Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. solida. necroza. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust. apare si in caz de ascita carcinomatoasa. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. care apare in 30. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. hematurie. tulburarile de ciclu menstrual. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. fie unei hiperestrogenemii relative. tulburari dispeptice.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. dimensiunea. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. colicativa. ferma sau inegala. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. mobilitatea. feminizare precoce si metroragii prepubertar. sau poate evolua intraabdominal. sau intensa. durerea este de intensitate moderata. din cazuri. aderenta. suprafata neregulata. 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. si amenoreea secundara. fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. 2urerea poate fi de intensitate mica. !etroragia se datoreaza. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. consistenta inegala. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. in sacade. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. ruptura. iar hirsutismul in tumorile . refeminizare si metroragii in menopauza. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. consistenta. Tumora poate fi localizata in pelvis. conturul. tenesme vezicale. flatulenta. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. tulburarile digestive. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. In mod particular. policiclic sau neregulat. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. 2e asemenea. hemoragia. inapetenta si constipatie. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc. violenta. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. chistadenomul mucinos si seros. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. retentie de urina. situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. cu debut brusc. compresie torsiune de ane-a sau invazie. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. infectia sau malignizarea cu diseminare. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas.

9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin. contur.valului< pozitiv. de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie. In cancerul ovarian. 5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. 5scita se prezinta ca distensie abdominala.bulgarului de gheata<. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. metastaze hepatice si7 sau ascita. situatie in care se intalneste semnul . dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar. marime. 3 . 1. In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului.+. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. @ si anumiti hormoni steroizi. deplasabila pe flancuri. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. consistenta interna. cu matitatea cu conve-itatea in sus. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta. in general nedureroasa.. (aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala.. aspectul peretelui. ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare. cu matitatea cu concavitatea in sus. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. ruptura cu hemoragie$. In cazul tumorilor ovariene. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165. 6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei. se evita paracenteza. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita.androgenosecretante.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne. cu semnul . 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. paracenteza si toracocenteza. deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. Investigatii imagistice.

corp galben chistizat. diverticulita sigmoidiana. . "pecificitatea acestui test este de 7+. diverticul vezical. retroperitoneale. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1.B si ?6B. cu alta formatiune ane-iala neovariana. 1aracteristic apar la femeia intre . endocervical. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. abces perivezical.3. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. hidrosalpin-. uter malformat. 15 1. hepatice. fibrom uterin subseros chist paratubar.. D. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. chist epiploic. ane-ita tbc. rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. abces periapendicular.$. Totusi. . cu tumora genitala e-traovariana. endometrial. iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase.0 si *0 de ani.. cu statusul menopauzal.+. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. . Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului. din totalitatea tumorilor ovariene si 90.$. limfoame uter gravid. chist de uraca. din cancerele de ovar. cancer de cec. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. cancer vezical. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. 5cestea reprezinta aproape 70. renale. . 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala. B . transtiretina. tbc tumori abdominale% digestive. abces tuboovarian. pancreatice. apolipoproteina 51.1. ane-ita tumorala cronica.

5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale. s&a constatat ca mai mult de 90. . 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate.. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea. cele ale genei @915. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice. 1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica.. 9estul de 90. alaptarea. "e considera ca 10 ' 1+. 5stfel. desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline. 3$.0&B+. si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. mitoze frecvente. + .$ si cea ovariana #10&. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice. dar au penetrare variabila. 5ceste gene se transmit autosomal dominant. pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 5stfel. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0. "pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar.$. 5pro-imativ 10. tumori mezodermale mi-te Tabel nr. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. parind astfel sa sara peste generatii. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica.$.0. femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr. atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma.

1.+ . (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata. dintre cancerele epiteliale de ovar. 1histadenofibromul 1histadenofibromul. cea ganglionara este rara.1. uniloculara de regula. reprezentind +0.1.+ ' B+. * .0. pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme. 1histadenomul seros este o tumora chistica. 6ste o tumora unilaterala. 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. . de culoare alb ' cenusie. in 1+. dintre acestea. iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$. din cazuri bilaterala.. este chistica & boselata.. cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica. iar la tumorile slab diferentiate. Tumori seroase .. tumora benigna mai rara. cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine. cu consistenta moale. .0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani.. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare. 2iseminarea hematogena este neobisnuita. 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind .. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$.1. la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame.. 5re aceeasi distributie de varsta. 8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic.. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna. continutul este un lichid serocitrin... este bilaterala in 3+. partial chistica si partial solida. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii. similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine. 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie .3. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta.0. cu prelungiri papilare fibroase. dintre paciente la nivelul peritoneului. 8a microscopie.B. Tumora are dimensiuni medii. Tumori mucinoase . metastazarea se intalneste la . cu suprafata interna neteda sau in . cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular. !a4oritatea apar intre .1. la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. din tumorile ovariene benigne. din cazuri bilaterala. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100. dar este doar in 3. . din cazuri... cu perete cu grosimea inegala.. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic.. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.1..1. Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10. .. friabila.

9eprezinta +. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0.3. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta... glande aglomerate si atipii nucleare. solida si chistica. 1+ ' 30 cm.. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30.cu contur policiclic. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. din cancerele ovariene. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. din totalul tumorilor ovariene si 1+. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. 5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala.3. de culoare alb ' cenusie. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari... din cazuri . din cazuri este bilaterala. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. fara alte semne de invazie stromala. . bilaterala in 30. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. cu consistenta mi-ta. 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial. prezinta e-tensie e-traovariana. cu suprafata e-terna neteda. . 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H .. Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici.0. din cazuri.. 5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale. 1+.0 cm$ si chiar gigantice uneori. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. mucoid translucid galbui sau brun.. Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. doar in 1+.!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor. iar la . 2ar. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara. cu consistenta chistica. dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale... rar cu contur policiclic. unilaterala. dintre tumorile maligne de ovar. multiloculara. cu continut vascos ciocolatiu. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 . in medie + cm. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare. uniloculara in general.

avind o varsta medie de +0 de ani.boaba de cafea<. un carcinom cu agresivitate mare. Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari. din tumorile maligne de ovar. cu o citoplasma clara. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. din totalitatea tumorilor ovariene si +. Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' . >orma borderline este rara. fiind raspunzatoare in proportie de 90.. reprezentind +.endometru. 6le apar caracteristic la adolescente si fetite.0. foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare. 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida.0 ani. din cazuri bilateral si in . Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. >orma borderline este foarte rar intalnita. ce apare pe sectiune usor lobulata. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. . 5pare intre 30 si 70 de ani. carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G . de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0. solida.+. bogata in glicogen. 3. de culoare alb 'gri sau galbuie. din cancerele ovariene. Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. B$. la fel si tumora @renner maligna. >orma benigna.. asociaza endometrioza.. din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. de regula unilaterala. Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna.+. care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm. 1arcinomul mezonefroid este in 1+.B. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in . !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine. dintre tumorile ovariene la femeia I . . situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru.

30. sd. de forma rotund ' ovalara. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3. dintre teratoame. 6ste o tumora ovariana benigna. bronhospasm$.. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. din cazuri bilaterala. "truma ovarii si carcinoidul. +. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice. dintre teratoame si *0. cu crestere lenta. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului. sebum si par.0 ' 30 ani.0 ani$ si nu de starea de gestatie. 6cografia. par si alte structuri cu ecogenitate crescuta. cartila4. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . in 10. Teratomul% chistul dermoid. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. 3. diaree. 2e cele mai multe ori.)onadoblastom Tabel nr. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic. dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. rotunda sau lobulata. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. de regula uniloculara. sd. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos.. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. dinte. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente. par. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +.. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. tumori rare de ovar. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$. 1el mai frecvent apare la . os. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. 2esi malignizarea este rara. si respectiv I +. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina. Tumora este in general unilaterala. 2e asemenea. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90.1. Jlinefelter. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat. ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral. dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. dar 10.0. Teratomul imatur reprezinta . principalul element imagistic diagnostic. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum. pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. (oate sa apara si la fetite. mesoderm si endoderm. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. dintre tumorile maligne cu celule germinale. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii. Turner. 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic.

In + ' 10. avind potential hormonosecretant. dintre toate cancerele ovariene. utilizat si el ca mar3er tumoral. 3. din tumorile cu celule germinale. 1aracteristic secreta h1) si in 7+. care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. unilaterala. pentru stadiul I si de G+ ' 90. pentru stadiul II ' I/. 90. friabila. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$. 6ste unilaterala. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. 5stfel. cu continut mi-t. este solida si friabila. 2isgerminomul este frecvent bilateral #. apar corpii "chiller ' 2uval. In general apare prepubertar. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie.+. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine. dintre tumorile maligne cu celule germinale. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. reprezentind I +. 3. fiind cea mai agresiva dintre acestea. si 1.$. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari. si malignitate mare. de culoare galbena. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. 10 . lobulata. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la .gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora.3. 1oriocarcinomul este o tumora mare. aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost. dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral. este solida. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara. cu zone necrotico ' hemoragice. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. B. din cazuri contine sincitiotrofoblast. dar numai +0. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. dar si la femeia de varsta fertila. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. ani de doar 10. (roduce =>(. Tumora are dimensiuni mari. (rognosticul este rezervat. reprezinta .0. astfel determinind niveluri serice crescute de h1). dintre toate tumorile ovariene.0. la e-amenul histopatologic. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor.. cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. cu consistenta solida. (atognomonic. cu capsula rupta. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani.B. supravietuirea la + ani este de 9+. poate fi decelata si la femeia gravida. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. din cazuri =>(. reprezentind +. Tumora are dimensiuni mari. ce produce niveluri serice crescute de h1). Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin. 3.

celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim. 11 . dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. varsta medie de aparitie fiind de +.$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. Tumora cu celule granuloase #70. cu contur policiclic. Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+. dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. B. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$. + 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. relativ friabila. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr. ani. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta.1. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere. deci din epiteliul celomic. aderenta la organele vecine. +$. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani.1. Inhibina 5. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. dintre tumorile cu celule gramuloase. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. 5fecteaza femeile de toate varstele. 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. de la prepubertate la menopauza. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. cu suprafata edematiata. fibrom7 fibrosarcom. 70. Tumori cu celule granulose si tecale B. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de .boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult.1. iar celulele tecale. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. dintre ele sunt tumori cu celule granulose. desi e-ista si tumori mi-te.

iar supravietuirea al + ani este de 9+. dintre tumorile ovariene. suprimind astfel secretia de gonadotropine. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice. * ani. In momentul diagnosticului 9+. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H .1.. B.. cu consistenta solida. B. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. Tabloul clinic este nespecific. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile.0 cm$. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. >ibromul >ibromul.. B. ca si tecomul. Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind . reprezentind +. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. cu o varsta medie de 1B ani..1. progesteron si testosteron. este de consistenta solida. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. 5fecteaza toate grupele de varsta. dintre tumori sunt unilaterale si G+. virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara. Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni. . Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. 9+. femeile sub 30 de ani. la fel ca si la forma adulta. inhibinele. din cazuri fiind diagnosticate prepubertar. dintre tumorile cu celule granuloase. (rognosticul este foarte bun. amenoree secundara. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea.B. este cel mai frecvent unilaterala. 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta. este o tumora benigna de ovar. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90. care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani. are o suprafata neteda.(rognosticul acestei tumori este foarte bun. 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici. de culoare galbena.. 1.1. +0. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii. are contur policiclic. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant. 6a apare in special la fetite si adolescente.3.

mi-ta sau chistica. In 1+ ' . "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. ingrasarea vocii. in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali. din totalitatea tumorilor ovariene. vor prezenta virilizare franca. pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului. de acestea depinzind si prognosticul tumorii. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. hirsutism. in absenta ascitei. (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor. de cele mai multe ori androgeni. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia.. suprafata regulata.B. cu consistenta solida. +. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10. de culoare galben ' bruna. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala.+ ani. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. 5stfel.. totusi virilizarea este intalnita numai in +0. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0. se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. hipertrofie clitoridiana. 8a femeia tanara. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. dintre cazuri. dintre care doar 30. obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu.1. Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic. atrofie mamara. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree. Tumora este de dimensiunii medii. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. +.+. dintre cazuri este maligna. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza.. in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +.0. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. /arsta medie de aparitie este . sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 ..

sacurile herniare si 1B . firidele parietocolice. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. cu capsula intacta.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. hemidiafragmul drept. invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar. fara ascita. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. si anume% fundul de sac 2ouglas. cm "tadiul III1% & implante peritoneale H . fara ascita. Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. cu capsula intacta. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. * "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . diseminarea hematogena. cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. diseminarea limfatica. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare.

cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa. putind fi singur curativ in stadiile incipiente. si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. ca unic tratament. malnutritie severa. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional.+ ore. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. rata complicatiilor ma4ore .$. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala.. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. chimioterapia si radioterapia. avind ca efect o chimiotoleranta superioara. In plus. apare pleurezia dreapta. prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata.+. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar. (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor.epiploonul. In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval. 1+ .0. mortalitate intraoperatorie 1. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie. pierdere medie de sange 1. hipoproteinemie. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. varsta H 7+ ani. pierdere ponderala mare.00 ml. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte.

1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III. bA Mohn . @ibliografie selectiva 1.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi. @. se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva.' pag. 5. )ibbs. Oilliams )AnecologA ed.010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* . (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. ?aneA. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9.1&B30 ' . carboplatin$. @oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu. I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat. 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. I.00G . 1lu4 Fapoca ' .. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala. FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' . Jarlan. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical. (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei. B.00G 3.011 B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful