ROSTOPASCA

Chelidonium majus- fam. Papaveraceae

Rostopasca sau Negelaria este o plant peren, erbacee, bogat ramificat de la baz, cu tulpini cu peri lungi si rari si frunze verzi- albastrui, mari, alterne, imparipenate. Florile plantei sunt galbene de tip 4, cate 3- 8 in umbrele. ostopasca las la locul de rupere un late! galben- portocaliu.

Partea utilizat in medicin: partea aerian. ostopasca este cunoscuta si sub urmatoarele denumiri populare" buruiana de negi, crucea voinicului, iarba r#ndunicii, negelaria, ai- depdure, buruian- de- cele- sfinte, buruian- de $ pecingine, calee mare, galbinele, lptiuga, oiasc, paparun, slea, , sc#nteia, ttrcele. ostopasca cre%te la marginea drumurilor, l#ng ziduri si garduri, pe locuri virane, &n spaiile verzi din curi %i pe l#ng cldiri, pe locuri umbroase.
'

(dinioara era numita si iarba- negilor sau negelaria, cci negii dispareau prin ungerea cu sucul proaspt de rostopasc. )n vechile cri despre plantele medicinale, rostopasca este &nt#lnita sub denumirile buruian- din- cele- sfinte sau buruiene sfinte, care arat de ce prestigiu se bucura ea. Principiile active pe care le conine sunt" alcaloizii, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Aciunea farmacologica: stimulent al funciei hepatice, calmant al colicilor hepato-biliare, coleretic- colagog, sedativ %i narcotic al centrilor nervo%i superiori, antitumoral, dezinfectant %i cicatrizant. ostopasca intr &n formula ceaiului hepatic. )n medicina popular, rostopasca %i-a gsit numeroase utilizri" - *ucul plantei este folosit pentru eliminarea negilor %i a btturilor %i &n vindecarea pecinginii+ - *e folose%te &mpotriva mtreii+ - *ucul plantei se pune pe bube dulci sau se fac oblojeli la umflturi %i scldturi &mpotriva durerilor de picioare+ - *e folose%te contra mu%cturilor de %arpe %i &nepturilor de insecte+ - *e folose%te in tratarea icterului, suferinelor ficatului %i totodat combate constipaia %i previne formarea calculilor biliari. ,aria -reben arat c rostopasca are o aciune diuretic %i purgativ %i o recomad i&n tratarea gutei %i a reumatismului. Ca plant medicinal, rostopasca reprezint remedial ideal contra icterului %i &n tmduirea afeciunilor ficatului. .le!ander /rad0 scrie" Rostopasca are proprietatea de a calma durerile de ficat av!nd un effect antispastic asemntor papaverinei. "a contribuie la cre#terea secreiei biliare #i lini#te#te durerile de ficat. *-a constatat c e!tractele din rostopasc au remarcabil efecte antibiotice pe un numr mare de germeni. ostopasca, asociat cu suntoarea, coada %oricelului, menta, turtita mare sub forma de ceaiuri, prezint un efect curativ important &n afeciunile ficatului. Florentin Crciun, pornind de la principiile active pe care le conine rostopasca, o recomand major &n tratarea" hepatitelor cronice, afeciunilor hepato- biliare, colecistitelor, dischineziilor biliare. ostopasca acioneaz degaj#nd caile biliare %i calmeaz strile de an!ietate. 1a are efecte calmante, provoac un somn lini%tit %i este antispastic. 2r. Fritz /eiger apreciaz rostopasca ca acioneaz" calmant, anticolitic %i o indic &n tratarea afeciunilor biliare, hepatice, %i intestinale. Curind at#t s&ngele, c#t %i ficatul, rostopasca aduce un echilibru metabolismului, ceea ce asigur o sntate tot mai bun &ntregului organism.
3

ostopasca mai poate fi utilizat &n insuficiena cardiac, angin pectoral %i &n tumori. Curirea s#ngelui si regenerarea lui se poate face b#nd 3 cni de ceai4zi de rostopasc, cu &nghiituri mici, pe parcursul &ntregii zile. .feciunile biliare se pot trata %i b#nd zilnic o linguri de suc de rostopasc diluat cu ap. Pus in vin, rostopasca vindec icterul, trateaz hemoroizii, %i a%a cum scrie ,aria -reben " combate &nepturile %i senzaia de cuite &n timpul urinrii. )n uz e!tern rostopasca are o plaj mare de tratamente" - *ucul plantei elimin negii, vondec btturile %i rnile vechi ca eczemele care &nt#rzie s se inchida+ - *ucul de rostopasc ajut chiar &n cazul s#ngerrii retinei %i a dezlipirii ei+ - Cu sucul plantei %i cu unguentul special se trateaz tubeculoza pielii+ - *ucul de rostopasc s-a dovedit a fi un remediu e!cepional &n unele cazuri de cancer al pielii si abcese pe pleoape.

Tratamente naturale si moduri de administrare $. Sucul proaspt de rostopasc Frunzele si tulpinile proaspete ale plantei se spal, se usuc %i se storc &ntr-un storctor electric. Principal, sucul plantei este utilizat &n tratarea bolilor de piele" negi, btturi, pecingine, rni, eczeme, tuberculoz %i cancerul pielii %i contra mtreii. 5a ar, pecinginea se trateaz prin ungerea zonei bolnave sau se spal mai &nt#i cu zeam cldu de rostopasc, iar dup aceea se puneau frune pe ea. %. Ceaiul de rostopasc 6nfuzia se prepar din 7,8 lingurie de plante mrunite, oprite cu 387 ml ap clocotit. *e ia ' lingur de ceai la 3 ore. Recomandri: &epatite cronice colici &epato-biliari colecistite disc&inezie biliar tuse spastic &emoroizi. '. (nguentul pentru tratarea tuberculozei pielii *e prepar din" 37 g pulbere de rostopasc amestecat cu" '8 g de lanolin, '8 g vaselin %i '7 picturi de acid fenic. 2up ce se cur zona bolnav, ea se unge cu cu acest unguent. Pansamentul se schimb la 3-3 zile. ). *inul de rostopasc 1l se prepar din 37 g rostopasc 9plant: rdcin;, macerate in 877 ml vin alb de calitate, timp de 3 ore.
3

2up filtrare se pune &ntr-o sticl brun, ermetic &nchis. *e iau '-3 &nghiituri4zi pentru a trata afeciunile hepatice. +. Ceaiul pentru a trata durerile de ficat *e porne%te reeta" ostopasc 38 g - ,ent 38 g oini 38 g - -urtit mare 38 g 2ecoctul se prepar din ' linguri de amestec vegetal bine mrunit %i omogenizat, oprit in 387 ml ap clocotit. 2in acest ceai se vor bea 3-3 &nghiituri &nainte de fiecare mas pincipal. Ceaiul are rolul de a calma durerile de ficat.