Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

consistenta inegala. consistenta. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust. !etroragia se datoreaza. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. suprafata neregulata. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. inapetenta si constipatie. hemoragia. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. mobilitatea. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. Tumora poate fi localizata in pelvis. policiclic sau neregulat. dimensiunea. sau poate evolua intraabdominal. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. tulburari dispeptice. tulburarile digestive. hematurie. iar hirsutismul in tumorile . si amenoreea secundara. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. care apare in 30. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. in sacade. compresie torsiune de ane-a sau invazie. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. necroza. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. din cazuri. refeminizare si metroragii in menopauza. sau intensa. 2e asemenea. tulburarile de ciclu menstrual. infectia sau malignizarea cu diseminare. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas. situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. flatulenta. apare si in caz de ascita carcinomatoasa. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. . conturul. In mod particular.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. cu debut brusc. 2urerea poate fi de intensitate mica. fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. chistadenomul mucinos si seros. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. aderenta. ruptura. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. solida. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul. tenesme vezicale. violenta. retentie de urina. durerea este de intensitate moderata. feminizare precoce si metroragii prepubertar. colicativa. fie unei hiperestrogenemii relative. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. ferma sau inegala. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala.

Investigatii imagistice. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic. deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165. cu matitatea cu conve-itatea in sus. aspectul peretelui. 5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie. 3 . In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita. deplasabila pe flancuri. consistenta interna. dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali. se evita paracenteza. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. (aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala. 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin. paracenteza si toracocenteza.androgenosecretante. 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. 5scita se prezinta ca distensie abdominala. situatie in care se intalneste semnul . 1. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. contur. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. cu semnul . 6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei.bulgarului de gheata<.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne. marime. In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. ruptura cu hemoragie$. ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie. 9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$. metastaze hepatice si7 sau ascita. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta.+. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. In cazul tumorilor ovariene. in general nedureroasa.. cu matitatea cu concavitatea in sus. @ si anumiti hormoni steroizi. In cancerul ovarian. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare..valului< pozitiv.

hepatice. endometrial. . din totalitatea tumorilor ovariene si 90. . ane-ita tbc. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51. transtiretina. ane-ita tumorala cronica. D. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. . 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1. cu tumora genitala e-traovariana. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. . fibrom uterin subseros chist paratubar. chist epiploic. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. cancer de cec.B si ?6B. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. cancer vezical. 5cestea reprezinta aproape 70. rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian..0 si *0 de ani. cu statusul menopauzal. B . retroperitoneale.$. Totusi. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. chist de uraca. 1aracteristic apar la femeia intre . endocervical. 15 1. "pecificitatea acestui test este de 7+. hidrosalpin-.. limfoame uter gravid. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului. chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. abces tuboovarian. abces perivezical. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. cu alta formatiune ane-iala neovariana. tbc tumori abdominale% digestive. abces periapendicular.3. diverticul vezical. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical.$.+. pancreatice.1. diverticulita sigmoidiana. uter malformat. 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. din cancerele de ovar. iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase. renale. apolipoproteina 51. corp galben chistizat.

femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic. 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate. + . mitoze frecvente.0&B+.$. tumori mezodermale mi-te Tabel nr.0. 3$. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 9estul de 90. parind astfel sa sara peste generatii. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice... si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. dar au penetrare variabila. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline.$ si cea ovariana #10&. 5pro-imativ 10. s&a constatat ca mai mult de 90. 1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi. desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. alaptarea. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica. cele ale genei @915. atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma. 5stfel. . 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale. "pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian.$. "e considera ca 10 ' 1+. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline. 5ceste gene se transmit autosomal dominant. 5stfel.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0.

(roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate.. uniloculara de regula. cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$... din cazuri.0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani. de culoare alb ' cenusie.0. dintre paciente la nivelul peritoneului.. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100.. in 1+.1..1. 8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic.+ ' B+.1. cu suprafata interna neteda sau in . 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie . este chistica & boselata. 5re aceeasi distributie de varsta. este bilaterala in 3+. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale. reprezentind +0.+ . iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame. partial chistica si partial solida. Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10.1. Tumori mucinoase . dar este doar in 3. similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine.1. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna. cu prelungiri papilare fibroase. 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame. Tumori seroase . proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular. continutul este un lichid serocitrin. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii. 1histadenomul seros este o tumora chistica. !a4oritatea apar intre . 2iseminarea hematogena este neobisnuita.B. la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. friabila.. cea ganglionara este rara. * . cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine. cu perete cu grosimea inegala. din tumorile ovariene benigne.. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$. . pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme. 1histadenofibromul 1histadenofibromul. metastazarea se intalneste la .. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta... din cazuri bilaterala. cu consistenta moale.. dintre acestea. .1. dintre cancerele epiteliale de ovar. iar la tumorile slab diferentiate.. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic. Tumora are dimensiuni medii. 6ste o tumora unilaterala. tumora benigna mai rara. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare. din cazuri bilaterala. 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind .1.0.. . . 8a microscopie.3..

5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza.0... Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0. uniloculara in general. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. 1+ ' 30 cm. unilaterala. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. din cazuri. dintre tumorile maligne de ovar. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 . 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H . Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial.!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. din cancerele ovariene. prezinta e-tensie e-traovariana. rar cu contur policiclic. iar la .. bilaterala in 30. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta. 9eprezinta +. cu continut vascos ciocolatiu. cu consistenta chistica. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa.0 cm$ si chiar gigantice uneori. 2ar. solida si chistica. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. de culoare alb ' cenusie.3. din cazuri este bilaterala. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari.3.. cu consistenta mi-ta. in medie + cm. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara. din cazuri .. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30.. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10. dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale.. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari. din totalul tumorilor ovariene si 1+. glande aglomerate si atipii nucleare. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor. 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial. 1+.. mucoid translucid galbui sau brun. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. multiloculara.. . >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. 5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. fara alte semne de invazie stromala. . doar in 1+..cu contur policiclic. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare. cu suprafata e-terna neteda.

fiind raspunzatoare in proportie de 90. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. de culoare alb 'gri sau galbuie.. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in .+. foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare. asociaza endometrioza. . un carcinom cu agresivitate mare. ce apare pe sectiune usor lobulata.B. Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna. dintre tumorile ovariene la femeia I . reprezentind +. 3. 1arcinomul mezonefroid este in 1+. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida. Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari. bogata in glicogen. din tumorile maligne de ovar. Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . >orma benigna. . la fel si tumora @renner maligna.0.0 ani.. avind o varsta medie de +0 de ani. din cazuri bilateral si in . >orma borderline este rara. cu o citoplasma clara. de regula unilaterala. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' . care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm.boaba de cafea<. 5pare intre 30 si 70 de ani. >orma borderline este foarte rar intalnita.+. situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru. din cancerele ovariene. din totalitatea tumorilor ovariene si +. 6le apar caracteristic la adolescente si fetite. Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. B$.endometru. carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G .. solida. din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0.

Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. 1el mai frecvent apare la . +. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos. dintre tumorile maligne cu celule germinale. pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. cu crestere lenta. Teratomul imatur reprezinta . dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. sd. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente. par. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. tumori rare de ovar.0 ani$ si nu de starea de gestatie. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral. Turner. diaree. par si alte structuri cu ecogenitate crescuta. dinte. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii.. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic. de regula uniloculara. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. Jlinefelter. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului. "truma ovarii si carcinoidul. 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0. dintre teratoame. in 10. si respectiv I +. 6ste o tumora ovariana benigna. dar 10. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. de forma rotund ' ovalara. sd. din cazuri bilaterala. Tumora este in general unilaterala. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. 2e cele mai multe ori. sebum si par. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +. bronhospasm$.. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . os. principalul element imagistic diagnostic. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil. 6cografia.1.0 ' 30 ani. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic. 2e asemenea. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. rotunda sau lobulata.)onadoblastom Tabel nr. 30. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. 3. 2esi malignizarea este rara.0. (oate sa apara si la fetite. cartila4. dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. mesoderm si endoderm. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. Teratomul% chistul dermoid.. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. dintre teratoame si *0. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice.

din cazuri =>(. 3. friabila. (rognosticul este rezervat. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$. cu continut mi-t. dar si la femeia de varsta fertila. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$. si malignitate mare.3.gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. reprezentind I +. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine. si 1. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. 3. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. reprezinta . din cazuri contine sincitiotrofoblast. lobulata. de culoare galbena.. 5stfel. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. In general apare prepubertar. 6ste unilaterala. cu zone necrotico ' hemoragice. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. (atognomonic. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la . pentru stadiul I si de G+ ' 90.B.+. reprezentind +. aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. cu capsula rupta. care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara.0. In + ' 10. utilizat si el ca mar3er tumoral. apar corpii "chiller ' 2uval. Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. cu consistenta solida. este solida si friabila. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. unilaterala. la e-amenul histopatologic. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. dar numai +0. 1aracteristic secreta h1) si in 7+. Tumora are dimensiuni mari. avind potential hormonosecretant. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral. este solida. dintre tumorile maligne cu celule germinale.$.0. 2isgerminomul este frecvent bilateral #. B. Tumora are dimensiuni mari. ani de doar 10. poate fi decelata si la femeia gravida. 1oriocarcinomul este o tumora mare. supravietuirea la + ani este de 9+. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic. 10 . pentru stadiul II ' I/. 3. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. astfel determinind niveluri serice crescute de h1). 90. (roduce =>(. ce produce niveluri serice crescute de h1). din tumorile cu celule germinale. dintre toate tumorile ovariene. dintre toate cancerele ovariene. fiind cea mai agresiva dintre acestea.

+ 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. fibrom7 fibrosarcom. dintre ele sunt tumori cu celule granulose.1. B. 5fecteaza femeile de toate varstele. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de .$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. desi e-ista si tumori mi-te. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. relativ friabila. de la prepubertate la menopauza. varsta medie de aparitie fiind de +. Inhibina 5. deci din epiteliul celomic. Tumora cu celule granuloase #70. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere. Tumori cu celule granulose si tecale B. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta. Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+. cu suprafata edematiata. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. cu contur policiclic. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$.boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner.1. dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. +$. dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult. 70. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. dintre tumorile cu celule gramuloase. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari. 11 . ani. 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru.1. celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim. aderenta la organele vecine. iar celulele tecale.

Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind . Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni.1. reprezentind +. B.. 6a apare in special la fetite si adolescente. suprimind astfel secretia de gonadotropine. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii.1.(rognosticul acestei tumori este foarte bun. progesteron si testosteron. (rognosticul este foarte bun. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. . 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte. inhibinele. virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. Tabloul clinic este nespecific.0 cm$. B. cu consistenta solida. care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant. +0. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. * ani. la fel ca si la forma adulta. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. este o tumora benigna de ovar. amenoree secundara. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice. dintre tumorile ovariene. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile. In momentul diagnosticului 9+. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H .. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni. 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta. ca si tecomul. dintre tumorile cu celule granuloase.. este cel mai frecvent unilaterala. dintre tumori sunt unilaterale si G+. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani.. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici.3.1. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt. de culoare galbena. >ibromul >ibromul. cu o varsta medie de 1B ani. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea. femeile sub 30 de ani.. este de consistenta solida. 9+. iar supravietuirea al + ani este de 9+.B. 5fecteaza toate grupele de varsta. B. 1. din cazuri fiind diagnosticate prepubertar. are contur policiclic. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. are o suprafata neteda.

in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii. mi-ta sau chistica. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare.0. /arsta medie de aparitie este . in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala.+. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. cu consistenta solida. obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10.. vor prezenta virilizare franca. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +. +.1. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic. dintre cazuri. In 1+ ' . pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide. 8a femeia tanara. suprafata regulata. de cele mai multe ori androgeni.. Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. Tumora este de dimensiunii medii. "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. totusi virilizarea este intalnita numai in +0. sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 . +.B. atrofie mamara. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului.+ ani. de acestea depinzind si prognosticul tumorii. se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. hirsutism. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala.. dintre cazuri este maligna. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor.. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. de culoare galben ' bruna. 5stfel. in absenta ascitei. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. din totalitatea tumorilor ovariene. 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali. ingrasarea vocii. dintre care doar 30. hipertrofie clitoridiana.

fara ascita. cu capsula intacta. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. diseminarea hematogena. si anume% fundul de sac 2ouglas. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal. * "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape. diseminarea limfatica. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. fara ascita. firidele parietocolice. sacurile herniare si 1B . Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. cm "tadiul III1% & implante peritoneale H . cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului. cu capsula intacta.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. hemidiafragmul drept.

pierdere medie de sange 1.epiploonul. citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. In plus. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval.+ ore. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie.00 ml. 1+ . si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. chimioterapia si radioterapia. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala. (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. varsta H 7+ ani. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. rata complicatiilor ma4ore . In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. putind fi singur curativ in stadiile incipiente.$. In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte. hipoproteinemie. avind ca efect o chimiotoleranta superioara.+. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar. malnutritie severa. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial.. 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. mortalitate intraoperatorie 1. ca unic tratament. cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. apare pleurezia dreapta. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor.0. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3. pierdere ponderala mare. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa.

5. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. @. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. bA Mohn .. )ibbs.011 B. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical. (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. carboplatin$. 1lu4 Fapoca ' . se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza. 1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III. 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala. B.00G 3.00G .' pag. 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi. Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . @oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu. @ibliografie selectiva 1. Jarlan. Oilliams )AnecologA ed. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. I. 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. ?aneA. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata.1&B30 ' . 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9. FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' .010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* . (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful