Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. suprafata neregulata. In mod particular. care apare in 30. colicativa. ferma sau inegala. 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. infectia sau malignizarea cu diseminare. !etroragia se datoreaza. tulburarile de ciclu menstrual. policiclic sau neregulat. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul. dimensiunea. sau intensa. aderenta. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. chistadenomul mucinos si seros. compresie torsiune de ane-a sau invazie. fie unei hiperestrogenemii relative. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. solida. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. consistenta inegala. hematurie. hemoragia. Tumora poate fi localizata in pelvis. din cazuri. si amenoreea secundara. 2urerea poate fi de intensitate mica. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc. retentie de urina. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala. ruptura. conturul. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. sau poate evolua intraabdominal. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. durerea este de intensitate moderata. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. in sacade. violenta. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. . situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. 2e asemenea. cu debut brusc. tenesme vezicale. mobilitatea. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea. consistenta. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. refeminizare si metroragii in menopauza. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. feminizare precoce si metroragii prepubertar. necroza. tulburari dispeptice. flatulenta. inapetenta si constipatie. iar hirsutismul in tumorile . apare si in caz de ascita carcinomatoasa. tulburarile digestive.

5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. se evita paracenteza. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. cu semnul . de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. (aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. in general nedureroasa. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. cu matitatea cu conve-itatea in sus. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. consistenta interna. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165.androgenosecretante. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar. marime. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii.. @ si anumiti hormoni steroizi. 6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei. 5scita se prezinta ca distensie abdominala.bulgarului de gheata<. dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare. aspectul peretelui.+. deplasabila pe flancuri. Investigatii imagistice.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne. deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. 3 .. paracenteza si toracocenteza. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului. 9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$. cu matitatea cu concavitatea in sus. In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. contur. 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta.valului< pozitiv. 1. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. metastaze hepatice si7 sau ascita. In cancerul ovarian. In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. ruptura cu hemoragie$. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic. In cazul tumorilor ovariene. situatie in care se intalneste semnul .

5cestea reprezinta aproape 70. chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala.0 si *0 de ani. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului.1. hepatice. endometrial. cu tumora genitala e-traovariana. cu statusul menopauzal. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. apolipoproteina 51. fibrom uterin subseros chist paratubar. din totalitatea tumorilor ovariene si 90. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. . . chist epiploic. uter malformat. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. renale. cu alta formatiune ane-iala neovariana. endocervical. pancreatice. D. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. 1aracteristic apar la femeia intre . transtiretina. limfoame uter gravid. B .B si ?6B. diverticul vezical.+. hidrosalpin-. Totusi. iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase. cancer de cec. diverticulita sigmoidiana. . rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. . "pecificitatea acestui test este de 7+. ane-ita tumorala cronica.. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51.3. cancer vezical. tbc tumori abdominale% digestive. ane-ita tbc. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical.$. din cancerele de ovar. retroperitoneale. corp galben chistizat. 15 1. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. abces periapendicular. abces perivezical.$. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1.. chist de uraca. abces tuboovarian.

atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma. dar au penetrare variabila. 3$. + . 5stfel. 9estul de 90.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea.0&B+. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 5stfel. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+. "pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915.$. alaptarea. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice. tumori mezodermale mi-te Tabel nr.. pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr.$ si cea ovariana #10&. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica. si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. 1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0. "e considera ca 10 ' 1+. s&a constatat ca mai mult de 90. 5pro-imativ 10. 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate.0. cele ale genei @915.. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline. . parind astfel sa sara peste generatii.$. femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic. mitoze frecvente. 5ceste gene se transmit autosomal dominant. desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice.

continutul este un lichid serocitrin. din cazuri bilaterala.1. pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme. dar este doar in 3.... 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind . la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame. este chistica & boselata. dintre acestea.1. proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular.1.. . (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100. Tumori seroase . Tumora are dimensiuni medii.. 6ste o tumora unilaterala. . cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii. cu perete cu grosimea inegala.0.. iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame. 8a microscopie. 8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna. Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10. 2iseminarea hematogena este neobisnuita..1. din cazuri bilaterala.. uniloculara de regula. 1histadenofibromul 1histadenofibromul.1. metastazarea se intalneste la .1. .+ .0.+ ' B+. cu consistenta moale. 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie . similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine. din tumorile ovariene benigne. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare... 5re aceeasi distributie de varsta. partial chistica si partial solida. . dintre paciente la nivelul peritoneului. friabila. iar la tumorile slab diferentiate. in 1+. cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine.0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani. cu prelungiri papilare fibroase. 1histadenomul seros este o tumora chistica. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta. cu suprafata interna neteda sau in . la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata..3. din cazuri. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate.. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.. este bilaterala in 3+. cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. tumora benigna mai rara.. de culoare alb ' cenusie. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$.. !a4oritatea apar intre .B. * . Tumori mucinoase . reprezentind +0.1. cea ganglionara este rara. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$. dintre cancerele epiteliale de ovar.

