Sunteți pe pagina 1din 4

Vitaminele sunt substante chimice organice necesare n cantitti mici pentru ca organismul s fie sntos.

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie obtinute din alimentatie.Termenul de vitamine nu cuprinde alti nutrienti esentiali cum ar fi mineralele, acizii grasi esentiali sau aminoacizii esentiali. La inceputul secolului XX, oamenii de stiinta au fost capabili sa identifice si sa izoleze un numar de vitamine.contributii in acest sens si-au adus James Lind, Nikolai Lunin, William Fletcher, Frederich Hopkins Termenul a fost folosit pentru prima dat de bichimistul polonez Casimir Funk n 1912.Vita, n limba latina, nseamn viat, iar sufixul -amin este pentru amina;la momentul respectiv se credea c toate vitaminele sunt amine.Importanta vitaminelor a fost cunoscuta cu mult timp inainte insa, inca din Antichitate. Ulterior, vitaminele au fost clasificate astfel:hidrosolubile(complexul B B1, B2, B6, PP, B12, acidul folic, biotina, acidul pantoteic; vitamina C) si liposolubile(vitaminele A, D, E, K). Acidul folic este o denumire generica data mai multor vitamine ale sale, inrudite prin structuri chimice si care au acelasi rol de vitamina pentru toate organismele superioare; aceasta provine de la prima substanta descoperita din acest grup de vitamine, izolata din frunze(folia, lat.) de spanac si s-a dovedit ca are caracter acid. Este o substanta solida, cristalina, galbena, putin solubila in apa, mai usor solubila in solutii alcoolice diluate. Structura acizilor folici contine 3 compusi condensati : un heterociclu trisubstituit (pteridina); acid p-amino benzoic (PAB); acid glutamic (Glu) . Prin condensarea ptiridinei (2-amino, 4-hidroxi, 6-metil ptiridina) cu acidul p-amino benzoic se formeaza acidul pteroic, care se poate condensa cu un singur rest de Glu sau cu 5 resturi de Glu(produs aflat in ficatul animalelor).De aici deriva numele de pteroilmonoglutamat.In functie de numarul resturilor de Glu cu care se combina acidul pteroic, se mai cunosc alti 2 acizi folici: pteroiltriglutamatul (3 Glu) si pteroilheptaglutamatul (7 Glu). La fiecare condensare ia parte gruparea carboxil din pozitia a unui rest si gruparea amino a altui rest (urmatorul) Glu.

Fig.1 Acidul folic (pteroilmonoglutamat) Sursele cele mai bogate in acizi folici sunt drojdia, ficatul , rinichii, pestele, vegetalele verzi. In fructe, concentratia acestora este foarte mica. Rolul principal al acizilor folici este cel metabolic. 1) Absorbtia Folatul este prezent in hrana sub forma de poliglutamat. Resturile de glutamat sunt clivate de o enzima intestinala (conjugaza) inainte de absorbtie. Folatul neconjugat este absorbit la nivelul intestinului subtire. Se considera ca acidul folic este convertit la nivelul mucoasei intestinale la CH3-FH4, forma sub care trece in vena porta si de aici la ficat. La microorganismele care folosesc acidul p-amino benzoic ca precursor in biosinteza acidului folic, sulfamidele (analogii structurali ai acidului p-amino benzoic) intra in competitie cu acesta afectand astfel producerea acizilor folii si rspectiv a enzimelor care ii contin; consecinta este inhibarea dezvoltarii microorganismelor dependente de acidul p-amino benzoic. Organismele superioare, inclusiv omul , nu pot sintetiza acidul folic, necesutand aport de oxigen.Ca atare, sulfamidele afecteaza organismele suerioare numai n masura in care aceasta altereaza flora intestinala si determina astfel, o stare de carenta folinica.Analogii competitivi ai PAB (ex:sulfamidele) sunt larg utilizati in terapia infectiilor. 2) Transportul Se face prin sange in special sub forma de CH3-FH4 legat de proteine. In timpul eritropoezei, folatii sunt incorporati in eritrocite, unde persista pe tot parcursul vietii acestora.Nivelul folatilor din eritrocite reflecta nivelul folatilor din iontregul organism. Acesta scade in anemie, ciroza alcoolica, cancere.

Fig.2 Acidul tetrahidrofolic (FH4 sau THFA) 3) Eliminarea Se face in cea mai mare parte prin fecale si in procent foarte mic prin urina. Un rol secundar detin prin rolul de coenzime in procesele enzimatice de transfer. Mecanismul de actiune bihimica a folatilor: La mincroorganisme, acizii folici sunt factori de crestere. La organismele superioare, acizii folici sunt sub forma de acizi tetrahidrofolici(FH4) si reprezinta coenzimele unor sisteme de activare si transport de la un metabolit la altul al gruparilor cu 1 atom de carbon: meli(CH3-), hidroximetil (-Ch2OH), formil(-CHO), formimino(-CH=NH2), metilen(-CH2-), grupari interconvertibile, importante in biosinteza nucleotidelor(acidul timidilic), transformarea glicinei in serina, biosinteza proteinelor(in etapa formarii ARN^fMet ~Met), ca factor antianemic, impreuna cu vitamina B12. De exemplu: Transformarea serinei in glicina Formarea gruparilor metil Metilarea homocisteinei la metionina... Metilarea metanolaminei (colamina) la trimetil colamina (colina) cu s-adenozilmetionina (SAM) care se transforma in S- adenozil homocisteina (SAR) ... Transformarea deoxiuridatului in deoxitimidilat (folosit in sinteza ADN) ....

Se considera ca necesarul zilnic de acid folic este de 400 g pentru adult. In situatii fiziologice speciale, necesarul este crescut; in sarcina este 800 g, iar in perioada de alaptare este de 600 g. De asemenea, necesarul de acid folic este crescut si in stari de stres si anumite maladii.

Carenta La animalele superioare, carnta in acizi folici imbraca manifestari variate.Intre cele mai caracetristice este insa un gen special de anemie grava: megaloblastica, macrocitara si hipercroma. Aceste atribute subliniaza faptul ca in sangele circulant exista forme primitive de hematii cu dimensiuni mari , foarte boh=gate in hemoglobina. Unele celule specializate dela nivelul tractului gastro-intestinal sunt si ele afectate. Manifestarea imediata a carentei e acizi folici la nivelul sangelui este datorata ritmului rapid de reinnoire a celulelor sangvine, in special al eritrocitelor=. De fapt, carenta de acizi folici etse resimtita de toate celulele deoarece unii dintre acesti acizi (FH4 sau TIIFA) participa, in calitate de coenzime, la sinteza bazelor purinice din acizii nucleici implicati in biosinteza proteinelor.

Bibliografie :
Tratat de biochimie medicala, volumul I, Elena Cristea-Popa, Aurora Popescu, E. Trutia, Veronica Dinu, Editura Medicala, Bucuresti, 1991, pag. 111-114