P. 1
27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne

27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne

|Views: 24|Likes:
Published by DJ ATB

More info:

Published by: DJ ATB on Jan 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2014

pdf

text

original

Tumorile de ovar benigne si maligne

Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant; anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea de malignizare indiferent de varietate. In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting 3 clase de formatiuni tumorale ovariene% & tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice & tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro ' intestinal, limfoame$ & chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni (atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce. )r. l )r. ll tumori epiteliale comune *+&70,

tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1.,

)r. lll )r. l/ )r. / )r. /l

tumori cu celule lipidice tumori cu celule germinale gonadoblastoame tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului

rare 1+&.0, rare rare

)r. /ll )r. /lll )r. l0

tumori neclasificate tumori secundare #metastatice$ leziuni distrofice

rare

Tabel nr. 1 1lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene 1. 2iagnosticul tumorilor ovariene 2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi sugerat de elemente clinice particulare, de mar3eri tumorali, de valoarea serica a anumitor hormoni si de e-amenele imagistice. 1.1. 1linica tumorilor ovariene 1

chistadenomul mucinos si seros. Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt metroragia. metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas. fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora ovariana cu pedicul lung si ingust. retentie de urina. sau poate evolua intraabdominal. colicativa. consistenta. dar orice ovar palpabil prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. 8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a. si amenoreea secundara. descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena. Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale sau invaziei tumorale% pola3iurie. refeminizare si metroragii in menopauza. fie unei hiperestrogenemii relative. de greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior. durerea este de intensitate moderata. policiclic sau neregulat. compresie torsiune de ane-a sau invazie. in sacade. ferma sau inegala. iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori. care apare in 30. 1resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari. violenta. aderenta. 6-amenul ginecologic va aprecia% sediul. flatulenta. cu debut brusc. infectia sau malignizarea cu diseminare. dimensiunea. In mod particular. 5menoreea poate fi mai frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara unei tumori secretante de androgeni. laterouterin7 in fundul de sac 2ouglas7 anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora$. mobilitatea. ele devin clinic manifeste atunci cand ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate blocarii intoarcerii venoase. hemoragia. suprafata neregulata. 6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala. sensibilitatea si bilateralitatea tumorii ovariene. In caz de tumori ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta. (ubertatea precoce sau refeminizarea apar in tumorile ovariene estrogenosecretante. 1onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat. sau intensa. tenesme vezicale. ruptura. consistenta inegala. fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. necroza. . tulburarile de ciclu menstrual. tulburarile digestive. hematurie. inapetenta si constipatie. 2urerea poate fi de intensitate mica. tulburari dispeptice. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. !etroragia se datoreaza. Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine. feminizare precoce si metroragii prepubertar. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv. apare si in caz de ascita carcinomatoasa. cresterea de volum a abdomenului si tulburarile urinare. din cazuri. iar in caz de invazie tumorala si metastazare un sindrom ocluziv. 2e asemenea. iar hirsutismul in tumorile . situatie in care se insoteste si de defeminizare si virilizare progresiva. In cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. situatie in care durerea este de cauza ischemica si este urmata de stare de soc.Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice. Tumora poate fi localizata in pelvis. solida. conturul. "emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea.

(aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. contur. tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este mare sau giganta. In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei in vederea diagnosticului diferential citologic. dar in practica clinica si anumiti hormoni secretati de celulele tumorale sunt considerati mar3eri tumorali.drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene maligne. 3 . deoarece diagnosticul citologic este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul de punctie. marime. @ si anumiti hormoni steroizi. se evita paracenteza. In cazul tumorilor ovariene cu celule germinale h1) si =>( sunt utilizati ca mar3eri tumorali. cu matitatea cu conve-itatea in sus.. consistenta interna. 9adiografia pulmonara simpla se efectueaza in stadiile avansate de cancer ovarian pentru depistarea metastazelor pulmonare si la tumorile ovariene solide pentru decelarea pleureziei #sindron 2emon ' !eigs$. cu semnul . in general nedureroasa. 8a ecografie se vor descrie urmatoarele caractere tumorale% localizare. 5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic. In cazul tumorilor ovariene. ei sunt in special utilizati in urmarirea postterapie.bulgarului de gheata<.. iar particular pentru disgerminom 82? ' ul. Investigatii imagistice. cu matitatea cu concavitatea in sus. 6cografia transvaginala este de electie pentru tumorile limitate la pelvis. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit micul bazin. 9evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora ovariana solida benigna : ascita : hidrotora. Insa in situatia in care tumora ovariana este evidenta si asociaza ascita. 6-aminarea 2oppler color aduce informatii suplimentare legate de natura tumorii #benigna sau maligna$ si de complicatiile posibile #torsiune. mar3erii tumorali sunt doar orientativi in stabilirea diagnosticului. e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala. histeroscopia sub flulichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita riscului de diseminare. deplasabila pe flancuri. Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru. ruptura cu hemoragie$.+. !ar3erii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt inhibina 5. 5scita se prezinta ca distensie abdominala. cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar. situatie in care se intalneste semnul . aspectul peretelui. avind o rezolutie superioara ecografiei abdominale pentru detectia tumorilor ovariene mici si medii. !ar3erii tumorali sunt proteine specifice care sunt produse de celulele tumorale sau de organism ca raspuns la aparitia celulelor tumorale. de laborator si invazive (rincipala invesigatie imagistica este reprezentata de ecografie. In cancerul ovarian. paracenteza si toracocenteza. 1. In situatia in care nu poate fi realizata ecografia sau aceasta nu este concludenta se vor efectua computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. 6valuarea ecografica a tumorii ovariene se va face tinindu&se seama de conte-tul clinic si de varste pacientei.valului< pozitiv. metastaze hepatice si7 sau ascita. In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru. iar pentru tumorile epiteliale mucinoase 15 19 ' 9 si 165. !ar3erul tumoral pemtru tumorile epiteliale nonmucinoase este 15 1. 5ceasta confirma prezenta unei formatiuni tumorale ovariene palpabile sau a uneia care a scapat e-aminarii clinice datorita dimensiunii reduse. iar atunci cand este masiva poate masca chiar o tumora mare de ovar.androgenosecretante.

rinichi ectopic pelvin cancer rectosigmoidian. iar cele mai frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase.3. 5cestea reprezinta aproape 70. uter malformat. . "pecificitatea acestui test este de 7+.$. Tumora e-tragenitala pelvina7 abdominala & & & Tumora genitala e-traovariana >ormatiune ane-iala neovariana & & glob vezical. din totalitatea tumorilor ovariene si 90. 2iagnosticul diferential 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina sau abdominala. cu tumora genitala e-traovariana. chist epiploic..+. . Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$ Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului. 15 1. datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa a acestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice. retroperitoneale. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene 2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. tbc tumori abdominale% digestive. astfel transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar. fibrom uterin subseros chist paratubar. sarcina ectopica tubara chist functional #chist folicular. corp galben chistizat. .1. 1aracteristic apar la femeia intre .$. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. ane-ita tbc. Cn alt test pentru estimarea acestui risc este /51. Totusi. ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal. hepatice. din cancerele de ovar. renale. cu statusul menopauzal.0 si *0 de ani. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mar3eri serici #15 1. cancer vezical. D.B si ?6B. cu o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. abces tuboovarian. endometrial. hidrosalpin-.. diverticulita sigmoidiana. apolipoproteina 51. chist de uraca. endocervical. B . limfoame uter gravid. . ane-ita tumorala cronica. pancreatice. diverticul vezical. abces periapendicular. chisturi multiple luteinice$ endometriom ovarian ovare micropolichistice >ormatiune ovariana netumorala & & & Tabel nr. cu alta formatiune ane-iala neovariana. "corul 9 !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza unui test cantitativ seric ce combina doi mar3eri tumorali. transtiretina. cancer de cec. 5u fost propuse si sunt utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana. abces perivezical.

1u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. "pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian. s&a constatat ca mai mult de 90. alaptarea. tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline. desi evolutia lor naturala este diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta. 5pro-imativ 10. dar au penetrare variabila. 9estul de 90. au factori de risc relationati de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi. cele ale genei @915. 3$.0. dintre cancerele ovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @9151 si @915. "e considera ca 10 ' 1+. 5ceste gene se transmit autosomal dominant. dintre tumorile epiteliale sunt tumori borderline.Tumora seroasa Tumora mucinoasa Tumora endometrioida Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora @renner 1ancer epitelial nediferentiat 1arcinosarcomul. utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate.$. au un risc mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0. descrisa la toate subtipurile de tumori epiteliale.$. + . 5stfel.. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate ' stratificarea celulelor epiteliale.$ cat si al cancerului ovarian epitelial #. in antecedentele heredocolaterale ale acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. . pentru cancerul epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr. 1lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune 1a o particularitate. stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial In urma cercetarilor genetice. permitind astfel efectuarea de interventii chirurgicale profilactice.$ si cea ovariana #10&. parind astfel sa sara peste generatii.. Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor cu mutatii ale genelor @9151 si @915. !utatiile genei @9151 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de san #B+&G+. si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre tumora benigna si cea maligna. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea. dintre femeile cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica. atipii celulare si nucleare & dar fara invazie in stroma. tumori mezodermale mi-te Tabel nr. mitoze frecvente. care se e-plica prin traumatizarea epiteliului de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de estrogeni. 5stfel. Fuliparitatea !enarha timpurie !enopauza tardiva 9asa alba 1resterea duratei de viata 9ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei 5ntecedente heredocolaterale Tabel nr.0&B+. femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse unui screening genetic.

8a microscopie epiteliul ce delimiteaza cavitatea chistului este cubic. .. cu multiple proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele vecine. dar este doar in 3.. de dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$. tumora benigna mai rara. dintre cancerele epiteliale de ovar. Tumora are dimensiuni medii. 1histadenomul mucinos 1histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie . proiectiile papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular. reprezentind +0. dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$.. pe sectiune aparind multiloculara cu zone solide determinate de prelungiri papilare ferme. * . 5re aceeasi distributie de varsta ca si chistadenomul seros. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna cat si cu forma maligna.. partial chistica si partial solida.0. Tumora seroasa bordeline Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10. cu consistenta moale. iar la tumorile slab diferentiate. friabila. Tumori seroase .1..1. 6ste o tumora unilaterala. uniloculara de regula.. din tumorile ovariene benigne.1..1. din cazuri bilaterala. cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. cu perete cu grosimea inegala.. epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare.+ ' B+. epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.0... 5re aceeasi distributie de varsta. !a4oritatea apar intre .. este bilaterala in 3+.0 si +0 de ani cu o varsta medie de B0 ani. cu suprafata neteda sau in cazul formelor rare multiloculare policiclica.1.. din cazuri. dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii. Tumori mucinoase . cu suprafata interna neteda sau in . dintre paciente la nivelul peritoneului. continutul este un lichid serocitrin. cu continut lichidian tulbure sau hemoragic. este chistica & boselata.. In momentul diagnosticului este bilaterala si diseminata. de culoare alb ' cenusie.. metastazarea se intalneste la . dintre acestea. iar in stroma epiteliala se pot intalni micocalcificari denumite psamoame. . in 1+. la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii peritoneale. . 1histadenofibromul 1histadenofibromul. la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiile avansate. cu prelungiri papilare fibroase. 1histadenomul seros este o tumora chistica. cea ganglionara este rara.+ . 8a microscopie. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru toate stadiile de 90 &100. . 1histadenomul seros 1histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar constituind .1.. similar epiteliului ovarian de suprafata sau columnar ca al trompei uterine. este o varietate de chistadenom seros in care e-ista o proliferare con4unctiva importanta.3. 1arcinomul seros 1arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar. din cazuri bilaterala.B.1. 2iseminarea hematogena este neobisnuita.

3. 1+ ' 30 cm.. dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de 7 . bilaterala in 30. iar probabilitatea aparitiei unei tumori similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa. in medie + cm. 9eprezinta +. din cazuri . rar cu contur policiclic. multiloculara. de culoare alb ' cenusie. 1+. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora mucinoasa benigna sau maligna. unilaterala. 5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza.cu contur policiclic. iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa. glande aglomerate si atipii nucleare.. 1arcinomul mucinos este o tumora multiloculara.. solida si chistica. 1histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H . 8a microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial.!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$ care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala.. dintre tumorile maligne de ovar. fara alte semne de invazie stromala. Tumora mucinoasa borderline Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. cu suprafata e-terna neteda.3.. . cu continut vascos ciocolatiu.0. 2ar. iar la .. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi ovar sau oriunde in pelvis. e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt letale in G0. Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici. Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30.. >orma bine diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor. 5cesta apare secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri sau rupturi ale capsulei tumorale. in acesta situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnar secretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul seros cel de metasazare.. din cazuri si este o tumora de dimensiumi mari.. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta. cu consistenta mi-ta. Tumora endometrioida Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. din totalul tumorilor ovariene si 1+. . prezinta e-tensie e-traovariana.. mucoid translucid galbui sau brun. >ata de carcinomul sseros este mai rar bilateral. doar in 1+. dar care spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale. pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos. din cazuri este bilaterala. din cancerele ovariene. din cazuri. ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari. pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu o leziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari. cu consistenta chistica. 1arcinomul mucinos 1arcinomul mucinos reprezinta 10. uniloculara in general.0 cm$ si chiar gigantice uneori.

