Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

din cazuri. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. consistenta inegala. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. sau poate evolua intraabdominal. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea. care apare in 30. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. apare si in caz de ascita carcinomatoasa. hematurie. conturul. 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. !etroragia se datoreaza. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. necroza. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. ferma sau inegala. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. infectia sau malignizarea cu diseminare. suprafata neregulata. dimensiunea. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. policiclic sau neregulat. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. tulburarile de ciclu menstrual. tulburarile digestive. colicativa. hemoragia. sau intensa. aderenta. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. tenesme vezicale. 2urerea poate fi de intensitate mica. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. consistenta. mobilitatea. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. 2e asemenea. fie unei hiperestrogenemii relative. cu debut brusc. flatulenta. inapetenta si constipatie. . in sacade. situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. iar hirsutismul in tumorile . ruptura. retentie de urina. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust. violenta. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. refeminizare si metroragii in menopauza. fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. Tumora poate fi localizata in pelvis. compresie torsiune de ane-a sau invazie. si amenoreea secundara. durerea este de intensitate moderata. solida. chistadenomul mucinos si seros. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. feminizare precoce si metroragii prepubertar. tulburari dispeptice. In mod particular.

@ si anumiti hormoni steroizi. 5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. In cancerul ovarian. 9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. consistenta interna.. in general nedureroasa. 6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei. cu matitatea cu concavitatea in sus. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara.valului< pozitiv.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne.bulgarului de gheata<. de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie. 5scita se prezinta ca distensie abdominala. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin.. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita. Investigatii imagistice. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. contur. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii. 1.+. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165. deplasabila pe flancuri. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. marime. se evita paracenteza. cu matitatea cu conve-itatea in sus. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic. situatie in care se intalneste semnul . ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie.androgenosecretante. aspectul peretelui. cu semnul . 3 . 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare. (aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului. ruptura cu hemoragie$. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta. In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. paracenteza si toracocenteza. In cazul tumorilor ovariene. deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. metastaze hepatice si7 sau ascita. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare.

hepatice. endocervical. ane-ita tbc. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. pancreatice. retroperitoneale. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. . tbc tumori abdominale% digestive. 15 1. apolipoproteina 51. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical.$. chist de uraca.$. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului. cu alta formatiune ane-iala neovariana. B . transtiretina. iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase. endometrial. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. renale. ane-ita tumorala cronica. 1aracteristic apar la femeia intre . chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. corp galben chistizat. . limfoame uter gravid. diverticul vezical. fibrom uterin subseros chist paratubar. 5cestea reprezinta aproape 70. chist epiploic. hidrosalpin-. abces perivezical. din cancerele de ovar. 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala.. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. . din totalitatea tumorilor ovariene si 90. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1.1. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. cancer vezical. abces periapendicular. abces tuboovarian. "pecificitatea acestui test este de 7+.0 si *0 de ani.3. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. D. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. cancer de cec.+..B si ?6B. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. Totusi. cu statusul menopauzal. uter malformat. rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian. cu tumora genitala e-traovariana. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51. diverticulita sigmoidiana. .

+ . tumori mezodermale mi-te Tabel nr. 3$.0. . dar au penetrare variabila. parind astfel sa sara peste generatii. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+.$ si cea ovariana #10&... 1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. mitoze frecvente. s&a constatat ca mai mult de 90. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale. "pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian. desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice. "e considera ca 10 ' 1+.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica. atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0. 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 5stfel. 5stfel. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar. 5pro-imativ 10. 9estul de 90. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline. alaptarea. pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline. cele ale genei @915.$. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale. si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. 5ceste gene se transmit autosomal dominant.$.0&B+.

similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine. 2iseminarea hematogena este neobisnuita. * . cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine.. reprezentind +0.. 1histadenofibromul 1histadenofibromul. continutul este un lichid serocitrin. Tumori mucinoase .0. Tumora are dimensiuni medii. !a4oritatea apar intre ..B.. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata. la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame. cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer.. dar este doar in 3. cu consistenta moale. cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica. 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind . pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme.. 6ste o tumora unilaterala. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic. 8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic. . Tumori seroase .1.1. este bilaterala in 3+. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare. 1histadenomul seros este o tumora chistica. iar la tumorile slab diferentiate... din tumorile ovariene benigne. .1. 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie . proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular. cea ganglionara este rara. din cazuri. metastazarea se intalneste la .3... Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10. uniloculara de regula. la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. cu suprafata interna neteda sau in .1. din cazuri bilaterala.1. dintre paciente la nivelul peritoneului. dintre cancerele epiteliale de ovar. 8a microscopie. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii.. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$. din cazuri bilaterala. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100. partial chistica si partial solida. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna.. dintre acestea.. 5re aceeasi distributie de varsta. cu prelungiri papilare fibroase.+ ' B+. . tumora benigna mai rara. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. .. de culoare alb ' cenusie.0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani. cu perete cu grosimea inegala.. iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame. friabila.+ . in 1+.0. este chistica & boselata.1. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.1. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$.

