Tema: Analiza hrilor, resurselor, a indicilor statistici privind gradul de asigurarea i repartiia

geografic a resurselor de crbune. Obiective: O1 s aprecieze condiiile i resursele natural de crbune ale statelor lumii studiind atlaseele i datele statistice. O2 s utilizeze cunotiele teoretice n aplicaiile practice. O3 - s localizeze pe harta de contur resursele de crbune i i bazinele carbonifere.
Mersul lucrarii

Crbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rnd ,este formata din materii organice esuturi odinioar vii, si in al doilea rnd spre deosebire de alte roci, arde si degaja cldura. Cea mai mare parte a crbunelui s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai din cauza cantitatilor imense de crbune care s-au format atunci. Acesta a luat natere din pdurile tropicale preistorice, ce creteau pe pmnturile mlastinoase. Padurile se compuneau din arbori foarte diferii de cei care triesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erau arbori-feriga giganti.Existau,de asemenea, si arbori de coada calului gigani, dar si multe alte plante mai mici. Dup moarte, ferigile uriae celelalte plante cdeau in apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte srace in oxigenul care favorizeaz aciunea bacteriei ce produce putrefacia, astfel nct arborii-feriga au putrezit foarte ncet si s-au transformat in turba, primul stadiu de formare al crbunelui. In timpul formarii turbei apare o degajare de gaz de mlatina numit gaz metan. Pentru a se transforma in crbune , turba trebuie sa fie presata. Un strat de turba cu o grosime de 10 si 15 metri va forma un strat de crbune de doar un metru grosime. Primul stadiu al comprimrii a avut loc in mlatinile primitive, o data cu depunerea unor straturi succesive de vegetaie intrata in putrefacie, compr imnd straturile inferioare sub greutatea lor. In perioada carbonifera scoara Pamatului a suferit o serie de transformari. In timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperita cu nisip si mal. Straturile de pamant si turba au fost ngropate sub mari pentru ca mai apoi sa revin din nou la suprafata.. In timp se formau noi mlatini si noi straturi de turba. Acest proces numit sedimentare ciclica s-a produs de mai multe ori. In regiunile carbonifere exista un numr de zcminte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de crbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri. Exista trei categorii de crbune .Tipurile acestora depind de gradul in care crbunele s-a modificat in timp. Lignitul numit si crbune brun dup culoarea lui, este cel mai puin modificat si are cel mai mic coninut de carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta degaja mult fum si relativ putina cldura. Huila este cea mai rspndita si degaja cea mai multa caldura.Acest crbune are de obicei straturi alternante ntunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza material lemnos, iar straturile ntunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila conine si un alt compus, mai puin dur, asemntor cu mangalul :acesta face crbunele sa murdreasc in timpul manipulrii.

Crbunele superior este antracitul. Se compune din 98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat la manipulare. Arde cu o flacra foarte mare si fierbinte, degaja puin fum, insa este foarte greu de aprins. Crbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de crbune era arsa pentru nclzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau in procese industriale. nainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau ntreaga cantitate de gaze din crbune. Tarile fara resurse de gaze naturale, recurg inca la acest procedeu. Producerea gazelor din crbune este asociata cu producerea cocsului, un combustibil esenial in producerea si topire metalelor. Producerea cocsului crbunele este ars in cuptoare etane. Crbunele nu arde din cauza oxigenului, dar odat cu cldura se degaja amoniac, gudroane, gaze si uleiuri uor volatile lsnd in urma un reziduu dur. Acesta este cocsul. Carbunele este si materia prima pentru procesele chimice. Amoniacul, gudroanele si uleiurile uor volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea altor produse cum ar fi: vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide, insecticide, sau chiar lac de unghii. Din crbune se poate produce chiar si zaharina. Crbunele este zacamantul cel mai bogat de combustibil fosil. . Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care aparine 27 % SUA, 16 % Rusia, 12 % China, 12 % India, 7 % Uniunii Europene i 7 % Australiei. Aceste rezerve dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone), atunci rezervele ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in evidena national la nceputul lui 2007, sunt urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone. Restul rezervelor de crbune sunt situate in Australia, Canada, India , Germania, Polonia, Africa de Sud si Marea Britanie. In America de Sud doar patru tari Argentina, Brazilia, Chile si Columbia dein zcminte bogate de crbune. Cea mai mare parte a crbunelui este ngropat adnc sub pdurile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele 52 de tari africane, doar opt exploateaz:Africa de Sud si Zimbabwe, cu cele mai mari zcminte, Algeria, Maroc, Mozambic, Nigeria, Tanzania si Zair Uneori pe pantele dealurilor si pe malul rurilor apar aflorimente de carbune.Poate ca astfel a fost descoperit de chinezi cu 3000 de ani in urma. Azi prin sondare in interiorul unui put sunt coborte diverse dispozitive pentru a testa natura rocilor.Sonda este coborta in interiorul puului si apoi ridicata napoi la o viteza controlata. Grosimea unui zacamant de crbune poate varia de la cativa centimetri la cativa metri. Indiferent de grosime, exista doua feluri de extracie: mineritul de suprafaa si cel subteran. Mineritul de suprafaa se practica atunci cnd zacamantul de crbune este aproape de suprafaa solului. Este rspndit in Australia si SUA si folosit la exploatarea lignitului in Europa de Est. In majoritatea minelor de suprafaa din Marea Britanie se extrage crbunele aflat pana la 33 metri sub pamant. In alte regiuni adncimea poate fi mai mare. Cea mai adnca mina de suprafaa este in Germania, la 325 metri adancime. Mineritul de suprafaa provoac mizerie. Cel mai mare excavator are o capacitate de 13000 de tone si se afla la mina de lignit din Hambach, in Germania. Dup extragerea ntregii cantitati de crbune, se trece la refacerea peisajului. Principala metoda de minerit utilizata in Marea Britanie si in Europa Continentala este cea a mineritului in subteran. Aceasta produce 40% din totalul de crbune extras in SUA si mai mult de jumtate din crbunele Australiei. Multe zcminte de crbune sunt situate la mare adncime. Cea mai adnca mina din Marea Britanie se afla la peste 1300m sub pamant. Pentru a ajunge asemenea adncimi se sapa puuri verticale. Minerii coboar cu lifturile si crbunele este adus la suprafaa la fel. Uneori

galeriile subterane se pot extinde pe orizontala pe mai muli kilometri si transportul este asigurat cu trenuri elctrice. Unde zcmintele pot fi atinse de pe panta dealurilor, se sapa galerii principale de patrundere. Minerii coboar in aceste galerii cu trenuri electrice, iar crbunele este adus la suprafaa pe benzile rulante ale conveioarelor. Exista doua tehnologii principale de minerit subteran. Vechea tehnologie, utilizata inca pe scara larga in SUA, este cea in abataje. Aceasta tehnologie presupune sparea galeriilor prin crbune, lsnd piloni de crbune pentru susinerea tavanului. Prin utilizarea acestei metode nu se poate extrage dect o parte a zacamantului de crbune. Cealalt metoda este mineritul in fatada. Este cea mai utilizata in Europa si castiga tot mai mult teren in SUA. Se sapa doua galerii paralele la o distanta de aproximativ 20m una de alta. Echipamente speciale taie zacamantul dintre cele doua. Pe msura ce echipamentul nainteaz, galeriile ramase in urma sunt lsate sa se surpe. Prin aceasta tehnologie se poate extrage aproximativ 90% din crbune. Arderea crbunelui produce fum ce conine compui sulfurati. Acestia provoac ploi acide care distrug vegetaia, ucide petii si alte creaturi marine, provocnd si deteriorarea cldirilor construite din crmizi si piatra. In urma arderii crbunelui rezulta dioxid de carbon care este un factor responsabil de una dintre marile probleme ecolegice contemporane, numita efect de sera.

Efectuat : Dubac T. Controlat : Iutis Grigore