Sunteți pe pagina 1din 7

CIRCULATIA SCRIERILOR PATRISTICE INTRE RASARIT SI APUS PANA LA SF SECOLULUI XVI

Printre calatoriile intreprinde se unii dintre Sfintii Parinti, prin relatiile pe care le stabileau intr-o tara sau alta, direct, prin corespondenta sau prin ucenicii lor, s-au creat facilitati pentru circulatia scrierilor patristice si schimbul intre Apus si Rasarit. Operele Sfintilor Parinti s-au transmis dintr-o parte a lumii in alta prin Biserica si pentru Biserica. Timpul continuu al Bisericii a fost si ramane timpul comuniunii si intercomuniuii patristice. Nu a existat niciodata o intrererupere in aceasta comuniune, ci numai anumite imprejurari cand frec enta circulatiei scrierilor partristice a fost mai crescuta, sau mai sca!uta, datorita unor imprejurari particulare sau unor conditii de context mai putin fa orabile. "n Patrolo#ie sunt preci!ate etapele de referinta pentru de! oltarea literaturii patristice, expresia cea mai inalta fiind $epoca de aur% a Sfintilor Parinti. Absenta discontinuitatii intre Rasarit si Apus in domeniul patristicii a insemnat un neintrerupt factor de coe!iune chiar si in momentele critice ale raportului Rasarit-Apus. A existat o comuniune neintrerupta. Prima scoala de teolo#ie si de filosofie crestina in Roma a fost infiintata de Sfantul &ustin 'artirul si (ilosoful, nascut si educat in Rasarit. )asile cel 'are- $incarcat ca o corabie cu toate stiintele timpului sau% 'arile scoli catehetice patristice, elexandrina, antiohiana si ierusalimiteana au constituit mari centre si, in acelasi timp, arterele prin care a circulat iata reli#ioasa crestina la ni elul comprehensiunii si solicitudinii ce se cu eneau intretinute atat din Rasarit in Apus cat si din Apus in Rasarit. Sfantul "larie Picta ianul in (ri#ia si-a insusit cultura patristica rasariteana si a tradus din Sfintii Parinti #reci, indeosebi din scrierile lui Ori#en. *oi monahi celebri din Apus, Rufin si (ericitul "eronim, in in Rasarit si imbo#atesc apoi patristica Apuseana cu traduceri in liba latina din Sfintii Parinti rasariteni. "ndeosebi prin Rufin si (ericitul "eronim incepe marele proces de iradiere a scrierilor patristice din Rasarit in Apus, proces ce a fost coninuat printr-o remarcabila

contributie si de monahii $sciti% daco-romanii "oan +assian, *ionisie ,xi#uul, "oan 'axentiu. *esi mai putin in aceasta epoca, dar si unele lucrari patristice sin Apus, din limba latina, s-au tradus in Rasarit in limba #reaca. *e exemplu opera pastorala a Sfantului -ri#orie cel 'are, papa Rromei, .iber re#ulae pastoralis, scrisa cu prilejul ale#erii si in estirii sale ca papa al Romei. .iber/ este o scriere de mare autoritate pentru cler in tot , ul 'ediu, tradusa de timpuriu in #receste de patriarhul Anastasie al ""-lea al Antiohiei. Sfantul -ri#orie cel 'are s-a inspirat din Ori#en- prin intermediul Sfatului "larie Picta ianul, pentru scrierea sa0 +omentar la "o . +arol cel 'are a insarcinat pe Paul *iaconul sa alcatuiasca un lectionar din texte patristice. ,l a extras din Ori#en, ,usebiu al +esareei, Sfantul "oan -ura de Aur, (ericitul Au#ustin si din operele altor Sfinti Parinti. Tot el a alcatuit un Omiliar din opera Sfantului "oan -ura de Aur. "n secolul "1, Scotus ,ri#ena, enind la Paris, intreprinde opera de traducere din scriitorii bisericesti rasariteni, astfel el a traduce scrierile lui *ionisie PseudoAreopa#itul. Tot el traduce in limba latina cea mai importanta lucrare a Sfantului 'axim 'arturisitorul, Ambi#ua. +unostea in chip perfect opera Sfantului -ri#orie de N2ssa, pe fericitul Au#ustin. +ruciadele si le#aturile cu Bi!antul, in remea +omnenilor, au dat un nou impuls acti itatii traducerilor, traduceri care or fi folosite spre 3345 de Petru .ombardul si de intrea#a teolo#ie scolastica dupa el. Sentintele lui Petrul .ombardul sau *ecretul lui -ratian, eritabile comori ale culturii , ului 'ediu occidental, do edesc o deosebita eruditie patristica. "n secolul al 1""-lea, sunt difu!ate in Ocident scrierile mai multor Sfinti Parinti bisericesti rasariteni. Spre sf.secolului al 1"-lea, apoi in secolul al 1ii-lea, continuant in secolul 1""", sa lansat in Apus formula care a domina cate a eacuri , anume ca, in #eneral, Sfintii Parinti $non sunt ad ersi, sed di ersi%. (ormula este reluata in timpurile noastre, de enind o de i!a a miscarii ecumenice0 $unitate in di ersitate%.

