes. Sin.e.: iridocicl'ita recidivanta. virala sau imunologica. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. V. 1827-1892. .: sindrom Blackfan-Diamond. 1871-1940.] Sin. encefalopatie sau sindrom Binswanger. [Joseph Colt Bloodgood.} Forma de *lupus eritematos. Au fost raportate si cazuri familiale. 'Polonia). [Fritz Bessd-Hagen. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. apoi la Zurich. 1844-1915. • B. 1829-1894.ri. Insa prognosticul este re-zervat. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. 1837-1902.). este hematuria macroscopica recidivanta. [Moritz Benedikt. Benjamin Sacks. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. 1878-1920. [Otto Binswanger. Evolutia este letala In 3-4 ani.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. pediatru american. n. uveita antrenand cecitate. BLACKFAN-DIAMOND. mesangial IgA glomerulonephritis. b. chirurg german. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. si degenerescenta eredo-maculara. Administrarea intravenoasa de vitamina B. Sin. [Martin Bemhardt. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica.z. «B. 1845-1917. BLOUNT. 1831-1909. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. XX. BINSWANGER. Sin. oftaimotog iriandez. BESSEL-HAGEN. 2) V. medic german. [Alfred Biel-schowsky. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. mai tar-diva. Jan Jansky. BIETT. cu aspect al maculei de . 9^e. sin-drom Adamantiades. Saris. BEURMANN-GOUGEROT.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. • B. [Carl Behr.. BITOT. boala AddisonBiermer. profesor la Zurich si l^ena. 1902.} Sin. [Christian Albert Theodor BUJroth. profesor la J{am£uy. •B. pedi-atru american. Emanuel Libmaa. idiotie amaurotica familiala. neurolog german. 'Vwia. cu evolutie subacuta si recidivanta. degenerescenta tapetoretiniana. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. n. BLOODGOOD. cu predominanta simptomelor cerebeloase.galbenus de ou pe farfurie". dermatolog france-s. sindrom Billroth.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). stabuit (a 'Baltimore. Best. Sin.} Sin. normocitara si aregenerativa. neurolog austriac.rica.). BLOUNT 1873-1921. In general.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

atrofie musculara. REED-Hodgkin.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala.: boala Hodgkin (v. • B. REFSUM. transmisa dominant. tiroidita . dermaloiog gu-atemaCtez. ROMBERG. RENDU-OSLER. Sin.. cu forme multiple. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. RITTER VON RITTERSHAIN. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. hemocromatoza). Thomas Hodgkin. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. dentist american. Solonia). depuneri lipidice si exsudate retiniene. 'Bans. probabil imunitara. boala Goldstein. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. medic eng[ez. aparand Indeosebi la barbati.).z.e. medic poionez. XX. [Hans Conrad fulius Reiter. REICHMANN. • B. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid.). Se transmite autozomal dominant. •B. •B. ra-dwtog swdez. • B. 1819-1885.] Sin. [John M. Sir William Osier. medic noniegian. [a 'Bologna m 1886. • B. ereditara.lemnoasa". Sin. 1907. [Paul Friedrich Reichel.] Sin. [Antonio Riga. profesor de medi-cired (a Oxford. • B. RIVALTA. Evo-lutia b. hematoCog itaiian. 'Kcat-^ar^Stadt. Londra. 1844-1902. care au in comun o evolutie de mai multi ani. • B. clinician fi patotog Italian..B. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. Afectiune rara. • B. a carui suprafata este adesea ulcerata. •B. ROBLES. n. boala Babington. 1878. 1798-1866. RIBBING.] Displazie vasculara ereditara. • B. 1863. macrofagica. si suflu Roger. RENDU-OSLER-WEBER. medic igienist german. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. 1851-1918. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. cu hipertrofie splenica moderata. medic. medic engCez. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. RIEDEL.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. angiomatoza hemoragica familiala. 18781939.] Sin.).] Sin. REITER. y^ew york^ 1866-1926. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. [Robert Grigg Reese.: sindrom ParryRomberg (v. asimptomatice. folonia). 'Baltimore. medic german.: talasemie minora (v. Evolutia este lenta.: tiroidita invaziv-sclerozanta. 1844-1902. neurolog fi internist german. n. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. Apartine grupului de "lipoidoze. mono. de etiologie incerta. talasemie).).: actinomicoza (v.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. patoiog american. profesor ia 'Berlin. 1847-1914. 1863-1962. dispuse neregulat sau In inel). Debut cu *metamorfopsii. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. sec. Oslo. 1795-1873.] B. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. Londra. 1902. sec. V. surditate. fara sechele si fara reactie la vreun tratament.] Sin. 'BoCogna. n. [Nikolaus Reichmann.). prin pusee periodice. 1897. •B. cu durata 1-2 zile. 3) Crize febrile pseudopalustre. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii..] Sin. 18721937.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani.: boala chistica a mamelei (v. cu supraIncarcare In lipide neutre. febra mediteraneana familiala.: boala Fairbank (v. Bucklers. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. Fernanda Micheli. Sin.. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. localizate Indeosebi nazal si bucal). medic jrancez. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. nematoCog Italian. RENANDER. profesor [a fraga. profesor ia 'Bonn.] Sin. ROGER. cHirurg german. Sin. anatomopatotog austriac. • B.: hemocroma-toza primitiva (v. [/eon Jacques Paul flee/us. medic francez. [Rodolfo Robles. RECLUS. • B. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei.RECLUS Appe]baum.). [Gottfried Ritter voa Rittershain. 1890. ce afecteaza vascularizatia retiniana. B. REIS-BUCKLERS. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. [Karl Freiherr von Rokitaasky. Frederick Parkes Weber.).} Icter grav idiopatic.} Sin.: boala Fauchard-Bourdet (v. •B.: boala HendersonJones (v. de etiopatogenie neelucidata.: boala Rendu-Osler • B. 1846-1916.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v.).] 1) Sin. Enrico Greppi. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. [Wilhelm Reis. 1858-1934. 1849-1919. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . apoi crurale si axilare. septui membranes). he-moragii.ez.] Nodul fibromatos al fraului limbii. chirwrg fi ginecolog german. medic american. 1849-1919. medic franc. • B. profesor ia ViIna.] Malformatie cardiaca congenitala. Necroza osului *sesamoid al halucelui. •patoiog itadan. Riggs.). RIGGS. oftaimoiog american. apoi la 'SerCin. M. fans. aparitie brusca. n. ROKITANSKY-FRERICHS.: boala periodica. REESE. regulate.} Forma de *distrofie corneana familiala. profesor [a 'Paris.] Sin. Sin. 1810-1885. b. [Moritz. •B. •B. [Seved Ribbing. n. ROSAI-DORFMAN. telangiectazie hemoragica ereditara. AngCia. llppsaia. oftalmolM) german. Sir William Osier. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. XIX-XX\ Sin. l^arsovia.). • B. Italian. 1874-1964. 1804-1878. RIETTI-GREPPI-MICHELI. RIGA. [Henri fules Louis Marie Rendu.at in SUA si in Singlia.: comunicare interventriculara izolata.] B.sau bilateral. n. [Henri Jules Louis Marie Rendu. profesor ia Jena.: eredopatie ataxica poline-vritica. initial submaxilare. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). medic german. • B. sindrom Osler-Rendu. medic Canadian care a practical m SWi fi w.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. 1832-1919. 'Paris. 18091891. Heinrich Romberg. [Dorothy MendenhaH Reed. transmisa autozomal recesiv. profesor de medicina ia Oxford. fara semne inflamatorii. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). • B.. 2) Crize abdomi-nale violente. [Sigvald Refsum. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. uneori simuland o apendicita acuta. [Hobart Ansteth Reimann. n.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. sindrom Rendu-Osler-Weber. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). boala Rendu-Osler-Weber.. Sin.} Sin. REICHEL. nistagmus. • B. [Fabio Rivalta. cnirwy franc. [Fernanda Rietti. oftalmowg german. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. ori suferind de tuse prelungita. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. 1820-1883. subglosita difteroida.: oncocercoza (v. [Henri Louis Roger. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). • B. Friedrich Theodor von Frerichs. medic Canadian care a vractu.: boala Cardarelli.] Sin.

poate surveni In mai multe forme (infantila. Sin. • B. • B. n. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. Evolueaza In pusee spre dementa. Sanfilippo. picior varus.boabe de orez". B. posibil. exsudat). ?i gangliozidoza. Se produce la trezire. ROSENTHAL. mucopolizaharidoza tip III. . 18S3-1917. Visa. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. 252 B. SCHENCK. tip 2. prin simptomatologie generala. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). SCHILDER.: dermatoza pigmentara progresiva. degenerativa a corneei. severitatea sa descrescand cu varsta. 1874-1948. Sin. specifica adultului.: degenerare corneeana Saizmann. Sandhoff. Sin. • B. [li Curt Rosmlhal. apoi [a f\leapoCe. 9{ew yorl^ n. oftaimoCcig austriar. RUMMO. hemoragica congenitala ereditara. ca manifestare In unele psihoze. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. Apare. 1842-1920. SALZMANN.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. austri. Se manifesta prin simptomatologie locala. gineco(og american. frecvent fara hemartroza. •B. SCHEIE.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw.). Se caracterizeaza prin noduli translucizi. si In unele *encefalite. [Sylvester ]. 1775-1840. peaiatru italian contemporan.). Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. Sin.). Sin.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. Sin.: gangliozidoza GM. • B. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). profesor la Cjottingen. • B. Sin. Sin. • B.).. [K. S. [Harold Glendon Scheie.} Sin. profesor [a Gjraz. SCHEUERMANN. [Holger Werfel Scheuermann. iar clinic. cu evolutie benigna. [Pou/ Ferdinand Schilder. sindrom Roussy-Levy. 'Eh'efia. aproape exclusiv. neuroiog german contemporan.: oligofre-nie polidistrofica. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. [Maximilian Saizmann. 'Detroit. 1882-1927] Grup de b.: hemofilie C (impropriu). Abces periamigdalian. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva.] B. tulbur§ri psihice). opacitati comeene si hepatomegalie. medic american contemporan] B. Indeosebi cefalee. SCHIMKE • B. sindrom Rosenthal. glicogenoza). ROUSSY-LEVY. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. A. TaySachs. 6acterioCog american. Se caracterizeaza prin diarei lichide. profesor ia 'v'ie. probabil virala. apatie. oftaimoCog american.. leucodistrofii progresive. asemanatoare *b. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). Evolutia este rapida.: sporotricoza (v. Sin. SANFILIPPO. 'Bologna. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase.: scle-roza cerebrala difuza. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). [G. SAUNDERS.. cu afectarea starii generale. Salvioli. Sakamoto.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. degenerativa a coloanei vertebrale. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. 2) B. B. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. b. diplegie. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. [Murroy Sanders. *keratita. care afecteaza copiii si adolescentii. 1870-1934.] Sin. Vevey. anatomopatoCog francos. [Gustove Roussy. SARPYENER. Copenfiaga.] B. In . cu puncte rosii la periferie. neurolog francez.. • B. • B.e din 9^e. newoiog francez. 1842-1923. 1886-1935. RUST. [Gaetano Riimmo. [fay Frank Scharnberff.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). medic Italian. profesor ia 'Eraladelyfua. Sin.na. de lunga durata. Sin. gliomatoze difuze. derma-toza Schamberg. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. SANDHOFF. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert.: glicogenoza tip IX (v. 1862-1954. aermatohg american. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. juvenila. cu transmitere autozomal recesiva.: keratoconjunctivita epidemica. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. profesor (a l^iena. cu sfarsit letal. la barbati. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat.} Sin. apare ca reactie la o infectie latenta. vertij. XX] Gangliozidoza generalizata. Gabrielle Levy.w yor^ 1886-1940. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. grupati In inel. anomalii discrete ale scheletului. ROSENBACH. chimrg german. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. 'encefalita concentrica Balo. cfl-irurg german. SCHAMBERG. Sin. \M. clinic similara cu *hemofilia. Mwolog si psihiatru.: catalepsia de trezire. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. 1909-1990. •B. atrofii musculare. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. 1910. Surpyener. " B. SAN BIAGIO. profesor de patoiogie medicald la. Rosenihal. [A. rara. chirurg ortopea danez. V. Indeosebi *schizofrenie. cu transmitere autozomal dominanta. rara. din categoria "leucoencefalitelor. SCHILDER-FOIX. " B. • B. mwolog si psihi-atru austriac.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie.B. [Benjamin Robinson Schenck. 1877-1960. [Pou/ Ferdinand Schilder. SANDERS. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). •boala Schilder. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. []ohann Nepomuk Rust.ac. scleroze inflamatorii difuze. SALVIOLI. •B. • B.: sindrom Scheie (v.: scleroza cerebrala difuza. scleroza substantei albe cerebrale. Sin.: pseudoholera infantila. medic american contemporan.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. 'Scrim.: mielom multiplu (v. " B. Sin. tulburari vizuale). 'Eolomaji 2} Robert L. " B.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. • B. medic japonez contemporan.ROSENBACH form careia b. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. cu transmitere dominanta. pediatm american contemporan] B.: epifizita vertebrala de crestere. 'enurezis.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. • B. SAKAMOTO.: distazie areflexica ereditara. SCHIMKE. In Japonia. sciatica etc. cu transmitere autozomal recesiva. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). se manifesta prin voma. • B.. •B. debuteaza progresiv (prin cefalee.: erizipeloid (v. sec. Charles Foix. l^iena. Sin. 6wcliimist german. Sin.: cardioptoza. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne.). RUSTITZKY.

neuropatoCog engiez. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. medic german. 'pirozis si vomismente.} Sin. medic austriac. a doua. fiacteriotog german. freiburg. sec. neuropatoiog austriac. regresie mentala progresiva.: osteoporoza circumscrisa a craniului. l^iena. Sin. Londra. SCHMIEDEN • B. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. Paget. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi.). IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. [Cecil Gordon Shaver. SKEVAS-ZERFUS. [Paul Seller.. [William Senhouse Kirkes. •B. adesea In relatie cu *b. B. SPENCER.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. profesor la •Seriin. dureri abdominale. [Karl Ludwig Ernst Schroder.: sindrom Sjogren (v. forma asociata de *talasemie. • B. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. fmdic austraiian. Oslo. n. 'Samfierg. 1864-1955.. • B. : . 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. }Willibald Scholz.: boala lanturilor grele alfa. [Franz Seitelherger. SICHEL. profesor la 'Sown. 'Boston. n. B. pediatru german. la baieti Intre 8 si 14 ani. sezoniera (primavara si toamna).: sindrom Simmonds (v. n. SCHONLEIN.). SELIGMANN. Stockholm.: pemfigus eritematos (v. [Nils Silfverskjold. nistagmus. •B.. • B.} Edem dur si persistent. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. {Walter Spielmeyer. SEVER. neurolog fi psihiatru german.] Sin. Sin. 18S4-19SS.: boala Fairbank (v. medic Italian contemporan.} Sin. XIX. In copilarie sau pana la varsta adulta. XX. la varsta de 6 ani. Are doua faze: prima. Walther Kruse. profesor de med. apoi la Munch-in. chirurg german. 1875.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. intema [a 'Berlin. Sin. cilirurg suedes. profesor [a Soiing&n. SECRETAN. [Hermann Schridde. SCHOLZ-GREENFIELD. [Morris Simmonds. 1864-1935. 1838-1887. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. " B. epidemica. adesea bilaterala. Se manifests prin diminuarea 253 .-itroni. • B.} B.na. Sin. iar hemoglobina F .: epifizita a calcaneului. SCHR6DER. hematii In forma de secera. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.} Sin. . In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). 1858-1937. • B. Evolueaza spre exitus. • B.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. 1793-1864. convulsii. sec. Sven Christian fohansson. Heinrich Vogt.: ptoza ato-nica lipomatoasa. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. Vima. n. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. • B. V. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv.: purpura Henoch-Schonlein (v. iar dupa o scurta perioada. Emil Fcer.: agranulocitoza •B. Sin. apoi la Zilricli. ginecolog german. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. 1899. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.). oftalmolog suedes. SCHULLER. 1866-1930.} Sin.B. probabil virala. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941.). Bianco. SMITH-STRANG. 1S7S-1964. SILFVERSKJOLD. profesor la Leipzig.} Sin. cu transmitere recesiva. Stocf^wim.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. n. supurare. [Werner Schuhz.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. B. cu extensie lent progresiva. 1870-1957. " B.: anemie microcitara drepanocitara.} Sin.: boala Gruber (v. SHAVER. [Artur Schiiller.).] Sin. •B.} B.). artralgii. ciwurg ortoped american. oftalmolog german. [Victor Schmieden. profesor [a frankfurt pe. 'WurtzBurg. cu simptome si semne meningiene. ulterior.: anasarca fetoplacentara (v.: acrodinie infantila (v. 1880} Sin. foarte distructive si posibil embolizante. Joseph Godwin Greenfield. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. sau de perle.). cu rigiditate a membrului atins. SENEAR-USHER. 1899} 1) Sin. •B.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. 'Dortmund. ataxie). V. profesionala a pescuitorilor de'bureti. [ttenri Secretan.} Sin.). caracterizata prin anorexie. yialle. caracterizata prin prurit. talasemia minima.. cu semne generate infectioase (febra ridicata. [Kiyoshi Shiga. Uneori mialgii si artralgii. [Francis Eugene Senear. Sin.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. In general. profesor la 3{eide[6erg. • B. XX. Viena. greturi. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. 2) Sin. SIMMONDS. cecitate. 'Main. ortoped sittdez. sec. [Ezio Silve. dizenterie). medic dvefian. 1889. [fulius Sichel. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. • B. SCHULTZ. si boala lanturilor grele.ia. • B. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. hematolog Italian contemporan. dermatoiog Canadian. medic german. • B. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. medic si Bacterwiog japonez. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. 1855-1924. anatomopatohg german. • B. [fohann Lukas Schonlein.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. 1879-1935. • B. microdrepanodtoza. si boala pescuitorilor de bureti. anatomic patotogica (a ytamliwg. ].SMELMEYER-VOGT •B. profesor'de. SCHRIDDE.: endocardita primitiva acuta. l^onigsberg si Leipzig. Barney Usher. Sin.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. pediatru elvefian. SJOGREN. SELTER-SWIFT-FEER. newoiog si psihiatru german. SINDING LARSEN-JOHANSSON. vomismente. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. SHIGA-KRUSE. neuroCog german. 1874-1945. contemporan. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. dermatoCog american. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete.: distrofie neuroaxonala infantila (v. SENHOUSE KIRKES.: leucodistrofie metacromatica. dureri abdominale. Qottborg. fi frankfurt pe 'Main. cefalee etc. profesor la yvdinchen.: dizenterie bacilara (v. SCHNEIDER. • B. 1802-1S68. Chicago. newolog fi psihiatru austriac. splenomegalie. [fames Warren Sever. n. frisoane.). 1875. SILVESTRONI-BIANCO. medic german.). n. profesor la. • B. 1856-1916. SPIELMEYER-VOGT. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. 1878-1947. medic Canadian. [Hans Schneider. perfect delimitata. 'Paris.).). iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. • B. ' B. Sin. balonare. SEITELBERGER.. • B. Harry Swift. SCHMIEDEN.20 %. vegetante si necrotice. medic nowegian. senzatie de arsura. 1889-1958. genetica. diaree.

hemiplegie tranzitorie etc. [William Alien Sturge. sfingolipidoza de tip infantil.md ia Leipzig.} Sin. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. S. neuropatie periferica recurenta. cu degenerescenta ce-rebrala si. • B. consecutiv.: poliartrita cronica juvenila (v. care apare uneori posttraumatic. febra ridicata. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). B. STANTON.i6. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. Steele. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica.). constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia.atru engie. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). medic enghz. miotonie atrofica. • B. adesea nediagnosticata. SUMMERSKILL. Sin. debuteaza la varsta adulta sau. medici japonezi contemporani. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. ?i degenerescenta eredomaculara. debuteaza In lunile a 4-a . Lumpur. b. TAKAYASU. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. profesor ia 'Paris. [Michishige Takayasu.). dennatoiog Canadian.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. V. S. a. cfmwg german.} Sin. B.] Sin. LondTa. Ea determina b.] 1) Sin.). [John C. surditate neurosenzo-riala. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). hipoa-cuzie. TERRIEN • B. medic francez. profesor (a Londra. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. Pierre Marie. n. 18501919. 1875-1930. TANGIER. medic japonez. [Sir George Frederic Still. cu transmitere autozomal recesiva.).: melioidoza (v. vizibila la examenul fun-dului de ochi.: colestaza recurenta benigna (v. boala femeilor fara puls. tip 1.] Sin. medic japonez. • B. medic german. cu debut neonatal. Sin. TAYLOR. oftaimotog german. tulburari de supt si deglutitie. simetrica si progresiva. 1855-1932. STRIIMPELL-MARIE. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. imdic american. Frederick Parkes tyehcr. •B. lft6S-1941. afectarea mus-culara este minima. • B. Leipzig. din cauza unei *mutatii dinamice.ope. amiotrofie). 254 B.ntd IJoaia. Sin. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. sindrom Sudeck-Leriche. medic danez. ereditara. XIX. [Adrien Felix Terrien. • B. medic e-ngiez. wide. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest.aga. cu astigmatism care se . profesor de. TAY-SACHS.). atrofie osoasa Sudeck. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). glicogenoza). Sin. mai rar.: acatalazie (v. afectand femeia tanara. • B.). neuroiogi canadieni conte-mporani. spondilartrita anchilozanta.: sindrom Sturoe-Weber (v. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. splenomegalie Si infiltratie a corneei. cifoza. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). 18721938. • B. oftaimoiog francez. profesor la 9{ew york 1842-1908. [G. dermatoiog americ. Sin. STURGE-WEBER.B. V. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. S. Gena b. [IVorren Toy. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. 1880-1931. 2) B.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. SYLVEST. Mataro Takahashi. medidnd intemd (a Saris.:.: glicogenoza tip VII (v. " B. • B.] Sin. [Sir George Frederic Still.: sindrom Stickler. Moartea survine Inainte de 20 de ani. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. apoi ia 'Milnster.: boala din Bornholm (v. medic engiez. deces In primii trei ani de viata. Sin. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. acrodinie).] Sin. [Shigeo Takahara. STILL-CHAUFFARD. |Morion Bafdur Sulzberger. •B. asociata cu dureri si impotenta functionala. 1872-1940. Ca urmare. profesor de medic-ina inte. tulburari ale SNC (apatie..: boala Still a adultului. tulburari de comportament). • B. • B. dementa si casexie. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. profesor ia f{am6urg.] Sin. 1S6S-1941. n.: algodistrofie posttraumatica. sindrom Martorell. • B. atrofie retiniana). neuropatoiog Canadian de.: boala Pick-Herxheimer (v. B. Sin. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. intoleranta la glucoza). sfingolipidoza. In forma clasica. 1885. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. 1858-1937. origine potoneza.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. Forma grava. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. {Harry Swift.).: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v.] *Ectazie marginala a corneei. medic engiez.} Sin.ui yor^ 1895-1983. pe. Evolutia este progresiva. •B. • B. [AJd'ro Tamura. STILL.). Sin. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. Sin. in Ungtia. STARGARDT. Londra.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. Londra. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase).: poliartrita cronica juvenila (v. 1908.] B. y\[e. Copenfi.: boala Batten-Mayou. oculare (orbire tranzitorie. probabil printr-o anomalie a *hemului. • B. SUDECK. osteoporoza algica posttraumatica. TARUI. dennatotog si veneroCog gwman. STEINERT. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. scadere a vederii pana la cecitate. vertebre aplatizate..z.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). SULZBERGER-GARBE. Kraurosis penis (v. [Karl Bruno Stargardt. profesor ia Varis. 18431927. arteritis brahiocefalica. mucoasei farin-giene si rectale. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. 1853-1940. • B. neuroiog american. slabiciune. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. 18631962. malformatii articulare. apatie. profesor ia Jrei6wg. decedat in. cu transmitere autozomal recesiva.: boala Deleage. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. [Hons Stemert. STICKLER.] Sin. B. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. sec.: degenerescenta maculara familiala juvenila. defecte de conducere).] B. TAMURA-TAKAHASHI.).STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). ferzy OIszewskt. TERRIEN. William Garbe.). profesor [a Londra. Stickler. 1866-1938. boala Leriche. si idiotie amaurotica familiala. J. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. In care se asociaza durere si redoare articulara. Clifford Richardson.an.: boala Norman-Wood. • B. de natura distrofica. profesor ia 'Marburg. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. medic austratian. Se transmite dominant. rara. STOHMER. sec. pediatru engiez. newoiog francez. Anatole Miirie Emil Chauffard. 1875-1927. contemporan. Sin. evolutia fiind lenta.} Sin. fast desc. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. hipersomnie. medic german. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. SWIFT. V. n. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. B. bilaterala.).} V. • B. [AT/red Stuhmer. gangliozidoza GM.} Cea mai frecventa b. 'Toronto.] B.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea.). 1853-1925. 'Ky. Bernard Sachs. m adolescenta. TAKAHARA. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. 1966. • B. cu debut 'in tinerete.: acrodinie infantila (v. • B. manifestari cardiace (aritmii.aia.