!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. din cancerele ovariene.cu contur policiclic. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10. 9eprezinta +. 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H . mucoid translucid galbui sau brun. 2ar. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala.. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. glande aglomerate si atipii nucleare.. in medie + cm. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. cu consistenta mi-ta. fara alte semne de invazie stromala. unilaterala.0 cm$ si chiar gigantice uneori.0. din totalul tumorilor ovariene si 1+. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor. .3. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. prezinta e-tensie e-traovariana. multiloculara. din cazuri ... uniloculara in general.. 5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza. Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. dintre tumorile maligne de ovar. 1+. iar la . 1+ ' 30 cm. din cazuri este bilaterala. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial. de culoare alb ' cenusie. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0. cu suprafata e-terna neteda.. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 .. cu consistenta chistica. solida si chistica. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta. cu continut vascos ciocolatiu. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. bilaterala in 30. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. . dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale.3. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare. doar in 1+. rar cu contur policiclic. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari. 5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale.. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna.. Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici. din cazuri.. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara.

foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare. din cancerele ovariene. avind o varsta medie de +0 de ani. Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru. reprezentind +. 1arcinomul mezonefroid este in 1+. dintre tumorile ovariene la femeia I .0 ani. cu o citoplasma clara. Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari.+. 3.boaba de cafea<..endometru. >orma borderline este rara. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in . fiind raspunzatoare in proportie de 90. Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna. la fel si tumora @renner maligna. ce apare pe sectiune usor lobulata. din totalitatea tumorilor ovariene si +. B$. >orma benigna. Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. 5pare intre 30 si 70 de ani. bogata in glicogen. 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida. din tumorile maligne de ovar. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' .. care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm. >orma borderline este foarte rar intalnita. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. solida. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. de regula unilaterala. din cazuri bilateral si in .0. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. un carcinom cu agresivitate mare.+.B. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine. . de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0. carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G . . 6le apar caracteristic la adolescente si fetite.. asociaza endometrioza. din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. de culoare alb 'gri sau galbuie.

1el mai frecvent apare la . mesoderm si endoderm. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase. sd. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil. par. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90. cartila4. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. si respectiv I +. dar 10.. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. in 10. dinte. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur.0. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. 30. de regula uniloculara. cu crestere lenta. bronhospasm$. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. "truma ovarii si carcinoidul. dintre teratoame. dintre tumorile maligne cu celule germinale. principalul element imagistic diagnostic. 2e asemenea. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic. Jlinefelter. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3. diaree. 2esi malignizarea este rara. 6cografia.. tumori rare de ovar. dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. 3. Turner. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. 6ste o tumora ovariana benigna.0 ani$ si nu de starea de gestatie. Teratomul imatur reprezinta . par si alte structuri cu ecogenitate crescuta.)onadoblastom Tabel nr.0 ' 30 ani. +. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat. Tumora este in general unilaterala. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. os. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice. pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. (oate sa apara si la fetite. 2e cele mai multe ori. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral.. 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0.1. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic. de forma rotund ' ovalara. rotunda sau lobulata. Teratomul% chistul dermoid. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului. sebum si par. din cazuri bilaterala. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos. dintre teratoame si *0. sd.

care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. 90. 2isgerminomul este frecvent bilateral #. reprezentind I +. avind potential hormonosecretant. dintre tumorile maligne cu celule germinale. cu consistenta solida. apar corpii "chiller ' 2uval. Tumora are dimensiuni mari. dar numai +0. 3. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. 3. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. B. de culoare galbena. reprezinta . este solida si friabila. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic. (rognosticul este rezervat. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani. ce produce niveluri serice crescute de h1). dintre toate tumorile ovariene. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. cu capsula rupta. ani de doar 10. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara.. supravietuirea la + ani este de 9+. cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. la e-amenul histopatologic.+. pentru stadiul I si de G+ ' 90. din tumorile cu celule germinale. friabila. pentru stadiul II ' I/. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori. reprezentind +.$. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. din cazuri contine sincitiotrofoblast. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari. In + ' 10. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. 1oriocarcinomul este o tumora mare. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la . Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$.0. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. si malignitate mare. dintre toate cancerele ovariene. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. 10 . astfel determinind niveluri serice crescute de h1).gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. Tumora are dimensiuni mari. (roduce =>(. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine. din cazuri =>(. 6ste unilaterala. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale. este solida. 3. poate fi decelata si la femeia gravida. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. In general apare prepubertar. 1aracteristic secreta h1) si in 7+. si 1. utilizat si el ca mar3er tumoral.3. 5stfel. dar si la femeia de varsta fertila. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral.B. lobulata. fiind cea mai agresiva dintre acestea. Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin. unilaterala. cu continut mi-t. (atognomonic. aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost.0. cu zone necrotico ' hemoragice.

celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim.1. +$. cu suprafata edematiata. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta.$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. varsta medie de aparitie fiind de +. fibrom7 fibrosarcom. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr. dintre tumorile cu celule gramuloase. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. 70. ani. + 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. iar celulele tecale. de la prepubertate la menopauza.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta.1. deci din epiteliul celomic. 11 . dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. 5fecteaza femeile de toate varstele. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru. dintre ele sunt tumori cu celule granulose. B. 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. aderenta la organele vecine.boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner. cu contur policiclic. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari.1. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere. relativ friabila. Inhibina 5. dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. Tumori cu celule granulose si tecale B. desi e-ista si tumori mi-te. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de . Tumora cu celule granuloase #70. Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+.

dintre tumorile cu celule granuloase.. progesteron si testosteron. In momentul diagnosticului 9+. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici. dintre tumorile ovariene. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. 1. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica.0 cm$. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni. .1. B. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea.B.(rognosticul acestei tumori este foarte bun. virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. 5fecteaza toate grupele de varsta.1. amenoree secundara. dintre tumori sunt unilaterale si G+. (rognosticul este foarte bun. este de consistenta solida. la fel ca si la forma adulta.3. are o suprafata neteda. 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte. iar supravietuirea al + ani este de 9+. Tabloul clinic este nespecific. care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt. B. +0. * ani. suprimind astfel secretia de gonadotropine. cu consistenta solida. este cel mai frecvent unilaterala. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. reprezentind +. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice. inhibinele. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta. 9+..1. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10. are contur policiclic. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H . Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani. femeile sub 30 de ani.. de culoare galbena. 6a apare in special la fetite si adolescente. ca si tecomul.. B. Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind . din cazuri fiind diagnosticate prepubertar. cu o varsta medie de 1B ani. >ibromul >ibromul. este o tumora benigna de ovar.. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii.

+ ani.0. suprafata regulata. cu consistenta solida. /arsta medie de aparitie este . in absenta ascitei. se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +.. +.. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 .. in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia. dintre care doar 30. totusi virilizarea este intalnita numai in +0. +. de cele mai multe ori androgeni. Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. In 1+ ' . (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor.+. in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10. de acestea depinzind si prognosticul tumorii. 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali. dintre cazuri este maligna. ingrasarea vocii. hirsutism. mi-ta sau chistica. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide. Tumora este de dimensiunii medii.B. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. din totalitatea tumorilor ovariene. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0. atrofie mamara. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. dintre cazuri. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. de culoare galben ' bruna. 8a femeia tanara. 5stfel.1. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala. "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. vor prezenta virilizare franca. obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu. hipertrofie clitoridiana..

* "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal. hemidiafragmul drept. firidele parietocolice. sacurile herniare si 1B . cm "tadiul III1% & implante peritoneale H . invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. fara ascita. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. fara ascita. cu capsula intacta. Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. diseminarea hematogena.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. cu capsula intacta. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului. si anume% fundul de sac 2ouglas. diseminarea limfatica. metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape.

2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3. In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice.. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval. pierdere medie de sange 1. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. avind ca efect o chimiotoleranta superioara. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. hipoproteinemie. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala.+ ore. ca unic tratament.+. pierdere ponderala mare. (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. malnutritie severa. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte. apare pleurezia dreapta. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar.$. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. rata complicatiilor ma4ore . citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. 1+ .0. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. In plus. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional. varsta H 7+ ani. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii. si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei. In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. chimioterapia si radioterapia. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala.00 ml. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate. prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa. 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici.epiploonul. cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial. mortalitate intraoperatorie 1. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. putind fi singur curativ in stadiile incipiente.

5.00G 3. )ibbs. @. (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. @oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei. 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat.00G . 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala. B.010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* .011 B. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. I. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. bA Mohn . Oilliams )AnecologA ed.1&B30 ' . 1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III. carboplatin$. ?aneA. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi. FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' . iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. 1lu4 Fapoca ' . Jarlan. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu. 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9. @ibliografie selectiva 1.' pag.. se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza.