Sunteți pe pagina 1din 9

ELEMENTE DE SEXOLOGIE MEDICO-LEGAL|

A. Generalit\]i. Cadrul juridic Instinctul se ual !ace "arte din !iin]a #i$l$%ic\& !iind sin%urul care se c$nsu'\ (n d$i )i care& "rin re"r$ducere& d\ na)tere unei n$i indi-*idualit\]i )i unit\]i #i$l$%ice. +e l,n%\ acest r$l& la ni*elul s"eciei u'ane se ualitatea a c\"\tat )i $ di'ensiune "si-$l$%ic\ ."rin a!ecti*itate& care c$ntri#uie la c$'uni-carea (ntre indi*i/i0 dar )i una s$cial\ .s$cietatea de!inind li'itele dintre c$'"$rta'entul se ual n$r'al )i a#erant0. Se ualitatea nu este ce*a '$ral sau i'$ral& ci $ realitate #i$-"si-$s$cial\& cu $ "uternic\ latur\ cultural\. M$ral sau i'$ral (n se ualitate este '$dul (n care su#iectul u'an $ inte%rea/\ (n "ers$nalitatea sa. C$dul "enal al 1$',niei (n artic$lele 234-567& din ca"it$lul III& in!rac]iuni "ri*it$are la *ia]a se ual\ re%le'entea/\ ra"$rturile se uale. 8. +r$#le'e 'edic$-le%ale ale dia%n$sticului de se . +ractica 'edic$-le%al\ este c$n!runtat\& nu de "u]ine $ri& cu sta#ilirea se ului unei "ers$ane. Aceasta "$ate sur*eni (n cadrul ac]iunil$r judec\t$re)ti de sta#ilire a *,rstei )i se ului .!ie ca ur'are a "ierderii actel$r de identitate& ca ur'are a (nre%istr\rii tardi*e a na)terii0 sau (n cadrul ac]iunil$r judec\t$re)ti de des!acere a unei c\s\t$rii .c$ntractat\ de un interse uat0. De ase'eni& se "une "r$#le'a clari!ic\rii se ului la un indi*id care d$re)te sc-i'#area acestuia& sau (n ca/ul un$r "retinse atentate se uale sur*enite asu"ra unei "ers$ane de se $"us& care (n realitate este un interse uat sau transse uat. +rin se & se (n]ele%e t$talitatea caracterel$r %enetice& anat$'ice& !i/i$l$%ice )i "si-ice ce de!inesc un indi*id ca #\r#at sau !e'eie )i care& su# as"ect se ual (l di!eren]ia/\ "$lar. T$ate aceste caractere sunt inte%rate )i 39

c$n*er% (n se ul ci*il& de (nre%istrare adec*at\ (n e*iden]ele ci*ile. Interse ualitatea re"re/int\ $ disc$rdan]\ (n inte%rarea acest$r ni*ele ce de!inesc se ul )i are $ eti$l$%ie c$'"le \ .-er'a!r$ditis'ul0. +rin transse ualis' se (n]ele%e tr\irea senti'entului de a"artenen]\ la alt se )i el "$ate !i 'in$r .ad$"tarea *esti'enta]iei se ului $"us0 sau 'aj$r ."er*ersiune& ca/ (n care se as$cia/\ cu -$'$se ualitatea0. E "erti/a 'edic$-le%al\ (n ast!el de situa]ii este c$'"le \& )i cu"rinde in*esti%area tutur$r ni*elel$r de se anteri$r 'en]i$nate .%e-netic& anat$'ic& !i/i$l$%ic& "si-ic0. C. In!rac]iunile se uale C.2. Violul. .lat. vis : a for]a0. Se caracteri/ea/\ "rin reducerea *icti'ei la starea de $#iect se ual& "rin dis$cierea instinctului se ual de a!ecti*itate. ;rec*en]a sa (n s$cietatea u'an\ *aria/\ !unc]ie de ti'"ul ist$ric )i de ti"ul $r%ani/at$r al s$ciet\]ii. C. 2. 2. Cadrul legislativ. <n C$dul "enal actual& la artic$lul 234 este incri'inat\ in!rac]iunea de *i$l& artic$lul 23= incri'inea/\ n$]iunea de ra"$rt se ual cu $ 'in$r\& iar artic$lul 233 seduc]ia. Tre#uie !\cut\ "reci/area c\ artic$lul 234& "ri*it$r la *i$l este '$di!icat (n sensul c\ su#iectul acti* al in!rac]iunii "$ate !i )i !e'eia. De ase'eni& este incri'inat\ )i c$nstr,n%erea la un ra"$rt se ual (n cadrul c\s\t$riei .si'ilar Ger'aniei& ;ran]ei0. Se i'"un a !i !\cute c,te*a "reci/\ri "ri*ind *i$lul> a. C$nstr,n%erea *icti'ei .!i/ic\& "si-ic\ sau '$ral\0 tre#uie s\ !ie e!ecti*\ )i su!icient\ "entru a (n!r,n%e re/isten]a acesteia. Ea tre#uie s\ *i/e/e s\*,r)irea unui ra"$rt se ual. De ase'eni& ('"$tri*irea .!\r\ tea'\ de a %re)i& *i$lul "$ate !i c$nsiderat $ in!rac]iune de $"$/i]ie0 tre#uie s\ !ie !er'\ )i nu de circu'stan]\. 1e/ultatul interac]iunii cel$r d$i !act$ri .c$nstr,n%ere )i $"$/i]ie0 *a !i $#iecti*at\ de le/iunile de *i$len]\& de i'"$si#ilitatea "si-ic\ de a c$nsi']i a *icti'ei. Anali/a l$r te'einic\ ajut\ la clari!icarea ca/uril$r de *i$luri a'#i%uui .c$'"licitate la *i$l0.

37

#. C$nsu'area ra"$rtului se ual "rin c$nstr,n%ere& (n c$ndi-]iile ('"$tri*irii *icti'ei este un alt ele'ent al in!rac]iunii de *i$l. C. 1. 2. Obiectivele expertizei medico-legale `n infrac]iunea de viol. +$t !i sc-e'ati/ate ast!el> Dac\ s-a c$nsu'at un ra"$rt se ual? E isten]a le/iunil$r de *i$len]\? dac\ *icti'a se a!la (n i'"$si#ilitatea !i/ic\ sau "si-ic\ de a-)i e "ri'a *$in]a sau a se a"\ra? dac\ "ers$ana (n*inuit\ este sau nu su#iect acti* al in!rac]iunii de *i$l @ .din "\cate acest "unct este s$licitat rar de $r%anele de cercetare "enal\0. 1e/$l*area l$r "resu"une ur'\t$arele eta"e> E a'enul *icti'ei? E a'enul a%res$rului? E a'enul lenjeriei inti'e& at,t la a%res$r c,t )i la *icti'\. E a'enul la !a]a l$cului. +ractica 'edic$-le%al\ cun$a)te (n "rinci"al *i$lul al c\rui su#iect "asi* este !e'eia. <n aceast\ ca/ sunt (nt,lnite d$u\ situa]ii> ;e'eia nu a a*ut *ia]\ se ual\? ;e'eia a a*ut *ia]\ se ual\. <n "ri'a situa]ie& *i$lul c$nsu'at .cu intr$'isiunea "enisului0 duce la "ierderea inte%rit\]ii anat$'ice a -i'enului. +r$cesul "$art\ nu'ele de de!l$rare. Himenul .Ai'en la r$'ani& Ai'eneus la %reci : Beul C\s\t$riei? -i'enele : i'nurile ce se aduceau c\s\t$riei0 este 'e'#rana situat\ la li'ita *esti#ul *a%inal-*a%in\& !iind un *esti%iu e'#ri$l$%ic& !\r\ a a*ea *reun r$l %enetic sau anat$'ic. Anat$'ic& unui -i'en i se descriu> $ #a/\ de i'"lantare )i $ 'ar%ine li#er\& care deli'itea/\ $ri!iciul -i'enial. Ai'enul are $ l\]i'e )i $ %r$si'e& care-i c$n!er\ acestuia $ c$nsisten]\ *aria#il\. Mar%inea li#er\ "$ate !i neted\& crenelat\& cu inci/uri .c$n%enitale )i care nu 'er% ",n\ (n #a/a de i'"lantare0& r\s!r,nt\ sau nu (na!ar\. <n ra"$rt de ace)ti "ara'etri& -i'enul are $ !$r'\ inelar\ .cel 'ai !rec*ent0& se'ilunar\ sau "$li'$r!\. Cu *,rsta& -i'enul su!er\ un "r$ces de !i#r$/are& care !a*$ri/ea/\ le/iuni 'ai %ra*e (n ca/ul unui act se ual. 3C

Ai'enul inelar este dis"us de jur ('"rejurul intr\rii (n *a%in& a*,nd $ri!iciul central& $ l\]i'e )i %r$si'e *aria#ile. 1u"turile acestui ti" de -i'en se !ac de $#icei la "$/i]iile 9& D& )i 3 "e cadranul c$n*en]i$nal. O !$r'\ "articular\ de -i'en inelar& este cel c$'"le/ant& caracteri/at "rintr-$ l\]i'e !$arte (n%ust\ .2-5 ''0& de re%ul\ dilata#il )i "er'i],nd (n acest !el un act se ual !\r\ a se ru"e. <n aceast\ situa]ie& de!l$rarea se "r$duce cu $ca/ia na)terii& "rin "asajul "r$dusul de c$nce"]ie "rin !iliera "el*i%enital\& $ca/ie (n care -i'enul a"are su# !$r'a un$r carunculi 'irti!$r'i. Ai'enul se'ilunar are $ri!iciul e centric& cu $ l\]i'e 'a i'\ (n ju'\tatea in!eri$r\& ru"turile !\c,ndu-se de $#icei la "$/i]iile 7& C& 4 de "e cadranul c$n*en]i$nal. ;$r'ele "articulare de -i'ene .cri#ri!$r'& cu #rid\ central\ )i d$u\ $ri!icii& i'"er!$rant& etc.0 sau cele care circu'scriu un $ri!iciu al c\rui dia'etru este su# 2-2&C c'.& sunt caracteristice li"sei unui ra"$rt se ual *a%inal. +re'er%\t$r e a'enului %inec$l$%ic& este rec$'andat a l\sa *icti'a s\ "$*esteasc\ sin%ur\& (n cu*intele sale ce s-a (nt,'"lat. E*entuale detalii de te-nicitate se ual\ *$r !i "use su# se'nul (ntre#\rii. E a'enul %inec$l$%ic se *a !ace nu'ai (n ca#inet 'edical& "e 'asa %inec$l$%ic\& cu (nde"\rtarea c$a"sel$r )i !lectarea %enunc-il$r& (n "re/en]a $#li%at$rie a unei a treia "ers$ane. E a'inat$rul cu ajut$rul a d$u\ c$'"rese& "rinde )i trac]i$nea/\ '$derat la#iile 'ari s"re e teri$r )i u)$r (n sus& "er'i],nd ast!el *i/uali/area *esti#ulului *a%inal& a -i'enului )i a "$r]iunii inci"iente a *a%inei. <n situa]ii de incertitudine& se a"elea/\ la e a'inarea stere$sc$"ic\& care e*iden]ia/\ 'ai #ine ru"turile sau inci/urile -i'eniale. Dia%n$sticul de!l$r\rii se !ace du"\> E*iden]ierea ru"turil$r -i'eniale. Ele au $ e*$lu]ie te'"$ral\ si'ilar\ "l\%il$r& !iind ini]ial s,n%er,nde& cu 'ar%inile tu'e!iate in!iltrate& ac$"erite de $ secre]ie al#ici$as\ de !i#rin\. Elteri$r ele se e"iteli/ea/\& "ut,ndu-se sau nu $r%ani/a c$njuncti* .cicatrice al#\ (n #a/a de i'"lantare0. O#i)nuit& ru"turile "$t !i decelate ",n\ la 'a i' 26-25 /ile de la "r$ducere& du"\ care nu se 'ai "$ate "reci/a c,nd a a*ut l$c de!l$rarea.

3D

E*iden]ierea un$r ec-i'$/e& -e'at$a'e& la ni*elul *esti#ulului *a%inal. Se "$t (nt,lni .(n ca/ul un$r i'"etu$/it\]i se uale 'arcate& a%resiuni se uale la c$"ii su# 26-25 ani& la !e'ei (n *,rst\ sau dis"r$"$r]ii 'arcate ale $r%anel$r %enitale0& le/iuni ale $r%anel$r %enitale )iFsau "erineale de %rade di!erite& de la ru"turi ",n\ la e "l$/ii ale *a%inei )i !unduril$r de sac *a%inale. O#iecti*area $"$/i]iei *icti'ei se !ace "rintr-un e a'en c$r"$ral atent& care c$nse'nea/\ le/iunile de *i$len]\. O aten]ie s"$rit\ tre#uie ac$rdat\ "$/i]iei l$r. +$t !i e*iden]iate ec-i'$/e )i e c$ria]ii "eri$r$-na/al ."r$duse "rin c$'"ri'area nasului )i %urii cu ',na a%res$rului0& la ni*elul articula]iei "u'nului .a%res$rul r\suce)te la s"ate ',na *icti'ei0& !a]a intern\ a c$a"sel$r .sur*enite "rin (nde"\rtarea !$r]at\ a acest$ra0& etc. +$ate !i (nt,lnit\ c-iar as!i ia se ual\. Mai "$t !i c$nstatate le/iuni "r$duse de di!erite $#iecte& a!late la l$cul unde s-a "r$dus *i$lul& !rec*ent de ti"ul e c$ria]iil$r sau "l\%il$r. E a'enul %enital )i c$r"$ral tre#uiesc du#late de un e a'en ser$l$%ic& al c\rui sc$" este e*iden]ierea "re/en]ei s"er'at$/$i/il$r (n c\ile %enitale. Ei li"sesc c,nd a%res$rul !$l$se)te un c$nd$'& sau ejacu-lea/\ (n a!ara c\il$r %enitale. +re/en]a l$r d$*ede)te un ra"$rt se ual& dar nu )i e isten]a unei *i$len]e. E a'enul !e'eii care a a*ut *ia]\ se ual\& *a res"ecta acelea)i "rinci"ii )i *a "arcur%e acelea)i eta"e& cu "reci/area c\ nu *$r 'ai !i c$nse'nate le/iuni de de!l$rare. O#iecti*area are la #a/\ c$nstatarea le/iunil$r de $"$/i]ie "recu' )i cercetarea e*entualei "re/en]e a s"er'at$/$i/il$r ."ersist\ maxim 36-48 ore de la ra"$rtul se ual (n c\ile %enitale !e'inine& dac\ *icti'a nu )i-a !\cut t$aleta l$cal\0. Se i'"une a !i !\cut\ )i $ e "erti/\ "si-$l$%ic\& al c\rui sc$" este de a decela #$li ce duc la anularea c$nsi']\',ntului *icti'ei& sau "entru in!ir'area un$r !i \ri "at$l$%ice cu !alse acu/a]ii de *i$l. <n a'#ele situa]ii "r$#le'e de$se#ite "une *i$lul c$'is de 'ai 'ul]i a%res$ri. E a'enul a%res$rului *a e*iden]ia ur'e ale $"$/i]iei *icti'ei. Ele "$t !i de ti"ul e c$ria]iil$r .dis"use "e !a]\& %,t0& 'u)c\turil$r& etc. <n ca/ul unui ra"$rt se ual anal& se 34