5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale... cu suprafata e-terna neteda.. 1+. bilaterala in 30. iar la . 1+ ' 30 cm. 5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza. 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H . rar cu contur policiclic. Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor.cu contur policiclic. cu continut vascos ciocolatiu. din cancerele ovariene. Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0.. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10.3. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. din cazuri este bilaterala. prezinta e-tensie e-traovariana. uniloculara in general. cu consistenta chistica. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. din cazuri. 9eprezinta +. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare.. solida si chistica. din cazuri . doar in 1+. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30.!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. unilaterala.3. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. de culoare alb ' cenusie. din totalul tumorilor ovariene si 1+. mucoid translucid galbui sau brun.. multiloculara. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. cu consistenta mi-ta. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. . dintre tumorile maligne de ovar. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 . glande aglomerate si atipii nucleare. 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial..0 cm$ si chiar gigantice uneori. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna.0. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari. 2ar. fara alte semne de invazie stromala... >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. in medie + cm.. . dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale.

Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari. care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm. asociaza endometrioza.+. din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. .0 ani. B$. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine.. 1arcinomul mezonefroid este in 1+.boaba de cafea<. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare.. de culoare alb 'gri sau galbuie. din totalitatea tumorilor ovariene si +. din cazuri bilateral si in . reprezentind +. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. cu o citoplasma clara. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in . un carcinom cu agresivitate mare. bogata in glicogen. 6le apar caracteristic la adolescente si fetite. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' . Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna. Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. din tumorile maligne de ovar. la fel si tumora @renner maligna. avind o varsta medie de +0 de ani. >orma benigna. Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida.B. 5pare intre 30 si 70 de ani. din cancerele ovariene. solida. dintre tumorile ovariene la femeia I . 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. fiind raspunzatoare in proportie de 90. >orma borderline este rara.+..endometru. de regula unilaterala. de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0. carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G . ce apare pe sectiune usor lobulata. >orma borderline este foarte rar intalnita.0. . 3. situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru.

(oate sa apara si la fetite. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii. dintre tumorile maligne cu celule germinale. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice.. principalul element imagistic diagnostic. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic. 30. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. rotunda sau lobulata. Teratomul% chistul dermoid. mesoderm si endoderm. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. in 10. pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. sebum si par. 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0. tumori rare de ovar. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3.. 2e asemenea. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului.0. Teratomul imatur reprezinta . dinte. dintre teratoame si *0. os. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. Jlinefelter. bronhospasm$. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. 1el mai frecvent apare la . sd.. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. cu crestere lenta. "truma ovarii si carcinoidul. dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. sd. dar 10. 3. 2esi malignizarea este rara. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. dintre teratoame. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum.1. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. 2e cele mai multe ori. +. de forma rotund ' ovalara. ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral. par. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90. 6cografia. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +.0 ' 30 ani. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. cartila4. par si alte structuri cu ecogenitate crescuta. diaree. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. si respectiv I +. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. de regula uniloculara. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase.0 ani$ si nu de starea de gestatie. din cazuri bilaterala. Turner. Tumora este in general unilaterala. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$.)onadoblastom Tabel nr. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina. 6ste o tumora ovariana benigna. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat.

0. 3. friabila. cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. cu zone necrotico ' hemoragice. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. 1aracteristic secreta h1) si in 7+. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. reprezentind +. 3.0. 6ste unilaterala. reprezentind I +. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$. Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin.B. de culoare galbena. apar corpii "chiller ' 2uval. (roduce =>(. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. 2isgerminomul este frecvent bilateral #. la e-amenul histopatologic. dintre toate tumorile ovariene. unilaterala. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. din cazuri =>(. aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost. reprezinta . supravietuirea la + ani este de 9+. B. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. ani de doar 10. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori. In + ' 10. (rognosticul este rezervat. fiind cea mai agresiva dintre acestea. pentru stadiul II ' I/. (atognomonic. Tumora are dimensiuni mari.3. dar si la femeia de varsta fertila. 5stfel. cu continut mi-t. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la .+. avind potential hormonosecretant. care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. utilizat si el ca mar3er tumoral. dintre toate cancerele ovariene.. poate fi decelata si la femeia gravida. pentru stadiul I si de G+ ' 90. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani. dar numai +0. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. Tumora are dimensiuni mari. In general apare prepubertar. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. cu capsula rupta. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. din cazuri contine sincitiotrofoblast. cu consistenta solida. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic. ce produce niveluri serice crescute de h1). dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral. este solida. este solida si friabila. lobulata.$. 90. 3. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari. si 1. 1oriocarcinomul este o tumora mare. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. si malignitate mare. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine.gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. dintre tumorile maligne cu celule germinale. astfel determinind niveluri serice crescute de h1). din tumorile cu celule germinale. 10 .

