Sunteți pe pagina 1din 4

Evaluarea soldului: Soldul sau articulatia coxo-femurala este configurata pt 2 caracteristici, in primul rand este a 2-a mare articulatie

a corpului uman. Are in medie o suprafata de 16cm patrati. Ea este structurata atat pt sprijin in ortostatism si in mers, faza de propulsie cat si pt oscilatie. faza de pendulare. Sta ilitatea articulatiei, depinde de: - factori ososi - factori ligamentari - factori musculari !actorii "sosi Asigura sta ilitatea verticala. #oaptarea aproape perfeta a suprafetelor articulare " licitatea axului colului femural, acest ax avand rol de parg$ie. !actorii ligamentari Ei asigura mai ales sta ilitatea anterioara. in principal discutam despre ligamentul iliofemural% ertin-&igeon', acest ligament nu permite caderea posterioara atrunc$iului. !actorii musculari Asigura sta ilitatea posterioara , si sta ilitatea laterala. (iscutam despre musc$ii pelvi-troganteriei care fixeza capul femural si musculatura longitudinala care tind sa luxeze capul femural, descutam despre musc$ii a ductori si adductori. )n conditiile statiunii ipodale%su iectul sta pe am ele talpi' ec$ili rul este asigurat de ec$ili rul a ductori si aductori. (aca su iectul este in statiune unipodala %sta pe o talpa' ec$ili rul este mentinut de musculatura a ductoare, in principal fesierul mijlociu in cadrul alentei *au+els. Soldul functioneaza ca o parg$ie de gradul 1. ,- grautatea x &f% ratul fortei'.-%greutatea' x ,&f% ratul fortei' )n ortostatism soldul este extins, si este in pozitie indiferenta pentru a ductia si adductie si rotatii. asta inseamna ca un sold su incarcare dar ec$ili rat tre uie sa fie indiferent%pozitie /' si ec$ili rat. Extensia este limitata de ligamentul ilio-femural care apasa capul in cavitatea cotiloida. Acest ligament poarta numele de pozitie in picoare. 0em rele inferioare functioneaza in lenturi cinematice%1inetice' inc$ise adica cu sprijin la capatul lantului. Soldurile functioneaza ca parg$ii de gradul 1 adica cu sprijin la mijloc, pentru ca axele iomecanice articulare sunt plasate la mijloc. &ratul fortei este de , ori mai mic decat ratul rezistentei, rezistenta fiind reprezentata de greutatea corpului. ceea ce inseamna ca pt mentinerea orizontalitatii azinului este nevoie ca musculatura a ductoare sa dezvolte o forta de , ori greutatea corpului, acest lucru se intampla in sprijinul ipodal. in sprijin unipodal asupra mem rului de sprijin se va exercita o forta de 2 ori greutatea corpului pentru ca in de , ori greutatea corpului pt mentinerea orizontalitatii 3 greutatea insasi.

&iomecanica articulatiei coxo-femurale. Articulatia coxo-femurala este o articulatie enertroza cu , grade de li ertate, functioneaza , planuri. datorita lungimii colului femural si a ung$iului pe care il face colul femural cu diafiza toate miscarile de flexie extensie sau a ductie adductie , se asocieaza cu rotatia. !lexia exensia se realizeaza intrun plan sagital in jurul unui ax transversal , care trece prin marele tro$anter si ajunge pana in foseta ligamentului rotund, reperul clinic il reprezinta marele tro$anter. A ductia adductia, se realizeaza in plan frontal in jurul unui ax, antero-posterior care trece prin centrul capului femural, clinic acest punct se gasesc in clica ing$inala la 1 cm lateral de artera femurala. 4otatia interna, externa se realizeaza intr-un plan transversal in jurul unui ax vertical, care trece prin centrul capului femural. -oniometria normala%amplitudinile de miscare normale', intai cu g$enuc$iul extins flexia intre 5/-12/- activa, 11/-16/- pasiv, a uctia intre 7/-8/- *asiv. in cazul in care masuratorile se fac cu genuc$iul flectat , toate miscarile cresc in amplitudine cu circa 2/ pana la ,/-. !lexia extensia !lexia este de o icei realizata cu o usuoara rotaie interna Extensia cu o usoara rotatie externa Axul normal al miscarii trece prin centru cavitatii cotiloide, daca g$enuc$iul este extins flexia este franata dupa 5/- datorita tensionarii musc$ilor posteriori ai coapsei%musc$ii isc$io-gam ieri' !lexia soldului cu genuc$iul flectat merge in medie pana la 12/-, pt ca prin relaxarea partii anterioare a capsulei articulare si a ligementului ilio-femural. 9otusi flexia este limitata de tensionarea isc$iogam ierilor si de contactul celor 2 segmente%coapsa pe azin'. *rincipalii flexori ai soldului sunt psoas iliacul si dreptul anterior parte din cvatriceps, tensorul fasciei lata, si croitorul, la care se adauga pana la orizontala aductori si dreptul intern , iar de la orizontala in sus fasciculul anterior al fesierului mijlociu. Extensorii principali sunt: isc$iogam ierii%semitendinos, semimem ranos, iceps femural' la care se adauga fesierul mic, se adauga dincolo de orizontala adductorii si dreptul intern, iar fesierul mare are rol de $iper extensor mentinand lortoza coloanei lom are. Extensia este limitata de tensionarea partii anterioare a capsulei articulare si de ligamentul ilio-femural. 9otusi exista unele miscari in care se pare ca amplitudinea creste, defapt aceasta $iper exensie este datorata flexiei coxo-femurala opusa si se accentueaza cor ura lom ara. )n conditii de $iperextensie se tensioneaza ligamentele is$io femural si pu iofemural. 0iscarea de a ductie adductie Ea se insoteste de rotatie, daca miscarea se face cu soldul extins impreuna au cate 6/- pe fiecare sens%stanga-dreapta'. A ductia este limitata de tensionarea ligamentului ilio-pretro$anterian, parte din iliofemural , asta daca soldul este extins. Si este limitata de tensionarea pu o-femural daca soldul este flectat.

0usc$ii adductori: Sunt , adductori, psoas iliacul, fesierul mic, dreptul intern, semi tendinosul, semi mem ranosul, pectineul Adductia este limitata de intalnirea coapselor%compresia partilor noi' iar dupa incrucisare de ligamentele rotund, si ilio-tro$anterian. " servatii: - in primul rand a ductorii sunt mai sla i decat aductori - amplitudinea miscarii de a ductie, adductie creste prin compensarea miscarii, din azin si coloana lom ara, astfel azinul se inclina anterior si coloana isi accentueaza lordoza, in acest fel a ductia se transforma in flexie. 4otatia interna-externa 4otatia interna are o aplitudine de 16-, impreuna cele 2 ating o amplitudine de 6/-, daca rotatiile se realizeaza cu coaspsele in flexie 3 a udctie rotatia totala merge pana la 1//-. 4otatia externa este limitata de fasciculul ilio-pretro$anterian si de ligamentul rotund. 4otatia interna este limitata de ligamentul esc$io-femural si de fasciculul ilio-pretro$anterian 4otatori externi *elvi tro$enterieni, gemenii, o turatorii, piramidalul, paratul femural, fesierul mare, dreptul intern, croitorul, pectineul. 4oatatori interni !esierul mic, tensorul fasciei lata, semi tendinos, mem ranos. " servatii: - rotatorii externi sunt mai puternici si numerosi decat cei interni - din com inarea acestor miscari rezulta circumductia - se descrie la nivelul articulatiei coxo-femurale o miscare pasiva ce nu are loc in locomotie. #oncluzii asupra maselor musculare: - !lexorii sunt musc$i lungi si puternici - extensorii sunt musc$i scurti si puternici - adductorii sunt musc$i relativ lungi dar foarte puternici - a ductorii sunt musc$i scurci si relativ puternici - rotatorii sunt mus$ci scurti si relativ sla i. )n toata aceasta mecanica a soldului joaca un rol foarte important 2 ung$iuri: cel intre colul femural si diafiza femurala %ung$i de inclinatie' are intre 126 si 1,/-, si cel pe care il face colul femural cu planul frontal, este un ung$i de 1/-12- si se numeste ung$i de declinatie, este un ung$i de anteversie. 4olul principalelor ligamente :igamentul ilio femural prin fasciculul ilio-pretro$anterian limiteaza miscarile de extensie, rotatie externa si a ductie. !asciculul ilio pre-tro$an9inian limiteaza extensia. Acest ligament ilio-pre-tro$antinian mentine ortostatismul, el rezista la o forta de tractiune de ,,6 pana la 6 ;ilo<e+ton. :igamentul pu o-femural limiteaza a ductia si rotatia externa. :igamentul isc$io-femural care este posterior limiteaza rotatia interna si a ductia

:igamentul inelar din zona or icular solidarizeaza ligamentele intre ele. :igamentul rotund este intra-artcular.