"$t %\si ur'e de 'aterii !ecale la ni*elul )an]ului #alan$"re"u]ial. Mai "$t !i se'nalate i'"lant\ri de di*erse 'ateriale la ni*elul "re"u]ului& care "$t e "lica e*entualele le/iuni *a%inale ale *icti'ei. Este rec$'andat\ e!ectuarea unei e "erti/e 'edic$le%ale "si-ia-trice )i a%res$rului& care "$ate e*iden]ia a!ec]iuni "si-ice caracteri/ate "rintr-$ de/in-i#i]ie a "ulsiunil$r se uale. G$r !i rec$ltate s"er'\ )i !ire de "\r ale a%res$rului sau "resu"u)il$r a%res$ri& (n *ederea c$'"ar\rii cu ceea ce s-a %\sit la *icti'\& "e lenjeria acesteia sau cu $ca/ia e a'enului la !a]a l$cului. C$'"ararea "resu"une anali/a caracteristicil$r '$r!$!unc]i$nale ale s"er'at$/$i/il$r .'$#ilitate& "r$cent de 'al!$r'a]ii& etc.0& anali/a ti"ul .secret$r-nesecret$r0& c-iar a a'"rentei %enetice. E a'enul la !a]\ l$cului se des!\)$ar\ du"\ re%ulile de tactic\ )i te-nic\ cri'inalistic\ )i are dre"t sc$" identi!icarea )i ridicarea ur'el$r #i$l$%ice. El "$ate d$*edi )i $"$/i]ia *icti'ei& c,nd *i$lul s-a c$nsu'at (ntr-un s"a]iu (nc-is .ca'er\& etc.0. E a'enul lenjeriei inti'e& este un e a'en de la#$rat$r& care e*iden]ia/\ ur'ele #i$l$%ice. A*,nd (n *edere c$'"le itatea unei ast!el de e "erti/e 'edic$-le%ale& 'ultitudinea !act$ril$r care "$t da re/ultate !als ne%ati*e sau !als "$/iti*e& nu tre#uie c$nsiderat\ desuet\ a!ir'a]ia lui G$ltaire> H violul este mai greu de probat, dect de f\cut D. +er*ersiunile se uale

<n jurul 'ani!est\ril$r se uale a#erante& s-au "urtat a'"le discu]ii )i s-au !\cut cercet\ri 'edicale& s$ciale& juridice. Ele datea/\ din cele 'ai *ec-i ti'"uri ale u'anit\]ii& (n unele e"$ci ist$rice !iind !en$'ene de 'as\ .-$'$se ualitatea 'asculin\ (n Grecia Antic\0. O clasi!icare a 'ani!est\ril$r se uale an$r'ale le ('"arte (n> 2. S$d$'ia rati$ne '$di? 5. S$d$'ia rati$ne se us? 9. S$d$'ia rati$ne %eneris? 7. +er*ersiunea 'ijl$acel$r? 3=

C. +er*ersiuni di*erse. D.2. Sodomia ratione modi. +resu"une rela]ii de ti" -eter$se ual& "r$duc,ndu-se cu ac$rdul "arteneril$r. <n ca/ul sur*enirii de/ac$rdului& ele !ac $#iectul e "erti/ei 'edic$-le%ale& !iind '$ti* de des!acere a c\s\t$riei. Se "$t enu'era> 'astur#area reci"r$c\? c$itul anal? c$itul $ral .!ela]ia0& c$itul (ntre s,ni sau c$a"se& cunilin%usul .%enerarea de sen/a]ii *$lu"t$ase cu ajut$rul li'#ii0. D.5. Sodomia ratione sexus. +resu"une rela]ii -$'$se uale& "ut,nd !i 'asculin\ sau !e'inin\. Artic$lul 566 C$d "enal sta#ile)te situa]iile )i "ede"sele un$r ast!el de rela]ii. A$'$se ualitatea 'asculin\ este cun$scut\ )i su# nu'ele de pederastie ."ed$s:#\iat0. Ea "$ate !i "er'anent\ sau $ca/i$nal\. Se c$nsu'\ $#i)nuit "rintr-un ra"$rt se ual anal dar 'ai "$t !i "racticate> cunilin%usul& 'astur#area reci"r$c\& c$itul $ral. E "erti/a "si-iatric\ a "\r]ii "asi*e "$ate e*iden]ia $ #ise ualitate "si-ic\& cu un c$'"$rta'ent !e'inin .%\tesc& c$s& #r$dea/\& ()i *$"sesc c-iar "\rul )i un%-iile0. E "erti/a 'edic$-le%al\ "$ate e*iden]ia& !unc]ie de inter*alul scurs de la c$ntactul se ual& "re/en]a s"er'ei (n rect ."entru "artea "asi*\0 dar )i ur'e de 'aterii !ecale& !l$r\ 'icr$#ian\& sca'e de lenjerie& la ni*elul "enisului ."entru "artea acti*\0. La "ri'ul c$ntact se ual anal se "r$duc !isuri anale& de "r$!un/i'e )i (ntindere *aria#il\& "entru ca la re"etarea c$ntactel$r anale& s\ a"ar\ $ sc\dere a t$nusului s!incterian& sesi/a#il\ la tu)eul rectal. La 'arii -$'$se uali& 'uc$asa anal\ nu 'ai are "liurile c$n*er%ente s"re anus )i se citea/\ $ at$nie s!incterian\. Secundar& lenjeria inti'\ este "\tat\ de 'aterii !ecale. A$'$se ualitatea $ca/i$nal\ a"are (n situa]ii de "ri*are de li#ertate (ndelun%at\& dar este citat\ )i la 'arinarii care e!ectuea/\ curse lun%i. A$'$se ualitatea !e'inin\ se (nt,lne)te su# d$u\ !$r'e> 2. tribadismul .tribo : a freca0. A"are la !e'ei cu tul#ur\ri end$crine )iFsau "si-ice. ;ie c\ "re/int\ un clit$ris 'ai de/*$ltat& !ie c\ ()i c$n!ec]i$nea/\ un "-allus arti!icial& ele j$ac\ (n rela]ia se ual\ r$lul acti*. +artenerele de*in de"endente una de alta& au 'ari le%\turi a'$r$ase& ()i

33

(nte'eia/\ $ *ia]\ c$'un\& dar "$t ajun%e la scene de %el$/ie s$ldate adesea cu acte de r\/#unare. 5. safismul cun$scut )i su# nu'ele de lesbianism .poeta !ap"o din insula #esbos0& c$nst\ (n atin%eri )i ',n%,ieri ale di!eritel$r re%iuni c$r"$rale& "recu' )i a $r%anel$r %enitale & (n *ederea "r$ducerii sen/a]iil$r *$lu"t$ase. D. . Sodomia ratione generis. Este $ s$d$'ie (n care rela]iile se uale decur% (ntre $a'eni )i ani'ale. Este cun$scut\ )i su# nu'ele de $oofilie E "erti/a "si-iatric\ rele*\ de $#icei un sindr$' de deteri$rare - de a%ene/ie .de'en]\& $li%$!renie0& sau $ ence!al$"atie. D.!. "erversiunea mi#loacelor. <n aceast\ cate%$rie se include sadis'ul )i 'as$c-is'ul. 2. !adismul Nu'ele "r$*ine de la 'arc-i/ul de !ade Se caracteri/ea/\ "rin as$cierea actel$r se uale cu t$rturi !i/ice sau '$rale ale "artenerului ."artenerei0& (n *ederea $#]inerii $r%as'ului. Sadicul ()i 'altratea/\ *icti'a& a*,nd c$n)tiin]a clar\. Sadicii sunt (n %eneral nes$cia#ili& caracteri/a]i "rintr-un c$'"$rta'ent #rutal& c-inuind antu-rajul& 'ani!est,nd interes de$se#it "entru e*eni'ente s,n%er$ase. Ca !$r'e se descriu> I. Micul sadis'> se 'ani!est\ "rin 'u)c\turi& ciu"ituri& adresarea de cu*inte tri*iale "artenerei ."artenerului0. II. Marele sadis'> *icti'a este t$rturat\& *i$lat\& adesea a"are le/area $r%anel$r %enitale& a'"utarea s,nil$r. Gi$len]a "$ate 'er%e ",n\ la uciderea *icti'ei cu e*iscerare& sau de"esaj. 5. %asoc"ismul. Su#iectul& "entru a-)i satis!ace instinctul se ual si'te ne*$ia de a !i c-inuit& u'ilit de "artener. D.$. "erversiuni diverse. Cu"rinde a#era]ii se uale di!erite care nu "$t !i (ncadrate (n nici $ cate%$rie din cele de 'ai sus. Necr$!ilia. +resu"une rela]ii se uale cu cada*re. De $#icei ace)ti indi*i/i sunt aliena]i 'intal. Narcisi'ul. Se caracteri/ea/\ "rin iu#irea "r$"riei "ers$ane& care-)i satis!ace instinctul "rin c$nte'"larea c$r"ului.

266

;eti)is'ul. +l\cerea se ual\ este %enerat\ de *ederea $#iectel$r a"ar]in,nd "ers$anei iu#ite. A/$$!ilia. C$nst\ (n satis!acerea instinctului se ual "rin c$nte'"larea de $#iecte ne,nsu!le]ite .!$t$%ra!ii& scul"turi& etc.0 Ger$nt$!ilia. +resu"une rela]ii se uale cu "ers$ane (n *,rst\ .(n s"ecial !e'ei0. G$aIeris'ul. Satis!ac]ia se ual\ se $#]ine "rin c$nte'"larea actelr$ se uale s\*,r)ite de al]ii. T$t (n cate%$ria "er*ersiunil$r di*erse 'ai "$t !i (ncadrate !$l$sirea de "r$cedee arti!iciale de satis!acere a instinctel$r se uale .a"arate& "r$te/e& etc0. al c\r$r sc$" este !ie 'en]inerea erec]iei& !ie re"r$ducerea $r%anel$r se uale 'asculine& res"ecti* !e'inine. D.%. &tentatul la bunele moravuri. Este "re*\/ut )i "ede"sit de artic$lul 952 din C$dul "enal. Aici "$t !i (ncadrate t$talitatea 'ani!est\ril$r de $rdin se ual& care "rin c$n]inutul l$r le/ea/\ s"iritul de "ud$are al s$ciet\]ii )i "ers$anei. Actul cel 'ai !rec*ent (l re"re/int\ ex"ibi]ionismul& care c$nst\ (n e "unerea $r%anel$r %enitale (n "u#lic. Este 'ai !rec*ent la #\r#a]i& dar se se'nalea/\ )i la !e'ei. +ers$anele (n *,rst\& cu tul#ur\ri (n s!era a"aratului urinar& "$t !i #\nuite de e -i#i]i$nis'. De $#icei& in!ract$rii sunt #$lna*i "si-ici. T$t (n acest artic$l 'ai "$t !i (ncadrate> s\*,r)irea de %esturi $#scene (n "u#lic& r\s",ndirea de 'ateriale $#scene sau "$rn$%ra!ice& satis!acerea actului se ual (n "u#lic& etc.

262