P. 1
Ceva de Bistrita

Ceva de Bistrita

|Views: 22|Likes:
Published by vladbarabasa
bistrita
bistrita

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: vladbarabasa on Jan 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2014

pdf

text

original

ANEXA NR.1 LA HOTARAREA NR.

_____________________
A CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA
STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI BISTRIŢA
Bistriţ! A"ri#i$ %&&'
~ 1 ~
I EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL
I.1.A($)r$ *$+*r,i-. / #t0#+1*. 23.14 N %2.'4 E
Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa,
pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 m. În cadrul judeţului, oraşul are o
poziţie central - sud - estică.
Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, o subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca
limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV Valea Dipşei până la Sirioara şi mai departe culoarul
Sieului până la confluenţa cu Someşul Mare. La E limita este dată de o denivelare de câteva sute de
metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău.
Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Sieului, închis de culmea Sieului, iar la nord -
est se continuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău.
Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate prin
Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m, dealul Schulerwald 469m, dealul Hebăl
546m), Mocilor (Jelnei) 607m şi Budacului 475m, la SE.
I.% R$#i$,5#
Din cauza reliefului montan, cu vegetaţie bogată, microclimatul Bistriţei prezintă caracteristicile unei
localităţi situate la o altitudine mai înaltă decât cea reală, de 350 m.
I.6 C#i7
Datorită poziţiei geografice, judeţul Bistriţa ÷ Năsăud se situează în sectorul cu climă continentală
moderată, cu influenţe ale maselor de aer dinspre Oceanul Atlantic, dar şi cu pătrunderi temporare,
mai ales iarna, de aer polar.
În cadrul judeţului, municipiul Bistriţa are o climă temperat-continentală, cu veri relativ umede şi
călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi reci.Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3 grade
Celsius, maxima absolută fiind înregistrată la 16 august 1952, 37,6 grade Celsius, iar minima absolută
la 18 ianuarie 1963 ( 33,8 grade Celsius).Luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie anuală de -4,7
grade Celsius, iar cea mai caldă este iulie, media anuală fiind de 18,9 grade Celsius.
Data medie de apariţie a primului îngheţ este 4 octombrie, iar a ultimului 29 aprilie, durata medie a
intervalului fără îngheţ fiind de 158 de zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52 (temperaturi
maxime mai mari de 25 grade Celsius), iar al celor de iarnă de 33 (temperaturi maxime sub 0 grade
Celsius).
Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-estic iarna. Media anuală
a precipitaţiilor căzute este de 680 mm, luna cea mai ploioasă fiind iunie (90 mm), iar cea mai
secetoasă februarie (20 mm). Durata medie a menţinerii stratului de zăpadă este de 65 zile, grosimea
maximă atinsă fiind de 52 cm.
I.2 R$s5rs$ "ri7r$ (i s$-518r$
Resursele municipiului sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi de capitalul
antropic, realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban.
Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului, de existenţa
lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.
Dealurile din apropierea municipiului sunt împodobite cu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri, cireşi,
pruni, nuci şi păduri de foioase. În aceste păduri specia dominantă este gorunul la care se adaugă
carpenul, frasinul, salcâmul, cireşul, lemnul câinesc, cornul, alunul, socul, etc.
Prin pădurile de gorun din jurul municipiului pot fi întâlnite animale specifice zonei de deal: iepure,
vulpe, cerb, căprioară, mistreţ.
Sub covorul vegetal menţionat s-au format soluri brune argiloiluviale care permit practicarea
pomiculturii pe mari suprafeţe.
Apa
Reţeaua hidrografică
Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, însă vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil
vieţii, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, şi un factor
determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
~ 2 ~
Una dintre funcţiunile de bază ale apei şi unul din elementele principale ale menţinerii echilibrului
natural al mediului este cea de transport a diferitelor reziduuri şi de dizolvare a unora dintre ele.
Capacitatea de regenerare a resurselor de apă este limitată şi deseori afectată datorită impurificărilor
de tot felul.
Municipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este şi principalul centru
industrial şi urban. Municipiul este amplasat pe cursul inferior al râului Bistriţa, care îl străbate pe o
lungime de 18 km. Principalii afluenţi ai acestui râu sunt: pârăul Slătiniţa, pârâul Tărpiu şi pârâul
Ghinda.
Teritoriul municipiului este traversat de Râul Bistriţa Ardeleană, care îşi are izvoarele în Munţii
Călimani, sub culmea Viişoara-Străcior-Bistricior-|uţurgău şi se varsă în Sieu la Sărăţel. Debitul
mediu anual al râului este de 7,28 mc/s. În perimetrul municipiului Bistriţa, râul are ca afluenţi Ghinda
(cu izvoarele în Piemontul Călimanilor) şi Valea Căstăilor (Tărpiul, cu izvoarele sub Dealul Cetăţii şi
Dealul Ciuha). Debitul acestor pâraie este nesemnificativ.
În partea de nord-est a municipiului, cursul râului Bistriţa a fost barat, formându-se un mic lac de
acumulare pentru regularizare şi agrement.
Râul Bistriţa Ardeleană traversează oraşul Bistriţa de la est către vest.
Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt Valea Slătiniţei (în cartierul Unirea), Valea Rusului (în zona
Staţiei de Tratare apă) şi Valea Căstăilor (în zona M.A.T ÷ Abator).
Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi Valea Lempeş (zona peste podul Budacului).
Resursele de apă potabilă
Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa. Captarea
se face atât din suprafaţa râului, cât şi din subteran ÷ lunca râului Bistriţa.
Sursa de suprafaţă: priza de apă este realizată printr-un baraj deversor din beton armat, construit în
anul 1910 pentru vechea centrală hidroelectrică. Barajul este prevăzut pe malul drept al râului cu
două stăvilare, din care unul este acţionat electric. Pe partea dreaptă a acestuia este amplasată priza
de apă.
Necesarul total de apă este de 30.267 m
3
/zi, iar cerinţa de apă este de 35.412 m
3
/zi. În cursul anului
2003, la Bistriţa a fost prelevat un volum de 13.693,9 mii mc apă din cele 2 surse de alimentare:
• Cuşma cu un debit de 20,0 l/s.( captări de izvoare, desnisipator, conductă de aducţiune veche
OL.-150 mm ( dublată de o conductă nouă de aducţiune OL-200 mm) Cuşma Bistriţa, şi
rezervoare de înmagazinare a apei, cu un volum total de 1.300 mc, în zona Drumul Ghinzii din
Bistriţa, din care două rezervoare de 300 mc şi un rezervor de 700 mc.
• Suprafaţă râu Bistriţa, prin intermediul unei staţii de tratare complexe cu o capacitate de 1.300 l/s,
amplasată în amonte de municipiul Bistriţa, în partea de est a oraşului, pe malul drept al râului
Bistriţa Ardeleană.
Există o rezervă de apă subterană având un debit de cca. 60 l/s care poate fi folosită prin captări cu
drenuri pe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, în amonte de oraş. Datorită colmatărilor în timp a
acestei surse, ea a fost trecută în conservare, nefiind folosită în prezent.
Resurse de ape minerale
Apele minerale sunt o resursă naturală importantă, de cele mai multe ori însă insuficient pusă în
valoare.
În zona municipiului Bistriţa sunt de menţionat apele sărate de la Slătiniţa şi apele stufoase de la
Viişoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi pe teritoriul administrativ al comunei Feldru, dar
accesul principal se face din Slătiniţa ( 2 km ).
La 1 km de localitatea Viişoara, la poalele sudice ale dealului Corhana, există urmele unei fântâni cu
apă sulfuroasă şi trei izvoare sulfuroase cu debite reduse din cauza obturării canalelor de ieşire la
suprafaţă. Apa sulfuroasă de aici este singura de acest fel din judeţul Bistriţa- Năsăud.
Resursele de sol şi potenţialul productiv al acestora
Datorită amplasării sale într-o zonă de interferenţă geomorfologică, pantele versanţilor au valori
diferite. Panta generală are între 6-8
0
, iar tuosa Bistriţei şi Sieului au o pantă cuprinsă între 1-3
0
bine
dezvoltată şi fragmentată de mai multe văi colectate de cele două râuri.
Solurile s-au format pe depozite de argile, nisipuri şi aluvocoluviale. Nivelul pânzei de apă freatică
diferă în funcţie de relief şi de strategie. Pe versanţi, apa freatică se află la adâncime mai mare de 10
~ 3 ~
m. La poalele versanţilor şi pe terase apa freatică se află la 2-5 m, iar pe lunca Bistriţei şi a Sieului la
adâncimea de 1,5 - 2 m.
Printr-o acţiune permanentă şi sistematică, factorii naturali au contribuit la formarea următoarelor
tipuri de sol :
- sol brun argiloiluvial pseudogleizat

- sol brun luvic pseudogleizat moderat
- luvisol albic pseudogleiyat moderat
- sol negru clinohidromorf
- erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat
- sol aluviol tipic
Teritoriul agricol al municipiului Bistriţa se află într-o diversitate de stări calitative, existând terenuri cu
fertilitate ce se încadrează în categoriile ÌV-V .
Încadrarea terenurilor agricole din municipiul Bistriţa pe zone de fertilitate şi favorabilitate pe localităţi
componente :
L+-#i)r$ Gr8 8$ ,$rti#itt$
Bistriţ IV
G9i18 V
S.rt IV
Si*7ir V
S#.ti1iţ V
U1ir$ IV
Vii(+r IV

Factori degenerativi ai solului
Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă
diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate categoriile
de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate
sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene.
Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative
produse de factorii degenerativi ai solului.
Spaţiile verzi
Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind pe o suprafaţă totală de 54,450 ha, distribuită astfel:
- Parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale 109.838 mp
- Spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe 353.306 mp
- Spaţii verzi în zona industrială 81.378 mp
Unui bistriţean, îi revine, în medie, circa jumătate din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale
(aproximativ 6,7 mp/locuitor, faţă de 12 mp/locuitor, cât este limita acceptată la nivel internaţional), la
care se adaugă şi 386,29 mp pădure /locuitor .
În această suprafaţă este inclus Parcul Municipal amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a
burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban,
îmbinând elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii, vilele din zonă), cu elementele
naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor). După 1952 parcul a suferit modificări prin adăugarea de
alei noi şi mobilier urban.
În prezent, Parcul Municipal se întinde pe 7 ha, din care 4 ha reprezintă spaţiile verzi şi 3 ha aleile.
Suprafaţa spaţiilor verzi se împarte în 76 de parcele de diferite mărimi şi totalizează 1.487 arbori şi
352 arbuşti.
Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.770 arbori de aliniament, speciile dominante
fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).
În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca. 220.000 plante anuale şi bienale.
Vegetaţia forestieră
Municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente beneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, ce
contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul şi asigurându-i o compoziţie normală,
îndulcind extremele de temperatură, mărind umiditatea, frânând viteza vânturilor, favorizând
depunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţa forestieră este de 3.112 ha amplasată în jurul
municipiului Bistriţa şi localităţile componente după cum urmează:
Bistriţa - 1.132 ha
~ 4 ~
Sărata 42 ha
Ghinda 551 ha
Unirea 548 ha
Viişoaa 410 ha
Sigmir 243 ha
Slătiniţa 186 ha
Întreaga suprafaţă de pădure este răspândită uniform şi fără a fi intercalată cu alte păduri proprietate,
motiv pentru care o dată cu punerea în posesie a acestor terenuri s-a putut prelua şi personalul
(pădurari), ce asigură paza şi întreţinerea lor.
Geografic, fondul forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor
Bistriţei.
Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile din U.B. Ì Bistriţa sunt situate în etajul de gorunete, făgete şi
goreuneto-făgete.
Limitele U.B. sunt naturale (culmi şi ape) şi artificiale, învecinându-se la nord cu Ocolul Silvic Valea
Sieului şi U.B. ÌÌ Livezile, la est Composesoratul Cuşma, la sud şi vest Ocolul Silvic Valea Sieului.
Fondul forestier este împărţit în 28 trupuri (bazinete) de pădure.
Corespunzător obiectivelor social economice şi ecologice s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le
îndeplinească aceste păduri. Ca urmare, arboretele au fost încadrate în grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale, după cum urmează:
Grupa Ì:
1.1 A ÷ pădurile situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor de apă potabilă - 2,3 ha
1.2 A ÷ pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe ternuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu
înclinare mai mare de 35
0
÷ 76,4 ha;
1.2 H ÷ pădurile situate pe terenuri alunecătoare ÷ 0,7 ha;
1.4 B ÷ pădurile din jurul municipiului Bistriţa ÷ 1.358.3 ha;
1.4 J ÷ pădurile de interes cinegetic deosebit, stabilite de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale ÷ 371 ha;
1.4 K ÷pădurile care protejează obiective speciale, stabilite de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale ÷ 17,9 ha ;
1,5 H ÷ pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării
genofondului forestier, cuprinse în catalogul rezervaţiilor de seminţe ÷ 127,8 ha;
Grupa a ÌÌ-a:
2.1 B ÷ pădurile destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de
cherestea ÷ 1.008,9 ha;
2.1 C ÷ pădurile destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii
rurale şi alte utilizări ÷ 141,6 ha;
TOTAL U.B. : 3.104,9 ha
În urma cartărilor staţionale au fost identificate 4 clase de sol, cu 9 tipuri şi subtipuri de sol. Cele mai
răspândite tipuri de sol sunt:
- brun luvic pseudogleizat ÷ 26%
- brun eumezobazic ÷ 25%
- brun luvic tipic ÷ 23%
- brun argiloiluvial tipic ÷ 13%
Au fost identificate 10 tipuri de staţiune şi 17 tipuri de pădure.
Din punct de vedere al bonităţii, pe 32% din suprafaţa unităţii se găsesc staţiuni de bonitate
superioară şi pe 68% din suprafaţă staţiuni de bonitate mijlocie.
Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă:
Fond Forestier total - 3.136,6 ha
Terenuri acoperite cu pădure - 3.104,9 ha
Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică - 7,7 ha
Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră - 19,3 ha
Terenuri neproductive - 4,6 ha
Ocupaţii şi litigii - 0,1 ha
Ìndicele de utilizare a fondului forestier este de 99,0%; 0,9% reprezintă terenuri afectate gospodăririi
silvice, iar 0,1% terenuri neproductive.
Principalele caracteristici ale fondului forestier din U.B. Ì Bistriţa:
Compoziţia : 43% GO; 28%CA; 13%FA; 6%MO; 4%ST; 2%DT; 3%DM; 1%DR
Clasa de producţie: 3,0
Consistenţa: 0,78
Creşterea curentă: 5,0 (mc/an/ha)
Volum mediu: 232 ( mc/ha)
~ 5 ~
Volum total (mc) 720.425
Structura posibilităţii pădurii (produse principale, conservare, produse secundare, tăieri de igienă):
- Produse principale.................8.500 mc/an
- Tăieri de conservare................... 96 mc/an
- Produse secundare...............1.446 mc/an
- Tăieri de igienă..........................100 mc/an
V+#57 T+t# "$ U1itt$ 8$ B). : 1&.12% 7-01
Unitatea de Bază Ì Bistriţa face parte din fondurile de vânătoare 210 Dumitra; 22 Poieni; 23 Cuşma;
24 Simioneşti. Vînatul principal este mistreţul şi căpriorul iar cel secundar cerbul carpatin. La acestea
se adăugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică . Se menţionează prezenţa în
faună a cocoşului de munte. Fondurile de vânătoare se încadrează în categoria a ÌÌ-a de bonitate
pentru speciile menţionate.
Ìnstalaţiile de transport au o lungime de 41,5 km, din care drumuri publice 29,2 km şi drumuri
forestiere 12,3 km. Acestea asigură accesibilitatea fondului forestier în proporţie de 100%.
Prin programul de amenajare a fondului forestier proprietate a municipiului Bistriţa, în următorii 10 ani,
se are în vedere crearea a trei zone de agrement pentru cetăţenii municipiului şi localităţilor
componente, respectiv ,Pădurea Schulerwald¨, ,Pădurea Codrişor¨ şi ,Zona de agrement Slătiniţa¨.
Resursele minerale
Argila comună
Pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, resursa minerală aflată în exploatare este
argila comună, ce se găseşte în zona Podului Jelnei, în Pădurea Schifferberg, cu o rezervă
omologată în 1971 de 11.950.000 tone. Amplasamentul acesteia, mult prea aproape de oraş şi într-o
zonă cu manifestări de instabilitate şi alunecări de teren, nu va permite în viitor dezvoltarea activităţii.
Există însă un alt zăcământ de argilă comună situat pe Valea Căstăilor, cu rezervă omologată
în 1977 de 10.968.000 tone.
În Bistriţa mai există şi un zăcământ de nămol sărat cu rezervă neomologată.
TUF vulcanic
Dintre substanţele minerale utile, nemetalifere sunt prezentate pe teritoriul municipiului
Bistriţa, t5,5ri#$ ;5#-1i-$ (Ghinda şi Viişoara).
Resurse alimentare
Municipiul Bistriţa poate asigura aprovizionarea populaţiei prin producţia de carne, lapte şi ouă,
majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere (abatoare) şi prelucrare pe teritoriul
oraşului, iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a acestuia, la cel mult 20-30 km distanţă. De
asemenea, producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate aflate pe raza municipiului,
materia primă, grâul fiind cultivată şi produsă în cantităţi suficiente în zonele limitrofe. În ceea ce
priveşte restul vegetalelor ( legume şi fructe), suprafeţele cultivate nu asigură o producţie suficientă
întregii populaţii a oraşului, pieţele fiind aprovizionate din alte surse decât cele locale.
În Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei agricole :
- 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală de prelucrare de cca 38 to/24 h
- 4 unităţi de prelucrarea laptelui cu o capacitate de prelucrare de 38 000 l/24 h
- 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelor din carne, cu o capacitate de lucru de
cca 5600 to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate din carne.
- 2 unităţi de prelucrarea legumelor şi fructelor cu o capacitate de prelucrare de conserve
legume, fructe de 840 to/an.
La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sau prelucrare a producţiei agricole.
1.'.C#itt$ ,-t+ri#+r 8$ 7$8i5
AR
Reţeaua de monitoring a poluării de impact în municipiul Bistriţa cuprinde:
1< 4 puncte pentru măsurarea concentraţiilor medii de lungă durată (24 h) cu frecvenţa zilnică,
pentru i18i-t+rii NH6! NO%! SO%. Aceste patru puncte fixe sunt:
~ 6 ~
S.C. ÌPROEB S.A. situat în zona industrială, S.C. URBANA S.A. respectiv zona SV municipiu, Staţia
de tratare RAJA AQUABÌS Bistriţa, Sediul A.P.M.
%< 2 puncte de prelevare pentru monitorizarea "5#=$ri#+r >1 s5s"$1si$! prin determinări de lungă
durată (24 ore) cu frecvenţa săptămânală, respectiv :
Sediu APM şi SC MEFÌL SA.
6< 1 punct de prelevare pentru "5#=$ri#$ PM1&, care sunt pulberi în suspensie cu diametru
aerodinamic de 10 microni, la sediul Primăriei Municipiului Bistriţa.
2< 4 puncte de prelevare a "5#=$ri#+r s$8i7$1t=i#$, prin determinări lunare, respectiv :
Sediul APM, Staţia Meteorologică, Zona SV Bistriţa şi SC MEFÌL SA.
. A"$#$ 8$ "r$-i"ittii
Apele de precipitatii se recolteaza in municipiul Bistrita din doua puncte: depozitul AQUABÌS si
Sediul APM Bistrita. Colectarea si analiza precipitatiilor se efectueaza saptamanal. Ìn tabelul de mai
jos sunt prezentate valorile medii obtinute la monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai
apelor din precipitatii in 2007:
P51-t$
"r$#$;r
$
15#
%&&3
C1tit
"r$-i
"
"H A#- NH2
?
NO%
:
NO6
:
C%
?
SO2
%:
C#
:
R$)
. ,i@
C+18
l/mp
unit
pH
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mS
S$8i5
SUMA
239.2
5
7$8i$
7.5
7
0.33
0.53
8
0.01 0 6 7.6
11.3
3
70 93
7i1
6.5
4
0.1
0.00
6
0 0 3 3 7 17 22
7@
8.3
9
1.7 1.86 0.08 0 10 14 18 125 167
1r.8$t
.
38 38 38 35 32 32 35 32 36 38 38
RAAA
SUMA
252.9
5
7$8i$
7.5
1
0.36
3
0.63
7
0 0 4.91 7.23 12.3 73 97
7@
12
8.0
3
1 1.36 0.09 0 11 15 17 108 144
7i1
0.25
6.5
2
0.02
0.00
5
0 0 3 2 7 11 14
1r.8$t
.
38 39 37 35 32 32 34 33 36 38 38
Nu s-a constatat aparitia de ploi acide in anul 2007.
=. C+1-$1trtii #$ 8i+@i85#5i 8$ s5#,
Ìn anul 2007 s-au efectuat in municipiul Bistrita 1407 determinari ale indicatorului SO2, conform
tabelului de mai jos:
ANUL %&&3
I18i-t+r5# SO%! "r+=$ %2 9
P51-t$#$ 8$ "r$#$;r$
SC URBANA SC IPROEB S$8i5 APM
Z+1 9+t$#
DIANA
Nr. determinari 344 352 356 355
Val.max. (µg/mc) inregistrata 22.1 161.2 21.6 11.3
Nr.depasiri val.lim zilnica 0 1 0 0
Nr.depasiri prag superior 0 1 0 0
~ 7 ~
Nr.depasiri prag inferior 0 1 0 0
Conc.medie anuala (µg/mc) 1.2735 2.8749 1.6021 0.9240
V#+r$ M$8i$ 15# "$
751i-i"i5# Bistrit Bµg/mc)
1.CCD1
Nr t+t# "r$#$;ri 1407
S-a inregistrat o singura depasire a valorii limita zilnica pentru protectia sanatatii (125 µg/mc), ale
valorilor pragului superior de evaluare (75 µg/mc) si pragului inferior de evaluare (50 µg/mc), asa
cum sunt ele impuse prin Ord. 592/2006. Concentratia medie anuala pentru indicatorul bioxid de sulf
este in 2007 de 1,669 µg/mc, incadrandu-se sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii
umane care este de 46,7 µg/mc.
Ìn graficul de mai jos este prezentata evolutia indicatorului bioxid de sulf, in municipiul
Bistrita
-. C+1-$1trtii #$ 8i+@i85#5i 8$ )+t si +@i)i#+r 8$ )+t
Ìn municipiul Bistrita, dioxidul de azot se monitorizeaza prin probe zilnice, de lunga durata (24 ore) in
patru puncte fixe, conform tabelului:
ANUL %&&3
I18i-t+r5# NO%! "r+=$ %2
9
P51-t$#$ 8$ "r$#$;r$
SC URBANA SC IPROEB S$8i5 APM
Z+1 9+t$#
DIANA
Nr. determinari 348 356 360 360
Val.max. (µg/mc) inregistrata 32.6 99.9 34.3 26.8
Nr.depasiri val.lim zilnica 0 0 0 0
C+1-.7$8i$ 15#
BE*07-< 8.4336 13.9485 6.1646 5.3986
V#+r$ M$8i$ 15# "$
751i-i"i5 Bistrit Bµg/mc<
F.2312
Nr t+t# "r$#$;ri 1425
Au fost efectuate 1425 de determinari. Nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxim admise de
STAS 12574/1987 pentru probele de lunga durata.
Concentratia medie anuala pentru indicatorul bioxid de azot a fost in 2007 de 8,471 µg/mc
incadrandu-se atat sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane cu marja de toleranta
(46,7 µg/mc) cat si sub valoarea limita fara marja de toleranta ( 40 µg/mc), conform Ordinul
592/2002.
Ìn graficul din figura de mai jos se poate vedea evolutia concentratiei medii de dioxid de azot in
perioada 1999-2007.
~ 8 ~
8. C+1-$1trtii #$ 7+1i-5#5i
Amoniacul se monitorizeaza prin probe zilnice, de lunga durata (24 ore) in patru puncte fixe din
municipiul Bistrita. Datele privind monitorizarea sunt redate in tabelul de mai jos.
ANUL %&&3
I18i-t+r5# NH6! "r+=$ 8$ %29
B-+1,. STAS 1%'3201DF3<
P51-t$#$ 8$ "r$#$;r$
SC URBANA SC IPROEB S$8i5 APM
Z+1 9+t$#
DIANA
Nr. 8$t$r7i1ri 351 353 363 363
V#.7@. BE*07-< 122.1 239.2 91.2 98.6
Nr.8$"siri ;#.#i7 )i#1i- 6 5 0 0
C+1-.7$8i$ 15# BE*07-< 32.0008 27.2289 18.6343 27.8884
V#+r$ M$8i$ 15# "$ 751i-i"i5
Bistrit
%C.6F'D
Nr t+t# "r$#$;ri 1430
A fost efectuat un numar de 1430 de determinari. S-au inregistrat 11 depasiri ale concentratiei
zilnice maxim admise care, conform STAS 12574/1987, este de 100 µg/mc pentru probele de lunga
durata. Dintre acestea, 6 depasiri s-au inregistrat in punctul de prelevare SC URBANA SA si 5
depasiri in punctul de prelevare din zona industriala SC ÌPROEB SA.
Concentratia medie anuala a amoniacului a fost in anul 2007 de 26,3859 µg/mc, mai mica fata de
anul anterior.
~ 9 ~
0
0.005
0.01
0.015
0.02
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
0.0026
0.0051
0.011
0.0133
0.0109
0.0139
0.0101
0.00823 0.00847
Conc.medii anuale
mg/mc
Evoluţia indicatorului N% !"ro#e de 24$%
&n munici"iul 'i(triţa
&n "erioada 1999)2007
$. P5#=$ri i1 s5s"$1si$ BPM1& SI PM%!'<
Ìn anul 2007 s-a monitorizat fractiunea de pulberi in suspensie PM10 in punctul de prelevare de
la sediul APM. S-au efectuat 313 prelevari, adica o captura de date de 86,9% ceea ce nu respecta
obiectivul de calitate a datelor conform cerintelor din Ordinul nr. 592/2002.
Din numarul total de prelevari s-au inregistrat 18 depasiri ale valorii limita zilnica pentru
protectia sanatatii umane (VL=50 µg/mc), frecventa depasirilor fiind de 5,75%.
Concentratia medie anuala in anul 2007 este de 26,4984 µg PM10/mc aer, situandu-se sub
valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 µg/mc) dar peste valoare pragului
superior la media anuala (14 µg/mc).
V#+ri#$ i18i-t+r5#5i PM 1&! 751i-i"i5# Bistrit! 15# %&&3
E*07-
Valoarea limita zilnica admisa 50
Nr. de prelevari de 24 ore 313
Nr.depasiri ale valorii limita zilnice 18
Valoarea limita anuala admisa 40
Media gravimetrica anuala %C.2DF2
,. P5#=$ri s$8i7$1t=i#$
Ìn anul 2007 au fost efectuate determinări lunare in 4 puncte din municipiu. Din cele 48 de
determinări nu a fost înregistrată nici o depăşire:
*. C+1-$1trtii #$ 7$t#$#+r *r$#$
~ 10 ~
"51-t "r$#$;r$ ti" "+#51t
1r.
8$t$r7.
-+1-$1trti ,r$-;$1t
8$"siri#+r VL
s5 CMA BG<
15# UM
BISTRITA "5#=$ri
s$8i7$1t=i#$
2.&261 *07"0#51
sediul APM pulberi sedimentabile 12 3.2334 g/mp/luna 0
SC MEFÌL SA pulberi sedimentabile 12 6.1629 g/mp/luna 0
SV-ul municipiului
(casa)
pulberi sedimentabile 12 4.3646 g/mp/luna 0
statia
meteorologica
pulberi sedimentabile 12 2.4115 g/mp/luna 0
Ìn cadrul monitorizarii calitati aerului, laboratorul APM Bistrita-Nasaud determina concentratia
metalelor plumb, cadmiu, crom, zinc si cupru din pulberile PM10. Datele sintetice privind aceste
determinari sunt prezentate in tabelul urmator.
M$t#$ 8i1 PM 1&
A15# %&&3
P51-t "r$#$;r$H
BISTRITA
s$8i5# APM
E*07- 1r. 8$t$r7i1ri
P#57=
Valoarea limita anuala admisa 0,5
Media anuala la Pb 0.01347 256
C87i5
CMA 0,02
Valoarea medie anuala 0.001367 267
Cr+7
Valoarea medie anuala 0.055993 230
Zi1-
Valoarea medie anuala 0.023517 259
C5"r5
Valoarea medie anuala 0.014204 267
A!"
#alitatea apei potabile
În conformitate cu Legea 458/8.07.2002, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud
asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei potabile. Supravegherea apei potabile
se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de distribuţie, de două ori pe
săptămână în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza municipiului, şi zilnic in punctul de
recoltare DSP. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri
calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate.
A1#i)$01 %&&1 %&&% %&&6
Total analize(probe) 1.806 1.729 1. 478
Total parametri analizaţi 11.581 11.086 8. 958
Depăşiri chimic 80 44 66
Depăşiri bacteriologic 23 21 4
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2001 2002 2003
Sit5ti "$ 5#ti7ii 6 1i "r+=$#+r 8$
" 1#i)t$
Depasiri
bacteriologic
Depasiri chimic
Total
analize(probe)
În concluzie, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel,
nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în anii mentionaţi.
#alitatea apei r$ului %istriţa
• Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, pe
teritoriul municipiului Bistriţa, în cursul anului 2003, s-au organizat campanii lunare de recoltare a
probelor de apă în secţiunea priza Bistriţa.
~ 11 ~
Determinările de laborator au cuprins analize fizico-chimice şi microbiologice. Prelucrarea datelor
s-a făcut în conformitate cu prevederile "Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească
apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare¨ şi a "Normativului privind metodele de măsurare şi
frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă
potabilă¨, aprobate prin H.G. 100/07.02.2002.
În urma interpretării datelor furnizate de campaniile lunare efectuate în secţiunea de potabilizare ÷
priza Bistriţa, au rezultat următoarele:
Calitatea apei în această secţiune se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în
categoria A2, încadrare determinată în principal de valorile înregistrate de indicatorul
amoniu. S-au înregistrat depăşiri faţă de categoria A1 şi pentru indicatorii: suspensii
(ianuarie, martie - 2 recoltări), CCO-Cr (martie - 3 recoltări, aprilie, iulie şi octombrie),
CBO5 (octombrie) şi mangan (ianuarie).
În ceea ce priveşte indicatorii microbiologici s-au evidenţiat următoarele aspecte:
- Din punct de vedere al coliformilor totali la recoltările din lunile martie, aprilie octombrie
şi noiembrie s-au înregistrat valori care încadrează apa în categoria A2 (542-4.900
coli/100 ml). La campaniile din lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie şi decembrie
valorile acestora a încadrat secţiunea în categoria A3 ( 5.420-16.090 coli/100 ml).
- În toate campaniile de recoltare, valorile înregistrate pentru coliformi fecali, streptococi
fecali şi salmonela încadrează cursul de apă în categoria A1.
• Fluxul lent şi Fluxul informaţional rapid zilnic şi săptămânal, componentă a fluxului rapid din
cadrul Monitoringului Naţional a Calităţii Apelor, ce asigură supravegherea operativă a calităţii
apelor curgătoare de suprafaţă sub aspectul efectului imediat al impactului produs de
poluările importante a fost efectuat în secţiunea: râul Bistriţa la Sărata .
Datele furnizate au scos în evidenţă situaţii în care au fost deversate ape insuficient
epurate, atât de către agenţii economici industriali, cât şi de unităţile de gospodărie
comunală.
Faţă de prevederile "Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea
calităţii apelor de suprafaţ㨠aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002 referitoare la apele
de suprafaţă s-au înregistrat următoarele situaţii:
Secţiunea Sărata: Valoarea minimă înregistrată pentru indicatorul CCO-Mn a fost 2,8
mg/l, iar cea maximă 11 mg/l. În lunile aprilie şi iulie s-a înregistrat depăşirea valorii
indicatorului CCO-Mn-11 mg/l faţă de categoria a ÌÌ-a de calitate (obiectiv de referinţă-10
mg/l) datorită fenomenelor hidrometeorologice aferente respectivelor perioade.
În ceea ce priveşte indicatorul N- NH4
+
, valoarea minimă înregistrată a fost 0,54 mg N/l,
iar cea maximă 10,66 mg N/l. Depăşirea în permanenţă a valorii acestui indicator faţă de
categoria a ÌÌ-a de calitate (obiectiv de referinţă÷ 0,3 mg N/l) se datorează aportului de
ape uzate insuficient epurate evacuate de RAJA "AQUABÌS¨ BN, staţia de epurare
nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.
Apele din precipitaţii se prelevează în 2 puncte din municipiul Bistriţa, cu frecvenţa săptămânală,
respectiv la H sediul APM şi depozitul RAJA AQUABÌS
Ìndicatorii determinati sunt pH, cloruri, sulfati, calciu, amoniu, azotiti, azotati, alcalinitate,
conductivitate.
Ìn anii 2001-2003 s-au inregistrat patru cazuri de precipitatii cu pH usor acid (pH=6,37 in noiembrie
2001 ; pH=6,38 in decembrie 2001 ; pH= 6,42 martie 2002).
S&'
Monitorizarea calităţii solului se efectuează de către APM Bistriţa-Năsăud şi urmăreşte cu predilecţie
calitatea solurilor din zone cu potenţial de poluare ridicat.
Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud, prin laboratorul propriu, a efectuat in cursul anului
2007 analize ale pH-ului si metalelor din sol, conform tabelului de mai jos:
V#+ri#$ 7$8ii #$ i18i-t+ri#+r 7+1it+ri)ti "$1tr5 ,-t+r5# 8$ 7$8i5 SOL
B7*0I* s+# 5s-t<!
M51i-i"i5# Bistrit! 15# %&&3
"51-t
"r$#$;r
$
B
I
S
T
R
I
T
A

:

#
i
7
i
t

H
A
L
D
A

D
E

Z
G
U
R
A


B
I
S
T
R
I
T
A

:

#
i
7
i
t

R
A
M
P
A

D
E
S
E
U
R
I

M
E
N
A
A
E
R
E
B
I
S
T
R
I
T
A

:

Z
O
N
A

I
N
D
U
S
T
R
I
A
L
A
VALORI DE REJERINTA -+1,.
Or8.3'C01DD3
V

#
+
r
i

,+#+si1t 7i
"5ti1 s$1si=i#
~ 12 ~
i18i-t+r5# 1
+
r
7

#
$

P
r

*

8
$

#
$
r
t

P
r

*

8
$

i
1
t
$
r
;
$
1
t
i
$

s5"r,t
pH
7.7
7.760
7.005
Zn 41.575 29.000 30.031 100 700 1,500
Cu 8.1813 19.845 7.213 20 250 500
Pb 97.531 34.725 45.225 20 250 1,000
Cd 0.05 0.230 0.056 1 5 10
Cr 1.9938 5.188 1.708 30 300 600
81-i7$
pH 7.785 7.696 6.915
Zn 126.46 92.380 30.150 100 700 1,500
Cu 10.475 58.325 12.050 20 250 500
Pb 33.044 104.730 36.769 20 250 1,000
Cd 0.15 0.320 0.094 1 5 10
Cr 4.2813 1.981 2.933 30 300 600
1r. "r$#$;ri 4 5 4
Se constata ca s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale la prelevarile de sol de suprafata la
indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare. Ìn ceea ce priveste prelevarile de adancime s-au
inregistrat depasiri ale valorilor normale la indicatorul Zn, la limita haldei de zgura, la Cu la limita
rampei de deseuri menajere si la indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare.
Ìn cursul anului 2007 a fost monitorizat solul in zona podului Budac, categoria de folosinta
sensibila, toti indicatorii monitorizati incadrandu-se in valorile normale.
Ìn cursul anului 2006, s-au efectuat o serie de analize ale solului. Rezultatele acestor analize
sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos
P51-t$ 8$ "r$#$;r$ Nr. "r$#$;ri015# %&&C
Tipuri de folosinta sensibile:
Bistrita ÷ zona rezidentiala podul Budacului 3
Tipuri de folosinta mai putin sensibila:
Bistrita - limita haldei de zgura ARÌO 4
Bistrita ÷ limita rampei de deseuri menajere 4
Bistrita ÷ zona industriala 4
Puncte de prelevare deseuri:
Bistrita ÷ rampa de deseuri menajere 2
Bistrita ÷ halda de zgura ARÌO 3
V#+ri#$ 7$8ii #$ i18i-t+ri#+r 7+1it+ri)ti "$1tr5 ,-t+r5# 8$ 7$8i5 SOL B7*0I* s+# 5s-t<!
i1 751i-i"i5# Bistrit! 15# %&&C
i
1
8
i
-

t
B
I
S
T
R
I
T
A

:

#
i
7
i
t

B
I
S
T
R
I
T
A

:

#
i
7
i
t

B
I
S
T
R
I
T
A

:

Z
O
N
A

B
I
S
T
R
I
T
A

:

P
O
D
U
L

VALORI DE REJERINTA -+1,. Or8.3'C01DD3
~ 13 ~
+
r
5
#

0

"
5
1
-
t

"
r
$
#
$
;

r
$
H
A
L
D
A

D
E

Z
G
U
R
A


R
A
M
P
A

D
E
S
E
U
R
I

M
E
N
A
A
E
R
E
I
N
D
U
S
T
R
I
A
L
A
B
U
D
A
C
U
L
U
I
V

#
+
r
I

1
+
r
7

#
$

Pr* 8$
#$rt
Pr* 8$
i1t$r;$1ti$
,
+
#
+
s
i
1
t

s
$
1
s
i
=
i
#

,
+
#
+
s
i
1
t

7

i

"
5
t
i
1

s
$
1
s
i
=
i
#

,
+
#
+
s
i
1
t

s
$
1
s
i
=
i
#

,
+
#
+
s
i
1
t

7

i

"
5
t
i
1

s
$
1
s
i
=
i
#

s5"r,t






pH 8,02 7,09 7,71 7,69
Zn 68,93 93,77 64,23 38,87 100 300 700 600 1.500
Cu 12,10 29,16 15,17 14,71 20 100 250 200 500
Pb 12,50 41,32 19,93 4,05 20 50 250 100 1.000
Cd 0,63 0,25 1,06 0,17 1 3 5 5 10
Cr 9,13 7,56 7,94 25,33 30 100 300 300 600
81-i7$
pH 8,10 7,24 7,79 7,74
Zn 67,22 53,60 53,77 43,81 100 300 700 600 1.500
Cu 6,74 34,24 9,47 19,78 20 100 250 200 500
Pb 3,71 15,33 30,07 3,47 20 50 250 100 1.000
Cd 1,25 0,13 1,56 1,42 1 3 5 5 10
Cr 9,81 22,56 14,81 20,75 30 100 300 300 600
Din interpretarea datelor se constata ca la nivelul municipiului Bistrita, in cursul anului 2006 nu au
fost inregistrate depasiri ale valorilor normale.
Ìn anul 2005 monitorizarea solului din judet s-a realizat prin prelevarea de probe lunare si/sau
bilunare (in lunile cand conditiile meteorologice au permis) si determinarea indicatorilor specifici
pentru sol si vegetatie in urmatoarele puncte din municipiul Bistrita :
 halda de deseuri industriale a SC ARÌO SA din Bistrita,
 doua puncte in rampa de deseuri menajere a municipiului Bistrita
 un punct in zona industriala Bistrita, prelevari trimestriale
 parcul municipiului si zona podul Budacului Bistrita, cu prelevari trimestriale
 la limita haldei de zgura a SC ARÌO SA Bistrita un punct, prelevari trimestriale
Pentru aceste probe s-au determinat urmatorii indicatori, functie de care se stabileste calitatea
solului: pH, plumb, crom, cadmiu, cupru, zinc.
Din interpretarea datelor se constata ca:
 valorile la plumb depasesc valoarea normala dar sunt sub valoarea pragului de alerta
in punctele de prelevare din zona industriala Bistrita si la limita haldei de zgura
Bistrita, pentru prelevarile de suprafata si adancime
 valorile la zinc depasesc valoarea normala in sol in punctul de prelevare de la podul
Budacului , pentru prelevarile de adancime
V#+ri 7$8ii #$ i18i-t+ri#+r 1#i)ti "$1tr5 SOL i1 K58$t5# BISTRITA:NASAUD : ANUL
%&&'
~ 14 ~
P51-t$ 8$ "r$#$;r$
VALORI DE REJERINTA
-+1,. Or8.3'C01DD3

B
I
S
T
R
I
T
A

:

#
i
7
i
t

H
A
L
D
A

D
E

Z
G
U
R
A


B
I
S
T
R
I
T
A

:

P
A
R
C

O
R
A
S
B
I
S
T
R
I
T
A

:

Z
O
N
A

I
N
D
U
S
T
R
I
A
L
A
B
I
S
T
R
I
T
A

:

P
O
D
V

#
+
r
I

1
+
r
7

#
$

P
r

*

8
$

#
$
r
t

P
r

*

8
$

i
1
t
$
r
;
$
1
t
i
$

S5"r,t

"H 7.9225 7.43 7.98 7.627
Z1 46.57 34.9 93.74 42.91 100 700 1500
C5 7.5063 16.3 11 15.13 20 250 500
P= 44.7 17.7 237.2 22.15 20 250 1000
C8 0.0688 0.12 0.175 0.167 1 5 10
Cr 4.0188 2.77 3.767 3.967 30 300 600
A81-i7$
"H 7.915 7.23 8.013 7.753
Z1 38.181 54.2 39.83 117.3 100 700 1500
C5 19.994 14.1 12.43 17.19 20 250 500
P= 44.588 14.1 117.8 17.13 20 250 1000
C8 0.2313 0.02 0.158 0.158 1 5 10
Cr 6.7188 5.63 4.658 6.15 30 300 600
()V'U' *+&,&TU'U) UR%A(
Agentia Pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a efectuat in cursul anului 2007, conform
planului propriu de monitorizare, un numar de 48 determinari ale nivelului de zgomot in patru puncte
in municipiul Bistrita si anume:
o Bistrita : Ìntersectia Piata Petru RaresH B#. R$"5=#i-ii: str. Cri1i#+r: B#. 1 D$-$7=ri$L
o Bistrita - Ìntersectia Decebal H B#.D$-$=#: str. C5) V+8 / str. Urs5#5iL
o Bistrita - Ìntersectia Posta vecheH B#. I18$"$18$1t$i: str. Grii / str. A#.O8+=$s-5L
o Bistrita - Ìntersectia Han H C#$ M+#8+;$i / str. Ns585#5i: B#. 1 D$-$7=ri$L
Frecventa acestor determinari este lunara, valorile limita admise pe diferite categorii tehnice de strazi
sunt conform Stasului 10009/88.
Di1 1#i) 8t$#+r! "$1tr5 "$ri+8 %&&2:%&&C! s$ -+1sttH
: i1 15# %&&2! 5 ,+st $,$-t5tt$ 2& 8$ 8$t$r7i1ri! i1r$*istr185:s$ 6 8$"siriL
: "$1tr5 15# %&&'! 5 ,+st $,$-t5t$ 22 8$ 8$t$r7i1ri 8i1 -r$ % 8$"siriL
: i1 -5rs5# 15#5i %&&C s:5 $,$-t5t 2F 8$ 8$t$r7i1ri #$ 1i;$#5#5i 8$ )*+7+t!
1$i1r$*istr185:s$ 1i-i + 8$"sir$.
C$#$ 7i 7ri ;#+ri #$ 1i;$#5#5i 8$ )*+7+t "$1tr5 "$ri+8 %&&2:%&&C! 5 ,+st
i1r$*istrt$ i1 I1t$rs$-ţi str8#. P+(t V$-9$ BB#. I18$"$18$1ţ$i:Str. G.rii:Str. A#. O8+=$s-5:
Str.G9$. Mi1-i< si I1t$rs$-ţi str8#. H1 B B#. C#$ M+#8+;$i:Str. N.s.585#5i:B#. 1
D$-$7=ri$<.
- in cursul anului 2007 s-a facut 48 determinari ale nivelului de zgomot si s-a inregistrat o
singura depasire in intersectia stradala Decebal-Cuza Voda ÷Ursului.
De asemenea, Agentia de Protectia Mediului a mai efectuat o serie determinari la limita unor
zone functionale din Bistrita (determinari efectuate la comanda agentilor economici), observandu-se
ca exista unele depasiri fata de nivelul de zgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988, cap.2. Ìn
acest caz, deoarece unele din unitatile pentru care s-au efectuat determinarile se gasesc in zona
industriala, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Aceasta
zona fiind relativ departe de zona locuita a orasului se poate considera ca depasirile inregistrate nu
reprezinta o sursa de poluare sonora a populatiei.
AR)) (ATURA' !R&T-AT
În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi
sunt reprezentate prin:
~ 15 ~
Pr-5# M51i-i"# Bistriţ declarat în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat
prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejată, aflat în
administrarea Consiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori
grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente putem enumera ginkgo biloba,
arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata),
teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix
decidua), tuia (Thuia orientalis) etc.
Gr8i1 8$18r+#+*i-. Li-$5#5i NLi;i5 R$=r$15O declarată în baza deciziei nr.58/1976 a
Consiliului Judetean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 8393 mp. Este
administrată de Liceul Liviu Rebreanu şi face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip
dendrologic conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia,
Viburnum, etc.
De asemenea prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus
baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Ìndependenţei.
SURS . !&'UAR ,A-&R" .)( ,U()#)!)U' %)STR)/A
În municipiul Bistriţa există 5 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei ÌPPC ( Directiva
privind Controlul Poluarii Ìndustriale):
- SC ARÌO SA ÷ turnatorie armături industriale din oţel şi piese turnate;
- SC ROMBAT SA ÷activitate de producere acumulatori, baterii şi pile electrice;
- SC TERAPLAST GP SA- productie cahle pentru teracota si caramizi;
- SC KEMWATER CHÌMBÌS SA productie sulfat de aluminiu ;
- DÌREC|ÌA DE TERMOFÌCARE BÌSTRÌ|A, uzina termica.
Pentru factorul de mediu aer principalele surse de poluare sunt:
• i1st#ţii#$ 8$ r8$r$ "$1tr5 "r+85-$r$ $1$r*i$i t$r7i-$ H Direcţia de Termoficare
Bistriţa, a generat în anul 2006 din activitate următoarele cantităţi de poluanţi: 14789t CO2;
5,332t CO; 0,109t SO2, 38,667t NOx; 0,639t N2O.
• -ti;it.ţi i185stri#$:
- SC ARÌO SA - in cursul anului 2006 a generat următoarele cantităţi de poluanţi: 1480 t
CO2; 0,312 t SO2; 2,536t NOX; 11,936 t CO; 0,178 t N2O;
- SC ROMBAT SA ÷ din activitatea desfăşurată au rezultat: 2675 t CO2 ; 0,034 t SO2 ; 2,899
t NOx ; 0,969 t CO ; 0,297 t N2O.
- SC TERAPLAST GP SA - în anul 2006 a produs următorii poluanţi: 2371t CO2 ; 1,573t
SO2, ; 4,436t NOx ; 0,684 t CO ; 0,267t N2O.
- SC KEMWATER CHÌMBÌS SA ÷ în cursul anului 2006 a rezultat: 7,490 t SO2 ; 5,85t NH3.
P tr,i-5# r5ti$r : poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii
combustibililor şi infrastructurii rutiere
!oluarea apei
#aracterizarea globală a surselor de ape uzate
Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate de
R.A.J.A. "AQUABÌS ", staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi ( NH4.
+
- N
). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul
natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale .
vacuarea apelor uzate
În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul municipiului
Bistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi
menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de
altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului.
Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al
râului omonim, afluent de dreapta al Sieului, afluent de stânga al Someşului Mare.
Canalizarea apelor uzate şi staţia de epurare s-au dezvoltat în două etape:
- etapa Ì: între anii 1970-1973, la un debit de 220l/s
~ 16 ~
- etapa ÌÌ: între anii 1977-1983, la un debit de 500l/s
Canalizarea este exploatată de RAJA AQUABÌS BN care preia apele uzate spre epurare în staţia
veche cu capacitatea de 530 l/s şi prin staţia nouă, cu capacitatea de 500 l/s.
Staţia veche de epurare este prevăzută cu trei linii, din care primele două sunt în stare de
conservare :
- două mecano-biologice: - una cu capacitatea de 110 l/s;
- una cu capacitatea de 250 l/s.
- una mecano-chimică cu capacitatea de 170 l/s.
Staţia nouă de epurare este prevăzută cu linie tehnologică de epurare mecano-biologică, cu
capacitatea de 500 l/s.
În anul 2003 unitatea a evacuat următoarele debite medii de ape uzate:
• Staţia veche ÷ 8,32 l/s;
• Staţia nouă ÷ 421,95 l/s;
În anul 2003 râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare (cca. 9 km) s-a situat în clasa a V-a de
calitate (încadrare determinată de nutrienţi: NH4
+
-N=3,47 mg/l), datorită evacuării de ape uzate
insuficient epurate provenite de la această unitate, S.E. nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de
epurare. Lipsa acesteia determină în continuare în secţiunea Sărata situarea valorii indicatorului NH4
+
-
N peste valoarea corespunzătoare categoriei a ÌÌ-a de calitate (obiectiv de referinţă).
Staţia de epurare Bistriţa nefiind proiectată pentru reducerea nutrienţilor din apa uzată, apa rezultată
în urma procesului de epurare prezintă depăşiri la indicatorii amintiti anterior.
012 ,A(A+,(TU' .3UR)'&R
Salubrizare stradală
Suprafaţa străzilor oraşului Bistriţa este de 740 497 mp; zilnic se salubrizează o suprafaţă de 662.998
mp, care include un număr de 558 de străzi si parcarile aferente.
Salubrizarea stradală a municipiului Bistriţa este efectuată de firma privată S.C.Codrişor S.R.L.
Primăria municipiului Bistriţa monitorizează cantitativ şi calitativ desfăşurarea acestei activităţi ,
stabilind totodată şi programul de lucru.
Serviciile de salubrizare constau în:
) măturat manual străzi, transport deşeuri stradale, transport zăpadă cu tractorul pe timp de
zi, activităţi efectuate de S.C.Codrişor S.R.L ;
) întreţinere curăţenie ÷ activitate prestată de S.C.Codrişor S.R.L pe timp de iarnă, când nu
se poate efectua măturatul manual ;
) stropit mecanizat, curăţat rigole prin răzuire, degajat zăpada de pe trotuare÷ activităţi
efectuate de Primăria municipiului Bistriţa şi de S.C.Codrişor S.R.L pe bază de comandă.
În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi
menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă
următoarele dotări:
) SC CODRÌSOR SRL: 4 autogunoiere compactoare
) SC URBANA SA: 135 containere de 4000 l, 366 eurocontainere de 1100 l, 260 pubele de 240
l, 1500 pubele de 120 l, 6 autogunoiere compactoare, 2 autotransportoare cu container, 2
tractoare cu remorcă şi 1 basculantă.
În cursul anului 2005, Primăria municipiului Bistriţa va concesiona activitatea de salubrizare stradală,
precum şi cea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor menajere, în conformitate cu
Ordonanţa nr. 87 din 30 august 2001, privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată
de Legea nr. 139/2002.
#olectarea şi transportul deşeurilor
Colectarea deşeurilor menajere, comerciale şi asimilabile acestora se realizează prin intermediul a
două societăţi : S.C. Urbana S.A şi S.C.Codrişor S.R.L., după un grafic întocmit pe străzi, zone şi ore,
aprobat de Primăria municipiului Bistriţa.
Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora sunt colectate de către fiecare agent economic în pubele
proprii de 120 l sau 240 l, a căror ridicare este efectuată în urma încheierii unui contract de salubritate
cu una din firmele amintite mai sus.Ritmicitatea ridicării este stabilită prin contract direct cu
beneficiarul, în funcţie de cantitatea de deşeuri rezultate în urma activităţilor desfăşurate.
Colectarea deşeurilor menajere se realizează fără o selecţie prealabilă în pubele proprii în cazul
locuinţelor individuale şi în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuinţe. Containerele
sunt amplasate pe platforme gospodăreşti, special amenajate cu respectarea Ordinului Ministrului
Sănătăţii nr.536/ 1997.
În oraşul Bistriţa există la data de 01.06.2004 un număr de 137 puncte gospodăreşti, din care 84 sunt
deservite de S.C.Codrişor S.R.L, 36 de către S.C.Urbana S.A, 11 sunt puncte gospodăreşti comune,
~ 17 ~
iar 5 sunt ghene aparţinând blocurilor dotate cu tubulatură interioară. Aceste puncte gospodăreşti sunt
dotate cu 224 containere de 1,1 mc şi 4 containere de 5 mc.
În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi
menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă
următoarele tipuri de utilaje:
S.C.Codrişor S.R.L : 7 autogunoiere, 4 tractoare, o autobasculantă, 2 automăturători, un
bulldozer mare şi unul mic, pentru rampa de deşeuri, o autocisternă, un buldoexcavator.
S.C.Urbana S.A. : 2 autocontainere, o cisternă, 2 tractoare, 3 autocompactoare,
autocarosată.
.epozitarea deşeurilor
În municipiul Bistriţa, activitatea de depozitare s-a realizat în 2006 in 2 depozite de deşeuri: SC
URBANA SA şi SC CODRÌSOR SRL. Conform prevederilor HG349/2005, depozitul Urbana şi-a
încetat activitatea la finele anului 2006.
C1titti#$ 8$ 8$s$5ri 8$"+)itt$ i1 r7" i1 "$ri+8 %&&2:%&&3H t+1$
A*$1t $-+1+7i- %&&2 %&&' %&&C %&&3
SC Ur=1 SA 28294 33566 70989 56500
SC C+8ris+r SRL 41779 32150 8675 7257
TOTAL 70073 65716 79664 63757
C+7"+)iti 7$8i$ 8$s$5ri#+r 7$1K$r$ BG<
C+7"+)iti
8$s$5ri#+r
Hirti$!
-rt+1
G
Sti-#
G
M$t#$
G
P#sti-$
G
Bi+8$*r
8=i#$
G
I1$rt$
G
A#t$#$
G
T+t#
% 5 3 4 8 55 20 5 100 %
~ 18 ~
.eşeurile industriale
Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apropierea zonei
industriale şi aparţinând S.C.ARÌO S.A. Bistriţa.
Halda de zgură are urmatoarele caracteristici : capacitate proiectată 400.000 mc, capacitate ocupată
(31.12.2003) 200.000 mc, suprafaţă 4 ha, suprafaţă ocupată (31.12.2003) 2,4 ha. În acest depozit
ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat şi zgură, miezuri şi forme de turnare.
Reciclarea deşeurilor
Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, aprobată prin
Legea nr. 465/2001, reglementează activităţile de gestionare a grupelor de deşeuri industriale
reciclabile.
Fără să existe un sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, o parte din aceste materiale
(hârtie, carton, fier, acumulatori auto) se recuperează direct de la producătorii de deşeuri sau indirect
prin intermediul întreprinzătorilor particulari, prin unităţi specializate. Aceste unităţi au mai multe
puncte de precolectare, unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra
cost.
Există şi un program de recuperare a hârtiei, care se desfăşoară prin intermediul şcolilor. Astfel,
fiecare şcoală din municipiul Bistriţa a fost dotată cu câte un container de 1,1 mc pentru colectarea
hârtiei, care apoi este valorificată prin intermediul unităţilor specializate.
Faţă de 15# %&&& când doar SC REMAT SA colecta de la persoane fizice şi juridice deşeuri
industriale reciclabile (deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii şi cartoane, deşeuri de mase
plastice), >1-$"Q18 8i1 15# %&&1 a primit avizul Primăriei municipiului Bistriţa pentru colectarea
deşeurilor industriale ( conform OU nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile )
un alt agent economic, SC REDÌVÌVUS SRL pentru: deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii
cartoane, deşeuri metalice neferoase, deşeuri textile, deşeuri de mase plastice, deşeuri de sticlă.
S.C.ROMBAT S.A. a fost autorizată în anul 2002 pentru colectarea acumulatorilor uzaţi cu plumb care
se predau spre recuperare la NEFERAL Bucureşti.
Altă societate autorizată, în 2003, este SC FÌTART PLAST SRL Bistriţa care colectează în vederea
recuperării deşeuri din materiale plastice. Tot în 2003 a fost autorizată SC ALUMÌL ROM ÌNDUSTRY
SRL Bucureşti, cu punct de lucru la Bistriţa, pentru desfăşurarea activităţii de colectare, depozitare,
transport deşeuri de aluminiu.
D$($5ri -+#$-tt$ "$1tr5 ;#+ri,i-r$H t+1$
2005 2006
Agent Economic Plastic Hârtie/carton PET Plastic Hârtie/carton PET
SC REMAT SA 997 947
SC Redivivus
Prodcom SRL
1128 680
SC Ecoprimus SRL 282
~ 19 ~
SC Frattelo Pet Grup
SRL
135 149 165
A*$1t 5# E-+1+7i - Dt $ D$ C+1t -t D$s$5r i G$st i +1t $
SC REMAT SA Bi st r i t a, st r . Dr umul Cet at i i
nr . 1A,
Bi st r i t a, car t i er Uni r ea
nr . 284/ A
Becl ean, st r . Par cul ui - pi at a
agr oal i ment ar a,
t el 0263/ 232446
r est ur i met al i ce f er oase
si nef er oase,
vehi cul e scoase di n uz,
acumul at or i aut o,
deseur i de pl ast i c,
deseur i de har t i e si
ambal aj e di n
har t i e/ car t on, D. E. E. E
SC REDÌ VÌ VUS SRL Bi st r i t a, st r . Ì oan Cai an nr . 4,
t el 0263/ 234940
r est ur i met al i ce f er oase
si nef er oase,
vehi cul e scoase di n uz,
acumul at or i aut o,
deseur i de pl ast i c,
deseur i de har t i e si
ambal aj e di n
har t i e/ car t on, D. E. E. E
SC ROMBAT SA Bi st r i t a, st r . Dr umul Cet at i i
nr . 1, t el . 0263/ 238007
acumul at or i aut o
SC FÌ TART PLAST SRL Bi st r i t a, st r . St . O. Ì osi f nr . 8,
ap. 32,
Bi st r i t a, st r . Zavoai e f . n.
t el / f ax 0263/ 238426
Pl ast i c ( PVC, PP, PE,
PS)
SC POLÌ MED COM SRL Bi st r i t a, st r . Dr umul Cet at i i
nr . 3- 5, t el 0263/ 234844, f ax
0263/ 234663
Pl ast i c ( PP, PE)
SC ECOPRÌ MUS SRL Bi st r i t a, st r . Emi l Gar l eanu
nr . 2, t el 0263/ 219943, f ax
0263/ 231623
Pl ast i c ( PET, PS)
SC FRATTELO
PETGRUP SRL
Bi st r i t a, st r . Tanase Tudor an
nr . 27, t el 0745/ 699692, f ax
0363/ 103484
Pl ast i c ( PET, PE, PVC)
SC FULGER- COM SRL Bi st r i t a, st r . Geor ge Enescu
nr . 4A, t el / f ax 0263/ 233605
deseur i de har t i e si
ambal aj e di n
har t i e/ car t on
D$s$5ri -+#$-tt$ "$1tr5 ;#+ri,i-r$H t+1$
AGENTUL
ECONOMI C
D$s$5ri -+#$-tt$ %&&3
Hirtie/carton Plastic PET Acumulatori
uzati
D.E.E.E
~ 20 ~
SC REMAT
SA
715 3.2
SC
REDÌ VÌ VUS
SRL
397.46 12.75
SC ROMBAT
SA
16000.83
SC FÌ TART
PLAST SRL
156.74
SC
ECOPRÌ MUS
SRL
390.87
SC
FRATTELO
PETGRUP
SRL
161.34 235.24
SC FULGER-
COM SRL
822.12
I.C E85-ţi $-+#+*i-.
De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că, în prezent, mai mult de 5.3 miliarde
de oameni folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale pământului. În
fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de energie, erodând solul de la
suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor
naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. Deoarece cerinţele care decurg din
suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi
dorinţele. Si devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului:
dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea cu pesticide, creşterea problemelor de
sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul
că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care
sprijină viaţa pe pământ.
Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin
asigurarea oamenilor cu ,uneltele¨ de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de
mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi
angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma
răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.
Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi
consumatorii de mâine ai resurselor. Si în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai
comunităţii. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit, de la
creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele
educaţiei mediului. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a ,face¨
educaţie de mediu.
În municipiul Bistriţa procupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse
de autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale. Astfel sunt marcate prin diverse acţiuni
evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi : Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua
Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială "O zi fără autotursm¨.
În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2003 un Centru de Ìnformare şi
Educaţie Ecologică în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului
primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de mediu,
legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului.
~ 21 ~
De asemenea, de la 1 septembrie 2008, in municipiul Bistrita se deruleaza proiectul « ECO-
TRÌERE », proiect al carui obiectiv il constituie constientizarea fiecarui cetatean de a actiona in
directia colectarii selective a deseurilor, ca masura de reducere a gradului de poluare a mediului, in
contextul responsabilitatilor ce revin administratiei publice locale cu privire la gestionarea deseurilor
municipale.
Prin acest proiect, se doreste educarea tinerei generatii in spiritul respectarii si ocrotirii naturii
prin includerea in programele de educatie ecologica de la Centru de Ìnformare şi Educaţie Ecologică
a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectiva a deseurilor, stimularea copiilor in exprimarea
crestivitatii prin participarea la diferite actiuni, concursuri cu tematica referitoare la colectarea selectiva
a deseurilor, expunerea necesitatii cunoasterii principalelor surse de poluare a mediului inconjurator,
precum si a metodelor de diminuare sau stopare a poluarii, realizarea de campanii privind colecatrea
deseurilor de echipamente electronice si electrice si nu in ultimul rand, prezentarea factorilor de
mediu si cunoasterea rolului pe care fiecare factor de mediu il are asupra mediului inconjurator si
tratarea in mod egal a fiecarui factor de mediu.
ANALIZA SROT / CAPITAL NATURAL
J-t+ri "+)iti;i J-t+ri 1$*ti;i
J-t+ri
i1t$r1i
P51-t$ tri H
Tendinţă pozitivă de scădere a
gradului de poluare a aerului.
Folosirea gazelor naturale în
detrimentul combustibililor tradiţionali
care sunt mai poluanţi.
Sistem de certificare a calităţii ÌSO
14001 SC Rombat SA, producător de
baterii auto.
Râul Bistriţa se încadrează în
categoria Ì a de calitate conf. STAS
4706/1988 sau categ. A2 conf. HG
100/2002 , în secţiunea de
potabilizare.
Capacitatea surselor de apă
depăşeşte necesarul actual al
municipiului, Râul Bistriţa şi
asigurând acest necesar fiind utilizat
şi ca sursă de apă potabilă
Suprafaţa mare de vegetaţie
forestieră situată în jurul municipiului
Bistriţa.
P51-t$ s#=$H
Funcţionarea unor companii
poluatoare cu sisteme de reţinere
ineficiente.
Degradarea calităţii aerului, datorită
stării infrastructurii edilitare, stării
tehnice a autovehiculelor, calităţii
combustibilului şi salubrizării
ineficiente.
Râul Bistriţa, aval de evacuarea
staţiei de epurare se încadrează pe o
porţiune de aproximativ 9 km în
categoria a V-a de calitate datorită
depăşirilor la nutrienţi.
Lipsa reţelelor de preluare a apelor
uzate în unele zone ale oraşului unde
există retele de alimentare cu apă.
Ìnsuficiente dotări edilitare publice :
surse stradale de apă potabilă,
grupuri sanitare.
Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi
in raport cu nr. de locuitori.
~ 22 ~
Existenţa pe teritoriul municipiului
Bistriţa a două arii naturale protejate
şi a unor arbori, monumente ale
naturii, care îndeplinesc multiple
funcţii: estetice, recreative, sanogene,
etc.
Existenţa unei colecţiii dendrologice
cu specii valoroase care reprezintă un
excelent material didactic pentru elevi.
Existenţa în cadrul primăriei a unui
serviciu public specializat cu personal
calificat şi dotare corespunzătoare
care administrează spaţiile verzi.
Producerea în baza proprie, în
proporţie de 100%, a materialului
floricol şi în proporţie de 80% a
arbuştilor necesari amenajării şi
întreţinerii spaţiilor verzi ale
municipiului.
Varietatea de specii dendrofloricole.
Funcţionarea Centrului de informare şi
educaţie ecologică.
Existenţa unui amplasament adecvat
pentru amenajarea depozitului
ecologic în municipiul Bistriţa.
Suprafaţa limitată şi lipsa
amenajărilor utilitare şi estetice a
Parcului municipal.
Administrarea deficitară a spaţiilor
verzi aferente blocurilor de locuinţe.
Salubrizarea ineficientă a arterelor de
circulaţie datorită dotărilor tehnice
necorespunzătoare şi a parcării
autovehiculelor.
Aspectul punctelor gospodăreşti.
Funcţionarea în condiţii
necorespunzătoare a Rampei de
deşeuri Zăvoaie de jos.
Lipsa unui depozit ecologic pentru
deşeuri nepericuloase în municipiul
Bistriţa.
Ìnexistenţa unui sistem de colectare
selectivă a deşeurilor reciclabile.
Lipsa unui sistem corespunzător de
eliminare a deşeurilor spitaliceşti.
Monitorizarea insuficientă a
nămolurilor rezultate din sistemele de
epurare şi preepurare.
Educaţie ecologică insuficientă în
cadrul sistemului de învăţământ.
ONG-uri cu slabă activitate in
domeniul protectiei mediului.
Slabă atitudine civică a cetăţenilor în
protejarea factorilor de mediu.
Personal insuficient în instituţiile publice
cu atribuţii în domeniul protecţiei
mediului.
J-t+ri
$@t$r1i
O"+rt51it.tiH
Cadru legislativ complet în domeniul
protecţiei mediului.
Ìmplementarea proiectului
"Reabilitarea şi extinderea
sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare în zona Bistriţa" în cadrul
programului ÌSPA.
Ariile protejate beneficiază de
protecţie legislativă şi au
administratori.
A7$1i1ţ.riH
Creşterea numărului de agenţi
economici care desfaşoară activităţi
cu impact negativ asupra mediului.
Agenţi economici care funcţionează
fără respectarea legislaţiei de mediu.
Zona industrială cu potential ridicat
de poluare accidentală.
Diminuarea spaţiilor verzi în
~ 23 ~
Parteneriate şi colaborări între
autorităţile şi instituţile publice
locale, agenţi economici şi ONG-uri.
Absorbţia fondurilor nerambursabile
ale UE pentru proiectele prioritare.
Ìmaginea de oraş fără poluare
istorică.
favoarea amplasării de obiective
economice şi edilitare.
Creşterea nr. de autovehicule.
Potenţial risc de poluare a apei râului
Bistriţa, amonte de Staţia de tratare
din cauza activităţilor economice
neconforme.
Descărcarea în reţeaua de
canalizare a unor ape care nu se
încadrează în prevederile NTPA.
Populaţia agresivă faţă de factorii de
mediu (apă, aer, sol, vegetaţie).
Funcţionarea în continuare a actualei
rampe de deşeuri.
Axa 1 Satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană nutritivă,
necontaminată
Axa 2 Management-ul durabil şi adaptativ al elementelor componente ale Capitalului
Natural
Axa 3 Aplicarea strategiilor de prevenire, şi a tehnologiilor moderne, pentru minimalizarea
poluării
C"it#5# Nt5r#
OBIECTIVE SPECIJICE
1. Conservarea resurselor (bunurilor şi serviciilor) oferite de componentele capitalului natural:
aer, apă, sol, vegetaţie, faună.
2. Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă sol, zgomot) în conformitate cu normele şi
legislaţia UE.
3. Reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare
a deşeurilor.
4. Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor verzi urbane existente şi amenajarea de
noi spaţii verzi şi de agrement. Creşterea suprafeţei totale a spaţiilor verzi în intravilanul
municipiului Bistriţa.
5. Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul municipiului Bistriţa.
6. Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, în special
al copiilor şi tinerilor în protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin programe şi
acţiuni de educaţie ecologică.
II. EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO:ECONOMIC EXISTENT
II.1 E;#5r$ -"it#5#5i 1tr+"i-
II.1. SISTEMUL ECONOMIC
~ 24 ~
))1010 !rezentare generală
Producţia industrială pe anul 2003, realizată de principalii agenţi economici de profil din
municipiul Bistriţa a crescut cu 4,7 % faţă de anul 2002. De asemenea, productivitatea muncii în industria
din municipiu a crescut în anul 2003 cu 18,9 % faţă de 2002. Creşterea s-a realizat în condiţiile sporirii
producţiei dar şi a reducerii numărului mediu de salariaţi cu 11,9% faţă de anul anterior.
Cu toate acestea, în anul 2003 s-au pus bazele creşterii numărului de salariaţi prin crearea a
peste 3.500 de locuri de munca prin acordarea de sprijin de către Consiliul local şi Primărie investitorilor de
la firmele Leoni Wiring System şi Roseyarns SRL. Numai în 2003 aceste firme au angajat peste 1.000 de
salariaţi. Ìn prezent numarul de salariati care lucreaza in cadrul firmei Leoni Wiring System este apropiat de
2500.
• N57.r5# 8$ s+-i$t.ţi -+7$r-i#$ i17tri-5#t$ i1 "$ri+8 %&&':%&&F # O,i-i5# R$*istr5#5i
C+7$rt5#5i Bistrit Ns58
SITUATIE STATISTICA 61.1%.%&&' B751i-i"i5# Bistrit<
Sit5ti *$1ti#+r $-+1+7i-i 85" ,+r7 K5ri8i-H
Nr.
crt.
Structura Nr.agenti economici
inmatriculati la
31.12.2005 S
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul 2005
TOTAL, din care: CD61 F'C
1. P$rs+1$ ,i)i-$ si s+-itii ,7i#i#$
Din care:
Persoane fizice
Asociatii familiale
1121
661
480
%'F
182
76
2. P$rs+1$ K5ri8i-$ Bi1-#5si;
s5-5rs#$<
Din care:
Regii autonome
Societati pe actiuni
Societati cu raspundere limitata
Societati in nume colectiv
Societati in comandita simpla
Cooperativa de consum
Organizatie cooperatista de credit
Societati cooperative
Cooperativa agricola
'3D&
3
199
5500
59
11
1
6
10
1
'DF
-
10
577
-
-
-
-
10
1
Str5-t5r 157r5#5i 8$ *$1ti $-+1+7i-i 85" ti"5# 8$ -"it#H
Nr.
crt.
Tipul de capital Nr.agenti economici
inmatriculati la
31.12.2005
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul 2005
TOTAL, din care: 'CDD 'D1
1 Cu capital autohton
din care:
- privat 100%
- mixt
- de stat
5226
5215
4
7
543
543
-
-
2 Cu capital privat strain 205 24
3 Cu capital privat autohton + strain 268 24
SITUATIE STATISTICA 61.1%.%&&C B751i-i"i5# Bistrit<
Sit5ti *$1ti#+r $-+1+7i-i 85" ,+r7 K5ri8i-H
Nr.
crt.
Structura Total agenti economici
inmatriculati la
31.12.2006 S
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul
2006
TOTAL, din care: C3'2 313
1. P$rs+1$ ,i)i-$ si s+-itii ,7i#i#$ 1%%6 1F6
~ 25 ~
Din care:
Persoane fizice
Asociatii familiale
763
460
156
27
2. P$rs+1$ K5ri8i-$ Bi1-#5si; s5-5rs#$<
Din care:
Regii autonome
Societati pe actiuni
Societati cu raspundere limitata
Societati in nume colectiv
Societati in comandita simpla
Cooperativa de consum
Organizatie cooperatista de credit
Societati cooperative
Cooperativa agricola
''61
2
184
5299
27
3
-
5
10
1
'62
:
10
524
-
-
-
-
-
-
Str5-t5r 157r5#5i 8$ *$1ti $-+1+7i-i 85" ti"5# 8$ -"it#H
Nr.
crt.
Tipul de capital Nr.agenti economici
inmatriculati la
31.12.2006
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul
2006
TOTAL, din care: '22C '%3
1 Cu capital autohton
din care:
- privat 100%
- mixt
- de stat
2DDD
4990
4
5
23D
478
1
-
2 Cu capital privat strain %1F 61
3 Cu capital privat autohton + strain %%D 13
S - nu au fost luati in calcul agentii economici radiati la data de 31.12.2006.
SITUATIE STATISTICA 61.1%.%&&3 B751i-i"i5# Bistrit<
Sit5ti *$1ti#+r $-+1+7i-i 85" ,+r7 K5ri8i-H
Nr.
crt.
Structura Total agenti economici
inmatriculati la
31.12.2007 S
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul
2007
TOTAL, din care: 3%CD F22
1. P$rs+1$ ,i)i-$ si s+-itii ,7i#i#$
Din care:
Persoane fizice
Asociatii familiale
161D
877
442
1D2
174
20
2. P$rs+1$ K5ri8i-$ Bi1-#5si; s5-5rs#$<
Din care:
Regii autonome
Societati pe actiuni
Societati cu raspundere limitata
Societati in nume colectiv
Societati in comandita simpla
Cooperativa de consum
Organizatie cooperatista de credit
Societati cooperative
Cooperativa agricola
'D'&
2
184
5723
23
3
-
4
10
1
C'&
-
6
644
-
-
-
-
-
-
Str5-t5r 157r5#5i 8$ *$1ti $-+1+7i-i 85" ti"5# 8$ -"it#H
Nr.
crt.
Tipul de capital Total agenti economici
inmatriculati la
31.12.2007
Nr. agenti economici
inmatriculati in anul
2007
TOTAL, din care: 'FC6 C2C
1 Cu capital autohton ÷ din care:
din care:
- privat 100%
'6F%
5373
'F%
582
~ 26 ~
- mixt
- de stat
4
5
0
0
2 Cu capital privat strain %6F 2&
3 Cu capital privat autohton + strain %26 %2
S - nu au fost luati in calcul agentii economici radiati la data de 31.12.2007.
SITUATIE STATISTICA 61.&F.%&&F B751i-i"i5# Bistrit<
Sit5ti *$1ti#+r $-+1+7i-i 85" ,+r7 K5ri8i-H
TOTAL, din care: 1'%F3
1. P$rs+1$ ,i)i-$ si s+-itii ,7i#i#$
Din care:
Persoane fizice
Asociatii familiale
Persoane fizice autorizate
Ìntreprinderi individuale
Ìntreprinderi familiale
236D
2456
2087
115
48
33
2. P$rs+1$ K5ri8i-$ Bi1-#5si;
s5-5rs#$<
Din care:
R$*ii 5t+1+7$
C++"$rti;$
S+-i$tti -+7$r-i#$ 8i1 -r$H
Societati pe actiuni
Societati cu raspundere limitata
Societati in comandita simpla
Societati in nume colectiv
Societati in comandita simpla pe actiuni
C++"$rti;$ *ri-+#$
S+-i$tti -++"$rti;$
1&'2F
2
8
1&'6F
235
10090
4
32
0
1
2C
Str5-t5r 157r5#5i 8$ *$1ti $-+1+7i-i 85" ti"5# 8$ -"it#H
Nr.
crt.
Tipul de capital Nr. agenti economici
inmatriculati la
30.06.2008
TOTAL, din care: 1&6C'
1 Cu capital autohton ÷ din care:
din care:
- integral de stat
9572
8
2 Cu capital privat strain 2&3
3 Cu capital privat autohton + strain 63F
S - nu au fost luati in calcul agentii economici radiati la data de 31.08.2008.
Analizand numarul de firme dupa natura capitalului social constatam un fapt incurajator si anume ca cei mai
multi investitori sunt autohtoni. Acesta este un element relevant pentru strategia de dezvoltare locala si
autoritatile trbuie sa incurajeze permanent acest fenomen deoarece acesti investitori asigura sustenabilitatea
afacerilor la nivel local. Ei sunt cei mai interesti in consolidarea pozitiei pe piata, si pe crearea unui nume la nivel
local. Tot ele participa in mod responsabil la rezolvarea problemelor sociale ale comunitatii.
!rincipalele domenii de activitate
În economia oraşului s-au dezvoltat în special industria, comerţul, serviciile şi turismul.
Ca ramuri industriale menţionăm electrotehnica, construcţiile de maşini, prelucrarea maselor plastice,
prelucrarea lemnului, sticlărie şi menaj, textile, industria alimentară.
Trendul ascendent al acestor investitii poate fi justificat prin investiţiile autohtone:
) SC TERAPLAST GP ÷ Noua fabrică de tâmplărie cu geam termopan ORÌZONT
~ 27 ~
) SC ELECTROPLAST ÷ Secţie de cablaje
) SC FLORSYSTEM SRL- Aparatură sportivă şi de întreţinere
) SC RAAL SRL ÷ o nouă secţie de producţie
) SC ROMBAT SA ÷ Baterii auto
) SC POLÌTUB SRL- Hala de producţie
) SC BRÌOFRESH SRL- instalaţii de vopsire cu pulberi în câmp electrostatic
Ìnvestitori străini :
) SC LEONÌ WYRÌNG SYSTEM ÷ investiţie germană ÷ Fabrica de cablaj auto
) SC ROSEYARNS SRL- investiţie italiană ÷ Filatura
) SC TESÌTURA SARATA ÷ fabrica de ţesături
) SC ÌTALTEXTÌL Sarata SRL- Filatura de mătase
) SC STORÌA SRL ÷ |esături din mătase şi bumbac.
A*$1ţi $-+1+7i-i r$"r$)$1tti;i H
Municipiul Bistriţa are o serie de agenţi economici reprezentativi care se situează pe primele
locuri în Topul Firmelor organizat de Camera de Comerţ, Ìndustrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud. Primele 15
companii REPREZENTATÌVE în ordinea ciferi de afaceri sunt:
Clasificare
municipiu
Clasificare
judet
Denumire societate Cifra de afaceri
Mii lei
Profit brut
Mii lei
Nr salariati
1. 1 SC TERAPLAST GP SA 727.801.594 89.041.176 384
2. 2 SC ROMBAT SA 690.747.758 125.103.212 501
3. 3 SC COMELF SA 598.442.226 23.858.482 1.276
4. 4 SC ÌPROEB SA 574.720.054 20.269.713 827
5. 6 SC RAAL SA 387.356.957 30.571.204 709
6. 7 SC MÌRO SA * 273.492.736 13.099.574 236
7. 8 SC REDÌVÌVUS PRODCOM SRL 253.519.321 8.133.396 102
8. 9 SC ARÌO SA 224.218.904 206.960 706
9. 11 SC ELECTROPLAST SA 222.193.179 11.522.531 99
10. 13 SC MEBÌS SA* 204.010.595 906.083 492
11. 14 SC ROMFULDA PROD SRL 198.313.693 2.994.970 47
12. 16 SC PLASTSÌSTEM SA 192.017.750 9.796.842 96
13. 17 SC OZANA SRL 191.966.845 1.832.038 58
14. 18 SC GOMAR LUX SA 185.575.937 678.786 52
15. 21 SC HOBBY STAR 94 ÌMPEX SRL 160.451.831 359.555 45
* ÎNREGÌSTREAZÄ DATORÌÌ LA BUGETUL DE STAT
Analizând această ierarhie se poate observa că atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi
din punct de vedere al profitului centrul de greutate al activităţilor economice se regăseşte în municipiul Bistriţa .
II.1.% A-ti;itt$ i185stri#.
În ultimii ani se constată o preocupare deosebită a investitorilor locali pentru dezvoltarea activităţilor
proprii şi pentru creşterea calităţii. Astfel în ultimii ani 11 societăţi comerciale au obţinut certificate privind
asigurarea calităţii ÌSO 9000. Trebuie mentionată aici SC ROMBAT SA care pe lângă certificarea ÌSO 9000 a
obţinut şi certificare ÌSO 14000 ( protecţia mediului ) fiind în prezent în perioada de pregătire pentru certificarea
din punct de vedere al protecţiei muncii şi social.
Un pas important în creşterea competitivităţii produselor îl face în prezent SC TERAPLAST SA care
se află în plin proces de introducere a unui sistem de management performant. Prin introducerea sistemului
informatic integrat SAP, compania urmăreşte integrarea proceselor economice cu cele de producţie şi
control ( intrări- ieşiri de elemente patrimoniale), astfel încât informaţia să circule în timp real, reprezentând
un instrument puternic pentru managementul companiei în luarea unor decizii rapide şi corecte. Se pot
urmări astfel, în timp real costurile şi veniturile pe întreg ciclul de producţie, cu avantaje deosebite în :
strategia de producţie, creşterea productivităţii, reducerea costurilor, atragerea clienţilor, furnizarea unor
produse de calitate şi, nu în cele din urmă, urmărirea locurilor de muncă şi motivarea personalului pe baze
reale.
II.1.6 C+7$rţ (i s$r;i-ii
Activităţile de comerţ se desfăşoară de către unităţi private care s-au dezvoltat după anii 90 cu
prepoderenţă în vechile spaţii comerciale existente, dar şi în noi spaţii amenajate şi modernizate de mărime
~ 28 ~
mică şi medie. Comerţul en detail şi en gros este privatizat integral şi se desfăşoară în condiţiile impuse de
reglementările legale.
În ultimii ani a fost observată o tendinţă de transformare a unor apartamente aflate la parterul blocurilor în
spaţii comerciale permiţând astfel creştere suprafeţelor cu destinaţia comerţ fără investiţii prea mari aceasta în
detrimentul unor spaţii comerciale mai mari, dar care sunt utilizate ineficient (magazinul Măgura) sau care nu
îndeplinesc criteriile necesare unui comerţ civilizat.
Cea mai mare problemă o reprezintă activitatea comercială în localităţile componente fiind slab dezvoltată şi
contribuind la scăderea calităţii vieţii în aceste locaţii.
O tendinţă care începe să se profileze în municipiu este legată de apariţia unor puncte de lucru ale unor reţele
mari de magazine cum sunt :
- Flanco ÷ produse electrice, electrocasnice şi tehnică de calcul
- Flamingo ÷ tehnică de calcul
- Altex ÷ produse electrocasnice
- Carefour Express ÷ produse alimentare
- Profi- produse alimentare
- Casa Ambient ÷ produse de construcţii
Totuşi nu putem aprecia ca pe ansamblu în municipiul Bistriţa comerţul este foarte bine reprezentat. În
general produsele care se vând pe piaţă sunt aceleaşi în marea majoritate a punctelor de lucru iar oferta este
relativ săracă.
Nu există la nivelul municipiului un magazin de tipul Cash&Carry astfel încat cei care doresc un anumit tip
de produse sunt obligaţi să se deplaseze la Târgu Mureş sau Cluj.
Oferta de produse vegetale proaspete în municipiul Bistriţa funcţionează trei pieţe agro-alimentare care,
deşi au fost modernizate, nu corespund standardelor unui comerţ civilizat. De multe ori producătorii sunt obligaţi
să-şi prezinte marfa pe trotuar iar condiţiile de igienă lasă de dorit. Comerţul en-gros cu legume şi fructe
proaspete este organizat într-un mod deficitar neexistand un loc special amenajat în acest sens.
Serviciile oferite pe piaţa municipiului Bistriţa sunt diversificate, fără a acoperi însa toată gama necesară.
Astfel oferta de servicii se axează pe domeniile:
) întreţinerea şi reparaţiile de autovehicule,
) reprezentanţe auto,
) întreţinerea şi repararea aparatelor electrocasnice,
) reparaţii şi întreţinere birotică.
) Săli de fitness
) Ateliere de coafură şi cosmetică
) Confecţii textile
) Reparaţii încălţăminte
) S.a.m.d
Din ce în ce mai puţine servicii sunt oferite în domeniul micilor reparaţii, ceasornicărie, etc., servicii care sunt
solicitate pe piaţă şi care ar putea asigura un loc de muncă pentru persoanele cu handicap sau cu probleme.
II.1.2 A*ri-5#t5r
JONDUL JUNCIAR
Suprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa este de 7.775,87 ha. Structura pe categorii de folosinţă
este următoarea ( datele corespund fisei localitatii pe anul 2007 realizata de Directia Judeteana de Statistica
Bistrita-Nasaud) :
- suprafaţa arabilă ÷ 3080 ha
- păşuni - 1.733,16 ha
- fâneţe - 1.964 ha
- vii si pepiniere viticole - 5 ha
- livezi si pepiniere pomicole - 1508 ha
Ponderea culturilor la livezi, este de 52%, din care suprafaţa ocupată cu specia măr fiind în
proporţie de 75% din suprafaţa agricolă; la cultura plante de nutret proporţia este de 35%, la porumb 34% si
cartofi 11% din suprafata de arabil.
În sectorul zootehnic la specia bovine efectivele sunt de 1.210 capete, iar la ovine de 6480 capete. Rasele
la categoria bovine sunt : Bălţată Românească, Brună de Maramureş şi H.F., iar la ovine rasele
preponderente sunt : |urcană şi |igaie.
PROPRIETATEA JUNCIARĂ MI ORGANIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
Pe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi comerciale cu capital privat cu profil
agricol, din care două pomicole, una legumicolă şi una cu culturi de câmp. În sectorul zootehnic îşi
desfăşoară activitatea 37 exploataţii agricole din care : trei de ovine, două de bovine şi 32 apicole. Au fost
constituite 4 asociaţii ale crescătorilor de taurine.
~ 29 ~
Municipiul Bistriţa beneficiază de aportul unei unităţi de cercetare cu profil pomicol, precum şi a unor
regii autonome pe regim silvic, îmbunătăţiri funciare, mecanizare etc.
SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL AGRICULTURII
În municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilor implicate în procesul derulării activităţilor agricole.
Dintre acestea amintim :
- Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală care are în subordine
- Unitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnic
- Unitatea de protecţie a plantelor
- Ìnspectoratul teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialul Săditor Cluj, filiala Bistriţa
- Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie
- Direcţia Sanitar Veterinară care are în subordine circumscripţiile sanitare - control alimentar din pieţele
municipiului Bistriţa şi de la Unităţiile de industrie alimentară, un laborator sanitar-veterinar şi Poliţia
sanitară.
- Ìnspectoratul Scolar Judeţean, cu liceul agricol având ca profil : producţia pomicolă şi zootehnic
- Camera de Comerţ Ìndustrie şi Agricultură
- Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă aparţinând Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă
PRODUCŢIA AGRICOLĂ
Deşi municipiul Bistriţa dispune de 3080 ha teren arabil, structura culturilor de câmp nu este
corespunzătoare unei rotaţii normale a culturilor agricole.
|inând cont de necesitatea valorificării corespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitor se
impune corijarea structurii osolamentelor şi a unei agriculturi superintensive specifice zonelor periurbane.
Se pot menţiona câteva direcţii :
- echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;
- creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor în câmp şi în spaţii protejate ;
- creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebi a leguminoaselor perene.
Ponderea pomiculturii în suprafaţa agricolă a municipiului este de cca 20%. Prin favorabilitatea
pomicolă ridicată a zonei, se poate estima creşterea uşoară a suprafeţelor cu plantaţii vii, dar mai ales
refacerea şi modernizarea vechilor plantaţii. Se estimează producţii ce pot oferi posibilităţi de livrare de
fructe în afara zonei.
Pe viitor se va accentua rolul de echilibrare a mediului prin plantaţiile de pomi folosind tehnologii
ecologice, fără efecte reziduale.
Zootehnia municipiului este dezvoltată, având efectivele de 1.210 capete bovine cu rase din Bălţata
Românească, Brună de Maramureş şi H.F., iar la specia ovine un efectiv de 6.480 capete cu rasele
|urcană şi |igaie.Efectivele fiind repartizate în principal la gospodăriile populaţiei, randamentele obţinute
sunt sub posibilităţile existente.
PRELUAREA MI PRELUCRAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE
În Bistriţa există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei agricole :
- 22 unităţi de panificaţie cu o capacitate totală de prelucrare de cca 38 to/24 h
- 4 unităţi de prelucrare a laptelui cu o capacitate de prelucrare de 38 000 l/24 h
- 10 unităţi de abatorizare şi fabricarea preparatelor din carne cu o capacitate de lucru de cca
5600 to/an la abatorizare şi 950 to/an la preparate din carne.
- două unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelor cu o capacitate de prelucrare de conserve
legume, fructe de 840 to/an.
La acestea se adaugă unităţi de stocare, păstrare sau prelucrare a producţiei agricole.
PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII AGRICULTURII MUNICIPIULUI BISTRIŢA
Deşi redusă ca pondere, agricultura municipiului Bistriţa se va dezvolta având ca obiect următoarele
coordonate:
-integrarea în zona de produţie agricolă periurbană de tip intensiv cu un profil specific consumului
uman imediat;
- ridicarea performanţei productive şi economice a producţiei agricole;
- dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare;
-creşterea rolului instituţional de coordonare zonală a agriculturii judeţului .
~ 30 ~
Dezvoltarea economiei mediului vizează conturarea unui concept de dezvoltare durabilă, în care agricultura în
zonele urbane să cedeze treptat în favoarea unor activităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului din care amintim:
- combaterea eroziunii solului;
- consolidări de versanţi prin lucrări de impăduriri;
- creşterea spaţiilor verzi controlate;
- înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere;
- regularizări de ape şi asanarea unor cursuri poluate.
Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferenţe între mediul citadin şi mediul natural, constituie
pivotul dezvoltării viitoare a municipiului Bistriţa.
E;+#5ţi "r+85-ţi$i *ri-+#$ >1 751i-i"i5# Bistriţ >1tr$ 1DD&:%&&%
~ 31 ~
II.1.' T1s-ri$r$ >1 t$rit+ri5
Municipiul Bistriţa este o localitate urbană de rangul ÌÌ - municipiu reşedinţă de judeţ - cu
elemente şi nivel de dotare corespunzător acestei clasificări:
INDICATOR MUNICIPIUL
BISTRIŢA
Populaţia(la
01.07.2007)
50.000 ÷ 200.000 locuitori 83.039 locuitori
Zonă de
influenţă
200.000 ÷ 500.000 locuitori 326.161 locuitori
Raza de
servire
60 - 80 km 80 km
Accesul la
căile de
comunicatie
AcceAccesul direct la cel puţin două sisteme majore de căi de comunicaţie DN 17
Staţie de cale
ferată
Municipiul Bistriţa răspunde exigenţelor de dotare ale localităţilor urbane de rangul ÌÌ în ceea ce
priveşte:
- funcţiunile economice
- nivelul de dotare ÷ echipare
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ (ha) ÷ 14.547
Suprafaţa totală agricolă (ha) ÷ 9.140
Număr locuitori (iulie 2008) ÷ 83.571
Număr gospodării (1992) ÷ 25.820
Număr locuinţe (2007) ÷ 30.137
Suprafaţa locuibilă totală (mp, 2007) ÷ 1.251.540
Ìndice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor)
1.251.540 / 83.571 = 14,95 mp / locuitor
Lungimea totală a străzilor (km) - 174
Lungime reţele alimentare cu apă (km) ÷ 296,142
Lungime reţele de canalizare (km) ÷ 262,82
Lungime reţele de gaze naturale (km) ÷ 166,9
~ 32 ~
Branşamente (km) ÷ 29,1
Număr abonaţi telefonici ÷ 23.588 ; in ultimii 3 ani, 15000 abonati UPC
Suprafaţa teritoriului intravilan (ha) ÷ 2.560,3
Densitate brută propusă a locuitorilor (locuitori / ha în intravilanul propus)
83.039 / 2.560,3 = 32,4
Densitatea netă propusă a locuitorilor (locuitori / ha în zona pentru locuinţe)
- în oraşul propriuzis
- 83.039 / 817,9 = 101,52
- pe total municipiu
- 83.039 / 1.490,1 = 55.72
Z+1r$ ,51-ti+1# 751i-i"i5#5i Bistrit
În noile condiţii marcate de trecerea la economia de piaţă, privatizare şi restituirea terenurilor
din fostele CAP-uri dezvoltarea municipiului Bistriţa a luat dimensiuni cu totul nebănuite înainte de anul
1989.
Această dezvoltare este marcată în primul rând de extinderea (aproape explozivă) a zonelor cu
locuinţe individuale. Locuinţeles-au realizat în primul rând acolo unde amplasamentele aveau avantajul
existenţei unei infrastructuri urbane minimale, sau realizarea acesteia erau mai economică.
Acestea sunt zonele de legătură dintre Bistriţa şi localităţile componente Unirea şi Viişoara,
precum şi zonele libere dintre linia ferată şi drumul de centură (str. Cetăţii).
Un alt factor care a influenţat dezvoltarea unor anumite zone ale municipiului a fost existenţa
unui cadru natural atractiv, la o distanţă acceptabilă faţă de oraş. Aceste zone sunt cele de pe Valea Ghinzii
şi Valea Jelnei, cuprinse deja în intravilan, dar şi o importantă zonă exterioară către localitatea componentă
Sigmir.
După 1990, suprafaţa teritoriului intravilan al municipiului Bistriţa a cunoscut o creştere
substanţială în primul rând datorită necesarului de amplasamente pentru case de locuit individuale însă
dezvoltarea semnificativă după 1990 a zonelor cu locuinţe individuale noi nu a fost determinată de o
creştere a populaţiei, care dimpotrivă a scăzut. Factorii determinanţi ai evoluţiei municipiului Bistriţa au fost
evident de natură economică, iar factorii favorizanţi au fost existenţa unor suprafeţe libere propice realizării
construcţiilor la distanţe acceptabile de centrul oraşului, un cadru natural atractiv şi nu în ultimul rând
aspiraţia către un sistem de locuire mult mai confortabil decât locuinţele colective.
Evoluţia municipiului Bistriţa după 1990 nu s-a manifestat la fel în cazul tuturor localităţilor
componente. Oraşul Bistriţa şi-a accentuat rolul său polarizator în cadrul teritoriului administrativ, avantajate
fiind localităţile mai apropiate: Unirea, Viişoara şi Sigmir.
• Z+1 51it.ţi#+r i185stri#$ (i 8$ 8$"+)itr$
Zona unităţilor industriale şi de depozitare cuprinde o suprafaţă totală de 284,0 ha din
care 243,2 ha în oraşul propriuzis fiind organizată în platforme industriale cu o suprafaţă totală de
199,5 ha din care:
- platforma industrială Vest, cu o suprafaţă de 146,6 ha ;
- platforma industrială Est, cu o suprafaţă de 32,0 ha ;
- platforma indutrială Sud, cu o suprafaţă de 20,9 ha .
În afara acestora se mai adaugă suprafeţele aferente unităţilor de producţie dispersate
în ansamblurile de locuit.
• Z+1 51it.ţi#+r *r+:)++t$91i-$
Zona unităţilor agro-zootehnice are o suprafaţă totală de 34,6 ha, din care 20,7 ha în
oraşul propriuzis. Suprafaţa acestei zone este în continuă scădere, marile platforme agro-zootehnice
schimbându-şi profilul în activităţi de producţie. Fenomenul are un efect benefic asupra zonelor
învecinate, în condiţiile în care platformele agro-zootehnice sunt amplasate în intravilanul localităţilor.
• Z+1 r$)i8$1ţi#.
Zona rezidenţială se dezvoltă în formă de semicerc în jurul centrului istoric, cu aspect
de amfiteatru deschis către valea Bistriţei, are o suprafaţă totală de 878,1 ha reprezentând 38,9%
~ 33 ~
din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprinde următoarele subzone ce se constituie în unităţi
teritoriale de referinţă :
• Z+1 -$1tr#.! 8$#i7itr$ (i -r-t$r5# -+7"#$@ # -$st$i
Patrimoniul cultural naţional construit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri
imobile valoroase din punct de vedere arheologic, istoric, cultural, religios, urbanistic, peisagistic, sau
tehnico-ştiinţific.
Pentru municipiul Bistriţa, zona centrului istoric, definită în PATN ÷ Secţiunea a ÌÌÌ ÷a Zone
protejate ca 1s7=#5 5r=1 ,+rti,i-t ÷ monument istoric este o zonă cu valori de patrimoniu
cultural construit de interes naţional .
Contextul social politic şi economic românesc al amenajării teritoriului şi localităţilor, din
trecutul nu prea îndepărtat, a contribuit de multe ori la distrugerea sau degradarea a unor valori importante
de patrimoniu.
Si în momentul de faţă, în condiţiile existenţei unor reglementări detaliate privind modul de a
se construi în centru istoric apar, încă intervenţii asupra clădirilor care agresează ambientul existent.
Zona protejată a centrului istoric este delimitată de străzile Bistricioarei, Liviu Rebreanu,
Vasile Alecsandri, traseul malului de apărare din parcul oraşului, str. Al. Odobescu, bulevardul Republicii,
piaţa Petru Rareş.
Orientarea corectă a intervenţiilor şi construcţiilor noi în centrul istoric se bazează pe
documentaţia de urbanismm : Planul Urbanistic Zonal al zonei protejate a centrului istoric ÷ Bistriţa şi
regulamentul aferent, documentaţie avizată şi aprobată în conformitate cu prevederile legale.
În urma studiului istoric de fundamentare ce intră în componenţa PUG - ului iniţial,
aprofundat o dată cu elaborarea PUZ, s-au stabilit limitele zonei de protecţie a centrului istoric, pe
aproximativ următoarele repere:
- str. St.O. Ìosif, râul Bistriţa, dealul Codrişor, str. V.Conta, str. G-ral Grigore Bălan, Str.
P.Ìspirescu, str. 1 Decembrie, B-dul Republicii, Str. Gării, B-dul Ìndependenţei.
Zona de protecţie a centrului istoric se situează la limita zonelor cu blocuri de locuinţe şi are
rolul de a păstra vechiul ţesut urban, pentru a realiza o trecere gradată către centrul istoric. În această zonă
se păstrează, pe lângă unele monumente istorice, numeroase clădiri cu valoare ambientală.
Zona de protecţie a centrului istoric cuprinde următoarele zone:
- rezervaţia istorică;
- rezervaţia arheologică;
- rezervaţia de arhitectură.
Au fost de asemenea evidenţiate monumentele istorice în conformitate cu Lista
monumentelor istorice din judeţul Bistriţa-Năsăud, însuşită de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin
Hotărârea nr. 14/27.02.2003, la propunerea Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud.
• Z+1 "$1tr5 -.i 8$ -+751i-ţi$ (i tr1s"+rt5ri
Zona pentru căi de comunicaţie şi transporturi cuprinde o suprafaţă totală de 196,23
ha din care 156 ha căi de comunicaţie rutieră şi 40,23 ha căi de comunicaţie feroviară,
reprezentând respectiv 8,6% , 6,9% şi 1,7% din suprafaţa totală a intravilanului.
• Z+1 8$ s"ţii ;$r)i (i s"+rt
Zona de spaţii verzi şi sport a municipiului cuprinde o suprafaţă totală de 75,9 ha, din
care 36 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 3,4% , din suprafaţa totală a intravilanului şi cuprinde
următoarele subzone:
- Parcul municipal cu o suprafaţă de 14,7 ha (inclusiv stadionul), parte din dealul
Codrişor cu o suprafaţă de 2,1 ha ce cuprinde ştrandul oraşului.
- Baza de agrement şi sport din partea de vest a oraşului ÷ limitrofă zonei industriale
de vest.
- Zona de agrement din partea de est a oraşului, ce se dezvoltă în jurul lacului
microhidrocentralei Bistriţa (MHC).
• Z+1 8$ *+s"+8.ri$ -+751#.
Zona de gospodărie comunală cuprinde o suprafaţă totală de 23,2 ha, din care 11,4
ha în oraşul propriuzis reprezentând 1% , din suprafaţa totală a intravilanului.
• Z+1 "$1tr5 $-9i"r$ t$91i-+:$8i#itr.
~ 34 ~
Zona pentru echipare tehnico-edilitară cuprinde o suprafaţă totală de 34,5 ha, din care
34,5 ha în oraşul propriuzis reprezentând 1,5% , din suprafaţa totală a intravilanului.
• Z+1 "$1tr5 i1stit5ţii "5=#i-$ (i s$r;i-ii
Zona pentru instituţii publice şi servicii cuprinde o suprafaţă totală de 284 ha, din
care 243,2 ha în oraşul propriuzis, reprezentând 12,7% , din suprafaţa totală a intravilanului.
• Z+1 -5 8$sti1ţi$ s"$-i#.
Zona cu destinaţie specială cuprinde o suprafaţă totală de 35,8 ha, din care 28,3 ha
în oraşul propriuzis, reprezentând 1,6% , din suprafaţa totală a intravilanului.
• Z+1$#$ "r+t$Kt$ (i #i7it$#$ -$st+r B)+1$ -5 ;#+r$ ist+ri-.! "$is*isti-.! $-+#+*i-.!
"r+t$Kt$ s1itr<
Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 3 din 14.03.1995 a stabilit lista zonelor naturale protejate şi
monumentele naturii în judeţul Bistriţa- Năsăud.
În această listă este declarată arie protejată suprafaţa de 6 ha din oraşul Bistriţa, ocupată de
parcul oraşului şi grădina botanică a liceului Liviu Rebreanu.
În cadrul parcului se află un exemplar din arborele pagodelor (Ginkgo-biloba), declarat
monument al naturii şi ocrotit ca atare.
În curtea spitalului vechi de pe B-dul Ìndependenţei se află două exemplare de Tisa (Taxus
baccata), declarate monumente ale naturii şi ocrotite în consecinţă.
O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea
în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost
declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din
zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa.
În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea
calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive.
Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada
interbelică.
II.% C"it#5# 1tr+"i-
II.%.1 R$s5rs$ $-+1+7i-$ (i 5ti#i)r$ #+r
A<. J+rţ 8$ 751-.
În municipiul Bistriţa forţa de muncă activă a înregistrat o tendinţă de scădere determinată în principal
de restructurarea economică din anumite sectoare de activitate, preponderent din industria prelucratoare. O
altă cauză a scăderii forţei de muncă active a fost privatizarea aproape integrală a companiilor cu capital de
stat care au început să-şi dezvolte activitatea pe baze de eficienţă şi care încearcă să crească
productivitatea muncii pentru a deveni competitive.
~ 35 ~
P+"5#ţi -ti;U "$ r75ri #$ $-+1+7i$i 1ţi+1#$
Populaţia activă a scăzut cu un procent de 11% în anul 2002 faţă de anul 1992.
Cel mai mult a scăzut populaţia activă implicată în industria prelucratoare. Aceasta se datorează
scăderii masive a numărului de salariaţi în zona industrială a oraşului, în cadrul unor firme cum sunt
COMELF SA, RAAL SA, ROMBAT SA, ÌPROEB SA, MOPAL SA , ARÌO SA, MEBÌS SA şi altele, scădere
datorată privatizării şi restructurării şi blocajului economico- financiar care a afectat dezvoltarea unora din
firmele privatizate .
O parte din populaţia disponibilizată se regăseşte în domeniul serviciilor dar trebuie precizat că
deşi procentul este mare în valoare absolută numărul de persoane absorbite este nesemnificativ.
Di17i- 157r5#5i 8$ s+7$ri # 1i;$# 8$ 751i-i"i5 >1 "$ri+8 %&&' : %&&F
I1 J$= Mr A"r Mi I51 I5# A5* S$" O-t N+$ D$-
2005 1644 1625 1425 1415 1404 1032 1062 984 927 849 846 869
2006 1318 1080 1018 955 869 807 779 748 731 776 792 817
~ 36 ~
2007 831 775 742 646 565 565 547 520 417 511 511 511
2008 443 397 410 394 410 405 413 492 508 484 572 667
B< S$r;i-ii "$1tr5 ,-$ri
B.1-i
În municipiul Bistriţa funcţionează 11 bănci, majoritatea filiale ale celor mai importante bănci
cu capital privat din România, precum şi sucursala Casei de Economii şi Consemnaţiuni ( CEC). Singura
sucursala a unei banci cu capital majoritar strain este Reiffeisen Bank.
C++"$rti;$ 8$ -r$8it
În municipiul Bistriţa fucţionează trei Cooperative de Credit care oferă o alternativă de creditare
persoanelor fizice şi juridice.
Asi*5r.ri
Piaţa asigurărilor în municipiul Bistriţa este reprezentată de marile firme de asigurări care au
sucursală în judeţul Bistriţa ÷ Năsăud, alături de care se găsesc trei societăţi locale de consultanţă şi
asigurări.
Piţ ;#+ri#+r 7+=i#ir$
Piaţa mobiliară în municipiul Bistriţa este slab reprezentată. Marile firme de intermediere a valorilor
mobiliare nu sunt prezente în municipiu fapt care îngreunează investitiile de acest tip.
C+1s5#t1ţ.
Activitatea de consultanţă se desfasoară în principal prin intermediul Camerei de Comerţ, Ìndustrie şi Agricultură
Bistriţa Năsăud şi Centrul de consultanţă agricolă din cadrul Direcţiei Agricole BN.
Activitatea privată de consultanţă se desfăşoară prin intermediul câtorva firme specializate pe consultanţă
juridică, birouri de arhitectură, cadastru funciar şi experţi tehnici şi contabili. Funcţionează la nivelul judeţului o
serie de asociaţii profesionale cum sunt : Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţia evaluatorilor din
Romania - ANEVAR, Uniunea Arhitecţilor din Romania ÷ Filiala Bistriţa.
Activitatea de consultanţă pentru mediul economic nu este însă suficient dezvoltată fiind un punct slab în
analiza ofertei de servicii din municipiu.
C< Sist$75# 8$ -+751i-ţii
~ 37 ~
&
1&&&
%&&&
%&&' %&&C %&&3 %&&F
Nr.
crt.
Denumire 1995 2000 2001 2002 2005
1. Unităţi PTTR ÷ total -număr 11 9 13 15 -
2. Abonamente telefonice ( telefonie fixă) ÷
număr
17.093 22.577 23.588 22.903 21.443
II.%.% I1,rstr5-t5r 8$ =).
A< I1,rstr5-t5r 8$ tr1s"+rtH
R5ti$rH
Municipiul Bistriţa se află situat pe traseul DN 17, care este în acelaşi timp şi drum european
E 578 şi care asigură legătura cu judeţele limitrofe Suceava şi Cluj, iar prin ramificaţiile reprezentate de DN
15A şi DN 17C cu judeţele Maramureş şi Mureş. DN 17, DN 17A, DN 17C, DN 17D constituie reţeaua de
bază care asigură legătura rutieră a municipiului Bistriţa cu toate localităţile judeţului.
DN 17 traversează localităţile componente Viişoara şi Unirea, unde este strada principală,
iar în oraşul propriu-zis, traseul acestuia trece pe străzile Libertăţii, Ìndependenţei, Gării, Republicii, 1
Decembrie şi Calea Moldovei. DN 17 este principala legătură dintre Transilvania şi nordul Moldovei şi
singura care permite circulaţia autovehiculelor de mare tonaj.
Legătura rutieră între localităţile componente ale municipiului Bistriţa este asigurată de
drumurile:
- DN 17 ÷ Viişoara ÷ Bistriţa - Unirea
- DJ 154 ÷ Sărata ÷ Bistriţa (DN17)
- DJ 151 ÷ Sigmir ÷ Bistriţa (DN17)
- DJ 172 B ÷ Slătiniţa ÷ Unirea (DN 17)
- DC 8 - Ghinda ÷ Bistriţa
• Cir-5#ţi r5ti$r. >1 751i-i"i5# Bistriţ : 1#i) sit5ţi$i $@ist$1t$
Municipiul Bistriţa este situat în estul Transilvaniei, în apropierea drumului european E60 Oradea-
Cluj Tg.Mureş-Braşov, care se intersectează cu drumul DN17 (E576) şi continuă cu E58 Dej-Bistriţa-Vatra
Dornei-Suceava şi cu drumurile judeţene 17C legătura cu orasul Năsăud şi 15A legătura cu orasul Reghin
(prin Sărăţel).
Municipiul Bistriţa se află la întretăierea unor importante drumuri europene şi naţionale, ce străbat
Transilvania de la Est-Vest (Timişoara, Arad) cu nordul Moldovei şi de alta parte Sud-Nord centrul
Transilvaniei cu Maramureşul.
• Tr,i- E5r+"$1
Nodul rutier se găseşte amplasat pe drumul european E58 la cca 280 km de graniţa de vest.
Un trafic important de marfă şi călători se desfăşoară făcând legătura Est-Vest Ungaria-Ucraina.
• Tr,i- Nti+1#
Legături de importanţă naţională şi interjudeteană DN15A, DN17C legătura cu judeţele limitrofe
Maramureş, Mureş.
DN17 (E58) traversează teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, prin străzi centrale ale localităţilor
Viisoara, Bistrita, Unirea.
• Tr,i- L+-#
Legături de importanţă locală DN17 Viişoara-Bistriţa; Bistriţa ÷Unirea;
DJ 172B Unirea-Slatiniţa; DJ 151 Bistriţa-Sigmir; DJ 154 Bistriţa-Sărata;DC 8 Bistriţa-Ghinda.
J$r+;ir
Municipiul Bistriţa este racordat la reţeaua feroviară naţională, fără însă a fi traversat de nici o linie CF
magistrală. Liniile magistrale de cale ferată care străbat judeţul Bistriţa ÷ Năsăud la distanţa de 15-20 km de
municipiul Bistriţa asigură legătura acestuia pe calea ferată cu întreaga ţară.
A$ri1H
~ 38 ~
Municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, nu dispune de aeroport, cele mai apropiate
aeroporturi de trafic intern şi internaţional fiind cele din oraşele Cluj-Napoca (120 km) şi Târgu-Mureş (100
km).
• Tr1s"+rt "5=#i- #+-#
În municipiul Bistriţa activitatea de transport public local de călători este reglementată prin H.C.L.
nr. 91/28 mai 2001 şi se desfăşoară în baza ,Programului local de transport public de călători prin servicii
regulate¨, aprobat anual de Consiliul Local al municipiului Bistriţa.
Programul de transport cuprinde:
- lista nominală a traseelor de transport;
- graficul de circulaţie pentru fiecare traseu;
- numărul de vehicule necesare pentru deservirea traseului.
Programul local de transport stabileşte un număr de 14 trasee atribuite spre execuţie operatorilor
de transport în urma licitaţiilor organizate de Primăria municipiului Bistriţa.
Pe cele 14 trasee stabilite va opera un singur operator de transport conform atribuirii in gestiune
delegata a serviciului public de transport public.
Capacitatea mijloacelor de transport public local de călători în municipiul Bistriţa se prezintă
astfel:
- autobuze urbane = 28 buc. ÷ uzura medie ÷ 50%
- microbuze =32 buc.÷,uzura medie÷20%
Fiecare traseu din programul de transport este executat zilnic conform graficelor de circulaţie
aprobate, fiind deservit de un număr de autovehicule stabilit pentru fiecare traseu.
Traseele şi capacitatea de transport sunt adaptate cerinţelor cetăţenilor, optimizarea transportului
public local, fiind un obiectiv permanent al administraţiei publice locale.

• T@i7$tri$
În municipiul Bistriţa funcţionează 31 operatori de transport care deţin 390 de autovehicule
autorizate, precum şi 95 operatori independenţi. De asemenea există 18 staţii de taxi, cu un număr de 106
locuri de aşteptare.

B< E-9i"r$ 5r=1H
În ce priveşte echiparea teritoriului municipiului conform fisei localitatii intocmita de Directia
Judeteana de Statistica Bistrita Nasaud, situaţia se prezintă astfel:
Nr.
-rt.
D$157ir$ %&&' %&&C %&&3
1. Suprafaţa totală 14.547 14.547 14.547
2 Locuinţe existente- total-număr 29.216 29.623 30.137
3. Locuinţe în proprietate publică-
număr
1321 1437 1408
4. Locuinţe din fondurile private-
număr
27.895 28.186 28.729
5. Suprafaţa locuibilă-total mp 1.176.315 1.206.264 1.251.540
6. Suprafaţa locuibilă-proprietate
publică -mp
41.636 45.376 44.024
7. Suprafaţa locuibilă ÷ fonduri
private -mp
1.134.679 1.160.888 1.207.516
8. Lungimea străzilor orăşăneşti
÷total-km
148 148 174
9. Lungimea străzilor orăşăneşti
modernizate-km
123 123 123
10. Lungimea simplă a reţelei de
distribuţie a apei potabile ÷km
359,3 359,3 359,3
11. Lungimea simplă a reţelei de
canalizare-km
249,4 260,1 262,8
12. Lungimea simplă a
conductelor de distribuţie a
gazelor ÷ km
144,8 151,1 154,6
13. Numărul autobuzelor în 54 77 79
~ 39 ~
inventar
A#i7$1tr$ -5 $1$r*i$ $#$-tri-.H
Retea de distributie energie electrica
- linii electrice aeriene de joasa tensiune (L.E.A.j.t.)=123km
- linii electrice subterane de joasa tensiune (L.E.S.j.t.)=158km
- linii electrice subterane de medie tensiune de 20 kV (L.E.S.m.t.)=60km
Energie electrica consumata in luna iulie 2008: 14300 Mwh, din care
- 10700 Mwh de agentii economici
- 3600 Mwh de consumatorii casnici
Numar consumatori: 32800 consumatori casnici si 3301 agenti economici.
Surse de producere a energiei electrice:
- microhidrocentrala "MHC BÌSTRÌTA¨ cu o putere instalata de 1850 kw si o productie de 90
Mwh in luna iulie 2008.
Statii de transformare care trebuie modernizate;
- statia de 110/20kV Viisoara
- statia de 110/20 kV Unirea
Lungimea retelei care trebuie modernizata:
- linii electrice aeriene de joasa tensiune (L.E.A.j.t.)=41km
- linii electrice subterane de joasa tensiune (L.E.S.j.t.)=72km
- linii electrice subterane de medie tensiune de 20 kV (L.E.S.m.t.)=50km
Procent pierderi in retea : 10,4%.
În data de 31.12.2003 erau alimentate cu energie electrică toate locuinţele construite anterior
anului 1989.
Locuinţele noi, construite după anul respectiv, nu sunt alimentate în totalitate cu energie
electrică. În luna mai 2007 erau înregistrate la S.C.Electrica ÷ Sucursala Bistriţa grupurile de locuinţe
care necesita alimentare cu energie electrică:
Nr.
-rt.
L+-ţi$ B-rti$r< N57.r #+-5i1t$
1. Bistrita 337
2. Slatinita 14
3. Unirea 132
4. Valea Ghinzii 16
5. Ghinda 12
6. Valea Jelnei 46
7. Viisoara 77
8. Sigmir 36
9. Drumul Dumitrei vechi 11
Există posibilităţi de extindere a reţelei electrice în teritoriul intravilan şi periurban.
Disfuncţionalităţile în alimentarea cu energie electrică sunt datorate , în principal, extinderii
zonelor construite. Aceasta a dus la necesitatea electrificării unor zone şi la necesitatea realizării
injecţiilor de putere din 2 zone: Lempes şi Valea Jelnei.
O disfuncţionalitate apărută recent se datorează extinderii pe înălţime a gropii de gunoi a
oraşului, până în apropierea liniei de medie tensiune ( 20 kV) existente . Ar trebui începută lucrarea
pentru platforma de gunoi ecologică a oraşului, mai ales că este demarată documentaţia, inclusiv cea
privitoare la alimentarea cu energie electrică.

A#i7$1tr$ -5 $1$r*i$ t$r7i-
Consiliul Local al municipiului Bistrita, intrunit in sedinta ordinara in data de 22.02.2007, a
hotarat aprobarea incetarii producerii, furnizarii si distribuirii energiei termice in sistem centralizat in
municipiul Bistrita incepand cu data de 15.04.2007. Ca urmare, in municipiul Bistrita nu exista
beneficiari ai sistemului centralizat de incalzire urbana, populatia beneficiind de agentul termic
provenit de la centrale termice de zona.
A#i7$1tr$ -5 ". (i r$ţ$#$ -1#i)r$
~ 40 ~
Regia Autonomă Judeţeană de Apă "AQUABÌS¨ exploatează sistemul de alimentare cu apă
potabilă, precum şi cel de evacuare a apelor uzate din municipiul Bistriţa având ca obiect de activitate
următoarele: captarea, tratarea, transportul, acumularea şi distribuirea apei potabile în sistemele zonale
Bistriţa, Bârgău şi Rodna;
1. canalizarea şi epurarea apelor uzate;
2. realizarea programelor de investiţii necesare acestei activităţi;
3. servicii de proiectare şi prestări de servicii specifice profilului de activitate;
4. achiziţionarea, comercializarea, montarea, repararea, verificarea şi etalonarea
aparatelor de măsurat debite.
Serviciile prestate de regie asigură distribuirea apei potabile şi canalizarea pentru 82.000
locuitori ai municipiului Bistriţa şi 18.000 locuitori din zonele rurale, precum şi deservirea a 1.025 agenţi
economici. Zonele acoperite de serviciile de apă şi canalizare se desfăşoară pe traseul : Cusma - Bistriţa -
Sieu Măgheruş - Lechinţa, având 326 km reţele de transport şi distribuţie apă potabilă şi 240 km reţele
colectoare ape uzate.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie apă potabilă în Bistriţa şi localităţile componente la
data de 02.09.2008 era de 293,142 km.
Lungimea totală a reţelei de canalizare în Bistriţa şi localităţile componente la data de
02.09.2008 era de 262,82 km.
În cadrul aplicaţiei ÌSPA planificată a se derula începând cu anul 2005 sunt prevăzute
extinderea reţelelor de apă şi a celor de canalizare cu 28,5 km, respectiv 21,65 km în Bistriţa şi în localităţile
componente: Ghinda, Viişoara, Unirea şi Sigmir.
Disfuncţionalităţi în distribuţia de apă potabilă se constată în zona Valea Budacului şi în
Unirea, manifestate prin scăderea presiunii în perioada de consum de vârf. În ceea ce priveşte canalizarea
se constată probleme cauzate în principal de vechimea reţelelor de canalizare ale municipiului.
În limita fondurilor disponibile sunt prevăzute spre reabilitare 5,95 km reţele de canalizare şi
10,45 de reţele de apă în Bistriţa şi localităţile componente.
R$ţ$#$ 8$ *)
S.C.E.ON GAZ DÌSTRÌBUTÌE S.A.- SUCURSALA BÌSTRÌ|A are ca principală activitate
distribuţia şi furnizarea gazelor naturale tuturor abonaţilor în condiţii de siguranţă, în mod continuu
precum şi întreţinerea şi exploatarea sistemului de distribuţie cu gaze naturale.
Lungimea reţelelor de alimentare cu gaze naturale în municipiul Bistriţa la data de 30.09.2008
a fost de 166,9 km.
Pe anii 2006, 2007, 2008 s-au înregistrat următoarele date:
1.Volum de gaze naturale distribuite, din care pentru uz casnic :
- 2006 ÷ total 80.086.489 mc din care 39.642.258. mc pentru uz casnic
- 2007- total 70.669.828 mc din care, 37.101.660 mc pentru uz casnic
- total (la data de 30.09.2008) 44.452.441 mc din care 22.670.745 mc pentru uz casnic
2. Procent acoperit din lungimea si volumul optime
- 2006 ÷ 65%
- 2007 ÷ 60%
- 2008 ÷ 65%
3.Numarul de abonati si agenti economici racordati la retea
- 2006 ÷ total 38.000 din care 36.000 casnici
- 2007 ÷ total 39.000 din care 36.800 casnici
- 2008 ÷ total 39.400 din care 37.400 casnici (la 30.09.2008)
4. Densitate retea la 1000 locuitori
- 2006 ÷ 154,1 km/81.259 mii loc.) = 1,896 km/1000 loc.
- 2007 ÷ 154,6 km/81.259 mii loc.) = 1,902 km/1000 loc.
- 2008 ÷ 166,9 km/81.259 mii loc.) = 2,053 km/1000 loc.
5.Densitate retea la 100 km
2
- 2006 ÷ 154,1 km/25,6 km
2
= 6,019km/ km
2
=0,06km/100 km
2
- 2007 ÷ 154,6 km/25,6 km
2
= 6,039 km/ km
2
=0,06km/100 km
2
- 2008 ÷ 166,9 km/25,6 km
2
= 6,159 km/ km
2
=0,065km/100 km
2
~ 41 ~
Cu precizarea ca la calculul indicatorului « densitate retea la 100 km
2
» s-a luat in considerare
suprafata intravilan de 2.560,3 ha si nu cea totala de 14.547 ha, deoarece retelele E.ON GAZ sunt doar in
intravilan.
6.gaze distribuite pe cap de locuitor
- 2006 ÷39.642.258 mc gaze distribuite/81.259 loc. = 487,8 mc/loc.
- 2007 ÷ 37.101.660 mc gaze distribuite/81.259 loc. = 456,6 m/loc.
- 2008 (la 30.09.2008) = (22.670.745 mc gaze distribuite/81.259 loc) = 278,99 mc/loc
6.Proiectele de investitii, propuse spre a fi realizate de societatea E.ON GAZ Distributie in
perioada 2009-2011, care la aceasta data se afla in stadiu de tema de proiectare, sunt inlocuiri de conducte
si bransamente, dupa cum urmeaza:
L5-rr$ L51*i7i -+185-t$ si
=r1s7$1t$ B7<
Ìnlocuire conducte si bransamente str. L.Rebreanu 256
Ìnlocuire conducte si bransamente str. Vanatori 210
Ìnlocuire conducte si bransamente str. Sigmirului 3380
Ìnlocuire conducte si bransamente str.Zefirului 90
Ìnlocuire conducte si bransamente str. Al. Salciilor,
D.Voda, B-dul. Ìndependentei, Ìmparatul Traian
2460
Ìnlocuire conducte si bransamente str. Valea Ghinzii 3612
Ìnlocuire conducte si bransamente str. Ì.Vulcan,
V.Braniste, Rodnei, T.banciu, Pietrosu, Libertatii
2113
#onstrucţii
În municipiul Bistriţa există în ultimii ani o tendinţă clară a populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe
ceea ce a făcut să apară cartiere noi . Această situaţie implică însă şi o politică de extindere a utilităţilor publice
care nu au reuşit să ţină ritmul construciilor realizate. Această tendinţă a dus la creşterea preţurilor terenurilor
care în acest moment se pot compara cu preţurile din capitală. Piaţa imobiliară a Bistriţei este printre cele mai
scumpe din ţară.
La nivel local s-a reuşit atragerea unor fonduri guvernamentale pentru construcţia de locuinţe tip ANL.
Astfel a fost rezolvată, măcar parţial, situaţia locativă a unor familii tinere din municipiu.
Spaţii 4 terenuri disponibile
În urma reactualizării planului urbanistic general, suprafaţa de intravilan a municipiului Bistriţa s-a mărit de
la 2.259,8 hectare la 2.560,3 hectare. În cadrul acestei suprafeţe, zona pentru unităţi industriale şi depozitare s-
a mărit de la 284 de hectare ( 12, 4 % ) la 381,5 hectare ( 14, 9 %).
Există astfel o suprafaţă de cca 40 de hectare disponibilă în zonele Valea Căstăilor, Drumul Tărpiului,
Drumul Sigmirului. Aceste terenuri pot fi concesionate sau vândute investitorilor pentru înfiinţarea de unităţi
industriale ceea ce ar duce la crearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistriţa.
~ 42 ~
ANALIZA SROT / CAPITAL ANTROPIC
J-t+ri "+)iti;i J-t+ri 1$*ti;i
~ 43 ~
J-t+ri
i1t$r1i
P51-t$ tri H
• Costuri relativ reduse de acces la
reţeaua Ìnternet
• Producţia de acumulatori auto (nr.
1 în Romania ÷ROMBAT)
• Producţia de cabluri electrice,
mase plastice (cu volum de producţie în
creştere)
• Ìntreprinderi lider in productia de
tuburi PVC( TERAPLAST)
• Ìntreprinderile cheie din judeţ
(ROMBAT-baterii
• auto; RAAL-radiatoare auto;
TERAPLAST ÷tuburi PVC;
ELECTROPLAST -cabluri) îşi menţin
numărul de angajaţi şi nu semnalează
probleme majore
• Majoritatea agenţilor economici
din oraş sunt cu capital privat (autohton
şi mixt)
• Privatizarea agenţilor economici
finalizată în judeţ;
• Ponderea sectorului privat în cifra
de afaceri este de ...........%;
• Serviciile bancare au un trend
pozitiv (e-banking, international banking,
transfer prin card);
• Ìnvestiţii străine de tipul LEONÌ şi
Roseyarns care atrag potentiali alţi
investitori în zonă
• Construcţii de locuinţe tip ANL
care rezolvă probleme sociale
• 40 ha de teren disponibil pentru
activităţi industriale;
• existenţa reţelelor de apă rece,
canalizare, gaze naturale, telefonie,
cablu în majoritatea zonelor municipiului
P51-t$ s#=$H
• Ìndustria locală nu dezvoltă
produse de marcă internaţională;
• Competitivitate redusă pe piaţa
internaţională a produselor cu valoare
adăugată ridicată;
• Capabilitatea tehnologică nu
depăşeşte nivelul 4 (producţie de bază,
cu eventuale modificări minore în
producţie) din 7 nivele;
• Nu există capacităţi de producţie
inovativă (produse cu valoare adăugată
foarte ridicată sau capacitate de
reproiectare inovativă la cele mai înalte
standarde internaţionale);
• Tehnologia informaţiei este
utilizată în producţie la nivel mediu;
• Nu sunt adoptate programe de
reinginerie competitivă a proceselor
cheie şi de administrare optimă a
resurselor prin sistemul de costuri ale
non-calităţii
• Număr scăzut de firme care au
implementat ÌSO 9000:2000 de
management al calităţii şi nu există
preocupări în privinţa introducerii
Sistemului Excelenţei în Afaceri după
modelul EFQM, excepţie făcând SC
ROMBAT SA;
• Ìnfrastructura potenţială pentru a
permite înfiinţarea de incubatoare de
afaceri, parcuri tehnologice şi
industriale are o soluţionare de nivel
scazut;
• Ìnfrastructura de comunicare
(drumuri, reţele slabă)
• Probleme de ordin ecologic: lipsa
unui depozit de deşeuri ecologic
• Cercetarea, inovarea şi transferul
tehnologic sunt relativ scăzute raportat
la necesităţi şi există mecanisme foarte
slabe de colaborare reală universitate-
industrie pe cercetare-dezvoltare;
• Nu există firme în judeţ care să
dezvolte software;
• Principalele 10 sectoare
industriale nu includ domenii cu valoare
adăugată ridicată (confecţii, textile,
alimente, încălţăminte ÷în sistem lohn);
• Cifra de afaceri/locuitor este
foarte redusă 4200 EURO/cap de
locuitor
• Nu există consecvenţă în
aplicarea unei politici de dezvoltare
urbană valabilă
• Teren insuficient pentru
amplasare locaţii industriale.
• Cartierele orasului sunt lipsite de
dotarile edilitare de baza dupa cum
urmeaza :
~ 44 ~
• Viisoara ÷canalizare
• Sigmir ÷ apa ,
canalizare
• Sarata - alim cu gaze
naturale, canalizare
• Ghinda - canal, drum
de acces
• Slatinita- alim cu gaz,
apa, canalizare
• Produsele şi serviciile exportate
sunt cu valoare adăugată foarte redusă
(lohn textil şi transport mărfuri);
• Valoarea exporturilor anuale este
foarte redusă în raport cu cifra de
afaceri în judeţ
• Număr redus de ÌMM-uri active la
1000 locuitori (47);
• Majoritatea ÌMM-urilor active sunt
de tip micro-intreprindere 90 %; 8 %
sunt intreprinderi mici şi numai 2%
intreprinderi mijlocii ;
• Lipsă parcuri industriale,
tehnologice şi incubatoare de afaceri ;
• Serviciile cu ponderea cea mai
ridicată sunt în lohn ;
• Grad redus de acoperire a
unităţilor turistice (45%) deşi există
potenţial
• Foarte puţini turişti străini (sub
10%)
• 2 institute/ centre de cercetare; 28
de cercetători în judeţ; 0 firme cu profil
cercetare&dezvoltare
• Facilităţile de creditare nu sunt la
nivelul UE în termeni de dobânzi
favorabile pentru dezvoltarea afacerilor;
• Facilităţile fiscale nu sunt
competitive cu cele din UE;
• Lipsa parcuri industriale,
tehnologice şi incubatoare de afaceri
• Grad relativ redus de acoperire a
unităţilor turistice
• Politica energetică necorespunzătoare
(SC PRODÌTERM)
J-t+ri
$@t$r1i
O"+rt51ittiH
• Potenţial pentru dezvoltarea
următoarelor ramuri industriale:
producţia de fire, cabluri electrice şi
optice; tevi din PVC, sticlărie
• Nivelul productivităţii muncii în
uşoară creştere
A7$1i1ţ.riH
• Fondurile străine pentru investiţii sunt
relativ reduse raportat la necesar
• Scăderea volumului de producţie în
industria construcţiilor de maşini şi a
sticlăriei (de la 3% la 2% într-un an),
două dintre sectoarele productive
~ 45 ~
• Valoarea producţiei industriale în
uşoară creştere (6% în EURO) dar nu
atinge un nivel care să fie satisfăcător
• Program Phare, Banca Mondială,
BERD, ÌSPA;
• Program ÌSPA de alimentare cu
apă a Văii Bârgăului
• Realizarea şoselei de legătură
Cluj- Suceava
• Potenţial turistic foarte bun, dar
nevalorificat corespunzător;
• Crearea unor parteneriate public
private puternice.
considerate importante la nivelul
orasului Bistrita ;
• Se constată o scădere a
intreprinderilor mari (semnificative
pentru locuri de muncă)
• Soldul balanţei comerţului exterior şi
al importurilor (deşi este pozitiv) este
în puternică scădere;
• Lipsa unor măsuri reale şi concrete
de retehnologizare a proceselor şi
accentuare a transferului de
tehnologie va conduce la scăderea
competitivităţii agenţilor economici din
sfera producţiei;
• Lipsa inovaţiei tehnologice în toate
sectoarele economice va face
imposibilă creşterea economică
accelerată;
• Firmele nu au o politică adecvată de
protecţie a mediului;
• Exploatarea ilegală a pădurilor;
• Suprafaţa de pădure în uşoară
scădere ;
• Proprietarii funciari vârstnici nu se pot
acomoda cu economia de piaţă, nu
sunt calificaţi şi nu există un sistem
de consultanţă adecvată;
• Fermele agozootehnice mai mari nu
respectă prevederile de ocrotire a
mediului, nu au instalaţii adecvate;
• Fermierii nu au bani de cofinanţare
pentru dezvoltarea sectorului agricol;
• Patrimoniul turistic valoros se află
într-o proastă stare de conservare
(Centrul Ìstoric);
• Lispa de know-how în accesarea de
fonduri de dezvoltare.
A@ 1 Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe, întărirea competitivităţii
activităţilor economice şi promovarea sectorului privat;
A@% Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii;
A@ 6 Întărirea potenţialului resurselor umane, a capacităţii forţei de muncă de a se adapta
la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale;
A@ 2 Sprijinirea dezvoltării cartierelor la nivelul oraşului;
A@ ' Stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, inovării, comunicaţiilor,
tehnologiei informaţiei şi crearea societăţii informaţionale;
A@ C Îmbunătăţirea legăturilor economice ale municipiului cu oraşe partenere.
C"it# 1tr+"i-
O=i$-ti;$ s"$-i,i-$
1. Crearea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de creştere a competitivităţii agenţilor
economici, prin susţinerea dezvoltării şi aplicării inovaţiei tehnologice;
2. Susţinerea creării şi dezvoltării unor structuri specializate în asigurarea de
consultanţă/formare continuă în domenii prioritizate pentru dezvoltarea de afaceri durabile;
~ 46 ~
3. Susţinerea creării unor facilităţi direcţionate pe creşterea capabilităţii tehnologice,
retehnologizarea şi eficientizarea producţiei, cu accent pe domeniile industriale cheie ale
judeţului;
4. Îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării
forţei de muncă şi creşterea capabilităţii acesteia de adaptare la nevoile în continuă evoluţie
de pe piaţa muncii;
5. Sustinerea crearii unei strategii locale de asigurare a unor facilitati investitorilor locali care
investesc in dezvoltare la nivelul municipiului;
6. Crearea si dezvoltarea unor programe de reabilitare a retelei de drumuri ale orasului si a
cartierelor sale, precum şi optimizarea transportului public local;
7. Creşterea eficienţei energetice la toate nivelele: producerea, transportul, distribuţia şi
utilizarea energiei;
8. Analizarea posibilitatii realizarii in zona a unui aeroport pentru avioane tip charter;
9. Reabilitarea retelelor de alimentare si distributie a utilitatilor la nivel de oras si cartiere;
10. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri in sensul sustinerii dezvoltarii unei piete a
intermediarilor de valori mobiliare;
11. Scheme de promovare a produselor locale alimentare si nealimentare si de artizanat ;
12. Susţinerea unor strategii de promovare a oraşului la nivel European în scopul atragerii de
investiţii străine;
13. Susţinerea dezvoltării unor programe de formare profesională pentru forţa de muncă
absorbită de domeniile cheie din municipiu şi judeţ;
14. Susţinerea atragerii unor lanţuri de magazine de tip CASH&CARRY în imediata apropiere a
municipiului.
II.% EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BISTRIŢA
II.%.1.E;#5r$ "+t$1ţi#5#5i t5risti- *$1$rt 8$ r$s5rs$#$ 1t5r#$

A"
Pe râul Bistriţa se află oraşul Bistriţa şi localităţile Unirea, Viişoara, Sărata, componente ale
municipiului.
Râul Bistriţa şi afluenţii săi pot prezenta interes turistic, în măsura în care debitul râului va fi
reglat normal, iar sursele de poluare vor fi eliminate.
Singura amenajare actuală este zona de alimentare cu apă a municipiului ÷ zona MHC ÷
situat pe malul stâng al Bistriţei.
R$s5rs$ 8$ "$ 7i1$r#$
Pe teritoriul municipiului sunt prezente ape minerale clorosodice ( clorurosodice, muriatice,
sărate) şi ape minerale sulfuroase.
Cele sărate se află pe teritoriul localităţilori Sărata, iar cele sulfuroase, la Viişoara.
Utilizarea lor în trecut este cunoscută, iar reluarea ei ar fi benefică. Amenajarea a două
staţiuni ÷ una cu ape sărate şi nămol sărat, iar a doua cu ape sulfuroase - ar ridica gradul de atracţie
turistică al municipiului.
S"ţii ;$r)i
În prezent nu există o susţinere a regenerării spaţiului verde şi a evidenţierii unei structuri
verzi a municipiului. Localităţile componente ale municipiului tind să se unească cu oraşul propriu zis,
fără o articulaţie verde între ele. Această stare de lucruri este în dezavantajul aspectului estetic şi
confortului pe care îl poate oferi zona.
Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistrita, în prezent neamenajat are
un potential nevalorificat, putand prin pozitie si amenajari sa devina un punct de atractie turistica
~ 47 ~
(locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra
oraşului vechi.
II.%.%.P+t$1ti# t5risti- *$1$rt 8$ r$s5rs$#$ 1tr+"i-$
Ptri7+1i5 -+1str5it
Municipiul Bistriţa este format din oraşul Bistriţa şi şase localităţi componente :Ghinda,
Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara, conservând imobile şi structuri urbane specifice
spiritualităţii româneşti, săseşti şi maghiare.
În Lista Monumentelor Ìstorice
1
în vigoare, judeţul Bistriţa- Năsăud figurează cu 769 poziţii din
care 209 sunt monumente, ansambluri sau situri aferente municipiului Bistriţa, cu următoarea
structură:
) 12 arheologie
) 193 arhitectură
) 3 monumente de for public
) 1 monumente funerare
VALORÌLE DE PATRÌMONÌU CULTURAL DE ÌNTERES NA|ÌONAL / MONUMENTE
ÌSTORÌCE DE VALOARE NA|ÌONALÄ EXCEP|ÌONALÄ / aferente mun. Bistriţa, menţionate de
Legea 5/2000, sunt următoarele:
-clădiri civile urbane ÷ CASA ÌON ZÌDARU / Bistriţa
CASA ARGÌNTARULUÌ / Bistriţa
SÌRUL SUGÄLETE / Bistriţa
-ansambluri urbane - ANSAMBLUL URBAN FORTÌFÌCAT / Bistriţa
-unităţi administrative-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare
culturală de interes naţional : municipiul BÌSTRÌ|A
Începuturile cetăţii Bistritz sunt la mijlocul sec.al XÌÌ, fiind una din primele aşezări ale
coloniştilor saşi în Transilvania. Întemeiată la o distanţă apreciabilă de lanţul cetăţilor săseşti din
partea centrală şi sudică a Transilvaniei, ea este încorporată în Universitatea Săsească la 1474.
Situat la încrucişarea unor drumuri comerciale importante spre Moldova, Bucovica cât şi spre vestul
Transilvaniei şi Europa Apuseană, oraşul devine în sec. XÌÌÌ-XÌV, o puternică localitate urbană, în care
îşi desfăşoară activitatea cele peste 32 de bresle meşteşugăreşti, care se afirmă tot mai mult în viaţa
economică a Transilvaniei. În 1352 Bistriţa primeşte din partea regelui Ludovic de Anjou dreptul de a
ţine târg ( bulciul ) de Sfântul Bartolomeu. Tot el acordă oraşului însemnele unei steme proprii ce
reprezintă un struţ cu potcoavă în cioc, simbol al îndeletnicirilor comerciale şi artizanale ale
bistriţenilor. Oraşul va atinge deplină înflorire în sec. al XVÌ- lea atât pe plan economic cât şi politic şi
cultural. Construirea zidului de incintă începe în 1464 şi se încheie în 1574. Cu trei linii de apărare, 18
turnuri şi bastioane Bistriţa era cea mai puternică cetate din nordul Transilvaniei. Căpitanul Grama
declara în 1564 că în întreg Ardealul doar Sibiul şi Bistriţa , SONO PER NATURA ÌNESPUGNABÌLÌ ¨.
În 1862 ÷ 1863 din ordinul Vienei, sunt dărâmate porţile principale ale cetăţii. Numeroasele incendii şi
noi construcţii, au dus la eliminarea vechiului sistem de apărare. Din sistemul de fortificaţii al cetăţii au
mai rămas câteva resturi disparate. Centrul istoric, în perimetrul Cetăţii Medievale, cu configuraţia
medievală a reţelei stradale, pasajelor, pieţelor, cvartalelor şi parcelelor, a rămas nucleul în jurul
căruia s-a dezvoltat oraşul, conferindu-i particularitate.
M+157$1t$ r$"r$)$1tti;$
ARHITECTURA ECLEZIASTICA
Bis$ri- +rt+8+@. )ntrarea 5n biserică a ,aicii .omnului 6 Piţ U1irii 1r. F
Edificiul face parte din categoria bisericilor sală, cu un fronton masiv, decorat cu o rozasã,
nava sprijinindu-se pe contraforti înalti. Ìn afara elementelor de stil corespunzãtoare fazei initiale sunt
de mentionat o serie de transformãri ulterioare: nava a fost transformatã în perioada baroc. Biserica
fostei mãnãstiri franciscane din Bistrita este o descendentă a şantierelor cisterciene (ordin
călugăresc) din Transilvania ce înglobau elemente stilistice din goticul timpuriu.
Bis$ri- E;1*9$#i-. 0 Piţ C$1tr#.
Este un monument de arhitectură construit în sec. XÌV-XV în stil gotic şi modificat în sec. XVÌ
în stilul renaşterii, de către arhitectul italian Petrus Ìtalus de Lugano şi are la bază urmele unei basilici
romane. Turnul a fost construit separat de biserică şi anterior transformărilor acesteia. Este cel mai
înalt turn de piatră din ţară având o înălţime de 75m. Pe peretele de sud al bisericii se află cea mai
veche sculptură gotică din Transilvania, ce datează din 1320. În biserică au fost expuse 23 de
steaguri de bresle, din anul 1851 până la începerea lucrărilor de restaurare în 1992. Alte exponate
valoroase sunt: o orgă veche din 1795, clopote datând din 1430, vitralii policrome si strane.Ìnteriorul
bisericii este marcat de stilurile de construcţie: gotic, baroc şi renascentist.
1
a"ro#at* cu rdinul nr. 2.314/8 iulie 2004 al +ini(terului Culturii ,i Cultelor
~ 48 ~
Bis$ri- r+71+:-t+#i-. Sf$nta Treime 0 G9$r+r*9$ Mi1-i 1r. %C
Este construită pe locul vechiului asezământ al ospitalierilor Burger Hospital, menţionat la
sfârşitul secolului al XÌÌÌ-lea. Actuala biserică este o construcţie baroca si a fost terminată în 1787,
planurile de constructie fiind intocmite la Viena.

AR7)T#TURA #)V)'"
Cs Ar*i1tr5#5i
Este un monument de arhitectură ridicat în a doua jumătate a secolului al XV-lea în stil gotic
şi de renaştere transilvăneană. Denumirea « Casa Argintarului « i-a fost atribuită datorită celeor două
potire sculptate în relief pe ancandramentul ferestrei cu deschidere semicirculară. Clădirea a suferit
transformări radicale la mijlocul secolului al XVÌ-lea realizate de către arhitectul italian Petrus Ìtalus de
Lugano. La baza acestei afirmaţii stă ancadramentul intrării carosabile care este asemănător cu cele
întâlnite la portalurile bisericii evanghelice din Piaţa Centrală. Aspectul de astăzi al clădirii este
rezultatul unei minuţioase restaurări efectuată în deceniul şapte al secolului nostru.
Cs A18r$s B$5-9$# BCs I+1 Zi8r5<
Monument de arhitectură construit în sec.XV, casa face parte din seria numeroaselor clădiri
medievale etajate: parterul adăposteşte elemente gotice, iar la etaj se păstrează un frumos planşeu
din lemn profilat. Casa a fost restaurată în 1975 şi transformată în cramă. Din 1992 imobilul este
neutralizat şi abandonat, consecinţă a unor litigii în justiţie. În 2004 ea revine proprietarilor de drept.
A1s7=#5# r9it$-t+1i- NS5*.#$t$O
Complexul a fost construit în sec.XV-XVÌ, într-o perioadă de prosperitate economică a
oraşului, când Bistriţa a beneficiat de privilegii şi înlesniri, construit cu privire la realizarea unui comerţ
de tranzit între Transilvania şi Moldova pentru adăpostirea mărfurilor negustoreşti împotriva
intemperiilor, ansamblul este format din clădiri etajate legate între ele printr-o galerie cu 20 de bolţi ÷
majoritatea pe arce în ogivă, sprijinite pe 21 de pilaştrii patrulateri. Casa Petermann construită
probabil după icendiul care a devastat oraşul în 1457, conservă cele mai multe elemente ale
construcţiei originale din întreg şirul Sugălete.
AR7)T#TURA ,)')TAR"

T5r15# D+*ri#+r
Este singurul turn păstrat din cele 18 incluse în zidul de apărare al oraşului. Lucrările de
construcţie pentru fortificarea oraşului au început în 1464 şi au durat peste un secol. Prima fază a
acestor fortificaţii a fost încheiată în jurul anului 1480, când au fost terminate o parte din ziduri, turnuri
şi bastioane, precum şi porţile oraşului.
S)TUAT)A !ATR),&()U'U)
Monumentele restaurate, cu fonduri de la bugetul de stat, pe perimetrul municipiului sunt :
Bistriţa/Casa Argintarului, Casa Ìon Zidaru, Sugălete/Casa 24, Sărata/Biserica de lemn »Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavriil » iar monumentele în curs de restaurare (cu cofinantare) sunt : Biserica
Evanghelică CA, Sugălete/Casa 13. Există şi situaţii de neîntreţinere sau neutilizare şi chiar de
distrugere a unor elemente apartinând monumentelor istorice reprezentative, restaurate (Casa Ìon
Zidaru, abandonată în contextul litigiilor dintre cei care-şi dispută dreptul la proprietate).
Lucrările de restaurare sunt puţine, insuficient susţinute financiar, nu există încă
programe/proiecte de reabilitare, nici o implicare a capitalului privat aferent conservării şi valorificarii
patrimoniului, lipsesc specialiştii şi executanţii cu experienţă şi cunostinţele necesare intervenţiei pe
imobile monument istoric.
Definirea urbanistică a Bistriţei s-a făcut în strânsă legatură cu construirea zidului de incintă.
Există un spaţiu urban reprezentativ, organizat în jurul bisericii parohiale, de la care pornesc străzile
spre porţile oraşului. Perimetrul fostei cetăţi medievale are o suprafaţă de aproximativ 41,45 ha.
Clădirile existente (din care un număr mare aflate pe lista monumentelor istorice) sunt
majoritatea într-o stare înaintată de degradare, nu corespund unui standard minim de confort şi nu
sunt puse în valoare nici măcar prin siglele de monument.
Perioadei regimului socialist, când lucrările de întreţinere curentă au lipsit în oraşul istoric, i-a
urmat cea de după 1990, când intervenţiile de reabilitare în zonă au cunoscut multiple abordări
greşite.
Ìntervenţiile în zona protejată se realizează de multe ori în detrimentul conservării autenticităţii
patrimoniului. Derulându-se în absenţa unor soluţii competente şi ponderate, aceste intervenţii duc la
pierderi ireversibile ale valorilor patrimoniale/arhitecturale.
~ 49 ~
Păstrarea autenticităţii patrimoniului local, a coerenţei şi atractivităţii acestuia, va avea ca
efect motivarea interesului turistic.
Conservarea şi transmiterea valorilor patrimoniale generaţiilor viitoare constituie o datorie
pentru locuitori, specialişti şi autorităţile responsabile.
INJRASTRUCTURA TURISTICĂ
Baza materială a turismului în municipiul Bistriţa şi evoluţia acesteia este următoarea:
Nr.
crt.
Baza materială 2000 2004 2008
Număr unităţi de cazare 8 13 16
Capacitate de cazare (locuri) 573 797 1055
Număr hoteluri 6 8 9
Locuri în hoteluri 371 627 805
Tabere de elevi şi preşcolari 1 1 1
Locuri în tabere 160 160 160
Pensiunisi moteluri 2 3 4
Locuri în pensiuni şi moteluri 42 88 168
Camping-uri 2 2 2
Locuri în camping-uri 72 82 82
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Nr.
-rt.
Ti"5# 8$ str5-t5r. C#si,i-r$
157.r st$#$
N57.r
#+-5ri 8$
-)r$
N57.r t+t#
8$ -7$r$
A#t$ 8+t.ri
1. Hotel " Coroana de
Aur¨
3 stele 264 109 + 4 ap. Ìnternet
Parcare
%. Hotel ,Diana¨ 3 stele 150 76 + 8 ap. Parcare 50 loc.
Sală conferinţa ÷ 200
loc.
Sala sport
6. Hotel , Codrişor¨ 3 stele 120 29 Parcare - 20 loc.
Sala restaurant
-60loc.
Sala de restaurant cu
o capacitate totala de
60 locuri.
Bar de zi cu
capacitate de 30
locuri.
Terasa acoperita,
incalzita cu o
capacitate totala de
300 locuri.
Terasa neacoperita
cu o capacitate de
150 locuri.
2. Hotel , Cora ¨ 3 stele 50 28 Parcare ÷ 15 loc.
'. Hotel , Castelano ¨ 3 stele 40 18 Ìnternet
Parcare ÷ 20 loc.
C. Hotel , Flamingo ¨ 3 stele 30 15 Ìnternet
Parcare ÷ 20 loc.
Sală conferinţa ÷ 100
loc.
3. Hotel ,Krone¨ 3 stele 98 44 Sala de mese
Sala de fitness
Lift
Parcare proprie
Cafenea
F Hotel ,Minerva' 3 stele 48 12+8ap. Parcare pentru
~ 50 ~
autoturisme si
camioane
supravegheata video
24 din 24h
D. Hotel , Bistriţa ¨ 2 stele 97 47 + 2 ap. Ìnternet
Parcare ÷ 20 loc.
Sală conferinţa ÷ 30
loc.
1&. Hotel , Decebal ¨ 2 stele 54 27 + 1 ap. Ìnternet
Parcare ÷ 10 loc.
11. Pensiune , Stefan ¨ - 14 7 Parcare ÷ 7 loc.
1%. Motel , Azuro ¨ - 44 23 Parcare
16. Pensiune , Sheriff ¨ - 30 14 Parcare ÷ 20 loc.
12. Pensiune ,Saphir¨ - 80 26 Restaurant cu
separeu pentru
intruniri speciale
Parcare auto pentru
clientii nostrii
Club cu activitati
sportive, bowling,
biliard si snooker
Ìnternet wireless
1'. Camping - 52 22 Parcare ÷ 30 loc.
1C. Camping - 30 15 Parcare
Municipiul Bistriţa beneficiază de un potenţial turistic valoros insuficient valorificat.Semnalam
inexistenta ghizilor profesionisti si a materialelor de promovare a ofertei turistice.
Oferta bancară actuala se rezumă la 9 bănci şi un număr de 22 bancomate, dintre care trei se
află în centrul istoric.
Dintre cele 8 oficii poştale din Bistriţa, doar unul singur funcţionează în aria zonei protejate.
În Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 10 agenţii de turism-transport persoane, un Punct de
Ìnformare Turistică la Casa Municipală de Cultură, înfiinţat prin programul PHARE şi Oficiul de Tineret
şi Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa. Este necesară găsirea unui sediu nou pentru
Oficiul de Turism, întrucât locaţia actuală a acestuia nu este uşor accesibilă turiştilor.
. O,$rt t5risti-.
T$7ti- Sit5ţi $@ist$1t. C$1tr5# ist+ri- M51i-i"i5
S$r;i-ii
C+1s5#t1ţ.
) 10 agenţii de turism-
transport
) Punct de informare
turistică-Casa
Municipală de Cultură
) Oficiul de Tineret şi
Turism- Primăria Bistriţa
) 4 agenţii pe străzile N.
Titulescu, L. Rebreanu, P-
ţa Petru Rareş
) Punct de informare
turistică-Casa Municipală
de Cultură
) Oficiul de Tineret şi
Turism- Primăria Bistriţa
) 6 agenţii de turism-
transport pe raza
municipiului
) nici o agenţie de turism
în localităţile
componente
S"ţii -)r$ ) 9 hoteluri
) 3 pensiuni
) 1 motel
) 2 campinguri
) hotel " Coroana de Aur ¨ şi
" Bistriţa ¨ în P-ţa Petru
Rareş
) Hotel "Cora¨, "Codrişor¨,
"Castelano¨ în parcul
municipal
) hotel "Diana¨, "Flamingo
¨, "Decebal¨ pe raza
oraşului
) pensiuni, motel,
campinguri în localitaţile
componente Unirea şi
Viişoara
Gstr+1+7i$ ) 19 restaurante
) 14 pizzerii
) 5 restaurante situate în
centrul istoric
) 5 pizzerii
) 5 restaurante în parcul
municipal
) 9 restaurante pe raza
municipiului
) 4 pizzerii pe raza
~ 51 ~
municipiului
A#t$ +,$rt$
t5risti-$
) 13 cluburi+ baruri +
terase
) 7 cluburi cu ring de dans
) 7 baruri în centrul istoric
) nici un club cu ring de
dans
) 6 baruri, terase pe raza
municipiului
) 7 cluburi cu ring de dans
!otential turistic generat de resursele culturale8RSURS TUR)ST)# #U'TURA'
S"') . S!#TA#&'9 S"') . :!&*)/))9 ,U*
În municipiul Bistriţa funcţionează, sub egida Primăriei, Casa Municipală de Cultură « George
Coşbuc », care deţine o sală de spectocole pe str. Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată în
Piaţa Mică nr.18.
De asemenea, în fiecare din cele şase localităţi componente - Viişoara, Unirea, Ghinda,
Sărata, Slătiniţa şi Sigmir - funcţionează câte un cămin cultural.
Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiştilor Plastici, (situată
în Piaţa Centrală ), la Galeria de Artă a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional din Piaţa Petru Rareş nr.1, la Galeria de Artă a Colegiului "Corneliu Baba¨ şi în cadrul celor
şase săli expoziţionale ale Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, situat pe b-dul Gen. Gh.
Bălan.
Muzeul dispune de şase expoziţii cu caracter permanent şi de şase saloane expoziţionale
temporare. În incinta muzeului se află instalată o biserică de lemn din sec. XVÌÌÌ, monument istoric,
precum şi un parc dendrologic.
STATU)9 ,&(U,(T
În rezervaţia de arhitectură a municipiului se află: statuia "Andrei Mureşanu¨, opera
(aparţinând sculptorului Cornel Medrea), statuia poetului "George Coşbuc¨, situată la intrarea în
parcul municipal (realizată de sculptorul G.Covalschi), statuia scriitorului "Liviu Rebreanu¨, din Piaţa
Unirii, (autor Romul Ladea). În exteriorul rezervaţiei se mai găsesc cinci busturi: bustul "Avram Ìancu¨
din Piaţa Petru Rareş (autor Mircea Mocanu), bustul poetului George Coşbuc aflat în incinta Direcţiei
Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (aparţinând lui G.Pârvan), bustul
domnului Moldovei, Petru Rareş din piaţa omonimă, (aparţinând lui Mihai Barbu), bustul domnitorului
Al. Ì. Cuza, aflat în faţa Ìnspectoratului de Poliţie şi "Capul de expresie¨ şi cinci monumente
comemorative: "Evreiesc¨, "Eroilor neamului¨, "Soldatului sovietic¨, "Foştilor deţinuţi politici¨ ,
monumentul german din Slătiniţa şi alte câteva monumente de for public (" Praguri ¨ , Măiastr㨠şi "
Monumentul Veteranilor¨ ).
Trs$$ t5risti-$
1.Excursie în Munţii Rodnei. Traseul Bistriţa ÷ Năsăud - Complexul carstic Tăuşoare ÷ Zalion. Drumul
naţional 17 c.
Traseul spre Munţii Rodnei trece prin localitatea Liviu Rebreanu, unde se află Muzeul
memorial înfiinţat în 1957 în casa părintească a scriitorului. Muzeul prezintă obiecte de familie,
fotografii, diferite ediţii din operele scriitorului şi o bibliotecă.
Traseul se continuă apoi prin localitatea Năsăud, unde pot fi vizitate biserica ortodoxă
construită între anii 1880-1884 şi Muzeul Grăniceresc Năsăudean (Bd. Grănicerilor nr. 25), muzeu
organizat în vechea cazarmă militară a Regimentului ÌÌ de Graniţă, monument istoric din sec. XVÌÌÌ.
Urmează apoi Rebrişoara şi Valea Gersei, cu cele 2 sate Gersa Ì şi Gersa ÌÌ, ajungîndu-se
apoi la complexul carstic ,Tăuşoare-Zalion¨, cu peşterile ,Ìzvorul Tăuşoarelor¨, ,Peştera lui Măglei¨,
,Jgeabul lui Zalion¨.
Peştera ,Ìzvorul Tăuşoarelor¨ este constituită dintr-o reţea de galerii care gravitează spre
punctul de maximă adâncime. Este peştera cea mai adâncă din ţară (415m) şi a fost declarată
monument al naturii. Peştera nu prezintă fenomene carstice clasice (stalagtite, stalagmite, etc.) ci
doar cristale de gips (antrodite).
,Peştera lui Măglei¨ se prezintă sub forma unei grote verticale de 6 m adâncime, terminîndu-
se într-o sală de dimensiuni reduse.
Peştera ,Jgheabul lui Zalion¨ are în linie dreaptă 475m, iar adâncimea ei este de 130m.
Traseul prin peşteră este alcătuit prin lărgiri în formă de săli, cascade şi sifoane situate de-a lungul
cursului de apă.
2.Excursie în Munţii Bârgăului. Traseul Bistrţa ÷ ,Castelul lui Dracula¨ ÷ Pasul Tihuţa. DN 17.
Traseul trece prin localitatea Livezile, unde se află o interesantă colecţie de etnografie
,Muzeul de sub poart㨠ce prezintă ceramică, icoane pe sticlă, unelte vechi, picturi pe lemn, o colecţie
de bâte ciobăneşti ornamentale, etc. De asemenea aici se află ruinele unui castru roman.
~ 52 ~
Drumul se continuă prin cele ,8 Bârgaie¨, localităţi de la poalele Munţilor Bârgăului: Rusu
Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha
Bârgăului, Bistriţa Bârgăului şi Mureşenii Bârgăului. Localităţile sînt renumite pentru portul popular
tradiţional, casele şi instalaţiile tehnice populare. În Prundu Bârgăului se află un muzeu sătesc.
Urmează apoi localitatea Piatra Fîntînele, situată la 1.100 m altitudine unde se află hotelul
,Dracula¨, construit în 1983, cu o arhitectură ce sugerează un castel medieval. Hotelul ,Dracula¨ este
amplasat pe locul descris în romanul ,Dracula¨ de către scriitorul irlandez Bram Stoker, destinaţie
spre care se îndreaptă turişti din toată lumea în căutarea contelui-vampir.
3.Excursie în Munţii Suhardului. Traseul Bistriţa ÷ Sângeorz Băi ÷ Valea Vinului, Lacul Lala. DN 17 D.
Traseul trece prin localităţile Liviu Rebreanu, Năsăud (traseul 1) şi se continuă prin staţiunea
balneoclimaterică Sângeorz Băi. Staţiunea are izvoare de ape minerale cu indicaţii în afecţiuni
hepatice, digestive, ulcer şi boli de nutriţie. De asemenea pot fi vizitate aici ,Biserica de peste ap㨠cu
icoane executate la 1747 de Teodor Zugravu şi colecţia de artă şi tablouri ,Ìleana Antonu¨.
Traseul se continuă prin localitatea Rodna, unde se află ruinele unei bazilici dominicane
construită la sfîrşitul secolului XÌÌÌ şi o biserică din secolul XVÌÌÌ. În împrejurimi se află staţiunea
balneoclimaterică Valea Vinului, localitate cunoscută pentru exploatările de minereuri încă din timpul
romanilor, precum şi lacul Lala şi ,Poarta lui Beneş¨.
ANALIZA SROT : TURISM URBAN
SROT
t5ris7
5r=1
J-t+ri "+)iti;i J-t+ri 1$*ti;i
M$8i5#
i1t$r1
P51-t$ tri
Municipiul Bistriţa şi localităţile componente:
Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi
Viişoara / conservă imobile şi structuri urbane
specifice spiritualităţii româneşti, săseşti şi
maghiare ;
Cadrul de dezvoltare al localităţii depresiunea
intracolinară Livezile-Bârgău, aferent cursului
râului Bistriţa, străjuită de dealuri între 450-
680m, Schieferberg, Schullerwald, Burich,
oferă o panoramă asupra oraşului şi
împrejurimilor ;
Bistriţa concentrează cea mai mare parte a
valorilor patrimoniale ale municipiului ; oraşul
conservă încă perimetrul fostei cetăţi
medievale fortificate (Bistritz), cu maximă
înflorire în secolele XV-XVÌ/ configuraţia
medievală a reţelei stradale, pasajelor,
pieţelor, cvartalelor şi parcelelor ansamblului
urban fortificat ;
Existenţa drumului de centură, cu posibilitatea
preluării traficului de tranzit greu ;
Existenţa unei platforme industriale care nu
afectează zona protejată ;
Trecerea în proprietatea unor persoane cu
posibilităţi economice şi
disponibilitatea necesară reabilitării
patrimoniului a unor imobile istorice;
Ìnteresul împrejmuirilor, monumente
restaurate, Arcalia, Herina, Livezile, Tărpiu ;
P51-t$ s#=$
Ìnexistenţa unui program de acţiune cu măsuri,
proiecte şi responsabilităţi în domeniile : locuire,
infrastructură tehnică, spaţii publice, trafic,
turism, comerţ, prestări servicii, mesteşuguri şi
întreprinderi mici, industrie, în intenţia
conservării autenticităţii zonei istorice, esentială
în promovarea turismului ;
Absenţa unui sistem global informational,
suport în monitorizarea patrimoniului şi gândirea
unor programe aferente acestuia ;
Ìnexistenţa sau insuficienta punere în valoare a
patrimoniului, absenţa siglelor de monument,
inscriptionarilor şi a plăcuţelor de semnalizare şi
presemnalizare rutieră a monumentelor
istorice, inexistenţa unui program de vizitare a
monumentelor, a ghizilor; neiluminarea
nocturnă; nereprezentativitatea denumirii unor
artere în zona rezervaţie ;
Caracterul intervenţiilor în zonele protejate, în
mod special în perimetrul fostului ansamblu
urban fortificat Bistriţa, de multe ori în
detrimentul substanţei originale ; absenţa
specialiştilor şi executanţilor abilitaţi în lucrări pe
imobile istorice ;
Tolerarea unor funcţiuni incompatibile cu zona
istorică şi problemele acesteia ;
Nevalorificarea clădirilor istorice şi a spaţiilor
publice medievale, calitatea îndoielnică a unor
monumente de for public amplasate în aceste
spaţii ;
~ 53 ~
rezervaţii rurale, Dorolea, Livezile;
Existenţa unui potenţial uman şi instituţional
cu capacitatea de a organiza manifestări
reprezentative/polarizante pentru zonă ;
Dezvoltare economică pe un traiect relativ
ascendent ;
Existenţa unui număr mare de hoteluri şi
unităţi de alimentaţie publică ;
Alterarea zonelor de protecţie aferente
monumentelor istorice ;
Ìnsuficienta promovare a meşteşugurilor şi
micilor întreprinderi, pierderea meştesugurilor
tradiţionale, în special în domeniul construcţiilor,
cu calificarea şi cunoaşterea tehnicilor de
intervenţie pe monumente istorice ;

Reţeaua de comunicaţii slab dezvoltată, sistem
deficitar de legătură a oraşului şi a localităţilor
componente cu reţeaua de trafic interregional şi
european ;
Problemele traficului în oraş, (în mod special în
zona istorică) absenţa parcajelor în zonele
marginaşe ale oraşului vechi, absenţa
elementelor de particularizare a circulaţiei şi a
pistelor de biciclete ;
Neutilizarea mijloacelor de transport ecologice
şi carenţele transportului în comun ;
Deficienţele infrastructurii urbane ;
Lipsa unei gropi ecologice şi efectele
necolectării selective a deşeurilor ;
Ìnsuficienta susţinere financiară şi slaba
valorificare a patrimoniului prin actul cultural ;
Locuirea preponderentă a zonei de rezervaţie
istorică şi de arhitectură
Bistriţa de o categorie defavorizată a populaţiei,
fără posibilităţile materiale şi disponibilitatea de
a răspunde provocărilor acestei zone ;
Ìnsuficienta educaţiei, sensibilizării şi
constientizării locuitorilor făţă de valorile
patrimoniale ;
Ìnsuficienţa amenajărilor sportive şi a spaţiilor
de agreement pentru populaţie şi turişti ;
Nevalorificarea potentialului turistic şi curativ al
municipiului ;
Ìnexistenţa unui concept detaliat de turism ;

Ìnexistenţa sau neatractivitatea ofertei turistice,
neatingerea standardelor europene în servicii şi
consultanţă, hoteluri, pensiuni particulare,
gastronomie, manifestari şi evenimente
culturale, festivaluri, trasee tematice,
organizarea de conferinţe, simpozioane,
expoziţii insuficiente ; nevalorificarea decorului
istoric pentru manifestările culturale ;
nevalorificarea tradiţiilor multiculturale şi
~ 54 ~
pluriconfesionale ale oraşului ;
Ìnsuficienţa sau pozitionarea nefavorabilă a
punctelor de informare turistică, absenţa hărţilor
turistice, a ghizilor profeşionisti, a panourilor
turistice;
Neactualitatea sau inexistenţa site-urilor locale,
regionale şi naţionale actualizate, conţinând
informaţii turistice şi culturale /
M$8i5#
$@t$r1
O"+rt51it.ţi
Poziţia geografică a municipiului, apartenenţa
la o regiune cu un potential turistic ridicat de
interes naţional şi internaţional ;
Existenţa unor localităţi în zona cu potential
balneo-climateric, rezervaţii naturale, ţinuturi
de vânătoare / Blăjenii de
Jos,Colibita,Cusma, Lunca Ìlvei, Parva, Piatra
Fântânele, Posmus, Sângeorz-Băi, Valea
Mare, Valea Vinului , posibilitatea valorificării
rezervaţiilor existente în judet : 751ţii
Bârgăului, Calimani, Rodnei,/ turism cultural,
ecologic, trasee tematice; manifestări
sportive cu participare internatională;
Existenţa resurselor de ape minerale la
Viişoara, Slătiniţa şi Sărata având potenţial
turistic şi curativ nevalorificat;
Particularizarea şi diversitatea spirituală a
municipiului, rezultată prin combinarea
elementelor româneşti, săseşti şi maghiare în
configuraţia localităţilor şi a fondului construit ;
Recunoasterea atractivităţii localităţii Bistriţa
în literatura de specialitate. Giovanni Botero,
la sfârşitul secolului al XVÌ-lea, publica
impresii de călătorie europeană, notând că
Sibiul este cel mai mare oraş, Clujul cel mai
populat, iar Bistriţa « cel mai frumos oraş al
Transilvaniei » ;
Existenţa unei relaţii tradiţionale între zona
istorică a Bistriţei, curs apa şi dealurile
perimetrale. Relaţia dintre acest sit/leagăn,
curs apa şi zona istorică poate personaliza şi
potenţa interesul turistic;
Localitatea Bistriţa este uşor cognoscibilă /
particularitate conferită de fondul construit din
interiorul fostei cetăţi medievale fortificate,
oraşul putând deveni atractiv pentru turişti, cu
condiţia conservării autenticităţii substanţei
istorice ;
Existenţa unui număr mare de monumente
istorice reprezentative care ar putea fi puse în
A7$1i1ţ.ri
Nemotivarea interesului turistic prin pierderea
autenticităţii patrimoniului local; intervenţii
necontrolate sau de calitate îndoielnică care
conduc la depersonalizarea oraşului şi
localităţilor componente la devalorizarea
spaţiului public medieval ;
Alterarea raportului oraş istoric-parc-apă-dealuri
perimetrale ;
Diminuarea zonei de agement a oraşului ;
Accentuarea problemelor zonei istorice prin
dificultatea eliminării traficului motorizat din
perimetrul zonei istorice şi nerezervarea unor
zone pentru parcaje;
Ìnexistenţa unui concept privind circulaţia rutieră
la nivelul municipiului ;
Atenuarea oportunităţilor drumului de centură ;
Alterarea zonei de percepere a monumentelor
istorice ;
Depersonalizarea localităţilor componente ;
Manifestări culturale de un nivel profesional
discutabil, nereprezentative pentru promovarea
valorii şi autenticului, depreciind zona ;
insuficienta valorificare a monumentelor istorice
prin evenimente culturale ;
Exploatarea iraţională a resurselor forestiere în
zonele apropiate; neprotejarea zonei verzi;
Scăparea de sub control a fenomenului
poluării ; acceptarea unor investiţii fără a
respecta tehnologiile ecologice şi protecţia
zonei ;
~ 55 ~
valoare şi incluse în circuite turistice: Biserica
evanghelică CA! sec. XÌV-XVÌ; Turnul
Dogarilor, sec.XV-XVÌ Casa Andreas Beuchel
cunoscută sub denumirea : « Casa Ìon
Zidaru «, sec. XV-XVÌ ; Casa Argintarului,
sec.XVÌ-XVÌÌÌ-XÌX ; Sirului Sugalete / având
ca reprezentative Casa parohiei evanghelice,
sec. XV-XVÌ-XVÌÌÌ şi Casa Petermann, sec.
XV-XVÌ-XVÌÌÌ ; Biserica din lemn "Sfinţii
Arhangheli " Mihail şi Gavriil¨ din Sărata
sec.XVÌÌÌ ;
Posibilitatea valorificării cadrului istoric;
evenimente culturale de marcă, festivaluri,
concerte, parade, expoziţii şi muzee,
laboratoare, ateliere, stagii de specialitate ;
Oportunitatea dobândirii statutului de « oraş
istoric » pentru Bistriţa ;
Tradiţia mesteşugurilor în zonă ;
Tradiţia multiculturală şi pluriconfesională a
oraşului ;
Condiţii de amenajare a unor spaţii de cazare
de tip Jugendherberge/Horst, camping ÷
tabere pictură, sculptură, agro-turism,
valorificând imobile istorice şi situri ;
Recunoaşterea importanţei moştenirii istorice
de factorii politici şi de către public, vechiul
oraş interesând atât ca spaţiu locativ, cât şi
ca centru comercial şi de producţie
mesteşugărească ;
Crearea premizelor pentru libera iniţiativă,
pentru dezvoltarea potenţialului economic şi
a infrastructurii tehnice şi sociale ;
Legătura cu saşii din diasporă, atragerea
agentiilor de turism străine etc ;
Legătura cu oraşele înfrăţite.
Riscurile neglijării lucrărilor de infrastructură ;
TURISM URBAN 0 ZONE PROTEAATE
OBIECTIVE SPECIJICEH
1. Reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi zonelor de protecţie ale
acestora cu atenţie la pericolul pierderii autenticităţii, coerenţei şi, deci a atractivităţii
patrimoniului local.
2. Adoptarea unui program de acţiune pentru zonele protejate cu măsuri, proiecte şi
responsabilităţi în domeniile: locuire, infrastructură tehnică, spaţii publice, trafic, turism,
comerţ, prestări servicii, meşteşuguri, întreprinderi mici;
~ 56 ~
3. Dezvoltarea reţelei de trafic interregional şi european, rezolvarea disfuncţionalităţilor în
circulaţia rutieră şi a stării arterelor de circulaţie, particularizarea circulaţiei (poduri, piste de
biciclişti);
4. Restricţionarea şi, treptat, eliminarea traficului motorizat din perimetrul Centrului Ìstoric
Bistriţa; rezervarea locuri de parcare în aria protejată;
5. Reconsiderarea aspectului general al oraşului / remodelarea şi reabilitarea fondului construit
existent şi a spaţiilor publice;
6. Amenajarea malurilor râului Bistriţa, între Unirea şi Sărata, legarea acestora de structura
verde a oraşului istoric şi includerea în zona de agrement a oraşului a dealului Schifferberg;
7. Manifestări şi evenimente culturale valorificând cadrul istoric;Perpetuarea tradiţiei
multiculturale şi multiconfesionale a zonei;
8. Extinderea, creşterea şi particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea
ofertei turistice continând informaţii turistice şi culturale;
9. Promovarea meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale, precum şi integrarea acestora în
conceptul turistic general;
10. Sensibilizarea populaţiei pentru valoarea, frumuseţea şi potenţialul oraşului istoric.
III. C"it#5# s+-i#
III.1 Str5-t5r (i 8i17i- "+"5#ţi$i
Conform datelor furnizate de Direcţia judeţeană de statistică Bistriţa-Năsăud, populaţia
municipiului Bistriţa la data de 1iulie 2008 a fost de F6.'31 locuitori, în crestere faţă de datele de la
recesământul populaţiei efectuat în anul 2002, când era înregistrat un număr de 81.259 locuitori
Structura populaţiei municipiului Bistriţa, pe grupe de vârste la 1 iulie 2007
Gr5"$ 8$
;Qrst$
%&&3
0-4 4094
5-9 3880
10-14 4304
15-19 6549
20-24 7209
25-29 7640
30-34 7058
35-39 7781
40-44 6460
45-49 7360
50-54 7251
55-59 5001
60-64 2750
65 si peste 5702
TOTAL F6&6D
Principalele fenomene demografice înregistrate în municipiul Bistriţa prezentate comparativ 2003 cu
2007:
~ 57 ~
C2D
FC'
23F
'C%
C1&
33'
1%%
12D
&
1&&
%&&
6&&
2&&
'&&
C&&
3&&
F&&
D&&
1&&&
%&&6 %&&3
Ns-5ţi ;ii
D$-$8ţi
C.s.t+riţi
Di;+rţ5ri
III.% S$r;i-ii s+-i#$
Pr+t$-ţi -+"i#5#5i
A. Copii care beneficiaza de o masura de protectie speciala - 258 de copii din care:
 Centru maternal din cadrul Complexului de Servicii Sociale Comunitare Bistrita ÷ 10 copii
 Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient din cadrul Complexului de
Servicii Sociale Comunitare Bistrita ÷ 34 copii
 Asistenta maternala DGASPC ÷ 91 copii, plasati la un numar de 65 de asistenti maternali
profesionisti care domiciliaza pe raza municipiului Bistrita;
 Asistenta maternala ONG ÷ 15 copii, plasati la un numar de 4 asistenti maternali;
 Plasament familii / persoane / rude de gradul ÌV care domiciliaza pe raza municipiului
Bistrita ÷ 108 copii.
(umarul de copii intrati in sistemul de protectie in anul ;<<=>
 Ìn centrul de plasament de tip familial pentru copilul deficient ÷ 1 copil in varsta de 10 ani.
 Ìn sistemul de asistenta maternala a DGASPC ÷ 3 copii; pe grupe de virsta: 2 copii: 1 ÷ 2
ani si 1 copil: 3 ÷ 6 ani.
 Ìn plasament familii / persoane / rude de gradul ÌV ÷ 17 copii, pe grupe de virsta: 2 copii:
1 ÷ 2 ani, 2 copii: 3 ÷ 6 ani, 2 copii: 7 ÷ 9 ani, 7 copii: 10 ÷ 13 ani si 3 copii: 14 ÷ 17 ani.
B. Protectia copilului cu deficiente
La data de 31.12.2008 DGASPC Bistrita Nasaud avea in evidenta un numar de 254 de copii incadrati
intr-un grad de handicap, cu dizabilitati locomotorii, neuro-psihice sau asociate, care domiciliaza pe
raza municipiului Bistrita .
Servicii oferite, de catre DGASPC, acestei categorii de copii:
 Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient din cadrul Complexului de
Servicii Sociale Comunitare Bistrita ÷ 34 copii
 asistenta maternala ÷ 13 copii cu deficiente;
 1 Centru de zi si de recuperare, din cadrul Complexului de Servicii Sociale Comunitare
Bistrita ÷ 124 beneficiari din care 90 din comunitate sau din asistenta maternala si 34 din
centrul de plasament de tip familial.
 un serviciu mobil de interventie timpurie, adresat copiilor cu virsta intre 0 ÷ 6 ani, in
structura fundatiei Ìnocenti ÷ 50 beneficiari.
Din cei 34 copii plasati in Centru de plasament de tip familial pentru copilul deficient, un numar de 13
copii frecventeaza scoala la Asociatia Lacrima Unirea si 1 copil merge la gradinita in cadrul Scolii
Speciale nr. 2 Bistrita.
Ìn cadrul centrului de recuperare, copiii cu deficiente beneficiaza de urmatoarele servicii:
♦kineto- si hidroterapie
♦logopedie
♦psihoterapie
♦ergoterapie.
Avand in vedere numarul mare de copii incadrati in grade de handicap si diversitatea serviciilor care
le sunt necesare (prevazute in planul de servicii) posibilitatile de a raspunde pe plan local, nevoilor
acestora sunt limitate.
~ 58 ~
C. Copilul abuzat, exploatat, neglijat si copilul care a savirsit o fapta penala si nu raspunde penal
#opii parasiti in unitatile sanitare ;<<= - 13 copii parasiti in Sectia de pediatrie a Spitalului
Judetean de Urgenta Bistrita.
#opii abuzati negli?ati ;<<= ÷ 13 copii:
) 2 copii <1 an
) 7 copii 1-2 ani
) 3 copii 3-6 ani
) 1 copil 14-17 ani
Pentru 11 copii, din aceasta categorie, s-a impus luarea unei masuri de protectie speciala.
Copii care au comis fapte penala si nu raspund penal ÷ 12 copii din care: 2 copii cu virsta intre 7 ÷ 9
ani si 10 copii cu virsta intre 10 ÷ 13 ani. Pentru aceasta categorie de copii s-a luat masura
supravegherii specializate, de catre parinti.
#opiii e@ploatati prin munca:
Ìn cadrul Complexului de servicii sociale comunitare Bistrita functioneaza Centru de zi pentru copilul
exploatat prin munca in care se urmareste prevenirea si combaterea exploatarii prin munca a copiilor
din mediul urban (Bistrita) prin reintegrarea lor familiala si scolara. Centrul are o capacitate zilnica de
primire de 10 copii. Ìn cadrul acestui centru se desfasoara urmatoarele activitati:
• integrare/reintegrare scolara- sprijin in efectuarea lectiilor scolare ; cursuri in conformitate cu
programa scolara pentru clasele Ì ÷ ÌV ;
• evaluare si consiliere psihologica individuala si de grup pentru copii ;
• consiliere psihologica si sprijin pentru parinti;
• asistenta medicala primara- asigurata de personal specializat ;
• activitati educative pe diverse teme : educatie privind drepturile copilului, educatie pentru
sanatate, orientare scolara si profesionala, educatie estetica, educatie religioasa , educatie
moral-civica, activitati de socializare, cunoastere a mediului, educatie muzicala etc.
• activitati de timp liber : vizionari de emisiuni pentru copii, jocuri in aer liber, plimbari, jocuri
sportive, puzzle, jocuri de constructii, etc.
• oferirea de suport nutritional ;
#opiii strazii>
Pe raza municipiului Bistrita au fost identificati un numar de 50 de copii, care provin de pe raza
judetului Bistrita Nasaud, cu varste cuprinse intre 3 si 14 ani. Acesti copii au fost identificati de catre
serviciile sociale ale DGASPC si SPAS Bistrita, impreuna cu politia, cu ocazia raziilor efectuate in
oras.
Tinind cont de criteriul relatia copilului cu familia, combinat cu criteriul relatia copilului cu strada (asa
cum este mentionat in literatura de specialitate), in ultimii ani, in judetul nostru am identificat 2
categorii de copii:
) Copiii care muncesc in strada si care se intorc, de regula, zilnic in familiile lor. Acesti copii se afla
ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani, in general, prin
cersit sau, mai putini, prin alte activitati (spalatul masinilor, furturi sau prostitutie). De regula,
seara se intorc in familiile lor cu banii castigati. Din aceasta categorie fac parte cca. 75 % din
copiii strazii din judet.
) Copii care traiesc cu parintii in strada. Aceasta categorie include copiii ai caror parinti si-au
pierdut locuinta si care au ajuns sa locuiasca in baraci improvizate (linga gropile de gunoi sau in
paduri). Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii.
Din aceasta categorie fac parte cca. 25 % din copiii strazii din judet.
Dupa mediul din care provin:
) 10 copii din mediul urban, mai exact din municipiul Bistrita (resedinta de judet);
) 40 din mediul rural.
) mai rar sunt gasiti si copii din alte judete (de ex. in 2007 - 5 copii).
Circa 90% dintre copii provin din familii de romi.
Toti acesti copii provin din familii numeroase (majoritatea cu peste 5 copii), in care cel putin unul
dintre parinti consuma in mod frecvent alcool.
~ 59 ~
Nici unul dintre parintii acestor copii nu este angajat in munca, veniturile familiei provenind din
alocaţia pentru copii, ajutorul social si bani sau produse câştigate din munca cu ziua. Ìn multe cazuri
familiile nu primesc alocatie sau ajutor deoarece nu au un domiciliu / resedinta si, unii dintre ei, nu au
acte de identitate.
Ìn majoritatea familiilor din care provin acesti copii unul dintre parinti a savirsit cel putin o fapta penala,
unii dintre ei chiar ispasesc pedepse privative de libertate.
Nivelul de educatie al parintilor este foarte redus, unii dintre ei fiind chiar analfabeti.
Pentru aceasta categorie de copii va fi creat un Centru de primire in regim de urgenta care va
functiona in cadrul complexului de servicii sociale comunitare Bistrita.
I8$1ti,i-r$ "r+=#$7$#+r
. I7"#i-r$ -+751it.ţii #+-#$
Un studiu efectuat în jud. Bistriţa Năsăud a relevat faptul că majoritatea consiliilor locale nu au
angajat un lucrător social, în cel mai bun caz transferând aceste atribuţii unor persoane care au deja
alte îndatoriri şi care nu au o pregătire de specialitate în domeniu.
S-a iniţiat atunci un proiect intitulat “Pregătirea reţelei judetene de lucrători sociali n vederea
descentralizării serviciilor n domeniul protecţiei drepturilor copilului n jud. Bistrita !ăsăud".
Proiectul a fost finanţat de ,Fundaţia pentru o Societate Deschisă¨, şi s-a desfăşurat în perioada
1.08.1999-1.08.2000, obiectivele specifice fiind:
♦ descentralizarea activităţii de protecţie a drepturilor copilului prin implicarea autorităţilor
locale;
♦ instruirea lucrătorilor primăriei pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de cazuri
sociale care să nu necesite implicarea directă a personalului DJPDC;
♦ crearea unei reţele profesioniste funcţionale, la nivel judeţean, care să acţioneze unitar
în probleme de protecţie a drepturilor copilului;
♦ reducerea numărului de copii din instituţiile de ocrotire.
Concluzia trasă la încheierea proiectului, în luna august anul 2000, este aceea că obiectivul
general declarat, şi anume “promovarea drepturilor copiilor şi familiilor lor prin crearea condiţiilor
necesare n vederea ngrijirii copiilor n familia naturala sau# n caz de nevoie# accesul rapid la servicii
profesioniste de ocrotire¨ a fost atins, însă o evaluare corectă de ansamblu se va putea face doar pe
parcursul anilor care vor urma.
Pentru funcţionarea eficientă a reţelei create, s-a impus continuarea activităţii de pregătire
prin informare şi instruire continuă realizată de către specialiştii DJPDC, în colaborare cu fundaţia
Bethany.
Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, cu sediul în Bucureşti, este câştigătoare a proiectului
"Parteneri pentru copii şi familii¨ din cadrul Programului "Child Net¨ ÷ finanţat de USAÌD şi derulat de
World Learning, în parteneriat cu Autoritatea Natională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.
Proiectul se derulează în cinci judeţe ale ţării, printre care şi Bistriţa Năsăud.
Prima fază a proiectului a început în mai 2002 şi a constat într-o evaluare a sistemului de
protecţie a copilului, atât la nivelul Direcţiei Generale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Bistriţa
Năsăud, cât şi în cadrul comunităţilor locale.
A doua faza (iulie-august 2002) a constat în organizarea unor cursuri de pregătire şi formare
a lucrătorilor sociali comunitari, în colaborare cu Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor
Copilului Bistriţa Năsăud, în două etape, după cum urmează: 23-25 iulie 2002 Bistriţa, 30 iulie-1
august 2002 Năsăud, cu tema generală "Modele de bună practică¨.
Proiectul "Parteneri pentru copii şi familii¨ se derulează pe parcursul a doi ani şi are drept
scop sprijinirea dezvoltării capacităţii locale, în ariile defavorizate din România, prin replicarea şi
extensia celor mai bune modele de practică din domeniul prevenirii, asistenţei maternale şi adopţiei
nationale, prin creşterea numărului de soluţii de ocrotire pentru copiii aflaţi în situaţie de dificultate,
soluţii bazate pe parteneriatul cu comunitatea.
Tot în cadrul acestui proiect, în luna februarie 2004, s-a organizat un curs cu tema "Cauze, consecinţe
şi intervenţia în situaţiile de abuz asupra copilului¨.
=. C+#=+rr$ -5 ONG:5ri
Prezentăm câteva din activităţile derulate, în această perioadă, în colaborare cu ONG-urile care
au activat pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud:
♦ SERA România:
~ 60 ~
⇒ Perioada 1996 ÷ 1998: cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC -
donarea unui automobil, proiect de finanţare a cheltuielilor pentru plata salariilor angajaţi DPC,
cheltuieli de funcţionare şi cheltuieli implicate de susţinerea familiilor aflate în situaţii de risc;
⇒ 2001: cheltuieli de restructurare a centrelor de plasament ÷ CP Bistriţa: înlocuirea
reţelei de instalaţii termice în corpurile A, B, C şi dotări cu aparatură electrocasnică;
⇒ 2002: reabilitarea instalaţiei termice în corpul D la CP Bistriţa; susţinerea
financiară a 60 de asistenţi maternali,
⇒ 2003: susţinerea financiară a Serviciului de prevenire a abandonului de copii prin
planificare familială: acordarea dreptului de folosinţa a unui automobil, costul combustibilului şi
costurile de întreţinere a automobilului, drepturile salariale ale personalului din serviciu,
consultanţă de specialitate pentru implementarea serviciului; sustinerea financiară a 21 de
asistenţi maternali în perioada oct-dec 2003.
⇒ susţinerea financiară a 22 de asistenţi maternali în luna ianuarie 2004.
♦ Copii Fericiţi :
⇒ Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC care au ca obiect protecţia copilului prin încredinţare
sau plasament la asistenţi maternali profesionişti;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru finanţarea programelor privind prevenirea abandonului sau integrarea
copilului în familia naturală;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru restructurarea centrelor de plasament în module de tip familial.
♦ Alternativa:
⇒ Activităţi desfăşurate împreună cu DJPDC care au ca obiect protecţia copilului prin plasament la
asistenţi maternali profesionişti;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC;
⇒ Sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor în vârstă de peste 18 ani care părăsesc sistemul
de protecţie.
♦ Love Basket
⇒ Cheltuieli efectuate pentru restructurarea centrelor de plasament în module de tip familial ;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru finanţarea programelor privind prevenirea abandonului sau integrarea
copilului în familia naturală;
⇒ Cheltuieli efectuate pentru susţinerea activităţii DJPDC;
⇒ Activităţi realizate împreună cu DJPDC pentru protecţia copilului prin încredinţare sau plasament
la asistenţi maternali profesionişti;
⇒ Donaţii sau sponsorizări efectuate în favoarea centrelor de plasament, folosite în interesul
copilului.
♦ Asociaţia Benita Bistriţa ÷ susţine un Centru de zi cu o capacitate de 11 locuri
♦ Fundaţia Ìnocenţi/RCR Bistriţa - parteneriatul cu Fundaţia Ìnocenţi Bistriţa Năsăud a
demarat începând cu luna septembrie 2000 şi constă în implementarea unui program pentru
asistarea copiilor şi familiilor (biologice, asistenţi maternali) în tranziţia dinspre centrul de
plasament sau familia asistentului maternal, înspre familia naturală.
Principalele servicii oferite sunt:
) program de intervenţie educatională pentru copii intre 0 ÷ 1 ½ ani: activităţi specializate în
vederea eliminarii întârzierilor în dezvoltarea fizică -motorie şi integrare senzorială. Aceste
activităţi sunt realizate de educatori specializaţi şi psihologi
) program de "literacy¨, care constă în activităţi de stimulare a limbajului;
) evaluarea dezvoltării copiilor plasaţi la asistenţii maternali se realizează prin aplicarea
periodică a unor teste de evaluare a dezvoltării intelectuale şi fizice (6 luni);
) sustinere specializată prin organizarea unor grupuri de suport pentru familii, grupuri de
joacă pentru copii, vizite copil - familie biologică, biblioteca pentru asistenţii maternali şi copii,
editarea unui ziar de informare lunară pentru asistenţii maternali profesionişti, împrumutarea
de cărucioare, cât şi decontarea abonamentelor de călătorie pentru transportul asistenţilor
maternali la aceste programe, sponsorizarea întâlnirilor de grup ale asistenţilor maternali;
♦ Asociaţia Ìnceputuri noi Unirea ÷ susţine 2 case de tip familial, una în localitatea Unirea şi
una în localitatea Bistriţa, cu o capacitate totală de 16 locuri.
~ 61 ~
Direcţia Municipală de Servicii Sociale r$ >1 str5-t5r s 5r7.t+r$#$ -+7"rti7$1t$H
C+7"rti7$1t "r$stţii s+-i#$
C+7"rti7$1t sist$1ţ. "$rs+1$ -5 918i-"
S$r;i-i5# C.7i1 "$1tr5 "$rs+1$ ;Qrst1i-$
S$r;i-i5# ,i11-ir -+1t=i#! s#ri)r$ (i 87i1istrti;
O,i-i5# "$1tr5 -+1si#i$r$ r+7i#+r
C=i1$t st+7t+#+*i-
T1 -8r5# -$st+r -+7"rti7$1t$ s$ 8$s,.(+r. -ti;itt$ 8$ sist$1ţ. s+-i# "ri1
"51$r$ >1 "#i-r$ #$*is#ţi$i >1 ;i*+r$! (i 157$H
Compartiment prestaţii sociale
Aplicarea 'egii A026;<<0 privind venitul minim garantat9 cu modificări şi completări ulterioare>
Di1 8t$#$ $@ist$1t$ >1 $;i8$1t$#$ C+7"rti7$1t5#5i Pr$sttii s+-i#$ r$)5#t. -.
s-.)5t 157.r5# ,7i#ii#+r -r$ =$1$,i-i). 8$ K5t+r s+-i# 85". -57 5r7$).H
• în anul 2005 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ -$st$i #$*i16C ,7i#ii! t+t#i)Q18 2&F 7$7=ri!
s57 t+t#. -9$#t5it. "$1tr5 "#t K5t+r5#5i s+-i# ,ii18 8$ 1&3.DC' #$i.
• pentru anul 2006! -$r$ri >1r$*istrt$ $r5 1'%! t+t#i)Q18 623 7$7=ri! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t K5t+r5#5i s+-i# ,ii18 8$ 113.&6C #$i.
• pentru anul 2007! -$r$ri >1r$*istrt$ $r5 1&F! t+t#i)Q18 %'2 7$7=ri! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t K5t+r5#5i s+-i# ,ii18 8$ F&.F66 #$i.
• pentru anul 2008! -$r$ri >1r$*istrt$ $r5 F6! t+t#i)Q18 1'& 7$7=ri! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t K5t+r5#5i s+-i# ,ii18 8$ 'F.CF2 #$i.
D$ 8r$"t5# 8$ s$r;ir$ 7$s$i # Cantina de ajutor social "+tri;it L$*ii %&F01DD3 5 =$1$,i-it
-$t.ţ$1i 8i1 751i-i"i5# Bistriţ (i #+-#it.ţi#$ -+7"+1$1t$! st,$#H
• în anul 2005 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ -$st$i #$*i 11% "$rs+1$0#51.! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t -$st5i ti" 8$ K5t+r ,ii18 8$ 1D3.&&& #$i.
• în anul 2006 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ -$st$i #$*i F& "$rs+1$0#51.! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t -$st5i ti" 8$ K5t+r ,ii18 8$ 12'.%C& #$i.
• în anul 2007 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ -$st$i #$*i '6 "$rs+1$0#51.! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t -$st5i ti" 8$ K5t+r ,ii18 8$ 1&&.32D!3F #$i.
• în anul 2008 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ -$st$i #$*i 'F "$rs+1$0#51.! s57 t+t#.
-9$#t5it. "$1tr5 "#t -$st5i ti" 8$ K5t+r ,ii18 8$ 11C.%F'!D2 #$i.
U1 157.r 7$8i5 #51r 8$ C "$rs+1$0#51. =$1$,i-ir$ #$ -1ti1$i 8$ K5t+r s+-i# 5
$,$-t5t 751-. >1 ,+#+s5# -+751it.ţii >1 -+1,+r7itt$ -5 "r$;$8$ri#$ R$*5#7$1t5#5i 8$
+r*1i)r$ (i ,51-ţi+1r$ -1ti1$i 8$ K5t+r s+-i#.
T1 "r$)$1t =$1$,i-i). 8$ 8r$"t5# 8$ s$r;ir$ 7$s$i 51 157.r 8$ 31 "$rs+1$! 8i1tr$
-r$ %2 "#.t$s- 6&G 8i1 ;$1it5# #+r! ir 23 s51t "$rs+1$ -r$ =$1$,i-i). 8$ -$st 8r$"t ,.r.
"#t..
~ 62 ~
Nr.
B$1$,i-iri
C5
"#t.
J.r.
"#t.
C+"ii A85#ţi P$1si+1ri Li"siţi
8$
;$1it5ri
B+#1;i L
8+7i-i#i5
31 %2 23 C& 11 3 63 11 &
T1 -8r5# -$st5i -+7"rti7$1t s$ >1t+-7$s- 8+sr$#$ >1 ;$8$r$ +=ti1$rii 8r$"t5ri#+r
"r$;)5t$ 8$ L$*$ C101DD6 "ri;i18 -+r8r$ #+-ti$i 8$ stt "$1tr5 -+"ii! r$"5=#i-t.!
"r$-57 si O.U.G.R. 1r.1&'0%&&6 "ri;i18 #+-ţi -+7"#$7$1tr. (i #+-ţi 8$ s5sti1$r$ "$1tr5
,7i#i 7+1+"r$1t#..
T1 -$$ -$ "ri;$st$ O.U.G.R. 1&'0%&&6 5 ,+st 8$"5s$ -$r$ri "$1tr5 -+r8r$ #+-tii#+r
-+7"#$7$1tr$ (i 8$ s5sţi1$r$ "$1tr5 ,7i#ii#$ 7+1+"r$1t#$! st,$#H
• în anul 2005 s:5 -+r8t 16D3 #+-ţii ,7i#i#$ -+7"#$7$1tr$! r$s"$-ti; 2D1 #+-ţii
8$ s5sţi1$r$ "$1tr5 ,7i#ii#$ 7+1+"r$1t#$. S57$#$ -9$#t5it$ "$1tr5 "#t #+-ţi$i
,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i 8$ s5sţi1$r$ 7+1+"r$1t#. 5 ,+st 8$ 66.6C6 #$i "$1tr5
#+-ţii#$ ,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i D.F&& #$i "$1tr5 #+-ţii#$ 8$ s5sţi1$r$
7+1+"r$1t#..
• în anul 2006 s:5 -+r8t D&3 #+-ţii ,7i#i#$ -+7"#$7$1tr$! r$s"$-ti; 21% #+-ţii
8$ s5sţi1$r$ "$1tr5 ,7i#ii#$ 7+1+"r$1t#$. S57$#$ -9$#t5it$ "$1tr5 "#t #+-ţi$i
,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i 8$ s5sţi1$r$ 7+1+"r$1t#. 5 ,+st 8$ 6F.&3% #$i "$1tr5
#+-ţii#$ ,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i %%.331 #$i "$1tr5 #+-ţii#$ 8$ s5sţi1$r$
7+1+"r$1t#..
• în anul 2007 s:5 -+r8t D'6 #+-ţii ,7i#i#$ -+7"#$7$1tr$! r$s"$-ti; 2C% #+-ţii
8$ s5sţi1$r$ "$1tr5 ,7i#ii#$ 7+1+"r$1t#$. S57$#$ -9$#t5it$ "$1tr5 "#t #+-ţi$i
,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i 8$ s5sţi1$r$ 7+1+"r$1t#. 5 ,+st 8$ 2%.C1D #$i "$1tr5
#+-ţii#$ ,7i#i# -+7"#$7$1tr$ (i %%.3%F #$i "$1tr5 #+-ţii#$ 8$ s5sţi1$r$
7+1+"r$1t#..
• în anul 2008 s: -+r8t 51 157.r 7$8i5 #51r 8$ 62% #+-ţii ,7i#i#$ -+7"#$7$1tr$!
r$s"$-ti; 1CD #+-ţii 8$ s5sţi1$r$ "$1tr5 ,7i#ii#$ 7+1+"r$1t#$.
Serviciul "Caminul pentru Persoane Vârstnice¨ $st$ 51 s$r;i-i5 >1 -8r5# Dir$-ţi$i M51i-i"#$ 8$
S$r;i-ii S+-i#$ -r$ ,51-ţi+1$). -+1,+r7 "r$;$8$ri#+r L$*ii130%&&&. Pr+t$-ţi s+-i#.
"$rs+1$#+r ;Qrst1i-$ s: r$#i)t >1 8+5. ,+r7$H
a) i1stit5ţi+1#i)t.! "ri1 i1t$r7$8i5# S$r;i-i5#5i NC.7i15# "$1tr5 P$rs+1$ VQrst1i-$OL
b) # 8+7i-i#i5# "$rs+1$#+r! "ri1 i1t$r7$8i5# C+7"rti7$1t5#5i 8$ Asist$1ţ. # D+7i-i#i5
P$rs+1$#+r VQrst1i-$.
aB #aminul pentru !ersoanele V$rstnice asigură>
• 5t+1+7i si si*5r1ţ "$rs+1$#+r ;Qrst1i-$ sistt$L
• r$s"$-tr$ i8$1tit.ţii! i1t$*rit.ţii (i 8$71it.ţii "$rs+1$#+r ;Qrst1i-$ "ri1 -+18iţii#$ 8$
>1*riKir$ +,$rit$L
• 7$1ţi1$r$ s5 7$#i+rr$ -"-it.ti#+r ,i)i-$ s5 i1t$#$-t5#$ #$ "$rs+1$#+r
;Qrst1i-$L
~ 63 ~
• sti75#r$ "rti-i".rii "$rs+1$#+r ;Qrst1i-$ # ;iţ s+-i#.L
• ,-i#itr$ si >1-5rKr$ #$*.t5ri#+r i1t$r571$! i1-#5si; -5 ,7i#ii#$ "$rs+1$#+r
;Qrst1i-$L
• s5"r;$*9$r$ si >1*riKir$ 7$8i-#. 1$-$sr.! "+tri;it r$*#$7$1tri#+r "ri;i18
si*5r.ri#$ s+-i#$ 8$ s1tt$L
• "r$;$1ir$ si trtr$ -+1s$-i1ţ$#+r #$*t$ 8$ "r+-$s5# 8$ >7=.trQ1ir$L
Perioada Număr beneficiari mediu/lună Sex persoane asistate
Anul 2005 63 J:1F
B:1D
Anul 2006 61 J:1'
B:1C
Anul 2007 %F J:1C
B:1%
Perioada Număr beneficiari mediu/lună Sex persoane asistate
Anul 2008 %D J:1'
B:1%
I1 15# %&&F i1-$"5t 8$r5#r$ "r+i$-t5#5i NR$"rr$ si 7$1Kr$ C7i15#5i
"$1tr5 "$rs+1$ ;rst1i-$O. A-$st "r+i$-t $st$ ,i11tt 8$ Mi1ist$r5# M51-ii! J7i#i$i si
E*#ittii 8$ S1s$ si ;i)$).H -+1s+#i8r$ str5-t5rii 8$ r$)ist$1ţ.! r$-+7"rti7$1tr$
i7+=i#5#5i! 7$1Kr$ 8$ -7$r$ "$1tr5 % si 6 "$rs+1$! 6 *r5"5ri s1itr$ si 51$i =.i #
"rt$r! 2 *r5"5ri s1itr$ si 51$i =.i # $tK! 7$1Kr$ 51$i s.#i 8$ 7$s$ si 515i -#5= #
"rt$r! r$"rţii (i -+1s+#i8.ri -+"$ri(! 7$1K.ri $@t$ri+r$. P$1tr5 r$#i)r$ -$st5i +=i$-ti;
8$ i1;$stitii s: #+-t s57 8$ 1.'CF.&&& #$i! -+1,+r7 H+t.rQrii G5;$r15#5i R+71i$i
1r.1'6F01D.1%.%&&3. Dt+rit. 7"#+rii #5-r.ri#+r 8$ r$"rţii! "$rs+1$#$ ;Qrst1i-$ -)t$ >1
C.7i1 5 ,+st 75tt$ >1 #51 +-t+7=ri$ %&&F >1 #t$ 8+5. #+-ţiiH "$rs+1$#$ ;Qrst1i-$ 8$ s$@
7s-5#i1 5 ,+st -)t$ # C$1tr5# S-+#r "$1tr5 $85-ti$ i1-#5)i; 1r. 1! sit5t i1 751i-i"i5#
Bistrit! str. A#= I5#i 1r. %& ir "$rs+1$#$ ;Qrst1i-$ 8$ s$@ ,$7$1i1 # C$1tr5# NCs
S"$r1t$iO! sit5t i1 751i-i"i5# Bistrit! B:85# I18$"$18$1t$i 1r %2:%C.
bB #ompartimentul de asistenţă la domiciliu a persoanelor v$rstnice asigură>
• s$r;i-ii s+-i#$ "ri;i18 >1 "ri1-i"# >1*riKir$ "$rs+1$i! "r$;$1ir$ 7r*i1#i).rii
s+-i#$ (i r$i1t$*rr$ s+-i#! -+1si#i$r$ s+-i#! K5ri8i-. (i 87i1istrti;.! s"riKi1 "$1tr5
"#t 51+r s$r;i-ii (i +=#i*ţii -5r$1t$! >1*riKir$ #+-5i1ţ$i! K5t+r "$1tr5 7$1K!
"r$"rr$ 9r1$iL
• s$r;i-ii s+-i+:7$8i-#$ "r;i18! >1 "ri1-i"# K5t+r5# "$1tr5 r$#i)r$ i*i$1$i "$rs+1#$!
r$8"tr$ -"-it.ţi#+r ,i)i-$ (i "si9i-$! 8"tr$ #+-5i1ţ$i # 1$;+i#$ "$rs+1$i
;Qrst1i-$ (i 1tr$1r$ # -ti;it.ţi $-+1+7i-$! s+-i#$ (i -5#t5r#L
~ 64 ~
• s$r;i-ii 7$8i-#$! s5= ,+r7 -+1s5#tţii#+r (i >1*riKiri#+r 7$8i-#$ # 8+7i-i#i5!
-+1s5#tţii (i >1*riKiri st+7t+#+*i-$! 87i1istrr$ 8$ 7$8i-7$1t$! -+r8r$ 8$
7t$ri# s1itr$ (i 8is"+siti;$ 7$8i-#$.
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Număr beneficiari
mediu/lună
2% 63 6' 2&
Compartimentul asistenţa persoane cu handicap r$ 5r7t+r$#$ tri=5tiiH
• >1t+-7$st$ 1-9$t$ s+-i#$ -5 "ri;ir$ # 7+8i,i-.ri#$ s5r;$1it$ >1 str$ ,i)i-.! "si9i-
s5 s+-i# "$rs+1$i -5 918i-"! 8$ 1t5r. s. 7+8i,i-$ -+r8r$ 8r$"t5ri#+r s5
,-i#itti#+r "$1tr5 sist$1tii "$rs+1#iL
• >1t+-7$(t$ 1-9$t$ s+-i#$ "$1tr5 -+r8r$ i18$71i)ti$i #51r$ "$1tr5 "$rs+1$ -5
918i-"L
• ,-$ "r+"51$ri C+1si#i5#5i L+-# "$1tr5 "r+=r$ #ist$i "$rs+1$#+r -5 918i-" si
sit$1tii "$rs+1#i i -$st+r "$1tr5 -+r8r$ 8$ =+17$1t$ *rt5it$ "$1tr5
5ti#i)r$ 7iK#+-$#+r 8$ tr1s"+rt >1 -+751.
Tabel cu persoanele cu handicap care au beneficiat de abonamente gratuite potrivit legii
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Număr beneficiari
mediu/lună
66% 6'6 %D' '%F
Valoarea transportului/an '6.23' CC.C6' D6.2F& 1D&.&F&
Tabel cu persoanele cu handicap grav care au beneficiat de asistent personal angajat conform legii
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Număr asistenţi personali
mediu/lună
12' 12D 12& 13&
Tabel cu persoanele cu handicap grav care au beneficiat de indemnizaţie conform legii
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Număr indemnizaţii
acordate mediu/lună
32 D% DC D'
Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fara Adapost $st$ 51 s$)7Q1t 8$ "r+t$-ti$ s+-i#.
si r$s+-i#i)r$ "$rs+1$#+r 8i1 751i-i"i5# Bistrit #i"siţi t$7"+rr 8$ 8"+st s5 -r$ s$
*.s$s- >1 sit5tii 8$ ris- s+-i#.
P$rs+1$#$ sistt$ "ri1 C$1tr5# 8$ C)r$ T$7"+rr. P$rs+1$#+r ,r A8"+st s51t
s"riKi1it$ >1 ;$8$r$ i1t$*rrii >1 751- >1 #i7it "+si=i#it.ţi#+r "ri1 >18r57r$ s"r$ s$r;i-i5#
"5=#i- s"$-i#i)t >1 7$8i$r$ 751-ii A*$1ţi A58$ţ$1. "$1tr5 O-5"r$ J+rţ$i 8$ M51-.
BistritL
~ 65 ~
: s51t s"riKi1it$ >1 +=ti1$r$ 51$i #+-5i1t$ : >1 #i7it "+si=i#it.ţi#+r $@ist$1t$ "ri1
i1,+r7r$ -+r$-t si -+1st1t -5 "ri;ir$ # sit5ti "i$t$i #+-5i1ţ$#+r! i8$1ti,i-r$ s"tii#+r
#+-ti;$L
: i1t$r7$8i$r$ +=ti1$rii 51+r s$r;i-ii 8i1 "rt$ #t+r i1stit5tiiH s"riKi1 >1 +=ti1$r$
-t$#+r 8$ i8$1titt$! i1t$r1r$ 7i1+ri#+r >1 i1stit5tii 8$ +-r+tir$ 7i1+ri#+r! i1t$r7$8i$r$
i1t$r1.rii >1 C7i15# 8$ "$rs+1$ VQrst1i-$! i1t$r7$8i$r$ i1t$r1.rii >1 i1stit5tii 7$8i-#$!
>1t+-7ir$ 8+sr5#5i 8$ "$1si+1r$ $t-.
Oficiul pentru Consilierea Romilor $st$ 51 -+7"rti7$1t 8$ s"$-i#itt$ -r$ ,51-ti+1$) >1 =)
HGR 26&0%&&1 "ri;i18 "r+=r$ Strt$*i$i G5;$r15#5i R+7Q1i$i 8$ T7=51ttir$ Sit5ti$i
R+7i#+r.
&biectivul principal $st$ >7=51ttir$ --$s5#5i -$tt$1i#+r 8$ $t1i$ r+7 8i1
751i-i"i5# Bistrit # s$r;i-ii#$ s+-i#$ >1 -+18itii#$ "r$;)5t$ 8$ #$*$ si "rti-i"rii -$st+r
# ;it $-+1+7i- s+-i# si -5#t5r# -+751ittii.
&ficiul pentru consilierea romilor are următoarele atributiiH
• 1#i)$) sit5ti s+-i+:$-+1+7i- ,7i#ii#+r 8$ r+7i si ,-$ "r+"51$ri >1 ,51-ti$ 8$
s"$-i,i-5# ,i$-r5i -) >1 "rt$L
• s"riKi1. "+"5#ti 8$ r+7i #i"sit. 8$ 7iK#+-$ 8$ s5=)ist$1ţ. "$1tr5 +=ti1$r$ 8$
K5t+r$ 7t$ri#$ si ,i11-ir$! >1 -+18itii#$ "r$;.)5t$ 8$ #$*$L
• s"riKi1. "+"5#ţi 8$ r+7i #i"siti 8$ 7iK#+-$ 8$ s5=)ist$1t >1 ;$8$r$ +=ti1$rii
8+-57$1t$#+r 8$ i8$1titt$ si str$ -i;i#L
• >1t+-7$st$ si i7"#$7$1t$). "r+i$-t$0"r+*r7$ -5 s"$-i,i- "$ "r+=#$7$#$ r+7i#+r -5
,i11ţ.ri 8i1 ,+185ri $@t$r1$ s5 i1t$r1$ -r$ s i= 8r$"t s-+" >7=51ttir$ sit5ti$i
-$tt$1i#+r 8$ $t1i$ r+7 8i1 751i-i"i5# Bistrit.
.ate despre populaţia de romi
Di1 8t$#$ 8$ti15t$ 8$ r$-$s7Q1t5# "+"5#ti$i 8i1 7rti$ %&&1 -+751itt$ 8$ r+7i 8i1
751i-i"i5# Bistrit r$ 1D36 8$ r+7i.
(umarul beneficiarilor de servicii sociale
 %% "$rs+1$ 8$ $t1i$ r+7. s51t =$1$,i-iri # C1ti1 8$ AK5t+r S+-i#L
 6& 8$ -+"ii 5 =$1$,i-it #51r 8$ #"t$ "r, *rt5it! >1 ;#+r$ 8$ 12.D&2 #$iL
 6& ,7i#ii 8$ $t1i-i r+7i 5 =$1$,i-it 8$ "r$;$8$ri#$ L$*ii 21C0%&&1 "ri;i18 ;$1it5# 7i1i7
*r1ttL
 D3 8$ ,7i#ii 8$ $t1i$ r+7. =$1$,i-i). 8$ #+-ţii ,7i#i#$ -+7"#$7$1tr$ (i 8$ s5sţi1$r$
"$1tr5 ,7i#i 7+1+"r$1t#.L
Cabinetul Stomatologic
C=i1$t5# St+7t+#+*i- ,51-ti+1$) -+1,+r7 O.G.R 1r.1%201DDF r$"5=#i-t.! "ri;i18
+r*1i)r$ si ,51-ti+1r$ -=i1$t$#+r 7$8i-#$.
Ct$*+ri#$ 8$ =$1$,i-iri s51tH
• "$rs+1$#$ ;Qrst1i-$ 8i1 C7i15# 8$ P$rs+1$ VQrst1i-$ 8i1 BistritL
~ 66 ~
• "$rs+1$#$ 8i1 C$1tr5# 8$ C)r$ T$7"+rr. P$rs+1$#+r ,.r. A8."+st si C$1tr5#
VCs S"$r1t$iOL
• "$rs+1$#$ -r$ =$1$,i-i) 8$ K5t+r s+-i#L
• "$rs+1$#$ # -r+r ;$1it "$ 7$7=r5 8$ ,7i#i$ 15 8$"s$st$ 1i;$#5# 7i1i7 "$
$-+1+7i$.
A5 =$1$,i-it 8$ sist$1ţ. st+7t+#+*i-.H
• >1 15# %&&' W 3&& "$rs+1$
• >1 15# %&&C W '&& "$rs+1$
• >1 15# %&&3 W 'C% "$rs+1$
• >1 15# %&&F W '%& "$rs+1$
III.6 S.1.tt$ "+"5#ţi$i
III.6.1 E;#5r$ i1,rstr5-t5rii "$1tr5 s1tt$
• R$ţ$5 51it.ţi#+r s1itr$ "5=#i-$
Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţie în anul 2008 s-a realizat prin reţeaua unităţilor
sanitare publice, mixte si particulare, alcătuită din:
PUBLICH
NR.C
RT.
SERVICII NR. - COMPONENTA
1. Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana 1 - 13 medici
- 31 asistenti medicali
- 5 chimisti si biologi.
%. Spitalul judetean de Urgenta 1 - 1120 paturi
- 140 de medici Ìncadrati
- 487 asistenti medicali
- 8 farmacisti
- 13 biologi si chimisti.
6. Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului
Judetean de Urgenta Bistrita
1 - 50 cabinete medicale
- 30 medici
- 36 asistenti medicali
2. Serviciul Judetean de Ambulanta 1 - 6 medici
- 25 asistenti medicali
- 8 operatori 112
- din 35 de ambulante pe
judet, 12 ambulante pe
municipiul Bistrita.
'. Centrul de Transfuzii sanguine 1 - 1 medic
- 12 asistenti medicali
C. Serviciul Judetean de Medicina Legala 1 - 2 medici
- 4 asistenti medicali
3. Cabinete medicale individuale ÷ medici de
familie
11 - 11 medici
F. Cabinete medicale individuale ÷ medici
stomatologi
14
D. Farmacii cu circuit inchis 2
1&. Cabinete medicale scolare 8 - 6 medici
- 30 asistenti medicali
11. Cabinete medicale scolare stomatologice 5 - 5 medici
- 5 asistenti medicali
1%. Cabinet medical de urgenta stomatologica 1 - 1 medic
- 1 asistent medical
16. Dispensar medical TBC 1 - 2 medici
~ 67 ~
- 6 asistenti medicali
12. Cabinete medicale de intreprindere 5 - 5 medici
- 8 asistenti medicali
PRIVATH
NR.C
RT.
SERVICII NR. - COMPONENTA
1. Clinica Sanovil SC MURÌVÌSAN 1 - 5 medici
- 15 asistenti medicali
- nr. paturi (18 OG+8NN+1ATÌ=
30 buc)
%. Cabinete medicale individuale ÷ medici de familie 32 - 32 medici
6. Cabinete medicale medicina generala adulti 18
2. Cabinete medicale de specialitate 40
'. Farmacii 28 - 62 farmacisti
- 40 asistenti de farmacie
C. Laboratoare medicale 5 - 5 medici
- 15 asistenti de laborator
3. Laboratoare de tehnica dentara 33 - 35 tehnicieni dentari
F. Cabinete stomatologice 55 - 55 medici
Situaţia Spitalului Judeţean, unitatea medicală cea mai reprezentativă - structura personalului şi a
serviciilor:
STRUCTURA PERSONALULUÌ SANÌTAR- 2008
Nr.
Crt. Personal Numar
1 MEDÌCÌ 152
2
ALT PERSONAL SAN. SUP.( farmacisti, biologi,
chimisti, psihologi, asistenti sociali,prof.C.f.m.)
21
3 PERSONAL SANÌTAR MEDÌU 595
4 PERSONAL SANÌTAR AUXÌLÌAR din care: 279
- infirmiere 154
- ingrijitoare 91
- spalatorese 18
- brancardieri 16
5 MUNCÌTORÌ SÌ PERSONAL DESERVÌRE 132
6 TESA 62
7 TOTAL 1241
STRUCTURA SPITALULUI AUDETEAN DE URGENTA BISTRITA / %&&F
Nr.
Crt. Compartimente
1 Sectii si compartimente cu paturi
2
Unitatea de Primire a Urgentelor cu paturi pentru internari provizorii si Cabinet medicina
dentara de urgenta
3 Sectii de farmacie de circuit inchis
4 Laboratoare pentru investigatii cu puncte de lucru
5 Statie de sterilizare si blocuri de sterilizare
6 Serviciul de statistica medicala si analiza a starii de sanatate
7 Compartiment de nutritie si dietetica
8 Ambulatoriul de specialitate integrat al spitalului cu:
- cabinete de specialitate clinica
~ 68 ~
- puncte de laborator pentru investigatii
- laborator de medicina fizica si recuperare medicala
- dispensar TBC
- cabinete de medicina sportiva
- dispensare medicale scolare cu:
- cabinete de medicina generala
- cabinete de stomatologie
- centrul judetean pentru planificare familiala
- serviciul de prevenire si control al infectiilor nozocomiale
- centrul judetean de hemodializa
9 Serviciul de prevenire si control al infectiilor nozocomiale
10 Centrul judetean de hemodializa
11 Serviciul judetean de medicina legala
12 Compartiment de intretinere si reparatii aparatura medicala
13
Compartiment pentru intretinere reparatii cladiri, deservire activitati specifice , activitate
hoteliera si blocuri alimentare
14 Aparat functional compus din:
- servicii si birouri de specialitate
$%&'C%'&( (C%)*)%+,)) $P)%(-)C./%) 01223
Nr. Crt. Sectii si compartimente Numar paturi
1 Sectia medicina interna Ì 3'
2 Sectia medicina interna ÌÌ 6&
3 Sectia diabet zaharat nutritie si boli metabolice %'
4 Sectia chirurgie generala din care: F&
- comp. arsi 5
5 Compartiment urologie cu sala de operatii 1'
6 Sectia O.g. 3'
7 Compartiment neurochirurgie (nu este in circuit) 3
8 Sectia pediatrie din care: 3'
- comp. terapie intensiva 10
- comp. neurologie pediatrica 5
- comp. psihiatrie pediatrica 5
9 Sectia psihiatrie D&
10 Sectia psihiatrie cronici (nu este in cicuit) 6&
11 Sectia pneumologie Ì din care: C&
- comp. terapie intensiva 4
12 Sectia pneumologie ÌÌ din care: 2&
- comp. terapie intensiva 3
13 Sectia dermato-venerice 6&
14 Sectia oftalmologie 6&
15 Sectia O.R.L. %'
16 Sectia neurologie din care: ''
- comp. terapie intensiva 8
17 Sectia cardiologie din care: C&
- comp. terapie coronarieni 6
18 Sectia ortopedie si traumatologie '%
19 Sectia neonatologie din care: '&
- comp. prematuri 12
- comp. terapie intensiva 7
20 Sectia A.T.Ì. %&
21
Compartiment chirurgie vasculara (nu este in
circuit) 1&
22 Sectia recuperare medicina fizica si balneologie C&
23 Sectia cronici %'
24 Sectia oncologie medicala din care: 2&
~ 69 ~
- comp. ingrijiri paliative 5
- compartiment hematologie 5
25 Sectia boli infectioase din care: C&
- comp. terapie intensiva 5
26 Compartiment radioterapie( nu este in circuit) '
27 Centrul de hemodializa D
28
Unitate de primire a urgentelor
16
29 Spitalizare de zi 1D
TOTAL 11C'
STRUCTURI PARACLINICE SI ALTE STRUCTURI %&&F
1. Laborator analize medicale cu 3 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Ambulatoriul integrat al spitalului
- Locatia sectii pneumologie
2. Laborator de radiologie si imagistica medicala cu 4 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia sectii str. Alba Ìulia
- Locatia sectii pneumologie
3. Laborator explorari functionale cu 3 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia B-dul. Ìndependentei
- Ambulatoriul integrat al spitalului
4. Serviciul de anatomie patologica
5. Centrul de sanatate mintala
6. Serviciul de statistica medicala si analiza a starii de sanatate
7. Laborator medicina fizica, recuperare si balneofizioterapie cu 2 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia B-dul. Ìndependentei
8. Statia de sterilizare cu 4 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia B-dul. Ìndependentei
- Ambulatoriul integrat al spitalului
- Locatia sectii str. Alba Ìulia
9. Compartiment dietetica cu 3 puncte de lucru:
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia B-dul. Ìndependentei
- Locatia sectii str. Alba Ìulia
10. Compartiment medici rezidenti
11. Farmacii cu circuit inchis
- Locatia centrala (700 paturi) - Farmacia Nr. 1
- Locatia B-dul. Ìndependentei - Farmacia Nr. 2
12. Compartiment asistenta sociala
13. Compartiment prevenire si control a infectiilor
nozocomiale
14. Formatia de intretinere si aparatura medicala
15. Spalatorii mecanice cu 2 puncte de lucru :
- Locatia centrala (700 paturi)
- Locatia B-dul. Ìndependentei
~ 70 ~
16. Compartiment pentru intretinere reparatii cladiri, deservire activitati specifice ,
activitate hoteliera si blocuri alimentare
17. Aparatul functional compus din:
- servicii si birouri de specialitate
- compartimente de specialitate
18. Blocuri operatoare
- chirurgie generala si urologie
- ortopedie-traumatologie
- obstetrica ginecologie
- oftalmologie
- O.R.L.
În anul 2008 la finalul semestrului Ì, în municipiul Bistriţa s-au înregistrat 18.526 bolnavi internati in
spital, 18.152 externati din spital din care 284 decese.
» Consultatii in spital :
- sem.Ì /2008 au fost 0C;;D adulti si ;0<;A copii din mediul urban.
» Examinari medicale in Bistrita:
- sem.Ì /2008 in spital
-
EXAMINARI NUMAR
RADIOSCOPII 372
RADIOGRAJII 4340
SEDINTE DE JIZIOTERAPIE 11823
EXG 3212
EEG 172
EXPLORARI JUNCTIONALE APARAT
RESPIRATOR
745
AP. CARD VASCULAR 48908
ALTE 27007
- in ambulatoriu de specialitate:
EXAMINARI NUMAR
RADIOSCOPII 918
RADIOGRAJII 2305
SEDINTE DE JIZIOTERAPIE 18287
EXG 1764
EXPLORARI JUNCTIONALE APARAT
RESPIRATOR
850
AP. CARD VASCULAR 1764
ALTE 11203
» Tratamente in ambulatoriu de specialitate E<A2 adulti si DA= copii din mediul urban.
» Transfuzii efectuate in spital :;;E2, nr. bolnavi - 2<F9 litri sange ÷ DE
» Bolnavi internati in spital : 0=D;2 GH aflati E=<) externati din spital 4 =0D;
» Bolnavi cronici in evidenta medicilor de familie Bistrita:
- diabet zaharat ÷ ;00E
- epilepsie ÷ E02
- hipertensiune arteriala ÷ FDCA0
- cardiopatie ischemica 4 E222
- cord pulmonar cronic ÷ 00E
- accidente vasculare cerebrale ÷ DF0
- boli pulmonare cronice obstructive ÷ F<;
- ulcer ÷ 00=F
- ciroza ÷ 2DA
- insuficienta renala cronica ÷ 0<E
- tumori ÷ =E2
- tulburari psihice ÷ =D=
» Gravide in evidenta medicilor de familie la sfarsitul sem. Ì 2008 ÷ EFF1
• Str$ 8$ s.1.tt$ >1 r$#ţi$ -5 sti#5# 8$ ;iţ.
~ 71 ~
În prezent, aproape 40% din totalul deceselor care se înregistrează în România sunt produse
de boli legate de stres, deci de boli $;it=i#$ sau care pot fi amânate prin modificări în stilul de viaţă al
populaţiei.
Dintre grupurile cele mai vulnerabile la acţiunea componentelor negative ale stilului de viaţă,
dar care în acelaşi timp mai pot să-şi ajusteze comportamentele spre cele favorabile sănătăţii, fac
parte copiii şi tinerii. Tinerii sunt afectaţi de o serie de rezultate negative ale modului de viaţă specific
societăţii moderne, printre care rata mare de accidente (ponderea accidentelor rutiere), toxicomaniile,
maladiile sexuale transmisibile (printre care şi SÌDA), comportamentele violente, criminalitatea,
sarcina la vârsta adolescenţei, sinuciderile etc.
În septembrie 2003, s-a realizat un studiu orientativ privind stilul de viaţă al tinerilor, prin
aplicarea unui chestionar pe un grup de 152 de tineri cu vârste între 14 şi 25 ani din Bistriţa. Studiul a
scos în evidenţă nivelul de informare, principalele atitudini şi convingeri personale privind stilul de
viaţă al tinerilor bistriţeni. Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:
) tipul de #i7$1tţi$ este nesănătos şi favorabil apariţiei principalelor boli cronice;
) contrar aşteptărilor, mai bine de 70% din tinerii investigaţi nu sunt ,57.t+riL
) în timp ce fumatul nu pare să fie la modă, consumul de alcool face parte din viaţa tinerilor
bistriţeni (numai 42,1% dintre subiecţi au declarat că nu consumă #-++# deloc);
) în ciuda unei poziţii majoritare ferme împotriva consumului de 8r+*5ri, răzbat ecouri
nefavorabile (11,84% au dat răspunsuri evazive, au refuzat să răspundă sau au recunoscut că au
consumat);
) Preocuparea pentru 7i(-r$ ,i)i-. este redusă (mai ales în cazul fetelor). Mişcarea este
percepută mai mult ca o activitate direcţionată de întreţinere a corpului şi nu ca un stil de viaţă
sănătos;
) Modalităţile esenţiale prin care se depăşeşte str$s5# sunt pasive (ascultarea muzicii şi
somnul) şi mai puţin active (plimbare şi sport); foarte rar se recurge la o manieră în care este implicat
aspectul spiritual (scris, desen, meditaţie religioasă);
) Tinerii găsesc >1ţ$#$*$r$ (i s+#5ţii pentru problemele personale în special la prietenii lor şi
abia apoi la părinţi sau fraţi.
) În ceea ce priveşte debutul în ;iţ s$@5#., majoritatea nu şi-au inceput viaţa sexuală, dar
dintre cei care şi-au început-o, mai puţin de jumătate dovedesc că au şi responsabilitatea actului
sexual (prin folosirea mijloacelor de protecţie). O responzabilizare mai mare se înregistrează la fete;
) Responsabilitatea şi preocuparea faţă de 7$8i5 este şi ea modestă;
) Principala modalitate de "$tr$-$r$ ti7"5#5i #i=$r (pentru 52% din subiecţi, zilnic!) este “n
faţa ecranului¨ de TV (34,2%) sau monitorului PC (17,76%). Ca activităţi mai puţin frecvente au fost
indicate: discoteca, ascultatul muzicii, ieşitul în oraş cu prietenii şi, mai rar, lectura;
- În privinţa ofertelor pe plan local pentru petrecerea timpului liber, tinerii bistriţeni şi-au exprimat
dorinţa de a avea mai multe posibilităţi pentru practicarea sportului (57%); accesul la diferite
cursuri (10,52%); organizarea de concerte în aer liber (10,5%); sau aşteaptă pasiv alte oferte de
petrecere a timpului liber 8,5%;
- În privinţa comportamentului legat de -+1s575# 8$ #-++# (i -+185-$r$ 51+r ;$9i-+#$,
16,44% au declarat că s-a întâmplat să conducă maşina sau alt vehicol (bicicleta) dupa ce au
consumat alcool, iar 54,6% au fost într-o maşină condusă de cineva care a consumat alcool.
- Participarea la activităţi care implică ;+#51trit nu este o obişnuinţă pentru tinerii bistriţeni
(23,68% nu au participat niciodată, 61,2% doar uneori şi doar 14,5% ori de câte ori au avut
ocazia). În general, fetele sunt mai dispuse (aproape de 2 ori mai mult) să se implice în astfel de
activităţi.
- Atit58i1$ ,ţ. 8$ s.1.tt$ (i "$r-$"ţi i1,#5$1ţ$i "r+"ri5#5i sti# 8$ ;iţ. s5"r s.1.t.ţii
este duală; deşi foarte multi tineri (70,4%) consideră că stilul de viaţă influenţează sănătatea,
47% dintre aceştia sunt de părere că propriul stil de viaţă nu are nici o influenţă asupra sănătăţii.
Dintre cei care sunt de părere că propriul stil de viaţă are influenţă asupra sănătăţii, majoritatea
apreciază ca fiind o influenţă favorabilă, în timp ce o treime dintre ei par conştienţi de influenţa
negativă a propriului stil de viaţă.
Ca o "r$-i$r$ *$1$r#., se poate spune că stilul de viaţa actual al tinerilor din Bistriţa este unul
dominat de divertisment pasiv şi vizual, puţin orientat spre comunitate şi mediu şi fără a acorda
importanţă influenţei asupra sănătăţii.
III.2 E85-ţi$
Structura pe unităţi şi număr de elevi la diferitele forme de învăţământ, la finele anului şcolar
2007-2008, s-a prezentat astfel:
T1;.ţ.7Q1t5# "r$(-+#r / 24 2.735 copii
~ 72 ~
din care grădiniţe
-grădiniţe cu program
săptămânal
1 56 copii
-grădiniţe cu program
prelungit
7 1.488 copii
-grădiniţe cu program
normal
10 926 copii
-grădiniţe cu program
normal (cartiere)
6 265 copii
T1;.ţ.7Q1t5#
"ri7r (i
*i71)i#
51it.ţi 8$ >1;.
BS157i "ri7r<
1r. $#$;i
"ri7r
1r. $#$;i
*i71)i#
Bistriţa 11 2.765 3.304
Viişoara 1 72 60
Sigmir 1 45 44
Slătiniţa 1 51 45
Unirea 1 55 48
Ghinda 1 46 49
Sărata 1* 53 -
T+t# 17 3.087 3.550
Principalii indicatori
din învăţământ
învăţământ
primar
învăţământ
gimnazial
-promovaţi din total 3007 3.424
-repetenţi din total
10 59
-abandon şcolar din
total
2 11
- plecaţi în străinătate
40 23
T1;.ţ.7Q1t5# #i-$# 1& 51it.ţi 8$ >1;.ţ.7Q1t /
C.%FC $#$;i
Distribuţia elevilor din licee pe profilurile şi specializări:
Uman - 564
Real - 1.516
Educaţional - 54
Servicii - 1071
Resurse naturale - 1173
Tehnic - 1212
Sportiv - 396
Arte plastice - 107
Arhitectură - 112
Muzică - 81
T1;.ţ.7Q1t "+st#i-$# -
repartizare pe profiluri şi
specializări
155 elevi
Asistent medical de laborator - 28
Asistent medical balneo-
fiziokinetoterapeut şi
recuperare
- 28
Asistent medical de farmacie - 43
Tehnician controlul calităţii
produselor agroalimentare
- 28
Tehnician în prelucrarea cărnii - 28
~ 73 ~
şi a laptelui
T1;.ţ.7Q1t5# "r+,$si+1# /
repartizare elevi pe profiluri şi
specializări
1.517 elevi
Mecanică
- 489
Electromecanică
- 18
Electronică-automatizări
- 101
Construcţii, instalaţii şi lucrări
publice
- 153
Chimie industrială
- 76
Electric
- 141
Agricultură
- 121
Fabricarea produselor din
lemn
- 116
Ìndustrie textilă şi pielărie - 64
Ìndustrie alimentară - 28
Turism şi alimentaţie - 85
Comerţ - 82
Estetica şi igiena corpului
omenesc
- 43
În municipiu îşi desfăşoară activitatea sucursale ale unităţilor de învăţământ superior de stat
şi privat cum sunt: Babeş-Boliay şi Universitatea Tehnică ÷ ambele din Cluj, precum şi Universitatea
de Vest ,Vasile Goldiş¨ ÷ Arad. Specializările principale sunt în domenii ca: administraţie publică,
turism, economie, informatică, etc. precum şi formare post universitară.
III.' C5#t5r. (i rt.
În municipiul Bistriţa funcţionează, sub egida Primăriei, Casa Municipală de Cultură "George
Coşbuc, care deţine o sală de spectacole pe str. Albert Berger nr.10 şi o sală de expozitii situată în
Piaţa Mică nr.18.
În fiecare din cele şase localităţi componente, Viişoara, Unirea, Ghinda, Sărata, Slătiniţa şi
Sigmir, funcţionează câte un cămin cultural.
Activităţi culturale se mai desfăşoară la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiştilor Plastici (Piaţa Centrală)
şi în cadrul Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud (b-dul Gen. G. Bălan. 9
În Bistriţa sunt două aşezăminte de cultură : primul Casa de Cultură a Sindicatelor (strada
Odobescu, desfăşurându-şi activitatea într-un imobil edificat în prima parte a secolului al XV-lea),
dispune de o sală de spectacole de 200 de locuri şi o bază materială corespunzătoare. Ansamblul
său folcloric ,Codrişorul¨ deţine Colierul de Aur la Festivalul Ìnternaţional de Folclor de la Dijon-
Franţa.

În municipiul Bistriţa îşi desfăşoară activitatea complexul muzeal judeţean situat pe strada
Grigore Bălan , nr.19 , care următoarele profile :
) istorie
) arheologie
) etnografie ÷ artă populară
) geologie ÷ ştiinţe ale naturii
Bi=#i+t$- K58$ţ$1. situată în Bistriţa, strada Gării, nr.2 a luat fiinţă la 1 decembrie 1950 ,
având la debut un fond de carte de 2.340 volume şi a funcţionat în actuala casă municipală de cultură
. În prezent dispune de 195.385 de volume şi 11.216 cititori activi.
La nivelul municipiului Bistriţa funcţionează o ,Societate de Concerte¨ o fundaţie de
impresariat condusă de prof. Gavril |ărmure, care contribuie la complectarea activităţilor culturale cu
spectacole specifice .
Si arta plastică este reprezentată în Bistriţa: menţionăm Galeria de Artă a U.A.P. din Piaţa
Centrală, cea a Direcţiei pentru Cultură din Piaţa Petru Rareş, nr.1, Galeria de Artă a Casa Municipală
de Cultură ,George Coşbuc¨ din Piaţa Mică, Nr.1 şi cea de la sediul unităţii, cele 3 săli expoziţionale
~ 74 ~
ale Muzeului Judeţean, precum şi Galeria de Artă a Colegiului ,Corneliu Baba¨. Desigur Bistriţa deţine
şi reprezentări plastice ample care prezintă personalităţi marcante ai istoriei şi culturii noastre
naţionale : statuia poetului Ìmnului Naţional, Andrei Mureşanu, opera aparţinând sculptorului Cornel
Nedrea, statuia poetului George Coşbuc situată la intrarea în parcul municipal şi realizată de
sculptorul G. Covalschi, statuia scriitorului Liviu Rebreanu, din Piaţa Unirii, sculpatată de Romul
Ladia, bustul poetului George Coşbuc aflat în incinta Direcţiei pentru Cultură, aparţinând lui G.
Pârvan, bustul domnitorului Al. Ì. Cuza aflat în faţa inspectoratului de poliţie, autor Mircea Mocanu,
bustul domnului Moldovei, Petru Rareş, din piaţa omonimă aparţinând lui Mihai Barbu, bustul lui
Avram Ìancu situat pe bulevardul Republicii autor, Mircea Mocanu şi ,Capul de expresie¨ (poetul Ìoan
Alexandru) al autorului Vasile Gordun.
III.C S"+rt si *r$7$1t
Evaluarea infrastructurii pentru sport:
• C#5=5ri ,1i+1:
- Clubul Municipal Bistriţa
- Clubul Fotbal Gloria 1922 Bistriţa
• C#5=5ri 8$ $#it. :
- Liceul cu program sportiv Bistriţa
- F.C. Ìnter Viişoara
- C.S. Arte Martiale
- C.S. Drumarul
- Clubul Netex
- Palatul Copiilor
• C#5=5# S"+ti; M51i-i"#
în 2002 : - 138 medalii nationale
- 32 medalii internaţionale
2003 : - 169 medalii naţionale
- 48 medalii internaţionale
I1;$stitii 7K+r$ :
- finalizarea sălii de gimnastică din complexul sportiv Sala Polivalentă
- finalizarea tribună Ì a Stadionului municipal ( Centrul National de pregătire a olimpicilor la
haltere )
II. SPORTUL PENTRU TOŢI
Calendarul cuprinde anual :
• 10 acţiuni sportiv-recreative organizate în municipiu;
• 2 acţiuni sportive traditionale în afara municipiului şi în municipiu ;
• 2 acţiuni naţionale cu participarea specialiştilor bistriţeni.
- aproximativ 2% din populaţia municipiului practică mişcarea şi sportul pentru sănătatea în
cele 13-14 " centre " numite sau autointitulate " centru de sănătate ÷ Fitness ".
- ne lipsesc : - bazin de înot acoperit
- pista de jogging
- amenajare pădure Codrişor
- amenajare dealul Budacului pentru sporturile de iarnă
- spaţii de joacă dintre blocuri
BAZE SPORTIVE TN MUNICIPIUL BISTRIŢA
Nr
.
crt
.
Denumirea
bunului
Elementele de identificare
0 2 3
1 Baza sportivă " Stada Cuza Vodă nr. 4-6
~ 75 ~
Cuza Vodă ¨ a)Construcţii vestiar
b)Suprafaţa totală =1.174,5 mp

2 Baza sportivă "
Big ¨
Complex comercial Big
Scoala generală nr. 1, Bl.1, Solomon Halita
Suprafaţa = 780 mp

3 Baza sportivă "
Avram Ìancu ¨
Râul Bistriţa, SGA, str. Avram Ìancu
Nr. 9
Suprafaţa = 2.500 mp

4 Baza sportivă "
Viişoara ¨
Localitatea componentă Viişoara
Suprafaţa = 6.208 mp
C$1tr#i)t+r "$1tr5 i1;$1tri$r$ =)$#+r s"+rti;$ 8i1 51it.ţi#$ (-+#r$ #$ 751i-i"i5#5i
Bistriţ
Nr. crt. Scoala Terenuri Stare
1. Scoala gen. nr. 1 -3 terenuri handbal
-sală de sport
necorespunzătoare
rea
2. Scoala gen. nr. 2 - un teren handbal
- sală de sport
bună
bună
3. Scola gen. nr. 3 - un teren handbal
- sală de sport
rea
bună
4. Scoala gen. Nr. 4 -două terenuri
handbal
- sală de sport
bună
bună
5. Scoala gen. Nr. 5 , Lucian Blaga , - două terenuri
handbal
- sală de sport
bună
foarte bună
6. Scoala gen. Nr. 6 "Stefan cel Mare¨ - un teren handbal
cimentat
necesită strat de
uzură , astfalt
7. Colegiul Naţional " Liviu Rebreanu ¨ - un teren handbal
- două baschet
- teren fotbal cu pista
- teren tennis de camp
- sală de sport
buna
buna
buna
buna
buna
8. Colegiul Naţional " Andrei
Mureşanu ¨
- teren handbal
- teren baschet
- două săli de sport
buna
buna
buna
9. Liceul cu program sportiv - trei terenuri handbal
- sală volei
- sală de gimnastică
buna
buna
foarte buna
10. Liceul de Ìnformatică şi
Electrotehnică
.÷ două terenuri
handbal
buna
11. Grup Scolar Forestier - teren handbal
-sală de sport
improvizată
buna
12. Grup Scolar " G. Moisil ¨ - două terenuri
handbal
- sală de sport
slaba
buna
13. Grup Scolar Agricol - teren de sport buna
~ 76 ~
- sală de sport- foarte bună
14. Grup Scolar Sanitar - nu are bază sportivă
( curte interioară)
-
15. . Liceul " Corneliu Baba ¨ - nu are bază sportivă
proprie
-
16. Liceul de muzică - nu are bază sportivă
proprie
-
Scolile speciale care sunt în patronajul Consiliului Judeţean au spaţii amenajate în funcţie de
specificul fiecăreia ( pregătire fizică, recuperare etc. )
III. 3 S+-i$tt$ -i;i#.
În municipiul Bistriţa sunt înregistrate 817 ONG-uri, dar din păcate nu foarte multe au o activitate
susţinută . Domeniile în care activează sunt dintre cele mai variate: asistenţă socială, protecţia
mediului, tineret, sport, cultură şi artă, etc.
III.F Si18i-t$ H
În municipiul Bistriţa există trei sindicate, iar numărul aproximativ al membrilor acestor sindicate sunt :
C.S.D.R. ÷ în Bistriţa aproximativ 2000 (în special învăţământul)
C.N.S.L.R. Frăţia aproximativ 1500 ÷ Sanitas ( asistenţi medicali) , Cristiro, SAÌO ( de la ARÌO ),
taximetrişti
B.N.S. apoximativ 2000 ÷ Comelf, Electrica, Salvarea, Poşta, Finanţele, Casa de Sănătate
III.D Si*5r1ţ -$tt$15#5i (i +r8i1$ "5=#i-.
• P+#iţi 751i-i"#.
Urmare directă a întregului ansamblu de măsuri întreprinse în anul 2003, s-a reuşit
stabilizarea fenomenului infracţional şi înregistrarea scăderii faptelor de natură judiciară comise,
precum şi o creştere în identificarea şi cercetarea infracţiunilor de natură economico-financiare,
consecinţă directă fiind scăderea prejudicierii bugetelor.
A crescut în eficienţă cooperarea şi comunicarea cu organele administraţiei publice locale şi
centrale, dar şi cu instituţiile descentralizate.
Y S$r;i-i5# "5=#i- P+#iţi C+751itr. 751i-i"i5#5i Bistriţ
Legea nr. 371/2004 stipuleaza ca "în scopul asigurarii ordinii si linistii publice, cât si pentru
cresterea eficientei pazei obiectivelor si a bunurilor de interes publicsi privat se înfiinteaza, la nivelul
751i-i"ii#+r! oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti Politia Comunitara pentru ordine publica, ca
serviciu local specializat.¨ Potrivit aceleiasi legi, una dintre atributiile primarului privind înfiintarea,
organizareasi functionarea Politiei Comunitare este cea potrivit careia Primarul:
< >18r57a! s5"r;$*9$)a si -+1tr+#$)a -ti;itt$ P+#iti$i C+751itr$,conform atributiilor
stabilite acesteia prin lege.
Cu toate acestea, în 2007, la 3 ani de la adoptarea legii, mai existau înca în România
municipii precum Oradea sau Baia Mare care nu înfiintasera înca acest serviciu, dovedind un minim
interes pentru asigurarea linistii si ordinii cetatenilor din localittaile respective.
În ceea ce priveste municipiile care au înfiintat serviciul de Politie Comunitara, analiza de fata
utilizeaza 2 indicatori pentru masurarea eficientei acestui serviciu:
01 +radul de acoperire a localitatii cu serviciul public !olitie #omunitara
Formula de calcul> numarul de cetateni din fiecare municipiu pe care îi deserveste un politist
comunitar.
În stabilirea acestui numar, legea prevede ca ar trebui sa se tina cont de marimea populatiei,
întinderea fiecarui municipiu si de starea infractionala si contraventionala înregistrata pe raza
ocalitatii. Raportat la marimea populatiei, cel mai mic numar de politisti comunitari se înregistra în
2007 în municipiile Bistrita (1 politist la 1597 de locuitori) si Deva (1 politist la 1206 locuitori), în timp
ce gradul cel mai mare de acoperire a localitatii cu acest serviciu era în Slobozia (1 politist la 302
locuitori) si Buzau (1 politist la fiecare 300 de locuitori).
;1 ficienta activitatii !olitiei #omunitare
~ 77 ~
J+r75# 8$ -#-5#H numarul mediu de sanctuni aplicate de un politest comunitar pentru
contraventii precum: tulburarea linistii si ordinii publice, nerespectarea regimului curateniei localitatilor,
comertul stradal sau încalcarea normelor privind protectia mediului înconjurator.
Potrivit acestui indicator, localitatile în care s-a înregistrat cea mai slaba activitate a politistilor
comunitari au fost Buftea (1 politist a aplicat în medie 1,4 sanctiuni/an) si Târgu Jiu (3,3 sanctiuni/an),
în timp ce municipiile în care Politia Comunitara a înregistrat cel mai mare volum de activitate au fost:
Bistrita (36,1 sanctiuni/an) si Timisoara (28,9 sanctiuni/an). Este interesant de urmarit, de asemenea,
în ce masura acest indicator se coreleaza si cu bugetul anual alocat functionarii serviciilor de Politie
Comunitara, cu alte cuvinte ce procent din acest buget "recupereaza¨ politistii comunitari prin
sanctiunile aplicate.
Asigurarea unor servicii publice de calitate ar trebui sa se numere printer prioritatile 2 ale
oricarui viitor primar. În acelasi timp, orice cetatean care plateste taxe si impozite la bugetul local are
dreptul sa cunoasca informatii despre modul în care sunt administrate serviciile publice din localitatea
sa, indiferent daca acestea sunt gestionate direct de Primarie sau sunt furnizate în gestiune delegata
de diversi operatori.
• A18r7$ri
Cu efectivele existente, în cursul anului 2003, Comandamentul de jandarmi judeţean Bistriţa-
Năsăud a executat următoarele tipuri de misiuni pe raza municipiului:
- misiuni de menţinere a ordinii publice (O.P.) cu public numeros, la greve, mitinguri, marşuri
de protest, activităţi sportive, culturale, religioase, sau omagiale, intervenţii în cadrul sistemului
naţional de protecţie civila, şi alte asemenea;
- misiuni independente de ordine publică în zona unităţilor şcolare ;
- misiuni independente de ordine publică în zona parcurilor şi locurilor publice de agrement;
- misiuni independente de ordine publică în mediul urban;
- misiuni independente de ordine publică în mediul rural, în cartierele municipiului;
- misiuni în cooperare cu organele silvice;
- misiuni de sprijin cu efective al forţelor de poliţie, la acţiuni ÷ controale, filtre, razii şi alte
asemenea;
- misiuni (sau rezerve) de intervenţie, împreună cu alte forţe abilitate, pentru urmărirea şi
prinderea urmăriţilor şi activităţi specifice de protecţie civilă, etc.
• Gr8i$1i "5=#i-i
Corpul Gardienilor Publici Bistriţa Năsăud având în componenţa sa un efectiv de 30 de
oameni, a întreprins în anul 2003 activităţi de pază a bunurilor şi valorilor, a participat la apărarea
ordinii şi liniştii publice şi la îndeplinirea altor misiuni .
Serviciile de pază a bunurilor şi valorilor s-a desfăşurat în următoarele posturi fixe:
- sediul Primăriei Bistriţa;
- Centrul de cazare temporară a persoanelor fără adăpost;
- Baza de producţie a Primăriei ;
- Serviciul public "Direcţia Fond Ìmobiliar¨;
- Serviciul public "Direcţia Finanţe Publice Municipale¨.
III.1& Mss / 7$8i
În municipiul Bistriţa informarea cetăţenilor se realizează prin:
- mijloace de informare în masă tipărite: 2 cotidiene ,Răsunetul¨ şi ,Mesagerul de Bistriţa-Năsăud¨, 2
săptămânale ,Atac de Bistriţa¨ şi ,Gazeta de Bistriţa¨, precum şi publicaţiile naţionale;
- mijloace de informare în masă audio ÷ posturile locale ,Radio Transilvania¨, ,Radio 21¨ şi ,Radio
Bistriţa¨ ÷ precum şi cele cu acoperire regională sau naţională;
- mijloace de informare în masă audio-vizuale ÷ postul local de televiziune ,AS-TV¨ şi ,Astral
Telecom¨ ÷ precum şi cele de acoperire regională şi naţională.
III.11 R$#ţii i1t$r1ţi+1#$
Municipiul Bistriţa are încheiate acorduri de înfrăţire cu :
• Oraşul Besancon ( Franţa) din anul 1997
• Oraşul Zielona-Gora ( Polonia) din anul 2001
• Oraşul Columbus ( Statele Unite ale Americii) din anul 2003
~ 78 ~
• Herzogenrath (Germania) din anul 2005
• L` Aquila (Ìtalia) din anul 2006
De asemenea, întreţine relaţii de colaborare şi parteneriat cu oraşele: Cottbus din Germania,
Kerkrade din Olanda şi Forshaga din Suedia.
Municipiul Bistriţa este membru al Oraşelor Unite şi a Asociaţiei Regiunilor şi Oraşelor din marea
Europă "Les Rencontres¨ si a Asociatiei Energie-Cites.
ANALIZA SROT / CAPITAL SOCIAL
J-t+ri "+)iti;i J-t+ri 1$*ti;$
M$8i5#
i1t$r1
P51-t$ tri
Existenţa unui minim de servicii
specializate: pentru copilul în dificultate,
persoane vârstnice, persoane fără
adăpost ;
Existenţa unor strategii la nivel judeţean în
unele domenii : protecţia copilului,
învăţîmânt şi educaţie , sport;
Personal specializat în domeniul protecţiei
copilului cu posibilităţi de perfecţionare;
Colaborare între ONG-uri şi instituţii
publice;
Structura organizatorică a sindicatelor la
nivel central şi teritorial;
Experienţă şi capacitate în atragerea şi
gestionarea de fonduri extrabugetare;
Tehnicieni de elită în domeniul sportului de
performanţă şi a sportului pentru toţi;
Colaborare optimă între Direcţia Judeţeană
pentru Sport , Clubul Sportiv Municipal şi
Asociaţii judeţene pe ramuri de sport;
Ìniţierea unor programe de susţinere
financiară şi diseminarea lor la nivel
naţional : " Bursa sportivă¨, " Ìndemnizaţii
de efort ¨ ;
Existenţa a trei centre naţionale de
pregătire a loturilor olimpice : haltere, tenis
de masă, gimnastică pe teritoriul
municipiului în care se pregătesc şi sportivi
bistriţeni ;
Existenţa unei echipe dornice de afirmare în
sport ;
Parteneriat al societăţii civile ( Biserica
Ortodoxă , Consiliul Local) pentru
dezvoltarea societăţii civile de tineret
( CETÌN) ;
P51-t$ s#=$
Ìnsuficient personal calificat şi insuficient motivat
în domeniul protecţiei copilului;
Ìnsuficiente solicitări pentru adopţii naţionale;
Ìnsuficienţa resurselor financiare pentru
cofinanţarea proiectelor şi insuficienţa
voluntarilor;
Ìnsuficienta colaborare între instituţiile şi
autorităţile locale ;
Ìnsuficienţa terenurilor, spaţiilor şi dotărilor
pentru înfiinţarea unor noi centre şi servicii
specializate;
Ìnsuficienţa serviciilor pentru vârstnici ;
Lipsa perteneriatului social lucrativ ;
Ìnsuficienţa ONG-urilor active ;
Susţinere insuficientă din partea forului local în
domeniul sportului de performanţă ;
Dezinteres pentru susţinere financiară a forurilor
locale în categoria sportului pentru toti ;
Susţinere bugetară minimă pentru categoria
sportul pentru toti şi o bază materială precară ;
Condiţii de practică improprii (stadioane, baze
de agrement, stranduri, păduri, zone amenajate
pentru iarnă şi vară, jogging)
Tehnicieni competenţi insuficient valorizaţi şi
înlocuiţi cu cadre necalificate în categoria sportul
pentru toţi ;
Circulaţia defectuoasă a informaţiei către
Ìnspectoratul Scolar Judeţean şi unităţile din
subordine( logistică insuficientă);
Absenţa fondurilor necesare creării unei reţele
~ 79 ~
Fundamentarea Planului de şcolarizare în
funcţie de Strategia de dezvoltare a
judeţului ;
Derularea proiectelor locale judeţene şi
naţionale pe diferite componente (abandon
şcolar, consum de droguri, trafic uman) ;
Aplicarea cu eficienţă a unor programe
guvernamentale " Lapte şi corn ¨, " Săli de
sport ¨, " Ìnformatizarea şcolilor ¨;
Oferta bogată de alternative educaţionale
( educaţie nonformală step by step, timp
liber, vocaţional etc.);
Existenţa Centrului Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică şi a Casei Corpului
Didactic;
Existenţa programelor de reabilitare, de
dotare a şcolilor cu mobilier şcolar ;
Încadrarea şcolilor din municipiul Bistriţa cu
cadre didactice calificate ;
Cooperari internationale, programe de
înfrăţire între oraşe ;
Ofertă mass-media diversificată şi
accesibilă ;
Existenţa unui Centru de Relaţii Publice în
cadrul primăriei municipiului Bistriţa ;
Existenţa unui Centru de Sănătate care
funcţionează la standarde europene ;
electronice de transmitere a datelor;
Ìnerţia în aplicarea standardelor educaţionale;
Transformarea şcolii din instituţie de stat în una
de tip comunitar cu accent pe relaţia şcoală ÷
comunitate ÷ familie;
Ìnsuficienta preocupare a menagerilor şcolari
pentru atragerea de fonduri pentru autodotarea
şcolilor ;
Ìnerţie în aplicarea prevederilor legale referitoare
la managementul reformator;
Greutăţi în stabilirea unei comunicări de bună
calitate cu primăria şi celelalte instituţii
comunitare;
Absentismul şi delicvenţa juvenilă în creştere;
Abandonul şcolar în cazul familiilor aflate în
situaţia de risc social ;
Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii
deschise pentru socializare) ;
Frecvenţa scăzută a preşcolarilor ;
Servicii şi insuficiente programe adresate
vârstnicilor ;
Nivel scazut de educatie a populatiei asistate ;
Stare precara a familiilor cu multi copii ;
Coeziune scazuta între corpurile tehnice,
asociatii profesionale, experti;
Sistem sanitar insuficient finanţat ;
Ìnexistenţa dialogului între actorii politici (partide
politice, senatori, deputati, consilieri ) cu
cetaţenii şi societatea civilă ;
Lipsa spaţiului adecvat şi a cadrelor medicale în
localităţile componente;
M$8i5#
$@t$r1
O"+rt51it.ţi
Legislaţia în concordanţă cu necesităţile
pentru stimularea angajatorilor prin
subvenţionarea locurilor de muncă;
Existenţa unor fundaţii şi asociaţii în
A7$1i1ţ.ri
Rezistenţa la schimbare din partea instituţiilor ;
Noile servicii s-ar putea să nu aibă capacitate
suficientă pentru satisfacerea nevoilor
populaţiei ;
Lipsa unor alternative pentru minori, bolnavi
~ 80 ~
domeniul protecţiei sociale;
Legislaţie favorabilă în domeniul protecţiei
sociale;
Ìnsuficient exploatate unele domenii de
activitate şi existenţă de cerere de servicii ;
Existenţa programelor cu finanţare externă ;
Acceasarea şi derularea programelor de
finanţare ÷ PHARE VET ÷ 2003/2004
privind dezvoltarea învăţământului
professional şi în Scolile de Arte şi meserii ;
Încheierea şi derularea parteneriatelor cu
agenţii economici pentru desfăşurarea
practicii comasate ;
Derularea programelor de perfecţionare-
formare continuă la nivel local, prin CCD
Bistriţa şi la nivel regional în colaborare cu
Universitatea Cluj- Napoca : programe de
utilizare a calculatorului, de dezvoltare a
reţelei Centrelor de documentare şi
informare, programe de educaţie pentru
tinerii rromi etc.;
Derularea programelor de abilitare
curriculară şi a programelor de formare a
managerilor şcolari;
Accesarea programelor europene :
Leonardo da Vinci, Commenius etc.;
Realizarea Programului guvernamental de
informatizare a învăţământului liceal prin
dotarea cu calculatoare performanţe;
Existenţa traditiilor cultural ÷artistice;
Existenţa unor bune relaţii
interetnice( maghiari, saşi, rromi ) şi
religioase( ortodoxi, catolici, grecocatolici ,
evanghelici, neoprotestanţi ) ;
psihici etc. datorată lipsei unor instituţii medico-
sociale ;
Pierderea încrederii , credibilităţii sindicatelor;
Scăderea natalităţii care afectează Proiectul
judeţean de şcolarizare;
Posibilitatea creşterii absenteismului, a
abandonului şcolar în actualele condiţii socio-
economice ;
Neîncadrarea unităţilor de învăţământ cu un
psiholog şcolar ;
Neimplicarea autorităţilor locale în organizarea
unor licitaţii pentru finanţarea unor proiecte
educative pe diferite componente ;
Munca la negru si la limita salariului minim
(evaziuni mascate) ;
Economie monoindustriala, reconversii dificile ;
Emigrare a resurselor umane adulte, calificate si
necalificate ;
Lipsa de locuri de munca /adecvate cererii
Axa 1 Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea de servicii medicale de calitate, locuinţe
sigure şi sănătoase;
Axa 2 Combaterea sărăciei şi a excluderii sciale, precum şi asigurarea unui grad de
protecţie socială corespunzător grupurilor defavorizate;
Axa 3 Dezvoltarea infrastructurii recreaţionale, de sport, educaţie, artă şi cultură pentru
creşterea calităţii capitalului uman al oraşului ;
~ 81 ~
Axa 4 Combaterea efectelor economice şi sociale ale îmbătrânirii societăţii ;
Axa 5 Dezvoltarea parteneriatelor sociale pentru creşterea gradului de coeziune economică
şi socială ;
Axa 6 Asigurarea egalităţii şanselor prin învăţământ şi educaţie de calitate.
O=i$-ti;$ s"$-i,i-$

1. Modernizarea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a serviciilor sociale existente
2. Dezvoltare de noi servicii sociale
3. Promovarea valorilor culturale autohtone
4. Diversificarea actului cultural
5. Creşterea participării şi implicării ONG-urilor în procesul decizional privind dezvoltarea socio-
economică a municipiului Bistriţa
6. Crearea cadrului adecvat desfăşurării acţiunilor de voluntariat
7. Organizarea de către Primăria municipiului a licitaţiei de proiecte
8. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor de sănătate
9. Revitalizarea şi înfiinţarea de noi baze sportive pentru sportul de sănătate şi agrement
10. Cuprinderea tuturor copiilor în învăţământul preşcolar
11. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ
12. Crearea de parteneriate între primărie şi sindicate vizând realizarea proiectelor rezultate din
Agenda Locală 21 a municipiului Bistriţa
~ 82 ~

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->