Proiect Corina

CUPRINS
Introducere 5
Capitolul 1. Geologia structurii 7
1.1. Formatiunile geologice traversate 7
1.2. Proprietatile rocilor intalinte in foraj si gradientii de presiune,
fisurare si temperatura 9
1.3. Schema in plan de amplasare a sondei 12
1.4. omanda geologo!tehnica 13
1.". #ificultati intalnite in timpul forajului 14
Capitolul 2. Proiectarea programului de constructie al sondei 15
2.1. $etodica proiectarii programului de constructie al sondei 1"
2.2. Programe de constructie folosite la sondele de reper 19
2.3. Proiectarea programului de constructie al sondei %
&
'oldesti 21
2.4. omparatii si conclu(ii intre programul de constructie propus
si cele reali(ate 24
Capitolul 3. Proiectarea proprietatilor fluidului de fora 2!
3.1. $etodica proiectarii proprietatilor si tipurilor fluidelor de foraj 2)
3.2. Fluide de foraj folosite la sondele de reper 34
3.3. %legerea tipului si proprietatilor fluidelor de foraj pentru
sonda %
&
'oldesti 34
3.4. omparatii si conclu(ii intre fluidele folosite la sondele
de reper si cele folosite la sonda %
&
'oldesti 3*
Capitolul ". Proiectarea parametrilor regimului de fora "#
4.1. $etodica proiectarii parametrilor regimului de foraj 4+
4.2. Parametrii regimului de foraj folositi la sondele de reper 47
4.3. Proiectarea parametrilor regimului de foraj folositi la sonda
%
&
'oldesti 4*
4.4. omparatii si conclu(ii intre regimul de foraj de la sonda
proiectata si cel de la sondele de reper "9
Capitolul 5. Proiectarea tu$arii coloanelor !#
".1. $etodica sta,ilirii profilului coloanelor de tu,are )+
".2. Profilele coloanelor de ,urlane folosite la sondele de reper )9
".3. Proiectarea profilului coloanelor pentru sonda %
&
'oldesti 7+
".4. omparatii si conclu(ii intre profilele coloanelor proiectate
si cele de la sondele de reper *2
3
Capitolul !. Proiectarea cimentarii colonelor tu$ate %"
).1. $etodica de proiectare a cimentarii *4
).2. %nali(a re(ultatelor cimentarilor de la sondele de reper 94
).3. Proiectarea cimentarii coloanelor la sonda %
&
'oldesti 9"
).4. omparatii si conclu(ii intre cimentarea sondei %
&
'oldesti
si cimentarea sondelor de reper 1+"
Capitolul 7. Proiectarea metodicii de in&estigare a gaurii de sonda 1#7
7.1. $etode de investigare a sondelor forate 1+7
7.2. $etode de investigare ale sondelor de reper 113
7.3. $etode de investigare si masuratori speciale propuse pentru
sonda %
&
'oldesti 114
7.4. omparatii si conclu(ii intre metodele de investigare propuse
si cele folosite la sondele de reper 11"
Capitolul %. Proiectarea alegerii instalatiei si a garniturii de fora 117
*.1. $etodica alegerii instalatiei si a garniturii de foraj 117
*.2. -ipurile si caracteristicile instalatiilor de foraj folosite la sondele
de reper 12+
*.3. Proiectarea instalatiei si a garniturii de foraj pentru
sonda %
&
'oldesti 121
*.4. omparatii si conclu(ii intre instalatia de foraj folosita
la sonda proiectata si cele de la sondele de reper 12"
'ema speciala
%ccidente de foraj, prinderi in gaura de sonda 12*
(i$liografie 135
4
IN'R)*UC+R+
'ipul sondei
.n proiect se pre(inta programul de e/ecutie al sondei %
&
'oldesti.
0ucrarea are la ,a(a informatiile privind forajul sondelor din cadrul lucrarii1 2Studiu de
e/ploatare a (acamintelor de la 'oldesti!Sarmatian3 precum si dosarele sondelor de
corelare %
1
, %
2
, %
3
'oldesti
Sonda este amplasata pe structura 'oldesti, ce se incadrea(a in (ona mio!pliocena a
depresiunii din fata arpatilor, fiind situata in e/tremitatea estica a aliniamentului
cutelor diapire su,carpatice caracteri(at prin diapirism mai putin accentuat.
4,iectivul geologic al sondei %
&
'oldesti, in limitele adancimii proiectate de 23++ m,
este e/ploatarea re(ervelor de hidrocar,uri din Sarmatian intr!o (ona mai putin drenata
a (acamantului, situata la apro/imativ 4+ m 56 de sonda productiva %
1
'oldesti, in
,locul . Sud.
Istoria ,acamantului
Structura 'oldesti a fost descoperita datorita lucrarilor de prospectiune geologica si
geofi(ica efectuate incepand cu anul 19+7 cand a fost pus in evidenta un (acamant de
ga(e li,ere, contonat in roci apartinand #acianului.
.n anul 19+* a fost sapata prima sonda de pe structura avand ca o,iectiv #acianul fara
insa a!l atinge. .n 1923 sonde a intrat in productie cu ga(e din #acian. 7lterior aceasta
sonda a fost adancita si a produs ga(e si condensat din $eotian ..
.ntre 19238193+ s!au desfasurat primele lucrari de e/plorare care au condus la
descoperirea (acamantului de ga(e din #acian si 0evantin si a celor de titei din
$eotian.
.n 19"+ a avut loc o noua etapa de e/plorare pentru punerea in evidenta a acumularilor
de petrol din Sarmatian. %cestea fusesera semnalate inca din anul 1931.
.n anul 19"4 a fost initiat un proces de injectie de apa e/tracontural pentru mentinerea
presiunii de (acamant din Sarmatian.
Pentru Sarmatian au fost sapate pana in 1994 un numar de 2+3 sonde din care 129 au
intrat in productie.
Sondele forate au avut programele de constructie fie cu trei coloane 12 9 / * ":* / " ;
in, fie cu doua coloane 1+ 9 / " ; sau ) ":* in.
Punerea in productie s!a efectuat prin perforare cu jet, sondele pornind eruptiv, iar mai
tar(iu prin scaderea presiunii (acamantului prin pistonaj.
"
'ema de proiectare cuprinde urmatoarele date de $a,a pentru proiectarea
sondei
ategoria sondei < e/ploatare
4,iectiv geologic < Sarmatian
%dancimea proiectata1 23++ m
0imite geologice1 #acian:Pontian1 7*+ m
Pontian:$eotian1 1)4+ m
$eotian:Sarmatian1 199+ m
Programul de constructie cuprinde1
oloana de suprafata =de ancoraj> de 13 3:* in tu,ata la 3++ m, cimentata la (i
oloana intermediara de 9 ":* in tu,ata la 1))+ m, cimentata la (i
oloana de e/ploatare de " ; in tu,ata la 23++ m, cimantata la 14)+ m
)
C-PI').U. 1
G+).)GI- S'RUC'URII
Structura 'oldesti este situata la nord de orasul Ploiesti si repre(inta un anticlinal cu a/a
mare de 12 ?m si a/a mica de 2," ?m, orientat pe directia est!vest. Face parte din (ona
de molasa =$io!pliocena> si este incadrata de structurile1 Podenii @echi < la nordA
-intea < 'aicoi < la vestA 7rlati < $alu Bosu < la est si 'ucov < hitorani < @alea 4rlei
< la sud.
1.1. /ormatiunile geologice tra&ersate
Structura 'oldesti a fost descoperita datorita lucrarilor geologice efectuate incepand din
19+7, dovedindu!se productive Sarmatianul si $eotianul.
Procesul de acumulare a depo(itelor apartinand molasei a inceput din $iocen. 7n prim
ciclu de sedimentare s!a incheiat in Sarmatianul timpuriu, cand paro/ismul moldavic a
dus la incalecarea molasei carpatice peste unitatile de vorland. .nca din Sarmatianul
timpuriu s!a reluat procesul de sedimentare care va continua in Pliocen. .n felul acesta a
luat nastere o molasa superioara care acopera transgresiv formatiunile mai vechi si urma
sariajului moldavic. %sadar, in ansam,lul molasei carpatice se poate vor,i de o molasa
inferioara de varsta $iocen!sarmatian timpuriu si de o molasa superioara de varsta
Sarmatian!Pliocena.
0a suprafata, anticlinalul de la 'oldesti este acoperit de depo(itele uaternalului si
0evantinului, restul depo(itelor pliocene si prepliocene ramanand in profun(ime.
#epo(itele uaternarului sunt repre(entate prin pietrisuri si formea(a terasele raului
-eleajen.
0evantinul are o grosime de apro/imativ 3"+ m in (ona a/iala centrala si este
alcatuit din nisipuri cu ,o,ul mijlociu, cu intercalatii de marne si argile vinetii!
al,astrui, cu concretiuni calcaroase. 0evantianul este purtator de ga(e. .n
programele de foraj, 0evantianul in general se inglo,ea(a intr!un pachet cu
#acianul si nu repre(inta particularitati la forat.
#acianul are o grosime de apro/imativ 3++ m, in (ona a/iala, centrala si este
alcatuit dintr!o alternanta de nisipuri si gresii cu intercalatii su,ordonate de marne
si argile cu car,uni. 5isipurile daciene sunt purtatoare de ga(e in (ona a/iala.
Pontianul are o grosime de apro/imativ 1+++ m si este construit din marne
cenusii, sla, nisipoase, fin micacee. 0ipsa colectoarelor favora,ile acumularilor
de hidrocar,uri il face lipsit de importanta economica, constituind insa,
formatiunea protectoare a acumularilor de hidrocar,uri din $eotianul structurii,
ca urmare a faciesului sau predominant marnos.
7
$eotianul are o grosime de apro/imativ 3"+ m si include depo(ite de apa
puternic indulcite, cu un nivel de depo(ite cu fauna salmastra. 6ste repre(entat
prin nisipuri si argile in care apar frecvent material cineritic si intercalatii de
gresii oolitice.
$eotianul contine patru comple/e productive denumite de jos in sus1 $..., $int, $.. si
Ca( =..., .. si .>.
ompe/ul $... are o grosime totala de 9+m si este constituit din "!7 pachete de nisip si
gresii separate prin intercalatii marnoase discontinue.
omple/ul $..nt are o grosime de apro/imativ 2+ m si este format din nisipuri si
intercalatii su,tiri de marne.
omple/ul $.. are o grosime de apro/imativ )+ m si este constituit din 48) strate de
nisip cu ,o,ul fin pana la mediu.
omple/ul Ca( este situat imediat deasupra $.. fiin separat de acesta printr!o
intercalatie marnoasa. %re o grosime de apro/imativ 4+ m si se remarca printr!un
continut mare de material pelitic.
Sarmatianul a fost intalnit pe o grosime de apro/imativ "*+ m si este constituit din
gresii silicioase cu ciment calcaros, nisipuri cu ,o, fin pana la mediu, nisipuri
marnose si marneA pe alocuri s!au intalnit calcare oolitice si gresii
microconglomeratice.
#epo(itele apartinand Sarmatianului sunt dispuse concordant peste cele ale
-ortonianului, care are o de(voltare in facies predominant marnos si suporta depo(itele
$eotianului. %cesta prin intercalatia marnoasa groasa de 2+83+ m cu care isi incepe
ciclul sau de sedimentare, asigura inchiderea pe verticala a acumularilor de hidrocar,uri
locali(ate in Sarmatian.
#epo(itele apartinand seriei nisipos!gre(oase sunt alcatuite dintr!o alternanta de
material psamitic si pelitic. 6le se caracteri(ea(a printr!o stratificatie incrucisata,
particularitati specifice unui ,a(in de sedimentare putin adanc si cu aport important de
material de pe continent. %cestea au fost de fapt conditiile de sedimentare e/istente in
,a(inul de sedimentare al Sarmatianului in timpul depunerii acestei serii. a urmare,
depo(itele respective se caracteri(ea(a printr!o accentuata variatie litologica de facies,
atat pe verticala cat si pe ori(ontala, ceea ce face destul de nesigura si dificila corelarea
lor. %ceasta variatie accentuata de facies a creat ,ariere atat in calea apei injectate, cum
de fapt a creat si in calea migrarii titeiului spre (onele favora,ile acumularii.
#ocumentatia pre(entata pentru confirmari de re(erve a propus impartirea seriei
nisipos!gre(oase a Sarmatianului in cinci comple/e stratigrafice numerotate de sus in
jos cu literele1 2a3, 2,3, 2c3, 2d3 si 2e3.
omple/ul 2a3 pre(ent pe toata structura este alcatuit dintr!o alternanta de nisipuri si
gresii nisipoase , separate de intercalatii marnoase su,tiri, dar frecvente, fiind totusi
su,ordonate nisipurilor.
*
omple/ul 2,3 pre(inta o tendinta mai accentuata in ceea ce priveste variatia de
litofacies, nisipurile fiind su,ordonate uneori marnelor pe suprafete foarte restranse.
omple/ul 2c3 caracteri(at deasemeni printr!o variatie de facies e/tinsa pe (one mari,
cu trecere de la pachete gre(oase!nisipoase compacte la marne.
omple/ul 2d3 are o alcatuire litologica asemanatoare cu a comple/ului 2c3 din care, in
cele mai multe ca(uri este dificil de separat, mai ales ca in foarte multe ca(uri am,ele
sunt de(voltate fie in facies marnos, fie in facies predominant gre(os.
omple/ul 2e3 este de regula marnos la partea superioara si predominant nisipos la
,a(a, avand un caracter uniform de sedimentare.
Prin sondele noi sapate s!a pus in evidenta continuarea in adancime a seriei nisipos!
gre(oase cu intercalatii marnoase putand pune in evidenta chiar si comple/ul 2f3.
'ectonica ,acamantului
Structura 'oldesti se pre(inta su, forma unei cute anticlinale, asimetrica, cu o orientare
generala est!vest, afectata de o falie longitudinala, cu rol principal in locali(area
acumularilor de hidrocar,uri in cadrul structurii si de alte accidente traansversale, fara
importanta, in distri,utia initiala a fluidelor in cadrul (acamintelor.
%nticlinalul 'oldesti se scufunda pe un plan de inclinare mic, spre cele doua
e/tremitati, spre deose,ire de planul de cadere al flancurilor, care au valoare medie.
uta este taiata de trei mari falii1 o falie pe flancul nordic, una pe flancul sudic, aproape
paralele cu directia a/ului anticlinal si una transversala in partea de vest a cutei, cum si
de alte falii secundare, care compartimentea(a flancurile intr!o serie de ,locuri
tectonice. Flancul sudic este putin faliat, spre deose,ire de flancul nordic, care este
puternic faliat si, printr!un comple/ de falii longitudinale, o parte din flancul nordic se
scufunda si intra su, flancul sudic. Flancul nordic, din cau(a tectonicii mai complicate,
pre(inta variatii mari de inclinare in compartimentele lui tectonice. S!au constatat de
asemenea o serie de falii in seria depo(itelor sarmatiene, falii care nu sunt intalnite in
etajele pliocene.
Sistemul de falii longitudinale si transversale care afectea(a structura, evidentia(a
pre(enta unei activitati orogenetice in (ona destul de intensa.
1.2. Proprietatile rocilor intalnite in fora si gradientii de
presiune0 fisurare si temperatura
Proprietatile rocilor intalnite in fora
Poro(itatea
Pe ,a(a anali(elor de carote mecanice s!au determinat pentru poro(itate valori cuprinse
intre )D si 2*D. %nali(a diagrafiilor electrice efectuate la sondele noi pun in evidenta,
pentru acest parametru, valori care se incadrea(a in ordinul de marime sus amintit.
9
Permea,ilitatea
a si in ca(ul poro(itatii si pentru acest parametru sunt luate in considerare valorile
inregistrate in documentele anterioare. Pentru permea,ilitatea a,soluta paralela cu
statificatia, limitele de variatie sunt cuprinse intre 7m#8""7+m#.
Gradienti de presiune0 fisurare si temperatura
%nali(a si interpretarea comple/a a informatiilor o,tinute in sondele sapate pe structura
'oldesti, dar mai ales in sondele de corelare au permis evaluarea si repre(entarea
grafica a gradientilor de presiune si fisurare in functie de adancime, pentru succesiunea
lito!stratigrafica propusa a fi intalnita de sonda proiectata =figura 1.1.>. .n cele ce
urmea(a, aceasta repre(entare grafica va fi discutata e/plicativ, adaugandu!se referiri
asupra gradientului de temperatura.
0evantinE#acian este recunoscut ca o formatiune predominant nisipoasa, sla,
consolidata, cu un continut de ape dulci si foarte sla, saline, cu presiuni normale
ale fluidelor din pori!valori ale gradientilor de presiune de apro/imativ +,9*8
+,99,ar:1+m. alculele pentru determinarea gradientilor de fisurare releva, in
intervalul ocupat de depo(itele levantin!daciene, valori de apro/imativ 1,3981,)3
,ar:1+m, pro,a,il mai sca(ute in intercalatiile de nisipuri grosiere si pietrisuri din
imediata apropiere a suprafetei.
Pontian, formatiune predominant marnoasa, inca in curs de compacti(are, cu un
continut de ape cu salinitate mica sau medie, este acceptat cu valori normale ale
gradientilor de presiune de apro/imativ 1,+81,+3 ,ar:1+m, in timp ce valorile
calculate ale gradientilor de fisurare sunt de cel putin 1,)"81,79 ,ar:1+m.
$eotian, formatiune de interes economic si intens e/ploatata in trecut, a fost
caracteri(ata in fa(a initiala de valori normale ale gradientilor de presiune, de
apro/imativ 1,+481,+" ,ar:1+m si valori ale gradientilor de fisurare de
apro/imativ 1,7*81,*3 ,ar:1+m. .n momentul de fata, in lipsa informatiilor
recente de presiune masurata, se estimea(a scaderi drastice ale valorilor
gradientilor de presiune de pana la +,18+,2 ,ar:1+m, si deasemenea, scaderi
puternice ale valorilor gradientilor de fisurare de pana la 1,2" ,ar:1+m in
comple/ele nisipoase e/ploatate.
Sarmatian, principalul o,iectiv al sondei proiectate, in urma anali(elor datelor de
presiune statica, o,tinute recent, poate fi caracteri(at, in partea superioara,
corespun(atoare comple/elor gre(o!nisipoase 2a383d3, cu valori ale gradientilor
de presiune de cel mult +,4 ,ar:1+m si valori calculate ale gradientilor de fisurare
de cel mult 1,1381,1" ,ar:1+m.
1+
%dancimea
m
Formatiile
geologice
Program
de constructie
Cradienti de presiune = si fisurare = F,ar:1+mG
si densitatea fluidului de foraj = F?g:dm G
p> f >
n>
3
+,* 1,+ 1,2 1,4 1,) 1,*
3++
)++
9++
12++
1"++
1*++
21++
*4+
#acian
Pontian
1")+
1**+
22"+
Pontian
$eotian
$eotian
Sarmatian
13 3:*H
9 ":*H
" 1:2H
%dancimea proiectata1 22"+ m
Pentru calculele operatiilor de cimentare,
valorile de pe cur,a de fisurare pot fi majorate
cu apro/imativ 1+ D
Figura 1.1. Cradienti de presiune si fisurare estimati pe structura 'oldesti
f n
p
.n partea inferioara, cel mai pro,a,il se vor intalni presiuni ale fluidelor din pori
apropiate de cele initiale, deci valori ale gradientilor de presiune de apro/imativ 1,1
,ar:1+m, iar valorile calculate ale gradientilor de fisurare se situea(a la apro/imativ
1,*481,*) ,ar:1+m.
.n ceea ce priveste gradientul geotermic anali(a datelor de productie indica valori
sta,ili(ate de apro/imativ 3,283,3
+
:1+m.
11
1.3. Sc1ema in plan de amplasare a sondei
Sonda de e/ploatare %
&
'oldesti a fost amplasata la apro/imativ 4+ m 56 de sonda
productiva %
1
'oldesti, in ,locul . Sud =figura 1.2., 1.3. si 1.4.>
Beteaua hidrografica
Beteaua hidrografica apartine raului -eleajen su,afluent al .alomitei si afluent al
Prahovei. Suprafata pe care se intinde e/ploatarea structurii 'oldesti este cuprinsa intre
raul -eleajen si paraul 'ucovet. .ntre aceste ape de suprafata sunt numeroase vai
colectoare ale torentilor formati in perioadele ploioase. %pele de suprafata sunt putin
utili(ate in aceasta suprafata, fiind folosita apa de la retea provenita din puturi de
adancime. %pa freatica de suprafata apare la adancimi cuprinse intre * si 1" m in functie
de locatia fantanii si distanta de raul -eleajen.
ai de acces
aile de acces deriva in principal din soseaua ce uneste orasele Ploiesti si 'ucov prin
@alenii de $unte si din drumurile judetene ce leaga satele din (ona. #easemeni, e/ista
calea ferata ce uneste orasele Ploiesti < @alenii de $unte.
areul sondei %
1
'oldesti ocupa o suprafata de 31*+ m
2
pasune, proprietate onsiliul
0ocal 'oldesti!Scaeni.
%ccesul la sonda se face pe drum de schela ce se va amenaja pe distanta de 7+ m,
repre(entand drum de reamenajat.
12
F4B%I
PB4'6 $6%5.6
PB4'6 #6 S.-% la fiecare "m
4P6B%-.75.
606-B4$6-B.6
%B4-%I 606-B.1 3++A *++A
1))+A 19)+A 21++A 23++m
arotaj electric comple/1
23++!1))+m
#BB1 *++...3++A 23++...1))+m
%B4-%I .5#7-.@
23++...1))+m
%B4-%I B%#.4%-.@1
Camma 5eutronic1 23++...1))+m
5eutronic1 23++...1))+m
%B4-%I %7S-. #6 @.-6J%1
23++...1))+m
%B4-%I %7S-. #6
.$65-%B61 1))+A 23++m
%@6B54$6-B.61 1))+...3++mA
23++...1))+m
$%S7B%-4B. -6$P6B%-7B%
7 -6B$4$6-B.6 $%&.$%1
1))+mA 23++m
#.F.70-%-. #6 F4B%I
posi,ile pierderi de fluid in #,$, SaA
ga(eificari in $ si SaA
tendinte de prindere in P,$,SaA
posi,ile mansonari si daramari in P
P756B6 .5 PB4#7-.6
P6BF4B%-7B. 222+...22++A
21++...2+*+
%.#.J%B. 2
S
$
!
j
199+
3
2
+
*
.
.
.
1
+
*
+
.
.
.
7
+
1
)
)
+
.
.
.
2
3
+
+
"
+
2
1
2
,
7
S
!
C
j

d
i
s
p
e
r
s
a
t

1
2
"
+
K
g
:
m
3
+
1
+
.
.
.
1
4
*
+
.
.
.
7
+
3
+
+
.
.
.
1
)
)
+
1
2
3
1
1
,
2
S
!
j

n
a
t
u
r
a
l

1
2
+
+
K
g
:
m
3
"
+
"
.
.
.
7
7
+
.
.
.
)
+
+
.
.
.
3
+
+
1
4
4
4
,
"
S
!
j
3

n
a
t
u
r
a
l

1
1
"
+
K
g
:
m
n
i
v
e
l

c
i
m
e
n
t

l
a
1
4
)
+

m
S
a
r
m
a
t
i
a
n
$
e
o
t
i
a
n
1)4+
P
o
n
t
i
a
n
#
a
c
i
a
n
1+++
4P6B%-.75.
C6404C.6 S.
4'S6B@%-..

#
6
'
.
-

P
4
$
P
6
,

l
:
s
%
P
%
S
%
B
6

%
&
.
%
0
%
,

t
5
7
$
%
B

-
7
B
6

0
%

$
%
S
%
.
5
-
6
B
@
%
0

S
%
P
%
-
P%B-6% -6L5.%
5
7
$
%
B
#
.
%
$
6
-
B
7
F
6
0
7
0
S%P6
F
0
7
.
#

#
6

F
4
B
%
I
-7'%I
F
4
B
$
%
-
.
7
5
.

0
.
$
.
-
6

C
6
4
0
4
C
.
6
%
#
%
5
.
$
6
%

m
P%B-6% C6404C.%
S45#% %& 'oldesti S4P70 F4B%I707. 6/ploatare %#%5.$6% 23++m
S-B7-7B% 'oldesti 4'.6-.@70 Sarmatian
4$%5#% C6404C4!-6L5.%
Figura 1.".
" 1:2H
23++m
9 ":*H
1))+m
13 3:*H
3++m
23++
7*+
2+++
1"++
"++
1.". Comanda geologo2te1nica
.n figura 1.". este pre(entata comanda geologo!tehnica a sondei de e/ploatare %
&
'oldesti, sapata la adancimea finala de 23++ m avand ca o,iectiv Sarmatianul.
13
1.5. *ificultati intalnite in timpul foraului
0a forajul sondelor, la punerea in productie si apoi in e/ploatare au fost inregistrate
unele dificultati ca1
contaminarea fluidului de foraj cu marne, ,locarea formatiunilor productive care
au necesitat apoi acidi(ari repetate cu 1+81"D Ll pentru punerea in productieA
mansonarea, prinderea sapei de foraj in $eotian si Sarmatian, strangeri de gaura
in PontianA
daramari de gaura in SarmatianA
tendinte naturale de deviere, la adancimi miciA
pierderi de fluid de forajA
eventuale ga(eificari in Pontian, $eotian si SarmatianA
deteriorarea coloanelor in dreptul limitei Pontian:$eotian in decursul e/ploatarii,
ducand astfel la reducerea fondului de sonde active de e/tractie si injectie.
14
C-PI').U. 2
PR)I+C'-R+- PR)GR-3U.UI
*+ C)NS'RUC'I+ -. S)N*+I -
4
().*+S'I
onstructia sondei se reali(ea(a pe ,a(a unui plan, numit program de constructie.
%cesta cuprinde, in primul rand, programul de tu,are si anume1 adancimea de
introducere a coloanelor de ,urlane cu care se consolidea(a peretii gaurii de sonda,
diametrul si grosimea ,urlanelor, calitatea otelului si tipul im,inarilor dintre ele. 0a
acestea se adauga, uneori, programul de sape, programul de cimentare si echipamentul
de e/tractie la sondele de e/ploatare.
onstructia proiectata determina, de regula, echipamentul si sculele cu care se va
e/ecuta sonda1 instalatia de foraj, diametrul si alcatuirea garniturilor de foraj folosite pe
diverse intervale. Schema de constructie determina, indirect, tipul si proprietatile
fluidelor folosite, uneori si tehnologia de foraj aplicata.
2.1. 3etodica proiectarii programului de constructie al sondei 5!6
onstructia unei sonde cuprinde mai multe coloane de tu,are, care poarta diverse nume!
dupa scopul urmarit. 5umarul lor este determinat de adancimea finala, de dificultatile
anticipate ori survenite in timpul forajului, scopul sondei, dar si de alti factori tehnici ori
tehnologici.
4,isnuit, la gura sondei se tu,ea(a si se ,etonea(a, intr!un ,eci sapat manual, un ,urlan
de ghidare, fa,ricat din ta,la sudata, care nu este considerat o componenta a
programului de tu,are.
7rmatoarea coloana de ,urlane!prima din programul de tu,are daca nu e/ista un
conducator!este coloana de suprafata =de ancoraj>. #e o,icei, ea are lungimea de cateva
sute de metri. oloana de suprafata se cimentea(a pe toata lungimea, pana 2la (i3.
-u,area acestei coloane este o,ligatorie la toate sondele de petrol si ga(e.
oloana de e/ploatare =de productie> se tu,ea(a pana la ,a(a ultimului ori(ont
productiv sau presupus productiv si face posi,ila e/tractia petrolului sau ga(elor, prin
interiorul tu,ingului, in conditii de siguranta. 7neori, cand (ona productiva este ,ine
consolidata, nu contine fluide nedorite si poate fi e/ploatata simultan, coloana de
e/ploatare se tu,ea(a doar pana deasupra (onei productive.
1"
#aca intre siul coloanei de suprafata si adancimea de tu,are a coloanei de e/ploatare
sunt traversate formatiuni care ingreunea(a ori chiar impiedica forajul, se tu,ea(a una
sau mai multe coloane intermediare. Sunt numite uneori coloane de protectie sau de
foraj. %semenea coloane se introduc pentru a i(ola strate in care se pierde noroiul de
foraj, strate cu presiune ridicata, masive de sare, roci argiloase insta,ile, evitandu!se
anumite dificultati la continuarea forajului su, aceste (one.
7nele coloane intermediare si de e/ploatare nu sunt tu,ate pana la suprafata, ci numai
pana la siul coloanelor precedente, pe intervalul netu,at. %semenea coloane sunt numite
linere =coloane pierdute>.
%deseori, linerele se intregesc pana la suprafata, cu o coloana de intregire =de
prelungire>, cu acelasi diametru sau cu diametru mai mare.
Programul de constructie al unei sonde este repre(entat grafic printr!o schema de
constructie. Pe ea sunt preci(ate, in primul rand, coloanele de ,urlane, cu lungimea si
diametrul lor, si intervalul ramas netu,at, daca e/ista.
.n figura 2.1. este pre(entat programul de constructie al sondei %
&
'oldesti.
300m
1660m
2300m
13 3/8 in
9 5/8 in
5 1/2 in
Ds=17 1/2 in
Ds=12 1/4 in
Ds=8 3/8 in
Fig.2.1. Programul de constructie al sondei
.n acest capitol sunt pre(entate cateva reguli pentru sta,ilirea adancimilor de tu,are si
pentru alegerea diametrului coloanelor.
5umarul si adancimea de tu,are a coloanelor
Pe tot parcursul traversarii unui anumit interval, in orice punct al lui!atata timp cat el
este li,er, netu,at, tre,uie indeplinite conditiile1
p
p
M p
n
M p
fis
=2.1.>
unde1 p
p
< presiunea fluidelor din porii rocilorA
p
n
< presiunea noroiului din sondaA
p
fis
< presiunea de fisurare a rocilor
1)
#aca prima conditie n!ar fi indeplinita, fluidele din pori ar patrunde in sonda si ar avea
loc o manifestare eruptivaA daca n!ar fi indeplinita a doua conditie, noroiul s!ar pierde in
strate.
#iametrul coloanelor
#e regula se impune diametrul interior al coloanei de e/ploatare. %cesta determina
diametrul celorlalte coloane din programul de constructie al unei sonde si implicit,
diametrul sapelor folosite pentru fiecare coloana.
oloana de e/ploatare se alege in functie de de,itele ma/ime asteptate, metoda de
e/ploatare preconi(ata, diametrul echipamentelor de e/tractie si a celor de interventie
sau reparatie disponi,ile, eventualitatea adancirii sondei, modul de echiparte al (onei
productive. 6a tre,uie sa asigure folosirea optima a energiei stratelor productive pentru
ridicarea fluidelor la suprafata si transportul lor pana la re(ervoare, sa permita reali(area
regimului dorit de e/ploatare a (acamantului si a sondei.
0a alcatuirea succesiunii sape!coloane sunt urmarite doua conditii.
Prima conditie impune ca in e/teriorul coloanelor de ,urlane sa e/iste un joc suficient
de mare pentru introducerea lor fara dificultati si pentru reali(area unor cimentari
eficiente a spatiului inelar =figura 2.2.,a>. marimea acestui joc este determinata de
rigiditatea ,urlanelor, tipul im,inarilor, pre(enta unor dispo(itive cum sunt centrorii si
scarificatorii, lungimea si rectilinitatea intervalului deschis su, siul coloanei precedente,
e/istenta unor (one ce pot provoca dificultati de tu,are, vite(a de introducere. 'urlanele
cu diametrul mai mare sunt mai rigide si se inscriu mai dificil de!a lungul sondei, de
accea necesita jocuri mai largi. %semenea jocuri sunt necesare si cand intervalele
deschise sunt lungi, cu dese schim,ari de directie, cu tendinte de strangere a peretilor
sau de fisurare a formatiunilor, ca urmare a suprapresiunilor create la introducerea si in
timpul circulatiei.
'urlanele cu diametrul mufei mai apropiat de cel al corpului, cele cu mufa din corp fara
praguri drepte si, ,ineinteles cele cali,rate permit jocuri mai mici.
.n conclu(ie, daca se impune jocul radial minim N, in dreptul mufelor, diametrul sapelor
va fi1
#
s
O#
m
E2N =2.2.>
cu #
m
< diametrul e/terior al mufelor =ve(i fig. 2.2,a>
Iocurile u(uale varia(a intre 7 si 7+mm. 6le cresc cu diametrul coloanei si cu lungimea
intervalului deschis. Pot fi mai mici pentru ,urlane cali,rate si mai mari in (one cu
tendinta severa de strangere a peretilor.
17
Fig.2.2. Modul de stabilire a diametrului saelor
!a" si a diametrului #oloanelor de burlane !b"
#
#m
#s

a>
#
#i
t t
#s
a a
,>
7neori se foloseste notiunea ratia de tu,are, definita astfel1
S
S
S
# 2
#
#
B
=2.3.>
6a varia(a in limite mai restranse1 +,+"8+,1+
% doua conditie implica posi,ilitatea de trecere a sapelor prin coloanele anterior tu,ate
=figura 2.2.,,>
#
i
O#
S
E2a =2.4.>
sau
#
S
P#
Q
=2.".>
unde1 #
i
repre(inta diametrul coloanei prin care tre,uie sa treaca sapeleA
a < un joc ce ia in considerare tolerantele de la grosimea si diametrul nominal,
precum si ovalitatea ,urlanelorA se admite aO28" mmA
#
Q
< diametrul de sa,lonare a ,urlanelor, sta,ilit prin normele de fa,ricare si care
tine seama de tolerantele ma/ime admise.
.ntervale de cimentare
Prin cimentare se urmareste, in primul rand, i(olarea tuturor stratelor purtatoare de
fluide, fluide care ar putea circula prin spatele coloanelor de ,urlane provocand
neplaceri. Se i(olea(a stratele cu apa utili(a,ila, (onele unde noroiul se poate pierde,
masivele de sare, rocile argiloase sensi,ile la apa. .nelul de ciment mareste intr!o
oarecare masura, capacitatea portanta a coloanei, evita flam,ajul ei cand apar forte de
compresiune periculoase si o protejea(a de actiunea coro(iva a apelor minerali(ate.
oloana de suprafata se cimentea(a pe toata inaltimea. .n acest mod, se consolidea(a
formatiunile de suprafata, impreuna cu masivul de roci din jur, un suport re(istent
pentru instalatia de prevenire a eruptiilor si pentru coloanele urmatoare.
1*
elelalte coloane se cimentea(a pana la cel putin 2++ m, deasupra ultimului strat
permea,il. Se evita astfel circulatia fluidelor prin spatele coloanelor de ,urlane.
0a sondele de ga(e se recomanda ca toate coloanele sa fie cimentate pana la suprafata,
pentru a micsora posi,ilitatile de migrare a ga(elor prin spatiul inelar si eventualele
scapari pe la im,inarile filetate.
0a sondele de e/plorare, se o,isnuieste ca oglinda cimentului sa depaseasca siul
coloanei precedente cu cel putin 1++ m. %deseori, pentru siguranta, coloanele se
cimentea(a pe toata inaltimea.
0ainerele se cimentea(a pe toata inaltimea, cu e/ceptia celor slituite, de productie, ori
care urmaresc o e/ploatare selectiva a stratelor.
ompo(itia si proprietatile pastei si ale pietrei de ciment se sta,ilesc in concordanta cu
natura rocilor ce tre,uie i(olate, presiunea si natura fluidelor din pori, re(istenta la
fisurare a formatiunilor, temperatura geostatica si cea de circulatie, dar si cu mijloacele
tehnice si tehnologice disponi,ile.
2.2. Programe de constructie folosite la sondele de reper
Principalele sonde de corelare stratigrafica si de similitudine a conditiilor geologo!fi(ice
sunt %
1
'oldesti =la nivelul Sarmatianului>, %
2
'oldesti =la nivelul Sarmatianului> si %
3
'oldesti =la nivelul $eotianului>.
2.2.1. Programul de constructie al sondei %
1
'oldesti
-ipul sondei1 e/plorare
Po(itia pe structura1 flancul sudic al anticlinalului 'oldesti
4,iectiv geologic1 e/plorarea Sarmatianului
%dancimea finala1 2*++ m
0imite geologice1 #acian:Pontian1 *1+ m
Pontian:$eotian1 1)7" m
$eotian:Sarmatian1 2+*+ m
Program de constructie1
coloana de ancoraj 14 in < tu,ata la 1"+m, cimentata la (iA
coloana intermediara 9 ":* in < tu,ata la 21"+ m, cimentata pana la 2++ m
deasupra limitei P:$A
coloana de e/ploatare ) ":* in < liner tu,at la 2*++ m, cimentat pe toata
lungimea.
.n continuare, in ta,elul 2.1. sunt pre(entate diametrele coloanelor si ale sapelor folosite
pentru constructia sondei %
1
'oldesti.
19
#iametrele coloanelor si sapelor folosite la sonda %
1
'oldesti -a,elul 2.1.
oloana .ntervalul tu,at #iametrul e/terior al coloanelor #iametrul sapelor
! m in mm mm
#e suprafata +81"+ 14 3"",) "2+
.ntermediara +821"+ 9 ":* 244," 3"+
#e e/ploatare=liner> 21"+82*++ ) ":* 1)*,3 214
2
'oldesti
-ipul sondei1 injectie
4,iectivul sondei1 injectie Sarmatian
%dancimea finala1 231+ m
0imite geologice1 #acian:Pontian1 *)2 m
Pontian:$eotian1 17++ m
$eotian:Sarmatian1 212* m
4glinda de ciment1 1""+m
Program de constructie1
coloana de ancoraj 1+ 9 in < tu,ata la 29) m, cimentata la (iA
coloana de e/ploatare " ; in < tu,ata la 23+9 m, cimentata pana la 9* m =carotaj
acustic de cimentare>.
.n continuare, in ta,elul 2.2. vor fi pre(entate diametrele coloanelor si ale sapelor
folosite pentru constructia sondei %
2
'oldesti.
2
! m in mm mm
#e suprafata +829) 1+ 3:4 273,1 34),1
#e e/ploatare +823+9 " ; 139,7 244,"
3
'oldesti
#estinatia initiala a sondei1 e/ploatare $eotian ..
Po(itia pe structura1 'locul .S
%dancimea finala1 21)2 m
4glinda de ciment1 2+14 m
0imite geologice1 #acian:Pontian1 743 m
Pontian:$eotian1 1"4* m
$eotian:Sarmatian1 1**+ m
Program de constructie
coloana de ancoraj 11 9 in < tu,ata la 29+ m, cimentata la (iA
coloana de e/ploatare ) ":* in < tu,ata la 2131 m, cimentata pana la 2++ m
=carotaj acustic de cimentare>
2+
.n continuare, in ta,elul 2.3. vor fi pr(entate diametrele coloanelor si ale sapelor folosite
pentru constructia sondei %
3
'oldesti.
3
! m in mm mm
#e suprafata +829+ 11 3:4 29*," 374,)
#e e/ploatare +82131 ) ":* 1)*,3 244,"
2.3. Proiectarea programului de constructie al sondei -
4
(oldesti
Programul de constructie al sondei %
&
'oldesti este urmatorul1
coloana de ancoraj 13 3:* in < tu,ata la 3++ m, cimentata la (iA
coloana intermediara 9 ":* in < tu,ata la 1))+ m, cimentata la (iA
coloana de e/ploatare " ; in < tu,ata la 23++m, cimentata la 14)+ m.
2.3.1. Proiectarea coloanei de e/ploatare
Pentru determinarea diametrelor coloanelor si al sapelor folosite pentru fiecare coloana
din programul de constructie al sondei %
&
'oldesti se impune diametrul interior al
coloanei de e/ploatare, de " ; in, care are urmatoarele caracteristici1
diametrul e/terior1 #
e/t
O139,7 mm
diametrul mufei1 #
m
O1"3,7 mm
onform relatiei =2.2.> se sta,ileste diametrul sapei pentru coloana de e/ploatare si
anume1
#
S
O1"3,7E2R1"O1*3,7 mm
pentru care s!a ales un joc radial NO1" mm
#in F)G, se alege diametrul sapei pentru coloana de e/ploatare, si anume1
#
S
O212,7 mmO* 3:* in
#in relatia =2.2.> re(ulta jocul radial recalculat1
mm " , 29
2
7 , 1"3 7 , 212

u ajutorul relatiei =2.3.> se calculea(a ratia de tu,are1
14 , +
7 , 212
" , 29
B
2.3.2. Proiectarea coloanei intermediare
21
#iametrul interior al coloanei intermediare se determina conform relatiei =2.4.>1
#
i
O217,7E2R2O21),7 mm
pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei aO2 mm
#in F)G, se alege diametrul interior al coloanei intermediare1
#
i
O21),* mm
Prin urmare se alege coloana intermediara de 9 ":* in, al carei diametru e/terior este
#
e/t
O244," mm.
onform relatiei =2.2.> se sta,ileste diametrul sapei pentru coloana intermediara si
anume1
#
s
O2)9,9E2R2+O3+9,9 mm
pentru care se alege jocul radial NO2+ mm si diametrul e/terior al mufei pentru coloana
de 9 ":* in, #
m
O2)9,9 mm
#in F)G, se alege diametrul sapei pentru coloana intermediara, si anume1
#
s
O311,2 mmO12 S in
mm )" , 2+
2
9 , 2)9 2 , 311

onform relatiei =2.3.> se calculea(a ratia de tu,are1
+7 , +
2 , 311
)" , 2+
B
2.3.3. Proiectarea coloanei de suprafata
#iametrul interior al coloanei de suprafata se determina conform relatiai =2.4.>1
#
i
O311,2E2R2O31",2 mm
Pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei aO2 mm
#in F)G, se alege diametrrul interior al coloanei de suprafata1
#
i
O31),) mm
Prin urmare se alege coloana de suprafata de 13 3:* in, al carei diametru e/terior este
#
e/t
O339,7 mm.
onform relatiei =2.2.> se sta,ileste diametrul sapei pentru coloana de suprafata si
anume1
#
S
O3)",1E2R3"O43",1 mm
pentru care se alege jocul radial NO3" mm si diametrul e/terior al mufei pentru coloana
de 13 3:* in, #
m
O3)",1 mm.
#in F)G, se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafata, si anume1
22
#
S
O444," mmO17 ; in
mm 7 , 39
2
1 , 3)" " , 444

onform relatiei =2.3.> se calculea(a ratia de tu,are pentru coloana de suprafata1
+9 , +
" , 444
7 , 39
B
.n continuare, in ta,elul 2.4. sunt pre(entati principalii parametri folositi pentru
programul de constructie al sondei %
&
'oldesti.
Iocurile radiale dintre sapa si coloana ale sondei %
&
oloana
.nterval
tu,at
#iametrul coloanelor #iametrul
mufei
#iametrul
sapei
Iocul
radial
Batia
de
tu,are
6/terior .nterior
! m in mm mm mm in mm mm !
#e suprafata +83++ 13 3:* 339,7 31),) 3)",1 17 ; 444," 39,7 +,+9
.ntermediara +81))+ 9 ":* 244," 21),* 2)9,9 12 S 311,2 2+,)" +,+7
#e
e/ploatare
+823++ " 1:2 139,7 12"," 1"3,7 * 3:* 212,7 29," +,14
2.". Comparatie si conclu,ii intre programul de constructie
propus si cele reali,ate
23
.n ta,elul 2.". este pre(entat programul de constructie al sondei %
&
'oldesti cat si
programele de constructie ale sondelor %
1
, %
2
, %
3
'oldesti.
Programul de constructie al sondei %
&
'oldesti si programele sondelor de reper
%
1
, %
2
, %
3
'oldesti. -a,elul 2.".
Sonda
-ipul
sondei
%dancimea
finala
oloana .ntervalul tu,at
#iametrul e/terior
al coloanei
#iametrul
sapei
! ! m ! m in mm mm
%
&
6
/
p
o
a
t
a
r
e

S
a
r
m
a
t
i
a
n
23++
#e suprafata +83++ 13 3:* 339,7 444,"
.ntermediara +81))+ 9 ":* 244," 311,2
#e e/ploatare +823++ " 1:2 139,7 212,7
%
1
6
/
p
o
a
t
a
r
e

S
a
r
m
a
t
i
a
n
2*++
#e suprafata +81"+ 14 3"",) "2+
.ntermediara +821"+ 9 ":* 244," 3"+
#e e/ploatare
=liner>
21"+82*++ ) ":* 1)*,3 214
%
2
.
n
j
e
c
t
i
e

S
a
r
m
a
t
i
a
n
231+
#e suprafata +829) 1+ 9 273,1 34),1
#e e/ploatare +823+9 " 1:2 139,7 244,"
%
3
6
/
p
o
a
t
a
r
e

$
e
o
t
i
a
n

.
.
21)2
#e suprafata +829+ 11 9 29*," 374,)
#e e/ploatare +82131 ) ":* 1)*,3 244,"
Conclu,ii7
Sonda de e/ploatare %
&
'oldesti este alcatuita din trei coloane dupa cum reiese
din ta,elul 2.".
oloana de ancoraj 13 3:* in, 3++ mm, cimentata la (i, are rolul de a i(ola
formatiunile sla, consolidate si cu permea,ilitatae mare de la suprafata si permite
montarea unui sistem de prevenire la gura sondei.
oloana intermediara 9 ":* in, 1)++ m, cimentata la (i, are rolul de a i(ola
formatiunile din #acian si Pontian, formatiuni care pot crea dificultati la
continuarea forajului pana la adancimea finala.
24
oloana de e/ploatare " ; in, 23++ m, cimentata pe intervalul 23++814)+ m,
are rolul principal de a pune in valoare hidrocar,urile cantonate in formatiunile
traversate de sonda.
Sonde de corelare %
1
'oldesti, avand ca o,iectiv e/plorarea Sarmatianului este
deasemeni alcatuita din 3 coloane, ultima coloana fiind de fapt un liner cimentat
pe toata inaltimea.
elelalte doua sonde de corelare %
2
si %
3
'oldesti cu caracter de injectie
Sarmatian si respectiv e/ploatare $eotian .. sunt alcatuite numai din doua
coloane =ve(i ta,elul 2.".>
2"
C-PI').U. 3
PR)I+C'-R+- PR)PRI+'-'I.)R
/.UI*U.UI *+ /)R-8
0a inceputurile forajului rotativ modern se pompa prin prajini apa pentru a spala
permanent talpa sondei si a evacua detritusul la suprafata.u particule fine de roca, mai
ales cu cele dispersa,ile in apa, se forma un noroi, de!a lungul spatiului inelar. S!a
constat ca acesta avea unele avantaje fata de apa curata1 o capacitate mai ,una de
evacuare, inclusiv pe aceea de a mentine detritusul in suspensie la intreruperea
circulatiei si, indeose,i, calitatea de a sta,il(a pereti gaurii de sonda in dreptul rocilor
neconsolidate. -reptat, e/igentele impuse acestui fluid au crescut. 6l a inceput sa fie
preparat la suprafata din argile coloidale, studiat in la,orator, testat la sonda, tratat si
curatat cu cat mai multa atentie. .n scopul o,tinerii unor performante superioare,
compo(itia fluidelor de foraj s!a diversificat continuu. %sta(i, multe dintre ele nu mai
sunt preparate din apa si argila.
3.1. 3etodica proiectarii proprietatilor si tipurilor fluidelor de
fora 5"9 :6
3.1.1. Bolul fluidelor de foraj
Fluidului de foraj i se atri,uie, in pre(ent, urmatoarele roluri principale1
Lidrodinamic. #upa iesirea din du(ele sapei, fluidul curata particulele de roca
dislocata de pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate.
Lidrostatic.Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, el impiedica surparea rocilor
sla, consolidate si patrunderea nedorita in sonda a fluidelor din formatiunile
traversate.
#e colmatare. #atorita diferentei de presiune sonda!strate, in dreptul rocilor
permea,ile se depune prin filtrare o turta din particule solide, care consolidea(a
pietrisurile, nisipurile si alte roci sla, cimentate sau fisurate. -otodata, turta de
colmatare reduce frecarile dintr garnitura de foraj sau coloana de ,urlane si rocile din
pereti, diminuea(a u(ura prajinilor si a racordurilor.
#e racire si lu,rifiere. Fluidul de circulatie raceste si lu,rifia(a elementele active al
einstrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role si lagarele motoarelor
de fund.
2)
$otrice. and se forea(a cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafata la motorul aflat
deasupra sapei.
.nformativ. 7rmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se o,tin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din porii lor.
3.1.2 lasificarea fluidelor de foraj
%paritia dinamica si continua a noilor tipuri de fluide reclama un mod de clasificare
coerent, dar suficient de elastic, pentru a permite si incadrarea acestora. .n literatura de
specialitate, clasificarile e/istente au la ,a(a diferite criterii1
5atura fa(ei continue =de dispersie>1 pe ,a(a de apa, pe ,a(a de produse
petroliere, ga(oaseA
5atura fa(ei dispersate1 cu argila, fara argila, cu argila organofila, cu asfalt, cu
polimeriA
Cradul de minerali(are1 neminerali(ate =noroaie dulci>, minerali(ate =respectiv
sca(uta, medie sau ridicata>A
5atura minerali(arii1 sarate =u5al>, cu var, cu gips, cu clorura de calciu, cu
clorura de potasiu, cu silicat de sodiu, etc.A
$arimea pL!ului1 acide =su, 7>, neutre =apro/imativ 7>, sla, alcaline =78*,">,
alcalinitate medie =*811,">, alcalinitate ridicata =peste 11,">A
#ensitate1 neingreuiate =usoare> si ingreuiateA
Cradul de dispersie1 pentru forajul propriu!(is, deschiderea stratelor productive,
fluide de pacKer, fluide pentru degajare, fluide de perforare, fluide de omorare.
3.1.3. Proprietatile fluidelor de foraj
ompo(itia, calitatile sau carentele unui fluid de foraj sunt definite printr!o serie de
proprietati, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar
anumitor categorii.
#ensitatea fluidelor de foraj
%ceasta proprietate repre(inta masa unitatii de volum. #ensitatea fluidului de foraj se
alege astfel incat presiunea e/ercitata de coloana de fluid sa previna surparea rocilor
neconsolidate din pereti si aflu/ul nedorit al fluidelor din porii rocilor traversate de
sonda. Fluidele cu densitate ridicata diminuea(a vite(a de avansare a sapei, sunt scumpe
si dificil de mentinut pompa,ile si sta,ile
@asco(itatea aparenta si gelatia fluidelor de foraj
27
@asco(itatea aparenta a unui fluid repre(inta proprietatea lui de a opune re(istenta la
curgere. antitativ, vasco(itatea, notata cu , este o masura a acestei re(istente si se
defineste ca raport intre tensiunea de forfecare si vite(a de forfecare dv:d/ si este
constanta pentru fluidele neTtoniene.
Fluidele de foraj sunt sisteme eterogene care nu se supun legii de curgere neTtoniene1
curgerea lor nu poate fi descrisa prin intermediul unui singur coeficient de vasco(itate.
Proprietatile reologice ale fluidelor de foraj
%ceste proprietati caracteri(ea(a comportarea la curgere a fluidelor de foraj, inclusiv
re(istenta la deplasare a unor corpuri in masa fluidelor. Proprietatile reologice permit sa
se evalue(e presiunea si energia de pompare a fluidelor de foraj, conditiile de spalare si
evacuare a detritusului, presiunile efective in dreptul unor strate insta,ile ori purtatoare
de fluide, pericolul de ero(iune al peretilor.
Proprietatile ti/otropice ale fluidelor de foraj
.n general, prin ti/otropie se intelege gelificarea unei solutii cand este lasata in repaus si
revenirea gelului in solutie prin agitare. Fenomenul este specific solutiilor coloidale, in
care particulele dispersate sunt ioni(ate.
Fluidele de foraj cu proprietati ti/otropice sunt capa,ile sa mentina in suspensie
materialele inerte de ingreuiere si detritusul, insusire necesara mai ales atunci cand se
intrerupe circulatia.
apacitatea de filtrare si colmatare
#atorita diferentei dintre presiunea fluidului din sonda si cea a fluidelor din porii
formatiunilor traversate, o parte din fa(a li,era a noroiului patrunde in porii rocilor.
Simultan, pe peretii sondei se depun particule solide, su, forma unei turte de colmatare.
u cat permea,ilitatea turtei este mai sca(uta, cu atat grosimea turtei depuse si volumul
de filtrat sunt mai reduse. -urtele de colmatare sunt, in general, compresi,ileA
permea,ilitatea lor scade odata cu presiunea. @ite(a de filtrare creste cu temperatura,
deoarece scade vasco(itatea fa(ei lichide.
ontinutul de particule solide , apa si petrol
Pentru fluidele de foraj pe ,a(a de apa si argila, fa(a continua este alcatuita din argile si
materiale de ingreuiere, iar fa(a lichida din apa si, eventual, motorina, in ca(ul in care
noroiul a fost emulsionat.
0a fluidele pe ,a(a de produse petroliere fa(a lichida este alcatuita din motorina si apa,
iar fa(a solida din materiale de ingreuiere si cele folosite pentru controlul proprietatilor
colmatate si structurale.
ontinutul de nisip
2*
5isipul imprima fluidului de foraj proprietati a,ra(ive si ero(ive, reducand durata de
lucru a echipamentului de foraj. .n concentratii e/cesive, el crea(a pericol de prindere a
garniturii la oprirea circulatiei. #e aceea, pe cat posi,il, el tre,uie eliminat din noroi.
ontinutul de ga(e
Ca(ele patrund in noroi din stratele ga(eifere traversate, iar aerul prin spumare < in
timpul ingreuierii si al tratamentelor chimice
apacitatea de schim, cationic
Proprietatile noroaielor de foraj si comportarea lor la contaminari sau tratamente sunt
determinate, in cea mai mare masura, de continutul de argile active, hidrata,ile si
dispersa,ile, de tipul ,entonitelor.
#intre diversele metode de masurare a capacitatii de schim, cationic, cea mai operativa
si mai utili(ata este metoda al,astrului de metilen.
Sta,ilitatea
Fluidele de foraj sunt sisteme de disperse, eterogeneA lasate in repaus, in sonda sau in
ha,e, dar si in pre(enta unor contaminanti, au tendinta sa!si separe fa(ele1 particulele
solide se depun, fa(a lichida se separa la suprafata, emulsiile si spumele se sparg.
.ndicele Ph
%ciditatea sau alcalinitatea unui fluid de foraj, in care se afla disociati diversi electroliti,
este e/primata de indicele pL < logaritmul (ecimal negativ al concentratiei momentane
de ioni de L
E
.
.n general, fluidele de foraj sunt ,a(ice1 pLP7. ele naturale, preparate din apa si argila,
netratate, au pL!ul cuprins intre 7 si *, iar cele tratate au pL!ul intre * si 13. valoarea
optima a pL!ului depinde de tipul noroiului.
ontinutul de cloruri
7n fluid de foraj poate contine clorura de sodiu, de potasiu, calciu si magne(iu.
.nteresea(a mai ales continutul de sare, deoarece ea constituie un contaminant frecvent
al noroaielor de foraj.
%lcalinitatea si continutul de var
%lcalinitatea unei solutii e/prima e/cesul de anioni in raport cu cel de cationi. #eoarece
scara pL!ului este logaritmica, la valori mari alcalinitatea poate varia considera,il fara
ca pL!ul sa se modifice sensi,il. .n plus, la concentratii ridicate, o parte din su,stantele
,a(ice sunt nedisociate si nu influentea(a pL!ul. #e aceea, pentru fluidele cu ,a(icitate
ridicata, cum sunt noroaiele cu var sau gips, alcalinitatea este o proprietate mai
relevanta decat pL!ul.
3.1.4. -ipul fluidelor de foraj
29
Fluide de foraj dispersate
%ceste fluide au la ,a(a sistemul dispers apa!argila si indeplinesc cerintele de
sta,ilitate, colmatare si gelificare, necesare forajului, fiind constituite din materiale
ieftine si usor de procurat.
6le sunt preparate la suprafata din argile ,entonitice, adesea activate, cu ,une
proprietati coloidale, dar inglo,ea(a si particule argiloase sau inerte din rocile
traversate.
.n dreptul stratelor consolidate sau insensi,ile la apa, la adancimi moderate, sistemul
apa!argila poate fi utili(at ca atare. and se traversea(a roci argiloase care se
dispersea(a ori se umfla, roci solu,ile, strate productive sau cand argila de preparare nu
asigura proprietatile structurale dorite, sistemul tre,uie ameliorat ori sta,ili(at. Se
introduc, in cantitati reduse, diversi aditivi cu rol de fluidi(anti sau invascosanti,
reducatori de filtrare, sta,ili(atori ai proprietatilor la temperaturi ridicate ori la actiunea
contaminantilor, lu,rifianti, antispumanti, agenti anticoro(ivi, etc. Fluidele naturale
devin tratate.
0a concentratii de )+82"+ Kg:m
3
, in functie de randamentul argilei, se prepara noroaie
cu proprietati structurale si de filtrare satisfacatoare, avand densitatea 1+"+8
11"+Kg:m
3
. #aca se utili(ea(a argile sla, ,entonitice, este nevoie de concentratii mai
ridicate si se ajunge la 12"+813"+ Kg:m
3
si chiar mai mult. #ensitati mai mari se o,tin
adaugand materiale inerte, cu densitate mare, fin macinate1 noroaiele sunt ingreuiate.
5oroaiele naturale isi modifica rapid proprietatile in pre(enta unor contaminanti cum
sunt1 pachete groase de marne si argile hidrata,ile, saruri solu,ile, temperaturi mari,
ga(e.
Pentru sistemul apa!argila aflat intr!un echili,ru natural, domeniul optim al pL!ului, la
care si vasco(itatea este minima, se situea(a intre 7," si *,". Pentru noroaiele naturale
pL!ul nu tre,uie sa depaseasca valorile 981+.
@olumul de noroi necesar forarii sondei pe fiecare interval in parte este dat de relatia1
( )
1
]
1
1 2
2
S 1
2
ic n
L L #
4
L #
4
K @
=3.1.>
unde1 K repre(inta un coeficient ce tine seama de re(erva de noroiA se admite KO283A
#
ic
< diametrul interior al coloaneiA
L
1
< inaltimea coloanei anterior tu,ateA
L
2
< inaltimea coloanei urmatoareA
#
S
< diametrul sapei
3.1.". %ditivi si materiale folosite pentru prepararea si reglarea proprietatilor
fluidului de foraj
3+
6/ista, in pre(ent, sute de su,stante naturale ori sinteti(ate care se folosesc la prepararea
si reglarea proprietatilor fluidelor de foraj.
%rgilele repre(inta materialul de ,a(a folosit la prepararea majoritatii fluidelor de
foraj, dar nu toate corespund acestui scop. %mestecate cu apa, ele tre,uie sa
asigure un sistem coloidal sta,il, colmatant, cu vite(a de filtrare sca(uta, capa,il
sa mentina in suspensie particulele inerte sau grosiere. Sunt accepta,ile doar
argilele puternic dispersa,ile, hidrofile si cu o mare capacitate de schim, cationic
< insusire ce permite reglarea proprietatilor coloidale si reologice ale sistemului
apa!argila.
%rgilele sunt roci sedimentare de alterare, cu proprietati de umectare, dispersare si
umflare in apa si cu insusiri plastice. $ajoritatea mineralelor argiloase poseda o
structura stratificata.
Le/ametafosfatul de sodiu =L$F> se utili(ea(a pentru controlul vasco(itatii
fluidelor de foraj si este fluidi(antul cel mai folosit la noi in tara, su, forma unor
sol(i sticlosi, transparenti si su,tiri, de culoare al,a sau verde, solu,ili in apa
calda. 0a solu,ili(are L$F nu tre,uie sa se depaseasca 4"
+
temperatura de
incal(ire, pentru a nu provoca transformarea in ortofosfat inert, inca din fa(a de
preparare si din acelasi motiv nu se recomanda folosirea ca fluidi(ant a L$F in
sonde mai adanci de 2+++ m.
Ferocromlignosulfonatul =F0S> este un produs fluidi(ant cu o eficienta ,una in
noroaiele tratate, inhi,itive, la temperaturi moderate, dar si temperaturi mari. Se
o,tine din lesiile re(iduale de la fa,ricarea celulo(ei si hartiei cu ,isulfit de calciu
sau amoniu. Se livrea(a su, forma de praf de culoare maro, are eficienta ma/ima
la un pL intre *,"89,", se utili(ea(a in cantitati de "84+ Kg:m
3
, atat in noroaie
dulci, cat si in cele minerali(ate.
6ficienta marita a F0S nu se e/plica doar prin mecanismul adsor,tiei sale la marginile
placutelor de ,entonita. resterea efectului fluidi(ant se datorea(a actiunii cationilor
polivalenti asupra du,lului strat electric si a potentialului electrocinetic.
ar,o/imetilcelulo(a de sodiu =$> este un antifiltrant ce se o,tine prin
tratarea celulo(ei cu acid monocloracetic sau cu monocloracetat de sodiu, in
pre(enta hidro/idului de sodiu. Be(ulta un polimer anionic, semisintetic, su,
forma de praf al,!gal,ui, solu,il in apa si ca produs secundar, clorura de sodiu.
$!ul tehnic, nepurificat, contine pana la 2"83+D clorura de sodiu, iar $!
ul purificat are 9)899,"D su,stanta activa si apro/imativ +,"84D clorura de
sodiu.
6ficienta $!ului asupra filtrarii si vasco(itatii este functie de gradul de polimeri(are
si de gradul mediu de su,stituire a gruparilor 4L
!
din molecula de gluco(a anhidra. u
cat gradul de polimeri(are este mai mare, cu atat produsul este mai activ ca antifiltrant,
iar vasco(itatea fluidului creste mult.
31
Soda caustica =5a4L>, este o su,stanta anorganica solida de culoare al,a,
higroscopica, solu,ila in apa si in alcool, se topeste la 32*
+
, are densitatea 21++
?g:m
3
, in solutie apoasa are proprietatile unei ,a(e tari, ataca pielea si este to/ica.
Se foloseste pentru reglarea pL!ului, reali(and domeniul optim de lucru pentru
diversi reactivi, diminuea(a coro(iunea, neutrali(ea(a intr!o oarecare masura
hidrogenul sulfurat, serveste la hidroli(area unor polimeri.
.n fluidele de foraj pe ,a(a de apa si argila, la concentratii su, +," ?g:m
3
, soda caustica
are o actiune dispersanta asupra ,entonitei, iar la concentratii mai mari produce un efect
de coagulare, respectiv, mareste vite(a de filtrare si afectea(a sta,ilitatea fluidelor. Sode
caustica are si o actiune ,actericida, iar concentratiile in care se utili(ea(a sunt intre
+,"8",+ ?g:m
3
.
Soda calcinata =5a
2
4
3
> este un praf al, microcristalin, higroscopic, solu,il in
apa, cu densitatea 2"++ Kg:m
3
. Se poate folosi pentru a precipita ionii de calciu si
magne(iu, cand se traversea(a strate cu gips sau anhidrit, la fre(area dopurilor de
ciment si cand se utili(ea(a apa de mare.
0a concentratii mici, soda calcinata im,unatateste proprietatilor noroaielor pe ,a(a de
apa!argila, avand un rol dispersant asupra ,entonitei, iar la concentratii mari inhi,a
umflarea marnelor si argilelor, creste usor pL!ul, vasco(itatea si gelatia fluidelor.
antitatile u(uale sunt de +,"82+ Kg:m
3
.
3.1.). antitati de materiale necesare prepararii fluidelor de foraj
Pentru sta,ilirea cantitatilor de materiale necesare prepararii fluidelor de foraj calculul
se va efectua detaliat pentru fiecare coloana in parte, astfel1
Pentru coloana de ancoraj vom avea un fluid de foraj natural preparat din apa si
,entonita pentru care vom scrie urmatorul sistem1
@
a
E@
,ent
O@
na
=3.2.>
@
a
R
a
E@
,ent
R
,ent
O@
na
R
na
in care1 @
a
repre(inta volumul de apa necesar prepararii fluidului de foraj pentru coloana
de ancorajA
@
,ent
< volumul de ,entonita necesar coloanei de ancorajA
@
na
< volumul de noroi necesar pentru coloana de ancorajA
a
< densitatea apei,
a
O1+++ Kg:m
3
,ent
< densitatea ,entoniteiA
,ent
O23++ Kg:m
3
na
<

densitatea noroiului pentru coloana de ancoraj
#in sistemul =3.2.> re(ulta volumul de ,entonita si volumul de apa necesar coloanei de
ancoraj1
a ,ant
a na
na ,ent
@ @

=3.3.>
32
si
,ent na a
@ @ @
=3.4.>
antitatea de ,entonita necesara coloanei de ancoraj este data de relatia1
,ent ,ent ,ent
@ m
=3.".>
Pentru coloana intermediara se foloseste un fluid de foraj natural preparat din apa,
,entonita si ,arita.
@olumul de ,arita necesar ingreuierii fluidului folosit pentru coloana intermediara este
dat de relatia1
na ,arita
na ni
n ,arita
@ @

=3.).>
in care1 @
n
repre(inta volumul de noroi necesar pentru coloana intermediaraA

ni
< densitatea noroiului pentru coloana intermediaraA

na
< densitatea noroiului pentru coloana de ancorajA

,arita
< densitatea ,aritei,
,arita
O42++ Kg:m
3
antitatea de ,arita necesara prepararii fluidului de foraj este data de relatia1
m
,arita
O@
,arita
R
,arita
=3.7.>
@olumul de noroi initial se sta,ileste cu relatia1
@
ni
O@
n
< @
,arita
=3.*.>
@olumul de ,entonita necesar prepararii fluidului pentru coloana intermediara se
calculea(a cu relatia1
a
,ent
a na
ni
@
,ent
@

=3.9.>
@olumul de apa necesar prepararii fluidului de foraj este dat de relatia1
@
a
O@
n
< @
,ent
< @
,arita
=3.1+.>
Pentru coloana de e/ploatare se foloseste un fluid de foraj dispersat preparat din
apa, ,entonita si ,arita.
@olumul de ,arita necesar prepararii fluidului pentru coloana de e/ploatare este dat de
relatia1
ni ,arita
ni
ne
n
@
,arita
@

=3.11.>
in care1 @
n
repre(inta volumul de noroi necesar pentru coloana de e/ploatareA

ne
< densitatea noroiului pentru coloana de e/ploatareA

ni
< densitatea noroiului pentru coloana de intermediaraA

,arita
< densitatea ,aritei.
@olumul de ,entonita necesar pentru coloana de e/ploatare este dat de relatia1
33
a ,ent
a ni
ni
@
,ent
@

=3.12.>
3.2. /luide de fora folosite la sondele de reper
3.2.1. Fluide de foraj folosite la sonda %
1
'oldesti
.n ta,elul 3.1. sunt pre(entate tipurile si proprietatile fluidelor de foraj folosite la sonda
%
1
'oldesti
-ipurile si proprietatile fluidelor de foraj folosite la sonda %
1
.ntervalul -ipul noroiului #ensitatea noroiului Filtratul
m ! Kg:m
3
cm
3
+81"+ natural 12++ necontrola,il
1"+821"+ natural 12"+ 22814
21"+82*++ tratat 1"++81)++ 12
2
'oldesti
%
2
'oldesti.
2
'oldesti. -a,elul 3.2.
m ! Kg:m
3
cm
3
+829) natural 11"+812++ *81+
29)823+9 dispersat 11*+812++ 48)
3
'oldesti
%
3
'oldesti.
3
'oldesti. -a,elul 3.3.
m ! Kg:m
3
cm
3
+829+ natural 11*+812++ )
29+82131 tratat 11*+812++ "
34
3.3. -legerea tipului si proprietatile fluidelor de fora pentru
sonda -
4
(oldesti
3.3.1.-ipul fluidelor de foraj
.n ta,elul 3.4. sunt pre(entate tipurile, densitatile si volumele de noroi necesare pentru
fiecare interval forat.
-ipurile, densitatile si volumele de noroi folosite la sonda %
&
m ! Kg:m
3
cm
3
+83++ natural 11"+ 12+
3++81))+ natural 12++ 29+
1))+823++ dispersat 12"+ 11+
3.3.2. alculul volumului de noroi
Pentru determinarea volumului de noroi necesar forarii sondei %
&
'oldesti, calculul se
va face detaliat pentru fiecare interval.
.ntervalul +83++ m
@olumul de noroi necesar forarii acestui interval se calculea(a cu relatia =3.1.>1
( )
3
m 12+
3
m 11),3* 3++
3
1+ 444,"
2
4
U
2,"
n
@

pentru care s!a ales KO2,"
.ntervalul 3++81))+ m
#in relatia =3.1.> se determina volumul de noroi necesar forarii acestui interval1
( )
1
1
]
1
,
_
,
_
3++ 1))+
2
3
1+ 2 , 311
4
3++
2
3
1+ * , 21)
4
" , 2
n
@
@
n
O2*),29 m
3
29+ m
3
.ntervalul 1))+823++ m
@olumul de noroi necesar forarii acestui interval se calculea(a cu relatia =3.1.>1
( )
1
1
]
1
,
_
,
_
1))+ 23++
2
3
1+ 7 , 212
4
1))+
2
3
1+ " , 12"
4
" , 2
n
@
@
n
O1+*,19 m
3
11+ m
3
3.3.3. Proprietatile fluidelor de foraj
.n ta,elul 3.". sunt pre(entate principalele proprietati ale fluidelor de foraj folosite la
sonda %
&
'oldesti.
3"
Proprietatile fluidelor de foraj ale sondei %
&
'oldesti. -a,elul 3.".
.
n
t
e
r
v
a
l
u
l
-
i
p
u
l

f
l
u
i
d
u
l
u
i
#
e
n
s
i
t
a
t
e
a

f
l
u
i
d
u
l
u
i
@
a
s
c
o
(
i
t
a
t
e
a

$
a
r
s
h
@
a
s
c
o
(
i
t
a
t
e
a

p
l
a
s
t
i
c
a
-
e
n
s
i
u
n
e
a

d
i
n
a
m
i
c
a

d
e

f
o
r
f
e
c
a
r
e
Celatia
F
i
l
t
r
a
t
u
%
P
.
-
u
r
t
a

d
e

c
o
l
m
a
t
a
r
e
pL
1+3 1+V
m ! Kg:m
3
cP cP Pa Pa Pa cm
3
:3+V mm !
+83++
5
a
t
u
r
a
l
11"+ 3" 7 3 4 " 48" +,"81 *8*,"
3++81))+
5
a
t
u
r
a
l
12++ 4+ 11 " ) * 283 182 *,"89,"
1))+823++
d
i
s
p
e
r
s
a
t
12"+ 4" 1" 7 * 9 283 282," 981+
3.3.4. -ratamente aplicate fluidelor de foraj
.n ta,elul 3.). sunt pre(entate materialele si aditivii folositi pentru prepararea si reglarea
proprietatilor fluidelor de foraj.
%ditivi si materiale folosite pentru prepararea si reglarea proprietatilor
fluidelor de foraj -a,elul 3.).
.ntervalul
-ipul
fluidului
#ensitatea
fluidului
L$F F0S 5a4L 5a
2
4
3
$
m ! Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
+83++ natural 11"+ 3+ ! 1 1" "
3++81))+ natural 12++ 3+ 11 2 2+ 11
1))+823++ dispersat 12"+ ! 23 4 1+ 2+
3.3.". alculul cantitatilor de materiale
3)
alculul cantitatilor de materiale se efectuea(a pentru fiecare coloana astfel1
oloana de ancoraj
@olumul de ,entonita necesar prepararii fluidului pentru coloana de ancoraj se
calculea(a cu relatia =3.3.>1
3
m 14
3
m *" , 13
1+++ 23++
1+++ 11"+
12+
,ent
@
u relatia =3.".> se determina cantitatea de ,entonita necesara pentru coloana de

ancoraj1
m
,ent
O14R23++O322++ Kg
@olumul de apa necesar fluidului pentru coloana de ancoraj este dat de relatia =3.4.>1
@
a
O12+ < 14O1+) m
3
11+ m
3
oloana intermediara
@olumul de ,arita necesar prapararii fluidului de foraj pentru coloana intermediara se
determina din relatia =3.).>1
3
m "
3
m 7" , 4
11"+ 42++
11"+ 12++
29+
,arita
@
onform relatiei =3.7.> se sta,ileste cantitatea de ,arita necesara pentru prepararea

acestui fluid1
m
,arita
O"R42++O21+++ Kg
@olumul de noroi initial este dat de relatia =3.*.>1
@
ni
O29+ < "O2*" m
3
u ajutorul relatiei =3.9.> se determina volumul de ,entonita necesar acestei coloane1
3
m 14
3
m 3) , 13
1+++ 42++
1+++ 11"+
2*"
,ent
@
antitatea de ,entonita necesara pentru coloana intermediara este data de relatia =3.".>1
m
,ent
O14R42++O"**++ Kg
@olumul de apa necesar prepararii fluidului de foraj este dat de relatia =3.1+.>1
@
a
O29+ < 14 < "O271 m
3
27" m
3
oloana de e/ploatare
@olumul de ,arita necesar acestei coloane se determina din relatia =3.11.>1
3
m 2
3
m *3 , 1
12++ 42++
12++ 12"+
11+
,arita
@
#in relatia =3.7.> re(ulta cantitatea de ,arita1