ani. dintre ele sunt tumori cu celule granulose. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de . B. 11 . 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr. iar celulele tecale. + 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari. +$.1. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. cu contur policiclic. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta. desi e-ista si tumori mi-te. dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere.$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. 70.boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru. Tumori cu celule granulose si tecale B. celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim. aderenta la organele vecine. Tumora cu celule granuloase #70. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala. deci din epiteliul celomic. de la prepubertate la menopauza. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+. Inhibina 5. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta.1. dintre tumorile cu celule gramuloase. varsta medie de aparitie fiind de +. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. fibrom7 fibrosarcom.1. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani. 5fecteaza femeile de toate varstele. relativ friabila. cu suprafata edematiata. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$.

In momentul diagnosticului 9+. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice.. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. +0. amenoree secundara. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind . 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta... progesteron si testosteron. Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni.1.. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici. are contur policiclic.. 5fecteaza toate grupele de varsta. cu o varsta medie de 1B ani. din cazuri fiind diagnosticate prepubertar. care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. * ani. dintre tumorile ovariene. B. 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte. B. dintre tumori sunt unilaterale si G+. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant.1. 1. cu consistenta solida. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii.0 cm$. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile. femeile sub 30 de ani. (rognosticul este foarte bun. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90.3. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10.B. Tabloul clinic este nespecific. >ibromul >ibromul. este cel mai frecvent unilaterala. suprimind astfel secretia de gonadotropine. la fel ca si la forma adulta. este o tumora benigna de ovar. reprezentind +. 6a apare in special la fetite si adolescente. virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. de culoare galbena. B. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H . . este de consistenta solida. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani. 9+. dintre tumorile cu celule granuloase. inhibinele. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. ca si tecomul. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt. are o suprafata neteda.1. iar supravietuirea al + ani este de 9+.(rognosticul acestei tumori este foarte bun.

pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide. din totalitatea tumorilor ovariene. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala. dintre cazuri. (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. hipertrofie clitoridiana. se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala.0. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. suprafata regulata. sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 .1. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +. "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. 8a femeia tanara. 5stfel.+. hirsutism. totusi virilizarea este intalnita numai in +0. in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala. de culoare galben ' bruna. Tumora este de dimensiunii medii. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. dintre cazuri este maligna. +. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. +. /arsta medie de aparitie este . obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree.. atrofie mamara. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. mi-ta sau chistica.. ingrasarea vocii. in absenta ascitei... 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali.B. dintre care doar 30. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. de acestea depinzind si prognosticul tumorii. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului. in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii. de cele mai multe ori androgeni. In 1+ ' . cu consistenta solida. Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. vor prezenta virilizare franca.+ ani. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0.

* "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare. invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal. cu capsula intacta. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. diseminarea hematogena. diseminarea limfatica. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. si anume% fundul de sac 2ouglas. cu capsula intacta. fara ascita. firidele parietocolice. hemidiafragmul drept. cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului. sacurile herniare si 1B . fara ascita. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape. cm "tadiul III1% & implante peritoneale H .

malnutritie severa. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala. (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar. putind fi singur curativ in stadiile incipiente.$.. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. pierdere medie de sange 1.+. rata complicatiilor ma4ore . 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. apare pleurezia dreapta. 1+ .00 ml. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. mortalitate intraoperatorie 1. prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. hipoproteinemie.0. citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala. pierdere ponderala mare. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata. ca unic tratament. In plus. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. varsta H 7+ ani. cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie.+ ore. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii. In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte. chimioterapia si radioterapia. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. avind ca efect o chimiotoleranta superioara.epiploonul. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3.

1lu4 Fapoca ' .010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* . 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. I. iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata.00G . +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu. 5. @. Oilliams )AnecologA ed. (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. carboplatin$. Jarlan.1&B30 ' .00G 3. ?aneA. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III.' pag. @oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical. @ibliografie selectiva 1. bA Mohn . FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' .011 B. I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat. se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza.. Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. B. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi. )ibbs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful