X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

dispnee. s. (a) Tntepa. Tntepenire de Tncheietura Intremare. Tntruiele. jagareala pirozis v. s. jagareala v. f. si f. s. f. IL' pirozis v. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. jagarie. m. s. s. s. s.s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. emfizem pulmonar deglutitie laringe. f. n. parte a gatului unde se afla laringele astm. s. Tnghititoare. s. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. moliciune. jagareala v. s. jiguiala. f. s. (a)jugula. adj. n. jeguiala. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. jighireala. s. Tntunchinatura.n. langoare. jolna. f. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. rana usoara laba ga?tii. vb. f. emfizem. s. n.s. s. Tncruci?at. rana usoara 1) nevralgie toracica. jagareala v. s. f. . vb. 2) boala medicament . f. s. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. jupuiala. f. f. f. s. diaree 1) slabiciune. s. n. f. Tnnecaciune. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. f. f. jagareala. s. f. f. s. f. astm. Tncuiei la ud Tncuietura. jag v. transpiratie a transpira astm. s. f. pi. vb. jolne. s. lamoste. f.s. s. s. jupuitura. jagareala v. f. Tncuiere. 1.n. intoarcere. f. Tnnodare de mate Tntalnitura. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. s. jig. Tntampinat. f.. s. s. leac. emfizem. f. f. s. 2) pneumonie. (a) Tnnadusi. jeragai. s. Tntampinatura. junghi. f. s. junghiTn piept junghietura. Tnnaduseala. f. julitura. jigaraie. s.

pi. s. le?in.s. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. lepadatura. pi. n. f. f. cuiva (de foame. n. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. lipitura. s. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. f. s. s. . s. f. s. lisai. s. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. 2) tifos exantematic apendice xifoid. s. marcavita. magareata. (a)'lihni. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. matca. s. vb. mate. 2) varice. f. n. s. f. f. malced. s. lighean. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. margaritarel. adj. n. malahie. (a) linchi. n. f. f. matka. s. 3) colici intestinale. f. f. s. lungoare. legatura. f. m. lovirea de Rusalii lovitura. s. leprica. s. marina din fire marul lui Adam maruntaie. lelitele. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. f. s. n. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). s. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . n. s. malcavita . s. s. iv lipemanie. s. s. s. f. manca. f.m. s. s. s. s. lingurica. malic. f.. s. vb. matrun. de oboseala etc. lumea ochilor lumina ochiului lumina. pi. n. s. m. lihneala. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. s. f. pesta pesta 1) diaree. limbrici. m. pi. pi. n. lingurea. crampe 1) apoplexie. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . lingoare. f. s. lelita. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. s. f. le$. f. s. mai.

s. mirosul gurii mistuire. s. vb. s. m. s. nadu?eala. miata. s. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). 3) gingivita. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. f. pi. 4) nevralgie de trigemen. s. f. f. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. 6) catar nazal. f. transpiratie abundenta. s. m. (a) nadusi. mont. s. morb. modaica. m. emfizem pulmonar. s. n. miligoi. s. 2) otita medie. s. f. matrice. s. carie dentara insomnie fosfene natima. 3) varice. emfizem pulmonar. najit. miasma. s. adj. s. misulie. f. f. n. f. miligoci. s. astm bronsic sau cardiac. n. 5) cefalee. naduseala astm. dispnee 1) guturai. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. melcii ochilor mestecare. s.. f. .naduf sudoare. pi. pi. f. moiste. f. mance-1 coca meditina. f. s. mitra. s. epidemic. n. nabu?ala. m. pi. miata. molipsitor. f. f. s. s. f. moleti. f. matu?ile. nabadaie. naduh. f. s. s. s. f. mancarime la inima mancatura. moalele capului moartea calului mocaneala. vb. s. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. modald. malcavita. f. moleseala. s. s. dispnee v. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. f. motroaca. f. 2) dureri reumatice. s. f. n. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. naduf. s. 7) dureri de dinti . mancarime. s. momita. f. emfizem pulmonar a transpira astm. f. mistuire grea misei. . f. f. pi. nagluga. m. s. s.s. (a) molai. s. s. molima. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. minegoci. 2] (la gat) marul lui Adam. s. s. f. s.

f. nebuneala. adj. nisip. s. a se) oligui. s. omulet. brutal violenta. neputincios. nauceala. f.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . P•I halucinatie (auditiva. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. nasalie. adj. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. adj. s. f. orbaltit. ca o targa. . f. pirozis . osteneala. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. Tncapatanare confuzie psihica. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. s. opaceala. s. obranteala. picioare. sau f. s. m. . s. f.III (cu apa fierbinte). s. oftica. s. s. 2) slab. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. neputinta. (a. n. s. f. a creste 1) tuberculoza. opareala. 3) glaucom. f. s. (a se) orbaiti. vizuala) suport de lemn. adj.f. ologeala. nebunie alienatie mentala insomnie . f. f. f. ' . s. anemic slab. . piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. f. s. f.. (a. 4) trahom. orbire. nasilnicie. f. 2) vagin violent. vb. adj. nerodire. s. vb. s. s. oparituri. f. nebunie. s. . vb. veruca. ojig. s. vizuala) v. pi. fara putere. obrinteala. f. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. nasilnic. f. fara putere ' . m. a-si) scranti mana. neg. f. f. s. neliniste. orbul gainilor osfica. s. negel. f. s. f. omusor.) bolnav de orbalt (v.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. olog. oprirea udului orbalt. s.s. m. brutalitate. s. s. s. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. adj. s. nedormire. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. navarlie.s. ogarjit. nascatoare. stupoare 1) arsura de gradul I . n. m. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. f. f. urechi. s. m. nazarire. oligurie 1) erizipe!. f. 2) durere de cap. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. . oftica Tn gat ofticos. n. s. la copii eritem fesier : retentie urinara.

f. f. furie. f. f. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. s. adj.• ••. pierdere ro?ie pierit. pistrui.•:'::•. n. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. s. n. s. pedepsie.•. s. pietricele.•. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. f. f. n. din dezvoltare 1) somnolenta. f. s. f. s. partuica. s.:::•••. part. pecingine rea (a se) pedepsi. par la deget pantecare.• pandalie. 3) keratite diverse 1) entropion. pi. f. f.•'. s. s. m. f. panglica.. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v.. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. f. s. pecingine. piroteala.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. f. s. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. par. s. pantecaraie v.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. s. . f. s. pi. s. sindrom dispeptic. ousor. s. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. s. m. n. parleala. n. refl.. m. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. panticaraie. ••• •". perdea pe ochi peri rai perioada. s. s. pantecaraie abdomen 1) diaree.. s. s. pareala. f&ra putere. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. 2) care s-a oprit din crestere. palitura. pi. 2) leucom. pierdere.:•:. pi. pi. paducele. n. pantece.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire.:^':. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . ousorul genunchiului '?. f. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . 2) tricofitie. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. s. s. s. s. f. m. paduchi. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. pantecaraie cu sange pantecarie. pierzanie. s. perit. f. pipernicit. s. vb. f. m.:'. s. pantecaraie. s..

adj. f. f. pripit. s. f. ^ peritoneu • T peritonita v. plesne. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. s. s. plescavita stomatita alopecie. s. planta. s.'' rac. potca. s. punoaie. dupa credintele populare. m. puchina. ar fi provocata de duhuri rele. s. s. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. f. n. f. s. s. prisnita. s. n. s. s. n. 2) lene? i . afte bucale fisura v. plansori. m. 3) epilepsie v. f. f. pi. f.s. potasca. s. pretit. rana tranjilor 1) cancer. f. plescaita. pojarel. pocitura de ele podagra. pleasma. f. s. s. pi. s. aplecare v. 2) paralizie faciala. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. s. cearta . f. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate.f. purcica. f. pumn. plecate. ptesnitura.. odrasia. pleznitura. m. s.s. f. puturos. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. s. diform. adj. f. f. 2) erizipel. 3) epilepsie v. plamanie. calvitie fisura leucoree 1) boala care. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. pocitura. poala alba poceala. f. s. adj. n. f. f.f. s. prapor aprins prapur. prapor. s. pi. s. plescavita. plascare. s. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. R copil. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. m. pojar. ponds. pogana. s. pi. post. s. 2) uratenie fizica. s. s. f. pi. f. m. plamadita. si f. odorat 1) miros fetid.s. f. f. s. plesnita. adj. plesnita. s. poceala din iele podt. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. s. pritituri. pohoiele. n. f. s. plesuvie. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. 3) astm pelagra 1217 . plecare. n. desfigurat 1) congestie cerebrala. furunculoza 1) trismus. f. putoare. s. s. pusche. pocitura cu diformitati fizice. f. s. 2) vrajba. f. f.

2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. f. s. rosaturi. f. durere epilepsie epilepsie menstruatie. rasuri. rarunchi. s. f. pe cap si pe fata. vb. rapanas. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. adj.s. s. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. ro?ata. m. adj. raceala la rarunchi raguseala. s. f. pi. s. rumegare. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. manifestata prin agalactie indigestie. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rasfug. romantism. reuma. s. metroragie 1) stomac. f. ratutit. s. s. s. s. raceala. rahisul) a fi foarte nervos . rapciuga. n.n. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. rapciuga. f.f. 2) nevralgie. f.). rapor. ruptoare. f. regula. n. s. ront. s. f. rohii. adj. ragaiala.s. m. s. raie. s. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. rasturnarea ranzei rasug. f. s. s. n. eroziuni cutanate v. rasuflatoare. s. f. s. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. sagetatura. s. s. rau. pi. sau f. n. rasuflare. sapunel. 2) murdar morva 1) antrax. cainii si porcii.m. m. f. cu febra 1) inflamatie a splinei. eczema. s. f. n. s. uneori si adultii afectiune dermica. rofii. rapanos. (a) scapara. pi. s. m. f. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. s. f. s. pi. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. rasfug contractii false la nastere boala. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. m. ruja. de obicei. f. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. ranula. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. impetigo. s. m. s.s. sif.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. f. rast. scalambait. rapan. s. s.. f. n. f. f. . rai.s. f. s. s. f. sangele sorocului scafarlie. dispepsie v. adj.. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. s. pi. s. Tn relatie.

schilavie. s. f. s. sclintitura scopire. sclintire. f. s. s. sculament. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. slabiciune. n. s. s m. f. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. f. f. s. spata. spoitui. sighiuala. n. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. saliva. adj. f. sfreant. scovarlii. s. s. s. pi.f. f. pi. s. n. s. adj. hidrosadenita miop durere. s. a chinui pe cineva (fig. somnisor. spurcat. dezechilibru mental.) mucegai sifilis v. f. soroc. s. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. schiros. schimonosit. • (a) sfasia. sfrijit. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. f. s. s. s. f. vb. s. s. f. f. spanchiu. f. scarba. s. f. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). . m. pi. f. f. slutenie. speietura. adj. f. apatie v. scrofula. f. s. s. (a) scuipa sange scuipat. smintit. pi. sperietura. f. adj. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. n. mai ales la copii. f. n. s. f. sleire nervoasa sleit.) tulburari psihice.. s. f. speriat. serpengea. s. slabanogie. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. scrintire. gonoree leucoree. sfarseala a Tndurera. sperietura care sufera de sperietura (v. s. s. s. expectoratie blenoragie. s. adj. vb. scranteala. m. s. scabie. s. sfrente. scrofuri. scare sec socote. adj. si f. scrantitura. spaima. . f. pi. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. s. s. s. n. tricofitie. s. scurt de vedere (a)seca.. adj. sfoiag. n. adj. s. 2) dermatoza. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. gonoree blenoragie. s. smochinit. slabie. n. f. f. f. scurgere. antrax 1219 . sfarsenie. scapula v. sfrentie. . scarna. s. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. impetigo.

f. striga. sufleti. s. s. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . n. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. sterp. m. f. strudnita. s. m. s. s. n. sorod. f. surdumaci. m. s. strelici. stat.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. sont. adj. stropseala. strigoniu. sasiu. s. stomatita. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. f. 3) cancer. s. s. surpare surditate astm sancan. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. s. f.s. m. f. s. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate.f. n. adj. sugiu 1) dispnee. stomac stricat strans.sancan scarlatina v. s. pi. s. subtioara. s. s. sugiu v. f. vb. stransoare. m. s. s. 1220 sifilis m faza tertiara v. f. m. soanta. 9tirb. s. suspin. n. S urticarie. strudnita gingivita. strop?ala v. s. adj. n. stropsala. n. 2) insolatie. 5) sifilis. s. m. s. sasiu anus coloana vertebrala. rahis luarea mainilor si fetei. n. stransi. s. soparlaita. s. adj. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. strop$ala v. sucitura. f. sugel. s. sui. surpare. scorbut diastema incisivilor centrali v. m. s. (a) sontacai. surdumasi. f. pi. n. pi. pi. suguiuc. f. adj. m. suiduit. tuse seaca. 2) astm. sancar. spanchiu. n. f. sezut. f. s. n. f. s. sugiu. f.f. strungareata. a merge cu dificultate angina difterica. 3) colici intestinale hernie v. stropsitura. s. s. sarlah. sira spinarii soimanit. soricioaica. s. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. s. suflare. f. sulac. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. s. s. herpes. surpatura. s. m. m. s. surzenie. f. s. sulgiu. adj. adj. 4) scrofuloza. sughit. studenita. s. s. pi. sugui. strudenita.

guturai. f. s. f. tivga. coriza ticnit. adj. f. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. 1 viroza respiratorie. tarpie. s. astm. tata catelei eschila v. s. s. s. s. tranji. m. inclusiv sub aspect psihic v. n. f. tidva. tigva. tuse. f. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. teafar. s. s. s. f. treapad. tast. traji. f. tragar. treapad cu sange trecatura. s. f. f. toropeala. reumatism articular acut os temporal. s. gripa v. tifos. s. zanatec emfizem pulmonar. . tatarca. s. f. gonoree catar. s. s. teasta hidrosadenita T221 . turbare. f. s. trepadare.f. n. pi. trecere. f. n. n. trahoma clavus diaree. vb. f. taietura circumcizie plaga taiata. treapad blenoragie.f. s. tigva v. pi. f. ticva. troana. m. f. taiere Tmprejur taietura. s. f. tremurid. tampinatura. f. s. sui. tampla. (a) trage. s. s. trantitura. suiu. junghi cancer hebetudine . f. s.s. f. s. s. troahna. tiuga. tampeala. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). tigva febra tifoida craniu uman v. tigva v. s. tuse magareasca T1 antrax v. n. s. m. s. f. taetura. m.f. s. s. adj. teaca. n. tulburare. adj. n. tragan. trup. troahna penis confuzie psihica. f. s. s. sumenit. s. m. s. triper. s. dispnee beat(usor) talan. f. s. s. apatie adenita antrax.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. viroza respiratorie.

f. f uima. teasta tinere de minte memorie tintit. s. f. f.f. s. urinare. s. f. f. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. s. s. pi. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. vine.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. n. n. f. a se rani 1) hernie. 2) urzicatura. vanatare. gamba jiv u ^ ud. udrea. burta. f. venin la inima viermusori. n. pi. s. s. s. maruntaie. f. s. n. urdinare. vatamatura. umflarea pantecelui urcior. s. arsura. adj. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. n. s. f. 2) la pi. orgelet mers nodul. f. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v.s. umblet. s. s. mamela' teapa. s. vifor. s. furuncul. n. 1) pneumonie. f. flegmon meteorism abdominal orgelet. f. viscere. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. m. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. f. adenita chalazion. vanataie paralizie. n. vedere scurta venin. s. s. hidrosadenita. adj. v. dizenterie 1222 . vanataie. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. pi. 3) dureri reumatismale teasta. s. s.. 3) miros 'intepator varsat. usturime. congestie cerebrala v. f. JV urina adenita. s. vb. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. s. vanturile cele rele vedere. care este alienat mintal turloi. calota craniana test. udma. s. s. 2) pleurezie. s. pantec. umflatura. n. n. n. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. 2) colica abdominala. tumora. s. vant rau vant sec vanturi. 3) diaree sanguinolenta. n. vintre. ulcior. s.

1222 .

s. zacare. f. zbant. zdrobitura. zla. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. zaiezitura a zacea. . s. zargenie. f. zacere. zburator. pi. pi. isterie rana. s. zaiezit. z . zgarci. a slabi slab. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. f. n. n. s. (a) zaiezi. zacu?. 2) inertie. seaca 1223 . adj. adj. n. zgrabunte. s.s. f. vb. s. s. f. m. plaga contuza 1) plaga cu crusta. zabaluta. f. s. zapreala. s. f. adj. zargheala nebunie. zgau. s. s. f. zgaiba. f. ticneala. s. s. zgaiba duice zganca. f. s. f. f. s. zgarciul urechii zgarietura. vrajmasa. stupoare v. zacuta de varsat zaiezeala. zacaseala.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zaiezitura. 2) boala de ochi. zabala. s. nepasare a fi bolnav v. f.f. f. s.f. vb. f. n. s. s. s. mole?eala oligurie. zgrabernita. anurie confuzie psihica. s. s. fara vlaga astenie. zargheala. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. ' zapaceala. (a)zacea. s. zbanchiu. f. f. s. f.

/ abdomen. artrifluent -a.colectie puru-lenia Bra semne acute. abscessus. 11) A. a.^parintele medicine^. / abarticular. / abscessed. / abscess. cu punct de plecare osteoarti-cular. basis = mers. trece. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. adj. obstructia. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. Sin. si inferioara. 3) A.flancul drept (regiunea lombara drepta). *Peritoneul abdominal. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata.al carui conti-nut.parta. broastei.: deviatie standard (v. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 8) A. considerat . care trece prin arcurile costale. V. splina. Tipuri: 1) A. a . se. septicemic . rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. s. s. f. adj. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. Hipocrate susjine..rahisul. cu cele doua foite. steni . ABARTICULAR. pe-rmitea prezicerea viitorulu. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice.).nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. / abces. a.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. traumatic . se. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. abdomen. In etajul abdominal inferior . proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului.t de.partea inferioara a custii toracice.. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. mamar . / abasia.bazinul osos.a. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. si durere abdominala. adj.: tumora a. pentru prima oara. creierului. n.). inferior . / abarticulaire. Ex. duce. eel rnai mare medic al antichitatii. cu *astazia. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. f. dimpotriva. bolnavilor cu *ascita veche. cald . Sin. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. s. s. Hr. conservate In limbajul clinic. ABCEDAT. [Lot. delimiteaza cavitatea peritoneala. la abdere = a ascunde. considera ctl eJ(!ime. Aspect particular al a. cerebelos si cerebral . 7) A. cedere = a trece. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. principiul fundamental al observatiei rationale. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). s. a. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. ABAZIE. adj. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat.: abdomen acut (v. Invelit de peritoneui visceral.situate la nivelul cere-belului si. apendicita acuta. 10) A.de origine hemato-gena. epigastrul si hipocondrul stang. Tubul digestiv abdominal. Inrosire-congestie. de ia ah = mde.: abdomen chirurgical. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. tromboza a arterei mezenterice superioare. ABCES. respectiv. clasice. ab = inde. a. lateral drept si stang. Diviziunile topografice vechi. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. [Lot. Cauze: coiecistita acuta. Brodie.. v. deoarece . [Lat. 9) A. / abcede.. ia. parietala ?i viscerala. si de doua linii verticale. superior . rece . -minis = pre-vestire. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor.). m. tQinul fi omen. a carui parte centrala este excavata. limfatic . ulcer peptic perforat.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. Stare patologica de regula cu debut brusc. In general. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. considerand ca bolile au cauze specifice. Cele mai evidente a. fara modificarea fortei musculare.t de. ocupa cea mai mare parte a a. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. stomac. consecutiva *inflamatiei. situat Intr-o alveola dentara. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. prin crestele ili-ace. care devine asemanator ca forma cu a. hernie strangulata. uneori inoperante. (pentru ca.pSrta.regiunea inghinala dreapta. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala).. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . boala Brodie. rece de origine tuberculoasa. Se asociaza.provocat de un traumatism. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Aspect particular al a. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. 5) A. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. / abdomen. [Lot.care com-plica o infectie a glandei mamare. perforatia. dupa *cultura. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. alveolar. complicand o *septicemie.\ Care s-a transformat Intr-un *abces.nui visce-relor animald'or sacrificate. ruptura splenica etc. ABDOMEN. durere. duct. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. cedere = a. s.i)} Regiune inferioara a trunchiului. 4) A. Sin. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. In etajul abdominal mijtociu . dar niciodata periculoase. se.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. 6) A. -e. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. NA: abdomen..priv. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. ab = de. nici a sensibilitatii. -inis: posifiil tie. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . [Qr. m. 2) A.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. / abasie. a. n.hipocondrul drept.

Forma majora de *contractura abdominala. s. adj.priv. carbonat de calciu. de. s.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. anorganica. blepharon = pieoapa. Indeosebi formatiunile nervoase. s. adj. / abrasive. lar. cand pierderea constientei reprezinta . ABDUCTOR. actio. f... asociata uneori cu ticuri. / absence. iat. ABIOTIC.: a.ducere ft ducere = a duce. / aberrant. / aberration. -onis = se. f. atarna peste sim-fiza pubiana si.i iat.: factor a. gr..[ 1) Despre o substanta dura. s. [Lat. radere = a rdzui). mediu a. s. / ablation. *poliploidie. [Cjr. -ive. adj. de ia oh = indepdrtat de. fie structurala. / abetalipoprotein(a)emia. s. Sin. f: / ablutomania.. o -priv. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. skopia = e^aminwe. / abducteur.riw. ABRAH10CEFALIE. f. anomalie. / ablation. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. [Lat. / abrachia.. s.vala. ABORTIV. [Lot. aber-ratio.a.a. a mimicii si obnubilarea constientei. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Abrev. Ex. -onis = spatare.\ Punctie abdominala. a . -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. [Lat.. f.i indepartare. f. ABERATIE. \V. prolos =" primut. -ive. 3) in general. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de.] (Muschi) care serveste la *abductie. / aberrant. f. ia uhradere = a rade (ah . ah = wdepdrtat de. adj.: paracenteza abdominala. a. s. ABREACTIE. absentia = al}se. f.] 1) Care nu este dezvoltat complet. silicati etc.ui). se disting: a. [']/.af.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. de. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. uneori. de regula de origine minerala. / abocclusion. / abrasion.priv. a . or. In tehnica dentara).. grup sanguin. / abiogenese. abortient. f.tur structurile histologice. hipooolesterolemie. de la uh . s.parare. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. abduc-tm. f. purta. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. f. exista si In prezent.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. oriri = a se nafte. Este urmata de 'amnezie lacunara. s. s. dar adepti ai a. V. f. -onis. s. ABO / ABO / ABO. In general. s. fie numerica (*aneuploidie. / abrachie. bios = maW trophe = hranili nutrifie. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie.. deviere de la normal. abortifacient. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. s. PunctuI culminant al a. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare.} V. -onis ^ aiaptarc.pa. / abdominocentese.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. [^r. s.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. al XVII-lea). / abdominoscopy. cu argumente mai elaborate. Orice anomalie cromozomiala. f. de la agere = a actiona. s. Se observa In numeroase boli. abortivus.die. f.. errare = a devia. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. abrasum de ia abradere = a rode (ab . f. 3) Cu referire la o forma scurta. inversiune).. / abocclusion. bios = viatd. Sin. ABIOGENEZA. -onis . / ablepharia. ducere = a duct. punctie abdominala. adj. si laparoscopie. retinei din *retinita pigmentara. si paracenteza.. / abiotrophie. / abduction. / abdominoscopie s. de. f. f. ahltictfitio. [Lot. Ex. [Lat.priv. [Qr. ABLATIE. de [a geniian = fl produce. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. kentesis = wtepaturd. purificare. gr.\ Care se opune vietii. ia skopein = o Video. de. / ablactation. -atos = sdnge. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). simpIS. [Lat. / ablutomanie. / abiotic. a . neuropatie. f. de la occludere = a mctiide. [Lat. / abrasif.priv. f. s. / abdominocentesis. -onis = mfarcare. s. gr. complete sau partiala. s. / abreaction.lio. n. 'monosomie. ABDOM1NOCENTEZA.clusio. s.rtat de. -ina: haima.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. ft . [Cjr. f. iat. [Qr. f. translocatie echilibrata. cu simptomatologie redusa a unei boli. f. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. ABERANT. la ah = inde. peste coapse.. gesturi involuntare.. n priv.: anomalie cromozomiala. [QT. kephcile = cap. s. fr. / absence. s. en-are = a devia} Abatere. / abortive.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. ab = wdepartat de. m. ABRAZIV. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. s. A. ah = de ia. luctis = [apte. onis. meningita tuberculoasa. doua iiterd a aifdhetuiui grec. [^r.. ahlutio. cu modificare cantitativa (aneuzomie. s. adj. s. f.. f. ABLEFAR1E. s. Este caracteristic *peritonitei acute. fara o cauza aparenta. s.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. uzura unei struc-turi prin frecare. ABETALIPOPROTEINEMIE.i bios = vi. a . s. onis == radire.. s. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. c. s. ABLUTOMANIE. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. gr. din iat. tetraploidie. de ia lavare = fl spdia}. lipos "== grasime. f. V. etimoiogia te. In loc sa proemine.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor.nulw abdomen. / ablactation [Lat. brachiwn. catharsis. s. ABDOM1NOSCOPIE. ABRAHIE. uhhitio. f. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABSENTA. fosfati de calciu. -onis = actiune.: sindrom Bassen-Kornzweig. / abortif. \Lat.. la cib = wdepdrtat de. s. / abrachiocephalie.. / abiogenesis. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). median. ABLACTAT1E. a purta. s. *acantocitoza.. a e\amina. f. / abductor. a se. f. lucre. adj. a -priv. [Lat. / ablepharie. -onis. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare...priv. adj. s. / abrasion. brakhion. ABRAZIUNE. / abduction.n^d.. *Intarcare. / abiotique. 2) Mai rar. / aberration. abate.priv. / abreaction. Ex... f. / abrachiocephalia. structura sau localizare. ABOCLUZIE. de (a ah = wdepdrtat de. V. genesis = producere. adica a *lactatiei. m.\ Suspendarea brutala. etinwtogia tennenuiui abdomen. [Lat. trisomie). f. brar-hium.priv. reaction. poate fi congenitala sau dobandita. s. / abetalipoproteinemie.tatio. abra-sio. dur. Sin. f. ABDUCTIE.. f. gr. -onos ' = drat. adj. *colica saturnina si in stari de *emadere.] Care se abate de la normal prin aspect. / abiotrophy. de la liic.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. adj. f. s.. aberrare = a se rdtafi. m. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABIOTROFIE. brakhion. me. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. s. deletie. Indeosebi In holera. \Lat. radere = a rdz. Deformarea a. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. -e. A.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema.

m. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. / acampsia.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. pentru tratament la nivelul canalelor dentare.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. deseori.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului.i la o lungime de unda determinata. cu sectiunea rotunda. 12) A.priv. [Lat. ACAMPSIE.80 mm.priv. [Qr. A. m. In circa 50% din cazuri. prevazut la un capat cu o ureche. Boala se asociaza la adult si varsInic. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing.. os. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. lysis = distrugere. n. sexuala etc. / acanthocyte. a mifltifi (ab = de [a. incut a[ verbuiw. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. akantha = spin. pentru sutura vasculara. m. m. de ia ab = de. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. f. s. / abstinence. sorbere = a suge. In functie de -utilizare: In chirurgie. / abu-lic. [Cfr. pentru rahianestezie.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. s. -oma. s. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. pentru injectie. s. pentru injectii sau pentru punctii. f. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. AC. -onis. [Cjr. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. {Cjr. boule = voinf:a. (a. f. sorbere = a suge. [a engi. -osis. Ex. 11) A.2 mm si cu varful In bizou lung. ACALAZIE.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. si a.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil.. ac pentru punctie lombara.5-0. -onis. / aboulique. si cardiospasm. s. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. absorbers = a a6sor6i. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. A. [Lat. gr. kamptein = a mcovoia. akantha = spin. "boala policnistica ovariana. s.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. f. A. s. s. / acanthocyto-sis. 4) A. absorbtum.] Sin. a 6ea}. v. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. f. s. s. [Lat. cu ureche care poarta materialul de ligatura. de ia lyein = a distmge. s. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. de diverse tipuri. / acanthocyte. [Lat. beta). 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A... / aboulie. [Lot. de liga-tura. rectiliniu sau curbat. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. 2) A. ACALCULIE. m. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. de dimensiuni variabile. n. In bizou intermediar.} Tija subtire de otel. s.7-0. cu diametrul de 1. absorbtie. a. 9) A. pentru puncfie lombara. m. / achalasie. / acanthocytose. kytos = celuid. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. temperance (for alcohol).priv. / acantholyse. win-pus din ab de. complexa. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). 7) A. pentru injectie intradermica. absiinentia = refinere. ACANTOCIT.. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. s. a . a. / acalculie. 2) A. sorbere = a suge. f. boule = voinfa. a . et f.a. [a ab = de. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. s. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. Tipuri de a. V. -e. ABSORBANT. f. cu un varf ascutit.6 mm). metron = masurd. / absorbance. / acampsie. cand exista semne clinice asociate. de pneumotorax. lung de 45 mm. [gr. adj. n. 8) A. lung de 70-80 mm. foarte subtire. ACANTOM. -oza. m. lung de 30-40 mm. energie. f. / absorption. curb sau semi-curb. / abulia.6 mm. / acanthopelvis. a6tinere. a ingftiti. adj. ABULIE. pe]vis = 6azin... calculare = a socoti. a 6e.8-1.] Diminuarea initiative! sau a vointei. sorbere = a suge. de. bumerang. cu o grosime de 1 cm s. n. In forma autoimuna (rara). / abstinence. aseme-nea unei enzime. adj. 131 .: a. s. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor.. khalasis = re/o^are. 2) Substanta care are aceasta proprietate.priv. s. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. 13) A. pentru injectie intramusculara. akantha = spin. drept sau curb. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i..] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ABZIMA. ACANTOLIZA. a wgfiifi. akantha = spin. s. f. dentare. f.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. absorbtum. V. / absorbance. [9{eoiogism foarte recent. n. / acanthopelvis. s. / abzyme. A. a 6e. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa.8 mm. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. partic. ureterului explica hidronefroza intermitenta.). f. a . s. cu diametrul 0. [Qr. ABSORBTIE. 5) A. absorbitio. s. pentru puncfie sternala. / absorption.ipiul. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. cu bizou scurt. / acalcutia. atipica. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. / acanthoma.priv. lat. alimen-tara (In particular la alcool). [gr. cu bizou scurt si mandren. akantha = spin. a. s. cu diametrul de 0. A nu se confunda cu *adsorbtie. adj. a.7-1. / acantholysis. pentru punc-tie venoasa. / aiguille.a. [Cfr. a 6e. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. acus = ac. continence (sexual). n.] 1) Care absoarbe particule. de la absorbere = ffl a6sor6i. kytos = cduld.. ACANTOCITOZA. ACANTOPELVIS. ia. f. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. f. / acanthome. de lungimi si grosimi diferite. din cauza imobilizarii prelungite. akantha = spin. prevazut cu mandren. drept. a .] 1) Actiunea de a absorbi. / needle.: 1) A. [at. f. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. de a retine o substanta In interiorul altei substante. cu diametrul de 0.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. [Lat. / absorbant.a). 6) A in ACANTOPELVIS testinal. [at. lung (50-70 mm). uneori cu resort. [Lat. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. ABSORBANTA. In stomatologie. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. / achalasia. s. [C/r. f. s. acus.. ossi's ^ OS. gatului si regiunilor genitocrurale. s. f. lichide sau vapori. De obicei. s. s. teaere = a fine). si f. De asemenea. se poate produce In medii foarte variate. s. / abzyme.: osteodensito-metrie (v. [gr. s. f. ABSTINENTA. s. f. tipica de a. ABULIC. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. s. f. utilizat In sutura intestinala. / absorbent. 10) A. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. m sange sau m interiorul unor celule. 3) A. a . utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. s. ahsorbitio. f. de forma si marime variabile.

aterg/c. ACARIAN. de part/cute sunt instalatii complexe.. de melanco-lie. / acephalie. raportata la unitatea de timp. m. ACATALEPSIE. / acatalepsy. a. Este produs In ficat sub forma inactiva. ACCIDENT.: scabie (v. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. Sin. s. ACATAGRAFIE. f. / accelerine. s. 2) 'Diagnostic incert.} Substanta care. a priv. a -priv. a. -ntis. v. a. la scafandri. s. {Cfr. de dementa. f. n. agitatie motorie. [Lot. ded a sintaxei. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. adj. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. / acephalia.} Care nu confine celule. f. kalagraphein = a.. (denumita a. a .} Termen rar utilizat. f. s. / acceleration.priv. / acetabuloplastie. ACCESORIU. / accessory... [Cjr. mica. / acatalasie. / acceptor. lot. / accelerator. f. adj. f. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. m.: glande suprarenale a. [Cjr. ACARIOZA. gr. A. de la cella = comaro. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A.: eritrocitui matur la mamifere. / accident. eventual somn nelinistit.. Este denumita si hiperacantoza. s.'e. s. duct pancreatic a. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. [Lot. karyon = sdmfiwe. / acathisia. drept sin. (2) / accelerateur. V. m. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. f. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. [Cjr. / accepteur. psihica sau somatica. m. s. de ia accedere = a se apropia. ACCELERATIE. a veni (c&tre). ACATAFAZIE. V. m. a . sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. de transfuzie. acaridan. de munca. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). complementar. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. kathisis = acfiune. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. consecutiv trecerii unui curent electric. de la acceplare = a primi. [Cfr. 7) a. Sin. s.. acatalazie. gresit.. V. accelerare = a grti6i. f. f. / acaryote.priv. katalyein = a distruge. acceptor = care primefte.. vascular cerebral. f.). -ina. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. adj. s. / acellular. 6) a. / acanthosis. s. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor.] Despre o structura care constituie un element secundar. occupational injury. s. [Cjr. (1). ruptura unui vas cerebral. f. f. s. v. [Cfr. -trice. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus.. kap-nos = fum. s. Se defineste. Thrombidium si capusele sunt acarieni. medie-vala accesorium.i katalyein = a disInige. f.). s. n. pana la energii dnetice foarte mari. s. In raport cu protectia muncii. / acataphasia. s. plastos = .} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. [Lot. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata.. a priv. a . / acataphasie. brain attack. Ex. [Lot. cu "hipocapp.] in medidna. Ex. primeste radicalul si se combina cu el. dclotron si sincrotron.priv. [Lat. adj. si stroke. a . Termen utilizat uneori. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident.i katalamhanem = a suspenda. de ia celer = rapid. *proaccelerina (factor V). s..] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. adj. / acatalepsie. s. s. cellula = ca-marutd. s. ACAPNIE. / acatamathesie. (Santorini). Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei.priv. m. / acatagraphia. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). [Cfr. / acaryote. f. ACATALAZEMIE. acathisie. de tuse. cand se revine prea rapid la presiunea normala. / acapnie. criza. survenita brusc si imprevizibil. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. / acetabulo-plasty. s. a veni (cdtre. f. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. Ex.. {Cjr. cu rol mai Intai acceptor. de [a kata = 61 jos. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. / acatamathe-sia. m. auxiliar.. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. s. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). scrie corect. Intr-un sistem de referinta dat. s. a dizoiva. / acapnia. terapeutic. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2).: anhist. m. f. 3) a. A. perturbarea permeabilitatii vasculare. haima. / acanthose. / acellulaire. / accesoire. de priza. crisis. / acceleration. ACCEPTOR. / accelerin.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. f. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. s. s.: 1) a. care poate fi anafilactic sau seric.. accelerare = a gra6i. s. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. dt la accedere = a se apropia.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. a . s. lepsis = fv(are. / accident. f. Unitatea de masura a inten-sitatii a. / acatalasemie. a. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. akari •= insecta. s. incidental.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. ACELULAR. s. betatron. [Lat. 2) Tulburare m *boala Parkinson. [Cfr. / acatalasia. desi ideile subiectului raman logice. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). m. / acces. f.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. s. / acariose. de decompreslune brusca. Sunt asimilate a. ACARIOT. s. accessus. manifestata prin ulceratii. f. uneori gangrenoase. ACATAMATEZIE. [Cfr. s. -oza.. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. [Lot. / acatagraphie. ACEFALIE. f. sunt substante care grabesc priza gipsului.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor.} Absenta bioxidului de carbon din sange. f. adj. dim. a . f. a .priv. Ex. 4) a. a dizoiva. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. s. de asemenea. adj. f. electric.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. -oza. -aza. Ex. akaii = insectd. n.a de a sta asezat. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. / acariosis [Cfr.ACANTOZA ACANTOZA. ACATALAZIE. f. s. stare patologica. nudeu. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. f.: a. industrial injury. V..] Factorul VI al coagularii. acceleratio. s. / acarid. [Cfr. f. akathisia. 2) a. a • priv. 5) a. ACETABULOPLASTIE. ACCELERINA. ACCES. la un subject salariat. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. accidens. s. s. de febra. de ordinul MeV. adj. s. [Lot. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. / acarien. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere.priv. s. {Cjr. akaa-tha = spin. s. / acathesie. a accepta. / acatalas(a)emia. ACCELERATOR. tiroide a. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. 2) A. ACATIZIE. otet. f. s. acetabulum •» vas pentru.priv. mica. m. / attack.: boala Takahara. In stomatologie. Intr-un schimb de *radicali.] Sin. n. ale gingiilor si gurii. -onis = acceCerare.

/ acetate. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. s. «. A. eter si cloroform. ACETIL. [<^r. A. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. / achylia. V. cetonurie. s. -iros = mana. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. Lichid incolor. s. V. desi ea are loc.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. / acetonuria. A. ACETABULUM. cat si In butonii terminali axonali. In solutii apoase. efecte depolarizante. f. potentiate de actiune). care se refera. acetum = ofet. ACETONURIE. [Lat.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. aither = aer cwat. hyle = materie. acetum = of:e. f. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. f.sau bilaterala. (DCI) Sin. survine concomitent cu descarcarea. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali.. / acetyl. CI^COOH Li-chid incolor. f. f. Sin. {icetiim = ofet. khy-los = sue. aether. acetabulum = vas pentru. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central.. / ac6tylcholinesterase. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. Avand doua grupari active. m. gr. si corpi cetonid. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. s. f. [Lat. / acetylation. boCta cereasca. / acetaldehyde. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale.: ACh. Sin. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice.). ACETAZOLAMIDA. / acheirie. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). -aza. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice.). CHg-CO-CHgCOOH. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. modifies culoarea indicatorilor. acetum = o^ef. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. gr.] C3HgO. din [at. pre-cursori ai unor noi molecule de a. / acetazolamide. -ona. A. [at. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. s. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. Eliberarea de a. -ona. s. / acetonemie. participa intens la metabolismul acizilor organici. s. s. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. A. f. khole = bVia. gr.4%). a6rw. / acetone. cetoza. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. [Lot.: colinesteraza (v.ACETABULUM modtlat.] Sin. / acetonurie. s. 1) A. ACETAT. / acetabulum. In.). s. [Lat. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. cum = cu. kheir. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. a . s. -ina. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). cu miros picant caracteristic. acetum = of:et! ona. f. m. a. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. s. / acetylation. ACETILCISTEINA. s. Sin. / acetaldehyde. s. s. m. / acetazola-mide. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. NA: acetabulum. hyle = materie. s. ACHILIE. de Ca plassein = a forma. gr. / acetyl. 2) In a. [Lot. s. m. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. ACID. m. Sin. / ac6tylcho|jne. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. A. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. s. khole = Biia. f. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. f. / acheiria. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. cetonemie. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid.: acid adenozinmonofosforic (v. n. s. de (a alwol dehydrogenatum.: aspirina (v. hyle = ma-terie. / acetabulum. m. precursor al 'colesterolului. si cetonemie. f. s. terrno-stabila. Essiaather = eter ac. A. ACETILCOLINESTERAZA.] Prezenta *acetonei In urina. receptori muscarinici si receptori nicotinici.: paracetamol (v. Sarurile de potasiu ale a. f. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.).priv. Insa. Abrev. adenosine diphosphonc 133 .: cavi-tate cotiloida (y. gr. ACHEIRIE. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. acidus = acru. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid.] Substanta care. este sintetizata atat In pericarion. hyle = materie. si In repaus. cat si In eel periferic. a . Prin cuplarea cu receptorii N. V. Inactivarea a.. inclusiv In SNC. s. / achylie. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. ACETILCOLINA. n. gr. [Lat. ouron = urind. ACETAMINOFEN. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. haima. f. s. / acetone.t. gr. / acetylcholinesterase.). formarea *corpilor cetonici. of:et] Sin. glacial (89.: anaclorhidrie (v. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. ca si In "inanitie. ACETONA. a. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. mai mult sau mai putin volatili. / acetaminophene. excitatoare. / acetate.). f. inflamabil. V. solventi. f. m. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. en = in. f. s. m. uni. [Lot. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. / acetylcholine [Lat. In limbaj clinic curent: cetonurie (v.} Absenta congenitala a mainii. hyle = materie. / acid. a. -ina. s. zyme = ferment. [Lat. f. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). s. acetum = of:et. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. [Lat. f. cetonurie. germ. [Lot. f. s.). Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ai *acidului acetic. si aclorhidrie. gr. / aceton(a)emia. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. In cantitati mid. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. acetum = of:et. acetum = otet. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. acetum = ofet. ACETILARE. elibereaza ioni H4. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. s.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool.: acid acetilacetic (v. f. a. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. [Lat. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A.priv. miscibil In apa. acetum = of:et. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. Cuplarea *alosterica a a. gr. s. / acide. achilie). / acetylcysteine. Are gust acru. biosinteza *acizilor grasi. volatil. [Cfr. din *colina.etic. f. la ansamblul *corpilor ceto-nici. ACETONEMIE. formarea acidului mevalonic. / acetylcysteine. / acetaminophen. ACETALDEHIDA.

A. Abrev. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. cu 20 de atomi de carbon. organic slab. Rezulta din combinarea a. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. (v. b. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). coroziv. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri.: colic. Sin. vitamina C si tab. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. biochim. A. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.).: EACA. Abrev. neafectand producerea de leucotriene. (DCI) A. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. fosforic. V. adenosine monophosphoric acid. implicit. Abrev. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor.: adenozin trifosfat. Sin. bacteriostatic. adenozin-difosforic) si a.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid.: acid glutamic (v. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. cristalin. Energia eliberata de a. const. In asociere cu factorul VIII. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.: acid nitric (v. c. a. adenozintrifosforic. const. pentru a reface a. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. A.). dezoxicolic.). H^COg. const. mineral puternic (HCI). ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. ori de cate ori nevoile celulare o impun. cu formula chimica 041-14^0. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. chenodezoxicolic si litocolic. hipuric. Este un a. a. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. A.: AMP. Nucleotid compus din adenina. COOHCH(NH. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. a. Denumirea chimica a "vitaminei C. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. si tab. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. sdndarea lor In ADP (*a. Sin. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. gras nesaturat. cu rol principal de carburant celular. fosforic se realizeaza instantaneu. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. din alimente se elimina sub forma de *a. Intervine in oxidarile celulare. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. La om au fost identificati patru a. Pentru acest mo„ tiv. a. este catalizata de *anhi-draza carbonica. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. I^BO. cu actiune antifibrinolitica puternica. derivatii sai de sinteza. biliar primar. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. este absolut necesara In: metabolismul celular. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. In etapa initiala a sintezei *hemului. a tuturor derivatilor sai. a. Dozarea a. A. adenosine triphosphoric acid. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. antiseptic acid. si. abrev. a. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. fosforic. A.: ALA. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. biochim. b.: acid aspartic. a.: a.: ADP. In prezenta energiei nou formate In celula. inflamatie. una de D-riboza si doua molecule de a. In sange. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. capabila de sdndare si de refacere continua. Intervine in formarea moleculelor de a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. V. A.: ATP. Abrev. A. V. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. in profilaxia hemoragiilor.: CDCA.). ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. b. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. una de D-riboza si o molecula de a.. malonic cu ureea.. Abrev. riboza si trei radical'! fosfat. Sin. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. fosforic.: glicocol (v. Aminoacid neesential. deoarece este toxic. Sin. Sin. de COa.: maloniluree. acid mefenamic. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. V.: GABA (v. Conversia CO.))-CH2-COOH. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. amino-sucdnic. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.. Sin. *A. este un "chelator al calciului. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Este folosit. notat cu simbolurile Asp sau D.). biochim. sinteza unor hormoni. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. 6a. desfasurata m mitocondrii. b. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. Datorita actiunii sale keratolitice. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. ACID BORIC / acide borique / boric acid. se formeaza *porfobilinogenul. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. In H^CO. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Sin. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP).: acid adenilic. A. 'Zaharina este derivata din a. contractia musculara. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. 5-a. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. sunt foarte labile. (CgHsCOOH) abundent In fructe. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ribonu-cleic si a moleculelor de a. V. sarurile sale pot fi. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. de aseme-nea. Sin. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. si tab. 'prostaciclina si *tromboxan A. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Component al proteinelor.). ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. Sin. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). citrat-sintaza.: aminoacid (v.

Determina reactia acida a sucului gastric. fenillactic. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. oxalic la om. Sin. (DCI) A. Inca In discutie. ADN. benzoic.. V. a. Produs de detoxificare a a. Sin. fiind obtinut si prin sinteza. precursorul primar al *a. iar a treia de o molecula de acid fosforic. In functie de numarul de dimeri componenti. I. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. glucuronic si N-acetil-glucozamina. fenilacetic si a. implica *pompa de I-r/IC.: alcaptona (v. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica.)-COOH. prin *chelare. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ca si In *neuroblastoame. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. biochim. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. c. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. pirofosforic) si cea polimerica (a.: EDTA. Agent *chelator. este utilizat ca acidifiant urinar. A. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. CHa-CHOH-COOH. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. folic. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Sin. COOH-(CH. de asemenea. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. Laptele Tmbogatit cu a. leucovorin. de cateva milioane de Da. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. hialuronidaza. reprezinta. (fermentatie lactica). vitamina M. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. acizi grasi. Compus guanidinic. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. g. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. V. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. si sue gastric. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Este precursor al a. a. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. format si excretat In exces In *fenilcetonurie.N -metilenTH4). Se gaseste In plantele verzi. La niveluri plasmatice crescute. f. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid.: acid tetrahidrofolic. Denumire imprecisa pentru a. Arninoacid monoaminodicarboxilic.). in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia..). La acest nivel. A. Abrev. forma dimerica (a. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. Indeosebi al caldului si al magneziului. In organism. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. a. glicolic In *glicina. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. metafosforic). V. f. grasi in *cetone. corpi cetonici. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. I. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. 1) A. *fosfatidilserina. const. blocheaza a. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. V. acid clorhidric. a. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. a unor substante ca plumbul si digi-tala. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. In organism. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. deci neesential. V. *fosfatidiletanolamina. inozitolhexafosforic. cu producere de a.: acid aminoglutaric. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. f. a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. ca acidulant alimentar si in stomatologie. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. se mai afla In lichidul *sinovial. si fenilcetonurie. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid.. A. Mecanismul de secretie a a. f. ficat si drojdii. v. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. f. acesta este un component indispensabil al dietei. si tab. Abrev. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. si tab. poate avea o greutate moleculara foarte mare. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. De aceea. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Catabolit al *dopaminei. A. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. contribuie la oboseala musculara. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. lactacidemie. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. *fosfatidilinozitol. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. Se formeaza In muschi. paraamino-benzoic (PABA) si *a. V. Sin. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. 135 . Este eliminat prin urina. Este un a. g. cu simbolul Glu sau E. const. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. care asigura transportui activ de H4'. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. *A. A. g. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. V.-CH(NH. A. o molecula de *a. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. Sin. h. (desuete): vitamina Bg. V. De asemenea. I. utilizat in fabricarea parfumurilor. biochim. ortofosforic forma monomerica. biliar primar derivat din *colesterol. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. h. CaHsCONH-CH^COOH. consecutiv.).: fenol (v. *a. fosfolipide. V..: HVA. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. glutamic.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. A. DeficituI de 'vitamina B^. H^PO. este sintetizat In organism. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. care este excretat In urina In "hiperoxalurie.

piruvic si a unei molecule de D-manozamina. o. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). neuraminic. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. ACID URIC / acide urique / uric acid. a. In calitate de fixator al tesuturilor. de asemenea. V. f. participa la formarea calculilor urinari. C. Medicament tuberculostatic minor. acizi nucleici.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor.NO. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. gr. uricemie). si acizi grasi. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. analog al *a. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. HNO. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. V. s. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. ca *guta.30-7. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. cristalin. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. C^Hg^COOH A. biochim. tab.. cu efect coroziv foarte putemic. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. acid sialic. s. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ca *supozitoarele. paraaminobenzoic (PABA). organic cu rol important In *dclul Krebs. Sin. vitamina PP. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. foarte coroziv. pe cale intravenoasa sau orala. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. gras esential.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. NHArliCOOH. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. cetodicarboxilic. (COOH).42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. a. o. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. Abrev. j A. care afec- 136 . acid ribonucleic. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. si addurie organica. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid.S04. vitamina Bg. acizi di. eel mai abundent si ras-pandit a. p. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. In organism In cursul degradarii a. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. Denumirea chimica: a. a. Reprezinta un pro. Se poate acumula In unele stari patologice.H. ACIDEMIE. si se poate elimina prin urina. A. Se formeaza. ARN. (DCI) C. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. Cuprins In structura capsulei bacteriene. leucovorin. m. constituent cheie al *ciclului Krebs. V. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. continut de vegetale diverse. Denumirea chimica a 'biotinei. format prin condensarea unei molecule de *a. Abrev. acizi grasi). Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. -o(os = s&nge. A. Abrev. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. C. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. acidus = acru.: AVM. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat.03. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. const. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. gras In natura.: acid azotic.. drojdie. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.. V. este selectiv pentru bacterii. C^I-L^C^. A. V. A. ortohidroxibenzoic. tab. gras saturat. V. mineral putemic. antifungice si keratolitice. prezent In sange (v. A. coma.>0. Lichid inco-lor. haima. care este esentiala In oxidarea sa. Derivat N-acetilat al *a. Intoxicatia cu a.: mupirocina. lapte. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. precursor al *a. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. v. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. gras saturat (v. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului.H. V. C^s°2-A. ascorbic si glicocolului. fumans In stare concen-trata. f. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Cantitatea de a. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. A. cu actiune *keratolitica. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. A. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. arahidonic.. Se obtine si prin sinteza.). acizi cetonici (*corpi cetonici). A. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. V. oxalemie. organic. cu numeroase utilizari industriale.si tricarboxilici. V. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. acizi grasi. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Substanta cu proprietati vitaminice. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. V. pentru prepararea salidlatilor. si acizi grasi. V.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. oxalurie. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). Sin. *nefrite. Ct^-COCOOH. A. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. / acidemie. dezaminare si oxidare). sintetizat din *aspartat si din *piruvat. Eliminarea de a. Sin. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. porumb). Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. (DCI) Derivat al *a. A.: PAS. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. ca si In anatomia pato-logica.H. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. const.2H. ADN. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. depresie respiratorie.: acid folinic (v. s. aspirinei si a numerosi coloranti. / acid(a)emia [Lot.: PAH. *grasimilor si amino-acizilor. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. endocrinol.>. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. Sub forma de oxalat de calciu. p.N03. H.

3) A. / acineux. localizata pe frunte. biochim. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. ACORIE. Indeosebi In perioada de *pubertate.. f.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.. genesis = pro-ducere. klimu. tip II. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. negativa pentru distante lungi. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter... deoarece nu sunt sintetizati In organism. si acid arahidonic.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. Au formula generala CI-yChy^-COOH. plagi chirurgicale sau arsuri.. s. "elicea vietii"). A. [Qr. f. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. adj. f. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. de. akne .). arahidonic). si tab.: la frig) sau mediu (ex. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. condrodistrofie fetala. a . lubrifianti si la unii deri-vati clorati.priv. f. insufidenta a ochiului. f. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. [Qr. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. khondros = cartiiaj. g. f. tample si pe partea anterioara a pielii capului. acid linolenic. 4) A.: acomodatie. / acclimatement. f. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. reprezentand substratui informatiei genetice. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. / achondroplasie. cu *achilie gastrica. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. sau akhne = tdrdte. sin.. [Cfr.priv. boala Parrot. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. membre scurte si groase etc. adj. hydatos = apa} Termen sin. / accommodation. acclimatisation. linolenic. Var. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. a . datorita elastidtatii acestuia. ACNEE. ACOLIE. Se disting: a) a. [Qr. Uneori este utilizat ca sin. separat. linoleic. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. / acorie ou acoree.. / acneiform. linolenic si *a. dar cu o structura spatiala mai simpla). khondros = cartiiaj.J(c. A. prin contractia muschiului dliar. n + 18 . de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. kiaein = a misca. [Lot. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. -tis.: 1) A. acid linoleic. / accommodation. V. ACNEIFORM. a priii. dor. ACOMODATIE.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. *A g. A. care nu sunt sintetizati In organism: *a. Absenta acestora din alimente. f. s. \Lat. stearic) si nesaturati (n + 18 . toxica. / achlorhydria. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. ACONDROGENEZA.. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. dim. a -prill.: boala Kaufmann. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. f.zitiva pentru distante scurte. Cat. *a. ACINEZIE. [^r. ACLORHIDRIE. si ADN. s. f. s. adj. po. n + 16 a. s. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). Alte tipuri de a. ARN. sau. ACOMODARE. de. [Qr. Se disting doua tipuri: 1) A. s. Var. cu *anaclorhidrie. / acne. / acinous. ACINOS. prin relaxarea muschiului ciliar.: la altitudine). / achlorhydrie. profesio-nala. f. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului.priv. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere..legati prin grupari fosfat . vulgara. s. arahidonic.a. Ex. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . hydor. b) a. / acholie. necrotica. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. care are forma unor acini. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis..). Sin. situat In nucleu. adj. / achondrogenesis. / acholurie. f. -iilos = mdinafia foardui. palmitic. s. a • priv. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. Sunt constituiti din *a. acclimatization. forma foarte frecventa la tineri. clima. de. Cu virulenta mica. sin. n -r 20 . rozacee sau "cuperoza. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. cand se nu-mesc a. linoleic. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. g. Exista doua tipuri de a. s.: eruptie a. / acne. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. \CfT. septicemii si pleurezii.). s. liberi. s. 2) A. s. absoluta a fiecarui ochi. s. participa la esterificarea colesterolu-lui. 2) A. akinelos = imobil. khole = fii[d. ACOLURIE. Macromolecule constituente ale celulei. lauric.: sindrom LangerSaldino (v. Aditia a. / achondrogenese. s. acid biliar. mentionati corecteaza aceasta deficienta. care Ti face nemiscibili cu apa. / acholia. e) a. -euse. dfoza. Denumire pentru *a. secun-dara administrarii unor medicamente. tip I. d) a. a. [Lot. situat in *citoplasma. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. din gr. este In mod normal spontana. s. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. pe un fond de *seboree. A.. bacteriile A. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. / acholuria. c) a. de etiologii diverse. Este caracterizata prin aparitia. g. t. neonatorurn. arahidonic. A. V. s. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. . const. / acneiform. ia plassein = a forma. / acclimation. subnormala putere de a. nanism micromelic incompatibil cu viata. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. n. a . pentru acomodare (v. ia bakteria = boston. [Qr. accomodntion. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / achondroplasia. forma neletala. A. de ia a.). V. unde (atitudine. m. Var. f. f. pentru akinezie (v.*a.} Absenta congenitala a pupilei. 5) A. V. si ARN (mai divers ca masa moleculara. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri.a. s. / acorea. Denumire desueta: vitamina F.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. si cristalin. sub actiunea muschiului ciliar. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. -onis. din familia Neisseriaceae. ubicuitari In apa si sol. a. acoperite de cruste. s. bakte-rron. plasis = modeiare.priv. ACLIMATIZARE.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. de la accommodare = a se. f. oleic. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. [QT. khioros = verde. abcese cerebrale. ju-venila sau polimorfa. f. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. V. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie.rucenta. f. V.a.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. kore = pupiid. f. care dupa cadere lasa cicatrice. s. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. se 'impart In saturati (daca n -12 . a. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.

). varf. syn = tmpreund. Au fost descrise trei tipuri de a. a . / acroc6phalopolysyndactylie. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. s. f. ACRODISPLAZIE. kephale = cap. erythros = rofu. mai ales ale mainilor. kephale = cap. plasis = nwddare.. boala Pick-Herxheimer). ACROMAT. ACRINIE. / acrodermatite.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. varf. tip II sau sindrom Carpenter (v. boala Selter-Swift-Feer. "nas In sa").^tre. asphyxia = oprire a puCsuiui. ACROCEFALIE.: boala Crocq-Cassirer (v.. acer = acm. tip IV (v. osteon = os. / acrylate.^re. f. akron = e. ida.r. s. ACROCEFALOSINDACTILIE. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. [(^r. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. / acrodysplasia.re. Sin. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). s. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. -atos = piete. [Lat. / acrokeratose..} Sare sau ester al addului acrilic. dificii. / acroerythrose. varf. khroma. m. s. a = priv.} *Fobie. akron 1 = e?(tre. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. hyle = nwte. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. s. f. / acrocephalosyndactylie. Este acompaniata de prurit. / achromate. / acroerythro-sis. syn = im. akron = e^tre-mitate.ttiitate. Descrisa si ca boala: a. *boala Thiemann. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). [CfT. s. de. s. a modela.).} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. varf. f. odyne = durere. s. {Cjr. f. f. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. de. acer == acru. sindrom Waardenburg). denumiti si rezine acrilice. f. ammoaiakon = sore. f.turn") sau ascutit (tuguiat).: boala Feer. [Qr. boala Apert-Crouzon). tip 1. s.. s. daktylos = deget. frioa de locuri situate la_ Inaltime. s.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. a . akron = e. / acro(a)esthesia. mamdit. s. / acrocephalia. f. / aero-asphyxia. s. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). s. s. s. / acrodysostose. ACROMASTITA. a. se-nsifiiii-tate.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. / acrophobia. s. ACROKERATOZA. f. akron = €J(tremitate. Boala grava.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. akron = e. sindrom Pfeiffer).] Inflamatia mamelonului. 'sindromul Giedion. akron = e^tremitate. gr. varf. ACROOINIE.mitate. / acrodysostosis. s. khroma.. astenie. a. V. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. manifestata prin 'acrocianoza. [Qr.] 139 . / acrocyanosis. de. dificii. / acrophobie. sindac-tilie. / achromate. Sin. memBru. varf.. / acrokeratosis. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. f. Baza craniului este de asemenea deformata.mitate. T. kyanos = a£C>astru..rie. akron = e^tre. s. tip III sau sindrom Sakati. Alaturi de acesta se disting.. akron = e^tremitate. f. adj. \Qr.] Afectiune a copilului si adolescentului. [Qr. / achromatopsie. [Lat.: *boala Brailsford. virus neurotrop. sindrom Chotzen). f. -atos = culoare.priv. 2) A. s. / acromastitis. si acrocefalosindactilie.mitate. ACRODISOSTOZA. cu aplatizarea laterala a capu-lui.. akron = e^tremitate. akron = e^tre-mitate. -oza} Sin. cronica atrofianta (v. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase.. / acromastite. •atos = cutoare. / acrodolichomelie. f. denumita si sindrom sau boala Apert. s. adj. a. gr. [a plassein = a forma. / acrylamide. f.mitate. \Qr.. tip III (v. m Inaltime. f. a .} Durere la nivelul unei extremitati. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. / acrodysplasie. Se vindeca fara se-chele.. frecvent mortala. s. / acrodolichomely. / achromatopsia.). ACRILAT. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. / acrinie. a. mastos = sdn. [Cfr.^tremitate. tip V (v. 2) Durere la nivelul extremitatilor. / acrylate. / acrodynia. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. / acrocephalosyndactyly.1 sau sindrom Noack. [Gjr. -ita. pathica / acrodermatitis enteropathica. dys = greu. -oza. f. akron = e. f. / acro-asphyxie. varf. Termen vag si desuet.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. f. dys = gnu. / acroesthesie. [a. f. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. infantila (v. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara.priv. hipertensiune). ACROCIANOZA. f.. varf. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). -oza. scadere a temperaturii locale si durere.^ft'emitate. kephale = cap. s. cu transmitere probabil autozomal dominanta. [Qr. s. keratos = corn.: sindrom Bazex ^v. f.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. [Qr.. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). / acrylamide. ACRODERMATITA. ACROERITROZA. polys = mu[f:i. akron = t)(tremitate. s. opsis = vedere. ACROMATOPSIE. dolikhos = lung. [Qr. hiper-telorism. [C. derma. a.un0. s. acrocefalopolisindactilie. continua Hallopeau (v. f. [Cjr.pre. / acrocephalopoly-syndactyly.: 1) A. amo-niui gSsita in apropie.). f. f. s. s. akron = e^tre-mitate. varf. eritematopapuloasa infantila (v. f. a regiunii occipitale. akron = e?(tre.. s. s. / acroderma-titis. s. / acrocyanose. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a.. [Qr. a. hipoplazie a maxilarului superior.. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. 'sindromul Langer-Giedion. / acrinia. [Cyf. 3) A. hyle = materu. aisthesis = se-mafie.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. A. [Cfr. s. ACRODOLICOMELIE. In prezent consi-derala a. s. m. f. s. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. f. melos = e^trenitate.. f. tip II (v. f.. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.} Coloratie rosie a extremitatilor. boala Swift. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . / acrocephalie. malformatie denumita *oxicefalie. intoxicatie cu mercur. s. tip . f. keras. -oza.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. 0 serie de a. f.frw. s. ACROESTEZIE. ACROFOBIE. ACROASFIXIE. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. f. cu transmitere autozomal dominanta. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. s. phobos = frita. boala Hallopeau). f. s. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. sphyzein = a puCsa. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. / acrodynie. ale fadesului (exoftalmie. sindrom Gianotti-Crosti).

s. ACTING OUT. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. para = dincoio d&i [dngcl. *inos = raza. V. a -priv. reprezinta. f. adj. akron = u^tremitatv.} Sin. albinism. A. prin trecerea ia act. adj. s. impulsiv si violent. cat si pentru ca este sin. / actinologie.re.: acromazie. s. s. vdrf. [Qr. f. akron = e^tremitate. aktis. ACROPOIKILOTERMIE. s. omos = umdr. A. [Gjr. da actomiozina. aktis. syndrome = drum mpre. f. s. akron = o^tremitate. akron = e.] 1) Studiul energiei radiante. s.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. poikilos = fdu-nt. denumita boala Thevenard. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. ACROMELIC. f. s. mai rar pe cele ale membrelor superioare. f. si tab. -atos = pide. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. s. f. de la lyein = a distruge. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. [<^r. A. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. s. polimenca sau filainentoasa F. deci la adult. cu evolutie catre amputatii spontane. / acromegaly. s. ACTH / ACTH / ACTH. m. aisthesis = smzapie. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. legata de motive ascunse In *sub-constient. khroma. vdrf. sensifittitate.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina).. \Cjr.] Extre-mitate a spinei omoplatului. / acropachyderinie. si boala Bureau-Barriere. aktis. / acromion. negru si nuan-tele intermediare. -atos = piete. derma. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s. Termenul de a. actum. [Qr. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. •inos = raza. endocrinol. s. fr. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. [C/r. iAngd. fi tradus.?(tremitate. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.: albinism (v. la femeie dupa 40 de ani. fie ca survin In cursul unor boli diverse. f. f. akron = e.. si lucita. melos = mem6m. / actinodermatose. A. partial cu *acropatie. akron = e^tremitate. este relativ impropriu. ACROMEGALIE.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. s. ACTINIC. / acromicria. a. f. ACROPARESTEZIE. f.. survine pe neasteptate. / acropachie. / acromelique.] Constituent proteic al muschiului.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000).. vdrf. de obicei.. f. s. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. f. -inos = raza. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. f. / actine.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. este Indeosebi de natura hormonala. / acroparesthesie.una. / acrosome. adj. rezultand articulatia acromioclaviculara. s. sau secundar. ds.^tremitate. ACROPAHIE.tatt. se observa 'indeosebi m *acromegalie. ACT RATAT / act manque / faulty act. f. / acrosome. akron = e\tremitate.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. Indeosebi la nivelul falangelor si. atat etimo-logic. f. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. s. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). f. n. const.] Sin.\ *Parestezie a extremitatilor. A. s. \Cfr.. akron = e. [^r. s. pakhys = gross dermu. f. ACROOSTEOLIZA. s. mikros = mic. osteoliz8). A. / acropachy.] Denumeste un comportament brusc. \Cjr. •inos = razdi -ita.te. khroma. ACROSINDROM. Sin. [C/r. [Cfr. localizata la nivelul mainilor. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. / acroparesthesia. aktis. f. A. / actinology.. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. dar In general favorabila.. \Wbrw. / acropathy. akron = e.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. In general. n. care apare la sexul feminin. [^r. / actin. f. poate.j Extremitati (maini si pi-doare) mid.mita. / acroparesthalgie. / actinite.. megas. f. f. Insotita de durere. drum. Sin. / acrosyndrome. soma. aprof(tMatw. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. / achromasie s. a. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. V. akron = e^tre. s. lepra sau alcoolismul. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori.^tremitate. de ia syn = impreuna. ACROPARESTALGIE. ACROPAHIDERMIE.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. A. s. la thermos = ca[d. f. / acromelic.: acromatopsie (v.. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. m. s. f. / acromegalie. s. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. ACTINOLOGIE. rater = a rata. ACROMICRIE..} *Parestezie a extremitatilor. si discromatopsie.] Abrev. s.. \Qr. A. s.. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. Daca este nocturna. [Lot. existand sub doua forme: a. cutis c pide.. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. akron = e?(tremitate. aktis. tat.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. ^ ACROMAZIE. f. s. ozd. m. I acropoikilothermy. ACTINODERMATOZA. de mana si gambe Inghetate. hiperfosforemie). aisthesis = senzatie. -atos = cutowe. s. s. / actinic. pathos = boaia. metabolice (diabet. u. ACROMION. / acropoikilothermie. -inos = roed. / acromicrie. r.^tremttate.mi. [Qr. f.\ Sindrom *s(ne mater/a. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor.) V. f. pakhys = yos. logos = ftUitfil. este eel mai frecvent partiala. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. engL: Adreno-Cortic. s. s.priv. f. / acromion. vdrf. a fost identificata si In *citoschelet. ACROPATIE. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. o. vdrf. akron = eyre. monomenca sau globulara G si a. / actinodermatitis. In boli ca diabetui. akron = e.. adj. / achromasia. [Qr. [AngUcism core. actinocutitis. ACROZOM. dener-vatia periferica si microtraumatismele. -atos = Corp. f. aceasta duce la *gigantism. ACTINA. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. / actinic dermatitis. [Qr. s.mitate. / acropathie. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". V.?(tre. algos = dwc.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. concurs. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. / acropachyderma.: sindrom Denny-Brown.. / peripheral vascular disease. ACTINITA.). Combinata cu "miozina. Clinic. se-nsifiiiitate. a . prin care acesta se articuleaza cu clavicula. osteon = os. [Cjr. \Cjr. fotodermatoza. lysis = distrugere. -atos = culoare. / acroosteoly-sis. m. hipercalciurie. superior sau inferior. vanat'i therme = cdiduril. / actinique. NA: acro-mion. dromos = c-wsa. fracturi spontane. [Qr. / acroosteolyse. . vdrf.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. fie ca acestea sunt aparent autonome. [Qr.).] Reactie In aparenta ilogica. para = din-wlo de. / acropar(a)esthalgia.

A. / actinomycoma. Indeosebi. / activation. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. ACTIV. V. de. Ex.r. mykes. -inos = raz. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). Sin. \Lat. 5) Intr-un sens mai larg. activitas. f. s. 2) In fiziologie. f. frecvent m cadrul *actinomicozei. f. therapeia = tratament. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. adj. s. pi. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. s. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. care abcedeaza In puncte multiple. f. pe tegumentele expuse la soare. 141 . unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima.a actiwa. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. f. Actinomycetaceae (v. C. / actinomycosis. mykes.dinamic-negativa. de la agere = a acfwiM.. / activity s. activus = cart acfioneaza.: *a. reticulum. c. m. s.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. -inos = razd. -oza .: carbuncle a. Tmpotriva fortei gravitatiei . agent al actinomicozei bovine. V. Indeosebi de cele gonadotrope. activus = care actioneazd. Puroiul contine granule mid. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. activus = care actioneaza. myketos = dupercd. / Actinomycetes. A. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. 4) Efident.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. ultraviolete si infrarosii. f. / actinothera-py. s. cuprind doua specii: A. ACTINOMICOZA. secretate de celulele antehipo-fizare.: boala Rivalta. IgD). actwneaza. {Gjr. cu tot efectui toxic. s. In cantitate mica.] (Substanta) care. de ia rete. actus = msfcare. s. -ive.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. pi. -ozo. Se disting trei a. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. myketos = dupercd. s. anaerobe. latent pana In momentui a. referitor la un medicament. / activines. bioelectrica a unei celule.d. -inos = razd. s. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. galbene de 'miceliu fragmentat. aktis. anti-epidemica. unei surse radioactive.). s. myketos = dupercd. myketos = ciuperca. 2) a. n. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. mediaza procesul de *activare. / actographe.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. f. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. aktis. -ina. bovis. Dupa acest contact. f.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. 4) a. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate.: A. myketos = dupercd. s. s.: activat (ca rezultat al *activarii). dim. *saprofit al cavitatilor naturale. Ex. la nivelul acestora din urma.dinamic-pozitiva). specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. s. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. / activins. f. ACTINOMICETE. s. -trice. \Cjr. 1. myketos = dupercd. ACTINOMICINA. ACTINOTERAPIE. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. s. care va stimula. Streptomyces). / activity. moleculara). ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. / actinotherapie. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. [at.. musculara (In directia gravitatiei . care poate provoca la om *actinomicoza. prezente In sange.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. f. s. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. -omo. / actinometrie.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. [Qr. [Lat. \Cjr. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. B. Israeli. mifcare. 5) a. mykes. / actinic reticuloid. s. devin functio-nale. producerea enzimelor de degradare. mykes. f. / activateur. limfodtelor B si T. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. aktis. s. metron = masurd. ACTIVITATE. ACTOGRAF. [£fr. / Actinomycetales.. 2) Sin. A. [Lat. A.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. / actograph. f. f. 3) a. aktis. -inos = razd. I actmomycine. [Lat. aktis. adj. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). [Lat. ACTINOMICOM. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / actif. a punt in. A. complement. f. Mycobacterium).: molecula activate sau a.). Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. -inn . pi. / actinometry. vizibile cu ochiul liber. 6) a. optica. f. mykes. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. activus = care. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). In mod particular. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. s. -inos = razd. ACTIVARE. -inos = razd. pulmonara (rara) si abdominala. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. [Lat. adj. m. n.. \C. cu sau fara transformare chimica. / activator. fi agere . si fototerapie. inos = razd. •inos = razd. Ca urmare a acestui contact. / actinomycome. s. ACTIVATOR. aktis. / actinoreticulose. m. / activation. de ia agere = a actiwa. foarte diverse: 1) a. C etc. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei./ di la agere = a actiona. Ex. -inos = raza. [Qr. / actinomycin. [Qr.). Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). f. / active. s. adj. ACTINOMETRIE. ultraviolete si infrarosii. pt. s. la nivelul gonadelor. nen/oasa superioara (a. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. s. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. n. ACTIVINE. / actinomycose. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. f. 7) A.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. etajelor superioare ale sistemului nervos).] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. si A. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. ia. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. -is = refea. de [a agere = a actiona. aktis. aktis. aktis. Exista mai multe forme (A. cea mai cunoscuta fiind a. Ex. mykes. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. ACTINORETICULOZA.

} 1) Care se raporteaza la sunete. s. Astfel. nidodata ereditare. ADAMANTOBLAST. Ex. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). / acuity. ADAPTARE. adj.i. n. 6) a. / adactylie. / acupuncture. accoutumance = o6ifnuintil. la lumina . prin selectie naturala. crescand metabolismul bazal. pentru orientali. -onis = acfiune. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. adj. opsonine. [Cjr. Acest surplus caloric mascara a. s.: zgomot auricular. 5) a. [Cjr. v. b) a. / action. multiple: 1) a. deci. In acest caz. de. -inn. adactylism. [Lat. [Cfr.: a. d. Ex. nerv a.a unui medicament asupra structurilor vii. tactila. muta-gena . de.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. / actomyosine. (it ia akouein = a auzi. / adaptation.: unde a. [Cfr. f. aktis. daktylos = deget. acutus = ascufit. adj. akoustos = auz. conduct. d. -MO. actio. boli ale urechii interne ("otoscleroza. f. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. n. ADACTILIE.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. s. In raport cu una surda. a. f. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data.. In general. s. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. din otel sau din metale pretioase. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. 3) a. s. sau al unor molecule cu proprietati specifice. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. / acute. Ex. / adamantinoma. din [at. / acquired tolerance. masei . Ex. / acoumetrie. sau acutus = ascufit. adamas. [J~r. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. d. In timp ce pentru occidental!. f. ochiului: a) a. depinde de claritatea focalizarii retiniene.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. s. mys.. f. ACUPUNCTURA.] Sin. s.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Astfel. myos = muschi. mutatia genei a. s. A. s. poros = par. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului.). Ant. v. ca ureea. f.a. v.} Absenta congenitala a degetelor. [fr. mutatie. [Cfr. catalitica.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. s. ACVAPORINE. dinamica specifics a alimentelor (v. f. In practica. [Lot. nespedfica .). In cadrul unei populatii date. adesea toxic.. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. adap-tare . la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. T. f. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. / adamantoblast. *sindrom Meniere). s. s. din (at. smalt. akouein = a auzi. s. desemneaza supravietuirea.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie.} Frantuzism nerecomandat. cu . a. a unei structuri sau functii. s. {Lat.). f. bacteridda. 13) a. bacteriostatica. / acoumetry. punctura = mfe-pcHurO. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. se exercita indirect. m.a potrivi. [Cjr. catalizator. / action.. / tinnitus. acutus = ascufit. adactyly.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. bacteri-cid. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. dupa D. blastos = ge-rmen. termenul a. sufistanfa dwa. In tubii colectori renali exista patru a. ACUT. s. / acuite. aigue. a . (tens = ofiwi. f. f. ACUTUMANTA. acuite. graphein = a scru. -antos = d'iamant. pi. vizuala. ACUSTICA. / acouphene. ecus = ac. s. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. ADAMANTINOM.} Sin. Ex. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. utilizat ca sin. gr. este de 30% pentru proteine.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. / adaptation. opso-nica. f. Alte exemple de a. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. cu toleranta (v. s. pasaj. \Cjr. s. alcatuite din sase domenii transmembranare. f. f. intensa. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a.. 11) a. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. Cateva tipuri de a. de inhibare a germenilor. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. auditiva.: ameloblastom (v. s. a. adj. f.: camp a. traumatisme ale urechii medii. aceasta a. ACUMETRIE. / acupuncture. s. / aquaporins.. [Lilt. medica-mente (ca aspirina si chinina). s.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. famnacodinamica . ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. m. s. actiunea a. sunt interpretate diferit.a. / adactylia. Ex.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. Un caz tipic Tl reprezinta a.: cronic. consuetude. In pre-zent. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. ereditara. Rezulta ca a. 8) a. ACTOMIOZINA. pi. A. al ultimei doze dintr-un medicament. A. oligodinamica. de *diabetul insipid. [Lat.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. Sin. f. / aquaporines. -omo. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). / acoustics. prin cresterea ventilatiei pulmonare.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. de fenomenele de a.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.: ameloblast (v. 2) 0 durere vie. ACUFENA. -antos = diamant. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. s. akouein = a auz. bacteriostatic. f. metroii = mOsuril.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide.. la agere = a actiona. 12) a. exercitata de catre unele metale. / actomyosin. v. 2) a. / acoustique. s. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. la pungere = a mfepa. -inos = razd. 10) a. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. la mtuneric . / adamantoblaste. m. phainein = a pdrea. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. scotop/ca. f. s. ACUITATE. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. / aigu. Efectele a. s.priv. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. smalt. v. 9) a. ACTIUNE. (din unele boli cronice). 4) a. s. cumulativa . aqua = apa. efectele a. su6stanf:a dura. f. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. s. adamas. / accoutumance. s. Danielopolu. f.). / adamantinome. 7) a. a. v. Cauze posibile: 'cerumen.efectui puternic.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. 14) a. se numeste si a. renotrofica . aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.

Jipos ^ grclsime. ADENOFIBROM. s.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. malign. -os = gianda. cancer. darui structura aminteste structura unei glande. aden. n. adj. s. ADAPTATOR. / adenoidectomy. n. s. aden. Se observa..: "vegetatii a. ADENOBLAST. adj. Sin. / adduction. {Cjr. NA: adenohypophysis. / adenoiditis. de. ADENOMEGALIE. / adductor.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. adica fara stimularea de catre TSH. ADENOIDITA. ektome = uy-izie. / adeno'ide. s. [at. s.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. [Gjr.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. [Qr. -os = gianda. s. [Qr.: endometrioza (v. f.). \Gjr.. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande.] Sin. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. s.: 'fades a. aden. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. axilei si canalului inghinal. t. -oza. 4) A. ADENOIDIAN. m. [Lot. [Lot. sin. aden. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. de. -oma. / adenectomie.: a. ADENOMECTOMIE. cu evolutie lenta. Ex.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. s. myos = mufcfii. myos = mufclu. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare.). megalos = mare.. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. f.\ 1) *Ablatia unei glande. n. -os = gianda. V. sebaceu. ADENOMIOM. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. / adducteur. f. [Cjr.: boala Plummer. m. m. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. aden. hipofiza. 4) a. ADENOPATIE. m. adducere = a duce spre. ia aptas = apt. ADP. [Lot. / adenomatose. -os = glanda. n. s.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. m. s. ADENOIDISM. s. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. -oma. la aduiti. m. / adenoidism. ADENINA. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). eidos = formd.). / adenoblaste. aden. f. genetica . Sin. f. Inchise In saua turceasca largita. / ad6noidisme. de. aden.: fibroadenom (v.. aden. / adenoid.. -os = gianda. adj. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. aden. / adenomegaly. 2) Sin. ia karki-nos = roc. oma. f. f. / adenofibrome. / adenolipomatosis. / adenopathie. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. s.] 1) Despre un tesut.j Sin. ducere = a. la nivelul ficatului. m. [a ad = spre. \£fr. -os = giandcl. s. abandonata. ducere = a duce. aden.. / adaptateur. / adenocarcinoma. / adenomegalie. f.: 1) a. m. s. fibra = _fi6ra. ADDUCTOR. 3) A. 2) A. a. aden.. / adenopathy {Cjr. -os = gCanda. \Gr. f. -os = gianda. karkinoma. f. physis = creftere. / adenome. / adenomyoma. adj.). adj. ATP. prostatic. hypo = su6. / adenogramme. -os = gianda. care o pot stimula (G.stins functional". -os = gianda. ektome = w(cizie.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. s.).. ADENOCARCINOM. In particular. 1) Denumire veche. ektome = e^cizie. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. s. -os = gianda. tumori nodulare circumscrise.: adenoidectomie (v. / adenogram. -os = gianda.. ADENOID. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. / adenomectomie. aden. adj. eidos = forma. Normal. asociata biomembranei. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie.. formand 'adenozina. / ad6nolipomatose. ADDUCTIE.). ADENOGRAMA..] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. s. [Cfr. eidos . f. s. n. este legata de o mole-cula de monozaharid. f. s. / adenoblast. [Qr. In mod normal. fenotipica .] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. / adduction. m.! -ita. gramma = Inscriere. eidos = forma. f. f. ADENOMATOZA. s. s. ADENITA. ADENECTOMIE. 3) A. s. -enne. -os = glanda:. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). / adeno-mectomy. f. / ad6nocarcinome. s. s. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. a purta. -omn. / ad6nite. s. s. s.forma. -os = gianda.': "rezistenta la medicamente). s. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. de ia ad = spre. hepatom. la phyein = a create.: 'epiteliom a.. dwe. f. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . dar si cu malignitate locala. -oma. aden = glanda. -oma. s. hipofizar. aden. ADENOLIPOMATOZA. 2) a. In toti acesti compusi.: adenocarcinom (v. bronsic. / ad6noidectomie.] V.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. gustativa. / adenoid. / adenomyome s. ADENOHIPOFIZA. f. uterus = uter} Sin. [Qr. s. n. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. 2) In prezent: a. aden. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. / adenoflbro-ma.). lot. megas. / adenitis. {Cfr. s. f. s. In mod autonom. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. f. blastos = ge-rmsn. Ex.] (Muschi) care serveste la *adductie.} Extirpare a unui *adenom. -ism.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. de. 5) a. / adenomatosis. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. care au dimensiuni 143 . / adenohypophysis. -os = gianda.: limfadenita (v. s. -os = gianda. aden.). / adenectomy. mys. ca raspuns la schimbarile mediului. \Cfr. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. / adeno'jdien. a purta.: neoplazie endocriniana multipla (v. Enzima intracelulara. f. normal sau patologic. ADENOM. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. s. / adaptor. Ex. 2) *epiteliom a. Ex. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase.. f. [Gjr. m. uneori metastazeaza. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. / adenohypophyse. a aaapta. poJip al mucoasei intestinale. / ad6nine. [Qr. s. w/os. aden. adducere = a duce spre. f. s. [Qr. mys. Sin : epiteliom coloid (v. sunt palpabili ganglionii inghinali. aden. {Cjr. a/tor organe de simf: auditiva. f. aden. alveolar. {Cjr. / adenoidite. s. fibrilatie auriculara. m.) sau frana (G. / adenine. 6-Aminopurina.! pathos = fioata.. s. s. s. -os = gCandaf eidos = forma. f. In a. adaptare = a potrivi.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. f. -os = gianda. aden. Ex.. -oza.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. -os = gianda. {Cjr.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. s.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. / adenoma.

Nu apar tulburari senzitive.: semn Virchow-Troisier (v. [Lot. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. / adiastolie. f. s. [Cfr. = aCipire.). / adenosarcoma. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. A. / adenotonsillectomy. / adenovirus. pi.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. cu debut In copilarie. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. hemocromatoza. adeps. ca si fenomene mio-tonice. / adipocire.5'-monophosphate.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. -os = giandd. ADP. bronhopneumopatii. tonsillae.: AMP ciclic (v. adhaesus. pot fi congenitale sau cicatriceale. Boala ereditara de tip autozomal dominant. AMP. s. medic american. / adenosine. diadokhos = care su. Intarzie descompunerea cadavrului. Sin. f. lichidul uda vasul. / adhesins. 2) A.: lipogeneza (v. A. s. avand maximum de intensitate In 30 de minute. de ia kinein = a misca.ADENOPATIE A Intre 0. Caracterizeaza unele boli (ex. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. sin. m. atafat (ad = spre. de ia gennan ^ a produce} Sin.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. p. profesor [a 'Wwtz. Sin.: a. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. anatomopatoiog gennan. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. f. / adenovirus. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: acid adenozintrifosforic (v. / adipocyte.: sindrom Gamstorp. / adherence. ADIPOGENEZA. imunologice. intervine In *hemostaza fizio-logica. /adherence. s. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. s.). A.: adezivitate.. A. [Cjr. bolnavului de *epilepsie. -omo. [t^T. genesis = prodttcere. apoi ia 'Seriin. comisura mijiocie. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. A. ADENOVIRUS. otrava. -onis = aivpm. s.). -dipis = grasime. -os •= glaniici.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. s.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. 1858-1940. adeps. s. pla-quette. f. virus = venin. ADERENTA. f. adhaesus = aiipire. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. In afara pneumoniei copilului. -os = giandd. ADENOVIROZA. f.). / adenovirosis [Cfr. [^r. de ia adhaerere = a fi. mai nou. adeps. -os = gianda. toate aces-te afectiuni sunt benigne. m. / adynamie. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). ADENOZIN 3'. / adenovirose. n.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric.. f. maligne. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer.} Boala determinata de un *adenovirus. haerere = a fi prins). -arum = amigdaie. / adenosine. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. metabolice sau de cauze necunoscute. gr. s.priv. [Lat. [Lat.da. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase.: adeziune plachetara.5 si 2 cm. 0 serie de a. ADIASTOLIE. haerere = a fi priiv). -ina). -dipis = grasime. s.. Sin. s. / adynamia. aden. f. / adipocere. s. Sin.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. aden.] Sin. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. ADENOTONSILECTOMIE. / adipogenesis. n. detectate prin tuseu rectal. f. aden. s.: lipoliza. boala Westphal). f. \Lat. 1821-1902.. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. D-riboza. ADIADOCOKINEZIE. f. [Lat. / adhesines. gr.). adiadocokinesis. ADENOSARCOM.: comisura cenusie. ADENOZINA. ADEZINE. [Lat. [at. keratoconjunctivite epidemice. s. s. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. / adiadocokinezie. s. procese de malignizare. s.•priv. este prezenta In nu-meroase boli infectioase.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. f. ADIPOCEARA. s. [at. f.). f. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. Sin. sorx. f. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).: imunoaderenta (v.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. f.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. n. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. f. dar si cu utilizare restransa In microbiologie.topire" a (esutului adipos. / adhesion. Ex. fr. procentui unei a. cera = ceara. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. A. diastole = diiatare. ADIPOLIZA. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. kinesis = mifcare. s. / adipolyse. [at. [Lat. In absenta oxigenului. / adhesion. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. . s. f. daca forta de a. otrava. f. s.] Disparitia *diadocokineziei. f. A. / adipocyte. Sin. f. o . maligne creste cu varsta. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. s.priv. s. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. constand In prezenta a.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. / lipolysis. a . endocardita fibroplastica. se con-sidera ca ar induce. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. Sin. amiloidoza. / adipogenese. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. la unele specii.. m. ATP. haerere = a fi prins). consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.bwg. s. ADEZIUNE. adhaesio. gr. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. / adenosarcome. s. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare.plachetara (v. a petici.). Sin. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. adenite mezenterice. Sin. virus = venin. ADINAMIE. din oCandezd plaken = a carpi.: adezivitate plachetara (v. / adiadocokinesia. [Qr. -dipis = grasime. 2) *Limfadenita. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. V. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. [Cjr. s. unele cardiomiopatii.: pompa de sodiu (v. adenoidite. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne.] Substanta de culoare gri-albicioasa. V. termo-reglare. s. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . ADIPOCIT. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. s. este mai mare decat cea de coeziune. grave-wax. / adiastole. plachetara.). AMP ciclic. haerere = a fi prins. cu fixarea la o idee sau un sentiment.cce. / adenotonsillectomie. sarkos = came.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. traheobronsite febrile. si agregare a plachetelor. a . In general. f. ektome = e^cizie. pi. In consednta. aden. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. f. dynamis = forta. V. -oza .

pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). f. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. adeps. s. adiuvans. care sunt prezenti In *ADN 145 . A. adj.] Hipertrofie difuza.. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. hepatica . f. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. origine maghiara. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. La normali. pentru fadlitarea conservarii. care este un polinudeotid. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. -dipis = grasime. -oza. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. [fules Freund. al carui scop este de a completa tratamentui specific. s. [Lot. d. adeps. ADIPSINA. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. f. -ina. 2) Care are proprietati de a. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. f. Uneori termenul este utilizat ca sin. f. repliat de numeroase ori In centrul celulei. de la istanai = a pCasa. statikos = care oprefte. dar nu contine micobacterii.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. m. printre care: 1) a. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. se disting: 1) A. 2) a. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale.: boala Dercum. Localizare: la 'eucariote.In jurul centurii scapulare. f. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut.). ADJUVANT. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. ADIPOZA. [Lat. f. ADIPOSTAT.. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. / adipose. eel mai frecvent. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. fiacterwiog american dt. [Lat. determina continutui informational. / adiposity. Crick si Wilkins. In general In cantitati mid. s. / adipostat. fina. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. / adipsia. [Qr. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. se deosebesc mai multe forme. s. adeps. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. [Lat. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. addition. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina).] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. [Lot. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. adeps. cardiaca . / adipsine. administrat concomitent cu un antigen. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. cu *adipozitate. s. ADN / ADN / DNA. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. / adjuvant. adjuvant. [Lat. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. A. f. 4) a. deci.. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. 2) A. de obicei prin efecte paleative. s.In jurul bazinului. / lipostat. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. gr. asemanatoare cu adiposis dolorosa. 3) a. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN.. adj. AOIPSIE. din tesuturi. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. adica secventa. / adipsin. intre divi-ziuni. 3) Referitor la un tratament de Insotire. Utilizarea aditivilor.1 a face. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. -e. asemanator cu eel al procariotelor. participiul trecut de. benigna a tesutului adipos mamar. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. complet Freund. A. cerebrala. gr. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. -dipis = grasimt. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. adeps. partic. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. / adipomastia. s. 1890-1960. Totodata. ADIPOZITATE. [Lat. lipsita de 'introni. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. Unitatile constitutive ale ADN. se numesc dezoxiribonudeotide. mameCa. neurolipomatoza. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. amplifica raspunsul imunologic al acestuia.. este reglata prin dispozitii legale. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. la animale de experienta. consednta insuficientei pituitare. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. Cel mai raspandit este a. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. [Wbrw. s.degenerescenta grasa a hepatodtelor. Sin. so.. tuberosa simplex. de tip ginoid . In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. / adjuvant. Mai frecventa la femeie.] V. mastos = son. s. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. cu *adipoza. a.priv. hipofizara. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. sunt. s. incomplet este identic cu forma completa. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. adders = a adiiuga.: bacili Koch) omorate si deshidratate. m. alimentarius = aCimentar. ADN care formeaza o molecula circulara. ds. n. f. In-tervenind In bilantui energetic. -dipis = grasime. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. f. / adipomastie. / adipsie.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. s. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. In acest caz. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. iar insulina apare ca factor reglator. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. proprietate denumita complementaritate. utiiizata. s. / adiposis. -dipis = grasime. continand micobacterii (ex. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. n. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. la. tie. din generatie In gene-ratie. de tip android . Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. 2) adiposis dolorosa (v. suspendate In faza uleioasa.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. Indeosebi a conservantilor. Alteori. / adiposity s.. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. a . moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. s.

III). s. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. accele-reaza ritmul cardiac. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. idngd. f. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ren. ad = aproape. se. -is = rinicfii. stereos = solid. cu rol In *sindromul general de adaptare. [[at. puberty. ar putea bloca gene vitale pentru celule. excesul de ADN m. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. Foarte probabil. -ids = swar^a. eidos = formd} Sin. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. -is -rinifHi. ad •= aproape de. langd. nd = aproape. V. cea mai cunoscuta fiind ADN p. f. este un hormon de *stres. [(at. n. epinefrina. / adreno-leuco-dystrophie. sunt de ordin psihologic. cat si la diferite tipuri celulare. a-ADRENERGIC. [Lat. eidos = formd. / adrenocortical. ADN recombine / recombinant DNA. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. ren. s. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. / adolescence. A.: corticosteroizi (v. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. [dnga. sj ADN metiltransferaza. Moleculele de ADN r. gr. -ids = sconrta. [&ngd. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. cortex. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. ADRENOCORTICOSTEROIZI.rinicfii.] Sin.] Sin.. -ids = scoartd. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. prin secventarea ADN. gr. / adrenoleukodystrophy. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. adj. . pi. -is = rime/it. -is . Ca urmare. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. s. a. vasculari.). rasa si conditii geografice.: ADN hi-brid (v. ADRENALINA.] Care se refera la glandele suprarenale. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. In prezent. si ADN metilare. [[at. s.ADN E genomic. a. ad = aproape de.. ren. gr. pi. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). s. ADRENOCORTICOTROFINA. / adreno-corticosteroides. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. / adrenal. A. / adrenocorticoTdes. ADRENOCORTICAL. tro- . m relief. m. -aux. iAngd. ad = aproape. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. Marcata de transformari corporate si psihologice. -is = rime/it. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. pentru alfa-adrenergic (v.). / adrenocorticotrophine. variaza In functie de sex. s.. provoaca cresterea presiunii arteriale. ren. cortex. s. ADN s. [lat. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. s. f. s. / adrenergic.u. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. s.. implicata In replicarea ADN la eucariote. m. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.. necesara lucrului muscular. ad = aproape de. [[at. de. ADRENERGIC.] Care se refera la *cortico-suprarenala. difial. cardiaci. Pe de alta parte. DCI. -ina.. Uneori. idnga. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. II. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. dys = gre.-receptori (bronsici. Varsta de aparitie si durata a. [Lat. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei.). In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. -aux. [[at. is = riniclii. Ca urmare. m. cortex. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. iangdi ren. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. pi. ren. adj.).. ADRENOLEUCODISTROFIE. ad = aproape. -is = rinicfii. -inn . deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ren. Abrev. f. Sin. -icis = swartO. const. dupa diferentierea celulelor. Var. de. trophe = tira-nd. pe care o continua. ia-tigd. se comporta ca un neurotransmitator. gr. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. -is = nmchi. adj. f. ADRENAL.. gr. / adrenal. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. f. -ale. atat la celulele embrionare. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. ergein = a [ucra. i&ngCi. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. ( adrenocorticoids. s. adj.. din miometru) si receptorii p. si tab. dupa o *clonare prealabila. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. s. si varsta adulta. Var. / adrenergie. f. r«n. In plus. de. adrenocortical.: cortico-steroizi (v. nutrifie. [Lot.: ADNc. / adr6nergique. plamanilor si muschilor scheletici. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ad = aproape de. Sin.: ADN himera. [Lat.. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. endocrinol. Ill. ADRENOCORTIC0IZI. s. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. / adrenocorticotropin. m. din punct de ve-dere medical prezentand interes. s. Cele mai importante transformari In a. din sistemul nervos simpatic. a. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. ad = aproape. -ale. de asemenea. ADRENERGIE. adj. leiikos = aK>.: corticotrofina (v. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. de. iar a. mediu socio-economic. m. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. / adrenocorticosteroids. cortex. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. se Incheie la varsta de 25 de ani. ADOLESCENTA. a. f. / adrenaline. / adolescence. -is = rinufii. V. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. de. / adrenergy. P-ADRENERGIC. V. f. Exista trei ADN polimeraze (I. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. / adrenaline. ADN avand o configuratie de superhelix. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. f. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. pi. s.). adj. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie.). molecule care actioneaza selectiv pe p. ndo/escere = o create. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. pentru beta-adrenergic (v. ren. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. s. La nivelul sinapselor..

AFAZIE AEROPAGIE. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. dementa) si insuficienta suprarenala variabila.). aer. mobili. pi. f. f. •eris. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. nutrifie. m. gaster. naturali ai a. [Lot. aerocoly. s.. n. [Lat. / adsorbant. s. a unei substante (molecule. / adressines. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. gr. aer. / adrenolytique. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. -ens. / aerotonometer.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. adaugd deasupra. a aspira. aphaquie. gastros = stomac.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. / aerosol. ADSORBANT. / adducine. / adducin. [Cjr.rinicfii. f. hydrophila si A. alcatuita din doua subuni-tati. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. senzoriala si -a. f. bronsite. / air. motone. n. artificiali obtinuti prin diferite metode. s. gr.). Forma usoara a *a. [Lat. [Lat. zwrfiire. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. V. ioni. s. aer. aer. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. ADUCINA. [a lyein = a distruge. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. 2) Substanta respectiva. aer. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. -eris. l&nga. bios = fiatd. gr. f. s. de 102 kDa si P de 97 kDa. NA: tunica adventitia. -os = aer. AEROCOLIE. f. / aerosol. beta-blocant. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. adj.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. aer. ADRENOLITIC. AEROGASTRIE. V. Se disting a. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. de obicei inconstienta.). / aphasia. AER CURENT / air courant / tidal air. s. / adressins. s. m. lytikos = care distruge.] Substanta care se adsoarbe. metron = masura. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. -os = aer. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. -os = aer. depinzand de acesta. ad = spre. [dngd. s. ADVENTICE. AEROTONOMETRU. s. tulburari de com-portament.: volum expirator de rezerva (v. ?i alfablocant. / aerosoltherapie. s. Sin. f. / adsorbate.. sorbere = a 6ea.. / aphasie. a substantivelor. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). a . phagein = a mdnca. a Ijea. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. [Cjr. [Lat. s. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. si adsorbat. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). gr. -eris. idngit. / aerotonometre. s. gr. a -priv. n. m.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. / adsorption. de regula reversibila. / aerophagie. s. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. / adsorption. / aphagia. ADRENOPRIV. AEROSOL. Metoda curenta pentru obtinerea a. ADRESINE. f. adrenergic blocking agent. s. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. m. adj. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. Ulterior. AER. AEROSOLTERAPIE.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. sorbere = a suge. gr. m. gr. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. scrisului sau semnelor.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / aerogastrie. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. f.] Care se opune actiunii *adrenalinei. / adsorbent. adj.. Intr-o formulare generala. emfizem). [lat. a .. / aerophobia. gr. se asodaza semne cerebrale variate. aer. f. aer. tonos = ten-siune. -is = rinicili. adj. de. -is . -os = aer. [Lat. / aphakie. s. posttraumatica sau congenitala. / aphakia. a. In prezenta calciului. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. f. cat si cea motorie ale cre. A. aer. face parte din banda 4. ad = spre. s. -eris.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. afazie. paralizii. ren. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X.. Printre diferitele tipuri de a. [Lat. ad = aproape de. aer. a 6ea. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. s. [Lat. s. -eris. In care a. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. aerosolterapie. / aerocolia. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. aer.] Deglutitia. sensul termenului a fost extins considerabil.: volum inspirator de rezerva (v. s. [Lat. f. Sin. s. f. adj. / adrenolytic. ADSORBAT. / aerobic. cu evolutie intermitenta (astenie. AEROB. adj. pha-sis = cuvant. f.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului.] 1) Fixare. aer. gr. f. s.. s. adj.). phagein = a mdnca. [Qr. Sin. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. gr. Boala este ereditara. f. cu flagel polar. si adsorbant. *corzi vocale). Clinic. A. / aerogastria. / air. s. s. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. cu M. [Lat. V. -os = aer. -os = aer. AFAZIE. Spedile A. s. gr.priv. limitata la uitarea. / aerophagia. f. / adventice.^rului. tid = aproape de.: volum curent (v. pi. -eris. s. f. / aerophobie. A. / adrenoprive. / adrenoprival. s. gr. termenul a. [Lat. aer. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. phakos = iinte. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). Sin.: volum rezidual (v. gr. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. / aerocolie. AEROFOBIE. sorbere = a suge. adj. A.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. Lipsa cristalinului. / aerobe. ad = aproape de. -eris. f. s. AFAGIE. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. [Lot. s. / aphagie. a unei cantitati excesive de aer.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. Wernicke. ce provoaca uneori disten-sia organului. s. 1864). V. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. cu dis-tensie abdominala consecutiva. A. m. / aerosol therapy. gr. Ex. f. cidventicms = care se. asi-metrice. formarea complexelor *spectrina-*actina. f. se disting doua forme majore: *a. [enti[d. t. \Lat. 147 . sobria sunt patogene oportuniste la om.priv. naturali exista In atmosfera. AFAKIE. / adventitia. aer. mai mult sau mai putin accentuata. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. aer. ADSORBTIE. s. / adsorbate. ren. -os = aer. m. f.] Initial (Trousseau. s. f. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala).1 eritrocitara si promoveaza. s. gr. s. privus = Kpsit de. gr.

apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. 2) Comportare emotiva. In cadrul *a. Broca. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. / afibrinogen(a)emia.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. / affective faculty.. s. profesor [a 'Paris. / afferent. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. Sin. o. / affect. adj.a. sensibilitate. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. desi gandeste normal. affectus = stare de spirit. de la ad = spre. Sin. / affinite. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. s. scris (*agrafie sau a. [Lat.: afazie Wernicke (v. A. / aphemia. / aflatoxin. Forma de *a. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. / afebrile.: anal-trie (v. s. cantec (amuzie). locala). / afibrinogen6mie. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. afferre = a aduce..).\ Pierdere a vodi. fifferre = a aduce. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. -alos = sange.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. gust sau miros. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. s.priv. \Cjr. s. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. de la loxan = sageatd. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). AFECT. / afebrile. prietenie. / affection... AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. uffectio. vas a. / aphemie. W. -md: gr. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). a . afectiune. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. cu toate ca obiectui este recunoscut. afectare. gr. s. 148 AFONIE AFEBRIL. [Lot. f. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. la affir. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici.. de [a finis = iimitd. 4) A. [Cjr. affectus = stare de spirit. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . cu afectarea moderata. B. s. [Lot. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. [Lot. s. AFIBRINOGENEMIE.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFERENT. surditate verbala. de. f. inver-sus. adj. f. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. completa sau partiala.. -atis = inrudire. ferrc = a conduce. afecfiune. {Lat. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. 3) A. / affinity.cere = a afecta. adj. Iat. este alterata In "nevroze si 'psihoze. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. 'Pohniaf. A. s. / affect.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. AFECTIUNE. *boala. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). f. la ad = spre. congenitala. s. f.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. In care cuvintele sunt rostite fluent. sen-nan = a produce. [Qr. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. antroyolog fi cfwwg franca. facand abstractie de cauze.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. Asocierea *a. A. -ind. / aflatoxine.). este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.priv. patologic. AFONIE. AFLATOXINA. f. astenic. 18241880. A. n. f. / aphonie. dar utilizate incorect. Wernicke. / afferent. A. \Gjr. *disfunc-tie. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie.temperatura In jur de 37°C). A. / aphonia.: conexi-une inversa (v. apyretic. newolog fi. m.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor.de [a Afipergillus flavus.: apiretic.priv.fibra.).rman. tularemie etc. a siabi} 1) Emotie intensa. A. *sindrom. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. iat.. Ex. emotii si pasiuni ale unei persoane. 2) A. [Termen compvs: afia . AFINITATE. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. s. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. 2) Simpatie. Wernicke cu *a. s. AFECTIVITATE. tristete. a -priv.: nerv a. affinitas. m. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. a . manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. A. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. / affection. *agrafie). 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. a s[d6i. cu evolutie impetuoasa si scurta. tuberculoza.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. m. [Lat. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. In care pacientui. exista rar 'in stare pura. de ex. Sin. s. de. s. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. Ant. De asemenea. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. boaia. *leziune. f. a s(a6i. f. sau a cuvintelor scrise (a. f. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. ferre = a conduce.} A.: eferent. adj.. Insotita de o tulburare a constiintei. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. Secundar. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. profesor la 'Seriin. phone = voce. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. audi-tiva. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.erc = a afecta. sunete muzicale .). apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. (uii's = stare.vd. [Car/ Wernicke. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. Varietate de a. A. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. A. f. [a afficere = a afecta. a .ge. s. B. aferti. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. deoarece acopera conceptele de *anomalie. AFEMIE. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. verbal sau In scris. Inaintea altei substante. A.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. A. f.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. s. psifiiatm. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. dragoste fata de cineva. fioald. de la affi. primar. [Paul Broca. vec-inatate. fihra . fehris = fedra. A. haima. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. la Intam-plare. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . s.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. / affectivit6. f. -e. f. caracterizata prin anxietate. de. pheme = vor6ire. m. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene.: afaae de conductie. stare emotionala intensa. Semnificatia sa este destui de vaga. 18481905. A. a. s. A.

gastros = stomac} Absenta..priv.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni.priv. v. La om. f. Sin. / aphrodisiaque. Poate fi dezordonata. AFTOZA. sindrom Aicardi. f. -ina. 7=0 treia. cand se produce *afazie. AGAMAGLOBULINEMIE. s. s.). [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale.. agglutinare = a [ipi. AGLUTINOQEN. genesis = producere.. m. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. / agalactie. aphrodisia = dorinfa se. 1S16-1SSS. s. s. gesturilor si 'mimicii. haptein = a arde. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. impulsurite sexuale. gyms. observate la nivelul palatului dur la copii. AGLUTINOGE N AGENITALISM. [Lat. agglutinare = a [ipi. [Alois Bednar. *aftozele. In paranoia.. AGLUTINARE. f. s. / aphrodisia. chi-mic.: genina (v. / aphte. [Qr. f. cu exagerarea miscarilor. s. 2) A.. a . d. s. ia agitare = a pune. f. / agyrie. Ex. s. Se disting: 1) A. / agent. m. grup sanguin). / agalactia. s. / agyria. s..] Absenta secretiei lactate dupa nastere.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. / aphtha (pi. factor fizic. Sin. [Lat. gr. genitalia . lot. AGLICON. / agglutination. a pune in mifcare. s. mielom). A. [Qr. f. / agglutinogen. / agastrie. globuJus. a agita fi agere = a acttona. imunoglobulinele. / aglycone. r. f. poate fi spon-tana. de [a agere = a actwna. s. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. congenitala de tip Bruton. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. / aglycone. s.organde.. s. a . f. [Cjr. V. infectant. [Lot. 149 . / agglutination. sau agresiva. de. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B.. s. s. poate sa apara si fara o leziune organica. ['Malaie..[ Ulceratii infectate. s. A. / agenitalism.: virus delta. In cadrul *bolii Behcet. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. aphtae. -atos = sangc. AGIRIE. / agenesia. f. In alimentatie sau ca laxativ moderat. carenta imunitara. de corp calos. sau reactionala. ia gr. s. 2) A. / agueusie. m. m. AGENT. f. / agenesie. n. gr. / chelating agent. genitale. gasler. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. la Afrodita = zeifa dragostei. AFRODIZIAC.. 3) A.: 1) A. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. Ex. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. A.. aph-tae. [<^r. / ag6nitalisme. de forma rotunda sau ovalara. a crea. m.priv. [Lat.ziana agar-agar. agens. -ina . s... a . AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. [Ofr. AGENT CHELATOR / chelateur.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. / aphrodisiac. f. s. a stomacului.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. a . duice. [Lat. agglutinare = a dpi. mai rar pe mucoasa genitala. ic. Cat. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. / aphthosis. de. f. disglobu-linemie. s. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. si eunuchism. spasfca).J(ua[d. o .] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. / agammaglobulin(a)emia. [ite-ra a aifahttului grec. a. vector. s.e ia gignere = a naste. Virus ARN de masa moleculara mica. In general. A. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).priv. gala. cu evolutie In pusee recidivante. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici.. f. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. m. / agammaglobulinemie. Orice factor provocator de boala. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.. s. AGLOSIE. -arum = afte. dand prin racire un gel. s.priv. / agglutinogene. adj. haima. izolate sau grupate. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. m. A. / aphtose. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. aphthae). in mifcare.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. de.. V. f. provocata de stimulari din mediul ambiant. f. / agglutinine. / agitation. m. s. gyros = cere. agitatio. A. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. AFRODIZIE. [Qr. / ageusia. f. -ntis = ac. de. a uni.. V. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide.). amar si acid..priv. AFTA. alimfocitoza. / agglutinin. ptdiatru austriac. s. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. AGEUZIE. s. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. lipsita de intentie sau scop. [at. f. \Gjr. adj. cu prognostic benign. provocand astfel aglu-tinarea acestora. 2) A. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. ageustia. f. / aglossia. A. a uni. d. excitement.: chelator (v. imunitate.priv. s. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. -onis = cyitatie. f.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. AGITATIE. la glohus = glob. a pune. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. f. AGASTRIE. viu. cold agglutinins. s. a uni. si disgenezie. Viena. a . arum = afte. Se disting: 1) A. gr. s.. f. [Lot. mutagen. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. f. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. AGENEZIE. / aglossie. s. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. vulgara.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. de (a gr. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. a . gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. pot fi disoci-ate. -oza . masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. / agent. s. f. aflate In suspensie. 3) A.: geloza.] Sin. purtator de germeni infectiosi. glykys = dutce. Sin. microorganism patruns In corpul uman. dim. [Qr. m. {Cjr. s. AGLUTININA.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen).priv.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. fiind foarte dureroasa. n.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. f. Termenul agalaxie este incorect. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). gueusis = gust. aphrodisiakos. s. f. -aktos = [apte. f. o . idiopa-tice dobandite tardive. A. / agitation. m mifcare. [Lat. boala Bruton. Cele mai cunoscute a. v. s. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. [Gr. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / agastria. a priv. [Cjr.tiv. s. s. AGALACTIE. de. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. / aphrodisie. de ex.

agoa = [upta. agmen. si coma. dopexamina). Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. agrafe. aggregare = a aduna.] Care este lipsit de *go-nade. [Gr. s. gramada de eritrocite dispuse de re- . Sin. la un. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. adj. a . din gr. s.\ Proprietatea de a se agrega.] Aglomerare. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. f. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. aggravatio. kylos = cduCa. In medicina.epe. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. agonisti adrenergici. 2) Termen vechi. p. determinata de un mecanism imunoalergic. m. olfactiva. -inis = mu[time. prosopagnozie. de id granum = grannie. dimpotriva. adj. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). a aduna.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. grammatJca. A. gonos = sitmdnf:a. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. In zonele de ischemie. V. kytos = cduld. / aggregating. receptor.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. granum = graunte.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. f.priii.). AGRAFA. Poate fi localizata. avand o circulatie interna-tionala. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. AGREGARE. \Qr. un [oc.] Alterare a scrisului. / aggravation.: *apomorfina. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. cecitate psihica. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. adj.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. se clasifica In: auditiva. s. s. . granulum. In forma de croset.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. f. / worsening. [Lat. tactila.. s. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei.. / agrammatisme. [Lat. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. / agonist. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. s. / agranulocytosis. n. a . termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. si agonist potasic. s. AGREGANT. AGNOZIE. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv.: *dopamina.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). [Cfr. sunetelor. s. A. V. f.] Piesa metalica mica. s. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. sludging of red cells. a . A. mai rar. gustativa. de [a uggravare = a agravci. la leucodte. -ale. de timp) etc. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. s. cu tendinta evitarii acestora. s. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. Definite a. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. aggregare = o aduna ta un [oc. adj. sludge. / agoraphobic. {Cjr. f. V. cunoastere. / agregant. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. -ozu. / agoniste. / agminated. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation.i gone. -e.. -onis = wrdutdfire. / agranulocyte. granuliim. adezivitate plachetara si trombus alb. / clip. a priv. boala Schultz. a mrautdti. n. AGRANULOCITOZA. m. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. agonistes = [tlptdtor. *tromboxan si de prezenta calciului. d. / agonadal. antagonist. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. / agregation. la. evolutie nefavorabila a unei boli. asomatognozie. s. [Lat. graminatike = arta de a scrie fi de. aggregare = a aduna la un loc.: sindrom Kostmann (v.. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. [Lot. / aggregation. / agonadal. gr.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. -ism.. / agmin6. [at. Fenomenul de grupare a plachetelor. AGREGAT. care patrund In creier (ex. AGONADAL.] Leucocit lipsit de granuiatii.priv. dim. de la gnonai = a cunoafte. -onis = ac^iunw de. Este facilitata de *catecolamine. agora = piata. V. s. m. agonisti dopaminergici. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor.. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. / agranulocyte. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. gno-sis = perc. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. si a. f. f. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. s. anosognozie. / agraphie. / agranulocytose. / aggregability. s. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. V. aggregatio. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. AGONIST. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. n. [at. chiar existenta a. / agony. AGRAVARE. f. si agregant.} 1) In sens larg. agregat. [Qr. f.. / agregat. AGRANULOCIT.re. f. f. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. cu efect central. si alexie. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. -aux. [at. m.. 'miozina si *fibrina. / agonie. -e. a obiectelor. vizuala.priii. e.. f. de raspuns celular. A. s. \Gjr. f. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. dim. [oc. A. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. \QT. adj. d. / aggregate. V. sindrom Gerstmann. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. de la. s. a citi [iterde. foarte proba-bil. s. Aglomerare. krap = croset. [Lot. adj. vaselor si tubului digestiv (ex. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. s. devenind rapid ireversibila. / agnosie.: astereognozie (v. largi. si sindrom Kostmann. de la aggregare == a aduna la un [oc. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. de a se aglomera In gramezi. In functie de natura acestor stimuli a. s. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. f. / agnosia.. 2) In medicina legala sau In expertiza. f. imaginilor. Se disting a. f. factor plachetar IV. s. agregare. ligand. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. [Lot. AGORAFOBIE. pe de alta parte. a . fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. AGRAFIE. V. s. [<^r. *ADP. s. f. Sin. phohos = frica. AGONIE. [Qr. de a se alipi.). In starile de soc. / agregabilit6.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. s. adj. ca entitate este pusa la Indoiala.priv. f. "bromocriptina). fiind unite de filamente de *actina. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. graphein = a scrie. adj. AGREGABILITATE. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. / agoraphobia. / agraphia. / agrammatism.] Teama morbida de spatiile goale. a • priv. din {jam. s. f. a pro-priului corp (autotopagnozia). Sin. [fr. sau generalizata. A. cat si pe cea secundara. / agrafe. s.

lapte. con-genitala sau dobandita.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. *osteomalade si In *metastazele osoase. s. -inifi = at6uf de ou. -inis = aifitif de ou. ocu/ara sau sclerotica). Frecvent. A. f. albugo. / bleu. / albumose. AHILODINIE. generali-zat sau oculocutanat. / agressivite. f. f. f. f. -i'(a. albumen. testiculara. pi.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. s. / albumin. tab. -inix = a[6uf de ou. biochim. logos = stiintd. -ina . albumen. f. NA: tunica albuginea. termenul este folosit pentru tunica a. s. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. / alkal(a)emia. AGRESIVITATE. s. adj. distrugere a unor obiecte. s. V. a . AKINEZIE. f. s. Simbol Ala sau A. ocular. lalia = vorbm. -ina. ALBUMINEMIE.. s. uneori.. / albumosurie. [Qr. / albumosuria. Aglomerare. Laborit. / akinesie. bilirubina. adj. s. -inis = aifieat. gr. f. / albuginite. adj. adj. albus = alb.] Absenta *lactazei din intestin. / albinisme. pi. / lactation. inis = a[6uf de ou. cu aspect albicios. a ataca (ad = la. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. [Lot. / albuminorrachie. de la alhus = a[6. gradi = a merge. ALALIE. depigmentate. s. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. Akhileus. AGRESOLOGIE.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. a. s. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. ALANINA. denumita si 'proteina Bence-Jones. Fondator: H. / lactase deficiency. f. al kali sau alqaliy = soda. Aminoacid neesential. / albuminuria [Lat. m. s. [^r. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. si sindrom Sjogren. f. ALBUGO. -oza. de brom-fenol. tripan. / alcali. 3) A. f.: acinezie. f. / albugo. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s. rhakhis = wloana VirtelJrala. s. spre. f. ALCALIN. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. -inis = aifiuf de ou. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. a past). eidos = forma. / allantois. f. / alanine. ALCALEMIE.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. uneori striate. s.). la nivelul pielii. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. A.priv. inis = aBJeatd. fie cu lapte uman. a. s. de toluidina. s.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. cu *afemie. si stres. de. / atbuminemie.). 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. albumen. ALBUMOZURIE.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. [Lat. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / allaitement. / allantoin. -antim = carnat. gramada de trombocite. kinesis = mifcare. / albuginee. A.] Membrana fibroasa.] Sin.] Tendinta la atac. ALBUGINITA. s. [Lat. s. f. m. s. lactis = lapte. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. V. allactare = a a[apta. s. f.. / agressology. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui.). / albinism. a -priv. [Gfr. / allanto'ine. [Lat. de la albus = aid. -oza. de Prusia. s. s. 2) A. de ia albus = al6. / agressivity. s. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. -inis = alhuf de ou. f. [or. / alkaline.a. [Lot. [Lot. lovire etc. = aib. gr. Deoarece uricaza nu exista la om. [at. transversale. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric.. cu sase subtipuri. atos = sange. / alacrymie. s. / achillodynie. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. alhiif. Uneori termenul este considerat sin. -e. s. ALBUMINORAHIE. dura. [Lot. poate fi manifesta (amenintari si insulte. lac. [gr. a pllfi). s. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. V.) sau ascunsa. albumen. f.: acromie cutanata. / allantoide.: proteinorahie (v. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. In 'leucemie. / eye dryness. haima. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). ALANTOIDA. f.. s.r. / alcaline. albugo. al kali sau alqaliy = soda. / albumine. / alkali. eel mai frecvent. albumen. cu aplicatii In medicina. ALBINISM. spre. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic.} Sin. agregarea plachetelor. constand In formarea de pete mid albe.: a. [Lat. [Lat.] Inflamatia *albugineei. -aza. 2) Mai multe substante chi-mice. f. gr. s. s. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. A. f. [Qr. f. continand vase intestinale. V.: pro-teina Bence-Jones (v. ALANTOINA. fie cu lapte de origine animala. s. / cervi-cospinal fluid proteins. s. a ataca (ad = (a. Ex. de [a albus = aid. / albugo. n. ALBUGINEE. / achillodyma. / akinesia. adj. si tab. / alanine. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. este putin utilizat. V. gr. const. aggresus. / albumose. V. f. de tip recesiv. f. f. f. n. [Lat. ALCALI. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. gr. adj. m. [Lat. \Qr. sunt denumite cu acest cuvant. atlas. medicamente etc. s. muschi. Var. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ALACRIMIE. ALBINOS. / agressologie. oua. f. s. s. f. m. s.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. s. s. un deficit de "tirozina. m. Sin. -ina. de metilen. acte suicidale). -inis = aldeatd. / alalie. de [a albus = alb.. s. s. f. artificials). proteinurie. -ina. V. a.. n. / albinos. ALAPTARE. lacrimri = iacrima. ia aggredi = a merge spre. m. si leucom. toate de tip auto-zomal recesiv. / alactasie. ALBASTRU. partial. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. de [a aggredi = a merge. albumen.priv. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire.. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. aggresus. se observa In *mielomul multiplu si. mimica. s. agregarea eritrocitelor. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. biochim. s. f.} Absenta secretiei lacrimale. a.\ Individ afectat de *albinism.\ Alimentatia lactata a unui sugar. / albuminurie. a priv. [Lat. / albino. f. haima. ALBUMINURIE. ALBUMOZA.. 151 .} 1) Care are reactie alcalina (bazica). ALBUMINA. f. albugo. / albuginitis. ouron = urina. f. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. s. al kali sau al-qaliy = soda. s. a . V. / albumin(a)emia.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. s. [Cjr. f. V. / blue. de (a kinein = a mifca. f. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere.. s. f. / alcalemie s. [at. de [a albas •= ail}. de la lalein = a ror6i. gr. / alalia. spre. si lactoza. In care se constata.. gradi = a merge. s. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. f. In absenta le-zarii caii motorii principale. f.] Prezenta In urina a albumozei. f. [^. cu pH-ul peste 7. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). [Lat. / albuginea. const. a. ALACTAZIE. aluzii etc. ca si In unele vegetale. Evans.

s. / alcohol. Se disting a. al kali sau al-qaliy = sodd.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. s. s. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. 'delirium tremens. f. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. f. / alcool.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. al-cohoi sau a! koh'l = su6til.: *morfina. usor colorat. s. m. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. pdtrunzdtor. s. f.. A. kaptem = a suge. f. A. [Hr. / alcalo'ide. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). V.sufitil. ALCALINIZARE. al kali sau al-qaliy = sodd. / alcalinisation. pdtrum.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. Ex. eterul. inflamabil. al kali sau al-qaliy = sodd.5% volume de C. alcaloza. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. 0.5 g%ci produce euforie si excitatie. ALCOOLEMIE. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. s. / alkalinity. m.' add homogentizic. s. s. / alkaloid. sunt putin so-lubili In apa. [Ar. S. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. / alcoolat. f. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. / alkalizer.dtor. euforie nejustificata. -ism. kaptcin = a suge cu loco-mil'. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. moarte). primari (R-CH^OH). de alti-tudine apare la altitudini mari. etilism. Lichid incolor. A. f. *stricnina etc.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. V. / alcalinit6. s. s. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. uneori la doze foarte mid. Este antiseptic. cloroformul. "cafeina. m. adj. timp de ani de zile.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. de la 2. al-r. a. inflamabil. [Hr. n. Administrarea si circuitui a. ALCOOLISM. deshidratat contine 99. m. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. ALCOOL. ALCOOLATURA. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. pro-ducand esteri. [Hr. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Sin. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. / alcalosis.] V. s. m. \5\r. tulburari nervoase (*polinevrite.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. ALCALINIZANT. / alkyi. a. etilic. Se utilizeaza ca dizolvant general. / alkalitherapy.soda. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. adj.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. alcaloza. ALCOOLAT. termenul a. Complicatiile cele mai grave ale a. CHaOH. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. desemneaza a.4). -alos = sangt. iar catre 4-5 g%o apare coma. s. Responsabilitatea penala (delict. m. respirato-rie sau gazoasa. consecutiv. al-cohol sau al koh'l . Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). m. s. / alcalose... s. al kali sou al-qaliy . 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. in.R. *cocaina. 60%. s. s. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. / alcalinoth6rapie. [Ar. / alcalinisant. Sin. scadere a memoriei. A. f. ALCOOLMETRU. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. In limbajul curent. / alcohol(a)emia. s. / alkylant. n. Toleranta individuala este extrem de variabila. f. cata-bolit al 'tirozinei. s. a. / alcoolisation. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. / alcoolature. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. gr. gr. Var. \5ir. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. [-^r. A. T. s. gr. / alkaptonuria. me-tabolica.: *ciroza. [AT.' / alcoolemie. a] kali sau al-qaliy = sodd. s. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. m. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. Determinarea sa are importanta medicolegala.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alcoolisme. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. [Ar. Exista diferite tipuri de a. a. [-%r.: alkil. / alcoholisation. alcohol sau al koh'l = su6ti{. f. f. / alkaptone. s. [J?r. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. ce confine azot. Termenul de *oenolism semnifica a. m. al kali sou al-qaliy = sodd. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. H. ALCAPTONURIE. sunt strict regle-mentate. A.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. prin abuzul de vin.: dclofosfamida). lichid clar. In continuare. / alcaptone. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. s.HsOH.. f. f. s. / alcoolmetre.sufitlli pdtrunzdtor. al cohol sau al koh'l = subtil. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. adj. m. oenomanie. A. volatil. al kali fail alqaliy = sodd. a unor doze excesive de alcool. pdtrunzdtor. / alkalization. metron = mdsurd. f. . cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. de. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. V. tote/a sau potent/a/a). f. Intre 1 si 2. A. *tremor). / alcoholism.ohof sou al koh'l = sudtit. Unele a. cu formula chimica C^OH. f. pdtrum. f. eliminarea sa urinara. s. / alkyl. adj.. ALCAPTONA. / alcoholature. fiind plasmatica si tisulara. gr. alcalinization. ALCALINOTERAPIE.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. ALCALOID. [J4r. ALCOOLIZARE.-COH-R. / alcoholate. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. gr. cu [dcomie. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. s. / alkylant. cu miros agreabil. ALCALOZA. alaturi de C si H sau de C. a discernamantului). -oza . alkalosis. s. e. V. misdbil cu apa. s. pdtrum.'al kali sau al-qaliy = sodd. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. *ocronoza si dureri articulare variabile.dtor. f. m.). -e. ouron = urind. s. pana la neutralizare (a. gr. compensata. densimetru. prin scaderea presiunii CO. / alcoholometer. \!Ar. s. eidos = forma. se manifesta (uneori. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. therapeia = tratament. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. haima. metabo-lica. ALCHIL. alcohol sail o7 koh'l . ALCHILANT. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. / alcaptonurie.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.

la ergem = a [ucra. este polimorfa. f. A. / allergic. 0 cres-tere tranzitorie a a.] *Farmacodependenta fata de alcool. exista In concentratii foarte mici (v. In caz de imunitate. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. V. (AT . sunt. pdtrunzdtor. denumeste o marca depusa. f. 2) Proteine purificate din alimente. f. bacterii sau polen.e.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. Termenul etilotest este mai corect.. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare.: hiperaldosteronism (v. 2) Sin. dar si In celelalte tesuturi. *a. C. unele gastrite. m. dependere = a sta atamat. a. / allergy. / aldolasemie. f. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. m.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. 6. Sin. [Ljr. m. s. ALERGIE de la mama. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. / allele. aparitia unei *tolerante. provoaca depletia pota-siului. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice.: a. s. / alcohology. se produce retentia celulara a sodiului. tennenul 153 . actiune. alcohol sou al koh'l = subtil. f. Cele irei a. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. se constata si In infarctui miocaidic. / allergique.). Ex. ergon = iucru. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. La adul-tul normal. *a. s. proprie creieru-lui. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. / allergide.. pittrufi-zator. Ex. ergon = Iucru. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. izolata din ficat. s. urticaria.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. / allergene. In prezent. mi-grene etc. Ex. Se reprezinta cu litere mici. f.ru. de la ergem = a [ucra. Cat.n. / aldolase. domi-nanta asociata fiind notata a'. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. s. f. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. / aldosterone. ALERGIDA. ALDEHIDA. s.. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. s. / alcoologie. f. / aldosterone. m. 0 gena care nu poseda decat o singura a. A. fac parte: astmul. A. ergon = iucru. A. [Hr. s. din fr. s. cu *alcoolodependenta. A. de to. ALELA NULA / allele nul /. n. deoarece a. / alcoolomanie. / alcooltest. actiune.. gr. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. este obtinut prin oxidarea unui alcool. / allelomorphe. una provenita de la tata si. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / allele. sin-gura prezenta In muschi. Sin. ALERGIC. de. dimpotriva. pamdnt utili&at de. allelon = de.fiimifti. adj. lie [a alwol dehydrogenatum. al-cohol sail al koh'l = subtil. iar o gena ce poseda mai multe a. s. a. deoarece proteina produsa de aceasta a. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. aldolazemie). prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. de la [at. Sin. ale aceleiasi gene. se numeste monomonB. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. s. si cetona. acf-inne. La nivelul fiecarui locus *autozomal. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali.: polenul gramineelor. s. aseme-nea celorlalte a. alias = aitui. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / aldehyde. [J5r. s. f. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. colite. Dintre bolile a. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. s. / aldosteronisme. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot).). . f. s. 8. Care produce *alergie. s. ALCOOLOGIE. adj.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. prezente la un 'heterozigot. 0 nu este functionala.: In *sistemul ABO. f. V. logos = ftiintd. engl. Ex.. In general. m. s. al-cohol sou al koh'l = subtil. s. f. / allergen. terme-nul de a. ALCOOLOMANIE. / alcoolod6pendance. f. veche test = vas lie. mutanta este la randul sau termosensibila. ?i alcoolomanie. *A. / alcoholtest. a. alias = aitui. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. alias = dtiili ergon = iuc. m.: alela letala. / alcoholomania. / allergie. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. al-los » aitui. s. patrunzdtor. / allergid. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. La adult. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. V. eczema. a. Cele doua a. [Cjr. peiidere = a atdma. A. / aldolase. Concentratia a. ALERGIE. [Ar. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. un individ poseda doua a. [Cfr. unul la altu[. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. f. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. la unul la altvl. n.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. In compensatie. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. morphe = forma. -ida. adj. ALERGEN.] Care este In relatie cu 'alergia. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. la. / allelomorph. ALELOMORFA. hiperaldosteronism.: alela mor-bida (v. \ffibrev. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. adj. s. [Qr. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. test = e^a-m.. In continuare. *A. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. ALCOOLTEST.\ Initial. / alcoholomania. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. s. proba. f. o/coAo/ sou al koh'l = subtil.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. m. La nivel biochimic.ra. s.3 si 8. de la ergem = a [ucra. [a ergein = a luc.. de. gr. / aldehyde. recesive. adj. {Qr. / aldolas(a)emia. mai mult sau mai putin eficace. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. atc. s. pdtrunzator. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. 0 crestere a *volemiei. a. f.. o alta. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. *A. de = separat de. ALDOLAZA. f. ALDOLAZEMIE. s.2 mU/ml (12-75 nmol/l). A. ALOOSTERON. f. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. {QT. allelon = tie. adj. ALDOSTERONISM. Excesul de a. n. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). m. s.: boa/a a. Cantitatea de a. s. V. ALELA. / aldosteronism. variaza Intre 1. s. actiune.

gr. / alphaf(o)etoprotein. aiantichimotripsina).} Glicoproteina cu masa moleculara mica. [a = prima iiterd a atfa6t. s. s. z. s. / allergology. s. '(at.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. s. [J~r. logos = stiintd. s. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. s. / alexia. -ina. n. ad = aproape de. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. de. nevralgie. Var. de asemenea. f. iar inhibitia vasodilatatie. / alphastimulant.: alfastimulant (v. / alpha-globulines. In mod normal.] Sin.tuiui grec. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. ALFAMIMETIC. ALFASTIMULANT. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. f. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. A. C) de talie inegala. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. fr. f. / pain. migrainous neuralgia.: artralgie. n. / algetic. ALGIE. s. ergon = [ucm. gr. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). f. s. [Cfr. [angd. In functie de localizarea . int. protos = primu[. / aleze. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. este utilizata ca antiinflamator. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / alexie. m. s. s. ALEXIE. / algesia. ergein = a [ucra] Var. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. algia. adj.: a-mimetic. pi. de. ren. Sin. ALEZA. s. f.: algie (v. cu hiperestezie (v. stimulare = a miboldi. A. craniofaciale lateralizate. [Lat. -ina . ALFA. gr. s. f. s. s. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. f. / aiexithymie. V. digests = simtui durerii. algidus = rue. ALEXITIMIE. -ina .] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. tripsis = frecare. f. const. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. ALEXINA. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. (a glohus = gCofi. a abate.: a-chimotripsina. algos = durere. / algesiologie.. bloquant. local sau intramuscular. / alphachymotrypsine. f. vezicula biliara rinichi). / alpha-adrenergic blocking agent. adj. pi. mghetat. Ex. Ex. / alpha-adrenergic. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. alexein = a evita. anti = contra. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. antiproteaze (a^-antitripsi-na. algidus = rec. s. f(o)etus = fat. s. adj. f. adj..). B. s. In unele boli hepatice (hepatita virala. [a = prima [iterd a aifabe. f. adj. / algidity. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. f. biochim. mandibulara sau oculara. utilizat ca sin. Denumire rezervata *a.). Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie..] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. f. f. f. (o ioviturd). / alphamim6tique. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. s. ALGIDITATE. -ina. -e. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A.: a. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. f. fentolamina) sunt. / algidite. Var. / allergologie. Sin.: a-blocant. sfdr&mare. in-gfi...dro6irci sfdrdmare. s. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. alias = altui. / alexithymia. [Gjr. dureri difuze de origine dentara. s. / aigesimetrie. f. s. / alese. gr. / alphachymotrypsin. hemo cromatoza) si. lexis = cuvdnt.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. f. / algesiology. ALFALIPOPROTEINA. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. A.: a-adrenergic. zdroBire. ALGEZIOLOGIE. completa. lexis = cuvdnt. / alphabloquant.. a -priv. dar Indeosebi a trigemenului. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. / algesimetry. / algesie. f.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. ALFAFETOPROTEINA. / algie. A. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. de la lectura dificila. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. gr. deci. adj.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici.at} Agent simpaticolitic. migrena. / alphafoetoproteine. / alphaglobulins.antitrypsin. / algesimeter. s. [gr. adj. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. Uneori.] V. / alpha-adrenergic stimulating agent. khymos = sue. ac-fiune. Var.priv. Var. f. [Cfr. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.: cii-antitripsina. cu M. vasculara. a stimuia. care stimuleaza aceasta actiune. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. algesis = sim^ul durerii. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. ALGIC. droza. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. logos = ftiintd. algos = durere.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. s. metron = mdsurd. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. / algid. ALFA-ADRENERGIC. algesis = silnful durerii. globulusi dim. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. [Qr.: cecitate verbala.. lipos = grasime. drawsheet. [at. 3) Uneori. s. [a = prima [ilera a atfadetului grec. ALERGOLOGIE. hipocondriaca. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. / alexine. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). s. \Qr.. ALFACHIMOTRIPSINA. 25 kDa. m.. pana la a. adj. f. s. Var. ALGEZIE. {Qr. s. \Gjr. (ex. cluster headache.: a-stimulant. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. Var. si Indeosebi asupra *tripsinei. s. f. f. / alphai-antitrypsine. n. m. [Lat. protos = primul. s. ALGEZIMETRIE. / alphalipoprotein.tulw grec. Concentratia a. a. ALFABLOCANT.). / algide. / algique. / alexin. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. thymos = minte.: a-globuline. f. In cadrul sinuzitelor. Var.} Defect de Intelegere a scrisului. f. adj. / algesimetre. adj. si tab.. isterica. f. f. mai rar In cancere de tub digestiv. a . fac parte proteine transportoare (transcorti-na.tu[ui gru. s. prin extensie. f. Din grupul a. vasodilatatoare.: alfa-adrenergic. lipoproteina. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. spirit. s.-ANTITRIPSINA. s. / alphamimetic. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. s. [Qr. s. / alpha-lipoproteine. / alpha-adrenergique. de origine extrem de diversa: a. proteina de legare a tiroxinei). / alpha.e. f. la ergein = a iucra. ALGID. ALGEZIMETRU.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. a. f. -is = rinicfii. [Qr. s. la gravide. Sin. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. 2) Sin. -inn. istoric pentru 'complement. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. [a = prima fiterd a affa6e. tripsis = frecare.

algos = durere. plastic si catalitic. / alymphocytose. Indeosebi. men. s. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. f. / algoparesthesie. si boala Bruton. f. de introducere In organism a substantelor nutritive. In limba engteza. / insanity. dificit. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. s. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. de la lyein = a distruge. Poate fi consecinta: traumatismelor. A.). unor afectiuni ale SNC. gr. trophe = firana. post = dupd. A. f. s. se utilizeaza In unele stari carentiale. 4) A. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon.[ Sin. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.] Teama exagerata. n. -oza . regim. picioarele. dieta. A nu se confunda cu *dismenoreea. 2) In prezent. nutritie. / aliphatic. ALIAJ. nu. ianga. s. algos = durere. kytos = celula.senzafie. alienare = a instraina. / algogene. / alloantibody. / aliment. n. dys = gnu. f.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. Ca urmare. ALGOGEN. artificiala .trif. m. f. algos = durere. d. algos = durere.).i idei. [Lot. [Cjr. m. m.). ALIMFOCITOZA. adj. are tendinta la izolare. la separare. f.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. V. [Cfr. sindrom Di George.).ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. [Cfr. s.: algodistrofie simpatica. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. algos = durere.] Tendinta patologica de a cauta durerea. -atos = ra. dys = greu. f. [Cfr. s. s. [Cfr.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. masochism.ime. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. a metabolismului. n. nutritie. / algorithme. la Instrainare. alienation. anti = contra. la alere = a firdni.} Care provoaca. alienare. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. s. 3) In sensul eel mai larg. |l/r. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. / alli(a)esthesia. ALGOLAGNIE. trophe = hrand. lympha = apd (impede.} Producerea durerii.nen'. Tipuri: 1) A. ALIMENTATIE. gennaa = a produce. bogat in nutrimente esentiale.). span = a trage. dificiC. / algophobia. / algorithm. trophe = tirana. sentiment. energetic si functional. completata cu lapte de vaca sau industrial. dys = gre. alimentum = aiiment. genereaza durere. V. / algogenesia. / aliphatique. trauma. sugarului cu lapte de mama. apartinand matema-tidi si informaticii. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. aleiphar. mixta . aisthesis . cu mecanism necunoscut.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. s. rationala . In primele 4-5 luni de viata. 5) A. mania = nefiunie.a.: algoneurodistrofie (v.] Sin.priv. antitiroidiene). / algogenese. / algoneurodystrophie.] *Parestezie dureroasa. Sin.ie. tSm Cat.). Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. de [a gr. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. s. s. s. de [a philein = a iu6i. spasmos = contractie. s. lagneia = dorintd se?(uaid. reprezinta un cuvant la moda. ALGOPARALIZIE. / algoneurodystrophia.6 al Charezmi sau a] Karismi. f. au fost descrise numeroase sindroame. aisthesis = senzafie. para = dmcolo de. a .: izoaglutinogen (v. / aliment. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. [Cfr. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. coapsele. phobos = fried. genunchii. [Cfr. adj. pathos = afecfium.. s. alimentum = aliment.: *sindrom de nerv nazodliar. / alloanticorps. f.] Sin. s&nsifiidtate. / alliesthesie. (ilgos = durere. [at. In ultimele decenh a. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. ALGORITM. sympathein = a fi aldturi de cineva.: boala Sudeck (v. ALIENARE. f. ALGOFILIE. In particular In *schizofre-nie. / algoparalysie. f. -oris = Corp. s.u. ALGOGENEZA. / algolagnie. p. s. iar alteori o senzatie neplacuta. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. sensi6i[itate. / algomenorhee. Var.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. 155 . mainile. atos = gras.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. / algospasm. de masochism. spasmus. [Cfr. algos = durere. lysis = distrugere. s. gr. s-a extins si 'in diagnosticul medical. f. 3) A. m. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte.na. V. s. [fr. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice..a. ALKILANT. [Cfr. morbida fata de durere.. ALIMENT. s. f. s. ALGOMANIE. de [a gennon = a produce. para = dincoh de. / algogenic.a. repre-zentand. s. Sin. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. ALGOPARESTEZIE. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara.care asigura un aport adecvat energetic. liniara sau ciclica. o schema de diagnostic pe etape. s. idngd. Termenul.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. f. ALGOMENOREE. neuron . / algophobie. o/gos = durere. menos = [und. alliage.e. IX. alias = aitui.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). s. ALGOSPASM. Atinge electiv umerii. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. s. / algophilia. [Cfr. diferite constante ale mediului intern etc. algogenesis. algos = durere. adj. V. pentru alchilant (v. a afiena. ALIESTEZIE. desemnate printr-un eponim (ex. gr. n. f. [Lot. s. sec.} Sindrom osteoarticular regional. / algomanie. Var. [Cfr. f.). ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. / alymphocyto-sis. s. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. m. / algophilie. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. it la syn = impreund. s. ALGOFOBIE. f. / alimentation.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. f.: nevral-gia nervului vidian. adj. / painful paralysis. [at. s. s. f. f. s. corpus. / algolagnia. f..] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. s. Evolutie lent regresiva. algos = durere. medicamentelor (izoniazida. f. aUos = altui. [at. infarctului de miocard. ALIFATIC. de la alere = a firdni. [Cfr. f. 2) A. de protectie . na-turala . asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. algos = durere. [Cfr. ALOANTICORP. / alimentation. ALKIL. pentru alchil (v. ALGONEURODISTROFIE. f. philia = atracfie. rhoia = curgere.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. s. / alloy. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. algos = durere. s. genesis = producere. algos = durere. / algospasme. aUi-gare = a [ega. dificii. [Cfr. o localizare anatomica (ex. m. / alienation. [at. / algomania. [Cfr. solubile unele In altele In anumite conditii. A. / painful paraesthesia. fie. / alliage. / algomenorrh(o)ea. [Cjr. sindrom Sluder). [Lot. f. In acest caz. f. s. au In organism rol plastic. s.] Procesul de hranire a organismului. s.

in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. chute de cheveux / alope-cia. sclerodermie. iar diareea printr-un constipant).. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. s. / allodynia. adj.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. / allotypie. V. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. A. durerea se trateaza printr-un analgezic. s.. alias = aitui.: izoimunizare (v. / allometry. f. ALODINIE. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. ALORITMIE. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara.} Sin. denudate incomplet. cu masa atomica 26. sema. s. A. s. / alloxane. / allogenic. s. f. AIP04. f. gr. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor.: a. logia = teorie. utilizat ca astringent si antiperspirant. alias = aitui. ALOTRIOSMIE. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. adj. / allotropie. s.si retroauricular. / allotropy. ALOPATIE.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. [Cjr. tria = trei.. grapheia = a scrie. Iat. care se fixeaza pe ele si.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. / allotype. [Cjr.] Sin. de scris. adj. lichen plan etc. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. / allotriosmia. / alloantigenes.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 .fioala.: idio-tie afazica. s. aherare = a scnimfia. \Gjr.] Sin. s. localizata sau difuza. / allogenic. / allogenique. allos = aitui. gr. s. Tipuri principale: 1) A. m. allotropism. 13. kinesis = mifcare. fetomatema. treis. / isoimmunization. ALOESTEZIE. Ie transmit semnale. v. / alteration. f. s. ALOTRIOFAGIE. ALOPURINOL.. s. / alopecie. ALOPECIE. multiple. s. osme = miros. metron = masurH. ALOXAN. n. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. V. / allotype.). / allocheiria. s.. [Lot. allos = aitui. alias = aitui. Este caracteristica sifilisului secundar. [Lot. gennan = a produce.sau trigeminat (bi. s. / allopurinol. allos = aitui. f. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / allograft. s. / allosterie. adj. ALOGREFA. f. din gr. s. baldness. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. allos = aitui. alii-men.. 3) A. / alteration. dim. gr. ALOGEN. f. m. f. ca si In far-made. grapheion = penifa. m.towc. -inis = aiaun. / allodynie. typos = tip. / allometrie. adj. / aluminium. f. chimice diferite. model. m. ALOTROPIE.0. [Cjr. [Cjr.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. firiceag de. adj. de.. rhythmos = rifn. immunis = scutit.: antigeni alogenici (v. [Cjr. f. / allotriosmie. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. s. altoit. const. se limiteaza la anumite mirosuri. / aluminium. [Cjr. f. ALTERARE. / allogreffe. allos = aitui. [Cjr. este mai adecvat termenul *alogenic.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.: pica (v. aisthesis = senzatie. / allopathie.. De ex. pi. / allo-immunisation. pi. implicit. sensi6iCitate. [Cjr. / alogia. t. V. aparat. / alloxan. alveola-tus = Ufor sw6it.} ElementuI nr. / allorhythmia. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. / alveolaire. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. / allopathy. s. alias = aitui. s. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.. lot. m. lo-calizate Indeosebi supra. -oza . / alloesthesie. f. s. allesthesia. iat. / allosterism. s. s. [Lot. s. s. Daca a. / allotriophagie. s.] Sin.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si.). marca. f. s. s. utilizata ca astringent local. trope = mtoarc-ere. In acest caz.sau trigeminism). Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. f.priv. f. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. model. ALOTIPIE. de [a. s. mimus = oUigafie. {Cjr. [Cjr. \Qr. f. s. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. alias = aitui. V. f. [^r. gennan = a produce. stereos = solid. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. s. 2) A.0. congenitala sau doban-dita. m. octyne = durere. ALOGIE. V.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. / aluminosis. ALUMINOZA. [Lot. [^r. m. antiperspi-rant. a . s. f. / allogenique. ALVEOLAR. Al2(S04)3l8H. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. este denumita uneori daltonism olfactiv. rhythmus. Sin. ALOMETRIE.). Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. pelada. s.Paris 1893). seboreica rnasculina sau a. f. 3) Sulfatui de a. n. s. ALOSTERIE. s. calvitie.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. ALOTIP. s.). idiotip si izotip.aiaun. allos = altui. si alokinezie. Ex. ALOKINEZIE. s. s. tres. (re is. marca. In acest mod. allogeneic.9815 si simbol Al. alias = aitui. alias = aitui.: puls bi.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. partial cu *alogen si cu *omolog. f. modificarile patogenice si simptomele bolilor. \Cjr.} Crestere inegala. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. f. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. [Cjr. de (a alter = aitui. AICl36H. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. f. f. f. phagein = a mdnca. tria = trei. de la alveolus.. grapbium. s. typos = tip. [at. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. f. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. / allorythmie. [at. f. [Cjr.). f. / allotriophagy {Cjr. V. ALOGENIC. / alloantigens. In particular. si aloestezie. de ta alveus = cavi- 156 . activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). -inis . f. s. / aluminose. pathos = doala. / alogie. cristalina a carbonului. allochiria. biochim. anti = contra. Ex. hair loss. f. alopex = vulye . s. 2) FosfatuI de a. radiatii etc. f. / alveolar. / allokinesis. s. gr. alias = aitui. f. s. de [a kineia = a mifca. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. incompatibilitate fetomatema. de la trepein = a w. f.: homogrefa ALOIMUNIZARE.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie.] Sin. aHos = aitui. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. allos = aitui. si tab. [a in = iipsit de. / allotypy. A. f. m. / allocinesie.-nand cu raid vuipi[or. ALUMINIU. forme cu proprietati fi-zice si. androge-nogenetica se produce la barbati.] Tulburare a sensibilitatii tactile. uneori.. progresiva sau brusca. tres. s. / allopurinol. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. (i/n-men. olios = aitui. s. gr. \Cjr. in relief.

alveolus.. gr. ops. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. / alveoloplasty.] 1) Inflamatie. eventual. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. pri-maia .). macrofagica). valentin = forta. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. la valere = a^ area. / alveolitis. generative. vedere. AMARIL. V. amho = amd-ndoi.. [Lot. supurata}. ». boli endocrine (*mixedem.. s. Sin.: bucurie/tristete. f. s. phalloides. f... sau f. gr. \Cjr. or. n. melos = e?(tremitate. fters.: automatism a.. oftdnoiog gtrmcm. [a alveus = cavitate. -i"(n. primare sau secundare. s. -oris = care se pCimba. / alveolus (pi. Spatiu aerian pulmonar sacciform. / ametropie. nuuneld. AMBLIOSCOP. / amelome.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. ambiilare = a merge. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. alveoli). gr.\ Boala a 'smaltului dentar. la nivelul caruia are loc *hematoza.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. s. s. s. {Cjr. -e. f. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.} Distructia. Addison. AMBIVALENTA. AMELOBLASTOM. / amaril. / amaurosis. s. de. / ametropia. alveolus. a -priv. / ambulance.ALVEOLA tate. n. plastos = mode-iat. secfiune. AMANITA / Amanita / Amanita. m. s. lysis = distrugere. scopes = o6servator. -omo. / amenorrh(o)ea. s. oftalmoscopic. mai rar. / ameloblast.apta. ALVEOLA. [Lot. Se disting doua grupe de a. a unor celule (a. ambo = a.. dim.). malag-ma. AMETROPIE. s. f.mdndm. a se pkinBa.\ Care se refera la *febra galbena. fara controlul constiintei. s. AMETROPIE AMBISEXUALITATE.] Sin. verna etc. s. Qottingen fi '>(e.). acromegalie). de [a skopein = a vedea. A. f. dim. vecfie amel = smalt. 157 . adj. [fr. alveolus. f. A. ALVEOLITA. NA: alveolis pulmonis. iubire/ura. a. gr.: ameloblastom (v.. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. V. m. alveolus. f. / amalgame. s.] 1) Care se refera la mers. / ameloblastoma. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. s. amblys = tocit. de (a amauros = intunecat. [Cjr. / amalgam. f. o structura organica.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. / alveolyse. preocuparile.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. a alveolelor dentare. [Lot.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre.: adamantoblast. si amauroza congenitala Leber.: boala Alstrom-Leber (v. ou f. / ambivalence. s. AMBULANTA. Ex.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. adj. dexter. f. s.] Pierdere completa a vederii. A. la niveus = cavitate. apar semne si simptome brutale: greata. / ameloblastome.\ Coexistenta unor caractere sexuale. ametros = disproportwnat. almulgum. la acelasi individ. a se. dia-bet). fters.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. a leucocitelor alterate (a. maduvei sau creieru-lui. alveolus. exsudativa). gr. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. AMENOREE. amblys = tacit. f. / amblyoscope. ALVEOLOTOMIE. f. muscaria. Ex. 2) Care nu este spitalizat. n. adj. [Lot.ide[6erg. f. [Lot. de la ambulare = a merge. / ameloblaste. a priv. se distinge de *ambliopie. s. cupru). [Cjr. 1840-1917. -tra. s. s.: 'astigmatism. f. s. s. plassein = a forma. dim. rede-re. / alveoloplastie. In unele infectii. / ambisexualite. vecfie amel = smalt. virus a. [Lot. / alveolite. AMELOBLAST. urmate de o scurta perioada calma. / amelie. de ex. [Ofr. A. amau-rusis = or6m. AMALGAM. NA: alveolus dentalis. adj. T. / amelopathy. diaree. m. / enameloma. m. Sin. n. s.. s. m.m6ru. s. / alveolotomie. / amastia. boala Fauchard-Bourdet. f. timel = smalt. ops.: adamantinom. tome = to. voma. de la alveus = cavitate. f. m.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. A. AMASTIE. gr. / amblyopia. / amaurose. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. / ambidextre. / ambulatory. \<gT. / amblyoscope. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. men. apoi de severe tulburari hepatice. TratamentuI a. s. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. vecHe. amelom. boli psihice etc. f. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / amaril. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. -trum = dre. ca si dupa menopauza. / ambulatoire.. s. amastie. f. [Lot. f. pGmBa. Se observa In unele boli psihice. s. f. a peretelui unei alveole dentare. In unele boli ale nervului optic. rhoiu = curgere. A. In continuare.] Sin. s. secundara . adj. n. [Jr. / ambisexua-lity. s. frecvent In *schizofrenie. a e^amina. mastos = son.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. dim. putere.prii'. [Lat. [fr. hiastos = germen. Gushing. / amenorhee. AMBIDEXTRU. adj.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. s. s. AMELOPATIE. dim. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. ALVEOLOPLASTIE. AMBLIOPIE. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. bolile Basedow-Graves. de la 11 .priv. de la lyein = a distruge. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. metron = mdsurd. anemie. pathos = 6oaid. Cauze: absenta uterului sau ovarelor.mers automat. f. caz In care deficitui de ve-dere este partial. a fibrinei (a. s. ambulator. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. de. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. pantherina. alveoli. / amblyopie. s. de la alveus = capitate.. a modda.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. NA: alveolus. la temnein = a tttia.. f. menos = [und. \Qr. a . s. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. -omo. s. s. frecvent: *pioree alveolodentara. de. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. vecfie amel = smalt. AMELOM. AMBULATOR. In caz de intoxicatie. expresii. [at. putere. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. [Lot. afectiuni ovariene sau uterine. opos = vdz. ALVEOLIZA. m. cu semnificatie patologica. . pi. [Theodor Leber. Sin. A. f. s. ambo = amandoi. s. [Lot. s. / amelopathie.] Sin. / ambivalence. me.-iere. \Cjr. [Tr... A. / ambidexter. / amelia. / alveolotomy. / alveolysis. de. si nu este sin. AMELIE. situat distal fata de canalele alveolare. fibrinoasa) sau. durere abdominala. AMAUROZA.: sinoptofor (v. blastos = germen. de la. m. cu cecitate. f. f. / amasie. de la iilveus = cavitate..] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. prin procese infectioase si de-. [Cfr. acte). s. f.: tifos a. profesor (succesiv) [a 'Scrim. / ambulance. *ameloblaste. ale ambelor sexe. f. s. / alveole. renale si la nivelul SNC. opos = vdz. boli generate (tuberculoza. f. In general complicate) cu necroza.

adj. de ia amibein = a aitema. f. s. cat si ca o baza. de. de ia amibein = a aiterna. bolta cereascd. / amide. este detectata cu ajutorul iodului. f. 2) Amilopectina. / ampholyte. -oi. \Cjr. pulmonar sau cutanat. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . s.. s. adj. / amphophilic. ampho = am6u. ia matus = Beat. / am(o)eboidism. / amygdala.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. aether. s. s. / amibe. s. adj. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. / amphipathique. de obicei prin extensie. Este endemi-ca 'in tarile calde.] Sin.. Ant. / amide. [Gr. Var. b) a. scHim6are. adj. adj.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. scfiim6are. [Qr. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. contracta sfincterele si ve-zica urinara.priv. / amphotrope. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. / amphorisme. / ampholyte. ammoniakon = sore de amoniu.. nonmyelinated. adj. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. scfiimfiare. / am(o)eboid. s. pot fi patogene la om. aither = aer curat.] Sin. n. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. adj. [Cfr. V. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. ektome = excizie. philos = prieten. colici. tenesme. AMIDON. adj. in formele de intoxicatie cronica. / amphipathic. n.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. c) a. Var. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. abdominala . {Cjr. d) nucleu amigdalian. [^r.] Articulatie mixta. tonos = tewiune. -oza . amphora = amfora.: articulatiile intervertebrale. dis = du6iu. s. / amph6tamine. / amiboisme. | Qr. dc. amphophilous. or. amphi = de. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / amphiarthrose.a. AMETEALA. [Cfr. amibiaza.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. / amyelinique. AMFETAMINA. de [a amibein = a aiterna. cu perioade de exacerbare. / amphoteric. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. AMIBOISM. s. / amygdalectomy. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. f. a scftim-60. AMIGDALA. s. [Cjr. gr. a sch-imfia. mai ales daca nu este tratata. a . este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. s. AMIBOID. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. AMFOTER. 2) Grup de compusi cu actiune similara. ampho = aIn6ii. m. amoibe = aS-temanta.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. Ex. arthron = articu[af. suflu). -ind. iar amilopectina o culoare rosie.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. / amygdalian. f. f. s. Poate evolua cronic. / amyelinic. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). modificari de personalitate si. / amphotere.] NA: articulatio cartilaginea. pathos = afrcfiune.*apendi-cele vermicular.: 1) Alfa-amiloza.. AMIBIAZA. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. NA: tonsilla. \Cfr. Sin. / amibiase. / amphetamine. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. adj. amidon. philos = prieten. constituita din lanturi cu ramificatii. de [a philem = a iu6i. AMFIPATIC. relaxeaza musculatura bronsica. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. / starch. s. / amphidiarthrosis. adj. AMIBA. / amphotonie. AMFIARTROZA. mai rar. rezulta doua forme de a. AMIGDALIAN. s. [Cfr. azn . este asferica sau astigmica. f. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. f. amphi = de am6eie pttrti. / dizziness.: amoeba. eidos = forma. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor.. / amphidiarthrose. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). adj. amphi = de amfieti parti. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). [frofiadii (at. iritabilitate.\ privitor la *amigdala. 2) A. f. dizoh>at. emetropie. s. ammattire.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. se numeste sferica sau stigmica. AMFIDIARTROZA. adj. secundare si tertiare. / amphophile.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. de doua on. Consumul cronic de a. celule migratoare) de a emite pseudopode.: vertij (v. f.] Sin : amfolit (v. schimfiare. amphi = de am6e(e pdrpi. s. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. / amphiarthrosis. AMIELINIC. incluzand a. s. f. dextroamfetamina si metamfetamina. 2) De mentionat: a) a. in doua nidduri. dar se poate localiza si la nivel hepatic. f. f. -ism. s. / am(o)eba. f. a scltim6a. f. lat.\ Microorganism unicelular. tonsil.). [Qr. am(o)ebae. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. a'. nmmoniakon = sore di amoniu. / amphiphile. [Cjr. [Qr. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. s. anxietate. a dizoh'a.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. n. amphoteros = care apartine ia doi. insomnie. scade apetitul. A. f. [Lat. / amiboi'de. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. [Gjr. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. / amphoricity. AMFOLIT. / amphotony. racemica si sarurile sale. s. poate deter-mina dependents. vertigo (lat). se deosebesc: a. m. amylum. adj. m. [Qr. m. adj.: amfoter.: suflu amforic (v. amy-lum. de ia philem = a iu6i. s.intoarcere. trope . \Qr. AMIDA.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.] Care se aseamana cu o *amiba.. AMFOTROP. / vertige. miopie). [QT. amygdale = migdald. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. -ism. alcatuila din lanturi lungi.: amoebiaza. amoibe = altemanpd. f. f. / amidon. Amina simpatomimetica. ampho = amEU. s. amoibe = altemanf:d. AMFORISM. Ex. amygdale = migdala. AMIGDALECTOMIE. tonsillectomy. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. adj.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. -enne. AMFOFIL. adj. / amygdalectomie. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. \Lat. m. pi. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . amylon = fdind. adj. Di-gestia a. atat omul cat si animalele. sub forma de lichid incolor. / amphotrope.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. s. m. m. / amphiphilic.u. apartinand protozoarelor. s. AMFOTONIE. a. neramifi-cate. f. ampho = afn6ii. Ex. lytos = distrus. se produce prin intermediul *amilazei. a. arthron = artifiifafte. amoibe = aiternanf. de ia lye in = a distruge. / amygdalien. s. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. {Cjr. am6e[e p(lrti. s.ie.: articulatia temporomandibu-lara. a schimfia. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. amphi = de amfiete parti. s.).. s. . / am(o)ebiasis. AMFIFIL. v. Unele specii de a. Prezenta a. pri-mare.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. myelos = rndduvd. ia amibein = a aitema. / amygdale.). adj.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui.

/ aminopeptidase. amidon. [Gr. / amylo'idose.priv. f. plasis = modeiare. -am . sin. s. a -priv. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. / amylose. Sin. / amyotaxia. gr. s. amylum. / aminoacidopathie. tripsis = frec-are.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid..) In urina. f. s. Cresterea a. de (a mimeisthai = a imita. f. maltoza si dextrine. s. gr.muscni. / amyotrophy. f. [at. -ind. -aza . are si o actiune opusa aldosteronului. s. V. s. ouron = unnd. a . s. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. s. ammoniakon = sare de amoniu. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. s.: tonsilita. Uneori. continand o functie acida. sunt denumiti esenfiali. AMILACEU. tonos = tensiune.) Baza organica azotata. s. f. Sin. ~~~\ AMINA. / acide amine. s. gr. / amyotonia. [Gr. f. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. a-a. 2) Substanta amorfa. amyloidisme.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. f. / amylasuria. treonina.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. adj. / amiloride.: tirozinoza. AMINOACIDOPATIE. ammoniakon = safe. / amylo'lde. myos = musciti. / aminopeptidase. AMINOACIDURIE. s. myos . amygdale = migdaid. amylum. f. amyliim. n. serum amylase. / amygdalite. copt de ta pepsein = a gati. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. haima. s. [at. troplie = firma. amidon. -ind. s. f.. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. A. *boala Wilson etc. f. s. AMIOSTENIE. a . acidus = ami. [Lot.i. a modefa. s. [Gr. f. [Gr. -ind . a priv. s. f. / tonsillitis. AMIGDALOTRIPSIE. s. s.] Prezenta amilazei In urina. fenilalanina si triptofanul). f.: miatonie. -ozti. / amylasemie. putere. s.. *acetilcolina. lizina. gr. [Lat. -aza. f. AMILAZURIE. gr. f.} Sin.\ Element constitutiv al proteinelor. fS-a. clipit rar. In inflamatia glandelor parotide. amidon. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. de asemenea. gr. metionina. *serotonina. f. cistinuria-lizinuria familiala. oligofrenia fenilpiruvica. A. izoleudna. Denumirea de a. const. Sin.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. AMIMIE. [Cfr. Ex. s. [Gr. boli inflamatorii recurente. histidinemia. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. AMILAZA. const. s. care se depoziteaza In organele interne. -ozd . Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. acidus = acru. AMIOTAXIE.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. m. f. sunt molecule care se gasesc la animate. amygdali-tis. 2) A. f. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. valina. gr. ouron = urina. biochim. f. / aminoacidurie.: ataxie (v. congenitus = nascut odatii cu. gr. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a.. adj. m. joaca un rol important In sinteza organica. / amine. -1(0. amylum. f. sthenos = fortd. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora.] Scaderea fortei musculare. [Lat. a priv. f. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. a crea. s. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. gr. m. s.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. V. [Gr. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. si tab. peptos = digerat. *cistinurie-lizinurie familiala etc. [Lat. este de origine proteica. s. / aminoacidopathy.. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. s. de cauza nepredzata. amidon. In *amiloidoza. [Lat.). *histamina etc. sanguina este de ori-gine pancreatica. ammoniakon = sore de amoniu. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. pentru miastenie. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1.] Inflamatia *amigdalelor palatine. s. amylon = faina. amylon = faind. Unii a. f. / amiloride. [Gr. f. / amimie. s. s. / amylase. s. f. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. leudnoza etc. Se disting: 1) A. AMILORID. [Lat. neopla-zii ale plasmodtelor. f. V. AMILOID. biochim. s. [Gr. ummomakon = sare de amamu. m. / amyosthenie. / amylasurie. adj. mimia = imitare.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. salivara si a. f. amylon = faina. s. leucina. acidus = acru. AMILOZA. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor... 8. m. f. indispensabili. -ind. gr. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. / amygdalotripsis.. s.. sides = forma. amylon = fciina. s. adj. myos = muscfii. proteine si alcaloide. taxis = ordonare. myos = musch. a. derivata din amoniac prin substituirea a 1. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. manifestata prin fades inexpresiv. / amylas(a)emia. *catecolamine. si tab. f. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. AMINOPEPTIDAZA. / aminoacid.priv. A. s. amylon = faina. \Gr. [at. mys. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. -aza. Recent s-a demonstrat ca a. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amyotonie. a -priv. dar Indeosebi In ficat. genitus = nascut si gignere = a nafte. amidon. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. / amyotaxie. -ina: I at. a fost data de Virchow.). de ta cum = cu. amylum. -atos = sdnge. Ca urmare. Cele mai frecvente tipuri de a. tattein = a ordona. hemodializa prelungita etc. / amyosthenia. mys. s.] Sin. / amygdalotripsie. gr. de ammiti.. amylon = faina. de la. gr. -e. / amine. care reprezinta 159 . / amylosis. / amylace. mys. A. si amine bio-gene. AMIOTROFIE. amylum. / amimia. / amyloidosis. / aminoaciduria. se gasesc la unele plante. *A. secundara. A. aminoacide. AMIOTONIE. care exercita functii regulatorii: *colina. s. AMILOIDOZA. indud a. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. a carui semnificatie nu este Insa clara. f. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. A. rinichi si splina. [Gr. mys. aranjare.4-glu-can.: amiloidoza (v. s. [Gr. amygdale = migdaia. [Lat. mys. myos = muscfti.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. amidon. primitiva sau primara. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. a digera. *triptamina. zdrobire. a aranja. AMINOACID.. [Gr. fimylum.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. f. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. tirozi-na etc. amidon. In cazul *bolii Alzheimer. ammoniakon = sare de amoniu.. f.. f.). f. / amylase. / amyotrophie. a fost pus In evidenia In creier beta-a. creste. / amyloid. / amylaceous. amylon = faina. AMILAZEMIE. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. de la plassein = a forma.: amiloza.

f. V. \Qr. secundar ai centurii scapulare. AMNEZIC. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. s. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. Ele au un caracter ereditar. s. fenomen observat la om la nivelul ficatului. cu transmitere autozomal dominanta.. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. a sexului fetal. / amniographie. s. / amitose. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. evolutie foarte lent progresiva. anterograda. 2) A. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. f. / amnioscopie. Pe langa transmiterea autozomal recesiva.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.] 1) Care se refera la *amnezie. / amok. amnion = me. s. simetrice. mitos = afo. AMNESTIC. a muschilor gambelor. iar morfopatologic. / amnion. sau f. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei.. mnasthai = a-fi aminti. rinichiului.) AMOEBIAZA. p. Se mai numeste si holoschizis.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. limitate si lacunare (ex. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. / amnesic. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. bine definite clinic. Forma "benigna" este progresiva. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. b. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5.n6.).). ceea ce poate fi la originea unei a. tit [a skopein = a veaea. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. In relatie cu 'cromozomul X. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. 3) A. \GJT. spinale progresive ale adultului. introdus prin colul uterin. fiind compusul de baza . mult mai rare. n.pm'. Deoarece este un examen riscant. / amitosis. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Este de origine citotrofoblastica. [Qr. permite determinarea motricitatii fetale. rare. AMNIOCENTEZA. Indeosebi. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. antreneaza atat o a. mimsthcii = a-fi aminti. In general. o . toxic pentru organismele vii. s. / amniocentese. Var. transparenta. [Qr. importante: 1) A. A. "maligna". / amniocente-sis. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. isterie (mai frecvent a. V. s. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. s. Se disting a. kentesis = wtepd-twa. s. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. f. / amnesia. globale. Se utilizeaza In industria chimica. s. Diferentierea a. / amniography. cu tendinta la distalizare. Inlocuita cu *ecografia. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. m. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. o .\ Care provoaca pierderea memoriei. initial proximale. adj. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. iar uneori si din trunchiul cerebral.recente. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. s. skopia = e. pentru amibiaza (v. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta.: In etilis-mul acut). a.. cat si retrograda. AMOK. f. Sin. AMNIOCIT. Var. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. fie prin clivare. ou f. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare).mbra. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. \yr. si a. amnioa = me. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. graphein = a scrie. [tyf. / amnestique. AMOEBA. a.. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. pot aparea in stari depre-sive. 160 AMONIAC AMNEZIE. urmate de deficit motor si amiotrofii. cu tendinta centrifuga.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. / ammoniac. f.priv. / amniocyte. de ex. spectrofotometrice. Tipuri de a. Poate avea loc fie prin stran-gulare. f. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. ammo-niakon = sore de ainoniu. f. si raptus. m.priv. Memorizarea. adj. subtire. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. a fost.. cu transmitere recesiva. f. sau anterograda {de fixare). n.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s. fdtuiui. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. AMNIOGRAFIE. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. a e^flMtrta. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). dificil de clasificat. s. aparuta In cadrul unei depresii. A. mneme = memorie. AMONIAC.. adj. s. V. cu incidenta 1/20 000 nasteri. auditive sau vizuale. / amok. a. m. cu debut Intre 20-50 ani. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. punga apelor. retrograda). modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. \Cjr. mergand pana la degene-rare si atrofie.: sac amniotic. H-I regiunea proximala. Alaturi de forme de a. Sin. m. s. organice sau nu. tie. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. Mai importante: a) A. si mnasthai = a-fi aminti. b) A.priv. / amnesique. s. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica.: ecmnezie (v. m. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. fenomen psihic complex. / amnioscopy.). fir. / amnesic. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. foarte solubil In apa. s. Sin. Sin. rezistenta. Forma acuta. a . A. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. / ammonia. A. uneori *diabet zaharat.] Membrana limitanta a oului fecundat. pentru studiul caracterelor sale chi-mice.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic.m6rana a fatutui. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. In patologia psihiatrica.. si memorie. amnion = memfirand a fatutui. la a . Compus binar al azotului cu hidrogenul. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. citogenetice. selective. amnesia uitare. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. adj. [Cjr. s. s. -ozd. dilution = mem6rana a fatutui. s. n. s. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. cu membrane intacte.. cu durata de supravietuire de circa patru ani. / amnios. / amniocyte. tesutului nodal. se manifesta Inca din viata intrauterina. AMNIOSCOPIE. \Qr. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. amnezie. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. V. pentru amiba (v.^ammare.. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. f. dar absenta pseudohiper-trofiilor. cu miros iritant. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. care priveste informatiile. / amnestic. f. f. AMNIOS.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. *impotenta.] N^\y.: punctie amniotica. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. AMITOZA. \CJT. n.

gasita. biochim.in monofosfat.\ Abrev. AMPLIFICATOR. s.priv. amoniacul este sintetizat din *glutamina.r. s. / amorphognosia. amplitude. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. f. f. In scop de identificare. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. / ammoniogenese. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. f. cu intensitate rnarila. A. magnetic. s. amoniogeneza. s. s. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. f. ammoaiakon = sore. / amorphe.re. amoniemie. este transformat la nivelul ficatului In uree. In *acidoza. [Lot. Jar In *alcaloza diminueaza. [a ampliare = fl crefte. lipsit de forma. 2) Rareori. activand "protein kinaza A. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. AMPICILINA. / amplifier (electronics). f. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. a . 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. enhancer (genetics). de.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. electronic.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. AMPLITUDINE. cu mialgii si crampe musculare. y. de puls. la nivelul tutu-cor tesuturilor. vecfie amordre = fl mufca. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. / primer. de. / amorce. / ampere. gasita. impresiune. ligand. gashd m apropie-rea timplulw. Astfel. f. sau s. / ampliation. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. g. [Qr.. proteine G. / ampere. In tubii renali. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze.} Oligonucleotid care. s. AMPRENTA. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. gnosis = perce. s. Sin. m apTopie. de amoniac. f. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. f. f. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. / ammoni(a)emia. [Lot. acest proces se accentueaza.si cinematografiata. Ea poate fi transmisa la distanta. des = separat de. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. Este inactivata de *penicilinaza. -ina. AMPLIATIE. profesor la 'Bans. V. f. utilizat In automatizare. endo-crinol. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. amoniu. / AMP-desaminase.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. -onis = mctrire. [ui Jupiter Ammoa din Lima. AMP / AMP / AMP. s. V. s. si tab. AMONIEMIE. c) a. const.. observata. a taia. reactia In lant a polimerazei. [Cjr. receptor. V. la facere = a face. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. de la amplificare = a man (amplus = mare. ampli-atio. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. Tipuri: a) a..] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. f. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. s. cu o tensiune mai mare. m. Consta In formarea. f. marime. si amo-niac. V. de amomu. A. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. AMORF. s. amplificator = care marefte. m. e) a. s. V. dm fr. [Lot. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. engC. -iais == Cargime. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. s. s. adenilat-ciclaza. V. AMONIOGENEZA. / ampicillin. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. de imagine sau a. / amplitude. imprimere = a apasa pe.: primer. paime sau plante. f. Sin. Un curent de un a. s. din Cat. / ampicilline. s. AMORFOGNOZIE. / myoadenylate deaminase. adj. AMP-DEZAMINAZA.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. AMORSA. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. s. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. f. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. [ftfire. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. ammomakoa = sore de amotiiu. m. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. amorce. s. si PCR. V. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. fizician francez.v. AMPER. f. b) a. ureogeneza. m. amoniemie) deoarece.: PCR (v. de obicei electric. empreinte.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat.ve. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. / impression. de luminanta. s. 1) Represarea permanenta. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. s. prin aplicarea pulpei de161 . / amorphognosie. s. adj. / ammoniogenesis. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. V. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. [J~r.). de [a amplus = mare. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi.priv. / ampliation. AMP c. de (a gennan = a produce. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului.). ammomakoa = sore. derivat de. iradierea padentului fiind mult redusa. \G. de. f. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. -aza. n. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. [A5rev.! genesis = producere. const. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene.. parental imprinting. digitale). haima. transporta un 'coulomb pe se-cunda. morphe = forma. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. dependenta de originea parentala. / ammoni6mie.. a . 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. hiperamoniemie. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. s. foto. cunoaftere.. 2) A. f. prin simtui tactil. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. actioneaza ca *mesager secund.5'-monofosfatul ciclic. / amorphous. [Andre Marie Ampere. d) a. v. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. si PCR. si tab. V. (at. f. / amplitude. \Jr. A.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului.re. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. [Qr. AMP-deaminase. / empreinte. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. ficare.). / amplificateur. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare.

Sin. NA: ampulla.. / anaerobiose. ana . amputatm.. s. adj. ana = contra. s. obligato-rie. s. aaa = In susi krotos . [Qr. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). hydor. adj. m. dactiloscopie.. [Lat. fidela. comparabil cu socul anafilactic. venin de cobra. an . anatomist. s. phasis = aparenta. / anaphrodisia. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). -os = aer. iovitura. 3) In stomatologie: copie negativa. f. tonifica si revitalizeaza. phylaxis = protecfie. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a.. AMPUTATIE. adj. a danturii si a tesuturilor vecine. f.ClUaie. pasivS). Exista doua a. de [a akouein = a auz. aer. / anaphylaxie. an . / ampoule.verde. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. de. facultativa. levuri. / anabolisme. dt ia phy-latlein = a apara.). de la phaiaein = a aparea. osteoporoza etc. s. / anaphase. pentru formarea bontului. adj.AMPRENTA GENETICA getelor.: aclorhidrie. ANAGEN. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. A. ANAFAZA.priv.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. f. 1684-17S1:\ V. A. Exista a.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva.priv. khioros . In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. on . [Cfr. / anaphylaxis. / amputation. ana -priv..: a. muschii. adj.: *de-presie a. In prealabil Inmuiata 'in tus. n.: a. ampula..'•tele. 2) Medicament care . anabole = acfiunea de. Anafrodizie. a urea.: C3a si C5a. f.} 1) Care stimuleaza. aphrodisiakos. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. (ikousis = am. Umpluta cu ipsos. la unele microorganisme. f. -eri. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. A. profesor la.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. / analeptic. / anagene. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. ANACROTISM. -oni/i = taiere.] 1) In chirurgie. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. f. [Cfr. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. AMPULA. A. cu ajutorul unui instrument chirurgical. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. -eris.. ANAEROBIOZA. s. f. adj. -ism. iarafi. Ex. gr. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. / anacusis. s. adj.. respiratorii. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.: catabolism. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. rasaritut unei . tot la o serie de microorganisme. n. [Cfr. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / anaerobic. s. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. s. f. permite o reproducere fidela. anabios. ANACLORHIDRIE. analeptikos = care restaureazd. [Lat. an .. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. operatie prin care se separa de organism un membru.: cofoza (v. s. f. adj. orice structura anatomica. [Qr. gr.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. la un al doilea contact cu antigenul. de obi-cei un bisturiu. / anachlorhydrie. -e. 2) Sectiunea traumatica. adj. fiidrogen. pi. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. Vater. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. / amputation.\ Despre cine. aer. In *proba PrausnitzKusIner. s. de ia toxon = sageata. ampullae. s.. A. f. / anaclitique. gr. [Cfr. f. anabole = acfiunea de a urea. / anaclitic. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. [at. gennan .priv. urmata de o anomalie *fenotipica. / anaphase. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. -ind . / anabolism. s. gr. / ampulla. Ex. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. anabiosis = rewviere. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. an priv. / anabolising. f. s. ANACUZIE. ANABIOZA. a scurta. medic si botanist german.priv. [a anaballein = a construi. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. m. iarafi. / anabolisant. ANALGEZIC. [Qr. care. NA: ampulla hepatopancreatica. an . ANAEROB. / analeptique.} Sin. f. a. / anaerobiosis. / anaphylatoxine. ana = in sus. / anaphrodisiaque. mediata de IgE. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa.s. Exista un mare numar de a. f. ANAFRODIZIAC. de la ana = din nou.: carte de identitate genotipica (v. |t/r. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. de a reconstrui. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. aer. Abraham Vater. ANAFILATOXINA. 3) In embriologie. s. un segment de membru si. denu-mita model. / anabiosis. s.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). ampula). Ex. aphrodisia = dorintd sayiaia.i. s. s. / anaphrodisie. A.). n. V. [Abraham Vater.. ANABOLISM. / achlorhydria. adj. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. \Qr. adj. rectala (NA: ampulla recti). s. [Cfr. n. [at.. klitos = desfafurat mapoi. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.. *deletie a unui •autozom. s. n. sau algesis = simtui du-rerif. s. ANACLITIC. s. adj. / anacousie. iarcSsi. si a. afgos = durere. f. / analgesic. portiunea inferioara a *rectului pelvin. / anaerobic. / anacrotisme. prin extensie. profesor la 'Wittenburg. adj. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. Sin. Ant.a produce. m. pe o foaie de hartie. care favorizeaza productia de proteine.priv. / anaphrodisiac. f. ANALEPTIC. s. situata la nivelul duodenului.. \Cfr. {Cfr. ANABOLIZANT. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. s. adj. f. In cazul a. [Cfr. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. f.. [Cfr. f.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. ANAFILAXIE. s. / anabiose. m. oma.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. 'Wittmfiwy. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. de. tesutui subcutanat si tegumentele. V.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. [a ampulare = fl taia. m. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei.in sus.. \Cjr. s. [-Cot. s. partial. a arunca in sus (ana . aer. [^r.. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. s. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. -os = aer. anatomist. hydatos = apa. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. dor. [Cfr. a. medic fi botanist ger-man. / anagen. / anaphyla-toxin. bins = viata. a. anaerqbioza. a arunca in sus (ana = in sus. ana = in sus. phylaxifi = protecfie.. / anacrotism. f. una = contra.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. s.priv.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. / analgesique. -oza .

De fapt. / anaplasia.: 1) A. iarafi. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. s. *A.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. coprologica. vizual. 7) A. analogue. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. analogos = (a fd. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. 2) A. / anascitique. ANASARCA.: boala Schridde. / anastomosis..a distruge) . Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. Ex. bacteriologies sau microbiologica. Domenii de a.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. [Qr. \Qr. / anamnese. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. s. [Qr. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). De obicei.. *euforizant sau *anxiolitic. In medicina si biologie. sarkos = came. / analogous. hidrops fetal. s. anastomosis = descfiidere. de la askos = 6urduf.). de. logos = raport. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. spectroscopica. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. an -priv. histo. ANALIZOR.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. Sin. analyein = a fezoha. f. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. iardfi. f.. de la ana == din nou. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. s.\ Care nu se Insoteste de *ascita. bio-chimica. ANAPLAZIE. se disting nu-meroase tipuri de a. V. [Qr. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. ANASCITIC. De asemenea. / anaplasie. -atos = gura. nu se manifests clinic. / anarthria. ana = in juruij tome = taiere. auditiv. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. / anatomy. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. s. Directii: 1) A. In continuare. ANALIZA. iarafi. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. [Qr. an . s. A. despre o boala In care ascita.. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. 2) A. sarx. (ie. s. / anasarque. de [a temnein = a taia.durere.si citochimice In cursut unei boli. prin extensie. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular..receptor cutanat.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. 6) A. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. ANAMNEZA. s. f. analysis = rezoivare. f. 4) A. patologica sau morfopatologie. / analgesic.} V. Intelege ce i se spune. A. de [a plassein = a forma. secfiune. / anamnesis. a. studiul modifi-carilor macro. antipiretice actioneaza atat asupra durerii.. de. 8) A. la ana = din nou. askites. materiilor fecale. s. f. cu afemie. 6) A. s. anamnesis = re-a-mintire. trofica. 3) A. 3) A. re-[afie. 4) A. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANALOG. glosar informatica.] Comunicarea naturala. 10) A. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. s. adj. f. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. cu producere de *ascita. iarafi. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. *A. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. sioma. metodele de a. ex. lyeiii =. / analgesia. ANARTRIE. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. 7) A. [Cjr. studiul a. Este considerata uneori sin. 5) A. [Qr. / analogue. a. ansamblu de procedee de identifcare (a. algos . in cercetarea stiintifica si In practica medicala. logos = raport.si microscopice.. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. / analysis. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. conform unei anu-mite milrimi. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. adj. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. s. 9) A. n. la. [Cjr. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. segmente ale tubu-lui digestiv. 12) A. coproparazitologica. m. factorials. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. adj.: a. reiatie.] Asemanator. \Qr. f. m. *A. s. Indeosebi In laboratorul clinic. A. ana = din nou. / anasarca. [a ana = din nou. s. a. 5) A. \Cjr. s. s. ana = in juruC. grafica. s. f. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. s. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. chimica. toxico-logica. f. 2) Dis-pozitiv care. In functie de localizare si de efectele In plan functional. Bolnavul afectat de a. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. a mo- ANATOMIE dtia. macroscopica. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. de la ana = cu. / anatomie. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. narcotics prezinta si un efect sedativ. analog. si hidrops. an -priv. 4) A. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. [Qr. ANATOMIE. de regula frecventa. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice.. dar. f.] Stiinta structurii organismelor vii. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. / anarthrie. f. / anascitic. / analysor. f. statistics. ana = din nou. taire / f(o)etal hydrops. *A. adj. f. comparata. metoda de a. In cazul polarimetrului. f. [Qr. a. adj. V. dezvoltarii. poate dti si scrie. embriolo-gia structurala. dispersiei. f. m. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. radiologica. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. spe163 . sunt utilizate.priv. f.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. ANALGEZIE. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. plasis = nwdelare. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. care poate genera 'farmacodependenta. deopotriva. In medicina.. / anastomose. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. calitativa) si de determinare (a. / analyseur. / analyse. s. s. ANASTOMOZA. 11) A. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti.

a. \Qr. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. Totodata.: obezitate a. purificata. / androgen. / androsterone. / endurance. andros = 6ctr6at. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. ANDROQENIC.. ceea ce este inexact.: androgin (v. f.] Sin. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. normo-crome si hipercrome. m. ankylostomiasis. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. cardiovasculare.t. s. andros = 6(lr6a. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. andros = biirbal'i [at.. A. pausa. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. / androide. f. s. f. s. caninum. a. 3) A. [C/r. s. [Qr. aner. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. a. Care se refera la hormonii sexuali masculini. m. logos = ftiin. a. ankylos = mcovoiat. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. m. creat prin analogie cu "menopauza. gyne. fara tulburari importante. aner. s. -ina . oner. [Lot.r. [C. s. loxikon = otravO. eidos = formd. 17cetosteroizi.\ Toxina bacteriana (tetanica.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. / androgyne.) care. In unele anemii (ex. adj. [Gr. americanum sau Necator americanus. f. / anatoxin. Pe de alta parte. / endurance. Ex. diminuarea *reflexului cremasterian. cw6at. 164 ANDROGINOID. normodtare si macrocitare. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. Specii: 1) A. / ankylosis. f. ANATOXINA. de-oarece. la altii la peste 70 de ani. andros = IJOrlJat. s. cu absenta .. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. jumatate barbat. / encoche. f. f. / ancorage. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. adj.f:d. [Ofr. ANDROGIN. altitudinea. adj.] Care prezinta caracteristid masculine. Alte ex. m. oprire] Termen de origine franceza. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. nu este o boala. ANDROLOGIE.] 1) *Hermafrodit. f. s. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. s. ANCHILOZA. un traumatism. / andrologie.. Sin.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. 's. 2) In practica. / androgyno'ide. aner. s. [Qr.. adj. / an(a)emia. s. Tsi pier-de activitatea toxica. s. [Cfr. / male climacteric. 2) A. adj. cat si concentratia hemo-globinei. ANDROSTERON. s. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. / androgene. ANCHILOSTOMIAZA. s.. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. indurare = a. encocAe. n. In engl.] Boala provocata de 'ancylostoma. Cel mai frecvent. Asigura stabilitatea protezei. oner. organismul se poate adapta. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. unde provoaca microhemoragii repetate. / annelage.. anchilostomiaza. adj. f. V. f. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. n. adj. neuropsihice. ca modul de viata. / androgenic. ana = contra. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala.). aner. s. / . andros = 6iir6at. neurovegetative si osoase. adj.] Despre o substanta. gynai-kos = fe. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. s. stoma. gyne. -aza. ANDROID. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine.. ankyra = ancorH. [^r. / ankylostomasie. topografica. / androsterone. [Qr. dm gr. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. V. f. gr. prin Indepartarea. adj. precum si o serie de tulburari. f. an . de osificare. / hookworm disease. ANDROPAUZA. m. ANCOSA. de regula endogena. In plus. de utilizare a termenului: a. ankylostomiase. 4) A. ci un simptom In numeroase boli. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. aaky-losis = curBurd. / andrology. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. / andropause. de intensitate mica sau medie. de ia ankylos = wcovoiat. aner. eidos = formO. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. / ankylose. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. f. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. A. / anemie. s. s. studiul particular al unor organe sau zone din organism. gynaikos = femeie. s. / androgynie. Manifestarile a. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. determinata de *aplazia medulara globala. In continuare o serie de tipuri principale de a. ANDURANTA. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. ankylostomose. Principalele criterii de clasificare a a. / anchorage. f. f. A. gyne. ANDROGEN. / annealing. Se disting doua tipuri principale: a. aner. m. stereos = solid.: boala Griesinger. f.] Studiul anatomiei.. stoma. Ex. andros = ftCafial. haima. f. fiecare din cele doua a. andros = b&rbat'i gennan = a produce. androgyne.fameu. / android. V. cw6at. atos = gurd. varsta si sexul. variabile. f.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). ANELAJ. de. s.] Diminuare importanta (a. 2) Sin..] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. s. duodenale. ANCORARE.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. gyaaikos . s. pentru v&rfut sQgefiCor. daca evolutia a.me.. f. clasa Nematoda. s. f. [Cfr. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. / androgyne.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. [Jr. Sin. mtOri. s. a deficitului de fier din alimentatie. f. este lenta. Rezulta anemie. \Qr. s. ANEMIE. / androgynism. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. ANDROQINIE. pausis = mcetare. cur6at. 8) A. [Qr. a impuritatilor. m. o serie de variabile. [Lot. partiala) sau suprimare totala (a.: toxoid. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. s. consednta a unui spasm sau a unei amprente. radioscafo-ulnara. care promoveaza *masculinizarea. chimica sau imunologica. brasiliense. s. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. / androgynous. in relief} V. adsorbita pe gel mineral si a. si artrodeza. unde se formeaza papulopustule. ia toxon a sdfleatd. se poate produce dupa o afectiune articulara. A. jumatate femeie. f. Spre deosebire de menopauza.: androginoid. / androgenique. difterica etc. / anatoxine. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. s. andros = tidrbat. depind de deficitui androgenic.. a cadi a se of:e[i. s.priv. anco-ra. ankylos = Incovoiat. sau poate fi provocata chirurgical.: a.

ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . "imunoglobuli-ne G si M. h. cuprind: a. prostata). sunt normocrome. Sin.). care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.: cloroza (v. *a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.). A. v. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.). si boala Imerslund-Najman.: drepanocitoza (v. A.). A. A. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. 2) Izo. *lactatdehidrogenazei. reactivi la temperatura corpului. 1827-1892.: boala Banti (v. infectioase.: anemie sideropenica. Acesti autoanticorpi. abandonat. probabil. Indeosebi *botriocefaloza).: -talasemie majora (v.a. A. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei.: sindrom Martin (v. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. a. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. Sin.).: boala Silvestroni-Bianco (v. Tip de a. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. anatomopatotog itatian. 1852-1925. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Sin. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). m.: anemie nutritionala (v.: fransfuzie cu sange incompatibil. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. *bilirubinei. i.). determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. acid folic). m. A. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. A. unele parazitoze. Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. stomac.). ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia.: a. Uneori este considerata sin. In eritrocit. h. Tip de a. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. unele *a. V. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. A. definita prin diminuarea productiei medulare. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. Sin. anemie hemolitica autoimuna. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. Sin. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia.] Sin. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. proteine sau vitamine). talasemie). al bolii Biermer (v. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. cu *a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). Boala survine la copilul mic sau la adult. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin.: boala Biermer (v.). A. A.). m. [T/iomns Bentoa Cooley. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. sarcina. din cauza aportului deficitar de fier. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. [diiido Banti. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia.). A. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . Orice tip de a. A. Sin.} Sin. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. [Anton Biermer. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. A. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).). •mu&t. aplastica. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.: boala Lederer-Brill (v. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi.: anemie carentiala. drepanocy-tic an(a)emia. gennan. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. h.: boala MinkowskiChauffard (v.). h. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. sarcina cu imunizare fetomatema). Sin. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Sin. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. profesor (a ffcrenf. V. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. f. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. si anemie aregenerativa. *A. pediatru american. cu volumul globular mediu peste 110 m3.: boala Hayem-Faber (v. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. *gastrectomie).ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. Sin. Biermer (sau *boala Biermer). tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. 0 serie de a. istoric. reumatismale sau maligne. catre varsta de 60 de ani. Este determinata de absenta. m. produsi de sis-temul imun al bolnavului.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. A. 1871-1945} Sin. denumite imunoalergice. A. este. Sin. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. feripriva. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. nutritionale (ex. h. A. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina.

cu supraIncarcare secundara cu fier. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. sub care sunt reunite diverse a. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. an . / anesthesique.).. s. s. an -priv. s. produsa Intr-un interval scurt. s. denumite mdeosebi In functie de localizare. s. pediculata sau nu. c) a. Uneori se constata enzimopatii. 1. m. de regula.. logos = ftiMtd. dolor. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. ca urmare a stazei acestuia. s. r. \(jT. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3).). f. s. / anergie. administrate prin inhalatie. on .\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat.. soma. aistesis = se-mafic. s.. A.). In care abolirea sensibilitatii. acfiune. catre maturare. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. s. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. tocoreg/bna/a. (khroma. an . pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. anencephaly. a.priv. [Qr. f. -e. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. i.priv. etiologice. f. peridurala. cu = bun. adj. Ex. s. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. s. [Qr. anevrysme.. / anencephalia.afie.] Numar anormal de cromozomi. f.. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. di (a aneurynein = a duata. rahianestezia sau *a. / aneusomy. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. g.: boala a. ANESTEZIE. adj. [Cjr. nu evolueaza normal. Sin. cu exces de mieloblaste. [Cjr. abundenta. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid.priv. a. / aneuploidie. / anergie. ANESTEZIOLOGIE. / anevrisme. . f. ANEVRISM. [GJT. / aneuploidy.. non-volatile. (fibroma. Grup de compusi care...] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial.). de la e = in.). aisthesis = sematie. ca si a trombopoiezei).: monosomie). caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. termica. spontan sau voluntar. / aneurysm.. f. [Cjr. Grup de medicamente care provoaca somn profund. (v. Malformatie sacciforma sau fuziforma. ANEUSOMIE. -atos = cuiowe. n. -atos = corp. / anesthesie. b) a.. enkephalo = creier. Sin. desi produse din abundenta. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. / aneusomic. ANEUZOMIE.priv. -atos = Corp. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. si aneuzomie. V. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. r.: aneusomie. In plus (ex. / anencephalie. f. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa.. de la ergein = a iucra. aisthesis = senzatit. oneurysmo = [lugire. f. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica).). an . s. adj. prin infiltratie sau pulverizare. ergon = tucru.priv. localizata pe traiectui unei artere. / an(a)esthesiology. a. s. an priv. an . an . cu numeroase sin. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. / aneusomique. / aneurine. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. adj. s. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. / an(a)esthesia.. ANERITROPSIE.... Sin. slabiciune si paloare.} Absenta perceptiei culorii rosii. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. sideroacrestica). care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. [Gr. eidos = formd. Var. si a. Metoda de *a. s. f. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. erythros = rofu.: anemie feripriva (v. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. a. s. s. fiind considerata o stare preleucemica. ANENCEFALIE. / anergia. [Cfr. care. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. reprezinta o varietate de *dicromatism. a) a.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. g. pentru aneuzomie (v.: anemie sideroacrestica. A. \Cfr. ANEUZOMIC. include sange si. Var. f. s. adj. uneori. / anerythropsia. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. -atos = culowe. f. In continuare. ANEURINA. se. de ex. f. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. s. / anesthesiologie. / aneusomie. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. generate). Se disting.: anemie sideroblastica (v. an . reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. Sin. Se disting numeroase tipuri de a. cheaguri sanguine organizate sau nu. [Cfr. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. tuberculinice.priv. adj.priv. ANEUPLOIDIE. sensifiiii-tate. Se disting: a. ca si o serie de boli dificil de clasificat.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. an -priv. A.: trisomie) sau In minus (ex. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. a unei artere intracraniene localizata. locale} sau generale (*a. f..priv. n. Ex. A. A.senz. m practica. genera/a.. an . aisthesis =. la baza creierului. Termen.\ 1) Care provoaca *anestezie. eel mai evident este eel al a. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. f.). 'Daltonism pentru culoarea rosie. prima din cele trei culori fundamentale. / aneurin. ANERGIE. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. [Qr. A. tactila).. sensi6ili-tate. / an(a (esthetic. [at.: vitamina B. / anerythropsie. apsis = I'edtTe. eii = bun. termica. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. A. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia.nsi6i[itate. In contact cu un trunchi nervos.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica.). ANERGIZANT. A. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. volatile sau gazoase. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. r. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. *sarcoidoza etc. ANESTEZIC. eupfoos = favora6ii. tfilatatie. toca/a. / anergisant. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. m. soma. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. s. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. V.. f. f. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. tactila etc.

de obicei. s. uni (ad . Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. plastos = mode. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. a. Intre tunica interna si cea externa. pectorala. / herniation. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. *A. f. a unui hematom care constituie un sac fals.: anevrismoplastie.. nngeion = vas.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. infectioase de origine bacteriana. m.). Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). a impieti). -ita. intestinala. angiite. [Lat. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. amigdaliana. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. / angeitis. 2) A. a sufo-c-a. a. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. Denumirea este improprie. aneurysma . alantoida. s. 1) A. ANEXE. In caz de anevrism fuziform se practica a. langa. mi (ad = catre. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. francez. rhaphe = sutura. ANEXITA. f. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. a persistat este *a. reconstitu-tiva. diCatafie. medic. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. de la angere = a strange. / annexes. a. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. Sin. s. de (a aneurynein = a dilata. f. 'granulomatoza Wegener. ektasis = di[atafie. / anevrismectomie.: parul si unghiile sunt a. ovalare.catre.] Inflamatia *anexelor uterine. pi.. s. disectie aortica. temporala. f.la. A. Mai rar. limfangita etc. flebita. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. cu refacerea arterei. s. [C?r.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. [Lot. a/ aortei. cuprinde nu-meroase varietati. quinsy. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. tonsilara.\ Tesu-turi. f. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. pi. s. f. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. Conga. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. s. a. la. f. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. *A. sau gr. superfidale. angeioa . / aneurysmoplastia. ditataf-ie. amniosul. Termen engl. consednta unui traumatism. a modda} Sin. a wnpietl). f. angina = sit/ware. placenta si cordonul ombi-lical. f. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). 167 . engagement. ANGIECTAZIE. angor abdominal (1). / angiectasls. adnexus (annexus) = le. prin diverse procedee.. [Qr. f. Sin.twn. [Gr. 'Eons. *arterita gigantocelulara. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. urmata de sutura. *periarterita nodoasa. In aproximativ a doua saptamana de boala. Ansamblul constituit de catre ovare. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. ale pielii. f.ti de.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. A.. / angeite. In functie de localizare si de natura infectiei.a dilata. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. nectere = a (ega. sore throat. / anevrysmoplastie.ga.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. difterica etc. Uneori. *sindromul Cogan. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare.iargire. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. ANGINA. / anevrysmorraphie. V. [Lat. d. / adnexa. pentru desemnarea a.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. d. f.: anevrismorafie (v.was. dilata^ie. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Ex. s. in canalul medular cervical. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. Pentru a. 4) 1n obstetrica. [(yr. Este. a. se produce la nivelul tunidi medii a vasului.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. aneuryaein . Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. f. [Cjr. s. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. / angine. rezultand o dilatatie cilindrica. aneurysma = iargire. Ex. s. ia '}{6pitau\. de. ANEVRISM DISECANT . ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. vasculita. phlegmonous angina. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. faringiana. lupus eritematos diseminat. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. ANEVRISMECTOMIE. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. s. s. s. nectere = a iega. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. In cazul a. trompe uterine si ligamentele uterului. 1S37-1914. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . f. de la aneurynein = a dilata. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. dermatomiozita. f.: vascu-larita. s. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. dc. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. aneurysma = iargire. / angina. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. / aneurysmorrhaphy. / engagement. Termenul a. / angiectasie. adnexus (annexus) = [egdturd. ANEVRISMORAFIE.\ Semn patognomonic. Flegmon sau abces amigdalian. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. deoarece cauza a. f. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. comunicant cu artera printr-un colet. / adnexitis. nu este o *micoza. ektome = esfcizie. ANGEITA. de la adnectere (annectere) = fl iega. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. f. cerebrala. -ita . In prezent. de [a adneclere (annectere) = a lega. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Consta In deschiderea pungii anevrismale. la plasucm = a forma. s. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. inclusiv a "amigdalelor. ANGAJARE. ANEVRISMOPLASTIE. s. s. In contact cu o leziune arteriala. s. Tumora vasculara determinata de organizarea.). singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. din interiorul acesteia. v. / annexite. In cadrul unei formatiuni comune. / aneurysmectomy.: a.

induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. 1862-1950} Sin. dur si foarte dureros. 'Berlin. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. graphein = a scrie. kolon = mtestin gros. angeion = vas. 3) A. f.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. sindrom Prinzmetal. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. Prognosticul a. noaptea. cordw-iog americon. o parte din cavitatile cardiace. [Gr. Solutii terapeutice. 1908. graphein = a scrie. Denumire generica pentru toate a. / angiocholecistographie. la gennan = a produce.sau intrahepatice. este totdeauna grav. In cazul a. care. ANGIOGRAFIE. fiuor. V. m. variant angina pectoris. m. acuta coronariana febrila. f.n.). angine de poitrine / angina pectoris. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. angeion = vas. cu rise de infarct si moarte subita. Denumita si stare de rau anginos. Sin. -it5] Inflamatia canalelor biliare. -onio. s. pneumococ sau stafilococ. gat. / angiocardiography. s.] Inregistrare. A. s. khole = bil&i kystis = sac. / angio-genesis. s. / angiocholecystitis.} Sin.).mie. ANGIOCOLECISTITA.. kystis = sac. uneori la ora fixa. s. pseudodifterica. s. pediatru german. In care crizele survin spontan. s. ANGIOCOLEGRAFIE. gr.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. genesis = producm.: angina de piept. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. graphein = a scrie. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. prelungite. gennan = a produce. f. f.. crize care se agraveaza rapid. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. fiind denumita In aces-te cazuri a. dupa pranzuri.6. boala Heberden. f. s. instabila. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. s.. "cu tendinta de extindere In profunzime.: angiografie numerica (v. / angiocholite.] V. s. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. pe. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. angeion = vas. A.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. angiografie numerica. *heparina si *interferon. c) durata: scurta (minute). angor abdominal (2). a. agentui patogen In *difterie. Cauza a. Sin. V.: angina ulceronecrotica (v. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. [C. / angiofluorographie. \Cjr. Sin. •V. a. / angiographie. efort. s.). ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina.). angeion = POSi blastos = ge. extra. bactinoiof) pi e. f. / angioblast. n. p. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. dimineata si seara. p. u. frig. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). PlanseuI bucal este ridicat. -ita. / angiocholecystite. fluor. s. senzatie de moarte iminenta. A. kcirdia = iniw. angeion = vas. ANGIOBLAST. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. [Cfr. 1820-1910. angeion = vas. / angioblastoma. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. [Cfr. / angiofluorography. [Myron PrmzmeInl. oris = curgere.] Sin. ANGIOCOLITA.). limba este Tmpinsa si ea In sus. reflexa. fara unda de necroza. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare.: infectie Vincent (v. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. din (at. spastica. -ina. devenind tot mai frecvente. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. graphein = a scrie. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. Tumefierea. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice.. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. [Cfr. p. 1'e. si angina pectorala. angeion = vas.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. emotie. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. intricata. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. [Eduard Heinrich Henoch. In cursul *cateterismului cardiac. f. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. khole = Bita. f. ANGIOCARDIOGRAFIE. acompaniate de *angoa-sa si. infiltrat. proteine angiogenice. Sin. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. prof&sor'Ca Saris. s.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. / angiocholecystography. / angiography. ANGIOGENEZA.. / angiocardiographie. 5) A. V. dupa injectarea unui *mediu de contrast. p. [C)T. spat finer. aspectui clinic al *a. ANGIOBLASTOM. s. n. Stuttgart. / angiogenin.pidemio[og francez. 4) A. se complies cu 'infarct miocardic. de. de decubitus. s. iar "coronarografia releva stenoza importanta. f. are o evolutie grava. In circa jumatate din cazuri. f. s. cflirurg german. extractii dentare). f.). 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. f.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. de tip Prinzmetal. 2) A. survenind de mai multe ori pe zi. mandibula. s. s. p. s. / angiogenine. f. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. angeion = vas. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave..} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. Forme clinice de a. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie.: angina vasospastica.zica. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. In general.] Sin. stenocardie. si sindrom de ischemie-leziune. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene.: 1) A. f. f. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. colan-giografie (v. i. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. cingeion = vas. [feim Hyar.: In cazul fe-brei tifoide). f. angRion = vas. ANGIOFLUOROGRAFIE. [Cjr. / angioblaste.] Sin. s.: angina Henoch. fiind inhibat de *steroizi.: colangiografie (v. blnstos = gennt.: hemangioblastom (v. f. / angioblastome. / cholangitis. s. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). [Cfr. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. / angiogenese. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. lungi si spontane. b) circumstante. vezica. sau cardioangiografiei selective.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. este produsa de streptococ. Mai rar. interscapular. / angiocholegraphy. khole = biia.. cu iradieri In membrul superior stang.r.inihe Vincent. f. angeion = vas. . [CfT. cu o cadenta rapida. \Qr. s. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. iar In o treime din cazuri a. ANGIOGENINA. 6) A. n. uneori. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. graphem = a scrie. / angiocholegraphie. spontane. angor pectoris.

: sindrom Cobb (v. / angiome. Poate avea diferite localizari. s. f. angiotonin. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. angeion = vas. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. stenos = strd-mt. s. meningiene.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. f. [at. si tab. angeion = vas. span = a trage. / angiospasm. f. / angiopthy. de la. endocrinol. -aza .] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. / angiotensinogone. -oma. myos = musclii. rezulta din a. element precursor al *angio-tensinei. sarkos = came. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. keratos = corn. Sin.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine.: angiotonina si h. / angiotensinase. / angioplastie. ANGIOTENSINA.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. [Qr. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. V. f. / angiospastique.: 1) A. I este un decapeptid care.] Ingustare a vaselor sanguine. [Qr. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. f. / angiomatose. / angioscintigraphie. ANGIOMATOZA. \Cjr. m. s. tensvs. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). m. I) denu-mit a. sin. / angionecrosis. [Gfr. stoma. a nwd'eCa. [(77-. hypertensin. frecvent. n. s. [l^r. tendere = a wtind'e. mgustare. angeion = vas.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare.. boala Lindau. de [a. angeiologie.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. si AT. m. mys. si AT. A. naevus vasculaire / spider angioma. angeion = vas. / angioneuromyome. produce} Alfa. accidentele vasculare cerebrale. keras. I). -oma. s. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. II. s. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. mys. -oma. ANGIOKERATOM. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. n. angeion = vas. f. s. f.. graphem = a. neuron = nerv. s. / angiostenosis. ANGIOSTENOZA. s. Sin. 'in continuare. gennan = a. ANGIOSPASTIC. plastos = modelat. angeion = pas. (at. dt la. [Cfr. s. ANGIOSCOP. / angiology. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. Tip de a. / angiotensin. spasticufi. dilatare.r. / angiosarco-ma. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". [Cfr. -oma. / angiomyoneuroma. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. 2) A.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. ingust. angeion = vas. s. scintilla = scantde.} *Necroza peretilor unui vas. re-zulta din a. s. ANGIOTENSINOGEN. angeion = vas. tumora glomica (v. ANGIOPATIE. f. m. adesea congenitala sau genetica. sub actiunea 'enzimei de conversie. s. retiniene etc.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. spustikos = care trcye mauntru. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine.. angeion = vas. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. gr. s. s.} Sin. ANGIOSCINTIGRAFIE. -alos = jfura. m.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. f. pathos = 6oa[a. omd. angeion = vas. de la tendere = a mtinde. s. Au fost descrise mai multe a. / angiostomy. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. ANGIOSPASM. scrie. [Qr. / angiokeratome. / angioscope. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. [CJT. s. angeion = vas. ANGIOLOGIE. / angiomyoma. V. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. s. m. Imaginea este apoi restituita. ANGIONECROZA. di la. angeion = vas. f. angiotonine. / angiostenose. -oza. V. cutan^e / Cobb's syndrome. In regiunile temporala si occipitala. s. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. f. logos = stiinta. / angiotensinase. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. s. ANGIOMIOM. Sin. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). / angiopathie.?(amina. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. adj. 169 . s.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. / angiologie. [Gjr. s. s. f. skopos = observator. / angiokeratoma. / angiomatosis. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / angio-tensinogen.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme).] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. const. Sin. [at. a mcorda.).rtensina. 3) A.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. [Qr. din gr. s. 4) A. / angioscintigraphy.: boala Rendu-Osler (v. ungeion = vas. -ina'i gr. \Qr.. f. n. retinopatii etc. s. f. a. a. nekrosis = mortificare. [at. f. f. In cazul vaselor mari.] Boala. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. congenitala sau dobandita. s. myos = musctii. ANGIOSARCOM. m. prin crize de epilepsie. de asemenea. ANGIOM. s. / angiotensine.] Tumora vasculara circumscrisa. f. de [a skopein = a video. n. [Qr. [C. [Cyr. a.-globulina de origine hepatica. spasmos = contracfte. s. hypertensine.ipe. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. si boala Fabry. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. IV. f.). gr. s. anterioare. ANGIOPLASTIE. -inn.. Ill. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. stenosis = strdrntare. / angiomyome. sarx. (cu subtipuri). adj. angeion = vas. -oma. [at. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. angeion = vas. s. angeion = vas. e. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. s.). tensus. s. Poate consta In sutura. dezobstructie. / angioplasty. -ma. V. / angioscope.. s.). / angiosarcome. m. I). Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. / angionecrose. A. tensus. [(^r.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. s.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. / angiospasme.. Sin. angeion = vas. dt la plassein = a forma.. gr.'. / angiostomie. ANGIOTENSINAZA. angeion = vas. incorda. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. ANGIOMIONEURINOM. [Qr. n. ANGIOSTOMIE. / angiospastic. II poseda receptorii specifid AT.: angiografie digitala. f. angeion = vas. A. n. a mcorda. f. / angioma. m. [Termenut a rezultat din doua. n.: gamaangiografie. de la nekros = moarte. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. s. tendere = a mtinde.

de Ca inIcfitinus = interior. isos = egal. n. histos •= tesdturd.: angina intestinala. -ozo . ANILINGUS. an • priv. (a anguis = sarpe] Sin. ANIZOFORIE. adj.). s. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. m. de valoare mica.. ANIZOCITOZA. = celutd. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. acuta sau cronica.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.] Inegalitate pupilara. s. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). m. [Qr. ANION. ANGSTROM . / anisocoria. in ara6a -ainil. [QT. f.). f. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). [Lat. [Lot.: unghi (v. s. m. Bioxid de carbon (v.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. -oris = sufocare. Ant: izeiconie. accelerarea respiratiei si pulsului. an -priv. spinal. [^r. / anhi-drotic. / anhidrotique. isos = egal. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / anhedonia.. {Qr. f. transgenic. ANHEDONIE. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. \'Jr. lui Houssay. an . / animal.. acompaniaza formele severe de *anxietate. -oza. / aniseiconie. f. -oris = piept. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.. [Cfr. / anisometropia. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. f. ANHIDROZA.i isos = egali kore = pupita.: acelular (v. ANIZOCORIE. Evolutie.tie.. obser-vata In aortita abdominala. angiiilla = fipar.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. s. adj. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. plasmatici sunt dorul (Cr) si a.] Lichid uleios toxic. inteslinum = intestw. ori functionala Cin diferite boli). s. [Lot. angoisse. cu Jena respiratorie si cardiaca. f.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. / anion. Ant. [Aiders /ens Angstrom.] V. s. bicarbonic (HCO^). a se comporta} *Strabism latent. considerate de origine neurovegetativa. s.. an * priv. \Lat. angor intestinal. s. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). fiziologica. Sin. f. pectus. f. f. s. s. deci fara comuni-care cu creierul. f. / anisotropic. s. ikteros = gai6enare. hematologice (anemie) si tulburari digestive. abdomen. / aniline. / aniseikonia. opos = vaz.1 nm.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. Sin. e) a. hidros = transpiratie. si anilism..] Intoxicatie cu anilina. \Lat.. / Angstrom. de (a anima = suflet. / angulus. / anhydrase. / anhiste. / anguish. adj. n. s. lingere = a /inye. f. / Angstrom. isos = egal. s. stare de rau general.. s. angor.). kyiof. egal cu 109 m. ANILINISM. isos = egai. ANIMAL. / anilism. f. 2) A. V. si apa.priv.ANGOASA ANGOASA. / anisotrope. Are M. 170 ANIZOTROP ANILINA. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. \C. {Cjr. hidros = tra. s. s.). / anisocytosis. angle. / anisochromia. s. 2) Care apar-tine organismelor. s. an -priv. an -priv. -atos = cu[ciare. an * priv. imperceptibila. Conform SI. de (a ienai = a merge.: Strongyloides (v. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). an • priv. / anisocorie. on -priv. c) a. de. Var. ANIZEICONIE. f. cu maduva spinarii sectionata. s. / anion. n. s. ](^r. s. [Cjr. [^r.. s.] Sin. f. f. [Cfr. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. 2) In particular. relativ mica. [(yr. rasuflare} 1) Organism viu. / anisocytose. surve-nind In general dupa mese. / anguillula. -ism. f. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. / anhydrase. d) a.. ANGUILLULA. animal. f. ANICTERIC. khroma.).priv. trope = Intowcere. -minis = preve-stire. m. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. a tainui si omen. f.. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. f. hiperfagic. s. ANIZOTROP. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. f.)..i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. f.: angina abdominala. m. / anisometropie.). [Qr. anger. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. [Cjerm.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. pentru angor abdominal (v. -ozo. ops. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.. f. hydor. adj. m. ANILISM. -a]-nil. adj. m. s. / aniline. ANHIDROTIC.. / anisophorie. s. s. fizician fi astronom suedes.: *izocorie. n. adj. s. s. / anisochromie. [C/erm. / angoisse.] Sin. cu formula CeH5NH2. b) a. / anguillule. / anicteric. ca o consecinta a hemolizei. f.: angina pectorala (v. in arafia. s. ANGULUS. Var. -oris = sufocare. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. incolor. A. angor. Poate fi profesionala sau accidentala. Aceste reactii. radicalii acizi sunt a.. isos = egoi. ca si In microscopia optica. ingust. cu rol In vederea stereoscopica. coif} Sin. anhistous.i icier} Care nu se msoteste de *icter. s. angu-lus = ungfii. tesut. n. v. / anhidrosis. isos = egai. ion = migrator. Principalii a.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus.: a. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. Var pentru anilism (v. Var. Carboanhidraza. ana = m sus.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. s. s. Se deosebesc: 1) A. anus = smut.nspira.). vedere. ANIZOCROMIE. adj. uneori fortata. eikon.: anilinism. metron = masura. / animal. In compozitia sarurilor.. s. f. AN IZO METRO PIE. s. . on priv. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. ANHIST. s.. s. Simbol: A. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. 1814-1874. angustia = loc strdrnt. In anemiile hemolitice. prin 'casexie sau infarct intestinal. si se manifesta prin fenomene nervoase. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. s. adj.•priv. de la trepein = a intciarce. m. / anhidrose. \Cjr. / angle. -oris = sufocare. transgenic. / anhistic. Anilm de [a Anil = indigo. / anicterique. / anilingus. / anilingus [Lot. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. ANHIDRAZA.: coexistenta de *macrocite si *microcite. s.r. avand senzatii. adj. / anisophoria. hydatos = apa. on . [Lot. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. de la Anil = indigo. an • priv. m. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. abdominalis. angor abdominal (2). de control. animal = fiintS vie. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. Anilm.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. an . miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. / anilisme. din iat. / anhedonie. phorein = a se simti. rotator.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. adj. deoarece are M. ANGOR ABDOMINALIS.

ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. pentru anchilostomiaza (v. f. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. f.. {CJT. ANOSMIE. malariae si ovale). ANKILOSTOMIAZA. / anopie. f. Desi ar putea prezenta interes. s. gr. pozitiei. drum.priv. gnosis = perrepere. / anosmia. s. [Gfr. an . ANORHIDIE. Sin. -aux. tinand seama de sensul curent al cuvantului. ANODONTIE. cHimist. adj. s. 'agnozie vizuala.a.priv. indolor. \Gr.: anorexia nervosa. functiei sau comportamentului "normal. onyx. s. ANKIRINA. ana = fn sus. prin exces.} Care este contrar structurii. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. de [ege. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). organum. 'M'anc Hester... cu hipermetropie (v. ina. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. [Lat. V. orexis = apetit. aorma = reguid. Var. s. Se sustine ca a. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.} 1) Care diminueaza apetitul. 3) Uneori sin. iar cele infe-rioare lui m . on -priv. Ex. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. Sin. on priv.] Electrod pozitiv. m.priv. / anonychia. s. anorexie mentala. / anopsia. conductivitate electrica. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. organon = instrument. care nu respecta norme sau legi. dilata-bilitate.: fosfor a. f. 1) an . / abnormal. / anomalie.). benign. V. V. ANONICHIE. ANOREXIGEN.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f.. f. s. viteza de propagare a sunetului. profesor la. Se gaseste In banda (4. / anodyne. f. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. ANOFEL. [Qr. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. ANOFTALMIE.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. / anomie. f. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. s. / anosodiaphoria. orgtinikos = referitor la un instrument. s. adj. de obicei "congenitala si *familiala. f.] Absenta simtului odoratului (mirosului). V. sau mineral.. adj.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. an • priv. an -priv.reguiarita.} Gen de insecte (tantari) Diptere. f. s. psihopatie.). odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. anomalus.: protanopie (v. In acest caz. anorexia nervosa. |^r.priv. an • priv. adj. / Anopheles. / anisotropie.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. / ankyrin. anomaliu = tte. [Qr. s. [C?r. si monorhidie. fiz. / inorganic. a. s. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. Evolutie imprevizibila. d wufi sufere-a. f. / anophthalmos. de [a trepein = a inloarce.priv. / anorchia.. prin Intepaturi. / anodin.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. s. din [at. osme = miros. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. / abnormality. ANOMIE. adj. spre deosebire de *monoftalmie. / anodontie.. anomalous. adj.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. 1766-1844} Sin. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ANORMAL. ideal cristalele. f. f. s. [Cyr. / anodontia.priv. ab = indepartat de. 2) Absenta vederii. m. hodos = cole. Femelele (hematofage) sunt vectoare. s. termenul este putin utilizat. ANOPSIE. octontos = dinte. [Qr. an priv. rezistenta la tractiune.. ANOSOGNOZIE. ANOPIE. n. / anorganique.priv.nf:d. f. s. congenitala sau dobandita. anomaly. / anode. "hemianopsie etc. [John Dalton.. Ex. ANOSODIAFORIE. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. este uneori conventionala.). nomos =• allied availd forf.tor. f. / anopia. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. Sin. -ykhos = unghie. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. [Cjr. f. ANORGANIC. s.. a • priv. / anormal. [QT. an . s. uneori. gennon . Bra urmari. orexis = apetit. / anorexie. s. s. }C. fara importanta. s. de care.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. vivax. / anophtalmie. [Gjr. isos = ega[.. ma-sind. [Lat.: anorexie mentala (v. / anomia.) In functie de directie. f. gf.. \Gjr. f.. A. f. a luminii etc.ma. [Qr. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. / anorexia. anopheles = vdta. nosos = 6oala. V. onoma. prin defect.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului.). ANODIN. de la. \(^r. / ankyrine.a produce. -atos = denumire. / anisotropia.. -e. / anonychie.priv.. f. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ.r. trope = intoarcere. -ale.d de (ege)} Modificare patologica. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. s. f. si anosognozie. Prin extensie. nepericulos si. anomos = nereguiat (an . a. ankyra = awora. dependenta de contextui familial.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. s. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. si a pozitiei acesteia. lat. / anosognosie. f. / anorchidie. / anorexiant. gr. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. f. / anode.. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). / anorexigene.idan fi naturalist engie-z.: aberatie cromozomiala (v. apsis = vedert. lat. s.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie.i nomos = obttd avdnd forf. / ano-sognosia. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. f.2T. (in . opos = vas. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). monstruozitati. Wucherena bancrofti. Limita Intre normalitate si a. s.. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. m. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. s. s. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. on . S-a propus sa se considere a. organicus. an . f. si normal. care a studiat si daltwumul. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.priv. odous. adj. s. aspect. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. f. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). ANOD. ANOMALIE. s. adj. f. / Anopheles. [Gfr. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. / anosmie. f. 171 . s. an • priv. ops. A. 2j a . A. gr. cunoastere. / anopsie. ANOREXIE. Nemato-cere. s. s. s. a . orkhis.te.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. f. m. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza.. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. m. {Qr. prin extensie. s. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. / anosodiaphorie.).

ce poate avea ca rezultat diminuarea. agonisti si a. tub urinifer si nefron. ANTENATAL. familiale). f. 2) Care se produce de la un moment dat. Legarea se produce conform *legii maseloc. Sin. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. s. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. ftiinpifica ovulum = ou mic. 3) Substanta care. stagnanta. In aces-te conditii. a inamta. NA: pars distalis adenohypo-physeos.. f. s. / anteflexion. / antehypophyse. adj.an. [Lat. n. / anterograde. care con-serva curbura sa normala. an . 4) A. anti = contra. afgos = duren. / anox(a)emia. 2) Despre un sistem. partus = nafte-re. anatomist ge. competitiv sau necompetitiv. astfel Incat. ANTEPOZITIE. / anteposition. dim.. Intre cele doua extreme. s. s. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. cu care este asociata. ante = inainte.: pozitie a. acidus = aero. s. / anovulation.priy. ante = mainte. adj. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta.: amnezie a. natalis = de naftere. adj. -atos = sange. 4) a. / antagonism. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. mart. / anoxia. Se pot distinge: 1) a. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. ANTEBRAT. ante » mainte. n. s. prea flectat Inainte.} Termen discutabil. [Lat. helix = fpirald. onos = Brat. s..: 1) A. / avant-bras.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. f. f. NA. s. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. f. / anteversion. s. de altitudine v. ante = wainte. adj. profesor la Zurich. mio-cardica. hucid. ante = mainte. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. [Lat. \Qr. de [a gradi = a merge. s. / anterograde. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. a. s. [Lot. de ia flectere = a wdoi. / anse. f. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. pi. lat. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. m. [Qr. personate). adj.priy. NA: ansa. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. s. de Ca parero = a nafte. ANTERIOR. s. [Lat. gr. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. A. s. partiali. n. ANTEHIPOFIZA. s. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. / anteposition. / forearm. / antagonisme. s. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. m. 6) a. / antagoniste. 5) a. 2) a. exista un spectru larg de agonisti si a. Pentru comparatie. [Lat. m. [Lot. ae ia anti = contra. s. / antenatal. ANTEVERSIE. f. antugomstRs = oponent. Prin a. f. antagonisma = pozifie. |br.). Ex. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine.ANOVULATIE ANOVULATIE. s. ANOXEMIE.. 2) a. s. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. rau de munte. s.. / antiacide. anoxyemie. adj. ascendentilor sai (a. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. s. hypo = sub. Ex. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. ante = mainte. adj.] V. [Qr. f. ante = inainte.} V. oxys = acrui o\igen. [Lat. de in ovum = ou. m. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. fami-liei sale (a. ANTEROGRAD. [Qr. ANTECEDENTE. baima. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. adj. / anoxemie. -ntis = antecedent.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu.] Care calmeaza durerea. . adj. ANTE MORTEM.. i. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. 2) In bacteriologie. antecedens. s. de regula localizata. In forma de U. anterior = mai mainte. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. anterior = mai mainte. an . de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. Medicament cu aceasta proprie-tate. prin flectare. / antalgic.. situata anterior fata de "helix. f. s. 3) a. / anteflexion. v. m. s. positio. pi. \Lut. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. s. m. f. la nivelul partii lor concave. physis = creftere. m. biochimic. 3) A. s. Ex. versum. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. i.\ Absenta "ovulatiei. A. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. brachium. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare.] Care preceda 'nasterea. organe. de ia phyeia = a create.] 1) Mis-care In sens anterior. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. eventualitate practic imposibila. axul corpului uterin. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. / anterior. ANTEFLEXIE.] 1) De-viatie anterioara. [Cjr.. ANTAGONIST. A. de ia vertere = a wtoarce. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie.priv. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. fulminanta. [Lot. gra-diis = pas. ANTALGIC. partial: ventral. comparativ de [a ante = inainte. antihelix. de ia anti = contra.. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. 7) a. / antalgique. s. organ. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. 3) a. care Ie servesc. In principiu.. / anthelix. In sens propriu reprezinta o Intrerupere.: a. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. -rtis » moarte. anti » contra. adj. neonatala. / anteversion. / anterieur. f. [Qr. anularea sau inversarea efectelor lor. ansa toarta.: blocante de canale calcice (v. gr. oxys = acm.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. ante = inainte. treapta.. 2) A. / anterior pituitary.. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. a. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. / anovulation. [Lat. / antacid. n. ante = mainte. adj. 1809-1SS5. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. [Lot. -onis == mdoire. Tipuri de a. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. / anoxie. ereditare sau eredocolaterale). NA: antebrachium. n. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. an . a.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / anthelix. flexio. f. ansae. Sin. brakhion.. tratament a.. / antecedents. ANTAGONISM. s. ANTEHELIX.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. gr. anthelix. s. / antenatal. Cat. / history.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. ANOXIE. n.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. -e. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. / loop. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. f.] 1) Care se opune acizilor. anteflexie si anteversie. ANTE PARTUM. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. histo-toxica. f. pi. ANTIACID. -onis = punere. f. desi se leaga la un 'receptor. ANSA. / antagonist. o?(igen. [at. [Lat. hipofiza.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. adj. Marginea convexa a a. a nou-nascutului. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. s. fenomene sau substante. a carui presiune scade In tesuturi. m. ago-nistes = [uptdtor. este libera In interiorul cavitatii abdominale.rm. de la ponere = a pune.

aggregare = a aduna [a un ioc.. ia conccptare = a deveni msarcinata. In functie de formula chimica. amino-glicozide.. n. s. ANTIAGREGANT. s. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. ergein = a [ucra. khole = 6iia. therapeia = trata-ment. / anticonvulsivant. ANTIALERGIC. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. *gramicidina si *polimixinele. la ergein = a.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. (at. din aceasta cauza. gr. 2) o substanta naturala care circula In sange. In scop terapeutic. / antiarrhythmic. / antiallergic.. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. \Gjr.. s. m..ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. cancer. anti = contra.. ankein = a sugru-ffia. mecanismut de actiune si efectele clinice. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides.. / anticipation.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. ANTIBIOGRAMA.. / antisludge.: medicament a. A. / anticoagulant. adj. [at. [at. contraceptive. si X ai coagularii este. anti = contra. bakterion. In ultima perioada. [Qr. adj.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. si antibiotic..re. s. s. de (a angere = a strange. ANTIANDROGEN. cu anticorpii. / antiangineux. ANTIANGINOS. adj. fata de "heparina. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. n. -enne.. adj. tetracicline. -e. [at. [Cjr. de sin-teza. determinate de *alergie. de (a therapeuein = a ingriji.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. m. / anticodon. *midriatice si antiparkinsoniene. in vitro sau in vivo. V. -cri = roc.. ANTICIPATIE. -ina. conceptio. *antiemetice. de [a baktcria = fiaston. s. IX. m. sou gr. (at. n. a.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. / anticipation. s.. / antibacterial. s. / antianginal. VII.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. / antibiotic. -onis = anticipatie. adj. adj. / polypeptide antibiotics. ANTI-ANTICORP. / antiagregant. adj. Sinteza factorilor II. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. Prin a. / anticancereux. a sufoca. al!os = aitui ergon = iiicru. rifampicine. m. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. -onis = grcw\ ditate. s. anti = contra. corpus. m. adj. bias = viafd. / anticonceptionnel. V. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. / antiepileptic drug. antiseptic.. antifungice. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. anticoagulante circulante. / antibacterien. m. bias = viata. m.. m. s. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. gramma = insc. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. pulmonare sau sanguine. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. nitroimidazoli. antisecretorii gastrice. / antiamaril. canal de sodiu. s.. V. anticipatio. adj. n. m. ANTIBACTERIAN. m. Cat. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. (^r. / antiallergique.\ V. adj. dim. [Cjr. s. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. s. ANTICANCEROS.. sunt utilizate ca *spasmolitice. ANTIBIOTIC. anti = contra. m. / anticoagulant. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). [Cfr.: heparina. ANTICONVULSIVANT.] 1) Care se opune vietii. si antiulceros. antimitotice. anti = contra. m. / antineoplastic. adj. [Lot. adj. Pe baza efectelor celulare. f. n. contraceptiv. adj. s. s. anti = contra. angina = sufocare. a . In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. f. pi. / anti-anticorps.. cra6. df. / antibiotique.. anti = contra. -euse. f. Int. anti = contra.. alterata.. s. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. gennan = a produce. anti = contra. antitubercu-loase. r. canal de calciu.rie. / antiandrogene.. Anticolinergic. adj. [Qr. adj.. [Qr. [Cfr. s. adj. andros = bCa-bat. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. n.. / anticonceptive. sunt grupate In familii: betalactamine. dezinfectant. bias = viatd. ANTIAMARIL. / antiarythmique. / antibiotherapie. pentru unitatile medicale mari.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. anti = contra. n. / antibiogramme. ANTICOAGULANT. s. careia Ti afecteaza cinetica. actiune.] 1) Care previne *sarcina. adj.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. -e. -euse. [Qr. glico-peptide. [Qr.. concep^ie.priv. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). s. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. [Cjr. / anticodon. ca si a analogilor sintetici ai acestora. oner. ANTIBIOTERAPIE. s.. s.. a. de. adj. s. cuta-nate. adj. n. s. de (a anticipare = a o (ua Inainte. antimitotic (2). 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. / antibiogram. / antiandrogen. [Cjr. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. adj. o. [at. / anticholinergique. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. s. a anticipa (ante = Inainte. m. adj. anti = contra. spanioia amarillo = galften. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / antiantibody. macrolide.. s. se disting patru grupe de a.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. Ex. m. n. s. s. [Cjr. adj. ANTICODON. ANTIARITMIC. [Cjr. m. si nu a actiunii clinice. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. m. care permite determinarea sensibilitatii. s. d) o serie de inhibitori de calciu. f. canal de potasiu. anti = contra. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. s. s.. adj. ANTICONCEPTIONAL. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. anti = contra. [Cfr. Substante care inhiba coagularea plasmatica. anti = contra. adj. adj. polipeptide. Datorita acestor proprietati. convul173 .. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. derivati de oxichinoleina.. anti = contra.oagulare = a In-cfiega.: antivitamine K. ex. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. rhythmus. / antiamaril. n.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. prezinta.] Care se opune *febrei galbene. n. / antibiotics therapy. f. V. / anticholinergic. V. capere = a [ua). 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. antibiomimetice. a coagula. V. adj. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. Sin. aati = contra. n. In prezent. s. deci. s-au dezvoltat a. anti = contra.. -elle. s.

8) A. ului celular. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. anti = contra. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina.). in vivo sau in vitro. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. antienzima. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). ce antiperoxidaza tiroidiana (v. -oris c corp. antieritro-citar. iar a. A. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac.[ pentm precipitant. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). fectioasa etc.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. imuno-precipitare. 13) A. 9) A. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. profesor dt medicinci interna la 'Vima.: reagina (v. 4) A. "test Coombs etc. Abrev. Forssmann. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. A. tora este in curs. umoral. corpus./me. s. provocand fie blocarea. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. A. s. benzodiazepinele. antimuschi noted. anticorpi anticardiolipina. midic anstriac. a. anticelular. a. strict identici. anti-TPO. varietate de a. c. proteinele mem-branei interne mitocondnale. 10) A. hibrid. 19) A. / anticorps. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. reactie In mediu gen. IgG care se leaga de reaginic. Rh. A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. a. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. t. Nu exista a. fie stimularea functiei celulare.} Tip de a. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. acidifiere. 3) A. f. ciroza. *iar celalalt pentru alt antigen. pana la denaturare.). fizwio-gie. Anticorp care. c. 15) A. Combinarea unui a. / reagin.). Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v.Q. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. nare a hematiilor de oaie. m. A.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. Karl Landsteiaer.. Inventarierea aces*epilepsie. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. fata de lele azurofile. Titruri crescute de a. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. fenitoina. cu specificitate dubia. monoclonal! (v. de importanta exceptionala. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. m. responsabil de for*imunitatii. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. s. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. utilizati experimental (a. 20) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. A. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. In primul proteolitic (tripsina). nici plasmodtar.) Substanta specifica. 7) A. 18) A. v. fara a modifica func. 16) A. [Qr. care apar doar In conditii speciale. Au aplicatii albuminos (plasma). care reactioneaza cu o enzima data.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. mononucleoza inreactii antigen-a. patoiog fi seroiog de engine. citotoxic. antimiocard. A. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. antiinsulina apar Basedow-Graves. Prezenta In circulate a a. Se recurge la hepatita cronica activa. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. m. Sin. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. sunt produsi de celulele *hibridoamelor.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. Ex. premiut 9{p6e. ca si implicatiile In patologie. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. Donath. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. 17) A. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni.: a. A. varietate de a. A. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. 14) A. urmare a sarcinii incompati-bile). sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies.ditina m 1930. V. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. foarte eficace. / antibody. 11) A. 2) A. variatiile de temperatura.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. A. si Int. ori ca complement. v. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. de aceea. deocamdata fiind ANTICORP. austri-ac. (sau de a. antimitocondrie. Sin. apartin Indeosebi IgG.: a. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. de natura proteica. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. perfect. termolabil. 5) A. de anticorpi. fata WO-1950. de la convellere = a zdmncma. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). destinat sa suprime crizele comitiale. A.] 1) Despre un medicament (. 12) A. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. cu aceasta. Producerea de a. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. indud fenobarbitalul. sclerodermie. este enorma. reagina. 6) A. Sin. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. perinucleah (p-ACAN) . HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 .: ACAN. hepa-tita cronica activa. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies.) specificitate deplina si. a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. natural. anticelula parietala gastrica.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. care precipita cu antigenul.tii yorl^ 1S6S-1943.i 9{e. Abrev.

glicoproteic asocial cancerelor ovariene. iat. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. s. s.] Sin. s. In continuare.: homeodot. s.} 1) Care se opune *fibrinolizei. adj. Obs. protectiv.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. s. drum. impuls. adj. carcinoembrionar. de. m. bio-chimic sau farmacologic.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism..). pot fi utilizate ca *antimitotice.9 / CA 19. m. ant'i = contra. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. s. 1868-1947. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. antigeni. adj. fibra = fi6rd/ -ina. anti = wntra. ANTIFUNGIC.3 / antigene CA 15. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. s. f. ANTIFOLIC. / antidote..). s. antigen CA 19. [Qr. anti = contra.: pi. / antifolique. identificat la numeroase spedi de plante si animate. A.tl urinare. CEA (engl. [Cjr. Diferiti a. / antidote. adj. Ex. adj. antidromein = a merge..). / antidromique. anti = contra. adj. s. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat.). sunt extrem de diverse: bacterii. care dez-volta o imunitate de protectie. Sin. zym = ferment. m. DEX.. a.] 1) Care diminueaza secretia urinara. 3) A.). adj. ANTIDIURETIC. adj. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. s. favorize. adj.4 / antigene CA 72. la phlox. adj. anti = contra. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. (v. V.: antimicotic (v. / antigen.. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. / antienzyme. s. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. distruge. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. s. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. n. V. 5) A. adj.. A.3 antigen. utilizabil pentru supravegherea acestora. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. ANTIEMETIC. In terapeutica. V. antifongique. s. oistros = dbrintd. 2) In homeopatie.: ACE. hidatic. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. [Cfr. m. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. \John Forssman.3 / CA 15. antidotum = anticfot. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). gt'. de la lyein = a distruge. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. deci. [at.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. a.: solutie apoasa. este 'tamoxifenul. / antiemetic. / antifungal. de. utilizabil In urmarirea acestor tumori. A. dar nu 175 . / antidiuretique. ANTIDOT. / antiphlogistique. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice.] Termen desuet. ANTIFIBRINOLITIC. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen.9 antigen. m. prin administrare intravenoasa. phlogos = fiacdra. dotos = dot. m. m.a. reflex axonic. / antidiuretic.: HBs. a. ANTIESTROGEN. lytikos = care. s. ANTIGEN CA 72. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. emeficus. si chelator. ANTIGEN CA 19. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. m. en = in. / folic acid antagonist.). s. ubicuitar. adj.] Sin. s. tract respirator). / antigene. n. anti = contra. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. avand efect de scadere a debi-tului urinar.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.. s. drojdie. V. V. adj. 4) A. cf. phlogistos = infiamaflii.} A. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. ANTIENZIMA.. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. V. Abrev. s. Nu este riguros specific. s. markeri tumorali. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. [Cfr. s. chimic. [a. V. asocial cancerelor digestive si ovariene. Termen actualmente desuet. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. care. dromos = cursa. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. V. m. virusuri. emein = a romita. \Qr. / anti-oestrogene. yatolog si imumiog suedes.. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. n. Sin. gr. n. gennan = o produce. n. anti = contra. m. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. 2) A. sou phlegein = a ardf. varsaturi. pentru care nu este strict specific. asigurand rezistenta la boala. [Qr. adj. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.. ia diourem -« a urina.5 ng/ml. Sursele de a. diouretikos = care. Denumire generica a unei serii de a. Hbs Australia (v. utilizati ca *markeri tumorali. anti = contra. printr-un mecanism fizic. [Cfr. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. m. anti = contra.az. n. ANTIGEN CA 15. / antienzyme.9. ai aceluiasi individ. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. deoarece con-tine a. iat.. ANTIDROMIC. / anti(o)estrogen. cu actiune puternica dar de scurta durata. a. vasopresina.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. V. Cateva tipuri de a. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). Este prezent In majoritatea organelor..: antiinflamator (v.. A. / antiphlogistic. V. n. fungus = ciu-perca. CA 50 si markeri tumorali. gr. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. Ex. antigeni fetali.. Ex. f. A. / antifibrinolytic [Qr. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. colorectale si gastrice. dar si a altor cancere (gastric.9 / antigene CA 19. / antifibrinolytique. CA 19. ANTIFLOGISTIC. unii a. In raport cu care este mai putin specific.. Abrev.: antivomitiv (v. gennan = a produce. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. [Qr.4 / CA 72. / antidromic. Casoni sau a. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. df. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). w direcfie opusd.: a. markeri tumorali. de ia anti = contra. In continuare si atte tipuri de antigeni. / antifungique. sou [at. adj. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. ca si a. substante toxice etc. V. celule sau proteine straine.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. Cel mai important a. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori..: 1) A. markeri tumorali.] Substanta sau celula straine organismului.. glicoproteic asocial cancerului de san. emetikos = care produce.4 antigen. / anti-emetique. {Cjr.9 si markeri tumorali. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). adj.

hepatitis B = fie.: a. A. V. si sistem HLA. V. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate.titd B. (LCA.pa. cu M. h.] V. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. *a. B. gluddici. Dozarea a. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. V. A.: sistemul ABO. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. Ex. g. sunt Inruditi cu a. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. histocompatibi-litate. Ca urmare. Detectia a.. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. Markeri tumorali. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. In mod normal. markeri tumorali. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. B. a. dar difera de la individ la individ. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. A. A. A. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. carcinofetal glial etc. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Sin. hepatita B. F. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. colita). x: sunt extrem de imuno- .). care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat.: antigeni de histocompatibilitate (v. Natura a. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. si antigeni heterofili. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. s. A. In functie de linia genetica. A. sistem HLA. Ex. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ['Eng[. Reactia Incrucisata a a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei.: a. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. complex major de histocompatibilitate. apoi In alte cancere. de h. existenti la indivizi identici genetic. prezent In celulele canceroase. timp de eel putin 20 de generatii. V. r. core = ce-ntru. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. V.ANTIGEN HBc si In sange. p. A. 34 kDa). A. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. V. A. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. fetali). hepatita B. este secretat In mod normal. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. o. A. cu patru gene alele majors (A1. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. Ex. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. hepatita B. o gamafetoproteina. prezent In toate celulele organismului. identici. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. a. s. t. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. A tost descrisa. {'Lngi. A. cu exceptia oilor. Cei mai importanti a. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. homogrefa. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). Acesti a. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. In cazul rejetului. eritrocitari ai sistemului ABO. A2. a.M) si sub-tipurile A (a. prostatita sau infarctui prostatic. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Prezenta acestui a. s. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. grupati In 'sistemul HLA. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA).N). CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Cei doi a. nu declanseaza reactii de *rejet. care se gasesc la specii diferite. are o serie de aplicatii practice. A.NP. ai proteinelor matricei . ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. h.H. A. in caz con-trar se produce *rejetul. hepatitis B = fiepatita B. ex. neuraminidazici'. rejet. A. cum sunt gemenii monozigoti. In caz de transplant Intre specii diferite. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. de ex. Unii dintre acesti a. initial In cancerul de colon.. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. leucoplachetari sau tisulari. tipic fiind *antigenul Forssman. A. V. ei dau reactii Incrudsate. A.: anti-geni de transplantare. V. Ex. p.] V. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. C (nucleoproteici . Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. t. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. a. Sin. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. pentru care. Sistem bine definit de a.: PSA. la fetus. F. sistem HLA. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. markeri tumorali. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. Sin. ca hiperplazia prostatica. grup tisular. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti.: aloantigeni. hemaglutininici . ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. 0 serie de glicoproteine care. t. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. antigen tisular. V. Astfel. de asemenea. t. au In comun unui sau mai multi *epitopi. transsexualism. V. Primele trei gene codeaza a. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Abrev. Cei mai importanti a. ffit&z. carcinoembrionar. t. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. exista numai la embrion. indue raspunsul imun al organismului gazda. surface = suprafata. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. de h.

. iat. adj. urmaf. declansand reactii puternice de *rejet. n. / antineoplastic. helmins. globulus.] Sin. adj. De aceea. V. astfel.antifolice (aminopterina.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. de. b) antimetaboliti . s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H.. indemna. ANTIGLOBULINA. [Gr.vincristina. f. / anti-oncogene. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. gene-ra^ie. Se disting trei grupe de a. antipurine (mereaptopurina). [Cfr.. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. adj.: a) enzime . m.. se. f. / antimetabolite. adj. exprimandu-se In maniera dominanta. n. sai naturali. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. f. / antihistaminique.. [Cfr. metotrexat).. actinomidna.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. [at... ANTIMALARIC. V.. [Cfr. ANTIPALUDIC.. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. anti = contra. / antimitotic. 2) In general.. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. antiulceros si receptori H. Sin. de interes medical. 2) A. In acest caz nu se genereazai anticorpi. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. medic engitz. anti = contra. tumord. ANTINEOPLAZIC. anti = contra. mykes. adj. f. anti = contra. 2) Medicament utilizat. Unele a. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. adj. a mode[a. / antihormone. anti = contra. m. [Cjr. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). Ex. / antihistaminic. din TLvul Mediu c. ANTIGUTOS. aithmid. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. / antiparkinsonien. ANTIGENICITATE. / antioxydant. / anthelminthic. 3) In oncologie. ANTIINFLAMATOR. s. 0 serie de antagonist! H. onkos = masd.. m. s.: antifungic. mitos = a^d. [Ofr. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. / antimony. -inthos = wemie. -enne. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni.] ElementuI 51. s. m. myketos = ciuperca.). James Apotheker Parkinson. / antig6nicit6. m. *antipurinice. a tJfcita. n. s. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. *vitamina E si beta-carotenul (v. / antiperistalsis.: antipaludic (v. iat. s. adj. Este cazul *heterogrefei. antimonium. tesutu-lui sau celulelor tinta. m. m. ANTIMONIU. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . ANTIONCOGENA. slimmi = o?(ld de. anti = contra. s. / antimitotique.. n. anti = centra. ANTIMICOTIC. Sb (stibiu). aman-tadina si bromocriptina).. s. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali.. sin. s. [^r. n. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. adj. s. Sin. \Cfr. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. / anti-inflammatory. deci. [at. peristaltikos = care are pro177 . n. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. m. de gena recesiva a cancerului. s.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. din or. / anti-genicity.antracicline.. f. -e. proliferarea celulara.esut. s. de ia plassein = a forma. ANTIOXIDANT. adj. de unde denumirea Inselatoare. neos = mm plasis = modeiwe.: anticanceros. s. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). ia-crimd. ANTIHISTAMINIC. se disting. Cei mai cunoscuti a. / anti-hormone. 2) Agent (substanta chimica. s.. se utilizeaza medicamente cu actiune a. b) Antagonistii receptorilor H. / antimalarial. s. n. metahaHein = a. adj. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. exclusiv sau nu. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. / antiglobuline. f) hormoni (androgeni.: *schizonticide si *gametodde.. ANT1PERISTALTISM. ia hormaein = a. Se disting doua mari grupe de a.: vermifug (v. vinblastina. antimitotic (2). [Qr.: antimalaric.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic.. s.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. scflin6a..: sulfamidele sunt a. antineoplazic. caroten). n. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid.. genos = Man. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. / antipaludique. adj. n. adj. adj. / antioxidant.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. Ingestia compusilor de a. utilizata uneori. In cancere sau In leucemii. V.] Gena supresoare a cancerului. / antimalarique.] Sin. ANTIHELMINTIC. histos = t&sdturd. 1755-1S24. anti = contra.. imunoglobulina. / antimoine.. anti = contra. Sin.. -ind. s. c) alchilante (ciclofosfamida. it. anti = contra. actionand asupra organismului. / anthelminthique.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. \Cjr. anti = contra. mitozd. s. [Lot. doua grupe de a. mala aria = aer ran. / antin6oplasique. s. / anti-inflammatoire. 'antipirimidinice si *azaserina.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. In acest scop. [Cfr. s. (ex. / antipaludian. s. guta = picdturd. {Cjr. m. adj. / anti-globulin. / antimycotique. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. adj. adj. / antigoutteux. s. test Coombs. in iimba [at. sau gennan = a produce. m. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. antiestrogeni) etc. anti = contra. ANTIMETABOLIT. sunt: "vitamina C. pa/us. f. anti = contra. antipirimidine (fluorouracil). / antionco-gene. anti = contra. d) antibiotice ... m. s. dim. hormon = e^citat. s. adj. adj. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. bleomicina. In tratamentui gutei. anti = contra. m. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. s. Mutatiile sale sunt recesive. b) a. adj. -ind. \Qr. ANTIHORMON. s. adj. Hi si H^. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina.).. m. de [a globus = glob. anti = contra. n. ai addului paraaminobenzoic. cisplatin).asparaginaza. adj. adj. [Cfr. / antiparkinsonian.u humor = umoare. s. dimpotriva.] V. / antiperistaltisme. [Cfr. s. anti = contra. s. [Cfr.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. gentian = a produce. m.. -euse. / antimycotic. exercita un efect *antiinflamator. s. fir. mitomicina. Organismul poseda a. s. oxys = acni. rareori expunerea industriala. grupe sanguine. n. s. ANTIMITOTIC.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. s. f. ANTIPARKINSONIAN. / antim6tabolite. / antigout drug. m. *acid orotic). adj.. m.. de tipul cimetidinei si ranitidinei.. Tipuri de a. se grupeaza In *antifolice. cu actiune lenta. s. radical liber. [Cfr. de ia gr. antimoniu. m. tumor supresor gene. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. adj. Ca efect secundar. A.

. dipiridamol. anti = contra. scptikos = putrezit. m. s.. / antiseptique. / antipsychotic. s. In cursul coagularii normale.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. ANTIPSIHIATRIE. iatreia = vw-decare. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. / spasmolytic.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut.. sterilizare. [Gr. prescrisa In infectia 178 a. Dozarea a. ritonavir).. bacteriostatica sau bactericida. f. n.cu HIV. la therme = cdld'urd. retro = inapoi. anti = contra. adj. s. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. -ina. -euse.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. s. anti = contra. adica introducerea de anticorpi deja produsi. n. n. / antirabique. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. ANTIRABIC. (at. Prin extensie. a transporta. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate.: ser a. anti = contra. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. 2) Medicament care are aceste efecte. / antitoxique. plasma = odiect mod. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. eidos = forma. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. anti = contra. / antiretroviral. spasticus. pentru alfa. adj.contra. [Gr. De asemenea. a pe-tici.fi -ind. / antipsychotique. ANTITOXIC. de [a pyres-sein = a ave.r. a. adj. lysis = dutrugere. / antiport. de [a gr. In. adj. n. serum = ze. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. m.: antitermic. n. s. / antiprotease. n.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. 2) Substanta chimica. m. V. A. fie simultan. utilizat local. adj. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. adj.} Proeminenta a lobului urecnii.. -aza. administrate per os. anti = contra. Actiunea a. s. \Gr. anti .. s. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. tragus. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.. gr.tea de. s. opusa si posterioara 'tragusu-lui. n.] 1) Care suprima *pruritul. Sin.e. s. de 60-70°C. n. V. ANTISPASTIC. adj.. [at. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. ANTITIROIDIAN. anti = contra. adj. f. ser imu-nizant.] 1) Care se opune tulburarilor mentale... f. din o[andezd plaken = a carpi.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. adj.: ASLO.. stroptos = rasucit. duodenal este Insotit de voma. tragos = copra. contractie). A. [Qr. -enne. se mascara In unitati standardizate. NA: antitragus. care este utilizata si ca imunodepresor. / antiplatelet. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex.. f. / antithermique. si antiagregant. scut. si asepsie. s. adj. receptor plachetar. / antitoxine.ela. 0 serie de a. fr. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. A. V. A. m. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. / purine antagonist. / spasmolytique. si al lui Frey. de. m. adj. m. ANTIPURINIC. adj. [Qr. / antiplaquettaire. de baza este fluorouracilul.: aspirina. adj.. ae [a toxon = sageatd.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. adj. \Gjr. / antipyretic. A. / antipyrimidique. Ex. adj. [Gr. A. \Cjr. n. portare = a purta. / antirabic. [Qr..-antitripsina (v. s. adj. thermos = cold.a feBro] 1) Care previne sau combate febra.. [Gr. se opune disolutiei *cheagului. / pirimidine antagonists. ANTISER. f. \Cjr. / antiport. de. este un test indirect. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. aplicabila pe tesuturile vii. s. [at. -ale. m. societatea este bol-nava. adj. Intr-un organism. / antifebrile. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. a se contracta.] Enzima sanguina care. f. ANTIPROTEAZA. s.. s. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. n. / antiseptic. -inis == mdnCdrime. s. ANTIPLACHETAR. ANTITERMIC. adj. obtinuti prin inocularea acestui antigen. f. pyrctikos = fibril. s. ANTIPIRETIC. s. anti = contra.). protos -= primui. adj. Var. izolat din pancreas. anti = contra. streptolizina 0.: medicament antihistaminic. C si G) care poseda antigenul corespondent. {Cjr.). gr. V. thyreos = pavazd. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). [Gr. In acest caz. / antitoxin. A. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz.-ANTITRIPSINA. mai mult sau mai putin specific. infecpie. / antitragus. s. s. anti = contra. adj. s. anti = contra. m. adj. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. la lyein = a distmge. / antipsychia-try. ANTIPLASMINA. a. [at. s. f. ANTIPRURIGINOS. [Cfr. {Cjr. s.. s. anti = contra. anti = contra. ticlopidina. m. ANTITRAGUS. priirigo. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. / antithyroid. f. [at. febrifug. s. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antisepsie. / antiretroviral. span = a trage. anti = contra. n. 2) Medicament cu acest efect.. m..: antipiretic (v. / antiplasmin. [at. s. anti = contra. ANTIPIRIMIDINIC. ANTIPSIHOTIC. / antipruritic. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. f(^r. stalsis = comprimare. s. / antipsychiatrie. ANTISEPTIC. anti = contra. s. . / antisepsis. / antitoxic. d. s.: indinavir. sunt distruse la temperaturi relativ mid.: spasmolitic (v. [Gr. s. -ism. [at. / antiplasmine. adj. [at. adj. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. s.} Sin. Ex. psykhe = svflet. anti = contra. / antitragus. Sin. psykhe = suflet. oxygen-labile.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. / antiprurigineux. f. tetanos.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii).: botulism. si test ASLO. de [a toxon = sageatd. anti = contra.. spastikos = care trage induntru. [Gr. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. 0 prwine din tenne-nul eng[. / antipyretique. ANTISEPSIE. s.). plaqiiette. ANTIRETROVIRAL.. Conform a.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne.: *vaccin a. sub forma de *pomada. / antiserum. m. ANTITOXINA.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. V. adj. adj.: imunoser. / antithyroidien. de baza este mercaptopurina. 2) Antiser purificat.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. n. s. m. / anti-protease.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. Ex. fie secvential. otrara. [Qr.ta. neuroleptic.] Sin. Abrev. virus = venin. anti = contra. s. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. Ex. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. s. antifibrinolitic. / antiserum. -aux. sau pe cale generala. s. sepsis = putrefacfie. / antipurique. s. adj.. ANTIPORT. n. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. [Gr.

gr. entrainement. Mai frecvent. gr. Forme: a) a.: gastroduodenos-tomie (v. f. /. *interferon. pure este controversata. ///. ANTITROMBOTIC. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. s.: a. n. mastos = mametd.. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. s. -euse. philia = atracpie. 2) Substanta. stoma.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. A. Ex. f. anti = centra. -oza. / anthracose. ANTIVITAMINA. Cdvitate. f. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. s. s. antivenom. Se disting: a) a. [at. f. pentru atingerea unor performante. d) a. antron = peftera. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. / anti-thrombin.: mineri).] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. la duo-deni digitorum = de 12 de. s. -aux. cele mai recente a.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. poate fi fatal. eidos = forma. / antiviral. / antromastoiditis. ANTRECTOMIE. antron = peftera. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. charbon.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. [Lot. n. 2) Rezectia antrului piloric. ANTRENAMENT. s.: anticoagulante orale (v. IX. s. [Cjr. se pare ca este vorba de antracosilicoza. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. Ex. Ex. / antixenic.: vacdnare a. ANTROPOFILIE. [CfT. adj. duodeai = in nvmar de 12. etionamida si streptomicina (primul a. gr. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. [Lat. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. / antivenin. / antiviral. / antivenin. virus = otravd. antron = peftera. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). ANTIVENINOS. adj. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. -akos = carSune. -eris = rand. -ids = piatra tare. gr. de la philein = a iu6i. m. / anthropophilie. f. A. gr. f. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. m. autogen (v. de amoniu. / anthrax.. / antivitamine.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul.?(cizie. n. a. s.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. / anthrax. s. mecanic. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). / training. sau melanica. gandclovir s. anti = contra. or. IV. cu forf-a. adj.Fr. anti = contra. ammoniakon = sore.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). f. f. f. [at. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. f. a tori. anthrax. Netratat. / anthracoid.. 179 . neutralizand factorul X Stuart (v. pirazinamida.). s. ektome = e. a. anti = contra. ANTIXENIC. adj.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. edem malign) sau. s. *a. Sin. s. / antrectomy. -ita. cavitate.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. care este cofactor al *heparinei. f. ANTIVIRAL. rifampicina. vacdn BCG. actionand prin competitie. \Cfr. pop.. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. -euse. cca'itate. f.ge. adj. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. de obicei. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. anthrax. eidos = forma. / gastroduodenostomy. venenum = otravd. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. xenos = strain. vita = via^a. Sin. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. tuberculiim = umfldturd mica.] 1) Care se opune varsaturilor. s.: antiemetic. adj. Indeosebi: *anticoagulante orale. si antromastoidita. V. ANTIVOMITIV. / entraInement. [Qr.. s. f. sportiv. / antrite. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. adj. anti = contra. antrum. [. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. [Lot. antrum. adj. s. s. s. / antituberculeux. -atos = gurd} Sin. in.: carbune.tij. \Cfr. ANTIULCEROS. ANTRACOSILICOZA. produsa de Bacillus anthracis. sunt efidente si In alte tulbu-rari. s. antrum. [(fr. m. Ex. / anti-emetique ou anti-emetisant. afiTivwi de. dezvoltat dupa formarea fibrinei. adj.] 1) Care se opune ulcerului. se foloseste si expresia training autogen. reeducare func-tionala a unei articulatii. s. dar si In alte organe. (at. anthrax. 2) Medicament cu acest efect. m. -ale. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. pro-ces complex. / antiemetic. La om. Cat. ANTROMASTOIDITA.). c) a. -mo. n.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. a. / antituberculotic. / antiulcereux. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. -ind. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. mastoidiana. 2) Care se aseamana cu 'antraxul.. ANTRAX. f. / anthropophilia. nerecomandata. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.. [Qr. adj. ANTRITA. de ex.. 2) Inflamatia antrului piloric. V. Ex. vipere) sau insecte. b) a. / antithrombotic. anti = uni'a. -ita. s. [Lot.. [Gjr. s. / antivenineux. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. articular. etambutolul. -ozd. s. / antithrombine. / anthracosilicose. / antritis. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. gr. Se formeaza Indeosebi In ficat. ANTIVENIN. anti = contra.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului.: tumora a. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. c) a. [Gfr.: amantadina. anti = contra. -akos = citrBuM. / antrectomie. in.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. mai rar. voinismentelor. s. / anthracosilieosis. adj. produs de reactie fibhnolitica.. silex. antracoza. anti = contra. Cat. antron = peftera.] Care se opune substantelor straine organismului. [at. antivenin. s. [Gjr. s. b) a. s. thrombos = ctieag. ANTITUBERCULOS. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. granit. anthrax. [at. •akos = carbuM. 3) Adaptare prin repetare si practica. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. / antivenomous. anthropos = om.. / antroduodenostomie. ca si *antiplachetare. adj. / antithrombotique. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza.. //. aciclovir. [at. anti = contra. a. s. \Gjr. ANTRACOZA. In romaneste. / antromastoldite. infec. n. s. ain [at. s. n. / anthracoide. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. Grupul de a. ANTRACOID.j V. dideoxicitidina. -euse. VII. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). adj. Existenta a. / antivitamin. adj. s. cavitate. vomitare = a vdrsd. -akos = car6une. / antiulcerative. f. El provine. f. s. f. m.. ca *rau de transport si *ve. s. determinand sinteza de factori II. prindpale sunt: izoniazida. Sin. e) a. / anthracosis. In vederea atin-gerii unui anumit scop. -e. n. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. s. YQr. [Qr. trahere = a trage. factori de coagulare): d) a. n.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. m.tie. [Cjr. antrum. dalac. azidotimidina. adj.). / antixenique. medicament dotate cu aceasta proprietate. f. [at. \Cjr. adj. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. ANTRODUODENOSTOMIE. s. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. izolat si sintetizat).: furuncul a. V. ulcus.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi.

[Lat.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). anxius = netiniftit. s. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. s. gr. logos = stiinfa. / anuria [Cjr. a. / anthropologie. este zoomorfismul. locomotor etc. si oligurie.. respirator. n. cu sistem (ex. forme si Insusiri omenesti. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. / anthropomorphism. n. f. s. ANUSCOP. de la. f. f. s. / anthropometry. gr. gr. s. AORTA. de regula. care comunicS cu duodenul prin pilor. renala. In formele severe. aorta toracica. ANURIE. cu sediu variabil.. s. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale.. skopos = o6seniator. [Cjr.. genesis = pwdncere.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. Dupa unii specialist!. / aortography. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui.: *arboviroza. frecvent un calcul. proprietati hipnotice. pi.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. s. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.] V. Se dis-ting: 1) a. ANXIOGEN. al cailor urinare. Termenul poate fi sin. cu o subfaza euhominina. ANXIETATE.iiniftiti cMnuit. poate fi ectopic. de. antron = pefterd. / anxiogenic. fiinta umana. zoon = animai. s. Sin. 2) A. Nelinistea. 3) A. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. s. transpi-ratii red. vulvovaginal sau vestibular. / anthropometrie. f. definitiva) a materiilor fecale. anus = fezut. a. V tab.om. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului.: anus. ouron •= urina. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). a. / anxiolytic. f. / anthropogenesis. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. T.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. gr. [Qr. ANTROPOMORFISM. / anus. cu aer. s. Ca anxius = ne. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. tab. anxius = neliniftit. m. dar imperforat. / artere aorte / aorta.artere. / antrotomie. antron •= pefterd. / anxiete. aorte. adj. antra. [Lot. / anxiogene. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. nosos fioaid. ANUS. cavitate. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. n. imthropos = om. / appareil. prin prezenta unui bloca. / antrotomy. si anus artificial. s. distruge. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. tab. de la skopein = a wdea. {Cfr. APARAT. aproape orizontala a stomacului. artificial). -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. aniilus ^~. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. V. a forma. metron = mafura. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum).} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. artere. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. s. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. de [a plassein = a modela. a caracteristidlor morfologice ale omului.: a. f. lylikos = care. priii pnsrr-a acestora. anxietas. n. s. s. la temneia = a taia. [tjr. ANTRU.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. cfiinuit. Reversul a. f. / anthropomorphisme. cinnuit'i gr. obstructiva. de un *a. s. antrum. / anxiety.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. plastos = modelat. -atis = neliniste. ANTROPOLOGIE. anat. d<. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. adj. / anthropozoonose. permite derivarea totala (si. digestiv. f. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. 4) A. on . f.. cavitate voluminoasa.] Cavitate natu-rala.: sistem digestiv).: mica tuberozitate gastrica. s. m. Ex. s. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. vezical. A. f.: proctoscop. / apparatus (1). apparatus = instmmente. s. i anuscope. V. prerenala. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. anat. uneori criza de angina pectorala sau de astm). gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. [Lot. / antre. device (2). In doza mare. / anthropogenfese. s-a presupus ca factorul primar al a.. *a. s. ANTROTOMIE. / anus. adj. . se deosebesc o faza subumana si o alta umana. Ex. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. antrum. care apare In caz de leziuni vestibulare. -os = aer. s. [Lot.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. ri. m. fec-piune. ANXIOLITIC. a mersului biped. la lyein . ANULOPLASTIE. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). [Cjr. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). m. In mod accidental. gennun = a produce. mafini. s. In a. morphe = forma. tome = taiere. / anurie. -on = aer. lucruri sau procese. f. osoasa sau viscerala.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. piloric sau pilo. tegumente palide. anthropos = am.. s. / proctoscope. s.a distmge. a fost dezvoltarea creierului. A. / annuloplastie. Militate.. s. / aortographie. graphein = a fcrie. [Lat. f. 2) A.. anat. postrenala. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. NA.inel. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. portiunea joasa. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. tab. Indeosebi din cadrul . Ex. m. [[at. adj. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. NA: antrum. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. f. Sin. vestibulara reprezinta o forma de a. ca factor prim. / anxiolytique. a e^wnina. / anthropology. Orificiu anormal la nivelul intestinului. anthropos = om. de.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. s. Initial. / annuloplasty. [Lot. angionecrotica. [Qr. s. de fapt. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. f. ANTROPOMETRIE. in timp si spatiu.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA.artere. In necroze cortical-renale. gr. a. / antrum.priv. prin obstructia ureterelor. f.are ca obiect studiul variatiilor. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. A. V. s. f. V.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului..] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. AORTA DESCENDENTA (v. aorte. imperforat (cu persistenta. 5) A. Patologic. s. A. n. 2) A. . AORTOGRAFIE. anthropos . [Lot. cultu-rala sau eInologia . de agitatie. f. s. de. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. [Lot. biologies. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. [Gfr.. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. anthropos = om. anus contra naturii. ANTROPOZOONOZA.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. m. anat -artere. s. somatica sau fizica . f. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. de cauza strict renala etc.(NA: antrum pyloricum). Insotit de o stare de rau. / anthropozoonosis. anus = fezut. s.. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama.

In toaleta plagilor. {Qr.: a. appendices. G. 181 . f. m. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. A. f. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). [CJT. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. 'antiseptic oxidant utilizat.priv. appendix.. -ids = adaos. cu formula chimica H. NA: appendix. Actiunea terapeutica a a.. / appendice. cloroapatita. fluorul si radicalul hidroxil (OH).duina in 1906. / eau. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. v. A. appendectomy. A.re. a.clorul. A. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. / aqueduct. f. m. Fractiune a a. cantitatea de a. uneori. / apatite. m.. i s-au mai atribuit si alte roluri. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. f. pe de o parte. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). g. pathos = afecfiune.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. Ca2+. a . dementa etc. \Qr. [Lot. / aqueduc. a. supGment. In general. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. APAT1E. pi. APA LIBERA / eau libre / free water. f. s. sunt usor radioactive. / appendix. respectiv. f.} Caracterizat prin 'apatie. H^O. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. are rol de . In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. m. / apareunie. / appendicectomy. [Lot. pathos = afecfiune.. s. Termen generic pentru orice 'proteza. f./me. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. Proportia de a. Submucoasa a.matricea vietii". APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. duc-tus = ducere.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. V. la ducttire = a conduce. / apathy. APAREUNIE. s. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. V. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus.. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. in functie de compozitie. s. nume dat canalelor fine existente Intr-un os.. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. inertie psihica. a. APENDICECTOMIE. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. aparat gipsat. diverticul cecal vermiform.). rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). Ex.0 si M. v. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. hipertensiune intracraniana. si macula densa. La acest nivel. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. a. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. s. f.: hipotiroidie. pelvipedios. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. aqueductus. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. de suspensie. NA: aqueductus.. mai mult sau mai putin flectat. n. Datorita rolului a. prof&sor [a 1'avia. f. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). cu formula chimica D^O. Caracterul de *dipol al moleculei de a. APEDUCT (aqueduct). glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. In solutii putin concentrate. s. a. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. m. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. adj. "orteza sau. mediu de dispersie. s. S. apa legata. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. este mobil si liber.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. APATITA.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. / apathetic. In functie de compozitia lor. / apareunia. / apathie. X poate fi simultan . partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. n. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. corector progresiv. Fractiune a a.cfiere. a. apatheia. a. A. contractura abdominala. constituit din vezicule si sacule. apa libera. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. S0^~. -ids = adaos. 18. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. APA. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. m. pi. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. APATIC. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. fara aderente. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). *a. transformandu-le In produse de se-cretie.. [Lot. de unde etimologia termenului. fiind denumita . Rolurile principale ale a. A. aqua = apa. / water. / appendicectomie. este necesara In reactiile de hidroliza. muscle guarding. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex.} In anatomie. De aid. appendage. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. dt la. A. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. / apatite. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal).} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. mai mult sau mai putin . pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). PO^' si cationilor Na4. appendix. natu-rale saline. s.. ?n tesuturi.. a . In mod normal. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. APENDICE. a. ortopedic. s. 2) In acceptiune curenta. sunt utilizate ca a. s. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. fustolog Italian. [Lot. V. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. pureune = tmpe. s. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. [Camillo Golgi. \Qr. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. 3) Macula densa. cat si m patologie. APA LEGATA / eau liee / bound water. a..016. pe de alta parte. de. 1843-1926. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. K^ Li^ Mg2".priv. s. o -priv. adj. eficacitatea unei a. jambier (orteza jambiera). aqua = apa. G. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. Exista o mare diversitate de a. APA GREA / eau lourde / heavy water. / apathique. Fe2^. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. m. Unele a. s.. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici.] Principalul constituent al organismelor vii.

s. ca urmare a cariilor dentare complicate. 'impre-una cu produsul de secretie. APICAL. [Cat.. a priv. a. -ids = varf. V. APIRETIC. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. APENDICOCEL. Sin. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. 16) A. \Qr. gangrenoasa.: 1) A. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. pi.6ri[. [Cjr.: solutie a. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. f. de. en . gr. [Lat. ascendent. s. 10) A. / apocrine. dt la lyem = a distru. / appendicocele. pyretikos = j~e. s. f.. spre deosebire de *foame. care separa epiteliul de alte tesuturi. 14) A. f. s. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. fidro. APNEE. APOCRIN. nu este corect.). / aplasia. {Cjr. varf. -ita. adj..} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra.priv. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. / apoenzyme. acuta. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. / apocrine. APODIE. f. APEX. n. s. partea opusa fiind suprafata bazala. punct culminant al unei formatiuni anatomice. APLAZIE. NA: processus ctinoideus. f. cu[me} Extremitate. / apyretic.} Hernia *apendicelui vermicular.priv.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. pous. 5) A. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. f. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. Forme: 1) A.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. prin decolare pleuro-parietala. s. dsrinf. [Lot. pyrexis = acces de. / apical. / apodia. adj. Multiple forme: 1) A. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. Var. apendice In pozitie anormala. / apex. 9) A. / apoenzyme. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. f. APOFIZA. 2) A. de cauza neuroreflexa sau lezionala. s. / appendicitis. 6) A. reflexa. / apexocardiogram. tumora.. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. 12) A. utilizat uneori. [Lot. podos = vicwr. APOENZIMA. / apoferritin. la pyressem = a. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular.priv. (at. processus. a . APIREXIE.] Termen care. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. flegmonoasa. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. [Qr. a .. APICOLIZA. ia pnein = a wpwa. al unei structuri sau al unui organ. la pyressem = a avea feCiro. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. s. / apoferritine. 8) A. fe6nl. NA: apophysis. purulenta. a . Sin.priv. appetitiis = pofta. Ex. A. / apnee. s. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. / apophysis. / apical. retroce-cala Inalta.). de. 7) A. V. lombara. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. s. arret respiratoire / apn(o)ea. dt. -ids = adaos. V. apex.: glanda mamara. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. V. prin inhibarea centrilor respiratori. v. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. apo = in afara. congestiva. / apodie. cuime. adj. APEXOGRAMA. supdment. / apyrexia. A. s. prin obstructia cailor respiratorii. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. pyretos = fe6raf gennan = a produce. adj. m. A. sindromul apneei de somn. traumatica. / apicolysis. 5) A.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. adj. [Lot. [Lot. {Qr. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. care prezinta un caracter imperios. / appetit. prin excitarea zonelor reflexogene. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. de vagin. abcedanta. lysis = distrugere. -ale. f.ge. In continuare. 15) A. s. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. f. / apyretog6ne. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. pelviana. 2) A. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera.priv. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. 4) A. apex. gr. adj. f. s. s. [Gfr.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman.: apexograma. pulmonara. apo = in afard. NA: processus articularis. larvata. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. NA: apex. ke]e = fie-mie. forrum = fier: -inn . ektome = e^cizie.} Absenta congenitala a picioarelor. 3) A..d. n. care Inconjoara saua turceasca. adj. a . / apexocardio-gramme. 3) A. f. supurata. mastoida. s. proces inflamator si distrofic al apendicelui. la unirea dintre lama si pedicul. [Lot. s. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. APIRETOGEN. lipsa congenitala a vagi-nului. forma evolutiva brusca. expusa. appendix.. Ex. apex. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. f. atrofica. APOFERITINA. medulara. gr. proces iritativ apendicular. s. s.. s. proces supurativ al apendicelui. si holoenzima. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. 13) A. / apex. NA: processus mastoideus. f. cronica. s. Suprafata a. / apophyse. zyme = ferment. \Gjr. f. perforata. processi (lat). Var. -ids = adaos. s. 3) A. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. n. -ids = varf.} Absenta 'febrei la un pacient. cu fenomene toxice grave.. pentru apexocardiograma (v. la plasseia = a forma. f. cu fenomene generate si digestive. f. / appendicocele.). defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. apices. n. pnoia = respirafie. / apyrogenic. supCiment. cuime. germinala. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. f. si mero-crin. s. inflamatie latenta. -ids = vdrf. . a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. mecanica. / apyretique. 2) A. APEXOCARDIOGRAMA. kar-dia = inimo. NA: processus coronoideus ulnae. dentara.] Care nu provoaca febra. APENDICITA.. Ex. s.} Referitor la varful unei celule.APENDICITA supCitMttt. s. foliculara. / apyrexie. de. / aplasie. NA: dens axis. Proces conico-cilindric.. f. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. -aux. adj. s. 11) A. pi. APETIT. daca este utilizat cu referire la alimentatie. gr. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. A. appendix. / appendicite. / apicolyse. s. m. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. NA: processus coracoideus. f. a . poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. plasis = moddarc. cu apendice aparent normal. 4) A. 4) A. hiperplazica. [QT.\ Oprire temporara a respiratiei. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. toxica. holocrin. totals sau partiala a germenilor dentari. apex. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. V. -ids = vdrf. apo = in afara.. complicatie a unei apendi-cite acute. avea.: boala Alstrom-Leber (v.in. [Cfr.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. / appetite. Termenul apirogen. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale.

s.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. [Cfr. aponeurosis. 2) Care este predispus la apoplexie.. Sin. protos = primui. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. / aponevrectomy. / aponevrectomie. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. osteita apofizara de crestere. f. APOPTOZA. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. [Qr. implica o singura celula. NA: processus pterygoideus. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. A. neuron = new. forma = forma. APOFIZITA. de insertie. [Qr. s. apoi se dezintegreaza. APOPLEXIE. APOPLECTIFORM. Sin. care reprezinta moartea celulara patologica. In a. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.. lipos = grdsime. si tab. s. biochim. de. \Cjr. Indeosebi in cancerogeneza. iar In necroza acest proces este aleatoriu. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. ca urmare. -inn. / apoptosis. f. si a. metroragie.t. s. NA: processus transversus. apopleklikos = stupefia.. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / apoprotein. fara sa existe o obturare vasculara. In consecinta. f.. pi. f. pro-los = primu[.: boala Bosviel (v. apoptosis. II. In a. aponeurosis. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. spre deosebire de necroza. t.} Care se aseamana cu 'apoplexia. NA: aponeurosis. Ex. apoplexia = [ovitvra. / apolipoproteins. s. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. voluminoasa. fiind foarte evidenta in necroza. s. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. este un proces normal. APONEVROZA. f.. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. care decoleaza placenta de peretele uterin. f. pereche. pi. s. In a. f. Exista a. Osgood's disease. splenica. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale.: boala Osgood-Schlatter. f. ar putea 183 .] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. antiaterogena. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. / apophysite. [Cjr.. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. APONEVROZITA. adj. A. Tipurile de a. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital.v. / apoptose. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. Prelungire osoasa sub forma de stilet. datorita scindarii Intre *nucleozomi. / apolipoproteines. aponeuroses. formata din doua lame unite anterior. mediana. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. s. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. rezistenta. s. B (din LDL) este principala a. / aponeurosis. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. / aponevrose.. boala Ledderhose. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. Se disting opt tipuri de a. A. s. In prezent sunt In studiu implicatiile a. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. s. f. V. d'e [a apo = in afard. care dispare spontan fara sechele. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. NA: procsssus styloideus. a. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. apo = in afard. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. apo = in afard. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. f. APOMORFINA. f. II). APOPLECTIC. in Iliada. iar a. s. / aponevrosite. analoge tendoa-nelor aplatizate. APOPROTEINA. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. f. [Qr. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului..). uterina etc. de invelis (fascii). / aponevrositis. s.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. spre deosebire de 'necroza. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. dar care se vindeca In cateva ore sau zile.). care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. / apophysitis. / apoplectiforme..: sindrom Achenbach (v.. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. iar necroza o populatie de celule. A. / apomorphine. cu sosirea toamnei. -ino. f. aterogena. aponeurosis. -ita. neuron = new .] Moarte celulara izolata si programata. adj. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. pi. In a. apo = in afard. ad|. / apoplectique.: atac a. iar in necroza eel de *ca-rioliza. [Qr. \Cjr. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. albuminurie masiva. A. pulmonara. Sunt clasificate In grupe. \Gjr. pe cand In necroza celula se umfla. Sin. A.: A (I. const. / apoproteine. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. s. / apomorphine. D si E. iar cunoasterea mecanismelor a.: hematom retroplacentar.: ictus apoplectic (sau cerebral). de (a apo = in afard. V.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. f. de [a apo = in afara. cuva-nt utilwat de Homer. asemanatoare atacului de apoplexie. in patologie. cele mai importante fiind A si B. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. 2) Prin analogie.] Proteine cu functii de sinteza.. / apoplectic. Forma a.: atac sau ictus a. s. f. si coloana vertebrala. formata Indeosebi in ficat.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. physis = creftere. Sin. s.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. [Qr. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. A. adj. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. APONEVRECTOMIE. Sin. fagocitoza lipsind. Ex. a. B. f. / apoplexie. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. 3) Anatomopatologic. (at. eel putin 11. Schlatter's disease. / apoplectiform. [a phyeiii = a create. III). In jurul caruia pivoteaza *atlasul. are loc fenomenul de 'cariorexis. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. f. NA: galea aponeurotica. ptantara . ektome = ufcizu. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. C (I. formand o membrana alba. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. s. atac cerebral. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. neuron = MTV. A (din HDL) este o a. apoplcktikos = stup&flat. pierdere subita APOPTOZA de constienta. a. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). s. f. APOLIPOPROTEINE. / apoplexy. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. apoptein = a arunca in afara. NA: processus spinosus. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor.

Totusi. eidos = forma. eidos = forma. SIDA. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. s. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. ischemie cerebrala. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. feocromocitoamele. s. s. l^r. astm. f.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). cutanat. V. APRAGMATISM. s. / apudomatose. Insemnand arborele vietii. [Cfr.i prosopoa = fa^d. -ism. / aprosopie. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. / apposition. fara leziuni cerebrale. f. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. neobservarea noului din ambianta si. Tmbracarii si a mersului. A. f. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. idei. 2) A. ARAHNOIDA.. generatie. 2) Sin. genos = neam. miozis si hipotensiune. APUDOM. evolueaza cronic. m.. Se disting: 1) A. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. / arachnoid. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. arakhne = paianjen. genea]ogia. pentrv amine precursor uptake. 3) A. n. f. / arachnoiditis. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. APROSOPIE. femeile prin cercuri. kele = hemie.).] Sin. fragmente de os fracturat).. carcinoidele intestinului subtire). m. la apponere = a pune ianga. s.. f.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. s. tumori frontale etc.priv. -ama.] Artropode ("Arthropoda) terestre.priv. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. In clinica se solicita. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. / arachnodactylie. / aprosexie. componenta a *leptomeningelui. In care un gest simplu este irealizabil. pi. logos = stiinfa.: 1) A. \Gjr. al *leptomeningelui. s. de ex. arachnoideae.: plicae palmatae cervicis. Inmora.. de la pragma. a -priv. din care fac parte paianjenii.r.] Perturbare a atentiei voluntare. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Fenomen prezent In oligofrenie. si meninge. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. osteoporoza. ARAHNIDISM. / apraxia. Generatiile . al caror corp este format din doua parti: una anterioara. In consecinta. unele infectii virale. f.} Membrana fina conjunctiva.} Sintagma lat. scorpionii si diversi acarieni. adaugare. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. / aprosexia. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. APUDOMATOZA. Majoritatea a. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. chiar daca acesta este evident si. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. accidente vasculare cerebrale. s. NA: arachnoidea. 2) A. [C.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. / arachnidisme. Clasa A. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. uzual pentru sindrom Marfan (v. ARAHNOIDITA. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. f. spinala Inveleste maduva spinarii. [Qr.. ocupat de *lichidul cefalorahidian. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. / apposition.: sindrom Beals-Hecht (v. s. antireumatic. s. ideatorie. cat si al efectorilor moleculari. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. -oza. a adauga ft ponere = a pune. / arachnoide. In care gesturile simple sunt execu-tate. infarct miocardic. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. / arachnidism. unnas. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. boli neurodegenerative. boli hematologice.] Infiltrat celular. sin. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. / apraxie. A.. [Lot. arbor. ARAHNODACTILIE. s. n. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. APOZITIE. cuprinde numeroase ordine. nocivi fie prin toxinele din venin. artrita reumatoida etc. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. -oris = arbors. prosexis = atenfie. arbor. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. m. s.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. APUD / APUD / APUD. / arachno'idoc61e. iar a. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. f. -ita. / apudomatosis.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. sunt suficiente dovezi ca a. f. / arachnodactyly. s. f.arboxyla. din gr. n. encefalica acopera encefalul. / apragmatisme. In principiu. n. nervos. printre care a. s. se recunosc trei tipuri de a. / arachnoidocele. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila.). constructive!. Ca urmare.r. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. APROSEXIE. f. striate sau cerebeloase. dorit de subiect. atos = fapt. s. appo-sitio. s. f. f. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. pia mater. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. pragmatikos = referitor [a fapte. accident grav. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. / aprosopia. [C?r. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. / apudoma. In timp ce gesturile automa-tice (ex. s. / apudome. polyendocrinoma. s. de la simpla iritatie locala la edem necrotic.). [Lot. f. ARAHNOIDOCEL. arakhiie = paianjen. -ism. •oma. [Lat. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. / apragmatism. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. s. arakhne = paianjen. [^Ic-ronim din Ingi. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop.] Abrev. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. ataxie-telangiectazie.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. [CfT. praxis = actiune. Thuja occidentalis.} Punerea In contact a doua elemente (substante. arakhne = paianjen. de care este separata prin spatiul subarahnoidian.. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. pentru amine precursor uvtake and dtc. APRAXIE. dementa. -oris = arbore'i vita = viafa.). A. infectioasa). f. [^cronim din engC. inflamator sau neoplazie.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. s. s. carcinoamele tiroidiene.. eidos = forma. f. abdo-menul.. fapte. ideonnotorie. s. f. practicd. [Qr. [C. a . emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. de. / arachnoldite. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. arakhne = paianjen.. dura mater. arakhne = paianjen. a . s. sunt secretante. [Acroiwm din Ingi. procesele biochimice sunt identice. Sin. (Mil's = apiicare. eel putin aparent. a -priv. [Qr. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici.

arcus = arc.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. / silver. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. m. dim. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. de ia area = mie. NA: areola. v. adj. f. s. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. avand aspec-tul unei linii curbe. s. La nivelul sau (a. 2) A. posterior al vertebrei. argyros = argint.] V. se asociaza cu alte avitaminoze. astringente si antiseptice. osoasa. / argyrie. [arbor -tifirw. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. 0 serie de a. v. 3) A. anat. f.prill. Ex. gr. orificiul vertebral. areae. [at. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. ligamentului stilohioid. A. (riboflavina). s. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. In general. ciocanului si nicovalei. 4) A. iar altele si omul (*antropozoonoze).] ElementuI chimic nr. c) a. ARBOVIRUS. m. greutate specifica 10. Considerate ca forme primordiale In evolutie. 2) Structura anatomica. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. [Lat. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. / arginine. f. [Lot. mica. pi.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. / argininurie. r. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. \arbo afirw.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor.: gerontoxon (v. f. m. affinis = iwecinat. s. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A.artere. / argyrisme. n. (a.] Coloratie anormala. f.iu vasculara. / argyrism. AREOLA. sin. deasupra arcadei orbitare. -ind. / aire. calcarina: zona de proiectie a a. fiecare punct al re185 . ARC. -onio. s. Metal alb. argentum = argint. b) a. s. / ariboflavinosis. ARHEOBACTERIE. infectie. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. s. s. vasopresina. [Lat. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. fiind denumit monosinaptic. din engi. n. f. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. V.87. argentum = argint. f. argyros = argint. respectiv. [Lot. celula argentafina. nu poseda decat o sinapsa. s. / arbovirosis. [Lot. Sin: ligamentui Poupart. const. superior sau inferior. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. n. s. n. sen. a. din centrul nervos la organele efectoare. 6o[td. / argentaffinome.: gerontoxon (v.5. brun-roscata a tegumentelor. orientata oblic In sus si spre exterior. s. argentum = argint. -ina. neural (sau vertebral). s. Reprezinta o veritabila retina corticala. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. [Lat.). un organ efector (muschi. a. b. vizuale. / argyria. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. / arbovirose. \Cjr. ARGIRISM. / arcade. bakterion. NA: area. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. eel de-al patrulea si al cincilea. biochim. s. / arbovirus. ca si In tehnica medicala. s. r. / argent.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. arcus = arc. fibroasa s. Ca urmare. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. / areola. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. argentum =• argMt. Sin. affinis = mvecinat. / area. Mai importante: 1) A. V. / arginine-vasopressine.).] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. areo-lae (1). virus = venin. f. / arginine.. maleabil. In conti-nuare. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. f. ](yr. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. s. el delimiteaza. ARBOVIROZA. / archeobacteria. otrand.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. este rara si. / arche(o)bacterie. arthropod-bome = transportat de artropode. din engi. / arch. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. (a. ouron = urind. f. tab. a . [at. silver poisoning. prezinta forme foarte diverse. ARIBOFLAVINOZA. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei.: cardnoid (v. eel de-al doilea a. s. •ind. areola s= (trie. f. [Cjr. / arbovirus. f. majoritatea fiind boli tropicale. auditivo-psihica: a. / arc. s. cu fata posterioara a vertebrei. b. adj. [Lot. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. / argentaffin. Cat. ARGENTAFIN. In organismul carora virusurile se multiplica. simbol Ag. greutate atomica 107. 47. s. ARGININURIE. s. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. capuse). 6) A. In functie de virusul care Ie genereaza. / argentaffinoma.] ARE 1) A. dt la bakteria = 6aston. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. A.] 1) segment dintr-o curba. / areole. s.. s. flavus = gaiben. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. In particular dintr-o circumferinta. f. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. s. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. -oza. f.: a) a. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. [Cfr. / argentaffine. ARGINT. 6o[ta. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. s. pi. corticotem-porala care Inconjoara a. / ariboftavinose. s. . s. area = am} In anatomie.). 5) Ani Brodmann. b. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. virus = otrava./.] Sin. s. ARIE. costal. hioid) da nastere apofizei stiloide. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. 2) A. V. ureogeneza. / argininuria. f. De asemenea.] Structura anatomica de forma arcuita. f. m. arkhaios = vecfii. dim. provoaca la om *arboviroze. tab. posiBii de ia germ. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. [Lat. normala sau patologica. Acest a. Primul a. Aceste doua zone permit. -oza. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. f. ARGIRIE. Fiecare a. 3) A. / arginine-vasopressine. s. ARGENTAFINOM. f.d). s. m. format de catre pediculi si lamele verte-brale. Indeosebi In *pelagra. s. -ism. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. [Lot. dau nastere unor cartilaje laringiene. Sin. ARGININA. a. s.: centrul auditivopsihic.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. 4) A. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). f. dreapta si stanga. A. ARCADA. argentum = argint. m. f. / arch.

/ arithmomania. arithmos = numar. 'torsada varfurilor). Extrem de diverse. poate afecta numai o parte a personalitatii. A. *fibri-latia ventriculara. / arytenoidite. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). / arrhythmogenic. m.uicior.re.. de ia arytainu . 9) A. a . la arytaina = u[c.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. / arriere. care. V. / arytenoiditis. din [at.: *rubeola). 'imbecilitate si 'idiotic. cortico-oculoce-.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. a. back-ward. b) a. regiunea precordiala. acesta se dovedeste inapt sa Invete. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. stenoza mitrala) decompensata sau nu. f. arrieration. Co.. arytainoeides = m forma de view. 'wandering pace-maker). nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. dimpotriva.rma. absenta autonomiei. [Korbinian Brodmaan. eidos = forma. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. m. . f. mental deficiency. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. arytainoeides = in forma de ud-. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. . forma ifitiiri. *flutter-ul atrial. ARITENOIDOPEXIE. f. -e.. f. adj.) A. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. poate fi eliminata prin *psihoterapie. striata.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. ARITENOIDITA. traumatism cranian perinatal. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. 13) A. a • priv. rhythmus. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. 8) A. forma wtaritd a iui retro = uiopm. Clasic. v. adj. trebuie diferentiata de a. iar sub 20 pro-fund. adj. ritm sinusal coronar si atrial inferior. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. encefalite etc. ARITMOGEN. [^r. de regula.wr.i iat. / arytenoid. / arrhythmia. / aryt6noidopexie.ta.). Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac.ventriculare (*extrasistola ventriculara. s. Sin. de la mens. / arytenoide. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. a. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. s. / arythmogene. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala).atriale (*extrasistola atriala. isterie). ARITMOMANIE. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. nevroze. f. m iim6aju[ c. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. / arytenoidopexy. s. de origine sau cu destinatie extracorticala.ww. *fibrilatia atriala. \Cjr. indus artificial. adj.priv. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. 10) A. acid riBonucCeic. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. 16. / arythmie. f. *tahicardia ventriculara. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. gr. 'bradicardia sinusala. \fr. 11) A. adretro. \Cjr. A. care a delimitat 52 de a. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. aritmie cardiaca. gennan = a produce. Astfel. s. [Qr.: *sindromul Down). m. determinata de interpunerea. si retardare mentala.t ui iocul dmwnwv. 14) A. u(tinse. heterotope sau ectopice . adj. gr. Neregularitate de ritm cardiac.: operatie Kelly-King (v. au fost stabilite si descrise trei grade de a. Kiesselbach. de. V. (at.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. A. jonctionale). 17) A. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. gr. V. a. cardiaca. arie calcarina. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. recuperarea nefiind posibila.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. din [at. A. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. eidos = forma. adj. parasistolie. arriere. sin. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie.] Sin. de ia arytaina = u[cwr. A.tUlza. 4) Ritm de pacemaker. poate fi determinata de fibrilatia atriala. calificata.). bloc atrioventricular. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. ARITMIE.: arie striata. sinusala respiratorie. rhythmus. aberatii cromozomiale (ex. a. -ita. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). ARIERAT. 12) A. f. tulburari de conducere intraventriculara. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare.: arie germinativa. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. *tahicardia atriala. comunicare interatriala. *sindrom Wolff-Parkinson-White. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. eidos = forma. a. Sin. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace).falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. pentru 20-50 moderat-sever. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. [Cjr.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. / arithmomanie. rhythmos = ritm. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). neurofiistologge. Poate fi paroxistica sau permanenta. mentalis. c. ale conducerii impulsului sau mixte.: pata Kiesselbach (v. fata de ritmul sinusal normal. s. adrctro. ARN / ARN / RNA. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. s. *ntis = minte] Inapoiere mentala. f.] SubstantS poliri- . ca si un mediu familial sau social adecvat. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. sinu-sala nerespiratorie). ARITENOID. afectiva. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui.ior. 15) A.td a [lit retro = mapoi. sau campuri citoarhitectonice. parietala ascendents. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. [^6rev. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. uicior. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). centrul receptor al sensibilitatii generale. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. rhythmos = ritm. s. 7) A. In functie de mecanism. unor extrasistole cu numar si tip variabil. este. / retardate. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. [Gjr. egoism si *puerilism. care se manifesta pre-coce. s. ventriculare. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. extrasistola. u.. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. m. ary(oinoei'des = in forma de. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. (at. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. [fr. pads = jv(a. *flutter-ul ventricular. de. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. Daca arieratui este un copil.

ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. solubil).artere. s. Are. artere. [Lat. ARSURA. (irs. tunica externa (adventicea). AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. cu efect tonic sau seda-tiv.. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). As. s. Se disting patru grade: 1) A. gr. are efect eritropoietic. [Lat. m. / artifact. anat. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. anat. 4) a. V. V. importanta si Intinderea suprafetei arse. A. [Lat. -ifim. de [a arsen = putemic. y. V. ca radiatiile. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. tab. . ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. As^.artere. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. V. m. A. tab. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). Prin ramificatie progresiva si anastomoze. (a.artere. f. s. A. artefact. f. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. V. aminat. r. a. therapeia = tratame. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta.artere. [Lot. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. de. ARN-POLIMERAZA. A. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. artis = meserie. tab. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice.artere. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. tab.artere. V. tab. polycistronic messenger. anat. 2) a. / arsenic. / ARN-polymerase. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. NA: arteria.artere. [a arson = putemic. . proprietdtiCor sale putemice.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. anat. V. facut. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. arsenikon.ta. s. V. . dm gr. A. tab. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). tab. anat. deoarece crou goals. V. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. n. V. tab. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ei sunt spedfid fiecarui a. artere perineale profonde / artery of bulb. . ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. a.artere. In constitute unei a. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. arteria = arterd.artere. Clasa particulara de ARN antisens. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. anat. . anat. ardere = a arde. a. care are rolul de a dirija a. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. A. s. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. AUDITIVA INTERNA (v. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). V. s. messenger interfering complementary RNA. . dupa cum exista si alte clasificari.] Vas care conduce sangele oxigenat. anat. anat. anat. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. ARN care poate Insoti diferite virusuri. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. A. In a. A. -os = aer. [Lot. pe imaginea scintigrafica. . s. . anat.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. / brulure. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. [Lat. A. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. 187 . ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. . f. anat.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. anat. A. n. terein = a confine (anticii credeau ca.nt. ARTEFACT.artere. tab. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. se constitute Intr-un sis-tem arterial. V. tab. V. . arsenicum. / RNA-polymerase. tab. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). / artefact. / aromatherapy. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). V. s. A. A. / artery. tab. aroma. A. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. / arsenic-alism. tunica mijiocie (sau media). / artere. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. anat.artere. din gr. / arsenic. Trioxidul de arseniu. A.to-n. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. f. -atis. de asemenea. f. gr. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. deci. factum = fapt. Ex. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. de la facere = a face. ARSENICISM. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. s. anat. 33. arsenicum. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. . artere. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). s. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. AROMATERAPIE. ARTERA. gr. .artere. arsenikon. fiarfiatisc. de gradul II: complicata cu flictene. fie In general. V. tab anat. tab. V. s. ARSENIC. V. si ADN. V. A.artere. A. a. de la therapeuein = a.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. . tab. a. tab. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. s.artere. tab. BUCALA / artere buccale / buccal artery. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. In functie de tehnicile de preparare a probelor. -alos = aTOmil.artere. / aromatherapie. m. anat. f. In formele a-cute. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC.artere A. . care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente.: a. . / burn. A.artere. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. purtatori de aminoacizi. V. A. n. anat. de la.. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. aer. anat. tab. electricitatea. tab. . de ordinul a 10s Da). anat. f. tab. Are importanta medicals. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery.artere. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. frigul. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. aroma. 3) a. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. V.artere A. . cadavre). din microscopia electronica. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. . CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery.] ElementuI nr. / arsenicisme. anat. s. f. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. artereie conf-in aer. tab. A. 6ar6dlesc. . Biosinteza a. V. denumit astfil da. s. V. .

CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. anat. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. V. anat. A. V. A.artere. A. A. frenice inferioare). anat. A. colaterala ulnara inferioara). anat. . tab. aa. V.artere. anat -artere. tab. . . CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. anat. tab. .artere. V. tab. tab. V. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab. anat. A. V tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. A. anat. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . tab.artere. tab. tab. V.artere. A. anat. V. V. . . CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab. V. tab. . A. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. A. A. V. V. frenice superioare). V. . anat. tab. anat. V. a. tab. . . anat. anat. A. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery.artere.artere. V.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. A. artere.artere. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. tab.artere. V.artere. tab. -artere. V.artere. A. anat. anat . A. V. . ductului deferent). tab. . tab. anat. anat. anat. tab. tab. . . CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. tab. .artere. A. A. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. . . anat. tab. A. V. artere.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. colaterala ulnara superioara). anat. V. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. .artere. tab. V. A.artere. tab. . A.artere. A. anat. 188 A.artere.A. V. tab. tab. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. V. tab. .artere. tab. A. .artere. anat. anat. artere. tab. anat. A. . A. V. . anat. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. tab. . COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V.artere.artere. anat. V. tab. A. A. a. anat. anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. V. . A. A. tab. tab. CISTICA / artere cystique / cystic artery. . V. . V tab. .artere. tab. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. aa.artere. a. V. A. artere. V. . anat. . tab.artere. anat. tab.artere. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. A. tab. V.artere. anat. anat. . tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. A. anat. tab. anat. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. anat. V. A. V. V. DEFERENTIALA (v. V. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. V. V. anat. tab. ileocolica). COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. . anat. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas.artere. anat. anat. . tab. . A. V.artere. anat. A. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. A. tab. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. anat. A. . V. tab. A. anat. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v.artere. . A. A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. A. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. V. A. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. . A. A. tab. V. tab. V. V. . anat. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery.artere. tab. anat. A. tab. .artere. . A.artere.artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. anat. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. V. A. V.artere. anat.artere. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. anat. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. anat.artere. A. tab. tab. V. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. . V. artere. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat. V. tab. anat. a.artere.artere. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery.artere. A. V.artere.artere. anat. . . tab. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. .artere.artere. tab. . A. A. A.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. V.

anat.artere. .artere. anat. . . V. anat. A. A. A. tab.artere. anat. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. . tab. tab. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. A. anat. tab. anat. gluteala inferioara). V. V. tab. V. tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. tab. .artere. anat. A. anat . A.A. V. V. . A. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. artere. . . tab. V. A. . tab.artere. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V.artere.artere. .artere. HIPOGASTRICA (v. tab. anat. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. . anat. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. V. centrala lunga). gluteala inferioara).artere. A. pe. tab.artere. A. V.d''"^ru go-man. anat. ISCHIATICA (v.artere. tab.artere. anat. V. . LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. supratrohleara). A.artere. A. V.artere. . .artere.artere. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. V.artere. tab. tab. brahiala).artere. .artere. A.artere. tab. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. . V. A. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. anat. . V. V. tab. . tab. anat. anat . A. tab. intercostala anterioara). A. V. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. testiculara). . A. tab. peroniera). brahiala profunda). V tab. a. a. anat. . A. anat. intercostala anterioara). . a. V. A. tab. A.artere. a. . anat.artere. tab. a. artere. anat. tab. . FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. A. tab. FACIALA / artere faciale / facial artery. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. tab.artere.artere. tab.artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. . A. FUNICULARA (v. . tab. tab. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. anat. . anat. V. anat. . A. . anat. V. . .r. anat. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. A.artere. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. -artere. . A. A. A. hyaloidienne / hyaloid anery.artere. .artere.artere A. A. a. anat. tab. V. A. V. V. V. V. V. V. anat. tab. . LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. tab. anat. V. V. A. tab. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. profesor ia Leipzig. ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. tab anat. A. V. tab. anat. anat. V. V. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. fab. artere A. artere. HIALOIDA / art. anat.artere. A. apoi la. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. 189 . . . artere. anat. . LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere. anat. . V tab. a. V. A. tab. V. A. A. anat. . FESIERA INFERIOARA (v. FIBULARA (v. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V tab. . A. A. anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. tab. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V. '£er[in. anat. tab. . V. A. artere coronaire stomachique / left gastric artery. A. tab. anat. tab.artere. anat. HUMERALA (v. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. a.artere. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. V. anat. V. . . tab. .artere. . GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V.artere.artere. tab. anat.artere. . a. tab.artere.artere A. lfi43-1926. V. V. a. V. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.artere. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. anat. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. V.artere.artere.artere. anat. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. V.artere. tab.artere. tab.] / tab. tab. .artere. A. V. tab. anat. V. V. anat. a. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. A. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. A. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. V.artere. anat. A. tab. anat. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. A. anat. tab. A. A. . A. tab. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat.artere. V.artere. anat. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. V. . HUMERALA PROFUNDA (v. A. FESIERA SUPERIOARA (v. anat. .artere. V. A. anat. A. A. LINGUALA PROFUNOA A. a. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. tab. tab. 4ab.artere. gluteala superioara). tab. anat.artere. anat. V. anat. tab. . A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. . FRONTALA (v. A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery.artere. tab. LUI HEUBNER (v. A. V. anat. anat. -artere. anat . V.artere. tab.

. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab. tab.artere A. . . A. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. V.artere. tab. tab. tab.artere.artere.artere. tab. V. V. dorsala a piciorului). artere.A. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. toracica interna). V. V. .artere. A. V.artere. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. A. . toracica laterala). anat. anat. tab. V. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. tab. V.artere.] V. MAMARA EXTERNA (v.artere. tab. tab. anat. V. V.artere. anat .artere. . PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. NERVULUI MEDIAN (v.artere. 1742-1777. V. tab. tab. A.artere. tab. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. tab.artere. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. anat. V. tab. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. V. anat. A. tab. anat. . anat.artere. V. V. V. anat. A. anat. a. tab anat. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. tab. V. tab. MAMARA INTERNA (v. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. . tab. tab. V. . tab. tab. A. A.artere. anat.artere.artere A.artere. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. A. anat. . PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . . anat. . .artere. V. V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. A.artere.artere. A. anat. A. . . V.artere.artere.artere. tab. . anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery.artere. tab anat. a. A. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. tab. V. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. V. A.artere. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. anat. anat. A. A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. A. anat. V. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. V. A.artere. tab. . anat. .artere. tab. A. anat. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. anat. anat. tab. tab. anat.artere. anat.artere. . A. gastrica dreapta). . . A. V. anat. anat. a. V. tab anat . A. tab. maxilara). anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. V. tab. A. anat. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery.artere. anat. tab. . PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. tab. tab. anat.?i cfivvrg german. tab. V. . [/oAonn Ernst Neuhaiier. tiroidiana ima).artere. anat. A. tab.artere A. tab.artere. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. . .artere.artere. . tab. V.. mediana). V. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. . .artere. tab. A. a. a.artere A. . V. A. anat. anat. anat. V. A. anat.artere. A.artere.artere. A. V. . tab. A. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. A. V. . anat . anat. V. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. anat. anat. . . . OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V.artere. anat. A. V. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. . A. A. V. A. anat. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. tab. tab. anat. V. tab. V. . V. PILORICA (v.artere. 190 A. V.artere.artere. . a. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. RADIALA / artere radiale / radial artery. tab. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. . V. A. A. anatomist . . MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. A. V. anat. tab.artere. V tab. fronto-bazala laterala). A. A. tab. tab. . OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. . anat. tab. a.artere. V. A.artere A. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. MAX1LARA EXTERNA (v. tab. anat. tab. -artere. MAX1LARA INTERNA (v. tab. V. A. V. a. A. anat. tab.RADIALA A. . A. tab. LOBUUJI CAUDAT A.artere. -artere.artere.artere. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. . . MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. anat. V.artere. . artere A. artere. V. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. anat. V. V. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. tab.artere. A. a. A. . V. V. LUI NEUBAUER (v. anat. . anat. anat. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab anat. anat. A. tab. profiisor [a Jena. V. V. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. A. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. anat.artere.artere. . PEDIOASA (v. NENUMITA (v. . . tab. V. anat. A. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. artere. A. anat. A. faciala). V tab.artere. . tab. anat. A.

a. tab. anat. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. V. A. V. tab.artere. . anat. .artere. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. nervului sciatic). RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. V. . A. tab. . anat. . anat. A. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. tab. anat. tab. A. . A. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. . anat. anat. anat. tab. A. A. A. tab.artere. A. tab. V. A. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V.artere. A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. anat. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. a. A. tab. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery.artere. tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. V.artere. A. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V.artere. tab. V. V. . V. anat. V. tab. centrala lunga).artere. anat. anat. V. tab.A. A. V. tab. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery.artere. A. tab. V. . A. tab. anat. V. A. V. V. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. SYLVIANA (v. anat. . tab. A. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. TIMPANICA A. tab.artere. tab. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. A. . A. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. a. tab anat. . A. tab. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. . V. A. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. tab. tab. A.artere. tab. V. tab. A. anat.artere. V.artere. anat. V. .artere. . . .artere. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. . A. A. tab. V. A. tab. V.artere. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. V. anat.artere. . V. . artere. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. anat. A. . . .artere. RECURENTA CUBITALA (v. testiculara). TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. anat. anat. . anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. anat. tab. V. V. tab. tab. RENALA / artere renale / renal artery. anat.artere. tab. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. tab. 191 .artere. . tab anat. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. . V.artere. . SPERMATICA INTERNA (v. tab. RECURENTA (v.artere.artere. anat. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A.artere. V. . SCIATICA (v. anat. tab. V.artere. anat. V. tab. A.artere. tab anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. V tab.artere. A.artere. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. A. anat. tab. a. A.artere.artere. V.artere. V.artere. RANINA Jv. . A. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. A.artere. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. V.artere. . A.artere. V. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. V.artere.artere. anat. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. artere. tab. anat. artere. V. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. SUBORBITARA (v. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. tab. . V.artere. .artere. A. a. RUSINOASA INTERNA (v. A. anat. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. a. V. tab. . V. A. A. V. .artere. A.artere. tab. . artere. . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. V. . A. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A.artere. A. tab. recurenta ulnara). anat. anat. a. . . V. artere. A. A. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab.artere. V. anat. anat.artere. A. anat. anat. . . . TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. A. tab. anat. interosoasa recurenta). RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. a.artere. A. . . V. linguala profunda). TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. A. V. . tab. anat. tab. . A. infraorbitara).artere. V. anat. V. SCAPULARA DESCENDENTA (v. tab. tab.artere. tab.artere. anat. . . V. pudendala interna). anat. anat. anat. a. anat. A.artere. V. anat. anat . A.artere. . TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. artere. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. anat. tab. A.artere. V. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab. tab. tab. V. A. anat. V. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V. V. a.artere. tab. anat. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. V. anat. . anat. tab. anat. V. anat. . .artere. . SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. A. anat. V. . anat. anat. V tab. anat. A.artere. tab. . V. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger.

artere. A. anat. tab. V.artere. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. tab.artere. . . TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. artere. . AA.artere. anat. V.artere. anat. tab. tab. V. anat. AA. AA. AA. V. anat. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. V.artere. A. anat. tab. anat. tab. anat.artere. V. V. A. tab. aa. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. AA. tab.artere.artere. tab. anat. . tab. anat. V. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. .artere. tab artere.A. A. A. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. V. anat. . rectale). V. anat. . . AA. AA. AA. anat. anat. .artere. anat. anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries.artere. V. AA. tab.artere. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. A. tab. V. anat. tab. V. . 17271759} V. V. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery.artere. tab. . _V. anat.artere. tab. . . anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. . .artere. DIAFRAGMATICE (v. tab. . V. tab. tab. tab. tab. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. V. AA. tab. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. . tab. V. tab. AA. tab. anat. anat. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. V. tab.artere. V. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. AA. tab. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. A. anat. AA. anat. .artere. tab. artere.artere. . V. . anatomist fi botanist g&rman. V. .artere.artere. V. . . A.artere. V. V. tab.artere. anat. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries.artere. V. V. TIMPANICA POSTERIOARA A.artere. . V. tab. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. anat. HEMOROIDALE (v.artere.artere. . tab.artere.artere. . . AA.artere. tab. AA. AA. V. anat. . aa. anat.artere. .artere. AA. -artere. V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. tab. anat. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V. . -artere.artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. . V. canalului pterigoidian). A. anat. AA. a. AA. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. AA. A. V. V. tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. anat. tab. . .artere. tab. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. anat. V. tab. tab anat. tab. anat. AA. tab. Aa.artere. AA. anat . . TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. V. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. tab. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. . V. anat. artere. . V. A. ZINN (v. 192 . .artere. anat. anat. AA. A. V. A. anat. AA.artere. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat. tab anat artere. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. A. AA. a.artere AA. anat. V. tab.artere.artere. V.artere. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. A. . .artere. .artere. UTERINA / artere uterine / uterine artery. AA. prof&sor [a CfQttingen. tab. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. tab. AA.artere. anat.artere. anat. V. A. tab.artere. anat.artere. . V. AA. V.artere.artere. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. anat. VIDIANA (v. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. . . anat. tab. V. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat. tab. AA. . A. V. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. V. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. tab. . tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . A.artere. anat. A. A. A. anat. aa. V. anat. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. AA. . JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. AA. tab. tab. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. anat. V. V. . TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. anat. tab. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. tab. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. JEJUNALE AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. tab. centrala a retinei). CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. V. tab.

gr. dim. anat. [Lat.. anat. V. anat. wtdrire. gr. V.} Termen care desemneaza. de ia tern-nem = a taia. V.artere. aa. . anat. tab.i y. AA. V. sklerosis = induratie. tab. / art6riotomie. . f. aa. s. tab.. V. [Lot. anat. s. anat. anat.ra. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. V. f. gr. V. centrale anteromediale). tab. V. de ruptura. [Lat. gr.) dupa injectarea In trunchiul principal. terminala a unei artere. Sin. m. membrelor inferioare. / arteriosclerosis. V. stadiul II. . / arteriogram. arteriola = arte. sectiune. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries.artere. anat. f. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. ARTERIOLA. anat. s. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. SURALE / arteres surales / sura) arteries. dim. . V. anat.. anat. . gr. f. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. / arteriolite. gr. AA. a. f.). hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. de ia skleros = tare. dim. tab.artere. arteria = artera. s. arteria = arterd. anat. ektome = enisle. anat. s. AA.artere.: arterita gigantocelulara (v. tab. traumatica. tab. arteria = arte.artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. AA. la arteria = arte.artere. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). s. 2) Sin. ARTERIOTOMIE. ARTERITA ARTERIOGRAFIE.artere. AA. f. V.artere. anat. [Lat. s. [Lat. s. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. s. pathos = Boold. f. tome = tdiere. gr. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. tab. . tab. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. / art6rite. f. ARTERIOSCLEROZA.artere. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. A. pudendale externe). s. acompaniindu-se uneori de tromboza. de claudicatie intermitenta la mers.artere.] Inflamatia unei arteriole. AA. arteria = arterd. gr. [Lot.) Ex. / arteriolitis. anat. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. / arteriographie.ra mica. AA. AA.artere. . f. tab. / arteritis. s. gr.artere. aa. anat. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries.w' AA. / arteriolosclerose. .artere. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. . RUSINOASE EXTERNE (v. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. anat.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara.artere. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. AA. s. AA. LENTICULOSTRIATE (v. anat. arteria = artera.. embolica etc. AA. anat. care leaga arterele de capilare. ..artere. / arteriole. arteriola = arterd mica.artere.artere. gr. f. f. centrale anterolaterale). intdrire. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. [Lat. gr. AA. AA.] Denumire generica pentru bolile arterelor.artere. AA. ARTERITA. tab. In prezent. de latenta clinica. V. artere. anat. tab. V.). s. . poate fi generalizata (ex.. de ia arteria = wter&'i •ita. f. s. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. anat. de. . gruphein = a scrie. [Lat. . NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. ia skleros = tare. mai rar. dur. aa. V. anat. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. AA. etimologic. tab. f.artere. / arteriole. AA. tab. arteriola = arterd. AA. LENTICULOSTRIATE AA. tab. V. anat. AA.ra. arteria = artera.. V. V. renal. / arteriolosclerosis. s. V. / arteriectomie. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. V. AA. stadiul III. AA.: a. extinsa si la nivelul tunicii interne. AA. / arteriopathy. care include In evolutie: stadiul I. V. / arteriogramme. ca m cazul arterei subclaviculare. . SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. 193 . V. alteori de dilatatie sau. gr. anat. a unui lichid opac la radiatiile X.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. f. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. s.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries.: a. arteria = artera. anat. s.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie.. anat. . s. cerebral. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. . indiferent de origine (ateromatoasa. V. . A. / arteriectomy.. tab. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia.artere. V. tab. ARTERIOPATIE. de. tab. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. centrale antero-laterale). f. NA: arteriola. . [Lat. artere. In prezent. f. . tab. pulmonar etc.: sindrom Gougerot (v. tab. de gan-grenS. tab. / arteriosclerose. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). V. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). tab. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. V. centrale anterolaterale). stadiul IV. tab. V.. AA. tab. cand se asociaza dureri In decubitus. tab.artere. . . mica. f. f.. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. tab. sklerosis = indu-ratie. AA.artere. V. tab. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. / arteriotomy. tab.. gr. V. ARTERIECTOMIE. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. STRIATE LATERALE (v. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. . de la arteria = arte. artere. direct sau printr-un *cateter. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. . PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. V.ra. anat.artere.artere ARTERIOLITA. -ita.artere. s. AA. -artere. . s. AA.: sfigmograma (v. / arteriopathie. / arteriography. AA.). NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. [Lot. ARTERIOGRAMA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. a. ARTERIOLOSCLEROZA. f. anat. tab.] Ramura fina. gramma = inscriere. . anat.

A.articulatii. . tab.: Intre oasele nazale si maxilare). anat. V. V tab. . A. In forma de sa. tab. anat. -onis = wclie. V. A. cefalee violenta. INTERCARPALE A. . denumite diartroze. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. V. tab. anat. articulatii. tab. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. anat. c) membrana sinoviala.articulatii. A. tab. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis.articulatii.articulatii. diplopie. tab. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.articulatii. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. [Lot. V.: Intre oasele craniului). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.: arterita gigantocelulara (v. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. anat. . . tab. anat. V tab. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab. . AA.articulatii. A. anat.articulatii. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. Cand suprafetele nu corespund ca relief. AA.articulatii. AA.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. V. anat. denumite sinartroze. tab.articulatii. anat.articulatii. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. tab. V. \C. V.articulatii. podos = pitior. anat.articulatii. . . A. ARTICULATIE. .articulatii. anat. . / joint. anat. Exista a. articulatii. V tab. b) stratui extern. simetrie bilaterala si picioare articulate. V. s. anat. periarterita segmentara superficiala. tab. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation.articulatii.articulatii. tab.articulatii. d) suprafetele articulare.). anat. . A. anat. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. f. . Se caracterizata prin alterarea starii generale. tab. AA. tab. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. . anat. Diartrozele reprezinta a. boala Forestier.articulatii. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. anat. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. Anatomopatologic. cu suprafetele aproape plane (ex. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. cu ruptura limitantei elastice interne. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. fixe. infiltrata de celule gigante multinucleate. anat . leziunile sunt de panarterita. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. tab.articulatii.articulatii. A. V. 3) armonice (ex. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. anat. tab. V. A.articulatii. . anat.: arterita temporala. tab. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. anat. tab. . . CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. anat. . V. s. V. A. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. A. Intrerupte. arthron = articuCatie. care pot fi sferice. A. anat. tab.articulatii. tab. V. tab anat. V. tibiale superieure / tibiofibular articulation. 2) scuamoase (ex. V. articulatii. f. . . tab. V tab. . Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. anat. 194 . caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. V. A. anat. Exista si a. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. pous. . V. A. strabism.). anat. V. V. Este sensibila la corticosteroizi. A. Sin. fetele osoase ce vin In contact. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint.: coloana vertebrala). articulatii. . A. V tab. . anat.: a.articulatii. V. anat. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. A. boala Horton. tab.articulatii. A. cresterea VSH-ului. V. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. .\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele.: boala Takayasu (v.: Intre oasele temporal si parietal). RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. AA.articulatii. de cauza necunoscuta. anat. mobile sunt: a) capsula articulara.r. anat. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. .ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. A. AA. . V. . si mobile. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. NA: junctura ossiuIn.articulatii. care devin edematiate si dureroase la palpare. . A. V. ovoide. V. V. . panarterita subacuta a varsInicilor. tab. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. tab anat. febra moderata. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. anat. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. . .articulatii.articulatii.articulatii. tab. A. tab. tab. A. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. V. AA. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. A.articulatii. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation.Uturd.articulatii. tab. A. V. articulatii. anat. semimobile sau amfiartroze. Sin. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. . V. tab. A. anat. anat. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. arliculatio. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation.articulatii.articulatii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. genunchiu-lui). anat. tab. V. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. Elementele constitutive ale unei a. V. V. A. A.articulatii. A. Sin. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. / articulation. A. V. anat. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei.

arthron = flrticuiatie. . kenlesis = mfe-patum. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. s. V.articulatii. f. joint mice. f. [Qr. / arthrocentese. la arthron = articutatie. r. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. p.re. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. . arthron = articulafie. 18S3-192S. AA. s. / arthrophyte. f. de [a plassein = a. / arthrodesis. lysis = distrugere. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. V. f. f. f.uta. inflamatorie asimetrica.tie care. f. anat. a. / arthralgie. de.articulatii. reprezinta. f.. anat. a. eidos = forma. Sin. / arthrocente-sis.articulatii. r. s.ta. ne-uroiog franca. ARTRODIE. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. f. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. INTERCONDRALE AA. nu sunt posibile decat miscari de glisare. 1S53-1940.: spondilita anchilozanta (v. algos = du. / arthrolyse. ARTROGRAFIE. V. / arthrologie..). forma.articulatii. V. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. [Pierre Marie. s. s. s. s. AA. m. f. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. f. anat. ARTROFIT. AA. profesor [a 'Paris. In esenta. / arthropaInie. s. [C. s. f. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. giv:e. / arthralgia. Sin. tab. f.). anat. arthron •= articulate.. ARTROCENTEZA. tabetica). [C. de unde descrierea unei forme a. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. s. sistem HLA). de [a lyein = a. -articulatii. s. AA. / arthrogrypose. p. f.: artroza (v. s.. r. f. A. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. de obicei.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. tab. V. . [Qr.). ARTRODEZA. c. / arthrodie. AA. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. uneori ereditara. ARTROGRIPOZA. / arthritis. s. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. In a. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. V. ARTROPLAST1E. V. / arthroplasty. f. tab.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. medic german. V.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. [Cjr. a aerului sau a ambelor (dublu contrast).: artroza (v. tab. s. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a.articulatii. phyton = p[anta. tab. NA: articu-latio plana. / arthrophyte. arthrogryposis multiplex congenita. anat.AA. anat. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. tab. mc.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. arthrodia = articu[a. tab anat. AA.ovoie. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. respiratorie sau genitourinara. arthron = articulatie. f.articulatii. / arthrolysis.articulatii. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. A. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.: a.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. V.articulatii. . AA. distruge.articulatii. f. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. tab. AA.. si artrogripoza congenitala multipla. [Cfr. tab. . s. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. Boala congenitala. A. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. / arthropaty.. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a.afie. o condromatoza sau o sinovita. anat.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. [^r.r. arthron = articuCatie. m.i pathos = 6oaia. s. ARTROPATIE. Utila pentru a evidentia corpi straini. s. caracterizata prin malformatii multiple.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex..] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. s. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. AA. . arthron = wticuCafie. neuropatice si a uneia miopatice. V. n. V. gryposis = indoire. s. .tie. arthron = artic. anat. arthron = articufatie. AA. vege. tab. Contraindicata In artrita septica. modda. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective.. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. A.] Sin. tab. ARTROLOGIE. [Gfr. In con-secinta. logos = ftiinfa. adesea In flexie. f. / arthroplastie. Sin. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. / arthrodese. [Qr.: poliartrita reumatoida (v. In prezent. izolata.re. / plane joint.} Punctia unei articulatii. iar *boala Bouillaud. s. / arthrographie. athron = articutafie. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].. V. V. / arthrite. s. foarte probabil. -ltd.fie. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. f. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). f.r. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. 195 .articulatii. Sin. ARTRITA. anat. In general de durata scuria.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. . s. meniscografie). INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. \Qr. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. AA.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. / arthrology. . simetrica ?i spondilita psoriazica. graphein = a scrie. {Gjr.. anat.aza. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. desis = [egare.} Durere articulara. ARTRALGIE.). ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. Consta.articulatii. [Qr. / arthrography.: "soarece articular".. f. arthron = articut. s. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. V. / arthrogrypo-sis. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. anat.re. . arthron = articulatii plastos = modeiat. ARTROLIZA. si anchiloza. s. tab. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare.

afectand una. f. ASIMPTOMATIC. ARTROZA. la skopein = a video. s. adj. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. skopia . In functie de continut. symmetric = simetrie. f. adj. pe cale venoasa. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. s.. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. a putsului. f. / arthropneumography. f. [a skopfin = a. / arthroscope. localitate. digestive. ASCARIDIOZA. s. f. 2) Eliminarea. s. a. f. s. / arthro-pneumographie.. In cazul leziunilor cartilaginoase. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. cuvantui a. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. \Lat..] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare.wa. f. siafon = saCizia. diaree si dureri abdominale). / ascites. s.: dentar. In plamani. m. monooxid de carbon).: ciroza hepatica (cea mai frecventa).priv. / arthrotomie. ASANARE.) prin tratament adecvat. f. tome = taiere. skopos = ofiservator. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. m. de la syn = impreund. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. vedea. s. Sin : chiloperitoneu (v. de unde se deplaseaza In trahee. nid necoordonare. s. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. ve. a. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. "osteosderoza subcondrala. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. f. / ascite.} Gen de viermi din ordinul Nematode. / asialia. a sari. insuficienta cardiaca globala. A. f. [Qr. sphygmos = puts. Sin. [Qr. Actualmente. askarizein = a fopdi. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza.] Care nu determina simptome clinice.. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. a . s. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. dar eel mai frecvent este primitiva. purulent ('peritonita cu *piogeni). s. f. [Gfr.. artrozice sau posttrau malice. *carcinomatoza peritoneala).. f. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. / asphygmie. frecvent. care ramane latent. sectiune. / asepsie. f. V.priv. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica.tiii -ozd. este o metoda *profilactica. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. a . s.priv.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. ASIMETRIE.ni. A. ci per- .e. n. A.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. de la temnein = a t&ia. A. s. askites. a ef(amina. s.. s. / ascaridiasis. f. -onis = asemdnare.: pi. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). / assimilation. n . 'in prealabil. s. / asphyxie. osteoarthritis. practicata In scopul unui *drenaj permanent. f. / asynergie. askarizein = a sari. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. arthron = articuiafie. artrita cronica degenerativa. s.are.: dezasimilatie. / arthrorisis..i ergein = a iucra. spre deosebire de *antisepsie. f. [Qr. asphyxia = oprire. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. s. ASINERGIE.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. a. s.. Ant. s-a injectat aer. Ex. / degenerative joint disease. etimologia termenului). \Gjr. li-gamentare. Ascaris lumbricoides. s. e^amina. {Lot. s. cu *anastomoza sinovialei la piele. ASEPSIE.. a sdri. ASIALIE.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. obiecte.priv.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. Cauze frecvente de a.] Radiografia unei articulatii In care. arthroa = articulate. ARTRORIZA. f. ASFIGMIE. / assimilation. / asynergy. a . [Cfr. / ascaride. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. [G. A. syn = impre. arthron = artu. a acf:iona.. ASCARID. meniscale. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. Obs. Indeosebi In *jejun. [Gjr. s. f. de. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / sanitation. / arthrorise. f. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. de ex.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. s. f. s. / asialie. V.priv. / arthrostomy.i sepsis = infecfie. aproape. s. artroscopie. s. a . regiune). [Cfr. uneori cu cavitati pseudochistice.] Absenta *pulsului. arthron = articulafie. piptein = a. apen-dicular etc. / arthroscopie. ASIMILATIE.. V. [Cfr. inaff. s. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. s. \Qr. V. f. / ascarid. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. care este *curativa. 3) Prezenta In aerul ambiant. | Gjr. / arthrose. s. [Qr. s. f. / asphygmia.. ereisis = ridicare. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. / asepsis. f. ARTROSCOP. f.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. celulara. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. f.. arthron = articutat-it. -atos = ceea ce survine unpreuna. / asphyxia. idnga. assimilalio. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. s. f. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. stoma. pneuma. / asymptomatique. [Cjr. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / asymptomatic. atos = aer. de. Sunt infestati mai ales copiii. sphyzfm = a puba. V. lichidul de a. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. tuberculoza peritoneala.. de. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v.ula. ASCITA. [a a .: osteoartrita degenerativa.. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. f. ad = cdtre. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. s. f. ARTROSCOPIE. f.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. [^r. {Gjr.).] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. f. s. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. sub anestezie generala. arthron = articu[atie. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. artrita hipertrofica. s. symptoma. si anabolism.e^aminare. Insuficienta cardiaca). "osteofitoza marginala si. askarizem = a fcpm. / arthrotomy. si xerostomie. putrefactie. f. / arthroscope. 2) In biochimie. *sindrom nefrotic. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. ascarizi. amigdalian. arthron = articuCafi. \Qr.r. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. / arthroscopy. ARTROTOMIE. / asy metric. \Gjr. / arthrostomie. / ascaridiose. s.priv. hypertrophic arthritis. si artrografie. m. Are o culoare rozrosiatica. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului.. a -priv. ARTROSTOMIE. s. / assainissement.: In cazul unei artrite supurate. graphein = a scrie. A. / asymmetry. s. -oza . ASFIXIE. m.

care survine In 'miopie si In unele "nevroze. [C. f. f. 5) a. tumori subcu-tanate fistulizate). sthenos = forfa. f. -ism. s. langa.: semn Adams-Foley (v. s. stasis = se. sterixis = pozifie _fv(fl. constituent al proteinelor. onis = aspirafie a aeruiui. fatigue. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. asthenos =. s. Sin. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. numeie. / aspcrgilloma. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. [Lat. •atos = punct. astheneia = sla6iciune. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. s. f. Simbol Asn sau N. ASPIRATIE. *Edul-corant de sinteza. / association. cuprinzand mai multe specii.. -enos = spKnd. a . / aspergillose.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). pu-tore. prin insuficienta muschilor drepti interni. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. associatio. / asomatognosie. s. a. spir . stigma. s. ASTAZIE. 3) a. la gnonai = a. b) a. V. m relief. dar fara *paralizie. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. de ex. libera.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. s.). n. A. f. / astasie. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. de [a a . de origine neclara. V. f. / asparagine. c) a.. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. / asystolie. musculara. s. a . morbida. ASLO / ASLO / ASLO. a. f. f) a. putere. [Qr. s.: miastenie (v. neregulat.. / asthenia. [Lat. In *hipermetropie.rce. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. de ia a • priv. a. a . a . *amida a *acidului aspartic. gastrica.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.priv. soma. {CJT. antiagregant pla-chetar si antitrombotic.conform re-gulei". s.priv. [Qr. in. ASPERGILOM.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. f. ops. lichid amniotic) In caile aeriene. n. In consecinta. imprastia. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. ASISTOLIE. [§r. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. saiiciiat de metit. pleurala. / asthenopia.. de. s. continua (dintr-o plaga. f. f. f. Sin. / astereogno-sis. / aspl6nie. s. tahicardie sinusala sau palpitatii. / somatoagnosia.. imprastia. s. / asparagine. intestinala. s.: somatoagnozie. a sufla (ad = catre. invers. f. astigmie. s. s. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. acomo-dativa. [Lat. Aminoacid neesential. intestin sau cavitate se-roasfi). si debilitate. -oza . aspergere = a. aspergere = a raspa-ndi. ulceratii. f. este un medicament cu larga uti-lizare. contrar regulei. s.. ASPARTAM. continua sau discontinua. 4) A. / aspergillosis.ta. m. observat eel mai frecvent la femeia tanara.: sindrom Bean. ASTERIXIS. s. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. / astasia. / astigmatism.). pustule. V. Sin. adica a *somatognoziei. f. s. 4) a. de la a .de.. de la sterizein = a sta nemiscat. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. moderata. m. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. f. s. s. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / aspergillome. asthenos = fara. f. / association.. de ia associare = a asocia (fid = [a. a mai multor germeni microbieni. a.priv. f. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si.priv. / asthenie. medicamentoasa. de. dureri precordiale.. 5) A. stereoagnozie. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. Se observa In leziunile lobului parietal. . V. si sindrom Da Costa. ca antiinflamator. / asplenia. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. senzatie de astenie. sthenos = fortd. s. kore = pupiiil} Sin.. putere. compus. ASTENOPIE. splen. miastenie. m. / asterixis. / astereognosie. si acid arahidonic. systole = contracfie. m. al carei sue confine. s. 6) a. ASPLENIE. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / asthenocorie. cauzata de incoordonarea neuromusculara.. 3) A. -omn. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. n. [Cjr. f. a • priv. / aspartamc. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. si t6aialga.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. miopie pe un alt meridian.priv. ASTENIE. / aspermatism. iar imaginile sunt percepute deformat. aspergere = a. pipait. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. Abrev. Sin. opos = vdz. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). [Qr. m. hipermetropic pe un meridian. gnosis = percepere.r. Se deosebesc: 1) A. prezent In numeroase vegetale. -atos = corp.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. cu efecte fie pozi-tive. / aspiration. f. f. ASPIRINA. rasp&ndi. s. spirare = a rdsufla). fie patologice. spre.: semn Arroyo (v. d) a. de ia istanai = a plasa. f. a sta. s. ASPERMATISM. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). ASTIGMATISM. / asterixis. s.priv. / aspiration.] Absenta *splinei. s. sthenos = fortd. vedere. ptantd denumita. ASOCIATIE. s. [o • pentru ac-etii. / aspermatisme. metoda psihanalitica de expiorare. -atos = sa. Oboseala vizuala.). 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem.priv. s. stereos = solid. gastrica. s. / aspartame. s. f.. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. sange. ASTEREOGNOZIE. s.prw. s.: agnozie tactila. aspergilom si aspergiloza. Se mani-festa prin dispnee. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. / asthenocoria. s. -inn. 2) In biochimie. n. analgezic. prin deformare conica a corneei.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. a face sd find.inan. a imprastia. pu-ten. -onis = asociere.pere.priv. Tipuri: 1) A. ASTENOCORIE.re. f. / aspirin. [Qr. microbiana.ford putere. a . / asthenopie.pentru Spiraea ulmaria. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. aspi-ratio. s. f. a. gnosis = cu-nooftere. s. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. [Cjr. 2) A. a lichidului de staza gastrica. cunoastere. ASPARAGINA. 2) A. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. f. [Lot. [£jr. f.: distonie neurocirculatorie. / astigmatisme.. Sin. ASPERGILOZA. ASOMATOGNOZIE. f. conic. [Cat. [atin a[ unei plante rozacee. pe. de ia aspirare = a inspira.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. / asystolia. prin deformari neregulate ale corneei 197 . Sindrom imprecis.). o . hepatica. inima si rinichi. chirurgicata (uscarea campului operator). aproape. sperma.] Sin. ASTIGMATISM e) a... / aspirine. a . s.: *psihastenie. frecvent. dintre care unele sunt pa-togene. antipiretic. [Qr.

stringerc = a strange. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. ATAXIE.astroblastomul si IV glioblastomul). urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.-dicina in. frica de a Innebuni. \Qr. durere sau Jena toracica.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). de. / ataxia. / astrocytome. indiferenta. kytos = ceCuCd. f.] V. m.. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V.: fenomene a. infecto-alergic sau atopic intrinsec). emetrop etc. transpiratii. f. tab. 2) Detasare emotionala. / ataxic. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. diitringens. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica.rna. protoplasmic. In sange apar Ig. f. .udwig Bruns. adj. care sunt dezordonate. \Lat. cu staza pulmonara. me. readus In drculatie de *DSM IV. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. / astrocytoma. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. protoplasmatice si a.cwr'\ V. Etiologic se disting a.. senzatie de sufocare. a. violenta ca manifestare. de a deveni nebun. s. a aranja. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. / astrocyte.. m. disartrie. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. 6) A. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. survenind In special noaptea si dimineata devreme. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. atribuit unei react" reflexe. s. denumit uneori si a.: boala Friedreich. senzatie de strangulare.). astragalus.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. de p. [Nikolaus Freidreich.. iar In 10% diabet zaharat. sau pseudoastm. ASTRINGENT. astroci-tom. neurolog airman. a. stroke. Indeosebi mastocite. / astrocyte. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers.: pseudotabes (v. s. s. Functiile a. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. s. [Cfr. lat-tein = a ordona. adj. frica de a muri. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. n.\ 1) Ocurenta brusca. iar celalalt normal. wheezing si sibilante. profesor de anatomic. de la ad = cdtre. mecdc airman. s.id. ATAC. ASTRAGAL.. s. la tattein = a ordona.. m. s. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. [Cfr. s. de p. m. cu formare de complexe Ay-Ac). In care intervin numeroase tipuri celulare. b. pot fi clasificate In: 1) A.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. m. s. 1858-1916. kytos = cdula.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. / astroblastoma. s. apoi dt patoCogie me. la a . / ataxique. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). Sin. din unele stari febrile. aranjare. atavus = strOmofi -ism. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. r. Termen vechi. parestezii la nivelul membrelor. Gena a carei mutatie este responsabila de a. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. n. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. [itd. cu prognostic bun si evolutie lenta.priv. exista trei mari tipuri: a. ASTROBLASTOM. de. sau f. s.priv. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple.hta._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. / ataraxie. [I. 2) Bolnav afectat de ataxie. a. s. determinand secretie de IgE). A. ou f. Ca urmare. f. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. patologica... (succe^iv) la '}\pnigs6erg. ataktos = nere. A. / atavisme. grupate In fascicule. s. aranja. F. . derealizare.] Sin. s. Ex. fibhlare. m. prin complicatii cardiorespiratorii.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. Strasbourg fi •SerKn. tabes ereditar. sin. de grad mic (I. m. 3) A. 182S-1S8Z.. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. [Qr. / atavism. / astringent. de grad malt (III .guiat. A. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. adj. blastos = germe-n. / astragale. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila.: ereditate ancestrala sau de revenire. si a. / attack. In mers (a. n. astron = ste-a. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. / asthme.. ASTROCITOM. s. convulsii si tulburari de mers. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. codificand proteina denumita frataxina. / astringent. medic airman. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.rg. f. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. n. adj. ATAXIC. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. anat. Sin. 2) A. astm (1). din {ST. crisis. [Lot. intrinsec (cu mecanism incert. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. a.oase. De exemplu. eozinofile si linfocite T. simptomatic. 18321910. n. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. greata. / ataraxia.. s. In care un ochi este astig-mat. spontan sau prin terapie. / attaque. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. Se disting a. -e. ASTM. *apoplexie. n. a.u sunt dare. a . [Lot. asthma = gAfaiaia. profesor de. m. simplu. [tfr. ASTROCIT. s. a Uga. ce se manifesta In ortostatism (statica). reversibile partial sau total. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. / ataxie. la a . n. Cu debut Intre 5 si 15 ani. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. reflex. m. astron = stea. Pseudoastm (v. spasmodic. de.. / asthma. constand In agitatie extrema.: criza. Sin. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite.di. cu celule gigante (gemistocitice). -omo.priv. / astroblastome. s. taxis = ordonare. a.: amiotaxie.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. F. astron = stea. cu tuse. cardiac. atturcare = a mcepe.dde. ATAVISM. tremuraturi sau secuse musculare. Jfanovra. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. cinetica).ASTM pe acelasi meridian. frisoane sau bufeuri de caldura. astragalos = os. atara-xia = impast6i. ATARAXIE..te. [Cjr. [Ernst Viktor von Leyden. 3) In limbaj curent. fibros.te. s. -<wno. deci un a. 2) In limbaj clinic. s. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). s. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. II). n. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. fara relatie cu o reactie alergica. [QT. / talus.caia la ^(e. vertij. 2) A.

priv. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. f. de [a temriein = a taia. sectionat fi temnein = a tdia. s. termen prduat ulterior m arfiitecturd. s. de [a luiiein = a ordona. (ex. In literatura medicala. atypical. Dupa Intindere. cantareste circa 5-1015 tone. Intreaga a. f. m.priv. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. / atelectasis. a . s.} Sin. symbolic. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. Ideas = e^tremitate. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. atticus. s. / atheromasie. / athymia. ATEROMATOZA. s. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. f. f. attikos = referitor la fitena. atticus. f. la nivelul extremitatilor. X. sklerosis = indurare.} M. s. aptitude = aptitudine. / atticoantrotomy. deviere de la o forma considerata caracteristica. s. / atmosphere. s. f. In evolutie. ATOM. thy-mos = minte. ballein = a arunca). 'in functie de evolutie. f. f. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. / athetosis.priv. ATETOZA. tome = tdiere. m. substanta reticulata). n. embolie. s. Unitatea de presiune In SI este 'pascal.): 1) A. -onis = atenuare. athere = terci. -oma. / atherogenesis. se poate calcifica si. / atherosclerosis.. \Qr. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. 2) Absenta timusului.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. ulcera. localizata pe arterele coronare.. f. Proprietatile fizice si chimice ale a. / athetose. / atticite. manifestata prin stare de indife-renta. ATLAS. este considerata o boala generala oom-plexa. pentru aterectomie (v. / attenuation. nudeele gri centrale. / attique.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. s. [a gennait = a produce. m. ATEROSCLEROZA. din gr. fierturd. la 0°C. gemian = a produce. 2) A. poate fi acuta sau cro-nica. de la typos = tip. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. [Lat. attikos = referitor [a fitena. ATEROMECTOMIE. / athymie. din metal. ATEROM. sphaera. athere = terci. s. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. atticus. s. lemn.: ateromectomie. sphtiiru = sfera. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. f.sau bilaterale involuntare. [Lat. m. s. fiind. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. din gr. athere = terci.oase. . a6ur. / attitude. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. / atticotomie. s.priv. Forme (In functie de localizarea procesului de a. lente. / atticotomy. f. s.fi\at. anat. ATELECTAZIE. ultenuatio. s. s. hastelta = Bat mic. [Qr. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. attitudiae. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. A. a.). aranjare. wtdrire. f. [at.tena. material plastic. typikos = tipic. / ath6rectomie. [at. unde sonore etc.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. n. s. s. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. lobulara sau segmentara. variaza cu altitudinea. / atypique. antron = pefterd. [Lat. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f. f. chirurg francez. / atherectomy.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. s. ionizante. / atticitis. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. f. pana la Inaltimea de 5 km.: dislipidemia. V. s. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza).. \Gjr. / atheroma. de la skleros = tare. A. {Cjr. embole = acfiunea de a arunc. Var. ATEROGEN. f. ATEROGENEZA. aritmice. spontane. \Gjr. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). s.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. s. Uneori. ATELA. [Gr. se poate fibroza. athetos -ne. f. prin a.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. are o 199 . cavitate. gr. din gr.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. de inactivitate totala. formatiunile subtalamice. adj. -ita.. ATITUDINE. ATICOANTROTOMIE. / atome. / atypic.: forma a. gr. ATEROEMBOLISM. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. [Cfr. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres.] Neconform unui anumit tip. Etiologia a.).] Portiunea superioara a *casei timpanului. -oma. fierturd (-oma). din tat. ATICITA. poate fi: masiva. s.: boala Hammond. ATIPIC. adj. f. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. antrum. stratosfera si ionos-fera. \Qr. fierturd (-oma]. s. dur. [Qr. de. s. In ultima instanta. / atherosclerose. ATMOSFERA. / atmosphere. tab. s. athere = terci. [C. abductie si rotatie intema. / splint. Ex. de obicei In forma de lama subtire.] 1) Scaderea tonusului afectiv. A. coronariana. de. si coree.) la traversarea unui anumit material. secfiune. f. gr. / atheromasia. tome = tdiere. taxis = ordonare. / epitympanic recess. a . gr. a. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. / ath6rome. s. A. f. gr. fierturd. fierturd (-oma).] Procesul de formare a placilor de *aterom. / attelle. / atherogenic. f. [Itai. 8. tomos = taiat.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. m. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului.a m. ATICA. s. [Lat. / atlas. s. indeo-sebi industriale. ektasis = dilatatu. de [a emballeia = a arunca m (en = in.. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). / attitude. attikos = referitor [a ^. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. / atherogene. [Cyr. spirit. f. marcd. Sin. attikos = referitor [a Atena. atlas = atlas. ektome = eyizie. fierturd. termen preiuat ulterior in arliitecturd. ATICOTOMIE. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. s. f. angeion = vas. ATIMIE. s. manifesta prin deficit anabolic. [Qr. [Lat. / atherogenese. atmos = vapor. [Lat. A.] Dispozitiv. fierturd. athere = terci. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. ate-les = incomplet. 1'. iithere = terci. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. [Qr. timus. formand un fibroaterom. f. [personaj mitologic: titanul Atlas. ATENUARE. / attenuation. profesor de. Var. de la a . [EdouanI Francis Kirmisson. atomos = mdivi-zihil. s. f. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. / attico-antrotomie. ghips etc. tipica. / atheroembolism. / atelectasie. / atlas. atheromectomie. din gr.r.] V. de la temnein = a tdia. s. a . / atom. genesis = prodwere. fumatui etc.] Invelisul gazos al scoartei terestre. [a attenuare = a s[a6i. care spijina cerul pe umerii sai. s. s. prezinta trei mari zone: troposfera. f. s.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. model. adj. [Cfr.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. m. secftune.. athere = terci. se Intelege formarea de ateroame multiple. a aranja. 2) thymos = principiu vital. f. NA: recessus epitympanicus. atticus. -oza . 1 atm = 105 pascal. n. f. adj. s. totodata. a unei boli). / atheroembolism.: sindrom Louis-Bar (v. f.

m. ATRIU. ta a . ATROPIE. olivopontocerebeloasa. s. [Paul H.cicatrice netraumatica si superficiala. -(rum = negru. (zeif:e.: 1) A. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. Sin. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.. Abrev. s. s. -onis = frecare. care se manifesta printr-o subtiere a pielii.priv. [Cfr. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. a. cu afectarea retelei cutanate de colagen. este reversibila. aplazie si hipoplazie. Ant. mnegreau). si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. semne *extra-piramidale. ATP / ATP / ATP. atria. exceptional. antisecretoare.] Alcaloid extras din Atropa belladona. [Lat. vulvara . Sunt incluse In aceasta categorie: a. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. cavitatea timpanica propriu-zisa.: auriculotomie. f. Iar atrophy. de [a attcrere = a. freca. a. s. ale destinulw. 4) A. s.. se facea focul [a romani. inertie uterina. diabetului. cu excep-tia plamanilor. Forma particulara: a. Sin. attritio. f. Ex. a. amiloidozei sau.: boala Aran-Duchenne (v.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. Administrate pe cale bucala. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. prostatica provoaca o retentie a secretiei.a. / atransferrin(a)emia. [Qr. a . In ansamblu. A. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. cardiac (NA: atrium cordis) . ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. antiemetice. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. si vaporizator. sunt utilizate ca spasmolitice. in blocurile atrioventriculare. s. tomos = taiat. dementa senila). atrium. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase.).. ATRIOTOMIE. a . [Lot. / atonie. n. s. fara pierdere prealabila de substanta. s.dupa o *corticoterapie prelungita. s. f. cfwurg german. camera. co-loida . threpsis = nutrifie. / atony. este un sistem neutru electric. 5) A. (identici sau diferiti). V. prin venele cave si sinusul coronar. Clasificare dificila. si anticolinergic. 1) A. iar perefii se. 8) A. / atransferrinemie. dentorubrica). s. / athrepsia. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. V. la a . n. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. 2) A. la varsta adulta. / attrition. s.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. 3) A.priv.} Absenta *transferinei din sange. dintoto'i ferrum = fier. m.priv. sectionat fi tem-nein = a taia. gr.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil.: hipertrofie.antecamera. s. 7) A. [Qr. . caracterizata printr-o slabire extrema. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. tresis = orificiu. De asemenea.. -tra. 1866-1938} Sin. f. *ataxie. / athrepsie. atrium = antuamera. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. poate fi difuza sau localizata. profesor la ^{am6wg. generand anemia sideropenica congenitala. f. s. f. [at. sarurile solubile de a. care devine galbuie. f. m. / atropine. idiopatice sau congenitale. atriotomie. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. atrium =. f. -atos = sange. auricular . / atropine. secfiune. *hipotensiune ortostatica). / attrition. si evolueaza progresiv. *coreea Huntington. a. A. s. Lachesis fi fitropos). Tipuri: 1) A. secundare. primitiva In treimea inferioara a gambei. M. haima. Atropos = una dintre cdt. s. / atrophy. gr.). s. ATOMIZOR. s.). 3) A.priv. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. c. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. subcutanata sau intravenoasa. -trum = negru (deoarece in acwtd. f. / atopie. alba Milian .. este adesea ireversibila. tro-phe = ftrana. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs.. irons = p&ste. de la ater. 2) A. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. / atresie. dupa o infiltratie locala de corticoizi.priv. a z. cu predispozitie ereditara. dar cu respectarea tesutului elastic. a alcoolicilor (corticala tardiva). utehna.. ATOPIE. a . de. f. care afecteaza neuronii cortexului cerebral.priv. uscata. a . f. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. corticate izolate (*boala Alzheimer. dar superficiala. tra. \Qr. 6) A. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. tome = town. *boala Pick.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. ATRITIE. Uneori. atomos = indivizibii. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. Sudeck.] Stare de denutritie grava a sugarului. fie In combi-natii cu aiti a. senila . cortizonica . / atomizer. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. c. s f. Sudeck's disease. 2) Forme In care a. alcatuind molecule. Dimen-siunile a. [Lot. Ciotflo. diminuarea tonusului muscular. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. pi. musculara. tonos = tensiune. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. (2. iar In doze man are actiune centrala. c. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. f. a. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. (a ater... deficitului de dopaminhidroxilaza. / oreillette. topos = foe.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine.. \Gjr. care apare sporadic. V.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. s. ATROPINA. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. cicatriceala . Sin. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. c.priv. a. s.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura.). Sangele trece din a. *scleroza laterala amiotrofica). dupa sediul leziunilor: 1) Corticala.: FoFi-ATP-aza (v. a . ATREZIE.. s.ATOMIZOR structure complexa. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. s. de. 3) / atrium.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. / atrophie. de. s. [Cfr. atropa = fieliadcinili din gr. -ina. nutrifie. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). ATRANSFERINEMIE. ATONIE. f. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. A. atopos = in afara (ocuiui normal'. -ina.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. 2) A. trd 'Parce.: boala Sudeck (v.camera superioara a fiecarui hemicord. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. NA: atrium. A. f. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. (1). ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. sunt de ordinul lO"10 m. / atresia. f. / atomiseur. [Qr. [Lat. / atopy. / atriotomy. s.: *boala Kraepelin). ATREPSIE. difuze sau circumscrise. 3) A. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. f. localizata sau difuza. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. se utilizeaza In colire ca midriatic. f. ce poate exista fie liber.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. f.

sounding. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. m. NA: digltus minimus (2).). f.: sindrom Seals (v. i. dim. s. -ina . aggresio. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). la plassein = a forma. / auriculaire. / auscultation. m. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. abdominale. / autoagglutination. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. din [at. Cat. autos = sine insufi.me. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. s. vizuale. modificari de apetit. n. s. s. / autism. 2) In prezent. ascuitare. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. mediata. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. / atropism. -onis = atac. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. s. s.. [Cjr. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. gramma = Inscriere. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. [Lot. AURICULAR. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. audire = a auzi. / audition. s. s. s. adj. f. audi-bilis = cars poate. ou f.. alaturi de *inspectie. / auriculotomie. s. f. autos = sine. therapeia = tratament. AUDIBILITATE. m. gr. a uni. insufi. Unii dintre compusii a. simbol Au. plasis = modl-[are. [a amis = urtcfie. adj. AUDIOMETRIE. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. uuufi. m. cutanate. s. [Qr. -ism. audi-lio. auricula. m. s. s. / autistic. f.. pi. AUTIST. -ism. *eicosanoidele. auricula. a uni. Sin.. s. aurum = aur. gr. autos = sine. AUDITIE. f. de la aggredi = a ataca. de la therapeuein = a ingriji. dim. / Beals' syndrome. f. agglutinare = fl Ivpi. este evaluat la un control ulterior. [Lot. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. Se utilizeaza audiometrul. / or. / audimutite. obtinandu-se *audiograma. / autisme. sectiune. de. f.. s. [1^. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. s.] Element chimic pretios. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. f. s.diu. s. agglutinare = a iipi. f. / audition. audire = a auzi. prin intermediul *stetoscopului.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. de. \Cjr. gr. [a audire = a auzi. AUTISM. / audit. / auto-agglutination.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. pasivS) si de a asculta (a.. s. f. cu lumea exterioara. autos = sine. [Lot. f. / autaco'ides.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. / auriculotherapie.. [Lot.la amis = urecfie. f. / autiste. etimoio-gia tc. a.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. insufi.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. AUTOAGLUTINARE.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. de. / audimutitas. s. la auris = urecfie. La adult. Actiunea de a auzi (a. AUDIMUTITATE. n. m. urechiusa sau auricul al inimii. 'palpare si *percutie.. n.it. AUDIT. / audibility s.] 1) Cu referire la *autism. dim. f. audire = a auzi. A. s. n. f. s. pi. ale subiectului. m. f.. cu nr. AUROVERTINA. s. s. f. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. autos = sine. {Lot. / aurovertin. autism infantil). *angiotensina. s. s.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. s. activa). tabagismului etc. dificii. de. m. / audiometre. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. metron = mOsura. m. a.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. olfactive. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. / auriculotomy. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. f.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. f. f. f. de. onis = auzire. Totodata. / auscultation. gr. s. la temnein = a tdia. foarte dens. 2) Subject care sufera de autism. s. / autoagglutinine. / audio-meter. A. auricula. fara a cauta un contact. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. Este un metal galben. fl au. AUDIOGRAMA. s. / autacoids.: boala sau sindrom Kanner.. [at. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. f.). digitus auricularis. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. a. gr. f. A. / audiometrie. / self aggression. tome = taie-re. de sete sau afective. AURA. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. Cea mai precoce psihoza a copilului. / auricular. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. si a.. [Lot.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. s. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. audi-tus = auz. {Cfr. adj. AUTOAGRESIUNE. ca urmare. / gold. s. s.: atriotomie (v. s. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. gustative. Dupa Laennec. hearing. AUTOAGLUTININA. [Lot. / aura. Prezinta *ecolalie. / auriculotherapy. de ex. dys = grw. s. s. s. sau f. AURICULOTERAPIE. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. n.\ Sin. congenital word deafness. n. f.. inde-pendenta de existenta surditatii. auricula. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. akos = re. f. {'Eng[. AUDIOMETRU.] 1) Care se raporteaza la ure-che. s. paihice etc. f. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. [at. / aura. / autoagression.z. / audibility. a modela} Sin. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. AUR.. f.nutw atropina. s. AURICULOTOMIE.. uneori manifestari auditive. [Lot. / atropism. s. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. aura = rasufiare.. iar copilul mic este izolat. n. de. imediata. se disting a.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. [Lot. coloidaf). dim.rme. autos a sine. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. [Lot. gr. [Lat..ATROPISM ATROPISM. AUTACOIDE. / autoagglutinin. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. f. / audiogram. insufi. / aurovertine. de. In forma foarte dis-persata. audire = a auzi. {Gfr. A. [Lot. osteon = os. audit. adj. *serotonina. / audiometry.. / auriculo-osteodysplasie. ausciiltare = a asculta cu atenpie. AUSCULTATIE. / audiogramme. [Qr. ihsufi. / audit. mutus = mut. [Lot. m. atomic 79.

Obs. grapheion = penifa de scris. adj. "mielina. autos = sine insiifi. AUTOHISTORADIOGRAFIE. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. In prezent este putin practicata. Se disting doua alternative: a. katalysis = disotutie. f. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. [Cjr. [Cjr. s. autos = sine insufi. f. apoi 3 pana la 10 ml. / auto-anticorps. / autophobie. AUTODIALIZA.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). *spermatozoizi. s. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. lyein = a. Ex. / autogene. grefa. AUTOIMUNITATE. anti = contra. [at. f. s. f. adj.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. Acesti a. \Qr. / autohistoradiographie. de [a khthon = pdmdnt.: boala a. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. s. adj. [Cyr. graphein = a scrie. f. AUTOANTIGEN. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. dialysis . dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. s. / auto-immunite. / autoclave. AUTOHTON. m. / autophagie. / autophonie. lysis = distruge. AUTOFAGOCITOZA. de la digerere = a duce in parti diferite. V. / auto-catalysis. AUTOIMUN. / autodialyse. s. AUTOANALIZOR. din "pancreatita acuta. outos = sine insusi. daca sunt accentuate. / autophobia. / autochtonous. In organismul caruia Ti apartin.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. V. se pare. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. autos = sine insusi. f. adj. AUTOCRIN1E. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. -atos = sdnge. krinein = a separa de. iat. s. / autophagia. phagein = a manca. s. / autogenous. Se Incepe cu 2 ml. s.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. anti = contra. [Qr. s. [at. f. In starea de *inanitie. zilnic sau o data la doua zile. fesut. a. autos = sine insusi.separare. AUTOHEMOLIZA. s. s. [Gjr. (at. [Cjr. criticus. care poate apare In unele boli ale urechii medii. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. corpus. din gr. f. la ana = din nan. kytos = ceCliiSf -oza. Cat. / self criticism. f. / auto-immun.: a. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. s. autoimunitate. deoarece sunt . 2) Stare morbida.a. tie. AUTOCATALIZA. (at. / autohistoradiography. de. / autoantibody. apdrat (in = tip-sit de. s. *tiroida.} V.*autoanticorpi . erythros = rosu. / autophony. analyein = a rezolva.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. de (a krinein = a disceme. n. -oris = carp. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. AUTOFAGIE. s. / autograft. autos = sine insusi. A. fiziologica si a. s. f. m. digestio. [Gr. la katalyein = a distruge. *tract uveal. f. / autogreffe. de la immunis = scutit. automatos = spontan. / autoantigen. f. gr. m. autos = sine insu^i. autos = sine insufi. f. phagein = a mdnca. autos = sine. prin consumul tesuturilor proprii. iradiere sau 'in neoplazii (a. therapeia = tratament. / autocrinie. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni.insusi. din gr. s. adj. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. s. [Cfr. s. phagein = a mdnca. f. f. f.: In engl. s. In toate cazurile mentionate. f. m. autos = sine msusi. dia = prin. f. s. AUTOERITROFAGOCITOZA. AUTOGEN.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. f. m. haima. autos = sine wsusi.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. AUTOFOBIE. f. gruphium. a purta). s. f. V. autos = sine msusi. -atos = sange. AUTOGREFA. autokhton. -e. s. auto-phagy. / autoerythro-phagocytose. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. insusi. / autoh(a)emolysis. s. s. autoradiografie. munus = o6[igatie).} Teama patologica de a ramane singur. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului.: sindrom Marlin (v. autos = sine insusi. / auto-digestion [Cjr. asociata unor manifestari patologice. de [a graphein = a scrie. observata In unele boli mentale. se manifesta ca *boli autoimune. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. s. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. [C/r. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. Indeosebi In medicina sportiva. / autoanalyseur. de ex. s. Indeosebi ale constituentilor plasmei. AUTOCRITICA. a descompum (dis = separat de. kritikos. s. / auto-antigene. -oza. autoimunizare si autotoleranta.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . V. [Cjr. munus = ofiCiga^ie). [Cjr. f. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autochtone. immunis = scutit. s. f. / autoclave. f. / autocatalyse. [Cjr. s. intoxicatii. f. autos = sine.. AUTODIGESTIE. / autoimmuni-ty. f. viral (pseudoautoantigen). driceag de altoit. histos = fesdtura. autoimunitate. / auto-hemolyse. [at. / autoanalyser. / autoh(a)emotherapy. f. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. / autocriny. autoantigen. s. / autophagocytosis. autos = sine insusi. a. autos = sine insusi. f.re. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. s. [l^r. gerere = a duce. n. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. iat. [C/r. s. mucoasei gastrice. [Cjr. {Cjr. care. s. autos = sine insufi. f. adj. de la lyein = a distruge.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. iarasi. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. A. \Qr. AUTOFONIE. autoimunitate. kytos = ceiuid. endo-gen. [Cjr. / autoerythrophagocytosis.). haima. autos = sine insufi. \Gjr. s.} Sin. s. autos = sine insusi. AUTOHEMOTERAPIE. [Qr. autos = sine insufii phobos = fried. immunitas. / auto-immun.. dobanditf). ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). autoimunitate. V.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. totusi metoda a fost reluata. apdrat (in = [ip-sit dc. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . s. AUTOCLAV. / autodialysis. / autohemotherapie. de la. f. / autocritique. radius = raz. Ex. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective.. lysis = distrugere. / autophagocytose. / autodigestion. divi-ziline a unei idei pe puntte.centa.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. V. s. m. -onis = descriere. a. AUTOANTICORP.

autos = sine insusi. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. [^r. passivity phenomenon. [Qr. V. -onis = pdrere. urechi etc. somn. mutilatio. plastos = moddat. Sin. s.} Inde-pendenta functionala. [(yr. gr. s. gr. / autoregulation. automutilation. A. f. -onis = medi-cafie. e. [at. autos = sine insusi. AUTOPLASTIE. autos = sine. autos = sine msusi. Ex. f. Indeosebi la nivelul organelor genitale. f.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. adj. immunis = scu-tit. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. AUTORADIOGRAFIE. nomos = o6icei avand fortd de iege. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice.). Var. adj. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). f. a e?(amina. Prin a. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva.: *a. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. AUTOINTOXICATIE. ia mutilare = a scMbdi. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. AUTOPUNITIE. / autoradiography. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. de (. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. [CJT. leucopeniile imunologice. s. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. apdrat (in = [ipsit de. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. tiroidita Hashimoto. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. s.: sindrom Clerambauld. [€/r. pedepsi. regulare = a rigid. in = in. f. / autoscopy. anemia hemolitica autoimuna. AUTOMATISM. Cea mai importanta a.). f. autopsia. m. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. / auto-radiographie. autos = sine insusi. [at. De altfel. autos = sine insufi. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. f. f.. sugestie. f. medicalio. 203 . este de tip cibernetic. / self-mutilation. AUTOREGLARE. suicide (3). Poate fi fiziologic (ex. s. de origine intestinala.insufi. [Qr. s. autos = sine insufi. mental etc. Ex.). / automatism. AUTOSOMAL. mai ales al celor neurocibernetice.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. Indeosebi guta).: ritm idio-ventricular (v. [^r. autos = sine insufi. se observa uneori dupa o leziune medulara.: a. / autoplastie.: autotoxemie. f. insufi. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. f. autos = sine. / automutilation. s. / autonomy. s.: lupusul eritematos diseminat. f. / autointoxication.sale sunt devansate sau repetate In ecou. s. diabetui insulinodependent s. [Gjr. a unui tesut sau a unui organism.). de la skopein = a vedea. ou(os = sine insusi. automatismos = autoacfionare. AUTOMEDICATIE. f. / autolyse. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. AUTOSUGESTIE. boli metabolice. tat.: autogrefa (v. AUTONOMIE.AUTOIMUNIZARE imune. / autolysis (1. ia punire = a. tie.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. termen recomandat. autos = SIM insusi. celule. [at. s. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. s. pentru autozom (v.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. autotoleranta. de [a plassein = a forma. / autologue. / autosuggestion. insufi. ou(os = sine. [CfT. [Cjr. Intermitent. epileptic. s. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. -onis = pedeapsd. s. pentru autozomal (v. s. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. Sin. s. / autointoxication.a lyein = a distruge.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. suggestio. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. s. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. / autoscopie. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. Sin. f. reactional sau spontan. bolile Biermer si Basedow-Graves. a. / autologous. de origine accidentala sau criminala. oftalmia simpatica. din cauza etimologiei improprii a termenului a. a modeia} Sin. autoimunitate. 2) Medicolegala. antialeatorie si antientropica. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. v. poate fi: 1) Medicala. AUTOSCOPIE. A. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.). AUTOIMUNIZARE. Enzimele sunt de origine endogena. A. f. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. outos = sine insufi. m. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. s. A. [at. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. la toxon = sageata. anuntandu-l ce va face si ce va spune.: sinucidere (v. elaborat sau inconstient.: necropsie. 3) Sin. prin autoagresiune sau autoimunizare. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. f. s. / autoimmunization. / autopunition. f. / autosuggestion. f. care survine In cursul anumitor start patologice. AUTOMUTILARE. [at. de. Var. f. Indeosebi lizozomale. Sin. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). [at.). AUTOLIZA. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. [CJT. munus = o6[igatie). prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. AUTOPSIE. / autoplasty. s. s. 2). dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. lysis = distrugere. / autopsie. sau automates = spontan. f. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. de. / automatisme. Pentru alte boli. autoan-tigen. f. -onis = mutitare. de. f. [Qr. A. *a. / autopsy. rdafie. V. [§r. si autopuni-tie. s. f. autoanticorp. s. grefa). / automedication.] Comportament involuntar (miscari. / self-regulation. s. pumtio. cardiac) sau patologic (ex. / autonomie.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). AUTOLOG. f. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. f. radius = razd. s. Ex. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a.] Despre tesuturi. s. De obicei. A. / self-punishment. s. s. Independenta fata de controlul voluntar.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. autotoxicoza. originea autoimuna este doar presupusa. n. Activitate motorie involuntara. opsis = vedtre.: a. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. [at. autos = sine insusi. scopia = e^aminare. / self-treatment. s. \CJT. [CJT. activitati). f. logos = raport. / auto-immunisation. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. AUTOSOM. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. graphein = a scrie. Tmbatranire) sau patologice (migrena.

[Qr. h. s. abortio.i [at. Sin. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii.. s. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. / avulsi. s. adj. velsus.). a . 2) A. / autotoxicosis. provocat: 1) A. f. spontane care se repeta la sarcini succesive. / avidin. ammoniakon = sore de amo-niu. [at. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. a. int. si doi cromozomi sexuali. a. hipotalamus si hipofiza. s. AUTOVACCIN.: autointoxicatie (v. soma. In prezent. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. autos = sine insufi. Uneori. din [at. f. / autotrophic.Corp. alterari cromozomiale. / autosomal. adj. de (a auxein = a creste. adj. AX. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. auxe = creftere. f. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. logos = stiinpa. PP: *pelagra. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. / axe. AUTOZOM. [Cfr. s. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. Ex. -onis = tcipire. m. n. axis = ayl. s. adj. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / avitaminosis. f. este perturbata. s. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. In caz de sarcina gemelara.. a -priv.] Anglicism sin. vasculum = vas mic. f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. AUTOZOMAL. / hearing. s. dim. / autosome. n. spon-tan si a. testului osos favorizeaza consolidarea. \Cjr. [Qr. a se dez-voita. miprastiere. aiitos = sine wsusi.: autointoxicatie (v. f. AVASCULAR.: autosom. / autotoxicose.. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). dar. / autovaccine. audire = a auzi. / auxin. m. m.. s. *centrifugei. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. AVITAMINOZA. s. / auxology. / avivement. a smulge} Extractie. de la toxon = sageata.} Sin. m. [at. -ozo. -onis = arort. f. de. s. diferential. f. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. axon.. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). / autosomal. adj. s. unul fiind de origine materna. a. / self tolerance. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. \fr. sanatoase. / auxine. / auto-tox(a)emia. stare denumita *autoimunizare. cu autozomic (v. s. / avidine. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. f. n. \Cjr. / auxologie. / auxotrophe. izoimunizare Rh. (a vaccind = variola vacitor.t. -ina.on. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. [Cjr. s. / autovaccin. boli genetice).. s. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. f.priv. [Qr. [Qr.] Sin. / auxotroph. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. ortus = nastere). celalalt fetus continuand sa se dezvolte. AUTOTROF.. s. s. [Cfr. / avulsion. f. h.: a. {QT. -atos «= sdnge. autos = sine insufi. / avitaminose. indurate.-h. / autosomique.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. a se dezvoita. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. dm-uiio. soma. AVORT. s.: *boala beriberi. V. In general legata de o carenta alimentara. sangele este recoltat inainte de operatie. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. f. insuficienta renala. [^r. de. repetitiv. Proteina din albusul de ou.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele.. Mai trebuie mentionate: 3) A. adj. s. AUXINA. [at. / avivement. s. a. spontan sau provocat al unui fetus malformat. AUXOTROF. de (a vellerc = a trage. In celulele somatice. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. autos = sine insufi. f. AUTOZOMIC. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. f. abortion (provocat). -ozo. / axis. constatata 204 .] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. auxanolo-gy. freshening.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. [at. a. boli infectioase.: a. s. AUTOTOXEMIE. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. / avascular. f. s. -atos = Corp. 2) A. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. [Qr.a. dezechilibre hormonale. Ex. fausse-couche / miscarriage (spontan). Scopul a.-h. Clasic. -atos =. Organismul uman poseda 44 de a. -ina. de la auxein = a creste. V. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. AUZ. trails = pesle. In cazul unei fracturi. Realitatea a. tat. soma.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. autos = sine insufi. si neuro-endocrinologie. S. \Lat. V. m. de [a auxein = a crefte. adj. loxikon =° otrai'a. [GIT. f. de (a toxon = sageatd. autos = sine insufi. / autotrophe. / autotransfusion. dentara. autas = sine insufi. aceasta limita este stabilita la 180 zile. si ure-che interna. / avortement. A. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. f. vivus = viu.] Care este lipsit de *vascularizatie. s. ca bioxidul de carbon si amoniacul. / ouie. s. [Cjr. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. AUTOTOXICOZA. a. phytohormone. ouxe = crestere. f. fusio. -atos = Corp. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. de. / autotoxemie. auxe = crestere. / avasculaire.: evulsie. 4) A.). adj. 4) A. AUXOLOGIE. trophc = firand. AVIVARE. este probata de *neurocrinie.] Curatarea. haima. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. aviver = a indeparta marginile unei piagi. [Lot. f. AVULSIE.). exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. a priv. iar celalalt de origine pa-terna. s. s. m. adj. s. [Qr. la vas. / autotransfusion. tolerantia = suportare. AUTOTRANSFUZ1E. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. D: rahitism. 3) A. vita = ria. irophe = fiTana. decompensare cardiaca.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. adj. pentru varfui sagefiior. gr. / auto-tolerance. autos = sine insufi.: 1) A. s. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. autoantigeni. a se dczvolta. [Gjr. C: *scorbut. fistule sau fracturi. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. vasis = vas. Ex. Var. n. f. / autosome. / autosomique. s. autos = sine insufi. Conform acestui concept. s.

/ armpit. [Qr. m. [Lat.] Sin. a . s. a .. s. a .j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest.von = W(il. AZOTEMIE. / axone. AZASERINA. m. f. m.priv. s. sarea de sodiu. a . / azymic. fibrele A si B sunt mielinizate. / azot6mie.priv. n . V. exceptand a. AXOPLASMA. secun-dara. A. f. tab. s. [Cjr. / axoneme. s. dupa fosforilare. utilizata In hematologie. zoe = viaf..\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic.. / asile. AXOKININA. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. creste Indeosebi In afectiunile renale. -o/.] Sin.. Timp Indelungat. / azide. f. f. A. s. jug.] Intreruperea axonului. / axokinine. m. proteinelor. Diferitii a. f. m. [Cjr. principala. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. contrar etimologiei. A. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. axon = !U(a. creatina. / azaserine. xenos = strain. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. a • priv. 2) In fizica. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. tmesis = tOieturO. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. AZUROFIL. / axonotm6sis. / asylum. f. AXIS. o. adj. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. s. / azyme. la dreapta si cele doua mid vene a. tesuturilor sau organelor. {Cjr. a. s. NA: axilla. care poate emite si colaterale. s. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. -atos = s&ngt. huimii.. s. / azotate. / axis. [Cjr.priv.: nitrat (v. AZOT. AZOOSPERMIE. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei.. s. m. / azaserine.] Proteina care. adj. s. In general. a . Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. s. s. / azoospermie. medie este vectorul stabilit. AXILAR. acidul uric. zoe = viatd. axon = w(0. / nitrogen. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. s. zooa = animal. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. / azathioprine. / azide.). n. In mod normal. o. f. a.. m. AXILA. m.d. din gr. geometrica a instrumentului.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. a .priv. Indeosebi In transplantele de organe. s. spcrma. ouron = urind. copiilor ortani etc. -aton = samdnfa. s. gr.45 gt kg corp/24 ore. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. o. AZIL. A. f.i zoe = viata. Tacit. / azoospermia. f. / azurophile. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. / axenique.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. m. f. instantanee consta Intr-un vector. oase. In diaree sau In obstructii intestinale.13-0. lichid are temperatura de -194. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie.il. [Cfr. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. 'in mod asemanator. In cursul febrei. asy-lon = [oc im'w[a6i[. s. [Cjr. s. [Qr. sectionare. s. / aisselle.. In cazul neuronilor senzitivi. AZOTAT.priv.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. adj. [Cjr. anat. \Cjr. s. nema = fir.: paine a. [Cjr. / axoplasm. AXONOTMESIS. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. sy-lan = ajefui. s. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. s. n. / azoturie. (saa hemiazi-gos) la stanga. f.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. a priv.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. se numeste a. / axerophtol. [Cjr. regiune a.priv. / axoplasme. azotui din acizii aminati. iar fibrele C sunt amielinice. / axonotmesis.. NaN3). s. AXON. / axon. axoa = cuyl. ophthalmos = oc/w. / axerophtol.priv. / axokinin. A.). n. s. fibra nervoasa. Este determinata. In ma-joritatea cazurilor. / axillary. / axenic.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. s.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. In socurile traumatice sau chirurgicale. -ozo. normala este de 0. f. AZIDA.. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. AZATIOPRINA. AZIMIC. s. pi.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). kincia = a nufca. zyme = drojdie. asbestos = care till poale fi stw. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.] V. s. [fr. In tulburarile de metabolism. / asbestosis. m. care antreneaza o degenerescenta walleriana. f. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. bazele purinice. [Lot. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. zygon == perectie. adj. Este moderator al oxigenului In respiratie. [Qr. -ina. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). 2) Uzual. sub forma de molecule diatomice. s. f. o.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. n. s. / azotate. / axillaire..} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. adj. A. / azathioprine. [Cjr. asylum. s. AZOTURIE. AXENIC. dl la philein = a iu6i. Ex. [Lot. s. \Lat. care include: azotui ureic. piloasa. infirmilor. zoe = viaf. s. In prac-tica. / axis. AZBESTOZA.} Care este lipsit de fermenti. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. f. 205 . este cea mai mare. n. adj.: cilindrax. / azoturia. / axoneme. adj. f. ferment. axillae. axilla = su6suoard. amo-niac etc. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. / azurophil(e). f. reactiveaza *axonema.. o.: vitamina A (v. A. / azot(a)emia. Ex. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. [Qr. NA: vena azygos. / azote. AXONEMA. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. uremie. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. xeros = uscat. Intra In compozitia enzimelor.: artera a.priv.. phi]os = prieten. creatinina. urmare a hemoragiilor. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. s. adj. si hiperazotemie. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. de [a a . s. / asbestose. axilla. oecHe azur = at6dstrui. Sin. AXEROFTOL. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). f.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. A. axis = ivffl. s. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. f. f. f.

clasa *sporozoare.. prof&sor de. 1843-1910} Sin. 1S721961. cum calory ef dolore". Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. 'Berlin.. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. Haemophilus).] Sin. 'Beriin. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. Angl.] Sin. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. se-rotog francez. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. [Robert Koch. [Victor Babes. 'Se-rgen. 1852-1915. [Shibassabiiro KiInsato. l^ie-no. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. 6actunoiog fi imunolog Belgian. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. 18541926.te. bigemina produce febra la vite.n. IS 75-1959 .: Mycobacterium leprae (v. oftalmolog american. anus. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a.totog fi 6ac. [Lot. piocianic. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. Ti^irtz. | Carl b'riedldfuler.rmatotog Italian. cercetare.riotog german. 8 volume intitulatc De Re Medicina.z. [Kar! Joseph Eberth. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. anatomopatofog german. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. 1S47-1SS7} Sin. fiacte. Bolile provocate de genul B. medic norvegian.: piroplasmoza. tific etc. Mycobacterium).). / bacillus. Jean Marie Camille Cluerin. tibia. 60 i. niedicinei si filo-sofici.\ V. [Auffiisto Ducrey. profuor ta 'Pisa. s. John Elmer Weeks. [Edwin Klebs. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. Octave Gengou. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e.Cicero al medlcinei". -oza.Suy. gme-colog ge-rman.: Klebsiella pneumoniae (v.j Sin. patoloaica. Ex. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. anatomopatoCog gcrman.: Shigella flexnen (v. 1834-1913. din ordinul Papei. / babesiose. occiput.} Sin. in 1443.en. Salmonella). BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. Zurich si Chicago. fiactmo[og francitz. Sin.n fi 'Muwh. fiacte. [Leon Charier.nist german.: Mycobacterium leprae (v. s. iar B. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. bacte.miu[ 9^p6e. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. [Albert Doderlein. in 1905. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. in biscrica Ambrosius din Milano.: Pseudomonas aeruginosa (v. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame.olog german.. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. BABESIOZA.: Mycobacterium tuberculosis (v. Mycobacterium]. 1841-1912} Sin. la 'Zema. Mycobacterium). Sin.ri. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . *b. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. anatomopo. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. profesor [a 'Bucurefti.: Eschehchia coli (v. iJocte. V. fiaclInolog japone. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus.). in 1905.: Shigella (v. 1843-1K90} Sin.rwiog austriac. Wilrtz6urg. ci tin emdit latiii. Sin. 207 . Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. Hr. Hr. Este prirna carte medicala tiparita. Tomaso de Sarzana descopera. BACIL. d.} B. baron. August fohunn r'riedrich Loefflcr.: Salmonella typhi (v. / bacille.rican. f. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. [Robert Koch. 18431910. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. In continuare. 'Seriin. 1854-1926. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut.).AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. m. denu-nut . Klebsiella). BABY BLUES / baby blues / baby blues. m. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus.) nu a fost medic. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. babesia-sis. vrofesor (a Cjroninge.: Vibrio cholerae (v.rubor et tumor.: Haemophilus influenzae (v. publicate la Florenta. pre. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. Sin. apoi [a 'Koma. 1S60-1941. Haemophilus}.).fe. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. 'SruJ(d[w. Corynebacterium). [Simon [''lexner. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. prof&sor [a 'Bni^elles. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. descope-rit de Victor Babes. Sin. -20 d. vaccin BCG.dicala. s. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. amandoua transmise prin capuse.[ pentru me. succesiv.tte. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus.e. bacteriolog fi igie-nift german. 1870-1961. (BCG). La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. profesor de igimd [a LiCte. anatomic. 'Tufibinge.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. *b.rwiog fidgian. pi. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii./fiz.dicina. uterus). Shigella). apoi [a 'Serfifi. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. [Victor Babes. 1S35-1926. 18521931} Sin. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. me. 'Prcya. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus.: abdomen. bacilli.). / babesiosis.riohg si igie.: Yersinia pestis (v. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. hemie. s. f.ioCogit. sugerand forma unui bastonas. [Georg von Hofmann-WelIendorf. director de.} Sin.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. 1S63-1933. apartenenta b. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.. D.: Corynebacterium diphteriae (v. la Institutui '^ocke. Albert Culmette. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. 'Paris.: *b. B. care a inflnenjat profund gandirea medicala. profesor [a Cjreifswaid. 1860-1940. Corynebacterium).: Haemophilus ducreyi (v. radius. Koch.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. Dupa 14 secole.

[Cnrl Sonne. [Lot. adj. 18631955. 1882-1948} Sin.: Shigella dysenteriae (v. de ex. cauzat de un bacil. Corynebacterium}. \Qr. Sin. asemenea plantelor. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. V. 1852-1915. BACTERIE. f.).} Sin. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. 2) In relatie cu un *bacil. saruri ale metalelor grele.: Clostridium per-fringens (v. X. 2) Sin. radiatiile ionizante (ultraviolete. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. alfa. V. / bacitracin. Lichidul din interiorul b. care nu apar-tin nici regnului vegetal. pustuloasa. sunt. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. gama). bactmolog german. bakterioa. prin transductie.. dispusi In lanturi. f. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. Mycobacterium. 1870-1957} Sin. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). [Kiyoshi Shiga. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C.. asemenea animalelor. Soionia). ter- . Incapsulati. 1863-1939.: Salmonella typhi (v. 1858-1945} Sin. BACTERIDA. 1850-1934. substante tensioactive. psicrofile. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. ca urmare a existentei unui focar infectios.rio(og american. 2) b. Fusobacterium). fiactirwiog german. bacil-lary. pot da nastere la *spori. Ex. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. compus din doua straturi. substante produse de unele microorganisme.: Mycobacterium tuberculosis. adj. adj.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. Salmonella). ARN de transfer. profesor [a 'Bonn. prin *sciziparitate. f. bacteria. s. Acest Invelis. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. medic fi Bocterioiog japonez. B. 'SQsnigske. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). Shigelia). de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. heterotrofe care. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. Sin. [Alfred Whitmore. profesor [a Qreifswaid. Schimbul de material genetic se poate produce. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. este agentui etiologic al *antraxului. BACITRACINA. de [a bakteria = Boston. / bacitracine. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". imobili.).r. s. medic fi Bacteriotog japonez. adj.: Corynebacterium diphteriae (v.. profesor de medicma internet ia Copenhaga. auto-trofe care. cu dezvoltare optima la 20-30°C. 6actenoiog german. dim. Shigella}. B. Haemophilus). bakterioa. s. 1862-1950} Sin. B. ultrasunetele. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic.: Pseudomonas pseudomallei (v. bacillus = Sastonof. Specie (genul Bacillus. conserva forma si rigiditatea celulei. dim.} Sin. inhalare sau ingestie. [Lat. BACTERICID. / bacillemie. bakterion. anatomopatolog fi igie-nist american. [Kiyoshi Shign.: Haemophilus influenzae (v. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. Aflate In conditii particulare. nici regnului animal. plasmide). deja sintetizati de alte organisme. pot metaboliza doar compusi organici. -atos = sdnge. / bacterium.rg fi Leipzig.nt Wroclaw.te. a. In absenta glucidelor. gr. Williams. Pseudomonas). ubicuitare.se reproduc pe cale asexuata. haima. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. medic fi 6actenoiog danez. sunt lipsite de un nucleu veritabil.: boala Andrews (v. Shigella}. 1) Sin. s. si bacteriostatic. s. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi.: Fusobacterium nucleatum (v. B. 18701957. s. de asemenea. care ocupa Intreaga grosime a epidermei.} 1) Termen nerecomandat. ARN mesager. aldehide. unele b. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi.. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. s.). f.ze. Park. [Jean Hyacinthe Vincent. s. 1S64-1943} Sin. pi. [William Henry Welch.: 1) b.: Pseudomonas aeruginosa (v. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula.: 'b. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. / bacterid. s. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. De obicei. nu confine germeni microbieni. [August Johann Friedrich Loeffler.} Prezen^a de bacili In sange. Bacteriohg american. 3) b. dim. Anna W. s. Citoplasma b. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. [at. BACILAR.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. \G. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer.: Shigella sonnei (v. Walther Kruse. / bacill(a)emia. Sin. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. f. apoi [a 'SerCin. mezofile. fenoli. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi.: Mycobacterium avium. Indeosebi a *bacilului Koch. baze. m. Sin : Clostridium tetani (v. / bactericide. B. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. f. s.: Shigella dysenteriae (v. / bacteri-cide. de asemenea. f.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. m. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. In esenta asemanatoare. •profesor ia 'Pans. t)ac. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. 2) b. / bacillar. s. bacillus = dastonas. Intepaturi de insecte. caedere = a own. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. fiactenolog fi epidemw[og francos. profesor ia Johns 'Hofkjns. 3) Sin. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. [Qr. sunt extrem de diverse.: Mycobacte-rium bovis. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. beta. n. / bact6ride. prin extensie. profesoT la 'SerCin. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). crezoli. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus.). adica *antibiotice). f. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). / bacillaire. de la bakteria = lias-ton. de ia bakteria = Boston. -ida. iar reactiile bio-chimice. bactericidal. BACILEMIE.. 1876-1946} Sin. Mecanismele de actiune ale b.. [William H. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. / bacterie. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. m. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica.

/ bacterioscopy. bactericid. actiunea litica a "complementului. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. distruge. B. f. BACTERIOTOXINA. -ind. f. bakterion. f. bakterion. [Qr. f. eidos = forma. BACTERIEMIE.r. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. de la bakteria = Boston. f. de la bukteria = Boston. / bacteriology. strict parazite. pot produce toxine (de ex. de ia istanai = a piasa. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. urmare a mortii acestora. s. de asemenea. BACTERIOLITIC. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. statikos = care opreste.: fag. de. / bacteriolisine. parazite sunt necesare organismelor gazda. semnificativa). s. bacteriofagi. si microbiologie. cer-cetari serologice si biologice. prin fixarea la nivelul bacteriilor. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. bacterie. infecteaza o bacterie. si Fusobacterium.: colicinele produse de 'Escherichia coli. septicemii. de ia bakteria = Boston. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. BACTERIOLOGIE. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. proteine) sunt blocate. s. / bacteriurie. ca urmare a simplicitatii programului genetic. aspect! -ind. V. / bacterioscopie. f. s.] *Toxina de origine bacteriana. [G. B. bakterion. 'in apa si In aer. ia lyem = a distruge. phage. rhodon = trandafir.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. [(yr. f. logos = fitiinta. / bact6riologie. sau piocinele. de. pausis = wicetare. 0 serie de b. Capacita-tea b. / bacteriolytique. pi. dim. de ia bakteria = Boston. / bacteroid. a e^amina. bakterion. dim. BACTERIOPAUZA. dim. adj. ouron = iirina. f. V. s. [CfT. BACULOVIRUS. s. Totodata. adj. / baculovirus.^aminare. Spe-ciile 6. dim. (at. 3) Produsa de "bacteriofagi. / bacteriocines. parazit) si determina o *infectie oportunista. adica de radiatiile luminoase. -ind. fara a Ie distruge. prezenti In intestin la om si la animate. de Ca bakteria = Boston. dim. Ex. s.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. / bacteriuria. f. f. -atos = sange. infectii pelvine. s. vitamine si antibiotice. anticorpi.] Examenul unui preparat microscopic. Dupa ce b. s. dim. / bacteriopause. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. / bacteriolysin. dt (a bakteria = Boston. apendicite gangrenoase. hakterion. s. de. 2) Bacterie modificata structural. f. b. dim. otravd. intestinale. printre care: alcoolul. b. virus = venin.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. s. Poate fi: 1) Spon-tana. Sin. bakterion. m. f.: Escherichia coli (v. [Cjr. s. studiul culturilor. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. s. V. din fiecare bacterie gazda.] Virus care infecteaza bacteriile. de la bakteria = Boston. adj. BACTERIORODOPSINA. f. skopia = e. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. V. bakterion. sunt organismele cele mai raspandite. ca si a proteinelor capsidei. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. nepatologica). lysis = distrugere. f. s. phagein = a mdnca. f. B. Exista. la bakteria = (las-ton. de ia bakteria = Boston.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. o serie de b. f. f. de ia skopein = a video. [Qr. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. f. / bact6riotoxine. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. BACTERIURIE. [Cfr. s. haima. abcese hepatice. [C. cuprins Intr-o "capsida proteica.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. [Lot. m. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. patogene. s. / bacteriotropic. dim. proteaze). / bacteriostatic. sintetizati rup peretele bacterian. BACTERIOID. B. / bacteriolytic. b. pausa. / bacteriorhodopsin. s. fina. bakterion.} Virus infec209 . f. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. de ia bakteria = Boston. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. produse de "Pseudomonas aeruginosa. si antibiograma. bakterion. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. adj. ARN. BACTERIOSTATIC. B. dim.. gr. BACTERIOFAG. bakterion. cand b. BACTERIOTROP. / bacteriocins..: substante antibacteriene si antibiotice. V. s. 0 serie de b. de ia bakteria = Boston. opsis = vedm. a face so.ti[oare roz. BACTERIOLIZA. non-toxinogeni.] Prezenta bacteriilor In urina. [CfT. bakterion. determinand colecistite. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior.). Ex. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. adj. de (a lyein = a distruge. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. eliberand 100 pana la 2 000 de b. Sin. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. bakterion. pi. de ia bakteria = Boston. lizogenie si lizotipie. / bact6riorhodopsine.. dim. de [a bakteria = Boston. animalelor si plantelor. / bacteriotrope. BACTERIOCINE. \Qr. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. eidos = forma. bakterion. melaninogenicus sunt agenti patogeni. / baculovirus. [Cjr. bakterion. sunt asamblate. pentru care este caracteristica. Dupa sinteza. s. / bacteriemie. / bact6riophage. BACTERIOSCOPIE. / bacterio-phage. si sep-ticemie.] 1) Asemanator cu o *bacterie.} Disolutia bacteriilor. f. de ia trepein = a mtoarce. ADN sau ARN. baculum = Boston. / bacteriostatique. nesporulati. / bacteriosta-sis. de la lyem = a distruge. lytikos = care. f. / bacterioide. In mod normal urina este sterila. s.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. lysis = distrugere. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b.] Proprietatea unei substante (ex. B. o serie de aminoacizi. / bacteriolyse. / bacteri(a)emia. / bacteriolysis. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. si organismul gazda. s. dim. purtatoare de receptori specifid pentru b. n. dim. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. [Qr. \Qr. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. dim.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. sunt constituiti din material genetic. la om. s. fragilis si B. ia toxon = sageata. adj. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. De ex. adj. Proteine produse de anumite bacterii. / bacterioto-xin. particulele componente ale b. iar *lizozimii b. [Cfr. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. s. denumiti *bacteriolizine. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. fiind ubicui-tare: In sol. trope = mtoarcere. de (a bakteria = Boston. bakterion i dim. dim.. s. strict anaerobi. m. [Cfr. adj.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. de [a bakteria = Boston.r.

ballon. de. m. [Lat. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). / bagassosis. s. *fimoza. s.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. halneum = fiaii. lands = taier.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. BADIJONAJ.. ballast = fialast. BALON. adj. din gr. cave contine un lichid emolient.] Instrument utilizat pentru cantarire. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. [Lat. sobolan) si accidental omul. -aid. / balanite. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. Indeosebi cu actiune *antiseptica. termala. kardia = inimO. Var. s. m. de contrast. din itaC.nt. de la therapeuein = a Ingriji. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. f.01 mg. [fr. / ballottement. *microscop electronic cu baleiaj. [Lat. Sin : sindrom Barlow (v. balnea (lat). Forme: a) b. badigeonnage. V. YEngl. de organ. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta.. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. gland] posthe = prepuf. bilanx. bagasse worker lung. / balanitis. emolienta. [Cfr. panouri izolante) Si In medjul rural. s. -ism. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. boli venerice. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. f. gland. g.). aplicarea apei sub forma unui jet. f. / ballon. [Lat. 2) B. on. m.: b. / balance. din gr. balanos = gfiinda. compusi explozivi. gr. / bagassose. "normal". prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. graphein = a serie.} Ansamblul manifestarilor patologice. s.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui).: boala Zoon (v. gr. / balneologie. V. Mutatiile nu sunt numai nocive. f.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. f. / balbisme. s. s. f. b) b. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. s.. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. therapeia = tra. b. V. vapori. balantidion. f. / ballistophobie.. de lumina artifidala. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. s.. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. Cauze: igiena precara.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. BALNEOLOGIE. logos = ftiinf-a. [fr. / balayage. / badigeonnage. s. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. f.). ballein = a a-runca. ballein = a arunca.1 mg. s. kolon = intestin gros.. din itai. [Lat. balistocardiografie.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine.. ballista = mafina. d) b.. prin diferitele sale specii. gr. B. / ballistocardiography. malformatiile. phobot. iar cea semimicrochimica -0. BALNEOTERAPIE. B. f. balantidiosis. BALISTOFOBIE. de soare. s. / balantidiase. . asociata de obicei. / bath. ele pot conferi avantaje adaptative. = fried.. n.} Actiunea de a deplasa. si balneoterapie. care. c) b. s. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0.] Care se refera la *gland si la *preput. gr. electronic din tubul catodic etc. f. m. BAIE. BALONARE. / ballooning. n. BALANOPREPUTIAL. [Spaniota bagazo = coaja. mare..} Ma-nevra clinica prin care se percepe. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. / ballistocardiographie. De asemenea. / ballottement.} Fobia fata de armele de foe. f. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. dim. / painting. balneum = fiaie. f. anatitica.] V. f. balanos = ghinda. Var. [Lat. s. / balanopreputial. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. deci selective. BALANITA. / balneology. s. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. BALANTA. s. ballein = a arunca. / idiopathic stammering. Trebuie deosebit b. ballista = mafina de. dus. o serie de substante. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. / balneoth6rapie. / ballistocardiographie. Sin. balanos = ghinda. aCckiims-tei Marie /o fuive. s. ['De (a numeie. (a bis = de. praeputium = prepuf. BADIJONARE. wmaf. m. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. B. de aruncat pwtre. cu *meteorism.. f. datorat mutatiilor spontane. BALOTARE. pentru badijonaj (v.. / balneotherapy. [a ballantion = punga.. pallone {dialectic ballone) = minge mare. dar nu obligatoriu. balayer = a matwa. s.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. viteza. [fr. In cadrul unui experiment. gramma = {nscrie-re. f. f. origme necunoscuta. generate. / balano-preputial. s. pallone (dialectic ballone) = minge. de laborator.sau bidirectional. m. [Cfr. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. gr. n.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. / balanoposthite. BALANOPOSTITA. ca radio-activitatea. f.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie.tame. palla (dialectic balla) = minge. [fr. balneum = bale. V. adj. B. lanx. gr. ordinul Peritriches. s. / ballistocardiography. dm gr. s. / ballonnement. s. BALISTOCARDIOGRAMA. si balotare fetala. f. BALANTIDIAZA. / scanning. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. f. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. BAGASOZA.} Termen care desemneaza anomaliile. / balance. batanlidion. scales. f.0001-0. s. pore. din itai. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. Termenul a fost extins la baile de namol. s. capului fetal se constata In sarcina normala. ballottement. [Qr. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. / ballistophobia. s. fara a avea contact direct cu aceasta. m. f. utilizat ca vector In "biologia moleculara. s. diabet etc.). genetikos == propriu unei genera^i. s. s. marina.. [Lot.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. s. ballonnement.} Balbaiala idiopatica. Ex. / balantidiasis. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. BALBISM. bathos » 6d[66it. [f^r. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. B. f.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. si logo-nevroza. kardia = mimtt. aruncat pietre. gland. fiind denumita si a patra boala venerica. BALISTOCARDIOGRAFIE.001 mg. -ita. -oza. Ex.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. s.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). pi. s. s. / bain. balneum. / balanoposthites. uni. In care simptomul principal este diareea cronica. de la genos = fleam. n. f. b. la ballantion = punga. -itd. dona. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. cu plante etc. s. / balloon. [fr. lat. s. dim. b. BALEIAJ. de.: badijonare. si scanning. [CfT. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. [Lat. de.

s. [at. / barbitunsme. BARBITAL. BARBITURISM. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. n. barbabietola = sfectil fi uree.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. substanta sub forma de pulbere alba. [at. balsamum. etimohgia termmuCw barbituric. leziuni directe. / baranesthesia. lamina bazala si endoteliu capilar. de [a en = in. f. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. gr. BBB (engl. ['E. n. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. utilizate In preanestezie. cu actiune imediata. / barbital. BARESTEZIE. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. [CJT. / bar(a)esthesia. rapide.rm.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. de Peru. aisthesis = somatic. 3) B. iar In functie de durata de actiune. [Cfr. barriere.} Unitate de masura a presiunii. balsamon = fiaisam. / barytose. m. varf. / baryum. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. n. f. s. manifestat prin coma. to bind = a (ega. Ex. / barium. s. utilizate ca 'sedative. BARITOZA. / balsam. Abrev. s. de organe.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). s. / bar. n. germ. SulfatuI de b.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. eng(. vdrf.ngi. din orice alt material. [CfT. banca = Sancd. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. to bind ^ a [ego. / banque. e. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare.). din ga[eza barro = e^trmitate.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. Se disting: 1) B. de Tolu. BAR.nsibili. s. [Itai. levuri etc. 2) B. lente. de obicei. bandelette.: b. dermatoze cronice (rar). m. bande. [fr. antiseptic de uz extern. de. de. m. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. 2) B. s. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. baros = gre.. barys = greu. s. pressoreceptor. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. f. m. extras din Abies balsamea. m. V. intermediare. Alteori. bandage. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. binda.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. de Canada. to bind = a Cega. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. f. components a *citoscheletului eritrocitar. BANDA III / bande III / band III. s. binden. de obicei In spectrul electromagnetic. / barbiturate. Ca urmare.BALSAM BALSAM. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. (a agere = a actiona. din gaiezd barro = e^tremitate. di (a alveus = canitate. f. barorecepteur. -ism. f. [fr. cu greutatea atomica 137. b. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante.. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa).. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. s.ti. / baroreceptor. s. s. s. varf. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. prezinta actualmente un interes limitat. 3) In informatica: b. [at.uta. s. Spre deosebire de capilarele obisnuite. [Lat. 56. acut (prin tentativa de suicid sau accident). aisthesis = se. baros = greutate.tVi an = priv.: BHE. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). / bandage. V. din gateza barro = e^tTemitate. m. BARORECEPTOR. [fr..] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. s. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian.ta. [fr. / baranesthesie. Indeosebi *astrocitele.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. gr. [fr. reactive. s. s. / baresth6sie.34 si densitatea 3. din gaieza barro = e^tremi-tate. administrat per os. de date.).} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. m. apartinand metalelor alcalinopamantoase. ['Denumire. -atos = sange. m. s. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. prin extensie. cu rol de transportor al anionilor. din (at.} Banda de tifon si.tate. / blocking. alveolus. BARBITURIC. uneori. harys = groti. insolubila In apa. V. binden. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. s. germ. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. / barbiturism.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). / bande. dim. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. baros = greutate. bang = pocnitura. / band. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. \J~r. / barrage..75 g/cm3. sensi6ilitate. s.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. bindeii. s. s. / barytosis. / barbital. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. ital. n. barriere. molecule) In creier este controlata strict. f. si placenta. f. b. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . receptus. realizarii unei compresiuni. f. adj. 8. la capillus = fir de par. fr. Ill se fixeaza *ankirina. haima. / bandage. BARAJ. si biblioteca de gene. s. / bar. BARIU. m. sange) In scopul depistarii prezentei sau. super = deasupra. placenta = pladnta. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. s. capil-laris = capilar. BARANESTEZIE. \Qr.. m. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. {fr.} Substanta de origine vegetala. se.ng(. [T^. ozo. enkephalos = creier. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. adj.nzafie. eng[. m. cazul zborului supersonic. edeme localizate. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. BANDA. / bank. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. barriere. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. Exista numeroase b. varf'1 (at. BANDAJ. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. ge. BANCA. Denumirea con-sacrata: b. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. kephale = cap. care separa circulate embriofetala de cea materna.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. b. m. administrate ca "hipnotice. / baume. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. s. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. ci doar reactii de surpriza sau de teama. n.. trecerea substantelor (ioni. epiteliu alveolar. s. s. barrage. si tranzit baritat. 4) B. baritosis. / barbiturique. {Gjr. sonus = sunet. / pressorecepteur. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. Subiectii expusi nu sufera. baros = gre. activus = activ. f.

} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. baros = greutate. V.: actiunea b.). Structura b. adrenalina etc. / barosensitivity. . BAROTRAUMA. f. iar b. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. aisthesis = senzafie. s. s. / barotraumatisme. BAZIN. adj. V. f. organice. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. si venele b. bacillus = Bastonof. p. gr. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. m. 2) Care se afla situat simetric la baza. p.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. sunt utilizate In terapeutica. / bathmotropisme. la trepein = a m212 BAZIN toarce. / basion. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. de ex. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina.). / basal. f. [Lat.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. BASION. [Lot.. adj. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. Ex. continuat cu micul b. BASEDOWIAN. pop. / basilar. bothys = addnc. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. anat. adj. m. f. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. Structura b. / bathmotrope. se produce o neutralizare reciproca.. de. / base. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. [A. se gasesc la nivelul tegumentelor).] Celule senzoriale ale *retinei. . Slid. si acid. Ex. rete. medic german. m. anatomist. de [a sentire = a simfi. "vertije altemo-barice. m. p. [Lat. NA: pelvis.. hathmos = prog. [Qr. s. Barton. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). *6-mercaptopu-rina.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. se deosebesc marele b. BAZALIOM. cu un acid rezulta o sare si apa. / basedowian. 1871-1950. teobromina) sunt de asemenea b.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. sunt *dto-zina. / bathyesthesie. forma = forma. baccinus. B.. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. ordinul Rickettsiales.. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. continuate. Acesti b. 'Ma'seburg. f. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. s.: 'a unor lichide din organism. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. t. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. bastona?ul propriu-zis. basis = 6aza. adj. purta.). si boala Carrion. m. / basalioma.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. b. / bartholinite. Ex. V.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. -is = retea. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. [at. aeroodontalgii si b. -enne. Fiecare b. / barotrauma. n. B. presiunea sanguina pen-tru b. B. f. s.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. gr. V. basis = 6aza. f. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. [§r. s. *Xantina si derivatii sai (cafeina. [at. / bartonellose. [Lot. s.BAROSENSIBILITATE lul este extern. m. fie . iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). Sin. / bathy(a)esthesia. boros = greutate. 2) Sensibilitate a organismului. / basal. gr. familia Bartonellaceae. sensifiiiitate. BATIESTEZIE.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. s. 1871-1950. L. p. -atos = rand. -oza. / pelvis. [Lat. s. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. s. -e. 'teobromina). s. / basion. adj. minerale si b. / basilaire. -ina. V. gr. / bathmotropism. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN).: zona sinocarotidiana prezinta b. n. bathmos = prog. BARTONELOZA. [Qr. n. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot.. [Karl Adolf von Basedow. -(ids = sensi6iiitate. *teofilina si *teobromina. hastum. Prin reactia unei b.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. *alopurinolul si 'azatioprina.: barotraumatism (v. Sin. adj. s. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7.. p. -ism. m numar de circa 120 milioane. L. sensibilitas. este agentui etiologic al bartonelozei (v. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. BAZA. Biosinteza b. de ia hastare = a. gr. medic din America de. Principalele b. CopenHaga.: pelvis. B. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. basis = 6azd. -atos = rand. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. s.: *membrana b. r. adj.: barotrauma. s. trope = intoarcere. conuri retiniene Si retina. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor.. America. / barosensibilite. f. Ecuador si Columbia. 0 serie de b.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante.: epiteliom bazocetular (v.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". s.. f. BATMOTROP. a nervilor extrinseci ai inimii. bilateral. si tab. si pirimidina. 1790-1854.} Sin. Sin. trauma. [Caspar Barlholia Jr. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. / bartonellosis. prin combinarea b. sunt distribuite pe intreaga retina.] Sin. basis = 6aza. -ism. cu exceptia 'maculei lutea. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. p. / barotrauma.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. n. de ia haccus = recipient. haros = greutate. bogate In *rodopsina. BAROSENSIBILITATE. s. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. / bathmotropic. trope = Intoarcere. Ex. r. p. sau f. Unele b. Ansamblu de substante derivate din *xantina. s. [A. Ex.. medic. f. cuprinzand *cafeina. de ia trepein = a intoarce. / barotraumatisme. 1655-1738. / basaliome.. s. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. [Lat. trauma. s. sau f.oase. de Sua. m. p. Se disting b. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene.). B. n. / base. (inferior). [<JT. bastone. BAZAL. s. [QT. -omo. s. In mod normal. / basedowien.: presoreceptor. m. Termen utilizat Indeosebi In engl. s. [at. [Qr. (superior).: 5-fluorouracil. de referinta. / bartholinitis. Se disting doua cazuri principale de b. f. BARTOLINITA. adj. BATMOTROPISM. [Ita[. BAROTRAUMATISM. din [at. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. s. BAZILAR. Barton. s.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane.. / bassin.

/ basivertebral. Totusi. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. s. f.} Unitate de masura a puterii acustice. la 2-4 saptamani. BENZOLISM. pentru belladona (v. si granulocit. m. B. celiilla = camdruta. / bel. [Lot. / berylliosis. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). s. Un B'. induzand *atropina si *scopolamina. BEHAVIORISM. B. B. [Lat. / benzolism.. behaviour = comportament. de la. V. / basophile... n. si Curie. 6otanica benzoe. [Lat. / benignite. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. de. n. m. In sistemul international. / basiotribe. Var. s. atat In plan arhitectural. V. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. BAZIVERTEBRAL. baccinus. adj. / becqurel. fam. [at. s. beryllos = 6eri[w. s. n. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. m. f. m. / benzidine. s. pop. m. s. m. 2) Impro-priu. BERIBERI. [Lat. BEL. / behaviorism.: malign. gr. / balbutiement. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau.: pulsatie. este. s.} Sin. Sin. 8. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. / beriberi. Sin. s.6ra.. tumorile benigne sunt circumscrise. celula. / becquerel. n. Ant. de culoare alba. fizician francos. f. gr. BERILIOZA. BENZENISM. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. m. toxic si cancerigen. n.. adj. pop.. s. aim. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. [Lat. / basiotribe. -ism. adj. V. se dezvolta local.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. [It. [Lat. dona = doamnd. de regula. Var.} Sin. BENZIDINA.). Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. inginer ameri-cati. Curie. gr. adj. BAZIOTRIB. 213 . f. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. m. BENZEN. fiotanua benzoe. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala.: beladona. \'Lngl. vertebra = ve. / benin. Care se refera la centrul unei vertebre. philia = atracfie.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. [Antome Henri Becquerel. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. benigne. In functie de caz. s. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. c) evolutiv. si benzolism. f. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. ca. n. / benzidine. [Lat.: benzenism. BATAIE. m. BALBAIALA. / belladone. polinuclear. unele tumori benigne se pot extinde local. vechea uni-tate. leucopenie. pi.BAZINET BAZINET. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. / pelvis of the kidney. s.: benzolism (v.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. BENZODIAZEPINE. [Lat. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. s. / belladona. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. / basivertebral. cresterea se produce de obicei lent. 1873} Sin. s. / benzenisme. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta.6aza. atentia si memoria. pi. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. m. / beat. f. gr. bella = frwnoasa. In care se "deschid calicele renale mari. f. [Lot. Mees. m. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. purpura trombopenica). premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. / benignity. 1847-1922. V. extremis.} Compus aromatic (diamino-4. s. m. gr. -atis = 6undvointa. [a philein = a iu6i. frecvent Incapsulate. A. [at. BERILIOZA BENIGN. basis = baza. / bel. utilizarea b. inventatorui teCefonului. basophilic. s. s. / berylliose. adj.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. stammering. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. da-torita caracterului neinvaziv. Sin. m. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. phUos = prie-tt-n. benignus = Binwoitor. fiotanica benzoe. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). adj. adj. / beriberi. s. basis = 6aza. gr. s. cella = comaro. / benign.}. [Lot. -ism. f. s.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. exercitand. 2) In romana. adj. / benzene. / basocellulaire.: granulodtoza bazofila. stuttering. BAZOCELULAR. b) histologic. s. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie).. / benzolisme.. s... s. printre altele. B. s. BECQUEREL. newolog oiandezi 'Sal^lfum. balbicare = lJa[fi6iaia. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. amer.} Pneumopatie profesionala. s. c. / basophilie. NA: pelvis renalis. n. / behaviorisme. cat si citologic. / balbuties. situata In sinusul renal. m. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . BAZOFIL1E. [R. s. 'Paris. / basocellular. 1852-1908. gr. Este toxic si poate determina anemie. de la benignus = flinevoitor. s. de la haccus = recipient. f. s. cu posibilitatea de reddiva.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. battvere = a bate. adj. este sursa unor alcaloide variate. Abrev. leucopenie. s. BAZOFIL. la philein = a iufii.: dungi Mees (v. m. s. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. s. s. BENIGNITATE. / bassinet. de origine profesionala.. Ca urmare. [Lat.).} Doctrina promovata de J. / basophil. s. [Lat. f. s. [Lot. -ism. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. BELLADONA. f. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. de ex.: boala beri-beri (v. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). [Graham Be]]. n. -oza. si benignitate.). fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. fiotanica benzoe.). sunt rare. f. n. / benzene. •B. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala).rte. s. basis = 6aza. / basophilia. adj. de. / battement.} Care este lipsit de gravitate. beryl-lus. / benzolism. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. benignitas.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. basis = baza.: B. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. s. [Lat. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. de la verte-re = a intoarce. cu eventuale consecinte medicolegale. f.} Sin. [Lat. *hematoxilina.siafiiciune. f. / benzodiazepines. basis . durata lor de prescriptie a fost limitata. BELADONA. / benzodiazepine compounds.: logonevroza (v.). B. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate.

[Lat. b) cu actiune b. gene bank.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. bes-tialis = Bestiai. / betaadrenergic. dim. -e. a aifabttulw. / gene library.a produce. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. In trecut. gr. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina.. citomegalovirus) si Roseolovirus. sj o forma cronica. [at. ad = aproape de. Var. gr. stimulanta. ren. selective). protos = primui.: tricobezoar (format din fire de par). BETATERAPIE. de ia hestia = animal. gr.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. fr. s. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. / betalactamase. [at. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. -is = rinichi. [Lot. a aifa6etuiui grec. feeding-cup. gr. lipos = grasime. [Lat. s. a aifa6etuiui grec. uCcer maiign. adj. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. f. / betastimulant. urmaf. / bestiality.: *carnitina si *colina. s. adj. . s.: p-lactamine. f. iar labetalolul este si alfa. Ex. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. corp care se eiectriz. -etos = pecingine. adj. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. elektron = ch. f. si curieterapie. [ft = a doua iitera.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. herpein = a se tori. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. lipoproteina. Ciclul b. n. iat. a aifa6etu(ui grec. f. BETALACTAMAZA. m tu6ui digestiv ai unor animaie. pi.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. de ia bibere = a 6ea. [at. m. BEZOAR. / betastimulant.: p-globulina. pi. din gr. Sin. a aifa6etuiui grec. teacd. probabil. ergein = a iucra. / drunkenness. f. m. si de stabilizare a membranei celulare (ex.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. s. deci.: p-lactamaza. f. m.. B. produsa de celulele pancreatice. otrava. sunt utilizate frecvent In terapeutica. s. / betalactam antibiotics. gr.nt. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. / betalactamines. f. f. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. cu localizari extratoracice.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. adj. adj.: p-lipoproteina. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. therapeia = trata-me. [ft = a. trope = mtoarcere. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. [at. s. cat si p. B.tu[ui grec. {Lat. theke = cutie. s. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. beta = sfeda. ['Pe. m. / betabloquant. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. b. / betacelluline. Var. V. BETATRON. n. a aifafietuiui grec. -inn. Var. BETACELULINA. pura (ex.. [/? = a doua iitera. BETALACTAM. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine.: p-lactam. s. f.1 ae Ca mimeisthai = a imita. s.} Sin.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. genos = neon. f.rsa. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. / betalipoprot6ine. timolol). aifa6etuiui grec. / betamimetique. / betaine. BESTIALITATE. 9-15% din proteinele plasmatice. s. s. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. In functie de compozitie. [ft = a doua Iitera. cellula = camarufa. s. BIBERON. gerwa^u. Fasciculul de electroni accelerati (si.). sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule.: p-lipotropina.. f. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. Var. de ia biblion = carte.a stimuia. prin frecare.] Fractiune proteica. sau genaaa . / beta-globuline. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. / betalipoprotein. -etis. [/? = a doua Iitera. s.: p-adrenergic. f. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. doua iitera a aifafietului grec.easa. BETASTIMULANT. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. virus = venin. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. dobutamina este p. Sin. f. BETALIPOTROPINA. / beta-globulin. f. herpes. lot. m. s. s. / betalipotropin. f. [fS = a doua Iitera. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. iar salbutamolul si ritordina p. doua iitera. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. hloquant. [fi = a. Numeroasele b. BETA-ADRENERGIC. s. ebriety. se afla In numeroase antibiotice. saifiatic. adj. gr. n. BETALACTAMINE. *Hid. adj. a..: acebutololul). formata. mai multe tipuri de b. / betalactame. 0 serie de b. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman.] Var. f.. Var. stimulare = fl imboidi. a aifa6e. reprezentand. V. B. bibliotheca.: ebrietate (v. B. m. s. / betalactamase. s. f. s. f. BETIE.: sotalol.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. s. s. In mod normal. bibere = a 6ea. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. / biberon. B. prin extensie. fitobezoar (vegetale si hrana). de la trepein = a mtoarce. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti.: beta-adrenergic. care stimuleaza acesti receptori. s. f. BETAMIMETIC. / bestiality. In continua ame-liorare. s. / b6ta-adr6nergique. BETAGLOBULINA. s. stimuiante. de [a globus = gio6. Se disting.: p-mimetic. Var. f. / betalipotropine. [ft = a doua iitera.: p-stimulant. saibatic. -ina. s. de (a gr. BETAINA. [/? = a dona Iitera. partial cu *electronoterapie. / b6zoard. / betamimetic. a atfadetului grec. / betacellulin. m. grec.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. mimetikos = care imita. s. m. / bezoar. s. [fi = a doua iitera. Exista o forma acuta. / beta-ray therapy. s. s. [Lat.). -ina.. / ebri6te.. bibi-tus. dim.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. [ft = a doua Iitera... actiune hipocalcemianta. adj. Var. / feeding-bottle. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). herpes. / betatron.] . BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. s.: betastimulant (v.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. ?i zoofilie.ihiiwbar. s. V.} Var. de ia cetta = Comoro. globulus. / betatron. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. -ina. lipos = grasime. In special sub actiunea *betalactamazelor. tango. de [a therapeuein = a mgriji. gr.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. n. / betablocker. BETALIPOPROTEINA. a aifabetuiui grec. / betath6rapie. s.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. BETABLOCANT. Sin. / betalactame. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. f.si betablocant. utitizatii odinioaril ca antidot. In care caz b. / betaine..: atenololul).} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. de ia stimulus = fia.

adj. B. adj. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie.} 1) In general. 1 . BICARBONAT. BIFOCAL. [Lot.3-BIFOSFOGLICERAT. [Lat. / biphospho-nate. Ex. m. adj.miscare completa la presiune. n.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. b. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. E.miscare completa contra unei rezistente moderate. tab. azotat.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . denumirea echivalenta pentru b. / 2. m. carora. diabet insipid etc. implicit. 4) B. / bifid. bis = de doua ori. s. poarta. Ex. phos. bis = de doua ori. s. m. despicat. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. s. / bilan. bis = de doua ori.. B. sunt: apa. [Lat.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. caput.). h. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. b. [Lat.} Care este situat de ambele parti. a transporta. s. K). ou bigeminie. relativ simetrice. diferitelor principii alimentare (glucide. BICIPITAL. probabil. darificate. engl.. nutritiv. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. / bigeminy. adj. s. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. / balance. doua.muschi. [Lat. anat. emulsia grasimilor. s. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente.: molecula de ADN. -aux. catenarius = te-gat m [anf.) primi-te si cedate de organism. s. adj. V. *cosmide). Ie sporeste si activitatea lipolitica. doua ori. -e. / bicuspid.] Tip de muschi lung. m. bifancio = bi-[ant. lichide etc. prin *canalul coledoc. s. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. BIFID. la latus. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. f. 215 . Componentii principali ai b. s. focus = vatrO. devenite solubi-le. -aux. / bilateral. / bilat6ral. V. 5 . -ale. cuspis = vdrf. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / bigeminisme. (fr. Antidiabetic de sinteza care. saruri. [Lat. Cei trei compusi CO. eel mai complex. BICEPS. Ca catena = [ant. *pigmentii biliari. / biceps. tab. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. gr. phos. numai In timpul digestiei. B. 4 . / biphosphonate. In diverse formule. adj. doud ori. / bicipital. ori. s.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). cu rol de rezerva de energie. poate determina uneori *acidoza lactica. Ex. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. organismul se afla In echilibru azotat. [Lat. / bifocal. BILA. / biceps. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. lateral is = lateral. / bibloc. capiit. s. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru.3-BPG. geminus = geaman.3-bisphosphoglycerate. / bile. B. -ism. photos = Cumind. manual muscle test. s..3-b. f. bills = fiere. m. BIBLOC. vita-mine. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. s. s. / bicarbonate. pharos = care. anat. ia glykys = duice. bis = de doud ori. si In continuare. m. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. m. li se faciliteaza absorbtia. f. adj. hidnc. BILATERAL. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. apa). Daca aportui este egal cu eliminarea. m. 2. cu referire la muschii bicepsi (v. bis = de. mineral. BILA BIGUANIDA. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. m. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. 3 . lipide. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. s. / bifocal. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. care este foarte abundent In eritrocit. De asemenea.3-bisphosphoglycerate. bilateral bundle branch block.a. BICATENAR.contractie nula. BIFOSFONAT. / bifide. B.: lentila b.] Care poseda doua 'focare. / bicatenary. la solidtarea ca-selor de asigurari etc.. [Lat. carbo. uter b. s. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura).} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. 2. diaree.i glykeros = mdulcit. Este b. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). V. [Lat. / bicipital. acestea sunt b. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. fr. adj.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). bigeminus = dedu6[at. BIGEMINISM. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. adj.] In biologie si medidna. de. [Ital. [Lat. de (a bis = de doud ori. photos = lumm. Ex. *sarurile biliare. proteine. Totalitatea coloniilor . s. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. s. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. de. gall. 2) B.: ureter b. bis = de doua ori. 2 . m. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. f. Exista si alte sisteme de b. efectuat periodic sau ocazional. de [a pherein = a purta. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). / 2. b. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. bifidus = despicat in doua. de ia bis = de. bis = de. adj.formeaza o asa-numita b. proteine. f. BILANT. [Lat.miscare partiala la presiunea normala. gr.contractie percep-tibila fara nici o miscare. carora b. doua ori.miscare completa contra unei rezistente puternice.} Lichid de secretie a hepatocitului. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro.: 1) B. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. ale corpului. mai slaba decat sistola care o preceda. / bile.} Ester difosforic al acidului gliceric. / biguanide. administrat per os. prin actiunea sarurilor biliare. D. -itis = cap. fidus = taiat.muschi). este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. genomice. care In viitor vor fi. cdmin. m. / bicuspide. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. cu vascozitate mare. Produsa continuu. . n. Abrev. -itis = cap. / biguanide. s. BICUSPID. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . m.: difosfonat (v. bis = de. his = de doua ori. "lecitina si colesterolul. este control medical. [Lat. . / bicatenaire. bis = de. La noi In tara. puls bigeminat si trigeminism. / biblock. -ens = iatura. / bicarbonate. mucina. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. glucide. lipide. [Lat. 3) Despre dintii *premolari. 3) B. transformarea diges-tiva a acestora. adj.): 2. Examen medical sistematic. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. doud on.} Sin. "bacteriofagi. bloc. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. favorizeaza. adj. -ale. B. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. care poseda doua capete. n. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. s. s. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. de. 2) In mod obisnuit.

BILIRUBINA.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. s. bis = de doud on. adj.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. bini = cate doi. BIOARTIFICIAL. vezicula biliara (t). a distruge. f.: canalicule b.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. utilizsind doar cifrele 0 si 1. atos == sange. {Lat. s. 216 . / biliary. bi'os = iiiatd. perecfie. / biocapteur.7 mg/dl (3. f. ruber. -elle. kybernetike = arta de d guvema. canale hepatice (b. BILOBECTOMIE. -oris = cdidura. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. Conjugarea are loc In ficat.: schistosomiaza (v. bilis = fiere. BILIOS. 0. [Cfr. cat si intrahepatica (hepatita). 2) B. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice.). / biocenose. khemeia = aicMmie. f. / galloculture. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. avand o compo-nenta determinata.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. s..] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. artis = artd. / bilobectomy.] Care este determinat de hipersecretia biliara. ca urmare a solubilitatii In apa.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. [Lot. m. / biosensor. / biocatalyseur. BILICULTURA.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. f. inco-rect. cu acidul glucuronic. / biocenose. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. bilis = fiere. 182S-1S62. Serveste Indeosebi In informatica. A). da direct eactia. s. / binoculaire.: colangiografie (v.). In bila sau In sange.: vedere b.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. bilis = fiere. [Qr. / bioartificiel. bilis = fiere. rewire. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. / biocybern6tique. liposolu-bila. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. Valoarea sa In sange este Intre 0. [Lat. -bra. de [a ocu-lus = ocSii. b. dupa care b. / bilifuscin. / bilharziasis. f. (In urma cu doua decenii. color. [Lat. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. -ina. BILIRUBINEMIE. B. [Theodor Maximilian Bilharz. pati = a suferi). bilharziosis. si pigmenti biliari. -brum = rosu.: apa (HsO) este un compus binar.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. {Gfr. fuscus = negru. BINOCULAR. sau mediu si inferior). / bilobectomie. adj. [Cyr. s. adj.] 1) Compus din doua unitati. bias = viata. graphein = a scrie. Absenta la om. lobos = to6. [^r. biochim. C sau b. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. / binary. s.). f. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. / cholangiography.: microscop b. metron = mdsura. BIOCAPTOR. ocularius = referitor ia ochi. BIOCOMPATIBILITATE. hios = viatd. / bilifuscine. Are relatii directe cu 'bionica. koinosis = asociere. s. haima. Cinin. / biocalorimetrie.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. Este o combinatie a b. indirecta sau libera reprezinta b. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. s. const. BIOCALORIMETRIE.} Sin. / binaire. pati = a suferi). f. -bra. In conditii normale si patologice. / bilirubinurie. Ex. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. hormonii. vitami-nele. s. s. -ina. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. [Lat. reglarii. f.1 umol/l). factorii de crestere.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. s. gr. Ex. adj. m. s.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop.. totodata. \Qr. [at. conservarii. alaturi de enzime erau considerate b.). intodus In organism. [Lot. legata la albumina. -brum = rofu. hidrosolubila. / bilirubinemie. [Lat. / bilin.3 mg/dl (1. s. adj. s.: sistem de numarare cu baza doi. s.] Despre un material organic sau anorganic care. / bilirubine. [Lat. bilis = fieri. / bilirubin. gr. [Lat. bills = fiere. ektome = e^cizie.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. Ex.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. facers = a face. bins = viatd. f. -iaa. f. / bilirubinuria. -hrum = rofu. a coledocului). Cat. BILHARZIOZA. adj.. bilirubina este absenta In urina. BIOCHIMIE. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. V. / biocatalyst. / biliverdin. cistica sau veziculara). Termenul este folosit. m. gr. 2) Orice relatie Intre orga-nisme.: biosenzor (v. ouron = urina.7-5. / bilharziose. -ina. adj. -euse. care se divide In cate doua elemente. [Ofr. s. B. s. -bra. (at.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. urina sau In continutui intestinal. ruber. Se deosebesc: 1) 9. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. s. s. f.2-0. / biline. f. s. medic german. bilis = fiere. compati = o suferi impreund cu (cum = cu.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. [Gjr. Ex. f. bios = viatd. de la bills = fiere. s.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. -ina. adj.: TBG thyroxine-binding protein (globulin).] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. f. [Lat. f. s. / biochemistry. s. / biocompatible. medic german care a studiat aceastd Boald. f. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. / biocybernetics. conjugata trece normal In bila. s.] Insamantarea *bilei recoltate steril. / biocalorimetry. bilis = fiere. *Bilirubina directa sau conjugata. f. / binocular. BILINA. / biliaire. binarius = du6[u. s.] Care este In relatie cu *bila. biliosus = piin de fiere. / biocompatibilit6.1-0. f. prin extensie. si tab. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. s. / biliverdine. bilis = fiere.} 1) Care apartin celor doi ochi. [Lat. / bioartificial. f. 2) Numarare b. [at. V. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. f. pigmenti b. s. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. n. BILIVERDINA. BILIAR. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. [Lat. s. viridis = verde. ruber. b. / biocompatible. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. f. f. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. hepatica). BIOCATALIZATOR.] Sin. f. BILIFUSCINA. s. BINAR. f. [Theodor Maximilian Bilharz. / biocompatibility. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. [at. adj. autoreglabila. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. f.. / biliculture. 1825-1862. / biligraphie. schim-buri metabolice Intre organ si organism). La om poate aparea In ser. s. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. f. -ozn. katalyein = a dizotva. s. f. [Lat. BIOCOMPATIBIL.: Schistosoma (v. \Qr. bios = vidfd. f. s.) BIOCENOZA. cultura = cu[tivare. prin tubaj duodenal. BIOCIBERNETICA. 1n mod normal. f. bins = viatd. ors. s. bios = viatd. BILIRUBINURIE. gr. / biochimie.] Sin. f. BILIGRAFIE.] Sin. bios = viafd. neconjugata. / bilieux. gr. adj. / bilirubin(a)emia. -iaa. Ex. s. / bilious. adj. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. din doua elemente. captare = a prinde. adj.

bios = viaf:a. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular.. BIOINGINERIE. Cat. f. BIODISPONIBILITATE. a repdrtiza. iar Tmpreuna cu C. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. / biologie.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. physikos = natural. s. s.. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. Ca.. potentialul de membrana se inverseaza. reflectare. 2) Carac-terizarea b. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). elektron = dtinCimBar. glucide. s. / biology.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. f. genesis = producere. BIOFIZICA. / bioingenierie.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. In spedal proteinele si 217 . bios = viafd. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. prezentand asa-numita . P.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. s-a asigurat ciclul natural al elementelor.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. din gr. [Gfr. -oris = distri6uitor. bios = viatd. s. de la ethos = noravwi. conceptele. s. metodele si tehnicile fi-zicii. s. BIOLOGIE. Sin. f. N. / bioelectrogenese. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta..} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. iaformatio. / bioartifi-cial distributor. bios = twf&. elektron = cfiifiCim6ar. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. m.] Despre orice compus organic care. Cat. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). ContinutuI In unele b. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. de la physis = natura. elementum = dement. s. -onis = schita. organisme pluricelulare. B. / biodegradable. bios == viaf. / biodisponibilite. \Cjr. cauza *potentialului de repaus. f. [Cfr. s. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. f. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. bios = viafd. Cat. In relatie cu celula. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. inteCigentd. [Qr.} Stiinta de frontiera.] Element constant Intalnit In sistemele vii. 2) Crearea unui organism viu.energiei mentale". din punctui de vedere al termodinamicii. bias = viaf-d. / biophysics. / bioethics. [at. / biodistributeur. f. uneori. f. / biogencse. distributor. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei... mai mult sau mai putin validate. introdus In sol.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii.. n. a ordn-dui. adj. [gr. bios = viafa. / bio61ement. comuni-catie. bios = viafd. / bio6nergetique. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. depinde de: solubilitate. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. degradare = fl deffrada. / bioelectricity. K. / biophysique. Exista Insa si substante care nu sunt b. BIOINFORMATIE. s. s. electromiograma. Sin. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. dclul de reproducere. BIOELECTRICITATE. corp care. de la distribuere = a distridui.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. ethica = moraia. s. c. B. medicala cuprinde domeniile b.T. V. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. de [a gennan = a produce. / bioavailability. [at. physike. / bioethique. bios = viata. s.: electrogeneza. s. s. [^r. moleculara. / bioinformation. BIOGENEZA. contine mai multe domenii. s. genetica etc. / bioenergy.recalcitranta moleculara". starea fizica a *exdpientului. In cadrul acesteia.} Stiinta care.. corp cart se dectrizeazd prin frecare. \Cjr. moleculara si b. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. de la gennan = a produce. adj. s. s. reprezentare. BIOENERGETICA. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. s. BIOENERGIE. Zn peste 90%. bios = riotd. bioelectro-geneza si biopotential. f. forma de administrare a medicamentului. genie biologique / bioengineering. pe baza . n. / bioenergie. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. [Gjr. f. f. / bioelement. SuportuI material al b.energiei somatice" si . In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. / bioelectrogenesis. f. In prezent. s. din punctui de vedere at regimului energetic. neuroni etc. hormoni. compozitie. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. physica. Mg. [Qr. Cl. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. / bioinforma-tion. s.tiun. In exci-tatie. electroretinograma etc. BIODISTRIBUITOR. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. b. In cursul erelor biologice. Prin biodegradare. Si. populatii). Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. [^r. utilizand o metodologie interdisciplinara. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. ''depolarizari si "repolarizari. BIOELEMENT. s. [at. Indeosebi b.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee.o. / bioenergetics. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. bias = viafd. genesis = producere. / biogenesis. s. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. b. s.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. f. bios = via^d. ethike. In general. V. Ex. S. Domenii de studiu In b.: b. s. [C. encrgein = fl fi m activitate.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. / bioelectricite. f. [l^r. poate fi descompus prin actiunea unor enzime.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential.: acizi nucleici. s. femininu[ substantival ai adj. disponere = a aranja. f. bios = viatd. f. B. B. utilizand contactui corporal (touching). BIOETICA. b. Cat. sunt formulate diferite conduite terapeutice.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. Se disting numeroase directii ale b. ce nu fac parte din moleculele de proteine.. bioenergetica. ingenium = spirit. lipide variaza con-siderabil cu specia. se electriseazd pnn frecare. s. f.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. BIOELECTROGENEZA.. lot. f. logos = stiintd. Al. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. \Gjr. electroencefalogra-ma. Fe.. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. c.e. gr. f. raporturile acestora cu mediul etc. Na. [Cfr. ingenierierie biologique. f. m. celu-lara. f. energem = forta in ac. f. Cercetarea biologica are ca obiective forma. f. / biodegradable. conservare si transmitere In spatiu si timp. viteza de disolutie a substantei active. B. biochimie.

de suprafata.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). circadian si sin-cronizator. dt la potens. La organismele vii. s. \Cjr. [Gjr. opsis = vedere. / bionique. / biomasse. [Qr. s. Tmpreuna cu *hemoreologia. n.] *Polimeri formati In organismele vii. V. / biopolymeres. iat. lunare (ex. s. Prin extensie. / bioprothese. s. bios = viafo. ceramica. [^r. logos = ftiinf. potential de actiune. medie. bios = viaf. BIONICA..] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. s. [at. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. este fixata pe un inel metalic. 2) b. pi. BIORITM. aduce. meros = parte. / biomass. de obicei.: ritm biologic. B. pe cale endoscopica'. sunt asociate proceselor vietii. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. BIOMASA. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. De ex. care au rol determinant In functiile structurilor respective. prin punctie. e) b. Tulburarile b. gr. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. m.: heterogrefa valvulara. [at. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). / biopolymers. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. *biofizicii. s. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. / biorhythm. Nature b. s. / bioluminescence. b. BIOPTERINA. In prezenta oxi-genului. cronofarmacologie. genetic sau microbiologic. bios = viata. ca simpli subprodusi de metabolism. / biomaterial. BIOPSIE. din gr. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. / biometrie.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. crearea de noi molecule artificiale. tesuturilor (histometria). BIOMECANICA. B. s. V. de la pro = mainte. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. \yr. elektron = chihiimbar. de zi Si noapte (drcadiene) etc. s.} Studiul stiintific al *bioritmurilor.sectiune optica" a ochiului. / biomedicine. iat. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. In medidna. [Gr. m. s. Ex. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. s. -ntis = puternic fi posse = a putea. m. BIORITMOLOGIE. f.a. de. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. In practica se disting: a) b. s. s. / biorhythmology.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. se disting trei categorii de b. din gr. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). m. f.. unui examen *extemporaneu. s. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata.a.: ciclul menstrual). Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. / biopsy. organite celu- . rhythmus. b. un grad de certitudine In diagnostic. mekhanike. d) b. studiile si aplicatiile b. si genetica moleculara. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. f. prosthesis = adttugare. In cazul structurilor neexdtabile. s. [QT. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. / biopterin. f. Sin. [at. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). pot fi sezoniere. / biomateriau. s. In functie de semnificatia biologica.rie. sau "frotiul. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. de regula. s. f. B. n. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. [C/r. confundat cu prothesis = propozifie. BIOPOLIMERI. a e?(wnina. m. n. mikros = •true. / biopterine. BIOSENZOR. potential de repaus. iar dis-paritia b. BIOPROTEZA. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. derivati de carbon etc. bios = watd. Sin. f. la mekhane = mafina. / biomechanics. simf. s. In general. implantabile sau nu. / biomedecine. BIOMATERIAL. BIOMICROSCOP. BIOMETRIE. B. acoperit cu material plastic. gr. bios = viafd. \GjT. In cazul sistemului vascular. f. s. -inis = tumind.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. muschi). / biopsie. bios = niatdi metron = masura.. bios = viaf. f. / biorythmologie. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. / biosensor. s. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. polys = muiti. iat. bias = viaf-a. f) b. / bioluminescence. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. corp care se eiectrizeaza prin frecare.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). / biopotentiel. m. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. [at. f. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. Se obtine astfel o veritabila . f. / biom6canique. care poate orienta actui chirurgical. s. s. De ex. de obicei fara semnificatie biologica majora. . massa = mosa. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. b.: 1) b.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. f. f. rhythmos = ritm. lumen. [Qr. la seatere = a simfi. B. *biologiei celulare etc. / biorythme. Compus din clasa 'pterinelor. medidna = medicina. / bionics. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. f. BIOMEDICINA.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. [QT. [Cfr. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si.: polipeptidele. celulelor (citometria). m. de. semnifica Incetarea acestor procese.. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. V. 2) Insusi materialul pre-levat. m. f. bios = viafo. 8. cronobiologie. b. / bioprosthesis. c) b. f. s. s. f. histo-chimic (biochimic). / biomicroscope. nucleului (cariometria). 'biologiei moleculare.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. / biopotential. s. aspect. iat. bias = riafa. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. de. pi. [GfT. 3) b. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. materia sou materies = ma. / biometrics. seiisoriiim = organ de. b) b.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici.va[a potentialis. bios = viafa. rhythmus. polimeri. b. la skopein = a redea. s. s. n. bios = viafo. [Qr. DefidtuI de b.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. alcatuite din aminoacizi (monomeri). bios = viafo. f. s.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. bioelectridtate si bioelectrogeneza. m. f. bios = viafa. biometry. gr. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. s. / biomicroscope. a evolutiei medi-cinei contemporane. BIOLUMINESCENTA. organe/or (viscerometrie. f. logos =• ftiinfa. B.0. skopos = obstrva-tor. efectuata cu un 'trocar special. pot fi endogene sau exogene.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. Dupa origine.. s. la pestii electrici (torpila electrica). *biochimiei. f. s. ['De la biologic + electronica. mekhanikos. In prindpiu. bios = ilia^a. / biocapteur.te. este foar-te diversa: metale (aliaje). material. rhythmos = ritm. mechanicus. a pune. [at.

f. bios = viafd.e test = vas de. Unii b.nne. / biotaxie. daca initial erau obtinute prin *biometrie. / biotaxis. Sin. [Cff.?(amen. s.. . s. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. / biotope. BIOTEHNOLOGIE. a painii sau a derivatelor din lapte). tattein = a ordona. formare = a.n cre-at in sec. [C. denumite.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. s.r. s.: taxonomie (v. transformatio. f.pa. imboldtsc viteie. s.] Sin. germ. s. [CfT. BIOSFERA. model. n. logos = stiinta. / biotine. / biotypology. BIOTEST. f. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. la. a[c. a glucozei.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. f.iepure etc. BIOTRANSFORMARE.).! typos = tip. -atos = ansamfllu.. f. m. In mod normal In perioada de cres-tere. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. s. se opun terapeuticii stiintifice. bila etc. [a stimulus = 6df ascufit cu care.. testum = capac de.BIOSFERA lare. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. / biosphere. [<gr. biotonicity. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. a. / biotin. tekhne = arta nanuald. / biosmosis. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. Dupa un b. bios = viafd. [Cjr. V. s.} Sin. Utilizarea b. typos = tip. / bio. bios = viata. de. / biotype. / biotypologie. [Cfr. s. s. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. bios = viata. / biovulaire. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. / bistatistique. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. adj.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. s. pot fi atasati organismului. / biostatistics. -e.. bios = viata. De regula. BIOSISTEM. bios = viafd. BIOTIPARE. f. aoua ori. de. de [a ovum = ou. B. / biotyping. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). . Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. pTo6d. Sin. / biosysteme. este supraunitar. / biotherapy.). s. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. . / biosystem. s. deoarece acestia permit o analiza rapida. de asemenea. -ozd. logos = stunfo. B. a pune. BIOTAXIE. m. tonos = tensiune.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene.: dizigot (v. taxis = ordonare. da o forma). [Lot. denumite *viscerotonie. / biosynthese. Acestor b. [Qr. synthesis = acfiunea de. n. osmos = impuls. f.mant utiUzat de.' sistem biologic (v. Cut ars. f. s. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. f.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. neurostiinte. [at. adj. bios = viata. *cerebrotonie si *somatotonie. model. bios = mata. [at. f. Intre agentui imobilizat (ex. / biotype. sau a unor produse organice (sue gastric. s. f. de ex. f. f. Cat. m. BIOTIP. Statistik (te. [<JT. BIOSTIMULATOR. la thercipeuein = a m. XVllI). bios = viafo.). BIOTOP. types = tip. {•ngl. sphaira = sfera. celule Intregi. [Qr. / biosmose. a pune [aotattd. A:D < 1. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. la syn = impre-und. model. Termenul desemneaza. a aran-ja.himifti. m. s. therapeia = trataimnti de. stiintificcS ovulum = ou mic. In distrofie si In malnu-tritie.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. bios = viata.). n. BIOTONUS.. din [at. / biotherapie. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli.. {Cjr. bios = viafo.). f. systema. s. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie.sobolan. s. si biotipologie. si pancreas artificial.. meserie. care sunt imobilizate pe un suport. f.. n. [at.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. Indeosebi fermenti lactici si levuri.} Sin. In principiu. stimulare = a imfioldi.soarece. aranjare. de obicei. f. *ectomorf si *mezomorf. In functie de temperamentui si comportamentui sau. a oceanelor. bios = iiiatd. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. de. antibiotice etc.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. dincolo de.- BIOVULAR griji.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. f. m.: vitamina Be (v. Indeosebi de medica-mente. I biotypie. impingere. bios = viafd. / biotope. adj. clasice.). s. de. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. s. a. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. bias = viata. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. dupa numele speciei utilizate (unitate . tipurile pure se gasesc rar. se stabilesc unitati biologice. BIOSTATiSTICA. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. / biotonus. [Cjr. In reali-tate. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. BIOVULAR. / biosynthesis. -onis. b. Dupa o serie de clasificari anterioare. istemai = a afeza. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. stimuCa.s. Recent. la status = stare. s. bios = viata. / biotechnologie. s. [Qr.: bio-captor. / biostimulant. vech. V. In conditii omogene.. gr.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. adj. s. / biovular. marcd. [^r. bios = viafo. Exista b. s. s. BIOSINTEZA. n. de la transformare = a transfonna (trans = piste. thesis = pune-re. / biotonus. criminologie etc. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii..] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. s. s. BIOSMOZA. s. Practicantii b. In diagnostic se extinde considerabil. s. f. 219 . o enzima) si molecula de dozat (ex. n. [CJT. transformation. / biotechnology. f. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. f. f. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. collegium statisticum. deci b. hematologie. f. de. comparativ cu ale speciei din care face parte. se. marca.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. s. marcd. test = e. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. A > D. / biostimulant. BIOTIPOLOGIE. / biosphere. se compune din partea inferioara a atmosferei. de la. [a syn = impreund. BIOTERAPIE. ft tithenai = a piasa. Bi0TINA. / biotest.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. [Cjr. s. [at. m. s. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. [CJT. sphaera. bis = de.] Mediu geografic In care traieste. topos = Coc. Ex. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. / biotest. com-punere. / biotransformation. din fr.

picware. ce. unui membru. [Lat. pentru obtinerea de 'himere. s. [Lat. m. s. / bipede.. byssinosis. la sternere = a. s. mykes. -edis = care are.: dizigot (v.} Celula rezultata din seglichid). [Lat. / blastogenesis. adj. f. n. / bivalent. s. hermafrodit. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. V. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. s. de doua. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. blastos = germ. byssos = fium6ac. bis = de douct ori. -atos = piele. on.8 g/cm3. s. s. adj. s. [Lat. s. / blastocyste. In acest stadiu.BLASTEM. / biped.} mai numeste si dubia refractie. s. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. b. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. precursoaBISALBUMINEMIE. m.} Sin. doua pidoare. neuron bipolar. grasime. pusa In evidenta la *electroforeza pro. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. [QT. B.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). bis = de doua. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. S. *nefroblastom.. valora. stratum = afternut.} 1) Care are valenta 2.: de. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. [Lot. se BLAST.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina.). [Qr. / bivalent. m. [a albus = alb. / bioxide. ori. adj.: man.w-i meros = parte. V. Ex. ca si a unui pseudochist pancreatic. acest metal a fast prima oard e^pioatat. f. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. bis = de doud ori. s. este acoperit de o • [Gjr. psihologice fundamentale. s. s. [fr. m. vitellum = gaibenuf de ou. de. rasfrange. iar cu mentarea oului fecundat. / surgery knife.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. bis = de doua ori. n. min(a)emia. f. [Lat. atomi de hidrogen. gr. s. s. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. / bismuth. [Qr. reprezinta BLASTOMICOZA. doua ori.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. s. si mem-brana dioxid. bistoury. m. {Cjr. / biseau. bis = de. la bis = de douil on. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. [Qr. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. / blastocele. iar la nivelul [Qr. din (at. Se gaseste m natura In stare pura. de (a gennan = a. phos. adj. / bisexuality. b. / blast. f.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. kystis = sac. -oza. BISEXUALITATE. s.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. n. n. bistouri. f. s. m. / blastomycosis. Wismuth. / blastoma. biseau. B. / blastomycose. B. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. B. BIREFRINGENTA. vezicd. bioxid). / -. / double refrin. afteme. din (at. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. biologica sustinuta de F. pes. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. albumen. / byssinosis. oxys = acru. / blaste. B. Ex. / blastema. polarizata. genesis = producere. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. f. s. bisemutum. myketos = duperc-ai •oza. n.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. s. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. n. f. V. bipes. sexualis = referitor la. cuvdnt din 'Erzge. / blasto-cyst. / bisalbuminemie. s. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. Dedublarea albuminelor. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. photos = [umind. m. s. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. / byssihose. / blastoderme. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. / blastoderm. cu greutatea atomica 208. blastos = germen. s. / bistouri. / blastomere. m. s. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. celulara. deopotriva. unde. de.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID.. si densitatea 9. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina).980 BLASTOGENEZA. m. s. BISMUT. valeas. •e. / bivitelline. s. f. *pompe ioni-ce) gr. m. f. de la refringere = a doua ori. derma. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. adj.: anhidrida carbonica (v.} BIVALENT. n. [^r. s. \Jr. -atis = tare.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. / bismuth. dar produce. s. haima. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. inodor. blastos = gwrnwi. [tfr.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. Sin. 0 serie de saruri insolubile de b. bis = BLASTOCEL.ii de transport ("canale ioni220 . m. / bipolar. s. adica este bisexuat. dona. / blasteme. B. probabil de natura alergica. care se poate combina cu doi polus . solubil in apa. BIZOU. {Cjr.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. m. blastema = teinelor serice. s. ulterior diversele parti ale embrionului.BIVITELIN. f. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. desemnand o celula tanara. f. mozaic fluid. [Lat. bis = de gency. n. m. [Lat.] leucemice. din germ. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. / blastomere. -oma. bis = de doua. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. s. [Lot. aCcfiimiftifor BLASTODERM. -alos = sdnge. BIPOLAR. s. pedis = picior. -ina. s. Pe langa b. frecventa si tensiune mica. adj. / blastome. blastos = genne-n. blastos = germen. bastoriu = 6dt. mobila sau repliabila In maner. koilos = cavitate. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. n. sexe. viguros. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST.. lipos = "limfoblastom. / blastoc(o)ele. simbol Bi. ElementuI chimic nr. gr. f.] 1) 'Neoplasm embrionar. Fliess. bis = de doua ori. a addobazic).\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului.po(. Termen folosit ca sufix. / birefringence. s. / bisexualite. *megacario-blast). adj. membrana). -e. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. / blastogenese. BLASTOM.} embrionului. n. o?(jgen.: dublu strat fosfolipidic.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). / bipolaire. doi 'centromeri. B. refringens.. on. rapid. pentru celulele ou. / bivitellin. *eritroblast. metanefrotic.Ciirge blastos = germen. s. La om b. 83. f. f. de unde este extras. carui lama poate fi fixa. adj. [Lat. s. / bioxyde.

gr. / blepharoplaste. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. BLEFAROPTOZA. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. / blepharoptose. gr. s. / gonococcal urethritis. Sin. s. s. blennos = mucus.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. [QT. / blepharopto-sis. mykes. blepharon = pCwavil. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. 3) B. / blepharophimosis. flasca si ridata. s. lara sa se influenteze reciproc. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. \Gjr. / blepharo-conjonctivite. blepharon = pteoapa. BLEFAROTIC. blepharon = pUoapa. blepharon = pieoapa. [CfT. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. s. scuamoasa. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . cu caracter "tonic sau *clonic. Ill este denumit Si b. [Qr. din oiandizH bloc = trunchi de. 2) B. BLEFAROPLAST. / block. [fr. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. iar In forma generalizata. coniunctivus = care. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. sin. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. m. Netratata. B. incomplet) sau Intreruperea (b. / blepharophimosis. / blastula. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. s. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. BLEFAROSPASM. s. / schield. ptosis = cadere. adica o alungire progresiva a segmentului PR. plastos = moddat. s. cu poarta de intrare pulmonara. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. f. In functie de localizare (b.} Sin. la coniungere = a [ego.. marginale). [Qr. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. n. f.iuperco. ingustare. Se disting trei grade. b. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. / blindage.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. / blepharotic. iar urmatoarea. s. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. angulara. impreund. m. s. s. b. incomplete: 1) fl. / blepharospasm. [e. f. spasmos = contracfie. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. f. s. B. BLEFAROCHALASIS. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. [QT. BLEFAROFIMOZA. [C/r.: boala Lutz-Splendore-Almeida. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. f. la phimoun = a strange. tip IV. / blepharite. De asemenea. I. [Qr. cheloidiana. f.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. b. Incetinirea (b. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. blepharon = pieoapa. gr. f. din germ. nimfti care. [Qr. blepharon = pieoapa. dermatitidis si B. / blennorragie.} Sin. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. / blastula. scuamoasa-seboreica. b. de. B. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. 4:1 sau neregulat. s. B. ca urmare. poate deveni cronica sau. b. -ula. II. [at. fr. boala Gilchrist (v. origine onomatopeica. blepharon = pfeoapa. s. myketos = c. blindage. -ita. a modda. n. s. / blepharoplasty. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa.).. BLINDAJ. gonorrh(o)ea. care unefte. BLEFAROCONJUNCTIVITA. n.). blocajul poate fi fix de 3:1. tic.Si sud-americane. phimosis = stramtare. a. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. BLASTULA. BLEFARITA. iiingere = a injuga). Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. s.: gonoree.: tarsoplastie. s. / blepharo-conjunctivitis. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. [Ondine. luand o tenta rosiatica. cu alungirea segmentului PR peste 0. [Cfr. ia pfassein = a forma. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. bloc. sin. Afectiunea poate fi ereditara. blepharon = pkoapa. m. m. a uni (cum = cu. complet. / blepharoplastie. / blepharochalasis. blastos = germen. Se deosebesc mai multe tipuri. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. [fr. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. -1(0.: BAV.: sindrom Ondine (v.) 3) B. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. [Cjr. f. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. adica o unda P urmata de un complex QRS. Sin.agd. / blepharoplast. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. paracoccidioidoza. f. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). rhegnynai = a tdfni.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. copac taiat. iar la fe-meie prin 'vaginila. de. s. s. m. s. s. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. n.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. sin.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. a. s.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. primele doua fiind b. In care 2. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. / blepharitis. cu afectare ganglionara. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. cu caracter intermi-tent sau permanent. avansat. n. postencefalitic). 5) Masa de material In stomatologie. Abrev. sud-americana. boala Jorge Lobo (v. s. / blepharon tic. m. pe ter-men lung. a.: corpuscul bazal (v. de origine tropicala. nord-americana. insotite de o scurge-re purulenta. gr. neulcerativa sau seboreica. n. bilateral si simetric. f. de. s. s. / bloc. cu putere. khalasis = reia^are. s.. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta).). de. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. B. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. involuntara. dar simul-tan. \Qr. ulceroasa. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. forma a b. a. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. Speciile B. a. plastos = modeCat. brasiliensis determina *blastomicozele nord. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. iar In continuare ciclul se reia. 2) B. f.20 s. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. / blepharochalasis. blustos = germen. *cervicita si *metrita.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. poate fi izolat. la plassein = a forma. / blepharospasme. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. blepharon = pCeoapd. BLEFAROPLASTIE. a modda. se manifesta la barbat prin *uretrita.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. a. a. b. Indeosebi mezencefalica (b. BLOC. f.. m. f.} *Tic convulsiv al pleoapelor.} Contractie musculara anormala.

vecke bolt = dw-tre. In particular In cazul genunchiului. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. si hemibloc. tahicardie reflexa. f. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. n. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. blot = patOj blottingpaper = sugativd. dar recidivanta a unei articulatii. denumite *simptome. / blockage. b. B. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. de. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. BOALA. tranzitoriu sau permanent. trifascicular complet se traduce prin *b.: reactie miastenica (v.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. 3) Intre atrii si ventricule (v. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. m. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei.). temporara. si b. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu.: blocaj meningian (v. s. ependimar sau ventricular. Sin. biochimice sau morfologice). este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. V. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. Se disting: b. fizice sau psihice. Efectele se exercita asupra miocardului. c. Pe langa oprirea circulatiei LCR. dureroasa. b. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block.} 1) In limbaj curent. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. parietal. bloc de ramura). de ramura dreapta. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. Un b. / maladie. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. b. Northern blot si Southern blot. B. de arbo-rizatie. Ansamblul de sali. s. ca urmare. care prezinta rareori manifestari clinice. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. de c. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. fie pe ramura dreapta. atrioventricular complet. prin *depolarizare insuficienta. V. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. ['£ngi. Var. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. si canal de calciu. poate fi complet. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. purkinjian. In continuare. f. Tip de *b. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. [fr. BLOTTING / blotting / blotting. Se disting trei grade. BLOCAJ. si o serie de manifestari subiective. de c. De asemenea. s. V. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. metabolic blockade. ale caror caractere releva atat natura bolii. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. V. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. bloc sinoatrial). din o[andezil bloc = tmnchi de. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. B. Ca urmare. [s[. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. denumite *semne. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. reticular sau b. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. b. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. m. minor (cu durata complexului QRS sub 0. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. orice alterare a starii de •sanatate. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. avand caracteristici proprii electrocardiografice. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. major (durata complexului QRS peste 0. parietal este.). avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. dar apare. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. / blocage. r. Unele b.12 s) sau incomplet. cat si reactiile proprii bolnavului. de c. 5) la nivelul tesutului Purkinje. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. c.] Angl. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann).BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica.12 s). adesea utilizati ca sinonimi nu . cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. Sin. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. s. blocage. 2) B. prin depolarizare ireversibila. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale.: antagonisti de calciu. In realitate. si o serie de termeni. dar nu necesar. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. respectiv b. b. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. r. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. Rezulta o serie de manifestari obiective. Distingerea b. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. c. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. rezultand b. poate fi intermitent. n. per os sau intravenos. B. wpac titiat. bloc atrioventricular). dificil de diagnosticat electrocardiografic. partial: blocaj spinal. wide boHezn = fiodo. dificila si vaga. unde acestea se fixeaza. a-BLOCANT. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. 2) Intre cele doua atrii (b. 1) Sin. B. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare.). pentru alfablocant (v. m. dureroase sau nelinistitoare). de ramura stanga. n. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. fiecare b. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. / disease. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. Imobilizare brutala. sunt prescrise. v. purkinjian de b. b. vaselor periferice si arterelor coronare. Western blot. Sin. a.

transsudat la nivelul seroaselor). mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva.: BCI. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. autoallergique / autoallergic d. BRONZATA / m. des agglutinines froides / cold agglutinin d. are totdeauna o cauza bine definita. Ex. sex nuclear. B. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. patiens = persoana care sufera. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. B. s[a6iciune. du toit de roseau / thatched roof d. Se mani-festa In doua forme: b. ACOPERISULUI DE STUF / m. prin autoanticorpi. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. si sindrom. Invelisul bobului de orez continand tiamine). Sin. apartinand lui G. • B. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. 'duplicate. confuzia b. dar mca nedemonstrata. Sin. pathos = suferinta. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. E. bronchiectasiante / bronchiectasis. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. Ca urmare. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. • B. • B. 223 . (atacul receptorilor pentru TSH). (diolectut cingoie.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. • B. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. aberatie cromozo-miala. AMNIOTICA / m. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei.: In engl. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta.). determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). fie la o pierdere de material (monosomie. • B. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). repetarea. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. autoimmune / autoimmune d.: boala Goodpasture. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. consecinta unor cauze diverse. ALERGICA / m. allergique / allergic d. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. of intravenous drug users. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d.: beriberi. la r. *boala Basedow-Graves. disgonozo-mie. In raport cu denumirea de b. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. patologie provine din gr. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. • B. de b. AUTOIMUNA / m. •B. BERIBERI / beriberi / beriberi. bronzee / bronzed d. deletie si translocate.. alergic si alergie. ia numele de *sindrom Goodpasture.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). are cauza totdeauna cunoscuta. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. 0 definire recenta a b. cariotip. Ex. Sin. • B. iar pacient din lat. anemie hemolitica prin fixarea complementului.: bronsiectazie (v. orice b. • B. B. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). AERULUI CONDITIONAT / m. Abrev. Dupa cum. A fost observata In Extremul Orient. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b.). AGLUTININELOR LA RECE / m. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . B.. boala autoimuna. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. edeme ale membrelor inferioare.. • B.). CARDIACA ISCHEMICA / m. •B. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). V. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). Sin. PRIN AUTOANTICORPI / m. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. V. b.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. bronsita cronica si stare de astenie cronica. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. AUTOALERGICA / m.s[a6iciune e^tremd. poligonozomie. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. monosomie. a. B. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. autoalergica. sau doar de orez decorticat. are doua B. entitate morbida. Se rezerva numele de b. la r. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. Manifestarile b. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982).: cardiopatie ischemica (v. • B. par autoanticorps / autoimmune d.: boala Addison (v. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. de aceea. termenul disease. V. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. c. .z) core inse. deletia unui brat cro-mozomial). Sin. laureat al premiului Nobel. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. autoalergica fiind si autoimuna. In slava veche. •B. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. a. de I'air conditionne / air conditioning d. migrena. b. *sindrom. a. conjunctivita. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). BRONSIECTAZIANTA / m. prin a.amnd. de b. de obicei. trisomie. care distruge vitamina B. V. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. normal si normalitate. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. amniotique / amniotic d. • B. iar <7ness este derivat din /// = rau. B. In fr. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. In daneza syg = boala.. Palade.. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. In special la temperaturi sub 37°C.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B.). cronica a batranilor si b.: boala autoimuna (v. Sin.

depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica.: boala ciclica (v. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. asociata cu cianoza de efort. Clinic.. of liver. malaria. In prezent se utilizeaza ca sin. regiunea bazala ante-rioara a creierului. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. megaleritem epidemic.: eritem infectios acut.: boala complexelor imune (v. des conserves / bottled food d. du col vesical / bladdsr neck obstruction. chronic form of mountain d. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. meningita cerebrospinala epidemica. • B. v. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. autoimune. rabia. osteomalacie. tetra-pareza In flexie. boala polichistica a sanilor. v. / fifth d. La copil. boala Bloodgood. miscari involuntare. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. 18S5-1950. dar poate aparea si la alte varste. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. oprire a cresterii.: boala polichistica a plamanului. Sin.. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. difteria. si complex imun. rahitism. reportable d. boala Thaysen. de regula transmisibila. • B. In pusee. cyclique / cyclic d. c. Evo-lutia este cronica. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. c. •B. a caror patogenie implica 224 B. Sin. B. se manifests prin febra. COMPLEXELOR IMUNE / m. soroche. Sin. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. Sin. • B.: boala polichistica a ficatului.. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. •B. • B. Grup de b. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. infantilism intestinal. febra Q. boala Herter. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. bronsita. halu-cinatii. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. Sin. B si nedeterminate). coeliaque / c(o)eliac d. agitatie. afectarea starii generate si eritem.: boala Marion. *fenomenul Arthus. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. cefalee. purpura trombocitopenica idiopatica. fie prin intermediul unei alte persoane. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. • B. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. •B.). acuitate mentala alterata. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. boala transmisibila (v. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. C. hipotensiune ortostatica dar fara tremor.: boala Lewy. •B. si embriopatie. infantilism celi-ac. febra tifoida. CONTAGIOASA / m. •B. nanism intestinal. Unele din aceste entitati sunt *b. •B. •B. V. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata.. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. •B. V. A CINCEA / cinquieme m. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. par carence / deficiency d.).: boala Gee. leptospirozele. tulburare hormonala). B. of lung. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. CARENTIALA • B. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. Sin. " B. CORSETULUI / m. ca frecventa. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. des complexes immuns / immune complex d. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat.: boala ciclica trisimptomatica.: colagenoza (v. scarlatina. COLULUI VEZICAL / m. CHISTICA A FICATULUI / m. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. Sin. petesii. DE CHESON / m. iar ulterior se extinde pe torace si membre. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi.In aripi de fluture"). B c. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. fibroza pulmonara interstitiala difuza. du collagene / collagen d. • B. Sin. • B. substratui anato-mopatologic al b. iar de altii ca o forma de cancer. DE COLAGEN / m. Sin. tetanosul. Sin.: boala Monge (forma cronica).).: kwashiorkor (v. COPIILOR ROSII / m. [Frederic H. a carei declarare este obligatorie. Lewy (Lewey). consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. 'sindromul Dressier. este discutabil. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. bruceloza. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. hepatitele virale (A. du corset / corset d. carenta. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. antraxul. CHISTICA A MAMELEI / m. hemoragii). In consecinta. B. iluzii. deci diaree cu steatoree. laringita si danoza (In tipul emfizematos). kystique de la mamelle / cystic d. kystique du poumon / cystic d. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. semne de 'parkinsonism. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). des enfants rouges / red boys d. probabil de origine streptococica. of breast. botulismul. kystique du foie / cystic d. Orice b. CHISTICA A PLAMANULUI / m. prurit. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. • B. febrele paratifoide A. B. chronique d'altitude / altitude d. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. B. tifosul exan- . CELIACA / m. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). CICLICA / m. contagieuse / contagious d. 'Polidtemie secundara. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase.B.: boala Reclus. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. congenitale / congenital d. serului. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. Etiologie incerta. avec declaration obligatoire / notifiable d. Sin. de caisson / caisson d. este determinata de un *par-vovirus (B-19). Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. V. • B. Afectiune cutanata. CRONICA DE ALTITUDINE / m. B. cu episoade confuzionale. • B. cu care copilul se naste. CARENTIALA / m.] Dementa progresiva sau psihoza. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. *b. Simptomatologia acestor b. Sin. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. echimoze. holera. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee.). fie prin contact direct (contagiune directa).). CONSERVELOR / m. cyclique trisymptomatique / Milian d. *poliartrita reumatoida. CONGENITALA / m. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). sprue nostras. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. Sin. • B.

2) B. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. ESENTIALA / m. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. si boala idiopatica. genetica. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. complicatiile postvaccinale.: sin-drom de lob mijiody (v. aparuta la puber-tate. adipozitate. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. Sin. care afecteaza. hiperend6mique / hyperendemic d. " B. • B. b. GENETICA / m. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. • B. iritabilitate. la nivelul unei populatii sau arii specifice. B. V. b) b. DEMIELINIZANTA / m. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. FUNCTIONALA / m. HIPERENDEMICA / m. genetice sau genotipice. transmisibile cu dedarare numerica. • B. • B. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. In functie de modul de transmisie. • B.). la nivelul unor populatii sau arii specifice. HIDRICA / m. GHEARELOR DE PISICA / m. •B.: enzimopatie (v. genotypique / genetic d. tipic: *scleroza multipla. V. IATROGENICA • B. care este In relatie doar cu alimentatia.). DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. Orice b. si incompati-bilitate fetomaterna. ENZIMATICA / m. GLICOGENICA / m. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. acquise / acquired d. hereditaire / hereditary d. • B.. icter. EXOSTOZANTA / m. se deosebesc: a) b. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II.: boala Minkowski-Chauffard (v. boala von Gierke. • B. hydatique / hydatic d. degenerative des articulations / degenerative joint d. EPIDEMICA / m. du hile / middle lobe syndrome. du foehn / fohn d.: b. hipertrigliceridemie. Sin. idiopatice sau psihogene. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. dominant. hydrique / hydric d. poate prezen-ta caracter familial. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. determinata. B. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. cu distrugerea secundara a hematiilor. recesiv.). Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. V. Se disting: 1) B. des griffes de chat / catscratch d.: echinococoza (v.: boala van Creveld. FEMEILOR FARA PULS / m. enzymatique / enzymatic d. V. • B. e.. care nu progreseaza In timp. V. Ex. Manifestare clasica de "meteoropatologie. d. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. •B. Sin. Sin. IATROGENICA / m. sub aceeasi forma. QMS). GENOTIPICA / m. prin aberatii cromozomiale. DEPOZITELOR DENSE / m. hiperlactacidemie si hiperuricemie. h. • B. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. Sin. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. de trecerea anticorpilor matemi la fetus.-n. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. vant uscat si cald. dar al carei caracter genetic nu este cert. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. ?i epi-demie.: osteoartrita •B. constand In cefalee. hepatomegalie. infectia HIV (indiferent de stadiu). ereditare sau genetice. endemique / endemic d. e. Sin. • B. care se propaga In vai din zonele muntoase. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. "B. responsabil de aparitia b. genotipica. g6netique / genetic d. ENDOMIOCARDICA / m. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. HILULUI / m. e. des femmes sans pouls / young female arteritis. HEMOLITICA / m.). • B. fonctionnele / functional d. glicogenoza Cori tip I. • B. EREDITARA / m. hepato-splenomegalie si. insom-nie.: hipertensiune arteriala esentiala. glicogenosis. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). exostosante / exostosic d. B. acetonemie cu cetonurie. a n. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Sin. • B. edeme generalizate la copil. V. este o forma de *eritroblastoza fetala. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. Ex. Sin. • B. astenie. Sin. e. • B. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. uneori. essentielle / essential d. • B. Structura glicogenului hepatic este normala. Termen generic pentru un grup de b. adevarate. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. Sin. B. gonozomale (dominante sau recesive). deci. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista.: b. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). iatrogenique / iatrogenic d. de cauza necunos-cuta. • B. • B. V. 2) Rar: ansamblu de 225 . ENDEMICA / m. pot fi iatro-gene. Sin.: boala Bessel-Hagen. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Boala aparuta dupa fecundatie. hipercolesterolemie. • B. • B.: boala Takayasu • B. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. este strict localizat la nivel hepatic si renal. *Prevalenta continua a unei b.B. HIDATICA / m. din cauza unui agent infectios sau toxic. f. • B. demyelinisante / demyelinating d.). B) Lista b. • B. boala ereditara. • B.: boala HarInup (v. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. B. des dep6ts denses / dense deposits d.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. boala ereditara. Sin. de la originea vietii intrauterine. EMETIZANTA JAMAICANA / m. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central.).). glycogenique / glycogen-storage d. FOHNULUI / m. of the pancreas. V. DOBANDITA / m. Sin. B. si glicogenoza. pulseless d. B. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. familiale / familial d. hemolytique / h(a)emolytic d. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. si endemie. se opun *b. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. H.: mucoviscidoza (v. FAMILIALA / m. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. imputabile unui act medical oarecare. of newborn. • B. endomyocardique / endomyocardial d. B. genopatii. Clinic. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. •fetopatii) fie dupa nastere. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. B. Patologie transmisa genetic. 6pidemique / epidemic d.

tahicardie. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. MANA-PICIOR-GURA / m. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. • B. • B. B. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. care se pot asocia cu tulburari neurologice. congres organizat de American Legion. • B. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. V. V. la un. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. KALA AZAR / m. cu afectarea doar secundara a parenchimului. 2) asiatica. de etiologie necunoscuta. anemie hemolitica. Sin. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. LIZOZOMALA / m. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. • B. sindrom imunoproliferativ. care este provocata de microorganisme patogene. • B.: boala Seligmann (v. Stare septica grava a sugarului. lysosomiale / lysosomal storage d. • B. neagra.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. • B. si boala contagioasa. palatina. crize de tetanie. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale.6ra. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. • B. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. hipotermie. g. LIPOFAGICA / m. sugerate involuntar de medic bolnavului. *pancitopenie. hipersensibilitate). de chaines lourdes / heavy chain d. miu. Exista trei tipuri: *B. LAXATIVELOR / m. • B. infectieuse / infectious d. •B. • B.). anemie. febra. ereditara cu transmitere genetica recesiva. V. de etiologie necunoscuta. 1) B. gamma. digestive si renale. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. ca urmare a unui proces de *saponificare. Itai-ltai / Itai-ltai d. des chaines legeres / light chain deposition d. • B. immunitaire / immunologic d. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. V. 1. B. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. IMUNODEFICITARA / m. Denumire generica pentru b. In continuare. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. si boala esentiala. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. • B. IMUNITARA / m. gingivala. c^nd. lacunaire / lacunary d. Sin. boala complexelor imune. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. LANTURILOR GRELE / m. complex imun. purpura trombocitopenica. LEGIONARILOR / m.B. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. medicamenteuse / drug d.. cu incidenta maxima vara. care poate fi transmis de catre caine. • B. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). des ligatures / ligatures d. Orice b. b. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. hipotensiune. LANTURILOR GRELE ALFA / m. g. sau complica o afectiune deja existenta. *Exantem autolimitat. des legionnaires / legionnares' d. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). s-au inregistrat ISO cazuri. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala.). LANTURILOR USOARE / m. " B. idiopathique / idiopathic d. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. encefal. I. MEDICAMENTOASA / m. INFECTIOASA / m. care nu este consecinta unei alte stari morbide. IDIOPATICA / m. edeme si paralizii intermi-tente. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m.] B.). IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. deshidratare. *B. • B. Sin.: lupus eritematos diseminat (vJ. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. (witre care. • B. alteori existand o dereglare functionala (b. • B. determinate. si autoimunitate. •B. splenomegalie. [^{indusa kala azar = fe. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. *B. In formele grave: tulburari renale. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. *complexelor imune). glande sativare). cu anemie grava si splenomegalie. 226 B. paloare. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. •B. LANTURILOR GRELE MIU / m. Kala Azar / Kala Azar d. B. INTERSTITIALA / m. Denumire generica pentru orice b. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. boala transmisibila. sau infantila. lipophagique / lipophagic d. Ca urmare. LIGATURILOR / m. MEDICAMENTOASA •B. 2) Prin extensie. • B. care exista prin ea Insasi. nodulii limfatici ai splinei. V. pareze musculare. de obicei kappa. • B. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. LACUNARA / m. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. limba. tub digestiv. si conectivita. hipergamaglobulinemie). Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. reactii de intoleranta. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. V. b.: Kala Azar. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. Intalnita frecvent la copii presco-lari. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. immunodeficitaire / immunological deficiency d. efecte secundare. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. interstitielle / interstitial d. ITAI-ITAI / m. INTERCURENTA / m. B. • B. • B. hipoproteinemie si hipokaliemie. intercurrente / intercurrent d. des laxatifs / laxatives d. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. I. poliadenopatie. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). Implica: *daudicatie intermitenta. prin *autoimunitate. . g. b. determinand o simptomatologie polimorfa. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. alfa. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. B. cianoza. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. paloare. astenie marcata.: boala Franklin (v. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. 29 nwrtale. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. " B. microcefalie. corioretinita etc. Sin. Grup de *paraproteinemii. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala.

asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. fasciculatii. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente.. du noeud sinusal / sick sinus syndrome. metabolique / metabolic d. *scleroder-mie. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului.: In grefa de maduva osoasa).: moyamoya. 1 B.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. B. 'B.B. Diagnosticul se face prin *angiografie. care cu-prinde *b. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. mineral. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d.). provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. de moyamoya / moya-moya d. MITRALA / m. m. endocrine. si osteopoikilie.: boala Voorhoeve (v. NODULUI SINUSAL / m. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. Sin. moleculaire / molecular d. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u.). analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. Sin. ORGANICA / m. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. determina anxietate marcata. •B. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis.: obezitate. 227 . fosfocalcic. / Filatov's d. dislipidoza). sunt cuprinse In capitolul IV -B. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. NEURONULUI MOTOR / m. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). METABOLICA / m. Obsesii recurente (ex. 2) Incorect: sindrom postoperator. • B. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. la aspectui firumat. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. b) metabolismul nucleotidelor (ex. rezistenta spastica la miscarile pasive. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. La examenul histologic se constata. *glicogenoza. ionic.: boala Cooley (v. •B.APATRA • B. 3) De ori-gine alimentara. • B. • B. care au o consistenta carnoasa. Sin.e. Ansamblu de tulburari. revizia a X-a QMS. ' B. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. MICRODRENOPANOCITARA / m. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. adesea mortale. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. Sin. Ex. Inflamatie pulmonara. care actualmente desemneaza Indeosebi b. B. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. B. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. parapareza spastica. Leziunea poate fi monoalelica (ex. la nivelul alveolelor. B. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Termen foarte general prin care se desemneaza b.). este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). a membranes hyalines / hyaline membrane d.] B. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. • B. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m.: p-talasemie). . raspandita 7n America de Sud. B. MOYAMOYA / m. anticorpilor si chiar o serie de b. Termen generic pentru b. membrane hialine. infectii. de la mouche noire / blackfly d. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m.: ganduri persistente). organique / organic d. MONOGENICA / m.: boala Albers-Schonberg (v. tulburari biochimice ereditare. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. •B. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. In cadrul b. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. OPERATORIE / m.: guta).Tta. OASELOR DE MARMURA / m. d. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. m. • B. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. intr-o maniera stereotipa).m fum de fyara" fi se re/era (a i. afectare hepatica variabila. fara implicarea sistemului motor corticospinal.: boala Bonieland. OMOLOGA / m. m.nwm. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. tie.: rubeola scarlatiniforma (v. [Jap. Machado-Joseph. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. galactozemie congenitala). des os de marbre / osteopetrosis. iar cauza b. MEMBRANELOR HIALINE / m. V.). Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. MOLECULARA / m. dobandite. OBSESIV-COMPULSIVA / m. 2) Prin anomalii endocrine. moyamoya = cefos. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. vitaminic etc. paralizie progresiva bulbara. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. Kennedy. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. enzimopatii). homologue / graft versus host reaction. •B. • B. 1) Soc operator (v. A PATRA / quatrieme m. operatoire / surgical shock. aceste b. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. MEDITERANEANA • B. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor.Cui de ocfii. In plan clinic. •B. *b. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat.: diabet. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. mitrale / mitral d. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. vine..magimie. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. MUSTEI NEGRE / m. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. • B. pe baza tulburarilor metabolice. monogenique / monogenic d. hidric. vag. Sin. amintind de splina. Sin. •B.). • B. osmotic. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. • B. B. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. Denumire gene-rica pentru un grup de b. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. de nutritie si metabolism. d) echilibrete addobazic. Tay-Sachs a adultului. ' B. c) metabolismul lipidic (ex. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. du neuron moteur / motor neuron d. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d.

Ex. B. se poate compli-ca cu esofagita peptica. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. • B. B. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. sistemul limfoid. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. •B. B. b. •B.: sindrom Kienbock (v. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. 1) B. fara leziuni glandulare notabile.. boala serului (v. multisistemica. SISTEMICA / m. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. • B.). si nici cauzata de o alta maladie. Sin.: rinichi polichistic. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. • B. SEMILUNARULUI / m. poate fi un agent patogen. concurente la determinismul patologic. m toate segmentele tubilor uriniferi. ritm nodal). SECUNDARA / m. r. R. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. nefiind asodata cu o alta b. t®sutul conjunctiv). a unui lichid seros. • B. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. V. •B. • B. SECRETANTA / m.PERIODICA • B. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. determinate de refluxul sucului gastric acid. SERICA / m. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. pot fi determinate de agenti fizici (ex. s. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. Sin. care apare spon-tan. Sin. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. of liver.: boala sistemica (v. secondaire / secondary d. Lobstein's d. • B. s. PROFESIONALA / m. tuse. • B. B. si policistina. of epiderm. lipotimie. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. uneori la nulipare. B. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. polykystique du poumon / polycystic d. SERULUI / m. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. febra). Denumire discutabila care. V. bilate-rale. gat si torace. polykystique des reins / polycystic d. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. stibiu). PCOS. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. un traumatism sau un alt eveniment. B. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. POLICHISTICA OVARIANA / m.). Sin. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. p. manifestandu-se prin palpitatii.). PERIODICA / m. Sin. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. • B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. Apare la subiecti peste 50 de ani. POLICHISTICA A FICATULUI / m. secundara.: boala Reimann (v. •B. Afectiune ereditara. • B. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m.B. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. Sin. du semilunaire / semilunar d. 2) Sin. •B. diseminate pe frunte. • B. •B. primaire / primary d. s6rique / seric d. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m.). fara patologie cardiaca. poly-kystique du foie / polycystic d. greata. Sin. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. polykystique des seines / polycystic d. Se expri-ma prin reactie locala. of lung. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. Sin. febra si albuminurie. systemique / systemic d. cauza b. de volum variabil. periodique / periodic d. of kidney. *B. la intervale regulate. si boala Skevas-Zerfus. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. POLICHISTICA A SANILOR / m. Termen prin care sunt desemnate doua b. polygenique / polygenic d.: boala chistica a ma-melei (v. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. professionelle / occupational d.: boala urechiusei atriale. Alteori. la nivelul porilor mameloanelor. dar poate conduce la o *b. r. Sin. Sin. care apare episodic.). B. ulceratii.). curbatura. cu- 228 . B. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara.: boala chistica a ficatului (v. digestive) m special chisturi hepatice. dispnee. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. Sin.. SISTEMICA • B. • B. si rezulta din aceasta. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. •B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. secretante / secreting d. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d.). *benzolism). serique / serum d.: *febra mediteraneana familiala.). denumita initial Thennopolyspora polyspora}. relativ frecventa. de origine genetica. uneori sub forma de *erizipeloid. du poumon de fer-mier / farmer's lung.). du pecheur des eponges / spongediver's d.: ADPKD. p. de cheson) sau chimid. se adopta pentru b. boala serica. SCLERELOR ALBASTRE / m. ADPKD este una din cele mai frecvente b. • B. PRIMARA / m. si policistina.: boala Lobstein (v. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. In zootehnie etc.. •perioade Luciani-Wenckebach. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease.: PCOD. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. • B. B. • B. Abrev. ereditare la om. p.: sindrom Stein-Leventhal (v. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. cu artralgii. Ex. Sin. POLICHISTICA RENALA / m. m. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. du serum. B. " B. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. care urmeaza altei b.: boala chistica a plamanului (v. B. lactescent sau laptos. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. • B. greata. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. De fapt. teoretic. de systeme / system d. • B. • B. DE SISTEM / m. Abrev. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. polykystique epidermique / polycystic d. *radiopatie.: *diabetul zaharat. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila.. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b.: sistemul reticuloendotelial. este consecinta b. *b. of breast. polichistica renala care se manifesta numai la copil.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. B. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). POLIGENICA / m. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. PESCUITORULUI DE BURETI / m. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). V.). g.

TRANSMISIBILA / m.: boala venerica. Candida. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. •B.: malaria tratata cu *chinina). •boala somnului. •B. leucinoza. 'Du6Cin. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile.sirop de artar" al urinei si al corpului. a femeilor de varsta medie. de-clararea b. Sin. of liver.} B. SMALTULUI PATAT / m.). animala sau vegetala.: tripanosomiaza africana (v. virus hepatitic B. B. Sin. TROMBOEMBOLICA / m. uneori. Sin. de etiologie necunoscuta. *sancru moale. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. disfunc-tii intestinale. [Jap. Pentru primele patru b. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. Boli cu nume proprii • B.rna. icter cronic si. cu debut mai tardiv. • B. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. este obligatorie. • B. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. CU VIRUS LENT / m. Sin. astenie.: *sifilis.). veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. de vaches folles / mad cows d. *b. care se manifests prin senzatia de rau general.si mediolobulara. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). tripanosomiaza). VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. Sin. Sin.] Sin. de stocare a glicogenului. de surcharge / storage pool d.. Sir William Withey Gull. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. ciroza biliara. curba febrila In platou.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. V. ADAMS-STOKES. Sin. • B. par stokage / storage d. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. • B. *b. dupa Addison. B. *malarie. Trichomonas.). V. printr-o persoana sau animal infectat. Still a adultului). B. (STD). tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. de I'email tachete / mottled enamel d. sensibilitate la frig. • B. B. B. URECHIUSEI ATRIALE / m. B. si boala contagioasa. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. medic engtez. de I'oreillette / rhythmic auricular d. des tics / Gilles de la Tourette d. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. caracterizata prin *xan-tomatoza. eel mai sever.: boala Zahorsky (v. [Thomas Addison. specifique / specific d. • B. 1793-1860.: boala ritmica auriculara (v.). 1827-1S92. *febra galbena. TROPICALA / m. *boala Behcet etc.: boala Biermer (v. Ex. 1816-1S90. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d.: boala bronzata. "lipo-idoze. asemanatoare. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului.: boala de sistem. PRIN STOCARE / m. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. 1791-1875. •B.B. 2) intermediar.). / sixth d. medic ingies. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. Sin. provocate de *vjrusuri lente.). ADDISON-GULL. A SASEA / sixieme m. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. vasculare ('angeite alergice). *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). ADDISON. adenopatie satelita. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. [Akmeyri. cinci manifestari majore: anemie. glycogenique / glycogen storage d. transmissible / communicable d. •B. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. a virus lent / slow virus d. clinician vtandu. 1) Entitate mor-bida bine definita. debuteaza 229 . 17931S60.). [Thomas Addison. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. 2) Sin. ADDISON-BIERMER. Londm. De ex. *poliartrita cronica juvenila. TSUTSUGAMUSHI / m. virusuri sau paraziti. sunt acceptate ca forme ale acestei b. sau indirect. printr-o gazda intermediara.: boala transmisibila sexual (v.: *b. Se disting. Ex. SPECIFICA / m. •B. hipotensiune. • B. •B. "gonoree. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). Sin.: glicogenoza (v. V. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. • B.). 'in stadii avansate.: boala Menkes. *dermatomiozita. 'DuBOn. •B. 'schistosomiaza. thronibo-embolique / thromboembolic d. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). [Robert Adams.} Sin. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . venereal d. medic ingles. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. du sommeil / sleeping sickness. • B. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. casexie bronzata. VACILOR NEBUNE / m. „ • B. multiple. medic iriandez. exantem. apoi (a Zurich. ex. tsutfiiigamushi = gandac periculos. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. Sin. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. SOMNULUI / m. 18041S7S. 1793-1860. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. Actualmente.. medic engiez.: sindrom Adams-Stokes (v. virus herpetic.. DE SUPRAlNCARCARE / m. adesea. KUREYRI de 12-14 zile.\ Insuficienta suprarenala cronica. hemoragii. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. *sindrom Sjogren). cutanate (*sderodermie. dupa o incubatie B. Sin. Nicolas-Favre.} B. •B.). *lepra. dispepsie. Denumire generica pentru b.: *boala Chagas. izo-leucina si va-lina). 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. •B. HIV etc. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. tropicale / tropical d. • B. •B. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. clinic. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. *polio-mielitei anterioare acute. cu exitus la scurt timp dupa nastere. con-vulsii. VENERICA / m. Transmiterea se face direct. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). Wiliam Stokes. 2) pete albe si brune.. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana).).: tezaurismoza (v. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. X. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. de tip tifoid si leucopenie. *oncocercoza. Australia si India. Caracteristidle clinice includ coma. Observata la adolescenti. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. Loutim. *leishma-nioza. Sin. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). TICURILOR / m. 2) Sin. •B. tifos tsutsugamushi. •B. Lonitra. venerienne / venereal d. se caracterizeaza. si boala Dutton. AKUREYRI. medic german. care au In comun.. si SIDA. oraf M IsCanda wide au.: hiperkeratoza (v. • B. [Thomas Addison.: sindrom Gilles de la Tourette (v. melanoza dermica.] B. Anton Biermer.

1835-1915. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. pTofesor (succesiv) la. 2) V. neuroCog frances. Sin. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie.ian.tic. • B. ALBRIGHT.: sindrom Alagille (v. [Julius Arnold. la adult. pediatru franca.] Sin. ALAGILLE. [Eugene Apert. ARNOLD-CHIARI. 1817-1861. 'in care se asociaza caracteristicile *b. cu deces pana la varsta de doi ani.z contemporan. C. ereditara. patohg american. • B. tulburari ale limbajului oral si scris. • • B. adeno-patii.. ALBERS-SCHONBERG. Sin.} 1) Sin.: coriomeningita limfocitara.: acrocefalosindactilie tip II. [Cnr/ Hem-y Alstrom. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. meningita limfocitara acuta benigna.] Afectiune rara. 1865-1921. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe.oase-lor de marmura". discalculie. neurolog francos. caracterizata clinic prin "microcefalie. B. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. 1806-1875. • B. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului.] Sin. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. 18401917. Qottingen si J-feideKey. newoiog fi psihiatru ger-man.SW^-i undt a fast descrisa. boala Leber II. In formele de debut. 1925. Anderson.. ARMSTRONG. • B. acuta virala. •• • B.ian. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. 'Paris. 0. ARNOLD. 'Hamfmrg. n. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. • B.] B. n. oftalmoiog gt. Sin. 1900. dureri musculare. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. infectii pelvine). Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). [George Clinton Andrews. la care se adauga apraxia si agnozia. paralizii si. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. m prezent. amauroza congenitala Leber. [Francois Ami/cor Aron. americana. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. Prognostic sumbru. congenitala si ereditara. 6acterw[og american si specialist m sa. ge. Alpers. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor.. ARDMORE. ARAN-DUCHENNE. swOtz. 'Boston.: bacterida pustuloasa. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. osteoporoza familiala. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. cat si Inainte de aceasta. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. profesor de medidnil intema. mieloscleroza. anemie importanta etc. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. neurolog american.te pufiiica. dezorientare temporospatiala. de tip probabil recesiv.. [Eugene Apert. pediatru frames. 'Paris. [Fuller Albright. ALEXANDER. [Alois Alzheimer. 2) V. 1835-1915. familiala si ereditara. mialgii. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. evolueaza rapid spre dementa si moarte. 'sindrom meningian. retentie vizuala. amigdalita. medic australian contemporan.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. 9{ew yor^ 1901-1964. agnozie. care poate prezenta o infectie latenta. si C. medic francez. Londra] 1) Sin. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica.. A. ANDERSEN. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}.nCita. [Dorothy Hansine Andersen. 1891. dennatotog american. [CAar7es John Armstrong.] B.tic. Etiopatogenia b. Toionia). infectioasa.] Sin. ceea ce antreneaza frac-turi repetate.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. B.: atrofie musculara progresiva.). Sin. osteo-petroza. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. 1874-1938.ALAGILLE prin febra.). caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. Sin. 9{ew yorki n. aplazie retiniana. Sin. . caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. • B. • B. scleroza Alzheimer. ge.: boala Alstrom-Leber (v. Radiologic. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. afazie. probabil virala. Se vindeca adesea spontan. caracterizata prin rinofaringita rebela. contemporan. apraxie. testele psihometrice (memorie ime-diata. ALPERS. 2) Stewart W. Cea mai profunda alterare afec230 B. • B.] Denumire prin care. agitatie psiho-motorie. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. aceastd afectiune pentru prima data. radiolog german. Apert cu semnele faciale ale *b. V. glicogenoza). este manifesta clinic dementa accentuata.] 1) B.. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. 'Satin. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice.: glicogenoza de tip IV (v. A. dementa Alzheimer. surditate. de asemenea. 1868-1940.: boala Leber I. Louis Edovard Octave Crouzon. [Julius Arnold. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21.: acrocefalosindactilie tip I (v.rm. 'Paris.ne. denumit A-p. si boala Pick. sindrom Anderson. n. Progresiv. fara afectarea substantei albe). APERT-CROUZON.: osteodistrofie ereditara Albright (v. osteosderoza generalizata. 'Washington. Sin. Haas . ANDREWS. [name] Alagille. oftalmolog suedes contemporan.] Sin. • B.). 1S64-1915. Theodor Leber. hepatosplenomegalie.. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). ALSTREM-OLSEN. 19001969.).} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent.). vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. *mioclonii.!. [Car? Henry Alstrom. suede. medic american.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. Alexander. transmisa autozomal recesiv. 1868-1940. [If Benjamin Alexander. neuropatoiog engie.ne. [Bernard f. difuza. • B. • B. Rezervor de virus: soarecele de casa. ANDERSON". S-a con-statat. uneori. APERT. exista o degenerescenta progresiva. prevalenta b. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. ALSTROM-LEBER. • B. osoasa rara. pediatru franc-ez. *amauroza.). sindrom Vogt. 1907. cu tulburari mari de memorie. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. nu este clarificata. • B. Histologic. 1907. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. 'Philadelphia. n. 'Sans. • B. sindrom Andersen. • B. medic american contemporan. dar poate evolua si letal. Sin. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. OIsen.] B. Sin. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. 'Paris.an. In Okiaftoma .: boala von Willebrand (v. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice.honberg. baza militara.: dementa presenila. parestezii de Intindere variabila.B. • B. \A. [Heinrich Ernst AlbersSr. meningita seroasa epidemica. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie.: boala . nevrita optica retrobulbara ereditara. [Ardmore. 18S619S8. ALZHEIMER.

} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. nwGc germcol.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. 1869-1933} Sin.an. neurolog mgltz. [/Intouie Laurent fesse Bayle. Londra. *diskeratoza foliculara . boala Graves. si spondilartrita anchilozanta. apoi ia St. 1877. ^e. [Abel Ayerza. dennatoCog turc. medic spanioi.: pseudorabie (v. ana. de culoare verzuie.: paralizie generala progresiva (v.z. Londra.: sindrom Ayerza (v. • B. • B.).: molluscum contagiosum (v. Sin. • B.] Sin. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer.ng[e. Landre Beauvais.). VTofesor la f(oTe.[ Sin. 1799-1858. [Aladar Aufeszky. Londra.} Varietate de *hidronefroza.). se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. 1886-1955. [Henry Martyn Bannister.). radioCog danez. " B. Sin.: lipofusdnoza neuronala juvenila.. [T'/tomos Bateman. Copenfiaga.).: edem Quincke (v.: boala Basedow. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. BEHQET • B. medic austriac.: boala Machado-Joseph (v. dennatoiog dams contemporan. [Base/. debutand la nivelul unui folicul pilos. anemie. tremura-turi digitale fine. BAMBERGER. [Pierre Jean Baptiste Bazy. Sin. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. • B. leziuni nervoase. 'Sue. [Frederick Eustace Batten. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. 1853-1934. Londra. BARLOW. •B. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica).] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. medic ge. care dispare In cateva luni.} Tumora maligna.an contemporan. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. fie cu *poliartrita reumatoida.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. [G. tulburari psihice. AYERZA. [Karl Adolf von Basedow.] Sin. [John Hutton Balfour. tulburari cardiovasculare (tahicardie.). evolutie rapida spre exitus. 'Dublin. care poate aparea la copiii cu leucemie. [Guido Banti. Sin. 1844-1920.} Sin. 1852-1925. patoCog austriac. newoioff ame.In disc". Robert fames Graves.: anemie Banti. Uneori se complica cu gangrena. 2) Sin.: lipodistrofie progre-siva (v. cu lapte conservat.: boala Moschowitz.: boala Basedow-Graves (v). • B. AUJESZKY. Sin. Sin. sindrom Banti. BALFOUR. 1790-1854. [Frederick Eustace Batten. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe.Tinw dwiez.] B. 'Edin6urg. r&u.: bruceloza (v. • B. diaree. BANG.} Sin. n. • B. [Harold Wordworth Barber. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase.).: boala SpielmeyerVogt (v.} Dermatoza pigmentara buloasa. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. V. BARBER.).z. BANNISTER. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. BALLINGALL. medic francos. psihiatru francos. • B. portugheze. BATEMAN. medic ve.rm. osteo-patie hemoragica primitiva. BARCOO. *eretism cardiac). profesor ia l^azan. ARNSTEIN. BAYLE. aritmii. Vaquez In care lipseste splenomegalia. medic engte.ng[tz.rse. BATTEN.} Sin.} Sin. a celulelor anormale (mieloblaste. 'M. • B. ojtaimolog e. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. cfiirurg franctz. istoric pentru maduromicoza (v. 1848-1932. 1855-1928. BASEDOW. • B. Copenftaga. Londra. [Boreoo.z. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. la f{6pitau^ de 'Paris. • B. profesor ia 'Str(in. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. Sin. [Benjamin Guy Babington.} B. purpura trombocitopenica trombotica. [Azure. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. BAASTRUP. [Sir George Ballingall. Marmaduke Stephen Mayou. medic si Botanist engCez. • B. observata la nou-nascut.: osteoartroza interspinoasa.} B. dermatoiog e-ngkz.rseBurg. 1780-1855. BECHTEREW. sufuziuni subperiostale. BEAUVIEUX. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. Cft-Kcyo.nos Mres. 1845-1945. • B. scadere ponderala.e. astenie. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. • B. Este o varietate de reumatism degenerativ. 'Paris. 1778-1821.ngit. " B.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. inside. • B.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. 1885-1950. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. Schiffrin.iv. boala Flajani. ASBOE-HANSEN. BABINGTON. BEAUVAIS. [Augustin-J. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. care poate aparea la menopauza.). •B.nta. AZORE. medic maghiar. 1772-1840. m Australia. 1794-1866. medic e. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului.: dermatita buloasa keratogena. 1876-1934.} Sin.). • B. [Hulusi Behcet. 1865-1918. Sin. [Bernhard Laurits Frederik Bang.} Ulcer cutanat tropical. pericardita constrictiva etc. 1S08-1884. 1822-1888. BAZY. Sin. BEHCET.z. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. me-dic ame.: ulcer de desert. 1SS1-1916.: boala Moeller-Barlow.). care apar de obicei In al doilea an de viata. BASEL. uneori familiala. BARRAQUER-SIMONS. dureri epifizare cu alterarea osificarii. • B. me-dic ingte. termofobie. • B. • B. [Sir Thomas Barlow. • B. medic gcrman. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. •B. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. • B.: clorom.).). Vuna. [Karl Adolf van Basedow. cu localizare mdeosebi la fata si la gat.: boala Rendu-Osler (v. B. [George Baehr. Sin.. neuroCog rus. Londra. BANTI. foliculara. manifestata prin dementa. 1797-1853. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. • B.: dermatoza Barber.burg. cu eozinofilie sanguina. Arthur Simons. cu transmitere autozomal dominanta.} Sin.B. BAMLE.). 'Edin6urg.} Sin. BAEHR-SCHIFFRIN. Asboe-Hansen. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. Sin. " B. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. [Christian Ingerslev Baastrup. medic irCandez.} 'I'Hiperkeratoza difuza. m Ocwnvl Atlantic.} Malformatie congenitala rara.. [Heinrich van Bamberger. 1865-1918. 'Petersburg.ri-can.: boala din Bornholm (v. 231 . 18571927. BATTEN-MAYOU. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. medic argentinian.ARNSTEIN Chiari. neuroiog engkz. Leziunea apare In zonele descoperite. Forma a *b. febra. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. Sin. chirurg e. " B. " B. scorbut infantil. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). trans-piratii profuze.toinopatolog itaiian.: purpura senila Bateman.: hidronefroza congenitala intermitenta. BASEDOW-GRAVES.: boala Darier (v. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. fans. 1790-1854. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. 'Barcelona.} Sin. Sin.te. 1S61-1918. ai 'Marinei legate.

} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. 1852-1929. cu evolutie subacuta si recidivanta. medic si serolog cek. b. 1827-1892. nefroiog francos. cu aspect al maculei de . profesor la Zurich si 'Viw. 1829-1894. este hematuria macroscopica recidivanta. urmate de ulceratii. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult).: tibia vara. 'Polonia). dermatolog francez. BEURMANN-GOUGEROT. 1851-1923. sinchizis). apoi la Zurich.rica. BLACKFAN-DIAMOND. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. cu afectare moderata a starii generale. 1831-1909. B. fiind osmiofile. de coloratie rosie sau galben clar. medic german. n. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. V.} Sin. dermatolog suedes. Moritz Kohn Kaposi. [K"ennetA DonieJ Blackfan. 1781-1840. medic ame. 'Boston. 'Boston. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. Etiologia este neelu-cidata. • B. BESSEL-HAGEN. pediatru american.: sporotricoza (v. Louis K. sin-drom Adamantiades. BIERMER. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani.rman. BJORUM. Sin. si degenerescenta eredo-maculara.} Sin. 1881-1955. Saris.} Sin. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. [Joseph Colt Bloodgood. Bitot. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). 'Berlin. neurolog austriac. medic ge.. dtrmatolog austriac.} Forma de *lupus eritematos. anemie pernicioasa. Sin. BEST. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. medic american.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. 1852-1912.: degenerescenta eredomaculara.a. BERNHARDT. chirurg german. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. • B. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. 1878-1920. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. BILLROTH-WINIWARTER. 1867-1935. BEHR.). boala AddisonBiermer.: cefalhidrocel traumatic. • B.B.: lupus eritematos diseminat (v. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. [Lourent Theodore Biett. [Ernest Henri Besnier. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. strict localizata. • B. 1896. Insa prognosticul este re-zervat. 1856-1922. 18351920. Evolutia este letala In 3-4 ani. • B. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante.).ui yor^ 1872-1946. BLOUNT. Semnul clinic ca-racteristic al b. normocitara si aregenerativa. profesor la J{am£uy.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. V.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma.: boala exostozanta (v. dermatolog francez. encefalopatie sau sindrom Binswanger. Au fost raportate si cazuri familiale. Saris. degenerescenta tapetoretiniana.] Sin.: lupus eritematos discoid sau subacut. n.). 'Viena. sindrom Billroth.. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. cu predominanta simptomelor cerebeloase. 1879-1953. evolueaza In pusee recidivante. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. BENEDIKT. oftalmolog german. Oslo. [CAor/es Lucien Beurmann. oftaimotog iriandez. chirurg american. Diamond. [Christian Albert Theodor BUJroth.: dementa. 2) V.. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. • B. Sin. bolnavii decedand. [Walter PaInam Blount. BINSWANGER.).ri. neurolog german. •B. sinuzita. profesor la fena. chirurg austriac.] Sin. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. neurolog german. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. 'Berlin. sfingolipidoza. sindrom Behr. 1902.. [AtAur Henry Season. din cauza unui accident infectios grav. degenerescenta tapetoretiniana centrala. uveita antrenand cecitate. BITOT.e. originar din '£raga. •B.w yorl^ n. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. [Otto Binswanger. In primele saptamani de viata. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease.: sindrom Blackfan-Diamond.. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. B. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. [Martin Bemhardt.. Felix van Winiwarter. 232 B. Benjamin Sacks. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. degenerescenta tapetoretiniana. [Anton Biermer..} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. 'Dublin. 1844-1915. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. • B. • B. B. . Sin. Sin. BIELSCHOWSKY-JANSKY. 1852-1931. [Jean Berger. 2) V. • B.: trombangeita obliteranta (v.: sarcoidoza (v. cu proeminenta In forma de . [F. [Alfred Biel-schowsky. Este o b. dermatolog non'egian. ereditara cu transmitere dominanta. dermatolog france-s. dermatolog franc. JSrgen Nilsen Schaumann. Se manifesta prin dementa. degenerescenta tapetoretiniana. cfmwy german. Henri Eugene Gouge-rot. BLOODGOOD. 'Paris. • B.] Sin. Sin. sec. V. 1837-1902.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala.rn. si policorie. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. • B.a. l^iena.} *ldiotie amaurotica familiala. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. stabuit (a 'Baltimore. Sin. •B. • B. mesangial IgA glomerulonephritis. iar prognosticul poate fi grav. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. BLOUNT 1873-1921. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. [Carl Behr. Administrarea intravenoasa de vitamina B. 'Vwia. Best. • B.). 1845-1917. Caesar Peter Moller Boeck.} Sin. care nu ajung Insa la maturare. " B. afte genitale si aparitia. evolueaza In trei stadii (de disc. BENSON. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. In general. [Pierre A. [Moritz Benedikt. 1829-1894. 9^e. ortoped american.). BIETT. idiotie amaurotica familiala.: boala chistica a mamelei (v. 1883-1948.galbenus de ou pe farfurie". mai tar-diva. sindrom Behcet. 9{e. Jan Jansky. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene.z. virala sau imunologica. pedi-atru american. «B. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara.. • B.: iridocicl'ita recidivanta. [Fritz Bessd-Hagen.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. Afectiune manifestata la ambele sexe.: sinchizis scintilant (v. Sin.. XX.: anemie Biermer. profesor la 'Saris. Stockholm.: sindrom Benedikt (v. dermatolog francos. 'Paris. Sin.: meralgie parestezica (v. •B. 1874-1943. medic jrancez.). Emanuel Libmaa. care apare la orezile dupa o infectie (otita. V.} Sin. 1871-1940. profesor la Zurich si l^ena.} Sin. chirurg german. [Ernest Henri Besnier. • B. oftalmolog german.). Sin. 1831-1909.doc" a condilului intern. si degenerescenta eredo-maculara.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

• B. anatomopatotog austriac. medic.ez. 1851-1918. [Fernanda Rietti. [Henri Louis Roger. si suflu Roger.} Sin.: boala periodica. • B. profesor ia Jena. [Henri fules Louis Marie Rendu. dispuse neregulat sau In inel). [Rodolfo Robles. n. • B. 'Bans. •B. subglosita difteroida. • B.] Sin. RECLUS. REICHEL. • B. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. hematoCog itaiian. • B. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. Italian. prin pusee periodice.] Sin. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). [Fabio Rivalta. B. neurolog fi internist german. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov.: boala Fauchard-Bourdet (v.] Displazie vasculara ereditara. localizate Indeosebi nazal si bucal).). cu hipertrofie splenica moderata. cu supraIncarcare In lipide neutre.lemnoasa".] Sin. boala Rendu-Osler-Weber.: boala HendersonJones (v. de etiologie incerta. medic american. 'Paris. [/eon Jacques Paul flee/us.] Nodul fibromatos al fraului limbii. cu forme multiple. • B. 1858-1934.] Sin. transmisa autozomal recesiv.). [Dorothy MendenhaH Reed. • B. 1907. n. • B. 'Baltimore.: comunicare interventriculara izolata. boala Goldstein. telangiectazie hemoragica ereditara. ROBLES. 1795-1873.). Evo-lutia b. medic igienist german.. aparitie brusca. profesor ia 'Bonn.] Sin. Sir William Osier. oftalmowg german.: boala Fairbank (v. medic franc.} Icter grav idiopatic. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. Sir William Osier.} Forma de *distrofie corneana familiala. sec. septui membranes). 1810-1885. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. •B. [a 'Bologna m 1886. Oslo. fans. depuneri lipidice si exsudate retiniene. profesor [a fraga. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . 1820-1883.] Sin.. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). ROSAI-DORFMAN..] B. medic noniegian. Enrico Greppi. [Paul Friedrich Reichel. Sin. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. n. atrofie musculara. clinician fi patotog Italian. 1846-1916. care au in comun o evolutie de mai multi ani.: boala chistica a mamelei (v. •B. Fernanda Micheli. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. [Wilhelm Reis.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine.] Sin.] Sin. uneori simuland o apendicita acuta. • B. regulate. ROMBERG. 1849-1919. hemocromatoza). ROGER. • B. V. XIX-XX\ Sin. Apartine grupului de "lipoidoze. REED-Hodgkin. 1897.). REIS-BUCKLERS. [John M. Afectiune rara. 1804-1878. [Moritz. cu durata 1-2 zile. [Karl Freiherr von Rokitaasky. • B.sau bilateral. 3) Crize febrile pseudopalustre. REITER. Debut cu *metamorfopsii. talasemie). fara semne inflamatorii. probabil imunitara. n. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. [Hobart Ansteth Reimann.z. 18721937. RIGA.).e. RIBBING.. ori suferind de tuse prelungita. medic Canadian care a practical m SWi fi w. 1798-1866. fara sechele si fara reactie la vreun tratament.: eredopatie ataxica poline-vritica.: boala Rendu-Osler • B.). Friedrich Theodor von Frerichs. Riggs. apoi crurale si axilare. 2) Crize abdomi-nale violente. [Seved Ribbing. cnirwy franc. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva.: tiroidita invaziv-sclerozanta. dentist american. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. de etiopatogenie neelucidata. REFSUM. • B. angiomatoza hemoragica familiala. chirwrg fi ginecolog german. initial submaxilare.: boala Hodgkin (v. dermaloiog gu-atemaCtez. Thomas Hodgkin. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. medic german. RENDU-OSLER-WEBER. •B. Sin. Evolutia este lenta. boala Babington.at in SUA si in Singlia. [Gottfried Ritter voa Rittershain. [Nikolaus Reichmann. XX. n. 1832-1919.: talasemie minora (v. • B. Heinrich Romberg. Sin. Sin. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. sec. llppsaia. mono. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid.B. profesor de medicina ia Oxford.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric.] 1) Sin.: actinomicoza (v.: oncocercoza (v.. Londra.] Sin.: hemocroma-toza primitiva (v. 18781939.] Malformatie cardiaca congenitala. profesor de medi-cired (a Oxford. medic poionez.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. medic eng[ez. l^arsovia. 1863. ce afecteaza vascularizatia retiniana.). profesor ia ViIna.. [Hans Conrad fulius Reiter. RIVALTA. patoiog american. asimptomatice.: boala Cardarelli. medic Canadian care a vractu. •patoiog itadan. RIEDEL.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. M.). 1878. Londra. • B. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori.: sindrom ParryRomberg (v. • B. oftalmolM) german.RECLUS Appe]baum. [Sigvald Refsum. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. n. transmisa dominant. REICHMANN. 18091891. macrofagica. surditate. 1819-1885. 1863-1962. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului.} Sin. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). medic jrancez.] B. RENANDER. RIETTI-GREPPI-MICHELI.). Solonia). Frederick Parkes Weber. 1844-1902. 1902. •B. medic francez. Bucklers. Se transmite autozomal dominant. ereditara. b. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. RITTER VON RITTERSHAIN. RENDU-OSLER. profesor ia 'Berlin. febra mediteraneana familiala. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. AngCia. cHirurg german.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. y^ew york^ 1866-1926. medic german. folonia). 1890. 'Kcat-^ar^Stadt. nistagmus. aparand Indeosebi la barbati. REESE. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. nematoCog Italian. Sin. 1874-1964. a carui suprafata este adesea ulcerata. 1849-1919. 1844-1902. [Antonio Riga. ra-dwtog swdez. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. he-moragii. profesor [a 'Paris. oftaimoiog american. ROKITANSKY-FRERICHS. [Robert Grigg Reese. tiroidita .). sindrom Rendu-Osler-Weber. [Henri Jules Louis Marie Rendu. •B. Sin.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. 1847-1914. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. sindrom Osler-Rendu. medic engCez. apoi la 'SerCin. 'BoCogna. n. •B. RIGGS. Necroza osului *sesamoid al halucelui. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease.

'Bologna. " B. derma-toza Schamberg. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara).: catalepsia de trezire. apoi [a f\leapoCe. •B. 18S3-1917.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. SCHENCK. Rosenihal. specifica adultului. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. cu puncte rosii la periferie. 1910. leucodistrofii progresive. cu transmitere autozomal dominanta. Surpyener.e din 9^e. A. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). Sin. • B. ca manifestare In unele psihoze. 'Eolomaji 2} Robert L. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. Sin. iar clinic. profesor ia 'Eraladelyfua. Sin. apatie. sindrom Rosenthal. •B. S. • B. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie.). profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. 1775-1840. 1842-1923.: oligofre-nie polidistrofica.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. Vevey. *keratita. Salvioli. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. •B. Sin. SARPYENER. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. medic american contemporan. oftaimoCog american. tulbur§ri psihice). hemoragica congenitala ereditara. diplegie. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach.. " B. • B.). • B. cfl-irurg german.] B. SCHAMBERG. de lunga durata. anomalii discrete ale scheletului. degenerativa a coloanei vertebrale. Sin. rara. severitatea sa descrescand cu varsta. SAN BIAGIO. b. Sin. Evolutia este rapida. mwolog si psihi-atru austriac. 1870-1934.. 1886-1935. glicogenoza).] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8.: sporotricoza (v. opacitati comeene si hepatomegalie. [K. Se caracterizeaza prin diarei lichide. • B. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). SALVIOLI. 2) B. rara.. • B. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. cu transmitere dominanta. cu afectarea starii generale. [li Curt Rosmlhal. profesor ia 'v'ie. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. 1909-1990. RUMMO. [Sylvester ]. • B. Indeosebi *schizofrenie. 1862-1954. Indeosebi cefalee. profesor la Cjottingen. sec. si In unele *encefalite. •boala Schilder. B. SCHEUERMANN. cu evolutie benigna. [G.B. TaySachs. gliomatoze difuze. • B. SAKAMOTO. SANDHOFF. [Pou/ Ferdinand Schilder. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. Sin. SCHILDER. chimrg german. SALZMANN. 'Detroit. oftaimoCcig austriar. SANDERS. • B.na. Gabrielle Levy. .w yor^ 1886-1940.: scle-roza cerebrala difuza. [A.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. neuroiog german contemporan. Evolueaza In pusee spre dementa. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. juvenila. mucopolizaharidoza tip III.: pseudoholera infantila. 1882-1927] Grup de b. pediatm american contemporan] B. sciatica etc. • B. n. medic Italian. debuteaza progresiv (prin cefalee.: keratoconjunctivita epidemica. simptome cerebrale si perturbari circulatorii.} Sin.: distazie areflexica ereditara. Sin. grupati In inel.). In . SANFILIPPO.: glicogenoza tip IX (v.] Sin. l^iena. peaiatru italian contemporan. Se manifesta prin simptomatologie locala. Sin. Sin. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. 252 B. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). Apare. ROUSSY-LEVY. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice.boabe de orez". Sin. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. austri. degenerativa a corneei. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. Sakamoto. Sanfilippo. atrofii musculare. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva.). [Gaetano Riimmo. Sin. • B. 'encefalita concentrica Balo. Sin. V. aproape exclusiv. profesor (a l^iena. la barbati. posibil.: degenerare corneeana Saizmann. 1874-1948. 'enurezis. cu transmitere autozomal recesiva. Sin. [Murroy Sanders. [Gustove Roussy. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). frecvent fara hemartroza. [Holger Werfel Scheuermann. Mwolog si psihiatru. probabil virala. din categoria "leucoencefalitelor.. paraplegie spasmodica cu crize convulsive).: scleroza cerebrala difuza. • B. clinic similara cu *hemofilia. \M. sindrom Roussy-Levy. care afecteaza copiii si adolescentii. exsudat).] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). profesor [a Gjraz. Sandhoff. medic american contemporan] B.: gangliozidoza GM. ROSENTHAL. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. cu sfarsit letal. chirurg ortopea danez. anatomopatoCog francos.} Sin.: cardioptoza.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. B. medic japonez contemporan.: erizipeloid (v. In Japonia. • B. RUST.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. 'Scrim. profesor de patoiogie medicald la. scleroze inflamatorii difuze. Sin. scleroza substantei albe cerebrale. RUSTITZKY. SCHIMKE. SAUNDERS. Charles Foix. [Harold Glendon Scheie. vertij. SCHIMKE • B. SCHILDER-FOIX. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. Abces periamigdalian. [Benjamin Robinson Schenck.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. gineco(og american. Se produce la trezire. neurolog francez. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). 1842-1920. []ohann Nepomuk Rust. 1877-1960.: epifizita vertebrala de crestere.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. Visa. 6wcliimist german. newoiog francez. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. 6acterioCog american. 9{ew yorl^ n. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. [Maximilian Saizmann. [fay Frank Scharnberff. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica.] B.). tulburari vizuale).: hemofilie C (impropriu). Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. Sin. Copenfiaga. asemanatoare *b. " B. " B. aermatohg american.ROSENBACH form careia b. tip 2. SCHEIE. se manifesta prin voma.: sindrom Scheie (v. cu transmitere autozomal recesiva. picior varus. apare ca reactie la o infectie latenta. XX] Gangliozidoza generalizata. poate surveni In mai multe forme (infantila.. 'Eh'efia.: mielom multiplu (v.: dermatoza pigmentara progresiva. [Pou/ Ferdinand Schilder. ROSENBACH. •B.ac. ?i gangliozidoza. prin simptomatologie generala. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal).

medic dvefian. medic Italian contemporan. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta.} B. Sven Christian fohansson. V. • B. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. SELIGMANN. forma asociata de *talasemie. oftalmolog german. In general. 1880} Sin. 'WurtzBurg. adesea In relatie cu *b. XIX. Sin. Bianco. probabil virala. [Cecil Gordon Shaver. profesor la •Seriin. 1856-1916. ortoped sittdez. anatomic patotogica (a ytamliwg. SELTER-SWIFT-FEER. [Werner Schuhz. n. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi.).} B. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. neurolog fi psihiatru german. supurare.. [Karl Ludwig Ernst Schroder. : .} Sin. • B. medic german. }Willibald Scholz. talasemia minima. hematolog Italian contemporan. greturi.: endocardita primitiva acuta. " B. • B. 'Boston. Londra. 1874-1945. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. vegetante si necrotice. Emil Fcer. cefalee etc. vomismente. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. anatomopatohg german.: acrodinie infantila (v. Are doua faze: prima. 1855-1924. SJOGREN. B. Evolueaza spre exitus. • B. Stocf^wim. • B. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. Barney Usher. ' B. Vima. intema [a 'Berlin. SCHULTZ. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. ataxie). •B.] Sin. • B. n. • B. • B. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. profesor la Leipzig. 1858-1937. medic austriac. caracterizata prin prurit. SICHEL. • B. foarte distructive si posibil embolizante. genetica. profesor de med. artralgii.na. Sin. n.. l^iena. • B.: boala Fairbank (v. 1S7S-1964.). ulterior. apoi la Zilricli. " B. Paget. . iar hemoglobina F . Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. •B. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. XX. 1864-1935. caracterizata prin anorexie. Heinrich Vogt. • B. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). SILFVERSKJOLD. Uneori mialgii si artralgii. n. [Hermann Schridde.: purpura Henoch-Schonlein (v. Harry Swift. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. n.: epifizita a calcaneului. • B. sezoniera (primavara si toamna). B. SIMMONDS. [ttenri Secretan. [Nils Silfverskjold. SHAVER. 1899. Sin. dermatoiog Canadian. 'Dortmund.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. n. microdrepanodtoza. 18S4-19SS. fi frankfurt pe 'Main.} Sin. • B. [fulius Sichel. medic si Bacterwiog japonez. •B. sec. B. • B. [Franz Seitelherger.).} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. Se manifests prin diminuarea 253 . • B. cu extensie lent progresiva. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. freiburg. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. SINDING LARSEN-JOHANSSON. pediatru german. V. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.} Edem dur si persistent.: ptoza ato-nica lipomatoasa.). SECRETAN. oftalmolog suedes. 'pirozis si vomismente. SEVER.SMELMEYER-VOGT •B. SCHONLEIN. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. SCHR6DER. SCHMIEDEN • B. sec. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. ciwurg ortoped american.20 %. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. SENHOUSE KIRKES. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. Stockholm.). • B. iar dupa o scurta perioada. [Victor Schmieden.: osteoporoza circumscrisa a craniului.: anemie microcitara drepanocitara. [Paul Seller. 'Main. SPIELMEYER-VOGT. l^onigsberg si Leipzig. cecitate. perfect delimitata. 'Samfierg. Sin. 1875. SENEAR-USHER. newolog fi psihiatru austriac. 1899} 1) Sin.: distrofie neuroaxonala infantila (v. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. medic german.). In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. 1802-1S68. balonare. dureri abdominale. SCHMIEDEN. 1838-1887. 1866-1930. sau de perle. apoi la Munch-in. profesor'de. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. Oslo. neuroCog german.-itroni. In copilarie sau pana la varsta adulta. newoiog si psihiatru german. [fohann Lukas Schonlein.: sindrom Sjogren (v. •B. 1875.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. profesor [a frankfurt pe.} Sin. dureri abdominale. medic nowegian. si boala lanturilor grele.: boala Gruber (v. ginecolog german. SMITH-STRANG. cu simptome si semne meningiene. {Walter Spielmeyer.). 1793-1864.} Sin. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. • B. [Artur Schiiller.: sindrom Simmonds (v. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. convulsii. diaree.] Sin. XX. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. profesionala a pescuitorilor de'bureti. [fames Warren Sever. Sin. profesor la yvdinchen. neuropatoiog austriac. SEITELBERGER. Sin. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.: leucodistrofie metacromatica.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. profesor la 3{eide[6erg. Chicago. Qottborg. Viena. pediatru elvefian. 2) Sin.). senzatie de arsura. hematii In forma de secera. profesor [a Soiing&n. splenomegalie. sec. 1889-1958. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. [Hans Schneider. SCHULLER. ]. Joseph Godwin Greenfield. si boala pescuitorilor de bureti.: sindrom Marinescu-Sjogren (v.: boala lanturilor grele alfa.: pemfigus eritematos (v.. SPENCER. medic german.: anasarca fetoplacentara (v. profesor la 'Sown. cu semne generate infectioase (febra ridicata. SILVESTRONI-BIANCO.). 1870-1957. chirurg german.. yialle. n. 1879-1935. cu rigiditate a membrului atins. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala.).: dizenterie bacilara (v. Sin. [William Senhouse Kirkes. fiacteriotog german. 1878-1947. frisoane.ia. [Francis Eugene Senear. cu transmitere recesiva.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. dermatoCog american.} Sin. cilirurg suedes. Sin. [Ezio Silve.). nistagmus. neuropatoCog engiez.: agranulocitoza •B.} Sin. Walther Kruse. contemporan. la baieti Intre 8 si 14 ani. SCHRIDDE. SHIGA-KRUSE. 1889. SKEVAS-ZERFUS.} Sin. a doua. regresie mentala progresiva.).. epidemica. SCHNEIDER. dizenterie). cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. 'Paris. fmdic austraiian.B. [Morris Simmonds. 1864-1955. la varsta de 6 ani. adesea bilaterala. [Kiyoshi Shiga. profesor la. medic Canadian. SCHOLZ-GREENFIELD.

aga. hemiplegie tranzitorie etc. [IVorren Toy. glicogenoza). medic engiez.: melioidoza (v. Sin. Sin. consecutiv. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. sec. arteritis brahiocefalica. 18501919. STEINERT.).} Sin.). boala Leriche. V.). pe.} Sin. TAYLOR. neuropatoiog Canadian de. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. sindrom Martorell.} Sin. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. Clifford Richardson. Evolutia este progresiva. 1885. profesor ia Varis. [Sir George Frederic Still. profesor de. Se transmite dominant.: glicogenoza tip VII (v. oculare (orbire tranzitorie. dennatoiog Canadian. medic japonez. • B. [AJd'ro Tamura.md ia Leipzig. decedat in. medic german. B. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. Sin. cfmwg german. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. Sin. [Shigeo Takahara. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza.). Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. TAKAYASU. William Garbe. Sin. de natura distrofica.ui yor^ 1895-1983. atrofie retiniana). ereditara. TAY-SACHS.: boala Norman-Wood. [Hons Stemert. neuropatie periferica recurenta. cu degenerescenta ce-rebrala si.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). S. 1S6S-1941.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). 1875-1927. Stickler.). familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. " B.atru engie. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. medic german. Sin. 1855-1932. 1908.: poliartrita cronica juvenila (v. cu transmitere autozomal recesiva. [William Alien Sturge. debuteaza In lunile a 4-a . n.: degenerescenta maculara familiala juvenila. V. cifoza. • B. 'Toronto. manifestari cardiace (aritmii.). In care se asociaza durere si redoare articulara. Leipzig. V. • B. profesor ia f{am6urg.ntd IJoaia. [G. medic danez. 1853-1940. probabil printr-o anomalie a *hemului. osteoporoza algica posttraumatica. deces In primii trei ani de viata. B. tip 1.: boala Batten-Mayou. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). Sin. [Michishige Takayasu. • B. In forma clasica. medic engiez. dermatoiog americ. malformatii articulare. evolutia fiind lenta. cu debut 'in tinerete.] Sin.ope. Sin. • B. medici japonezi contemporani.: poliartrita cronica juvenila (v. TERRIEN. STILL-CHAUFFARD. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. cu astigmatism care se . cu transmitere autozomal recesiva. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll.). oftaimotog german..an. acrodinie). ferzy OIszewskt. Sin. Ca urmare. apoi ia 'Milnster. • B. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. mucoasei farin-giene si rectale. newoiog francez. • B.] Sin. 1872-1940. n. profesor ia 'Marburg. sindrom Sudeck-Leriche. [Adrien Felix Terrien. Bernard Sachs. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. S. hipersomnie.: boala Pick-Herxheimer (v. Londra. 1880-1931. sec.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. SYLVEST. in Ungtia. SULZBERGER-GARBE..} V.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. S.). atrofie osoasa Sudeck. TAMURA-TAKAHASHI. 2) B. 18721938. STILL. |Morion Bafdur Sulzberger. Mataro Takahashi. •B. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. 'Ky. profesor de medic-ina inte.: algodistrofie posttraumatica. scadere a vederii pana la cecitate. y\[e. pediatru engiez. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). miotonie atrofica.] B. simetrica si progresiva. profesor la 9{ew york 1842-1908. ?i degenerescenta eredomaculara. rara. • B.} Sin. LondTa. STARGARDT.:. • B. 1853-1925. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. febra ridicata. adesea nediagnosticata. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). STANTON. 18631962. Kraurosis penis (v. Steele. XIX. SWIFT.). Londra. sfingolipidoza.). 18431927. profesor (a Londra.] Sin. mai rar. Frederick Parkes tyehcr. SUDECK.] Sin. • B.B. a. tulburari de supt si deglutitie. {Harry Swift. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. gangliozidoza GM. sfingolipidoza de tip infantil. 1858-1937. medic japonez. amiotrofie). lft6S-1941. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. Copenfi. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. • B. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). cu debut neonatal.: sindrom Stickler. •B. si idiotie amaurotica familiala. J.: boala Deleage. b. STOHMER. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. SUMMERSKILL. origine potoneza. TERRIEN • B. medic e-ngiez. Ea determina b.).: acatalazie (v. apatie. contemporan. defecte de conducere). cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa.: acrodinie infantila (v.] B. • B. profesor ia Jrei6wg. fast desc.] Sin. boala femeilor fara puls.). Sin. asociata cu dureri si impotenta functionala. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. profesor ia 'Paris.] Sin. neuroiog american.aia. afectarea mus-culara este minima. Moartea survine Inainte de 20 de ani. 254 B. profesor [a Londra. slabiciune. medidnd intemd (a Saris.] 1) Sin. • B. medic austratian. [Sir George Frederic Still. • B. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest.z. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. medic francez. vizibila la examenul fun-dului de ochi. dennatotog si veneroCog gwman. STRIIMPELL-MARIE. TARUI. Pierre Marie. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol.} Cea mai frecventa b. [AT/red Stuhmer. spondilartrita anchilozanta. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. [John C.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. tulburari ale SNC (apatie. TAKAHARA. medic enghz. 1875-1930. Gena b. surditate neurosenzo-riala.i6. Lumpur. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. •B. wide. din cauza unei *mutatii dinamice. B. B. oftaimoiog francez.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. neuroiogi canadieni conte-mporani. splenomegalie Si infiltratie a corneei.: boala din Bornholm (v. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. tulburari de comportament). vertebre aplatizate.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). • B. 1966. TANGIER. Anatole Miirie Emil Chauffard. bilaterala. n.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. care apare uneori posttraumatic. STICKLER. • B. intoleranta la glucoza). scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. [Karl Bruno Stargardt. B.: boala Still a adultului. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. debuteaza la varsta adulta sau. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. dementa si casexie. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. • B. Forma grava. STURGE-WEBER.] B.: colestaza recurenta benigna (v. • B. 1866-1938.] *Ectazie marginala a corneei. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. afectand femeia tanara.: sindrom Sturoe-Weber (v. imdic american. hipoa-cuzie. m adolescenta.

prin tegumente eritematoase. Sin. neuroiog fmnctz. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. dennatolog german. medic danez. la 'Boris. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. • B. •B. y{e. 18671935. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. [Pou/ /u7es TiUaux. [EricA Urhach. ca si. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. Axel Odelberg. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. [Gns(on Variot.} Sin. keratodermie).: proteinoza lipidica (v. UEHLINGER. •B. pedlatru francez.i profesor (a ^{am6urg. [Asmus Julius Thomas Thomson. 1855-1930} Sin. [Francis Steven Peter Van Buchem. dematolog francez. Londra. edeme. medic oiandez contemporan. VAN NECK-ODELBERG.: bsteocondrita ischiopubiana. Soionia). boala Osler-Vaquez. • B. [William Hoime van Baren. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. [H. neuropsihiatru. ^6pitaw(_ de 'Paris. de etiologie necunoscuta. cu localizari diverse. a maxilarului inferior. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . sec.: panider-moperiostoza (v.: condrila costala. b.: sindrom Unverricht (v. •• Hmsterdam. %B. profesor la 'Paris. cSwurg francez. Mucoasa anorectala ramane indemna.n.membrana celulelor musculare. Leziunile apar In post-adolescenta. 1860-1936} B. Van Neck. ruptura unor anevrism. medic gennafi. [Pou/ Gerson Unna. prin hipertrofie a musculaturii. VALENTIN. dermato[og si aiergoiog austriac.). cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. sta6iG. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. n. 'Paris. 1850-1929} Sin. [Louis Henri Vaqaez. THIEMANN.: acropatie ulceromutilanta (v. 1888-1949} Sin. XX. Copenhaga. sindrom Unverricht. Transmisa dominant.t apoi in SUA/Shuaddpliia. • B. eritremie. posibil. THOMSON.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. medic Belgian. n. suedes. Zurich. medic [a flopitau^ de 'Paris. TILLAUX. si boala Fairbank. V. pruriginoase. VAN CREVELD.). B. si sindrom Tietze.e intracraniene. cnimrg ameri-can. •B. 18531912. [Thorvald Einar Hess Thaysen. Camillo Wiethe. [Heinrich Unverricht. profesor de policiinica. patoCog german. [Ludwig van Buhl. VON BUHL 1893-1946. varietate de acrodisplazie (v.). medic la. V. Qroningen. Patogenia b. Fairbank. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. 1899} Sin. • B. oftaimo[og francez. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. [M.: eritem nodos (v.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. 1894} Sin. otorinotaringoCog austriac. ' • B. dermatolog gemia.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. Viena. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. [Thost. o disfunctie a canalelor de dor din . se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. 1853-1912. apoi la. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. 1864-1927. si calcinoza.: eczema seboreica (v. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. otorinoiaringo[og german. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. • B. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. THAYSEN. prin. VAN BUCHEM. VAN BUREN. Sin.).).} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale.). Prin compresie nervoasa. poliglobulie primitiva. probabS..). mers schiopatat.w yor^ 1S19-1SS3. n. 18981959. dermatolog engkz. 2) Sin. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. [S. si boala Arnstein. care determina prognosticul rezer-vat al b. Sin. 1883-1936. Viena. Sin. UNNA. este o torma complexa de *hidrosadenita.fi unice sau multiple. • B. 1897. V. poate determina atrofie optica. [Alexander Tieize. chimrg ge-rman. TIETZE. medic. 'Dor-pat. apoi la 'Dorpat. inconstant. claviculei. profesor de poiicimica medicaia. delir. 1834-1904} Sin. [Andre Thevenard. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi).} Sin. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. • B. B.. perforatia comeei. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. •n. V. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. [Erwin Uehlinger. febra. 255 . UNVERRICHT-LUNDBORG.. la Jena. [a Jena. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. anatomist fi chirwg franctz. para-(izie faciala si surditate de perceptie. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. cfiimrg german. asemanatoare b. •B. medii si a labirintului. n. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. Este o.). Sin. danez. " "B. Sin. 1801-1867. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. medic gennan. profesor [a 'H'amBurg. pot '.] Sin. "' •B.: boala Peyronie (v.: progerie (v. de etiologie incerta. • B. pediatru olandtz.: lichen simpler chronicus. THEVENARD. [a 'Praga. terapeutica [a 'Paris. Thiemann. 2) V. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. VARIOT. [Armand Trousseau. [Albert Terson.: boala chistica a mamelei (v. • B. profesor de patologie e^temd. Uppsala. ' sec. • B. medicaia.: nevralgie esentela de trige-men (v. •B. [Hemrich Unverricht.. implica.. • B.: calcinoza intervertebrala. THOMSEN. 1868-1943} Sin. •B.} 1) Sin. profesor dt cG-nica. febra si afectarea starii ge-nerale.). 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. 'Jvlunchen. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. 1894} Sin. B. 'Boris. VOLTOLINI. " B. XIX XX. Van Creveld. cu tulburari generale. • B. TROUSSEAU. TERSON.} Hiperostoza corticala generalizata.). B. de origine microbiana. medic francez. Hermann Bernbard Lundborg.] Sin.). VERSE. 'Srestau fin present 'Wroclaw. VAQUEZ. d^r care prezinta caracter familial. prolapsul irisului si. 'Eolonia]. 1815-1896. •B.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. •B.: boala glicogenica (v. THOST-UNNA.: miotonie congenitala. VIDAL. VERNEUIL.).). prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). •B.: boala celiaca (v. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. nespecifica. V.B. . caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). 1850-1929.: polycythemia rubra vera. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. UNVERRICHT. URBACH-WIETHE.: sindrom Rothmund-Thomson (v.. [Mattew Sydney Thomson. VON BUHL. Paiil Gerson Unna. din categoria displaziiJor spondiloepifizare.^atoare In dimensiuni. •B. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. anatomovatoiog dvepian. neurodermita circumscrisa.). [Aristide Auguste Stanislas Verneuil.

fara tendinta de vindecare. • B. tendinte hemoragice.z.VONECONOMO •B. newolog ameri-can. • B. 1857-1919} Sin.: amiotrofie spinala infantila (v. formarea de membrane epiretiniene avasculare.dez.Zi 1886-1979. [Karl Friedrich Otto Westphal. Jonkers. 1829-1914. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. VON WINCKEL. fiz.). a urechilor. [Silas Weir Mitchell. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete.). 1867-1939. 'Konigsberg. [Edgar Otto Conrad von Gierke. anatomopatolog. newolog austriac. Sin. Johann Hoffmann.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. •B.: macroglobulinemie Waldenstrom (v. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. la ambele sexe. oftaimoiog elvetian. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). Lund.). WALLGREN..nde. VROLIK. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. VON GRAEFE. •B. Sin. 'Heidelberg.nd. • B. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. profesor [a Q6te6org.). patoiog suedez. medic german. tulburari digestive. dupa infectii virale.). • B. [Erik Adolf von Willebrand.ioiog si cfiirurg ola. VON ECONOMO. Sin. medic suedes.: eritromelalgie (v. Predispune la *dezlipire de retina. WESTPHAL. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. 1840-1917. HematoCog gemwn. 1906-1994. 'Jvtunc. ia y-ladflberg si 'Dorpat. profesor la.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.: leptospiroza icterohemoragica (v. c) inconstant. finlandez. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. •B. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. profesor la Qroningen si Amsterdam. medic american. VON WILLEBRAND-JURGENS. 3) Sin. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. pseudohemofilie A. anatomovatolog german.: policon-drita atrofianta cronica. intema. 'Sasd. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri.] Forma de splenomegalie la copil. Biologia este incerta. medic finiandez.: degenerescenta hialoidoretiniana. n. [Frederick Parkes Weber.: purpura hiperglobulinemica. • B. J^anovra.. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . hemofilie vasculara. n. si osteopoikilie. cu transmitere autozomal dominanta. 1801-1863. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. 1699-1767.: enteropatie exsudativa (v. profesor [a l^iena. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. prezenta de com-plexe imune. VON EULENBURG. WERDNIG-HOFFMANN. neuroiog german. profesor [a Cjreifswaid. Evolueaza In pusee.: encefalita letargica von Economo (v. [Eugen von Hippel. V. sindrom Weber-Christian. 1879-1927. uneori.: paniculita nodu-lara nesupurativa.t.). si sindrom Willebrand.: coxa plana (v. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee.: boala Alexander.). [Erik Adolf von Willebrand. boala Graefe. Sin. 'HeCsingfors. • B. iridociclita.z. distrofie hialoidoretiniana. boala von Willebrand-Jurgens. VOORHOEVE.] B. VON GIERKE. caracterizate prin trei simptome: para.). leziuni pulmonare nodulare. Stockholm. profesor [a J^eidel6erg. • B.: osteita fibrochistica. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. WAARDENBURG-JONKERS.: boala glicogenica (v. 1844-1919. profesor ia Lausanne. 'Wurtz6urg si Strasbourg. Stockholm. Sin.] Sin.ndf. • B. *cataracta si *scotom jn Centura". Se manifests prin crize periodice de paralizie. [Hans von Meyenburg. cu evolutie de 4-6 saptamani.: paramiotonie congenitala (v. 1848-1916} Sin. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. • B. neuroCog german. de cauza necunoscuta. cu agra-vare progresiva si posibil deces. profesor [a l^pstoci^ apoi la. 'Halle fi Cfottingen. nervoase etc. G.: boala Durante (v. anatoInist. [a Leipzig in 1887. profesor [a l^arisrune.. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. oftaimolog danez contemporan. apoi [a 'Berlin. medic engtez. Rudolf Jiirgens. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. 1892-1958. • B. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie.} Sin. 1883-1910. WALDENSTROM. hipercalciurie. Londra. Este. boala Lindau. osteoza paratiroidiana.e. Arvid Wilhelm Lindau. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. Henry A. 'Berlin.B. osteo-distrofie fibroasa generalizata.WESTPHAL •B..} Sin. Christian. • B. VON HIPPEL-LINDAU. cu localizare la nivelul nasului. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. profesor (succesiv) la. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune.).). ca si un deficit de x factor von Willebrand. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. ginecoCog german. apoi practician la 'Wiesbaden.).hw. H. [Adolf Well. fara alterarea starii generale.: boala oaselor patate. VON MEYENBURG.. [Willem Vrolik. [Albert von Euleaburg. 256 B. [Nicolas Voorhoeve. •B. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. Sin. asociate cu febra. [Guido Werdnig. newolog fi psidiatru austriac. • B. [Arvid Johan Wallgren. • B. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. Sin. 1889-1973.} Sin.: boala von Willebrand (v. profesor ia Amsterdam. apoi la. 1898-1961. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. insuficienta renala. sw. profesor de medicina. Sin. WAGNER.] Sin.} Anomalie constitutionala a hemostazei. radwiog ola. newoiog german. 1863-1962. [Petrus Johannes Waardenburg. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii.} V. WEIL. amiotrofie). 1837-1911. 2) fan Gosta Waldenstrom.: purpura trombocitopenica idiopatica. n.] Sin. 2) Sin. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. 1877-1945. 18761931. 'Pniiaddpnia. de tumorete eritematoase si dureroase. oftaCmohg german. V. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. degenerative rara. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis.: icter infectios al nou-nascutului (v.] 1) Sin. 1870-1949. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa.sau cvadriplegie motorie flasca. ofta[mo(og ola.. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. [Hans Wagner. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. anatomopatoiog german.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete.] B. WEBER-CHRISTIAN. 1833-1890. asociata altor maladii autoimune. pediatru. probabil. 1876-1951.). Se constata alungirea timpului de sangerare.). VON RECKLINGHAUSEN. V. medic german. [Paul Gottlieb Werlhof. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. apoi [a Zurich. VON WILLEBRAND. WERLHOF.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. profesor ia ^[eisingfors. • B. Sin. cu transmitere autozomal dominanta.: neurofibromatoza (v.. chirwg ortoped suedez. medic. disfunctie hepatopancreatica. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. •B. fracturi spontane. WEIR MITCHELL. •B. n. posibil.} Sin. 1870-1949. • B. [1). Ttdmstad. WALDMAN.

•B. moior. este mai frecventa la adultui tanar. [Alfred Whitmore. debutand la membrele inferioare.gw. s. 1914.. s. [Sdr6a. WHITMORE. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. anemie cu leucopenie.] Sin. ma. [at. prin diaree grasoasa. 'Basel.: disbazie lordotica progresiva. calvariae. apare In copilarie si are caracter familial. •B. [Sorfio. ZIMMERLIN. Zurich. apoi la 'Milncfien. dermatoCog austriac.: palat dur. [John Zahorsky.} Forma frusta de miopatie. tumefactie lombara.: xantomatoza familiala primitiva. inanitie si calci-ficari suprarenale. n.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. medic civilian. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. bombus = (lazait..] Sin. uneori confluente. [Lawson Wilkias.. [Ital. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. Reinhold August Wunderlich. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. Portiunea distala a unei extremitati amputate.w. / stump. neurotog german. BONT DE AMPUTATIE / moignon. care afecteaza muschii centurii scapulare. 1862-1950. B. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. (at. Co(um6us/0h. se manifesta prin hepatosplenome-galie. 'Halle si 'SerCin. endocrino(og american contemporan. cranium = craniu.] B. 600(0. medic fi fiz. [Fronz Zimmerlin. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. medic american. f. f. [Bruce Kenneth Wiseman. neuro(og german. Mortala spontan.: pspriazis pustulos generalizat. m. [Cor. bolt = fiolta. 1878-1936. Lisa Welander. W. continua sau remitenta. Evolutia este In pusee.] Forma de 'cardiomiopatie. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. profesor [a l/iena. it. dermatoCog oCandez. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice.B. semne de hemoragie interna sau de *soc. reactie peri-toneala. f. Sin. se manifests! prin adenopatii periferice.} B. neurotog suedez. n. eruptiva de origine virala. }Cjr. scadere progresiva In greutate. Sin. s. histologic cu infiltratie plasmocitara. distensie abdominala.] Sin. initial pe trunchi. 'Rochester. pi.] Masa de alimente. maximala la baza metatarsienelor.: lipodistrofie intestinala. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile.io(og section. planta = talpa. B. Indeosebi glucide. [Ferdinand Wuhrmann.: amiotrofie Zimmerlin. profe-sor [a 'Edinburgh. BOMBEZINA. B. profesor [a 'BerCin. [Hoyt George Whipple. profesor la. WUNDERLICH. 1909. magfi. newolog suedes. [at. hematurie discreta cu azo-temie. iar In evolutie. WOLMAN.} Sin. ai trunchiului si ai membrelor superioare. steatoree. • B.: balanita cu plasmocite. anemie. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. [M. WETHERBEE. WILSON. hipotensiune arteriala. n. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. Sin. •B. / bombesine. produce contractia veziculei biliare. masticata si impregnata cu saliva.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. medic. cfiimrg al annatei 6ritanice la. WHYTT. Sin. f. 1898. •B. Tropheryma whippelii. Sin.] Forma de *psoriazis generalizat. si lamele orizontale ale oaselor palatine. ZIEHEN-OPPENHEIM. ascita chiloasa. roseola infantum. medic etvefian. 1874. (at. caracterizata prin splenomegalie importanta. [Johannes Jacobus Zoon. b. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. bolos = huigdre. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. WISEMAN-DOAN. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. patoiog american. Recent (1992) a fost izolata. accidental sau prin pro257 . Utrecfit. de cobalt) si *cesiul 137. rara. palatum = ccrul gurii. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. se continua posterior cu •valul palatin. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. Jena.] Maladie rara. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus.. de asemenea... Kugelberg. alimentarius = alimentar. ZUMBUSCH. • B. n.} Hiperplazie suprarenala congenitala.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. posterior. n.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v.). ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. Wolman. [Gimnor Wohlfart. de la alimentum = ailment. Ar juca. dystonia musculo-rum deformans.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei.: boala a sasea exantem subit. n. lubfiw. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. febra. are evolutie benigna. Sin. newopatoCog israelian. bolt = doha. ZOON. Hermann Oppenheim. n. 1906. • B. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. WILKINS. Sin. profesor de cluut. 1858-1919. 'Burma. • B. / bombesin. / bomb. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. 1910-1961. din (at. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. prin atrofie renala. gr. croata bolta. / bom be. la. NA: palatum osseum.u.). secundar unei leziuni renale. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. 1878-1976. • B. [Sarfia. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus.d. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. Sin. BOMBA. Clinic b. •B. NA: arcus pedis longitudinalis. Evolutia este grava. bolt = Clolta. mwolog fi psifiiatru german. amiotrofie). dureri articulare si musculare. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. pediafru american. 1902. 1896. ulterior si In alte regiuni ale corpului. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. german. Sin. E. 1714-1766. [Robert Whytt. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. 18581932. Sin. BONTDE AMPUTATE •B.a medicaia. paralizie spinala intermitenta. B.). anterior. 1876-1946. 1871. kranion.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune.: neutropenie splenica primitiva. • B. [Leo flitter von Zumbusch. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. [Wetherbee. W. s. medic engtez. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. 1815-1877. •B. • B. american. s.: melioidoza (v. magfi. • B. n. • B.: degenerescenta hepatolenticulara (v. m SWI. croata bo/to. croata ho/to. WHIPPLE. n. profesor (succesiv) la. o bacterie. pa-ralizie periodica familiala. p. ZAHORSKY. Charles Austin Doan. Londra.] B. bomba.] *Balanita cronica circumscrisa. zgomot. magfi. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. se vindeca prin antibioterapie.: mioplegie familiala. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. [Georg Theodor Ziehen. Saint Louis. WUHRMANN.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale.: calota craniana (v. NA: calvaria.WETHERBEE sau tulburari psihice. 1913.

/ botryomycose. In rahitism si sifilis congenital.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid.. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. fraudulos. / bothriocephale. fiac. c. / bothriocephalose. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. BOR. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). -ism. bolrys = dorchine de strugure. [Amedee Barrel. f. anaerob si patogen. b) b. nedemonstrata Insa. f. m. cu sensul de stare limita sau intermediara.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice.). bawraq = eC msufi. [Amedee Barrel. f. In natura se gaseste numai In stare combinata. \fr. b.te.: bacil BordetGengou. B. de obicei pe suprafata unui os: a) b. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. bowel noise. B. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. ElementuI In stare pura este inert. ordinul "Cestode. s. [Lot. bothrion = gropi^o. s. Sin.ngi. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. botryomycoma. In general. s. kephale =• cap. myketos = ciuperca. s. borderline = iinit. ozo. cu simbolul B. mykes. perborat. si acid boric. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. in 1919. s. Susele virulente sunt Incapsulate. mdeosebi In timpul digestiei. vertij. BORELIOZE. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. situatie sociala).: ghiorait (pop.). parapertusis si B. f. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. / borism. n. dt o iovitura. Var.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. bac. Rara la om. se resoarbe rapid dupa nastere. / bosse. separafie.e.} Element semimetalic. bronchi-septica. sau *stare limita. ajungand la o lungime de 2-8 metri. \Cjr. / borborygme. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. iar unele hepato-nefrotoxice. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. V. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. prezenta unui lizereu gingival. [Cfr. pi. Se manifesta prin tulburari digestive. reprezinta o aspira- .z. BORDERLINE. n. Strasbourg. Uneori. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. s. f.] Pseudotumora a tegumentelor. se apropie de aceasta conditie ideala. Sin. diphyllobothriasis. f. s. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode.: Bothriocephalus latus. frecvent mortala. m. spirochetoze recurente. de frontiera Intre normal si patologic. Diphyllobothrium latum. de granita. V. s.: leziune de frontiera (v. din [im6a franciCor stafii[if. / botulisme. albuminurie. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. 2) Personalitate b. n. 'volvulus sau *hernie strangulata. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). pi. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. pi. 1867-1936. bawraq = d Insufi.a vasului.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. s.na bourak. Gfatia botja = iovitura. / borisme. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. / boron. / borborygmus.BOR cedee chirurgicale. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. In stare adulta este parazit intestinal al omului.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. membrele superioare si inferioare. [Cfr. \!Ar. BORBORISM. spirillum fever.} Toxiinfectie alimentara acuta. / bothriocephaliasis.rsa. Infestarea. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. 1S67-1936.: borborism. b. numar atomic 5 si greutate atomica 10. imobili. din pe. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). \'E. mykes. / relapsing fever. botrys = cwrchine de. Strasbourg.. \Gjr. / borrelioses. s. din timba francilor stabili^i w. Saris. Sin. bothrion = gropita. / bore. s. frontale. Sin. B. m. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella.). Var. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi.rwiog francez. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. comparata cu fructui de zmeura. si cefalhematom. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. myketos = duperca.). caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. / bovarysme. s. dord. / bovarysm. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. aerobi. In general. / botulism. de. urechilor si pielii paroase a capului. m. borboygmi. agent al *boreliozeior. bordure. s. BOSA. s. endemice sau epidemice. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. -ozo. BOVARISM. [Ar. In lanturi scurte. cu referire la degete. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale.} Tumora mica benigna pediculata. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept.teri. f. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. n.dog fi. perije = perie.] Angl. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. add boric pentru conservare. s.).murmur. sl. BORISM. \fr. BOTRIOCEFAL.: febre recurente. / pyogenic granuloma. s. recurrent fever. BORBORIGM. serolog delgian.82. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. de-formari ale osului frontal. frecventa la animate. incluzand trei specii: B.tvrwiog franc. -oza. agenti patogeni cu tropism respirator. swelling. / botryomyco-sis. m. s. A fost initial considerat de natura infectioasa.] Boli infectioase. / bothriocephalus. m. apm umflaturd •produsa. n.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. BOTRIOMICOZA. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. house. dm persona bourak. pre. borax etc. / botryomycome. s. m. s. 1870-1961. n.} Specie de 'teen/a. B. parietale. [Qr. 6iK. / boss.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. pentru borborigm (v. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. utilizat. leziuni cutanate. s. f. In care se gaseste in stare larvara. s. BOTULISM. 2) Eminenta rotunda. s. botu-lus = caitaBof. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. Saris. strugure. Termenul este m continua extensie. s. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. -oma. kephale = cap. borborygmos . -ism. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat.i m Cjaiia bord = margine. Haemophilus pertussis. dar si la unele organe. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. Ex. BOTRIOCEFALOZA. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. BOTRIOMICOM. B. m. boala fiind transmisa de pured