foarte rara este chistadenofirbomul cu celule clare.endometru. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos. 3. cu o citoplasma clara. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri con4unctive fine. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului. Tumora mezonefroida #cu celule clare$ Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna.0.+. carcinoid etc$ 2isgerminom Tumora de sinus endodermal 1arcinom embrionar 1oriocarcinom (oliembriom Tumori mi-te G . >orma borderline este foarte rar intalnita. la fel si tumora @renner maligna. 1arcinomul mezonefroid este in 1+. fiind raspunzatoare in proportie de 90. Teratom% & imatur & matur #chist dermoid$ & teratom monodermic #struma ovarii. .B. care apare ca o tumora unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm. de culoare alb 'gri sau galbuie.0 ani. 8a microscopie se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care prezinta nuclei in . avind o varsta medie de +0 de ani.+. dintre tumorile ovariene la femeia I . Cneori se poate observa luteinizarea stromei tumorale. ce apare pe sectiune usor lobulata. din cazuri bilateral si in . Tumora @renner Tumora @renner reprezinta . din tumorile ovariene si este o tumora cu celule tranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. .boaba de cafea<. >orma borderline este rara. 1lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. de regula unilaterala. Tumori cu celule germinale Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' . 5pare intre 30 si 70 de ani. din tumorile maligne de ovar. reprezentind +. bogata in glicogen. situatie care determina un e-ces de estrogeni avind ca rezultat menometroragia si hiperplazia de endometru. din cancerele ovariene. din totalitatea tumorilor ovariene si +. >orma benigna. 6le apar caracteristic la adolescente si fetite. un carcinom cu agresivitate mare. B$. In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs. Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari. 1u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta stuctura glandulara cu consistenta solida. de totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0.... solida. asociaza endometrioza.

2e asemenea. Teratomul imatur reprezinta . 2isgerminomul 2isgerminomul reprezinta +0.0 ' 30 ani. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent este un carcinom cu celule scuamoase. 2e cele mai multe ori. 2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil. (e sectiune este roz ' maronie si are continut solid cu spatii chistice. dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie #. ce contine stucturi tisulare adulte% sebum. 2esi malignizarea este rara. 1el mai frecvent apare la . si respectiv I +. 3. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si +. +. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un procent I +. se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza serotonina. de forma rotund ' ovalara.0. 1arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal sau bronsic. sd. in 10. prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum. tumori rare de ovar. 6le sunt formate e-clusiv sau predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat. teratomul monodermic si teratomul imatur 1histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90. cu suprafata neteda de culoare alb ' gri. bronhospasm$. cartila4. 6ste o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$. ca o particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul sarcinii. sd. au dimensiuni medii si suprafata neteda cu contur regulat sau policiclic. 30. dimensiuni medii #+ ' 10 cm$. sunt o subgrupa de teratoame mature chistice si reprezinta I 3. cu consistenta mi-ta ' solida si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente... pe sectiune evidentiindu&se coloid gelatinos rosu ' maroniu. os. dar se poate intalni si in copilarie sau in menopauza. "truma ovarii si carcinoidul. dintre tumorile maligne cu celule germinale. cu crestere lenta. Teratomul% chistul dermoid. 6ste o tumora ovariana benigna.1. Jlinefelter. manifestindu&se cu pubertate precoce sau amenoree primara. diaree. dar 10. par si alte structuri cu ecogenitate crescuta. mesoderm si endoderm. din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin si cariotip anormal #sd.. B 1lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale 3. par. 6cografia. acesta punindu&se pe tesutul fi-at in parafina.)onadoblastom Tabel nr. "KAer$ prin transformarea maligna a 9 . ecografia permite si verificarea structurii ovarului contralateral. dintre teratoame si *0. dinte. rotunda sau lobulata. datorita carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. bradi3inina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4 hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial. dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. din cazuri bilaterala. Turner. dintre teratoame. Tumora este in general unilaterala. din tumorile maligne cu celule germinale si este compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului. zonele solide corespund elementelor imature de cartila4 si7 sau os iar zonele chistice contin lichid seros7 mucinos. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature. principalul element imagistic diagnostic. iar gradingul tumorii se face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade. dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm. (oate sa apara si la fetite.0 ani$ si nu de starea de gestatie. sebum si par. "truma ovarii contine tesut matur tiroidian. de regula uniloculara.

dar si la femeia de varsta fertila. (atognomonic. iar atunci cind este intalnita si in ovarul contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala. din tumorile cu celule germinale. este solida. din cazuri contine sincitiotrofoblast. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme. cu capsula rupta.. varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. dintre toate cancerele ovariene. fiind cea mai agresiva dintre acestea. In general apare prepubertar. care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast. de culoare gri cu focare de hemoragie si necroza pe sectine. In + ' 10. avind potential hormonosecretant. 8a fetite determina pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii. lobulata. unilaterala. din cazuri =>(. ani de doar 10. cu zone necrotico ' hemoragice. 3. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de lactat dehidrogenaza #82?$.0. 3. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de tumori rare. pentru stadiul II ' I/. (rognosticul este rezervat. la e-amenul histopatologic.B. astfel determinind niveluri serice crescute de h1). cu continut mi-t. mar3er tumoral util in algoritmul diagnostic.gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. 1arcinomul embrionar 1arcinomul embrionar este o tumora rara. urmarire postterapie si pentru depistarea recurentelor. utilizat si el ca mar3er tumoral. Tumora are dimensiuni mari. dintre tumorile maligne cu celule germinale. 90. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea I 30 ani. care reprezinta mar3erul tumoral utilizat in diagnostic. poate fi decelata si la femeia gravida. supravietuirea la + ani este de 9+. este solida si friabila. friabila. cand diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de celule germinale. 6ste unilaterala. iar manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni. 2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule germinale.0. (roduce =>(. cu focare de hemoragie si necroza pe sectiune. acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau menometroragii$. si malignitate mare. Tumora are dimensiuni mari. 1arcinomul embrionar este o tumora de dimensiuni mari. de culoare galbena. 1oriocarcinomul 1oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara. 10 . aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale este mai prost. apar corpii "chiller ' 2uval. reprezentind I +. ce produce niveluri serice crescute de h1). 1aracteristic secreta h1) si in 7+.$. reprezinta . si 1. 5stfel. pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la . reprezentind +. 3. dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul contralateral. 2isgerminomul este frecvent bilateral #.3. 1oriocarcinomul este o tumora mare. dar numai +0. pentru stadiul I si de G+ ' 90. Tumora de sinus endodermal Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin. de culoare roz ' maronie si histologic este identica cu seminomul. in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. dintre toate tumorile ovariene. B. cu consistenta solida.+. dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori.

relativ friabila. Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici factori ereditari. iar celulele tecale. !a4oritatea sunt diagnosticate dupa 30 ani. fibrom7 fibrosarcom. 70. celulele 8eAdig si fibroblastii deriva din mezenchim. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta. dintre ele sunt tumori cu celule granulose. dar nu sunt folosite ca mar3eri diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. Totusi la unele paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau complicatiilor acesteia. + 1lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim 5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de malignizare. aderenta la organele vecine. desi e-ista si tumori mi-te.boaba de cafea< si corpii 1all ' 6-ner. 11 . Tumora cu celule granuloase #70. dintre tumorile cu celule gramuloase. Inhibina 5. Tumora cu celule granuloase tip adult 5ceasta tumora reprezinta 9+. dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. Tumori cu celule granulose si tecale B. 2e asemenea datorita e-cesului de estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru.5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele mezenchimale ale ovarului embrionar. deci din epiteliul celomic. 6ste o tumora maligna cu grad scazut si crestere lenta. de la prepubertate la menopauza. astfel tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau 8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala.1. cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice. tumora stromala sclerozanta Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine. @ si estradiolul sunt mar3erii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip adult. cu suprafata edematiata. intermediar si slab diferentiate )inandroblastom Tumori neclasificate Tabel nr. +$. varsta medie de aparitie fiind de +. cu contur policiclic. 5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr. 1elulele granuloase si "ertoli deriva din cordoanele se-uale. ani.1.$ si tecale% & tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil & grupa tecom ' fibrom% tecom. B. In ceea ce priveste estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservat functia de reproducere.1. !icroscopic caracteristici sunt nucleii palizi in forma de . dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz ' Meghers #polipoza digestiva$. 5fecteaza femeile de toate varstele.

>ibromul >ibromul. cu o varsta medie de 1B ani. are o suprafata neteda. progesteron si testosteron. cu consistenta solida. 9+. !anifestarile clinice variaza de la pubertate precoce. Totusi e-ista si tecom inactiv hormonal sau androgenosecretant. fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un timp mediu de recurenta de numai 3 ani. la fel ca si la forma adulta. +0. de culoare galbena. aceste paciente asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei estrogeni. ca si tecomul. amenoree secundara. 1.. iar supravietuirea al + ani este de 9+. este cel mai frecvent unilaterala.1. In momentul diagnosticului 9+. B.0 cm$. femeile sub 30 de ani.(rognosticul acestei tumori este foarte bun. de asemenea timpul mediu de recurenta este lung. B. care afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani. dintre tumori sunt unilaterale si G+. caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile. Tecomul Tecomul este o tumora benigna reprezentind .1... virilizare sau doar semne si simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de estrogeni. este de consistenta solida. 5fecteaza toate grupele de varsta. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut si la femeia in decada a 7ea.3. dar spre deosebire de acesta e inactiva hormonal. dintre tumorile cu celule granuloase. este o tumora benigna de ovar.1. reprezentind +. dar in mod particular intalnim sindromul 2emon ' !eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept. dar microscopic se diferentiaza in principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil 5ceasta este o tumora rara. B. dintre tumorile ovariene.. au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri este de 90. suprimind astfel secretia de gonadotropine. preponderent femeile intre B0 si *0 de ani si doar intr&un procent mai mic de 10. (rognosticul este foarte bun. deoarece rezectia chirurgicala este curativa si malignizarea cu diseminare e e-trem de rara. dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate unilateral in momentul depistarii. 6a apare in special la fetite si adolescente. inhibinele. 2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H . 5pectul macroscopic este similar cu forma adulta. !ar3erii tumorali folositi in monitorizarea postterapie sunt.B. din cazuri fiind diagnosticate prepubertar.. pe sectiune este lobulata si poate contine si arii chistice. are contur policiclic. . * ani. Tabloul clinic este nespecific. foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone de denerescenta edematoasa si necroza aseptica. 5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii. 2ar prognosticul este mai prost decit al formei adulte.

se va practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. hipertrofie clitoridiana. din tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim si I 0. dintre care doar 30. din totalitatea tumorilor ovariene. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de ovar. 8a femeia tanara. lava4 peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului. cu consistenta solida. in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii.+. a intestinelor si a celorlalte viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale & biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic e-temporaneu & daca tumora este limitata la pelvis% • ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala.. dintre cazuri. dintre cazuri este maligna.. prin minilaparotomie sau prin laparotomie. Interventia chirurgicala se poate efectua perlaparoscopic. pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni polipoide.0.B. de acestea depinzind si prognosticul tumorii. ingrasarea vocii. vor prezenta virilizare franca. Tratamentul tumorilor ovariene benigne Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a acesteia. in absenta ascitei. (ot apare si menoragii sau menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia periferica a androgenilor. In 1+ ' . Tratamentul tumorilor ovariene maligne "tadializarea cancerului de ovar "tadializarea #tabel nr. suprafata regulata. "tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol% & recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau. totusi virilizarea este intalnita numai in +0.1. tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10. atrofie mamara. (rincipii de tratament in tumorile ovariene +. +. /arsta medie de aparitie este . sau ane-ectomie unilaterala daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii • omentectomie infracolica 13 . 5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali. Tumora este de dimensiunii medii.. 5stfel.. +.+ ani. dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. de culoare galben ' bruna. 2in punct de vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere. 8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala. de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei. mi-ta sau chistica. in spatiile parietocolice si infradiafradmatic & e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. de cele mai multe ori androgeni. hirsutism. obligatorie fiind inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu.

* "tadializarea >I) "tadiul III5% & implante peritoneale dovedite histologic "tadiul III@% & implante peritoneale N . cm "tadiul III1% & implante peritoneale H . metastaze parenchimatoase hepatice a cancerului de ovar & 1aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea din aproape in aproape. diseminarea hematogena. cu capsula intacta. cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna • • • "tadiul I Tumora limitata la ovar "tadiul II "tadiul II5% Tumora uni7 bilaterala cu & e-tensie si7 sau metastaze la uter si7 sau trompe e-tensie pelvina "tadiul II@% & e-tensie la celelalte tesuturi pevine "tadiul II1% & stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4 peritoneal pozitiv si7 sau caplsula rupta si sau tumora pe suprafata e-terna "tadiul III Tumora uni7 bilaterala cu implante peritoneale in afara pelvisului sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala sau metastaze hepatice superficiale "tadiul I/ !etastaze la distanta Tabel nr. cm sau adenopatie retroperitoneala7 inghinala include revarsat pleural pozitiv. si anume% fundul de sac 2ouglas. diseminarea limfatica.& biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor evaluarea si biosia ganglionilor biopsierea fundului de sac 2ouglas. in special la tumorile mucinoase in situatia de tumora e-tinsa. fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la unul7 ambele ovare. a peretior pelvini drept si stang si a spatiilor parietocolice • peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta • apendicectomie. hemidiafragmul drept. cu capsula intacta. sacurile herniare si 1B . fara tumora pe suprafata e-terna tumora limitata la ambele ovare. fara ascita. fara ascita. invadanta si7sau carcinomatoza peritoneala% citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm "tadiul I5% & "tadiul I@% & "tadiul I1% & tumora limitata la ovar. Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. data ce celulele tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului. firidele parietocolice. zonele preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal.

$. cel mai des prin hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta. pierdere ponderala mare. iar sistemul nervos central si sistemul osos mai rar. atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte. malnutritie severa. In cazurile la care nu s&a putut realiza citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o citoreductie de interval. iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice. 1+ . apare pleurezia dreapta. in celelalte situatii se practica postoperator chimio ' si7 sau radioterapie ad4uvanta. afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. 2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul tipului epitelial.+. si7 sau datorita pasa4ului transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei.epiploonul. rata complicatiilor ma4ore . In acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei anomalii macroscopice. 2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic. In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala. citoreductia optimala permite o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor chimiorezistente. (rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia. chimioterapia si radioterapia. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata. 8aparotomia sau laparoscopia second ' loo3 se recomanda dupa efecturea chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica. 2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. In plus. atunci chirurgia conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. 8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. hipoproteinemie. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul histologic al tumorii.0. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditate considerabila #durata medie a interventiei 3. )anglionii retroperitoneali mai pot fi invadati pe calea limfaticelor peritoneale. 1hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. "tadiile I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta. deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul nutritional. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate. avind ca efect o chimiotoleranta superioara. pierdere medie de sange 1. 5ceste paciente vor fi supravegheate atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid. mortalitate intraoperatorie 1.. varsta H 7+ ani. e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu vor urma chimioterapie.+ ore. 5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala. prezenta ei favorizind diseminarea peritoneala. ca unic tratament. Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian. In cazul femeilor tinere si7 sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticul stadial si o citoreductie optimala. putind fi singur curativ in stadiile incipiente.00 ml. in cazul pacientelor cu conditie biologica precara #ascita voluminoasa.

00G 3. ?aneA. (entru administrarea sistemica este preferata polichimioterapia monochimioterapiei. I. I/$ si cel in stadii mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de ovar. bA Mohn . iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin. carboplatin$. @. 1aile de administrare ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala.011 B. stadiul I1 si II indiferent de diferentiere$. 5. B.' pag.010 & I"@F% 97G&0& 3G7&GGBB0&0 1* . Oilliams )AnecologA ed. @ibliografie selectiva 1. Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' 9.1&B30 ' . FAgaard ' Oolters JluKer78ippincot Oilliams Q Oil3ins ' . se va administra chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin paracenteza sau toracocenteza. (remizele pentru chimioterapia intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 6ficienta ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica sau I + mm. 5stfel aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical.imagistica sau mar3eri tumorali pozitivi. 5M11 1ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. 1lu4 Fapoca ' . Insa pe masura ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. Jarlan. "chorge ' !c )raK ?ill !edical & . In cazul in care chirurgia primara este contraindicata.. citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat. )ibbs. 1himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III. 9egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. @oo3 des 61! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' 0avier 2effieu.00G . 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval cat mai lung fara recidiva. +9G& *00 & 6ditia in limba 9omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->