} Sin.] Sin.). •B. . de origine microbiana. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati.: progerie (v. ' • B. Camillo Wiethe. Thiemann. V.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale.: bsteocondrita ischiopubiana. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. • B. THAYSEN. 1897. 1894} Sin. si boala Arnstein. [S. 1883-1936. perforatia comeei. [Mattew Sydney Thomson. nespecifica. Copenhaga. medic gennafi. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. 'Paris.i profesor (a ^{am6urg. VAN NECK-ODELBERG. THOMSEN. •B. 18531912. medic [a flopitau^ de 'Paris. • B. " B. XIX XX. •n. profesor [a 'H'amBurg.fi unice sau multiple. si calcinoza. d^r care prezinta caracter familial. Sin.: sindrom Rothmund-Thomson (v. 1855-1930} Sin. • B.. TROUSSEAU. THOST-UNNA.). 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva.).. VON BUHL 1893-1946. •B. patoCog german. VAN BUCHEM. posibil. b.: condrila costala.: calcinoza intervertebrala. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. [M. • B. eritremie. neurodermita circumscrisa. • B. • B. sec. XX. 1899} Sin. medic danez. VERNEUIL. 'Eolonia].w yor^ 1S19-1SS3.: polycythemia rubra vera. ruptura unor anevrism. prin. n. VAQUEZ.: lichen simpler chronicus. pedlatru francez. claviculei. de etiologie incerta. %B.: miotonie congenitala. •B. danez. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. febra si afectarea starii ge-nerale. neuroiog fmnctz. Soionia). [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. edeme. Sin.). dematolog francez. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. [Alexander Tieize. cfiimrg german.). B. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. •B.membrana celulelor musculare. [Ludwig van Buhl. 'Jvlunchen.} Sin. "' •B. Fairbank. implica. B.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. febra. [Pou/ /u7es TiUaux. de etiologie necunoscuta. UEHLINGER. dermatolog engkz. varietate de acrodisplazie (v. UNVERRICHT-LUNDBORG.. 1868-1943} Sin. y{e. [Andre Thevenard.} Hiperostoza corticala generalizata. [Heinrich Unverricht. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala.prin tegumente eritematoase.: proteinoza lipidica (v.e intracraniene. • B. la 'Boris. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. prin hipertrofie a musculaturii. V. [Armand Trousseau. THIEMANN. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. Mucoasa anorectala ramane indemna. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. inconstant. ' sec.: boala celiaca (v.).: acropatie ulceromutilanta (v. chimrg ge-rman. anatomist fi chirwg franctz.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). •B. UNVERRICHT.: boala Peyronie (v. oftaimo[og francez. cnimrg ameri-can. dennatolog german. anatomovatoiog dvepian. dermato[og si aiergoiog austriac. apoi la 'Dorpat.} 1) Sin.: boala chistica a mamelei (v. URBACH-WIETHE.] Sin. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei.: boala glicogenica (v. • B. THEVENARD. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii .). o disfunctie a canalelor de dor din . sta6iG. TERSON. VERSE. [EricA Urhach. care determina prognosticul rezer-vat al b. 1850-1929.: panider-moperiostoza (v. [H. prolapsul irisului si. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. boala Osler-Vaquez. 1860-1936} B. UNNA.B. V. medic la.: sindrom Unverricht (v. 1853-1912.: eczema seboreica (v. •B. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. 1801-1867. [Louis Henri Vaqaez. • B. medic Belgian. medic francez. 'Dor-pat. Este o. [Pou/ Gerson Unna. Qroningen. 1894} Sin. 'Boris. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. Transmisa dominant. Prin compresie nervoasa. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. VOLTOLINI. si sindrom Tietze. TIETZE. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). TILLAUX. probabS. [Gns(on Variot. medic gennan. [Hemrich Unverricht. Hermann Bernbard Lundborg. delir. terapeutica [a 'Paris. VON BUHL. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene.t apoi in SUA/Shuaddpliia. [Thorvald Einar Hess Thaysen. Viena. Axel Odelberg..n. 1834-1904} Sin.. •B. VALENTIN. pediatru olandtz. Patogenia b. Sin. Paiil Gerson Unna. [Albert Terson. medicaia. neuropsihiatru. 1888-1949} Sin. n. apoi la. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. dermatolog gemia. 'Srestau fin present 'Wroclaw.). pot '. VIDAL. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. [Thost. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. • B. Sin. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri.^atoare In dimensiuni. • B. si boala Fairbank.). si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. Leziunile apar In post-adolescenta. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw.: nevralgie esentela de trige-men (v. 2) Sin. poate determina atrofie optica. poliglobulie primitiva. n. n. ca si. Sin. B.). cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate.. medic. profesor de poiicimica medicaia. 255 . mers schiopatat. Zurich. 18981959. pruriginoase.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. •B. 18671935. medic oiandez contemporan. [Asmus Julius Thomas Thomson. profesor de patologie e^temd.). V. suedes. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. asemanatoare b. THOMSON. otorinotaringoCog austriac. [a Jena.). Sin. sindrom Unverricht. keratodermie). culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. •• Hmsterdam. 1864-1927. 1850-1929} Sin. profesor la 'Paris. cu tulburari generale. 1815-1896. medii si a labirintului.). Uppsala. ^6pitaw(_ de 'Paris. Viena. cSwurg francez. profesor dt cG-nica. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. este o torma complexa de *hidrosadenita. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. " "B. [William Hoime van Baren. profesor de policiinica. VAN BUREN. •B. V. la Jena. [Francis Steven Peter Van Buchem.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. VAN CREVELD. [a 'Praga. otorinoiaringo[og german. para-(izie faciala si surditate de perceptie.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). cu localizari diverse. B.: eritem nodos (v. Londra. [Erwin Uehlinger. Van Creveld. a maxilarului inferior. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. • B. 2) V.). din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. VARIOT. Van Neck.