"n secolul al 1""-lea, patrunde in Apus opera Sfantului "oan *umaschin, datorita juristului Bur#unido din Pisa. Bur#undio a a ur prilejul si mai ales priceperea si harul de a transmite scrieri ale Sfintilor "oan -ura de Aur, -ri#orie de N2ssa, )asile cel 'are. "ntrucat "! orul cunostintei damaschiene este o sinte!a a intre#ii #andiri patristice rasaritene de pana la el. *o#maitca Sfantului "oan *amaschin, tradusa in latineste de Bur#undio de Pisa intre anii 3367-3345, a fost reprodusa aproape in intre#ime de Petru .ombardul in lucrarea sa $.iber Sententiarum%. Traducerea reali!ata de Bur#undio, incorporata in lucrarea lui Petru .ombardul a starnit un mare interes in cultura teolo#ica apuseana fata de sfantul "oan *amachin, fata de opera sa. Prin lucrarea cu caracter intermediar datorita lui Petru .ombardul, opera Sfantului "oan *amaschin a patruns in cea mai mare parte a ,uropei Occidentale. "n secolul al 1)lea apar cel putin nouaspre!ece editii. Teolo#ii apuseni au fost determinati de realitatea peremptorie sa recunoasca faptul ca mentalitatea reli#ioasa crestina a ,uropei s-a format indeosebi datorita ideilor cardinale care au fost extrase din lectura aprofundata a scrierilor patristice. +hiar dupa anul 3546 in numeroase manastiri occidentale se traia 8+restinismul9 in Rasarit si in Apus conform unei traditii comune anterioara schismei. 'onahismul a mentinut traditia copiind, citind, explicand lucrarile Parintilor, ceea ce este exact, dar si traiau la fel cum #andeau .Procedeul acesta poate fi numit transmitere experimentala. Apusenii aplicau in traducerile latine din opera Ori#en acelasi sistem pe care il folosea Rufin in secolul ), adica sistemul corectarii $erorilor% . "n secolul al 1""-lea apar manuscrise in limba latina traduse in Apus din Ori#en intr-un numar incomparabil mai mare decat in epocile precedente. Sunt cele opt manuscrise cu titlul .ibri Ori#enis, ceea ce este un numar considerabil pentru acea reme. Si demonstrea!a o atitudine Semnificati este si faptul ca una din scrierile lui Ori#en, +ontra lui +els, in care nu se #asesc erori do#matice, a circulat in Apus inca din secolul al 1"""-lea. Asemenea manuscrise au beneficiat de conditii fa orabile de pastrare, unele dintre ele fiind cumparate de papa.

"n secolul al ")-lea au fost editate la Basel in ,l etia scrieri ale lui Ori#en, cu o prefata de ,rasm, #est de presti#iu in care se reflecta noua stare de spirit in #andirea crestina apuseana si despartirea de doctrina scolastica. Opera Sfantului "oan -ura de Aur s-a tradus in limba sla a eche precum si in limba latina pentru apuseni fara dificultati. Putem spune astfel impreuna cu Teodoret ca Sfantul Parinte antiohian este $marele in atator al lumii%. Sfantul "oan -ura de Aur a trait si a scris intr-o reme cand biserica nu era despartita. "n secolele 1")-1)", apar in Apus si scrieri hrisostomice destinate eruditilor, acestia a and un cu ant important de spus si o influenta ine itabila in orientarea si manifestarea lumii medie ale ce se indrepta catre o etapa noua si o mutatie a mentalitatii, cea moderna. "n secolul al 1)"-lea, papa Pius al )-lea i-a proclamat in Bre iarul sau din 34:7 $*octores ,cclesiae% pe scriitorii patristici rasariteni0 sfintii Atanasie al Alexandriei, )asile cel 'are si "oan -ura de Aur. "n incunabulele occidentale, scrierile hrisostomice se #asesc in numar de 6: in limba latina. ,rasm insusi depunea o uriasa munca de interpretare si exe#e!a. *upa publicarea editiei critice a Noului Testament, a comentariului Psalmilor, dupa editiile (ericitului "eronim-studiat cu o mare pasiune, dupa 34;4, a edita in 34<5 si oopera Sfantului "oan -ura de Aur in traaducere latina = in 34<6 pre#atea o editie din scrierile lui Ori#en, de asemenea in limba latine. Scrierile patristice rasaritene ajun#eau in Apus pe diferite cai. >nele lucruri erau procurate direct de occidentali din Orient, altele erau trimise sau duse in Apus de catre rasariteni. .a inceputul secolului 1), imparatul Bi!antului, 'anuel al ""-lea Paleolo#ul, trimitea 'anastirii $Sfantul *ionise% din Paris un manuscris #recdin 3656-3657, in amintirea i!itei sale din anul 3653 la acea manastire. 'anuscrisul continea opera Sf. *ionisie Pseudo-Areopa#itul.

Papa Nicolae ) adunase in secolul al 1)-lea <45 de manuscrise #recesti cu operele Sf. Parinti din Rasarit. 'ulte dintre ele au putut ser i ca surse directe pentru traduceri in latineste. *in opera Sf. -ri#orie de N2ssa s-a tradus la Roma, de catre Petra -alensimia, tratatul *espre (eciorie ? lucrare sa arsita in anul 34:;. textul paralel #rec si latin s-a publicat in 34@6. Re#ele 'atei +or in a ea o bo#ata biblioteca, cu numeroase manuscrise patristice, cele mai multe copiate din Occident la initiati a sa. >nii papi din sec. 1)"-lea , ca papa Pius ), -ri#orie 1""", Sixt ), au luat masuri ri#uroase si si concrete pentru a se incepe o serie de traduceri din scrierile Sfintilor Parinti rasariteni, spre a contrapune Reformei protestante i! oarele curate ale #andirii patristice rasaritene. Papa Sixt ) a dat dispo!itie ca aceste traduceri sa fie denumite 0%editii romane 8catolice9 corectate%. Procedeul a dus la aterarea multor texte patristice, prin tentati a con ertirii #andirii patristice rasaritene in sensul si pe placul Romei . nu toate editiile ulterioare de scrieri patristice rasaritene din occident au reprodus textele $corectateAA.. actualmente apar la Paris, in bo#ata colectie $ Sources chretiennes% numeroase texte ale Sf. Parinti din Rasarit, in editii critice de inalta ri#oare si fara nici o alterare de text. "n secolul al 1)"-lea, Protestantismul, prin 'artin .uther, a proclamat cuperioritatea Sfintei Scripturi asupra Traditiei, asupra scrierilor patristice, ne#and aloarea si insemnatatea celor din urma. .uther afirma ca Biblia este asemenea soarelui pentru credinta, pe cand scrierile sunt la dimensiunile si de importanta unor lanterne. *upa opinia lui, doctrina Sf. Parinti trebuie supusa unei ri#uroase erificari, prin doctrina Sf. Scripturi. Sin#urul care este absol it de se erele e aluari lutheriene este (ericitul Au#ustin. .uther il admira si il pretuieste numai scrierile acestui Parinte al Bisericii. ,ste sin#urul caruia ii recunoaste presti#iul si autoritatea, iar pe ceilalti Sf. Parinti apuseni sau rasariteni ii considera fara importanta. .uther nu numai ca se declara impotri a autoritatii Sf. Parinti dar se considera pe sine superior acestora. Reformatii din ,l etia - >ric BCin#li este profund influentat si de ,rasm, care a ea o admiratie nedisimulata pt. Sf. Parinti ai Bisericii. ,l recunoaste aloarea scrierilor patristice, semnificatia lor umanista.

BCin#li a do edit interes deosebit pentru scrierile Sf. )asile cel 'are, -ri#orie Teolo#ul, precum si pt. opera Sfantului +hiril al Alexandriei. ,l a studiat scrierile patristice paralel cu Biblia si a aratat lectura operelorSf. Parinti nu trebuie separata de Biblie. Reformatorii de la Basel ? &ean Oecolampade a aprofundat studiul scrierilor patristice rasaritene, a populari!at aceste scrieri, mai ales opera Sfintilor "oan -ura de Aur si -ri#orie Teolo#ul. &ean +al in a a ut unele atitudini asemanatoare lui ,rasm , a studiat toata iata sa cu pasiune scrierile patristice, alaturi de filosofii antici. .a nici un altul dintre $liderii% protestanti nu se mai intalnesc atat de multe citate din Sf. Parinti ca in scrierile lui. ,l pretuieste in chi deosebit scrierile patristice din perioada primelor 4 Sinoade ,cumenice. +omparati cu luteranii, ceilalti reformati au di edit un !el superior in contro ersele cu Roma. Prin editarea traduceriloDr din scrierile patristice. .or li se datoreste mult in ceea ce pri este alcatuirea primelor cule#eri patristice din aceasta epoca. Reformatul &ean Eerold a publicat in Basel, in anul 3444 o bo#ata cule#ere patristica intitulata Ortodoxo#rapha, iar Eeri Petri, cu 4 ani inainte publicase tot la Basel, 'icropresb2ticon. "n cele doua lucrari de mai sus se #asesc, la loc de frunte din literatura patristica scrieri ale Sfantului "#natie Teoforul si din opera lui -ri#orie al Neocesareei. "n secolul al 1 i-lea, cel mai puternic centru de editare a scrierilor Sf. Parinti a fost orasul Basel. *eterminate de un scop ori de altul, preocuparile apusene fata de scrierile patristice din Rasarit au contribuit la raspandirea si cunoasterea acestora. Atunci cand au fost insa contestate pe un moti sau altul, ele si-au pastrat nealterata aloarea de i! oare autentice pentru o interpretare corecta a Sfintei Scripturi, exprimand esenta #andirii patristice si promo and principiile ecumenismului. "nceputurile preocuparilor pentru traducerile #recesti din scrierile latine ale Sf. Parinti din Apus se lea#a de numele 'onahului Palamid. ,l a tradus in #receste lucrarea (ericitului Au#ustin,, *e Trinitate, si lucrarea lui Boethius, *e consolatione philosophiae.

"n secolul al 1")-lea, *emetrios cidones traduce in limba elina o lucrare a lui Prosper, ucenic al (ericitului Au#ustin, un florile#iu intitulat 0 .iber Sententiarum ex operibus Sancti Au#ustini delibatarum. (ratele lui *emetrios +idones a tradus scrierea au#ustiniana SoliloFuia- tiparita in 3@DD de Sf. +u ios Nicodim A#hioritul si in romaneste si apoi tiparita la 'anastirea Neamtu. "n secolul al 1)-lea, iosif )rienios, -henadie Scholarios citeau la +onstantinopol opere ale (ericitului Au#ustin in limba latina si, desi#ur, nu erau sin#urii carturari clerici #reci care procedau astfel. *emetrios +idones a mai tradus din opera (ericitului Au#ustin 0 .iber de co#nitione si *ie fide. Si in secolul urmator, al 1)"-lea, #recii bi!antini se preocupau de cunoasterea scrierilor patristice latine si citeau din (ericitul Au#ustin, din operele Sf. "larie, Ambro!ie ca si din scrierile altor Sf. Parinti apuseni. 'anifestrea unei continuitati intre Rasarit si Apus in domeniul patristicii a insemnat un factor permanet de coe!iune si dialo#, chiar si in momentele critice ale acstor raporturi.