Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. sau poate evolua intraabdominal. conturul. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. durerea este de intensitate moderata. inapetenta si constipatie. !etroragia se datoreaza. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea. consistenta. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. colicativa. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. cu debut brusc. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc. din cazuri. dimensiunea. suprafata neregulata. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. hemoragia. In mod particular. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. retentie de urina. apare si in caz de ascita carcinomatoasa. fie unei hiperestrogenemii relative. si amenoreea secundara. sau intensa. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. ferma sau inegala. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. solida. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. tulburarile de ciclu menstrual. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. infectia sau malignizarea cu diseminare. in sacade. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. hematurie. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas. Tumora poate fi localizata in pelvis. care apare in 30. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. tulburarile digestive. ruptura. chistadenomul mucinos si seros. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. compresie torsiune de ane-a sau invazie. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. tenesme vezicale. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust. . 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. necroza. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. tulburari dispeptice. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. feminizare precoce si metroragii prepubertar. mobilitatea. refeminizare si metroragii in menopauza. aderenta. flatulenta. 2urerea poate fi de intensitate mica. 2e asemenea. violenta. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. policiclic sau neregulat. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala. consistenta inegala. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. iar hirsutismul in tumorile .

6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. in general nedureroasa. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta.androgenosecretante.. contur. @ si anumiti hormoni steroizi. 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. 1. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie. Investigatii imagistice. (aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. In cazul tumorilor ovariene. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. 9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$.. In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. metastaze hepatice si7 sau ascita. se evita paracenteza. 5scita se prezinta ca distensie abdominala. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. ruptura cu hemoragie$. marime. deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare. dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali. cu matitatea cu conve-itatea in sus. 5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. cu matitatea cu concavitatea in sus. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului. 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar. deplasabila pe flancuri. consistenta interna. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. cu semnul .bulgarului de gheata<. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare. In cancerul ovarian.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne. situatie in care se intalneste semnul .valului< pozitiv. aspectul peretelui. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic.+. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita. paracenteza si toracocenteza. 3 . In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165. de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie.

iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase.. "pecificitatea acestui test este de 7+. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. cu alta formatiune ane-iala neovariana.0 si *0 de ani. 15 1. hidrosalpin-. diverticul vezical. fibrom uterin subseros chist paratubar. . diverticulita sigmoidiana.B si ?6B. cu statusul menopauzal. chist epiploic. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. D. B . din totalitatea tumorilor ovariene si 90. limfoame uter gravid. abces perivezical.1. din cancerele de ovar. Totusi. retroperitoneale. cancer vezical. . 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51. 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala. cu tumora genitala e-traovariana. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. cancer de cec. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical. renale. tbc tumori abdominale% digestive. endometrial. hepatice. ane-ita tbc. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului. apolipoproteina 51. 1aracteristic apar la femeia intre . uter malformat. abces periapendicular. chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. . 5cestea reprezinta aproape 70. .+. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. chist de uraca.$.$.. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. ane-ita tumorala cronica. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. endocervical. rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian. abces tuboovarian. transtiretina. corp galben chistizat.3. pancreatice.

"pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian..$. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. tumori mezodermale mi-te Tabel nr. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 5ceste gene se transmit autosomal dominant. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate. + . desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice.. 1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice.$ si cea ovariana #10&. 9estul de 90.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul. mitoze frecvente. pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr. 5stfel. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale. parind astfel sa sara peste generatii. 3$. cele ale genei @915.0.$. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. "e considera ca 10 ' 1+. s&a constatat ca mai mult de 90. . alaptarea. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate. 5pro-imativ 10. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915. si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica. dar au penetrare variabila. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale. atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma.0&B+. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar. femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic. 5stfel. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+.

. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. 8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic.. cu consistenta moale. cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica. la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame.3. .1.+ ' B+. din tumorile ovariene benigne.. proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular.+ ... . pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme. de culoare alb ' cenusie. 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie .. reprezentind +0..0. dintre acestea. dar este doar in 3. cea ganglionara este rara.. la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. dintre cancerele epiteliale de ovar.1. friabila. 1histadenomul seros este o tumora chistica... din cazuri.0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani. cu perete cu grosimea inegala.1.1.. cu suprafata interna neteda sau in . partial chistica si partial solida. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic.1. !a4oritatea apar intre . .1.. 6ste o tumora unilaterala. Tumori seroase . similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine. in 1+. este bilaterala in 3+. cu prelungiri papilare fibroase. 8a microscopie. 1histadenofibromul 1histadenofibromul. dintre paciente la nivelul peritoneului. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata. tumora benigna mai rara.. metastazarea se intalneste la .1. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$. Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare. uniloculara de regula. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate. continutul este un lichid serocitrin. din cazuri bilaterala. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$... * .B. iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame.. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii. cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. iar la tumorile slab diferentiate. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100. 2iseminarea hematogena este neobisnuita. 5re aceeasi distributie de varsta. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna. Tumori mucinoase . cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale. Tumora are dimensiuni medii. este chistica & boselata. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta.0. 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind . 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. din cazuri bilaterala.