formarea de membrane epiretiniene avasculare. Se manifests prin crize periodice de paralizie. Lund. Predispune la *dezlipire de retina.: boala Durante (v. VON GIERKE. V. WALDMAN. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune.nd. 1833-1890. [a Leipzig in 1887.: amiotrofie spinala infantila (v. [Erik Adolf von Willebrand.: enteropatie exsudativa (v. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . la ambele sexe. Arvid Wilhelm Lindau. medic finiandez. 'Konigsberg. sindrom Weber-Christian.] B. [Arvid Johan Wallgren. asociata altor maladii autoimune. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa.VONECONOMO •B. n. [Silas Weir Mitchell. WAGNER. profesor la Qroningen si Amsterdam. newoiog german. G. distrofie hialoidoretiniana. [Hans von Meyenburg. osteo-distrofie fibroasa generalizata. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. 1870-1949. anatomovatolog german.: purpura hiperglobulinemica. • B.} Sin. newolog fi psidiatru austriac.). ofta[mo(og ola. Christian. apoi [a Zurich.: eritromelalgie (v. • B. medic german. •B.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. hipercalciurie. patoiog suedez. insuficienta renala. 'Halle fi Cfottingen. profesor [a l^arisrune. Sin. [Frederick Parkes Weber. 256 B. cu transmitere autozomal dominanta. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). WEIR MITCHELL. Sin.: osteita fibrochistica. n. 'Berlin. [Hans Wagner. VROLIK. VON GRAEFE. 1801-1863.). newolog ameri-can. pediatru. Sin. WEBER-CHRISTIAN. 1829-1914. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. finlandez. [1). Evolueaza In pusee. Rudolf Jiirgens.] Forma de splenomegalie la copil. Sin. oftaimolog danez contemporan. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. degenerative rara. Se constata alungirea timpului de sangerare. Jonkers. 1867-1939. WESTPHAL. WAARDENBURG-JONKERS. 1840-1917. iridociclita. c) inconstant.. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. 1889-1973. 1699-1767. 1863-1962. neuroiog german. Sin.ndf. tulburari digestive. • B. [Albert von Euleaburg. uneori. Ttdmstad. • B. [Adolf Well. • B.: boala oaselor patate.] Sin. nervoase etc. 'Sasd.WESTPHAL •B..: macroglobulinemie Waldenstrom (v. asociate cu febra. profesor [a l^pstoci^ apoi la. Sin. [Nicolas Voorhoeve.nde. si osteopoikilie. profesor ia Amsterdam. [Paul Gottlieb Werlhof. cu localizare la nivelul nasului. hemofilie vasculara.). 'Pniiaddpnia. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta.). inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati.: paramiotonie congenitala (v. caracterizate prin trei simptome: para. fracturi spontane.hw. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. Sin. •B.] B. VON HIPPEL-LINDAU. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite.. 1892-1958. profesor (succesiv) la. WERDNIG-HOFFMANN. ca si un deficit de x factor von Willebrand.: coxa plana (v. oftaCmohg german. Este.: boala von Willebrand (v. Stockholm. medic suedes. ia y-ladflberg si 'Dorpat. VON RECKLINGHAUSEN. [Willem Vrolik.ioiog si cfiirurg ola. Sin. cu agra-vare progresiva si posibil deces. [Guido Werdnig.. 3) Johann Hemiing Waldenstrom.} Sin. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. VON WINCKEL. • B. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. VON WILLEBRAND-JURGENS.] Sin.Zi 1886-1979.). Sin. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. apoi [a 'Berlin.z.: icter infectios al nou-nascutului (v. apoi la. [Eugen von Hippel. V. 1906-1994. J^anovra.). prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. medic german. medic engtez. 'Jvtunc.} Sin.. anatoInist. amiotrofie). boala Graefe. profesor [a l^iena. VON MEYENBURG. 'Heidelberg. de tumorete eritematoase si dureroase. n.: boala glicogenica (v. fiz.: purpura trombocitopenica idiopatica.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. profesor de medicina. WALLGREN. 1857-1919} Sin.: degenerescenta hialoidoretiniana. Stockholm. cu evolutie de 4-6 saptamani. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. • B. 1877-1945. profesor ia Lausanne. profesor [a Q6te6org. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian.). newolog austriac. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii.). Londra. 1844-1919. 1837-1911. 1848-1916} Sin. • B.). anatomopatoiog german. •B. 3) Sin. ginecoCog german. dezvoltate din tesutui celular subcutanat.). Biologia este incerta. medic. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. 'Wurtz6urg si Strasbourg. 2) Sin. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. • B. •B. intema. apoi practician la 'Wiesbaden.). sw. boala Lindau.: neurofibromatoza (v.. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. V.B. 1883-1910. 'HeCsingfors. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie.: boala Alexander.). Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. • B. • B. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. anatomopatolog. n. • B.sau cvadriplegie motorie flasca. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. VON ECONOMO. VOORHOEVE. Johann Hoffmann. posibil. oftaimoiog elvetian. medic american.z. [Erik Adolf von Willebrand. [Karl Friedrich Otto Westphal.} V. cu transmitere autozomal dominanta. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. • B. fara tendinta de vindecare. •B. profesor [a Cjreifswaid. [Edgar Otto Conrad von Gierke. 1898-1961. [Petrus Johannes Waardenburg. pseudohemofilie A. si sindrom Willebrand.} Anomalie constitutionala a hemostazei.: paniculita nodu-lara nesupurativa. WALDENSTROM. leziuni pulmonare nodulare. • B. boala von Willebrand-Jurgens.t. 18761931.: leptospiroza icterohemoragica (v. 2) fan Gosta Waldenstrom. profesor [a J^eidel6erg. H.dez. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. chirwg ortoped suedez. neuroCog german. HematoCog gemwn. prezenta de com-plexe imune.e. fara alterarea starii generale. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. *cataracta si *scotom jn Centura". a urechilor. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. 1879-1927. tendinte hemoragice. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. probabil. dupa infectii virale. disfunctie hepatopancreatica.. WERLHOF. VON EULENBURG. osteoza paratiroidiana. 1870-1949. 1876-1951. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. profesor ia ^[eisingfors.: encefalita letargica von Economo (v.] Sin. radwiog ola. VON WILLEBRAND. profesor la.).} Sin. Henry A. WEIL. de cauza necunoscuta. • B. •B.: policon-drita atrofianta cronica.] 1) Sin.

Kugelberg. cranium = craniu. Zurich. se vindeca prin antibioterapie. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. [Ferdinand Wuhrmann. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice.. / bomb. • B. profesor [a 'BerCin. ZUMBUSCH. 1815-1877. •B. medic. • B. B. •B. dureri articulare si musculare. anemie cu leucopenie. Jena. endocrino(og american contemporan. f. W. se continua posterior cu •valul palatin. profe-sor [a 'Edinburgh. • B. secundar unei leziuni renale. inanitie si calci-ficari suprarenale. • B. Recent (1992) a fost izolata. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. NA: calvaria. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. 'Halle si 'SerCin. n. b. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. ZOON. •B. caracterizata prin splenomegalie importanta.io(og section. WHITMORE. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. WISEMAN-DOAN. WILSON.WETHERBEE sau tulburari psihice. prin atrofie renala. bomba. [Johannes Jacobus Zoon. pi. german. croata bolta. Sin. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. B. / bombesine. •B. Co(um6us/0h. WUHRMANN. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia.: disbazie lordotica progresiva. Evolutia este grava. roseola infantum.). NA: arcus pedis longitudinalis.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. ma. distensie abdominala.: neutropenie splenica primitiva. s. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. ZAHORSKY. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. [Georg Theodor Ziehen. anterior. medic engtez.] Masa de alimente. 1906.). 'Rochester. iar In evolutie. 1871. newopatoCog israelian. initial pe trunchi. 1858-1919. este mai frecventa la adultui tanar. WHYTT. ai trunchiului si ai membrelor superioare. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. ZIEHEN-OPPENHEIM. bombus = (lazait. 1909. profesor (succesiv) la. / bom be. WOLMAN. febra. [Cor.} B.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale.: lipodistrofie intestinala. n. • B. n. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. 'Burma. dystonia musculo-rum deformans. n. zgomot. W. paralizie spinala intermitenta.: pspriazis pustulos generalizat. se manifesta prin hepatosplenome-galie. pediafru american. mwolog fi psifiiatru german. rara. E. Indeosebi glucide. neurotog german. 1878-1936. •B. 'Basel. profesor la.] Maladie rara.: amiotrofie Zimmerlin. WHIPPLE. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. Reinhold August Wunderlich. [Sorfio. Ar juca. 600(0. Hermann Oppenheim. anemie. s. medic american. WILKINS. [Wetherbee. BONT DE AMPUTATIE / moignon. reactie peri-toneala. [Fronz Zimmerlin. [Hoyt George Whipple. 1898. scadere progresiva In greutate. profesor de cluut. Sin. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile.. BOMBA. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. bolt = Clolta. croata ho/to. 1714-1766. 1910-1961.] Forma de 'cardiomiopatie. [Sarfia. f.: xantomatoza familiala primitiva. american. calvariae. • B. (at.w. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. s. 1878-1976. n.: degenerescenta hepatolenticulara (v. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. / stump. medic civilian. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. maximala la baza metatarsienelor. [Sdr6a. f. [at. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. de cobalt) si *cesiul 137. croata bo/to. Sin. • B. neuro(og german. n. n. posterior. masticata si impregnata cu saliva. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. hematurie discreta cu azo-temie. de la alimentum = ailment. it. uneori confluente. continua sau remitenta. n.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. NA: palatum osseum. prin diaree grasoasa. 1876-1946.d. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. s.gw.: melioidoza (v. dermatoCog oCandez. BONTDE AMPUTATE •B.).] B. Evolutia este In pusee. kranion.} Hiperplazie suprarenala congenitala. 1902. Sin. are evolutie benigna. Sin. alimentarius = alimentar. n. WETHERBEE. o bacterie. accidental sau prin pro257 . (at. • B. ascita chiloasa. p. 18581932. semne de hemoragie interna sau de *soc. Sin. [Alfred Whitmore. dermatoCog austriac. Sin. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. apare In copilarie si are caracter familial. amiotrofie).] Sin. Sin. [Lawson Wilkias.: palat dur.. bolos = huigdre. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce.: boala a sasea exantem subit. WUNDERLICH.. Charles Austin Doan. Sin. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. Mortala spontan. bolt = doha. s. patoiog american. lubfiw. Portiunea distala a unei extremitati amputate.] Forma de *psoriazis generalizat. B. tumefactie lombara.] Sin. Utrecfit. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. Lisa Welander. 1913. B. eruptiva de origine virala. Sin.: mioplegie familiala. BOMBEZINA. magfi. medic etvefian. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. din (at. debutand la membrele inferioare. profesor [a l/iena.} Sin. ZIMMERLIN. 1914. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. Saint Louis.B.u. planta = talpa.. produce contractia veziculei biliare. palatum = ccrul gurii. [M. steatoree. magfi. medic fi fiz. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. cfiimrg al annatei 6ritanice la.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie.] B. / bombesin. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. ulterior si In alte regiuni ale corpului. apoi la 'Milncfien. [Leo flitter von Zumbusch. Tropheryma whippelii. hipotensiune arteriala. histologic cu infiltratie plasmocitara.: balanita cu plasmocite.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma.. Londra. newolog suedes. magfi. care afecteaza muschii centurii scapulare. 1874. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. [Ital. }Cjr. • B. si lamele orizontale ale oaselor palatine. m SWI. [Gimnor Wohlfart. Wolman. [at.] *Balanita cronica circumscrisa. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. neurotog suedez. [John Zahorsky. m. Clinic b.} Forma frusta de miopatie. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului.] Sin. [Robert Whytt. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. [Bruce Kenneth Wiseman. se manifests! prin adenopatii periferice. la. de asemenea.a medicaia.: calota craniana (v.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. gr. moior. •B. bolt = fiolta. f.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. 1896. 1862-1950. pa-ralizie periodica familiala.

agent al *boreliozeior. BORELIOZE. s. bronchi-septica. B. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. prezenta unui lizereu gingival. sau *stare limita. sub forma unui granulom pediculat micodermoid.rsa. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. bothrion = gropita. / bothriocephale. Var. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. s. m. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. B. s. reprezinta o aspira- . \'E. BOTULISM. pi. s. [Ar. 6iK. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. s. borborygmos .-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. s. membrele superioare si inferioare. In natura se gaseste numai In stare combinata. add boric pentru conservare. pre. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. f.). ElementuI In stare pura este inert. myketos = duperca. BORBORISM. / bore. n. comparata cu fructui de zmeura. In lanturi scurte. s. n.te. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. Saris. s. [Amedee Barrel. / relapsing fever. / bovarysme. -ism. bac. Strasbourg. Rara la om. s.teri.). perije = perie. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. [Amedee Barrel. borderline = iinit. numar atomic 5 si greutate atomica 10. Sin. dord. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. cu sensul de stare limita sau intermediara. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice.: febre recurente. / borisme. In care se gaseste in stare larvara. ozo. s. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. [Lot. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. B.: borborism. 1870-1961. n. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet.] Pseudotumora a tegumentelor. b. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. pi. BOSA. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. / boron. spirochetoze recurente. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). agenti patogeni cu tropism respirator.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. mdeosebi In timpul digestiei. 2) Eminenta rotunda. apm umflaturd •produsa. kephale =• cap. frecventa la animate. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. / bosse. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. Se manifesta prin tulburari digestive. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. bawraq = d Insufi. albuminurie. s.} Element semimetalic. s. V. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. BORDERLINE. A fost initial considerat de natura infectioasa.tvrwiog franc. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. [Cfr. bolrys = dorchine de strugure. -ozo. recurrent fever. / botryomyco-sis. \Cjr. s. s. In general. perborat. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). Gfatia botja = iovitura.rwiog francez. botryomycoma.i m Cjaiia bord = margine. BORISM. endemice sau epidemice.na bourak. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. s. [Cfr.} Tumora mica benigna pediculata. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. f.: leziune de frontiera (v. Infestarea. Uneori. / borrelioses. BOTRIOMICOM. sl. botu-lus = caitaBof. dt o iovitura. \fr. / botulism.murmur. incluzand trei specii: B. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum).] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. \fr. s. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. m. Strasbourg. BOVARISM. / borism. B. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. / borborygmus. m. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. -oza. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. Termenul este m continua extensie. serolog delgian. de frontiera Intre normal si patologic. In stare adulta este parazit intestinal al omului. frecvent mortala. In rahitism si sifilis congenital. n. utilizat. iar unele hepato-nefrotoxice. leziuni cutanate. house. pi. n. de obicei pe suprafata unui os: a) b. bothrion = gropi^o. BOTRIOCEFALOZA. 2) Personalitate b. spirillum fever. Ex. ajungand la o lungime de 2-8 metri. / botulisme. 1S67-1936. s. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. / bovarysm. s. ordinul "Cestode. nedemonstrata Insa. f. In general. diphyllobothriasis. -oma. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. m. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. / pyogenic granuloma. Diphyllobothrium latum.] Boli infectioase. si acid boric. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. BOR. Sin. borboygmi. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. parapertusis si B. 'volvulus sau *hernie strangulata.BOR cedee chirurgicale. / botryomycome. f. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. se apropie de aceasta conditie ideala. de-formari ale osului frontal. bawraq = eC msufi. m.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. 1867-1936.ngi.. fraudulos. aerobi. kephale = cap. / bothriocephaliasis. BOTRIOCEFAL. swelling.dog fi.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic.). Sin. bordure.: bacil BordetGengou. parietale. dar si la unele organe. n.: ghiorait (pop.). Haemophilus pertussis. anaerob si patogen. cu simbolul B. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). V. bowel noise. Sin. BORBORIGM. botrys = cwrchine de. pentru borborigm (v. frontale. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. din [im6a franciCor stafii[if. f. f. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis.] Angl. se resoarbe rapid dupa nastere.} Toxiinfectie alimentara acuta. \Gjr. cu referire la degete.a vasului.: Bothriocephalus latus.). / bothriocephalose. vertij. m. strugure. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. borax etc. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. mykes. f. s. Var. / boss. b) b.z. Saris. -ism.82. myketos = ciuperca. s. b. m. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. situatie sociala). de granita.e. [Qr.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. din pe. si cefalhematom. s. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. / botryomycose. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. Susele virulente sunt Incapsulate. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. m. / bothriocephalus. mykes. urechilor si pielii paroase a capului. separafie. f. BOTRIOMICOZA. s. c.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. de. imobili..] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. / borborygme.} Specie de 'teen/a. fiac. B. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. s. \!Ar. in 1919. dm persona bourak. din timba francilor stabili^i w.

\ Stare a baz