37
m
,arita
O2R42++O*4++ m
3
@olumul de noroi initial se determina din relatia =3.*.>1
@
ni
O11+ < 2O1+* m
3
u relatia =3.12.> se sta,ileste volumul de ,entonita necesar prepararii fluidului pentru
aceasta coloana1
3
m 17
3
m )2 , 1)
1+++ 23++
1+++ 12++
1+*
,ent
@
antitatea de ,entonita necesara acestui fluid este data de relatia =3.".>1

m
,ent
O17R23++O391++ Kg
@olumul de apa re(ulta din relatia =3.1+.>1
@
a
O11+ < 17 < 2O91 m
3
.n cele ce urmea(a, in ta,elul 3.7. sunt pre(entate cantitatile totale de materiale folosite
pentru cele trei intervale.
antitatile totale de materiale folosite la sonda %
&
.
n
t
e
r
v
a
l
u
l
-
i
p
u
l

f
l
u
i
d
u
l
u
i
#
e
n
s
i
t
a
t
e
a

f
l
u
i
d
u
l
u
i
@
o
l
u
m
u
l

d
e

n
o
r
o
i
@
o
l
u
m
u
l

d
e

a
p
a
'
e
n
t
o
n
i
t
a
'
a
r
i
t
a
L$F F0S 5a4L 5a
2
4
2
$
m ! Kg:m
3
m
3
m
3
Kg Kg Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
Kg:m
3
+83++ natural 11"+ 12+ 11+ 322++ ! 3)++ ! 12+ 1*++ )++
3++81))+ natural 12++ 29+ 27" "**++ 21+++ *7++ 319+ "*+ "*++ 319+
1))+823++ dispersat 12"+ 11+ 1++ 391++ *4++ ! 2"3+ 44+ 11++ 22++
-4-%0 ! ! "2+ 4*" 13+1++ 294++ 123++ "72+ 114+ *7++ "99+
3.". Comparatii si conclu,ii intre fluidele folosite la sondele de
reper si cele folosite la sonda -
4
(oldesti
.n ta,elul 3.*. sunt pre(entate fluidele de foraj folosite la sonda %
&
'oldesti si fluidele
de foraj folosite la sondele de corelare %
1
, %
2
si %
3
'oldesti.
&
'oldesti si cele
folosite la sondele %
1
, %
2
, %
3
'oldesti -a,elul 3.*.
Sonda .ntervalul -ipul noroiului #ensitate noroiului Filtratul
! m ! Kg:m
3
cm
3
%
&
+83++ natural 11"+ 48"
3++81))+ natural 12++ 283
1))+823++ dispersat 12"+ 283
%
1
+81"+ natural 12++ necontrola,il
3*
1"+821"+ natural 12"+ 22814
21"+82*++ tratat 1"++81)++ 12
%
2
+829) natural 11"+812++ *81+
29)823+9 dispersat 11*+812++ 48)
%
3
+829+ natural 11*+812++ )
29+82131 tratat 11*+812++ "
onclu(ii1
#in ta,elul 3.*. reiese faptul ca atat sonda %
&
'oldesti cat si sondele de corelare
%
1
, %
2
si %
3
au ca fluid de deschidere un fluid natural ce se reali(ea(a pornind de
la ,entonita prehidratata.
Pentru fluidul natural tratat duritatea totala se reglea(a cu soda calcinata, iar
reducerea caracteristicilor reologico!coloidale se reali(ea(a prin dilutii si prin
tratarea fluidului cu L$F.
ontrolul filtrarii se va asigura prin tratamente cu e/tract ,a(ic si $, iar cel
reologic prin tratamente cu F0S si L$F.
Filtratul scade considera,il odata cu cresterea adancimii si in special in timpul
traversarii stratelor productive pentru a reduce riscul contaminarii acestora.
#ensitatile fluidelor de foraj sunt destul de variate si au valori cuprinse intre 11"+
si 1)++ Kg:m
3
.
39
C-PI').U. "
PR)I+C'-R+- P-R-3+'RI.)R
R+GI3U.UI *+ /)R-8
6ficienta forajului propriu!(is!procesul de adancire a gaurii de sonda!este determinata
de o multitudine de factori. 6i pot fi clasificati in trei categorii1
caracteristicile fi(ico!mecanice ale rocilor dislocate, in conditiile e/istente la
talpa sondei1 re(istenta sau duritatea, proprietatile elasto!fragile sau plastice,
a,ra(ivitatea, starea de tensiune tria/iala, presiunea fluidelor din poriA
caracteristicile fi(ice si geometrice ale sapei1 tipul constructiv, diametrul, forma si
po(itia elementelor active, re(istenta lor mecanica, inclusiv cea la a,ra(iune si
ero(iune, constructia si re(istenta lagarelor!in ca(ul sapelor cu role!, gradul de
lunecare al rolelor, constructia si amplasarea sistemului de spalareA
factorii tehnologici1 apasarea a/iala, turatia sapei, de,itul de circulatie, vite(a
jeturilor si proprietatile fluidului de foraj.
Factorii din prima categorie sunt o,iectivi naturali. -ipul si constructia sapei se alege in
concordanta cu aceste caracteristici ale mediului de dislocare, dar si cu metoda de foraj,
cu parametrii de lucru posi,ili si cu scopul urmarit, astfel incat eficienta procesului de
foraj sa fie ma/ima.
Factorii tehnologici repre(inta parametrii de functionare a sapei. 6i sunt programati si
controlati de operator. #aca este nevoie, pot fi modificati chiar in timpul forajului.
Prin regim de foraj, sau regim de lucru al sapei la talpa, se intelege ansam,lul valorilor
acestor factori, la un moment dat. Se disting si un regim de carotaj mecanic, un regim de
largire sau de corectare a peretilor gaurii de sonda.
Parametrii regimului sunt grupati astfel1
parametrii mecanici1 apasarea a/iala si turatia sapeiA
4+
parametrii hidraulici1 de,itul de circulatie si vite(a jeturilorA
proprietatile fluidului de foraj1 densitate, continutul de particule solide,
proprietatile reologice, capacitatea de filtrare si colmatare, continutul de petrol.
".1. 3etodica proiectarii parametrilor regimului de fora 579 %6
0a proiectarea regimului de foraj se urmareste reali(area indicatorilor calitativi doriti si
o,tinerea unor indicatori tehnico!economici ma/imi. 4peratia de proiectare este
comple/a, datorita cunoasterii insuficiente a caracteristicilor rocilor ce urmea(a sa fie
traversate si a numarului mare de parametrii care tre,uie programati si corelati. .n plus,
intervin numeroase restrictii, imuse de conditiile si dificultatile geologice intalnite, de
re(istenta, capacitatea si comportarea echipamentului folosit.
6ficienta activitatii de foraj este evaluata cu ajutorul unor indicatori tehnico!economici,
calitativi sau cantitativi. 7nii dintre ei servesc doar la aprecierea anumitor laturi ale
acestei activitati, de e/emplu, a procesului de foraj propriu!(is sau a lucrarilor de
montare si demontare a instalatiei. %ltii, mai complecsi, permit sa se evalue(e modul de
e/ecutie a intregii sonde sau chiar activitatea intreprinderii de foraj.
a indicatori calitativi se urmaresc1
reali(area programului de investigare geologica si geofi(ica a formatiunilor
traversate, si de pro,are a celor presupuse productiveA
asigurarea verticalitatii sau a traseului proiectat al sondeiA
deschiderea stratelor productive fara a afecta caracteristicile si productivitatea lorA
atingerea o,iectivului fara accidente sau complicatii.
.ndicatorii cantitativi sunt1 durata de lucru efectiv al sapei pe talpa, t
s
A avansarea
reali(ata de o sapa, h
s
A vite(ele de foraj, diversele costuri si consumuri specifice
calculate pe metru foratA numarul de sonde forate intr!o anumita perioadaA recuperajul in
ca(ul carotejului mecanic.
4.1.1. Proiectarea parametrilor mecanici
#eoarece apasarea pe sapa, C
s
, si turatia, n, au efect contrar asupra vite(ei mecanice si a
dura,ilitatii sapei, vom incerca sa gasim o pereche de valori optime pentru C
s
si n
printr!un criteriu de optimi(are. 4 laraga aplica,ilitate o are criteriul costului pe metru
forat, el fiind si cel mai complet.
%lgoritmul de lucru este urmatorul1
Pentru determinarea constantelor presupunem cunoscute de la o sapa anterior urmarita,
valorile timpului de sapare, t
s
A avansarea sapei urmarite h
su
A gradul final de u(ura al
danturii, #
fu
A gradul final de u(ura al lagarelor, 0
fu
A apasarea pe sapa, C
su
si turatia, n
u
.
%stfel, constanta de fora,ilitate este data de relatia1
41
( )
> #fu = 2
.
> #fu = 1
.
u
n
ou
C
su
C
1
su
t
su
h
f

=4.1.>
in care1 hsu repre(inta avansarea sapei urmariteA
t
su
< timpul de sapareA
C
su
< apasarea pe sapa urmaritaA
C
ou
< apasarea minima pe sapa urmaritaA
n
u
< turatia sapei urmariteA
! e/ponent ce are valori cuprinse intre =+,481,+>A
.
1=#fu>A
.
2=#fu>
< functie integrala ce tin seama de gradul final de u(ura al danturii
2
fu
#
2
2
fu
#
> #fu = 1
. + =4.2.>
( )
fu
#
1
1 ln
2
1
fu
#
1
> #fu = 2
. +
+
=4.3.>
in care1
1
repre(inta constanta ce depinde de tipul sapeiA

2
< constanta ce depinde de dantura sapeiA
#
fu
< gradul final de u(ura al danturii.
onstanta de a,ra(ivitate se determina cu relatia1
> #fu = 1
.
3
u
n a
u
n
su
t
su
C
du
C
a

+
,
_
=4.4.>
in care1 C
du
repre(inta sarcina de distrugere a danturii sapei urmariteA
a < constanta dependenta de a,ra(ivitatea rocii si regimul aplicat.
onstanta lagarelor este data de relatia1
u
n
su
C
fu
0
su
t
l

=4.".>
in care1 0
fu
repre(inta gradul final de u(ura al lagarelorA
! constanta ce depinde de constructia lagarelor
.n mod practic, dintr!un ta,lou cu valorile posi,ile ale apasarii si turatiei se alege o
pereche =C
s
, n>. Presupunem ca lagarele limitea(a durata de lucru a sapei, 0
f
O1.
Se calculea(a timpul de lucru al sapei cu relatia1
f
0
n
s
C
l
0
t
=4.).>
Cradul final de u(ura al danturii este1
1
1
1
]
1
+
+ 1
s
C
d
C
3
n a n
0
t
2
a
2 1
2
1
f
#
=4.7.>
42
#aca #
f
1, presupunerea este corecta si cu valoarea lui #
f
se calculea(a avansarea
sapei, h
s
cu relatia1
( )( )
> #f = 2
.
3
n a n
n
s
C
d
C
o
C
s
C
a
s
h
+

=4.*.>
#aca #f P1, presupunerea este falsa, danturta va limita durata sapei, nu lagarele.
%cceptand, acum, #fO1, se calculea(a timpul de lucru al sapei daca aceasta se e/trage
datorita u(urii danturii cu relatia1
> #f = 1
.
3
n a n
a
s
C
d
C
#
t
+
,
_
=4.9.>
@ite(a mecanica medie este data de relatia1
s
t
s
h
m
v
=4.1+.>
@ite(a operativa medie se sta,ileste conform relatiei1
m
t
s
t
s
h
o
v
+
=4.11.>
in care1 t
s
repre(inta timpul de lucru efectiv pe talpaA
t
m
< timpul de manevra
.n final, se calculea(a costul metrului forat pe mars cu relatia1
( )
s
h
m
t
s
t
i
c
s
c
c
+ +
=4.12.>
in care1 c
s
repre(inta costul unei sapeA
c
i
< costul pe unitatea de timp
Similar, modificand C
s
si n, se repata calculele pana ce se o,tine costul minim. %cestuia
ii corespunde apasarea optima, C
s+
si turatia optima n
o
.
4.1.2. Proiectarea parametrilor hidraulici
0a sta,ilirea parametrilor de curgere a fluidului de foraj intr!o sonda, se au in vedere
doua aspecte1
spalarea talpii si a sapeiA
evacuarea detritusului de la talpa la suprafata
0a inceputurile forajului hidraulic interesa doar evacuarea detritusuluiA de aceea,
de,itele de circulatie erau relativ sca(ute. .n pre(ent, se urmareste, in primul rand, o
,una spalare a talpii sondei, in scopul utili(arii depline a capacitatii de dislocare a sapei.
#e,itul nu mai repre(inta un parametru sufucient pentru caracteri(area conditiilor de
spalare a talpii. 7n rol important il joaca constructia sapei si mai ales forma, amplasarea
43
si dimensiunile canalelor de spalare. 6ficienta curatirii talpii tre,uie evaluata cu
indicatori mai complecsi, cum sunt1 puterea hidraulica cheltuita in du(ele sapei sau, mai
e/act, la nivelul talpii, forta de impact a jeturilor, distri,utia presiunii si a curentilor de
lichid pe talpa.
.n general, de,itele necesare pentru spalarea perfecta a talpii sunt superioare celor de
evacuare a detritusului.
riteriile cele mai folosite pentru optimi(area spalarii talpii, la sapele cu role, sunt1
criteriul presiunii la pompe1 pentru o putere hidraulica necesara la sapa, e/ista o
com,inatie de,it!vite(a jeturilor la care presiunea de pompare este minimaA
criteriul puterii hidraulice la sapa1 pentru anumite pompe e/istente in dotarea
instalatiei de foraj, e/ista un cuplu optim de,it!vite(a jeturilor caruia ii
corespunde o putere hidraulica ma/ima cheltuita in du(ele sapeiA
criteriul fortei de impact1 pentru pompele instalate e/ista o com,inatie optima
de,it!vite(a jeturilor, la care forta de impact pe talpa sondei este ma/ima.
.n proiect, pentru determinarea parametrilor optimi ai regimului hidraulic vom folosi
2criteriul presiunii la pompe3. %cest criteriu isi propune ca in conditii de spalare
impuse, sa determine de,itul de circulatie si diametrele du(elor sapei, astfel incat
pompele sa functione(e la o presiune minima. Parametrii determinati vor fi1 puterea
hidraulica in du(ele sapei si presiunea dinamica pe talpa sondei.
Bidicarea detritusului la suprafata este caracteri(ata de o vite(a de ridicare, v
r
,
dependenta de vite(a ascensionala si de o vite(a de lunecare a particulelor de detritus in
noroi1
v
r
Ov
as
< u =4.13.>
v
as
Ov
r
Eu
#e,itul de evacuare este dat de relatia1
( )
si
%
r
v u
si
%
as
v
ev
W +
=4.14.>
Se calculea(a puterea specifica la sapa cu relatia1
3 , 1
m
v 13 , +
ss
P =4.1".>
in care1 v
m
repre(inta vite(a mecanica de avansare, aleasa pentru o apasare pe sapa si o
turatie optima
Puterea hidraulica la sapa se calculea(a conform relatiei1
2
s
#
4
ss
P
t
%
ss
P
s
P

=4.1).>
in care1 %
t
repre(inta aria talpii sondeiA
#
s
< diametrul sapei
Se determina vite(a ascensionala minima cu relatia1
44
s
#
n
1**
as
v

=4.17.>
#e,itul minim de evacuare a detritusului va fi1
,
_

2
p
#
2
s
#
4
a s
v
m i n , e v
W
=4.1*.>
in care1 #
p
repre(inta diametrul e/terior al prajinilor de foraj
Se determina de,itul ma/im1
pompa
W
pompe
n
pompe ma/
W
ma/
W
=4.19.>
#e,itul optim se calculea(a cu relatia1
3
n
2
s
P
op
W

=4.2+.>
in care1
n
repre(inta densitatea noroiului
X!coeficientul caderilor de presiune si are e/presia1
XO X
1
R0E X
2
=4.21.>
unde1 X
1
O= X
ip
E X
ep
>E= X
ir
E X
er
> =4.22.>
X2O= X
ig
E X
eg
>RlgE X
is
=4.23.>
in care1 X
ip
repre(inta coeficientul caderilor de presiune in interiorul prajinilor de forajA
X
ep
!coeficientul caderilor de presiune in e/teriorul prajinilor de forajA
X
ir
, X
er
!coeficientii caderilor de presiune in interiorul si respectiv e/teriorul
racordurilorA
X
ig
, X
eg
! coeficientii caderilor de presiune in interiorul si respectiv e/teriorul
prajinilor greleA
lg!lungimea prajinilor greleA
X
is
! coeficientul caderilor de presiune in instalatia de suprafata.
Se calculea(a coeficientii caderilor de presiune cu urmatoarele relatii1
"
p
d
2
ip
*
ip

=4.24.>
"
g
d
2
ig
*
ig

=4.2".>
"
g
d
2
ig
*
ir

=4.2).>
2
1
2
r
d
2
p
d
4 , 1
ir

,
_
=4.27.>
4"
( )
g
#
s
#
2
g
#
2
s
#
2
eg
*
eg

,
_
=4.2*.>
( )
p
#
s
#
2
p
#
2
s
#
2
ep
*
ep

,
_
=4.29.>
@alorile lui BeYnolds si 'ingham se calculea(a cu relatiile1
pl
ech
# v
e
B
=4.3+.>
pl
v
ech
#
+
i
'

=4.31.>
in care1 #
ech
repre(inta diametrul echivalent si este dat de relatiile1
in e/teriorul prajinilor1 #
ech
Od
p
A #
ech
Od
g
A
in interiorul prajinilor1 #
ech
O#
s
!#
p
A #
ech
O#
s
!#
g
#upa calculul de,itului optim se verifica daca1
W
op
Z FW
ev,min
A W
ma/,p
G
%ria du(elor sapei este data de relatia1

2
1
d
%
=4.32.>
in care1 [ repre(inta un coeficient care tine seama de forma du(elor1 [O+,9"
Se calculea(a diametrul du(elor sapei1
3
d
% 4
d
d
=4.33.>
Se calculea(a vite(a de jet1
d
%
op
W
jet
v
=4.34.>
Presiunea in orificiile sapei este data de relatia1
n
2
2
jet
v
2
1
s
p
=4.3".>
Presiunea in sistemul de circulatie este1
2
opt
W
n c
p
=4.3).>
Presiunea de pompare este1
c
p
s
p
p
p +
=4.37.>
".2. Parametrii regimului de fora folositi la sondele de reper
4)
-ipurile si parametrii regimului de foraj se pre(inta su, forma unui ta,el pentru fiecare
sonda de corelare si pentru fiecare coloana in parte.
4.2.1. Parametrii regimului de foraj folositi la sonda %
1
'oldesti
.n ta,elul 4.1. sunt pre(entati parametrii regimului de foraj de la sonda %
1
'oldesti.
Parametrii regimului de foraj de la sonda %
1
.
n
t
e
r
v
a
l
u
l

d
e

a
d
a
n
c
i
m
e
#
e
s
c
r
i
e
r
e
a

l
i
t
o
l
o
g
i
c
a
$
e
t
o
d
a

d
e

f
o
r
a
j
Sape Parametrii mecanici Parametrii hidraulici
'
u
c
a
t
i
#
i
a
m
e
t
r
u
-
i
p
#
u
(
e
%
p
a
s
a
r
e
a

p
e

s
a
p
a
-
u
r
a
t
i
a

l
a

m
a
s
a
#
e
,
i
t

d
e

f
l
u
i
d
@
i
t
e
(
a

d
e

j
e
t
a
d
e
r
e
a

d
e

p
r
e
s
i
u
n
e

l
a

s
a
p
a
P
u
t
e
r
e
a

h
i
d
r
a
u
l
i
c
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a
P
r
e
s
i
u
n
e
a

l
a

p
o
m
p
e
m ! ! ! mm ! mm K5 rot:min l:sec m:s ,ar P:in
2
,ar
+
8
1
"
+
#
a
c
i
a
n
Bv 1 "2+
S
!
j
1)/1)/1) "+87+ 7+8)+ "+ *3 4) 1,29+ *3
1
"
+
8
4
+
+
#
a
c
i
a
n
Bv 2 3"+
S
!
j
12/12/12 1++812+ *+87+ 3+ ** "" 1,*71 *+
4
+
+
8
1
+
+
+
#
a
c
i
a
n
P
o
n
t
i
a
n
Bv 4 3"+
S
!
j
12/12/12 12+814+ *+87+ 3+ ** "" 1,*71 *9
1
+
+
+
8
1
2
1
"
$d 4 3"+
S
!
j
1*/1*/1* 2+83+ ! 32 42 12 +,44* *4
1
2
1
"
8
2
1
"
+
$
e
o
t
i
a
n
S
a
r
m
a
t
i
a
n
Bv 4 3"+
S
!
j
12/12/12 12+814+ *+87+ 3+ ** "" 1,*71 93
2
1
"
+
8
2
*
+
+
Bv 12 214
S
$
!
j
9/9/1+ *+81++ *+87+ 2+ 97 )1 2,**1 97
5otatii1 Bv repre(inta foraj rotativ verticalA
$d < foraj directional cu tur,ina.
4.2.2. Parametrii regimului de foraj folositi la sonda %3 'oldesti
47
.n ta,elul 4.2. sunt pre(entati parametrii regimului de foraj de la sonda %2 'oldesti
Parametrii regimului de foraj pentru sonda %2 'oldesti -a,elul 4.2.
.
n
t
e
r
v
a
l
u
l

d
e

a
d
a
n
c
i
m
e
#
e
s
c
r
i
e
r
e
a

l
i
t
o
l
o
g
i
c
a
$
e
t
o
d
a

d
e

f
o
r
a
j
Sape Parametrii mecanici Parametrii hidraulici
'
u
c
a
t
i
#
i
a
m
e
t
r
u
-
i
p
#
u
(
e
%
p
a
s
a
r
e
a

p
e

s
a
p
a
-
u
r
a
t
i
a

l
a

m
a
s
a
#
e
,
i
t

d
e

f
l
u
i
d
@
i
t
e
(
a

d
e

j
e
t
a
d
e
r
e
a

d
e

p
r
e
s
i
u
n
e

l
a

s
a
p
a
P
u
t
e
r
e
a

h
i
d
r
a
u
l
i
c
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a
P
r
e
s
i
u
n
e
a

l
a

p
o
m
p
e
m ! ! ! mm ! mm K5 rot:min l:sec m:s ,ar P:in
2
,ar
+
8
2
9
)
#
a
c
i
a
n
Bv 1 34),1
S
!
j
19/19/19 )+8*+ 7+8*+ "" )" 2* +,*)3 *4
2
9
)
8
1
3
+
+
#
a
c
i
a
n
P
o
n
t
i
a
n
Bv * 244,"
S
!
j
12/12/12 1++812+ 7+8*+ 32 )4 )" 2,3)1 111
1
3
+
+
8
1
4
1
+
P
o
n
t
i
a
n
$d 3 244,"
S
!
j
12/12/12 2+84+ ! 32 ! ! ! !
1
4
1
+
8
2
3
+
9
$
e
o
t
i
a
n

S
a
r
m
a
t
i
a
n
Bv 11 244,"
S
!
j
12/12/12 1++812+ 7+8*+ 32 94 )" 2,3)1
)+8
)"
5otatii1 Bv repre(inta foraj rotativ verticalA
$d < foraj directional cu tur,ina.
4.3. Proiectarea parametrilor regimului de foraj folositi la sonda %
&
'oldesti
4.3.1. Proiectarea parametrilor mecanici
Pentru determinarea parametrilor mecanici ai regimului de foraj dispunem de
urmatoarele date1
#ate de la sapa urmarita1
%pasarea pe sapa1 C
su
O2++ K5A
4*
-impul de sapare1 t
su
O32hA
-uratia sapei1 n
u
O12+ rot:minA
%vansarea sapei1 h
su
O13+mA
Cradul final de u(ura al danturii1
*
"
fu
#
A
Cradul final de u(ura al lagarelor1
*
fu
0
7
A
%pasarea minima pe sapa1 C
+u
O3+ K5A
Sarcina de distrugere a danturii sapei1 C
du
O3"+ K5
#ate de la sapa optimi(ata1
%pasarea minima pe sapa1 C
+
OC
+u
O3+ K5A
Sarcina de distrugere a danturii sapei1 C
d
O3"+ K5A
onstanta ce depinde de tipul sapei1 c
1
O4A
onstanta ce depinde de dantura sapei1 c
2
O)A
6/ponentul1 O+,*A
onstanta ce depinde de constructia lagarelor1 O1,"A
onstanta dependenta de a,ra(avitatea rocii1 aO4,34*R1+
!"
A
ostul unei sape1 c
s
O)R1+
)
leiA
ostul pe unitatea de timp1 c
i
O1,"R1+
)
lei:hA
-impul de manevra1 t
m
O*h.
%lgoritmul de calcul este urmatorul1
Se determina valorile functiilor integrale cu relatiile =4.2.> si =4.3.> astfel1
797 , 1
2
*
"
2
)
*
"
> #fu = 1
. +

,
_
7*1 , +
*
"
4 1 ln
2
4
) 4
*
"
4
)
> #fu = 2
. +
,
_
onform relatiei =4.1.> se determina constanta de fora,ilitate1

( )
3
1+ 194 , 1
7*1 , +
797 , 1
* , +
12+ 3+ 2++
1
32
13+
f

onstanta de a,ra(ivitate se determina din relatia =4.4.>1
+43 , + 797 , 1
3
12+
"
1+ 34* , 4 12+ 32
2++ 3"+
a

,
_
onstanta lagarelor este data de relatia =4.".>1

7
1+ 241 , 1 12+
" , 1
2++
*
7
32
l

Pentru perec1ea de &alori7 nO3+ rot:minA C
s
O)+ K5, presupunem 0
f
O1
49
Se calculea(a timpul de lucru al sapei cu relatia =4.).>1
h +)9 , *9+ 1
3+
" , 1
)+
7
1+ 241 , 1
0
t
u ajutorul relatiei =4.7.> se determina gradul final de u(ura al danturii astfel1

1
1
1
]
1
+
+ 1
)+ 3"+
3
3+
"
1+ 34* , 4 3+
+)9 , *9+ ) +43 , + 2 1
)
1
f
#
+1) , 1
f
#
Presupunerea 0
f
O1 este falsa1 dantura limitea(a durata sapei
u #
f
O1, din relatia =4.9.>, durata de lucru a sapei este1
h 3)1 , *)" 4
3
3+
"
1+ 34* , 4 3+ +43 , +
)+ 3"+
#
t
,
_
in care1
4
2
1
2
)
1
> 1 #f = 1
. +
%vansarea sapei se calculea(a cu relatia =4.*>1

( )( )
m 9"7 , 1"2 299 , 1
3
3+
"
1+ 34* , 4 3+
* , +
3+ )+ 3"+ 3+ )+
+43 , +
3
1+ 194 , 1
s
h
in care1
( ) 299 , 1 1 4 1 ln
2
4
) 4
1
4
)
> 1 #f = 2
. +
u ajutorul relatiei =4.1+.> se determina vite(a mecanica medie1

h : m 177 , +
3)1 , *)"
9"7 , 1"2
m
v
@ite(a operativa medie se determina din relatia =4.11.>1
h : m 17" , +
* 3)1 , *)"
9"7 , 1"2
o
v
+
ostul unui metru forat este dat de relatia =4.12.>1

( )
m : lei
)
1+ )+4 , *
9"7 , 1"2
* 3)1 , *)"
)
1+ " , 1
)
1+ )
c
+ +
Pentru perec1ea de &alori7 nO3+ rot:minA C

s
O1++ K5, presupunem 0
f
O1.
Se calculea(a timpul de lucru al sapei cu relatia =4.).>1
h ))7 , 413 1
3+
" , 1
1++
7
1+ 241 , 1
0
t
Cradul final de u(ura al danturii este dat de relatia =4.7.>1

"+
7+9 , + 1
)+ 3"+
3
3+
"
1+ 34* , 4 3+
))7 , 413 ) +43 , + 2 1
)
1
f
#
+
+
1
1
1
]
1
Presupunerea 0
f
O1 este corecta1 lagarele limitea(a durata sapei.
Se calculea(a avansarea sapei cu relatia =4.*.> astfel1
( )( )
m 9*3 , 211 *9" , +
3
3+
"
1+ 34* , 4 3+
* , +
3+ )+ 3"+ 3+ 1++
+43 , +
3
1+ 194 , 1
s
h
in care1
( ) *9" , + 7+9 , + 4 1 ln
2
4
) 4
7+9 , +
4
)
2
. +
+
@ite(a mecanica medie este data de relatia =4.1+.>1
h : m "12 , +
))7 , 413
9*3 , 211
m
v
#in =4.11.> re(ulta vite(a operativa medie1
h : m "+3 , +
* ))7 , 413
9*3 , 211
o
v
+
ostul unui metru forat este dat de relatia =4.12.>1

( )
m : lei
)
1+ +12 , 3
9*3 , 211
* ))7 , 413
)
1+ " , 1
)
1+ )
c
+ +
Similar se calculea(a performantele posi,ile ale sapei si pentru celelalte apasari si turatii
pre(entate in ta,elele 4.3, 4.4 si 4.".
@ite(a mecanica medie, m:h -a,elul 4.3.
n
Gs
3+ 9+ 1"+ 21+ 27+ 33+
)+ +,177 +,42) +,)41 +,*3* 1,+2" 1,2+4
1++ +,"12 1,122 1,49" 1,9") 2,392 2,*+*
1)+ 1,1+4 2,431 3,197 3,)33 4,442 ",21)
19+ 1,397 3,+*1 4,+"9 4,"99 ",4)7 ),419
24+ 1,*1* 4,+1" ",279 ",977 7,17) *,42"
2*+ 2,++9 4,424 ",79) ),9*7 *,"42 1+,+29
@ite(a operativa medie, m:h -a,elul 4.4.
n
Gs
3+ 9+ 1"+ 21+ 27+ 33+
)+ +,17" +,411 +,"*9 +,7+9 +,7)9 +,771
1++ +,"+3 1,+)1 1,3") 1,)1) 1,724 1,7+1
1)+ 1,+)2 2,17" 2,)74 2,*44 2,943 2,*+9
19+ 1,329 2,)7" 3,239 3,39" 3,4+) 3,1*2
24+ 1,)9) 3,3+2 3,**3 3,97) 3,*1) 3,39*
2*+ 1,*42 3,47* 3,9*9 3,9*) 3,"*" 3,+1)
"1
ostul unui metru forat, 1+
)
lei:m -a,elul 4.".
n
Gs
3+ 9+ 1"+ 21+ 27+ 33+
)+ *,)+4 3,71" 2,)"1 2,277 2,19) 2",29"
1++ 3,+12 1,4"3 1,1"7 1,++9 +,991 1,+")
1)+ 1,43* +,72) +,)+7 +,"*" +,"9) +,)"7
19+ 1,1"" +,"9* +,"+9 +,499 +,"23 +,"9+
24+ +,914 +,49" +,437 +,44+ +,4*" +,"73
2*+ +,*4* +,477 +,43" +,4"7 +,"39 +,)71
ostul minim al unui metru forat este cO43"+++ lei:m corespun(ator perechii de valori
optime1 C
s
O2*+ K5 si nO1"+ rot:min.
4.3.2. Proiectarea parametrilor hidraulici
.nstalatia F!2++ #L este echipata cu doua pompe 2P5!7++, care asigura un de,it
ma/im de 44," l:s pentru un diametru al camasilor pompei de * in =2+3,2 mm>, si o
presiune de *4 ,ar, frecventa curselor du,le pe minut fiind de )" cd la o putere de
antrenare a pompei de 7++ P ="1" K\>.
%lgoritmul de calcul se e/emplifica numai pentru un singur interval de egala
fora,ilitate, corespun(ator coloanei de e/ploatare, 1))+823++ m, cu urmatoarele date1
%dancimea sondei1 LO23++ mA
#iametrul e/terior al coloanei de e/ploatare1 #eO" ; inO139,7 mmA
#iametrul sapei1 #sO212,7 mmA
#iametrul e/terior al prajinilor de foraj1 #pO" ; inO139,7 mmA
#iametrul interior al prajinilor de foraj1dpO121,4 mmA
#iametrul e/terior al prajinilor grele1 #gO) inO1"2,4 mmA
#iametrul interior al prajinilor grele1 dgO"7,2 mmA
#iametrul e/terior al racordurilor1 #rO177,* mmA
#iametrul interior al racordurilor1 drO1+1,) mmA
#ensitatea fluidului de foraj1
n
O12"+ Kg:m
3
A
@asco(itatea plastica a noroiului1
pl
O1"R1+
!3
5s:m
2
A
-ensiunea dinamica de forfecare1
+
O7 5:m
2
.
Calculul coeficientilor caderilor de presiune
Pentru calculul coeficientilor caderilor de presiune se admite un de,it orientativ
necesar spalarii talpii, constant pe tot intervalul1
s :
3
m +21 , + +3" , + ) , + W
in care1 WspO+,) m:s

2
m +3" , +
2
2127 , +
4
t
%
"2
aderea de presiune in interiorul prajinilor de foraj se determina cu ajutorul
relatiilor =4.24.>, =4.3+.>, =4.31.>, astfel1
s : m *14 , 1
2
1214 , +
4
+21 , +
ip
v
1*3"2
3
1+ 1"
1214 , + *14 , 1 12"+
ip
Be
23 , 31
3
1+ 1" *14 , 1
1214 , + 7
ip
'i
+22 , +
ip
'i ,
ip
Be f
ip

,
_
"
m )7)
"
1214 , +
2
+22 , + *
ip

aderile de presiune in interiorul racordurilor se determina cu relatiile =4.2).>,
=4.27.>1
2") , +
2
1
2
1+1) , +
2
1214 , +
4 , 1
ir

,
_
"
m 339
"
+"72 , +
2
2") , + *
ir

aderea de presiune in e/teriorul prajinilor de foraj este data de relatiile =4.29.>,
=4.3+.>, =4.31.>1
s : m *7) , +
2
1214 , +
2
2127 , +
4
+21 , +
ep
v
,
_
( )
)))"
3
1+ 1"
1214 , + 2127 , + *7) , + 12"+
ep
Be
( )
)3 , 4*
3
1+ 1" *7) , +
1214 , + 2127 , + 7
ep
'i
( ) +34 , +
ep
'i ,
ep
Be f
ep

( )
"
m )7 , 14
1397 , + 2127 , +
2
1397 , +
2
2127 , +
2
+34 , + *
ep

,
_
aderea de presiune in e/teriorul racordurilor este data de relatiile urmatoare1

+22 , +
2
1
2
1+1) , +
2
2127 , +
2
1214 , +
2
2127 , +
4 , 1
er

,
_
"3
"
m "*" , +
2
1214 , +
2
2127 , +
2
+22 , + *
er

,
_
onform relatiei =4.22.> se determina coeficientul caderilor de presiune, X

1
1
X
1
O)7)E14,)7E339E+,"*"O1+3+,3 m
!"
aderea de presiune in interiorul prajinilor grele se determina din relatiile =4.2".>,
=4.3+.>, =4.31.> astfel1
s : m 17 , *
2
+"72 , +
4
+21 , +
ig
v
3*9"4
3
1+ 1"
+"72 , + * 12"+
ig
Be
2)7 , 3
3
1+ 1" 17 , *
+"72 , + 7
ig
'i
+213 , +
ig
'i ,
ig
Be f
ig

,
_
"
m 2*19)
"
+"72 , +
2
+213 , + *
ig

aderea de presiune in e/teriorul prajinilor grele este determinata conform
relatiilor =4.2*.>, =4.3+.>, =4.31.>1
s : m 21 , 1
2
1"24 , +
2
2127 , +
4
+21 , +
eg
v
,
_
( )
)+*+
3
1+ 1"
1"24 , + 2127 , + 21 , 1 12"+
eg
Be
( )
2") , 23
3
1+ 1" 21 , 1
1"24 , + 2127 , + 7
eg
'i
( ) +3" , +
eg
'i ,
eg
Be f
eg

( )
"
m 37 , 21
1"24 , + 2127 , +
2
1"24 , +
2
2127 , +
2
+3" , + *
eg

,
_
onform relatiei =4.23.> se calculea(a coeficientul caderilor de presiune, X

2
1
X
2
O=2*19)E21,37>R2"+E2,"R1+
"
O73,+4R1+
"
m
!4
oeficientul X se determina conform relatiei =4.21.>1
XO1+3+,3R141+E73,+4R1+
"
O*7,")R1+
"
m
!4
*omeniul de lucru pentru de$it
"4
Presupunem ca de,itul ma/im este determinat de capacitatea celor doua pompe
conform relatiei =4.19.>1
W
ma/
O2R44,"O*9 l:s
#in F*G pentru
n
O12"+ Kg:m
3
, sta,ilim vite(a ascensionala minima1
v
as
O+,)4 m:s
#e,itul minim se determina conform relatiei =4.1*.>1
s :
3
m +1293 , +
2
1397 , +
2
2127 , +
4
)4 , +
min
W

,
_
s : l 93 , 12
min
W
#in F*G citim PssO+," K\:cm
2
. Puterea hidraulica necesara la sapa este data de
relatia =4.1).>1
K\ ) , 177
2
27 , 21
4
" , +
s
P

#e,itul optim se calculea(a cu relatia =4.2+.> astfel1
s : l +9 , 2+ s :
3
m +2++9 , + 3
12"+
"
1+ ") , *7 2
3
1+ ) , 177
op
W

@aloarea de,itului optim este cuprinsa intre W

min
si W
ma/
.
W
ep
Z=12,93A *9> l:s
%ria du(elor sapei se determina conform relatiei =4.32.>1
2
mm 9 , 177
2
m
4
1+ 779 , 1
"
1+ ") , *7 9" , + 2
1
d
%
#iametrul du(elor este dat de relatia =4.33.>1

mm )9 , *
3
9 , 177 4
d
d
Se aleg trei du(e de 9 mm1 9/9/9.

Se calculea(a aria totala a du(elor1
2
mm 9 , 19+
2
9 3
4
d
%
@ite(a jeturilor este data de relatia =4.34.>1

s : m 24 , 1+"
9 , 19+
3
1+ +9 , 2+
jet
v
aderea de presiune in du(e este data de relatia =4.3".>1

""
,ar 7 , 7)
2
m : 5
"
1+ 7 , 7)
2
2
9" , +
12"+
2
24 , 1+"
s
p
#in =4.3).> re(ulta caderea de presiune in restul sistemului de circulatie1

,ar 2 , 44
2
m : 5
"
1+ 2 , 44
2
3
1+ +9 , 2+ 12"+
"
1+ ") , *7
c
p

,
_
Presiunea de pompare se sta,ileste din relatia =4.37.>1

,ar 9 , 12+ 2 , 44 7 , 7)
p
p +
#in F*G, mai e/act din caracteristicile pompei 2P5!7++, o,servam ca aceasta presiune
este reali(a,ila cu camasi de ) 1:2in sau mai mici, de,itul ma/im, 2*,3 l:s, fiind
superior celui necesar de 2+,+9 l:s.
Similar se sta,ilesc parametrii hidraulici si la celelalte adancimi. Schim,area du(elor se
efectuea(a in momentul e/tragerii sapei u(ate la o adancime apropiata de cea calculata.
%dancimile de schim,are a du(elor sunt date de relatiile1
3 , 1+3+
"
1+ +4 , 73
9
1+ 3 , 1+3+
3
*9 12"+ 2
3
1+ ) , 177
2"+
1
L

+
m 1))+ m )74
1
L <
3 , 1+3+
"
1+ +4 , 73
9
1+
3
93 , 12 12"+ 3 , 1+3+ 2
3
1+ ) , 177
2"+
2
L

+
m 23++ m 2"19
2
L >
%sadar, pe tot intervalul intre 1))+ si 23++ m, de,itul va fi dat de relatia1
ma/
W
op
W
min
W < <
%lgoritmul de calcul se repeta pentru mai multe valori ale adancimii si datele o,tinute
se trec in ta,elul 4.).
")
"7
Parametrii hidraulici determinati la anumite adancimi cu ajutorul criteriului 2presiunii la pompe3 -a,elul 4.).
%dancimea
#iametrul
sapei
#ensitatea
fluidului
#e,itul
#iametrul
du(elor
%ria
du(elor
@ite(a
de jet
aderea de
presiune
Presiunea
la pompa
5umar
pompe
#iametrul
camasii
Frecventa
pompei
pc ps
m mm Kg:m
3
l:s mm mm
2
m:s ,ar ,ar ,ar ! in cd:min
1)++
212,7 12"+ 2+,+9 9/9/9 19+,9 1+",24 44,2 7),7 12+,9 2 ) ; ""
17++
212,7 12"+ 19,*9 9/9/9 19+,9 94,3) 44,7 7",1 119,* 2 ) S "+
1*++
212,7 12"+ 19,71 9/9/9 19+,9 *",27 44,9 72,3 117,2 2 ) S 4*
19++
212,7 12"+ 19,49 */9/9 177," *9,*9 4",2 *3,9 129,1 2 ) "3
2+++
212,7 12"+ 19,23 */9/9 177," *2,13 4",) *1,4 127,+ 2 ) "2
21++
212,7 12"+ 19,12 */*/9 1)4,1 *4,)3 4),+ *2,) 12*,) 2 ) "1
22++
212,7 12"+ 19,++ */*/9 1)4,1 *1,27 4),2 *+,1 12),3 2 " 9 "*
23++
212,7 12"+ 1*,*2 */*/* 1"+,* *3,)" 4),* *3,* 13+,) 2 " 9 ")
"*
".". Comparatii si conclu,ii intre regimul de fora de la sonda
proiectata si cel de la sondele de reper
Begimul de foraj folosit la sonda propusa este diferit de regimurile de foraj utili(ate la
sondele de reper. #iferenta consta in modul de calcul, care la sonda propusa este pur
teoretic, iar la sondele de corelare se tine seama si de conditiile de santier.
%tat regimul mecanic cat si regimul hidraulic sunt diferite de cele de la sondele de
corelare, la aceste diferente avand o oarecare importanta si instalatiile de foraj, care la
sondele de corelare sunt de capacitate mai mica decat instalatia utili(ata la sonda
propusa.
"9
C-PI').U. 5
PR)I+C'-R+- 'U(-RII C).)-N+.)R
4 sonda se proiectea(a astfel ca, la un cost minim, sa pre(inte siguranta atat in timpul
forajului, pana la atingerea o,iectivului, cat si in perioada preconi(ata de e/ploatare.
%ceasta siguranta este determinata de re(istenta coloanelor de tu,are si de adancimea la
care ele sunt tu,ate. #imensionarea lor corecta presupune anticiparea tuturor situatiilor
ce pot interveni si sta,ilirea celor mai severe solicitari posi,ile.
5.1. 3etodica sta$ilirii profilului coloanelor de tu$are 5!6
Pentru a sta,ili profilul unei coloane de tu,are, in stare sa re(iste tuturor solicitarilor la
care ea va fi supusa in sonda, tre,uie cunoscuta re(istenta ,urlanelor disponi,ile la
aceste solicitari.
oloanele de ,urlane sunt solicitate la tractiune si compresiune, la presiune interioara si
presiune e/terioara, uneori si la incovoiere, in sonde cur,ate si atunci cand coloanele
sunt flam,ate. Pre(enta si marimea acestor solicitari difera de la o situatie la alta. 6le nu
sunt uniforme de!a lungul sodei, dar au in general un caracter static, e/ceptand socurile
care apar la oprirea ,rusca in timpul introducerii, la o,turarea circuitului hidraulic si
mai ales cele provocate de garnitura de prajini la continuarea forajului. Pentru ca
solicitarile nu sunt uniforme, profilul cel mai economic al unei coloane va fi, pro,a,il,
varia,il de!a lungul ei, cu grosimi, oteluri sau im,inari diferite.
7nele dintre solicitari se modifica in timp, datorita unor fenomene cum sunt1
deformarea rocilor vascoplastice din jurul coloanelor, curgerea nisipului prin
perforaturi, depletarea si compacti(area (acamantului e/ploatat, fluajul materialului din
,urlane, variatiile de temperatura si presiune.
.n portiunile comprimate din (onele necimentate sau cimentate nesatisfacator, in dreptul
(acamintelor care compacti(ea(a, coloanele de ,urlane pot flam,a.
7(ura provocata de actiunea racordurilor si a prajinilor in timpul lucrului, coro(iunea
cau(ata de fluidele agresive micsorea(a grosimea ,urlanelor si, ca re(ultat, re(istenta lor
la solicitarile amintite.
7nele dintre situatiile enumerate mai sus sunt comune pentru toate tipurile de coloane1
de suprafata, intermediare, de e/ploatare, linereA altele se intalnesc doar la anumite
coloane.
Constructia $urlanelor
Peretii gaurilor de sonda se consolidea(a cu ,urlane din otel im,inate intre eleA acestea
formea(a asa numitele coloane de ,urlane. u totul sporadic, in sonde care vor e/ploata
fluide coro(ive, se folosesc si ,urlane din mase plastice sau din fi,re de sticla.
)+
'urlanele utili(ate in mod o,isnuit pentru tu,area sondelor de petrol si ga(e au
lungimea de )812 m, diametrul nominal =cel e/terior> de 4 ;82+ in =1148"+* mm>
si grosimea peretelui de "81" mm, rareori mai mare. Crosimile diferite se o,tin prin
modificarea diametrului interior, cel e/terior ramanand constant.
'urlanele pentru tu,area sondelor se fa,rica prin laminare sau prin sudura
longitudinala.
'ipuri de oteluri
Standardele e/istente in industria de petrol si ga(e reglementea(a caracteristicile fi(ico!
mecanice si modelele de incercare ale otelurilor din care sunt u(inate ,urlanele de
tu,are, incadrandu!le in niste clase de re(istenta. ompo(itia otelurilor, modul lor de
ela,orare si tratamentele termice corespun(atoare acestor clase sunt lasate intr!o
oarecare masura la latitudinea fa,ricantilorA sunt limitate doar continuturile de sulf si de
fosfor, iar pentru cele destinate mediilor coro(ive sunt preci(ate si anumite limite pentru
compo(itia otelurilor, precum si tratamentele termice necesare.
onform specificatiilor %P., clasele de re(istenta sunt sim,oli(ate printr!o litera si un
numar ce repre(inta limita minima de curgere a otelului, e/primata in mii de psi.
lasele L!4+, I!"", ?!"", 5!*+ si P!14+ sunt destinate sondelor o,isnuite, iar clasele 0!
*+, !9+, !9", -!9", W!12" sunt recomanda,ile si pentru sonde ce e/ploatea(a fluide
coro(ive. lasele I!"" si ?!"" au aceeasi limita minima de curgere, dar poseda
re(istenta minima de rupere diferita.
Pentru clasele de re(istenta L!4+, I!"", ?!"" si 5!*+ se folosesc oteluri car,on!mangan,
eventual si cu moli,den pentru 5!*+. .n Bomania, otelurile recomanda,ile pentru aceste
clase sunt1 3"$n14 si 43$o$n1).
Pentru clasele de re(istenta superioare, 5!*+, P!11+, W!12", @!1"+, se utili(ea(a oteluri
sla, aliate, cu mangan, moli,den, crom, vanadiu si nichel. .n Bomania, otelurile
recomandate sunt1 44@$o$nr47 si 3"@mo$n14.
Se folosesc, de asemenea, oteluri ino/ida,ile, prelucrate prin deformare la rece si inalt
aliate cu crom, crom si nichel, moli,den, (irconiu, precum si aliaje de titan sau de
aluminiu. .n Bomania se recomanda otelurile 34$or11 si 42$or11 pentru clasa
!9".
Im$inarile $urlanelor
'urlanele de tu,are se im,ina intre ele prin insuru,are sau, mult mai rar prin sudura.
.m,inarile filetate pot fi grupate in doua mari categorii1
cu mufa separata1 ,urlanele se termina la am,ele capete cu cu cep filetat, mufa
fiind insuru,ata in fa,rica la unul dintre eleA
cu mufa din corp =integrale>1 ,urlanele se termina la un capat cu mufa filetata, iar
la celalalt cu cep filetat.
)1
'urlanele cu mufa separata au de regula aceeasi grosime pe toata lungimea, inclusiv la
capete, ele fiind si cel mai usor de fa,ricat. $ufa poate fi simpla sau cu umeri de
rea(am, eventual si cu suprafete conice de etansareA prima varianta, comuna, este cea
mai raspandita, fiind mai ieftina si mai putin sensi,ila la avarii.
'urlanele cu mufa din corp pot fi1 cali,rate, cu capete ingrosate, cu capete deformate.
'urlanele cu im,inari cali,rate la e/terior sunt recomandate atunci cand ratiile de tu,are
sunt mici. #eoarece im,inarile respective au re(istenta la tractiune sca(uta asemenea
,urlane se tu,ea(a doar pe intervale scurte, mai ales su, forma de lainere. Se folo9sesc
si la intregirea lainerelor, la mansonarea coloanelor sparte. 5u sunt recomandate in
sonde deviate ori cu solicitari ciclice, pentru ca au re(istenta la compresiune sca(uta.
'urlanele cu capete ingrosate au re(istenta la tractiune ridicata, apropiata sau chiar mai
mare decat cea a corpului, si de o,icei poseda suprafete suplimentare de etansare
frontale sau conice. $ufele lor au diametrul e/terior mai mic decat il au mufele
separate, la acelasi diametru nominal al ,urlanului. .n plus, prin variatia treptata a
diametrului e/terior, de la corp la mufa, se evita ra(uirea peretilor si sprijinirea pe
pragurile gaurii de sonda. %m,ele caracteristici favori(ea(a tu,area cu jocuri relativ
mici, adeseori su, forma de lainere. .n general, asemenea ,urlane se folosesc in sonde
adanci, cu presiuni mari, in sonde cu ga(e si condensat.
'urlanele cu capete deformate, la rece sau la cald, sunt cele mai raspandite ,urlane
integrale.0a o re(istenta apropiata de cea a corpului, im,inarile au diametrul e/terior
mai mic decat ,urlanele cu capete ingrosate. .n general, ele au re(istente la
compresiune, incovoiere si torsiune sca(ute.
#upa profilul filetului se disting1
im,inari cu filet triunghiularA
im,inari cu filet trape(oidal.
Filetul triunghiular se intalneste doar la im,inari cu mufa separata. 6l este insa cel mai
raspandit, atat la ,urlane, cat si la tu,ing, deoarece se fa,rica relativ usor si nu necesita
o preci(ie deose,ita. Se foloseste atunci cand nu sunt conditii deose,ite de presiune,
etanseitate, tractiune, ratii de tu,are. Filetul triunghiular utili(at la ,urlane este conic si
cu pasul relativ mic. 7nghiul la varf are )+
+
, ,isectoarea fiind perpendiculara pe a/a
,urlanului. Fundul si varful sunt rotunjite, de aceea filetul triunghiular este numit,
impropriu, inclusiv in standarde, 2rotund3.
Filetele trape(oidale se intalnesc atat la im,inari cu mufa separata,cat si la cele cu mufa
din corp si sunt mult mai diversificate ca profil decat cel triunghiular. Pentru a putea fi
insuru,ate, intre fundul si creasta spirelor, precum si pe flancurile nepurtatoare de
sarcina, e/ista un oarecare joc. Fundul si creasta spirelor pot fi paralele cu generatoarea
conului sau cu a/a tevii.
)2
.n Bomania sunt standardi(ate si se construiesc cele trei tipuri de im,inari recomandate
de normele %P.1 im,inarea normala, im,inarea cu filet 'uttress si im,inarea 6/treme
0ine.
.m,inarea normala, cu mufa separata si filet triunghiular 2rotund3 se construieste
in doua variante1 cu filet scurt S si cu filet lung 0A a doua varianta are re(istenta la
tractiune mai mare.
.m,inarea normala are eficienta la tractiune sca(uta, 4"87"D, valori mai ridicate la
,urlanele cu diametrul mai mic si grosimea mai mare. .n afara unor ,urlane cu grosime
mare, din oteluri superioare, re(istenta im,inarilor la presiune interioara depaseste
re(istenta la corp. 0a presiune e/terioara, practic toate im,inarile au re(istenta egala sau
mai mare ca cea a corpului.
.m,inarea normala se foloseste si la im,inarile ,urlanelor din mase plastice sau din
fi,re de sticla.
.m,inarea cu filet 'uttress are mufa separata si filetul trape(oidal asimetric. 0a
,urlanele de 4 ;813 3:* in, crestele si fundurile spirelor sunt paralele cu linia
mediana a filetului, la cele mai mari de 1) in inclusiv sunt paralele cu a/a
,urlanului.
4 caracteristica a im,inarii cu filet 'uttress o constituie faptul ca cepul filetat are
aceeasi conicitate pe toata lungimea. %ceste ,urlane sunt folosite in sonde adanci la
partea superioara a coloanelor, acolo unde sarcina de tractiune este ma/ima.
.n general, im,inarile cu filet 'uttress sunt coniderate mai putin etanse decat cele cu
filet triunghiular, deoarece sectiunea transversala a canalului elicoidal din spatele
flancurilor neincarcate este de doua, trei ori mai mare si lungimea filetului angajat este
mai mica, desi mufa este ceva mai lunga.
.m,inarea 6/treme 0ine face parte din categoria celor cu mufa din corp, cu
capete ingrosate la cald, mai mult spre e/terior si mai putin spre interior. 6ste o
im,inare cu umeri care evita strangerea e/cesiva si permite sa se transmita
momente de torsiune daca este nevoie.
.m,inarea 6/treme 0ine este foarte etansa, fiind preva(uta cu o etansare suplimentara la
varful cepului si pe umerii frontali. Filetul are profilul trape(oidal simetric, cu am,ele
flancuri inclinate cu )
+
. restele si fundurile spirelor sunt paralele cu linia mediana a
filetului.
*imensionarea coloanelor de $urlane
#upa ce se determina diametrul si adancimea de tu,are a coloanelor din programul de
constructie al unei sonde, se sta,ileste profilul lor1 grosimea peretelui, calitatea otelului
si tipul im,inarilor dintre ,urlane.
Fiecare coloana tre,uie sa re(iste pe toata lungimea, din momentul introducerii in sonda
pana la sfarsitul e/ploatarii acesteia, tuturor solicitarilor la care ea va fi supusa.
)3
#eoarece solicitarile sunt varia,ile de!a lungul coloanelor si profilul lor va fi de regula
varia,il, ca grosime, otel sau im,inare.
.n principiu, daca distri,utia solicitarilor anticipate este cunoscuta, profilul coloanelor
se poate sta,ili, pe cale analitica, grafica sau com,inata, alegand dintre ,urlanele
disponi,ile pe cale corespun(atoare. #aca e/ista mai multe posi,ilitati de alcatuire a
unei coloane, se alege varianta cea mai economica sau profilul cel mai usor.
".1.1. Proiectarea tu,arii coloanei de suprafata
#imensionarea coloanei de suprafata incepe de jos in sus, cu ,urlanele cele mai sla,e
disponi,ile, iar algoritmul de proiectare este pre(entat in cele ce urmea(a.
Presiunea fluidelor din pori la adancimea ma/ima deschisa su, siul coloanei de
suprafata se considera egala cu presiunea coloanei de noroi1
P
p
O
n2
RgRL
2
=".1.>
in care1
n2
repre(inta densitatea noroiului cu care s!a forat intervalul urmatorA
g < acceleratia gravitationalaA
L
2
< adancimea de tu,are a coloanei intermediare
Presiunea de fisurare a formatiunilor de la siul coloanei de suprafata este1
P
fis
O=
ecv,fis.1
E1++>RgRL
1
=".2.>
in care1
ecv,fis.1
repre(inta densitatea echivalenta corespun(atoare gradientilor de
fisurare la siul coloaneiA
L
1
< adancimea de tu,are a coloanei de suprafata
Presiunea ga(elor la siul coloanei este1
P
s
Op
p
<
g1
g=L
2
< L
1
> =".3.>
in care1
g1
repre(inta densirtatea medie a ga(elor
#iferenta de presiune interioara la siul coloanei este1
]p
is
Op
fis
<
a
RgRL
1
=".4.>
in care1
a
repre(inta densitatea apei minerali(ate
Presiunea interioara la suprafata va fi1
P
c
Op
fis
<
g1
RgRL
1
=".".>
Pentru dimensionarea la presiune e/terioara, se admite coloana complet goala, iar
in e/teriorul ei se considera noroiul din momentul tu,arii. %stfel, diferenta de
presiune e/terioara ma/ima la siu este1
]p
e,s
O
n1
RgRL
1
=".).>
Creutatea coloanei in aer va fi1
CO^
1
RgRL
1
=".7.>
)4
in care1 ^
1
repre(inta masa unitara ,urlanelor coloanei de suprafata
#aca se considera coloana scufundata in noroi, forta de tractiune ma/ima este la
suprafata1
,
_

o
1 n
1 C
a/
F
=".*.>
in care1
+
repre(inta densitatea otelului,
+
O7*"+ Kg:m
3
Presiunea e/terioara admisi,ila corecta va fi1
1
1
1
1
]
1
,
_

2
c
B
,
%
a/
F
4
3
1
c
B
,
%
a/
F
2
1
ea
p
cor
p
=".9.>
in care1 p
ea
repre(inta presiunea e/terioara admisi,ilaA
%
,
< aria sectiunii transversale a ,urlanelorA
B
c
< limita de curgere a materialului.
".1.2.Proiectarea tu,arii coloanei intermediare
%lgoritmul de proiectare al coloanei intermediare este urmatorul1
Presiunea ma/ima a fluidelor din porii formatiunilor deschise inainte de tu,area
coloanei de e/ploatare se considera egala cu presiunea coloanei de noroi la
adancimea respectiva1
3
L g
3 n
p
p
=".1+.>
in care1
n3
repre(inta densitatea noroiului pentru urmatorul intervalA
L
3
< adancimea de tu,are a coloanei de e/ploatare.
Presiunea de fisurare a formatiunilor de su, siul coloanei intermediare, este1
fis
O=
ecv,fis.2
E1++>RgRL
2
=".11.>
in care1
ecv,fis.2
repre(inta densitatea echivalenta corespun(atoare gradientilor de
fisurare la siul coloanei intermediare
Presiunea ga(elor la siul coloanei intermediare este1
P
s
Op
p
<
g2
Rg=L
3
< L
2
> =".12.>
in care1
g2
repre(inta densitatea medie a ga(elor
#iferenta de presiune interioara la siul coloanei va fi1
]p
i,s
Op
s
<
a
RgRL
2
=".13.>
0a suprafata, presiunea din interiorul coloanei va fi1
P
c
Op
s
<
g2
RgRL
2
=".14.>
.naltimea coloanei de noroi in timpul evacuarii unui aflu/ de ga(e este data de relatia1
)"
2 g 3 n
2 g
2
L
2 g 3 n
g
ma/
p
s
p
n
L

,
_
=".1".>
in care1 p
ma/
repre(inta presiunea ma/ima de la gura sondei
#iferenta de presiune interioara la ,a(a coloanei de noroi va fi1
n
L g
a
3 n
g
n
L
c
p
n , i
p +
=".1).>
0ungimea tronsonului inferior al coloanei intermediare este1
,
_
2 g
a
g
s , i
p
ia
p
1
l
=".17.>
in care1 p
ia
repre(inta presiunea interioara admisi,ila a ,urlanelor
0ungimea tronsonului superior va fi1
0
2
OL
2
< l
1
=".1*.>
Pentru dimensionarea la turtire, in spatele coloanei se considera noroiul din
momentul tu,arii si se calculea(a nivelul de golire cu relatia1
3
L
3 n
a
3 n
g
L
=".19.>
#iferenta de presiune e/terioara la adancimea de golire este1
]p
e,n
O
n2
RgRL
g
=".2+.>
#iferenta de presiune e/terioara la siul coloanei intermediare va fi1
]p
e,s
O
n2
RgRL
2
<
n3
RgR=L
2
< L
g
>
=".21.>
Creutatea tronsonului inferior este1
COl
1
R^
1
Rg =".22.>
in care1 ^
1
repre(inta masa unitara a tronsonului inferior
%dancimea la care are loc trecerea de la compresiune la tractiune, provocata de
flota,ilitate este1
,
_

+
2 n
1
2
L
+
L
=".23.>
Forta de tractiune la capatul de sus al tronsonului inferior se calculea(a cu formula1
1
%
2
l g
2 n
o
2 n
1 g
1
^
1
l
a/
F
,
_
=".24.>
in care1 %
1
repre(inta aria sectiunii transversale pentru tronsonul inferior
.n pre(enta acestei forte de tractiune, presiunea e/terioara admisi,ila corectata va fi1
))
1
1
1
1
]
1
,
_

2
2 , +
Bp
1
%
a/
F
4
3
1
2 , +
Bp
1
%
a/
F
2
1
ea
p
cor
p
=".2">
Creutatea totala a celor doua tronsoane este1
COl
1
^
1
gE l
2
^
2
g =".2).>
in care1 ^
1
, ^
2
repre(inta masa unitara a tronsonului inferior, respectiv superior
".1.3. Proiectarea tu,arii coloanei de e/ploatare
*imensionarea la presiune interioara7
Presiunea ma/ima a fluidelor din porii formatiunilor e/ploatate este1
P
p
O
n3
RgRL
3
=".27.>
Presiunea interioara la capul coloanei va fi1
P
c
Op
p
<
g3
RgRL
3
=".2*.>
#iferenta de presiune interioara la siu este1
]p
i,s
Op
p
<
a
gRL
3
=".29.>
#iferenta de presiune interioara cu tu,ingul fi/at la capatul inferior, daca tu,ingul
este etans, va fi1
( )
3
L g
a
2 n
_
s , i
p
=".3+.>
#aca tu,ingul nu este etans la partea superioara, diferenta de presiune interioara
deasupra pacKerului este1
s , i
p
c
p
_ _
s , i
p +
=".31.>
*imensionarea la presiune e;terioara7
Pentru dimensionarea la presiune e/terioara, coloana se considera complet goala.
%stfel, presiunea e/terioara la siu va fi1
3
L g
3 n
s , e
p
=".32.>
%dancimea ma/ima de tu,are a ,urlanelor din tronsonul al doilea este1
3 n
g
2 ea
p
2 ad
L

=".33.>
%dancimea la care are loc trecerea de la compresiune la tractiune, provocata de
flota,ilitate va fi1
,
_

+
3 n
1
3
L
+
L
=".34.>
)7
0ungimea ,urlanelor din primul tronson este1
2 ad
L
3
L
1
l
=".3".>
#iferenta de presiune interioara la adancimea ma/ima de tu,are a ,urlanelor din
tronsonul al doilea va fi1
2 ad
L g
3 g
a c
p
i
p
,
_
=".3).>
Creutatea in aer a primului tronson este1
( )
2 ad
L
3
L g
1
^ C
=".37.>
%dancimea ma/ima de tu,are a ,urlanelor din tronsonul al treilea va fi1
g
3 n
3 ea
p
3 ad
L

=".3*.>
0ungimea tronsonului al doilea este1
1
l
3 ad
L
3
L
2
l
=".39.>
Forta de tractiune la adancimea ma/ima de tu,are a ,urlanelor din tronsonul al
treilea va fi1
( )
3
%
3 ad
L g
3 n
o
3 n
1
2
l
2
^
1
l
1
^ g
a/
F
,
_
=".4+.>
in care1 %
3
repre(inta aria sectiunii transversale a ,urlanelor din tronsonul al treilea
Presiunea e/terioara admisi,ila corectata pentru ,urlanele din tronsonul al treilea este1
1
1
1
1
]
1
,
_

2
2 , +
Bp
3
%
a/
F
4
3
1
2 , +
Bp
3
%
a/
F
2
1
3 ea
p
cor
p
=".41.>
%dancimea de tu,are a ,urlanelor din tronsonul al trilea se recalculea(a cu formula1
g
3 n
cor
p
. rec , 3 ad
L

=".42.>
.n continuare se vor recalcula1 forta de tractiune, presiunea e/terioara admisi,ila
corectata, iar dupa mai multe iteratii se accepta o valuare rotunjita pentru L
ad3
.
0a aceasta adancime, diferenta de presiune interioara va fi1
3 ad
L g
3 g
a c
p
i
p
,
_
=".43>
Creutatea in aer a celor doua tronsoane este1
( )
2
^
2
l
1
^
1
l g C +
=".44.>
0ungimea tronsonului al doilea va fi1
)*
3 ad
L
1
l
3
L
2
l
=".4">
-ronsonul al treilea are lungimea de1
2
l
1
l
3
L
3
l
=".4).>
$asa totala a coloanei va fi1
3
^
3
l
2
^
2
l
1
^
1
l m + +
=".47.>
Creutatea coloanei in aer este1
g m C
=".4*.>
Creutatea coloanei in noroi va fi1
,
_

+
3 n
1 C
_
C
=".49.>
.n conclu(ie, partea inferioara a unei coloane este dimensionata la turtire, iar partea
superioara la spargere, daca sunt asteptate presiuni interioare mari, sau la tractiune, la
presiuni interioare mici. Profilul unei coloane astfel dimensionate se poate verifica, in
sectiunile considerate critice, si in alte situatii anticipate.
5.2. Profilele coloanelor de $urlane folosite la sondele de reper
".2.1. Profilul coloanelor de ,urlane la sonda %
1
'oldesti
.n ta,elul ".1. este pre(entat profilul coloanelor de ,urlane folosit la sonda %
1
'oldesti.
Profilul coloanelor de ,urlane al sondei %
1
'oldesti -a,elul ".1.
#iametrul e/terior al coloanei
.ntervalul tu,at Crosimea de
perete
Cradul otelului -ipul
im,inarii
in mm m mm ! !
14 3"",) +81"+ 11 #
C
4
S
-
9 ":* 244,"
+82++ 12 #
2++81+++ *,9 #
1+++81"++ 11,+" #
1"++821"+ 12 #
) ":* 1)*,3 21"+82*++ 1+,) #
".2.2. Profilul coloanelor de ,urlane al sondei %
2
'oldesti
.n ta,elul ".2. este pre(entat profilul coloanelor de ,urlane folosit pentru sonda %
2
'oldesti.
2
)9
#iametrul e/terior
al coloanei
.ntervalul tu,at
Crosimea
de perete
Cradul
otelului
-ipul
im,inarii
Creutatea
tronsonului
in mm m mm ! ! Kg
1+ 3:4 273,1 +829) *,*9 I!"" $S 1*+**
" ; 139,7
+837,13 1+,"4 I!"" $0 1+)*
37,138112*,91 ),9* I!"" $0 2"41)
112*,918229+,24 7,72 I!"" $0 29)2"
229+,24823+9 7,72 I!"" $0 4"*
".2.3. Profilul coloanelor de ,urlane al sondei %
3
'oldesti
.n ta,elul ".3. este pre(entat profilul coloanelor de ,urlane folosit pentru sonda %
3
'oldesti.
3
#iametrul e/terior
al coloanei
.ntervalul tu,at
Crosimea
de perete
Cradul
otelului
-ipul
im,inarii
Creutatea
tronsonului
in mm m mm ! ! Kg
11 3:4 29*," +829) 9,"2 I!"" $0 1979"
) ":* 1)*,3
+84),)" *,94 I!"" $0 14)"
4),)"81)**,41 7,32 I!"" $0 4*9"7
1)**,4182131 *,94 I!"" $0 1"*1)
5.3. Proiectarea profilului coloanelor pentru sonda -
4
(oldesti
Programul de tu,are al sondei %
&
'oldesti este alcatuit din1 o coloana de suprafata de
13 3:* in, tu,ata la 3++mA o coloana intermediara de 9 ":* in, tu,ata la 1))+ m si o
coloana de e/ploatare de " ; in fi/ata la 23++ m. #ensitatile noroiului pe intervalele
inchise cu cele trei coloane sunt 11"+, 12++ si respectiv 12+" Kg:m
3
.
".3.1. Proiectarea profilului coloanei de suprafata
Pentru sta,ilirea profilului coloanei de suprafata se cunosc urmatoarele date1
#iametrul e/terior al coloanei1 #
e
O13 3:* inO339,7 mmA
%dancimea de tu,are1 L
1
O3++ mA
%dancimea de tu,are a urmatoarelor coloane1 L
2
O1))+ mmA
#ensitatea noroiului cu care s!a forat intervalul +83++ m1
n1
O11"+ Kg:m
3
A
#ensitatea noroiului cu care s!a forat intervalul 3++81))+ m1
n2
O12++ Kg:m
3
A
#ensitatile echivalente corespun(atoare gradientilor de fisurare la siul primelor doua
coloane sunt1
ecv,fis.1
O133+ Kg:m
3
si
ecv,fis.2
O172+ Kg:m
3
Presiunea fluidelor din pori la adancimea ma/ima deschisa su, siul coloanei de
13 3:* in, la 1))+ m, se calculea(a cu formula =".1.>1
,ar 4 , 19" Pa
"
1+ 4 , 19" 1))+ *1 , 9 12++
p
p
7+
#in relatia =".2.> re(ulta presiunea de fisurare a formatiunilor de la siul coloanei
de3 13 3:* in, cu o siguranta echivalenta de 1++ Kg:m
3
1
P
fis
O=133+E1++> R9,*1R3++O42,1R1+
"
PaO42,1 ,ar
#aca se considera coloana plina cu ga(e, patrunse in sonda da la 1))+ m,
densitatea lor medie este
g1
O1)+ Kg:m
3
. %stfel, cu relatia =".3.> se sta,ileste
presiunea ga(elor la siul coloanei1
P
fis
O19",4 R1+
"
<1)+R9,*1=1))+<3++>O174,1 R1+
"
PaO174,1 ,ar
%ceasta valoare este mai mare decat presiunea de fisurare, 42,1 ,ar, presiunea ma/ima
posi,ila la siul coloanei de 13 3:* in. .n spatele coloanei se considera apa minerali(ata
cu densitatea
a
O1+"+ Kg:m
3
.
#iferenta de presiune interioara la siul coloanei este data de relatia =".4.>1
]p
i,s
O42,1 R1+
"
< 1+"+R9,*1R3++O11,2R1+
"
PaO11,2 ,ar
0a suprafata, presiunea interioara se calculea(a cu formula =".".>1
P
c
O42,1R1+
"
<1)+R9,*1R3++O37,4R1+
"
PaO37,4 ,ar
Prin urmare, se pot alege ,urlanele cele mai su,tiri, dintre cele disponi,ile, si anume de
9,)" mm, presiunea interioara admisi,ila a acestor ,urlane de 1"+,) ,ar fiind mai mare
de 37,4 ,ar.
Pentru dimensionarea la presiune e/terioara se sta,ileste conform relatiei =".).>
diferenta de presiune e/terioara ma/ima la siu1
]p
e,s
O11"+ R9,*1 R3++O33,* R 1+
"
PaO33,* ,ar
'urlanele alese, de 9,)" mm, I!"", au presiunea e/terioara admisi,ila p
ea
O74,2 ,ar, mai
mare de 33,* ,ar.
Creutatea coloanei in aer este data de relatia =".7.>1
CO *1,1R9,*1R3++ O 23*)77 5 ` 239 K5
@aloarea este mai mica decat cea admisi,ila1 13+) K5.
#aca se considera coloana scufundata in noroi, forta de tractiune ma/ima la
suprafata se determina cu relatia =".*.>1
K5 2+4
7*"+
11"+
1 239
a/
F
,
_
.n pre(enta acesteia, presiunea e/terioara admisi,ila, cu B

c
OB
p+,2
O379 5:mm
2
se
calculea(a cu formula =".9.>1
1
1
1
1
]
1
,
_

2
379 1+++)
3
1+ 2+4
4
3
1
379 1+++)
3
1+ 2+4
2
1
"
1+ 2 , 74
cor
p
P
cor
O72,1R1+
"
PaO72,1 ,ar
%ceasta valoare este superioara diferentei de presiune e/terioara ]p
e,a
O33,* ,ar .
71
Fig.5.1. $urele di%erentelor de resiune
interioara entru #oloana de sura%ata
13 3:* in
3++ m
1))+ m
O11"+ Kg:m
3
1
2
O12++ Kg:m
3
pcO37,4 ,ar
psO174,1 ,ar
ppO19",4 ,ar
pi
pi
pfisO42,1 ,ar
pcO37,4 ,ar
3+,9 ,ar
pe
pcO37,4 ,ar
pi
pi,sO11,2 ,ar
9,)" mm
I!""
6purele diferentelor de presiune interioara pentru coloana de suprafata sunt
ilustrate in figura ".1.
.n conclu(ie, coloana de suprafata de 13 3:* in va fi alcatuita in intregime din ,urlane de
9,)"mm, otel I!"", im,inate cu filet triunghiular rotunjit scurt.
".3.2 Proiectarea profilului coloanei intermediare
Pentru sta,ilirea profilului coloanei intermediare se cunosc urmatoarele date1
e
O 9":* inO 244," mmA
2
O1))+ mA
72
%dancimea de tu,are a urmatoarei coloane1L
3
O23++ mA
#ensitatea noroiului cu care s!a forat intervalul 3++81))+ m1 b
n2
O12++ Kg:m
3
A
#ensitatea noroiului cu care s!a forat intervalul 1))+823++1 b
n3
O12"+ Kg:m
3
.
#ensitatile echivalente corespun(atoare gradientilor de fisurare la siul coloanelor de
9 ":* in si " ; in sunt urmatoarele1 b
ecv, fis 2
O172+ Kg:m
3
si b
ecv, fis 3
O1**+ Kg:m
3
.
Presiunea ma/ima a fluidelor din porii formatiunilor deschise inainte de tu,area
coloanei urmatoare, de e/ploatare, se considera egala cu presiunea coloanei de
noroi la adancimea respectiva si se determina cu ajutorul relatiei =".1+.>1
p
p
O 12"+R9,*1R23++O 2*2,+R1+
"
PaO2*2,+ ,ar
u ajutorul relatiei =".11.> se determina presiunea de fisurare a formatiunilor de
su, siul coloanei intermediare, cu o siguranta echivalenta de 1++ Kg:m
3
1
p
fis
O =172+E1++>R9,*1R1))+O 29),4R1+
"
PaO29),4 ,ar
#aca se considera coloana intermediara plina cu ga(e, patrunse in sonda de la
23++m, densitatea lor medie este de apro/imativ b
g2
O2++ Kg:m
3
. %stfel, din
relatia =".12> se calculea(a presiunea acestor ga(elor la siul coloanei
intermediare1
p
a
O 2*2,+R1+
"
!2++ R9,*1R=23++!1))+>O 2)9,4R1+
"
PaO2)9,4 ,ar
#eoarece p
a
c p
fis
, in cele ce urmea(a se va folosi presiunea cu valoarea cea mai mica,
adica p
a
.
.n e/teriorul coloanei se considera apa mineralali(ata cu densitatea bO1+"+
Kg:m
3
.
#iferenta de presiune interioara la siul coloanei re(ulta din relatia=".13>1
]p
i,a
O2)9,4R1+
"
!1+"+ R9,*1R1))+O9*,4 R1+
"
PaO9*,4 ,ar
0a suprafata, presiunea din interiorul coloanei se sta,ileste conform relatiei =".14.>1
p
c
O2)9,4R1+
"
!2++ R9,*1R1))+O 23),*R1+
"
PaO23),* ,ar
#aca se limitea(a presiunea ma/ima de la gura sondei la p
ma/
O21+ ,ar, inaltimea
coloanei de noroi in timpul evacuarii unui aflu/ de ga(e se determina din conditia ca la
siu presiunea sa nu depaseasca re(istenta de fisurare a rocilor, cu relatia=".1">1
( )
( )
m 2)+
2++ 12"+
2++
1))+
2++ 12"+ *1 , 9
"
1+ 21+ 4 , 2)9
n
L
onform relatiei =".1).> se determina diferenta de presiune interioara, la ,a(a coloanei

de noroi1
]p
i,n
O23),*R1+
"
E2)+ R9,*1R12"+!1+"+R9,*1R2)+
]p
i,n
O 241,9R1+
"
PaO241,9 ,ar
0a siul coloanei, diferenta de presiune ramane aceeasi, ]p
i,a
O9*,4 ,ar.6pura diferentei
de presiune in acest ca( este repre(entata in figura ".2. Pe aceeasi figura sunt trasate cu
linii intrerupte, presiunile interioare admisi,ile pentru ,urlanele de1 *,94 mm I!""!
73
Fig.5.2. $urele di%erentelor de resiune interioara
entru #al#ulul #oloanei intermediare
"++
1+++
1"++
1))+
1++ 2++ 3++ +
pi,sO9*,4 ,ar
%
d
a
n
c
i
m
e
a
,

m
pcO23),* ,ar
pma/O21+ ,ar
%
d
a
n
c
i
m
e
a
,

m
+ 2++ 1++
1))+
1"++
1+++
"++
pi,sO9*,4 ,ar
3++
#iferenta de presiune interioara F,arG #iferenta de presiune interioara F,arG
4++
2)+
pi,nO241,9 ,ar
217,* ,ar
1+,+3 mm I!""
194,2 ,ar
*,94 mm I!""
349,1 ,ar
11,+" mm
5!*+
22* m
11,+"mm
5!*+
1432 m
1+,+3mm
I!""
p
ia
O194,2 ,arA 1+,+3 mm I!"" ! p
ia
O217,* ,arA 11,+" mm 5!*+ ! 349,1 ,ar. 6ste nevoie
doar de ultimele doua grosimi, profilul necesar este desenat pe aceeasi figura.
%stfel, din relatia =".17.> re(ulta lungimea tronsonului inferior, de 1+,+3 mm I!""1
( )
( )
m 1432 m 9 , 1431
2++ 1+"+ *1 , 9
"
1+ 4 , 9* * , 217
1
l
0ungimea celui de!al doilea tronson, cel de 11,+" mm 5!*+, se determina din relatia
=".1*.>, astfel1
l
2
O1))+ < 1432O22* m
Pentru dimensionarea la turtire, in spatele coloanei se considera noroiul din
momentul tu,arii cu densitatea
n2
O12++ Kg:m
3
. Se calculea(a nivelul de golire
cu relatia =".19.>1
m 37+ m 3)* 23++
12"+
1+"+ 12"+
g
L
#in relatia =".2+.> re(ulta diferenta de presiune e/terioara la adancimea de golire, L

g
, cu
noroi de 12++ Kg:m
3
in spatiul inelar si de 12"+ Kg:m
3
in interiorul coloanei1
74
Fig.5.3. $ura di%erentei de resiune e&terioara
entru #al#ulul #oloanei intermediare
"++
1+++
1"++
1))+
1++ 2++ 3++ +
pe,sO37,2 ,ar
%
d
a
n
c
i
m
e
a
,

m
pcO23),* ,ar
#iferenta de presiune e/terioara F,arG
2"+,2 ,ar
11,+"mm 5!*+
1)*,* ,ar
1+,+3mm I!""
pe,nO43,) ,ar
pe
37+
]p
e,n
O12++R9,*1R37+O43,)R1+
"
PaO43,) ,ar
#iferenta de presiune la siul coloanei intermediare este data de relatia =".21.>1
]p
e,s
O12++R9,*1R1))+!12"+R9,*1=1))+!37+>O37,2R1+
"
PaO37,2 ,ar
@ariatia diferentei de presiune e/terioara este pre(entata in figura ".3. Presiunile
e/terioare admisi,ile ale ,urlanelor de 1+,+3 mm I!"" =1)*,* ,ar>, cat si 11,+" mm
5!*+ =2"+,2 ,ar> sunt mai mari decat diferenta de presiune e/terioara ma/ima 43,) ,ar.
Creutatea tronsonului inferior, de 1+,+3 mm I!"" se calculea(a cu relatia =".22.>,
astfel1
CO1432R"9,)3R9,*1O*3)272 5 *3) K5
@aloarea calculata este mai mica decat forta admisi,ila de tractiune pentru aceste
,urlane, 1322 K5.
-recerea de la compresiune la tractiune provocata de flota,ilitate, se calculea(a
cu relatia =".23.> si are loc la adancimea1
m 14+)
7*"+
12++
1 1))+
+
L
,
_
7"
0a capatul de sus al tronsonului inferior, de 1+,+3 mm I!"", forta de tractiune se
calculea(a cu formula =".24.>1
K5 )*9 5 )**)+"
a/
F
++73** , + 22* *1 , 9 12++
7*"+
12++
1 *1 , 9 "3 , "9 1432
a/
F

,
_
.n pre(enta acestei forte de tractiune, din relatia =".2".> se sta,ileste presiunea e/terioara
admisi,ila a ,urlanelor de 1+,+3 mm I!"", cu B
p+,2
O379 5:mm
2
1
1
1
1
1
]
1
,
_

2
379
2
1+ ** , 73
3
1+ )*9
4
3
1
379
2
1+ ** , 73
3
1+ )*9
2
1
* , 1)*
cor
p
p
cor
O144,2 ,ar
%ceasta presiune admisi,ila corectata este mai mare decat diferenta de presiune la
adancimea l
2
O22* m, adica ]pO12++R9,*1R22*O2),*R1+
"
PaO2),* ,ar
Prin urmare nu este nevoie sa se corecte(e lungimea tronsonului de 1+,+3 mm I!"".
Creutatea totala a celor doua tronsoane se determina conform relatiei =".2).>1
CO1432R"9,"3R9,*1E22*R)4,73R9,*1O9*1+"2 5 9*1 K5
%ceasta valoare este mai mica decat forta admisi,ila de tractiune pentru ,urlanele de
11,+" mm 5!*+, 2+97 K5.
.n conclu(ie, coloana intermediara de 9 ":* in va fi alcatuita din 1432 m ,urlane de
1+,+3 mm I!"" la partea inferioara si 22* m ,urlane de 11,+" mm L!*+ la partea
superioara.
#imensionarea a fost determinata de solicitarea la presiune interioara.
".3.3. Proiectarea profilului coloana de e/ploatare
Pentru sta,ilirea profiluilui coloanei de e/ploatare se cunosc urmatoarele date1
e
O" ; inO139,7 mmA
3
O23++ mA
#ensitatea noroiului cu care s!a forat intervalul 1))+823++ m1
n3
O12"+ Kg:m
3
A
#ensitatea echivalenta corespun(atoare gradientilor de fisurare la siul coloanei de " ;3
este urmatoarea1
ecv,fis3
O1**+ Kg:m
3
.
*imensionarea la presiune interioara
Presiunea ma/ima a fluidelor din porii formatiunilor e/ploatate prin coloana de "
;3 se considera egala cu presiunea coloanei de noroi la adancimea de 23++ m si
se determina cu ajutorul relatiei =".27.>1
P
p
O12"+R9,*1R23++O2*2,+R1+
"
PaO2*2,+ ,ar
7)
Fig.5.4. $ura di%erentei de resiune interioara
entru #al#ulul #oloanei de e&loatare
%
d
a
n
c
i
m
e
a
,

m
+ 2++ 1++
1"++
1+++
"++
pi,sO4",1 ,ar
3++
#iferenta de presiune interioara F,arG
4++
),2+ mm I!""
23",2 ,ar
),2+ mm L!4+
171,2 ,ar
pcO23),9 ,ar
),9* mm I!""
2)",3 ,ar
2+++
23++
7,72 mm I!""
293," ,ar
#aca se considera coloana plina cu ga(e, cu densitatea medie de apro/imativ
g3
O2++ Kg:m
3
, presiunea interioara la suprafata, la capul coloanei, este data de
relatia =".2*.>1
P
c
O2*2,+R1+
"
!2++R9,*1R23++O23),9R1+
"
PaO23),9 ,ar
onsiderand in e/teriorul coloanei de ,urlane apa minerali(ata cu densitatea
a
O1+"+
Kg:m
3
, diferenta de presiune interioara la siu se calculea(a conform relatiei =".29.>1
]p
i,s
O2*2,+R1+
"
!1+"+R9,*1R23++O4",1R1+
"
PaO4",1 ,ar
u tu,ingul fi/at la capatul inferior, intr!un pacKer, si cu un fluid intre tu,ing si coloana
cu densitatea
n2
O12++ Kg:m
3
, la capatul de sus presiunea interioara va fi (ero, daca
tu,ingul este etans, iar la capatul inferior, considerat la siul coloanei, va fi data de
relatia =".3+.>1
( ) ,ar * , 33 Pa
"
1+ * , 33 23++ *1 , 9 1+"+ 12++
_
s , i
p
#aca tu,ingul nu este etans la partea superioara, intre el si coloana se vor acumula ga(e
cu presiunea ma/ima, cand sonda este inchisa, de 23),9 ,ar. #easupra pacKerului,
diferenta de presiune interioara se determina cu relatia =".31.>1
, a r 7 , 2 7 + * , 3 3 9 , 2 3 )
H
s , i
p +
@aloarea calculata este destul de mare. #aca se montea(a la coloana o supapa care sa se
deschida la 2++ ,ar, de e/emplu, atunci deasupra pacKerului diferenta de presiune scade
la1
]pO2++E33,*O233,* ,ar
.n cele ce urmea(a, se considera situatia coloanei pline cu ga(e. 6pura diferentei de
presiune interioara este pre(entata in figura ".4. Sunt desenate cu linii punctate
presiunile interioare admisi,ile ale ,urlanelor de 7,72 mm I!"" cu p
ia
O293," ,arA
),9*mm I!"" cu p
ia
O2)",3 ,arA ),2+ mm I!"" cu p
ia
O23",2 ,ar si ),2+ mm L!4+ cu
p
ia
O171,2 ,ar.
77
Fig.5.5. $ura resiunii e&terioare entru
#al#ulul #oloanei de e&loatare
%
d
a
n
c
i
m
e
a
,

m
+ 2++ 1++
1"++
1+++
"++
pe,sO2*2,+ ,ar
3++
#iferenta de presiune interioara F,arG
4++
2+++
23++
),2+ mm I!""
2+4,* ,ar
),9* mm I!""
2)",2 ,ar
pe
*imensionarea la presiune e;terioara
Pentru dimensionarea la presiune e/terioara, coloana se considera complet goala,
cu noroi de 12"+ Kg:m
3
in spatele ei. Presiunea e/terioara la siu este data de
relatia =".23.>1
P
e,s
O12"+R9,*1R23++O2*2,+R1+
"
PaO2*2,+ ,ar
6pura presiunii e/terioare este pre(entata in figura ".".
Primul tronson de la siul coloanei tre,uie sa re(iste la presiunea e/terioara din
aceasta (ona1 p
e,s
O2*2,+ ,ar.
#intre ,urlanele disponi,ile se vor alege cele de 7,72 mm I!"", cu presiunea e/terioara
admisi,ila p
ea1
O322,4 ,ar.
7*
#in figura ".". se o,serva ca de la o anumita inaltime este posi,ila tu,area unor
,urlane mai su,tiri si mai ieftine, de ),9* mm I!"", cu p
ea2
O2)",2 ,ar, p
ia2
O2)",3
,ar si F
ad2
O""1 K5. onform relatiei =".33> se sta,ileste adancimea de trecere care
constituie adancimea ma/ima de tu,are a ,urlanelor de ),9* mm I!"", din
tronsonul al doilea1
m 21)3
12"+ *1 , 9
"
1+ 2 , 2)"
ad
L
#in relatia =".34.> re(ulta adancimea la care are loc trecerea de la compresiune la
tractiune, provocata de flota,ilitate1
m 1934
7*"+
12"+
1 23++
+
L
,
_
#eoarece L
+
cL
ad2
inseamna ca ,urlanele din primul tronson, de 7,72 mm I!"", nu sunt
solicitate la tractiuneA ele sunt solicitate la compresiune pe lungimea data de relatia
=".3".>1
l
1
O23++!21)3O137 m
79
0a adancimea de 21)3 m, diferenta de presiune interioara se sta,ileste conform
relatiei =".3).>1
]p
i
O23),9R1+
"
!=1+"+!2++>R9,*1R21)3O"),"R1+
"
PaO")," ,ar
@aloarea este mai mica de 2)",3 ,ar, care este presiunea interioara admisi,ila a
,urlanelor de ),9* mm I!"".
Creutatea tronsonului de 7,72 mm I!"", in aer este data de relatia =".37.>1
CO2",3+R9,*1R=23++!21)3>O34++2 5 34 K5
%ceasta valoare este mai mica de ""1 K5!forta admisi,ila de tractiune pentru ,urlanele
de ),9* mm I!"".
%sadar, tronsonul 1 de 7,72 mm I!"" se tu,ea(a pe intervalul 23++821)3 m si are
lungimea1
l
1
O137 m
.nteresea(a, acum, posi,ilitatea de trecere la ,urlane de ),2+ mm I!"", mai ieftine decat
cele de ),9* mm I!"". 6le au1 p
ea3
O2+4,* ,ar, p
ia3
O23",2 ,ar si %
3
O2) cm
2
.
u relatia =".3*.> se determina adancimea de tu,are, posi,ila in ceea ce priveste
solicitarea la presiune e/terioara a ,urlanelor de ),2+ mm I!""1
m 1)7+
*1 , 9 12"+
"
1+ * , 2+4
3 ad
L
0ungimea tronsonului al doilea, de ),9* mm I!"" este data de relatia =".39.>1

l
2
O23++!1)7+!137O493 m
onform relatiei =".4+> se sta,ileste forta de tractiune la adancimea de 1)7+ m1
( ) ++2) , + 1)7+ *1 , 9 12"+
7*"+
12"+
1 493 +7 , 23 137 3+ , 2" *1 , 9
a/
F +
,
_
F
a/
O)91"2 5
Presiunea e/terioara admisi,ila corectata pentru ,urlanele de ),2+ mm I!"", la
adancimea L
ad3
O1)7+ m, este data de relatia =".41.>1
1
1
1
]
1
,
_

2
)
1+ 379
4
1+ 2)
)91"2
4
3
1
)
1+ 379
4
1+ 2)
)91"2
2
1
* , 2+4
cor
p
,ar 2 , 197
cor
p
Se recalculea(a adancimea de tu,are a ,urlanelor de ),2+ mm I!"" cu relatia =".42.>1
m 1)+*
*1 , 9 12"+
"
1+ 2 , 197
rec 3 ad
L
Forta de tractiune la aceasta adancime este1

( ) ++2) , + 1)+* *1 , 9 12"+
7*"+
12"+
1 """ +7 , 23 137 3+ , 2" *1 , 9
rec a/
F +
,
_
*+
Fig.5.6. 'ro%ilul #oloanei de e&loatare
1"9+ m
),2+ mm I!""
"73 m
),9* mm I!""
137 m
7,72 mm I!""
5 *292)
rec a/
F
u aceasta forta se recalculea(a1 p
cor
O19",) ,ar si L
ad3rec
O1"9" m.
#upa inca o iteratie se gaseste1 F
a/rec
O*"*14 5A p
cor
O19",3 ,ar si L
ad3rec
O1"93 m
Se accepta o valoare rotunjita L
ad3
O1"93 m.
0a adancimea de 1"9+ m, diferenta de presiune interioara este data de relatia =".43.>1
]p
i
O23),9 R 1+
"
!=1+"+!2++> R9,*1 R1"9+O1+4,3 ,ar
%ceasta valoare este mai mica de 23",2 ,ar, care este presiunea interioara admisi,ila a
,urlanelor de ),2+ mm I!"".
Creutatea in aer a celor doua tronsoane, primul de 7,72 mm I!"" cu lungimea de
137 m si ala doilea de ),9* mm I!"" cu lungimea de 23++!137!1"9+O"73 m este
data de relatia =".44.>1
CO9,*1=137 R2",3+E"73 R23,+7>O1)3)*2 5 1)4 K5
%ceasta valoare este mai mica de ""1 K5!forta admisi,ila de tractiune pentru ,urlanele
de ),9* mm I!"".
%sadar, tronsonul al doilea de ),9* mm I!"" se tu,ea(a pe intervalul 21)381"9+ m si
are lungimea data de relatia =".4".>1
l
2
O23++!137!1"9+O"73 m
#in relatia =".4).> re(ulta lungimea tronsonului al treilea alcatuit din ,urlane de
),2+ mm I!""1
l
3
O23++!137!"73O1"9+ m
Profilul coloanei de e/ploatare proiectate este ilustrat in figura ".).
u relatia =".47> se determina masa totala a coloanei1
mO137 R2",3+E"73 R23,+7E1"9+ R2+,*3O49*+" Kg
Creutatea coloanei in aer este data de relatia =".4*.>1
CO49*+"R9,*1O4**"*) 5 4** K5
Creutatea coloanei in noroi re(ulta din relatia =".49.>1
*1
K5 411 5 41+7*)
7*"+
12"+
1 4**"*)
_
C
,
_
.n conclu(ie, coloana de e/ploatare de " ; in va fi alcatuita din 137 m ,urlane de 7,72

mm I!"" la partea inferioaraA "73 m ,urlane de ),9* mm I!"" si 1"9+ m ,urlane de ),2+
mm I!"" la partea superioara.
5.". Comparatii si conclu,ii intre profilele coloanelor proiectate
si cele de la sondele de reper
.n ta,elul ".4. sunt pre(entate profilele coloanelor proiectate ale sondei %
&
'oldesti cat
si profilele coloanelor de ,urlane ale sondelor de reper %
1
, %
2
, %
3
'oldesti.
Profilele coloanelor de ,urlane ale sondelor %
&
, %
1
, %
2
si %
3
Sonda
#iametrul e/terior
al coloanei
.ntervalul tu,at
Crosimea de
perete
Cradul
otelului
-ipul im,inarii
! in mm mm ! !
%
&
13 3:* 339,7 +83++ 9,)" I!"" $S
9 ":* 244,"
+822* 11,+" 5!*+ $0
22*81))+ 1+,+3 I!"" $0
" 1:2 139,7
+81"9+ ),2+ I!"" $0
1"9+821)3 ),9* I!"" $0
21)3823++ 7,72 I!"" $0
%
1
14 3"",) +81"+ 11 #
C
4
S
-
9 ":* 244,"
+82++ 12 #
2++81+++ *,9 #
1+++81"++ 11,+" #
1"++821"+ 12 #
%
2
1+ 3:4 273,1 +829) *,*9 I!"" $S
" 1:2 139,7
+837,13 1+,"4 I!"" $0
37,138112*,91 ),9* I!"" $0
112*,918229+,24 7,72 I!"" $0
229+,24823+9 7,72 I!"" $0
%
3
11 3:4 29*," +829+ 9,"2 I!"" $0
) ":* 1)*,3
+84),)" *,94 I!"" $0
4).)"81)**,41 7,32 I!"" $0
1)**,4182131 *,94 I!"" $0
Conclu,ii7
oloanele de ,urlane ale sondei %
&
'oldesti sunt solicitate la tractiune si
compresiune, la presiune interioara si la presiune e/terioara.
Solicitarea principala la introducerea coloanei in sonda o constituie tractiunea
creata de greutatea proprie a ,urlanelor.
*2
Profilul cel mai economic al unei coloane este varia,il de!a lungul ei, avand
grosimi, oteluri si im,inari diferite dupa cum reiese si din ta,elul ".4.
0a sondele %
&
, %
2
si %
3
'oldesti predomina otelurile din clasa de re(istenta I!"".
Pentru sonda %
1
'oldesti s!au folosit ,urlane de tip Cost cu gradul #, fiind
singurele disponi,ile la momentul construirii acesteia.
.m,inarile folosite pentru aceste ,urlane sunt normale, cu mufa separata si filet
triunghiular 2rotund3 scurt sau lung.
C-PI').U. !
PR)I+C'-R+- CI3+N'-RII
C).)-N+.)R 'U(-'+
*3
ercetarile efectuate de!a lungul timpului in legatura cu cimentarea coloanelor unei
sonde de petrol sau ga(e au pus in evidenta atat factorii de natura tehnologica, care pot
conduce la reusita unei cimentari primare, cat si proprietatile materialului liant, de ale
carui caracteristici fi(ico!chimice dar mai ales com,inatii cu alti aditivi, depinde ca
cimentarea sa corespunda celor mai multe cerinte de calitate.
.n practica cimentarii sondelor, liantul mineral cu cea mai larga utili(are este cimentul
Portland. .n santierele din Bomania se intre,uintea(a doua tipuri de astfel de ciment1 S
1
,
in sonde cu adancimi de pana la 1*"+ m, si S
2
!BS, in sonde pana la 24"+82"++ m.
%cest ultim tip, printr!o aditivare corespun(atoare, poate fi folosit si la adancimi mai
mari, el permitand o,tinerea unei mari diversitati de paste de ciment.
4 cimentare se considera reusita atunci cand pasta de ciment inlocuieste complet fluidul
de foraj din spatiul inelar si formea(a, dupa pri(are si intarire, un inel de ciment
uniform, re(istent, impermea,il, cu o ,una aderenta la coloana si la rocile din peretii
sondei.
!.1. 3etodica de proiectare a cimentarii 5"9 !9 :6
Prin cimentari de sonda se intelege o categorie foarte larga de materiale liante, fin
macinate, care pompate su, forma unor suspensii sta,ile in sonde, se intaresc si capata
proprietatile fi(ico!mecanice dorite1 re(istenta mecanica si anticoro(iva, aderenta la
,urlane si roci, impermea,ilitate, re(ilienta.
Suspensiile respective, numite in continuare paste de ciment, tre,uie sa ai,a o densitate
determinata, potrivit conditiilo din sonda, sa ramana pompa,ile si stra,ile o perioada
suficienta de timp, necesara plasarii lor in (ona ce interesea(a. #upa lasarea in repaus,
ele tre,uie sa se intareasca cat mai repede, pentru a putea continua lucrarile in sonda.
#atorita conditiilor foarte diverse de mediu,presiune, temperatura, tehnologie de
cimentare, e/ploatare, dar si din motive economice,s!a ela,orat o mare varietate de
cimentari si paste, de la cele preparate doar cu ciment o,isnuit =portland>, pana la
amestecuri liante fara ciment sau transformarea fluidului de foraj in compo(itie de
consolidare si i(olare.
imentarea repre(inta, de fapt, operatia de plasare a unei paste liante, u(ual preparata
din ciment cu apa, in spatiul inelar al coloanelor de ,urlane. Scopul urmarit prin
cimentare este multiplu1
Prin cimentarea spatiului inelar,,urlanele sunt solidari(ate de peretii gaurii de
sonda.a urmare, coloanele tu,ate sunt capa,ile sa preia sarcinile a/iale create de
greutatea proprie, de greutatea lainerelor si a coloanelor agatate de ele, de
presiunea e/ercitata in prevenitoare sau in capul de eruptie, daca sonda este
inchisa su, presiune, de variatiile de presiune si temperatura. Se mareste, intr!o
oarecare masura, capacitatea portanta a coloanelor la presiune e/terioara sau
*4
interioara. Se evita desuru,area ,urlanelor si se amorti(ea(a socurile cand in
interiorul lor se roteste garnitura de foraj.
Prin etansarea spatiului inelar, ,urlanele sunt protejate in e/terior de actiunea
agresiva a apelor su,terane minerali(ate.
%ceste de(iderate sunt indeplinite in totalitate numai daca noroiul aflat in spatiul inelar
ce urmea(a sa fie cimentat este complet inlocuit si se formea(a un inel de ciment
uniform, re(istent si impermea,il, aderent atat la ,urlane, cat si la rocile din jur.
%ltminteri ,cimentarea este mai mult sau mai putin reusita.
.n sonde se efectuea(a cimentari si in alte scopuri1 com,aterea pierderilor de noroi in
stratele fisurate sau cu poro(itate mare, repararea unei cimentari nereusite sau coloane
sparte, impiedicarea apei si a ga(elor sa patrunda in sonda impreuna cu petrolul,
a,andonarea unei portiuni sau a intregii sonde, formarea unui dop de sprijin
,impermea,ili(area si consolidarea rocilor din jur.
imentarile efectuate imediat dupa introducerea coloanelor de ,urlane, uneori si cele
efectuate in gaura netu,ata pentru a com,ate pierderile de noroi sau manifestarile
eruptive, se numesc cimentari primare. imentarile de remediere, cele pentru retragerea
de la un strat epui(at sau inundat, de i(olare a unui strat cu ga(e sunt considerate
cimentari secundare. %cestea din urma sunt e/ecutate de o,icei in cursul e/ploatarii
sondei.
0a noi, asa cum s!a mentionat, se utili(ea(a in practica doar paste de ciment preparate
cu ciment portland, cu si fara adaosuri minerale, de aceea , vor fi pre(entate cerintele
formulate prafului de ciment portland si comportarea acestuia in timpul formarii pietrei
de ciment, precum si proprietatile impuse in fa(a initiala de preparare pentru pasta de
ciment.
imentul portland este un amestec fin macinat de materilae cu o compo(itie chimico!
mineralogica ,ine sta,ilita. $ateriile prime, respectiv calcarul si argila , sunt concasate,
amestecate, macinate su, 1++ dm si calcinate in cuptoare rotative inclinate, dupa un
anumit regim, pana la temperatura de vitrifiere de 14++81"++
+
. .n acest amestec ,
calcarul este donatorul de o/id de calciu, iar argila cedea(a o/id de siliciu, aluminiu si
fier. Se formea(a astfel o serie de minerale artificiale, rar intilnite in natura care au
activitate chimica ridicata si capacitate lianta in amestec cu apa. Produsul re(ultat in
urma arderii se numeste clincher si dupa racire este remacinat impreuna cu un procent
de 387 D gips, adaugat pentru reglarea pri(arii. Se o,tine astfel praful de ciment
portland .
Se poate conclu(iona ca , proprietatile cimentului portland sun determinate in cea mai
mare parte de mineralele importante care se formea(a in urma clincheri(arii. 7n ciment
,un tre,uie sa contina suma mineralelor silicioase in proportie de 7"8*+ D , iar pe cea
a mineralelor aluminoase de 2+82" D .
*"
%stfel cimentul tip S
1
are o re(istenta redusa la coro(iunea sulfatica, poseda o vite(a
mare de hidratare si pri(are si o re(istenta initiala marita. Se foloseste, datirita acestui
mod de comportare, la cimentarea intervalelor cu temperaturi mici si moderate.
el de!al doilea tip de ciment, S
2
! BS , are o pri(a mai lenta, re(istenta initiala mai
sca(uta, o ,una re(istenta la coro(iunea sulfatica, de aceea poate fi folosit pentru
cimentari de coloane introduse la adancimi mai mari de 2+++ m.
6ste evident ca, cimentul se hidratea(a mai repede atunci cand suprafata specifica a
cimentului portland este mai mare, iar pasta o,tinuta este mai sta,ila.
).1.1. Proprietatile pastei de ciment
#ensitatea
#in simplul amestec apa!ciment re(ulta paste de ciment sta,ile ce densitatea intre
17"+819"+ Kg:m
3
, corespun(atoare unui factor apa!ciment cuprins intre +,"*8+,4+,
considerandu!se densitarea cimentului praf 31++831"+ Kg:m
3
. 0a densitati mai sca(ute,
pastele sunt insta,ile, iar la densitati mai mari devin prea vascoase. %cest someniu poate
fi largit, daca se folosesc diverse adaosuri, in mod practic, densitatea pastelor liante
fiind intre 11++82"++ Kg:m
3
.
Pentru a reali(a o ,una de(locuire a noroiului se recomanda ca pasta sa ai,a densitatea
cu 1++ pana la 3++ Kg:m
3
mai mare decat a noroiului.
Sta,ilitatea
%mestecurile liante dispersate, eterogene, au diferente de densitate intre fa(ele
componente si deci tendinta de separare a acestora1 particulele solide co,oara iar apa se
ridica. %ceasta insta,ilitate este accentuata la amestecurile cu un factor apa!ciment
mare, cand cimentul este macinat grosier sau cand sunt pre(ente particule solide inerte.
Separarea fa(elor depinde de asemenea de hidrofilitatea particulelor solide, de pre(enta
in amestec a unor adaosuri care im,unatateste sta,ilitatea sau o pot inrautati.
apacitatea de filtrare
Pierderea unei cantitati de apa li,era din pasta de ciment, printr!un perete permea,il, ca
urmare a diferentei de presiune, se numeste filtrare.
@ite(a de filtrare creste cu permea,ilitatea mediului filtrant, cu diferenta de presiune, cu
factorul apa!solide si, in prima fa(a de hidratare, si cu temperatura. Pe masura ce
hidratarea cimentului avansea(a si apar hidroprodusii de reactie, vite(a de filtrare se
reduce.
.n pre(enta turtei de colmatare a noroiului, vite(a de filtrare a pastei este relativ redusa,
fiind limitata de permea,ilitatea si grosimea acesteia.
Proprietatile reologice
*)
%mestecurile apa!ciment si cele cu adaosuri de ,arita, nisip, cenusa se comporta, din
punct de vedere reologic, cel putin in fa(a initiala a prepararii, dupa modelul 'ingham.
Pastele tratate cu reactivi chimici sau polimeri se inscriu in modelul 4stTald!de \aele.
@alorile parametrilor reologici depind de compo(itia chimico!mineralogica, finetea de
macinare si chiar timpul de depo(itare a cimentului, de temperatura si presiune, natura
si concentratia reactivilor si altor adaosuri, durata si gradul de agitare, modul de
preparare.
aracteristica pastelor liante o constituie modificarea proprietatilor reologice in timp, ca
re(ultat al reactiilor fi(ico!chimice ce se petrec in sistem.
.n conclu(ie, pana la inceputul pri(arii, valorile parametrilor reologici cresc usor, dupa
care cresterea este rapida si amestecul devine nepompa,il.
-impul de pompa,ilitate
-impul de pompa,ilitate este determinat de vite(a de hidratare a mineralelor din ciment,
scade cu finetea de macinare si creste cu marirea factorului apa!ciment. @ariatiile de
presiune sau intreruperea agitarii, mai ales spre sfarsitul perioadei de testare, pot reduce
timpul de pompa,ilitate.
Beglarea timpului de pompa,ilitate se face cu ajutorul acceleratorilor sau intar(ierilor
de pri(a.
-impii de pri(are
#eterminarea timpilor de pri(are se face in conditii statice si la o temperatura de
)+
+
e2
+
. Prima perioada, in care pasta se comporta ca un fluid ti/otrop, valoarea tariei
de gel nu se modifica simtitor. .n a doua perioada, cand pasta isi pierde fluiditatea si
incepe sa se comporte ca un corp solid, re(istenta de gel creste foarte mult.
Prima perioada, pana la aparitia primelor structuri de cristali(are, care nu se mai pot
distruge, se defineste in mod conventional timp de inceput de pri(a, iar a adoua
perioada, cand intreaga pro,a se transforma in piatra de ciment, se numeste timp de
sfarsit de pri(a.
).1.2. Proprietatile pietrei de ciment
Be(istenta mecanica
#upa plasarea pastei de ciment in spatiul inelar, are loc transformarea acesteia in piatra
de ciment, pri(area avand loc in conditiile unei compresiuni tria/iale, la temperatura si
presiunea din sonda. #upa 12824 ore, re(istenta pietrei ajunge la valori satisfacatoare
pentru majoritatea solicitarilor la care va fi supusa.
#eoarece sploicitarile din sonda nu reclama valori prea mari ale re(istentei mecanice, s!
au folosit de multe ori, cu re(ultate ,une, cimentari cu adaosuri ieftine si usoare, dar nu
in (ona siului sau a perforaturilor.
*7
Be(istenta mecanica a pietrei de ciment depinde in mare masura de compo(itia chimico!
mineralogica a cimentului, de natura si concentratia adaosurilor si a reactivilor chimici,
de finetea de macinare a cimentului, de presiune, factorul apa!ciment.
Permea,ilitatea
Principalul o,iectiv urmarit prin cimentare este etansarea spatiului inelar cimentatA acest
lucru este posi,il, numai daca permea,ilitatea pietrei de ciment este foarte mica,
eventual nula.
Permea,ilitatea pietrei creste cu factorul apa!ciment, dar se reduce in timp, cel putin in
prima perioada si la temperaturi moderate. Pana la 7+8*+
+
, permea,ilitatea scade,
dar, la temperaturi mai mari valorile ei cresc semnificativ.
onstanta volumului pietrei de ciment
@olumul aparent al pietrei de ciment nu ramane constant. #aca se produce o micsorare
de volum e/ista riscul sla,irii aderentei pietrei de ciment la teren si coloana sau aparitiei
de fisuri in masa pietrei, i(olarea spatiului inelar fiind compromisa. #aca se produce o
marire de volum, care insa, nu are loc cu aparitia de fisurare in masa pietrei de ciment,
etansarea se poate im,unatati.
#in punct de vedere al volumului pietrei de ciment, se poate conclu(iona ca, mentinerea
constanta sau o usoara marire de volum este o cerinta tehnica necesara pentru piatra de
ciment si reusita cimentarii.
Be(istenta la coro(iune
#aca la inceput, cei mai multi dintre agentii agresivi accelerea(a intarirea, maresc
re(istenta mecanica si chiar micsorea(a permea,ilitatea, in timp, au loc procese
comple/e de di(olvare si spalare a constituentilor liantiA permea,ilitatea pietrei creste,
iar re(istenta mecanica scade treptat, ajungandu!se chiar la distrugerea completa a
pietrei de ciment.
@ite(a cu care se produce coro(iunea pietrei de ciment depinde de tipul cimentului,
gradul de intarire din momentul contactului cu agentii agresivi, natura, concentratia si
simultaneitatea in actiune a acestora, temperatura, presiune, pL, permea,ilitatea si
grosimea inelului de ciment si starea de solicitare mecanica.
%derenta la roca si coloana de ,urlane
.n timpul pri(arii si intaririi pastei de ciment se formea(a legaturi intercristaline intre
ciment!roca si ciment!metal. #aca aceasta aderenta nu este etansa, prin inerspatiile
respective pot circula fluide sau ga(e. %ceasta aderenta se poate evalua prin doua
metode1 mecanic si hidraulic.
%derenta mecanica se corelea(a cu re(istenta pietrei de ciment, este influentata de
aceeasi factori, dar depinde si de starea de rugo(itate a suprafetelor in contact, pre(enta
mufelor, marimea sarcinilor normale pe suprafete.
**
%derenta hidraulica, masurata cu apa sau a(ot, nu se corelea(a cu re(istenta pietrei, dar
depinde in mare masura de natura suprafetelor.
).1.3. alculul cimentarii
4rice operatie de cimentare presupune sta,ilirea, adeseori prin proiectul sondei, a
parametrilor acesteia1 intervalul si metoda de cimentare, compo(itia si proprietatile
pastei, cantitatile de ciment, reactivi si adaosuri, volumul de apa pentru preparare,
volumul si natura fluidului separator, volumul noroiului de refulare, regimul de
pompare si durata operatiei, tipul si numarul agregatelor de cimentare, caracteristicile
echipamentelor au/iliare necesare.
%cesti parametri depind de1 genul operatiei, tipul coloanei de ,urlane, tehnologia,
materialele si mijloacele disponi,ile, constructia sondei, natura si proprietatile fluidului
din sonda, temperatura, litologie, natura si presiunea fluidelor din porii rocilor i(olate,
presiunea de fisurare a formatiunilor.
Frecvent, se folosesc doua tipuri de pasta1 prima transa cu densitatea mai redusa pe
seama unor adaosuri usoare, iar a doua transa care i(olea(a (ona siului si eventualele
strate productive, din ciment curat.
.n cele ce urmea(a ne re(umam la cimentarea coloanelor de ,urlane in sonde verticale si
cu un singur tip de pasta.
.ntervalele cimentate, natura si densitatea pastelor preconi(ate chiar si metoda de
cimentare sunt preconi(ate in programul de constructie a sondei, dar, uneori, ele tre,uie
adaptate la mijloacele disponi,ile si conditiile geologo!tehnice concrete.
-ipul cimentului, natura si concentratia aditivilor se sta,ilesc in conformitate cu
temperatura din sonda, litologia rocilor, pre(enta apelor coro(ive si densitatea necesara.
Pentru o ,una de(locuire a noroiului din spatiul inelar se recomanda ca densitatea
minima a pastei sa fie1
p,min
f
n
E=1++83++> Kg:m
3
=).1.>
in care1
n
repre(inta densitatea noroiului
5eglijand caderile de presiune din spatiul inelar, densitatea ma/ima a pastei va fi1
( )
( )
2++
L
c
L
s
L g
c
L L g
n s
L
fis
ma/ , p

+

=).2.>
in care1 g
fis
repre(inta gradientul presiunii de fisurare minimA
L
S
< adancimea stratuluiA
L < adancimea de tu,areA
L
c
< inaltimea de cimentareA
g < acceleratia gravitationala
@olumul de pasta se determina cu urmatoarea relatie1
*9
h
2
d
4
c
L
2
#
2
g
#
4
@p

,
_
=).3.>
in care1 #
g
repre(inta diametrul mediu al gaurii de sondaA
# < diametrul e/terior al coloaneiA
d < diametrul interior al ,urlanelor de su, inelul de retinereA
h < inaltimea inelului de retinere a adopurilor fata de siul coloanei
Prin definitie, coeficientul de cavernometrie ?
1
O
2
s
# :
2
g
#
, unde #
S
este diametrul sapei.
oeficientul ?
1
varia(a in limite foarte largi, in functie de sta,ilitatea rocilor din peretii
sondei1 1,182,". .n (ona deja tu,ata, in locul lui #
g
, se ia diametrul interior al coloanei
respective.
#aca diametrul coloanei si cel al sondei nu sunt constante, volumul pastei se calculea(a
prin insumare pe portiuni.
antitatile de materiale. #upa ce s!a sta,ilit si testat in la,orator reteta de pasta,
se determina cantitatile de ciment, adaosuri, reactivi si apa necesare prepararii
unui volum unitar de pasta.
antitatea unitara de ciment pentru simplul amestec apa!ciment va fi1
a c
a p
c c
^

=).4.>
in care1
c
repre(inta densitatea cimentului prafA
c
O31++832++ Kg:m
3
A

a
< densitatea apeiA
a
O1+++ Kg:m
3
A

p
< densitatea pastei de ciment
@olumul unitar de apa este1
a c
p c
a
v

=).".>
Factorul apa!ciment va fi1
c
^
a a
v
m

=).).>
antitatea totala de ciment praf este data de relatia1
m
c
OK
2
R@
p
R^
c
=).7.>
@olumul total de apa va fi1
@
a
O K
2
R@
p
Rv
a
=).*.>
in care1 K
2
repre(inta coeficientul ce ia in considerare eventualele pierderi de pasta in
strate, pierderile de ciment si chiar de pasta de preparareA K
2
O1,++81,1+.
@olumul noroiului de refulare este dat de relatia1
@
nr
OK
3
R%
i
R=L!h> =).9.>
9+
in care1 K
3
repre(inta un coeficient ce tine seama de compresi,ilitatea noroiului datorita
aerariiA K
3
O1,+181,1+
%
i
< aria sectiunii transversale in interiorul coloaneiA
( )
2
m
t 2 #
4
i
%
=).1+.>
unde1 t
m
repre(inta grosimea medie de perete a coloanei1
n
1 i
i
l
n
1 i
i
l
i
t
m
t
=).11.>
5umarul de autocontainere este dat de relatia1
ac
m
c
m
ac
5
=).12.>
in care1 m
ac
repre(inta capacitatea unui autocontainer
5umarul de agregate de cimentare este1
1
2
ac
5
ag
5 + =).13.>
@olumul interior al coloanei va fi1
@
i,col
O%
i
RL =).14.>
#e,itul real al agregatului este dat de relatia1
W
ag,real
O
v
RW
ag
=).1".>
in care1
v
repre(inta randamentul volumic al agregatului
.n acest ca( de,itul de pompare al pastei va fi1
W
p
O2RW
ag,real
=).1).>
#aca pasta este asimilata cu un fluid ,inghamian se calculea(a numarul Ledstrom
in spatiul inelar, cu relatia1
( )
2
p , pl
p
2
#
g
#
p , o
e
L
=).17.>
in care1
o,p
repre(inta tensiunea dinamica de forfecare a pasteiA

pl,p
< vasco(itatea plastica a pastei
@ite(a medie critica, la care curgerea devine tur,ulenta, este1
( )
p
#
g
B
cr e
B
p , pl
cr
v

=).1*.>
91
in care1 B
ecr
repre(inta numarul BeYnolds de tran(itie de la curgerea laminara la cea
tur,ulenta
#e,itul critic de noroi se determina astfel1
W
n
OW
cr
O%
en
Rv
cr
=).19.>
in care1 %
en
repre(inta aria sectiunii transversale in spatiul inelar netu,at si este data de
relatia1
,
_
2
#
2
g
#
4
en
%
=).2+.>
aderile de presiune pe lungimea l sunt calculate cu formula #arcY!\eiss,ach, astfel1

ech
d
l
2
2
v
p
=).21.>
in care1 d
ech
repre(inta diametrul echivalentA d
ech
O#
e,med
!#A
! coeficient de re(istenta hidraulicaA O =B
e
, '
i
>
cu1
pl
ech
d v
e
B
si
pl
v
ech
d
+
i
'

@ite(a de curgere in interiorul coloanei este1

pentru pasta1
i
%
p
W
p , i
v
=).22.>
pentru fluidul de refulare1
i
%
nr
W
nr , i
v
=).23.>
@ite(a de curgere in e/teriorul coloanei este1
pentru pasta1
med , e
%
p
W
p , e
v
=).24.>
med , e
%
nr
W
nr , e
v
=).2".>
#eoarece se neglijea(a caderile de presiune locale, pentru spatiul inelar se admite un
diametru mediu, iar aria se calculea(a ca o medie ponderata a ariilor pe intervalul tu,at
si pe cel netu,at astfel1
( )
L
i
L
in , i
#
i
L L
g
#
med , e
#
+
=).2).>
unde1 L
i
repre(inta adancimea de tu,are a coloanei intermediareA
#
i,in
< diametrul interior al coloanei intermediareA
92
si
( )
L
i
L
et
%
i
L L
en
%
med , e
%
+
=).27.>
in care1 %
et
repre(inta aria sectiunii transversale in spatiul inelar tu,at si are relatia1
,
_
2
#
2
in , i
#
4
et
%
=).2*.>
Pentru calculul caderilor de presiune in manifoldul de refulare se foloseste relatia
urmatoare, considerand doua conducte colectoare pana la capul de cimentare1
2
2
W
1+ 7 , +
m
p
,
_
+ =).29.>
#urata operatiei de cimentare se sta,ileste cu relatia1
min 1"
nr
W
nr
@
p
W
p
@
c
- + +
=).3+.>
.n care cele 1" min adaugate sunt necesare pentru spalarea liniilor, schim,area
legaturilor, lansarea celui de!al doilea dop, operatii e/ecutate inainte de a pompa noroiul
de refulare.
-impul de pompa,ilitate al pastei va fi1
-
p,min
O1,"R-
c
=).31.>
-
p,ma/
O1,"R-
p,min
!.2. -nali,a re,ultatelor cimentarilor de la sondele de reper
).2.1. %nali(a re(ultatelor cimentarilor la sonda %
1
'oldesti
.n ta,elul ).1. sunt pre(entate rapoartele de cimentare ale coloanelor de la sonda %
1
'oldesti.
Baportul de cimentare al sondei %
1
'oldesti -a,elul ).1.
93
#iametrul e/terior al
coloanei
in 14 9 ":* )":*
mm 3"",) 244," 1)*,3
.naltimea de cimentare
m cimentata la (i
cimentata pana la 2++m
deasupra limitei P:$
liner cimentat pe
toata lungimea
Felul cimentului ! special de sonda special de sonda special de sonda
Creutatea specifica a
laptelui de ciment
Kg:m
3
17"+ 17"+ 173+
.nstalatia cu care s!a
facut cimentarea
! pompele sondei pompele sondei pompele sondei
$etoda de cimentare
! cu un dop cu un dop
cu un dop de
lemn
.naltimea nivelului
laptelui de ciment in
coloana
m 1+ ! !
Presiunea de circulatie
a noroiului inainte de
cimentare
,ar )+ 2+ 4+
#urata pomparii
cimentului
min 3+ 3+ 3+
#urata pentru
introducerea dopului al
doilea
min * ! !
#urata pomparii
noroiului
min "3 4+ )+
#urata cimentarii min 91 7+ 1++
Presiunea finala ,ar 1++ 2" "+
.naltimea teoretica la
care s!a intentionat a se
ridica cimentul in
spatele coloanei
m 1"++
2++ m deasupra limitei
P:$
!
antitatea de ciment Kg 13"++ 1"+++ 13"++
onclu(ii
!
nu a iesit ciment
la suprafata
a iesit ciment la
suprafata
nu a iesit ciment
la suprafata
2
'oldesti
.n ta,elul ).2. sunt pre(entate re(ultatele cimentarii coloanelor la sonda %
2
'oldesti.
antitatea de ciment folosita la sonda %
2
#iametrul
e/terior al
coloanei
5ivelul de ciment
antitatea de ciment folosita
de la pana la
in mm m m tone
1+ 3:4 273,1 29) + imentat coloana cu "4 tone amestec ciment S
2
EcenusaE
94
2+ tone ciment S
2
la siu
" 1:2 139,7 23+9 +
imentat coloana cu 29,2 tone ciment Fieni
Creutatea specifica a cimentului h
cim
O1,7" Kgf:dm
3
3
'oldesti
.n ta,elul ).3. sunt pre(entate cantitatile de ciment folosite la sonda %
3
'oldesti.
antitatea de ciment necesara la sonda %
3
#iametrul
e/terior al
coloanei
5ivelul de ciment
antitatea de ciment folosita
in mm m tone
11 3:4 29*," cimentata pana la (i imentat coloana cu 17,9 tone ciment S
1

) ":* 1)*,3
cimentata pana la
2++ m
imentat coloana cu 4*," tone ciment din care1 2* tone
amestecE2+,"7 tone ciment S
2
!.3. Proiectarea cimentarii coloanelor la sonda -
4
(oldesti
4peratia de cimentare se va e/ecuta separat, pe fiecare coloana in parte si se vor
determina urmatoarele1 intervalul de cimentare, compo(itia si proprietatile pastei,
cantitatile de ciment, reactivi si adaosuri, volumul de apa pentru preparare, regimul de
pompare si durata operatiei, tipul si numarul agregatelor de cimentare.
).3.1. imentarea coloanei de suprafata
Pentru calculul cimentarii coloanei de suprafata se cunosc urmatoarele date1
#iametrul e/terior al coloanei1 #O13 3:* inO339,7 mmA
#iametrul interior al coloanei1 dO31),) mmA
%dancimea de tu,are1 LO3++ mA
#iametrul sapei1 #
s
O444," mmA
.naltimea de cimentare1 L
c
O3++ mA
%dancimea de montare a niplului de la siu1 hO2+ mA
#ensitatea noroiului1
n
O11"+ Kg:m
3
A
#ensitatea cimentului1
c
O31"+ Kg:m
3
A
oeficientul de cavernometrie1 K
1
O1,2+A
oeficientul de pierderi1 K
2
O1,+"A
oeficientul de compresi,ilitate al noroiului1 K
3
O1,+3A
#ensitatea pastei de ciment1
p
O1*++ Kg:m
3
-ipul pastei1 ciment curat
@olumul de pasta de ciment se determina conform relatiei =).3.> astfel1
9"
3
m 3"
3
m 27 , 3+ 2+
2
31)) , +
4
3++
2
3397 , +
2
4*7 , +
4
p
@

,
_
in care1
m 4*7 , + 444" , + 2+ , 1
g
#
antitatea unitara de ciment pe m
3
de pasta se determina cu relatia =).4.>1
pasta
3
m : Kg +9 , 1172
1+++ 31"+
1+++ 1*++
31"+
c
^

#in relatia =).".> re(ulta volumul unitar de apa1
pasta
3
m : apa
3
m )297 , +
1+++ 31"+
1*++ 31"+
a
v
Factorul apa!ciment este dat de relatia =).).>1

"3"7 , +
+9 , 1172
1+++ )279 , +
m
onform relatiei =).7.> se sta,ileste cantitatea totala de ciment praf1

tone 44 Kg 3 , 43+74 +9 , 1172 3" +" , 1
c
m
@olumul de apa este dat de relatia =).*.>1
3
m 2"
3
m +* , 23 )279 , + 3" +" , 1
a
@
@olumul noroiului de refulare re(ulta din formula =).9.>1
@
nr
O1,+3R+,+*+)2R=3++!2+>O23,2" m
3
in care aria sectiunii transversale in interiorul coloanei s!a calculat cu formula =).1+.>
astfel1
( )
2
m +*+)2 , +
2
++9)" , + 2 3397 , +
4
i
%
5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg este dat de relatia

=).12.>1
nere autocontai " 3 , 4
1++++
43+74
ac
5
#in relatia =).13.> re(ulta numarul de agregate de cimentare1
agregate 4 " , 3 1
2
"
ag
5 +
).3.2. imentarea coloanei intermediare
Pentru calculul cimentarii coloanei intermediare se cunosc urmatoarele date1
#iametrul e/terior al coloanei1 #O9 ":* inO244," mmA
#iametrul interior al coloanei1 dO21),* mmA
9)
%dancimea de tu,are1 LO1))+ mA
#iametrul sapei1 #
s
O311,2 mmA
c
O1))+ mA
n
O12++ Kg:m
3
A
c
O31"+ Kg:m
3
A
p
O1*"+ Kg:m
3
A
1
O1,2+A
2
O1,+"A
3
O1,+3A
p
O1*++ Kg:m
3
-ipul pastei1 ciment curat
@olumul de pasta de ciment se determina conform relatiei =).3.> astfel1
3
m 7"
3
m 4+ , 74 2+
2
21)* , +
4
1))+
2
244" , +
2
341 , +
4
p
@

,
_
in care1
m 341 , + 3112 , + 2+ , 1
g
#
u relatia =).4.> se determina cantitatea unitara de ciment1
pasta
3
m : Kg 3" , 124"
1+++ 31"+
1+++ 1*"+
31"+
c
^

@olumul unitar de apa re(ulta din relatia =).".>1
pasta
3
m : apa
3
m )+4) , +
1+++ 31"+
1*"+ 31"+
a
v
onform relatiei =).).> se calculea(a factorul apa!ciment1

4*"" , +
3" , 124"
1+++ )+4) , +
m
antitatea totala de ciment praf este data de relatia =).7.>1

tone 1++ Kg 9*+71 3" , 124" 7" +" , 1
c
m
onform relatiei =).*.> volumul total de apa va fi1
3
m "+
3
m )1 , 47 )+4) , + 7" +" , 1
a
@
@olumul noroiului de refulare este dat de relatia =).9.>1
@
nr
O1,+3R+,+394)R=1))+!2+>O)),)) m
3
in care aria sectiunii transversale in interiorul coloanei se determina cu relatia =).1+.>1
( )
2
m +394) , +
2
+1+17 , + 2 244" , +
4
i
%
si grosimea medie de perete cu relatia =).11.>1

97
mm 17 , 1+ m +1+17 , +
22* 1432
22*
3
1+ +" , 11 1432
3
1+ +3 , 1+
m
t
+
5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg se sta,ileste

conform relatiei =).12.> astfel1
nere autocontai 1+ * , 9
1++++
9*+71
ac
5
5umarul de agregate este dat de relatia =).13.>1
agregate ) 1
2
1+
ag
5 +
).3.3. imentarea coloanei de e/ploatare
Pentru calculul cimentarii coloanei de e/ploatare se cunosc urmatoarele date1
#iametrul e/terior al coloanei1 #O" 1:2 inO139,7 mmA
#iametrul interior al coloanei1 dO12"," mmA
%dancimea de tu,are1 LO23++ mA
#iametrul sapei1 #
s
O212,7 mmA
c
O23++!1))+E2++O*4+ mA
n
O12"+ Kg:m
3
A
c
O31"+ Kg:m
3
A
1
O1,2+A
2
O1,+"A
3
O1,+3A
Cradientul de fisurare minim1 g
fis
O1,)" ,ar:1+ mA
%dancimea stratului1 L
S
O21++ m
#ensitatea minima a pastei, potrivit relatiei =).1.> este1
p,min
O12"+E2++O14"+ Kg:m
3
#ensitatea ma/ima a pastei se determina cu relatia =).2.>, neglijand caderile de
presiune din spatiul inelar1
( )
( )
2++
23++ *4+ 21++ *1 , 9
*4+ 23++ *1 , 9 12"+ 21++
"
1+ 1)" , +
ma/ , p

+

3
m : Kg 247+ 4 , 24)7
ma/ , p

Prin urmare,

p
F14"+A 247+G Kg:m
3
. Se va folosi o pasta normala preparata din apa
si ciment S
2
, cu densitatea
p
O1*++ Kg:m
3
. @asco(itatea plastica a pastei va fi1
9*
pl,p
O4)PO4)R1+
!3
5Rs:m
2
si tensiunea dinamica de forfecare
+,p
O14 5:m
2
A iar pentru
fluidul de foraj vom avea1
pl,p
O1"PO1"R1+
!3
5Rs:m
2
si
+,n
O7 5:m
2
@olumul de pasta de ciment este dat de relatia =).3.>1
3
m 23
3
m 9* , 22 2+
2
12"" , +
4
*4+
2
1397 , +
2
233 , +
4
p
@

,
_
in care1
m 233 , + 2127 , + 2+ , 1
g
#
#in relatia =).4.> se determina cantitatea unitara de ciment1
pasta
3
m : Kg +9 , 1172
1+++ 31"+
1+++ 1*++
31"+
c
^

@olumul de apa este dat de relatia =).".>1
pasta
3
m : apa
3
m )279 , +
1+++ 31"+
1*++ 31"+
a
v
onform relatiei =).).> se sta,ileste factorul apa!ciment1

"337 , +
+9 , 1172
1+++ )279 , +
m
antitatea totala de ciment praf re(ulta din relatia =).7.>1

tone 29 Kg 2*3+) +9 , 1172 32 +" , 1
c
m
@olumul total de apa este dat de relatia =).*.>1
3
m 1)
3
m 1) , 1" )279 , + 23 +" , 1
a
@
@olumul noroiului de refulare se sta,ileste conform relatiei =).9.> astfel1
@
nr
O1,+3R+,+12)1R=23++!2+>O37,*1 m
3
in care aria sectiunii transversale in interiorul coloanei este data de relatia =).1+.>, iar
grosimea medie de perete de =).11.>1
( )
2
m +12)1 , +
2
++)4*" , + 2 1397 , +
4
i
%
m ++)4*" , +
1"9+ "73 137
1"9+
3
1+ 2+ , ) "73
3
1+ 9* , ) 137
3
1+ 72 , 7
m
t
+ +
5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg este dat de relatia

=).12.>1
nere autocontai 3 * , 2
1++++
2*3+)
ac
5
u ajutorul relatiei =).13.> se sta,ileste numarul de agregate de cimentare %F!
7++ echipate cu plungere de 1++ mm si cu un randament volumic de *+D. .n
99
ta,elul ).4. sunt pre(entate performantele agregatului %F!7++ la vite(ele a!)!a
si a!7!a
agregate 3 " , 2 1
2
3
ag
5 +
Performantele agregatului %F!7++ la vite(ele a!)!a si a!7!a -a,elul ).4.
@ite(a #e,itul agregatului #e,itul real al agregatului Presiunea agregatului
! l:min l:min ,ar
@. """ 444 1)+
@.. 7"3 )+2,4 12+
@olumul interior al coloanei este dat de relatia =).14.>1
3
m 29 23++ +12)1 , +
col , i
@
#e,itul de pompare al noroiului se poate sta,ili astfel incat miscarea pastei de
ciment in spatiul inelar sa fie tur,ulenta. #in relatia =).1".> se determina de,itul
real al agregatului1
s : l 1+ s : l +4 , 1+
)+
7"3
* , +
real , ag
W
%stfel, de,itul de pompare al pastei este dat de relatia =).1).>1
s : l 2+ 1+ 2
p
W
.n acest ca(, numarul Ledstrom pentru miscarea pastei in spatiul inelar netu,at se
calculea(a cu relatia1
( )
1+3))9
2
3
1+ 4)
1*++
2
1397 , + 233 , + 14
e
L
,
_
#in F)G in functie de numarul Ledstrom se citeste numarul BeYnolds de tran(itie de la

curgerea laminara la cea tur,ulenta1
Be
crt
O71++
@ite(a critica se determina din relatia =).1*.> astfel1
( )
s : m 94" , 1
1*++ 1397 , + 233 , +
71++
3
1+ 4)
crt
v

#e,itul de noroi va fi dat de relatia =).19.>1

s : l 12 , "3 s :
3
m +"312 , + 94" , 1 +2731 , +
n
W
in care aria sectiunii transversale in spatiul inelar netu,at este data de relatia =).2+.>1
2
m +2731 , +
2
1397 , +
2
233 , +
4
en
%

,
_
#eoarece de,itul de noroi este mult prea mare, pentru asigurarea unui regim
corespun(ator se limitea(a vite(a critica la v
cr
O1 m:s si re(ulta astfel de,itul de noroi1
1++
s : l 3+ s : l 31 , 27 1 +2731 , +
n
W
Se admite in continuare ca pasta de ciment cu volumul @
p
O23 m
3
se pompea(a cu un
de,it W
p
O2+ l:s =un singur agregat>A iar noroiul de refulare cu volumul @
nr
O37,*1 m
3
se
pompea(a cu un de,it W
nr
O3+ l:s =doua agregate>.
@ite(a de curgere in interiorul coloanei1
pentru pasta se determina cu relatia =).22.>1
s : m "*) , 1
+12)1 , +
3
1+ 2+
p , i
v
pentru fluidul de refulare se determina cu relatia =).23.>1

s : m 379 , 2
+12)1 , +
3
1+ 3+
nr , i
v
@ite(a de curgere in e/teriorul coloanei1

pentru pasta se determina cu relatia =).24.>1
s : m *)9 , +
+23 , +
3
1+ 2+
p , e
v
pentru fluidul de refulare se determina cu relatia =).2".>1

s : m 3+4 , 1
+23 , +
3
1+ 3+
nr , e
v
#iametrul mediu este dat de relatia =).2).>1

( )
m 221 , +
23++
1))+ 21)* , + 1))+ 23++ 233 , +
med , e
#
+
#in relatia =).27.> se determina aria calculata ca o medie ponderata a ariilor pe

intervalul tu,at si pe cel netu,at1
( )
2
m +23 , +
23++
1))+ +21"9 , + 1))+ 23++ +2731 , +
med , e
%
+
in care aria sectiunii transversale in spatiul inelar tu,at s!a calculat cu relatia =).2*.>
astfel1
2
m +21"9 , +
2
1397 , +
2
21)* , +
4
et
%

,
_
aderile de presiune in manifoldul de refulare se determina folosind relatia

=).29.> astfel1
pentru pasta1
,ar " , 2
2
2
3
1+ 2+
1*++ 1+ 7 , +
p , m
p
,
_
1+1
,ar 7" , 4
2
2
3
1+ 3+
1*++ 1+ 7 , +
p , m
p
,
_

,ar 9" , 1
2
2
3
1+ 2+
12"+ 1+ 7 , +
n , m
p
,
_
,ar "1 , 3
2
2
3
1+ 3+
12"+ 1+ 7 , +
n , m
p
,
_
.n continuare se calculea(a B
e
, '
i
, si pentru noroiul de refulare si pentru pasta
de ciment, iar valorile o,tinute se vor trece in ta,elul ).".
#iametrul echivalent pentru curgerea fluidelor prin conducte este1 d
ech
O#
i
O+,12"" m
#iametrul echivalent pentru curgerea fluidelor prin spatiul inelar este1
d
ech
O#
e,med
< #O221 < 139,7O*1,3 mmO+,+*13 m
aracteristicile reologice ale fluidului de foraj si ale pastei de ciment -a,elul ).".
#e,itul l:s 2+ 3+
Spatiul ! interior e/terior interior e/terior
@ite(a m:s 1,"*) +,*)9 2,379 1,3+4
Fluid de foraj
B
e
1)"*7 "**7 24**+ **3"
'
i
3),92 43,)) 24,)2 29,+9
regim tur,ulent laminar tur,ulent tur,ulent
+,+24 +,+9" +,+2" +,+47
p
m
1,9" 3,"1
Pasta de
ciment
B
e
77*9 27)" 11)*3 414*
'
i
24,+* 2*,47 1),+) 1*,9*
regim laminar laminar tur,ulent laminar
+,+41 +,1" +,+27 +,+72
p
m
2," 4,7"
.n cele ce urmea(a se vor calcula doar presiunea de pompare, la agregate si la
capul de cimentare si cea din spatiul inelar in dreptul stratului fisura,il, iar
valorile o,tinute sunt pre(entate in ta,elul ).).
Presiunea de pompare, la agregate, la capul de cimentare si cea din dreptul
stratului fisura,il -a,elul ).).
1+2
Fig.6.1. (ariatia debitului) a resiunii de omare
si a resiunii in dretul stratului %isurabil
+ 1+ 2+ 3+ 4+ "+ )+ 7+
1+
2+
3+
#
e
,
i
t
u
l

d
e

p
o
m
p
a
r
e
,

l
:
s
@olumul pompat, m
3
23
2+
Pomparea
pastei
)+,* m
3
Pomparea
noroiului
3+
3
@olumul pompat, m
7+ )+ "+ 4+ 3+ 2+ 1+ +
P
r
e
s
i
u
n
e
a

d
e

p
o
m
p
a
r
e
,
,
a
r
3+
2+
1+
4+
"+
)+
7+
*+
9+
1++
*4,3
22,1
29
23
2,"
3,"13
Pasta ajunge
la siu
3
)+,* m 23
3
@olumul pompat, m
P
r
e
s
i
u
n
e
a

p
e

s
t
r
a
t
,

,
a
r
3++
2++
1++
7+ )+ "+ 4+ 3+ 2+ 1+ +
4++
29
27+,2
271,)
3+9,7 ,ar
$omentul
#
e
,
i
t
u
l
0ungimi de fluide Presiunea
l
n
l
p
h
n
h
p
de
pompare
la capul
coloanei
.n dreptul
stratului
fisura,il
! l:s m m m m ,ar ,ar ,ar
1..ncepe pomparea pastei de
ciment
2+ 23++ + 23++ + 22,1 19,) 27+,2
2.Sfarsitul pomparii pastei de
ciment
2+ 47) 1*24 23++ + 2," + 27+,2
3..ncepe pomparea noroiului de
cimentare
3+ 47) 1*24 23++ + 3,"1 + 271,)
4.Pasta de ciment ajunge la siu 3+ 47) 1*24 23++ + 3,"1 + 271,)
".Sfarsitul operatiei de cimentare 3+ 22*+ 2+ 14)+ *4+ *4,3 *+,* 3+9,7
#urata operatiei de cimentare care incepe odata cu prepararea si pomparea pastei
de ciment este data de relatia =).3+.>1
min 2 , "1 1"
)+
3
1+ 3+
*1 , 37
)+
3
1+ 2+
23
c
- +
-impul de pompa,ilitate al pastei se calculea(a cu relatia =).31.>1

min * , 7) 2 , "1 " , 1
min , p
-
min 2 , 11" * , 7) " , 1
ma/ , p
-
.n figura ).1. este ilustrata variatia de,itului, a presiunii de pompare si a presiunii in
dreptul stratului fisura,il.
1+3
!.". Comparatii si conclu,ii intre cimentarea sondei -
4
(oldesti
si cimentarea sondelor de reper
.n ta,elul ).7. sunt redate cantitatile de ciment necesare si felul cimentului folosit atat la
sonda %
&
'oldesti cat si la sondele %
1
, %
2
, si %
3
'oldesti.
%nali(a cimentarii la sonda %
&
si la sondele de reper %
1
, %
2
, si %
3
Sonda
#iametrul e/terior al
coloanei
5ivelul cimentului Felul cimentului
antitatea de
ciment
! in mm m ! tone
%
&
13 3:* 339,7 cimentata la (i ciment curat 44
9 ":* 244," cimentata la (i ciment curat 1++
" 1:2 139,7 cimentata la 14)+m ciment curat S
2
29
%
1
14 3"",) cimentata la (i special de sonda 13,"
9 ":* 244,"
cimentata pana la 2++m
deasupra limitei P:$
special de sonda 1"
) ":* 1)*,3
liner cimentata pe toata
lungimea
special de sonda 13,"
1+4
%
2
1+ 3:4 273,1 cimentata la (i
ciment
S
2
Ecenusa
)4
" 1:2 139,7 cimentata la (i ciment Fieni 29,2
%
3
113:4 29*," cimentata la (i ciment S
1
17,9
) ":* 1)*,3 cimentata pana la 2++m
ciment S
2
si
amestec
4*,"
onclu(ii1
#upa cum reiese din ta,elul ).7. cantitatile de ciment folosite varia(a de la o
sonda la alta in functie de adancimea sondei, numarul de coloane ce urmea(a a fi
cimentate si inaltimea de cimentare a acestora.
imenturile mai frecvent utili(ate la aceste sonde sunt1 cimentul S
2
si cimentul
special de sonda.
#upa cimentarea unei coloane de ,urlane, lucrarile in sonda se reiau dupa o
pau(a, necesara pri(arii si intaririi pietrei de cimentA se recomanda ca durata
pau(ei de intarire sa fie de trei, patru ori timpul de pompa,ilitate al pastei.
.n perioada de pompare a pastei de ciment, sarcina la carlig creste, cu atat mai
mult cu cat diferenta de densitate pasta!noroi este mai mare si lungimea coloanei
de pasta din interiorul ,urlanelor este mai inalta.
.naintea operatiei de cimentare, se recomanda sa se circule minim 2 volume de
put si coloana in manevra.
Pomparea pastelor in coloana se face continuu, pe masura ce se prepara.
oloanele de ancoraj se cimentea(a, de regula, pe toata inaltimea, dupa cum
reiese si din ta,elul ).7., iar coloanele de e/ploatare se cimentea(a la 2++83++m
deasupra siului coloanei anterior tu,ate.
#upa terminarea cimentarii, se va scurge presiunea finala la (ero si aceasta se va
lasa deschisa pe toata durata pri(arii cimentului.
1+"
Fig. 7.1. Schema dispo(itivelor potentiale si gradiente
#ispo(itive potentiale #ispo(itive gradiente
#irect Beciproc
#irect Beciproc
5
$
%
4
Y
/
' 5
/
Y
4
$
%
'
$
%
'
4
Y
/
5
'
/
Y
4
5
$
%
C-PI').U. 7.
PR)I+C'-R+- 3+')*ICII *+
IN<+S'IG-R+ - G-URII *+ S)N*-
7.1. 3etode de in&estigare a sondelor forate
Carotaul electric standard
arotajul electric standard consata in o,tinerea unei diagrafii compuse dintr!o cur,a de
potential spontan si doua cur,e de re(istivitate cu dispo(itiv potential si cu dispo(itiv
gradient.
Se masoara re(istivitatea aparenta a rocilor cu ajutorul a doua dispo(itive1 dispo(itivul
potential si dispo(itivul gradient =figura 7.1.>.
1+)
#upa natura electro(ilor introdusi in sonda dispo(itivele se clasifica in1
dispo(itive cu alimentare simpla sau directe atunci cand in sonda se introduce un
singur electrod de curent si doi electro(i de masuraA
dispo(itive cu alimentare du,la sau reciproce atunci cand in sonda se introduc doi
electro(i de curent si un singur electrod de masuraA
.n ta,elul 7.1. sunt pre(entate caracteristicile dispo(itivelor utili(ate in carotajul electric
standard.
aracteristicile dispo(itivelor utili(ate in carotajul electric standard -a,elul 7.1.
Sim,olul
dispo(itivului
-ipul
dispo(itivului
0ungimea
dispo(itivului
Ba(a de
investigatie
Scara
re(istivitatii
Scara
adancimilor
4,servatii
%+,3$25
dispo(itiv
potential
direct
0pO%$O+,3m
BipO20pO+,)m
1:1
2,"im:m
12,"im:m
sau
1:2"
)2,"im:m
111+++
Sau
112++
#omeniul
optim de
aplica,ilitate1
in sonde
sapate cu noroi
dulce
in formatiuni
cu re(istivitatea
aparenta a
rocilor mica si
medie
$+,3%2'
dispo(itiv
potential
reciproc
0pO$%O+,3m
5+,3$2%
dispo(itiv
gradient
direct
0gO%4O2,1"m
BigO0gO2,1"m
'+,3%2$
dispo(itiv
gradient
reciproc
0gO$4O2,1"m
P.S. ! ! !
#iagrafica electrica standard se poate o,tine cu ajutorul statiei de carotaj si a troliului cu
ca,lu geofi(ic.
#iagrafia electrica standard este compusa din1
cur,a de potential spontan, ]6
ps
, inregistrata in partea din stanga a diagrafieiA
1+7
cur,ele de re(istivitate,
a
, cu dispo(itiv potential inregistrata in partea dreapta a
diagrafiei, cu linie plina si respectiv cu dispo(itiv gradient inregistrata suprapusa
peste cur,a potentiala, cu linie punctata.
Bepre(entarea diagrafiei este efectuata in paralel cu coloana litologica a sectiunii
geologice traversate de sonda, punandu!se in evidenta modul de repre(entare a fiecarui
tip de roca pe diagrafia electrica. Scara de masura pentru ]6
ps
este n
ps
O12," m@:cm, iar
pentru cur,ele de re(istivitate aparenta este nO2," im:cm.
Prin interpretarea diagrafiei electrice standard se poate determina1
corelarea geologica a profilelor de sondaA
determinarea geologica a profilelor de sondaA
aprecierea calitativa a continutului colectoruluiA
sta,ilirea reperelor geologo!geofi(iceA
determinarea volumelor de argila din colectorA
determinarea calitativa a litologiei.
Carotaul electric lateral =metoda *.R.R.>
arotajul electric lateral consta in determinarea re(istivitatii aparente a formatiunilor
geologice traversate de sonde, cu ajutorul unei succesiuni de dispo(itive potentiale si
gradiente de lungimi diferite de dispo(itiv, deci avand ra(e de investigare diferite. .n
practica de santier carotajul electric lateral este cunoscut su, denumirea de metoda
#.B.B. =determinarea re(istivitatii reale a rocilor> si se utili(ea(a o succesiune de patru
dispo(itive de re(istivitate1 trei gradiente si unul potential.
Scopul aplicarii carotajului electric lateral, prin metoda #.B.B. este acela de a determina
elementele necesare caracteri(arii continutului colectoarelor, respectiv1 re(istivitatea
reala,
B
, re(istivitatea medie a (onei de inva(ie
.
si diametrul (onei de inva(ie, #
i
.
#ispo(itivul de investigare in carotajul electric lateral prin metoda #.B.B. este alcatuit
din1
o cur,a de re(istivitate inregistrata cu un dispo(itiv potential care este acelasi de
la carotajul electric standardA
o cur,a de re(istivitate inregistrata cu un dispo(itiv gradient scurtA
doua cur,e de re(istivitate inregistrate cu doua dispo(itive gradient lungi.
aracteristicile dispo(itivelor utili(ate in carotajul electric lateral sunt pre(entate in
ta,elul 7.2.
aracteristicile dispo(itivelor utili(ate in carotajul electric lateral -a,elul 7.2.
Sim,olul
dispo(itivului
-ipul
dispo(itivului
0ungimea
dispo(itivului
Ba(a de
investigatie
Scara
re(istivitatii
Scara
adancimilor
4,servatii
$+,3%2' dispo(itiv
potential
reciproc
0pO$%O+,3m BipO20pO+,)m 1:1
2,"im:m
11"++ #omeniul
optim de
aplica,ilitate1
1+*
sau
1:"
12,"im:m
)2,"im:m
sonde sapate
cu noroi dulce
si formatiuni cu
re(istivitate
mica si medie
'+,3%2$
dispo(itiv
gradient
reciproc
0pO$4O2,1"m BigO$4O2,1"m
5+,"%4$
dispo(itiv
gradient
reciproc
0gO$4O4,2"m BigO$4O4,2"m
'+,*%*$
dispo(itiv
gradient
reciproc
0gO$4O*,4m BigO$4O*,4m
#omeniul de aplica,ilitate al diagrafiei #.B.B. se refera in mod deose,it la rocile
colectoare 2curate3, fara continut de argila, avand urmatoarele aplicatii1
determinarea rocilor poros!permea,ileA
estimarea continutului colectorului, in hidrocar,uri sau apaA
determinarea re(istivitatii reale, a re(istivitatii (onei de inva(ie si a diametrului de
inva(ie.
Carotaul termic si termometria de sonda
arotajul termic si termometria de sonda consta in masurarea temperaturii in sonde, atat
in cele de foraj, cat si in cele tu,ate, respectiv determinarea variatiei temperaturii in
lungul profilului sondei, variatii care sunt determinate de campul termic in sonde si in
rocile inconjuratoare.
Principalele aplicatii ale acestui procedeu de carotaj privesc locali(area apelor, stratelor
ga(eifere si petrolifere in gaurile de sonda, precum si corelarea structurilor geologice pe
,a(a gradientului geotermic in sondeA o alta aplicatie importanta se refera la sta,ilirea
nivelului la care s!a ridicat cimentul in spatele coloanei de tu,are, in urma operatiei de
cimentare a acesteia.
.nregistrarile de temperatura in gaura de sonda se pot face in unele ca(uri cu termometre
de ma/im. %ceste aparate servesc de o,icei pentru determinarea temperaturii la talpa
sondei.
@olumul mare de masuratori termometrice in gaurile de sonda se efectuea(a in pre(ent
folosind o aparatura de carotaj termic, cu ajutorul careia se o,tine o inregistrare
continua a variatiilor temperaturii de!a lungul gaurii de sonda.
%paratura de carotaj termic este constituita in mod asemanator cu aceea de carotaj
radioactiv sau electric. 6a este compusa din urmatoarele1
un dispo(itiv de fund, compus dintr!o punte electrica in curent continuu de tip
\heatstone. #oua din ,ratele acestei punti sunt repre(entate de re(istentele
electrice confectionate din cupru. elelalte doua ,rate sunt repre(entate de
re(istentele electrice confectionate din constantanA
1+9
Fig.7.2. #ispo(itiv pentru carotajul acustic de
cimentare
6
B1
B2
5oroi
oloana
.nel de ciment
Boca
un ca,lu electric, a carui functie principala este de a conduce curentul electric si
in acelasi timp de a asigura co,orarea si ridicarea dispo(itivului de fund in gaura
de sondaA
un echipament de suprafata, compus dintr!o sursa de curent, un reostat si un
potentiometru, cu dispo(itiv de inregistrare fotografica.
Be(ultatul inregistrarii variatiei temperaturii de!a lungul gaurii de sonda este o
diagrama, care poarta numele de termograma.
%plicatiile termometriei de sonda sunt urmatoarele1
determinarea regimului termic al sondelor in foraj si e/ploatareA
determinarea nivelului de ciment in spatele coloanei cimentateA
locali(area (onelor de aflu/ a apei si a ga(elor in sonda.
Carotaul acustic de cimentare
6ste cea mai completa metoda de evaluare a unei cimentari. .nsotit, eventual, de un
carotaj al radioactivitatii naturale si un locator de mufe, coro,orat si cu o cavernometrie,
carotajul acustic permite sa se detecte(e pre(enta inelului de ciment, sa se evalue(e
grosimea lui, masura in care el acopera intreaga circumferinta a ,urlanelor, aderenta
,urlane!ciment si ciment!roca, re(istenta la compresiune a pietrei, sa se locali(e(e
mufele ,urlanelor si chiar unele defecte din piatra de ciment. Prin masuratori periodice
se poate aprecia evolutia procesului de intarire a cimentului. 6ste posi,il sa se detecte(e
si circulatia fluidelor prin spatele coloanelor.
aracteristicile undelor acustice!amplitudinea, vite(a, frecventa, energia < depind de
proprietatile elastice si densitatea mediului prin care ele se propaga, precum si de natura
contactului dintre diversele medii. %cest fapt sta la ,a(a carotajului acustic de
cimentare, numit si cimentometrie.
#ispo(itivul de investigare pentru carotajul acustic de cimentare este constituit dintr!un
traductor emitator 6 si doua traductoare receptoare B
1
si B
2
dispuse la distantele 1,"m si
respectiv 2,"m =figura 7.2.>.
11+
Semnalul acustic emis de traductorul emitator si care parcurge mediul inconjurator
sosind la traductorul receptor, este constituit din urmatoarele componente1 semnalul de
coloana, semnalul de formatie si semnalul prin fluidul de foraj.
alitatea cimentarii poate fi determinata dupa forma semnalului acustic receptionat si
dupa modul de distri,utie al valorilor de amplitudine al componentelor principale1
amplitudinea semnalului de coloana si amplitudinea semnalului de formatie.
%stfel, in ca(ul unei coloane li,ere, necimentate sau a unei lipse de aderenta la coloana
si formatie, componenta de semnal care se transmite prin coloana si care soseste prima
are amplitudini mari, in timp ce componenta care se transmite prin formatie si care
soseste dupa un timp mai mare, are amplitudini foarte reduse, datorita cuplajului acustic
nesatisfacator coloana!formatie =din lipsa inelului de ciment>.
.n ca(ul in care coloana este prinsa in formatie, prin intermediul inelului de ciment, este
posi,ila aparitia unui semnal cu amplitudini mari si pentru componenta de formatie.
.n ca(ul unei cimentari partiale < aderenta ,una numai la coloana si lipsa de aderenta la
formatie, amplitudinile componentei de coloana sunt foarte reduse datorita efectului de
compresiune asupra coloanei dat de inelul de ciment, iar amplitudinile componentei de
formatie apar ceva mai mari, depin(and de grosimea inelului de ciment si de natura
litologica a formatiei.
.n ca(ul unei cimentari partiale, atat la coloana cat si la formatie, se o,serva ca am,ele
componente au valori de amplitudini medii, iar in ca(ul unei cimentari ,une, atat la
coloana cat si la formatie, amplitudinile componentei de coloana sunt foarte reduse, iar
amplitudinile componentei de formatie sunt mari.
Carotaul radioacti&
Bocile si implicit formatiunile geologice din care acestea sunt alcatuite pre(inta o
radioactivitate in functie de continutul in elemente radioactive.
Procedeele de carotaj radioactiv sunt urmatoarele1
arotajul h natural reali(ea(a inregistrarea variatiilor intensitatii acestei radiatii
de!a lungul gaurii de sonda. um intensitatea acestei radiatii este functie de
continutul in elemente radioactive ale diverselor tipuri de roci, cu ajutorul
variatiilor inregistrate ale acestei marimi, este posi,il de diferentiat si separat
stratele si comple/ele stra,atute de gaura de sonda.
arotajul h neutronic sau carotaj n < h reali(ea(a inregistrarea variatiilor
intensitatii acestei radiatii de!a lungul gaurii de sonda. Sursa de neutroni este de
111
o,icei repre(entata de un amestec de saruri de radiu si ,eriliu sau de poloniu si
,eriliuA su, actiunea radiatiei X a radiului sau poloniului, ,eriliul se transforma in
car,on, punand in li,ertate neutroni rapi(i care creea(a flu/ul de neutroni cu care
este ,om,ardata stratificatia.
arotajul neutronic sau carotaj n < n reali(ea(a inregistrarea variatiilor intensitatii
flu/ului de neutroni lenti, care se reintorc in dispo(itivul de fund dupa
,om,ardarea statificatiei cu neutroni rapi(i.
arotajul h < h reali(ea(a inregistrarea variatiilor acestei marimi, ca urmare a
procesului de dispersie diferentiata a radiatiilor h primare de catre diferitele strate
sau comple/e de roci traversate de gaura de sonda. #eoarece intensitatea radiatiei
h < h este mai mare decat a radiatiei h primare, sensi,ilitatea detectorului poate fi
mai mica decat a aceluia folosit la carotajul h natural.
Carotaul inducti&
arotajul inductiv se foloseste in ca(uri speciale, pentru studfiul stratificatiei in gaurile
de sonda umplute cu fluide negre. .n ca(urile in care conditiile de foraj impun folosirea
unor fluide negre, carotajul electric in alte forme nu poate fi aplicat din cau(a ca aceste
fluide nu sunt ,une conducatoare de electricitate si deci nu asigura inchiderea circuitului
de alimentare. Folosirea fenomenului de inductie electromagnetica face posi,il studiul
stratificatiei, trecand peste aceste dificultati.
#ispo(itivul de carotaj inductiv este alcatuit din1
#oua ,o,ine principale1 una receptoare si una emitatoareA
-rei ,o,ine de focali(are.
.nterpretarea cantitativa a carotajului inductiv are ca prim scop determinarea
re(istivitatii reale.
#iagramele o,tinute prin carotaj inductiv repre(inta de fapt variatia conducti,ilitatii
electrice aparente, ceea ce simplifica in mod su,stantial interpretarea geologica a
acestor diagrame reducand!o la ca(ul cunoscut al diagramelor de re(istivitate aparenta.
Ca&ernometria
avernometria repre(inta metoda care determina variatia diametrului sondei. .n functie
de natura mineralogica a rocilor traversate, acestea sufera o serie de variatii fata de
diametrul nominal, adica diametrul sapei cu care se forea(a, datorita faptului ca rocile
sunt supuse actiunii mecanice a sapei si a garniturii de foraj si actiunii fi(ico!chimice a
fluidului de foraj.
%stfel, marirea diametrului se produce in dreptul marnelor si argilelor, prin hidratarea
particulelor de roca si antrenarea lor in circuitul fluidului de foraj, iar in dreptul rocilor
formate din saruri, prin di(olvarea acestora.
112
$icsorarea diametrului se produce in dreptul stratelor poros!permea,ile, formate din
nisipuri, gresii, calcare si dolomite, datorita fenomenului de filtrare si depunerii turtei de
colmatare pe peretii sondei. avernometria se inregistrea(a cu ajutorul unui dispo(itiv
numit cavernometru, preva(ut cu trei sau patru ,rate e/tensi,ile, care se deschid cu
ajutorul unui resort la marirea diametrului sondei. .n timpul deplasarii dispo(itivului in
sonda, deschiderea ,ratelor creste sau scade, dupa variatiile diametrului, actionand un
traductor potentiometric. %ceste variatii sunt inregistrate la suprafata prin intermediul
unui fotoinregistrator, o,tinand diagrafia de cavernometrie, cali,rata in inch sau
centimetri.
%plicatiile cavernometriei sunt urmatoarele1
determinarea caracterului litologic al rocilor traversate de sondeAG
separarea in profilul sondei a rocilor poros!permea,ile, impermea,ile si
compacteA
determinarea diametrului sondei in dreptul stratelor colectoareA
determinarea diametrului mediu al sondei si calculul volumului de ciment necesar
cimentarii coloanei.
7.2. 3etode de in&estigare ale sondelor de reper
7.2.1. $etodele de investigare ale sondei %
1
'oldesti
$etodele de investigare a gaurii de sonda pentru sonda %
1
'oldesti sunt urmatoarele1
Pro,e de sita1
din " in " m de la 1""+ m pana la limita Pontian:$eotianA
din 1+ in 1+ m de la 19"+ m pana la talpa
arotaj mecanic1 in $iocen se va carota din "+ in "+ m pentru inclinari su, si
din *+ in *+ m pentru inclinari peste 4"
+
. 5isipurile petrolifere se vor carota
continuu.
arotaj electric1 inainte de tu,area fiecarei coloane.
$asuratori de deviatie1
5eorientat1 la fiecare 2++ m forati cu sYfo pentru inclinari pana la 3
+
A
4rientat1 la fiecare 2++ m forati cand inclinarea gaurii depaseste 3
+
.naintea tu,arii fiecarei coloane
2
'oldesti
Pentru sonda %
2
'oldesti metodele de investigare a gaurii de sonda au fost urmatoarele1
arotaj electric1 la 29) mA 23+9 mA
#.B.B. pe intervalul1 23+981)*+ mA
113
arotaj acustic de cimentare pe intervalul1 9++8+ mA
-ermometrie pe intervalul1 +..9++ mA
avernometrie1 la 23+9 mA
-emperatura ma/ima1 la 23+9 mA
P.#.?. 1++ in $eotian pe intervalul1 191"81*** m si 1*2+8174" mA
arotaj neutronic compensat pe intervalul1 191"81*** m si 1*2+8174" mA
$asuratori de deviatie1 la fiecare 2++ m sapati.
3
'oldesti
0a sonda %
3
'oldesti s!au efectuat urmatoarele operatii de investigare a gaurii de sonda1
arotaj electric1 1""+ m si 217+ mA
#.B.B. pe intervalul1 217+81""+ mA
-ermometrie1 pentru coloana de ) ":* inA
arotaj acustic de cimentare1 pentru coloana de ) ":* inA
avernometrie1 1""+ mA 217+ m
-emperatura ma/ima1 la 1""+ m si 217+ mA
$asuratori de deviatie1 la fiecare 3++ m sapati pentru respectarea conditiei la
talpa.
7.3. 3etodele de in&estigare si masuratori speciale propuse
pentru sonda -
4
(oldesti
$etodele de investigare a gaurii de sonda propuse pentru sonda %
&
'oldesti sunt
detaliate pe intervale astfel1
Inter&alul #?3## m
Pro,e de sita1 la fiecare " m sapatiA
arotaj electric standard1 *++A 1))+ mA
#.B.B. pe intervalul1 *++83++ mA
avernometrie pe intervalul1 1))+83++ mA
-emperatura ma/ima1 la 1))+ mA
arotaj acustic de cimentare1 pentru coloana de 9 ":* in.
Inter&alul 1!!#?23## m
Pro,e de sita1 la fiecare " m sapatiA
arotaj electric standard1 la 19)+ mA 21++ mA 23++ mA
arotaj electric comple/ pe intervalul1 23++81))+ mA
114
#.B.B. pe intervalul1 23++81))+ mA
arotaj inductiv pe intervalul1 23++81))+ mA
arotaj gamma natural pe intervalul1 23++81))+ mA
arotaj neutronic pe intervalul1 23++81))+ mA
arotaj de densitate pe intervalul1 23++81))+ mA
arotaj acustic de vite(a pe intervalul1 23++81))+ mA
avernometrie pe intervalul1 23++81))+ mA
-emperatura ma/ima1 la 23++ mA
arotaj acustic de cimentare1 pentru coloana de " ; in
7.". Comparatii si conclu,ii intre metodele de in&estigare
propuse si cele folosite la sondele de reper
.n ta,elul 7.3. sunt pre(entate metodele de investigare si masuratorile speciale efectuate
la sondele de reper %
1
, %
2
, %
3
'oldesti si cele propuse pentru sonda %
&
'oldesti.
$etodele de investigare propuse pentru sonda %
&
'oldesti
si cele utili(ate la sondele de reper -a,elul 7.3.
Sonda
$etoda
de investigare
%
&
%
1
%
2
%
3
Pro,e de sita
la fiecare " m sapati
din " in " m de la
1""+m pana la limita
P:$A
din 1+ in 1+m de la
19"+m pana la talpa
! !
arotaj mecanic
!
in $iocen se va
carota din "+ in
"+m pentru inclinari
su, 4"
+
si din *+ in
*+m pentru inclinari
peste 4"
+
! !
arotaj electric 3++A *++A 1))+A inainte de tu,area 29)A 23+9 m 1""+A 217+m
11"
standard 19)+A 21++A 23++m fiecarei coloane
arotaj electric
comple/
23++81))+ m ! ! !
$asuratori de
deviatie
!
5eorientat1 la
fiecare 2++m forati
pentru inclinari pana
la 3
+
4rientat1 la fiecare
3++m forati cand
inclinarea depaseste 3
+
la fiecare 2++ m
sapati
0a fiecare 3++m sapati
pentru respectarea
conditiei la talpa
#.B.B. *++..3++ mA 23++8
1))+ m
! 23+981)*+m 217+81""+m
arotaj inductiv 23++81))+ m ! ! !
arotaj gamma
natural
23++81))+ m ! ! !
arotaj neutronic
23++81))+ m !
191"81***mA
1*2+8174"m
!
arotaj de
densitate
23++81))+ m ! ! !
arotaj acustic de
vite(a
23++81))+ m ! ! !
arotaj acustic de
cimentare
1))+83++ mA
23++81))+ m
! 9++8+m
pentru coloana de
) ":* in
avernometrie 1))+83++ mA
23++81))+ m
! 23+9m 1""+A 217+m
-ermometrie
! ! +89++m
pentru coloana de
) ":* in
-emperatura
ma/ima
1))+A 23++ m ! 23+9m 1""+A 217+m
.n conclu(ie, metodele de investigare si masuratorile speciale efectuate in gaura de
sonda sunt in general comune atat pentru sonda %
&
'oldesti, cat si pentru sondele de
corelare %
1
, %
2
si %
3
'oldesti.
C-PI').U. %
PR)I+C'-R+- -.+G+RII INS'-.-'I+I
SI - G-RNI'URII *+ /)R-8
%.1. 3etodica alegerii instalatiei si a garniturii de fora 529 39 56
*.1.1. $etodica alegerii garniturii de foraj
Prin garnitura de foraj se intelege ansam,lul de tevi, insuru,ate intre ele, care servesc in
primul rand la antrenarea sapei de foraj. 6lementele componente ale acestui ansam,lu
sunt numite prajini.
11)
.n ca(ul forajului cu masa rotative sau cu cap hidraulic motor, garnitura de prajini
repre(inta ar,orele de transmisie a miscarii de rotatie de la suprafata la sapa1 prin
intermediul ei se transmite energia necesara dislocarii rocii din talpa sondei.
Carnitura de foraj formea(a un du,lu canal de circulatie a fluidului de spalare si
evacuare a detritusului dislocat de sapa1 fluidul este pompat prin interiorul prajinilor
spre talpa si iese inapoi la suprafata prin spatiul inelar format de garnitura cu peretii
sondei.
Pentru ca sapa sa avanse(e, ea tre,uie rotita si apasata pe talpa sondei. %pasarea a/iala
este creata lasand pe sapa o parte din greutatea garniturii, mai e/act o parte din
greutatea prajinilor grele.
Carnitura de foraj este alcatuita in primul rand din prajini. #e la suprafata spre talpa se
disting patru tipuri de prajini1 prajina de antrenare, prajini de foraj, prajini intermediare
si prajini grele. #ar in afara lor, intr!o garniturta de foraj mai pot fi intalnite1 reductii,
sta,ili(atori, corectori, amorti(or de vi,ratii, geala de foraj, cana de siguranta.
.n conclu(ie, garnitura de foraj repre(inta o succesiune de componente de la capul
hidraulic pana la sapa, eventual pana la motorul su,mersi,il montat deasupra ei.
Prajina de antrenare preia miscarea de rotatie de la masa rotativa si o transmite
spre sapa prin intermediul garniturii de foraj. Pe masura ce sapa avansea(a,
prajina de antrenare culisea(a prin masa rotativa. Prajinile de antrenare sunt de
doua tipuri1 cu profil patrat si cu profil he/agonal.
Prajinile de foraj sunt tevi cu lungimea de circa 9 m, terminate la un capat cu cep
si la celalalt cu mufa, am,ele filetate, pentru a fi im,inate intre ele.
Pentru a accelera insuru,arera si desuru,area lor, prejinile tre,uie sa ai,a im,inari
filetate cu pasul si conicitatea mari, ceea ce ar necesita ingrosari su,stantiale la capete,
in a,senta racordurilor.
.n pre(ent se construiesc numai prajini cu racorduri sudate. Prajinile propriu!(ise se
fa,rica prin laminare, capetele fiind ingrosate prin presare ulterioara la cald.
#upa modul de ingrosare, se disting prajini de foraj cu capete ingrosate spre1 interior,
e/terior, interior si e/terior. 0ungimea ingrosarilor de la capete tre,uie sa fie suficient
de mare, iar trecerea spre corpul prajinii tre,uie sa fie treptata si cu ra(e de cur,ura mari
ca sa se evite concentrarile de tensiune la solicitarile de incovoiere, cu o,oseala
materialului si formarea vartejurilor de ero(iune.
Solicitarea principala a prajinilor de foraj este data de relatia1
l
pf
OL < l
pg
=*.1.>
in care1 L repre(inta adancimea coloanei de ,urlaneA
l
pg
< lungimea prajinilor grele
Prin urmare, greutatea garniturii de prajini de foraj se sta,ileste conform relatiei
urmatoare1
117
C
pf
Ol
pf
R^
pf
Rg =*.2.>
in care1 ^
pf
repre(inta masa unitara a prajinilor de forajA
g < acceleratia gravitationala
Prajinile intermediare sunt numite si prajini de foraj cu peretii grosi, prajini de
trecere sau prajini semigrele. %cestea au diametrul nominal identic cu cel al
prajinilor o,isnuite, dar poseda pereti mult mai grosi. 6le sunt preva(ute cu o
ingrosare suplimentara la mijloc, cu diametrul intermediar intre cel al prajinii si
cel al racordurilor.
Prajinile intermediare se intercalea(a intre prajinile grele si cele o,isnuite ca sa
reali(e(e o trecere gradata de la rigiditatea mare a primelor la rigiditatea sca(uta a
celorlalte.
Prajinile grele sunt tevi cu pereti relativ grosi, 2+81++ mm, care se plasea(a
deasupra sapei si creea(a apasarea necesara pentru avansarea ei. %vand masa si
rigiditatea ridicate, prajinile grele concentrea(a greutatea lasata pe sapa mai
aproape de talpa. a re(ultat, lungimea garniturii aflate in compresiune este mai
mica si tendinta de flam,aj mai redusa1 pericolele de deviere a sondei si de rupere
a prajinilor se diminuea(a.
0ungimea ansam,lului de prajini grele se sta,ileste astfel incat apasarea ma/ima lasata
pe sapa sa nu depaseasca greutatea ansam,lului in noroi. %stfel1
,
_
o
n
1
pg
^ 7" , +
ma/
P
pg
l
=*.3.>
in care1 P
ma/
repre(inta apasarea ma/ima pe sapaA
^
pg
< greutatea unitara a prajinilor greleA

n
< densitatea noroiului de forajA

o
< densitatea otelului
Se considera urmatoarele apasari pe sapa in functie de natura rocii1
P
ma/
O=+,"8+,*> tf:in < pentru roci moi
P
ma/
O=+,*81,"> tf:in < pentru roci semitari
P
ma/
O=1,"82> tf:in < pentru roci tari
P
ma/
O=282,"> tf:in < pentru roci foarte tari
Creutatea garniturii de prajini grele este data de relatia1
C
pg
Ol
pg
R^
pg
Rg =*.4.>
Prajinile grele u(uale sunt cilindrice, au aceeasi lungime ca si celelalte prajini,
apro/imativ 9 m, si se im,ina intre ele cu cep si mufa, am,ele taiate din corp. %cestea
se fa,rica prin laminare sau forjare.
*.1.2. $etodica alegerii instalatiei de foraj
11*
.nstalatiile de foraj si de e/tractie se aleg dupa o serie de criterii care tin seama de
capacitatea acestora, scopul lucrarilor, posi,ilitatea de transport, etc. 7tili(area rationala
a acestora presupune masuri deose,ite care se iau incepand din fa(a de motivatie a
instalatiei pana in aceea de schim,are a locatiei.
#iversitatea conditiilor de lucru, adancimile de foraj, au determinat construirea unei
game variate de instalatiiA clasificarea acestora este posi,ila luand in considerare
urmatoarele criterii1 adancimea ma/ima de lucru, sistemul de actionare, gradul de
mo,ilitate, locul de amplasare si o,iectivul lucrarii. onform primului criteriu,
instalatiile pot fi usoare, medii si grele.
-inand seama de sistemul de actionare, se disting urmatoarele tipuri1 #iesel, electrice si
cu tur,ine cu ga(.
-inand seama de locul de amplasare, instalatiile pot fi montate pe sol, pe mare, sau in
su,teranA o,iectivul lucrarilor, determina construirea unor instalatii de sonde(e, de
foraje hidrogeologice si pentru hidrocar,uri fluide.
-endintele moderne in constructia instalatiilor de foraj au in vedere faptul ca timpii de
montare, demontare si transport au o pondere foarte importanta in durata ce revine
activitatii de foraj.
#aca se ia in considerare gradul de mo,ilitate si modul de montare se poate face
urmatoarea grupare a instalatiilor1 stationare, transporta,ile, autotransporta,ile si
transporta,ile in ,locuri mici.
0a alegerea unei instalatii de foraj se au in vedere urmatoarele criterii1 sarcina la carlig
=normala sau ma/ima>A puterea totala instalataA capacitatea hidraulica a pompelorA
capacitatea de depo(itare a prajinilor.
Sarcina normala la carlig este conditionata de sarcinile sistematice ma/ime ce
intervin in timpul forajului si anume la e/tragerea celei mai grele garnituri de
foraj1
,
_
,
_
,
_
+ + + +
+
g
a
1
+
C f
g
a
o
n
1
pf
C
pg
C
cn
F
=*.".>
in care1 a repre(inta acceleratia garniturii la inceputul ridicariiA aO=+,18+,3> m:s
2
f < coeficient de frecare la deplasarea garnituriiA fO=+,18+,2>
C
+
< greutatea prajinii de antrenare si a capului hidraulicA C
+
O1+ K5
Sarcina ma/ima la carlig este conditionata de sarcinile ma/ime nesistematice
=greutatea celei mai grele coloane de tu,are> sau accidentale si anume1
,
_
+ +
f
g
a
o
n
1 C
1 $
F
=*.).>
sd
F
en
F
2 $
F +
119
in care1 F
sd
repre(inta forta suplimentara de desprindereA F
sd
O=3++8)++> K5
%.2. 'ipurile si caracteristicile instalatiilor de fora folosite la
sondele de reper
Sondele de corelare%
1
%
2
si %
3
'oldesti au fost sapate cu instalatii de foraj F 12"!2#L
avand urmatoarele caracteristici1
-ipul antrenarii1 #iesel!hidraulic
Sarcina ma/ima la carlig1 12"+ K5
Sarcina normala la carlig1 *++ K5
%dancimea de lucru =prajini de 4 ; in>1 2*++ mm
Puterea instalata1 17*+ P
#iametrul ca,lului de manevra1 2* mm
-ractiunea ma/ima in ca,lu1 2++ K5
5umar de fire la sistemul de manevra1 *
Puterea la intrarea in troliu1 9++ P
5umar de vite(e la troliu =inainteErevers>1 2E2
5umar de vite(e la masa rotativa =inainteErevers>13E3
Puterea de antrenare la masa rotativa1 "++ P
5umar de pompe si grupuri motopompa1 2E+
Puterea unitara a pompei1 )3+ P
-ipul turlei =->, mastului =$>1 $
apacitatea mastului1 24"+ K5
.naltimea li,era a mastului1 4+ m
ota li,era su, grinda mesei1 3,"" m
.naltimea podului sondei1 4,4+ m
Sistem de ridicare1 mecanic
%.3. Proiectarea instalatiei si a garniturii de fora pentru sonda
-
4
(oldesti
*.3.1. Proiectarea garniturii de foraj
%legerea garniturii de foraj se va face separat pentru fiecare coloana in parte si se va
determina lungimea si greutatea prajinilor.
Coloana de suprafata
%legerea prajinilor grele pentru coloana de suprafata1
Pentru sapa de 17 ; in din F"G se aleg prajini grele cu diametrul e/terior #O*inO2+3,2
mm, avand masa unitara ^
pg
O223,1 Kg:m.
12+
%stfel, lungimea prajinilor grele se sta,ileste in functie de relatia =*.3.> si va fi1
m 1*" m *1 , 1*3
7*"+
11"+
1 1 , 223 7" , +
3
1+ 2" , 2)
pg
l

,
_
in care1 P
ma/
O17,"R1,"O2),2" tf
Creutatea garniturii de prajini grele este data de relatia =*.4.>1
C
pg
O1*"R223,1R9,*1O4+" K5
%legerea prajinilor de foraj pentru coloana de suprafata.
Pentru sapa de 17 ; in se aleg din F"G prajini de foraj cu diametrul nominal #O)
":*inO1)*,3 mm, avand greutatea unitara ^
pf
O37,"+ Kg:m
0ungimea prajinilor de foraj se determina cu relatia =*.1.>1
l
pf
O3++ < 1*"O11" m
#in relatia =*.2.> re(ulta greutatea garniturii de prajini de foraj1
C
pf
O11"R37,"+R9,*1O42 K5
Coloana intermediara
%legerea prajinilor grele pentru coloana intermediara
Pentru sapa de 12 S in din F"G se aleg prajini grele cu diametrul e/terior #O7 inO177,*
mm, avand greutatea unitara ^
pg
O174,7 Kg:m.
0ungimea prajinilor grele se determina cu relatia =*.3.>1
m 2++ m ) , 19*
7*"+
12++
1 7 , 174 7" , +
3
1+ +" , 22
pg
l