cu contur policiclic... 9eprezinta +. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. prezinta e-tensie e-traovariana. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. din cazuri este bilaterala.. solida si chistica. bilaterala in 30. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor. 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H . Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara. cu consistenta chistica. rar cu contur policiclic. 5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale. unilaterala. din totalul tumorilor ovariene si 1+. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. cu suprafata e-terna neteda.3. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari. cu consistenta mi-ta. 2ar.0 cm$ si chiar gigantice uneori. . 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. in medie + cm. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. fara alte semne de invazie stromala. doar in 1+. din cancerele ovariene.. 1+ ' 30 cm..!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. uniloculara in general. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30.. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. dintre tumorile maligne de ovar. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta..3. iar la .. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa. mucoid translucid galbui sau brun. 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. glande aglomerate si atipii nucleare. din cazuri .. multiloculara. 1+. Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici. cu continut vascos ciocolatiu. . dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 . 5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza.. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare. de culoare alb ' cenusie. din cazuri.0.

6le apar caracteristic la adolescente si fetite.0 ani. >orma borderline este rara. un carcinom cu agresivitate mare. Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna. de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0. solida.endometru. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine. >orma benigna. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr.+. B$.+. cu o citoplasma clara.boaba de cafea<.. asociaza endometrioza.. Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari. dintre tumorile ovariene la femeia I . carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G . . Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. 5pare intre 30 si 70 de ani. 3. din tumorile maligne de ovar. fiind raspunzatoare in proportie de 90. din cancerele ovariene.. de culoare alb 'gri sau galbuie. >orma borderline este foarte rar intalnita. de regula unilaterala. reprezentind +. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru. ce apare pe sectiune usor lobulata. Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. 1arcinomul mezonefroid este in 1+.0. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in . . 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida. avind o varsta medie de +0 de ani.B. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. din cazuri bilateral si in . din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. bogata in glicogen. foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. la fel si tumora @renner maligna. din totalitatea tumorilor ovariene si +. care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' .

0 ' 30 ani. (oate sa apara si la fetite. 6ste o tumora ovariana benigna.0 ani$ si nu de starea de gestatie. sd. tumori rare de ovar. dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina.. 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0. Jlinefelter. dinte. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. 3. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3. mesoderm si endoderm. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur.1. ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral. +. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii. Teratomul% chistul dermoid. 30. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. 2e asemenea. Tumora este in general unilaterala. 2esi malignizarea este rara. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic. 6cografia. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos. cartila4. rotunda sau lobulata. par. dintre tumorile maligne cu celule germinale. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului. principalul element imagistic diagnostic. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum. Turner. bronhospasm$. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. sebum si par. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. cu crestere lenta. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic.0. os. dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd. de forma rotund ' ovalara. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. "truma ovarii si carcinoidul. Teratomul imatur reprezinta . >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase. de regula uniloculara. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . sd.)onadoblastom Tabel nr.. dintre teratoame si *0. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$. dintre teratoame. par si alte structuri cu ecogenitate crescuta. din cazuri bilaterala. pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +. in 10. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat. dar 10. 2e cele mai multe ori. si respectiv I +. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil.. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. diaree. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90. 1el mai frecvent apare la .

90. (rognosticul este rezervat. lobulata. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari.gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. si malignitate mare. B.+. cu zone necrotico ' hemoragice. apar corpii "chiller ' 2uval. din cazuri =>(.0. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. ani de doar 10. avind potential hormonosecretant. si 1. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. reprezinta . 2isgerminomul este frecvent bilateral #. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori. 1oriocarcinomul este o tumora mare. dar numai +0. Tumora are dimensiuni mari. In + ' 10. dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral. aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic. 3. 1aracteristic secreta h1) si in 7+. (atognomonic. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. cu continut mi-t. friabila. 3. este solida si friabila. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara. dintre tumorile maligne cu celule germinale. din tumorile cu celule germinale. poate fi decelata si la femeia gravida. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. reprezentind I +. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$.. reprezentind +. supravietuirea la + ani este de 9+. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. unilaterala.3. (roduce =>(. pentru stadiul II ' I/. din cazuri contine sincitiotrofoblast. astfel determinind niveluri serice crescute de h1). dintre toate tumorile ovariene. dar si la femeia de varsta fertila. de culoare galbena. care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. cu capsula rupta.$. la e-amenul histopatologic. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la . cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. fiind cea mai agresiva dintre acestea. utilizat si el ca mar3er tumoral. 5stfel. 6ste unilaterala. ce produce niveluri serice crescute de h1). Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin. cu consistenta solida. este solida. Tumora are dimensiuni mari. 3.0.B. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. pentru stadiul I si de G+ ' 90. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. In general apare prepubertar. dintre toate cancerele ovariene. 10 .

1. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr.1. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala. 5fecteaza femeile de toate varstele. aderenta la organele vecine. dintre ele sunt tumori cu celule granulose. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani. desi e-ista si tumori mi-te.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru. fibrom7 fibrosarcom. de la prepubertate la menopauza. 70. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere. varsta medie de aparitie fiind de +. ani. 11 . Tumori cu celule granulose si tecale B. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de . Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr.boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari. dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. dintre tumorile cu celule gramuloase. celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim. cu contur policiclic. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. deci din epiteliul celomic.1.$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. cu suprafata edematiata. B. + 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult. relativ friabila. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. Inhibina 5. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta. +$. dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. iar celulele tecale. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta. Tumora cu celule granuloase #70. dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi.

virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. 9+. Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni. de culoare galbena. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile. femeile sub 30 de ani. progesteron si testosteron. este de consistenta solida. 5fecteaza toate grupele de varsta. . care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani.(rognosticul acestei tumori este foarte bun. cu o varsta medie de 1B ani. are contur policiclic. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara.1.3. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant.B. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. dintre tumorile cu celule granuloase. la fel ca si la forma adulta. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. Tabloul clinic este nespecific. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. dintre tumorile ovariene. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea.. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice. iar supravietuirea al + ani este de 9+.. suprimind astfel secretia de gonadotropine. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90. este o tumora benigna de ovar. are o suprafata neteda. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici.1. 6a apare in special la fetite si adolescente. * ani. este cel mai frecvent unilaterala.1.. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani. din cazuri fiind diagnosticate prepubertar. amenoree secundara. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt. B. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H . (rognosticul este foarte bun. cu consistenta solida.. >ibromul >ibromul. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni.0 cm$.. reprezentind +. inhibinele. 1. In momentul diagnosticului 9+. 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. +0. 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. B. B. dintre tumori sunt unilaterale si G+. ca si tecomul. Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind .

+. in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii. ingrasarea vocii. Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. 5stfel. dintre care doar 30. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. mi-ta sau chistica.. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree. in absenta ascitei. totusi virilizarea este intalnita numai in +0. 8a femeia tanara. pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide.1. obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10. sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 . vor prezenta virilizare franca. hirsutism. de culoare galben ' bruna. cu consistenta solida.. +. dintre cazuri. se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. suprafata regulata. dintre cazuri este maligna. In 1+ ' . din totalitatea tumorilor ovariene.B. hipertrofie clitoridiana. de acestea depinzind si prognosticul tumorii.+ ani. 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali. Tumora este de dimensiunii medii.. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic.0. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului. /arsta medie de aparitie este . de cele mai multe ori androgeni. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +. (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. atrofie mamara.. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia. +. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0.

fara ascita. * "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . si anume% fundul de sac 2ouglas. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. firidele parietocolice. cu capsula intacta. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape. hemidiafragmul drept. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare. diseminarea hematogena. cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. cu capsula intacta. diseminarea limfatica. cm "tadiul III1% & implante peritoneale H . sacurile herniare si 1B . fara ascita. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal.

pierdere ponderala mare.+. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. varsta H 7+ ani. si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata. putind fi singur curativ in stadiile incipiente. apare pleurezia dreapta. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. chimioterapia si radioterapia. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. 1+ . prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. hipoproteinemie. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. rata complicatiilor ma4ore . (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. ca unic tratament. malnutritie severa.00 ml.+ ore. pierdere medie de sange 1.0.. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor. In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte. cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. In plus. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa. In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. mortalitate intraoperatorie 1.epiploonul.$. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. avind ca efect o chimiotoleranta superioara. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate.

@oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. @.. Oilliams )AnecologA ed. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu. )ibbs. (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' . 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva. Jarlan. bA Mohn . I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat. (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala.00G . 5. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . carboplatin$. I. 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala. B. se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza. 1lu4 Fapoca ' . iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical. 1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III.010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* .1&B30 ' . 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi.011 B. ?aneA.' pag. @ibliografie selectiva 1.00G 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful