Capitolul 5

Vectori liberi
5.1 Notiunea de vector liber
Fie 1
3
spatiul punctual tridimensional al geometriei elementare si T multimea
dreptelor din 1
3
.
Pe multimea T denim relatia binar a "-" astfel: "pentru d
1
, d
2
T,
spunem c a d
1
- d
2
dac a d
1
| d
2
sau d
1
= d
2
".
Evident c a relatia "-" este o relatie de echivalent a pe T. Clasa de echivalent a

d = q T[q - d a dreptei d T, n raport cu "-", se va numi directia

dreptei d. Mai exact, dac a d
1
, d
2
T si d
1
- d
2
atunci spunem c a dreptele d
1
si d
2
au aceeasi directie.
Elementele multimii 1
3
(care sunt puncte) le vom nota cu , 1, C, ...
O pereche ordonat a de puncte din 1
3
, adic a elementul (, 1) 1
3
1
3
, se
numeste segment orientat (sau vector legat), de origine si extremitate 1.
Dac a = 1, atunci segmentul orientat (, ) se numeste segmentul orientat
nul.
Dreapta determinat a de punctele distincte , 1 se numeste suportul seg-
mentului orientat (, 1).
Spunem c a segmentele orientate nenule (, 1), (C, 1) au aceeasi directie
dac a dreptele lor suport au aceeasi directie. Deoarece printr-un punct 1
3
trec o innitate de drepte, de directii diferite, spunem c a segmentul orientat nul
(, ) are directia nedeterminat a.
Distanta dintre punctele , 1 1
3
se numeste m arimea (sau lungimea)
segmentului orientat (, 1) si se noteaz a d(, 1). Evident, m arimea unui seg-
ment orientat este zero dac a si numai dac a el este segmentul nul.
Spunem c a segmentele orientate nenule (, 1) si (C, 1), cu dreptele suport
paralele, au acelasi sens dac a punctele 1 si 1 se a a de aceeasi parte a dreptei
determinate de punctele si C, n planul dreptelor suport.
Fie acum segmentele orientate nenule (, 1) si (C, 1), cu aceeasi dreapt a
suport si e (1, 1) un segment orientat nenul cu dreapta suport paralela cu
dreapta suport a segmentelor (, 1) si (C, 1). Dac a (, 1) are acelasi sens cu
87
DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
88 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
(1, 1) si (C, 1) are acelasi sens cu (1, 1), atunci spunem c a (, 1) si (C, 1)
au acelasi sens. Convenim s a spunem c a sensul unui segment orientat nul este
nedeterminat. Despre dou a segmente orientate nenule cu aceeasi directie, dar
care nu au acelasi sens spunem ca au sensuri opuse.
Acum suntem n m asur a s a denim pe 1
3
1
3
relatia de echipolent a a
segmentelor orientate.
Denitia 5.1.1 Spunem ca segmentele orientate (, 1), (C, 1) 1
3
1
3
sunt
echipolente ( si scriem (, 1) ~ (C, 1)) daca
1) (, 1), (C, 1) sunt nenule si au aceea si direc tie, sens si marime, sau
2) (, 1), (C, 1) sunt segmente orientate nule.
Propozitia 5.1.1 Rela tia de echipolen ta a segmentelor orientate din 1
3
este o
rela tie de echivalen ta pe 1
3
1
3
, adica rela tia "~" are proprieta tile:
a) "~" este reexiva: \(, 1) 1
3
1
3
, avem (, 1) ~ (, 1).
b) "~" este simetrica: Daca (, 1) ~ (C, 1) atunci (C, 1) ~ (, 1).
c) "~"este tranzitiva: Daca (, 1) ~ (C, 1) si (C, 1) ~ (1, 1) atunci
(, 1) ~ (1, 1).
Demonstratie. Exercitiu!
Prin urmare, relatia de echipolent a "~" mparte multimea 1
3
1
3
n clase de
echivalent a care se vor numi vectori liberi. Multimea ct 1
3
1
3
, ~ a tuturor
claselor de echivalent a se va nota cu \
3
si se va numi multimea vectorilor
liberi din spatiu. Clasa de echivalent a care are drept reprezentant segmentul
orientat (, 1) se va nota prin 1, adic a
1 = (C, 1) 1
3
1
3
[(C, 1) ~ (, 1).
Vectorii liberi se vor nota prin 1, C1, ..., cnd punem n evident a un
reprezentant sau prin a, /, a
1
, a
2
, ..., cnd nu exist a pericol de confuzii. Vectorul
liber 0 = (, ) 1
3
1
3
[ 1
3
se numeste vectorul liber nul (sau
vectorul nul ).
Denitia 5.1.2 Prin marimea, directia si sensul vectorului liber a = 1
\
3
n telegem marimea, direc tia si sensul segmentului orientat (, 1) a. Vec-
torul nul are marimea egala cu 0, iar direc tia si sensul sunt nedeterminate.
M arimea (sau lungimea) vectorului liber a se va nota prin |a|. Astfel,
_
_
0
_
_
= 0.
Denitia 5.1.3 a) Spunem ca doi vectori liberi nenuli sunt coliniari daca au
aceea si direc tie.
b) Vectorul nul este coliniar cu orice vector liber.
Propozitia 5.1.2 a) Oricare ar (, 1), (C, 1) 1
3
1
3
cu (, 1) ~ (C, 1)
rezulta ca (, C) ~ (1, 1) .
b) Oricare ar (, 1) 1
3
1
3
si C 1
3
, exista un singur punct 1 1
3
astfel nct (, 1) ~ (C, 1).
Demonstratie. Exercitiu!
5.2. SPA TIUL VECTORIAL REAL 3-DIMENSIONAL \
3
89
5.2 Spatiul vectorial real 3-dimensional V
3
Vom construi pe multimea \
3
a vectorilor liberi din spatiu o structur a de spatiu
vectorial real de dimensiune 3.
Fie a, / \
3
si un punct arbitrar din 1
3
. Atunci, exist a dou a puncte
unic determinate 1, C 1
3
astfel nct (, 1) a, (1, C) /. Prin denitie,
vectorul C \
3
se va numi suma vectorilor liberi a, / si vom scrie a+/ = C.
Aplicatia + : \
3
\
3
\
3
care asociaz a ec arei perechi de vectori liberi
(a, /) vectorul sum a a +/, denit mai sus, este o lege de compozitie intern a pe
\
3
care se va numi adunarea vectorilor liberi.
Se poate ar ata c a adunarea vectorilor liberi este corect denit a, adic a vec-
torul sum a a + / nu depinde de alegerea punctului 1
3
. ntr-adev ar, dac a

0
1
3
este un alt punct si (
0
, 1
0
) a, (1
0
, C
0
) /, atunci avem c a
0
C
0
=
C deoarece (, 1) ~ (
0
, 1
0
) implic a (,
0
) ~ (1, 1
0
) si (1, C) ~ (1
0
, C
0
)
implic a (1, 1
0
) ~ (C, C
0
), de unde, n baza tranzitivit atii relatiei "~", avem
(,
0
) ~ (C, C
0
) ceea ce implic a (, C) ~ (
0
, C
0
).
Regula de adunare a vectorilor liberi prezentat a aici se numeste regula tri-
unghiului.
Propozitia 5.2.1 Mul timea \
3
mpreuna cu adunarea vectorilor liberi formeaza
un grup comutativ.
Demonstratie. a) Adunarea vectorilor liberi este asociativ a, adic a oricare ar
a, /, c \
3
avem (a + /) + c = a + (/ + c). ntr-adev ar, dac a (, 1) a,
(1, C) /, (C, 1) c atunci (a + /) + c = C + C1 = 1, a + (/ + c) =
1 +11 = 1.
b) Adunarea vectorilor liberi este comutativ a, adic a oricare ar a, / \
3
avem a+/ = /+a. ntr-adev ar, dac a (, 1) a, (1, C) /, atunci a+/ = C,
iar dac a (1, C) /, (C, 1) a, atunci / + a = 11. R amne de ar atat c a
C = 11. Cum (, 1), (C, 1) a rezult a (, C) ~ (1, 1), adic a C = 11.
c) Vectorul nul 0 este element neutru pentru adunarea vectorilor liberi,
deoarece oricare ar a \
3
, dac a (, 1) a, (1, 1) 0, avem a+0 = 1 = a.
Cum adunarea vectorilor liberi este comutativ a rezult a c a a + 0 = 0 + a = a,
\a \
3
.
d) Pentru orice a \
3
, exist a / \
3
astfel nct a + / = / + a = 0.
ntr-adev ar, dac a a \
3
si (, 1) a atunci, lund / = 1, rezult a c a
a +/ = 1 +1 = = 0. Vectorul / se va numi opusul lui a si se va nota
cu a. Se observ a c a dac a a = 1 atunci a = 1.
Fie c R si a \
3
, arbitrar xati. Denim produsul dintre scalarul c si
vectorul liber a, ca ind vectorul liber notat prin ca, astfel:
- dac a c = 0 sau a = 0, atunci ca = 0
sau
- dac a c ,= 0 si a ,= 0, atunci ca este vectorul de aceeasi directie cu a, cu
sensul lui a, dac a c 0, sau de sens opus lui a, dac a c < 0 si |ca| = [c[ |a|.
90 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
Aplicatia
s
: R\
3
\
3
denit a prin (c, a) ca se numeste nmultirea
vectorilor din \
3
cu scalari.
Observatia 5.2.1 Oricare ar vectorul nenul a \
3
, vom nota prin cr: a
sau a
0
vectorul
1
kok
a. Evident, a
0
are aceea si direc tie si acela si sens cu a,
iar
_
_
a
0
_
_
= 1. Vectorul a
0
se nume ste versorul vectorului a. Este clar ca
a = |a| a
0
.
Propozitia 5.2.2 Daca a, / \
3
sunt coliniari si a ,= 0, atunci exista c R
astfel nct / = ca.
Demonstratie. Dac a / = 0, atunci este evident c a lund c = 0 avem / = ca.
Dac a / ,= 0, atunci avem dou a situatii:
i) dac a a, / au acelasi sens, atunci a
0
= /
0
si avem / =
_
_
/
_
_
/
0
=
_
_
/
_
_
a
0
=
_
_
/
_
_
1
kok
a = ca, daca lu am c =
|b|
kok
;
ii) dac a a, / au sensuri opuse, atunci a
0
= /
0
si avem / =
_
_
/
_
_
/
0
=

_
_
/
_
_
a
0
= ca, dac a lu am c =
|b|
kok
.
Propozitia 5.2.3 nmul tirea vectorilor liberi cu scalari are urmatoarele pro-
prieta ti:
i) (c +,)a = ca +,a, oricare ar c, , R, a \
3
;
ii) c(a +/) = ca +c/, oricare ar c R, a, / \
3
;
iii) c(,a) = (c,)a, oricare ar c, , R, a \
3
;
iv) 1a = a, oricare ar a \
3
.
Demonstratie. i) ntruct pentru c = , = 0 sau a = 0 sau c+, = 0 egalitatea
(c +,)a = ca +,a se veric a imediat, putem presupune c a c si , sunt nenuli,
a ,= 0 si c +, ,= 0.
- Dac a c, 0 atunci vectorii (c + ,)a si ca + ,a au aceesi directie si
acelasi sens. Mai mult, cum vectorii ca si ,a au acelasi sens avem |ca +,a| =
|ca| +|,a| = [c[ |a| +[,[ [[a[[ = ([c[ +[,[)[ [a[ [ = [c +,[ [[a[[ = [[(c + ,)a[[.
Prin urmare, vectorii (c +,)a si ca +,a sunt egali.
- Dac a c, < 0 atunci vectorii ca si ,a au sensuri opuse. S a presupunem c a
[c[ [,[. Atunci [[ca + ,a[[ = [[ca[[ [[,a[[ = ([c[ [,[) [[a[[ = [c +,[ [[a[[ =
[[(c + ,)a[[, adic a vectorii (c + ,)a si ca + ,a au aceeasi m arime. Evident c a
ei au aceeasi directie. Cum [c[ [,[ rezult a c a vectorii (c + ,)a si ca + ,a
au acelasi sens cu vectorul ca, adic a (c +,)a si ca +,a au acelasi sens. Prin
urmare ei sunt egali.
ii) Dac a c = 0 sau a = 0 sau / = 0 egalitatea este vericat a. R amne de
demonstrat egalitatea pentru c ,= 0 si a, / vectori nenuli. Avem situatiile:
- Dac a a, / sunt coliniari atunci exist a ` R astfel ca / = `a si atunci
ca+c/ = ca+c`a = c(1+`)a, iar c(a+/) = c(a+`a) = c(1+`)a. Rezult a
c a c(a +/) = ca +c/.
5.2. SPA TIUL VECTORIAL REAL 3-DIMENSIONAL \
3
91
- Dac a a, / nu sunt coliniari atunci, considernd c 0 (cazul c < 0 se
trateaz a similar), putem lua 1 = a, 1C = / si avem a + / = C. Fie
1
0
= ca. Este clar c a 1
0
se a a pe dreapta 1. Construim prin punctul
1
0
o dreapt a paralel a cu dreapta 1C. Aceasta va intersecta dreapta C n
punctul C
0
. Rezult a c a triunghiurile 1C si
0
1
0
C
0
sunt asemenea si avem
J(.,1)
J(.,1
0
)
=
J(.,c)
J(.,c
0
)
=
J(1,c)
J(1
0
,c
0
)
. Cum d(, 1
0
) = cd(, 1) rezult a d(, C
0
) =
cd(, C), d(1
0
, C
0
) = cd(1, C). Cum C
0
= c(a + /), 1
0
C
0
= c/, 1
0
= ca
si C
0
= 1
0
+1
0
C
0
rezult a c(a +/) = ca +c/.
iii) Dac a c = 0 sau , = 0 sau a = 0 atunci egalitatea este evident a. Dac a
c ,= 0, , ,= 0 si a ,= 0 atunci ,a are aceeasi directie ca si a si c(,a) are aceeasi
ca si ,a, adic a aceeasi directie ca si a. Vectorul (c,)a are aceeasi directie ca si
a. Apoi |c(,a)| = [c[[[,a[[ = [c[ [,[ [[a[[ = [c,[ [[a[[ = [[(c,)a[[.
De asemenea, vectorii c(,a) si (c,)a au acelasi sens, pentru c a dac a c, 0
atunci ambii au acelasi sens ca si a, iar dac a c, < 0 atunci ambii au sens contrar
lui a. n consecint a c(,a) = (c,)a.
iv) Egalitatea este adev arat a conform denitiei produsului dintre un scalar
si un vector liber.
Corolarul 5.2.1 Mul timea vectorilor liberi din spa tiu, \
3
, are o structura de
spa tiu vectorial real fa ta de opera tiile de adunare a vectorilor liberi si nmul tirea
vectorilor liberi cu scalari reali.
Dac a este un plan, n mod cu totul analog, se poate construi spatiul
vectorial real \
2
al vectorilor liberi din planul .
Propozitia 5.2.4 Doi vectori liberi a, / \
3
sunt coliniari daca si numai
daca sunt liniar dependen ti.
Demonstratie. Fie a, / \
3
coliniari. Dac a a = 0, atunci a, / sunt liniar
dependenti. Dac a a ,= 0, atunci exist a c R astfel nct / = ca, adic a a, /
sunt liniar dependenti.
Reciproc, dac a a, / sunt liniar dependenti, adic a exist a o combinatie liniar a
nul a de a, /, n care nu toti sclarii sunt nuli, ca+,/ = 0, atunci avem a =
o
o
/,
n cazul c ,= 0, de pild a.
Dac a a = 0 sau / = 0 atunci a, / sunt coliniari. Altfel, dac a a, / sunt nenuli
atunci avem c a a si / au aceeasi directie, adic a sunt coliniari.
Corolarul 5.2.2 Doi vectori liberi a, / \
3
sunt necoliniari daca si numai
daca sunt liniar independen ti.
Denitia 5.2.1 Spunem ca vectorul liber nenul a este paralel cu planul
daca dreptele suport ale segmentelor orientate care l reprezinta pe a sunt paralele
cu .
92 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
Denitia 5.2.2 a) Spunem ca vectorii liberi nenuli a, /, c sunt coplanari daca
exista un plan cu care ei sa e paraleli.
b) Vectorul nul 0 este, prin deni tie, coplanar cu orice al ti doi vectori liberi.
Propozitia 5.2.5 Vectorii a, /, c \
3
sunt coplanari daca si numai daca sunt
liniar dependen ti.
Demonstratie. Fie a, /, c coplanari. Sunt posibile dou a situatii:
i) /, c sunt liniar dependenti, de unde rezult a c a a, /, c sunt liniar dependenti.
ii) /, c sunt liniar independenti. Fie a = O, / = O1, c = OC. Atunci
punctul C este n planul determinat de punctele O, , 1. Fie ' punctul de
intersectie al dreptei duse prin C la dreapta O1 si intersectia paralelei duse
prin C la O. Astfel avem c = OC = O' + 'C = O' + O = ca + ,/,
deoarece O' , O sunt coliniari cu O, respectiv O1. Deci a, /, c sunt liniar
dependenti.
Reciproc, dac a a, /, c sunt liniar dependenti, atunci exist a scalarii reali c,
,, , nu toti nuli, astfel ca ca + ,/ + c = 0. Dac a admitem, de exemplu, c a
,= 0, atunci c = ja +i/, unde j =
o
~
, i =
o
~
. Sunt posibile dou a cazuri:
i) a, / sunt coliniari si atunci vectorul c este coliniar si cu a si cu /, adic a a,
/, c sunt coliniari si astfel sunt si coplanari.
ii) a, / sunt necoliniari si atunci avem OC = jO + iO1, unde a = O,
/ = O1, c = OC. Este clar c a punctul C se a a n planul (O1) si astfel
a = O, / = O1, c = OC sunt coplanari.
Corolarul 5.2.3 Trei vectori liberi sunt necoplanari daca si numai daca sunt
liniar independen ti.
Teorema 5.2.1 Oricare trei vectori liberi necoplanari formeaza o baza a lui \
3
.
Deci dim\
3
= 3.
Demonstratie. Fie a = O, / = O1, c = OC trei vectori necoplanari din
\
3
, adic a liniar independenti. R amne de ar atat c a a, /, c este un sistem de
generatori al lui \
3
.
Fie d \
3
, arbitrar. Avem cazurile:
a) Dac a d = 0 sau d este coliniar cu unul dintre vectorii a, /, c, atunci rezult a
clar c a d se poate scrie ca o combinatie liniar a de vectorii a, /, c.
b) Dac a d este coplanar cu doi dintre vectori a, /, c, de exemplu dac a a,
/, d sunt coplanari, atunci deducem c a d este o combinatie liniar a de a, /, c,
d = ca +,/ + 0c.
c) Dac a d = O1 nu se a a n nici unul dintre cazurile a), b), atunci consid-
er am punctul ' ca intersectia paralelei dus a prin 1 la dreapta OC cu planul
(O1). Prin ' ducem paralela la dreapta O si aceasta intersecteaz a dreapta
O1 n Q. Prin ' ducem paralela la dreapta O1 si aceasta intersecteaz a dreapta
O n 1. Dreptele '1 si OC determin a un plan (ind paralele) si paralela
5.3. PRODUSE DE VECTORI N \
3
93
prin 1 la O' intersecteaz a OC n 1, n planul (O1'). Deoarece O1 = '1,
O' = O1 +OQ si O1 = O' +'1 avem O1 = O1 +OQ+O1.
Cum vectorii O1, OQ, O1 sunt coliniari, respectiv, cu O, O1, OC rezult a
c a exist a c, ,, R astfel nct O1 = cO = ca, OQ = ,O1 = ,/,
O1 = OC = c si astfel avem c a d = O1 = ca +,/ +c.
Deci vectorul d se poate scrie ca o combinatie liniar a de vectorii a, /, c.
De asemenea, dac a punctele O, , 1 1
3
sunt necoliniare, iar a = O,
/ = O1, atunci multimea \
2
= OC \
3
[C apartine planului (O1) coincide
cu multimea vectorilor liberi din planul (O1). Evident, a, / \
2
si cum
sunt necoliniari ei sunt liniar independenti. Un rationament similar celui din
demonstratia de mai sus arat a c a a, / este si sistem de generatori pentru \
2
.
Rezult a c a a, / este o baz a pentru \
2
.
Deci, orice doi vectori liberi necoliniari din \
2
constituie o baz a a lui \
2
si
atunci, dim\
2
= 2.
5.3 Produse de vectori n V
3
Prin proiectia ortogonal a a unui punct pe o dreapta d ntelegem intersectia
dintre d si planul dus prin punctul perpendicular pe dreapta d.
Denitia 5.3.1 Se nume ste proiectie ortogonala a vectorului a = 1 \
3
pe vectorul n = C1 \
3
0, vectorul
0
1
0
, unde
0
, 1
0
sunt proiec tiile
ortogonale ale punctelor , respectiv 1 pe dreapta C1. Notam
0
1
0
=
u
(a).
Se poate verica usor c a denitia nu este ambigu a n sensul c a vectorul
0
1
0
nu depinde de alegerea segmentelor orientate care reprezint a vectorii liberi a si
n.
ntruct vectorul
u
(a) este coliniar cu versorul n
0
, rezult a c a exist a un
scalar real unic determinat, notat prin jr
u
(a) si numit m arimea algebric a a
proiectiei ortogonale
u
(a), asa nct
u
(a) = jr
u
(a) n
0
. Avem urm atoarea
propozitie (a c arei demonstratie o l as am ca exercitiu):
Propozitia 5.3.1 Oricare ar n \
3
0 avem
a)
u
(a +/) =
u
(a) +
u
(/),\a, / \
3
,
b)
u
(ca) = c
u
(a), \c R, n \
3
,
adica aplica tia
u
: \
3
\
3
este liniara.
Corolarul 5.3.1 Oricare ar n \
3
0, aplica tia jr
u
: \
3
R are
urmatoarele proprieta ti:
a) jr
u
(a +/) = jr
u
(a) +jr
u
(/), \a, / \
3
,
b) jr
u
(ca) = cjr
u
(a)\c R, a \
3
,
adica jr
u
este o aplica tie liniara.
94 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
Denitia 5.3.2 Prin unghi al vectorilor liberi nenuli a = O, / = O1 n telegem
unghiul , [0, ] format de semidreptele [O si [O1. Vom nota , =

a, /.
Se constat a usor c a dac a n \
3
0, atunci oricare ar a \
3
avem
jr
u
(a) = [[a[[ cos(

a, n).
Propozitia 5.3.2 Aplica tia , : \
3
\
3
R denita prin

a, /
_
=
_
[[a[[ [[/[[ cos(

a, /), dac a a, / \
3
0,
0, dac a a = 0 :an / = 0,
(1)
este un produs scalar pe \
3
.
Demonstratie. a) Evident

a, /
_
=

/, a
_
, pentru toti a, / \
3
.
b)

ca +,/, c
_
=

ca +,/

[[c[[ cos(
\
ca +,/, c) = [[c[[ jr
c
(ca +,/) =
= [[c[[ (cjr
c
a + ,jr
c
/) = c[[c[[ jr
c
a + , [[c[[ jr
c
/ = c[[c[[[[a[[ cos(

c, a) +
, [[c[[ [[/[[ cos(

c, /) =
= ca, c+,

/, c
_
, pentru orice a, /, c \
3
, c, , Rpentru care ca+,/ ,=
0 si c ,= 0.
Dac a ca + ,/ = 0 sau c = 0, atunci

ca +,/, c
_
= 0 = ca, c + ,

/, c
_
,
dup a denitie.
c) Oricare ar a \
3
0 avem a, a = [[a[[
2
cos(

a, a) = [[a[[
2
_ 0 si
[[a[[ = 0 dac a si numai dac a a = 0.
Asadar, spa tiul vectorial \
3
este un spa tiu vectorial euclidian n raport cu
acest produs scalar si astfel, sunt valabile n \
3
toate rezultatele de la capitolul
anterior. Se veric a usor c a m arimea unui vector liber a (ca lungime a seg-
mentelor orientate echipolente ntre ele, care l reprezint a) coincide cu norma
vectorului a (calculat a cu ajutorul normei euclidiene). De asemenea, unghiul a
doi vectori liberi a, / (denit mai sus) coincide cu unghiul vectorilor a, / din
spatiul euclidian \
3
.
n continuare, putem considera i, ,, / o baz a ortonormat a a spatiului
euclidian \
3
.
Denitia 5.3.3 Aplica tia : \
3
\
3
\
3
denita prin
a / = (a
2
/
3
a
3
/
2
)i (a
1
/
3
a
3
/
1
), + (a
1
/
2
a
2
/
1
)/, (2)
pentru orice vectori a = a
1
i + a
2
, + a
3
/, / = /
1
i + /
2
, + /
3
/, se nume ste
produs vectorial n \
3
, iar vectorul a / se nume ste produsul vectorial al
vectorilor liberi a, /.
5.3. PRODUSE DE VECTORI N \
3
95
Din punct de vedere practic este util s a scriem expresia produsului vectorial
al vectorilor a, / sub forma (este o scriere doar formal a pentru c a, din punct de
vedere riguros, matematic, nu putem scrie acest determinant)
a / =

i , /
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3

. (2)
Observatia 5.3.1 Fie i
0
, ,
0
, /
0
o alta baza ortonormata n \
3
, pozitiv ori-
entata, adica determinantul matricii C = (c

I
)
I,=1,3
de trecere de la baza
i, ,, / la baza i
0
, ,
0
, /
0
sa e pozitiv (de fapt, det C = 1 pentru ca C este
o matrice ortogonala). Atunci, pentru orice vectori a = c
1
i
0
+ c
2
,
0
+ c
3
/
0
,
/ = ,
1
i
0
+ ,
2
,
0
+ ,
3
/
0
, avem ca ( tinnd cont si de deni tia matricii de trecere
de la o baza la alta)

i
0
,
0
/
0
c
1
c
2
c
3
,
1
,
2
,
3

= det
_
_
_
_
i , /
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3
_
_
C
_
_
=

i , /
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3

det C =

i , /
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3

, unde a = a
1
i +a
2
, +a
3
/, / = /
1
i +/
2
, +/
3
/.
Prin urmare expresia de calcul a produsului vectorial a doi vectori liberi este
invarianta la o schimbare de baze ortonormate la fel orientate.
Din formula (1) rezult a cu usurint a c a i , = /, , / = i, / i = ,.
Propozitia 5.3.3 a) Produsul vectorial este o aplica tie biliniara pe \
3
, adica
pentru orice a, /, c \
3
si c, , R avem (ca +,/) c = c(a c) +,(/ c)
si c (ca +,/) = c(c a) +,(c /).
b) Produsul vectorial este antisimetric, adica a / = / a, oricare ar a,
/ \
3
.
c) a / = 0 daca si numai daca vectorii a, / sunt liniar dependen ti (adica
coliniari).
d) Daca baza ortonormata i
0
, ,
0
, /
0
este negativ orientata, atunci a / =

i
0
,
0
/
0
c
1
c
2
c
3
,
1
,
2
,
3

, \a = c
1
i
0
+c
2
,
0
+c
3
/
0
, / = ,
1
i
0
+,
2
,
0
+,
3
/
0
.
e) Oricare ar a, / \
3
, vectorul a / este ortogonal att pe vectorul a
ct si pe vectorul /.
f ) Marimea produsului vectorial a / al vectorilor liberi necoliniari a, /
este egala cu aria paralelogramului construit pe doi reprezentan ti, cu originea
comuna, ai celor doi vectori. Daca a, / sunt coliniari, atunci [[a /[[ = 0.
g) Daca a, / \
3
sunt necoliniari, atunci sensul lui a / este a sa nct
baza a, /, a / sa aiba aceea si orientare cu baza i, ,, /. Practic, sensul lui
96 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
a / este dat de regula burghiului drept (sau regula minii drepte), adica este
dat de sensul de naintare al burghiului drept atunci cnd a seznd burghiul cu
vrful n originea comuna a doi reprezentan ti ai vectorilor a, /, l rotim de la a
spre / pe drumul cel mai scurt.
Demonstratie. a) Fie a = a
1
i +a
2
, +a
3
/, / = /
1
i +/
2
, +/
3
/, c = c
1
i +c
2
, +
c
3
/ \
3
, c, , R. Atunci (ca+,/)c =

i , /
ca
1
+,/
1
ca
2
+,/
2
ca
3
+,/
3
c
1
c
2
c
3

i , /
ca
1
ca
2
ca
3
c
1
c
2
c
3

i , /
,/
1
,/
2
,/
3
c
1
c
2
c
3

=
= c(a c) +,(/ c). Analog se demonstreaz a a doua egalitate.
b) Vericarea este foarte usor de f acut, tinnd cont de propriet atile deter-
minantilor.
c) Presupunem c a a / = 0. Dac a a = 0 atunci, evident, a, / sunt liniar
dependenti. Dac a a ,= 0 atunci cel putin o coordonat a lui a este nenul a si e
aceasta a
1
. Din a / = 0 deducem c a a
2
/
3
a
3
/
2
= 0, a
1
/
3
a
3
/
1
= 0 si
a
1
/
2
a
2
/
1
= 0. Dac a privim aceste trei relatii ca pe un sistem omogen de trei
ecuatii cu trei necunoscute (/
1
, /
2
, /
3
) si observ am c a determinantul matricii
acestui sistem este nul, atunci avem c a acest sistem liniar omogen are si solutii
nebanale. Alegnd pe /
1
ca necunoscut a secundar a obtinem /
1
= c, /
2
=
o
2
o
o
1
,
/
3
=
o
3
o
o
1
, cu c R. Dac a lu am c = `a
1
, ` R, avem / = `a, ` R, adic a a,
/ sunt liniar dependenti.
Reciproc, dac a avem c a a, / sunt liniar dependenti, adic a exist a ` R astfel
nct / = `a, atunci a / = 0, n conformitate cu relatia (2) si propriet atile
determinantilor.
d) A se vedea observatia de mai sus n care det C = 1.
e)

a /, a
_
= (a
2
/
3
a
3
/
2
)a
1
(a
1
/
3
a
3
/
1
)a
2
+(a
1
/
2
a
2
/
1
)a
3
=

a
1
a
2
a
3
a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3

= 0 nseamn a a / l a.Analog

a /, /
_
= 0.
f) Se cunoaste c a oricare ar c
I
, ,
I
R, i = 1, :, are loc identitatea lui
Lagrange
_
n

I=1
(c
I
)
2
__
n

I=1
(,
I
)
2
_
=

1I<n
_
c
I
,

,
I
_
2
+
_
n

I=1
c
I
,
I
_
2
.
Dac a a = a
1
i + a
2
, + a
3
/, / = /
1
i + /
2
, + /
3
/ atunci, tinnd seama de
identitatea lui Lagrange pentru : = 3 si de expresia analitic a a produsului
vectorial, avem[[a/[[
2
= [[a[[
2
[[/[[
2
(

a, /
_
)
2
= [[a[[
2
[[/[[
2

_
1 cos
2
(

a, /)
_
=
[[a[[
2
[[/[[
2
sin
2
(

a, /).
5.3. PRODUSE DE VECTORI N \
3
97
Rezult a [[a /[[ = [[a[[ [[/[[ sin(

a, /) care este chiar aria paralelogramului

construit pe doi reprezentanti ai lui a, /, cu originea comun a. Evident, dac a a,
/ sunt coliniari atunci [[a /[[ = 0.
g) Alegem baza ortonormat a i
0
, ,
0
, /
0
astfel: i
0
are directia si sensul lui a,
,
0
l lu am n planul determinat de vectorii a, / astfel nct jr

0 / 0, iar /
0
este
perpendicular pe planul determinat de vectorii a, /, astfel nct baza i
0
, ,
0
, /
0

s a aib a aceeasi orientare cu baza i, ,, /. Astfel, a = ci

0
, / = ,i
0
+ ,
0
, cu
, R, c, 0. Rezult a
a / =

i
0
,
0
/
0
c 0 0
, 0

= c/
0
si atunci a/ si /
0
au acelasi sens. Mai mult, matricea de trecere de la baza
i
0
, ,
0
, /
0
la baza a, /, a / este
C =
_
_
c 0 0
, 0
0 0 c
_
_
si atunci avem det C = c
2

2
0. Prin urmare bazele i
0
, ,
0
, /
0
si a, /, a/
sunt la fel orientate. Cum i, ,, / si i
0
, ,
0
, /
0
sunt la fel orientate rezult a c a
bazele a, /, a / si i, ,, / au aceeasi orientare.
Observatia 5.3.2 Daca , 1, C sunt trei puncte necoliniare, atunci aria tri-
unghiului 1C este /
.1c
=
1
2

1 C

, deoarece este jumatate din aria

paralelogramului determinat de vectorii 1 si C.
Exemplul 5.3.1 n \
3
se da baza ortonormata i, ,, / si , 1, C 1
3
a sa
nct 1 = 2i + 3, /, C = i , + /. Se cere lungimea nal timii din C a
triunghiului 1C.
Rezolvare:
Daca notam cu /
c
lungimea nal timii din C a triunghiului 1C atunci
/
c
=
2A
ABC
[[.1[[
. Dar /
.1c
=
1
2

1 C

=
1
2
_
38, deoarece 1 C =

i , /
2 3 1
1 1 1

= 2i 3, 5/. Cum

=
_
14, rezulta /
c
=
_
19
7
.
Denitia 5.3.4 Aplica tia [ , , ] : \
3
\
3
\
3
R, denita prin
[a, /, c] =

a, / c
_
, oricare ar a, /, c \
3
, se nume ste produs mixt n
\
3
, iar scalarul [a, /, c] se nume ste produsul mixt al vectorilor liberi a, /, c.
98 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
Dac a i, ,, / este o baz a ortonormat a a lui \
3
, iar a = a
1
i + a
2
, + a
3
/,
/ = /
1
i +/
2
, +/
3
/, c = c
1
i +c
2
, +c
3
/, obtinem usor c a
[a, /, c] =

a
1
a
2
a
3
/
1
/
2
/
3
c
1
c
2
c
3

(3)
Propozitia 5.3.4 a) Produsul mixt este o aplica tie liniara n ecare argument.
b) Oricare ar a, /, c \
3
, avem [a, /, c] = [/, c, a] = [c, a, /].
c) \a, /, c \
3
, avem [a, /, c] = [/, a, c], [a, /, c] = [a, c, /], [a, /, c] =
[c, /, a].
d) Produsul mixt al vectorilor necoplanari a, /, c \
3
este egal, n valoare
absoluta, cu volumul paralelipipedului construit pe reprezenta tii, cu originea co-
muna, ai celor trei vectori liberi a, /, c.
e) [a, /, c] = 0 daca si numai daca vectorii liberi a, /, c sunt liniar dependen ti
(adica coplanari).
Demonstratie. a) , b), c) rezult a imediat din formula (3) si propriet atile
determinantilor.
d) Fie a = O, / = O1, c = OC. Atunci [[a, /, c][ = [

a, / c
_
[ =
[[a[[

/ c

cos(
\
a, / c) =

/ c

jr
bc
a

care este chiar volumul paralelip-

ipedului construit pe O, O1, OC.
e) [a, /, c] = 0 ==volumul paralelipipedului construit pe a = O, / = O1,
c = OC este nul, adic a vectorii a, /, c sunt coplanari.
Observatia 5.3.3 Oricare ar punctele , 1, C, 1, necoplanare, volumul
tetraedrului 1C1 este dat de egalitatea
\
.1c1
=
1
6
[[1, C, 1][.
Exercitiul 5.3.1 Daca a, /, c \
3
sunt arbirar xa ti, atunci arata ti ca
a (/ c) = a, c /

a, /
_
c.
Vectorul a(/c) se nume ste dublul produs vectorial al vectorilor a, /, c.
Exercitiul 5.3.2 Arata ti ca pentru orice a, /, c, d \
3
are loc identitatea

a /, c d
_
=

a, c

a, d
_

/, c
_
/, d
_

(idc:titatca |ni 1aqra:qc).

5.4. REPERE CARTEZIENE ORTONORMATE N 1
3
99
5.4 Repere carteziene ortonormate n E
3
Fie O un punct xat n 1
3
. Aplicatia / : 1
3
\
3
denit a prin /(') = r, unde
r = O', pentru orice punct ' 1
3
, este bijectiv a (a se vedea c a pentru orice
punct O si orice vector liber r, exist a un singur punct ' astfel ca r = O').
Astfel, putem da denitia:
Denitia 5.4.1 Vectorul r = O' se nume ste vectorul de pozitie al punctu-
lui ' fa ta de punctul O (sau raza vectoare a lui ' fa ta de O).
Denitia 5.4.2 Se nume ste reper cartezian ortonormat n 1
3
perechea
= O; i, ,, /, n care i, ,, / este o baza ortonormata n \
3
, numita baza
reperului, iar O este un punct xat n spa tiul 1
3
, numit originea reperului.
Pentru orice punct ' 1
3
exist a scalarii reali r, j, ., unici, astfel nct
O' = ri+j, +./. Mai mult, avnd n vedere cele de mai sus avem c a aplicatia
q : 1
3
R
3
, denit a prin q(') = (r, j, .), oricare ar ' 1
3
(unde r, j, .
sunt coordonatele vectorului de pozitie O' al lui ' n raport cu baza i, ,, /)
este bijectiv a. Astfel, are sens denitia:
Denitia 5.4.3 Coordonatele r, j, . ale vectorului r = O' n raport cu baza
i, ,, / se numesc coordonatele carteziene euclidiene ale punctului '
1
3
n raport cu reperul cartezian ortonormat = O; i, ,, /.
Vom scrie '(r, j, .) sau '(r) sau '
R
(r, j, .), '
R
(r). Matriceal, vom scrie

'
R
=
_
_
r
j
.
_
_
.
Fie d o dreapt a n 1
3
si O, d dou a puncte xate. Dac a not am a = O,
atunci vom spune c a perechea (d, a) este o dreapt a orientat a. Sensul de deplasare
100 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
pe dreapt a dat de sensul lui a se numeste sens pozitiv, iar sensul de deplasare
pe d dat de sensul lui a se numeste sens negativ.
Reperului cartezian ortonormat = O; i, ,, / i atas am axele de co-
ordonate Or, Oj, O. (originea ec areia ind punctul O, sensul pozitiv al
lor ind acelasi cu al versorilor i, ,, /). Cele trei axe se numesc, respectiv,
axa absciselor, axa ordonatelor, axa cotelor. Planele rOj = (Or, Oj),
jO. = (Oj, O.), .Or = (O., Or) se numesc planele de coordonate.
Se obisnuieste ca reperul cartezian ortonormat = O; i, ,, / s a e precizat
si prin notatia Orj., adic a s-a dat o terna ordonat a de axe ortogonale dou a cte
dou a, care trec prin acelasi punct O, versorii i, ,, / subntelegndu-se.
Coordonatele carteziene euclidiene (pe scurt, coordonatele) r, j, . ale punc-
tului ' fat a de reperul = O; i, ,, / se numesc, respectiv, abscisa, ordo-
nata si cota punctului '.
Propozitia 5.4.1 Oricare ar punctele (r
1
, j
1
, .
1
), 1(r
2
, j
2
, .
2
) 1
3
au loc
urmatoarele egalita ti:
a) 1 = (r
2
r
1
)i + (j
2
j
1
), + (.
2
.
1
)/;
b) d(, 1) =

=
_
(r
2
r
1
)
2
+ (j
2
j
1
)
2
+ (.
2
.
1
)
2
;
c) Daca ' este mijlocul segmentului [1], atunci '
_
r1+r2
2
,
1+2
2
,
:1+:2
2
_
.
Demonstratie. a) 1 = O +O1 = O1 O = r
2
i +j
2
, +.
2
/
(r
1
i +j
1
, +.
1
/) = (r
2
r
1
)i + (j
2
j
1
), + (.
2
.
1
)/.
b) Se tine seama de a) si de faptul ca baza i, ,, / este ortonormat a.
c) Dac a ' este mijlocul segmentului [1], atunci ' = '1 si astfel,
conform a), avem (r
1
r
1
)i + (j
1
j
1
), + (.
1
.
1
)/ = (r
2
r
1
)i + (j
2

j
1
), + (.
2
.
1
)/, adic a r
1
=
r1+r2
2
, j
1
=
1+2
2
, .
1
=
:1+:2
2
.
Exemplul 5.4.1 Daca (1, 1, 3) si 1(0, 1, 5), atunci 1 = i + 2, + 2/,
d(, 1) =
_
1 + 4 + 4 = 3, iar mijlocul lui [1] este '(
1
2
, 0, 4).
Denitia 5.4.4 Numim reper cartezian ortonormat n planul 1
2
perechea
= O; i, ,, formata din O 1
2
, un punct xat si o baza ortonormata i, ,
a lui \
2
.
Restul notiunilor se introduc ntr-un mod similar si chiar mai simplu dect
n cazul 1
3
.
n continuare, e = O; i, ,, / un reper cartezian ortonormat n spatiul
1
3
. De multe ori este necesar a nlocuirea reperului cu un altul, tot cartezian
ortonormat. Ne propunem s a stabilim leg atura dintre coordonatele unui punct
raportat la reperul dat si coordonatele aceluiasi punct raportat la un alt reper,
cunoscnd pozitia noului reper fat a de reperul . Preciz am c a toate rezultatele
obtinute se transcriu ntr-un mod similar, mai simplu, pentru cazul planului 1
2
.
Fie
0
= O
0
; i
0
, ,
0
, /
0
un alt reper cartezian ortonormat n 1
3
astfel nct
a = OO
0
= a
1
i + a
2
, + a
3
/, i
0
= c
11
i + c
21
, + c
31
/, ,
0
= c
12
i + c
22
, + c
32
/,
/
0
= c
13
i +c
23
, +c
33
/.
5.4. REPERE CARTEZIENE ORTONORMATE N 1
3
101
Matricea C = (c
I
)
I,=1,3
de trecere de la baza ortonormat a E = i, ,, / la
baza ortonormat a E
0
= i
0
, ,
0
, /
0
este ortogonal a si deci C
1
= C
|
.
Oricare ar punctul ' care n raport cu reperul are coordonatele r, j, .,
iar n raport cu reperul
0
are coordonatele r
0
, j
0
, .
0
, avem O' = ri+j, +./ si
O
0
' = r
0
i
0
+j
0
,
0
+.
0
/
0
. ntruct O' = OO
0
+O
0
', adic a ri +j, +./ = a
1
i +
a
2
,+a
3
/+r
0
(c
11
i+c
21
,+c
31
/)+j
0
(c
12
i+c
22
,+c
32
/)+.
0
(c
13
i+c
23
,+c
33
/).
Din unicitatea scrierii unui vector n raport cu o baz a obtinem
_
_
_
r = a
1
+c
11
r
0
+c
12
j
0
+c
13
.
0
j = a
2
+c
21
r
0
+c
22
j
0
+c
23
.
0
. = a
3
+c
31
r
0
+c
32
j
0
+c
33
.
0
, (4)
egalit ati care se pot scrie, echivalent, sub forma matriceal a
r
B
= a
B
+C r
B
0 , (4)
unde r
B
= (r, j, .)
|
, a
B
=
_
a
1
, a
2
, a
3
_
|
, r
B
0 = (r
0
, j
0
, .
0
)
|
.
Egalitatea (4) se poate scrie
r
B
0 = C
|
a
B
+C
|
r
B
. (4)
Avem urm atoarele cazuri particulare:
1) Dac a i
0
= i, ,
0
= ,, /
0
= /, atunci spunem c a reperul
0
se obtine din
reperul printr-o translatie. Tinnd seama c a C = 1
3
relatiile (4) devin
_
_
_
r = a
1
+r
0
j = a
2
+j
0
. = a
3
+.
0
.
2) Dac a O
0
= O, adic a a = 0, atunci relatiile (4) devin
_
_
_
r = c
11
r
0
+c
12
j
0
+c
13
.
0
j = c
21
r
0
+c
22
j
0
+c
23
.
0
. = c
31
r
0
+c
32
j
0
+c
33
.
0
.
102 CAPITOLUL 5. VECTORI LIBERI
Dac a baza i
0
, ,
0
, /
0
este pozitiv orientat a (adic a det C = 1), atunci spunem
c a reperul
0
se obtine din reperul printr-o rotatie. Dac a baza i
0
, ,
0
, /
0
este
negativ orientat a (adic a det C = 1), atunci spunem c a reperul
0
se obtine
din reperul printr-o rotatie urmat a de o simetrie fat a de un plan.
3) Dac a O = O
0
, / = /
0
si det C = 1 (adic a, dac a c
31
= c
32
= c
13
= c
23
= 0,
c
33
= 1 si det C = 1), atunci relatiile (4) devin
_
_
_
r = c
11
r
0
+c
12
j
0
j = c
21
r
0
+c
22
j
0
. = .
0
.
Spunem c a reperul
0
se obtine din reperul printr-o rotatie n jurul
axei O..
Fie 0 unghiul dintre axele Or si Or
0
(adic a unghiul versorilor i si i
0
). Atunci,
din i
0
= c
11
i +c
21
, (nmultind scalar, succesiv, cu i si ,) obtinem c
11
= cos 0,
c
21
= sin0, iar din ,
0
= c
12
i +c
22
,, obtinem c
12
= sin0, c
22
= cos 0. Astfel,
relatiile (4) se scriu
_
_
_
r = r
0
cos 0 j
0
sin0
j = r
0
sin0 +j
0
cos 0
. = .
0
.
Exemplul 5.4.2 Sa se scrie formulele de schimbare de coordonate cnd se trece
de la reperul cartezian ortonormat = O; i, ,, / la reperul cartezian ortonor-
mat
0
= O; i
0
, ,
0
, /
0
, unde i
0
=
1
p
3
i +
1
p
3
, +
1
p
3
/, ,
0
este un versor n planul
rOj, ortogonal pe i
0
, iar /
0
este ales astfel nct baza i
0
, ,
0
, /
0
sa e ortonor-
mata avnd aceea si orientare cu baza i, ,, / .
Rezolvare:
Versorul ,
0
ind n planul rOj se scrie ,
0
= ci+,,, unde scalarii reali c, ,
se determina din condi tiile c
2
+,
2
= 1 si
_
i
0
, ,
0
_
= 0. Rezulta ,
0
=
1
p
2
i
1
p
2
,
sau ,
0
=
1
p
2
i +
1
p
2
,.
Cazul I) Daca luam ,
0
=
1
p
2
i
1
p
2
, si alegem /
0
= i
0
,
0
, atunci /
0
=
1
p
6
i+
1
p
6
,
2
p
6
/ si baza ortonormata i
0
, ,
0
, /
0
este pozitiv orientata. Formulele
de schimbare a coordonatelor (4) se scriu
_

_
r =
1
p
3
r
0
+
1
p
2
j
0
+
1
p
6
.
0
j =
1
p
3
r
0

1
p
2
j
0
+
1
p
6
.
0
. =
1
p
3
r
0

2
p
6
.
0
.
Cazul II) Daca luam ,
0
=
1
p
2
i +
1
p
2
, si alegem /
0
= i
0
,
0
, atunci
/
0
=
1
p
6
i
1
p
6
, +
2
p
6
/ si baza ortonormata i
0
, ,
0
, /
0
este pozitiv orientata.