Sunteți pe pagina 1din 3

Ion Barbu (1895-1961) Din ceas, dedus...

Perioada interbelica, o perioada de efervescenta creatoare in domeniul literaturii romane, sta sub semnul confluentei benefice a doua tendinte: traditionalismul, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistelor "Viata romaneasca" si "Gandirea" si modernismul, promovat de revista "Sburatorul" si cenaclul omonim, sub indrumarea culturala a lui Eugen Lovinescu. cesta, pornind de la ideea ca e!ista "un spirit al veacului" care determina, in ansamblu, sincronizarea culturilor europene, va sustine teoria imitatiei si va fundamenta principiul sincronismului, considerand drept necesare cateva mutatii de ordin tematic si estetic, cum ar fi: trecerea de la o literatura cu tematica preponderent rurala la o literatura de inspiratie urbana, cultivarea poeziei obiective, evolutia poeziei de la epic la liric, intelectualizarea prozei si a poeziei. stfel, modernismul militeaza pentru integrarea traditiei, a specificului national intr"o formula estetica aflata la nivelul de dezvoltare a sensibilitatii europene, aceste idei fiind evidentiate prin intermediul operelor unor reprezentanti precum #udor rg$ezi, Lucian %laga sau &on %arbu. 'n ansamblul poeziei rom(nesti, &on %arbu se caracterizeaza prin unicitate. ceasta se datoreaza faptului ca personalitatea sa poetica este dublata de aceea a matematicianului. )ultura stiintifica a determinat o anumita viziune asupra actului creator. 'n *+,- el marturiseste ca e!ista o interferenta .ntre poezie si matematica: /0ric(t ar parea de contradictorii acesti doi termeni, la prima vedere, e!ista undeva, .n domeniul .nalt al geometriei, un loc luminos unde se .nt(lneste cu poezia.1 'n *+23, #udor Vianu, .n studiul consacrat poetului, considera ca e!ista trei perioade .n creatia sa: parnasiana, baladesc"orientala si ermetica. Etapa ermetica include, .n majoritate, poemele scrise .n *+,3"*+,4. 5intre acestea, amintim: 0ul dogmatic, 6itmuri pentru nuntile necesare, ciclul 7venrode si ciclul 8oc secund. George )alinescu considera etapa ermetica pregnanta .n creatia barbiana, ermetismul apropiindu"l pe poet de rigoare si lapidaritatea matematica. #itlul volumului publicat in anul *+29 este unul metaforic: 8ocul secund este /jocul poeziei1, care presupune respectarea unor reguli riguroase. Se sub.ntelege ca e!ista un /joc prim1, care este al realitatii obiective realizat dupa legile universale. rta este inspirata din realitatea obiectiva si formeaza un nou univers suficient. )iclul 8oc secund din volumul omonim cuprinde doua arte poetice: Din ceas, dedus... cunoscuta si sub denumirea de Joc secund sau Timbru. ,,5in ceas,dedus,, de &on %arbu face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii rom(ne din perioada interbelic:, al:turi de ,,#estament,, de #udor rg$ezi ;i ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,, de Lucian %laga. )onform cerintelor moderniste, temele traditionale sunt inlocuite de %arbu cu o prezentare a poeziei si a sensului acesteia, temele poeziei e!primand, in principal, ideea lumii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca afectivitate lirica. 5in poezie nu lipseste motivul specular, care are o frecventa deosebita in lirica lui &. %arbu. 0glinda, asociata motivului dublului, sau ca refle! al macrocosmului in microcosmos, este mai mult o modalitate stilistica, prin care realitatea se rasfrange in constiinta umana ca intr"o oglinda sau in luciul apei, iar imaginile reproduse de poet nu sunt copiate, ci spiritualizate in mod individual. stfel, poezia este reprezentarea unui univers aparte rezultat din transgregarea celui material intr"un "joc secund" in urma oglindirii.
1

#ema poeziei o reprezint: concep<ia despre lume a autorului ;i modul propriu de a";i e!prima crezul liric cu ajutorul sugestiei ;i prin .ncifrarea mesajului. #itlul poemului este numele volumului de poezii .n care a fost publicat, iar pe de alt: parte, semnific: o alt: cale de a reda un mesaj, de a face referire la lume, &on %arbu consider(nd c: poezia se deta;eaz: de realitate av(nd un .n<eles aparte, poezia fiind refle!ia din oglind: a realit:<ii. )ompozi<ional,discursul liric este alc:tuit din dou: strofe. Prima strofa plaseaza poezia in afara timpului, duratei, o scoate din timpul obiectiv, din contingent, le!emul "dedus" presupunand filtrare, transfigurare a realitatii. Structura "adancul creste" intareste ideea ca prin poezie se ajunge la esenta, ea fiind o realitate neptunica si uranica, actul creatiei adoptand astfel valori narcisiste, poezia fiind un proces e!clusiv intelectual ce presupune oglindire, reflectare, ea se obtine prin reflectarea realitatii in esenta fiintei: "intrata prin oglinda". Le!emele "mantuit azur" confirma faptul ca poezia nu este o imagine a lumii, ci o reflectare, a doua filtrare, un semn al mintii, o directie. Ea este o sublimare a vietii, lumea purificata in oglinda si rezultata "din reflectarea figurii spiritului nostru, act clar de narcisism si semn al mintii", cum gandeste si insusi &. %arbu. sadar, in viziunea lui, poezia este un proces e!clusiv intelectual, care desavarseste spiritul, "un joc secund, mai pur", ca manifestare stricta a mintii, in care se reflecta realitatea: "#aind pe inecarea cirezilor agresate". Sintagma "cirezilor agreste" sugereaza realitatea urata pe care poezia o poate filtra, idee intalnita si la alti poeti, dintre care primul este =. Eminescu, cel pentru care poezia reprezinta: "strai de purpura si aur peste tarana cea grea". >ant insusi face o distinctie intre "lumea sensibila", a obiectelor si "lumea intelectului", a gandirii" concilierea lor fiind doar factorul estetic. &n poezie le!emul "secund" nu are sensul general de "al doilea", ci conform le!emului latin "secundo, "ari, "avi", acesta inseamna "a sprijini", "a face fericit", de unde rezulta ideea de joc favorabil, dar si pur. Strofa a doua e!prima o alta viziune a poeziei, cea de "nadir latent". ?adirul, punct imaginar de pe bolta cereasca, diametral opus zenitului si aflat la intersectia dintre verticala locului, cu bolta cereasca este latent deoarece poate oricand sa devina zenit. stfel, universul poetic este capabil sa puna in lumina nu numai zenitul, ci si nadirul, adica nu fenomenul, ci esentele structurate grupal. Planul subconstientului este latent pentru ca poate oricand sa produca valori, el este in postura increatului. stfel, este sugerata conceptia matematica a lui %arbu despre creatia lirica, "poetul ridica insumarea", calculeaza un punct imaginar al ideilor in inaltul infinit al spatiului e!terior si intalneste poezia: "$arfe resfirate", aflata la "zbor invers" spre esentele nevazute si nestiute ale universului. sadar, poezia trebuie sa sintetizeze esentele, sa nu fie discursiva sau lenesa si sa capteze unitatea cosmogonica. Sintagma "zbor invers le pierzi" sugereaza ideea ca daca poetul nu stie sa se inalte, pierde. 5aca poetul nu cunoaste "jocul", el nu va realiza un produs artistic, deoarece poezia nu se poate obtine decat plecand de la realitate si nu invers fiindca "orice cunoastere pe care n"a precedat"o o senzatie e de prisos", cum este de parere si . Gide, iar abordand "jocul" invers, poezia nu este posibila: "cantec istoveste". rta poate fi considerata un "zbor", dar nu spre inaltimile ceresti, vizibile oricui, ci zbor invers catre esentele nevazute ale lucrurilor. )a si la rg$ezi, actul creator inseamna truda, iar creatia isi are are riscurile si jertfele ei, caci intelesurile se pot pierde uneori, ele neputand ajunge in mod desavarsit la cititor. Sintagma finala intareste ideea ca fiecare creatie metamorfozeaza realitatea precum asa"zisa transparenta a meduzelor pastreaza si modifica concomitent limpezimea marii, le!emul "meduze" semnificand o deformare a sinelui intr"o astfel de inc$idere, dar si profunzimea vietii incostiente.

La nivel morfologic,prezen<a .n cea de"a doua strof: a verbelor la prezent ",,ridic:,, , ,,istove;te,," sus<in autenticitatea confesiunii ;i a descrierii lirice. La nivel stilistic,metaforele ",,m(ntuit azur,, , ,,cirezilor agreste,," ;i epitetele ,, joc secund,, , ,,nadir latent,, ajut: la .mbog:<irea misterului ;i .ncifrarea mesajului poetic. Poezia lui &. %arbu a fost acuzata de neclaritate in e!punerea ideilor si de incifrare a simbolurilor, dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia e!primarii, dar si de sinta!a poetica in care predomina terminologiile stiintifice, luate mai ales din matematica: "insumare", "nadir", "dedus", neologisme: "azur", "agreste", obtinandu"se un efect de imobilitate, de fi!are a elementelor, ca si cum ele ar fi mai profund contemplate, ceea ce ingreuneaza descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. sadar, intelegerea poeziei este dificila din cauza structurii interioare de natura stiintifica si a conciziei te!tului liric, adica datorita limbajului criptic, incifrat ce definesc conceptul "ermetic" al poeziei lui %arbu, la care accesul se face prin revelatie si initiere, amintind de @ermes, zeul grec care detinea secretele magiei astrologice. La nivel morfologic, ar fi de remarcat conversiunea adjectivului "adanc" in substantivul "adancul", folosirea adjectivelor ce provin din verbe la participiu, in prima strofa: "dedus", "intrata" si a unor infinitive lungi in ansamblul poeziei: "inecarea", "insumarea", forme care e!prima efortul abstragerii, al iesirii din limitata lume senzoriala. 0rganizarea metrica a poemului este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine, impresia fiind produsa de constructia lunga a versului de treisprezece"paisprezece silabe, fi!at invariabil de un ritm iambic, acesta fiind singura unitate metrica a poemului, iar rima incrucisata a poeziei produce o edulcolare, o catifelare a tonului final. 'n concluzie, ,,5in ceas,dedus ,, de &on %arbu face parte din seria artelor poetice moderne din perioada interbelic: prin concep<ia asupra lumii a autorului, a modalit:<ii de folosire a proceselor stilistice ;i a abstractiz:rii mesajului poetic .n scopul cre:rii unui univers liric."5in ceas dedus" de &. %arbu este arta poetica apartinand ermetismului barbian, atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei, cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce desc$ide intelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic in literatura romana, ea fiind astfel accesibila doar cititorilor initiati. .