,
_
in care1 P
ma/
O12,2"R1,*O22,+" tf
onform relatiei =*.4.> se sta,ileste greutatea garniturii de prajini grele1
C
pg
O2++R174,7R9,*1O343 K5
%legerea prajinilor de foraj pentru coloana intermediara
Pentru sapa de 12 S in se aleg din F"G prajini de foraj cu diametrul nominal #O)
":*inO1)*,3 mm, avand greutatea unitara ^
pf
O37,"+ Kg:m.
#in relatia =*.1.> re(ulta lungimea prajinilor de foraj1
l
pf
O1))+ < 2++O14)+ m
Creutatea garniturii de prajini de foraj este data de relatia =*.2.>1
C
pf
O14)+R37,"+R9,*1O"37 K5
121
Coloana de e;ploatare
%legerea prajinilor grele pentru coloana de e/ploatare
Pentru sapa de * 3:* in din F"G se aleg prajini grele cu diametrul e/terior #O) inO1"2,4
mm, avand greutatea unitara ^
pg
O123,1 Kg:m.
0ungimea prajinilor grele se sta,ileste conform relatiei =*.3.>1
m 2"+ m 14 , 24*
7*"+
12"+
1 1 , 123 7" , +
3
1+ 2) , 19
pg
l

,
_
in care1 P
ma/
O*,37"R2,3O19,2) tf
u relatia =*.4.> se determina greutatea garniturii de prajini grele astfel1
CpgO2"+R123,1R9,*1O3+2 K5
%legerea prajinilor de foraj pentru coloana de e/ploatare
Pentru sapa de * 3:* in se aleg din F"G prajini de foraj cu diametrul nominal #O" ;
inO139,7 mm, avand greutatea unitara ^
pf
O32,"9 Kg:m.
0ungimea prajinilor de foraj este data de relatia =*.1.>1
l
pf
O23++ < 2"+O2+"+ m
u relatia =*.2.> se determina greutatea garniturii de prajini de foraj1
C
pf
O2+"+R32,"9R9,*1O)"" K5
.n cele ce urmea(a, in ta,elul *.1. sunt pre(entate principalele caracteristici ale
garniturii de foraj.
122
Principalele caracteristici ale garniturii de foraj -a,elul *.1.
.ntervalul
forat
#iametrul
sapei
-
a
r
i
a

r
o
c
i
l
o
r
0
u
n
g
i
m
e
a

g
a
r
n
i
t
u
r
i
i
PB%I.5. #6 F4B%I PB%I.5. CB606 CB67-%-6%
#
i
a
m
e
t
r
u
l

e
/
t
e
r
i
o
r
C
r
o
s
i
m
e
a

d
e

p
e
r
e
t
e
#
i
a
m
e
t
r
u
l

i
n
t
e
r
i
o
r
C
r
e
u
t
a
t
e
a

u
n
i
t
a
r
a
C
r
a
d
u
l

o
t
e
l
u
l
u
i
0
u
n
g
i
m
e
a
C
r
e
u
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a
#
i
a
m
e
t
r
u
l

e
/
t
e
r
i
o
r
#
i
a
m
e
t
r
u
l

i
n
t
e
r
i
o
r
C
r
e
u
t
a
t
e
a

u
n
i
t
a
r
a
0
u
n
g
i
m
e
a
C
r
e
u
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a
i
n

a
e
r
i
n

n
o
r
o
i
m in mm ! m in mm mm mm ?g:m ! m K5 in mm mm ?g:m m K5 K5 K5
+83++ 17 ; 444," S 3++ ) ":* 1)*,3 *,3* 1"1," 37,"+ 6 11" 42 * 2+3,2 71," 223,1 1*" 4+" 239 2+4
3++81))+ 12 S 311,2 $ 1))+ ) ":* 1)*,3 *,3* 1"1," 37,"+ 6 14)+ "37 7 177,* "7,2 174,7 2++ 343 9*1 *31
1))+823++ * 3:* 212,7 - 23++ " 1:2 139,7 9,17 121,4 32,"9 6 2+"+ )"" ) 1"2,4 "7,2 123,1 2"+ 3+2 4** 411
123
*.3.2. %legerea instalatiei de foraj
%legerea instalatiei de foraj se face in functie de sarcina normala si ma/ima la carlig.
%ceste doua sarcini se determina separat pentru fiecare coloana in parte.
Pentru coloana de suprafata
Sarcina normala la carlig se determina cu relatia =*.".>1
( ) K5 4)*
*1 , 9
2 , +
1 1+ 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
11"+
1 42 4+"
cn
F + + + + +

,
_
,
_
in care s!au ales1 aO+,2 m:s

2
si fO+,1"
onform relatiei =*.).> se sta,ileste sarcina ma/ima la carlig astfel1
K5 24" 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
11"+
1 239
1 $
F + +

,
_
Pentru coloana intermediara

Se determina sarcina normala la carlig din relatia =*.".>1
( ) K5 9+)
*1 , 9
2 , +
1 1+ 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
12++
1 "37 343
cn
F + + + + +

,
_
,
_
Sarcina ma/ima la carlig este data de relatia =*.).>1

K5 99* 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
12++
1 9*1
1 $
F + +

,
_
Pentru coloana de e/ploatare

Sarcina normala la carlig re(ulta din relatia =*.".>1
( ) K5 97*
*1 , 9
2 , +
1 1+ 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
12+
1 )"" 3+2
cn
F + + + + +

,
_
,
_
#in =*.).> se determina sarcina ma/ima la carlig1

K5 493 1" , +
*1 , 9
2 , +
7*"+
12"+
1 4**
1 $
F + +

,
_
.n urma calculelor efectuate pentru sarcina ma/ima la carlig se alege valoarea cea mai
mare si re(ulta ca sarcina ma/ima la carlig este data de coloana intermediara, adica1
F
$1
O99* K5
u ajutorul relatiei =*.).> se calculea(a1
F
$2
O9+)E"++O14+) K5
in care s!a ales1 F
sd
O"++ K5
124
Prin urmare se alege valoarea ma/ima dintrea F
$1
si F
$2
si aceasta va fi sarcina
ma/ima finala la carlig in functie de care se alege si instalatia de foraj.
F
$
Oma/jF
$1
A F
$2
k
F
$
O14+) K5
%sadar, sonda %
&
'oldesti va fi sapata cu instalatia de foraj F 2++!#L, cu urmatoarele
caracteristici1
-ipul antrenarii1 #iesel!hidraulic
Sarcina ma/ima la carlig1 2+++ K5
Sarcina normala la carlig1 12"+ K5
%dancimea de lucru1 4+++ m
Puterea instalata1 17*+ P
#iametrul ca,lului de manevra1 32 mm
-ractiunea ma/ima in ca,lu1 2"+ K5
5umar de fire la sistemul de manevra1 1+
Puterea la intrarea in troliu1 13"+ P
5umar de vite(e la troliu =inainteErevers>1 2E2
5umar de vite(e la masa rotativa =inainteErevers>13E3
Puterea de antrenare la masa rotativa1 "++ P
5umar de pompe si grupuri motopompa1 2E+
Puterea unitara a pompei1 )3+ P
-ipul turlei =->, mastului =$>1 $
apacitatea mastului1 31++ K5
.naltimea li,era a mastului1 41,* m
ota li,era su, grinda mesei1 4,1" m
.naltimea podului sondei1 ",++ m
Sistemul de ridicare1 mecanic
%.". Comparatii si conclu,ii intre instalatia de fora folosita la
sonda proiectata si cele de la sondele de reper
.n ta,elul *.2. sunt pre(entate caracteristicile instalatiei de foraj folosite la sonda %
&
'oldesti si la sondele %
1
, %
2
si %
3
'oldesti.
aracteristicile instalatiilor de foraj folosite la sondele %
&
, %
1
, %
2
si %
3
'oldesti -a,elul *.2.
12"
S45#% 7.$. %
&
%
1
, %
2
, %
3
.5S-%0%-.% #6
F4B%I
! F 2++!#L F 12"!2#L
-ipul anternarii ! #L #L
Sarcina ma/ima la
carlig
K5 2+++ 12"+
Sarcina normala la
carlig
K5 12"+ *++
%dancimea de lucru m 4+++ 2*++
Puterea instalata P 17*+ 17*+
#iametrul ca,lului de
manevra
mm 32 2*
-ractiunea ma/ima in
ca,lu
K5 2"+ 2++
5umar de fire la
sistemul de manevra
! 1+ *
Puterea la intrare in
troliu
P 13"+ 9++
5umar de vite(e la
troliu =iEr>
! 2E2 2E2
5umar de vite(e la
masa rotativa =iEr>
! 3E3 3E3
Puterea de antrenare la
masa rotativa
P "++ "++
5umar de pompe si
grupuri motopompa
! 2E+ 2E+
Puterea unitara a
pompei
P )3+ )3+
-ipul turlei =->,
mastului =$>
! $ $
apacitatea mastului K5 31++ 24"+
.naltimea li,era a
mastului
m 41,* 4+
ota li,era su, grinda
mesei
m 4,1" 3,""
.naltimea podului
sondei
m ",++ 4,4+
Sistem de ridicare ! mecanic mecanic
Conclu,ii7
Sonda %
&
'oldesti va fi sapata cu instalatia de foraj F 2++!#L cu actionare
#iesel!hidraulica.
Sondele de corelare %
1
, %
2
si %
3
'oldesti au fost sapate cu instalatii de foraj F
12"l2#L, cu actionare #iesel!hidraulica
.nstalatia F 12"!2#L intra in categoria instalatiilor moderni(ate1 este echipata de
regula, cu doua motoare de *9+ P care asigura vite(e de jet de peste *+ m:s, dar
12)
poate fi dotata si cu motoare de 4)+ P. onstructia instalatiei este conceputa din
agregate separate, care constituie colete usor transporta,ile asigurandu!se in acest
fel simplificarea operatiilor de montaj!demontaj cu echipamente de ridicare
usoara. .naltimea mare a podului permite montarea unor echipamente de
prevenire si etansare in ga,arite corespun(atoare.
.nstalatia F 2++!#L folosita la sonda %
&
'oldesti a fost reali(ata pentru a oferi
performante deose,ite in operatiile de manevra ale garniturii de forajA agregatele,
grupul de forta, transmisia intermediara si grupul de antrenare a mesei rotative
sunt tipi(ate si utili(a,ile prin adaptare la instalatia precedenta.
'+3- SP+CI-.-
127
-ccidente de fora0 prinderi in gaura de sonda 576
Se spune ca o sonda este avariata =accidentata>, atunci cand, prin deteriorarea ei sau a
echipamentului din sonda, ori prin ,locarea ei cu diverse elemente prinse, scapate sau
ramase in timpul unei operatii, continuarea procesului de foraj nu mai este posi,ila.
Be(olvarea avariei si reluarea lucrului in sonda presupun cheltuieli suplimantare de
timp, manopera, materiale, utilaje si scule, care nu au foest preva(ute. heltuielile
respective sunt considerate neproductive.
%ccidentele de foraj sunt clasificate dupa diverse criterii1
natura accidentului1 prinderi in gaura de sonda, smulgeri, ruperi, spargeri sau
turtiri ale materialului tu,ular, avarii de sape, scapari de scule, prajini sau ,urlane
in sonda, eruptii li,ereA
echipamentul avariat1 accidente ale garniturii de foraj, ale coloanei de ,urlane,
accidente de sapa, fre(e sau carotiere, de tur,ine, motoare elicoidale, pro,atoare
de strate, aparate geofi(iceA
operatia in timpul careia are loc accidentul1 in timpul forajului, al e/tragerii sau
introducerii garniturii, al tu,arii, cimentarii, pro,arii, masuratorilor geofi(iceA
natura cau(alor1 geologice, tehnice, tehnologice sau organi(atorice.
Carnitura de foraj, instrumentele geofi(ice introduse cu ca,lul, coloana de ,urlane in
timpul tu,arii sunt prinse in sonda atunci cand e/tragerea lor nu mai este posi,ila, chiar
si dupa aplicarea fort)elor de tractiune ma/ime admisi,ile.
#egajarea echipamentului sau a coloanei prinse si eli,erarea sondei necesita metode si
mijloace speciale. #urata de e/ecutie a sondei se prelungeste, iar costul forajului se
mareste.
Prinderile sunt cele mai frecvente accidente de foraj. el mai des este prinsa garnitura
de foraj1 la introducere sau e/tragere, in timpul forajului, la pro,area stratelor sau
formarea unui dop de ciment. #e o,icei, sunt prinse doar prajinile grele sau numai sapa.
Sunt evidentiate diverse cau(e ale prinderilor si anume1
surparea rocilor din peretii gaurii de sonda sau a detritusului acumulat in (onele
largite ale gauriiA
stangerea peretilor gaurii de sondaA
mansonarea garniturii de foraj sau a sapeiA
depunerea detritusului sau a materialului de ingreuiere a fluidului de forajA
lipirea de pereti si a,ra(ivitatea turtei de colmatareA
intepenirea1 in gaura conica, intr!o gaura de cheie, la siul unei coloane, intr!o
coloana turtita, prin impanarea cu resturi sau materiale metalice, ori chiar cu
fragmente dure de roca desprinse din pereti, datorita imposi,ilitatii ruperii carotei
sau a imposi,ilitatii de(armarii pacKerelor dupa pro,area stratelorA
12*
intarirea permanenta sau intar(iata a cimentului.
Surparea peretilor
6/cavatia creata prin foraj in masivul de roci tul,ura echili,rul natural sta,ilit in timp.
.n jurul gaurii de sonda, tensiunile de redistri,uire, iar deformatiile produse reduc
diametrul ei. %par tensiuni de tractiune si de forfecare, care, cand depasesc anumite
limite, desprind fragmente de roca din peretiA ele se surpa su, greutate proprie.
Fenomenul este mai pronuntat atunci cand coe(iunea si frecarile interioare ale rocii sunt
sca(ute, stratele sunt puternic fisurate si tectoni(ate, au inclinari mari ori sonda este
inclinata. 6l este agravat de interactiunea apei din noroi cu rocile, prin reducerea
coe(iunii pe suprafetele de lunecare sau prin fenomenul de umflare.
#aca volumul de particule solide este ridicat si ele se aglomerea(a, circulatia este
stanjenita, momentul de rotatie la masa rotativa creste, iar ridicarea garniturii devine
imposi,ila. 6/ista si ca(uri cand prinderea garniturii, ,locarea circulatiei si oprirea
mesei rotative sunt aproape instantanee, fara nici un avertisment. Se pot forma si poduri
de material surpat, mai sus de sapa < deasupra prajinilor grele, in (one largite ! , unde
vite(a ascensionala a noroiului este sca(uta. 6le provoaca prinderea la intreruperea
circulatiei si e/tragerea garniturii.
.n toate ca(urile, e/istenta surparilor este semnalata de volumul mare de particule
separate la site, de dopurile aprecia,ile intalnite la talpa dupa un mars.
.n (onele predispuse la surpare, se curata materialul ca(ut, prin circulatie intensa, pe
masura apropierii sapei de talpa, se avansea(a in teren 283 m, se ridica garnitura
pentru a spala fragmentele surpate si procedeul se repeta. Se evita in acest mod
prinderea sapei. u timpul, peretii (onei ocnite se sta,ili(ea(a si se colmatea(a. 7neori,
pentru a traversa un interval mai gros, peretii gaurii se consolidea(a prin cimentare.
Proprietatile ,une de filtrare si colmatare reduc pericolul de surpare.
.n (onele largite < portiuni ocnite, gauri telescopice, sacul de su, siul unei coloane care
n!a putut fi tu,ata pana la adancimea preconi(ata ! , datorita curentilor de intoarcere de
langa pereti, detritusul se acumulea(a treptat, se colmatea(a si poate ramane in echili,ru
pe (eci de metri inaltime. 0a un moment dat, in urma unei depresiuni ,ruste sau actiunii
garniturii, detritusul se surpa si poate provoca o prindere. Pentru a preintampina
fenomenul, se evita, pe cat posi,il, schim,arile de sectiune si variatiile ,ruste de
presiune.
0a pro,area stratelor netu,ate, cand depresiunea creata su, pacKerul pro,atorului este
accentuata, rocile se pot surpa si prinde piciorul pro,atorului.
Strangerea peretilor
#upa traversarea lor, unele roci manifesta deformatii radiale aprecia,ile1 diametrul
gaurii de sonda se micsorea(a, peretii ei se strang. $ai intai apar dificultati la
129
introducerea si e/tragerea sapei1 asa numitele 2puneri3, respectiv 2tineri3. Primele sunt
puse in evidenta de scaderea sarcinii la carlig, su, greutatea normala a garniturii, iar
celelalte de cresteri insemnate ale fortei de tractiune, cand sapa trece prin (ona de
strangere. .n am,ele ca(uri este necesara corectarea, largirea gaurii de sonda, la fiecare
manevra. #ar, uneori, situatia devine mai grava1 de la imposi,ilitatea ajungerii cu sapa
la talpa pana la prinderea ei, a garniturii sau a altor echipamente introduse in gaura de
sonda, inclusiv prinderea coloanei de ,urlane in timpul tu,arii si chiar turtirea ei
ulterioara.
.n contact cu filtratul apos din fluidul de foraj, marnele tinere, ,entonitice se umfla si
diametrul gaurii de sonda se reduce. ele vechi, supuse la un grad mai inalt de
litificatie, sunt mai putin sensi,ile la apa, dar, su, actiunea presiunii litostatice ridicate,
capata insusiri vasco!plastice pronuntate. 6le se deformea(a radial si o,turea(a gaura de
sonda si ,reciile sarii, cu intercalatii marnoase, sunt sensi,ile la apa.
Fenomenul de strangere in dreptul marnelor este controlat in mare masura folosind
noroaie cu vite(a de filtrare redusa, noroaie inhi,ante ori fluide pe ,a(a de produse
petroliere cu activitate echili,rata. %legerea unui tip sau a altuia depinde de natura
marnelor si de gravitatea dificultatii. Sta,ili(area marnelor plastice necesita noroaie cu
densitate suficient de mare.
Stratele groase de sare, aflate la adancimi mari, datorita proprietatilor vasco!plastice
pronuntate, creea(a cea mai severa tendinta de prindere. #e regula, ele se traversea(a cu
noroaie saturate cu sare sau cu fluide pe ,a(a de produse petroliere, pentru a evita
di(olvarea sarii si ocnirea gaurii de sonda, precum si aparitia unor presiuni neuniforme
asupra coloanei ce va fi tu,ata. #ar, pentru a evita prinderea, este prefera,il ca
salinitatea noroiului sa fie mentinuta su, limita de satutratie.
Sunt necesare, de asemenea, dese corectari ale peretilor. #upa fiecare 2+83+ cm forati,
peretii sunt corectati pe lungimea prajinii de antrenare.
3ansonarea sapei si a garniturii
0a forajul in argile si marne vascoase si lipicioase cu fluide pe ,a(a de apa, o parte
dintre particulele de detritus, in drumul lor de la talpa spre suprafata, se dispersea(a
trecand in noroi, iar alta parte se hidratea(a doar la suprafata. %cestea din urma se pot
lipi intre ele formand aglomerari voluminoase. 7nele dintre ele nu sunt evacuate, ci
plutesc in (onele largite ori se lipesc de umerii sapei, ai sta,ili(atorilor si ai racordurilor.
#imensiunile aparente ale acestora < longitudinale si transversale ! , se maresc in timp,
o,turand partial sectiunea de curgere. resc momentul la masa rotativa, presiunea de
circulatie si, mai ales, frecarile la manevrare. 7neori, datorita circulatiei, mansoanele de
detritus se plim,a chiar de!a lungul prajinilor.
0a ridicarea garniturii, mansoanele se tasea(a, isi maresc diametrul, frecarile cresc si
e/tractia poate deveni imposi,ila. Fortand e/tragerea sau circulatia, este posi,il ca
mansoanele sa se consolide(e in loc sa se distruga.
13+
Fenomenul este mai frecvent la noroaie vascoase, cu densitatea si a,ra(ivitatea ridicate,
in pre(enta unei vite(e ascensionale reduse.
Formarea mansoanelor este prevenita folosind noroaie inhi,ante, aditivi pentru
reducerea ade(ivitatii, fluide pe ,a(a de produse petroliere si vite(e ascensionale
suficient de mari.
$ansoanele formate se pot distruge prin rotirea garniturii in gol cu turatii ridicate,
manevre scurte si energice.
*epunerea detritusului si a materialului de ingreuiere
#etritusul se depune deasupra sapei sau a prajinilor grele, fie atunci cand de,itul de roca
dislocata este e/agerat, fie cand de,itul de circulatie si proprietatile structurale ale
fluidului sunt nesatisfacatoare. Fenomenul intervine si accidental1 de e/emplu, cand o
prajina s!a spart, prin ero(iune, de,itul de circulatie in (ona de su, ea se diminuea(a sau
chiar se anulea(a, ori cand circulatia este intrerupta o perioada indelungata, datorita unei
defectiuni sau intreruperi de energie. 0a forajul cu circulatie pierduta, detritusul nu
patrunde in totalitate in (ona de influ/ si se aglomerea(a in gaura de sonda, acolo unde
vite(a ascensionala devine insuficienta. um, in acest ca(, se forea(a cu apa, la
intreruperea circulatiei, detritusul se depune repede si poate prinde sapa. #epuneri apar
si la continuturi ridicate de nisip in noroi.
#aca fluidul de foraj este insta,il, se depune si materialul de ingreuiere, indeose,i cand
are o granulatie grosiera.
-endinta de prindere datorita depunerilor este semnalata de1 cresterea presiunii de
circulatie, a momentului la masa rotativa si a fortei de tractiune la ridicarea din talpa.
Prinderea are loc in apropierea sapei.
Pentru a preveni fenomenul, de,itul de circulatie tre,uie sa fie suficient de mare, iar
gelatia si sta,ilitatea satisfacatoare. .nainte de e/tragerea garniturii se circula intens
pana la evacuarea detritusului.
.ipirea garniturii si a coloanei
4rice sonda este mai mult sau mai putin deviata de la verticala. #e accea, atunci cand
ramane in repaus, garnitura de foraj se lipeste de peretii sondei. 0a forajul cu motoare
su,mersi,ile, garnitura se sprijina si in timpul avansarii sapei. Pentru a fi desprinsa, prin
tractiune sau rotire, tre,uie invinse fortele de frecare si cele de ade(iune dintre prajini si
peretii sondei.
.n dreptul stratelor permea,ile, forta normala este provocata nu numai de inclinarea
sondei, ci si de diferenta de presiune sonda!strat.
Forta de desprindere creste cu1 grosimea turtei si diametrul prajinilor, cu lungimea
intervalului permea,il, diferenta de presiune sonda!strat si cu inclinarea sondei.
-otodata, ea depinde de proprietatile lu,rifiante si ade(ive ale turtei.
131
4 prindere prin lipire intervine uneori doar dupa 1+81" min. de intrerupere, alteori
dupa cateva ore. Sunt prinse de regula prajinile grele, deoarece aria lor de contact este
mai mare. irculatia nu este deranjata. Si coloanele de tu,are nemiscate pot fi prinse
prin lipire.
Pentru a preveni prinderile prin lipire se recomanda1 folosirea noroaielor cu vite(a mica
de filtrare si continut redus de particule solide, reglarea densitatii noroiului astfel incat
diferenta de presiune sonda!strat sa fie mentinuta cat mai sca(uta, utili(area prajinilor
grele profilate si a sta,ili(atorilor, aditivarea noroaielor cu lu,rifianti, care sa micsore(e
coeficientul de frecare si ade(ivitatea turtei de colmatare. and riscul prinderii prin
lipire erste accentuat, se evita lasarea garniturii in repaus, reducand la minim
intreruperile, de e/emplu cele necesare adaugarii prajinii de avansare.
Intepenirea garniturii sau a sapei
.n roci tari si a,ra(ive, sapele cu role se u(ea(a nu numai la dantura, ci si lateral,
pe contraconuri si chiar pe co(orocii falcilor. Sapa isi micsorea(a diametrul si
gaura de sonda ia o forma tronconica. #aca urmatoarea sapa se introduce in
aceasta portiune su,cali,rata cu vite(a mare, fara a corecta gaura de sonda, ea se
poate impana si intepeni. Fortata in jos, a/ele rolelor pot ceda, si sapa este
avariata. Biscul de impanare este mai ridicat in roci dure si in gauri cu conicitate
mai lina. Sapele cu diamante se intepenesc mai usor decat cele cu role, deoarece
pre(inta o suprafata de cali,rare mai mare si nu au elemente mo,ile.
Pentru a preveni intepenirea sapei, intervalul forat cu sapa anterioara se corectea(a, cel
putin pe ultimii 9 m, cu apasari reduse, 2+83+ K5. orectarea este necesara
intotdeauna cand se schim,a o sapa cu diamante cu una cu role si invers.
#aca pe peretele sondei s!a format o gaura de cheie, prajinile de foraj se
deplasea(a la e/tragere de!a lungul canalului longitudinal format. Prajinile grele,
cand au diametrul mai mare decat latimea canalului, sta,ili(atorii si sapa nu pot
treceA daca vite(a de ridicare este mare, ele se intepenesc la intrarea in canal.
and gaura de cheie este formata de corpul prajinilor, nu trec nici racordurile lor.
%paritia unei suprasarcini la e/tragere, peste greutatea garniturii si frecarile o,isnuite, la
trecerea capului prajinilor grele sau a sapei printr!o anumita (ona cur,ata, suprasarcina
care se accentuea(a la marsurile urmatoare, constituie un indiciu de formare a unei gauri
de cheie.
#aca nu se iau masuri de inlaturare, de largire a gaurii de cheie, la un moment dat
garnitura nu mai poate fi e/trasa. Prinderea intr!o gaura de cheie este adesea agravata de
efectul lipirii si cel al presiunii diferentiale.
and este detectata o gaura de cheie, pentru prevenirea prinderii, tre,uie evitata in
primul rand, tractiunea e/cesiva si intepenirea garniturii. 6li,erarea ei devine mult mai
dificila.
132
.n aceasta situatie, se montea(a prajina de antrenatre si, rotind usor garnitura, cu
circulatie, se trage cu 2+83+ K5 peste greutatea ei. #aca tendinta de prindere are loc la
sapa, aceasta se rostogoleste peste canalul gaurii de cheie si garnitura se poate e/trage.
#aca o coloana de ,urlane se turteste in timpul forajului, in dreptul unui masiv de
sare sau a unei marne plastice, si garnitura de foraj se afla in sonda, ea va fi
prinsa. %ccidentul este rar intalnit, dar eli,erarea garniturii este practic
imposi,ila. Se recuperea(a doar portiunea li,era de deasupra locului de prindere.
.n dreptul rocilor dure, cand spatiile inelare sunt inguste, sapa, carotiera, prajinile
grele, ancora de coloane a pro,atoarelor de strate pot fi impanate cu diverse
o,iecte metalice. %cestea sunt scapate de la suprafata, de o,icei in timpul
manevrelor sau provin de la unele echipamente avariate in gaura de sonda si care
au fost impinse anterior in pereti sau intr!o (ona largita. Foarte usor se intepenesc
carotierele, cand spatiul inelar dintre ele si peretii sondei este foarte ingust,
deoarece in timpul carotajului garnitura nu poate fi manevrata.
7neori, dupa pro,area unui strat, garnitura nu poate fi e/trasa deoarece pacKerul
nu se de(armea(a de pe peretii sondei. au(ele intepenirii lui pot fi1 depunerile de
detritus, material de ingreuiere si, mai ales, fragmente de roca surpate din pereti,
pre(enta o,iectelor metalice scapate de la suprafata sau desprinse din pereti,
deteriorarea cauciucului. %desea se ,lochea(a ancora de coloana.
.n scopul prevenirii prinderii sonda tre,uie ,ine curatata inaintea pro,arii. Se verifica
sculele de manevra pentru a preintampina caderea o,iectelor metalice.
Prinderea in ciment
6/ista diverse situatii de prindere a garniturii de foraj in ciment. 0a formarea unui dop
de ciment mai lung la talpa sondei, prajinile pot fi prinse fie din cau(a unei erori de
calcul sau de operare, fie pentru ca cimentul a pri(at mai repede decat s!a apreciat
anterior.
0a cimentarea unui liner, garnitura poate fi prinsa daca e/cesul de pasta care trece
deasupra capului lainerului este prea mare si garnitura nu este e/trasa la timp sau daca
garniturile de etansare a lainerului cedea(a si pasta urca in spatele prajinilor.
and se formea(a un dop de ciment pentru sprijinirea piciorului pro,atorului de strate,
acesta poate fi prins daca pasta de ciment se intareste cu intar(iere.
Pe suprafata interioara a ,urlanelor ramane uneori, dupa cimentare o pojghita groasa de
ciment. #aca nu este indepartata cu un curatitor, pojghita este deranjata de prajini, se
aglomerea(a, se intareste si poate provoca o prindere grava in coloana.
.n incheiere, sunt pre(entate cateva reguli generale de prevenire a prinderilor de
garnitura sau de coloana1
se utili(ea(a un fluid de foraj care sa minimi(e(e tendintele de umflare, surpare,
curgere sau di(olvare a rocilor traversate, pe cat posi,il un fluid inhi,ant, cu
133
vite(a mica de filtrare si continut redus de particule solide, cu proprietati
lu,rifianteA
se reduc la minimum perioadele de lasare a garniturii in nemiscare si fara
circulatie, indeose,i in dreptul stratelor insta,ile sau permea,ileA daca
intreruperile sunt mai indelungate, se retrage garnitura in coloana de ,urlaneA
se corectea(a, cu circulatie normala, turatie redusa si avansare moderata, (onele
cu tendinta de prindere si de formare a gaurilor de cheie, si se notea(a adancimea
acestor (one in raportul de forajA
in funcie de sta,ilitatea rocilor traversate, se intrerupe din cand in cand avansarea
sapei si se manevrea(a garnitura, cu circulatie, pe inaltimea permisa de turlaA
pentru traversarea (onelor dificile se creea(a conditiile necesare forarii si i(olarii
lor cat mai repedeA prin im,atranirea garniturii, dificultatile se amplificaA
se evita forajul gaurilor in trepte, telescopiceA
periodic, se controlea(a starea gaurii de sonda prin masuratori de deviere,
cavernometrie si profilometrie.
(I(.I)GR-/I+
134
1. 'eca, .1 Ceologia santierelor petroliere, 6ditura -ehnica, 'ucuresti, 19"".
2. .ordache, C.1 0ucrari au/iliare in foraj!e/tractie, 6ditura -ehnica, 'ucuresti, 1979.
3. .ordache, C., $acovei, 5.1 Forarea sondelor!pro,leme, 6ditura -ehnica, 'ucuresti,
1974.
4. $acovei, 5.1 Forajul sondelorR1!Fluide de foraj si cimenturi de sonda, 6ditura
7niversitatii din Ploiesti, 1993.
". $acovei, 5.1 Forajul sondelorR2!6chipament de foraj, 6ditura 7niversitatii din
Ploiesti, 199).
). $acovei, 5.1 Forajul sondelorR3!-u,area si cimentarea sondelor, 6ditura 7niversitatii
din Ploiesti, 199*.
7. $acovei, 5.1 -ehnologia forarii sondelor, vol. ...., 6ditura 7niversitatii din Ploiesti,
19*9.
*. $acovei, 5.1 Lidraulica forajului, 6ditura -ehnica, 'ucuresti, 19*9.
9. $arcian, Ch.1 Studiul de e/ploatare a (acamintelor de petrol de la 'oldesti!
Sarmatian, -ema 37, po(. 4, ...P.-. ampina, octom,rie 1994.
1+. Popescu, $.C.1 Fluide de foraj si cimenturi de sonda, 6ditura 7niversitatii din
Ploiesti, 2++2.
13"

Proiect Corina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Corina

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

u relatia =3.".> se determina cantitatea de ,entonita necesara pentru coloana de

onform relatiei =3.7.> se sta,ileste cantitatea de ,arita necesara pentru prepararea

#in relatia =3.7.> re(ulta cantitatea de ,arita1

antitatea de ,entonita necesara acestui fluid este data de relatia =3.".>1

onform relatiei =4.1.> se determina constanta de fora,ilitate1

onstanta lagarelor este data de relatia =4.".>1

u ajutorul relatiei =4.7.> se determina gradul final de u(ura al danturii astfel1

%vansarea sapei se calculea(a cu relatia =4.*>1

u ajutorul relatiei =4.1+.> se determina vite(a mecanica medie1

ostul unui metru forat este dat de relatia =4.12.>1

Pentru perec1ea de &alori7 nO3+ rot:minA C

Cradul final de u(ura al danturii este dat de relatia =4.7.>1

ostul unui metru forat este dat de relatia =4.12.>1

aderea de presiune in e/teriorul racordurilor este data de relatiile urmatoare1

onform relatiei =4.22.> se determina coeficientul caderilor de presiune, X

onform relatiei =4.23.> se calculea(a coeficientul caderilor de presiune, X

@aloarea de,itului optim este cuprinsa intre W

#iametrul du(elor este dat de relatia =4.33.>1

Se aleg trei du(e de 9 mm1 9/9/9.

@ite(a jeturilor este data de relatia =4.34.>1

aderea de presiune in du(e este data de relatia =4.3".>1

#in =4.3).> re(ulta caderea de presiune in restul sistemului de circulatie1

Presiunea de pompare se sta,ileste din relatia =4.37.>1

.n pre(enta acesteia, presiunea e/terioara admisi,ila, cu B

onform relatiei =".1).> se determina diferenta de presiune interioara, la ,a(a coloanei

#in relatia =".2+.> re(ulta diferenta de presiune e/terioara la adancimea de golire, L

0ungimea tronsonului al doilea, de ),9* mm I!"" este data de relatia =".39.>1

Forta de tractiune la aceasta adancime este1

.n conclu(ie, coloana de e/ploatare de " ; in va fi alcatuita din 137 m ,urlane de 7,72

@ite(a de curgere in interiorul coloanei este1

Factorul apa!ciment este dat de relatia =).).>1

onform relatiei =).7.> se sta,ileste cantitatea totala de ciment praf1

5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg este dat de relatia

onform relatiei =).).> se calculea(a factorul apa!ciment1

antitatea totala de ciment praf este data de relatia =).7.>1

si grosimea medie de perete cu relatia =).11.>1

5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg se sta,ileste

onform relatiei =).).> se sta,ileste factorul apa!ciment1

antitatea totala de ciment praf re(ulta din relatia =).7.>1

5umarul de autocontainere %P!1+ cu capacitatea 1++++ Kg este dat de relatia

#in F)G in functie de numarul Ledstrom se citeste numarul BeYnolds de tran(itie de la

#e,itul de noroi va fi dat de relatia =).19.>1

pentru fluidul de refulare se determina cu relatia =).23.>1

@ite(a de curgere in e/teriorul coloanei1

pentru fluidul de refulare se determina cu relatia =).2".>1

#iametrul mediu este dat de relatia =).2).>1

#in relatia =).27.> se determina aria calculata ca o medie ponderata a ariilor pe

aderile de presiune in manifoldul de refulare se determina folosind relatia

pentru fluidul de refulare1

-impul de pompa,ilitate al pastei se calculea(a cu relatia =).31.>1

in care s!au ales1 aO+,2 m:s

Pentru coloana intermediara

Sarcina ma/ima la carlig este data de relatia =*.).>1

Pentru coloana de e/ploatare

#in =*.).> se determina sarcina ma/ima la carlig1

S-ar putea să vă placă și