Sunteți pe pagina 1din 272

INTRODUCERE

I. Pretinsulpanteismneoplatonical scrierilor areopagitice, suslinutde unii din cercetdtoriilor Scrierile areopagiticeau fost obiecrul unei imenseliteraturi, incepdnddin secolul VI gi pnne in secolulXVI, s-acrezutca autorul lor a.fostuceniculSf. Apostol Pavel,din Areopagul azi. PAna Atenei. De la Lauren$u Valla, din timpul Renaqterii,mulli din cei ce s-au ocupat de ele l-au de la sfdrqitulsecolului pe DionisieAreopagitulca autoral lor, afirmAndcdele dateazd contestat Plotin au vazutin ele o influentAa neoplatonicilor V sauinceputulsecoluluiVI. Unii din aceqtia chiar identitatea (205 - 210) qi Proclu (412 - 485), allii au negataceastA influenfa,ba au apA,rat autorului cu Dionisie din Areopag. mai noi ai acestor scrieri,din caredoi suntromini Aici ne vom opri indeosebila cercetdtorii gi unul francez.Ei ne ofera in rezumat gi opiniile cercetatorilorde mai inainte. Ei inqiqi se declarapentru datarealor la sfdrgitulsecoluluiV sauinceputul secoluluiVI. in prefelelecelor doua volume ale traducerii Dintre ei, unul, Pr. CiceroneIordAchescu, acestor scrieril, folosegtein interpretarealor un limbaj care pare a admite o influenfa a panteismuluineoplatonic.Un altul, francezulMaurice de Gandillac,careda o noua traducere de un limbaj prin care exprima mai pulin o influenld de se folosegte a scrierilor areopagitice, fond a neoplatonismuluigi mai mult una de forma-. Mai recent,Pr. GheorgheDragulin a publicat, intemeiat pe o bogati bibliografie, o seriede studii asupra acestorscrieri, suslinind teza cd autorul lor este calugirul scit (daco-romandin Dobrogea)Dionisie Exiguul, dar le vedeca exprim6ndin modul cel mai corectinvd[aturaortodoxi inclinam sa adoptdrnteza Degi sufletegte a Parinlilor anteriori,fara nici o influenld neoplatonica3. h. Gh. Drdgulin, socotim ca problemadatei gi a autorului nu e incd dephnelucidata. dezbatere estetezaunei influenleneoplatonice Dar ceeace socotimca e mai gregitin aceasta precum gi autoritatea mare gi influen[a pozitiva pe care de fond in acestescrieri. $i aceasta, acestescrieri le-au avut gi le au in Rdsaritulortodox ne fac si inclinim mai mult spre ideea aparilieilor in RasAritulcregtinchiar de la inceputurilelui sauspreideeaca ele suntde la insugi Dionisie Areopagitul,degi nu e cu totul exclusi posibilitateade a aveaca autor pe unul dintre calugarii scili din secolulVI sau,poate,chiar pe Dionisie Exiguul. ca o influenlA care Pretinsa influenlA panteistaasupra acestorscrieri nu e consideratA Dar el folosegte un limbaj nici de Pr. Ciceronelordachescu. schimbafondul credinlei creqtine influen1a. ambiguu,care lasi impresiaca admite aceasta dn iv in Eldeclaraodatacanoi,,tofisuntempartaqilasupra-ese la " Asaucd,,Eurilenoastre finite se contopescin Eul infinit, iar acestEu infinit... este unitateaspirituala a totului" deci nu e Aceasta,pentru ci Dumnezeuinsuqiproducetoatecele ale lumii dintr-o necesitate, cum s-a aratatmai liberA,iar lumea e din veci, ca Ei El. ,,Supra-esenla, o existenlapersonalA sus, are o tendin[a vegnica de a iegi din ea printr-un fel de ek-staz(emanalie,o numelte o numelte in continuare,,cum estecrearea Dionisie)" , pe careinsa Pr. CiceroneIorddchescu lumii, a spiritelor etc." (Introducerela Despre numeledivine.Teologia misticit,p. LII). Dar mai are drept autorul amintit sd numeasci emanatia, crealie? Iar in alt loc, prezentind divinA, Pr. CiceroneIorddchescu provenirile diferitelor grade de existenladin supra-esenla spune:,,Omul, luat in curentul inferior al emanaliei,plute$teprin existenla,iar prin spirit qi raliune este atras spre obArqialui" (op. cit., p. XXXVIII). $i iaragi in alt loc, el spune, iesedin sineprin emanulie(npoo6og) gi totuqi identificdndcrealiacu emanafia: ,,Supra-esenla

INTRODUCERE Actul crealiei esteun fel de np6o6o Q- ieSirgclin sine, un fel depunere in afard rimdne aceeaEi. de sine ek-staz,fapt al dragosteidivine" (op' cir., p. XXXV ). de Pr. CiceroneIordachescu9i in Viziunea aceasiapanteiita ar pareaca e recunoscuta numaicdndDumnezeu diferenliazi Ele se insugi. in Dumnezeu divine Persoaneior confundarea se indreapta spre emanarealumii din El: ,,ln Dumnezeireanediferentiah, in supra-esen1a, treimii nu se transcendpe sine; ele acolo se contopesc.CAndinsi supra-esenla persoanele ca qi cum ar fi, ca sdne exprimAmprintr-o imagine,nigte privegtesprelume, Ea sediferenliazit-, i-" rupritn", plecatedintr-un ientru qi revarsatespre periferie in energiaactului creator" (creagia) lumii' (op. ' ' cii., p. XXXIV). Deci, Treimea e condilionatade emanalia la sufletul omenesc,Pr. Cicerone Iordachescudeclara,lisdnd aceeaqi Restrbngdndu-se in metafizic,in contemimpresiedJpanteism in scrisulareopagitic:,,Mistica lui culmineaza sufletuluiin diviniplareaIui Dumnezeucel necuprinsgi unul; ea duce pdna la co.nfun^darea iut"" (op. cit., p. XXXIII;. [n aceit sens,el se arataca aproba,,frumoasacugetare" a lui ochi cu careDumnezeunlA MeisterEckhart:,,Ochiul cu careeu vdd pe Dumnezeuesteacelaqi vedepe mine. Ochiul meu gi ochiul lui Dumnezeuesteun singur ochi qi o singurapri,vireqi o singura cunoqtin[a gi o iingura simlire" (Introducere la lerarhia Cereascd. Ierarhia bisericeascd, p. XXIX-XXX). directcontrarunui panteismde fond in scrisul sedeclarase Iorddchescu Totuqi,Pr.'Cicerone au ciutat se vada in scrisullui o comentatori ca aceasta: in fraze O spune ,,Unii areopagiiic. "on."p'(i" panteiita.Totuqi, lucrul sta altfel. Dupd panteism,Dumnezeuse confundi cu lumea Panteismuleste gi lumea si confunddcu Dumnezeu.Dumnezeuesteegal de prezentin_toate. un fel de conceptiecontrarAdoctrinei imanenlei.Dar in conceplialui Dionisie divinitateanu Ea esteimanenti fari a fi qi imanenta. nici transcendenta, estenici imanenii, fa.a t anscendenlA, ei ceamai intirna qi ultimi - transcendenti; in lume, dacane gAndimla substanta adicdprezenta - la supra-esenla; gi este in afarAde lume, dacd privim lumea sub aspectulei fenomenal" realdintre Dumnezeulcel necreatqi lumea nu face o deosebire declaragie Dar nici aceasta din Dumnezeu. qi ce pomescsauemandL energiile creatadin nimic sauintre fiinla transcendentd poate ci vrea, de fapr, sa faca o deosebiregi intrd Dumnezeu qi lume, insA limbajul care o e cel pu[in nepotrivit. . daci nu e contrar acestei'voin1e, exprimd, ' scrierilorareopagiasupra influenleneoplatonice prudent in afirmareaunor e mai Gandillac mergepAnAla folosireaunui limbaj careconstataunelemodificiri mai tice. Pruden{aaceasia scrieri au careaceste Dar aratainfluenfapanteizantApe pulin esen[iile ale invifatuiii creqtine. cauzA, ele au uuut-o utupru multor teologi cregtinidin Occident gi reacliape_cqe,din aceasta spus: care a pe Luther, ,,Dionisie il citeazd trezir-o la alli teologi creqiini. Astfel, Gandillac mainrult ci un piatonist,decit ca un cregtin" (Oeuvrescomplitesdu Pseudo-Den1's vorbegte numit Areopagitul abilul necu-no.scut spuneci ,,il acuzdpe l' Ardipagite,p. 20). Iar de Bossuet, ba chiar de devierile verbale, de exagerdrile siu neobignuit, ae-afi reiponsabil,prin limbajul mareleteolog catolic,Hans dogmaticeale unor mistici modemi" (op. cit., p.27)' lar despre de Sf. Maxim Marturisitorul,cel care' care s-aocupatintr-o operAspecialA Uri von Balthasar, credit, Gandillac spune: ,,In aceastA mare un Dionisie lui dat scrierilor lui, a prin Scoliile esteclar impusa...Autorul, de iu..ur., careva aveaautoritatemult timp, influenla dionisianA lui Maxim" (op. cit., <creafionismul> Dionisie, lui <emanalionismului> fapt, opuneradical lui Dionisie ca panteist a p.'46). Extinzdnd aceastaobservalie,putem spune ci socotirea. incurajat in lumea Occidentului Creqtino viziune separatisa, laicA a lumii in raport cu DumnLzeu, ceeace a intArit pe de alta parte filosofiile desprelume ca singura realitate._ afirmat in legaiura cu aceasta, linem sa notam ca in RAsaritulortodox niciodatdnu s-a Aceasta IordAchescu. Pr. Cicerone de inainte caracterulpanteist al scrieiilor areopagitice alferita socotim ca a fost motivul pentru care,in Occident,Dionisie a fost privit cu ingelegere de o panteismul,pe cAndin Rasarit,el s-a bucurattotdeauna banuila cA a incurajat adesea cregtine. spiritualitafii al ca izvor mare autoritate, 8

(op.cii.,p. xxxlil-xxxlv).

INTRODUCERE ca purtdndo marcen'eoplatonic-panteisti, a scrierilor areopagitice considerare Fald de aceasta lor creEtin, ceeace sadovedimcaracterul dupaPlotin qi Proclu,socotimnecesar gi deci ca apArute ne va da putinta sa arddm ca nedeplin sigura datarealor dintr-un timp de dupA Proclu gi ca posibilitaliica elesaaibA Atenei, ca autorchiarpe Dionisiedin Areopagul excluderea neintemeiata qi de posibilane va fi u$urata concluzie convertitde Sf. ApostolPavella credinlacreidnd.Aceastd ca autor al alte temeiuri, carenu sunt mai pulin concludentedec6tcele adusede cei ce il contestA lor pe Dionisie din Areopag. lor principale, creStinal scrierilor areopagiticeSi componentele II. Conlinutul g,eneral temeipentru alcdtuirea lor de Dionisie Areopagitul de apirare a Sfintei Treimi, nu seotiservA nici o preocupare in conlinutul scrierilorareopagitice nici o preocuparede apararea invafaturii despreHristos ca un ipostasin doua firi, impotriva nici nici dupaSinodulI ecumenic, qi monofizitisnrului, decinu par safi fost scrise nestorianismului VI, deqinu sepoate IV qi al secolului dupa SinodulII, III sauIV, adicaintre inceputulsecolului in general,invalaturadespreSfAntaTreime gi despreIisus Hristos.Nu vedemin spuneca lipsegte, acestescrieri dezvoltariledespreSfinta Treime din scrierileSf. Atanasiecel Mare, Sf. Vasile cel pentruunireacelor douAfiri in unicul ipostasal Mare gi Sf. Grigorie de Nazianz,nici preocuparea Sf. Atanasiecel de argumentele Cuvdntului din scrisulSf. Chidl al Alexandriei. El nu se folosegte intre ipostasqi fiinla, reliefate Mare pentru cleofiinlimeaCuvAntuluicu Tatil gi nici de deosebirea de Sf. Vasile cel Mare qi Sf. Grigorie de Nazianz,nici de cele ale St. Chidl din Alexandriapentru a celor douafiri. CuvAntului unireain ipostasul Tema acestorscrieriestede-aaparainva[AturadespreDumnezeuin Treime deosebitde lume, adica o apararea credinlei cregtinein generalimpotriva gAndirii filosofice a timpului, prelungita din antichitate,dar in vocabularul filosofiei acelui timp, folosit de gdndireaoamenilor de atunci. Mai era de folos o respingerea filosofiilor panteistela sfArqitulsecoluluiV gi inceputul secolului intelectualilorde VI? $i cine o putea face mai bine saucine putea fi mai preocupatde cdqtigarea decAt un filosof din Areopag,un filosof dintrehlosofi? arunci,formali in acelehlosofii panteiste, Putearamaneel, odatadevenitcreqtin,farAsa-qipuna darul lui intr-o activitatede careeracapabil? a filosofiei timpului scrieripe la anul 100 d. Hr., cind seconturao opozigie El a putut alcitui aceste cregtind. fali de inv:ilalura S-ar puteaobiectagi azi, cum s-aobiectatla 533 de catreun teolog ortodox in polemicacu un scrierica provenindde la Dionisie din Areopag,daca monofizit severian: Cum putem socotiaceste obieclie se poateraspunde:Scrierile nu le vedem folosite de Parintii de pAndatunci?La aceasta Sfintei Treimi sau a invafaturii despreHristos. Ele nu dadeauargumentepentru apdrarea acestea De altfel,Parinfiinu se prea au fost,poate,copiatemai pulin gi folositede cercurimai restr6nse. numai de SfantaScriptura. foloseauin scrisullor de scrisulParintilor anteriori,ci aprgape credinga creqtina,folosindu-sede limbajul filosofic al Dar cum aparaautorul ereopagiticelor gAndirii din ele. componentelor trecemla expunerea timpului? Prin aceasta clera intre fiinla tuturor celor intre caretralm qi Cel mai presusde fiin1d. a. El face o deosebire de la ,,a fi" : e participiullui ,,a fi" . Deci, liinla e una cu existenla. Fiinla deriva gi in grecegte Autorul areopagiticelorfolosegtepentru Dumnezeutermenul de Cel mai presusde hinla nu in El nu esteo simplA sensulde liinla cea mai inaltA,ci in sensulde Cel de dincolo de existenlA. a$acum o cunoaltem, pentruca oriceexisten{a, ci estedincolode existenla, existenla, line saaibd e qi cauzatorul pentruca e necauzat, dar prin aceasta e dincolo de existen[d, o cauzd.Dumnezeu tuturor. Aceastaindica o deosebiretotala intre Dumnezeu qi lume. Autorul face o deosebirede ii da gi putereade-afi singurul cauzatoradevarat ,,fiin1a" intre toatecele ce existAgi El - aceasta astlel ideeaexistenleilui Dumnezeuca deosebitde lume, impotriva al tuturor. Dionisie apzLra filosofiei de dinaintede Hristos. qi bine.Insaqi existenla intre existenla b. El imprumutadln filosofiaplatonicaideeaidentitAlii e cel mai mare bine. Dar, pe cAndPlatonnu se aratase esteun bine. $i cea mai inaltAexistenia gi concluziaca ea implicAo etemArelalieintre PersoanA pAnA la a tragedin bunAtate consecvent concluzie. trageaceasta autorulareopagiticelor Persoana, '

INTRODUCERE ci e mai presusde bunitate saubunatateanecavzata Dar Dumnezeunu e nici simplu bunAtatea, de noi. Ea e o ceacunoscuta decAt e o altfel de bunatate Aceasta a toatabunAtatea. si cauzatoare e una insAqi, din ea e Dumnezeu lui Bunatatea de ea. presus mai bunAtarea 6".ai^,. a.ptin aataae cu - o [bertatedesavirgitA. supeloare obligatesa le susgind 9i sale ridice pe intre ele,.cele hi"pi"f" .*irt"n1"i, dependente sunttoate iar cele inferioareatrasede cele superioare, cele inflrioare in existenla,deci in bunatate, prin sine' bun deci bunatate, presus de mai cel Dunrnezeu fala de irt " "i", aar.9i fu;-oj6;;dlrfu q.ilegaturii drntreele. bun in "iod desivArqit.Aceastada un temei ierarhiilor cerelti gi pamAnteEti Obligalia fala de celemai mici qi simlireaatraclieicelormici de citre celemari da'untemei lAuntric Dionisie argumentanu numai existentaunui teea1"ili dintre membrele ierarhiilor. Prin aceasta, lumi, pe care acestei ierarhicesuperioare ordini qi a unei ci vdzuti, Oi-n"r"u deosebitde lurnea filosofia anticanu o admitea. de asemenea dar qi cu cea pamdnteasci" Dupa Dionisie, ierarhiaintregii crealii une$teqi lumea inggreasca ierarhica,toate toate trlftele lumii ingereqtigi ale lumii pamdnteftiintre ele- In viziunea aceasta prin cele qut-g" sus,iar cele mai de sus au t "ft"t" inul de jos priilesi ilu-in-ile dumnezeieqti Numai^cea mai de sus treapta obiigalia sa comunice celor mai de jos iluminarile dumnezeieqti. nu inseamni ci Dumnezeu Dar aceasta exclusiv. la Dumnezeu lng"?"iit.a p.l^egte iluminarile.de e fir"fup itit".ti numai cu ceteletreptei de sus(Tronuri, Heruvimi qi Serafimi),nici cd in,relalia cre6ndtrepta Dumnezeue desprini de cetelede dupaele. Dumnezeuline seama, cu ceteleacestea Iar cea mai de sus,de treptelede dupa ea, facandu-leapte sa comunice iluminarile lor acestora. de sus cea mai cu treapta unit dar pe Dumnezeu, 9i ele il iraiesc treptelede dupi tr"upto de sus ai cu'cele rup".io-. lbr, precum qi treapiacea mai de sus,qicetele.eiil cunoscpe-Dumnezeu treptelormai dejbs, caroratrebuiesAle comunicetot ce au de la Dumnezeu. i-p*i"a,i-f " vederea cu Dumnezeufard o legaurd cu oamenii, be altfel, nimeni dintre oameni nu poate simli legAtura

*"t|}#:!r:"ff

unitateintre toate.Dar unitalile u.est"a sunt compuseqi dependente ci e Unul prin Sinein mod desavirqit 5i nu arenimic compusgi 1u e Lnit in mod nonvoitcu altele, din lume qi a unitalii intre ele. EIe unitililor tuturor a caozanecauzata El e i"a"p"rJ"rt de tdate. noi de Cel Unul mai presusde tot ce cunoaqtem cdisuntintr-o dependenla iout. -uta prin aceasta ca -- umtate. prin Sine,nu,e opus iubirii. UnitateaI-ui e pnn ea inti, e."tt Unul, dacae gi suprabunatatea UnitateaLui e o unitatea iubirii. El e Unul viu Treimii. nu ie opune deci i"ra$t, a;; o unitare'vie, vegnicdin StT, 9* qi rimAne velnic in Sine' ;"; il;;i plin de iubire in Sine.El ieseprin aceasta primul fapt il explica pe al doilea, fard ca acestai doilea fapt sa-i fie impus deprimul t'apt.Astfel' voiegte,iese din Sine qi in altele, ii Sine gi iese vegnicdin Sine in Sine, dar-cAnd but"n"r.u s15 al doiJeainleles' in acest stand adici qi le apropie, sir qi prin cauiAnd produc6ndu-le crealie 5i ieqrnd ' nu iese de SinesauDumnezeu cire suntdeosebite in cel'e i;a;; in Sinenu-l- bUtigi la ieEirea vAzut ca am cum lor, producerea la altele, la iasd sA ca trebuie Treime,-pentru ca din Sine in Sine, proodoi nu se pot traducecu ,.emana!ii" (nonvoite), sounepr. CiceroneIordache;cu.De aceea acelaqi. cum le traduce de inlelegere sau ne.aratdcd c. Dar toate aceste?nsugiriale dumnezeirii o aratdmai prgsus. nu e existenll, nu ebt{l_atate' El propni lumii. prin caracterele poate fi caracterizat Oun-"reu nu la El doar nu e unitate,nu e inlelegere.Acestei gi toatecelelalGinsu$id din lume nu sunt deosebite auinlelesulpeiorativ lornu negaliile Dar le are. mai degrabanu caci are, Ie in.it" orin 'J eradulsup.eo de ceeace e propriu lumii. Aceasta al celorce suntmai presus niilicutui, i:i inlelesulsuperior scrierilor' autorul repetades s91ma {e aceastA Omul ridicat la modul unei inalte sfinlenii sautrAiri a lui Dumnezeu,dAndu-qi no[iuni prin diferitele il explica dec6t il fiaieqte, mult mai Dumnezeu, lui a inalgn; neingeleasa ra!ionale. o de panteism., de ,,fiinga" intre Dumnezeuqi lume, prin ceeace seseparA d. O alta deosebire lui Dumnezeuca nepasiv,deci neexpusrelaliilor un.-a u"toiul areopagiticelor lrin considerarea pasiva este ei de Dumnezeu pe c6ndlumeachiarprin faptuldependenlei patimi"lor, liposiUifita$for l0

lntre grade deunirare iltrJt"frhffil;11i':';staeidiferite 9151o-anumita intre ele qi de Cel Unul care

INTRODUCERE

arediferitegrade' patimilor.Darpasivitaleacomponentelorlumii relaliilor1iposibilitalilor si supusd dar au tgtodati.o Dumnezeu, de lor existenla in iunt'dependenli il;t";;r;uri"i,intiu.at Ei pot, de qi libertatea' in ea dependenla unegte a"-Er.'oii responsabiliiatea ;il;;.ili[,;;i.ii dintre unii qi facut au Dumnezeu,ceeace lor de responsabilitatea sau u..'.u, .ont.*ta dependenla tY de Dumnezeu dependenla numai 9+t3 "i.-G g.oJ *ferioi de creaturi,cele umane,au in ele nu lui'.lnsa qi simfinle procesele cu e trupul' cum pasiva, pur parte ci Ef, ae i"rfonlofrift,uteafalA ii 9 umplede puteriledunrnezeie;ti 9i d99isaparticipe omu| poatetacepnn ,.,pon,obilitutealui sa.se pittYilt?:1TIT are decat nu creaturilor al grad rnl'erior Un qi trupul. lui spiriiului la libertatea ljar au Sl sunt animalelg;i,^intr-unT9*l sens'plantele. Acestea unei vieli lipsirede con$tiinla. cateSoria e.xista in'stirgit. a omului. t*p uotii in .i. ,,n ,3.r p.nr* ,u.1ine-r"i Y"":iilT.ll:.1 vlalaon]ulul' pentru insi suntqielenec'esare caren-audecaio pasivitate, a mineralelor, oa*antutni, 'inori."p*teism,toatesuntdependenteunadealta.Nuexistdcevaindependentdeasupratot unei legi' ' -- a tuturor.Cdci 5i esenpdin ciue emanatoatee supusa sau intre Dumnezeugi categoricd deosebire o amintite cele p.roare iu.. Autorul -"opu!itl."i,ii vede se Aceasta 9i ain f3p!uJ9a lume. Dar, pe deaita pJL, "iunLye strins lumeade Dumnezeu. alta iese-prin pede de El, -ieliri" ' deosebite celor llinta dAnd Jin Siie ies" oe de o o;ute Dumnezeu ' spreEi, ca si le umple de darurile. bunaalii Lui' Cei.ceau r" fi te ,,intoarca ;-r;;;i,1;1;r*6 ale vazut in acestescrieri un caracterpantelslau conlundat acestedouAfeluri de actesaude ieqiri continue sd Dumnezeu ca trebui ar mai ce intre ele, la lui Dumnezeu.Dar, dacdn-ar fi o deosebire la existenla aducerea El? Autorul folosegte.pentru tJriai." ipi" fl qi il El cele aduseIa existenlade(ncpoYe1v, a aduce la $i i oarnenilor, termenul paragein a lucrurilor din lume, fi;;l; ulterior, spreridicareaveqntci spre .^irt"nta, u da existenia),iaipentru-darurile ce. le dA acestora confundain mod greqitaceste panteista scrierio pecete S'nL,t"itir.""J proodii.Cel ci: vaa in aceste de iegiri. douAfeluri de acte, arati Dar atdructul ...utoi, .At qi actelede imbogalirea celor createcu daruri mereusporite despa4iri sau distinclii qi de vorbe;te autortrl Iieqi cu Dumnezeu. nedespa4it mod in creaturileunite o anumiti nedespA4ire excfudeprin aceasta lrtre i"* .*"t".1 gi intre ele gi Dumnezeu,totu_$inu venitedh El. Caci superioarA gi d'e existenla bunatate de undelor i"inra i" cdnd itriar il ,i ...ururi, exisenld al Cauzatorulmai.presus.de J"."n-ar fi linute in existenp-de. ;1"";:;;;;'".itii independenl6 tohla ei, o de Cauzatorul iumii a despa4ire totala o cugeta poate se "*itt"n1"ior. Nu -; de bl. Aceastanu e panieism,dar nici sepalalie?ntreDumnezeu qi lume. a ei a temei legaturii lui Dumnezeucu lumea,careformeazi i.-rfa{t,, o .on-lfon"nra importan_ta cele deosebitede Dumnezeu sunt adusela .onfi""rui i."i.rifo. -"opugitice, este faptul c6 toat-e o lucritor Dumnezeu' Ele au prin aceasta arata care se prin iitnUout" au a ,"*, pentru existenlA Actualiz6nd dumnezeie$i' lucrArile prin ele iapacitatede-a primi in eli qi .transmite *"*iri mijloacede slinlire a ttnoftt ele sunt sfinlite qi fAcute ca simboale, omenegti lulrurit. qi gesnrrile lor' orin altele.Aceastadd un caracterlitwgic existenlei ^, *"il;;"];;;rp;;;"$t.e, binecuvintari- era foartebogati' viala iiiurgica - imne, sfingiri, din Liturghia apostolice. din Constituliile bogata ei .u ,i1niufdin eitensiuiea Litr*ghia s-ascurrar autorul scrierilor ca Faptul de Aur' Gura Ioan Sf. pana Liturghir la *uti mai tot iacoblta vechimii indica o viala liturgicA bogita a comunitalilor creqtineesteinca o dovadaa areooagirice practicaunor pAna azi menlinut i-a apostolice, tradiliei pi.trraibr al fidel "n"a""" l";. ilh";;;;i prezentin'toate prin lucrarilesale rnuflipf" u.i" de sfinlire,I au,a.u conqtiinlaca Dumnezeu-e a lui prezenleactive teopCl.a explicarea a infldenlit hreopagitul Dionisie ;Ti"iii;;;. s"?1"ttei gi Grigorie a Sf. Mirturisitorul giseridii.-o Maxim Si. in'opera vedemaceasta fjurirn.r.u in viala salenecreate, F"iu,"i. e-a"doi afirma prezenlalui Dumnezeuin toate-prinlucrarile sauenergiile vede qi din se cum deosebire, neadmipnd-aceasta O" itiilu sa.'Occidentul, care sunrdeosebite a oamenilor-qi unire o admite qi neputAnd Palama Grigorie Slantului V-tu^ti f,rcea ooozitiace-o -, i"i or."r"reu - cici u."uitu le-ar confundape toate cu Dumnezeu a staruitin ;ffiil;ftt"i,, conduside un vicar (de un qi de oameni,cu o Biserica unui Du.n"zeu distantde lume. congtiinla (Eckhart' mistici.panteiste unei pentfl.r extrema i".iiit"r'"f fri H.irto, J absengsaus-ad6clarat ca decit lumeaaceasta cunosc nu care lui, g<;trme), filosofiile nici straine nu sunt care de Jacob ultima realitate.

lt

INTRODUCERE a lui Hristos o interpreviziuni, Occidenrulcregtina dat opereimAntuitoare acestei Consecvent pe.cruce, ca satislacere Lui al rastigrurii moqent juridicd in singurul qi vzut-o implinita a pur tare Fiul jignita de pacatulstra'rnoqesc. ca giin scrierileareopagitice, In RAsarit, u on6oteilui Dumnezeu noastre, al indumnezeirii neincetat al pentru mediu a o face luat hrea omeneascd a lui Dumnezeu gi pe noi pe caleaunei vieli inlrAnategi tot mai sfinte.De aceea,.tolr carene sus{ine sfinlirii noastre, Pan|fi, inclusiv Dionisie Areopagitui,folosesctermenulindrazne!de,,indumnezeire" sauchiar II Petrul,4),seinplege,,prinhar",cum de,,dumnezei"(leru-hiacereascd,caprlolulXll.3;cf. s-a precizarmai tdrziu, pentru invildtori qi credincioqicu viala sfAnd. CAt de mult s-a departat pacatel . comuniunecu Dumnezeu,afirmAndca nu suntemcuralali dede aceastA protestantismul ' poate cele mai multe dovezi Areopagitul lui Dionisie in scrierile a aflat Palarna Sf. Grigorie afirmaliei monahilor isihaqti ca practica ru.gaciuniineincetatea lui lisus le da pentru susl-inerea iutinla sa-i vadape Iisus in lumina, in inima lor, fapt careexplica qi rumbul de luminAin caresunt in multele citate datedin Dionisie, utalizate hgravili sfin$i in Ortodoxie.Se poatevedeaaceasta in scrierea Sf. Grisorie Palama+. activea lui a prezengei in general,in 6rtodoxie, scrierilelui Dionisie au fost temei de suslinere sauun conlinut caren-a Dumnezeuin viala Bisericii qi in lume, nu temei pentruo mistica panteista fost de folos. ' m. Ahe semnecare par sd arate vechimeapostapostolicd, ba chiar apostolicda scrierilor areopagitice

afirmi ci Botezulqi Liturghia erausavirqitede episcop.El era in lerarhia bisericeascd,autorul ajutatde pulini preoli, dar de mai mulli diaconi.$i sebotezauin g9n9r1loameniin virstA, nu copii. propri-iBiserici,idin primele timpuri, cAndbisericile luau ftn1a in orage,unde ry dar acesieaerau instituiauepiscopigi veneaula cregtinismoameniin varsH,carerauconvingide alli cregtinisavie sausd se laseadugila episcoppentrua fi botezali. Tot un semnal alcituirii acestorscrieriin inmormAntarea. Tot episcopul -timp,iri e prezentaisav6rqind cAnd cregtinismul era persecutat,pare sa fie vorbirea lor despre cr-eqtine, primele ,,terapeu1i" (slujitori), un fel de paracliseri,de obicei necasatorili,care aveauca rol principal pazireaulilor locaqurilorundeaveauloc adunarilegi slujbelecreqtinilor.Acest serviciunu mai avea timpul catacombelor' V-VI, cici trecuse rostin secolele deci impotriva lui Dionisie AreS-a mai obiectatimpotriva vechimii scrierilor areopagitice, in capitolul YI.alIerarhiei_bisericegti, descrirea, ca zugument opagirulca autor al lor, folosindu-se Antonie cel Mare ca s-a in secolulIV. Dar gtim despre siin!.ii monahilor,caren-ar fi aparutdecAt facutmonahin secolulIII (cAciseniscusela 255). Oaren-a unnat el unei tradilii mai vechi?Poate eraulainceputputini astfelde cregtini(cici qicregtiniieraupulini) carepreferausatriiascain curAfia vielii singuiatiie. Dar, oare,nu eiau unii cire ulrnau cuvintul Sf. Apostol Pavel:Eu voiescca toli dctrullti :.unula.Sa rtrede la Dumnezeu , altul tnu'-1\ Dar Jiecnre oameniiiafie cumsunteu tnsumi. Sf. ;i-atunci unii credinciogica audarul unei.vielitraite asemenea -Apostol fel (l Cor.7,Z;.Oare.tu simgeau in pustie,nici nu formau obqtiieqite nu seduceau Pavelqi celorlalli Apostoli?Poateca inc-a dintrecregtini.Dar poateslujeauintr-un anumit fel Bisericii gi eraumai frecventin ea.Poateace$tia autorul.inEpistolele sale,termenpe cqg Sl Maxim sunt,,terapeufiI' (slujitorii) de carevorbeqte a putut Marturisitorulil traduceprin ,,monah" . Aceastastaredeosebitia lor, un fel de paracliseri, da cite unuia indraznealasa mustrepe cAteun preot carei separeaca nu e la inallimea chemdrii descris de neinlocuita preotului.Faptul acesta, deihitiv autoritatea lui. Caci,poate,nu seimpusese preotului in Episto[aa III-a e greude inlelesca s-arfi putut intanlpla in secolulVI, cAndautoritatea era de mult consacrata. qi addncimii pagini suntun rezumatextremde sarac in aceste Celespuse Aide generalal b-ogaliei in noasfa e departedeaJ fi purutreproduce pe caretraducerea conlinutului scrierilorareopagitice, mod fidel. Caci insuqilimbajul lor e atAtde subtil gi de complex,ca nimeni nu-l poateredain mod ori. Dar Gandillac le traducedin s-a tradusde vreo unsprezece in francezA De aceea, satisfacator. De aceea cArestituienuanlepe carenu le-au putut exprima traducerileanterioare. nou, in speranla gi Theofil Simenschy, pe linga ceaa Pr. CiceronelordAchescu am intreprinsnoi o noua Faducere

t2

INTRODUCERE c.atam qi evitdndP.e, mai tradilionali, duhovniceqti in tenneni romAneqti silindu-nesa o exprimd,rn Pr. CiceroneIordichescu nu impartAgimsp_usa putut neologismeiede origine frutcezA.De aceea aiba lui PlatonsauHegel,fara-sa de dialectica ia,,Scrisut'iri (al lui Dioiisie, n.n.)ne amintegte gdndirea lui ca (op. Noi socotim XXIII). cit.,p. umanel' g6ndirii ai geniulacestor corifei mari doi a lui Platonqi Hegel. decAt bionisie e mai satisfacdLtoare ci vrem sa pi$ram nlimelg $i, ca incheiere,pentru toatemotivele aminiite, linem sAspunem de dionisie Areopagitul pentru autorul acestorscneri. Chiar daci autorul lor ar fi cineva de mai tnare tArziu,daca el a linuf sa-!i dea acestnume, ii respectamvoinp qi e vrednic penffu aceastd de Sf0nt,ca ceilalliParinlibisericeqti. de apelativul opera -' am tradus$ Scoliile la ele, ale SfintuCu o contribu[ie la inlelegereascrierilor areopagetice, lui Ma-rim Marturisitorul. ci lui loan, cdscoliilenu ii apa4inlui Maxim Marturisitorul, socote$te HansUrs von Balthasar le VI5. Dar Otto Bardenhewer a secolului din primajumAtate din Galileea. de Scythopolis eDiscop urmA. celui din probabili opinia cA e mai Consider Maxim6. sir.otesr. ale Smntului

Note
bisericescd'ttad. (sec.V-VI), Ierarhia cereascd.Ierarhia 1. Dionisie Pseudo-Areopagitul Teologia divine. 1932t-idem., p.espre ChiginAu, Iordathiscu, Pr. Cicerone din gr. de ltumele Iaqi 1936 trad. din gr. de Pr. CiceroneIordAchescu misiictZ, 9i Theofil Simens.chy, I'Arlopagite, Paris '124?2. Maurice dJGandillac, Oeutres complites iu Pseudo-Denys Dragulin,IeromonaliulDionisie Smeritul,,Exigurrs" sau ,,CelMic" 3. pr. Gheorghe Premise n1,7-8,p .521-539;idem, teologice" , XXXVII (19S5), lapio;.470-550iin,,Stutl 'si'perspec'tive in de:baterileclin uftima sutd de ani asupra SfdntuluiDiottisie Areopagitul qi.a. cuvio.su.lui i,fereii'tate,in,,Glasul Bisericii" , XL (1986),nI.-f,p.7.3-87; idem, PreJble.le Dioyisie Smeritul sau Eiiguul la unele traduceri in limba latina,in,,Mitropolia Olteniei" ' Tomis,ului xxxvur (1986), nr. Z, p.'le-t25; idem, (Jnfiu de marefaima al Arhiepiscopiei iii,, ,,eoc.ul'ot Vi-tea la^Roma,in ,,Glasul Bisericii" , XLV (1986), nr. 3, p. 62-79; idem, Cut,iosttlDionisie Smerirul sau Exiguul. Doua epistoledespreprohlemeledq1e!lastgly-li pascal" ,-in ',MitropoliaOlteniei" , XXXIX (1987)' calcululuicalenclarisriisi ,,elemenrele cu ieromonahulDionisie Pseudo-Areopagirul lui-D'ionisie p. Identitatea 27-70; idem, nr. I, Smeriiul (E.riguul), Craiova, I 99 1. Lumina,in Filocalia romineascA,vol. VII, trad.Pr. Dumitru Suniloae, 4. Dispri S1a',rto Bucure;ti,1977,p. 263 - 373. in ,,Schodes Johannesvon Scythopolis, 5. Hans Urs von Balthasar,Das Scholienu'erk , r. l, P. 16-38. lasthik" , V (1940)n Literatur,Bd.4, 1932,p.297. der altkirchlichen Gesc'hichre 6. Otio Bardenhewer,

'

I celui intre sfinfi

DIONISIE AREOPAGITUL Despre


IERARHIA
*

CEREASCA

Presbiterul*Dionisie Areopagitul citre impreuni-presbiterulTimotei

Capitolul I' fndreptAndu-se, cu bundtate,fn chipfelurit, Toatd lumina dumnezeiascd spre celeprovidenliate', rdmdne simpld; gi nu numai at1t, ci le gi une$te pe celeluminate
$l
Toatd darea cea bund* Ei tot darul desavdrqiteste de sus,pogorAndu-sede la Pdrinrele luminilor (lac. l,ll). Dar qi toata luminoasa ce pomeqte de la Tatal strAlucirea gi vine la noi o bunadaruiregi ne umple iaragi in sus de o putere unificatoare,ne indreaptA gi ne intoarce spre unitatea(cf. Ioan 17,21:I indumnezeitoare a Cor. 1,10) gi simplitatea Tatalui ce ne adundin Sine. Cdci din El* Si spre El sunt toate,cum a spussf0ntulCuvdnt ( R o m .1 1 , 3 6 ) . inceput* a Tatilui, incepitorul dumnezeirii (carene descopera prea fericiteleierarhii ale ingerilor in simboale pline de inleles), cu ochii nematerialigi neclintili, sa ne ?ntindem din ea iardgi spre obdrqia ei simpla. Caci aceasta nu pierde niciodataceva din unitatea ei cea mai dinlauntru*, atunci c6nd se inmulte$tegi pomegte pendin sinecu bunatate gi unireacelorprovidenliate, tru inAl[area spre imbinareax lor cu ea, ci ri.mAneneclintitA inlauntru ei, fixatA statomicin identitateaei nemigcata,degi pe cele ce tind spre ea le potrivitcu ele gi le uneqte prin unitatea atrage ei simplificatoare.Cdci nu e cu putinla sd ne lumineze noua altfel lumina dumnezeiascA incepAtoare, dacdnu e invaluita in chip inAlgi fAtor in felurimea sfintelor acoperamintex nu se acomodeazAprin providenla parinteascdin chip potrivit cu firea* celor ce ne sunt proprii.

s2
peIisus,luminaTatiiui, Agadar, chemAnd existentaadet'dratd. care lumineazdpe tot ontul c'evine fn lume (lotn I,9), prin caream dobAnditintrareala Tatal, inceputul luminii (cf. I Tim. 2,5), sa cautam,pe cAt se poate, spretalmacirilepreasfintelorcuvinte predate noud de Parinli*. $i sa privim in chip simbolib*, prin inallarea gAndului la ierarhiile pe careni le descopera mingilor*ceregti, acele cuvinte,pe ci1 ne estecu putinta. $i, primind gi mai presusde daruirealuminii incepatoare

$3
De aceeaincepatorul desavAr;irii* ne-a rAnduit preacucemicaierarhie bisericeasca, invrednicind-o de imitarea mai oresusde l u m e * a i e r a r h i e i c e r e g t i ,c a p e u n a c e

l5

Desore Ierarhia Cereasca infatiseaza ierarhiile nemateriale amintite in pentruca, chipuii materiale 5i forme compuse' Dotrivitcu noi insine,sahm ridicali de la chipuspreinallimile 9i asemanarile rile* preasfinte simple qi lipsite de chipuri.Fiindca nu poate pAnala imitareaqi sAajungA minteahoastra a ierarnemateriala (contemplarea) vederea hiilor ceregti, ilaca nu se folosesle-qP m a t e r i a l a *( c f . R o m . 1 , 2 0 ) calAuzirea o o t r i v i t a e i , p r i v i n d f r u m u s e l i l ea r a l a t e * b r . . u ^ c h i p u r i a l e m A r e l i e i n e v a z u t e$ i b u n e l em i r e s m es i m l i t ec a s e m n es e n s i b i l e qi luminilemateriale revirsirii spirituale ale ca inlaligirri vAzuteale daruirii luminii nemateriale. Iar sfinlitele inv{ituri desfdqurate* trebuie socotite ca mijloace de implinire a dorintei de vederea minlii: 9i treptelebine ale celor de aici ca un mijloc al orAnduite deprinderii* purtArii annonioase falA de cele de prea impdrtAqirea In sfArqit, dumnezeieqti. Euharistie trebuie socotltaca dumnezeiasca impartdqirede Iisus. $i toate celelalte cdte s-audat fiinlelor cereqtimai presusde lume* noua ni s-audat in chiP simbolic. indumnezeirepe Deci, pentru aceastA mdsuranoastraincepitorul desavArqirii 9i de ierarhiile noua aratat ne-a oameni iubitorul cerestigi a facut impreuna liturghisitoarecu noasele ierarhianoastra,pentruasemanarea de tra dupa putinla.prin slujireapreoleasca a ei. $i a infafigatminlile chip dumnezeiesc mai presusde ceruri in chipuri simlite prin cuvintele compuse ale Scripturii*, ca sA ne qi ridice* prin cele simlitela cele inteligibile culla cu sfinlenie aliatuite simboalele de [a mile* simpleale ierarhiilorcereqtil'

Capitolul II Ei cereEti in mod cuvenit,ceteledumnezeiegti lor se aratd prin simboaleneasemenea


c i p e t e n i i d e o q t i , c a p u r t A t o r id e l a n c i noui ( c i . I o s u a . 5 . 1 4 ) E i c d t ea l t ep r e d a t e de cuvintele Scripturii printr-o sf8nta simboalelor Deci trebuie, precum socotesc,sa aratiim i n c h i p u i r e i n f e l u r i m e a ( S criptura)s-a t e o l o g i a C a c i r e v e l a l i e i . intAi care gdndim cd este scopul intregii ied e sIintele s i m p l u * f o a r t e f o l o s i t celor parte a ei fiecare este folos rarhii si deie m inlile fara p e n t r u p o e t i c e * i n c h i p u i r i oartaside ea. Apoi sa proslavim ierarlriile c u m s - a s p u s 'd e s e a m a . c h i p u r i , t i n i n d cuvintele prin Ior infali$arii* potrivit i,er"qii m i n t e a n o a s t r a g i g d n d i n d u - s el a r i d i Scripturii. DupA aceea,sa spunem pnn.ce carea potrivita ei qi plasmuind sfinte cuvincere:ti. cetele infaliqeazi sfinte chipuri descrieriin stare sa o inal1e4. si trebuie tele Scripturii qi sprece simplitate ca Aceasta chipuri. prin aceste urcugul sefaca nu cumva sacugetAm 9i noi in mod necuvenit, $2 cAminlile ceresti cei mulli' cu $i de imoreuni multe cu ar fi niqte liin1e chip dumnezeiesc Deci, de gnndegtecineva sd primeasci picioare si cu multe fe1e.coborindu-le la forme compuse*ca proprii celor care sfintele cel salbatic la al vitelor sau cnioul dobirocesc necunoscuteil de al ieilor, sau sA ni le inchipuim avdndcioc orin ele insele* ne sunt sfinlitele socoteascd si trebuie el nevazut, 7'4: Dan' l0: (cf' Iez. I '6incovoiatca vulturii acope- descrieriale sfintelor minli din Scripturi neinaripate' Aooc.4,7)sauchip de pAsari ininfaliEare riie cu pene(cf. Iez. l,i t: Is. 6.1),saufliindca ootrivitelor, ca si toataaceasta a numiriloringere$ti. $i atuncispune Lrosata* niqte rbf de foc deasupracerului (cf. lez' cind s-au gAndit la t,iS; Oan. 7,9), tronun materiale(cf. lez. 6a icriitorii Scriptuni, au trupelscaa celor netrtrpe;ti, t,ZO;nan. 7,9; Apoc. 4,4)' potrivite gederii Drezenlarea pe cAt pentrtt acesta. plasmuiasca sa irebuit cai niqte ca sau lui Dumnezeucel stapdnitor, le-a fost cti putinla, forme proprii qi inrudite felurit colorali(cl. Zah. 1,8:6'2')9i ca nigte

$1

r6

Despre Ierarhia Cereasci

$: lor (scriitorilor) de la fiinlele ce ne suntnoua nemamat intrucAtva cinste de vrednice mai Unul din cele doui moduri se foloseqte, teriale* qi mai presus de altele qi sd nu.inc h i p d e c e r e $ t i D r e c u m s e ' c u v i n e ,d e c h i p u r i l e s f i n t e viluie simplitalite 9i alcatuiri Iar altul pldsmuiegte asemanatoare. dumnezeiescl in multifelurimea formelor ce e ceea pentru Caci neasemenetoare*, pimdnt' forme pe de de celor mai de pe urma qi de neinleles' cu totul neasemanator prima faptAne estemai proprtenoua $I mal ln revelatainiceale Scripturilor Predaniile itare sane inalle qinu coboari celemai presus fericireavredchiar uneori doua a toare Droslavesc iar nepotrivite; neaiemanari la lume de de sAindrcptein chip necu- nicd de inchinarea dumnezeiriimai presus faceminteanoastra (cf. Ier. 1,4; Ioan 1'1)' li Cuvdnt* ca: fiinta dumnezeieqti puterilor impotriva i venitinluri compozilii Minte (cf. Rom. 11,34;I Cor' 2,16),gi.Fiinli sprijinindu-se*'pe qi sArataceasca ralionaliaratAnd (cf. Ies. 3.14;Apoc. 1.4.8), lipsite de sfinfenie. a ei' care dumnezeiasca inlelepciunea iut.u si putea unul ca acestaar Pe linea aceasta, qi ca.uza existentA adevirat cu e*ittenlu est. formele de unrplute socoti lin;rurile cereqti inchipuiesc o existente. celor a adevdrata $i unor lei* qi cai 9i de imne de mugeteqt de calumina(cf. I Ioan 1,5;Ioan 1,8)9io numesc sruDuri* dL pisari* qi de alte animale* gi de . aci v i a t A *( c f . I o a n 1 , 4 ;5 , 2 6 ; 1 1 . 2 5 :1 4 . 6 ) C iuciuri mateiialelipsitede cinstein cdtesunt suntmai inalte9i mai inchipuiri ifint. u..it. ScripSlintele in (cetele ingereqti) zugravite cuveniteqi intrec formele materiale' alurln turi gi care ne pot duce la o cugetare Dar sunt qi ele departe de adevarata nu cind (absurda),mincinoasa qi pitimaqa* este Caci aceasta cu dumnezeirea. asemAnare sunt luate ca simple chipuri neasemenea mai presus de toata fiinla viala qi nici o .9i ne arati, acelora.Dar* ciutarea adevirului once poate caractenza'.precum 3 suvin- lumina nu o in1elep.lut1g sfAnta socotesc, Drecum gi minte ramin fari nici o asemAnare cuvdnt tuielor Scripturii in infaliqarea chipurilor cu ea. turor minlilor cere$ti, avAnd grija ca prln Scripturi Alteori, e proslavitade aceleaqi jignim fiecaredin ele sa nu ajungem nici sa numlno-oneneasemanatoare' infatiSari orin nici sa ne alipim pe (cf- Col' outeriledumnezeieEti*' l a z u t a * , - n e s t a r g i tE ai n e c u p r i n s a cobordtaa chipuhoi in chip patimat la starea q i ' s p u n A nc dd l . l 5 : I o a nl , l 8 ; ' l T i m . 6 . 1 6 ) : ce ceva rilor. ca este spun nu nu sunt, ce cele din e in mod cuvenit ni s-au propus* deci chinu este.Caci aceastaiieste,precumsocotesc' celor ale puri ale celor fara chipuri* qi forme mai propriu. Pentru ci, precum a explicat ar putea preddnia spunemadevarul iara forma. Un motiv pentru aceasta ascunsA 9i sfAnta. noastraprin analo- "and ,i.".t-t ca ea nu e ceva din cele ce sunt, fi nu numai cunoagteiea (indeiini.nemArginirea sie. carenu poatesa se inalle nemijlocit* la fiindca nu c unoaqtem s p i r i t u a l eq i a r e tul) ei, cea mai presus de fiinli, neinleleasA* iederile (contemplaliile) nevoie de ajutoarepotrivite cu firea noastra, si tainica. DacA, deci, negaliile* privitoare la c.ele carene duc-lavederile minlilor fd'raforma 9i sunt rdevirate. lar allrmaglle mai presusde lume, prin forme* ce ne sunt dumnezeieqti cuvintele cu potrivit descrierile.prin inc.hipuiri cA, faptul nepotiivite, ci sunt uotopiut", si tiiniie ale Scripiurii, acelease ascundprin n e a s e m a n d t o a r es u n t m a r p o t r r v r t e a s ScripnesraiteSi sfinteghicituri 5i trebuiefacutde cunzimii celor tainice' CAcidescrierile neipropiat celor mulli adevarulsfint 9i.as- turii cinstesc* qi nu acoperain chip urdt prin chipuri c e t e l e c e r e q t i ,i n f a l i S A n d u - l e cuni al^minlilormai presusde lume' Caci nu ca pe ci le arataprin aceasta fiecare e sfinlit Si nu e a tLrturor,cum spun neasemanAtoare; lume de presus mai chip in Mat' (lCor' cf' ce sunt 8,7; unele lor Scripturile,cinoStinla decA Iar materialc. celor tuturor 1l,it; Luc. 8,10). baca insa ar invinovati deasupra mult 9i mai inalla neasemdnAtoare scrierile n e p o t r l v l t e ' f i g u r a t e cineva descrierile nu asemenea mintea noastra decit cele asemdnitoare' ca e ruqinesa sealipeascd spundnd cudrept cei din cineva va nega cd socotesc dumnezeiesc,qi chip c'hipuriurite ceielorde mai. de preasfinte, ajunge sa i se spunaca modul getatori.FiindcAiste ugor 91 :el9 sa facAndu-i pe mulli' amageasca sa finste* ifintei descoperirieste indoit*' t7

Despre Ierarhia Cereasca auunele fiin(e cere$tiasemenea socoteasce rului gi ca pe ni$tebarbali fulgeritori de lusclipitor minA,mareli,imbrAcaliin vegmAnt ( c f . D a n .7 , 9 ;I I M a c . 3 , 2 5 ;M a t . 2 8 , 3 ;M a r c . da u q Apoc.4,4) F a p t .1 , 1 0 ; 16,5; 9 is c d n t e i nc foc nevatametor* gi in atAtea alte chipuri in cite a inchipuit Scriptura asendnatoare, m i n l i l e c e r e q t i .C a s d n u p A t i m e a s c a c e i c e n - a u i n l e l e sn i m i c m a i i n a l t aceasta decAtcele vazute,inlelepciuneacuvioqilor scriitori ai Scripturii coboari cu sfinlenieqi la neaseminirile nepotrivite, neingaduind alioireaiubirii noastrela cele materiale,ca ci in chipurile necuvenitel saie odihneascA trezindpomirea spreinal!area sufletului,ii forme urdte* ale acelor propun neplacutele alcituiri. Astfel ajuta chiar celor foarte alipili de materie si vadAcA nu e ingaduit, nici adevarat ca vederile* celor cereqti gi safie cu adevirat asemAnatoare dumnezeiegti unor atatde urdtechipuri. De altfel trebuiesa cAnici unadin existenle inlelegem Siaceasta, la bine, in generalnu e lipsita de o impart5gire daia, precum spune_adevirul Scripturilor, 1). toatesuntbunefoarrei (Fac. 1.-3 6,5; Pild. 4,6) fald de ceeace estenematerial si mai presus de ralionalitilteqi minte 9i pentruvederea gi neobosita ilorinlaneclintita mai presusde lume qi de curatagi nepatimaqa culminanta, limpede qi prea transparenta cu adevdrat sfdntaa acelora;i de comuniunea cu mareliainrationalagi veqnica, spiritualA, frumuse[itoaregi neingelitoare. $i trebuiesA ininlelegemprin pofta simlireanestapanita, cordatagi de neintorsgi de nimic opritApentru qi neamesDumnezeu,a iubirii neschimbate tecate* fala de frumuseleadumnezeiascd 9i pomirea* totala spre ceea ce e cu adevi'rat vrednic de dorit. Daca nera[ionalitateaanimalelor necusausimlirealucrurilor materialeo vantatoare numim lipsa de raliune gi simlire a celor proprii lor, fiinlele nemateriale !i intgca intrecdndin chip le recunoaqtem legatoare sfAnt qi mai presusde lume raliuneanoastrA legatdde trup gi trecitoare* de la una la alta q i - s i m g i r e an o a s t r a m a t e r i a l a 9 i s t r A i n i minlilor netrupe$ti. Dar e cu putinla se inchipuim forme ce nu sunt contrarecetelor chiar pomind de la parlile cele mai de cereq'ti jos ale materiei*, dat fiind ci qi ea igi are existenlade la Cel cu adevirat bun qi in toate niqte trasaturifrumoaseale ale ei infaligeaza fiinlelor ingelegatoare. $i e cu putintd sa urcam prin ele spre modelele nemateriale, cum s-a spus,cele asemanitoare ingelegdnd, qi vdzAndaceleaqi* prin celeneasemdnAtoare irisdturi nu ca fiind la fel, dar intr-o armonie cAt gi gi fiind proprii at6t celor inlelegAtoare, celor sensibile.

$4
Deci e cu putinla inA\area din toate la vederi(contemplalii)bune; 9i sepot cunoalte din cele materiale asemanarile neale celor inteligibile qi inasemanatoare au in alt plegAtoare6. Caci cele in[elegatoare mod cele ce s-audaruit celor sensibile. De fapt mAnia* se ivegtein cele necuvdnlor dtoare din pomirea patimagd9i migcarea Dar e plina de toatairalionalitatea. mAnioasa in trebuiesa seinfeleaga in celeinlelegAtoare alt mod mAnia.Ea se aratA,precum socotesc, - ragionalitatea* gi lor bdrbAteasca in acestea neclintitAin dispozifile de chip deprinderea La fel spunem qi neschimbate. dumnezeiesc ca pofta in animale este Pomirea patimaqa qi alipita de materie ce se iveqte necugetata dintr-un impuls, nascutain chip nestapAnit sau dominarea sore cele schimbacioase neralionalAa unei dorinle, care impinge tot animalul spre lucrul poftit. Iar cdnd le inchipuim pe seamacelor inlelegatoare atribuindu-le asemanareaneasemanatoare, socotindcd au qi pofta*, hebuie sAinlelegem (cf. Deut' iubirea dumnezeiasca prin aceasta 18

$s
ii uom afla pe scriitorii tainelor inchipuind nu numai in infAliqareacetelor cereqii,ci gi in descopeririledumnezeiegti*. pomind de dumnezeirea De fapt ei prosldvesc l a c e , l ec e s e v i d c i n s t i t e * , c a s o a r e l e * dreputii (cf. Mal. 3,20),rasarindin chip st?nt minlii ca o steaa diminelii (cf. II Petr. 1'19; Apoc.22,L6)qi luminAndca o lumina in c-hip descoperitqi spiritual; alteori luminind fArA ca un foc (cf. Ieq.3,2;Deut' 4,24; vAtamare, prin celede la mijloc, ca apa(cf. Evr. 12,29) P s . 3 5 , 9 ;l e r . 2 , l 3 ; P i l d . 1 6 , 2 2 ;A p o c ' 7 , 1 7 ; lez. 47,l; Is. 44,3) ce aduceimplinireavielii in pdntece gi, vorbind simbolic, patrunzAnd 9i

Desorc Ierarhia CereascA izvor (cf. loan 7,38; Apoc. 22'1) Si poatenici pe noi, dac6pomind sa le cerfacdndu-se ietam ridicindu-ne de la'vcdereaexactda de nerelinut (cf. Ieg. 3'2); de rduri curgatoare celor vAzute,nu ne-ar tulbura chipul urdt* al un ca pe urma, de cele din alteori ivindu-se descrierii inchipuite a ingerilor. Caci prin mir bine mirositor (cf. CAnt. 1,2),' alteori ca nintea noastrdsAramina in nelasAnd ( c f . I s . 2 8 ' 1 6 ; acestea p i a t r ac e ad i n c a p u lu n g h i u l u i ii dam putinla ca nenepotrivite, formele E f . : , Z O r .D a r a u i n v a l u i t - oq i i n c h i p u l a n i sa se lepede de imacelea de mulEumilii in forma qi imbracat-o au salbatice malelor p i r t i m i r e a m ateriale 9i sA se c e l e d e leului gi a panterei;qi spun ca ea va fi ca-un prin cele jefuitade pui 1cl.Os. bbignuiascasa tinda cu sfinlenie_ pardos sauca o ursoaicA de lume. presus mai inallimile spre vazute V o i n t a i : p o c .1 3 . 2 ) . ; a n . 7 , 4 - 6A 5 . 1 4 ;1 3 , 7 D Acesteafie spusede noi desprechipurile ca e vAzuta5i ca ceeace e mai de adAuga decat toate qi pare 5i mai nepotrivit materiale gi nepotrivite ale ingerilor*-din necin-ste cu ea, cdnd cei inaintali in cele dumnezeiegti Sfintele Scripturi. In cele urmatoaretrebuie au inchipuit-o si ca pe un vierme (cf. Ps. si definim* ce socotim* ca este ierarhia.$i toli cei inlelepliin ale ce folos au din ierarhie cei faculi partaqide 21,6).in'[elul acesta. cuvdntsa ma cAlauzeascd dumnezeirii gi tdlmicitori ai celor ascunse ea. Fie ca in acest al meu, dacae ingaduit sdspun,inspi(cf' Hristos Sfintelor Sfintele nepAtat in chrp despart '6,3) de c6le nedesavirqitegi lipsite de rAndu-miintreagaexplicarea ierarhiei'Iar tu' ls. cuvioasea presfinEeniegi vestescca o sfinlitA plasmuire copile*, potrivit rAnduielii - caci cele slinte se ierarhice dairiei noastre cele nici incdt astfel ceea ce e neasemenea, cu sfinleniecele spuse dau sfinlilor - , asculta celor insa nu fie la indemdna dumnezeiesti prin patlu!indumnezeindu-te sfinlenie, cu a d e i n l e l e g e r e q i i u b i t o r i nici'cei tinali in qi deosebind, dereain taineledumnezeieqti sfingitelorasemdniri* sa nu ramAnala ele ca mul$mea* de cele sfinte mingii, ascunsul sA dumnezeieqti gi cele ca la unele adevirate; pe cele sfinte in celor nesfinlite, pazeqte-le qi totodati fie cinstite prin negalii adevarate Caci desparte-le. intinate cele lor, iar unitatea pe de celor prin insugirile proslavite sa fie nu e ingaduit, cum spun sfintele Evangh-elii urma existenteca reflexe* ale lor. Deci nu e frunepotrivitfaptul ci igi inchipuiesc 5i fiinlele (cf. Mat. 7 ,6), sd se arunce porcilor f1ude luminoasA neamestecata, musetea 9i celorneasemanatoare din asemAnArile ceresti a mdr gar ita relor spirituale. ce nu li sepotrivesc,pentrupricinile amintite. musetefacatoare

Capitolul III Ce esteierarhia Ei care este folosul ei

sl
Ierarhia este*, dupi mine, o sfinlitd rdnduialA gi qtiinla 9i lucrare asemanatoare' p e c A te c u p u t i n l a * , m o d e l u l u i d u m n e z e iesc Ai inAllatA spre imitarea lui Dumnezeu prin luminarile date ei de la D u m n e z e up e m A s u r ae i . I a r f r u m u s e t e . a s,i m p l a , b u n a , e s t e o r i g i dumnezeiascA nea desavAr;irii*, cu totul neamestecu ea 9i cata* cu orice neasemAnare d u p i v r e d n i c i ed i n fiecaruia impartdsind er i n s l u l u m i n a e i . I e r a r h i ad e s a v i r q e q tp p,o t r i v i t e i , i i r e ac e a m a i d u m n e z e i a s c A in mod armonios,chipul celor ce participA la cele sAvArqite.

$2 Deci scopul ierarhiei este asemanarea (cf. Mat. 5,a8) qi unirea cu Dumnezeu,pe cit e cu putinlA,av2ndu-lpe El drept calauzitor in sfinta gtiinfAqi lucrare. Caci' privind neclintit spre frumuselealui ea se face intipiritd de atotdumnezeiasci, El in partagiix ei ca in unii ce sunt dumqi nezeieiti.ca in niste oqlinzi atotstrAvezii ' rimiII : C o r .3 . 1 8 1p n e p d t i r e( c l . i n l e l . - 7 , 1 6 toare ale strilucirii luminii incepatoare 9i chipuri umplute de strAlucirea dumnezeieqti; daruita, pe care o impartaqesciarAqi celor gti' urmAtori,potrivit r6nduielilor dumnezeie sau Caci nu e ingaduit celor caredesavArqesc

19

Despre Ierarhia Cereasci chiarcelor ce au fost desivirgili sdfacA*ceva contrar sfintelor rAnduieli ale desavArgirii*; nici sa fie altfel, dacAdoresc stralucireaindumnezeitoaregi tind in mod sfAnt spre ea qi se intiparesc dupa misura fiecareia din sfinftele min1i. Deci cel ce spune ierarhie, nume$te in generalo anumitardnduialasfAnti, un chip al frumuselii dumnezeieqti,sivArqind in sfintele trepte* ierarhice taina iluminarii capefac6ndu-se proprii ei Si asemenea ieniei ei. pe cAt ii este ingaduit. Caci fiecdruia din cei chemali* in desavdrgirea ierarhie constain a fi fost inAllat la imitarea lui Dumnezeu,pe mAsuralui. Iar ceeace e m a i d u m n e z e i e s cc a t o a t e , c u m s P u n e Scriptura,estea fi impreundlucrdtor al lui Dumnezeu(I Cor. 3,9; III Ioan 8) 9i a primi dupa puaratand-o, lucrareadumnezeiasca*, in sine.Astfel, fiindcAr6nduiala*ierartin1A, hiei constain a securA[iunii qi a curali pe allii qi a se lumina unii* qi a lumina pe allii' in a pe al1ii, ie desavArqiunii gi a desAvArqi fiecaruiai secuvine sAimite pe Dumnezeuin modul lui propriu. Fericirea dumnezeiasci, ca sa vorbim potrivit oamenilor, nefiind cu nici o neaseminare,ci fiind amestecata n-are plina de lumina etema. desavdrqitA' ea e curatitoare, nevoiede nici o desavdrgire; Mai bine zis' IuminAtoaregi desdvirqitoare. este insagi curilirea sfAnta,luminarea gt desivirqirea,mai presusde curafie,ma1PI9. sus de lumind, tlind izvorul autodesavdrgirii dinainte de lucrarea desdvdrqirii altora gi cauza intregii ierarhii gi dincolo de toata ei. prin depdqirea slin1enia, $3 Deci cei ce se curetesctrebuie sf, se facd cu cele nepotriviteqi sA cu totul neamestecali se elibereze de impreunareacu ceea ce e cu ei (cf. Luc. 14,33;Ef. 4,22; neasemenea trebuiesa se Col. 3,9). Iar cei ce selumineazA inAl[Andu-se umple de lumina dumnezeiasca, la deprindereaqi puterea contemplagieicu ochii preacuraliai minlii*. Iar cei ce se desivirqeic sasemute de la ceeace e nedesdv6rqit desaqi da se faca partaqi de cunoa$terea a tainelor sfinte. vdrqitoare Apoi cei ce se curAlesc*trebuie sAtransmita altora, prin abundenlacurafiei lor, din neintinareaproprie. Iar cei ce se lumineazi, ce qi-auinsugitparca mingi mai pdtimitoare, ei 9i s-au la luminaqi la comunicarea ticiparea invrednicit in mod prea fericit de stralucirea spreallii lumina lor, sfdnta,trebuiesArever^se care intrece totul. In sfdrgit, cei ce se desivirqesc, ca cei ce cunosc comunrcarea pe desivdrqitoare,trebuie si desavArqeasca in cei ce seimpartalescde iniliereaatotsfAntA treapta stiintacelorsfintevizute.Deci fiecare impreierathica e ridicata la dumnezeiasca unA-lucrare pe masura ei, sAvnrqind,prin harul qi putereadatade Dumnezeu,cele ce se afla in dumnezeire in mod natural qi mai presusde fire* si sunt lucrate de ea in chip in mai presus de iiinla, descoperindu-i-se chip ierarhic. pe cAt se poate, spre imitarea de Dumnezeu'. minlilor iubitoare

Capitolul IV Ce inseamndnumeletngerilor
$l bine' Dupd ce am definit, pe cAt socotesc trebuiesa proslavimin cele ce esteierarhia, urmatoare treapta ingereascAqi sfinlitele chipurice i sedau in Scnpturi9i sa le privim de lume, ca sd le ridicim cu bchi mai presus prin inlelegeri tainice la simplitatealor asem e n e a c e l e i d u m n e z e i e q t iq i s A l A u d i m obdrqiaqtiin[ei intregii ierarhii cu o cucemicie vrednici de Dumnezeu gi cu mullumiri inainte de toate, pricinuitore de desivArgire. ceamai se cuvine sa spunemci dumnezeirea presus de fiinla, ddnd subzistentafiinlelor celor ce sunt, le-a adus la existenta' Caci e propriu cauzeituturor ;i a bunAtalii aceasta mai presus de toate: sA cheme la impArtilirea* de Sine cele ce sunt,cum s-ardnduit fiecareiadin cele ce sunt* pe misura ei. Deci toate cele ce sunt* se imparta;escde Provimai predin dumnezeirea denlace izvorAgte n-ar Caci qi cauzatoare. toate a sus de fiinla

20

Desore Ierarhia Cerdasci exista* daci nu s-ar impdrtagi de fiinla 9i obdrqia celor ce sunt. Deci toate cele fari vialA* se impafla$escprin existentd de ea; cea tuturorestedumnezeirea fiindca existenla Iar cele vii se immai presusde existenla8. p a r t i q e s c d e a c e e a g i *p u t e r e d e v i a l i facatoare qi mai presus de toatd via[a. In sfdrgit,cele ralionale qi inlelegatoarese imei mai presusde parlaiescde inqelepciunea ioata raliuneagi mintea.de Sine desiivArqita a gi mai inainte de lucrarea de desavArqire altora. Dar e vadit ca toate aceleinsuqiri ale fiingelor cdte s-au impartigit de ea in multe feluri sunt in iurul aceleia. ale tainelor mai presusde sauvederi ascunse lume sauunelevestiride mai inaintee.

$3

Iar daci ar spunecineva c6 unora din sfinli le-auvenit qi nemijlocit* arataridumnezeieEti (cf. Fac. 12,7; 28,13), si afle limpede qi din preasfinteleScripturi, cd nimeni aceasta n-a vdl.utSi nu va vedea(cf . Ieq. 32,20; Ioan 1,18; I lom 4,12: I Tim. 6,16; ceeace este insugi* ascunsullui Dumnezeu.Iar aratarile dumnezeieqti li s-au ddruit celor cuviogi potrivit lui Dumnezeuprin descoperireaunor sfinlite vederi qi pe misura celor ce le-au Scriptura care a vdzut. Iar preainleleapta $2 dumnezeiasci infaliqat in scris asemi,narea nume$te,cu dreptate,acea vedere, ca pe o aseminare in formi* a celor fari formd, Deci sfintele* cete ale fiinlelor cereqti ardtare a dumnezeirii* ce le vine celor ce vid s-aufacut din participareala comunicarea din inAllarea lor prin luminareadumnezeiascA m dumnezeiascA , ai presus de cele simdupa ce au fost introduqi ce li seimpartA$eqte p l u e x i s t e n t eq i v i i i n m o d n e r a ; i o n a l g i in mod tainic qi in chip sfdnt in inseqi cele n o u A . C A c i dumnezeieqti. de cele ralionaleasemenea Dar la aceste vederi dump e e l e i n c h i p i n l e l e g A t o r nezeieqti vestilii no$tri Parinti au fost inmodel6ndu-se s p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u * 9 i l u c r A n d trodugiin mod tainic prin mijlocirea Puterilor i n m o d m a i p r e s u s d e l u m e s p r e a s e m d - dumnezeiegti. Dar oarepredaniaScripturiinu n a r e al o r c u D u m n e z e u( c f . M a t . 1 8 , 1 0 ) spune ca qi rdnduiala legii* s-a dAruit lui g i d o r i n d s a d e a o f o r m i i n l e l e g e r , i il o r Moise de la Dumnezeuinsuqi,ca sdne-o faci au, cum se cuvlne, comunlcarlle cu cunoscutagi noua cu adevirat ci e in chip p e n t r u dumnezeiescAi sfAntA? D u m n e z e u l i p s i t e d e g l a s .A c e a s t a Insa Scriptura ne-a cA fiind aproapegi in suiq neincetatspre El, invalat clar cA ea* a venit la noi prin ingeri, pe cdt le esteingdduit, spreEl, intinzdndu-se, hotirdnd sAinalle fiingele voia dumnezeiascd prin taria dragosteidumnezeiegtigi neclintite, din planul al doilea la Dumnezeu,prin cele primesc in chip nematerial qi neamestecat dintAi*. Aceasta rdnduiala s-a hotarat de cu ele, obArqiamai presus de fiinla* a tuturor, nu gi se aseamdna iluminirile incepatoare Caci ele numai pentruminlile mai inalte gi mai dejos, avAndastfeltoataviataintelegAtoare. sunt cele ce au fost facute prima dati qi sunt ci qi pentru cei de aceeagitreapta.Adica a qi au fost rdnduit ca in fiecare ierarhie sa fie trepte $i de dumnezeire in multe feluri partaqe* prima datagiin multefeluri facutedescoperitoare puteri prime gi mijlocii gi ultime, ca cei mai obiryii. De aceea dumnezeiegti ale ascunzimiidumnezeiegtii sAintroduci in tainepe cei mai s-au qi invrednicit mai mult dec6t toate de de de jos qi sA fie cAlauzitoriin apropier^ea numele de ingeri*, pentru ca le-a venit prima Dumnezeuin iluminare gi impartagire'u. qi prin ele ni data lunrinareadumnezeiasca s-au dAruit gi noua descoperirile cele mai $4 spuneScriptura, presusde noi. Caci precun-r legeani s-a dat prin ingeri (cf. Gal. 3,19). $i Ba vdd ca qi in taina dumnezeiasci a pe Paringiinogtri, vestilix dinainte de lege qi iubirii de oamenia lui Iisus au fost introdugi de dupi lege, ingerii i-au urcat spre dumnezeire(cf. Fapt.7,53) saui-au invAlatcele intdi ingerii, apoi prin ei a trecutqi la noi harul ce trebuie facute qi i-au mutat din rAtAcire c u n o g t i n f e i . A s t f e l , p r e a d u m n e z e i e s c u l la ierarhie q i v i a l A n e s f i n l i t d l a c a l e a c e a d r e a p t a , Gavriil* a invatattainic pe partaqul rAnduielisfinte Zaharia(cf. Luc. l,1l) ca din el se va na$te, aritdndu-leqi explicAndu-le

2l

Despre Ierarhia Cereascd prin harul dumnezeiesc,contrar nadejdii' pruncul care va fi proorocul lucrarii divine in chip omeneqti*a lui Iisus, care se va arAta IarMariei* (cf. Luc. 1,5-21). bun qi mAntuitor i-a facut cunoscuttot el cd in ea se va sAvdrqi a asumarii unei forme taina dumnezeiasca (c[. Luc. l'26-38). pipaitede catreDumnezeu lui Iosif iai altul dintre ingeri i-a descoperit prooroin chip dumnezeiesc cd cele fagaduite cului David (cf. Mat. 1,20-21)s-auimplinit acum cu adevirat. Iar altul a binevestit aceastataina pAstorilor,ca unora care s-au curatit prin departareade cei mulli 9i prin liniqtire. $i cu el mulgimede oaste cereascd celor de pe pam6ntslavoslovia le-aimpartaqit puternic cantata (cf. Luc. 2,8-14). Dar sd luminoase orivim si la celemai inalte aratAri ,cauza Cacivadca qi Iisusinsuqi hln Scripturi. mai presusde fiinla a fiinlelor celor mai presusde ceruri,dup4ce a venit firi schimbare* potrivid la noi, nu iese* din bunarAnduiala qi aleasade El, ci se suoamenilor, a$ezata chipurilor de lucrarestabilite pune ascultator de Tatal qi Dumnezeuprin ingeri 9i prin mijprin inger lui locirea lor. Astfel porunce$te cu bun rost a Iosif (cf. Mat. 2,13) plecarea Fiului in Egipt qi iaraqi mutarea (cf. Mat. 2,19) din Egipt in Iudeea. Astfel il vedem supunindu-se prin ingeri celor rdnduite de Tatal.Nu-gimai spun,ca unuiace le qtii,cele comunicateprin predaniilenoastreierarhice despre ingerul* care intiregte pe Iisus (cf. Luc. 22,43) sau ca gi Iisus insugi venit in planul revelalieil sprebuna lucrarenrintuide mare S/ar (ls' 9.5). ioare s-a numit /ir.qer El insugi.cate le-a Caci de fapt, cum"spune auzit de la Tatal ni le-a vestit noud (cf. Ioan in mod cuvenitingeruluirr. 15,15:8,26-28)

Capitolul V tn comun fngeri Pentru ce toatefiinlele ceregtise nLtmesc


e deci, dupAnoi, cauzanumelui ^Aceasta ca trede inger, dupa Scripturi. Dar socotesc buie sacercetAm 9i cauzapentrucarescriitorii Scripturii numesc toate fiinlele cere$ti* ingeh. Dar venind la explicareax treptelor mii nresus de lume, ei numesc* in mod deosdbit treapta ingereascdpe cea cu care se terminA* prin implinire cetele dumnezeieqti a;azi, ca pe cele si ceresti.Inainte de aceasta aflate deasupra,treptele Arhanghelilor. ale Stapaniilorgi Puterilor5i pe incepAtoriilor, ale toate cAte le qtiu predaniilerevelatoare Scripturii ca fiinle aflate deasupraacestora. Dar'mai spunem* cd, potrivit intregii sfinte ordini a lor, treptele mai inalte au 9i iluminarile gi puterile treptelor de mai jos, in de ale vremece ceie din urmi nu sunt pd'r'taqe lor. celor de deasupra De aceea-scriitorii Scripturii numesc ale fiinlelor celor mai cetelecelq preasfinte qi de sus qi Ingeri. Caci de fapt descopera Dar penele lumina dumnezeiriiincepatoare. tru treaptadin urma a^minlilorcere$tinu este motiv sA fie numitA Incepatorii sau Tronuri Caci nu estepartaldla puterile sauSerafimi. c e l o r m a i p r e s u sd e t o a t e , c i p r e c u m aceasta*inalla pe ierarhii indumnezeili ai de ea ale dumnoqtri* sprerazelecunoscute n e z e i r i i i n c e p a t o a r e ,a g a q i p u t e r i l e a t o t s f i n l i t e a l e f i i n l e l o r d e d e a s u p r ae i inalla spreDumnezeutreaptacareincheie* i e r a r h i i l e i n g e r e g t i .D a r p o a t e s a s p u n a cA toatenumeleingereqti cineva qi aceasta, sunt comunepentru faptul ca toatePuterile cere$tiau comun chipul dumnezeiesc ai impartaqirea mai pulina sau mai multa de Dar pentru darul iluminArii de la Dumnezeu. ca cuvdntul nostru sa fie mai clar, sAprivim cu sfinlenie la insugirileproprii* ale fiecarei trepte ingereqti, aqa cum sunt infaliqate in Scripturi.

)7

Despre lerarhia CereascA

Capitolul VI Care e primul ordin al fiinlelor cere$ti,care al doilea $i care al treilea


Col. 1,16; Iud. 9) in numar de noua*. Pe nostru tdlcuitor al acesteadumnezeiescul ca pe trei ordine celor sfinte* le infagigeaza CAte gi cum sunt ordinele fiingelor mai ierar- intreite. Cel dintdi spuneca estecel careeste presusde ceruri gi cum se desavArqesc hiile lor, numai obirgia indumnezeitoarea purureain jurul lui Dumnezeuqi aproape*de desdvirqirii o gtieintocmai*. Pe linga aceea, El qi cunoscut ca unul ce este unit cu El numai ea cunoa$teacele ordine, puterile qi nemijlocit qi inaintea celorlalte. Revelafia iluminarile proprii gi buna qi sfinfta lor orAnduire mai presusde lume. Caci noud ne este Sfintelor Scripturi ne-a predat ci Tronurile preasfinte*gi cetelecu ochi mulli gi cu multe cu neputinlA sa cunoa$temtainele minlilor Heruvimi gi mai presusde ceruri qi desav6r;irilelor prea- aripi, numite in limba evreiasca nemijlocitx in cea mai sfinte, daca nu ne spune cineva cdte ne-a Serafimi, sunt a$ezate in mod tainic prin ele, ca prin cele inalta apropierein jurul lui Dumnezeu.Deci descoperit c e q t i u b i n e c e l e a l e l o r , d u m n e z e i r e a slavitul* nostrupovatuitorne-a spusca acest Deci noi nu vom grdi din proprie grup intreit este unul gi de acelagigrad qi cu incepatoare. migcare. Ci vom infaliqa vederile ingereqti adevirat intAia ierarhie, decit care nu este cdte au fost contemplatede sfinlii scriitori ai qi mai Scripturii, dupa ce am fost invagali tainic altul mai asemenealui Dumnezeu pomesc primele ce iluminari nemijlocit ldnga despre ele, potrivit cu felul in care suntem din Dumnezeu, fiind aproapede El, cum a nol'-. spusinvdlatorulnostru.Al doileagrup zice cA este cel compus din Stapanii*, Domnii qi $2 Puteri. A treia gi cea din urmA dintre tre^ptele este cea a Ingeierarhiilor ceregti spune c^d fiinlele cunoscute toate facut Scriptura a (cf. Ef. 1,21; rilor, a Arhanghelilorqi a Incepdtoriilor. ceregtiprin numiri descoperite , $l

Capitolul VII Despre Serafimi,Heruvimi giTronuri Si despreprima ierarhie*

$r
ordine a sfintelor ieCunoscind aceasta rarhii, spunemci orice numire* dataminlilor a ceregtiredAinsuqireade chip dumnezeiesc fiecAruia. Desprenumelesfint al Serafimilor, limbii evreiegtispunci el ii arata cunoscatorii fie ca pe cei ce ard, fie ca pe cei ce incalzesc. Iar cel al Heruvimilor exprima bogAtia inlelepciunii.Deci cunostinteisaurevdrsarea in mod potrivit intdia dintre ierarhiilecereqti slujireasfAntaa fiingelorcelor mai sAvdrgeqte inalte, fiindcA are treaptacea mai de sus gi ei aratarile i s-audaruit,'cacelei mai apropiate,

in dumnezeieqti*lucritoare gi desavdrqirile mod incepator. Tronurile sunt aratateqi ca cele ce incalzescAica cele ce revarsainfelepinciuneaprintr-un nume iare le descoperdx interitAprin lor de chip dumnezeiesc*, sugirea deprindere*.Numele de Serafimi arata prin gi nesfirgita miqcareaneincetatd descoperire gi calduraqi a lor in jurul celor dumnezeiegti fierbinteaqi pururea iulimea qi mai mult decAt gi neobositi gi neclintita lor miqcareapropiata de Dumnezeu. E o miqcare care face prin asemenea lucrareaei inallatoaregi lucrAtoare lor pe cele mai de jos de ele, ca una carele infierbdnta qi le inflacireazd spre o caldur4 Ea are de asemenea asemariatoare. Dururea

23

Despre Ierarhia Cereasci lor, ele ocupi un loc mai inalt puterea curifitoare inflecarata qi^atotar- prin curaEia Puterile- !l lult cel mai t o u t . h " . a t zatoare,neacoperlraqrnesiinsa,ca'oinsugire asemanatoaredumnezeirii_tt^-tt-:":T -p_l: tu*inoura qi luminaioare,care alunga oiice neclintitd miqcarea propne lor prln rurea Iarnumele qi acoperitor. intun..i. neluminat neschimbati gi qi sine* unitarA,spre dragostea Heruvimilor arataputereaior cunoscatoare nici o necunoscdnd A.stfel, Dumnezeu. darJde a primitoare vazatoareQi de Dumnezeu firi pastreaza iqi fara sens, cele spre vederii cobordre lui cei mai inalt at luminii, Japacitatea nezdruncisau schimbare,statomicia govaire c6a dintdi..putere in ;^a"+;ftffieieieyi qr a comunicarii ei de nata, potrivit rAvnei lor de-a fi asemenea Iucritoare a acestera dumnezeirii.De aceeatrebuie sa le cugetam dar qi puterea.dg a ia"atout", i;;;i6;;.; al doilea ca minli vizitoare spiritual*, nu ca pe unele imoariasi cu imbel$ugar" ."io. de lor. daruite ar contemplavederiles9,1rituatg* ce iilelepciunii i.uarrar.i ild, fi; 111n,1i1 qi s-arinalla spre-cele.dumD"aiciurmeazicinumeleTronurilor(cf. boluri sensibile unei felurimi de Col. iJ6i ietor mai inuft"- gi mai ridicate nezeieqticu ajutorul.privirii pe chipuri sfinte. sprijinindu-se privite, jos* forme saudin .uia "i t,int .ldicate de licele he pline de o tlind ca bugetam qi sa le lume Trebui'e de ptesrri -ai chip in rt"i"u ur"lfita* nemacunoltinta orice presus de mai lumina "a ii"a fara relinere spte "eea ce e la inilfime de vepoate, pe cdt.se gi copleqite, ci tind teriala urmeaza; ce ""1o. a"urlp.u riui"iui derea* acelei frumuseli Y:olat:ut: :T: ;;;;r; ii;.ifL. ln mod nectintitqi cu buni obiirqtatrum-uselrr la cu adevarat creeazhfrumosul-qi^.este ce e fixat ceea spre incordare intr-o celei mai presusde fiinla 9i strA_lucegte inaltime. primind venireadum;;;;i*d" lnele-s-au cugetam^cd Sa intreita' lumina cutoatanepatimireaSiinstrainareade nezeirii lul de impartl$lrea mod ce in acelaqj cele vrednicit slujitor in duh Cici agteapta materiel3. Iisus* nu prin mijlocirea chipurilor* lucrate le vin de la Dumhezeu,ca unele ie suntprin

li""tenppurtatoaredeDumnezeu*' :lgtg:t?'"T",[31S":1"#1;1t""1?{":1

$'

orin apropiereaadeviratir de El 9i prin im-

r'llfi:i'.,1trilliHf:,::JJtTiT'3

Acestaeste,duplnoi,infelesulnumelorcugeta'rnca lorleestedat'in g rcat adu lcelmai pe este qi;" socotim mire' sa imite pe Dumnezeu 9i' amintite.Dar trebuieti6;;; ingaduit' sa se.imparta$^t-1lla:11?l,l:,1:T3 ci inseamnaierarhia ror. Cred ca am aratat lucrare* qi printr-o lucrare nemuloclta' de indreptat ii "r,. oricdr.ii.r.t a"r*l la scopul qi de oameni iubivirtulile lui itumnezeiegti in chip neclintit spre imitarea lui Dumnezeu to?r' cu El; cA toatd lucrare4 si spre asemanarea nupendesavdrgitex, LafelsdIecugetim ilr#il.ru ffiil; * oftir"u Ei.o*uni.u- tru ci ra[ionala cunoqtinla o de luminate ar fi reasfinti de curalie,de luminAdumnezeiasca ci insa distinctivA*' scoasi din simboalediferite' gi de cunoqtinla-Oesavlilitoare.-Acum al inalt mai cel de harul pline sunt pentru ca dorescsd spun, rntr-un chip vrednic de cele celei mai cunoltinlei indumnezeirii'-potrivit ierarhia mai inalte min1i, cum e a.'s.op..ita care estecu puinalte a celor dumnezeiegti, lor in Sfintele Scnpturi. i""tti, ""f" dintii* in sunt aqezate Caci i"g:d]91 numai tinfd fiinge ce iau primul loc dup-i-dumnezl?ire, lAnga nemijlocit mod in ierarhicd* lor treipta "*lttJ"1u 1.?.f-u.. I , f Sl, $ careiaii datoresc mijlocirea altor.liinle qi suntoarecumalezatein pridvoareleacesteia, Dumnezeu 1u pril chip nemijlocit spre in inalla se Ele sfinte. $i fiind mai presus de ,;;i"^;;;i;-;;; prin puterea nevazure*facure*, rrebuie sa admiremo ueap- dumnezeire !i !::3p?,lT,il] Dresusde toate. De aceeasunt statomlcrte ia i*"it i"i propri" gi "u totul de acelaii qi in cel mai inalt trebuie sAle socotim curaie intr-o sfinlenie desavdrqitA chip. Pe acestea pe c1t este cu inalli, se. de neclintire grad nu numai pentru ca r.rru [f"r" de peteinthate ispirin e m a t e r i a lq A f r u m u s e l e a s p r e a e n d u 3 u n t e q i r u n i futinla, ;i ;. ;;i".a1enii sunt deoarece ei' contemplarea spr6 $i, ci qi pentru ca sunt iuala. il.n-iiufif.;-*Li..iuti. sunt introele jurul lui.Dumnezeu, in primele gigal i"Uoq{e a! orii" n.-arri"ri".ut"9i ferire

ffiil;i;ir1;;tia"diir.;*"iiotiCa"i 24

dusein cdip nemijlocitde catreizvorul si

Despre Ierarhia CereascA obArqiasfinleniei in planurile lucrarilor dumierarhicin modul cel fiind aqezate nezeieqti, m a rm n u n a t ' - . Pe scurt, al putea spune cu dreptate ;i ca amt curalirea,cdt 9i luminarea9i aceasta, nu sunt altceva decdt imdesavdrqirea pirtaqirea de fiinla dumnezeiasca,care c u r a t e $ t e d e n e q t i i n g Ap r i n d d r u i r e a cunoagterii sfinlirii desivdrqite. Pe aceastao imparte dupi cuviinla, lumindnd prin ins69i prin care qi acea cunogtinli dumnezeiasca, treaptade mai inainte a ttiinlei, cu curate$te care cineva nu vede inca totul. Aceasti curAtirese face printr-o luminare mai inalta. prin acea lumini, in sfArqit,ea deiavargegte adicaprin gtiintastatomicaa sfinlirilor luminoase''.

$3
Deci scriitorii Scripturii aratdin chip clar faptul* ca ordinelecelemai dejos alefiingelor cereqti sunt introduse in cunogtinla* lude cele mai inalte, iar crarilor dumnezeieqti ordinele cele mai inalte dintre toate* sunt luminate,pe cat estecu putinta,cu invaldturi tainice, chiar de dumnezeire. Caci pe unii dintre ei (pe ingeri) ii aratacum sunt introduqi tainic qi in mod sfint de cei mai inalli, precum arati cd Acela, care a fost primit in ceruri* sub chio omenesc, este Domnul Puterilor cere{ti y imparatut slavei (cf. Ps. 23,10).Pe al[i, din locul lui ?i aratAcum iqi descoperi negtiinlalor fagade insuqi Iisus ;i cum ajung ei la cunogtinlalucrarii lui pentru noi; sau cum insuqiIisus i-a invatat pe ei in mod tainic in primul rAnd gi nemijlocit, descoperindu-le ceamdntuitoareqi lucrareasadumnezeiascd* de oameniiubitoare.Cdci Eu, spune*, invdf dreptatea gi judecata cea mAntuitoare (Is.63,1). Mi mir insi* cA primele din fericitele carele intrec pe celelalteatAtde fiin[e cereqti, mult, doresc cu o rdvna insolita de nedumerireluminirile ce pomescdin obdrqia dumnezeiasci, zburind numai la mijloc*. Cici oare nu intreabi* ele:.De ce tgi sttnt vesminteleroEii? (Is. 63,2). Ele se indoiesc ca suntpe calea prin aceasta mai intAi, aratand mintuirii qi ca doresc si cunoasci lucrarea dar nu se grabescdeloc spre dumnezeiasca, luminareace, pe alta parte,s-a di'ruit lor prin aratareadumnezeiascA. Deci prima ierarhiea minlilor cereqtifiind a $ e z a t i i e r a r h i ci n m o d n e m i j l o c i t l t i n g a o6drqiaa toatA sfinlenia,pentru o inAliare directa spreEl, fiind plinA de cea mai sfinta curalie* a luminii celei nemisurate* ce se din lucrareade sfinlire cea mai raspdndegte - este curatA,luminata presusde desdvArqire de vreo apleEa e netulburat6 desavirEiu*. ii caresprecelede jos. Esteplina de lumina cea mai incepatoaregi prima qi este desdvirqita p r i n d e p r i n d e r e ac * u impartAqireade iunoqtinjaqi qtiinlace i s-adat cel dintii'

$4
Aceastaeste,dupd qtiinlamea,prima treapti a fiinlelor ceregti,care sti in cerc* (cf. Is' 6,2; Apoc. 4,4:1,11)qi nemijlocitin jurul lui Dumnezeu;qi care se dore;te in mod simplu veqnic{ a lui, gi neclintit dupa cunoaqterea potrivit cu fricainalta qi nobild ce o au Ingerii' Acest ordin are multe gi fericite vederi, insA este luminat de raze simple qi nemijlocite gi ce estec.u cu hranadumnezeiasca se hranegte in prima ei revArsare'n imbelqugata adevA'rat gi gi totuqi una prin unitatea ei nediferengiatd unificatoare. El se invredniceqtede multd ' daruireqi inrAurirede la Dumnezeuqi deci de cu El, pe cat e cu putinF, in asemi,narea insuqirile gi formele lui spirituale* qi fruin chip deosebitmulte moase.Caci cunoaqte gi se face partaq,pe din taineledumnezeiegti lui Dumcuno$tinta cAt se poate,de qtiinga li nezer. De aceea gi Scriptura a predat oamenilor cdntari de ale lor, in care se descrie cu sfinlenieinallimea luminani lor. Caci unii din acel ordin, ca sd graim poetic, striga asemeneaunui glas* de apemulte (cf. lez. 1,24; 3,12; Apoc. 19,6):Binqcuvdntatdesteslava Domnului tn locul sau* (lez. 3,12). Altii caninalld aceamult vestita5i preacuvioasa plin taretSfanr.Sfdnt,Sfdnte Domnul Savaor. e cerul Si pdmdntul de mdrirea lui (ls. 6,3; Apoc.4,8). Noi am explicat, dupi puterea noastra, preainalte cdntaride laudaaleminlilor aceste Despre celor mai presusde ceruri in scrierea unde s-a vorbit, pe cdntarile dumnezeiegti*, cit socotesc,de ajuns despre ele' Pentru acum, ajunge sAreamintim numai ci primul

25

Despre Ierarhia CereascA ordin, dupA ce a fost luminat, pe cat era cu putinta, cu qtiinla despreDumnezeude catre a code la obArqie, dumnezeiasca bunAtatea pe rdnd gi treptelorce se municat-ope aceasta afld sub el intr-o ierarhiebine ordnduita. Din acestease vede, ca sa sPunem Pe scurt, cA se cuvine cu dreptate ca dumnezeirea,care se cere gi trebuie sa fie cinstita, lAudati qi proslavitA,sA fie cunoscutA.qi preamariia,pe cAt e cu putin[a, 9i de minfle de Dumnezeupurtatoare.CAci ele sunt' cum spun Scripturile, locurile dumnezeieqti*de odihni (cf. Is. 66,1) ale dumnezeirii izvo: rAtoare*. Dar cintirile de lauda ale acesteiierarhii esteo monadA* ne mai invalAcAdumnezeirea qi o unitate in trei ipostasuri,ce-qi revarsi purtareade grija de necuprinsaiubire peste de la fiinlelecelemai precrealiune. intreaga sus de ceruri, pdnA la existenlelecele mai departateale acestuipimint, pentru ca este obhrgiaqi cauzaa toata existenla9i cuprinde toateintr-un mod mai presusde fiinlA, intr-o necuprinsi*. imbrAliqare

Capitolul VIII DespreDomnii, Puteri Ei Stdpdnii Ei despretreapta ierarhicd de miiloc


in urcugulputemic in imitarealui Dumnezeu neparasind*deloc prin vreo lipsAde barbalie cu Dumnezeu, milcarea lor spre asemi'narea de Dar acum trebuie si trecem la ordinul cea mal prePuterea spre neclintit privind ci mai privind cu_ochi mijloc al minlilor ceregti, qi intaritoare.Ele se prefac conde fiinla sui pe poate. la Domniile cdt se oresusde lume, pe cit e cu putinla, qi tinuu in chip al aceleia, icelea qi la veddrile cu adevaratputemice* cu tArie,ca spreizvorul Puterii. ea spre tind qi Cici Puteri. S(apanii ale dumnezeiegtilor Dar se indreapti qi spre Puterile cele de de noi numire* a fiinlelor mai presus fiecare ele, cirora le comunicd putere in chip dupd cu lor asemAndtoare descoperainsugirile dumnezeiesc. Dumnezeu,care-l imita pe Dumnezeu. A s t f e l s o c o t e s cc i n u m i r e a c a r e n e in sf6rqit, numirea sfintelor S6panii ce descoperi pe sfintele Domnii arati treptAcu Domniile qi Puterile staupe aceeaqi inal[imea nerobita* qi liberi de toata cerelti aratdarmoniabine rAnduitaqi neamesdorinla dupa cele de jos. Arata domnia lor teca6 in buna primire a celor dumnezeiegti. liberd de orice supunere* sub vreuna din Ele arati buna rnnduiala* a Stapaniilor mai tiranice, fiind deasupra a neasemAndrile presus de lume gi spirituale, care nu se toati inrobirea ce micAoreazi, nesilitA la iolosesc riu, in chip necuvenit $i tiranic de n i c i o c o b o r d r eg i r i d i c a t ap e s t eo r i c e n e - puterilestiipAnirii in ce li s-audat.ci, inAllate CAci ea se doregtela nesfArqit btripUlneoranduitspreceledumnezeiegti, asemAnare. le dupA domnia adevdrata qi dupa izvorul inalga gi pe cele de sub ele cu bunavoin[d, cu ea, pe domniei*17 qi spre asemdnarea pe c0t le st6 in asemdnindu-se*in aceasta, cdt e cu putinta, cu domnia cea mai inalta putere.izvorului celui datdtorde stApinire, de deasupraei, nemodelindir-sepnn_acea carele lumineazA cu putinla pe ele.pe cateste bunitate pe ea qi nemodelAndpe cele de ingerilor, in chip orAnduit,in treaptaputerii dupAea dupi nimic din cele ce au o domlor stdpdnitoare. n i e o i r u t i , c i d u p a c e e ac e e s t ec u a d e v i r a t insuqiri aseminitoarecelor Avind aceste dupaputerea si inintregime domnie,stAruind, cel de la mijloc al ordinul dumnezeieqti, domniei de izvorul in impdrtagirea 6i, purure-a qi curilit*, luminat gi el ceregti este minlilor cu ea' dumnezeiasca de asemAnarea Si in care s-a spusde lumimodul in desdvdrgit o exprimii Puteri Iar numirea sfintelor dindu-i-se al incepatoare, nile dumnezeieqti bdrbalie putemicA qi neclatinatain toate lucea dintdi ierarhicA grad dupa treapta doilea o dumnezeiascA' crarile lor de asemdnare ca gradul al doilea, prin gi descoperindu-se deloc in primirea lubarbaliece nu sldbegte ce li seimpArtagesc mindrilor dumnezeiegti 9t miilocirea*celui dintAi. $l 26

Despre Ierarhia Cereascl treapta lui ierarhici potrivit sfatului dumnezeiesc*,vede cum i se da insarcinareasa ca comuniceprooroculuiin mod tainic vestea vine la inger unui* in faptul cA spusa de mullime o mare locuit de va Ientsalimil fi auzul altuia, vom vedea un simbol al de un mare oameni(Zah.2,8),bucurAndu-se desAvlrgiriice se transmitemai departe,mai prooroci, Iezechiel, altul dintre Iar un belgug. i n t u n e c o a s dC * .a c i . d u p A c u m s p u n c e t a fost luata,in chip hotarAre ca aceasta spune la prin, trecerea cele sfinte, pricepuli* in cAtre Dumnezeitea insagi, care graatil at doilea, desdvirgirile dumnezeieqti sfdnt, de presus de Heruvimi (cf . lez. mai troneaza mai lucru un fiind intunecoase, Ie fac mai qi mai slavitadecit ei. Iar cAnd este 10,18) putin desavarqit decit impartagireanemijloa condus cea parinteascd, de oameni, iubirea soAceasta dumnezeiegti. vederile bita de spre pedeapsa prin spus, cum s-a pe lsrail, cotescca se poate spunegi de imparta$irea sAdesparti*pe cei nevinovali hotArAt bine, a inallA ce se ingereqti uepte a acblor miilocita de cei vinovali. Lucrul acestal-a aflat mai prin -de ele spreimpartaqireain mod nemijlocit intAi, dupi Heruvimi, acela ale cdrui coapse Dumnezeu: ea este mai luminoasadecit sunt incinse cu cingatoare de safir qi care in chip mijloa celor ce seimpArtaqesc aceea Doartd o hainace aiungepinA la cilcAie*. ca pricinA se qi numescde catre cit. Din aceastA lerarhicels icf. Iezdemnitalii sa'ie al semn ce primele minli Puteri tradilia preoteasca* e,3). lumineaza qi curafi pe cei mai desavdrgesc, Pe ceilalli ingeri ce aveausecuri'a porunsuntinAllalide catre de ios,pentruca acestia ceade la obirqie dumnezeiascd cit orAnduirea de fiinla al ipt" izvorul cel mai presus aceleu deosepe cit si-i invele primui inger despreaceastd tuturor Celorce sunt $i se impdrtaqesc, ii le este ingaduit, de curaliri, iluminiri qi bire ce vin-ede la Dumnezeu.$i acestuia lerusaprin mijlocul fieaca sa porunce$te rinduiali Este o desAv2rgiriprin mijlociri. stabilitain generalde catreizvorul dumneze- iimului qi sa puna un semnpe frunlile* celor pe iesc a toatalerarhiaca cei ce aparlin celui de nevinovali; iar altora le-a spus:Ducegi-vd urma lui in cetateSinu crulali nimic ce vedeyi al doilea grad sa se impartiqeascdde ilude nimeni dar nu vit rttingegi prin mijlocirea celor cu ochii vo$tt'i... minirile* dumnezeiegti primului grad.Iar acest lucruil vei din cei cu semnul(1e2.9,5-6). ce aDartin de scriitoriiScripturiiin multe afla'exprimat Dar ce ar putea sPune cineva desPre locuri. Astfel, dupAce iubirea dumnezeiasci ingerul carei-a spuslui Daniel: A iegitcuvCtnt pe Israil (Dan. de oamenia pedepsit si parinteasci 9,23); sau despre acel prim inger, care in scopul intoarcerii 9i stintei lui mAntuiri 9i a luat focul din mijlocul Heruvimilor (lez. l-a prehat*neamurilorrAzbunatoare li crude* Sauce dovadamai putemicasepoate 10,2,6)? pentrua-l indrepta, l-a scosdin nou din robie avea despre buna orAnduire* a ingerilor, de multe feluri* de catre decdt aceeaca Heruvimii pun focul in mina ii. prin conducerea ieiinsuflelili de binelelui. l-a adusincAo dati aceluia care este imbracat in haina albi lericitade mai inainte. (cf. lez.10,7X Sau cuvintul despre cu bldndete*la starea ingerul unul dintre prooroci, carea chematpe preadumnezeiescul cu aceasta, in legaturA Gavriil* Zaheiia, vede un inger (cf . Zah. I ,8) careeste, gi i-a spus:Fd pe ac'elasd fnleleagavederea dupa socotinla mea, dintre primii ce stau in (Dan. 8,16X Sautoatecdtes-auspusde citre jurul lui Dumnezeu (cici, precum .un spus' sfin[ii proorocidespre de chip bunaorAnduire ' numeledeinger estecomun* tuturor),cale afla, dumnezeiesc a treptelorierarhieicereqti? cum s-a spus,in mod nemijlocit de la DumDacabunaorinduire a ierarhieinoastrese mAngdietoare(Zah. 1'13) in nezeucut'intele a s e a m i n A ,p e c i t s e p o a t e , c u i e r a r h i a fapt. cu acest leeatura " atunci ea ate, ca in nigte chipuri, cereasca, Apoi vedepe un altul dintreingerii mai {9 fiind modelata de frumuseleaingereascd, celui dintii, in intAnrpinarea* ios* alergand prin aceeaspre inaltata qi fiind aceea catre de ea. imparla$irea luminii pririirea tpre ii obdrgiamai presusde fiinla a toati ierarhia*. Acesia, introdus fiind de cAtre cel dint6i in

$2

27

*:#H;;"*'
Despreincepdtorii, Arhangheli gi ingeri sau desprecea din urmd treaptd ct ierarhiilor ceregti
ceregti, avAnd cea din urm6* calitate ingereasci intre fiinlele cereqti. $i ei sunt nunrili de cdtrenoi ingeri in chip cu atat mai Ne-a mai ramas se ne imPodobim, in propriu* decdtcei mai dinainte, cu cat treaPta cu incheiere,sfinlita pivire a ierarhieiingereqti, lor ierarhici este cea mai vdditA gi mai aproArhanghelii gi piata lume. ei spreIncepAtorijle. indreptarea de ' cu-Dumnezeu. ingerii asemanatoti $i socotesc Ordinul cel mai inalt*, cum s-a spus, sfinte]or intii explicdrile dau cae de trebuin[i sa ca prima treapde Cel ascuns fiind aproape lor numiri, dupacdtimi estemie cu putin!4.Cea ta, socotim ca indeplinegterolul ierarhic a incepatorii[orcere$tiexprima insuqirealor falA de cel de al doilea in mod ascuns.Iar gi conducdtoarespre cele dumincepAtoare cel de al doilea,ce constadin sfinteleDomnezeiegti, potrivit treptei lor sfinte, insuqire p i i q i P u t e r i S t A p a n i ic ierarhia .econduce $i arAtatAin mod cuvenit ei, in puterile lor , A r i Ingerilore IncepAtoriilor , r h a n g h e l i l oq incepitoare, indreptate in intregime spre mai aritat decdtintiia treaptaierarhica,dar ihceputul mai presusde inceput, dar qi con- mai ascuns* decQtcel de dupa ea. Iar orducAndin chip incepatorpe altele. Ele sunt dinul revelatoral Incepdtoriilor, Arhanghede chipulAcelui intipirite.pe cAte cu putinla, lilor qi Ingerilor cilauzeqteierarhiile in.irput facator de'inceput. aratindu-l ca o m e n e q t i * ,l u c r d n do c e a t ap r i n a l t a ,c a s i inceputulmai presusde fiinla al fieptelor*,in se infaptuiascA in rdnduialA indllarea gi frumoasa ordine a puterilor incepatoare. i n t o a r c e r e as p r e D u n t n e z e uq i u n i r e a c u puterilor El, dar gi* ieqirea (procesiunea) lui Dumnezeu cu bunitate la toatetreptele $2 ierarhice qi comunicarea lor intr-o frurinduiala. De aceeaqi moasa gi preasfdnta Iar ceata sfingilor Arhangheli* sta pe Scriptura a incredinlat ierarhia noastra treaptacu cea a Incepitoriilor cere$ti. ingerilor, numind pe Mihail conducitor al aceeaqi Iar treapta lor ierarhica ti ordinea lor qi a p o p o r u l u i I u d e u q i p e a l l i i n g e r i , c o n cum am spus,una.Dar fiindcA ducatori ai altor neamuri (Dan. 10,13,20ingeriloreste. nueste ierarhie* care sdnu aibi Puteri prime, 2l). Cdci, Cel Preainalt a pus granile tntre m i j l o c i i g i u l t i m e , s f 0 n t a t r e a p t a a neamttri dupd numdrul Ingerilor lui Dum( D e u t .3 2 , 8 ) . Arhanghelilor,prin locul ei ierarhicmijlociu, nezeute celede la margini.Cacicomufne in legaturA irica at4tiu preasfintele*incJpAtorii,cit gicu $3 sfin1ii Ingeri. Cu cele dintAi pentru cA,e inspreInceputulcel mai presusde fiinla, toarsA Iar de intreabd cineva*: gi cum a fost pe cat este avdndun incepu! qi se intipdregte, inillat singur poporul evreu la iluminarile cu putin(a.de El qi une$tecu El qi pe sfinlii bin-e ordn- inceoitoare ale lui Dumnezeu?Raspundem ing'eriprin puterileei conducatoare calauziriale ca nu trebuieinvinuite dreptele auite,'rtato-ice qi nevizute. Iar cu ingerii, celorlaltepopoare p e n t r u c a e s t e 9 i o t r e a p t d t a l m a c i t o a r e , ingerilor* pentrurdtacirea insegiau cazut b r i m i n d i l u m i n i r i l e d u m n e z e i e g t i sprezeii carenu sunt,ci acelea in mod ierarhic prin prima ceata de la dreapta urcare spre Dumnezeu, prin incepAtoare abaterealor sau prin iubirea de sine*, prin qi vestindu-le Ingerilor in chip ingeresc Eiprin noua, pe mAsura indrazneala qi prin inchinarea acordatape Ingeri descoperindu-ni-le misura lor celor socotili de ei zei. Aceasta sfinflta a fiecaruiadin noi cu cei iluminali in Cici Ingerii, precum arn mirturiseqte*ca a suferit-o* fi poporul chip dumnezeiesc. evreu. Caci ai lepddat, zice, cunoStinla lui spusinainte, incheie toate ordinele mhflor 28

s1

Despre Ierarhia Cereasci Dumnezeugi ai umblat dupl inima ta (cf. Os. 4,6). Cdci nu avem o viala* silita, nici nu se inrunecA,din pricina libertalii celor providen1ia1i,luminile stralucitoare ale Providen!ei. Ci neasemAnarea*vederilor* topricinuieqteneimpartaqirea inlelegdtoare tald* de ddruirealuminii mai mult decdtpline din pricina a bunatAliiparhtegti qi nestravezii de razaceauna impotrivirii sauimpartAgirile gi simpla gi purureaaceeaqi 9i mai presusde simplitate,in moduri felurite, mici sau mari, sau clare. Fiindca nici asupra intunecoase altor neamuri (dintre care qi noi ne-am inAllat* la oceanulnemarginit.giimbelqugat gi la dispozilia tuturor*, al luminii dumnezeieqti incepitoare, revarl?ta prin diruire) n-au stapAnilzei straini. Ci unul era Stapdnultuturor (cf. Deut. 6,4; 32,39: I Cor. 8,5-6;Ef.4,6). !i spreEl i-aindllatpe_ceice l-au urmat prin ingerii careimplinesc slujirea ierarhici.pentru. fiecare neam. $i pe.Melchisedec* trebuie sa-l intelegem ca ierarh nu al celor ce nu preaiub.itor de.D_umnezeu, ,l s u n t ,c i a l l u i D u m n e z e uC e l P r e a i n a l ta Celui ce este cu adevarat.Caci inleleplii in cele dumnezeieqti nu l-au numit pe Melchisedecnumai de Dumnezeu iubitor, ci qi p r e o t ( c f . F a c . 1 4 , 1 8 ) ,c a s i a r a t e c e l o r spre conducea qi inallarea^altoraca ierarh spre (cf. Dan. 2) de cAtrecel al lor, in vedenii (cf. Dan.2,1;4,1-2),grija 9i puterea Fac.41,1-24; stapinitoarea Providenleituturor.La fel, slujitorii* lui Dumnezeu cel adevaratau fost pentrua facu[i conducatoriai acelorpopoare, ce-au l u a tc h i p p r i n i n g e r i . t d l m A cv i edeniile TAlmacirea aceasta a fost descoperita de Dumnezeu prin ingeri unor barbali sfinli, apropiali de ingeri, lui Daniel qi lui Iosif (cf. Dan. 2,19; Fac. 41,38). Caci una este conducereagi purtarealui de griji pentru toate. $i nu tiebuie socotit nicidecum cA dumn"t"it"uacondusprinsoartA*numaipeludei (cf.Rom.3,29:10,12),iaringeriiocrotescin mod separatsauimpreund sau opugi intre ei celelaltineamurisauofacaceasfaniscaizei. t ic ne s t s f d n t I a r g i c u v d n t ua l c e s t a t r e b u i e l u aa inpies cd nu un Dumnezeuimpar(it cu alli zei iar pe Iirail noasira, sauingeri areconducerea l-a alis sa-i fie conducAror9i caiauzitor national. ci El este Dumnezeulirnicei Providenle supremea tuturor qi conducein chip mantuitoi pe toti oameniiprin calauzirilestatomice ae ingeiitor Sai, dar numai Israil s-a intors spre"darnicia luminii qi spre cunoa$ter;a Domnului adevdrat.De aceea ca El l-a alespe Israil Scripturadescoperind spune: Dumnezeu', spre'slujireaadevaratului neamuriincredintatunuiadinsfinliiingeri'ca

el f{?':{':{'"fL:"":gK'^"l:::lrtiiJi';i2;9* indrepta numai se cdacelanu ingeregitori Dumnezeu Cel cu adevirat existent,ci

dumnezeieic inceput ia"ua.ut,r eisingurur l#ili:il,"#ffi:frjiX1H:""ffi:iff"1(ji.


$4 ne-ainvalat cA Prin aceasta Dan. 10,13,21). una este Providenla tuturor, ca temelia mai presusde fiingaa puterilornevizute gi vAzute, rAnduind pe toti ingerii ocrotitori ai fiecArui de bunA neam sa-i inalle pe cei ce-i urm^eazd voie*, cu toatA puterea spre Inceputul tuturor2o'

Dar vom aminti, pentru inplegerea ierarhiei de catretine, gi ca lul Faraon{i s-avestit de cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilor (cf. Babilonienilor Fac. 41,1-8) qi stapAnitorului

Capitolul X Repetareagi rezumareabunei ordini ingeregti


$1 Am ajuns deci la incheiereaca ceatacea mai inalta a minlilor ce se afla in jurul lui Dumnezeue facu6 treaptaierarhicade catre incepitoare* prin tinlumina desdvdrgitoare derea in chip nemijlocit spre Ea; qi se curAte$te,se lumineaza gi se desav0rqegte printr-o daruire de lumina mai ascunsi*, dar incepAtoare. Mai din dumnezeirea mai aratatA

29

Despre Ierarhia CereascA ascunsi,ca mai inteligibila9i mai simpla.9i mai ar6tati.ca dataceadrnmai unificatoare; qi mai intreagA'ca tii, prima descoperita treapta acea spre revarsata ;l stravezle-'. ierarhica e fAcutaca treaptA DupA aceasta oe masuraei ceataa doua 9i' dupa a doua' a ireia, iar dupa a treia. ierarhiade pe pamint' ierara treptelor bunArAnduialA dupaaceeasi spre in mod ierarhic in armonie hice.careurcA inceputul qi sfirqitul mai presusde inceput al intresii orAnduiri. $2 Dar si in fiecare treapta Dumnezeu a intreo ceatd savorbimin special, deosebit,-ca aceleali qi toate intre prin alta qi una alta 5i armonii indumnezeite'De aceeascrtltonl Scnpturiispunca qi inqiqipreadumnezeieEtii Serafimi* strigaunul catrealtul (cf. Is. 6.3)' ca prin aceasta, dupa cum socotesc' arAtAnd orimii transmitcelor de ai doileacuno;tinle despreDumnezeu".

s3

nu fara drepaqputea adduga, La acestea $l tate*. si faptul ca fiecareminte cereasca om.neutca are gi in sine trepteleqi puterile 9i vesti- o r i m e s i m i i l o c i i * l i u l t i m e , p r i m e l e Toate cetele sunt descoperitoare* ca inallimi protoareale cetelordinaintealor. Cele mai inalte hratindri-se fdla de celelalte ale lui Dumsunt descoDeritoare $i vestitoare in iluminarile lor orii. pe masurafiecareia, lor' ale pemasura Celelalte. seface nizeu careie migca. ordinefiecare ierarhi."rJ.Prin aceasti celor miscatemai inahte de Dumnezeu'Cict cit ii esteingaduit9i cu putinla' dupi Dartas, de fiinla a tuturora cugetat mai presus armonia be .u.a1iamai presusde curalie.de lumina ordine-qiconducerea mai inaintebirnaqi sfAnta mai preius de plinatate9i de desavAr;irea dintre ceteleraltonale$l mai fiecareia incredintata nu este nimic Caci deiavdrsire. de oresus inteleealoareaqa de mult' incit fiecare dintri prin sin6 sau lipsit in generalde besavArgit ceiele ierarhicesustinealte trepte slultlte' .)l pnn cel cu adevd'ral decAt d'esdvdrgirii, nevoia imparlitain Puterile astfelvedemtoataierarhia desavArgire'"' de presus qi mai SinedesAvArgit cele dintAi,cele de la mijloc Aicele din urma'

Capitolul XI : Pentru ce toatefiinlele tngeregtise numesctn comunPuteri ceregti $I dupS deScriprura aeezagi lltt^l;^?:ll: it*tt] deseoriimpreunacu celelalteJIlnIe
de noi fiinle' Puteri cereqti'

Dupa ce au fost definite acestea,se cere pricina ne-am sa inlilegem pentru care^ obi5nuit sA numim toate hmlele tlqer9$Jt $2 ( c f . P s . 2 3 , 1 0 :7 9 ' 5 ' l 0 l ' 2 1 ; Putiri cereqti 148,2)?Caci nu se poate spune, fiindcA se Dar spunem* ci folosindu-nein comun zice ingerix cA toate ordineli: au calitateaulnu toate de numirea de Puteri cereqtr' pentru "tth qi, prin u."utru, calitatea de ti."i"i tuinsuqirilor a amestecare vreo filnlete ia bricinuim p;. 'turor sfinte Puteri. Dar se W;;. ordinelor. Ci fiindca.prin raliuneamai mai inalte se impartales. 'i"i in-intr"gi-e dsluse dumnezeiegti presus de lume,toatemingile urma* d-in ."1" sf6irra, ;;" ;;; qi. lucrare, putere* fiinla, in in trei: toate iryp4 acelora.De aceea nicidecum,asemenea sau cand le numim pe roare,fara deosebire, n,.*"r. puteri ;i;tii" a;r"i"i"9ti-r"ceregti*' Puteri sau Fiin[e eie, dintre pe unele ."*iii, a"i "i.idecuni S"ii1itri;iT;onuri 9i ca le numim pe acelea Domnii. CAciceledin urmi nu seimpArtages-c irebuie sd socotim dupa fiinla t",I?:!1i^ilintregime' despre.care J. r"r"Jirii^" intregi ur"'.Joi *ui it^.tui a" din elej)' Caci nu trefiecareia puterea sau ing^eri. Je qi i""i"t" ;i"l'pi;-i"geril insugire buis sa socotim ca atribuind aceasta Arhanghelii qi lncepatoriii"!lSiapa"iif""fiit,i

30

Desore Ierarhia Cereasci a sfintelor Puteri mai inalte, deosebite de celelalte, qi fiinlelor mai de jos*, o facem aceasta spreristumarea ordinii neamestecate ingeregti. Caci potrivit cu ceeace a lreprelor ordinelemai am sousde multe ori cu dreDtate. i n a l t e a u i n c h i p p r i s o s i t o r xg i s l i n l i t e l e insugiri ale celor mai de jos, iar ultimele nu au intreeimile mai inalte ale celor de mai numai in parte, pe sus26,m-i.llocindu-li-se prin cele mdsuralor, primeleiluminari arAtate mai inalte,Demdsuraacelora.

CaDitolul XII

Pentru ce ierarhii dintre oameni se numesc ins.eri


$l Dar intreabd* qi aceastacei ce iubesc sa cunoasci ra[iunile celor duhovnicegti:dacd de intregimea celedin urmi nu seimpArta$esc celor mai inalte, pentru care pricina ierarhul dintre oameni e numit de Scripturi Ingerul (Mal. 2,7; 3,1)'l DomnuluiAtorgiitorul greqeascd qi despre toate mintile ingereqti. Caci precum cele dintdi au cu prisosinld insugirile sfinte ale celor mai de jos, aqacele din urmA au pe cele ale celor de mai inainte, dar nu Ia fel, ci in mod mai redus.Deci nu e, precum socotesc, nepotrivit daca inva[Atura inger pe ierarhulomenesc Scripturii nume$te dupa putereaproprie de ce se impartaqeqte a ingerilor gi tinde,pe cdt e slujireavestitoare cu ei in ingdduit oamenilor,spreasemd:narea lui Dumnezeu. descoperirea

$2
CuvAntul acestanu e contrar, cum socelor spuse inainte.De fapt spunemci cotesc, treptelecele din urma sunt lipsite de puterea intreagd* gi mai inalta a treptelorsuperioare. Fiindca seimpArtiqescnumai de o parte a ei, pe mdsura lor gi dupa putereaproprie; dar potrivit comuniuniicelei una qi armonioase ce le leaga pe toate. Astfel treapta sfin;ilor de inlelepciuneagi Heruvimi seimparta$e$te cunoqtinlacea mai inaltA, iar cetelefiinlelor de sub eix se impirtagescAi ele de infelepciune qi cunoltinta, dar de o parte a lor in raport cu aceia gi de una mai prejos de a acelora.Dar impartagireade inlelepciune gi cunoqtinlA este comund tuturor fiinlelor cu Dumnezeu. intelegatoare,asemanatoare InsA a fi apropiate gi intAile sau cele de al doileagi mai jos nu e comun tuturor.ci precum hotarit s-arAnduit* fiecaruia,pe mdsura proprie.Aceastao poatespunecineva fara si

s3
Dar vei afla* cd invilitura (Scriptura) despreDumnezeunumeqteqi dumnezeiat0t fiintele cereqtiqi mai presusde noi, cdt gi pe sfinfii barbali atotiubitori de Dumnezeudint r e n o i ( c f . F a c .3 2 , 2 8 , 3 0I:e g . 4 , l 6 ; 7 , 1 ; P s . 10,34). CAcideqiascunzimea 81,6;95,4;Ioan dumnezeirii?ncepatoare e ridicati* gi aqezatA mai presusde toate qi nimic din cele ce sunt nu poate fi numit in mod propriu qi in intregime dumnezeiego, aEeleadintre fiinlele gi ralionalecaresuntintoarsecu inlelegatoare in intregimespreunireacu ea gi toataputerea pe cdt tind spre iluminarile ei dumnezeieqti, se poate, fara sfdrqit, prin initarea dupA putere a lui Dumnezeusunt, dacae ingiduit invrednicite qi ele de sa spunem aceasta, numecu Dumnezeur'. acelagi

.31

Despre Ierarhia Cereasca

Capitolul XIII Pentru ce se spunecd proorocul l.saiaa fost curdlit de Serafimi


transmite in chip bine rAnduit celor mai de vazatoare. ios, potrivit puteriide Dumnezeu cete' Sau, ca si fiecArei* ioreiounzatoare Dar si cercetam,dupi putere, qi pentru ce de pilde faspun mai clar qi sA mi folosescse spunecA un Serafim* a fost trimis cAtre de Dumnezeu (chiardacasuntdeparte miliare putea unui din prooroci(Is. 6,6-7)?Caci s-ar cel mai presusde toate, dar pentru nol sunt mira cineva* cd nu unul din ingerii mai dejos' raza soarelui* mai limuritoare), printre ci insuqi unul dintre cei ce se numdrd cu strabAtAnd patrunde transmildndu-se, fiinlele cele mai de seami curate;te pe in prima materie,cea mai strivezie usurintA prooroc. mai din toite qi'prin ea face sA striluceascd in materiile ei; darinaintAnd vddit scdnieierile m a i i n g r o g a t ei q i f a c e m a i i n t u n e c o a s i $2 pentruca makriile luaratareistrabatatoare, in stare sa raspininsuqirile nu au minate facuta Dar spun unii ci dupf, descrierea. deasci mai deplin lumina daruita. Iar din mai inainte comuniunii tuturor minlilor, pricina aceasta raza ajunge cu desavArqire Scriptura nu numegte pe una dintre minlile La fel caldura foculuix se cele mai dintii din jurul lui Dumnezeu,care nestrAbatatoare. la cele mai primitoare gi mai mult transmite ci proorocului, si fi venit spre curalirea ei gi sa se ridice asemenea facd sd se in stare nume$te Serafim pe unul din ingerii ce stau contrare* prin fiingele in dar ei; inalfimea la a l s a v i r g i t o r linsi- noi 5i e thcut slinlit una slabita sau urmd nici o arata nu lor, felul curalitii proorocului. Aceasta penlru desceeace-i mai mult Iar incilzitoare. lucririi a qi pomenite* pAcatelor fiinlirea irin foc a e ci atuncic0ndvine in atingere spreascultarea decataceasta, peniruaprinderea celui curAgit cu ea prin insuqirilelor, intAi' inrudite cu cele vorbit a Scriptura zic cA iui Duninezeu. $i sA infierbAnte pe cele in stare intnmpli de se unul din Serafimi,nu dintrecei simplu despre pe mAsura prin ele incalzeqte, se aprindi, si Putedintre ci Dumnezeu, lui in aseiati iurul de pildd uqor, aprind nu se qi pe cele ie lor, riie curaliioarece se afla linga noi. apa sau altceva. raliuni a bunei rinduieli Potrivit aceleiagi $3 naturale*,cauzaintregii ornnduiri ierarhice* damiciei vazute gi nevazutearatastrdlucirea sale de lumina in revarsari imbelgugate Altul mi-a prezentat o alti dezlegqrenu foarte* potrivid a intrebarii de fagA.Caci 1 fiinlelor celor mai inalte qi pnn aceastase gi cele de de razadumnezeiasci spus ca acel mare inger, care a plasmuit* impArta$esc pe primele cunoscAnd acelea. Caci duia eld. pe pus curatitoare lucrare lui sfdnta a v-edenia. de presus mai imbracindu-se Dumnezeu si seamalui bumnezeu* gi a primei trepte ies-au invredrarhice slujitoare, pentru a introduce pe toate in putereadumnezeiascA, pe cAte cu lucrare, in dintAi puna cele sa nicit proorocin cele dumnezeiegti. $i oarenu este imita pe idevarat acestcuvdnt'?Citci, zice cel ce a spus putinla, putereaqi lucrareaprin carebunatate, din fac, prin aceasta Iar bumnezeu. aceasta, putereadumnezeiasci?ncepAtoare prin toate*in mod ca si fiintelede dupaele,sAseintindacu toatA ih toategi strabate patrunde cu lor, transmilAndu-le nu numalca puter.uspreinaltimea nearAtata. gi esteiardqi nerelinut venild la ele. Iar din-stralucirea unace e ridicatapestetoatein chip mai presus imbelqugare jos de ele. $i de fiinla, ci qi ca una ce trecein mod ascuns aceleafac la fel pentrucele mai dar se qi aga fiecare fiinga primA transmite celei de prin toatelucrdrileei providenliale, dupa ea din darul primit gi lumina dumnezegti) a tuturor fi i nlelor inle leg atoare(ingere arar pe masuralor* qi comunicAdamicia ei de iascf,treceprin providenldla toate,pe masura iuminafiinlelorcelormai inalte:9i prin elese lor. Dumnezeuestedeci tuturor* celor lumi$1 32

Despre Ierarhia Cereasci nate prin fire, inceputul luminArii qi cu qi propriu fiiri;a luminii qi cauzatorul adevAiat qi al vederii.Iar prin voie qi existenleiinsaii prin imitare, fiinla prima (din treapta.superioarA), veniti in parte la.toate.qi la iieca.e de dupa ea, transmite prin ea acelora lumini-dumnezeieqti.Fiinlele tuturor celorlalli ingeri socotescxceata cea mai de deasupraa minlilor ceregti,in mod cuvenit, dupa Dumnezeu, inceput a toati cunoqtinla qi imitarea lui Dumnezeu, deoareceprin acelea se transmite la toate qi la noi ingine iluminarea incepdtoarea De aceeasocotescvenind iui Dumnez-eu. lui Dumminlile prime gi asemanatoare

tainic invarat a fosr Apoi(proorocur) ::",,*1H'f'""fiT"t;"J:i:? 3i^l1.rJ:if".,"?: lui Dumnezeu despreputerileasemanetoare


Deci intAiul ordin al sfinlilor ingeri .are mai mult decat toate insugireaarzatoare*.9i a infelepciunii izrevirsarea transmilAtoare celeimai qi cunoaqterea voruluidumnezeiesc. inalte gtiin{e_ailuminarilor dumnezeieqti9i al lui Dumnezeu de Tron* p_rimitor insuqirea lui. Iar ordinele fiinlelor de spre-odihnireamai jos* se impdrtaqesc de.cd.ldura,de inlelepciunea, de cunogtinl-aqi de puterea primirii lui Dumnezeu,dar inff-un mod mai Ele privesc sprecele dintAi qi prin ele scazut. a ca prin cele invrednicite de prima lucra^re imitarii lui Dumnezeusunt indlfate,pe cdt se cu Dumnezeu.Deci poate,spre asemdnarea sfintele calitAfi .amintite* de care se imprin primele fiinle celede dupa.ele, parta;esc irebuieatribuiteaceloraca treptelorierarhice

aceloragisupraaqezatdinmijloculPuterilor celor mai presusde toate-'. $i prin cele privite, prooroculinvala* ci dumnezeireaeste alezatd firi asenrdnare, ei mai presusdq fiinla, mai pnn depAqirea .vazuta qi qi nevazuta presus de toataPuterea nefiindin general ia esteridicatapestetoate, ale celor nici cu primelefiinEe asemanatoare fiind giinceputul aceasta, ce sunt,ba,pe lAnga gi cauzade fiinla facatoarea tuturor qi intemeiereaneschimbatoareastatomicieinedesfacute a celor ce sunt, prin care au existenfa qi buna existenli (cf. Fac. 1,25) qi Puterile iele mai inalteca toate30.

qi 3ltf;fi:?llfil,i."lltgj#$il*iillffi1 "" n,i-" i'criroare resocotesc nezeu invatatoareale celor dumnezeieqti.

Dumnezeu28' dupa de

carevom vorbi qi noi pu[in mai catd,despre tArziu,pe cAtne esteingaduit sagraim despre al Puti:rii inalgarilespre chipul d-umnezeielc infocate. Apoi sfantul prooroc a vaztrt de toate qi mai presus neimpiedicata inallarea rp.e Du^nereu a sfintelirrforme ale aripilor* ci primele*, mijlociile gi ultimele sau inqesite*ininlelegereqinesiArgitullornumir gi faptul ca prin de picioareqi-mu-ltele-fe1e; ariflte de jos era impiedicala privirea spre ."G de sub picioare ii prin cele de sus spre fegeioi(cf. Is. 6,2), iar prin cele de deasupra lor ne?ncetat6 cele din mijlo'c vedeamigcarea spiritualaa celor carele inalia sprecuno$tin1a proorocului vizute*. Astfbl se descoper-ea gi mult vdzaloarea puterea larg migcAtoare ittitrllto. cefor mai inalte qi a sfintei gi mai presusde lume evlavioaseidorinle pe care o miqcarealucriLrilorlor imitase descoperea

ffii?:iJ:'"ffi"Jil:1;i"4"\"fff?i'^',lJi

$4

tainic Ai Dar (pr'oorocului)i se descoperea mult Dumnezeu.gi iantare insuflata^de acea cA acestea spus ce le-a Deci zicea* cel Ingerul care a dat^chlp slivitoare*, prin c.are vedenia aceea a fost primiia de prooroc piintr-unut din sfingii qi fericilii ingeri care vederii i-a comunicat,pe cdt se putea,sfAnta Dar (Ingerul) l-a invalat (pe lui cunoqtinla. Prin ialaurir"a lui ilul" o.rot"t.. curalia.estex qi .imaceasta: prooroc) vederea la inillat s-a ,nin6tou." proorocul .qi curafiei.dumnezeieqti prin care privea fiinlele inlelegAtoare, ilartagirede^stralucirea aceea pe cAt le estecu pucurali, celor intrucAtva simboale*), grdim in (ca s'a cele mai ina'lte a'ezate sub Dumnezeu qi dupd Dumnezeu tinla. AceastA* curdlie ce se lucreazaspre insuqi din pricini preainalte*,.de lui Dumnezeu{, spre_culmea deiavdrqire, ;i;;p;"j;"i mai sau de ascunzimea izvorul dumnezeiesc ilui 1i."dur de inceput ridicata ih chip mai le este sfinte, minlile in toate fiinga, presus de a deci tuturor, grai deasupra de 9i ;;;;;t

?*tff':'1",T*"xT.:: :r;:,"i,J'ii

33

Despre Ierarhia Cereasci qi li se comunici mai mult mai descoperitd Puterilor din jurul lui*, ca sA li se arate*,ca celor mai ihalte. Dar pentru Puterile de gradul al doilea* sau pentru intelegatoare noi ceI din urma.le cit e mai departatfiecare de el, in ce privegte aseminareacu Dumnezeu, pe atdt iqi restringe iluminarea.Iui a ascunzlmll prezenta necunoscuta in unitatea broprii. El lumineazAfiecareia din cele de lrailul al doileaprin celedintAi9i. de trebuie ia o spune- maipe scurt,e adusdin ascunsul Puteriledin rAndulal doilea,prin cele lui spi^e Drimert. ' Aceastaa invalat-o proorocul (teologul) de la ingerul care l-a introdus in lumina: curdfia gi toate lucririle au inceput in Dumnezeu, iare sralucesc din Dumnezeu prin pe tuturorcelorlalte primelefiinte,setransmit mdsuraimpartaqirii fiecareiade sfintele luDe aceeaa 9i atribuit lucrari dumn-ezeieqti. crarea curatitoarein chip arzitor*, dupd Dumnezeu, Serafimilor. Deci nu e loc nepotrivit a spunecA pe prooroc(pe teolog)l-a c u r a l i t S e r a f i m u l .C a c i p r e c u m c u r a l e i t e Dumnezeupe toti, prin faptul ca e pricina a toatacuratii, ba mai mult, ca sa ma folosesc de o pilda apropiatA,precum se spune.de sau luierarhul dintre noi care curA(eqte prin slujitorii lui liturgici (diaconii) mineazd qi lusauprin preo(i*,ca el insugicurdfeqte sfinteale treptelorsfinlite mineaza,'lucrhrile (hirotonite) de el atribuindu-se lui, aga 9i curalireaproorocului ingerul care sivdrqeqte pune gtiin{a qi puterea curtrlitoare a lui pe ca Cel ce e cauzaei, iar ieama-luiDumn-ezeu Serafimului,ca ierarhintAi lucrator. oe seama pe cel din ierarhianoasindreptAte$te Aceasta tra sa spunAca invald pe cel curalit de el, cu evlavie'ingereasci.Pentru ca inceputul ridigi Cauzatoatesi fiinta SiCreatorul cat Deste de mine esteCel torul curalirii tile savArgite ce a adus la existenli 9i primele fiinle 9i le lor in jurul lui qi le susline prin agezarea pastreaza neschimbate* qi necizute' impartaliri de luiniqcAndu-lespre prim^ele este- a spus acesta cririle lui Droniatoarer'; - inlelecel ce m-a-invalatpe mine acestea* (cf' Ordinul Is' 6'6). sul trimiterii Serafimului celor dintAi fiin[e este ierarhul* 9i cilauzitorul. prin care am fost invAlat tainic sd De aceeael curiles-cin chip dumnezeiescx. prin mine. Prin el a adus estecel carecurdte$te si la noi, Cauzatorulqi Creatorul a toata din ascun6uralialucrarilesaleproviden!iate m-a invalat acelape mine, iar sul sau.Acestea eu ti le transmit [ie. Dar apartine priceperii qi insolitede o dreaptajudetaleingelegatoare cati sau sa te eliberezi de indoiala cu privire qi saaprobipe unain loc la unadin celespuse sau sa allr ca adevaratA. de alta, socotind-o de prin line insuli* cevacaree mai aproape adevarsau sa inveli de la altul. caluia ii dA Dumnezeucuvint (cf. Ps. 67,12) 9i Ingerii i-l mijlocesc* qi sa ne descoperiqi noua.celor care iubim pe Ingeri pe cAt ne e cu putin[a o vederemai luminoasi 9i mai iubita.

'

Capitolul XIV

numdrulingerilor ce ni s-apredat Ce tnseamnd


Dar qi acestlucru e vrednic de o cuno-qtinla ca predaniaScripspirituala,precun socotesc, ingerl spuneca ei suntmtt* de mtt 1r nrrii despre Apoc.5'11)' demii (Dul.7,10; mii dezeci zecide repetindcircularii inmullindcu ele inselenumerelecele mal mari ale noasffe9i aratandprin ele in mod clar ci cetele fiinplor cereqtisunt Caci suntmulte fericitele noi nenumarate. Dentru bqd ale minlilor celor mai presus de lume, intrecdnd slaba qi redusa* simetrie a numerelor Fiindca numarul lor nu poate materiale. noasEe numai decdt h definitprin primire de cunoqtinla* de lume gi mat presus de inlelegerea Siltlr.nlalo^r de izvorul cereascaidaruiiilorcu imbelqugare de inlelepciudumnezeiesc Aiinhnit cunoscator' de fiinlAal caree inceputulmai presus ne fdcator, qiputerea liinlA facdtoare celorcesuntqicauzade r. gi atotcuprinzdtoarer sus!inatoare

34

Despre Ierarhia CereascA

CapirolulXV
ce estechipulfocului, Ce suntchipurilepldsmuiteale Putertlor tngereSti; ce suntochii, ndrile, urechile;ce suntgurile, ce ce esteduhul omenesc, ce estevigoarea,ce sunt estepipditul, ce sunt genele,ce sprAncenele; dinlii, ce umerii, ce sunt coatelegi mAinile,ce esteinima, ce pieptul,ce spatele; ce sunt picioarele, aripile, ce e tnfaligarea goald, ce fmpreolesc, strdlucitor,ce e ve$mantul ce sunt bracdmintea, ce ve{mAntul ce ldncile,ce securile,ceJrdnghiile, cingatoarele, ce toiegele, formele geometrice; ce sunt vdnturile,ce norii, ce e arama, ce esteelectronul , ce culorilefeluritelor pietre; ce e chipul ce sunt corurile, ce aplauzele, de leu, chipul de bou, chipul de vultur, ce sunt caii, ce suntfeluritele culori ale cailor; ce suntrdurile, ce suntcarele,rolile, ce e zisabucurie ctIngerilor

$r
Dar saodihnim, precum secuvine, ochiul celei nostru spiritual de incordareaasemenea ingere;ti* spre vederile inalte, coborAndIa largimeaimpa4ita gi multilateralaa varietatii multiole a formelor luate de inseri. Iar de la ca de la nig'ie chipuri,pe ele sd ne intoarcem cale explicativa,iaraqila simplitateafiinlelor ceregti.Dar sA cunogti de mai inainte cum curatirile* sfinlitelor chipuri ne descoperd uneori ci acesteordine ale fiinlelor cereqtidegi unele sunt superioareierarhic Ai in timp inferioareqi cele din urmA supeacelaqi rioare ierarhic,iar cele dintdi inferioare - fie ca sunt cele dintdi, fie cele din mijloc sau puteri. $i ultime au,precum s-aspus,aceleagi nu e nimic nepotrivit in acelagi mod al infaliqarii lor. Caci numai daci* am spunecA unele sunt inferioare ierarhic* celor de mai cele de mai sus fiind supesus, apoi acestea rioare celor din urma, ar fi la r0ndul lor inferioare ierarhic acestora, lucrul ar fi cu adevirat nepotrivit gi foarte incurcat. Dar sunt superioare iedaca spunemca aceleaqi ci rarhic gi supuseierarhic, dar nu aceloragi, fiecaree supusi ierarhiccelor de mai sus,dar e superioardierarhic celor din urmd, nu va ceva nepotrivit* degAsi-cineva in aceasta claraliei Scripturii cAunelechipuri plasmuite uneori pe cele deosebite in ea pot reprezenta qi ca acestea se atribuiein senspropriu qi cu adevdratgi celor dintAi Puteri gi celor de Ia mijloc qi celor din urma.De fapt sepotrive$te

in chip nemincinos tuturor fiinlelor cereqti si tinda in sus* gi sa seintoarci in chip neclintit sunt proprii, spreele insele,pazindcele ce le_ qi prin comuniuneacu cele de dupa ele sa le fie un mijloc de impartagirea lor de puterea providenliatoare,chiar dacd aceste calitAti sunt proprii unora in grad mai inalt qi in intregime. iar altora in parte qi in grad inferior3tr $2 Dar sA reludm cuvdntul qi si cercetdm*, printr-o primd lAmurire a chipurilor, pentru care motiv teologia(Scriptura)cinsteqte mai mult decdttoatechipul focului. O vei afla pe plasmuind nu numai rofi de foc (cf. aceasta l e z . 1 , 1 5 ; 1 0 , 2 ; 6 , 9D ; a n .7 , 9 ) ,d a r q i a n i m a l e (cf.lez.1,14; Ieq.3,2; Ps. 103,5)gi arzdioare barbali fulgeratori (cf. Dan. 7, 9-10; Apoc. 4,5; Ps. 17,10;Mat. 28,3) qi vazind in jurul fiinlelor cere$ti grarnezi de carbuni aprinqi (cl. lez. I,l3; 10,2) qi rAuri ce clocotesc cu zgomot.Dar qi de Tronuri (Scaune)spuneci suntde foc (cf. Dan.7,9; Apoc. 4,4-5);qi pe inqiqi Serafimii cei mai inalf ii infaligeazd prin nume ca fiind arzitori* gi le atnbuie insuqirea qi lucrarea focului. $i in general preluieqte in togi,cu dreaptdjudecata, chipul p l a s m u i t a l f o c u l u i . D e c i s o c o t e s cc A infaligareaminlilor ceregtica infocate e cea cu Dumnezeu. Sfinlii* mai asemAnatoare teologi (prooroci)descriu de multe ori fiinga mai presusde fiinla gi fara forma prin focul

Despre Ierarhia Cereasci ralionala,puterecare,pe de altdparteesteprin care redd multe din insuqirile dumnezeirii firea sufletuluinerobiti gi nestapAnita. 19,18; Is. (cf. 14,24: Ieq. 3,2-6; incepdtoare Dar socotca sepot afla chipuri potrivite D e u t .4 , 2 4 ;P s . 8 8 , 4 5 ;l e z . 4,5:29,6:30,30; aga,in ale Puterilorcereqtiqi in fiecaredin multele 1,4;III Reg. 19,I 2), dacaputemspune pa4i ale trupului nostru (cf. Dan. 10,5-8; formd vAzuta.Cdci focul sensibil* este,ala I e z . 1 , 5 - 1 0 ;A p o c . 1 0 , 1 - 5 ) .A s t f e l , p u t e m zicAnd,in toate qi pitrunde prin toatein chip gi e mai presusde toate.$i fiind spune cA puterile vizitoare* ale lui arati neamestecat este p r i v i r e a ( c f. l e z . 1 0 , 1 2 ;A p o c 4 , 6 - 8 : Z a h . intreg luminos qi in acelaqitimp ascuns, spre luminile 3,9) cea mai patrunzAtoare necunoscutprin el insuqi, cdnd nu exista o precum qi primirea simpla, dumnezeiegti, materie in care sa-qi arate lucrarea proprie' gi nevazut,le stapineqte fluidA, nepotrivnicd,ci foarte migcatoare, Cdci fiind nestapanit a iluminArilor nepatimaga pe toate qi atragela lucrareasa pe toate cele curata,deschisd, in care se iveqte.E neschimbat,se transmite dumnezeieqti. pe sine tuturor celor ce se apropieintr-un fel Iar simlul ce distinge mirosurile* arati oarecare,invioreazA prin caldura de viafa puterea aceloracare prind, pe clt se poate, facatoare, lumineazA prin fldcirile neaco- iaspindirea bunelor miresme mai presusde des- minte gi le deosebesc cu qtiinla pe cele care perite. E de nereginut,neamestecat, urci in sus,e ascu{it nu sunt astfel,respingdndu-le cu totul. facator*, e neschimbat, in urcuq,e inalt, nu prime$tenici o cdderein Iar urechile arata puterea acelora de a j o s * , e p u r u r e a i n m i q c a r e , i n a c e e a g i primi in chip cunoscdtor inspiraliadurylezemiqcare*ahagatoral altora,cuprinzator,dar iascA deea(cf.Ps.102,20). qide a seimpartaqi necuprins,nu are nevoie* de altceva, se Simlul gustului aratA alegereahranei mAreqtepe sine pe neobservate,iqi arata spirituale (inteligibile) qi primirea alimenmirimea in materiile primite, e lucrdtor telor dumnezeieqtigi bine hranitoare* (cf. putemic, tuturor prezentin chip nevizut. De ; u d .6 , 2 1 ) . F a c .1 8 , 5 - 8J paresanu existe,dar prin atingere e nesocotit, ceea putereade-acunoagte arata Pipaitul potrivit cu ceeace atinge$i se aratadeodata pAgubitor. sau folositor ce e cu sine, ca printr-o cautare;9i iarAqilucegte inseamna puterea Genele gi sprAncenele f a r a i n t r e r u p e r e , n e m i c $ o r a t ,i n t o a t e vederilor dumpdstreaza infelesurile care raspindirile lui imbelgugate.$i alte multe insuqiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva nezeieqti. qi tinereascd inseamna VdrstaadolescentA in insugirile focului ca in nigte chipuri. Aceasta qtiind-o, inleleplii in cele dum- putereavielii lor purureainfloritoare. Dinlii (cf. Is. 9,ll; Ioil 1,6; Apoc. 9,8) nezeiegti au plasmuit pe seama fiinlelor ceregti chipuri de foc, descoperindasem6- i n s e a m n d D u t e r e ac a r e a l e g e c e e a c e e narea lor cu Dumnezeu qi, pe cit se poate, desAvirgitin hrana primita. eaci orice fire inlelegAtoare desface gi inmulleqte inleleimitarealui Dumnezeude citre ele. sul unitar* ce i se ddruieqtede fiinla dumn e z e i a s c dp r i n p u t e r e a p r o v i d e n l i a l a * , spreindlfarea potrivit fiinlei ei mai coborAte, $3 el. puterea Umerii, bralelegi miinile insearnna gi activa(cf' Jud' 6'21; Ps' lucrdtoare ficdtoare' Dar seprezinti pe ele qiin chipul omului* Dan' 12'7:Apoc' 10'5)' 90'12;lez'10'8'21; (cf.1e2.1,10;Apoc. 4,7) pentrufaptul ca au vielii' ase'minitoare Iar inima* e simbolul inin1et"g".ri gi puierile vazatoare irisugirea cu ce-qi raspAndeste dumnezeieqti, celei cauza din J."piut" in ius.",qceaiti finuteilor viala dautoare putere de propria-i bunatate dreptegi inallate qi pent* puterealor din fire (cf. Ps.44'l). (cf. Fac. 1,26). spreceleprovidengiate ,uianrio-" ri conducaroare nezdrobiti qi p.uterea arata Pieptul Oui qi ain ciuza foartemicii lor capacitaii viald ca fAcatoare de a raspAnduii apirdtoare* cu a animalelor in comparafie iimlriate* iare insa le cuprinde dintr-o inimA de sub el' capacitate neragionale, a tu_turor Sp.atele,puterea.sus.tinatoar_e a minlii prin taiia puteriiimbelgugate pe roare puterilornascatoaredeviagA(cf.Iez.1,18). qtiinla lor prin peste ele, p.in rtapani.ea ii 36

Desore lerarhia CereascA Picioarele (cf. lez. 1,7) aratd miqcarea pe drumul inainvioaie qi graba gi alergarea tdrii neincetatespre cele dumnezeieqti.De aceea teologia (Scriptura) a inchipuit picioarele sfintelor minli ca aripile dedesubt*. Caci aripa arata graba inallarii qi insugirea cereascigi calatoriaspreinaltime qi scaparea de tot ce e cobordtprin ridicareasprecele de sus.Iar miqcareauqoarda aripilor* aratanealipirea prin nimic de pim0nt, ci ridicarea deplina pesteorice amestecAi cu totul neingreunata spre indllime. Iar neacoperireagi aratadesfalipsatalpilor(cf. Fac. 18,4;19,2) cerea,nelegarea,stareanerefinutA,curalia* ceamai din afaraqi aseminarea de orice adaos m a r e ^ - cp uu t i n l a d e s i m p l i t a t e ad u m n e z e iascit). gi ascudeosebiintre cele neasemanatoare* !iqul activ gi incununatde rezultatulputerilor lor deosebitoare. de misurarb* gi Iar uneltele(geometrice) ziditoare (cf . Zah. 2,5; Am. 7,7; lez. 40,3; 47,3; Apoc. 21,15')arataputerealor de integi toate meiere, de cladire qi de desavArgire celelalte ale grijii de inillare li intoarcerea fiin[elor din a doua treapta. - Uneori, uneltele inchipuite ale sfinlilor Ingeri sunt qi simboaleale judecalilor dumnezeiegtiasupra noastra (cf. Am. 7,7-9). indreptatoare* saudrepUnele arati certarea de anualtele,eliberarea tateapedepsitoare; mite imprejuriri sau scopul certdrii sau fericirii de mai inainte sauadaorecAqtigarea sul de daruri noi, mici saumari, sensibilesau spirituale.$i, in general,minlii stravazatoare nu-i va fi greusdvadain ele o potrivire a celor vazutecu celenevazule.

s4
inlelepciuneasimpli qi de Dar, deoarece mulrefeluri* (cf. Ef. 3,10) imbraci qi pe cei neacoperiligi le dAsapoarteqi anumiteunelte noas( c f. 1 e 2 . 9 , 1 ) ,upi puterea s,at A l m a c i md tra, qi sfintele vegmintegi unelte ale minlilor cere9tl. VeqmAntul luminos qi infocat (cf. Luc. ci in24,4; Apoc. 9,17; Is. 63,1) socotesc cu Dumnezeu,prin seamni asemAnarea chipul focului ;i prin puterealuminitoare a celor din ceruri, unde e lumina ce umple de stralucireindeobqte*fiinlele inteligibile qi le in chip infelegator.Iar veqmAntul ilun.rineazd lor preolesc*(cf. Dan.7,9;10,5-6;Iez. 10,6) lor de-a se apropia de inseamndcapacitatea gi tainice (mistice) gi vederile dumnezeieqti sfinta dAruirea intregii lor vie1i. (cf. lez. 9,2; Dan. 10,5; Iar cingatoarele pinnea puterilor lor de Apoc. 15,6)inseamnd gi deprinderea de-ase aduna vialAndscAtoare (concentra)*,de-a se intoarce in chip unitar spreeleinselegi de-aseinvArtiin cerccu buna necazute din in iurul lor, rAmAndnd rAnduiald lor36. identitatea

$o
Iar faptul ca ei (ingerii) sunt numili qi vAnturi* (cf. Ps. 103,4)aratdgrabitaqi aproape netemporala* lor lucrare* strabatatoare lor folosiprin toate(cf. Ps. 104,5)qi miqcarea toarede la celede sus* spreceledejos gi iardqi de la cele de jos la cele de sus,migcarece ridicApe celedin lreaptaa douaspreindllirnea mai de sus.E o lucrarece miqcape cele dintdi cu cele de subele qi ieqirea sprecomunicarea (fip6o5ov) providenliatoare spre ele. Ar putea spunecineva ci numele de v6nt, care exprimA suflareaaerului*, aratd,precum socu Dumnezeua minlilor cotesc,asemirtarea cereqti. Caci suflareavAntului* este(cum am aratat mai pe larg in Teologia simbolica*, prin explicareacelor patru elemente),prin lui naluralaqi de vialAcauzatoare miqcarea $i pitrundere qi prin prin rapida qi nestApAnita de noi qi nevazutd, necunoscuta ascunzimea un chip gi un simbol al inceputurilor qi CAcinu Stii,:ice, de sfdrqiturilormiqcdtoare. (Ioan3,8). undi vine si undemerge31 Dar teologia (Scriptura) le impleteqteqi Is. 4,5;Fapt. un chip de nor (cf. lez. 1,4;10,3; prin aceasta, ca sfinI ,9; Apoc. 10,1 ), aratAnd tele minli sunt umplute pe de o parteintr-un de lume* de luminaascunsA, mod mai presus pe de alta de primirea celei dint0i aratate, pe aceasta firA sAo trimiti* de transmi[dnd-o
5t

$s
qi impiirateascd ToiegelearatAautoritatea giputerea de-aconducetoatepe conducAtoare ( c f .J u d . 6 , 2 1 ) . calea c e ad r e a p t A (cf. Ldncile(cf. II Mac. 5,1-3)qi securile putereade-a Is. 10,15; lez. 9,2) inseamnA

Despre Ierarhia Cereasci la cel de al doilea grad, la ele cu ?mbelgugare intr-o a doua ardtare qi pe masura lorrd. Aceastaarataputerealor roditoare,de viala care ficitoare, sporitoareqi desAvArqitoare, producdnd ploaia* spiritualA, treze;te prin ievirsarea valurilor ei in s0nul primitor* al (cf. Iov36, 27-31. viegiise na$terea durerilor Am.5,8). spre raza imbelgugataa revarsfu:iisolare a dumnezeirii incepatoareprin indreptarea neclintitagi directA neimpiedicata, viguroasA, a puterilor vlzltoarc spre ea (cf. Iez. 1,10; Apoc.4,7). qi sprinChipul cailor inseamndascultare ; , 2 ;I o i l 2 , 4 ; l Y ec f . Z a h . l , 8 - 1 06 t e n da l e r g a r ( R e g . 2 , l l ; 6 , 1 7 ; I I M a c . 5 , 2 - 3 ;A p o c . 19,11,14).$i cei albix arata strilucirea gi Iar mareainrudire cu lumina dumnezeiascd. $7 cei negri arata ascunsul,precum cei roqii, miqcareainfocata.Iar cei ce imbina albul cu I a r d a c i t e o l o g i a ( S c r i p t u r a )i m b r a c i roqul, unirea celor extreme prin pomirea de fiinlele cereqtiin chipul aramei (cf .lez. 1,7; sine diruitoare qi legareatreptelor dintAi cu 4 0 . 3 ; D a n . 1 0 , 6 :A p o c . l . l 5 ) . a l e l e c t r o n u ' cele de al doilea qi a celor de al doileacu cele (cf. lez. 1.4.27:8,2)gi al pietrelormul/r.ri+0 dintAi, prin intoarcereaunora spre altele in ticolore (cf. lez. 1,26; 10,1,9: Apoc. 4,3; chip providenlial. prin chipul aurului qi al ea aratd, 21,18-20), InsA, daca n-am avea in vedere analogia argintului, lucirea neputrezita,neistoviti, acestui nu am arita deplin?ninsugirile cuvAntal, ca de aur, gi stralu- animalelor pomenite gi in ibrmele trupeqti nemicAorata Si nepatata, cirea ardtoasi,luminoasi gi cereascd. ale lor cu cele ale asemanarile neasemAnitoare Arama trebuie sa fie vazutA,dupa cuvin- Puterilor cere$ti.N-am urca de la iulimea lor tele dinainte,ca chipul focului, saual aurului. impulsiva, la barbaliaspirituala,a cAreiultima Iar infaliqarile multicolore ale pietrelor so- forma estem6nia. Iar de la pofta lor la iubirea qi.vorbind (erosul dumn6zeiesc) cotescca se aratasau luminoase,ca albe,sau dumnezeiascA pe scurt, de la toate simlurile animalelor fiind roqii sauin chipul aurului,fiind aprinse, si de la multele lor mAdularela galbene. $i in fiecareculoarevei afla inlelesul herationale sensurilenematerialeale fiinplor cereqtigi la inalptor al chipurilor. Dar fiindca socotesccA despre acestea* puterile lor unitare. Dar celor inlelepli nu le ci le ajunge qi numai destul,sa ne trebuiesctoate acestea, s-a vorbit, dupa putereanoastra, chip nu cu totul potrivit unui singur tAlmAcirea mutim la sfin$ta talmacire a chipurilor de pentruinlelegereaasemAndrilor celor inrudite. animaleale minlilor cere;ti.

$s
Chipul leului (cf. lez.l,1O:'Apoc.4,7) e conducatoare, de socotitcainseamnaputerea pe cdt asemdnarea, vigoarea, tdrianezdrobitA, e c u p u t i n l a , c u a s c u n z i m e an e g r a i t e i prin acoperireaurincepAtoriidumnezeiegti melor* inlelegatoere(cf. Ps. 76,18) gi prin invAluireamersului intins in sus,prin iluminemijspre addncimea nareadumnezeiascA, locita a dumnezeirii. Apoc. 4,7) Iar al taurului(cf. Iez. 1,7,10; arata 6ria, vigoarea qi largimea deschisi a spreprimirea ploilor brazdelorinlelegAtoare qi aducitoarede rod. Iar coamelearati cereqti gi nebiruita. pavazaapdratoare Iar chipul vulturului arata puterea impomiti spreinallimi(cf. Iez. 1,10; parateasca, Apoc. 4,7); iufimea qi ugurinlain dobdndirea hraneiintaritoare;;i privireateaz| gi ugoarax 38

$q
Dar trebuiecugetatgi la faptul ca s-aspus fiinlelor cere$ti rAuri, roli (cf. Iez. I,l5; 10,6;Dan. 7,9) qi careunite.RAurilede foc ie le daruu n d e l ed u m n e z e i e q tc inseamnA qi imbelqugata iesc acelorfiinle o revarsare abundentagi o rodnicie de viala facAtoare ( c f. 7 e 2 .4 7 , 1 ;D a n . 7 , 1 0 ; A p o c .2 2 , 1 ) . l a r c a r e l e u n i t e , c o m u n i u n e au n i f i c a t o a r e ^ a ( c f. Z a h . 6 , l - 7 ) . I n c e l o r d e a c e e a gtir e a p t a slAr;it,rolile, caresuntinaripate,arataca se invArtesc fdra intoarcere gi neclintit spre c e l e d i n a i n t e , m i q c A n dp u t e r e a l o r d e spre migcarepe drumul drept* qi neabAtut, [inta intregii lor invArtiri spirituale,aflatd ( c f. l e i . 1 , 1 5 - 2 1 ; D a n . umea2 m a i p r e s u s " dl e 7.9). Dar infaliqarea chipului ro!ilor sepoatelimuri gi in alt* inleles inlelegatoare

Desore Ierarhia Cereasci inAl{ator. Caci au fost numite $ Gelgel* in limba evre(cf.lez. 10,13), careinseamna iasca reintoarceri in cerc 9i redescoperiri. lui Caci rolilor infocate qi asemanatoare Dumnezeule e proprie invirtirea in cerc prin bine. Iar nesflrqitain jurul aceluiagi miqcarea descoperirile le sunt proprii prin arAtarea qi prin inallareacelor mai dejos celor ascunse prin iluminirile comunicatede cele inalte si iaire cele mai de jos prin daruire coboritoarea3. Ne mai rimdne sa lAmurim sensul bu(cf. Luc. 15,10). Caci curiei* ordinelorcereqti ele sunt cu totul nepiimitoare ale plAcerii noastrepatimaqe*.Dar se spunecd se bucuri impreuna cu Dumnezeu de aflarea celor pierduli, ceeace inseamndo starede liniqte* qi cd se vecelei dumnezeiegti; asemdnatoare de de purtarea imbelqugata cu bundtate selesc grija qi de mAntuireacelor ce se intorc la Dumnezeu. Ei traiesc pentru aceqtia acea fericire* de care s-auimpartagitde multe ori lor asupra barbaliisfinli* cAnds-aurevarsat ale iluminarilor lucrArile indumnezeitoare (cf. Ioan 16,22). dumnezeieqtiaa Acesteafie spusede noi despresfinlitele inchipuiri. Caci, deqi ele au rdmas in afara explicarii exacte,cele spusede noi ne ajuta, orecum socotesc,sd nu rdmAnem cu totul itraini de inlelesurilelor figurate. Iar de vei spunecd n-am amintit de toate puterile sau luirarile sau chipurile ingerilor ca, in privin[a unodin Scripturi,raspundem de lura, n-avemcunoltinlacea mai presus me* a altora,ci avemnevoiemai mult de altul care sAne lumineze,sa ne introducain taina lor. Iar din cele spuseam lisat la o partecele la coresponde acelaqiinfeles, gAndindu-ne denla lor cu minlile cereqtigi cinstind cu cea mai presusde noi. ascunzimea tAcerea

SCOLILE

SfAntului MAXIM MARTURISITORUL

Despre IE,RARHIA CEREASCA

Explicalia rirlului
de ierarftie.e de Etiut Iemrhia.invucit titlul vorbeqte cApin ierarhi sunt numili de obicei episcopii;ierurhitr ordonataa celor sfinte' cu esteinslrcinatacu conducerea ingrijitorul grija de ele; citciierarhul esle conducatorul, qi ordnduitorulcelor sfinte;el nu esteinsa izvorul puterii cele sfinte qi rinduiala lor 9i preolilor; caci ordnduieqte cea a Bisericii, dar nu e gi izvorul lor. Aceastdexplicare o da insugi marele Dionisie mai jos, in scierea Despre i er ar h ia bi ser i t'eascri. Presbiterul. Noteaza cA numele de presbiter il aratit qi pe episcop;fiindca episcopulestegi presbiter;aceasta se arata$i in Foptele sfinliktr upostoli (Fapt. 20, l7-35)' unde Sfintul Apostol Pavel instituie (acestnume) Bisericilor din Asia. Capirolul $l Toatd darea cea bund. Noteaza cA fericitul Dionisie a Sfdntuluilacob. s-a folosit de Epistolu soborniceascd Cdci de acolo este spusa.$i ca ea era deja publicati. despreFiul. le teologhisegte Cdci din El. Iar acestea $2 Predate - de Pdrinli. Numegte aici pdrinli pe cei ce i-au predatlui dogma, nu pe cei naturali;cici era dintre elini, cum arataFaptele sJinliktr aposnll 5i el insugi in Epistokt t'citre Sfintul Policarp qi in capitolul IX al scrierii Desrre i eru r h iu ( ercu.rti. in chip simbolic. Nu spune in mod natural, ci prin simboaleqi chipuri. Minlilor, gr..tcf,ov. $i filosofii elini numesc ,,min1i" Puterileinlelcgitoare sauingerelti; fiindca fiecaredintre ele este cu totul minte qi intreagafiinla a lor esteminte v 6 c q . c a s as u n e l o r : s en u m e s c vie,firnlializati n specia mai bine numcle lor; caci pluralul lui o vo0q' toO vo0, trebuia sa fie oi vol; dar pentru mai bunul sunet s-a e un obicei tbrmat a oi v6eg de la alt singular. Ciici acesta 'Aptotupdvor qi Irorpdtcrt, al celor din Atica, care zic 'Aptotupdverq in loc de oi li oi tcoKpdT16. Dar sunt qi unii care zic oi v6ot, de la o v6oq, toO vdou; ii I

numelte aqa qi Scriptura ca in Isaia: minte (voi4) mare estesldpAnitorulBabilonului, adicadiavolul. Ionienii zic deci voCig, vodg, v6eq, cum zic li XFtot, Xpoog, of Xpoeq.E o declinareioniand. Mai presus de tnceput, gr. {rnepdppov. Dumnezeu e moi presus de inteput, ca lumina mai presusde tot inceputul gi incepatoria a:;a-zigilordumnezei, adici a ingerilor qi a oamenilordrepli Cea mai dinlduntru, gr. 6v66tqtog. O numegte ceu mai dinlduntru, pentru ascunzimeaei; cici le este necunoscutatuturor celor din afara. imbinarea, gr. o6YKpoorv. O numeqteaia pentru cd Dumnezeufiind Unul se inmulleSte. AcoAcoperdminte. gr. trqpc'[trdo;ttitcov. p e r a m i n t e n u m e s t e c e l e d e s p r e D u m n e z e u s p u s ei n c h i p t r u p e s ci n S f i n t e l e S c r i p t u r i , c u m s u n t n u m r t e madularele omenegti sau unele puteri. Noteaza ca fari chipuri qi simboalenu ne estecu putinta noua, c a r e s u n t e m i n t r u p , s d p r i v i m c e l e n e m a t e r i a l eq i n e t r u p e g t i .$ i a c e a s t aa u a r A t a tm a i a l e s v a l u r i l e c e se aflau in cort, precum se dd de inleles aici in loc de opoqu66, Potrivit cuJirea, gr. ou1^r<pu6q. de o fire cu ele. $3 i n cep dt orul desdv6 r girii, gr. r,e7e'c&pXtq. DesivArqire (tel,et11) se numegte dupa filosofii elinilor pe cel comunicareamisterelor, ca una ce desavArgegte a celor ce vin la ele. Deci iniliat gi e desAvdr5itoare sfinta rdnduiala,ca ordinea qi alcatuireadumnezeiasci a sfintelor Taine, iEi areinceputul de la Dumnezeu prin i cestorbunatali; ctci a p o s t o l i f i c u l i d e s a v A r g i t o r ia dumnezeiesculApostol Pavel ii nurneqtepe cei iniliali desdvirqili, zicdnd: Deci tdli suntem desdt'At;i1i, ( L e a s t ds d o L u g e t d m( F i l i p . 3 , 1 5 ) . Mai presus de lume. Mai presus de lume nutrebuie inleles in chip sensibil,ci spiritual qi mai presusdc lumea d la ce chipuri qi fbrme segindegte,vorbind noastrd.Noteaz de ele in cele urmiitoare. De ta chipurile,gr. nl,doecov. Noteazi ca numeste imaginare (nl,aolrqt66erq) predaniile tainice de aici, pe carc le desfagoariin scriereaDespte ierarhia bisericeascii. Dar aceasta e inleleasi in chip dum-

4l

Desore Ierarhia Cereasci cuvantul chipuri (nl&oecov) trebuie vizut in nezeiesc: f egatura cu .fornele (pop9o'[lKcriq) pomenile;iar cuvintcle sirirple fonl"Oql si Iipsire de thipuri' in legatura cu talitulea cQmpusd lo,unriltou6), (ou\6oct) a acelora. Msteriald. Calduzire materialii nume;te ridicarea prin cele zise materiale spre inlelegereacelor nemateriale. Ardtate. Frumuscli aratate nume$te frumuselile citirile Sfinsfintelor locaguri;invalaturilc desfagurate, preolilor. t e l o r S c r i p t u r i ;c e t e l eb i n c o r i n d u i t e . t r e p t e l e Noteaz.i ca frurnuselile vazute sunt chipuri ale ordin e l o r n e v i z u t e ,c u m s p u n eA p o s t o l u li n E p i s l ( , l oL d t r e Etrei (Evr.8,5), vorbind dc celedin templu qi cum a auzit Moise: Toate sd le.frtti dupd (hipul L'e li s-a ardtat t n m u t t e ( l e S .2 - 5 , 4 0 ) . Desfdqurste. Desfaguratesunt invalaturile date prin cele vizute qi dovezilelargite prin lucruri ale celor spiritualece sc impun unitar gi deodatiiinlelcgerii. Al depinderii. Dcprinderile de acolo imi poruncesc esteo calitatestatomice" iar deprinderea cele dumnezcicqLi; Aici. rinduielile biscriceqti sunt chipuri ale deprinderilor netrupegti de acolo. Caci deprinderile sunt ale celor nein taine. trupegti.Noteiza ca SfdntaLiturghie (introducerea puo'uoycoXio sau mistagogia sacerdotali) iepotwl cereqti. la noi oamenii esteimitarea iere|rhiei savArgita Mai presus de lume. Ceeace e mai presusdc"lume nu areinlelesscnsibil,ci spiritual,caceeace e mal presus de lumea noastra. Prin cuvintele - Scripturii, gr. iepoypo<prroig. Adica in cuvintelecompusein chip sfAntin Scripturi. Sd ne ridice. Noteazd cum suntcm inallali la lui Dunrnczeu9i cAHristosc Cel ce ne inalla. cunoalterea La culmile. Nimic n-a fost numit la intdmplare de ci cu nlulta invalAturdqi in chip propriu cu fericitul acesta, dreaptAcredinlA; fiindca deci a spus cd sfAnta slujbii se la noi prin sinboale materiale9i chipuri dezvolsivdrqegte tate spreinlelegcrcanoastra,fiind o imitalie a sfintei slujbe a ingerilor, in mod cuvenil a numit slujba aceloraculme; . au obi5nuit sAnumeascA cdci, cei ce s-auocupatcu acestea, culme a orictrreifiinle ceeace e vdrful cel mai curat al ei 9i de care atdmAneintrerupt.adica neincetat,f-Linp:de pilda' estemintca.caree ceamai curataparlea culmcasufletului ei; 5i culrnea iubirii este iubirea fierbinte a celor foarte inallali gi foarteindurrnezeili; qi culmea ierarhieinoastreqi a ordinei ei tainice estecea mai mare curalie a ei' din care se aprindc 5i intinderea ei qi voinla ei de-a se apropia de deci curafa cea mai mare in noi estesimnematerialitate; bolul culmii tainelor fzuAchip, simple qi netrupegti'in care se aflA ridicata ierarhia ca intr-o sf'6nraexprimare pentru oameni,pe careiiinalla prin chipuri sprevederilecurateale culmi.i sluiini spirituale. de cea prin simboale5i chipuri' rirea.E vidit ca vorbegte a inleles pe carelc-a nunrit qi plasmuiri;iar p.in .simplitute lihlei; gtia cir proslavind sfinteleminli nematerialitatca din ceruri, cum zicc el, dupa Scripturi, trcbuia sd vorbeasc:ide animalelccu chip salbaticgi desprevulturi gi Scripdesprealteleprin careinchipuiescdumnczeicEtile ciici zicc: Ca ntr tumt'u sii turi, Putcrile arhiurghelegti; sttt'otintSi ruti ta tei nulli in mod netut'ettil ca au o infali$arecctelecelor cu nrultc picioareqi fete din ceruri; au voit sd aratcsflnlii prooroci prin cuvintclelor. acestea Foarte simplu, gr.oT eXvOg. Putemicsauin tot felul sau simplu. sau adeviLrat De - (tnchipuit'i) poetice. Sciptttra s-a folosit qi de plasnruiri poetice sprc calauzireainlclegerii omene$ti' c:ue nu poate cuprinde invalAturacelor mai inalte; caci celor inchipuitedc poe1i, simboalelecereqtise aseanliina cum spune acesl sfAntbArbat(iar prin poct. inlelege pe cei admirali de elini, ca Horner, Hesiod 9i ceilalli) sau inleleptul poimaginilor lor sirnbolice.Cici, cunoscAnd gor,lmant dumnezeiescmintea noastri slaba gi inaptd mai inalta,Scnpturai-a plasmuito pentruo contemplare putinla de inallare descriindu-iceteleArhanghelilor nu ci precunrputem noi sainlelegem; cullr sunt cu adcvArat, deci nu-1iinchipui nimic impropriu cclor ccrcgti.
At

Capitolul II .$l descopeaqa Numegte gr.Lxgovtopiov. i nfdgiqdrii,

Forme compuse. Numegteforme compuseamintitele plasmuiri qi inchipuiri. P rin ele tnsele.Prin cle insele, adici prin firea lor sunt qi de nevazut. necunoscute ca numelte irringroqatd, gr. on6toplov. Socotesc de aceea caleastrainaqi inchipuireancobiSnuitd; gr()sdr.7 o numctte qi inchipuire, arAtandcA nu sunt adeviirale fomrele atribuitesfinliloringeri; caci nu suntcu adevarat a;a cum ni-i prezintaSfinta Scriptura,ci o face aceasta ca sa ne ridictun Ia mdrelia lor. Dionisie insuqiincearci si vadAin chip sinibolic cele spusedespreei !i sa arate cd e cu putinla sa fic inleleseceteleingeregti'agacum s-a spus. intrucdtva - nemateriale, gr. a6lolv noo6g intrutitt'n nentaleriule,adica in pane; cdci nu sunt cu cer fiinlelc superioare firrrdcanunreqte totul nemateriale; gi cele din cer, ca nilte stele;dar sublirimealor extrema de nematerialilate. esteaproape qi de o unica substanla Socotescfiinlcle inteligibile De chip duntnezeiesc. cici sunt firnle nenratesimplitali de chip dumnezeiesc; nefiind un amestecde eleriale qi cu totul necompuse, suntnetrupe$ti. mente;cici a5asuntcorpurile;dar acelea Sprijinindu-se, gr. evr(d,vov. Facdnd-o sa apara gi sa ramanarigida. De (formele) unor lei. Aceste forme ale dumqi sfin1ilorHeruvimi suntinfiliqate de Iezechiel riezeiegtllor qi de dumnezciesculloan in Ap rrculipsti. De grupuri. gr. topdv. Grup este o mul$me implinita. De pdsdi. gr. opvt0eiog. Avind forme de pisari. De - animale. E vorba de alte animale,de exemplu iar matcriilemai de necinste cai, asini Ei alteleca acestea; sunt tronurile ca din lemn 9i rolile 5i lincile din fier, ca lancea scoasi asupra lui Valaam ;i pe care a vazut-o

42

Desore lerarhia Cercasci David, cum s-a spusin carteaa doua a Regilori gi carele ca de lemn. indicAforma leuPdtimaqd.Zicepdtimu;ti, deoarece lui, oarecunr nrAnioasiiqi chipul boului inclinat spre p l a c e r e ; c a r e p a t i m i s u n t m a r i . A s e n ( i t r d r in u n l c l t c prin asimilare.Caci spune lezechiel ci a reprezentArile t r o n u l u i g i a s c m d n a r e a( c e v a vazul asemAnarea leului,dupAcum aratainchipuireacelorcare asemanator) se exprimd prin imaginalic; de aceease qi spunc: tleusenittitoure', cAcinu le-avAzutproorocul esem(indri ci pe unele aqa,pe altele aEa(altfel); pe toateasemenea, ee l e c e p a r dar sunt r;i cu totul neasemanatoarc nimic din leu sau cdci nu au, cu adevarat, asemanatoare: ce inscanrndneasema'nator bou sau celclalte;ccrceteaza (<iv6potovl in cele care umreaza. Dar, gr. aII'11. inceputul explicirii. Nici - (puterile) dumnezeieEti. Sc fagaduielte sl se arate prin explicareaprbprie cii nici cele ceregtinu se jignesc, nici noi nu ne lixarn in umiliri coborite in vorbirea desprcingeri ca animale. in mod iuren'it - s-au propus. Se explici pentru ce carenu pot exprima chipurile celor se folosescsinrboale fara chipuri Ei se vorbeqte aici de fomre ale celor fira forme. in loc de firii Fdrd chipuri, gr. <ioXrpotio,rov. forme. Nemijlocit. AdicA nu prin mijlocirea chipurilor' ci deodata gi prin prima apropiere. lar preler(t este una cu propun apoT rOcror qi cu npoteivouot sl. au'i b ui e npB&)tl"ov, Prtn forme. Noteaza ca cele netrupegti sunt farA formA;c6nd,deci, auzi desprecel mai presusde fiinla ci e in chipul lui Dumnezeu (Filip. 2,6), inlelege pe Cel o aratati L'llipulIui intocmai cu Tatal sau; cAci aceasta Dumnezeucel net'a:ut (Col. I,l5) Si: Cel ce M-a \'at:ut pe ntine, a ld:Ltt pe Tutdl (loan 14,9). Ala explica $i Sf6ntul Vasile. in scriereacatre fratele siu. deosebirea intre fiinla qi ipostas. Cd (modul) sfintei (descoperiri) este tndoit. Penttt e proslavitain douA moduri: fie ca aseci dumnezeirea meneacu toate.caci toate subzisti in El, fie ca neasemenea.cici nimic nu este din toate. $3 Neasemdndloare. Chipurile sunt.plismuite din cele qi din celcneasemcnca; iar cum suntpliismuite, asemenea spuneaici. Llneori - ca: Cuvdnt. Dupii care (marturii) se zice ca Dumnczeu este raliune gi minte, de exemplu: Cine a cunoscut glndul Donmulll'l (l Cor. 2,16) Ei: $i u ltnt cut'AntulDonurului tritre ntine, :icfind (lcr. I ,4) qi cele la Dumnezeunu Dar vorbc;te de ralionalitate urmatoare. pentruca voieIjtesAil aratepc Dumnezeurational.parta$ de raliune; cdci acest lucru e vadit; ci pentru ca e fiind intrcg raliune; iar de fiinla vorautoralionalitatea, besc in legaturi cu DunrnezeucAnd spun:Eu strntCel Cel te estent-u trintis(IeS.3,14\IurTu ucelu;i te sunt Si: e;ri (Ps. l 0 l , 28). Caci de la a 1l leivat sau6vT og) este fiin1a(o0oa) gi de aici existenlaconcreta (ouoio). Viald. Dunnezeu nu este numit nici via1i, nici lunrina, nici minte, nici fiin1ain senspropriu, ci in inleles caci e mai presusde acestea de cauzdL; 9i nu ca acestea. Nevdzutd.Cele ce sunt spusedcsprcDumnezeuprin negalie (apofatic),ca tleld:ut. ittfinit, gi cele ca acestea, caci nu aratace esteDumnezeu,ci ce sunt neasemenea; nu este;agaspunegi Grigorie Teologul. gr. cvdrl, ov. Neinteligibil nu se spune Netn{eleasd, prostului, ci celui ce nu e inleles dc cineva; indefinibil este Dumnezcu, ca nesupusnici unei defini1ii,ci fiind definireatuturor gi pe toatedefinindu-le,hotamicindu-le in Sine, fara ca El sd fie supus definiliei; definiliile se conrpun din afirmalii (din declaralii catafatice;; iar afimraliile sunt nepotrivite cu Dumnezeu,fiind mincica nefiind de acestea, e mai presus noasc;cici Dunrnezeu fiinla, ci mai presusde fiinli. Negayiite,gr. ano<pdoetg. Spuneci nu numai pentru neyliile Dumnezeu,ci pentru toate cele dumnezeiegti ru te qi ufi rmali i le, nepotllvite. Deci afimraliile snnr( devai sunt nepotrivite clnd spunem fie de Dumnezeu.fie de ca sunt viala sau lumina. Cdci nu Puterileinlclegatoare sunt o viatAca cea caree prin inspiralie5i expiralie:nici se vadd obiectele. lunrini, ca cea care se arat:igi face sdL Iar negaliile (declaraliile Ci sunt mai presusde acestea. apofatice)suntmai potrivite cclor intrucdtvainteligibile. CAci spunemci sunt nevazutegi inlelegemca nu cad sub nu cautanici sa vedere.Darceeate nu se t'ede,ratiunea, cerceteze, nici sa exprime.Iar viala gi lumina, degipar si indice ce estc.nu aratdnici ele ce esteDumnezeu. Cdci - cinstesc.Obscrva cit de frumos a explicat gi au chipuri. pentruce celeceregtisunt adusein aminti-re Caci, precum Dumnezeu cel pestc toate n-are nimic omogen (de acclaqifel) in toate gi de aceea.pe drcpt cuvAnt,nimic din toatenu-i estepropriu a-l face inleles, cu dreptatene folosirn de alta metodapentru a spunece u, ceeace se numelte pritt cele tteasenu esteDumneze meneu;la fel gi in legaturacu Puterilecere$ti,care sunt dupa Dumnezeu, teologii au lucrat cu pricepere, cu nimic din cele intbligibile,ci au luat neaseman6ndu-le adicAdenecinste, din cele senstbrle, acestora asenrinarea lor sprecinstirealor, ca sa nu fie in.ritarea facind aceasta qi neadevarata. Caci dacacel infaligatin chipul plAsmuitA leului qi cu multe picioareeste qi ralional qi nematerial. cum nu e vadit ca a depaqitin chip mai presusde lume cele materialeqi inlelesede noi'l Ca cele mai de cinste. latd qi alt ralionament, pentru carenu s-afolosit Scripturade astfclde aseminaripentru cele ceregti.Cici, daca s-ar fi folosit de inchipuiri mai sunt cu chip cinstitc, spunAndca Puterile dumnezeieqti fard indoiala ca cel ce le-ar auzi aurit sau fulgeriitoare, p e n t r uo a m e n i , l e - a rc r c d e .l u i n d . d e l a c e l c n t a i c i n s t i t e motiv de a le crcde.Dar ea a aleschipuri ce nu suntbune, ci nepotrivite lor, urite, ca, ;tiind noi sigur ca nu sunt astfcl.sa cautamadevirul celor ce sunt. Nevdtdmdtor. Caci fiinlele dumnezeieqti,numite ci pline de via1a. flacari de foc, nu sunt arzatoare, LlrAtu. Cdci cum nu sunt urite simboalelemateriale ale celor inteligibile'l Vederite. gr. Oed,po'uo. Vederi se numesc cele vazutein chio minunat.

43

DesPre Ierarhia Cereascl Iar acestea la inviereaDomnului qi Iuminaimprejurimea. careo le aremateriapatimind-o,nu ca celeinlelegatoare lucreazi; de aceeasc qi spunecd le arc ca un ultim ecou Defaprnfinia.Mtscareamanioasanuesimpluomipare (ca un ultiur rcflex); iar ce este ecoul ultim' r'a laniuri in ci qi a unei firi neralionale;ia se plina de neralionalirate, scierca I)espre nuntitile dunne:eie;ti' capitolul IV' ulturalca4ii,pecarel-aspusdesprcvedcrea citeascacuvanrul spuneca nu $i' aceleaqi'Notcazaca de toatamatcria larg. pe s-au explicat toate acestea caci heruvirni; sfinlilor e inlelegatoare;dccistclelesuntneinsufletite;cacinuau Ra1ionalitatea.Edcinsemnatcavorbcqtederalionaminie; digi au acelaqinume' dar nu se inleleg Ia t'el;ele '**:" sau'neoboiita * Ei t' litate gi la ingeri; dar e irttttrclato fiecareia. sunr dcfinite ;i inlelesedupa proprietatea nemote$rra. Poflia. Pofta este iubirea nerclinutA fala de Dum$5 nezeu,pc care o nume$testrtiinri di nl(ileriecunume;te mr$carea Nealnestccata Nearnestecate. in (descrierile) dumnezeieqti, gr. 0eapltroig' de ninric altceva.CAci cel stipdnit rata $i nepreocupatA prin cugctariledesprcDumnezeu. AdicA numai tinde al ei intreg cste dumnezeiasci ;i de iubirea De la cele ce se vdd cirrstile. Noteaza care sunl cele t e n i c i o r a l i u n cc e t r c c ed e s o r cC e l d o r i t , n e i m p i c d i c ad ca soarele;i stclele;5i care numite cinstite (prelioase), li una la alta gi trupcasca;iar spunAndca in fiinlele sunt la nrijloc, ca focul qi apa; 9i care cele din urmi' ca nu le jigninr socotindu-le nctrupe!tiesteonerafionalitate' ca pentru ca fiarele5i viermii;-Si mirul; qi carenecinstite, indicind prin lbnlele lcilor, vileilor gi neinlclcgatoare; animalclorsalbatice Dumnezeus-aufolosit gi simboalele pasa;ilo;,cum e vulturul, chipuri gi simboale.alecelor qi cele ale materiei;qi celc de cinste,9i cele de la mijloc' neralionali, socotinl ca spunem ceva cuvenlt cetelor dar indicAmin chip tainic la ei o raliunedeosebita si ccle nccinstite. cereqti, snalele drcptdlii il numegte Soarele.ProoroculMa.leahi talA de a noaslra; caci noi exprimim ralionalul.prin in Episuilu sa sobomiceasci. zrce: Petru, (Mal. Iar 3,20). prin aerul lovind fonetice. gi prin forme limbii organul PAnti te luceaftirul tn rtisdti in inintile ]'odtlre $i cele convorbire (dialog) qi cuvdntul nrutindu-se de la noi la u r m i t o a r c ( l l P c t r u l . l 9 t . C a c i a c e s l ae s t e s l e u u t d e y spune culn la trup, trup de la urechilecelor ce asculta, 1c antinteh tine ittsuli;, diminettlri (Apoc. 22, 16)' Iar Moise zice:Fot in rugul Vasilein scrierea dunrnezciescul care ttu urde (Ieq. 3,2). Caci lunineazd fAra sa vateme' dar acolo nu e ala, ci fiind lipsili de trup qi indlnindu-se Iar Ierenriaii zice apil:M -au pdrdsit pe M ine, i:wtrul upei unii altora intreolaltagi comunicAndu-5i gi deosebindu-se uii (Ier. 2,13); qi altele;iar Domnul zice:Riuri de apti t'ie inlelesuri mai clar ca prin orice cuv6nt, e ca 5i cind (loan 7.38). Iar Solomon. vorbesc unii cu al1ii, comunicind intre ei prin tacerea vu'curge din pdntet'eleMeu in CLnturea Cinttirilor, ii zice mir: Mir vdrslt este cuvintului. prooroci. nunteleTtiu (Cint. l.l). Dintre cei doisprczece P or nirea, gr. dn6x-Itorv. inclinare sau pornire. de carevorbescse afll cA fiarele gi socotesc Michea Osea ce-l Trecdtoari. Cuvantulnostru rostit trecede la cel intre cele profelite dcspre Dumnezeu. Iar David il spunc la cel cc-l aude; trupesc, sPre deoscbirede cel Eu suntvierme{i nu ttnt (Ps.21,6\; pe El vierrne'. nunregte nu e nici trupesc'nici nu se muti' interior; caci acesta pe Domnului sau l-a asemanat a spus-opentru pcrsoana Ale materiei-Spunecd cea mai de necinstcmatene e Domnul iu viermele, ca pe Unul ce nu s-a niscut din diferite in Dumnezeu de ordnduita corporala natura toata ca viermii. care.nu se saminla ca noi, ci fara sAnranla. forme insuflelite qi neinsufle1iteqi in celelalte; iar nlarelra din samanla,ci din pAmint sau din putreziciune' nasc caror rlc Dumnezcu. despre suntcele spuse inleleratoarc om, se spuneca din partealui t'ierme;i ,1Lt Circi:Eu sLrnr l e a l l a m i n c e l ec e s u n t .c a l n qi obscure c h i p u r im o d c s t e deqi nu e inleles dupA dumintrupat, cel Dumnezeu Ci siniplu a fi, in a vielui, in a sirnli qi cele asemenea smeritain trup. (li numegtepe nezeire,ci dupa aratarea toata materia i5i are existenla de la Dumnezeu' nici o i nlelepli ai lui Dumnezeu t a l m a c i t o r i p r o o r o c i raliune inleleaptanu o va contrazice;dar poartA9i ea in (0eoo6<pouq);a infaliqat rnai inainte unele asenianaridin sine insagi dovada ca a fost adusi la existenla9i a fost scriereaD espre numiri Ie d unute:e ie5ti). oranduitade Duntnezeu;caci toata orinduirea ei are in Asemdndi. Ce inseamni asemdniirilecelor spuse celor in[elegatoare; ale qi umbrite obscure sinechipurile aratat in scriereaDespre nuntirile dttnrnezeie;ti,la s-a prlnrcasca. sd aptc sunt inlelegaloarc fiindc6.prccumcele IX. oe clt sc poate,procesiunileprovidenliale5i. fiind via1a. i n c e p u t u lc a p i t o l u l u i iteflete. Vorbeqte de ultimele reflexe ale lui Dumde Cel mai presus s u n t l a c u i eg i l i n u t ev i i d e D u n l n c z e u nezeuin crealie,cirora le-a spusaicicele ditr urmd (cele toata viata gi au puteri lucratoarespre facereade bine 5i mai pulin vredttite de tinstel .f(,rnrcmuteriale'.In ce o oare.oie miqcarenrai presusde lume, aga9i toatecele inleles iunt numite aici formelc cele din urma, ni se va materiale imprcuna qi fiecare in parte sunt apte. sa arita mai pe larg in scriereaDesple nunirile dum' in nrod propriu lor pronia lui Dumnezeu9t sa primeascd ne: eie;ti, capitolul IV. spus: viala, cum s-a faca vii pot sa se he facutcai linute 5i Dicd - nu ' chipul urdt. Pi:r., chipul urdt inlelege Sa scoata bamintul suflet viu (cf. Fac. l'24); qi iariSi: Sa pe care Scripturail atribuie animalului sAlbatic, chipul (cf. dar vii Fac. 1,20); cu suflete li scoataapeletAriitoare ingirilor; iar dest operiri inseamni aratari 9i dovedri'-. outeri bhelacatoare a dat celor ce sufla de pe pamint, Chipuile - tngerilor. Bine a numit descrieriledin cum aratafoloaseleaduseplantelor9i metalelor.Ba cele Scriptuii, pe care ie-a infaligat aici' nu ingereqti' ci de materiale au 9i miScareace inainteaza sprc na$tereiil chip ingeristl cdci nu sunt ale ingerilor in:;i9i chipurile ce gi primcscde la Dumnezeuqi o organizare stricAciune: descrise,ci infaliqeazao ariitareoarecarepnn cnrpun din qi luminate fie pot sa dar gi se impune; li impune cum a explicat el insugi. ale celor netrupeSti, stralucea care ca ingerul inlelegitoare, puterilor prezenla $4

44

Despre lerarhia Cercascd Sd definim. gr. a<popiooo0ot. E obignuit sa spuna de dcfinireagi explicarealimpede. Socotim,gr. oidpeOcr. in general,socotim.de pilda, si aralamce e ierarhia5i la ce socotim cA folosesc(adicA pot folosi) icrarhii prin slintelc slujbe. Iar tu, copile. E de intrebat cum il numeqtemarele Timotei? O spuneaceasta Dionisie copil pe dumnezeiescul ca mai inaintatin zuri9i Inai priceputin fic, prccum socotesc, hlosolie, incat sa poau fi gi intrebat de acela, currr arata caci, deqi Sfintul Timotei a crezutinaintea scricrilcacestca; ului Dionisie. atm antd F apt el e slinli lor ap rr' dunrnczeicsc Irli, dar in culturadin afiui era niai taremiuclc Dionisie; fie fiu, inritAndpe Donrnul, carespune:.Fiilor,nu cii il numeqte (Ioan 2 I '-5);fie, pentm cd nunieaupe at'eli tewt de ntAncrrle'J lipsa de viclequg cea dupa Durnnezeu' cei ce dcprinsescrA copii, cunr araE fi Papia in carteaintlia a Explicdribr de duminit:ti5i Clementdin Alexandiain Pedug'gulDe mulsimea.A opus mullimii pe cei de un chip; caci cele sfinte unesc; iar ccle intinate 5i pacateleduc la n t u l l i m cc c e a A . cum numeqte i n n r u l l i r ep r i n d e s p A r l i r e ce e intinat. starea fn cure a fost chemat (l Cor.7,24). 'relrdp1ia5,. in loc de Ale desrdvirqiii, gr. T elcrc6oe<rx. i n - trepti. Trcbuie sa ramina treptelein felurinrcaqi qi qtiinla lor. gradagia Desdt'drSbea (iecdruia) din cei chemayi. Noteazi ierarhilor 5i c um suntinprcuna lucratori caree desavirqirea Apostol. dupadumnezeiescul cu Dunrnezeu. Lucrarea dumnezeiascd.Adica sa se arate qi pe sine inleleplind,desavir;ind qi lucrAndfaptelc dunnezcieqti, in cei pe care ii invali lucrind dupa putcre cele asemenea ei. Fiindcd rdnduiala. RAnduiulu observA ordirea 9i ierarhiei9i ca cei ce vin (la Hristos) trebuiemai desAvdrqirea indi saI'iecuralili prin invalaturdde amesecarilccu pAcatul care dezbina; apoi sa se lumineze prin cunogtinla dumprin nezeieqtilorScripturi gi pe umrA si se desiivAr;eascA baia naqteriidin nou. A se lumins uzii. Observi cA lumina esteinainte de Botez. curdleite invaland curdlire FericueadumnezeiascA des(i|arteste luminea:d indumnezeind inalland Fericireadumnezeiasca destit'AtSire luntinare fericirii dumnezciegti tei core se aJlti sub ierurhi cei care se cei care cei care se desiv6rgesc lumineazi se curilesc $3

Capitolul III $l Definiliaierarhiei. I erarhia esre. Pe cdt e cu putinld, gr. rbg drprrt6v. in loc de ti4 6uvqr6v. OrigineadesdvdrSiii, gr. tele, crpltx6v. SauCcl
ce desavirqeqte. Cel Unul li facatorde unitatese Cu totul neameslecatd. ca Cel simplu 9i qi egalitatcqi identitate, nunelte asemanare lar peccl alipitdematericil numesc neatnestecat Sinecompus. neegalgi diferenliat gi amestecat neascnrenea, 5iin schimbare. Iar prin Unul sa seinleleagiiDumnezeu.

Ai ierurhi curalesc lumineazi desavargesc

Ai minlii, gr. voog. in dialectul ionic se folosegteo voOq,'ro0 voog, oi voeq. Cei din Atica spun 6 voft,, $2 toO voO qi la plural, oi voi, t6v v6v qi votoi. Cei ce se curd(esc. Aici vorbeStede episcopii ingiSi' Pdragii,gr. 0roocirto6. Penaqii (0iaoog) formeazd dupa ce inainte a Vorbit desprecei ce se afla sub ei; arati o ccata.Aici nume;te partaqi(0rcoc6,o$) pe cei ce se mai jos ca gradelegi cdrci ce .\e(ut'drcs(suntpe o treapta m i g c a i n j u r u l c e l o r d u m n e z e i e g t i .F o a r t e s t r a v e z i i seaflapc o treap6 cei te lumit?e(r:(i cei ce alungadrac:l.:iar {6rer66o'cotc,), adicd stralucitoare,limpczi; nepatate mai inaltA prin invalarura,cum sunt presbiterii $i diaconii; (axn),i&o, a), adicaneintinate. iar desdvdrSitoriisunt cei ce umplu prin Botez de Duhul qi mai incolo, SA facd. Acestea socolesc ca arata ca nu trebuie Sflnt, cum sunt episcopii. k spuneacestea si faci ceva carevadintre cei afla1iin trcaptapreoJeasca ircd sti De.splei et,t t hiu lri.se in scrierea mai inalt decdt ceea ce e propriu treptei lor; ci sa-qi Cele ce se afli fn (dumnezeire)tn mod natural Si mai inrpunAsa lucrezenumai ceeace line de treaptaproprie presus de fire. Cete prin care lumincazdsunt in ei in mod qi sii nu triidezcpe cel ce-l inva{a; sa nu incerce si faci natural qi mai presus de fire. A laniurit bine rinduiala cele mai presusde treaptalui; de exemplu, si nu invele sfintelor slujbe bisericeqti.Cei ce vin la dumnezeiescul sa hirotoniseascA sau darurile qi sfinleasca pe preoli sAnu Botez, trebuie sa se curileasca parasind pacatele,apoi se nu boteze. Caci sa pe diaconi sau diaioni; sa nu invele lumineazi prin invalaturapreolilor pregatili penEuaceasta. vor da pe Duhul Sfint, cum nici diaconulFilip in,Faplele Iar cei ce curalesctrebuie sa fie in staresi comunice altora darurile;9i aqa krr uytstoli; dar nici sa nu sfinleasca slinyi sfin1enia.$i apoi pe aceia sa-i boteze episcopii. Caci.pe mai departe;dar qi cei desivirqili trebuie si factrnumai AceastarAnduialAtrebuie acegtiaii numesc desAvArqitori. bine ceea cele ce sunt datori sa le faca,ca sa se pazeasca pzvita. Pavel: Fiecare sii rdnttnd irt ce a sous dumnezeiescul

45

Despre lerarhia Cereasce

Capirolul N
$l La tmpdtTiisirea. Noteaza raliunea pentru care Dumnezeu a adus toate la existenla: ca sa se impdrtipasci de bunataFalui, potrivit cu llecare. Aceastao aratdcuvAntul: Lu Tutdl Meu sunt ntulte krasuri (Ioan 14,2).Ciici tiecare seva impartaqidupa faptelesalede bunitatea lui; agaspune gi Tit in cartea1mp otriwt M unit hei lor. Din cele ce sunt. Aici le arati4laun loc pe toateceledin crealie prin cuvAntul cele ce sunt (iivtov): gi pe cele gi pe celevdzute;caci pe toatele-a facutDumnezeu cugetate ca sa sebucurede din cele ce nu suntnumai pentru aceasta, bunitatea lui; dar sebucurAprin Providenla,cum e in stare fiecare;cici Providenla lui Dumnezeu esteoba$ia fiinlei celorce sunt. Decitoate celecesutrr.Toatecelecesuntseirnparta$esc de Providenla lui Dumnezeu;ceci nu e nici una care s6 nu de Dumnezeu; dupa cum raul estelipsit se impdrtaqeasca (e/ sub:istd ln ceva ce e creat de Dumne:eu, de subzistenla n.nad.),fiindcAnu seimpinipgte de Dumnezeu,aratanduse ca o lipsi in existengi.Dar nu aqa,ca ar li in fiinla ca prima forma a ei; a5aa spusmai pe larg mai sus,in capitolul inchinat lui. sunt cele fdrd viIld, pe care nule numegte mai cele ce sunt,ca cerurile gi pamdntul Cele ce sunt sau cele saucele vii de care tnlelegdt(,dre, care spuneca vieluiesc sunt netrunerafonal. pegti.ca ca animale cele ceregti necuvdntatoare saucele ralionule Si in truPuri, care sunt ca noi.

celelaltece nu se impirtiqesc de nici o lucrarevie. ca Altele lielaiesc, din care unele s'Jntnesinllito{rre, plantele; altele neraliortale, altele netrupe;ti gi nni pre' susde nrti, unele simlitoare, dintre care unele ruliotule; altele in trupuri Si t'a noi. $i - tn multe feluri pdrtaEe. Fiinlele lor sunt mintea vie. Dar noteaziicd toate cele inteligibile (spirituale)se primelede Dumnezeu.$i ele suntdescoperiimpa-rta$esc toare (ex<pcvtoprxai) sau vestitoare (ingereqti). I)e numele de ingeri. Noteaza ce este propriu-zis ingerul; qi ca ei sunt prinra treapti; apoi gi cA prin ingeri suntem introdugiin tainel :;i cum prin ei s-a dat legeagi ci ingerii i-au ridicat la Dumnezeuqi pc Parinlii dinahte de Lege 9i pe cei de dupa Lege. Vestifi, gr. rl.etvoriq,. Slavi[i. Ceea ce trebuie.fiicur, ca in cazul lui Iisus Navi, Ghedeon5i allii; iar kt culea dreaptd de h ceo nesf4ntd, ca in cazul lui Comelie sutagul;fiindca e intdiul care s-a mutat de la neamurile necredincioase:ordine stinte,calaDaniel:Zeci de mii de zeci de mii', li s-au aratat Heruvimii lui Iezechiel gi ca in cazul lui Pavel, lui Isaia.Vederiuscunse, Sera.fimii rapit pina la al treilea cer, 9i al Apotalipsei SfAntului Ioan. $3 Nemijlocit. Adica fdra slujirea ingerilor. C eea ce estetnsu,;i. Observdcum seexplici cuvAntul: Pe Duntne:eu ninteni nu l-u vti:ut vreod(td (Ioan I, I 8); qi socotesc ca aceasta e foarte adevirat, degi qtiu ca sunt cuvinte scrise care spun ca Dumnezeu s-a aratat oamenilor, ca lui Adam, in rai, qi ca lui Avraam, la stejaruldin Mamvre, qi, cAndmergeaula Sodoma,qi lui Moise, pe munte; li se spuneca s-a araiatgi dupAaceea; se spune totuli cA ascunsullui Dumne:eu nu s-a vd:ut, fiin1a lui (t'hceaici nici nLtse wt ledea, inlelegAndu-se deosebireo intre Jiinlu ;i energiile lui Dumne:eu, cu Sfdntul Grigorie Pohnn, n.trad.);sau, ceeace e gi mai inalt, ca nimeni nu poole sdLtnu v-oputeo inlelege;i e-rprimuce esteDumne:el; caci,degili s-auddruit unora in!elegca iiecares-a dumnezeielti, dintrecei sfin1iarAti.ni invrednicit, pe misura credinlei lui, de vreo vedere care i-a aratat dumnezeirea, prin care a primit lumina venite la el. cunogtinlelordumnezeiegti ci vorbeqtede schimbarea Ca - in formd. Socotesc la fali sau de minuneafocului din Muntele Shai. durnnezeirii Ardtare a dumneztirii. Spuneca aretarea e nu inseeunniaritarea lui Dumnezeu,cel ce este;aceasta cu neputinla; ci ci sfintii se invrednicescde lumina dumprin anumite sfinte vederi,potrivite lor, carezice nezeiascd cA le veneauprin ingeri. cd qi legeaestechipul altei RAnduiala /egii. NoteazA intrupari legi datc de Dumnezeu,adici al dumnezeiegtii a lui Hristos, iar ca prima lege s-a dat prin ingeri o arata care a1i luat legeoprin porunca Ei SfAntul $tefan zicdnd'. ingerilrtr ;i nu u1ipti:it-o (Fapt.7,53). Ea. Adica legea. Prin cele din trii. Noteazi cA prin cele dintdi, adicd prin cele de mai sus,sunt ridicatecele de al doileu (cele ca 5i prin trepteleingere5ti. de mui jos) spreDumnezeu, A numit Mai presus de fiinyd, gr. inepofotov. obirSie nrai presus de Jiinlti alegri obirgia ordinii 9i

Cdci n-ar exista.Aici vorbeqtede cele dumnezeieqti. qi obirEia sau Treime, creatoare adicade dumnezeiasca cauzafdpturilor; se spunede ele cA vin la existenlaprin ea, impartigindu-se de ale ei. Deci - celefdrd vrafri. $i cele fari vialA seimpani$esc de Providenlalui Dumnezeuprin insigi existenlalor; iar fa$ viaiAsunt pietrelegi toatecarenu ajung la nagtere. Iar cek vii - de aceeagi.In general trebuie sa se audi despre fiecare din cele adaose cri se impiirtdqesc de Providenld. $2 Deci sJintele. Noteaza cd, despre ordinea intregului (universului), spune ci fiinlele Puterilor de sus sunt diftrite; dar de cele lipsite de t'iu1it spunenumdi ca sunt. in chip tnlelegdtor spre imitarea lui Dumnezeu. participamai mult la Observaci qi Puterileinlelegatoare bine,prin voinla ca unelece-l dorescmai mult; cici spune cA se nutdeleo:dpe ele insele,ceeace inseamnaca prin voinla; deci e mincinos cuvdntul care spuneca diavolul aJostorunLut din ceruri; fiindca s-aintors de Ia sine spre Apropi(te (trpoexeiq), in loc de legate. rasr.. ca pietrelegi Din cele ce sunt, unelesunt neralionale,

46

Despre Ierarhia Cereasci cauza ei. 54 a fost qi al Tatitui; fiindcl nu s-a numit inger ca mai prejos de Tatil; aceasta o spune chtre Aricni. Fapta ingerului intaritor nr o socol redati nepotrivit in Sf6nta S c r i p t u r a . E a t r e b u i e i n l e l e a s ap e n t r u t r u p ; c d c i Evangheliaspune!i in-altelocun ca' dupa ispiliri' renind it de citltitorie tngerii ii slujeau/&i (Mat. 4, I I ) Sici a ttbtts ca s-afacut (Io:ur4,6) gi ca a fldnfin:itl- toateacestea arata om deplin cu patimirilelui. Dar. va zicecineva:Ce nevoie ci dumncze irca'lRaspundem era de inger, fiind prezenta cele mai ntulte minuni le-a sivirlit Dumnezeu prin Scripo spunc undeva dumnezeiasca ingeri; qi aceasta tura' Revelaliei. Potrivit cu spusa lui catre, TatAl: A'?4 descoperit nuntele Tdu oumenilor (Ioan 17.6).

Gavfiil- Noteazl ca cele despre intrupare li se fac prea-dumintdi ingerilor cum arati celedespre cunoscute ul Gavriil c area invalat celedcspiesiintul loan nezeicsc 5i a binevcsritqi Fecioareica vi zarnislid; la Duhul Sfant pe Dumnezcu'Cuvintul intrupat. (lui ilristos) sau lucrarea dumint1upo.eu OmeneSti. prin care Dumnezcu tlind, a lucrat nezeiesc-onicncasci, cele dumnezeiegtiin trup. Observa curn, vorbind aici de drnute:eiest-onteneust(ra lui Hri.strts,ii spune lLrc.rttrert (,mene(tsc(i, prin care arataca s-a facut om desavdr;ir,iar spunind dunne:eittstli arala ca e 5i Durtmczcu5i onl. lar dupii care lucrcizi gi minunile dumnezeiegti. acelagi /-^^.tt), V Capitolul pu1in,zice: ttes.ltintbuticitciardmasqrceeace era purure4 dar privegtc iaraqi gi accea cd zice cd se va sdv6rgi in Fiin(ele ceregti. Pentru ce, o data ce Biserica spune Nasiatoaria dc DunrnezeuMaria taina originar dumnezeca toli sfinlii ingeri sunt de o fiinla. dumnezeiescul iascaalu:triiunciformedecatreDumnezcu;numeSteluarea Dionisie numelte Puterile multe'J Marele Dionisie' episunei lbrme pipaite de cdtreDumnezeufaplul cADumnezeu copul Alexandr-iei, Cuvdntitorul (retorul)' spune in aluatunchippipait(0Conl.aotiov),intiucAts-afacutom. Scoliile ce le-a fAcut la fericitul Dionisie, cel de acelaqi ntul rrup s-uliirtLr(Io:ur I,14). lar origidupa spusa:'irr,r? numecuel'cafilosofiadinafaris-aobiSnuitsinunrcascd ( o c p x r x 6 v ) a c e a s t a f i i n d a s p u s tutr dumtte:eius{?i nenascuta(crX6r.vrpov) toata tiinla nevazutii qi la fel qi ingeri oameni cauza gi obirgia agaziqiioi dumnezei, zice c:i Sf6ntul Dionisie a ipostasurilefiin1ei;de-aceea. drepli, caci a'savirgit taina intrupArii Ce"tuipe care l-a cuvinte in mod abuziv, dupa cei din afari folosit aceste numit Dumnczeu lisus. @ic'ise a.f'irnficu Dionisie Areopugitul n-o f()st( u totLtl suntimpotriva NestoIar Mariei.Notcaza ca acestea ttectttttts<tttittaintedesecolulVLttitiufostt'r)menlalde r i e n i l o r ; n u t o l i i n g e r i i a u i n d r d z n i ts A c i e a d ai n t a i n a epistrtpul Diottisie din Alextndria Iftiitor pe h 260 d' iconomici; caci,cands-ainallatDomnul dupa patima,au Hr'' n' trad )' fost unii careau zis: Cine esteu('estaimpaiuti! mitririi'! Explicarea, gr. drqav, opiav. AdicA lamurirea(Ps.2.3,8, iar contraNestoararaneqtiinla. l0); inrrebarea Numesc. SpunecA ultima treaptaa celor inteligibile zAcd zlceci Iisus e cauzamai rienilor qi Accfalilor notea in sens propriu ingeri; iar. cele trebuie sa se numeasca presusdi fiinla, ca Unul ce e Facatorultuturor qi zice ci superioare,altfel, pe care le qi indiga pe nume; iar in nu sunt una i-a facut ., noi fara schimbare;dar acestea capitohil urmator poncneqtetainic de noui cete; acum qi ca Acelagi qi aceeagi tire, degi AcelaqiestcamSndoua; cA trcplelesupenoare insa spunein mod deplin adevdrat i gi Datitor de lege gi sub lege gi ca Acelagica om a fost cunosc cele in care cele inferioare sunt introduse prin indrumar prin ingeri sa plecein Egipt gi sa seintoarcdde iluminare, dar cunosc ai altele, necunoscutecelor inacolo qi ci Acelagiesrcii Clearorutlingerik'r',deci, Unul ferioare;dar chiar dacae aga.totuli sunt nunlite uneori taina icononiei; caci s-a qi AceiaEiin doui firi a .sdvdrgit i p u r ' , , r , : " ,D u n t n e : e u l i i n t li n c h i p , n u u s t t c o t i t ; t i r b i r e c u n u m e l e g e n e r a l d e i n g e r i t o a t e t r e p t e l e i n - t e l i g i b i l e . _ $ i spuneqi pentru ce: pentru cd in Psalmul 102, 20 se zice t pe Sinechip ritri r.uDuntne:eu. t'i s-ude$erta ti .fi deopt,t i e Dontnulroli ingerii lrri 5i in Psalmul d e r o b i u i n t l ( F l [ i p . 2 , 6 - 7 ) . I a t a d o u a c h i p u r i ; c A c i n u i e s e B i n e c u t ' i n r u lp 1 0 3 , 5 : C e l c e . f a c ep e i n g e r i i S r i i ,d u h u r i 9 i c e l e u r urs dincespuneaici;accastainseanura: ?o l ru t t i t S t i r b i r e , matoare. Dar cuv6ntul nu spune 9i inversul: caci cele adica n-a dispreluit sii asculte,ca om, de ingeri, ci se s u p u n e c h i p u i i l o i f a p t e l o r i n t p u s e d e D u m n e z e u g i T a t a l i n f e r i o a r en u s e n u m e s c c u n u m e l e c e l o r m a i i n a l t e ; pentru ca cele mai de jos sunt introduse in taine prin prin ingeri: caci El insu;i a dispus sa i se aplicecele ale Putcrilemai de sus. neamuluiomenesc. (Cu care) - termind. Adici ultima rreapti a ordinelor Itdrd schimbare. N-a schimbat firea dumnezeiasci. ingereqti. Nu iese.A luat El insuqichipurile stabilitede El sau Dar mai spunem. Ar putea intreba cineva: aceste mai inainte horarate li lc-a aratatin El. trepte ale fiinlelor ceregti,cele inferioare qi mai de jos qi Despre ingenil. Dcsprc fapta ingerului care intarelte cele gi mai de jos au fost-fdcute astfel, ca una sA fie pe Domnul. iedata in Etungltilia lui Luut, vorbegteqi gi altainferioara'lNoi spunemca pe toatecele superioard ea i s-a predatca tainA mareleDionisie; sau mai degrabd ascunsaEiluigiluiTimoteidecatreiubitoruldeinlelepciune inteligibile le-a crcat Dumnezeu libere; caci, dacdomul a lbst facut liber, fiind din 1ar0napAminteascaqi din Pavel; Caci Luca a scris dupA propovaduireaaceluia. liindcazice:Celespuse suflet, cu cAt mai mult nu s-au fdcut libere Puterile AceastaaratacdLaprimit-ocataina, inteligibilecaren-aunimicpamantescsaugreu?Aceasta ruu4 prin sfintele predanii. Dar observa gi cealalta Scriptura,spundndc6 diavolul a o aratagi dumnezeiasca carezice ca s-aspusI alsaia:inger de ntaresfat; talnracnc Dar gi acestbarbat cazutcu voia din ordineaingereasca. e potrivit sa i se spunapruncnascutpcntrutrupul tui qi s-a ca PuterileingereSti: a spusinaintecu douapagini despre numit inger pcntruca ne-avestitnoud slatulTatalui;caci, mintuindu-nipenoiprinpatimasa,ne-aaratatcaacestSfat se modeleazi pe ele in mod spiritual prin imitarea lui
A 1

Despre Ierarhia CereascA Dumnezeu 5i privesc Ai doresc sa-qiformeze chipul lor se aratacii Puterileinteligipotrivit lui; din toateacestca tilesuntdesinehotardroareqilibcre;decicudrcptatezice ca fiecare se lumineazi pe masura dorinlei proprii a l e a c e e as e n u m e s c q i b i n c l u i d e l u m i n a c u n o q t i n t c id treptedupa dorinla rreptita aflatain ele; de aceeaspune a i c i c a n u a r e n o r i v s a n u m e a s c at r e a p t ad i n u r m i S e r a f i m i s a u T r o n u r iN . oteazdpentrucesenumesctoate trepreleingell; qi pcntru ce ingerii propriu-ziqiinalla pe cunoscutelor. oanenii siinEilispie razeledumnezeiegti Ci precum aceasta.Adica treaptaingerilor. pe - ai noqtri, gr. to\ xoo'nFa4. Plin de rainele acesteaprea cunosiute, SfAntul Dioniiie le descoperA zicAnd ia rreapracea mai din urma, numitA ingeri, ii in c'hippedagogicpe acei dintre oamcni care calauze$te sunt ierarhii bisericilorin urcuqulspreDumnczeu;iar pe cea mai de jos treapta,pedagoganoastri. insa;i aceasta le conduc in chip tainic cele qi pe cele gradatsuperioare mii inalteia pe unele ce sunr inferioare. Adica cea Care tnclieie, gr. tfrg ononl.npoi'ong. din umra, a ingeiilor. Noteaza ca socote;te ca toate celor n-ouatrepte sunt comune fieiarei trepte, nun-ririle pcnrru faptul ca sunt luminate prin ascminarea loi cu Dumnezcu,de darul luminii din Dumnezeu, degi nu la fel. Se pot numi, zice, in comun toate rrLptele, intelegaroare5i netrupeqti.qi pentru alt motiv, adica (xo'cd td 0eocr8dq)sau pentruchipul lordumnezeiesc penrru ca seamanacu Dumnezeu, pe cdt e cu putinla fiecareia;astl-el,toate treptele mai presus de lume se difedegi au o participare numescde chip dumnezeiesc, din Dumnezeu,dar rita la darul luminii atotstralucitoare dupii mAsura fiecareia. inrrucit iluminarea ii vine fiecareia. fie mai pulini, fie mai n.rulta.Dar in scrierea se zice cd dumnezeiegti Despre numirile duntne:eieqti, fiecdreitrepte. nunrescn umai capeteniile La insugirile propii. Noteazi ca numegteinsuqiri proprii masurile fiecarei trepte. Aproape. EvorbadeintAiadinsfintcleceteapropiate de Dunrnezeu. Preasfinte. Acest prim ordin intrcit ;i in chipul lui Dumnezeutrebuieinlelcsdelalezechielcacelceprivegte cuminteaatentaqivrednicapcDumnezeu;cacinume$te intii Scaunulpe carea fost vizut Dumnezeu;apoiindata seafliduunezcicqtiiHeruvimi;iarlalsaiastauinjurul luiDumnezcu,privind,Serafiniii.Prinaccsteaaratdgrupul ccl mai presusde toate langaDumnczcu.Aceastase arataaproapela lel in Ayrulipsrr SfAntuluiIoan, apostolul' evanghelistul 9i teologul' Nemijtocit, gr. op6oroq. Se afla aproape, pentru ca nu estc alta ceati inaintca ei. Dar noteazacA de Tronuri gi de Heruvimii cu ochi mulli gi de Serafimii cu.aripi multe, spune cA sunt Puteri mai presusde toate qi forunitara. meazaintaia^ierarhie Sldvitul ll da de inleles pe Sfintul Pavel. Stdpdnii. Cele doua sfinte ordine intreite urmatoare pomind dejos in sus ale celor inteligibile.le idfatiqeaza CAci primele.sunt Domniilc. apoi umrcazi Puterile' pe umlasupaniile.Darel punindStapiniilecaintdile'adat iar in a treia ceataliturgicaintreiti a la mijloc ^Doniniile; pe Arhangheli9i la umrl numit intii pc lt:ptl:Tllupoi urmator nu i-a amintit astfel' pe ingeri. Dar in c-apitolul. c i p o m i n d d e j o s i n - s u s . A q a9 i A p o s t o l u li n E p i s t t t l . e l e catre Rttnani Si Efeseni a pomenit trepteleIngerilor ordine' Marele pomind in sus; dar nu explicd aceastd Apostol le-a expliDionisic insa arataca dumnezcicscul catacestea'intaina'celorslinli'

Capitolul

VII

Despre Serafimi, Heruvimi Ei Tronuri Ei despre dejos la celemai inalte; prima ierarhic.Titlul urca iarAgi caci Serafimii sunt cei de al treilea,Heruvimii al doilea qi Tronurile, primii; deci i-a ingirat in chip contrar. $l (Orice) numire. Noteazdcd orice nume al celor sfinte redi inlelesul lucrarii grupului propriu, cum arata explicArilenumelor sfinlilor Serafimi 5i Heruvimi, liindca nu estealt grup inaintealui. Primele aratiiri dumnezeieiti A rdtdrile dum nezereqri. lucreazdasupracelor dintAi, acestcafiind inriurite de ele. in loc de: Care - descopeni, gr. drgovtoprx6. explicAqi reprezinti. De chip duntnezeiesc.Fiindcd vorbe5tede deprindenu ale minlilor dr.rrtrnezeie5ti, rile de chip duninezeiesc trebuie socotit ca nrarele Dionisie inlclcge virtu$le caresc poateivi qi la noi' spiritualeca un accidcnt acestea caci ca o calitaleadaugata; in alt substrat, ca un substrat accidentul qi substratuls-au departatde la ele, cum a disparutgi orice compozilie gi lipsa dc fbmlA materialii. Caci. daca ai ceva in altceva. ca un accident intr-un nici nu s-ar n-ar vielui prin ca insagi, fihla aceea substrat, dupa putinla; deci deprinputeaindumnezeiin ea insA5i, nu sunt derile amintitein ele suntde sinesubstanlializate, datAliind nematerialitatea intr-un substrat, ca un accident

Capitolul VI $l
Numai obdrqia - tnlocmai. Numai Dumnezeu care [e le qtie exact pe ele qi liturpe acestea gi indumnezeicqte ghiile lor (slujirile lor liturgice);qi ele se Stiupe ele gi cele celece le-am alelor. Noi nu gtimexactdesprealelor decAt Scriptuta. invaiat din dumnezeiasca $2 Nouri. Noui sunt ordinelecelor inteligibile' A Tdlcuitor al celor sfinte, Er. icpocleottlg' talcuitoral celor sfintepe preadumobignuitsdnumeasca nezeiesculApostol Pavel sau pe Sf6ntul Ierotei, cum spune in scierea Despre nLtntirile dumtte:eie;ti', acum insi nu credcd spuncpe altul decdtpe Sfdntul Pavel;caci nu era (invalaccl)al altuia,dec0t al celui ce a ajunspina la al treileacer $i a invalat tainic desprcacestea. intAiul ordin intreit Tntnuri Heruvimi Serafinti.

48

Despre Ierarhia Cereasci lor. De aceea marele Dionisie spune mai depane, in capitolul IV, c:i ele espreierurhiu hiseritea.rcri, scriereaD sunt deprinderi liinliale in ele insele. Prin deprindere. Noteazaci Pulerile dumnezeiegtiau este Iar deprindcrea prin deprindere. chipul dumnezeiesc calitateapermanenta. De aici urmeazi ca sunt liberi cei ce au dobindit virtulile prin deprindere. Aceasta o aratA mai pe larg Anrmon din Adriiuropolis in ca4ile scrise de el Despre int'lere,impotriva lui Origen. Celor mai inalte. Motiv pentru care se numesc Tronun. De la cele dejos, gr. fiePv:eio;g. in loc de cobordrea sprecele umilite. Noteazi care estc scopul ierarhiei. Starea umilitd. Arata Tronurile ca (avind) firea cea indat:idupa Dumnezeu,necoboritela mai inalta, agezatii nimic material. ceea ce inseamna ca n-au nimic din umilinla coboririi sau a vreunei apleciri ;i incliniri in jos; ci tind spredepaqire, in clip mui in sus.$i a adtrugat: presus de lume (r:ntpxool-ti<oq,), in loc de: in chip ne' trupesc;i nematerialSi inteligibil, (sau inlelegdtor),ca si nu socotim ci drumul suitor (td civav'req; este trupEsc. Purtdtoare de l)umnezeu. Noteaza c6 a spus 5i de treaptasfintelor Tronuri ca e purtdtoare de Duntne:eu, ca purtind pe Dumnezeuodihnindu-seEl in ele, in mod spiritual. Gdndeqte deci, fiindca fericitul Vasile al Cappadociei a spus cA trupul e purtdtor de Dumnezeu,ci trebuie cugetatcum este.De fapt, trupul Domnului s-a unit dupa fire gi dupri ipostascu insu;i Dumnezeu Cuvantul; de aceease spunede cAtreParinli qi despreEl ca a purtat trup gi s-a imbracat in trup; deci, de ce ar fi nepotrivit sa se spuna ca qi trupul e purtitor de Dumnezeu, ca unul ce poana pe Dumnezeu Cuvdntul prin unire nedesparlitali se zice in inleles propriu 5i cu adevirat, trupul lui? Acegtia insii, avdnd in ei pe Dumnezeudupi har,in mod negraitde cuvant$i neinleles purtatori de de cugetare,se numesc qi ei pentru aceasta Dumnezeu,pentru ca sunt Puterile lui Dumnezeu ce se impinagesc cele dintii de Dumnezeu qi transmit celor m a i d e j o s l u m i n r v e n i t al a e i . prin fire. Iar dacaele ar fi fost createasttel, neschimbator toate sunt unul $i diavolul n-ar fi cizut. Dar qi acestea acela$i ordin; cici binele din firc nu are cobordg. Migcarea proprie - prin sine. Stintul acestaspuneca mi;carc, ca una ce e neschimmiqcarealor este aceea$i bata gi nemutata,tlind la fcl. Iar migcarilein cle insele sunt lucririle neincctatereferitoarela inlelesuri. Caci dar cugetir/a neschinbureaiubirii mingilesunt netacute; de I)unne:eu qi citege capitolul IV al scrierii /)espre numeledivine 5i capitolul VIII al lucrarii de fa1d. Vdzdloare spiritual. Ia seama cd aceste sfinte cete gi ca nu dobindesccunogtinp lui sunt nunite vdzatoare; Dumnczcu prin simboalelesauprin chipurile Scripturii, ca noi. Unele ce ar conlempla vederile spirituale. Se nuse mesc vazatori (ee@poi) privitorii tainclor;iar acestea descoperdcelor sfinli prin cele sensibilc spusein chip nu se pot cugeta. simbolic despreDumnezeu;acestia De vederea. Noteaza ci se vorbegte de o t'edere intreitd refeitoare la dumnezeireacea una in trei ipostasun. Lui lisus. Numeqte impdrtA$ireade Iisus care e participareala slavanegrditcistraluciria trupului lui Hristos; caci El gadeimpreundcu trupul, la dreaptaTatalui. Prin mijlocirea chipurilor. (Omit stolia despre chipuri in ture SJAntul Maxim folose;te ar7umente Jilologice din Homer, n. trad.). cu Noteazi cA asemanarea Lucrarea dumnezeiascd. care face pe Domnul Iisus este lucrareadumnezeiascii, cei asemanltori dumnezei. $i cA cetele acestease fac cu Hristos in chip nemijlocit qi fard simboale, asemenea primind-o aceasta de la El. Printr-o primd lucrare. Noteaza ca acesteasunt $i cele dintAiPutericreategi ele au virtulile Domnului Iisus H r i s t o sc a a s t l c ld e p u t c r i . Desavdrqite. Noteazd ce acestePuteri dumnezeieqti se zic desavir:;ite. Distinctivti. Numegteaga gtiinla explicativAa celor a sfintei qi inviluitei variate qi talmacirealdrmuritoare pred;urii, de care au nevoie trepteleinferioare, cum spune in cele urmitoare; !i cu atit mai mult oamcnii; caci fari explicarile care aduc o distinclie in mult complicata inlelepciunea sfintelor vederi (contemplalii),nu e uqor nici de noi, trepteleingereqti si se faca inteleseacestea inferioare,nici de primele trei trepte,cele mai presusde zice, fiecareia din trepteleinferioareii este ele. De aceea, (treapta) ierarhic:i numai prima Ei nu alti Putere; iar treptelorcelor mai inalte le esteierarhnumai Dumnezeu gi nici o alti Putere. ASezatetn treapta(lor) ierarhicd, gr. lepaploilgevar. Deci iniliate tainic. $3 Deci - faptul.Ardtarea din Scripturda celor spuse. Sunt introduse (in cunoqtinla), gr. er6t6doxeo0ct. Noteaza:suntinvilatc (Td dx6t&ioreo0a!). ceeace arata ca nu sunt astf'elprin fire. Cele mai tnalte dintre toate.Findca sunt mai susca toate gi nu au nimic mai sus ca alte Puteri, cu drepl.ate insuqi. de Dunrnezeu suntintroduseprimelcin cuno;tin1a

$2
Pentru cele dizlr?i. Cuvdntul trebuie ingelesastfel in sens mai inalt: ierarhia proprie celor dintAi fiin1e trebuie insa,la chip; celelalte cugetati in toateca flind de acelagi mijloc. Nevdzute. Noteazii ca acesteprime trei ccte sunt mai mari decit orice altAputereneviuta Si vazut:i. Fdcute, gr. yeyovuioq. Adici create. De inchipuiile. Nu li se potriveqtenici o inchipuire cu nici o stareumilita, materialagi nu sunt amestecate nu numai cd sunt penfu cA acestePuteri dumnezeie5ti libere de pete gi intiniciuni, ci sunt gi straine de orice cu nici o ilnpulinare inchipuire materiala$i neamestecate gi nu cunosc nici o micqorarespre cele rele. Iar aceasta inlelege-o nu pentru cd sunt neschimbatedupa t-ire,ci prin ele insele prin marea dorinli a pcntru cd hot;u6.nd bLnelui,au ramas inclinate spre Dumnezeu, avind ca o deprindere. Caci singur Dumnezeueste ncmigcarea

49

Despre lerarhia Cereasci ca celemai inalte. impotriva Vasilienilor sauNestoin ceruri. Noteaza, ricnilor, ca lisus Hristos iel inallat ca om este Domnul tuturor celor inteligibile (ingerilor cclor mai inal!) 5i n v a l a t cf i i n d . a u d d c l a c c l c e i n r p a r a t us l l l r c i : a C e s t cia . \ i p e t e n i i .l ) I ' t t i l e I t 4 t s t t e t l l n l r e l r a n o : zic: Ri,likrt!i( C i n e e s t e i r r t t , , , i r r p , i r , i t u l s l d t e i ! a u d i z u a l i :D t ' n t n u l Puterilor qi cele ce umleaza(Ps. 13' 7-10); (triuda cett nui inulrti u inPerilor uude de la cei ntui de jos td Iisus esteDuntne:eu.pentru cd dLe;lio Qufostnrui aprutpe.de Iar impotriva Aceialilor 9i Eutihienilor oanteni,n.lrad,.). {nronofizili)c . ; r d c ) i c D o m n u l P u t c r i l o r 'e t r u p 9 i o m ceeace uimelte Puterileprime. adevarat, Lucntrea'dumnezeiascd, gr. Oeouplicts Bine a iconomia cea pentru nor' numit lucrareadumnezeiascd caci toate faptetedin iconomie ale Domnului au fost ale lui Dumneieu: sfinta Naqtere, vindecarilc, semnele Padmirii qi invierea' Eu intr11 ,,Caci Eu" , spune' Iar cuvintele: Ciici d, i7,trtr" n ; i j udeuia t'ea nt| il ui tour e sunt ale lui Isaia; cum le-a inleles pe acestca. 5i observA aqa:ma mir cu Md mir insd. Spusatrebuieingeleasa cita evlavie doresi primele 9i cele mijlocii luminarile obir:;iei dumnczeieqti. ZburAnd' Ia mijloc. gr. lloofitciq' Zhurdk'ure. I u n t i j l , x , c a u n e l ec e n u s e r i d i c Al a c u l m e ai n a l l i m i i 'c i aiung numai la mijlocl iar nedumerireao aratd zicind: i i , , i r t t t c e l t e t i n e d i t t E d " n r ' l( l s . 6 3 , 1 ) ' cele intreabd.Observacu cataftica $i cvlavietreptele mai inalte decit toate se intreabaunelc pe alteleca cele de la mijloc qi nu ca cele mai dintii' ceeace se spunela Isaia: Cirre esle At'eslu te tine din Edont? RoSeola ktr lui e di n Vosor (ls- 63' I I 9i atunci'ca indenrveSntinte naie de Dumnezeu, zic cdtre E|. Pentru L'e sunt ro[tl ntele Ta Ie'! (ls. 63,2). ve Snti De cea mai sfdnta curdlie-Note z^ cum zice ci se ordinele dumcuralesc,se lumineazi gi se desAvlrgesc nezeieqti. Noieaza care e curalia minlilor li care ne$tiinla' <p<otoq' A luminii celei nemdsurate, gr. onl6tou mare qi multa. Nemasurata: Desdvdrgild. Noteaza cum se curaiesc, se lumineazi gi se desivArqescacestesfinte trepte. Prin depinderea, gr. xc0' E(tv Este cuprinderea prin iluminare' a cunoEtinlei statomicagi de nelepadat $4 In cerc. gr. n xlixlq). Deoarece sPune ca aceste prime trepre i-erarhicestau $i se miqcd in cerc nenrijlocit imoreiuril lui Dumnezeu.trebuie lamuril cunl slau $l , u , i t 9 i - i 5 . r , " i n j u r u l l u i D u m n e z c u .c a i n t r - o h o r a de la Isaia'carezice: Dionisiea iuat prilej pentru aceasta Si serafimii striteui intprejut'ul ltti' fiecare tu tAte Suse nripi qi cele urmatoare(Is. 6,2); 5i adaugd:Si.cu^doud zbiroi,; "unt stAnd, zburau imprejur'l Trebuie inleles astfel: despre toata mintca ce se lumineazi din Dumn"r"u. .uuru tuturor' fiindci e luminatd de Cel ce a creat-o.se spuneca e miqcataimprejurul lui. ca inrprejur u l c e n t r u i u i . m i ; c a r c a n c f i i n d u n a s p a l i a l A 'c i inlelegatoare 9i vie; iar miqcarea imprejur a minlii este astfcl: orice inlelegator inlelege sau fiind minte' sau de o minte. Cel ce e minte. inlelegeca impartagindu-se de rninte,inlclegeca al primul; iar cel ce sc inrpirt:igeqte deci' intrucit fiind minte, inlelege, se ioilea; prin aceasta. sDune ca c mllcat; tar mllcarea aceastae inlcleasd savirsindu-sc in cerc, intrucit se face reflectat qi in jurul sau. qi prin ea se inlelege 5i pc sine qi ceeace e inaurteasa' din cari s-a luminat; astl'clav6ndinlelegereaproicctatadrr Dumnezeucel careil voielte,sc spuncca semigcain jurul siu, adica in jurul dorinlci ;i iubiri-i lui Dumnezcu, 5i prul ea in jurul centrului;cdci nu se unescccle de al doileacu cu o cele dinaintcalor, ci cecace se sitvirpqtc se ascamana hori (inn'-tt lnni fieture se Si ntiltti ;i e Si nti;utt de el dittainteu,tr, n.trad.);cici celece se nasc' thzind spreceea ce Ic cslc propriu, privcsc pc cel ce le-a nascut;deci cel intors prin inlelegeresprecel dinaintealui, introducecugetareamiqcirii circulare.Fiindca dcci Dumnezeuestepretutindeni,icle ce-i umreazdlui pretutindeniprin voinla de qi se migci imprejurul a-l inlelege,se bucurAde aceasta lui cuveselie.Deci se spuneca minteaestein ea inse$i$i . a r c e c ac e e s t ei n s i n ei n s u ; i , s p r ec a i n s d 5 i I seprahesle araidnd nemurirea, are stabilitate;ciici ca cxistenlAin sine. fiind existenla fara moarte, e intcleasaca stabila lar prin laptul ca sc rlli$cdsprc sine.sc nrilcd aqancvrandsd ie risipeosci in cclc din afara sa Ei spre inlclesuri legate de maierie.Deci, intrucit se migcAprin sine,nu sti, ci se purureaslamiqca, dar dupa fiinla, av6nd de asemenea bilitatc, nu are migcare.Deci, dupa fire, in fieceredintre minli esteca pomire dorinla dupi Dumnezeu$i Wre sne ca o hora ciriulara irnprejurul Centrului. E o miqcare9i ca a cerculuiin jurul punctului saual centrului stabilitate De fapt, chiar qi prin sAu,de la careqi-a luat subzistcnta. ireasc:i fiecaredintre celece sunt semlpa ln necesitatea insaqi existenla hora in jurul lui Dumnezeu' dorind p^rin sdexiste.Astl'cltoatesuntimprejurul Impiratului tuturor s i d i n p r i c i n a l u i s u n t t o a t c q i E l e c a u z al u t u r o r b u n a r a l i J o lra . r s p u n i n dc a c c l c d i n t A ih o r e s cn c n r i j l o c i t imprejurul lui Dumnezeu' ca neavAndaltcevainaintea lui, arita ca cele din al doilea 5i din al treilear6nd, adica cum s-aspus'potrrvltcu ele' rnJurul horesc, celesensibilc lui Dumnezeuprh mijlocirea celor dinaintealor' (Formele lui) spiituale. Sunt formele qi insuqirile Sl, ca atare'nu ordinelor existentein fomla netrupeascA au nevoie de cele materiale' nici de spaliu' ca sa se c.a t o a l el r u p u r i l e :c i c i . u n d ee t r u p .e q i s p a l i u desparra fara lupte. trupurile.in care por incApea, unui glas. Acesteasunt de la Iezechiel' Ase',nenea Dumpentru locul inleles trebuie Cum stiu. in locul nezeu, odata ce Scriptura spune pretutindenicii Dumnezeu este nemarginit 9i ca Cenrl este lronul lui, iar A ttprit pdmdntul u{terntrtpicioarelor /rri (Is. 66,1) Si'. 'apele cu palmr, ;i tt ntdsurutptimintul t'u t'otul(ls' 40'12) m i t ' t , i s u ii n t e t ' T u u < t ' \ " e { i ; d e n t i v o i si iarasi:'Dc Ce a inleles deci i',,h,,ri 1,,iud, de fu1ti elri (Ps. 1.18.81. Iezechiel onn lot'u! lui Dumnezeu?Spunemci cele ce Dumnezcule lumineazi celor ni separ noui intunecoase, cum spune ce-l cauta din toati miqcarea(sufleteasca)' dumnezciascaScriptura. De va pazi cineva poruncile Mele, Eu qi Tatal Meu wrnt veni si ne trtnt.fucelttcttsl.a e/ (loan 14,23); dcci qi Puterile inteligibile qi sufletele sfinlilor gi al tuturor celor ce pazescporuncilelui, se pot nunii.u dr"ptat" kx si tdihnu a lui Dumnezcu;cdci zice

50

Despre lerarhia Cereasci si ' in afra oarte.Dulul Meu .\( td r'dihni inlru ei. . oteaza c l n t i r i l e d u m n e z e i e g t iN in sciereaDespre ca e alcetuita ;i o alta scriere /)esTrrecdntdrile dunt' ne:eieqti. Locurile dumnezeiegti. Arata care e locul odihnei Iui Duntnczcu. (Locurile) - dumnezeirii izvordtoare. Ceca ce s-a L'(re e spus:Ce (d.\(i imi t eli :itli M ie. :ice Dttnttul' sdLt cta A nu se i ele(1s.66,1;Fapt.7'19).ara k t t u l o t l i h n eM vorbe$tede un loc sensibil,ci dcsprc accsteminli dumn e z e i e q t is ; a u 5 i a 9 a :D u m n e z c ua v o i t s e a r a t cc a c s t c ncmurginit. $ i , / / r / i ^ / :c i i n c c i c c a u z c r u .n u e r a l o c d c lor' cunl ztce odihnapcntruDumnezeu,pcntrunecredinla : t u l O r n u l u it l u d r e u n J e s d - i D o n t n u l i n E v a n g h c l i cF p l e c et u p u l ( L u c . 9 . 5 8 ) . Este o monadd. Spune ca intreit sfanti canEreaSi pe Duurnczcu,nu glasulcare din locul lui il preamarer;te numai ca transmitegi treptelor celor nrai de jos prilejul qi ci inscamna q i p r o s l a v ip e D u m n c z c u . dc a-lcunoa5te prin clrc o a r a t as P u s a . cedsta r l a r a d c a c c s l c aA altceva zicem cdrDumnezeu cste unitale in trei ipostasuriqi ca poana grija de toatede la prinrclc pinA la celc din urma de pe pam6ntcuprinzindu-le pe toatein mod necupnns' adica linindu-le nu corporal, ci prin Providenla dumd c [ i i n 1 aI . a r e; 1c s t cu n i t a l e nczciuscin mod mai presus qi rnonadao spune gi Evagrie cel nccuvios' care zice in c a p i t o l u lI I I a l s u t e ia d o u a , a c c a s t a,:. E l e s t cm o n a d a , fiindca dumnezeireaesle sinrpla 5i ncimpa4iti; pentru acccaestemonadAqi monada,ca si vorbim aritmetic.c simpla gi nccompusd;gi de aceeaeste unitatc' pentru ca Sfinta Treune e unita qi in ea insaqi' dar 9i uneqtecu ea din Evanghelie: pe toli cei ce sc apropiede Ea, dupa spusa Ca sd.fieuna, prccum noi una suntent(Ioan l7'l l). Necuprinsd. gr. coX6trp. Cuprindere necuprinsi numeste Providenla $i imbrAtilarea lui Dunrnczeu cu gi necuprinsi de cele cuprinse. totul deosebita CaPirolul $l Puternicb. gr. 6uvacri. Foarlc tari. Numire. Arata ce inseamni numirea lor, care e lor. insugirea Ordinul intreit de mijloc Domniile. Puterile, SfiPAniile. VIII sunt acestea de-arim6ne necAzute; trebuiesdaibaputerea Dar mareleDionisie spunecelecu pe scurtideile acelora. c As u n te c l cc c r u p r i m i t :i e i s p u n c i o t u l c . n t r a r c: t c c l o r ac dc la Dutnnezeuprin crealie;dc la El au dcci subzisrcnla in donrnic.ca qi noi cei crealidupa ascmagi ascnrdnarca n a r e l d c a c c l c as p u n c i n s ac a a u p u t c r c an c s u p u s in i c i unei cadcri prin raliunea domniei, taind qi oprind 5i pofia spre cele sensitrile9i nelasind sa le stapaneasca oprindu-le gi pe celc ce le preced'lar dc cele scnsibileqi rrupc:;ti spune ci sunt roabc qi nelibere 5i de o slavi de robic. in loc de vrednice dcjarra. $i le spun fdcatoare de robie (6oul"onoticrq in loc de 8oul"onpeneiagl. fiindca nu ingaduic sa se inlclcagii ccle ce sunt cu neclinlitala aplecarca ci coboaradin statornicia adcviirat, numegtecele matcriale, spre ccle dcgarte.Neasent,rnare ci se ca pe unele ce nu rinrin niciodata in aceleaSi, s c h i n r b ip u r u r e a . lzt'orul domniei, gr. KuptqpIiq. Izvor al domniei a numit dumnczcirca.Pentru ca este izvor (inceput) qi cauzda domniei. Nepdrdsind. Noteazaci pretutindenispuneca Puterile superioaretransmit din ale lor celor de dupa e1eli pe celede sub ele; qtim cAs-ascris Puterileiniputemicesc ca Ei pc Dinicl qi pe allii i-a intarit ingerul; qi ceeace-i mai insemnatdeclt toatee ca 9i pe insuqiDomnul nostru l - a ui n t l r i t .c a p e U n u l c ce r a ; i o m . p r c c u m Hristos Iisus se scriein Et'anglrcliu dultd Ltrttt. Buna rAnduiald. E legatde ceeace s-a spusmar sus; (,|e.r((d e sPus lot dcspreele. cAci.r.r( celor de Asemdnindu-se. Putcrilespiritualetransnrit lor, atAt dupd ele,ca unorace suntingeri, qi din stapdnirea cit le estecu putinld. Esle qi (eI) curd(it. Ararl cum 9i prin ce sc curalesc. cetele de mijloc; 9i cd se lumineazi gi sc desavArr;esc Scripturape liecareinger il aratiiprin alte sinlboale. prin cele dc la mijloc Prin mijlocirea. DesAvArgirilc dcclt cele produseprintr-o prima sunt lnai intunecoase primele. aratarca lui Dumnezeu,de careseinvrednicesc $2 Spusa unui. Conform celor aflate la proorocii Zaharia, Daniel, Iezechiel. A spus nrai Mai tntunecoasa, gr. opu6poqtvqq. ci de catre el, ci inluneL'o(s(inu pentru neinlelegerea de pentru slabireaei; cdci o arataspunind: desavArqirea al doilea grad (6euTepoorv), adicacele de al doilea se mai intunecat. desavirqesc Cei pricepuSi. Noteazi ca preoiii au predat acestea a numit prinrelePuteri dummarelui Dionisie; 5i acesta nczeiegti auto-aretate lcuto<pcveiq;, f iindca primesc (adi<i nu prin prin ele insele iluminirilc dumnezeieqti a(ll, n.trad.): caci celclaltePuteri nu primesc darurile ale cunoqtinleiprin ele insele,ci prin cele dumnezeiegti supcrioare. Preoleascd. Noteaz6ca esteo tradilie preoleascaa qti despreordinearninlilor (cere$ti). De iluminarilc. Dovada spuseici cele de al doilea sunt iniliate de ccle dintii, la prooroculZahariaL-a predat. Dcsprc cei prcdali Babilonului. Crude, gr. aT rOdooorg. Lipsite de blAndele.

puterea inteligibilae nerohitade ceea Nerobitd.Toa:r,6 ce e nlal rau. Domnia - (liberd) de orice supunere. Priveqte cu lilosofilor elini careau cunoscredinlala greqcala dreapta venite la cxistenli din cut trci puteri specialcnesupuse. alte trei puteri dinaintede ele, nu crcatede Dumnezeuin puterilor s u n tn e s u p u s e ; i s p u nc i i a c c s t c a mod spccialc lor 5i contra,punlndu-se c c l e - a up r e c e d a to inteligibile din te:d idee zicAndu-lc (un lel de ilt1tite.a ndsLLttd preludtd de Hcgel, n.trad.) 9i oprindu-lc pc aceleaqt pe tnatcriciqi fiind prin aceasta in starea elc in selcde-ac irdea m a i p u l i n s l a b e d c c i t c c l e c e l c - a u p r c c e d a t i,n t r u c i t

5l

Despre Ierarhia Cereasci De multe fefurt. Observt ca Dumnezeu toate le incearcapentru a intoarcepe cei raticili. L-a adus tncd o datd cu bl6nde(e. Cu bldndele (d.nctx6g), in loc de: cu iubire de oameni sau cu mzue bundtate. Comun. Toate Puterile inteligibile (spirituale) poartA numele comun de ingeri. Mai de jos, gr. rbgetp6vo:v De al doilea rang' Alergdnd ti tntdmpinarea. Merg6nd poate inaintea proo.ocului sau poateinaintc de-a veni la el ingerul mai mare. Potrivit (sfatului) dumnezeiesc. Vrea sA spunl ca 9r celor de al doilea in trepteleingereqticei dintdi vestesc sfatul lui Dumnezeu. Mare belgug (Kcr'[dKdp7l{oq), in loc de mult, la Iezechiel. Sd despartd. Bine a spus Domnul prin proorocul Iezechiel c'a va despi4i pe cei drcpli de pacitogi; caci se vede gi din Evanghelieci o va face cind va aceasta despa4ioile de capre(Mat. 25,32).Aici se vede acordul Vechiului Testamentcu cel Nou. ' Care poartd o haind (ce ajunge) pdnd la c'dlc6-ie Desprecel ce a imbracathainace ajungepdnala calciie' NoteazdcAingerul caruiai s-aporuncit sapuna semnera. tmbrdcttt cu it hainai pdnti h c'dlcdie ;i avea in jurul coupsei un hriiu, adrc| un chip cuvenit preotului' Iar celorlalliingeri le-a poruncitsa atbd'inmdini securi, ceea ce inseamna o oarecareputere pedepsitoare;din aceasta avem sa inplegem cd chipul ingerilor inseamne!l ceea ce are sa se savarleascain viitor; aceastatrebuie sa o inlelegem despreSerafimi gi Heruvimi 9i desprecelelalte Puteri,ci au gi chipul potrivit trepteilor; cici cei ce spun intreit sfanta(tplodTlov) iqi au chipul cu multe cAntarea fe1e, cuv6ntul aritand ci cdntarea lor este netacuta $ inlelege-ogi desprecele viitoarc' multa; aceasta a vesut L)n semn pe frunple. Noteazacd prin aceasta de mai inainte printr-un chip ceeace va face Dumnezeu; clci a pune o pecete de viala fdcitoa.re pe credinciogi s-aporuncrt de aceea a-i mdntui de Pierzatorul; inseamna pentru cei ingeriJorin chipuri de preoli sa faca aceasta aratachipul neiinovali; caci brAulqi hainapdnala calcAie preolilor, cuvenit preoliei; dar acum qi noi, cei.crediniiogi, ne intiparim pe frunte cu semnul crucii, ca sa a Vechiului scapamde u.l;muq. iata gi o alta asemanare Testamentcu cel Nou. Noteaza ca acestea sunt cele trei cete intreite ale Puterilor inteligibile (spirituale): intdia triada, Tronurile (Scaunele), apoi Heruvimii, apoi Serafimii' A doua Ele se numesc 9t triada: Domniile, Puterilc.Stiipanrile. celc miilocii. A treia triada: incepatoriile'Arhqnghelii. inserii."Iarnumele comun al tuturor estecel de Ingeri' Buna ordnduire. Despre buna orAnduire a celor de al de cei dintii. doilea legali -prbadumnezeiescul Gcvnil' Noteazi ci nici Pe Gavriil nu e dintre Putenle cele mai inalte' ci dintre cele mai de ios. astazi in Ierirhia. Noteazd ci cele ce se sAvdrqesc B i s e r i c as u n t o i m i t a l i e a i e r a r h i e i t a i n i c e d e s u s ; d e fapt preolii pun pecetea crucii de viala facatoare pe cel ci vin la taina pentru a-i despartide cei necred i n c i o q i q i c a s a - i s c a p ed e v r i j m a : ; u l ; d a r 9 i a l t f e l s e paze$te o r d n d u i a l ai n S f A n t aB i s e r i c a ; c a c i ' c e e a c e se insaduie sii faci ipodiaconulnu fac e.'i nrai de jos $i c e e a * c cf r c c p r e o i u l , n u f a c e d i a c o n u l : i i g r a i n d s i m p l u , f i e c a i e a r e s l u j i r e al i t u r g i c a c u v e n i l i l u i ; darioli poarti numelc comun de clerici 5i liturgi, c ea s p u s c a q i i n g e r i i ; a g at r e b u i e s a i n l e l c g e m c e e a dumneziiescul $tefan: 7ol care a1i printit legea dupd rdnrluietileingeriktr Si nu u1ipri:it-tt (Fapt.7'53).

CaPitolul $l

IX

Ordinea inceputul mai presusdeJiinld aI treptelor. al ordinelor. facator inceputul aratA treptelor
Q: Despre ordinul (Ceata sfinlitor) Arhangheli. Arhanghelilor qi ce inseamni. Ieiarhie. Noteaza inplesul ei general: toatA ierarhia are Puterile prime, mijlocii gi ultime; adica cele trei ordine intreitc. Preasfintele.gr.aytcot<itarq 5i iep<otdtatq. Cum qide i u ceidinainte dumnezeieSA t i ir h a n g h e l c comunica d u'o ae i . Cea din urmd. Ultima treapta a ingerilor e qi in jurul lumii. Ultima ordine intreiti int'eptitt,riile. Arfumghelii. ingerii. Mai propiu. Ultima treapta a Puterilor cereqti se de cuvine si fie numita mai propriu ingeri, ca apropiatA oameni qi ca cei prin care sunt invalali tainic oamenil . Ce! maiinalt. intAiul ordin triadic are un rol ierarhic fala de cel de al doilea qi al doilea fala de cel de al treilea; la cele alireilea fala de preo$i dintreoameni,ludndseama de ei. savArgite Iliai ascuns. Arati cum unele trepte ale ierarhiei sunt altelemai aratate. mai ascunse, Ierarhiile omeneSti. Care sunt cei ce ne calauzesc ierarhic.Ia dovadadin Daniel; ultima treaptaingereascA conduceierarhianoastrd. fie ca si fie dupa r6nduiali,ca-sA Dar qi. in general, gi unite; ca si tie dupd rdnduiaki qi ieqirea de la Dumnezeu;qi cele urmatoare. $3 Iar de tntreabd cineva. Cum stAndingerii buni l6ngl neamuri numai Israil a cunoscut pe Dumnezeu; cacl fiecare neam are un inger rdnduit lui, cum ludeii au pe Mihail, caree socotitdin treaptaultimA a sfin$lor ingeri' Cd nu - (c'dl,nuziri)ale tngerilor. Nu e aceastadin vina ingerilor ocrotitori, ci pentru pomirea din propria libenatc sprecele ce nu trehuie. Prin iubirea da sine. Noteazi ci fiecare este sieqi pricini atdt de bine. cAt qi de rlu; iat iubirea de sine 9i indriizneala arati in mod egal placereade sine. Nu Dumnezeu singur l-a ales Aceastd mdrturise$tepe Israit,ci Israil singur a voit sii urmezelui Dumnezeu;

52

Desprelerartria Cereasca
mi nteu v4:And cuvAntului'. aceastainseamnd 5i explicarea pe Dumne:eu; agatrebuie sa inlelem cele spusein cin-. iarea lui Moise: S-a Jtitut purte u Donnului Jitnia lui pe Israil; caci Dulnnezeu Itrcob (Deul.32,9),ceeacearatA nu iube;te numai pe lsrail. cum a aratat ii Apostolul, soun6ndin multe locu-i. Oare nu esle Dttmne:eu Si ul ieumtrrilor? Da, Si at neunurilor, ducd Unul esteDum' ne:eu (Rom. 3,29-30);dar Israil a pomit primul pe umla lui Dumnezeu, degi dupa aceea depirtAndu-se,a fost lepadatgi el (cf. Deut. 32,15); caci oanicnii avAndlibertatea,cind voiesc fac pe Dumnezeu sa lle cu ei. A suferit-o. Pentru ca qi Israil s-a despartlt. Viald. Pentv cd omul este liber. Neasemdnarea.Adica opozilia ochilor minlii. Vederilor. Ceea ce se spune aici de Tatal' se poate gi cu lumina soarelui'carestriibate vedeaintdmplAndu-se prin materiile stravezii, dar nu qi prin ccle maiingrogate, orin care nu sEabate deloc sau strabate mai intunecos; materiei' aceeaface inegaliceeace face aici deosebirea tateainclinarii libefialii cu iluminareadumnezeiascA. Picinuiegte netmpdrtd$irea lolald. Observa cum spuneca noi in;ine suntemcauzeleprimirii luminii dumnezeieEtisau a primirii pu$ne sau multe a ei, sau a nenrinririi deloc a ei, cAndnoi ne facem contrari ei' prin sau impietrire. Caci insugi Dornnul zice in invArtoqare pietre polte sd ridice din uceste Evanghelie:DLtmne:eu fii ai lui At'ruum (Luc.3,8); caci ceea ce ne este noua greu gi cu neputinla, aceeaii este cu putinli lui Dumnezeu. Noi ne-am tndllat. Noteazd ci mai ales prin aceasta a unoracare r;inepriccputa inchide gura rea qi neqtiutoare sunt sa spunAcd acestescrieri dumnezeieqti indrdrznesc pe care de la persoanele ale lui Apollinarie, nededucAnd le pomenescvechimea autorului, ci spun ci numele de Dionisie e fals; nu 1inseamanici de ce spuneacumca s-a intors de la idolatrie, iar Apollinarie nu eradintre aceqtia. La dispozilia tuturor. Dumnezeu fiind prin fire bun' e gata sa se ofere pe Sine tuturor ca sa se impdrta$easca toli de sfinlenialui gi sa se lumineze cu sufletul;deci se cere de la noi sa dorim sA ne impArta$imde cunogtinla noastra;caci nu e Dumnezeu lui, ca sd se aratelibertatea cauza relelor, care este despd4ireade El; inlelesul e firndcanici altor neamurinu le sunt stapini niscai acesta: tuturor; qi astfel,celelalte zei straini,ci unul esteStapdnul trepte (ingereqti)sunt la mijloc. Deci pestealte neamuri a siipanit putereacea una a lui Dumnezeuqi atuncicind a facut-o prin ingerii Sai, care au implinit slujba de ierarhi ai lor. Melchisedec.Noteazaca a fost ierarh qi a cunoscutprin inger pe Dumnezeu cel adevarat;iar prin cei ce i-u urnwt, cu voia lor, nu de sila. seinleleg cei ce au faaut aceasta $4 Lui Faraon. Noteazd cii prin ingeri zice cl i-au venit lui Faraon qi lui Nabucodonosor vedeniile din somn qi descoperirile (dr<povtopioql sau tilmacirile lor. Slujitoii. Iosif pentru Egipteni, iu Daniel pentru Babilonieni; ingerii care ocroteau neamurile acestea le-au tdlmicit acelora vedeniile prin (Sfatul) hotarirea lui Dumnezeu. Prin soartd. Noteazi explicarea spuselordin cAntarea lui Moise: CAnd a impdrlit Cel Preainah neamurile, cdnd a impttrlit pe liii lui Adam, a pus luttarele neanturilrtr dupd nunuirul ingerilor lui Dumne:eu. $i s-u fd(ut parteo Dontnului, poporul lui Iucob,.funia nn;tenirii lui Isruil (Dcut. 32, 8-9); dcci' zice cd nu trcbuie socotit ca s-au impirlit neamurilc altor zei sau ingeri; cici nu s-a rlnduit prin soarta Israil lui Dumin nimic nezeu,iar altor ingeri altele,ca sd nu slujeasca nume acestur lui Dumnezeu;n-a tbst sortit,de pild;i, acest sau inger, ca sa nu-i pesclui Dumnezeude neamulacesta de Drttnnezcuingerul acestuineam; sii nu se intereseze dar nici n-a primit Dumnezeucu aceea;icinstire sau in mod opus acestneirmqi fiecaredintre ingeri poporul siiu, cum s-a spus la Isaia, ci diavolul a zis cd are cu srne :;i se impotrivesclui Dumneamurilede la miazanoapte Celui Preainalt.Caci toate sunt nezeu qi cste asemenea El; dar roabe ale lui Dumnezeu gi pestetoate stapane$te se mai mult pe cei ce-l cunoscpe El 9i de aceea cinstegte pesteei, chiar daci au un inger qi spuneca El stapaneEte o c r o l i t o r ,c u m a r e l s r r i l p e M i h a i l : l i c u m s e s p u n ed e in Dumnezeu care stdpane;tepeste toli' ca stapaneqte mod deosebit peste Israil qi Israil este poporul lui? ca DumnezeuesteDumnezeultuturor' dar celor SDunem ce se apropie de El qi ii slujesc numai lui le este cu dreptateDumnezeu;iar ceilalli, cinstind pe idoli' iqi fac lor alli zei. A fost fdcut parte a Domnului. Bine explicA: lsrar'l s-e fd c ut p or t e d D omn uI ui. Caci trebuia,dacasingruIsrail a cunoscut pe Dumnezeu, de el singur sa se ingrijeasca Domnul gi ingerii lui. Dar in aceastase arati 9i mila nemasuau qi de nepatrunsa lui Dumnezeu,careqi celor ce par sii nu fie partea lui le-a dat un inger propriu al neamului. Caci face sa rdsard soarele lui peste drepli ;i nedrepli (Mat mturtea piitaktsului, ti sd se 5,45). $i iara5i:care nu voieSte lntoarcd SisdJieviu (Iez.33,1l); dar vei spune:;i cum cei ce au ingeri dali de Dumnezeu ca sA-i ocroteascagi si-i s-au desparlitde Dumnezeu qi s-auinchinat la calauzeasca lor i-a pentruca libertatea idoli'l Rispundem:in mod necesar, scosdintre cei ce vad pe Durnnezeui;i i s-auimpotrivit; deci, cineva si fie cu Dumnezeu,estepazit deingerul de sehotiirr-a5te C<iciDomnul. ztce,tunruste utlea lui qi linut in rSnduialadreplilor (Ps. 1,6).$i iara;i: Thndr umfost ;i am inthdtrdnit Si n-am vdzutpe cel drept piirtisit (Ps. 36,25); iar de alege caci cineva imporivirea" nu e silit de inger sd faca aceasta; decdt liber4 dar aceas6 viala estemai degrabi dobitoceascd. se spune gi despreIsrail ca a Pacdtuit gi s-a t'acutdobitocesc. Ai respins,nce, cuno;tin1alui Duntne:euqi ai umbktt dupd inimt tu, adici ai alesvoia taMihail. $i Israil, deqi s-a facut parte a Domnului, a avut gi el pe Mihail ca inger propriu. De bund roie. O spune aceastapentru libertatea qi nesilirea lor.

Capitolul X

$r
DesdvArtitoare incepdtoare, gr. xel,etspxtKis' lor. Numeqteaqape lncepritorulEi cauzadesAvArqirii Mai ascunsd.Noteazaca aici aratdclar pentrucare ca una estemai pricind cetelePuterilor ceregtisunt astf'el prima sus,una la mijloc ai una la urmA.CAcispunedespre

53

Desore Ierarhia Cereascl ceata,care este cea a Tronurilor, a Serafimilor 9i a Heruvimilor, ctr este iluminata de insaEifirea dumnezeiascA, fiindca tinde nemijlocit spreea qi nu are cevainainteaei; de insuqiIncepuqi scdesAvdr;eqte seluminenzd de aceea Fiindca dacaa fost creata al desavArgirii. tul dumnezeiesc ca sa fie intiia 5i sAnu aibAnevoie de curdlire,nici astf'el de Iuminarea altora, a fost plismuiti agaca sd fie vrednici de prima treapta.De altfel priveqte ce spune mal departe acestdumnezeiescautor: ca este mar ascunsa, pentru ca esrc mai spirituala (mai inteligibile) qi mai iimpli (an parador: c'u t'1it e o e'\istenlatmui riditzttit peste cele sensibile,deci nni gAnditd de minte, cu atAt iar te estemoi striiin de cele sensibile estemoi ascuns(i, se e nmi pulin conpus, ntai sintplu,n.trad.).Din acestea poateiunoa:;teqi libenatealor (liberul arbitru);caci' dacA nu s-ar trai li inlelege decat ca cele mai de jos, nu ar fi de Dumnezeu apropiati de Dumnezeu;iar apropiindu-se dc bunAvoie. securalclte.selumineazd 5i sedcsdvarqeqte mai mult, adicAlutretrd tele desirir;ite sau ccle din ca o dd de ingeles socotesc jurul lui Dumnezeu;gi aceasta -scriptura: Apropiali-tti de El ;i ,-d luminuli qi lelele inlelege-o9i ,'r,r,itr, ,ru se vor ruSina (Ps. 33,5); aceasta despre Puterile urmatoare, anume ca fiecare vede pe Dumnezeu pe masura proprie; aceastao spune qi la sfdrqitulacestuicapitol.
F ' J4

drept,caresa foloseascivreun pretextca sanu se aprople de Dumnezeu.Cici ia seamace zice cel ce a ajuns pind Inti usupresctrupul qi fl port La pe un la al treilea cer'. insuntisd md , pr(,Potdduindultora, eL( rob, ca nu LLtmro fac netreltnit (I Cor. 9,27). Apoi vorbe:iteclar aici de sa qi a ingerilor 9i de dorinla propriei pomiri a libertatea lor; iar ca nimeni din cei foarte cenareli si nu caute pricina de sfadd,dd ca o concluzie ca nu este lipsit de nevoiadupa oriceestedesavirgitprin sine(cutotel6q), decdtnumai Dumnezcu;deciingerii ;i oameniiau nevoie qi desavArqire. de propagire

XI Capirolul $r
C dci nu sepoate spune,ilindcd se zice tngeri. Cdci in triada a doua, de la mijloc; deci Puterile sunt agezate nu toatetrepteles-aunumit Puteri,ca 9i cind ar fi dintre ultimele prin faptul carsunt ineleri. CeIe din urmd. Cele mai de sus au cele ale ultimelor; dar ultimele nu au cele ale celor mai de sus;aqas-a spus gi mai inainte, tiindca cele dintii au in intregime iluminarea,iar cele de pe urma in parte,cum spunein continuare; agase poate vedea qi in Biserica; caci preotul face toate ale celor de mai jos: alc diaconilor qi ale celor urmatori; iar diaconului nu i se ingaduiesa facacele ale preolilor. Caci ierarhiade la noi iniita ordineacercasca, cum arn spus mai sus.Bine a adiiugat,nt in intreg,inte' (verbala): czici in parte;5i construclia cici seimpartigegte cum putem spune cd erlsrri, pini c6nd punem inceput intrebarii (incurcAturii, nopioq ;. $2 Dar sDunem. Cun senumesc toate Puteri: cici treaPta ittc"parotilot. Arhanghelilor qi ingcnlor e cea drn urmzr:Si senumescli cle Putcn. totusicateodala in fiinga, prrrere.Spunemca o pildii ca f irea e fiinla luminitoare, iar lucrareaefecfocului, putereainsu:;irea tul puterii, adicaluminareaqi arderea. Le numim - .Puteri caraEli. Numele Puteri este comunl cici se numelte aga 9i treaptaproprie, adicd a doua din ordinul de mijloc al celor treii dar gi in comun toateordinele,ca avind o anumitdputere. (F ii n(elo r) m ai dej os. De srtbinleles.soco t i t e de no.i. Noteazaca mai sus zice ca ordinele ingeregti se impart in trei: in fiin1a, putere qi lucrare. Aici aratdmotivul pentru care se numesctoatePuten. Au tn chip pisositor. Aici pare sa spundca ordinele ingeregtis-au stabilitprin crealie;dar nu o spuneaceasta spune clar; caci mai sus,in capitolul dinainteaacestula. ca dorinla qi inlelegerealor sunt pricinile trcptei lor superioaie;fiindca a spus cd elc se 9i curalesc,se ludcci e potrivit sa se spunacu mineazagi se desdvirqcsc; dorinlei lor' le-a evlavieca pregtiindDumnezeumiEcarea dat qi treptelevredniccdc ele,din ciuc nimeni nu ar putea spunecd ar putea c:idea,pentru faptul ca au dobindit o dlprindcre oarecarea binelui prhtr-o mare voinli; dar ingerii, adici ultimele ordinc, s-ar puteaintAmplapoate a spusca sunt sa se schimbegi spre rau; cdci de acestea ?n jurul lumii. Dintre ei socotescca a fost qi diavolul

Descoperitoare. Toli ingcrii aratA luminile venite la ei de la cei dinaintealor, celor mai de jos; in general trebuie inleles, destoperitoure:zice cd sunt miScali de Dumnezeu Serafimii din prima treapttr. Serafimi. Pentru ce dumnezeiascacantare spune ca celor de striga unul cetre altul'l Pentru ca primii vestesc al doilea taineledumnezeieSt-. $3 Nu fdrd dreptate. Urcdnd de la inilierile mai simple (pe cari Apostolul le-a numit bautura laptelur)-la cele mijlocii qi de la acesteala cele mai mari, adica la hrana arata treapta 9i Putereaultima. Dar se pot deiavArgitd, inlelegeqi altfel cele din acestloci se poatenumi prima. intinderea spre Cel ce se afla deasupra;cea de mijloc e invdrtirea gi evoluarea in jurul lui; iar ultima e cea care inalla ceea ce e mai jos; aceastase inlelege mai mult ingeri. despre 'Primi qi mijlocii. (Noteazii) ca mintea fieciruia dintre noi are trepteleprime, mijlocii qi ultime, ca sAinleleagtr treiirepte despreDumnezeu;trebuiein!elesastfel aceste ca toatamintea are fiin1i, dupAcare e prima; apot puterea' duoi care dureazi; la urmi lucrarea, dupi care fdcdnd (uvent uici anticiputli cele proprii, e binecredincioasa tntAyXura SfAntului Grigorie Puloma ' inleleusd de SfAn' rul Maxim Lu trei trepte ule ntinlii, n.trad.) AcesteaIe r;i in capitolul urmator. ld.rnureqte Dh aceastase poate admite in mod clar qi de neconceeace arn scrisinainte.Caci iata ce testatca e adevArat Fiecure ntinte Lereusc(iSi omeneasciiure in(illdrile zice'. prin t:are Jiecure se intpdrtd;e;te de ilumindri.l.eierur' lrice. intdi, pentrucd a spusca oamenii 9i Puterilede sus egalaqi nu qtim nici un om' nici prooroc,nici au o treapta

54

Despre Ierarhia C"r.ur.a inainte de a ctdea (ctupd Sfdntul Ma,rim. nu ingerul cel mui stuthntlut in vetlereuluntinii duntne:eielti rt cri:trl, ci unuLdin tei vecinicu lumeu,o t iirei sttipinire il ispitett Si cure ;tirt sd-l ispiteustti;i pe ont dintr-un lel de sintl,ire tt isltitelor te le ltttule repre:enla trupul Iegut de nnteri( r tl t ' . s t u n u l t i t r e e l r t I t ' l u t it n d i n n r e i n l r e lunit. Desiqur. t t e . t t I e l d e i n g e r i . n . t r r d . ) . $ i d e g t i c c i n e v ac c r a m a i desavirqit, ii ccr sd ma invele. Dar noteazacufil s-au rinduit ordinclc ingere5tiprin crcalie. Capitolul $l lntreabd. Pentru ce preolii dintre noi se numesc ingeri. $2 Spunem cd - tnteagd. Noteaztrca deqi cele din urmtr sunt mai prejos de Puterile mai inalte, se impimaqesc li qi cunogtinlaacelora' ele in parte de inlelepciunea (CeteleJiin(elor) de sub ei. Care este inlelepciunea qi impana$ireaintreagii qi care ceap arlialir, iar dupd puterea proprie rreboie inlcleasi dupa puterea alegerii libere. fu'tardt l1ptotal) . Hotdrdt s-ardnduLl. NoteazacAs-c de neocolit,cum s-au obiSnuit nu inseamn:io necesitate mulli sa spuna, ci s-d hotdrAt s-a spus in loc de s-a rinduit dupA o masurardnduitd a puterii minlii, masura peste care nu se poate inlelege (mintea ure o liirginte de posibilitdli, pe ture le ulege libertutea; btusi, mintea omeneasc(t are un nivel peste care poate trece prin Dumne:eu, n-lrad.). XII

$3

.:

$3
Vei afla. Aratd cum se numesc gi dumnezei, in mod comun, atdtingerii, cdt qi oameniiiubitori de Dumnezeu, dupii cuvintul: Eu um :is: dumnezei.rln teli (Ps. 8 I ,6). Ridicatd. Arata cum 9i in ce fel s-au invrednicit gi de numrile dumnezeieqti. Capirolul $l (Jn Seraflm. Noteaza ca Serafimul (o oepag(;.r) are numemilsculin. Cdci s-ar putea mira cineva. Fiindci s-ar parea ci aceastae contrar celor spuse; cici a spus inainte de ci celemai de jos suntiniliate de celede deasupra acestea lor, dar nu de cele mai inalte; dc pilda, trcaptaa treia de cea din mijloc gi a doua de cea mai presusde toate; s-a intrebat dcspre aceastagi s-a ardtat deosebirea. XIII

$2
A pidcatelor pomenite. Nu se poate face inilierea in dacAn-a avut loc inainte curAtirea cele dumnczeieqti, pf,catelor; cici Serafirmul se talmice$te ca cel ce arde (sau1.1/[Pqornq).

AItuI - nu foarte. NoteazacA s-a spus nu .fttartein potrivit; caci nu s-a spusca inlelesulca ar fi pc juml.rtate nu e LLtIotul nepotriit, dar e in parte nepotrivit; cAci afirmi ceva pozitiv, adica nu mi sc pare ca se poate declara nepotrivit dupa obiceiul filosotilor, cAci se adaugacuvintul nicidecum. A pldsmuit. Noteazaca spune ca ingerii ce le sunt aproapcau tbrmat vedeniileproorocilor sprea-i conduce la inchipuirea celor ce pzr sa fie vdzute; ciici vedeau ghicituri :;i simboale.nu lucruri dezvirluiteqi substanle. Pe seama lui Dumnezeu. Obscrvi ca ingeni care i n i l i a z a p e p r o o r o c i i m p l i n e a u d e s c o p e r i r i l ea s t f e l : inallandu-i int.li spre Dumnezcu care e cauzapropriu-zisa a tuturor, in al doilca rind, spre primele minli de dupd Dumnezeu, ca.restau in fruntea ierarhiei indreptate spre Dumnezeu.Acestcale invala in cele urmatoa.re. ca Providenlalui Dumnezeu $i - pnn todte. Noteazar strabatela toatein chip ascunsgi ca un inger maijos se nume;te la fel Serati,rn. Pe mdsura /or. Adica pe masura puterii celor ce le primesciqi intinde gi iluminarile. cu o pildi cum iluminarile dumFiecdrei. Lamuregte nezeieqti se transmit unora mai aratat, altora mai intunecos. s-a dat qi mai sus; prin cea Soarelui. Pilda aceasta iar prin cea dintdi materieinlelegesticlagi celeasemenea, mai ingrogata,casele,pegterileqi cele apropiate.Altf-el, prin prima materie inlelege pe cea sublire gi aeriiura gi curata. La fel cdldura foculzi. Frumos aseamanefocul cu Dumnezeu;cdci zice Scriptura:Dumne:eu este lirc ture topette (mistuitor) (Evr. 12,29); focul pe de o parte pe de alta arde;aqagi Dumnezeupe cei ce se incalzeqte, apropie de El ii lumineiua, iar pe cei ce nu cred sau pe cei ce nu se apropiede El cu credinla.ii arde. in (fiinlele) contrdre. Ca diamantul ;i apa. Naturale. Naturalenume$tecele sensibileSi vizute. E de qtiut ca in cazul celor inteligibile (spirituale), virtulile nu suntprin accidentca la noi, ci Dumnezeueste virtuteavie :;i prin sinedesavdrlita$i faranevoiede ceva, in chip mai presusde fiin1A(de fiindcAs-a substanlializat la cele din ea, qi iesedin sine transmilAndu-se substanla) cirora le este cauza,adicii la cele spiriruale,carc existii concret.Deci Dumnezeuesteizvorul virtulii vii gi indumde dupa cat se poate.a celor ce seimpaila$esc nezeitoare, la cele El; dar iesein chip providenlial,prin procesiune, nu le permite fiinlializateprin El; qi prin aceasta spiriruale Deci minlile nu au virminlilor culmea gi desiv6rqirea. tutea prin accident,ca noi; nu au, de exemplu, inlelepciunea prin nevoinla sau invAlatura sau dreptateasau din infrinare saubarbaliadin buna orinduire cumpdtarea nu e virruteaca a trupului qi a nervilor; cAci in acestea ceva in altccva; ci ea constain a lucra cele proprii gi a tinde fara odihni spre Dumnezeu gi spre cle insele; virtutea lor sta in imitarea lui Dumnezeu; ea paze$te rdnduiala de-a fi ca una in alta, ca'.in mine t'ieluie;te de invalatura.Iar accisulletul ttiu, nu ca o transmitere dentul inscamnda fi subiccta ceeace nu estedin el; caci aceleasunt necompusegi nematerialeqi speciile lor sunt le-a inleles cel ce le-a scris vieti, nu ca in materie;li acestea

))

Despre Ierarhia CereascA Curd{ia este. Ce estc curalia gi cum se di celor inteligibile (ingerilor) de Dumnezeu' Aceastd. AdicA curatia sau impirti$ilea. Din (pricini) prea tnalte' Nu cum este curalia oamcnilor este curiilia fiinlelor netrupeqti'. Puterilor din jurul lui. In jurul dumnezeirii incepatoare' adica a lui Dumnezeu' sd li se arate' Adice curalia' (Puterile) ' de gradul al doilea' Trebuie Pentu nu pulin toate Puterea vazut ca afirma ca se deosebeqte cu Dumnezeu; in ce priveqteasemanarea celor netrupeqti mare cu Dumnezeu cdci minlile supremeau o asemanare Si una inferioara cu celelalte min1i, precum o cere qi treaptalor, pinA la ultimele; 9i inca inferioaracelor din cu sufletelenoastre;pentru cA ii urmi este asemanarea mult suflctului nostru din ce au toateminlile. $i lipsegte deci Ei ilumin;rea dumnezeiascise vedemai restrinsagi mai redusa;caci, pe cAte mai maredistanlaapropieriilui iluminarea dumde Dumnezeu, pe atdta iqi restrAnge nezeiasciiaratareaei in necunoscutul ei unitar Ei simplu; c6ci Dumnezcu eslc nccunoscut nu pentru vlrietatea (silogismelor),ci $4 de noi a ralionamentelor necunoscuta pentru nemurirea lui unitara qi pentru unitatea lui cd nu a fost cel ce a spus Decizicca.vorbeqte despre in comparaliecu cele ale noastre necuprin-sii Serafimcel ce s-a aratatlui Isaia,ci unul din ingerii mai In chip atzdtor' Noteaza ci insuqirea arzdtoare e de jos; combate piirerea pe care a expus-o pulin mai proprie Serafimilor 5i cum' curatindingcrul' s-a spusca inainte,la incepurulcapitolului, unde spuneaci a/trl na Serafimii cura[eau (qi inainte de ei Dumnezeu)' urmatoare. cele nepotrivil Si foarte sauprinpreogi'Noteazaca preoliisuntsubierarhqi In simboale.Pentru ca vede pe serafimi cu sase ci altcevaestea curali $i altcevaa lumina; ti ca altcevae aripi. liturgul (diaconul) 9i altcevapreotul; 9i ca, curalind sau Aqezate - tmprejurut lui Dumnezeu. Clci se zice in lumlnindpreolii'sespunecdofaceierarhul' ( d e c i s e ( A p o c . 7 , 1 l ) l u i Stdte;uiniurul Scripiura: Le pdstreazdneschimbate'Dumnezeu'Creatorultumiscd "'' in iurul lui Dumne:er, n. trad.). turor qi al celor inteligibile (fiin1elor ingereqti), susline qi i^r:ali. OAr"*i .l in"aiu Isaia, pe care il numesc n e s c h i m b a r e9 i t e o l o g : c a D u m n e z e u e n e c u n o s c u r c h i a r c e l o r m a i i n a l t ep , r i m e l e f i i n l e 9 i l e p d s t r e a z as p r c dupi aceeaci mai d-e susputeri gi cAcelece suntnu au nimic asemenea necddere;trebuie inlelese neschimbate, ca in nemurire' in viala' pentru care s-au fiinlializat sunt' (6VtA) de in cartea dinainte am spus lui. Iar cele ce sunt spre a fi lumina; in acesteasunt neschimbatein mod aceastaca ,unt ."i" hteligibile (ingeri) qi sensibile; i i n l i a l 9 i s p r q a n u s e s c h i m b a s p r e p o f t e s t r i i n e- D u m a c e a s t a o i n v a l i i p r o o r o c u l d u p a c e s - a - c u r a l i i d e p a c a t e lfe qi ca pe unele ce sunt libere. Caci a nezeu le pastreaza sale;despreui"urtu uo- vorbi pulin mai tdrziu.' tinde spre El line de alegerea lor proprie; dar staruirea A foit tnvdlat tainic despri - Serafimi. Ce a invalat pururea in jurul lui are nevoie qi de ajutorul lui Dumorin Serafimi. ' nezeu;cdci toateau nevoie de ajutorul lui. Numire. ExplicareaSerafirnilor. Cel ce m-a tnvd(at pe mine acestea. Noteazi ci Ale aripilor. Ce aratd aripile. acesteale-a invdlat marele Dionisie de la altul. Spre Dumnezeu - primele. A spusmai sus,la sf6rqinrl are 1i lerarhul. Noteazi ca gi cele mai inalte ordine sunt mintea cereasci gi omeneasca capitolului II, cA toati4 dupa Dumnezeu trepte prime, mijlocii qi ultime; deci cu dreptatea spus cd Am fost tnvd[at - in chip dumnezaresc.Intarhea in aripi, ca prin douii si-gi astupefelele, prin Puiereaare qase moralitate de catre inger e ca o curalhe a lui Isaia de catre cele mijlocii picioarele,iar prin celelaltesi zboarein jurul inger; acesteai s-au spus lui despreSerafimi. lui Dumnezeu, despre care el a spus ca este suprema intindere.Noteaza ce inseamni multele picioare gi multele Prin tine insuti. Rcda prin depagireqi in mod concenfele ale Serafimilorqi pentruce unelesuntacoperite. t!.at toate cele spuse; le concentreazi aga: e propriu inSesite.Noteazi cum explica cele gasepicioare ale cauza.fie cunogtrnleitale spirirualesa primegti aceasta sfinlilor Serafimi. aflind de la tine insugi,fie invaliind de la alrul qi sA-1i A celor vdzute.Adicl a celor vlzute de prooroc. qi mai mult 1iegi,dacasepoatc,sa-midcscoperi descoperi A celor maitnalte. Prin acoperireafelelor; a celor mai mie la fel vedereaiubita A prelui (Trpfroat; in loc de 9i adlnci, prin acoperrea picioarelor; iar simetria prin cele a pref'era (npoc;rfroor). Noteaza ci ingerul ne priledin miiloc. juieqtenoui darurile lui Dumnezeu. sftint,sfunt (ls. 6,3; Cdntare - mult sldvitoare. Sfitnt, Mijlocesc. Vezi ca atunci cAnd Dumnezeu ne di Apoc. 4,8) inseamni cd 9i ingeiul, dupa felul qi purerea intervecuvant, ne deschidegura,ingerul o prilejuieqte, lui, p.imeqte iluminiuei dimnezeiisca :;i iransmite nind (nrijlocind) pentrunoi in chip vadit. el. prooiociloicdt pricep,nu cAtcunoaqte pe margine; sa ai insi in minte observaliile mele acestea dinainte cu trei pagini; qi aici cele dorire (Td eqrfpevat) ajuta inlelegerii m"ete;li parintii a:ia au inleles; gi o..tt^ aamit"iiteiutarbitrualingerilor,cumveiahapesiepu1in. Cauzt (tntregu)ordnduirii (iemrhice),gr. raftap'1ia. AdicaDumnezeu Este deci tuturor. Noteaza ci Dumnezeu este fiinga luminii gi virtulii prin fire gi prin voinla. Socotesc.Noteaza cA dupa Dumnezeu, inceputul a toata virtutea sunt minlile cele mai inalte, primele prin careavem iluminarealui Dumnezeu. insuSirea arzdtodre. Noteaza cii minlile cele mai inalte sunt arzAtoareprin insuqirealor. De Tron. Explici bine ce iunt Tronurile: inlelegerea deschisi a lui Dumnezeu:califateade Tron zice cA este dati cu un rol deosebitsfintelorTronuri. insur;irea De mai jos. Despre treptelemai de jos, cum se imprin cele dintii. panalesc de iluminarile dumnezeiegti Amintite. A venit la explicarea a ceea ce a spus inainte.

56

Desore Ierarhia Cereascl

Capitolul XN
Mr'i. Acesteas-au spusla Daniel. Slaba qi redasa. Simetrie slabi a numit numirul oamenilorin comparaliccu cel al ingerilor. Caci s-a spus D i d i m c e l o r b : c e l en o u d z e c i aceastl ; i d c a l t u l ,o a r c c a r e suntemnoi, qi noua dc oi suntingerii, iar ceauna pierdutA oamcnii. (Prin primire) de cunogtinld. Afirmi ci gi ingerii in5i5i gtiu prin primire de cunogtinla,nu matematic.hotarelc lor, intrucAt cAtimeanunrdrului liinlelor cereqtiil qtiu numai cei luminali de Dumnezeu (ei nu se pot nunriru, ti;tiu in general de nuntdrul Lor numai de la n. trad.). D unute:eu. Capitolul $l As(n enea celei ingereSti.Ca o pinza. ca un fir. inC urd(irile. gr. ovaxoocipoetg. Numctte {'r.//'r;Ji-i terpretarile explicative prin care sc curatesc simboalele de cele ce par nepotrivitein cele spuse. Cdci numai dacd. S-a spus inahte cA Puterile mai ierarhiccelor de dupa ele gi celede inalte sunt supcrioare la mijloc celor din unnii. Cdci n-a spuscA aceealitreaptA de acelea, pestecele de dupi ea $i e stapanita stdpaneste peste ea gi e stipinita ci a spuscii prima treaptastepaneqte de cele dinainte de ea; aga trebuie inlelese qi cele urmAtoare. Sunt inferioare ierarhic. Ceea ce spune esteaceasta; ierarhic dacaam spunecd primele treptesunt superioare celor din urmi, apoi iara$ica cele din urma sunt superioare ierarhic treptelordintii, ciirora aceleale sunt superioarc. am spuneun lucru absurd. N u - nepo trivil. Zice cAn u e nep rtrriyir ca in cuvintele Scripturii se atribuie acelea;i chipuri tuturor Puterilor ceregti.intrucAt toate sunt, ca se spunem aqa,inalte 9i fel; ci unele deSinu in acelaSi mintuitoare gi luminatoare, alteleinferioare. sunl.superioare, (Sd tindd) in .sus.Spre ceeace-i mai inalt 5i superior. $l Sd reludm - $ sd cercelam. Noteaza. pentru ce prin chipurile ingeregtise exprima mai mult stiuealor infocatA;qi pentru ce cele cercqti se cugeta cel mai adcsca se spuneca sunt arzatori. infocate;qi de ce de Seral'inri Fiind andtoi. Explicareanumclui de Serafim. Sfn{ii. Pentrucc 5i Dumnczeu a tbst cugetatca foc. Cdci focul sensibil Explicare minunati a naturii focului. Vcdcrn focul rAspindit in toatc, dar in chip adici nefacut una cu cele in care exista. neamestecat. Pdtrundeprin loole; adicd,a;a cum apa i$i face aratata tot agagi focul ardeqi consumA cu pamAntul, amestecarea totul, dar se ridicA pestetoate, adicAe deasupratuluror elementclor, nai presus de toate prin lucrarea lui; il , a p e u n u l c e e x i s t ai n u t a s c t t l r sc n u m e f t c t l e L L u r o . \ (p unele matcrii, dar nu se aratafara sa se patrundain ele sau fara o materiecare sa primeascalucrarealui; dar se arati qi in accastanestapinit $i nevazut.La fel trebuic inlelese gi celelalte insugiri ale focului pe care acest W

Pirinte le-a cugetat printr-o inillare gi inlelegere evlavi' oasddespreDumnezeu;i desprefirile ingcreqti.Noteaza pcntru ce Domnul Dumnezeua fost inlcles adescorica focului cu Dumnezru. un foc t;i in ce constaaseminarea N ereli n ut, nesme stecat, desfdcdtor. Noteaza caracterizareafbcului sau lauda lui; caci distinge materiile gi dar e desface ca plunrbul de argint cele amestecate; sau ncschimbat,rarninind pc cdt e cu putinla substanla de liinqafocului aceca;i.schimbindu-qinumai insugirile, exemplu putind devcni rotund sau ascutit,cum se poate saupoateprimi proprietalile intlmpla cu cclc pimAntegti; a c r u l u i . d c p i l d a : c p o a l e c o r u p e p r i n e v a p o r d r is a u apci. ingroqa s a up r i n r is i h i n r b h r i l c Cddere tn jos. Caci niciodata nu coboara in jos. miScarc.Se nri;ci la fel. in aceeaqi Nu are neroie. Focul nu are ncvoie de aftceva,deqi pentru a sc aprinde;dar nu o are nevoie de o substanla cu alt ci ca lbcul nu se poate amesteca spune aceasta, element,nici nu se amesteciimpreunacu altceva,ca apa cu pimintul; dc acecaunii l-au numit o unica fiinla qi intre alte elemente. $3 in chipul omului. Se spune pentru ce ingerii sunt inchipuili gi ca oameni. C apacitdli sim(uale. Noteaze deosebireaanimalelor neralionalefala de sin4ireacelor ralionale,adici a noasdin suntin intregimesimlualitate tra; cacicelc neralionale in noi insi care qi constau,ca existcnleneinlelegatoare; r in ca, ci din s i m l i r c a e r e d u s A ;c a c i n u c o n s t a n . d existamgi dupa moarte,fiind suflet inlelegere;de aceea inlelegator.Dar ingerii n-au nici cea mai rnicd insuqire simluala; c.1cinoi in cele ale noastre suntem un chip ingro5at al lor; qi spunede om ca e cel din urma in ce priveste simtualitatca,in sensul ca animalele au mai ei m a i a s c u l i t e . m u l t e s i m l u r i .m e i e l - i c i e n t5 (Puterile) vazdtoare. Spune ce inseamni ochii celor puterea mirosului inteligibili (ai ingerilor) gi ce inseamna sau nirile, urechile,gustul, pipaitul, pe care il nume$te atingere,ce sunt gcncle gi sprincenele,ce sunt senlnele tinerelii, dinlii, umerii, bralele,pe care le nume$tecoate; ce este pieptul gi picioarele,ce este uqurinla aripilor qi cele umritoare. (Simlul) ce distinge mirosurile.ln acestavede natura il preface.prin explicaremai sinrlului trupesc;pe acesta inalta, ca gi pe celelaltemddulareale omului, in inlelesurile puterilor naturaleale ingcri^lor. Alitnentelor - hrdnitoare. Inlelege prin alinent vizuta a inlelepciunii,dupa spusa:Voi t'drsa revarsarea din Dulrul Meu in tot trupul $i cele umratoare(Ioil 3,1). trccede la Dumnezeuprin dumnezeiascd Caci cunogtinla Puterile inteligibile (ingcregti)la oarneniidumnezeieqti, masuraliccirruia. duDa '(inlelesul) unitar. Dupit modul de primire al inlelegerii. Prin puterea profidenSiald. Spune ca fiecare Putere inmullcqtecunogtinladumnezeinteligibile (ingcrcascd) spre a o face iasca ce vine la ea. adica o litn'rureqte inlelcasdde noi. explicind celc vazute,cum vei afla la Danicl, ca ingerul i-a tilcuit visul pc care l-a vazxr (s-ar putea tnlelege ;i cri [ngerii ne ajutti sti uJldn sensul

57

Despre lerarhia Cereasci Dittnisie Areopagitul, n. trad.); aceastaeste multa f-eluadevtirat al fenomenelor naturii Si al celor ce se petrec rime a inlelepciunii, ca a biruit prin slabiciunepe cei ce cr noi. n. trad.). 'pareautan. Iar inima.lnima e inleleasade noi ca un centrucare numirile dumne=eieSti, indeobste.in scriereaDespre a primit prima date viala, fiindca dupa dumnezeiescul capitolul IV, s-a lamurit pe larg ce e inteligibil y ce e Vasileceadintdi creatae inima; apoi tot trupul e plasmuit intnjelegtitor;acum insuqi marele Dionisie lAmureqte: de ea ca dintr-un centru, in aqa fel ca intinde din ea ce esteinleles,caree numit cu dreptate telipihi! esteceea aceastiviala; caci fie ca trupul e facutviu de pretutindeni gi lumina care lumineazi; iat inlelegdutre numit cel ce calduraei naturali, fie de duh (de suflare),fie de sdnge; inlelege 9i e totodataluminat; vorbind pe scurt' fiinlcle dar izvorul tuturor acestoraesle inima. De aceea au superioare sunt inteligibile, iar cele inferioare socotit unii ca toatd viala igi are locul intAi in ea, deqi e inlelegitoare; 9i cel ce inlelege e inferior celui inleles. pretutindeni in trup gi nu e relinutd intr-un loc,. nici cea iircumscrisa (marginita)intr-un loc. nici nu e suslinutA Firea dumnezeiasci lumineaz:i ca inteligibila; iar e luminatain chip inlelegator. ingereascd de trup; agae deci 5i cu treptelenevazute,fie cd slujesc se vorbelte Preolesc. Noteaza ca de haina preoleascA prin ea in mod providenlial pestetot, fie cA o face aceasta in le:echiel Si Daniel. iiecare dupa felul ei; ele trebuie inlelese oarecum ca Depinderea de-a se aduna (concentra). Am spus avdndu-qitemelia in mijlocul 5i in locul inirnii qi ca un ' in cele netrupeqti. mai sus ce este deprinderea $i citegte izvor central al vielii, deqi nu pot fi relinute $i nici in capitolul VII: ceea ce este unitar 5i neimpra;tiat in circumscrise(marginite)intr-un loc sau in mod trupesc inlele.suri;prin acesteaPdrintele vorbeqte despre iluintr-o parte a celor pe care ii suslin, fiind rAnduite de la a concentrata gi indica idcntitatea minarile dumnezeieqti Dumnezeu spre o lucrare providenliala. lui Dumnezeucel Bun in prezenlalui in toate. Apdrdtoare. Spusa inlelege-o combinat; e puterea aparatoarea riisp6ndirii de via[A fAcatoarei apoi despre inima de sub piept. $s D e aceea - ca aripile dedesubt. Spune pentru ce sunt qi intinde sine C ele neasemdndloare. Adici materiale. inaripate picioarele; ca sa arate mi;carea (IJneltele geometice) de mdsurare. Despre unelte d e r e a s p r e D u m n e z e u g i n e c o m u n i c a r e ac u c e l e (neparticiparea la ele), intrucit nu estein ele se vorbelte la lezechiel5i Zaharia. pamAntegti de masurare indreptdtoare. Ca lancea in c,u!ile Regllor 5i secera vreo impatimire, fiindcA s-au aratat 9i pe pamant ca la prooroculZttharia. in ecri. Migcarea utoard a aripilor. Cele inaripate sunt u$oare. $6 Curdlia. De adaosul celor din afard' ca mdncare 9i noi. haine,de care suntemstapinili ca aminteltede textul de la David: Vdnturi. Socotesc Cel ce umbli pe uripile t'dnturilor (Ps. 103.4);poatearAta Pirinqi inallarea lui Hristos. Fiindcd in cele urmiiLtoare, $4 iele spunecd au fosl vdzuli qi in chipul norului; intrucdt s-a spus:Nrr /-a luur pe El de lu ochii lor (Fapt- 1'9) (iau inlelepciunea - de multe y'/un. inlelepciunea de chip de rutri pentru cd prin ei vin peste oameni ploi Esteun cuvdntapostolic(cf. multeieluri a lui Dumnezeu. de lumind roditoare. n. trad.). Ef. 3,10); pentru ce a numit-o pe ea dumnezeiescul dumne:eieEti, Netemporala. Cu dreptate a sPusnetemporaldi c&i birbat. de multe feluri, degiinlelegem/elurimea ca ceva in mod principalin timp in cele sensibiletotul se petrece rau'JDe altt'elgi aici mareleDionisie a numit-o qi simplA qi cu intdrziere. Dar in cele netrupeqtiqi spirituale se doud par potrivnice;spunem qi de multe feluri; qi acestea qi vegnic;deci nu trebuiesl in mod netemporal siivArgesc deci ci a spusinlelepciunesimpld ca sA arateci Dumse vorbeascd la (fiinlele) cele inteligibile (spiriruale) de nezeu nu e compus gi nu are nevoie de nimic indoit' timp. 'Lucrsre. Dumnezeu nu e inlelept prin invtrlatura; inlelepciunea lui in loc de suflare gi de zbor. e un bun de la sine.Dar invalaturalui e li de multe feluri, De sus.De sus sprecele dejos, cain scaralui Iacob. pentru ca o prefacein multe feluri de cunoqtinlepentru Aerului. Noteazaca numelte vdnt suflareaaerului. ilabiciunea celor iluminate (dur ;i pentru cd vrea, din Suflarea vdntului. Aln explicarea numelui vintului. bundtale,sd le t'unottst,i pe l(tule tele mdrB,inile'ture a Teologia simbolicri. Noteazi gi altd scrierenepdstrata sunt nulle. n. trad.)i caci este arhiereumare, patimind lui (o dov'addcd ctutorul scrieriktr areopagitice n4 traitl impreunAcu noi slabiciunilenoastre(cf. Evr. 4' 15). Sau preu scurt timp inainte de SJAntulMa.tint Mdrturisinrul, simpli din lui Dumnezeusenumeqte inlelepciunea Eiaga: n.trad-). Iar explicarea celor patru elcmente o numelte priiina iconomiei pentru lume, pentru ca toatele-a facut alegoria anagogica (inallatoare) a lor. Simboalele celor puterealui' bu-nereu; in drepli se aratiimai descoperit patru elementele-aexplicat,pe cit separe,mai multin acea ca in Moise qi in Avraam 9i in cei urmatori; Si taina scriere.Noteazagi cum explica cuvdntul:Duhul suJhiunde iconomiei (intrupirii), care s-a sdvdrqit,s-a numit cu Nu Stiide unde vine, nici vren (Ioan 3,8), prin cele adaose: dreptateinleLepciuneude multe feluri. Cici, facAndu-se unde se duce (loan3,8). om Ei vieluind sub lege Si patimind qi aflAndu-seintre Umplute - intr-un mod mai presus de /ume. Norul mor1i, a inviat prin trup qi prin sldbiciunea allata in el, a aduceapa marii qi o varsa.potrivit cu ceeace s-a spus' Pe biruit pe tot vrajmaqul gi iadul. diiruindu-le celor 1inuli fala panantului; deci, precum ucela aduce upa ndrii gi o, acolo invierea (in aceste desfd;urdri ale int'dldturii varsii pefiiga pamAntului (Am.5,8), ata Simindle primind despre Hrisros, SJAntulMuxim aduce o completare lui

58

Despre Ierarhia Cereasci cunoqtinla lor o varsi ca ni;te nori pestecei mai de jos. Fdrid sd o trimitd. Spunc irr t /ti1;rreli'ini.s;caci lumina nu e aruncatiidin nor. Producdnd ploara. Explica altfel ce inseamni norii; cdci ceva mai jos spunece inseamni elettronul 9i arama qi uneleculori qi tbrme ale animalelor,pentruingeri. Primitor. Sdn primitor a numit patnintul primitor al ploilor, c;re prrr ele naqteroadelesale. $7 Dar fiindcd - despre acestea. Despre formele animalelor ca chipuri. dunrnezeirea. PdtimaSe. Placerc pdtimotd numelte pe cea omece constadin impatimirealesneschimbitoarede neasca c e l ea l e t r u p u l u i . Sture de linitte, gr. poo, <irvqv. Cuvdnrul liniqtire se ci aleg pentrucei ce nu voiescsa seostencasca, folosegte sa vieluiascaaltfel; cuvAntulinseamni ceeace-i ugor 5i neobositor;aici inseamnao starefericiti, nepatimitoare qi netulburata.In alt sens, se folosegle pentru starea ugoari gi destirsa, pentru odihna unitd cu sufleteascd trebuie inleleasa9i neimpAtimirea:in mod ascmanator pentruingeri. Fericire. gr. erind0erov. A spus /ericir-e' cugetlnd la cceace traim noi; inseamnaa fi pururean.rullumit5i a avea o stareneschimbata. Bdrba(ii sy'np. Acestea nu pot fi inlelese aga cum sunt, decdtde cei invrednicili de o astfelde desavdrqire, precum se qi cuvine sa fie barbalii,cum zice acestsf2nt preot, incit si se invredniceasciqi de iluminiirile dumcelor ce sunt 9i pentruintinpentrucunoa$terca nezeiegti de astfel cici, indumnezeita dereacuratasprcDumnezeu; de iluminari, mintea ajunsa intr-o astfel de linigtire qi a netulburarii placeriiingeregti deprinderea doblndeqte omul gi ajunsintr-o stare ingerilor, prin careliniqtindu-se mullumita de mdntuireacelor ce se mdntuiesc e scapat de patimi gi imitd, pe cAte cu pudnla,pe Dumllezeu.care el se bucuri voieste ca toli oamenii sd se mAntuiascA; lucriitoare ale lui Dumnezeu,de cele acum de cercetarile ce tac pe oameni dumnezei. (Numeqtecercetiri dumpe cele ce fac pe oamenidumnezei). lucratoare nezeieqti Cd (tn prit'in1a unora) - (cunoqtintd) cea mai presus de lume. Noteaziici cel ce nu cunoalte nu trebuie sa se ci sa-9imiirturtseasca ruqinczede cele ce nu le cunoagte, la intAmplaredesprecele ce negtihla qi sa nu vorbeasca ce le aveausfin1ii e de qliutci cunogtinlele nu le cunoaqte; clnd erauinci elini gi le-auatribuit lor firi sd se ruqineze dupa ce s-au intors la Hristos. Caci iati gi accsta se Iustin in nume$tepe sine Areopagit; qi dumnezeiescul CutAnrul uitre Elini s-a numit filosof.

A8
lJrmelor.Noteaz:i bine firea leului; clci, zice ci voind si-i inqele pe vinAtori, qterge,cind umblA, cu coada urmele lui, ca sa nu se gtie de el; de aceeas-a spus gi Caleu Tu e in nure qi cdrtirile Tule despreDumneze's: calea9i in upe (Ps.76,18); caci, precum nu se pastre^za urmele leului, aqanici urmele lui Dumnezeu. Uqoard. Vulrurul este un animal cu vedereafoarte Caci se spuneca vulturii disting puii nascutide asculira. s p r es o a r es . u n tp u i e i d e c e i l a l g i ld e p r i v e s cl a r ag r c u t a t e iar de nu, ii aruncadin cuib, ca falgi; a;a 9i cel adevArali; ce nu poate privi in chip curat spre Soareledreptatii se aratafals in cuno$tinlalui. cc inseamnacaii albi, negri, rogii' $i cei albi. Noteaz.l neasemanitoare pestriti. Am lamurit deplin asemanarea scrieri. mai inainte. in capitolul II al acestei
RO

T Ttiv se Pe drumul drept, gr: lv xot'er)0eicv. celelaltesunt la mijloc. acordacu 66voptv (puterea); In alt. Alt inleles al rolilor. Gelgel. Noteaz| ce inseamnA gelgel la proorocul Iezechiel. Bucurtei. Se spuneca se bucuracele ceregtiqi insaqi

NOTE la IERARHIACEREASCA

CaPitolul I
1. Se pot distingetrei inlelesuriin capitolul I: a. Stralucirea luminoasA ce purcede (7rpoo6oq) milcata de la Tat4l nu e una cu cele providenliate:pre care se indreapti, ci e unda de lumini venita de la Tatdl revarele. care hu sunt din Tatil, cum esteaceasta Deste intre gdndie deosebirea Aceasta ci sunt ccle create. sare. rea cre$tinaa lui Dionisie gi cea panteisti a platonicului Proclu, pe carenu o fac cei ce vad in scrisullui Dionisie un conlinut cu caracterpanteist.Creaturilepestecare se r e v a r s a u n d e l e l u m i n i i d u m n e z e i e q t in u s u n t latinail foloseqte ,,emana1ii" , cuvint pe caretraducerea numai oentru aceleunde. Dionisie Areopagitul rdmAne in cadrul i n v a l a t u r i i c r e S t i n e ,f a c a n d d e o s e b i r e ai n t r e c r e a l i a adusa de Dumnezeu la existenla din nimic qi El cu ea prin lumina.pe l e g a t u r ap e c a r e o p a s t r e a z a c a i e o r e u a r s ap e s t ee a d i n S i n e , i n s c o p u l l i n e r i i q i a d u c e r i i e i c i t m a i a p r o a p ed e E l , a d i c i i n t r e c r e a l i a d i n n i m i c a i h a r u l p o r n i t d i n f i i n g al u i D u m n e z e u c a e n e r g i en e c r e a t a ,c u m i i v a s p u n e m a i t d r z i u S f A n t u l Grigorie Palama. Considerareade citre Dionisie a celor providenliate drept create,deci deosebitede lumina harului ce vine rezultd qi din faprul asupralor din fiinla dumnezeiascii' lorin indurn ca il vederostul venirii aceleilumini asupra cd ele inseamnd Dar aceasta ne:eirea celor providenliate. nu sunt din fiingatui Dumnezeuin senspanteist.Ele nu sunt indumnezeiteprin insagi existenlalor. Aceasla nu exclude o apropiere in diferite grade a fApturilor de Dumnezeu. spreo tot mai b. Accst urcuqal creaturilorconqtiente intima relalie cu Dumnezeu,fari contopire,nu se poate realiza lara o comuniune intrc crexturi' care are forma ierarhiei. Creaturile nu urca spre Dumnezeu toate deodata experienla a lui. In acestcaz, n-ar avea ce prin aceeaqi i A - q i c o m u n i c ei n t r e e l e . S a u i n v o i n l a l u i D u m n e z e u de a le apropia de El tot mai mult, e implicata totodate voinla de a spori comuniunea intre ele' prin comunicirile experienlei ce o fac cele mai inaintate in apropiereade Duntnezeucelor mai pulin inainute. Dar cele mai pulin inaintatenu sunt lipsite nici ele de experienla I ui Dumnezeu, dar vad in treaptamai inalta la care

au ajuns aceleadupi ce au trecut prin experienla fAcuti ce li se deschide9i lor' de cele dinaintealor, perspectiva Cele ajunse dacAimita treaptaprin care au trecut acelea. la treapta iluminarii, dupa ce au trecut prln treapta curilirii, le conving pe celede maijos de ele sa sesileasci cu toataputerea Pentrucuralirealor' ca sa ajungAgi ele la luminarea la care au ajuns aceleaprin curalire. de a le comunica rispunderea Cei mai inaintali trdiesc gi celor de dupa ei treaptamai inalta la care au ajuns in ixperienla lui Dumnezeu, prin implinirea indatoririlor fali de treaptade mai jos, iar cei mai de jos traiescin iubirea acelora fala de ei, apropiereamai mare a lui Dumnezeu de care s-auimparta$itaceia.Aceastainaintare a tuturor in experienla lui Dumnezeu prin comuniunea intreolaltae prezenhtade Dionisie Areopagitul ca o inaintarea tuturor in jurul lui Dumnezeu'in formii de asupratuluror pe de o parte spirala.Dumnezeulucreaztr in mod direct,dar asupracelor mai inaintali spreEl de la o distanlamai mica, iar asupracelor nlai pulin apropia$ de la o distanla mai mare. ceea ce arc ca urmare ci lucreazi asupra celor mai pulin inaintagi qi prin cei mai ca o coloani ce se inalla e reprezentat inaintali. De aceea in mijlocul tuturor, cei mai inaintali llind mai apropiali de El prin urcugul in spirala parcurs' iar cei mai pulin inaintali cunoscindu-lqi ei direct,dar de la o distanli mai mare, insi fiind atraqi pe drumul in spirala parcurs de ei pentru a se apropia qi ei mai mult de coloanaprezenlei dumnezeie$ti. Daca toli s-ar apropid de Dumnezeu aflat numai deasupratuturor, nu l-ar cunoaqtedirect decdt ingerii din treaptacea mai inalti. Daci fiecare s-ar apropia de Dumnezeu numai in cerc pe pozigialui proprie, cei mai apropiali de Dumnezeu n-ar comunica celor de dupa ei experienla lui Dumnezeu, cdci nu s-ar afla toli intr-o urd. legiit C e i m a i d e j o s s u n t q i e i i n t r - o l e g a t u r ed i r e c t i c u Dumnezeu, dar intr-un grad mai redus. Ei gtiu cl i are D u m n e z e u e x i s t a ,p r i n t r - o s i m l i r e g i o c r e d i n g i c l e a j u t a r a l i u n e a s i n u v a d i u n s c n s i n e x i s t e n l af a r a o luminA.Dar suntinca lipsili. Dumnezeu. E gi in aceasta de o simlire mai intensaa prezcnleilui Dumnezeu,de o experienlamai sigurda lui. Dar credinla5i simlirealor ii de cealapatimilor care-i leagi prea ajuu sa securaleascii mutt de senzaliiletrupeqtigi de planul material al lumii. Iar cei ce s-au curalit in pane de aceste patimi vad pe

6l

Note la Ierarhia Cereasci Dumnezeu intr-o anumiti luminl; 9i inaintAnd in aceasta' ajung la un fel de desavirqirca vielii. Insa desavirgirea ii face si vada ca trebuiesd se curaleasca 9i mai mult de lui Dumnezeu,ca si inaintezela o noui necunoa;terea treaDtade lumina Si de le ea. la o noua treapta de desiirirsire. insa in iceastainaintaresunt ajutali dincolo de Dumnezeu,traitade ei in mod direct,5i de apropierea de trairea experienlei mai inalte a lui Dumnezeu la care lor. au ajunscei de deasuPra a. Bunaratea, lumina in care inainteazl toli prin tot mai mareaapropierede Dumnezeu'il aratape Acestaca Persoani. Numai din persoanairadiaza bunatateaca luumani' degipoateiradia mina spirituala. Iar daci persoana din ea tot mai multl bunatate9i lumina, ramine ca izvor al lor mereu necuprinsd,cu at6t mai mult ramine Dumnezeu o lunrinAnecuPrinsi cel personal Persoana,ca supremul izvor al luminii' e Tatil, iar lumina cea mai deplina care vine din El la noi esteFiul la noi cu lui. Fiul vine ca lumini deplina dumnezeiascd din El. Tot ce ne toaterazeleluminoasece se raspandesc dd Dumnezeu,in toate gradele 9i formele, e lumini, e sens, e bunatate. $i toateluminirile ne vin de la Tatal prin personald' dumnezeiascd 9i de Fiul saude la comuniunea iubitoare.Numai legaturacu acestDumnezeuperaceea sonalne scoatedin intuneric. 2. ingrijite de Providenli sau de Pronie. 3. Ctriar ,,min$le cereqti" sau duhurile ingeregti ne de marea lumina a lui Dumnezeu Cusunt descoperite vAntul.Daca Dumnezeu nu e existeniapersonali, daci nu e TatA care are un Fiu iubit qi iubitor' nu pot exista nici ,,min$le ingereqti" personale, care sa voiasca sa-l pentru ca li ele suntinzestrate gi si-l iubeasca, cunoasca conqtiinlei iubitoare. Dar, ajutali 9i de cu capacitatea ingeri, noi urcam prin lumina dumnezeiascAaflata ;i in ei, spre lumina simpla incepatoareqi firi de inceput a lui Dumnezeu,dar fara sa ne contopim cu El. Daci oerso:rnaumana nu iese din identitatea gi integritateaei, oricit de mult qi in oricdte feluri de ',lumini" ie comunica, cu atAt mai mult nu se impulineaza in Sinea sa, ca izvor de luminii. Dumnezeu ca existenla personali. El rAmAnein calitate de existenla personalA inepuizabild, ca o fo4a de atraclie nesfdrgita; atrage El createtraiesco arac$e fala de El' insuqi gi persoanele in grad mai pulin intens qi intre cum se intimpli aceasta, ele. Dar noi, ca existenle in trup, cunoagtem in general razele luminii ce pomesc din Dumnezeu ca izvorul luminii incepdtoare gi frira de inceput' ca sensul suprem 5i izvorul tuturor sensurilor, mai ales prin transparenlaa tot f e l u l d e p e r d e l e .C h i a r m i i d u l a r e l e n o a s t r e t r u p e g t i sunt un fel de imbrdcAminteprln care cunoaltem l u m i n a s e n s u r i l o r c e i r a d i a z a d i n n e s f d r g i t al u m i n a d u m n e z e i a s c dirn . sa lumina ceamai cuprinzitoare qi mai inalta ce pornestedin Tatal, incepatorul luminii' este Dumnezeu Cuvdntul. Din El vine lumina ingerilor in noi toli . qi a oamenilor drepli. $i dh ea se rAspAndesc razele luminii, care ne adund pe de alta parte in El ca in Cel neimpa4it. Cum spune Sfdntul Maxim Mirturisitorul, ingerii ceregti" pentruca suntintregi numai sunt numi1i,,min1i minli sau numai inlelegeri. cita vreme noi suntem 9i trupuri qi ca atare pofte de satisfacere a trebuinlelor a a r c c a u t i s c n s u lc x i s trupegtiM . intca sau inlelegerec create.Ea e indreptatiica tenleie vlrful tiinlei conStiente atare spre Dumnezeu, sensul suprem' atotcupnnzator. ingerii-fiind numai minli sunt totodati minlile cele mai s p r es e n s u ls u p r e m capabile s ai n l e l e a g a 5i sa inaintcze . n s u ; i f l r p t u lc : i n t i n t c a a l e x i s t c n l e ic , a r ce D u m n e z e u I i n s e a m n Ai n l e l e g e r e q i v o i n l A d e i n l e l e g e r e ' t a r nu o poateaveatoatain ceeace e mdrginit, o inlelegerea arata ca facuta pentru Dumnezeu cel nemarginit, in ncsfarlita spre El. Sprc Dumnezeuurcdm prin migcarea slujirealiturgica.Dionisie se dovedegteca un triitor al l u i D u m n e z e u p r i n c u l t u l b i s e r i c e s c .T o a t a c r e a t i a congtienti, ingereascd gi omeneasci' e o ierarhie ce urca spre Dumnezeu in unire cu cele de pe treptelemai i n a l t e , a c e s t e a a t r a g a n d u - l e ,p r i n m a r e a p u t e r e lor deDumnezeup , e c e l em a i din apropierea dobandita ' u numai d e j o s . D u m n e z e ui n s p i r at u t u r o ri n c h i n a r c a n c a U n u l c e e m a i m a r ec a t o 1 i ,c i c a U n u l c e e i n a c e l a g i timp un negrait li atractivmister.Acest urcu; al treptelor ierarhiilor spre Dunrnezeuprin slujirealui liturgica este trecdndprin alte 9i alte una cu continualor desavArqire, nivele de curatire$i de iluminare. ToatA putereade slujire liturgicA vine de la Fiul lui Dumnezeu fdcut om. El este arhetipul prin excelenli' capetenia$i inspiratorul cultului lui Dumnczeu pentru toate creaturileconltiente,in calitatealui de om, caruia profunzimeavredcalitateade Dumnezeu ii descopera nica de inchinare a Tatalui, dar 9i iubirea puternic atractivA a lui. Tot urcuqul liturgic, mai precis tot urcuqul spiritual conceputca urcut liturgic, esteun urcuqin atmosferade mister ce iradiazi din Dumnezeu, in tot mai adincul caree qi tot mai mareacunoltintA mister ce-l inconjoarA, gi experienlaa lui ca atare. E imposibil de spuschiar ceeace e misterul.El nu e Aqa numai ceeace nu se inlelege.El e legatcu sfin1enia. l-a vazut gi Rudolf Otto (dr.r Heilige) qi Mircea Eliade (sacrul).Rudolf Ono a vorbit de mlstertum tremendum' misterul care ne inspira frica lui Dumnezeu. Dionisie Areopagitul vede misterul ca pe cel care ne atrage gi in careinaintamprin slujirealiturgici. El presupunetrAirea in Liturghia primelor secole creqtine' in care credinciogii sunt rnvital\: Cu fi'icu lui Duntne:eu, cu credinld Si cu dragoste sd vd apropiuli. El se arata cunoscut in Sfdntului loan Gurd de Aur desprecunoalterea scrierea lui Dumnezeuca misterin Liturghie. Dionisie Areopagitul leaga misterul qi de ierarhie. Urcam in el ajutali de al1ii, mai inalli in experienlalui, care sunt gi mai stabili prin trairealui. De acceaierarhiae legataatat de mister, pentruca ne urca spre Dumnezeu. cAt gi de sfin1enie, Slujirea arhiereascia lui Hristos nu s-a epuizat in jertfei de pe cruce.Ea continuapdnala sfArqitul aduccrea lumii. cAci El se aduce continuu TatAlui in cer qi in Euharistieca si ne dea qi nouii putereasa ne imparta$im de jertla lui, sa ne jertfim. La fel continuaslujirealui de in slujirea noasinvAtator gi demnitateaimpArateasca El e Imparatul care se jertfeqte'cucetra pamanteasca. rindu-neprrnjcrtfi qi dAndu-ne 5i nouaputeresane facem imparali pestepatimile noastre. Aceastaviziune liturgica a urcuquluifapturilor spre Dumnezeu ne aratainca odata pe Dionisie radical deose-

62

Note la lerarhia Cereasci O "r"n1a n"trunrccndenta bit de panteismulneoplatonic. nu Doate avea caracterulunui mister care nu poate tr izvorul n i c i o d a t Ac u p r i n s . $ i e a n u p o a t e r e p r e z e n t a toate inaintdnd sfinleniei in iare trebuie sa Progreseze spre ca. Caci in panteism toate sunt identice; individualiunile care emand din esenla nu pot fi lipsite de sfinlcnia pc care ar avea-oesenla. Am menlionat ca pentru Dionisie, Dumnezeu este izvor neinceput$i incepatorde bunatate;i de lumina 5i Dar aici cl accende acecanu poate sa nu fie Persoana. tueazeca Dumnezeu e qi mister. Aceastaii arataqi mai mult caracterul personal. PersoanauneStein Sine. in ea mod paradoxal, lumina ca bunatate- 9i prin aceasta da sensexistenpi - $i misterul Prin toate acesteaatrage spreea. lui. CAnd spun .,trup" , nu mirginesc trupul intr-o denoliune? finilie exacia.Cdte nu se cuprind iIr aceasta Foarte potrivit vede Olivier Cl6ment ,,apofaza" lui curata Dumnezeuin iubire qi o vedetraitain ,,rugdLciunea de orice gAndire" : ,,Daci Dumnezeul cel viu' Dumnu e aceasta supra-unltate, nezeul Bibliei e supra-esenld, ' numai din cauzaoceanuluifara limite al dumnezeirii,ci Dentru ca El este plenitudinca existenlei personale9i pentru ca poana in cel mai mare secretal lui secretul ieciprocitalii,pentruca esleiubire" . Astfel,,intervineal doilca moment al apofazei, cel al rugiciunii curate"' RugAciunea curata este atinsi cind intelectul poate respingetoatagindirea...Atunci intelectule cu totul.gol, vid qi oferit concentratin interioritatea extrema a rrumn' in Devine .sinrplu> gi lira fomia... Inima inlelegatoare curata rugaciunea carese aduni omeneltepura a$teptare' e o tdcerecarecsteqi rugiciune...Intelectul<fira formA> Capiratul II n-arealti forma declt Numele lui Iisus,careseinfrzeazi secretulsau ca lumina qi face in tacere qi raspdndeqte abisul lui ca Dumnezeu" (Olivier intelectul sA sesizeze 4. Dionisie Areopagitul incepe si descrie prima Cl6mcnt, Quelquesiakns de t'ie d purtir du putrimoine ierarhie, adici pe cea ingereasca.Ea e fArA trupuri de astititlue er misrique de l'Eglise orthodose, in ,,Condiferite feluri, ium sunt descrisein Sf6nta Scripturi' tacts" , nr. 142, 1988,p. 99). aqa,printr-un pogoramint, la noi..Caci Sunt prezentate Dar faptul ca nu putem si ne lipsim de a atribui lui in starealor spirituala nu le-am putea inlelege ;i mai qi ingerilor unelechipuri din lume saucAchiar Dumnezeu aceste lor. Prin a experienla anumiti o ates n-am avea treapta superioari la care ne ridicam in inlelegerealor forme sau simboale materiale, ni se fac srravezii in realicu prin negareaa tot ce le putem atribui prin asemAnarea tatea lor spirituala.Caci ni se da totodati de inleles ca iele din lumea creatA are nevoie de acesteaarati o acestechipuri materialeru le aparlin propriu-zis.Dar, legatura interioara a lui Dumnezeu 9i a ingerilor cu prin descrierealor in chipuri maleriale, ni se face totuqi -dovada putem sd ne conaceslea. ca ele exista.$i in felul acesta Aceasta vine din faptul ca toate cele din lume ,,au o vingem qi de existenlalui Dumnezeucel mai prcsusde ele' la bine" , adica la Dumnezeu'Chiar in maimpanA$ire ingere;ti' liinlele decit mai neapropiat care ne estecu mult de a fi facuta locaqqi chipuri ale lui t".i" " o capacitatc nostru spreDumnezeune ajutAqi faptul 5. in urcur;ul poL .icelenrateriale Dumnezeu ! i a l c f i i n l e l o ri n g e r e q t i$ ca totdeaunahinlele ingeregtise prezhta ca trimise de penlru cele sprlluale. pol ll fi facutetot mai trirnsparente existenlei supremea lui Dumnezeu.O simt autoritatea Trupul omenescal lui Hristos a tot mai transfigurate. lor' Tema principalaa cei ce ajung la experierea aceasta al dumnezeirii' mediul cel mai transparent fi facut Dutut (ingeri) spirituale minlile intre legatura lui Dionisie este din adAncirnilelui simgirea spiritului, ilalionalitatea in sau Scripturi in descrise si chiourile in care ne sunt tainice qi inepuizabile pot deveni proprii ale trupului. iare se arata uneori organelor revelaliei.Ele pot fi deCreilia intreaga e adusdla existenla pentru a inainta scrisesau se pot aratain chipuri mai potrivite existentei in Dumnezeu qi prin aceastapentru a se indumnezei sau lor spirituale,alteori in chipuri mai nepotrivite (lei, cai sfin1iinaintind in unireacu Dumnezeu$i inre Pa4ileei' penru a ne da etc.). in modul al doilea sunt prezentate f a r a a s e c o n t o p i . P r i n a c e a s t ac r e 5 t e t o t o d a t a i n seamaca fiinlele spiritualenu pot fi a;a; degi au in mod prin cxperienlatot mai cunoallere.dar intr-o cunoa$tere spiritual unele din puterile acestor chipuri inferioare la infinit in aceasta a misterului,prin creSterea accentuata (puterealeului, iulimea calului). creatudle se ajuta care toate in inaintare E o expenenla. neasemanatoare o aseminare redau Toate chipurile ele inseleunite in ierarhialor. cu fiinlele ingereqti. Dumnezeu conduce cu lucrarea lui lucrareaierarhiei, Chiar Dumnezeu este descris prin asemeneachipuri are ca scop sporircain unuea cu Dumnczeu.Dupi neasemanatoare' care alta pe de parte asenranatoare, pe o de Sfintul Maxim Marturisitorul 5i Dionisie Areopagitul," Lui bumnezeu i se zice Cel ce este sau Viala sau SfAntul Grigorie Palama au acordal cea mai mare atcnlie Raliunea, pentru ca e cauza acestora.Dar alteori i se F asemenea lucrtrrii dumnezeiegti necreate, in scopul indumnezeirii pentruca e mai presusde e-le. neagaacestea Negarile (apofazele)orictrror cu ioute gi neasemenea. creaturilor conqtientecare lucreazA9i ele, imitAnd modelul i se potrivesc chiar mai bine lui Dumnezeu' asemandri dumnezeiescgi privind neclintit spre El, iar acestmodel decAtafirmarile lor. Uneori, cu cat sunt mai neasemA- intiparindu-sein cei ce savAr5esc slujirile de sfinlire 9i in cei ne Dumnezeu chipurile in care ne este descris, nAtoare cu toatA ce panicipd la ele. Dionisie Areopagiul a subLiniat inalla mai mult la El. creaturilor conqtientecu Dumnezeu 9i vie a relalia puterea Aceasta se intdmpti gi cu ingerii' Ba chiar qi cu inallarea lor spre El in solidaritatealor iererhicii, cele mai oamenii. De aici, folosireametaforelor.Se poate spune de sus intiparindu-se de chipul lui gi comunicdndu-le,la umanape de o partepoatefi exprimata'pe ca li.penioana rAndul lor. lumina primiu, celor ce le urmeaza.Aceastase inleles chiiu orice Ba nister inexplicabil' un de alia e face mai alesprin sfintcle slujiri ale membrilor ierarhiei.A indefinituci deschis marginit, aqa-zisralional nu e total

63

Note la lerarhia Cereasci conlucra cu Dumnezeu in aceasti operl de sfinlire proprie al fiipturilor. gi a altora e lucrul cel mai dumnezeiesc 6. Materia e gi ea de la Dumnezeu 5i face posibile formele frumoase. Dar acestea primesc frumuselea adevarata numai cind sunt produsede spirit $i se arata Deci spiritul prin elb starilespiritualccurategi luminoase. poate lucra in materie 9i se poate revela prin ea Sau iormele materiei se aflii virtual in spirit, deci vinual li in Dumnczeu.Creatorulspirituluiomenescqi al materiei. e materiain trupul omeForma creati cea mai frumoasA l - r u m u s e lo e n e s c .l e g a ti n t i m d e s p i r i t u ll u i . i a r s u p r e m a I n g e r i l o rl i s - a d a t l i l o r a t i n g cc a i n t r u p u l C u v 6 n t u l u i . putinla sa ia lbrme vdzute, mai ales omenelti, dar intim de existenlalor, inconsistente. nelegate trecatoare, Dumnezeu a creat toate formele de existenla pentru o solidaritate intre ele. A creat gi materia ca o formi de existenlA, pentru ca spiritul sa-qi arate frumuselea in formele ei. E s t e l u c r u l c e l m a i d u m n e z e i e s c ,p e n t r u c i i n aceasti conlucrare se arata rispunsul creaturii la iubirea lui Dumnezeu cu iubirea sa. Fi.inple ingereqtiformeazao ierarhiede trci treptece se de trei ori. Ele urca veSnicin participarea tot suprapun i i la asemdnarea m a i s p o r i t al a e n e r g i i l ed u m n c z e i e q t1 c u D u m n e z e u .L u c r a r e a l o r e u n i t i c u l u c r a r e ad u m prin trei etapece se Acest urcuqserealizeaze nezeiasciL. repetar:prin curalire, luminare 9i desivirgre. Toate iqi au izvorul in Dumnezeu.Dumnezeue curalia acestea absoluta.El e lumina absoluti. neprimind lurrrinade la absoluteu Curalireaconst:iin elibcaltul. El e desav6rqirea cu altccva, in rarea fiecarci treptc de orice anrestecare conccntrifea exclusiva spre Dunlnezeu. Dar absoluta cu orice altceva o are Dumnczeu. O treapta neamestecare trece la o cu a.ltceva" temrin6nd curalirea de amestecarea prin lumina ce-i vine de la Dumnezeu. iluminaresuperio:u.r. Dar ca una ce s-acuriilit, ransmite treptei de sub ea puterea ei s-a ilumi acesteicuraliri. $i dupa ce re:rpta de deasupra Dar, ajunsala capatulilul.ninarii' nat, a trecutla desavdrqire. poate ajuta qi pe cca de sub ea sd se ilumineze. Dar curalirca treptei inferioare nu se face numai prin puterea ce-i vine de la treapta superioari' care a ajuns la capatulcura|di sale,ci gi din puterealui Dumnezeu,odatd ce curalkeainseamni eliberareade anlesteculcu altcevaqi preocupariiexclusive de Dumnezeu. dobAndirea

Capitolul III
7. Se descrie urcuqul spre Dumnezeu al treptelor ierarhice ale fiinlelor ingereqti in trei etape continue' repetatela nivel tot mai inalt: curdlirea, Iuntinarea^1i disdt'iir;irea. Pentrutoateiau puterede laDumnezeu.In El e izvorul cur(iliei, al luntintirii Si al desdvitr;irii. Acestea se infiptuiesc in parta;ii la ierarhie din Dumnezeu,izvorul lor, mai mult ca in niqte oglinzi tot mai clare, tot mai stravezii.Deci Dumnezeunu e cunoscut numai teoretic,ci 9i prin intipirirea lui in ingeri gi in oameni ca $i curalie, ca lumina in care e cunoscut.ca i n t o a t ec e l eb u n e . dcsivar$ire Curdlia conslain tot mai deplina eliberare de preocuoarea de altele deosebitede Dumnezeu Ea e condilia lot mai adevarata 5i mai ad:incaa lui bentru.unoa5tetea bu-neteu. fiind elibcrareade ingusta 5i nepotrivitalui e ceeace il face pe inger tot mai cunoaltere.Iar aceasta in bunatatea cu Dumnezeusau mai desdvArfit asemenea nivele atinse gi iubireacareesteproprie lui. Toate aceste ie comunici celor care urmeazadupi ele. Prin lrea ei, cu Dumnezeuin bunalatese curalia lumina, asemanarea comunicade la cei ce sunt mai ridicali qi se ridica mereu la cei ce sunt mai jos, d:u in imediatalegdturacu ei' iar aceqtia sunt atraqi de curatia, lumina 9i desAvdrgirea acelora. lui Dumnezeu,in in curalie,in cunoa$terea inAllarea ca asemanarecu El, sunt insuflelite de desavArqirea iubirea lui. Iar iubirea fala de El a unora nu poate sa nu dcvina gi iubire a lor tala de cei de dupAei. Totuli, curAiirea,luminarea qi desavirqirea unora prin atraclia lor de citre Dumnezeu gi comunicareaacestor stari celor urmatori nu se face in mod necesarconlbrm unei legi. Iubireadin ele nu poateavealoc fara libertate. E in firea tuturoro pomire spreiubire.Dar iubireaa putut chiar de unii ingeri qi spre sinealor inlelcasdin fi atrasa unora,iar in oameni chip egoist,ceeace a dus la cAderea qi spre placerile de cele materiale,dat fiind cd ei sunt imbricali in trupun.

Capitolul IV
8. Toate le-a creat Dumnezeu ca sa se impdfia;easca lui pe mdsuralor. Acestae sensulexistenlei. de bunatatea li u t u r o r 'p c n t r uc i e b u n e s t ei z v o r u le x i s t e n l e Dumnezeu ;i atotputemic,dar El e mai presusde existenli, El este izvorul vielii tuturor, fiind mai presus de via1a.Este izvorul raliunii qi inlelegerii tururor, fiind mai presusde lui DumSe afirma trinscendenla raliuneqi de inlelegere. nezeu fala de toate cele ce exista' care au 5i vialA 9i cugetareprin El. E respinsaorice continuitatepanteista deixistenle, de via1a,de raliune qi inlelegereintre El gi nu poatefi decAtdin nimic, daca aceasta lume. De aceea ea esteprin El, dar nu din fiinla lui 9i nici din alta carenu mai poate fi aldtureade a lui, odata ce esteinfinit; caci, lumii, ar fi aveanevoie de altcevapentrucrearea dacd-ar limitat. Acesta e marele paradox: lumea nu e din fiin1a, viala gi raliunealui gi totuqiesteprin El. E o trecerede la El [a ia, dar nu o prelungirea fiinlei, vielii, raliunii, inlelegcrii lui. E o trecereprin putereavoita de El. Di fiinla lumii' dar El ramdnemai presusde fiinla ci' adica de ceeace noi ca fiinta, di viala unora din lunic, dar nu cunoa$tem din viala lui, El ramlnind mai presusde ce trdim noi ca viala proprie; ii da ragiuneqi inlelegere'dar El ramine noi ca raliunc 5i mai presusde ceca ce cunoa$tem i n l e l e g e r e$ . i . t o t u 5 i .n u p u t e m c u g c l ae x i s t c n l rl u m i i ' viala li raliunea unor fiinle din ea' fara fiinla' viala gi ratiunealui mai presusde fiinla, viala $i raliune. 9. Dar fiinlcle ingercati sau cerc;ti au o fiinla (o de ceaa celor o viala :;io inlclcgeremai presus existenla), lor sunt deqiliinla, viala ;i inlclegcrea din lumeanoastra, de Dumnczeu;i toataIiinla create. Dar fiind mai aproape lor numai minte sau inlelegere sau l'iind mai pline de putereaexistenlei,de viala qi lumina lui Dumnczcu,ele au primit qi misiunea de-a ne ajuta ;i pe noi sd primim

64

Note la Ierarhia Cereasci de noi. Dumnezeu n-a adus la fihla o lume vizuta Si maimultaputere,vialAqituminldelaDumnezeu.Aproncvdzutrisiiracii.Prccumnuputemdademarginilclumii pierealor mai11u." d" Dumnczeule da mai niulta vazute,ala nu putcm da nici de marginilc celeinevizute, de El, rnai multa arenliela El, mai multA asemdbragoste , a r e c o n t r i b u i el a i m b o g a l i - r e a n a r ! c u E l . D a r a c e a s t a l e t a c e s A i m i r e m a i m u l t d r a g o s t e ac u a t a t m a i v a l o r o a s ec noasra spirituali.din Dumnezeu,intlnitul luminii ;i al lui Dumnezeupentrunoi. inlelesurilor.Ele iqi conrunicatriirea mereusporitaa lui 10. D"ou..." afirmirii dinainte ca noi primim cele Dumnezeu qi bucuria de El - cum ne-o comunicAmli de la Dumnezeu prin ingeri, unii ii opun tiptul ca unii noi - ;i caree cu atatmai bogah, cu cit suntemmai mulli sfin1i au vorbit despre d comunicarg dirccta cu Dumcei ce ne-o comunic:im' nezeu, autorul declira ca o comunicare cu Dumnezeu sau atragere de o reintoarcere Nu e vorba in aceasta orin ineeri nu se oDunesi uncr conrunicaridirecte.Ele se din nou in esenla tundamentalaa celor iegite din ea, i,"h;;: i"g;; ;">iii i"i," inqroduspe slinli la comunineoplatoniceCaci celece urca confbrm teoriei panteiste cuea directi cu Dumnezeu.Ingeni ne-au putut ajuta sa create de El din nimic Sinu ajung in sunt Dumnezeu spre a lui Dumnezeu, spirituala cu totul experiem lucrarea cu Dumnezeu'ci ramAnvegnic urcuqullor la o contopireintrucdt au luat unele chipuri prin care ni s-au facut mai dupi har' crcatcdupd tihla lor, indumnezeindu-se un urcuqtreptatal nostru la trairea accesibili.E $i aceasta prezenleiqi lucrarii spiritualea lui Dumnezeu.Fecioara Maria va trdi minunea conceperii Fiului lui Dumnezeu VII Capitolul dinea,dupaceis-avestrtaceastaprininger.Eoiconomie a lui Dumnezeu sd-r;i facd din ingeri inainte mergatorii 13. Cele trei cete din prima treaptl sunt aprinse de sai la oameni, pentru treptata ridicare a acestora la cop l e q i t o a r e ae x p e r i e n l a a l u c r a r i i l u i . O m u l t r a i e g t e d r a g o s t e a f a l i i d e D u m n e z e u , a f l i n d u - s e i n d i r e c t i r e l a l i e cu Dumnezeu,fara nici o mijlocire. Numai pe El il vad mdrimea bunatalilor lui Dumnezeu gi prin faptul cd trdirea ei de c:itre el este anticipatade trairea cea mai si-l simt ca mai inalt decit ele. Sunt aprinsede iubire, dar a ingerilqr. le inallA,nu le coboard. C6ci iubirea accasta presusde om, dar nu cu tonrl copleqitoare, neparimage. Dar ele incalzesc, la rindul lor, pe cele de sub ele. Dionisie Areopagitul ne prezinti viziunea intreguincalzescpe aceleaspre iubire, prin iubirea lor. Caci cel lui univers creat,nevazut gi vazut, inaintind spre Dumce iube$tenu numai se incilzeqte de iubireace o are fala nezeu, atras de El, dar rispunzind acestei atraclii cu iubirealui pe cel mai de cel mai de sus.ci gi incalzeqte printr-un urcuq solidar ierarhic - liturgic. E o viziune a crealiei universale. de jos. in Heruvimi se afla, pe l6nga calduraiubirii lor, dinamica ascendentd din vederea lui Dumnezeu, pe cAqtigata Pentruaceastainaintarecontinudinluminagiiubirea ingelepciunea o transmitcelor trei cetedin treaptade care de asemenea lui a facut Dumnezeu universul sau pentru veqnicalui dupa cea dintAi.Iar in Tronuri iesein relief cu deosebire indumnezeire.Nu l-a facut de la inceput in maxima de El, pentruca sd-i dea qi lui prilejul 9i bucuria iniugirea de-a fi cel mai ridicat ,,loc" de odihnA al lui apropiere inaintaremdnat de dorinla li cu libertatea Dumnezeuprin iubirea lor fald de El, comunicind qi ele sa faca aceasta calitatecelor de dupd ele. aceasta lui - mai precisa ingerilor qi a oamenilor qi nu-l putea Toate cele trei cete din prima triadd se miqcAin jurul face de la inceput ca pe Sine: un univers al dumnezeilor viziin jurul lui. De aceease lui Dumnezeu,dar qi persistA infini1i. Sf. Maxim Marturisitorul a preluataceastd spune despreele ca se qi miqcii, dar gi stauin jurul lui. une vorbind de liturghiu cosmitti gi spundndci DumSunt statomice,pentru cA nu coboard spre starilecelor nezeu Cuvdntul a creat pe om pentru a-l indumnezei $i El se face axa lucratoarein istorie, conmai de jos. Dar se miqca pentru ca nu se mullumesc pentru aceasta nicicAnd sa ramand unde sunt gi sd nu urce mai sus in ducind-o spre vegnicia indumnezeita (Rtispunsuri cdtre de Dumnezeu. Tafusie,22). imparta$irea 14. Ceteledin prima triadd nu cunoscpe Dumnezeu 11. Ctriar Iisus se supuneca om acesteirinduieli a ci numai direct din El. De prh nici uneledin cele create, intirit de inger. De altfel,El se lui Dumnezeu,lisAndu-se cea de ingeri gi ca vestitoriai dumnezeiriilui pentru folosegte ;ceer au curaliaceanrai inaltd,lumina dumnezeiasca mai bogatAqi desdvir;ireacea mai deplinain comparalie oamenii cirora ei le erau mai apropiali. cu treptelede dupi ele, dar inainteazamereu mai susin

vt capitotut
12. Numai Dumnezeugtiecite ordine ingereqtisunt. Noua ni s-au descoperittrei ordine, de cdtJ trei trepte. S-ayputeaca, aqacu.n vor veni la existenlapentru veci miliarde de oameni, sa exisre qi miliarde de ingeri, de ipostasuricon5rientenerrupeqti,pentruacuprindecdtmai multe din inleiesurileqi f6nireli: de iubire ale lui Dumnezeucel infinit qi pcni.u "a pe miisurdce vin noi qi noi oameni Ia existenla pentru veci, sa-i aiba in grija lor alf gi alli ingeri apropiali spirirualde uniciprieteneasca jurul nostru fi in itanui nevirzut-din iatea fiecaruia.-P'ot minli imposibil de numaiat, care sa-linleleagdpe Dumnereu.eimaimult,sa-llaudeincomungitasiitttereseze

il:"rr"'.H'fi *:'#T:'1ff#;:: :lxil:i,'Hl.iiT, gi gi in desivirgire in aseminareacu


Dumnezeu deci Dutnnezeu. Ele sunt in relalie nemijlocitd cu Dumnezeu, cAci nu se poatc cugeta ca sunt la infinit alte qi alte trepte mereu mai inalte in apropierea de El. Aceasta ar insemna cA creatia este infinitii, ceea ce ar face pe Dumnezeu lipsit de capacitateade a limita crealia. Iar faptul ca prirna triadii se afla intr-o rclalie nemijlocita cu Dumnezeu nu o face cu totul deosebitade cele de in mod nentijdupa ea, pcntru ca 9i ele se impartaqesc locit de Dumnczeu, care e verticala ce se inalla printre primei triade consti numai in faptul toate. Deosebirea c i i n u a r e n e v o i ed c a l t e t r i a d ep e n t r ua u r c a i n c o m u -

65

Note la Ierarhia Cereasci nicareatot mai apropiatl cu Dumnezeu, cum au acelea' Dar e linuta qi ea in solidaritatecu triadele de mai jos' de-ale atragedupd ele la o cclm^untcare prin raspunderea tu Dumnezeu tot mai bogata. Urcuqul tuturor in aprooiereade Dumnezeuin solidaritatee' cum spuneSfintul la acestcapitol, ca o Maxim Marturisitorul, intr-o sco[.ie cele injurul Iui Dumnezeu,in cadrul cAreia hora suiroare mai de jos fiinditrase de cele mai de susinaintcaz:i;i ele intr-o ioniunicare nemijlocita, dar nrai de jos' cu.Dumnezeu. Intreaga crealie se mllca spre o tot mar mare hore comunicaredirectAcu Dumnezeu,in cadrul acestei univcrsale. 15. in mod mijlocit Fiul lui Dumnezeu cel intrupat a introdus aceastiiriada qi in taina intrupirii 5i lucrarii lui mdntuitoare.Dar poate tocmai ficdndu-le sa-qidea seamade marimea acesteitaine' a facut acestecete sa CAci se intrebe cu indoiala cum s-a putut face aceasta? era de neinleles iubirea atit de mare a Fiului lui Dumnezeu care l-a facut sd se coboare pana a se face om' 16. Oin izvorul dumnezeiesc. Numele de preot tnsuqi (iepeuq) aresehsulde sfinlit. intr-o legatur,lsuperioaricu Dumnezeu Caci se sfinle5te gi ii inalli pe credincioqispre sfinlenie,intrucAtii inalla i se spunepreotulrti9i '.Sfin1ia sDreDumnezeu.De aceea ti" . Iar ierarhul sau arhiereulinseamndincep:ltorsau 661iv pcntru c:re i se conducatormai inalt in sfin1enie. spune,,Preasfin111" liepototog). Hristos este cel mai inalt ierarh' pentru ca este incepatorulsfinlenieica Dumnezeu,dar 9i conducdtorul ca om. Dar ierarhmai inseamnl in ei sauin dumnezeire, careconduceinsa prin iubire $i,,Stapansfinlit" , StapAn in iubirea mai inalta a lui Dumnezeu.De aceease spune a r h i e r e u l u i , , P r e a s f i n l i t eS t a p i n e " , i a r l u i H r i s t o s , . S t a p i n u l " s a u. . D o m n u l " p r i n e x c c l e n l i . A r i s t o se s t e, , i n c e p a t o r u l " s l i n l e n i e is a ui z v o r u l e i , pentru cd este Fiul Tatelui, dar 9i omul care primeqte il transmite Petrepte ifingeniaceamai inalta.Rolul acesta mai potrivite oamenilor 5i ierarhiei ceregti5i omenegti' Nimeni nu urc:i singur spreDumnezeu'ci prin allii' care au experiat sfinlenia mai inalta a lui, care se simte in sfinlenialor. Uneori, ingerii le vestescoamenilor fapte de viitor ale lui Dumnezeusauproorocii Sau Dumnezeuarataca ili Aqa e va implini prin ingeri anumite fapte cu oamenii.porunia daia unui inger de-apunein viitor semnulcrucii iui Hristos pe frunreacelor ce vor credein El, semnprin care se va intipiri in tiinla aceloraputerealui Dumnezeu care-i va mdntui li-i va scapade vrajmaqul. S e i n t i p a r e s c p r i n a c e a s t ac e i c r e d i n c i o g i c u Preasfinta Treime cea iubitoare 5i cu duhul jertfei i u b i t o a r ea l u i H r i s t o s , u m p l 6 n d u - i q i p e e i d e i u b i r e a t r e i m i c a g i d e i u b i r e a j e r t f ' c l n i c aa l u i H r i s t o s D e c i vine in ei chiar prin ingeri nu numai o vestire de la Dumnezeu, ci chiar o putere de la Dumnezeu; se impana;escdc o prezenlda Trcimii in ei qi a lui Hristos' baca-pot sin4i nemijlocit pe Dumnczeu prin cel ce mi-l predicacu simlire, cum nu l-a5 putca simf qi-prininge-r' care mi-l predicain mod nevizut 9i cu mare inriurire in interiorul meu'i Daca aratandu-mi preotul crucea sau binecuvintindu-mi cu semnul ei' simt direct in mine ' u m n u l - a Es i m l i c d n d u i H r i s t o sc e l r d s t i g n i tc D r e z e n t la crucii lui i m i p u n e i n g e r u l i n i n t e r i o r u lm e u p e c c t e a Hristos? Mijlocirea lui Dumnezeu prln preot sau pnn inger nu inseamni o interpunerea lor intre Dumnezeu9i mine, ci un degetcaremi-l arat:i,un glas care-mispune: lui catre ariitarea ,,latd-l!" Dumnezeunu condilioneaza noi de izolareanoasra, ci ni se aratacu adt mai simlit cnnd ne vede adunali,solid;ri in El. In glasulpreotuluigi al ingcrului simt puterealui Dumnezeu.

CaPitolul VIII
17. prlma triada a ingerilor e concentratl sprc din cei mareliainfinita a lui Dumnezeu.Ea se alcatuieqte in a iaror iubire se odihneqteDumnezeu (Tronurile) qi in bucuriade a-l aveape Dumnezcu careriirnin nemiqcali odihnindu-sein ei gi de-a se odihni ei inqiqi in El; din Serafimii care ard de focul dragostei lui Dumnezeu fala de ei 9i a tor falA de El; Si din Heruvimii care adauga la a"ett io. al dragostei gi cea mai inalta lumrna a inlelepciunii. Triada a doua se impirti;eqte cu deosebire de caracterul lui Dumnezeude Dornn' de Putemic qi de Stapdn' nici ei deplind'nesupusii Prima ceataa ei simte libertatea Simtenumai unei pomiri interioaresauputeri exterioare. domnia ditatoare de libenateaa lui Dumnezeu.A doua ceatatraie;te puterealui Dumnezeu'care o face 5i pc ea puremica.A treia i5i simte stiipinirca de sine. care e o domnie activa.o domnie in tot ce face. Triada a treia e insarcinata cu slujirea vestitoare catre oameni, fiind in legatura nemijlocita cu ei Ea le comunicd oamenilor locul iubirii lui Dumnczeu qi de Dumnezeu qi puterealibertalii sau a stApAniriide sine, primite de ia bumnezeu prin riadele superioare,dar ir:iite qi de oameni intr-un mod direct, dar de mai deoarte,de la Dumnezeu' 18. Uneori, ingerii din treapta cea mai de jos sau Arhanghelii sunt trimigi direct de Dumnezeu sau, la sa Doruncalui Dumnezeu,de cei din treptelesupenoare, comunice oamenilor vegti despre viitor sau indemnun sore anumite fapte. Ei sunt prezcntaliuneori in rceastd siujireimbracali in hainalunga pin:i lu calciie, prin care se dA de inleles slujirea lor ierarhica sfhlitoare' CAci haina inchipuie haina pe care au sa o imbrace ;i aceasta care le acoperi lbrmele preolij sau arhiercii biserieegti. irupului care por ispiti la pomiri patima)e. Le rarnane dcicoperit numai capul' care are in sine mrntea i n l e l e g a t o a r eq i g u r a c o m u n i c a t o a r ea v o i l o r d u m nezeiegti.

CaPitotul IX
19, Triada ingereascicea mai apropiatade oameni e triada a treia. lbrmatii din incepitoni' Arhangheli 5i ingcri. incepatoriile sunt cei care sunt pentru noi ,,inceputul-- sfinleniei sau al ,,conducerii" spre Dumnezeu Ei privesc spre triada Domniilor, Puterilor, Stipeniilor' dar fi ipre Arhangheli qi Ingeri, cire ne comunicii noua direct ceeace primesc de la Duninezeu prin treptelesupenoar. ,,scripturaa incredinlatierarhiade la noi ingerilor" .. Ei sunt ierarhii ierarhilor pdrnente$ti sau conducAtorii gi

66

Note td lerarhia Cereascd inceparorii lor in sfinlenia pe care ierarhii bisericeqti o comunicd preolilor, iar aceqtiapoporului, ceea ce nu cu Dumnezeu.I;Lrprin ierarhi excludeqi unirea acestuia ingerii comunica gi poporului sfinlenia sau legaturacu Dumnezeu. De aceea Scripturavorbegte Eide cite un inger deosebitalfiecdruipopor.Agacumfieiarepersoanaumaniare pe un plan mai inalt cu acea un inger al ei, care seamana persoina, aqaare gi fiecarepopor un inger mai inalt. cu unei conduceri,il unui.,izvor dc stinlcnie" capacitatca Dumnczeua pus granilele potrivit aceluipopor. De aceea intre neamuri corespunzator dcosebirii intre ingerii destinalilor. pana Ierarhia.de la cea mai inalta treaptaingereascd la cea mai de jos, implici - prin rolul conducatorincreclinlat fiecareitreptepentrucca mai de jos - nu numai Toara ierarhia este o ,,stapanire" , ci qr o raspundere. care ii leaga pe cei mai de o responsabilitate strabatuta care este :ii o inalli de cei mai de jos, o responsabilitate a intregii crealii conqticnre. solidaritate Treptele mai de sus ne sunt mai ascunsedecit cele mai apropiatede noi. Dar sunt gi in ele inselemai pline de taina decit cele mai apropiaiede noi. Cici sunt mai ca tiinle, de misterul abisalal dumnezeiriisau apropiate, mai asemanitoarecu El. Dar chiar treaptaingcrilor are un anumit mister sau o ascunzime nein;eleasti;r neraita complet de noi. cu atat mai ascunsene sunt treptele ingerilor. Dar, intrucdt le simlim gi pe ele ca superioare - si treptele - dar ca mai ascunse nefiind ultimele.tra,im Dar nici ingerii nu aduc intotdeauna vestirile sau talmacirile lor direct unei mullimi in general, ca la lui Hristos,ci uneorilc comunicapoporului prin naqterea barbagialeqi, capabili sa le primeascaprin trcapta lor duhovniccasci mai inallata. Caci, pe l2nga ierarhia bisericeasca rinduita de Dumnezeu ca ierarhic vizibila, exista qi o ierarhie duhovniceasci intre oamcni. adica treptediferitede traire$i inlelegcreduhovniceasci'dintre care unele sunt lbarte inalte' E o alta tbrma prin care Dumnezeu susline o raspundere9i o solidaritateintre ingeri qi oameni' in urcuqullor spre El

Capitolul

.r h de o lumini z l ' Prima treaptainlreili seimpdndEeqte mai ascunsd'pentru cii e in nemijlociti comunicarecu Dumnezeucel ascuns in profunzimile lui fali de fiipturi' de Dumnczeu'cu atdti1i dai mai Cu cit egti mai aproape de tainalui' cum li seintampla5i in relaliacu mult sealna ce i se arata persoanaiubitd Dar lumina dumnezeiascd prirnei trepte este mai curata' fiind mai bogatl 5i mai direct qi mai adincd' Avem de-a facecu ardtandu-se un alt paradox' 22'Dar chiaringerii din.aceeagi treaptaili comunica unii altora ceea ce vad spiritual' ceea ce cunosc din Dumnezeu E 5i intre ei o comunicare' Altfel nu s-ar bucurainrpreuna'Nici unul nu se bucura singur de ceea

sau iu p"c"t pe cetmai ascuns acerora. Ca superioare

m a i m a r e m i s t e r i l t r a i m p e D u m n e z e u - , d a rtirl a i m t o t u g i lui Dumnezeuce ne gi pe El, caci luminile qi e.xperienlele vin prin trepteleingereqtisimlim ca nu sunt dc la ele sau pentrunoi, sunt torusimai ci ele, deqi atarde misterioase prejos de misterul incepator al lor gi neinceput al lui Dumnezeu. Dar qi primei triade ii este Dumnezeu nu numai cel mai apropiat,ci gi ascunsin marele lui mister de izvor Poate aceasta ingerii cei mai inal[, intrucAt li se cerea qi lor un efbrt maririi necuprinse a lui pentru trairea qi cunoagterea Dumnezeu,pe care ei nu l-au fAcut.

::;:l:ffj"rj::

tjt#;':iill; 3iT1l,1i,l;,?i,"T.'fl

forma de comunicare posibili intre ex-istenlele conqtiente. De aceea striga Scrafimii unul catre altul. nu sunt deosebite 23' Dar minlile cereqtigi omenegti numaicagrupuriincuralirile'iluminarilcqidesdvirSirile de care se impArtalesc pe rdnd, ci 5i fiecare dintre eleare intr-un fel in orice moment toate cele trei stari la inillimi deosebite' Mintea omeneasca a fiecdrui om traie$te

vine qiar re de ra Er. [":::r:ii#:1j'lifiT[?:li:'il]iu:]1,:'ai#ifl; srinlenieice iuminlor nein."puiar a fiicut posibili qi ciidereaunora din

alesoameniia;ungilasfinlenieseaflalainallimeatuturor cetelor ingereqti in stareaior de cura(ie, -lorde iiuminare, de de-a se curali, desAvar$;c in nazuingagi puterea

a urcuquluisolidar spre Dumnezeu al crealieiconqtiente fost pierduta in Occidentul protestant gi neoprotestant individualist $i neintelegatoral sfinleniei, pentru ca a pierdut legatura triita cu Dumnezeu, reducdnd-ola o legaturaprin simpla credinla de la distanli, ca umtare a inlelegeriilui in catolicismca simplu obiect al deducliei ragionale' 20. Dar faptul cl fiecare popor e incredinlat cond u c e r i i u n u i i n g e r n u i n s e a m n ic a a c e $ t i n g e r i t r e b u i e inleleqi ca niStezei independen$sau nu aratii cd Dumnumai la poporul Iudeu. nezeu gi-a limitat stapAnirea ingerii popoarelorsunt toli in slujba lui Dumnezeu.De aceeaDumnezeu incredinleazi unui inger sau altuia $i misiunea vreunei vestiri specialeunui popor. Iar dacd unele popoare sau unele persoaneumane nu ascultade se datoreazd Dumnezeu.cunoscut:;i prin ingeri, aceasta libenalii lor.

qisfinlitoare " :T#il?"T,::'J#::i#,X\3:!ffi;?ii,"!!".1?il":il'l'1: viziunea aceasra ierarhic-riturgicii


qi a nazuinlei lor coniinue de-a minare qi de deiavArgire se iniilti in acestestAri. Oamenii. pdnd sunt in stareade picar, sunt la incepurulgi pe parcursulmai pugininallat ;l curalirii, ilumharii giaisavnrqirii lor, mii prejos de trepteleingereEti;i se lblosesc de ceeace le conrunic6 acclea. Dar pe'cuimile sfinlenieilor, se atla la iniillimea tuturor trepteloringeregtigi in comunicarecu ele. 24. Dionisie Areopagitul exprimi pe ror parcursul scrierilorsaletahaluiDumnezeucaizvoraltuturorcelor bune cdrele avern;dar mai presusde toate,El e izvorul fiin1ei,al existenlei,al luminii, al dosavirSirii,fiind mai presusde tiin{a, de existenla,de curalie, de lurnina, de desavir$ire.Nu putem numi cu nunrele celor avute r;i traitc de noi cele proprii lui Dumnezeu. Cele triite qi ccle ale nurnitede noi sunt relative,incepute,participate; Le are pe lui sunt absolute,neincepute,neparticipate. toatein Sine.

67

Note la Ierarhia Cereasca direct6. Dumnezeu il face de fapt.pe sfint mai sesizabil decatpe de noi ca transmilatoral puterii dumnczeiegti, ne poate venl puterea alli oameni' prin care de asemenea 25. Avem aici distinclia reluatii de sflntul Grigorie dumnezeiasci ce lucreazd printr-un sfant' dar intr-un palamaintrefiinla,putereqilucrare,pecareqi-oinsuge;te deqi grad mai slab' Dumnezeuinsuqiramine 5i El ascuns' la capitolulx' li sfantul Maxim Marturisitorul,in icr,,lirr iimlim puterealui lucratoareprin stantulsesizabil' Puteri toite numite pot fi de$i ingeregti, 3. Treptele pe opinie El socoteqte qtc aceastd Dionisie iqi insuqe qi de lucrari. cere$ti, sunttoatefiin1e,ca izvoarede puteri, Dumnezeu insagi fiinla luminii' caci exis(entaeste ea puteri pot fi fari nu 9i ca fiinle cere$ti sau spirituale insaqilumina' sens lar Dumnezeu ca Izvorul existenlei lucrari.Caci fira puterilegi lucrarile'lorn-ar puteafoloii creaie'de dif'eritetrepte' esteIzvorul luminii de diferite Prin aceastase eviti puterile gi lucrarile dumnezeieqti. o fiinla a luminii produsede e^ste grade Fiecarccreatura monofizitismulsaupanteismulsauerezialui Apollinarie, D a r ' c u c a t e s t e o e x i s t e n l ac r e a t a m a i bu*nt'"u' cumziceSfantulMaxim,declarandqipeDionisiecontrar Capitolut XI - direct ca ingerii, de vestitori ai tainelor dumnezeieqti in sensstrict sau indirect,ca cetelemai inalte. Dar se pot da'rmai capibila !i Astfel,^intrucit fiinlele createcele maiinalte reprezinti cea mai inalra lumlna facuta mai sesizabilacllor

", panteist -l-'__-_":_:_,: 3:r"rn neopratonismurui * 0"Jff.1".'#;:i;'ili#iliill'tl,H'ff: le cereqtisenumescingeri, pentrurolul 26. Toatecete sa o transmitii.

::.iil':'il".T!JTi',# ::;1: ::;T"' l!,;ffi tT,*: ;:HJT!:.::i'li i*ri"Tfi !ffi fi;Tfl


Dar cetelemai de jos n-au toata putercacelor nezeieqri. mai inalte, cum o au ."le -ai d" sus,in niii un inleles. SerafimulestePuteresau Inger, dar ingerul in sensstrict numi nu se poalenumi Serafim,deqi r t se s cpoate Pudls t r u r rgi ' l el Putere cereasca. capitolul xil "inceput a toalii cunoitinla qi imitarea lui Dunrnezeu' deoareceprin acelease transmitela toate qi la noi inqine iluminarea incepatoare a lui Dumnezeu"' Ele sunt primele lucratoare li invdlatoare ale celor dumnezeieqti" . Lumina lui Dumnezeu este primitd intr-un straveziul fel in mod direct;dare vazutanumai in saupri,? primelor Puteri create...Noi nu suntem scogi in iunoa;te."a qi trairea puterii lui Dumnezeu din solid;ritate cu toatacrealia,caueare ca cea mai inalti 5i unificacelor toareqi strivezie treaptape cea a fiinlelor ingereEti mai inalte' 29.oeci gi proorocul a putut privi lumina dumnezeiasciiprivita de minlile mai pulin inalte' 30. Ctriar mingileingeregticele mai inalte sunt numai existente,pe cdnd Dumnezcu estemai presusde existenld. 31. Proorocul a fost ridicat totusi printr-un inger la vedereaceteloringereqtidin jurul lui Dumnezeu,care e de inceputa tot ce au ceteleingereqti inceputulmai presus oamenilor. Vedea inallarile fira sfirqit spre

urm1nd Scripturii,pe barbalii 27. Autorul numegte, sfin1i dumnezei,dar nu dupa fiin1Ain sens panteiS, ci pentiu-imitareu a"pi tt-, p"",- unirea cu bu-n.t"u qi 'sau o inima de fuii .". ,ir nume$le o sabie afrinsa t-oc Dumnezeuinfocaia,foc. Caci bumnezeu se raspdndegte din acei barbali, cum se raspdndeqtesoarele printr-o fereastrl in care se reflecta. Capitotut XIil

ci un Serafim a curalit pe prooroc de picate' unii rispund

inScripturi il';ff,::::':L:i,T,'Ji:3lll'j3':ffi:;:lJ.:Hfri:: spune ce se de unora 28.Laintrebarea


ing*ifo.

ff:JlrY1[Ti,','.t#;ffi,.ifiii3::fi'*;'";[i1?1

luat carbunelecu clegtelegi l-a apropiatde gura proorocului, transmil6ndu-itbcul iubirii de Dumnezeu. Allii spun cd chiar pnntr-un Serafim propriu-zis s-a transmis proorocului tbcul curalitor al lui Dumnezeu. Caci estemai straveziu9i mai bun conducatoral acestui foc, decAtingerii mai de jos, aqa cum sticla este mai sfavezie pentru lumina soarelui, decit o materie mai lui Dumnezeuprin Aqa ne vine insagi lucrarea ingroqata. timp Serafimiin mod mai eficient,de;i ea estein acela$i lucranddinascunsuleiinom,trecdndinacela;i nevazuta, mod mai ascuns gi pnn tr"ptefe ingereyi inferioare Serafimilor.Eani-lfaceinsap!Seianrimaise.izaUil,"a planul creat al nostru. il face mai sesizabil de fr;til Sine inruqi 9i decit pe treptelemai de jos, ;;;;F ite put"rii lui liu.nezeu. Toata *^i p"fi, i.*r-ilatoare riinllsera6mitorLfocaprinsdeiubirealuiDumnezeugi priri ^.""ri" f". .uraliroi al ceior de mai.los qi al nostri. bi fac focul transcendental lui Dumnezel accesibil .*"t,"i. O pifaa ^r fl omul sfant care ne transmite puterea fel ca o putere lui Dumnelu mai sesizabil gi in oa6ecare

jurul lui' deci in migcarestatomicain jurul lui' ca o hori in miqcare'auagindu-le pe toate cele de dupa ele qi pe oal4enii inqiqi' czuevor' inlelegeaceleqasearipialeSerafimilorcaexprimdnd lui Dumnezeude multele lor cele doua de susacoperirea felesaupriviriintainalui'caretotuEileatrageqisprecare zboara iotuqi' pe cele de jos acoperind adlncurile lui Dumnezeu'dar zburdndtotugispreele' qi celedin mijloc lor spre alte si alte cunoqtinle Ele exprimAnd-miqcarea sunt la mijloc intrc tainele ce le depigescin inallime qi lor' ca un mijloc corespunzator adAncime' 32. Deci chiar cei mai inalli ingeri sunt crea$' nu emana din Dumnezeu' tot atatde mult lucrareanemijDionisie accentueaza locita a lui Dumnezeu asupratuturor treptelor congtiente ale fapturilor'ca.9i lucrarea lui deosebiti prin reapta intAi, iga cum in lucrarea sfinlitoare a ierarhului care l-a sfinlitpepreoteqiDumnezeudeundevineoricelucrare sfinlitoare, czre e inceputul a toatAierarhia cea pentru noi' ,,Mijlocirea" nu inseamni interpunereintre Dumnezeu

9i in intim mai cere anate ingereeti currne apurerilor acla

68

Note la Ierarhia Cereasci prin ei ainstrgi qi cei din treaptamai inalta, ci petrundere a;a cum'firul prin carevine cureniucrarii dumnezeieqti, tul elcctricnu sc intrerupeintre curent qi cei ce-l primesc' Remarcim accentulpe careil pune Dionisiepe caracil terul de Creatoral lui Dumnezeu qi pe faptul ci acesta face Proniator,calitateprin care suslineqi inalia spre El cu lucrarile lui, deosebitede fiinla lui, creaturile, in solidantate; de asemcneaaccentul pus ;;rg;";;-i" pe voia lui Dumnezeu qr pe voia crcaturilor de-a prinii lumina qi ir*lnu li puterealui ur.i.iiua. il i5i restrAnge Dutereacolnunlcaraacesroracind'intilnegtE din partea Dumneieu nu deschidere. i!."."pit;t,;;;.d" i#lirp" de noi (ca in creqtinismul apusean ,ia "i.l ,.p-" gralie o niii sau catolici la creata gralta numai dAndu-ne .u,a!itoar" qi deiavirqitoare la protestanli),nici nu se conflnda cu noi in seni panteist;deci vedem o distinclie Elnecomunicalineinallaprin totaladeneoplatonism energiilesalenecreate. XN fel'ceaomeneascAqiceamateriala'necuprinsedeputelea noastradenumarare'

Capitolul

XV

Caoitolul

34. Nu trebuie vazuta o contrazicere in faptul ca unele cete ingere$tisuperioare Scriptura,de5i socoteqte puteri' Caci ele au altoia, le recunoaltetuturor acclea$i putcri in grad propo4ional cu treaptape care se aceleaqi afla. Aceaslaarata' dimpotriva, o lesaturaqi o comunicare de cAtre fiinlele superioare a putcrilor lor celor inferioare in gradul potrivit trepteiinferio;uea acestora' intre cele mate. nigteaseminerri 35. Faptut EaSeafl.a ca male^na riale gi cele spiritualedovede;te 1u :t,-...:11 totalneorganizat'-cie.organizat:1inmodleluntdellnlele existi o ca' deci, diferite; spiriUale in grade qi forme qi ea e opera aceluiaqi Creator, care are unitate in creaEie in Sine toate puterile gi ele iqi arata o eficienlA in difente Eradecorespunzitoareprin puterile tuturor felurilor de Iapturi. Taria pictrei traducein lclul ei taria sufleteascia

33.NumarulingeriloreatAtdemare,cinupoategba r bgradul atuluiq i a imai nger u l u i q i e cu e f escopul ctultar i e isa l u iserveasca Dumnezeu ca cobordt' cel la ae noi. gu nici ciriar de ei, deqi cunoscutprin numaraue "i::;:l\n::i"il:ff"':i#iiil:Ti:li$"

Numaidin faptulci suntlimitali ie pot nici ei numara. debumnezeu, sriu ca suntun numarfinit, dar nu pot intr-un ca.sunt lor.Ei gtiu la hotarul cunumararea ajunge

n; caci sunt' cari nu$tiu innuma.innnit' ca nusunr $riu

**"-

in el cea *ii i'ti-a deuenita ria in trupul omenesc, mijrocde u deuenit ,'J-ii rLitii'*iil'"-"r"i.ai".ia .:"#;;;; ili"r".if ". tp-,rf ri din ele.Dar ipiritul
Dumnezeu ca Spiritul suprem cuprinzitor in unitiliinecompujeatuturorinlelesurilorqiputerilorde

:Hil',tri:tl*T"fJi$:;:':rH:,T1l,i'i1ffi1; nu poate
raDortcu marqinile universului vazut. $tim ca n'infinit, cdci e limitat de Dumnezeu, dar nu putem una lin antinomiile experienlei gi ale cugetirii' in faptul ca nu se poatespunedespreunivers niciii e finit niCi ca e infinit. Dar n-a analizat mai suruitor aceasta tema' Poate ca ra$unea insagi tiind intr-un fel, prin ceea ce cuprinde, mirginita, intr-alf fel, ca depaqindmereu qi ceeace a atins' face Ei in lelegerea atpitind sa depaleasca universului cunoscut ll tacut sa inainteze in toi mai strinsd unire cu Dumnezeu cel infinit, marginit, dar in mi;care spre nemarginre. Chiar lacomia materialAsau de slavi a omului sau nemullumirealui cu tot ce a oblinut qi atins,il aratAqi pe el gi universulpe C" o p'.t" ^a.!i'ii. fe a" ain in -iqta." sau un nemargrnttvirtual. fara sfarQit Asecondamnalaneinarntareintr-onemarginfuereala vv nevindecat de rer'rurru.ruvq inseamni a se condamnala nemullumirea sau la chinul iadului. nici Dumnezeunu rimdne nici singur,dar nu creeaza un alt infinit saudoua alaturi de She. Caci nu pot fi doui sau trei infinituri. Dar universufing.r"r. 9i &l sensibil legateintre ele qi arnindoua de toat! gradeiesunt.deaga ieT,ca *e-u.ii'universului r"l"i.* ii cei congtienliii universului sensibilnu pot ";"i1. i^ marginile iot 9i no le pot exprima in numereexactg. urura**"pu n"!iu.i,a u tui Dumnezeu.O $i aceasra "."u'1i",a.u.i,.ar"pout ii.upf;.,rAinnumereleingereSti ,u" i-"n"q,i, - ii un r".'. J marginirii puriii tui Dumnezeu.Mirelia necuprinsaa ldi dumnezeu o arati intreir sfiinti siu nesfarqite in sensurile li;;i;r." qi, in alt de ea, ce i-o inalla iumea ingereasca iiori-"t"

qicu regatura;G;;;[;6htpoi intr-o std omurui forma


spiritului divin in mod indirect' dar in mod mai htim qi al spiritului uman' omul a primit cinstea deosebitade i da materiei sensuri9i funclii spirituale'de a o spirituadeplin' in Dumnezeu' " () face sa se transfigureze :t:i':i v' " ' ' ' ' 36. Preotul e omul ridicat la cinstea de slujitor al lui Dumnezeu qi, deci' la o tot mai mare apropiere de de-a acoperiimpa4irea lui in organevariateqi deci de a-l prezentacachip al lui Dumnezeucel simplu' dar cuprinlui infrnita' Culorile luminoase zand totul in simplitatea ale veqmintelor lui au 9i ele rostul de a-l prezenta apropiit !9 D1m1e1eu .care e lumini' Foarte mult vorbeqteDionis.iede lumina' urmind lui Hristos care a .pus ca El estelumina lumii. Lumina e sens,iar unde e sens.e existenla'supremaexistenta'izvorul existenlei'e de Dumnezeu izvorul luminii.ql"1:t-lt:,il"t Dcpirrtarca qi pierdereasensurilor'cu slabirea este una cu stricarea intunericului' existenleiqi cu ingroqa*ea 37. ingerii suntinchipuili ca vAnturi,caci suntintr-o migcareneincetati' Viala^eluminA' e calduri a iubirii qi e migcare'De aceeasunt inchipuili ca punAndveqminte lumiroasc de preoli, apropialide Dumnezeu9i rispinditoriailuminiiluiDumnezeu'caflacaridefoc'carolide foc in continua invdrtire. Numai slabirea existentei migcareaspre desav0rgirea.lui caldlra r-uUrnl sldbeqte S-i Dumnezeu.E 9i in iad foc, dar e focul singuriitilii qi al dugmdnieichinuitoare.$i acolo nu e nici miqcarein sus'

K.anra-vazut lamarginiterui. noastre puterile prin ajungc ;;IJ"#1"ff':*f Bj':l:'.T,T:iTljff"":J::;:ii:t:

69

Note la Ierarhia Cereasc spre desivArqire,nici migcarc a cobordrii iubitoare la cele de jos. 38. O.ainut cel mai de sus al ingerilor face lumina dumnezeiascAaratata in prima adaptare a ei creaturii. Chiar daci omul poate vedea lumina dumnezeiascigi direct, la locul sp-iritual unde se aflii el, tonrqinu o vede fdrd trupul sAu. In general insi, lumina dumnezeiasci comunicatAprin ordinul suprem al ingerilor e lumina a doua aratare" dumnezeiascd,,in vine in orice creatura, deci dumnezeiasci 39. Puterea qi prin treptele c a o p l o a i ec a r e e ingeregti superioare ca un pAntece carerodegte rodul vielii pimita de creaturd, noi. Viala nouii nu e produsulexclusiv al lui Dumnezeu, de Dumnezeu. ci qi al creaturiifecundatA cu 40. Se pare cA insemna atunci aurul amestecat argintul. 4l.Expunereainelacorespondenpidintreinsuqirile ingerilor gi cele din naturA. 42. epa curgiitoare, fluida e condilia vielii pentru calitatea ei trebuies1-qi creaturileiensibile.Dar aceasta intr-o fluiditate vie a Spiritului aibA o corespondenla De aceea, ingeni, care au qi ei o viald ce dumnezeiesc. spore$teviala oamenilor, sunt asemanaligi cu rAurile, calitate diiruitoare de viala de la Dumavind aceastd gi cu rolile ce se invdrtesc nezeu.insii ei sunt asemdnali atAtin jurul lor, cdt gi pe un drum a carui ultimA linti, niciodati ajunsa,e Dumnezeu in 43. ingerii sunt roli spirituale,rogi inlelegatoare inaintarea neoprita in cunoaqtereaAdevarului din toate pe4ile lui, roti unite intrc ele. roli inaripate. roli infocate lor e totodata de iubire pentruDumnezeu.Cdci migcarea un zbor spre inallinlile nesfirqite ale Binelui qi in jurul Binelui, care nu poate fi decit personal, sau iubirea Sfintei Treimi. Dar inainnemdrginitiiintre Persoanele tareain bine c nu numai inallareaspre izvorul lui interpersonalsuprem.ci qi grija pentru cele mai de jos, spre atragerea aceloraspre binele la care s-au inallat cei de deasupra. Roqileiqi miqca privirea qi in sus ;i in jos. In triiitiipentruinallarea celor aceasta sc arata$i rdspunderea mai de jos, rispundcre care contribuie qi ea la desiivir;irea celui mai de sus qi-l leagi pe cel mai de jos li da un rost de mare importanlaierarhiei. 44. inplinirea raspundcriicelor mai de sus pentru cei mai de jos e nu numai o condilie a destrvArgirii lor in pozitiv bine, ci;i o condilie a bucuriei cind vad ef'ectul mdntuitor $i inallator ce-l au asupra acelora. Cel cu adevarat superiorse bucurdnu atetpentruinallarealui in qi impArta$ireade binc, cdt pentru mdntuirea cunoagterea pentru el li inallareacelor mai de jos. Binelc ai t'ericirea suntlniltenumaiinsolidaritate.IarsolidaritateadevaratA, fara rispunderegi fAri acliuneace o impune ea celor mai inal[ali spiritual pentru cei mai pulin inaltali. nu exista. De aceeaa creat Dumnezeu existenleleconqtientein trepte ierarhice.Rostul sfant al ierarhiei sau sfinleniaei constanu numai in inallareacontinuaa treptelormai de susspreDumnezeu,izvorul bundtiilii$i al stinleniei,ci gi inrispundereaatrageriicelormaidejoslaniveleleatinse de ei, pentru trairea conlunA a iubirii intre ele.

A celui intre sfinfi

i':

DIONISIE AREOPAGITUL

Despre
IERARHIA BISERICEASCA

Presbiterul Dionisie citre impreuna-presbiterul Timotei

Capitolul I gi care e scopul ei Care estetradilid ierarhiei bisericeEti


$l CA ierarhieinoastreii aparfine$tiinla,luindumnezeita9i dumcrarea$i desavArqirea trebuie gi cu izvorul in Dumnezeu, nezeiasca* sa dovedim din Scripturamai presusde lume gi prea sfdntA- celor ce au fost sfingili prin tainele ierarhice r;i prin tradiliex pentru sfintitei slujbe de introducerein sAvdrqirea cele tainice (mistagogie).Dar ia seamasd nu cu intinezi* SfinteleSfintelor.Ci sale priveqti cel celealelui Dumnezeu evlavieqi sacinsteqti ascuns prin cunoqtinle ingelegatoare 9i nevdzute,pastr6ndu-leneimpartAqite 9i neintici nate fap de cei nedesavArgili(nesfin1i1i), comunicandu-lein chip sfdnt 9i prin iluminare numai celor shnli* dintre sfinli. Caci, sfAntA precum ne-a predat Scripturanoua, celor ce urmAm lui Dumnezeu, a$ale-a luminat-o in modul cel mai vadit qi mai in{elegdtorgi Iisus insugi (mintea cea mai inalta dumnezeiesc ierarhica* ;i mai presusde fiinga,inceputulqi sfdrqitula toatd ierarhia, sfinlirea qi lucrarea qi putereacea mai dumnezeidumnezeiasca esc ierarhica) fiinlelor fericite qi mai mari decAt noi, facandu-le, dupa putinla*, luminii lui; in ce ne prive$te, asemdnatoare orin iubirea noastrade cele bune, fAcutdsa iinda spre El, care ne atrageqi pe noi, prin aceastaadunA* multele deosebiri* 9i le intr-o viafi, deprindere gi ludesivArqegte crare dumnezeiasca,gi astfel ne daruiegte Iar prin putereasfantAa preo(iei dumnezeiegti. aceastapubre pAgind la lucrarea preoliei, ne facemmai apropialide fiinple cele mai presus cu sfantalor aqezare de noi, asemanandu-ne statomica qi neschimbata.$i prin aceasta, a lui Iisus privind la insaqifericitadumnezeire g i p r i m i n d c u s f i n l e n i e c u n o q t i n l ac e l o r vazute* gi insuqindu-ne Stiintalor cea tainica (mistica), vom putea sa ne facem sfinli1i, luminii, lucritori ai celor dumasemanatori qi desavArgitorias. desavArgili nezeiegti,

ti2
Care este, deci, ierarhia ingerilor* gi Arhanghelilor $i a Incepatoriilormai presus PuterilorgiDomniilor, de lume, a Stapaniilor, a Tronurilor dumnezeieqtigi a fiinlelor de cu Tronurile,pe careScriptura treapta aceeaqi ni le-a aratatca stAndapropiateqi purureain jurul lui Dumnezeu qi cu Dumnezeu, numindu-le in limba evreiascdHeruvimi qi citind, vei afla in Serafimi? Despre aceasta lucrareanoastradespreordinele qi ierarhiile lor qi despresfintelelor trepteqi imparliri, nu atAtcat e vrednic de ele, ci cat e cu putinp Si cat ne-a descoperitteologia preasfintelor Scripturi,care a preasldvitierarhialor.

7l

Despre Ierarhia Bisericeasci Dar atdte rebuinfa sa spunem,ca aceea $i acum* de noi areuna toataierarhiaproslAvitd puterein toatAlucrareaierarhicagi qi aceeagi ierarh*, a carui fiinla 9i masuraqi un acelaSi heaDtastau in a se desavarsiin cele dumnez6iegtigi in a se indumnezei 9i in a transmite celor de sub el*, dupa vrednicia venitein el indulrlnezeire din sfAnta fiecAruia, de la Dumnezeu.lar cei mai de jos se cuvine sAurmeze* celor mai de sus qi sa atragaqi ei pe cei mai mici inainte. Aceqtia trebuie sa meargainainte $i pe cat se poate sa conduca armonie dumgi ei pe allii. $i prin aceastA ierarhicasAurmezefiecarecu toata nezeiasca, frumosqi puterea spreCel ce estecu adevarat inleleptqi bunuo. Dar* fiingeleqi treptelecelemai presusde noi, de care am pomenit cu sfinlenie, sunt (inteliqi ierarhialor estespiritualA netrupe$ti gibila) gi mai presusde lume. Pe ceaa noastri inmullindu-gi insa o vedem,pe masuranoastrd, simboalelorsensibile*, lucrareaprin varietatea prin care suntemridicali in mod ierarhic spre indumnezeireaunitara, potrivit mdsurilor (simetriei) noastre,sau spreDumnezeuqi spre Acelea infeleg ca virtutea dumnezeiasca. min[, dupA cat le este lor ingaduit; iar noi sunteminallagi,pe cat este cu putinF, spre prin chipuri sensibile. vederile dumnezeieqti adevarul,unul este* Cel pe careil $i spunAnd lui Dumnezeu,dar doresctoli cei asemanatori in mod unitarx de Cel ce e nu se impArtAsesc fiecAruia Acelagigi Unul, ci precumimpar_te /. judecaliidumnezeieqti+ cumpana s-au spus de noi in lucrarea Dar acestea despre cele inteligibile* gi sensibile, mai Acum voi incercasAvorbesc,pe desfdgurat*. despre cat se poate, despreierarhia noastrA, obdrgiagi fiinla qi despreslArqitulei, numit I i s u s . ' poartanumeleierarhiei.Caci,precumcel ce a toatAoranduirea sDus ierarhiea indicat deodata cel ce spuneierarh indica pe celor sfinte, aEa, barbatul indumnezeit gi dumnezeiesc, cunoscator a toata shnlita $tiinF, in care se desAvArgeqte ;i se cunoaltein chip curattoata ierarhia unita cu el. Inceputul (obArqia) acestei*ierarhii este izvorul vielii, fiinla bunatalii, Treimea, cauza unicd a celor ce sunt, din care ele au qi existenlaqi existenta Ei. Acesteifericite bunAtatea ceabuna.Dentru aflata dincolo de toate, obArqiidumnezeiegti, existenta, care e unitateaintreiE cu adevarat ii aparginevoinla cunoscuta* a mAntuirii rafionale* (prin Cuvdntul) a noastre qi a nu se fiinlelor mai presusde noi. Iar aceasta poate infdptui altfel*, decAt prin indumnezeiea celor ce se mantuiesc.Iar indumnezeirea*esteasemanarea $i unirea,pe cat se poate,cu Dumnezeu.Iar tinta comune a inde tregii ierarhii* esteiubirea sau apropierea produsa Dumnezeu Ei de cele dumnezeiegti, prin sfinlire in chip dumnezeiesc Aiunitar; qi, inainte de aceasta,deplina qi neintoarsa desparlire de toate cele contrare, de cunoqtintafipturilor (a celor ce sunt) ca fapturi, vedereagi cunogtinlaadevAruluisfAnt, impartagireaindumnezeita de desavdrqirea unitara, hrAnirea,pe cat este cu putinla, de spiritual vederea Unului insuqi,carehranegte pe tot cel ce seintindedupA giindumnezeieqte El4t{. $4

Si spunem ci fericirea dumnezeieErii prin fire, izvorul obnrqii care e dumnezeirea indumnezeirii,de la carevine indumnezeirea celor ce se indumnezeiesc,a dAruit, din ierarhia spre mandumnezeiascd, bunAtatea tuirea qi indumnezeirea tuturor fiinlelor $3 ralionale qi inlelegAtoare. $i acestdar s-a dat fiinlelor celor mai presusde lume* qi l'ericite Ierarhiaintreagaeste*, dupa sfinta noas- intr-un mod mai nematerialgi mai spiritual, trApredanie,raliuneaintreagaa tuturor celor cAcinu le miqcaDumnezeupe ele din afara* ci in mod inteligibil* cea mai generald* sprecele dumnezeieqti, supuseei sau cuprinderea a celor slinte ce fn de ierarhie.Deci ierarhia (spiritual); qi ele sunt iluminate dinlauntru printr-o razacorata voia dumnezeiasca cea pentru noi e numitA ;i este lucrareacare despre recapituleaza*(cuprinde) toate cele,sfinte. gi nemateriali; iar noui, ceeace li s-a daruit P r i n e a d u m n e z e i e s c u l i e r a r h s f i n f e q t e acelorain chip unitar qi concentrat,ni s-a de Dumnezeu, daruit,prin Scripturilepredate pe cei ce participa la toate lu(desavArgegte) crdrile preasfinte ce-i apa4in, ca unele ce impa4it in multe qi in pa4i distincte (sim72

Despre Ierarhia Bisericeasci boale distincrcr'). Caci fiintar ierarhiei ne-a venit prin Scripturile predale noui de Dumnezeu. De aceea socotim vrednice de cea mai ma.recinstirc cuvintele care ni s-au predat de barbalii indumnezeigi, sdva$ibri ai celor sfinte*, in scrieri sfinte Si teologice. De fapt, toate cite ni s-au predat de ac$ti sfinti barbali le-au primit invifatorii no$tri printr-o iniliere mai nematerial{ qi apropiati de ierarhia cereasca in mod tainic, ca de la minte la minte*, prin mijlocirca cuvantului, pe d9 o parte trupesc, pe de alta nematerial qi in afara scrisului. $i nici ei n-au predat acesteaca pe un conlinut comun al dumnezeieqtii slujfui irt inlelesuri neacoperite, ci in sfinte sirnboale. De aceea nu oricine e sfin$it, nici nu e a tuturor cunoginla, cum spun Scripturile (I Cor.8,7). imbricate in ccle materiale, cele mai prcsus tainice scrise $i de fiinld in invi[iturile nescrise* ale 1or. $i le-au ff,cut acesteanu numai din cauza celor lipsigi de sfinlenie, cdrora nu le este ingdduit si se atingd nici de simboale, ci gi pentru c4, precum am spus' existi pentru noi o ierarhie simbolici*, potriviti nouA, care are nevoie de cele sensibile pentru iniil[area mai dumnezeiasci prin ele spre cele spirituale. Pentru dumnezeieEtii sivdrgitori ai celor sfinte, infelesurile simboalelor sunt descopedte*, inse nu trebuie sd le scoate h aritare celor ce suntinci in curs de desivdrqire, qtiind cd cei ce au legiuit cele sfinte potrivit predarii lor dumnezeie$ti au stabilit ierarhia ordinelor in trepte bine statomicite Si neamestecate $i impartite in mod potrivit gi dupi wednicia fieciruia. De acera,increzlndu-mi giin sfintele tale marrurisiri (cici e o datorie sfinti $iti amintesc aceasta) cd nu vei trarlsmite toatii vorbirea sf7inte a ierarhiei supedoare nimanui altuia't decat savarqitorilor celor sfinb, asemdnitori lui Dumnezeu Ei de o treapt{ cu tine, iar pe ei ii vei convinge si mirturiseasci lafel, dupi rAnduialaierarhicd, ca sa se atinga in chip curat de cele curate gi si facii pirtagi numai pe cei dumnezeiegti de lucririle dumnezeie$ti, pe cei desivirgigi de cele desivirEite, pe cei sfingi de cele atotsfinte, gi-am transmis pe lAngi alte taine ale ierarhiei qi acest dar indumnercitole.

$5
Deci, in mod necesar,intemeietorii ierarhiei noastre, fiind ump14i de danrl smnt din dumnezeiascaobdrgie mai presus de frinld, sunt trimiqi de citre bunitatea dumnezeieqtii obirqii sal transmiE in conthuare. Iar ei, dorind, ca durffIezeiegti ce sunt, inlltarea gi indumnezeirea celor de dupa ei, au predat, potrivit sfintelor noastre rinduieli, cele ceresti fu chipuri sensibile*, cceace e concentrat* in varietate qi mullime, cele dumnezeiegti in forme omenegti, cele nemateriale

Capitolul II
I. Despre cei ce se desdvfrrgesc prin iluminare (prin Botez) Ni s-a spus deci nouA cu sfin[enie ci scopul icrarhiei noastre este asemanarea $i unirea noasfA cu Dumnezeu, pe cat este cu putinla. IirI aceasta*o put]emajunge, cum ne invali dumnezeiegtile Scripturi, numai prin iubirea preacinstitelor porunci gi prin sfintele lor impliniri. Cdci cel ce ffui iube{te pe Mine va pdzi cuvAntul Meu gi Tatdl il va iuhi pe el gi vom veni la el Ei ne vom fuce sdlag la el (Ioan 14,23). Care e deci inceputul* implinirii preacinstitelor porunci? Cel Care pregiteqte deprinderile noastre suflete$ti cu cea mai mare grije sprc primirea clorlalte* sfinte invifanri gi slujiri (ierurgii); indrumarea qi ina[area noastre sple sfar$itul mai presus de ceruri; p{.zrea traddiei rena$terii noastre sfinte qi preadumnezeieqti.Cici, precum a spus slavitul* nostru povaluitor, cea mai din6i miqcare* aminlii noastre spre cele dumnezeieEti este iubirea lui Dumnezcu; iar pomirea cea mai de inceput a sfintei iubli spre implinirea sfantA a dumnezeiegtilor pbrunci este lucrarea 99ramai negraiti'r in vederea indumnezeirii*: Iar daci ajungem sI fimindumnezeili prin naltere dumnezeiasci, cel ce nu a ajuns sefie indumnezeit nu va cunoaqte,nici nu va lucra ceva din cele predate noui de Dumnezeu. Dar

73

Despre Ierarhia BisericeascA oarenu trebuie gi noi, omeneqtevorbind, mai intdi sa existaml, ca apoi sa lucrAm cele ale Caci cel ce nu estenicidecumnu are noastre? iar cel miqcare,precumnu are nici existentA, acela qi lucreazi ce esteintr-un fel oarecare, li patime;tein cele ce.este.prinfire' Acest ca estellmpede''. lucru socotesc Dar sAprivim in cele urmitoare simboalele naqteriidin Dumnezeu*.insa sa nu vine Caci, vederenici un nedesavnrqit' la aceastA cu dacAnu estefara primejdie sa sepriveasca nu cum soare*, din nascute razele slabi ochi saseatingi de celemai presus va fi nevatamat ca ierarhia cea dupA adevarat e daca noi, de peOzia*. pentruca s-aatlns lepea dezaprobat precum sfinte (cf. il Paral. 26,L6-21). de"cele si pe Core, pentru ca s-a sculat impotriva preotilormai presus de el (cf. Num' l6) qi pe ivaaiu $i pe Abiud. pentru ca s-au atins fara sfinfeniede lucrarile lor (Lev. l0'l-2). ) II. Taina ilumindrii (a Botezultti $1 oameniisdsemknfiriascd vo ndcatoEi Ierarhtrl, $i sd t'ind la cunoSinla adevdrului (l Tim. 2.4)' tuturorEvangheliile* adevirate, propovaduiegte beritru ca Dumnezeu cel milostiv, care din saproprie gi fireascAesteprezentcelor bunAtatea de pe pam6ni,a binevoitsavina El insuqiin mod sim$fla noi pentru iubirea sa de oameni* qi prin cu un foc pe cei unirba cu El-sAfaci asemenea* uni1i, potrivit capacitafii lor de indumnezere. Ca6iietor cdli l-au primit pe El, carg.r,.::.d.!f numelelui le-u dut putereasa seJacaJlt ut lut" Dumnezeu;care iu din sdnge,nici din pofta s-(lundscut(loan ci de Ia Dttmnezeu tt'uDului. f. i2-13). lui cerut, .e cuprins deodatd de frici 9i de cu govaiala.In cele din urma marturiseqte cAva faceceeace i secereqi luAndu-l bunatate pe el, il ducela cel ce arenumelede ierarh*)r. $3 Iar acelaprimind cu bucurie,ca pe o oaie adusApe umeri, pe cei doi barbali (doimea barbafllor)*, cugeta mai intdi cu evlavie $i sliveqte cu mullumire in;elegatoare*$i cu pe unicul InceputfacAtor inchinaretrupeascA de bucurie, de care sunt chemali cei chemati gi sunt mantuili cei ce se mantuiesc. $4 Apoi, adundndin sfdntul lacaqtoata ceata celor sfinlili* pentru impreunalucrare$i ima mdntuirii acelui suflet gi Dreunasarbatorire pentru aducerea de mullumiri bunAta[iidumnezeiegti,la inceput inalla o cantare oarecare*, alcatuita din sfinte cuvinte aflate in Scripturd,cu toatamulgimea(cu tot poporul) biseiicii. Dupa acestea,sarutand SfAnta Masa,vine bArbatulde fala 9i il intreabace a venit sa cearagi dacAde bunAvoie)*.

$s

de Iar dupl ce acela,mi$catde dragostea Dumnezeu, iqi plAnge, dupi invafatura nagului, necredinga,necunoltinta binelui adevArat, lipsa lucrarii unei vie{i indumnezeite gi cerAnd ca prin sfinta lui mijlocire sa se facd pArtagde Dumnezeu gi de cele iefarhulii cere sa vina in indumnezeiesii. desdvArqit tregime* laCel ce este.Dumnezeu gi neprihanit. Apoi ierarhul, dupi ce-i fnfalijeaza vieluirea cea indumhezeitagi in$2 trebandu-lde va vielui astfel,dupafAgaduinfa aceluiaii pune mdna pe cap 9i pecetluinduJ Deci cel ce iube$te* sd se impdrtAqeascA (cu semnul crucii), poruncejte preolilor* sa mai presusde lume, vine inscrie pe barbat* qi pe naq)). de cele cu adevarat la unul din cei iniliali (botezali)qi-l roagAsa-l conduca pe calea spre ierarh. Acela faga$6 duiestein intregime* sa urmeze* tradiliei $i fi a-i spre gi primeasca* sa-l ialauzeasci sa-l face Dupa ce aceial-au inscris,(ierarhul) $i indrumAtorin toata viala lui urmatoare. d e t o atd i m p l i n i t a r u g a c i u n e , s f A n t d o dar aceluia, mantuirea cu sfintenie dorind qi il misurind omenesculsAucu inallimea lucru- biserica*, apoi il descinge pe acela* 74

Despre lerarhia Bisericeasci dezbracl* prin liturg (diacon). Apoi, intorcdnd pe cel venit cu fala spreapus qi indrepdireclie, in aceeagi tAndu-imAinile desfAcute Satanei sasuflede trei ori asupra ii porunceqte lepidarea de el. Dupi ce $i sAmarturiseascA de trei ori, iar acela i-a cerutaceluialepAdarea a marturisitde uei ori, il intoarcesprerdsarit+ qi privind acela spre cer qi avdnd mdinile cu Hristos sAse uneascA intinse,ii porunceqte invilAturi venite de Ia gi cu toate_,sfintele Dumnezeu)o. $7 $8 la a Dupi ce (ierarhul)a sdvirqit acestea-, doua iegire, se inalla iaragi la vederea a celor dintAi*,ca cel ce in nici duhovniieascd un timp gi in nici un fel nu se intoarce spre ceva deosebitgi striin de ale sale,ci e mutat de Duhul dumnezeiescpururea 9i in chip la cele dumapropiatde la cele dumnezeieqti nezeiesti5e. d I II. Tdlcuire duhovniceasc $l

Iar acela fdcind $i aceasta,(ierarhul) ii Aceasta lucrare, care introduce tainic in intreitA.$i dupa ce acelada cunoagterea ceremarturisirea lui Dumnezeuprin simboale,nu intreita, apropiindu-I,il binecu- are nimic necuvenit qi nesfinlit, nici nu mArturisirea vinreazd prin punereamdinilor. $i liturgii* ramane la chipurile sensibile. Ci are in ea complet, preolii (diaconii) dezbrAcAndu-l tainele unor inlelesuri vrednice de Dumnezeu, in chipuri ca in ni$teoglinzi natuaduc sfantul untdelemnal ungerii. Iar (ierar- taine arAtate prin intreita pecetluire rale qi pe mAsuraoalnenilor. Caci, cum s-ar hul) incepind ungerea aratagreqitaqi strainade tainainlelesului dumil predA pe acela preofilor sa-l unga pe tot al belor sav0rgiteo lucrare ce innezeiasc infierii* maica spre se indreapta el trupul, iar pe cel prin exprimaredumnezeiascd credingeazA prin trei invociri. $i gi ifingeqteapa acesteia gi despre via16 noui sfAnta despre vine la ea, ce i n v o c a r i p r i n sfinte 9i curalind apa prin viafa virtuoasa de toatarautatea curAlirea desAvirqind-o printr-o intreita turnare a lui in mod mai truarAtata gi dumnezeiasca odata mir in chipul crucii, cAnta preasfAntului pesc in curafirea prin apa* naturala? alemirului tot de atatea 6u tumarilepreasfinte Deci, aceastaftadife simbolici a celor proorosfintA luatadin inspiragia ori cantarea deqin-a avutin eacevadumnezeiesc, sAv6rqite, cilor celor stapaniF de Dumnezeu*. Apoi lipsita de sfin1enie, precum socotesc, nu esae, porunce$tesi fie adus barbatul. $i dupa ce cAci cuprinde invalatura despre viala cea unul dintre preo(i anunlanumele aceluia9i al dreapti-qi curalirea deplina de vieluirea in naquluide pe lista pe care l-au scris, acelae pacat, durd-o aceastade inples* prin trupul adus de preoli spre apa, fiind condus spre curatit intreg prin apa. mAna ierarhului. Iar ierarhul, stdnd in picioare, in vreme ce preolii rostesciarAqicu $2 glas tare in fala ierarhului peste apd numele procandidatului, il scufundd de trei ori, Dar sA fie aceastao calauzire sufleteasce nunldnd odatA cu cele trei scufundari 9i introducatoare (a celor a celor nedesavArqili scoateridin apa ale celui ce se desavarqe$te incA neboteza[i), care [ine departe,pe cat se numelecelor trei ipostasuriale Fericirii dum- poate, tainele ierarhiei ti ale uniHlii de Apoi preludndu-lpreolii il predau hullime* qi masoara nezeieqti5T. inallareain mod potrivit spre naguluiqi cdlauzitoruluicarel-a adus.$i imIarnoi,privindinsus, cu trepteledeosebite. b r a c i n d u - l i m p r e u n a c u a c e l a i n h a i n a cauzeiesfintelor inalgimi ale celor savirgite qi il aduc iaraqi la in ele,vom cunoa;te potrivita* celui desavdrqit, orimind tainicaintroducere qi chipurilecelor nearatate. pecetluindu-lcu mirul cel nurnelecelor aratate ierarh. Iar acesta, pre sfin;it*, il declari de acum Caci,precums-aspuslimpedein wierea D es preadumnezeieqte ingef,)Sicelesensibile, iiteligibile* ('despre v r e d n i c d e - a s e i m P a r t a q i d e P r e a c'ele sfinlitele chipuri ale celor inteligibile sunt o Euharistie5s. desavArsitoarea

75

Despre Ierarhia BisericeascA iar cele inteligi- fac cunoscutelor insele* sfinlitele minfi, cel ciliuzi gi o cale spreacelea; a ceeace a vazut* bile, izvor li cuno$tinlaale celor sensibile ce tinde spre cunoa$terea dar in firea sala inceputva vedeace esteacest orinduite ierarhicru. in inallarealui sprelumina, sfint gi in aceasta, va vedeaprimul lui dar sfinlitor. $3 Iar cel ce a vazut cele proprii bine qi cu ochi nepatima$ise va despdrli de inSd spunem deci* cd bunatatea fericirii Dar tunecimileneluminateale necunogtinfei. la fel estepurureala fel qi avAnd dumnezeieqti t entru unirea qi imfiind nedesavArgip r a z e l e b i n e f a c a t o a r e a l e I u m i n i i s a l e pdrrtagirea el nu de Dumnezeu, atotdesavirqitA cu imbelqugarein fafa tuturor o va pofti pe aceasta raspdndeqte la sine,dar va fi inallat Daci insa libervederilecelor in[elegatoare. pe incetul in ordine gi in chip sfdntde la cele folosindu-sede litateacelor intelegatoare*, prime ale lui spre altele mai dintAi gi prin bera alegere*, se desprinde* de lumina aceleaspre cele cu tottrl dintAi qi astfel va fi inteligibila, inchizind, din iubirea riului, obArqie, spre dumnezeiasca ajuns desAvAr$it in mod naturalin ea pentru ca spreculme. Chipul acesteix puterile semAinate bine intocmite de lumina ce-i a selumina, atuncie desparfita qi sfinlite ordini este sfdnt celui ce vine (la sa se depafieze, Botez) gi la conqtiinla de sine, avdnd drept fara ca aceasta esteprezenta, ci luminAnd,chiar de esteinchisa, merge cu conducatorpe drumul spreierarh,pe nag.Iar bunatatedupA ea. care i se intoarce mereu pe cel astfelinAllat,fericireadumnezeiascd il impotriva. DacAinsa libertatea(creaturii) va primegte la impirtagirea de Sine. $i, incerca sa treacdpestehotarelea ceeace i-a transmilAndu-ilumina sa ca pe un semn, il cu fost dat sAvadacu masurA*gi sapriveasca gi-l introduce in comuniunea indumnezeiegte sprerazelemai presusde puterea celor indumnezeilihr indraznealA qi a sfintei lor cete.al vederii ei, lumina nu va aduce nimic mai cAror sfAnt simbol este pecetea* ddruita de presusde lumina, dar libertateafaptrnii, prinierarh celui ce a venit qi inscriereamintuiz d n d - s e i n m o d n e d e s a v a r g i td e c e l e toarede citre preofi,care-l introduceintre cei desivirgite, nu va ajungela cele ce nu-i sunt mdntuili qi carea introduspe lAngael* pe nag proprii*; deci,pe de alta parte,nu va dobindi intre sfintele nume de pomenit, pe cel dintAi pentru sine o inlelegere mai presus de cea ca iubitor adevirat al cAii de viala facatoare masurati a ei. Caci, cum aln spus, lumina spreadevargi al conducatorului indumnezeit in chip bine- ce l-a adus cu sine, iar pe cel de al doilea ca dumnezeiascase desfaqoara facatorin fala vederilor inlelegatoare(spiri- un indrumator nerAtAcitoral celui ce l-a au in ele putereasao prinda insolit* prin inva{aturile cunoscutedin preIar acestea tr.rale). cu totul e p-ururea ca pe una ce le e prezenta 9-i dania dumnezeiasca. gata spre a comunica cele ale ei. Imitarea ierarh*, o inchipuie dumnezeiescul acesteia intinzdnd peste toli cu imbelqugare raze]e $s gi fiind cu totul gata invafaturii dumnezeiegti sa lumineze prin imitarea lui Dumnezeu pe Dar nu e cu putinlasdsefacacinevapdrta$ o cel ce vine la el (pentru Botez), nearatand cele cu totul contrare,nici ca cel ce are de manie o sau de sfinlenie mdnie lipsita cu Unul sa aibi vie[i impa4ite, comuniune nemasuratafa16 de apostasialui de mai neclintita de in impartAqirea inainte, ci lurninAndpurureain mod ierarhic daca staruieqte qi in toate nebiruit ci ramane nerelinutx Unul, luminoasa pe cei ce vin* la el prin calauzirea darurileimpArlite ale celui ce esteUnul. Fapdupa o buna gi trephta ordine qi potrivit cu il aratain chip sfAnttradilia simboai n l e l e g e r e a f i e c A r u i a p e n l r u c e l e d u m - tul acesta lelor, caredezbraca*pe cel ce vine (la Botez) nezeiestiot. de viala de mai inainte (ca de un veqmdnt)gi il desfacepdna gi de ultimele legaturi ale ei qi-l face sa priveascagol gi descull spreapus $4 mAinilor sA respingA gi prin desfacerea gi deprinderea neluminatA cu rautatea Dar, fiindcA obdrgia sfinleniei gi bunei pdrtaqia se neasemanarii(cu Dumnezeu) produsa de orinduiri esteDumnezeu,iar prin aceasta 76

Despre Ierarhia Bisericeascd va primi pentruele, supunandu-se Domnului aceeain el. E o respingereexprimatA prin suflarea*aceleideprinderide la sine,martu- cel bun care a oranduit lupta qi o impune lui. ale Celui ce risind toate lepadarile de ceea ce e contrar Pagind*pe urrneledumnezeiegti cu Dumnezeu.Pe cel eliberat s-a facut, din bundtate,intAiul dintre lupasemanarii tatori*, prin luptele sale*, prin care imiti pe astfel in intregime gi desprins de orice Dumnezeu,acelacombatelucrarile* qi exiscomuniune (cu pacatul) il intoarce ierarhul spre rasarit. Prin aceastase arata sta- tenfele contrare indumnezeirii lui, murind in Botez,ca sa impreunacu Hristos pAcatului bilirea qi ridicarea statornica a aceluia in vorbim in chip tainicb). r ; i r e n u n l a r e a *l u i lumina dumnezeiasca t o t a l a ,p r i n c u r a t i e ,l a p a c a t . Aceastao arala gi sfintele lui marturisiri $7 de-a privi in intregime spre Cel Unulx, care sunt marturisiri ale celui devenit el insugi inlelegem deci cu pricepere cat de unitar qi pe careel a primit sale facacu iubire de adevAr. $i este, socotesc,vAdit celor potrivite suntsfintelesimboale.Caci moartea pricepu[iin taineleierarhiceca, prin intinde- noastranu este* nimicirea existenlei.cum socotescal1ii, ci desparlireapa4ilor unite. rile statomicegi hotarite spreCel Unul gi prin intrucat ducesufletulin planul nevAzutx, Caci qi pomirilor cele contrare, moartea nimicirea prin lipsa trupului, iar trupul sDirituale ale lui vor dobAndi deprinderea se face nearatat se ascundein pamAnt printr-o alterare a forDe cu Dumnezeu. a asemanarii neschimbata* melor trupegti*, facendu-senevAzutprivirii reJinerii aceea, nu e de ajunsnumai osteneala in mod potrivit s-ainleles De aceea, omeneqti. pentru pacat, ci e de trebuinlA de la orice in apaca un chip al mortii intreagA ascunderea gi o ne?nmuiatA* bdrbAlie,o neinfriaceasta gi al mormAntului acoperit.Deci invAlatura o catAinfruntare a oricdreiispite pierzatoare, simbolica ne face cunoscutin mod tainic ci statomicie fara sfdrgit in sfAntadragostede spre cel ce se boteazA in chip sfdnt prin trei adevir, o intinderehotirAta qi neincetata scufundariin apAimita moartearAnduiti de a ea, cu toata puterea,urmarireanecontenitA morlii, Datatoruluide de Dumnezeu*,StapAnul mai desdvirgita inallarii la o impartagire viald urmata de morm6ntul de trei Iisus, obArsiadumnezeiasciim. nopti. E o imitare a lui Dumnezeu c?r ea primit aceastamoarte, in care, potrivit prea Scripturii. stupAnidanieitainice$i ascunse $6 (cf. Ioan 14,30). torul luntii n-a aJlutnimicbh Chipurile exacte ale acestora le poli prin ierarhie. vedea* in cele ce se sAvdrgesc lui Dumnezeu,incepe Ierarhul,cel asemenea cu sfantaungere,iar preolii de sub el termina sfdntalucrarea ungerilor,chemdndpe cel ce (se boteazd)la sfintele lupte, se desavar$elte infaligatein chip, lupte prin carese supunelui Hristos*, care randuiegte lupta. Caci Acesta, lupta, ca Dumnezeu* este Cel ce rdnduiegte iar ca inlelept esteCel ce a stabilit iegile ei, iar ca Drept a pregatit celor ce vor birui ca cununile.$i, ceeace e gi mai dumnezeiesc, Bun a venit in chip sfdnt in luptatori qi luptd impreuna cu ei pentru libertate gi pentru biruinfa asupramo4ii $i a stricaciunii.Iar cel (se boteazA)va pomi cu ce se desavargegte bucurie la acestelupte, pentru ca sunt dumgi staruiein implinirea infeleptelor nezeieqti; potrivit lor, cu legi aleei, lupt0ndfArdabatere nadejdeasigura a bunelor cununi pe care le

s8
(botezat) Apoi il imbr'acape cel desavArqit in haine luminoase. Caci prin nepAtimirea qi de chip dumnezeiesc fald de bdrbateascd cele contrareqi prin intindereaputemicaspre Unul, cel fara de podoabese impodobegte*, cel fara chip ia chip, insuqindu-giin chip inlelegatorstrilucireaunei viegicu totul lumicu mir il Iar ungereadesavirgitoare noaseb/. (botezat)bine mirosiface pe cel desavArgit a na$terii din tor. Caci sfintita desavdrgire cu Duhul Dumnezeuuneqlecele desavArgite dumnezeiesc.Dar sala$luireaspirituala a Duhului desivArqitor$i producatorde buna mireasma,fiind de negrait,se lasacunoscuta spiritual* de cei invrednicili de sfinlita qi prin mintealor impArtAsire indumnezeitoarea de Duhul dumnezeieic.

Despre Ierarhia Bisericeasci La sfdrqitul tuturor, ierarhul cheama pe cel desavAriit (botezat)la preasfdntaEuharistie, mijlocindu-i impdrtdgirea de tainele desavArgitoare.

Capitolul III
inceputul cAlauzirii luminoase' o slavim din *r i n e a c u n u m e l e c e e ac e s e s a v a r $ e $ t ep adevaratde luminare. Caci ea nascandu-ne din nou ne-a scosdin moartela viafa' FiindcA Dar, odati ce am pomenit despreaceasta' desi e comun ruturor slujbelor ierarhice sa sfantalunu-mi mai esteingAduit sa spun altceva din rahsmita celor ce se desavarEesc cele proprii ierarhiei, inainte de ea' mina, daca prin aceastami s-a daruit cea C a c i e a e s t e , d u P i s l a v i t u l n o s t r u dintdi vederoaei, prin lumina atotincepatoare invatator,Taina Tainelor*. a ei sunt cAlauzitin chip luminos la vederea Iieci, trebuie sao infatigam printr-o sfAntl tuturor celorlaltesfinte (lumini). sa cugetam9i acestea. descriere*De ea inainteacelorlalte' ca sa ne Deci, spunAndu-le gi si privim in mod ierarhic (treptat)inlelesul iniiltam.De temeiul $tiinteidumnezeiegti ieraihice'dinScripturi.prin Duhul SfAnt..la preasfingeilucrari a fiecarei Taine. dln Mai intAisacercetam sfinlitaei inlelegere. propriuqi celorobqtesc*, ce motiv caractarul s-a atribuitei mai mult i (Litur ghiei) II. Taina Sinaxe lalte stuiiri ierarhice. sau a comuniunii(cuminecdturii) decdt aceloraqi a lost numita in chip unic comuniune* qi adunare(sinaxa),chiar daca orice slujbA i oricarei Taine aduna vielile Ierarhul*, dupa ce a savirqit o sfanta noastreimpA4ite intr-o indumnezeire unitarA altar,incepdndsa la durmezeiescul a rueiciune dumnezeiesc chip prin de unifiCarea si a sfAntului inc apere to atA uri onj inc tahiieze, ui.iito. impar[ite le daruiegtecomuniune li dumnezela iaraqi intorcindu-se Apoi, imlocas. tara cA spunem Caci Unul. uniie cu Cel psalmilo-r, a cAntare sfinta incepe aliar, nu iescul de celelaltesimboaleierarhice oArrAsirile ale a i n * d a r u r i l e cintAnd impreund cu el sfintele cuvinte i. piirn.st. desavArgired bisericescclerul tot ale Dsalmilor obdiriei dumnezeieqti9i desivirgitoare Apoi se face prin liturgi (diaconi),pe Dar iaraqi aproapeca nu se poate acesteia. carlilor sfinte*. Dupii acestea ca atotdumrAnd.'citirea sAvir5ivreo slujbAierarhici fara ies din sfAntullocag9i impreuna in mod catehumenii nezeiiscaEuhaiistiesAnu incununeze cele.ce cu ei energumenii* qi cei afla1i in timpul concentrat* prin sfdnta ei sAvArgire cei vrednicide vederea r-amanAnd DocAintei, s-ausivArgitprin fiecarein parte,adunind in 'si Dindumnezeiegti' cele de venit impAflasirea prin darul de unitatecelece s-ausavirqit 9i ulg tfqde la Dumnezev al Tainei desavArgitoare ire liturgi*, unii staula uqileinchise dm cele altceva desAvirqindcomuniunea cu Dumnezeu a tului lo;a$,iar allii savAr;esc ale trepteilor. Iar allii din lruntaqii*clerului celui ce ie-a Primit Pe toate68. pun inainte* impreunA cu preolii pe altar Caci, dacAfiecare din slujbele ierarhice ar dupi c.e ifAnta pAinegi potirul binecuvAntarii, comudesavdrqire la duce ar nu nedeplinA*, fi bisericii plinirea toatA catre de mdrturisii noass-a adunarea niuneanoastrdcu Cel Unul 9i odatace idntarea obqteasci*de lauda' Dupa acestea, tra in El qi nu ar fi Taina desavArqiti, o sfAnti dumnezeiesculierarh sAvArger;te e nedeplini. sfdnta'$i vesteltetuturor.pacea rugaciune transinsa $i este fiecareia gi Scopul linta* toli unii pe allii' se terce s-ausArutat t ie l u i du"pa f a i n 6 io b a r ; i e id u m n e z e i e g c miterea ca4i*' Apoi' din sfrntele tainice citirile minA drept pe aceea, De desavarqeltebq' ce se mAinile qi-au. spalat preolii qi ce ierarhul dupa fiecAreia cuvAntingelegerea -pro-priuierarhica i-a dat i a l o c l a m U l o c u ls l a n t u l u l i e r a r h u l c u a D a . lucrurilor' adevirul din numele* altar, iar imprejur stau impreunlcu preolii Astfel, fii;dia sfinta Taina a nalterii din dintre liturgi*. $i ierarhul' Dumnezeutransmiteintdia luminare $i este numai frunti$ii tn Sinaxd I. Despre cele sdvdrEite (in Liturghie) 18

Desore Ierarhia Bisericeascd dupi ce a leudat sfintele fapte dumnezeiegti, lucrarea de slinlire a celor preasavar$eqte qi aduce sub vaz* cele sldvite dumnezeieqti ce seafla de falain chip sfAnt. prin simboalele ce a aratatdarurile ce ni se dau dupa $i, ierarhul vine la dumnezeiascd, prin lucra-rea sfdnta impdrtaqirede ele qi indeamna Si pe ceilalli. Dupa ce s-a impartaqit de comuniobArgie uneacu dumnezeiasca $i a transmis-o qi celorlalli, incheie cu o sfAntarugaciunede mullumire.$i, in vremece cei mulf privesc simboale, numai plecali spredumnezeieqtile el se inalla in mod ierarhic prin Duhul dumn e z e i e s c ,s p r e s f i n t e l e o b A r g i i a l e c e l o r in vederifericiteqi spirituale sivArgite. 9i cu de chip dumnezeiesc'u. curaliadeprinderii eascd II I. Tdlcuire duhovnic $l Vino, deci, iubite copile, dupl aratarea chipurilor, sa trecem, cu randuiala* qi cu sfinlenie, la adevdrul dumnezeiesc al arhetipurilor, spunind celor ce se desavarqesc inca pentru armonioasalor cAliuzire suca nici variataqi sfAntacompozilie fleteasca, a simboalelor*nu le estefArainleles,ca sanu le fie numai o aratarea celor din afara. Cici preasfintele* cantari qi citiri din Scripturi le dau invAlitura vielii virtuoase gi inainte de aceasta curAlirea desavdrqitAde pacatul Iar atotdumnezeiasca de stricaciune. cauzator a transmiterecomuna qi de pace aducatoare uneia gi aceleia;ipdini gi a aceluia;i potir le intipAreqte legea aceleia$i purtari indumhranAqi ca unorace au primit aceeaqi nezeite, le aducein amintire* sfdnta CinA atotdumprin qi arhisimbolulcelor savdrgite, nezeiasca care insusi Creatorul simboalelor depirleazl pe cel ce nu s-a impartdgit cu toata dreptatea simlire de celesfinte* ale Cinei (cf. cu aceeaqi inva[acu sfinlenie 1). Prin aceasta, Ioan 13,1 ca apropierea gi in chip dumnezeiesc prin deprindere*de cele cAqtigata adevarata, celor ce se apropie le dAruieqte dumnezeieqti, continut (al Cinei). de acelagi impArtAgirea $2 Aceste inlelesuri, potrivit zugrdvite, preinainteauqilor celor nepatrunse cum am spus, la (alealtarului), saintrAmde la celecauzate* cauze, potrivit sfintei* noastreliturghii (siluminoasaa lui Iisus, naxe) qi sub calAuzirea la vedereacuvenita a inallimilor celor spiri tuale (inteligibile), vedere care se intAlneqte in chip vadit cu fericita frumusetea arhetipual simbolurilor). rilor (a conlinutuluicauzator gi sfAntd asDar, o, atotdumnezeiasca de imbricaminlile care cunzime,dezbraca-te nouAin stralur invAluie taineletale gi aratA-te de chea ta gi umple ochii nogtri_ingelegatori Iuminaceauna gi neacoperitA/t.

$3 ca fiebuie sAintrdm inliunDeci, socotesc trul celor atotsfinte,dupi ce am descoperit inlelesul celor dintdi dintre forme*, ca si lui de chip dumnezeiesc privim la frumuselea qi sA vedem pe ierarh mergAnd cu buna altar pAni la mireasmade la dumnezeiescul ultimele pa4i ale sfAntuluilocag,qi revenind Caci iarAgila el, dupA ce a savarqitaceasta. mai prefericireadumnezeiriiatotizvoratoare spre iesedin bunAtate susde toate*,chiardacA de cu cei sfinti ce seimparta$esc comuniunea ea, nu iese din stabilitatea qi temelia ei nemiqcatadupa fiin[d. Ea lumineazatuturor pe masura cu Dumnezeu, celor asemanatori in jurul ei, nu lor, dar ieqindtotu$icu adevarat se mi$cA deloc din* identitateaei. La fel* slujbA a sinaxei (a liturghiei) dumnezeiasca unicd qi simpla qi condeqi,avAndo obArgie centrata,se inmulleqte cu iubire de oameni intr-o sfAntAvarietate de simboale gi inainteazd pdnd la infaligarea in chipuri a intregii obArqii dumnezeiegti, se aduna iardqi din in chip unitar in unitateaei ;i uneqte acestea fel pe cei inaltati la ea cu sfin[enie.In acelagi dumnezeiesc,dumnezeiescul*ierarh, degi qtiinlaunitaraa ierarhieilui cu bunAtate coboarA de mullimeasfinla cei de subel, folosindu-se qinerelinutde revineca dezlegat telor simboale, cei mici, in mod nemiclorat, la propria obirqie. Dar, ficdndu-qi intrareaintelegatoare(spirituald) la unitateaei, vede in chip curat ratiunile pentru ca iegireade unitare ale celor savarqite, oameni iubitoare la cele de al doilea i-a pricinuit (prin marginirea lor) intoarcereamai dumnezeiascisprecele dintAi/r.

79

Despre Ierarhia Bisericeascd cele mai concentrate* 9i umbrite in rostirea cuvintelor psalmilor devin mai inleleseprin mai multe qi mai clare chipuri; qi expnmarea Iar sf6nta rostire a psalmilor* unita pril citiri prea sau inlelegerealor se largeqte aDroapefiintial cu toate Tainele ierarhice slinteale unor sfintetextescrise. In acesteax, de nu trebuiedesparlita (iaviiqite de-ierarh) ce prive$tein chip sfint va trdi o suflare cel lesdtura ierarhica dintre toate. CAci toata unitaraca migcatade Duhul cel Unul qi dumsfdnta* Scripturd a infaliqat pentru oamenii n e z e i e s c .A p o i , i n m o d c u v e n i t , s e v a caoabili de indumnezeire urmatoarele:vepropovadui* conform tradiliei mai vechi de la Dumnezeuprin facerea Noul Testament, aratand potrivit ordinii niiea la existenla celor ce sunt qi ordinealor (cf. Fac.);ierarhia dumnezeieqti ierarhiceca una, Evanghelia,a lor dupao lege (c[. Lev.. Deut.), si vietuirea despreviitoarelelucrAri dumnezeieqti srait inrparlirite de daruri qi de bunuri po-porului i l " l u i I i i u t , i a r c e a l a l t a (Apostolul) l e - ai n sfihlii (cf. Num.), inlelegerea sfinlilor deplinit; qi ci acela a spus* adevarul in judelatori (cf. Jud.) sau imparalilor inlelepli chipuri, iar acestale-a aratatprezente..Caci (cf. Reg.;Paral.)saua preotilorindumnezeili, luciarea Tainelor prin acesta a confirmat de inlelepciuiubireineclintita $i staruitoare dumaceleia adevarulDrevestirilor 5i lucrarea ne a barbalilor invdrsta, pentru creqtere*-prin nezeiasca teoloesterecapitularea a acesteia (cf. Iov)' varietatea li mullimea incerci'rilor giei*74. sfaturi intelepte pentru implinirea datoriilor aleiubirii* gi chipuriinlelepte (cf. intel.),tariae (cf. Cdnt.), vestiri de mai inainte ale celor vii$6 toare (cf. Profeli); faptele omene;d* 9i dumn e z e i e $ t ia l e l u i I i s u s ( c f . E v a n g h e l i i l e Cei ce nu primesc insA deloc* in urechile sinoptice), vieluirile qi invalaturile de DumsfintelorTaine nu vad nici chipuneze; insuflate gi imitatoarede Dumnezeuale lor sunetele ucenicilor lui (cf. Fapt.; Epistole), vederea rile lor, refuzAnd fara ruqine mantuitoarea gi primire a Tainei na5teriidin Dumnezeu+ qi hinica a celui intre ucenici iubit* ascunsa pieirea Scripturii: cuvantul lor spre despre iepetAnd (cf. Apoc.), invalatura $i minunat Dar sd /egrir (Iov 21,14). de lume a lui lisus CaileTale'nuvreau bumnezeuceamai presus pe cei afla1i pe energumeni catehumeni*. in prins rddacini* Ei au (cf. Ioan).Toate acestea rinduiala sfinteiierarhii ei prin sfintele inAl[ari de chip dumnezeiesc in starede pocainla. cantarea psalmilor 9i sfanta auda lasa si ii a dumin scris redare aleTainelor.Iar sfdnta Scripturi. a atotsfintelor nezeieltilor* psalmodii are ca scop slavirea citirea dumnezeiascd lucrari 9i la sfintele pe acestia nu-i invita qi a Dar Dumnezeu despre tuturor invAgiturilor citito-rilor vederi spirituale urmAtoare,ci numai pe ochli faptelor dumnezeiegti*9i cinstire,a Caci ierarhia ai celor desavArgili. si lucrArilor sfinte ale barbalilor indum- desdvArgili cea in chipul lui Dumnezeue plina de sfinta prilejuieqteo explicare9i o nezeili.Iar acesta l a u d a a d a r u r i l o r d u m n e z e i e q t i p e n t r u dreptateSi imparte in chip mAntuitor' dupA de celedumimpArtaqirea primirea fiecarei Taine ierarhice, fapt care vrehniciafieci.rr"uia, fiecaruia,daruindcorespunzAtoare producedeprinderea comunicarii ei celor ce nezeiegti o cu sfinfeniela timpul cuvenit pe masuraqi b laudain chip dumnezeiescTr. potriva lor. Catehumeniisunt puqii1 cea din urma* treaptd,cdci sunt nepArta$i*de cele tainic) $s dumnezeieftiqi neiniliali (neintroduqi in nici o lucrareierarhici desavArqitoare 9i nu prin na$terea in Dumnezeu existenla nici o au toate cuprinde care cantarea deci, Cdnd, ci suntinca purtaliin pantece* cele sfinte (toati mdntuirea)pregateltepute- dumnezeiascd; parillteiti qi modelalide forprin cuvintele cele cu pentru arrnonia suflete$ti noastre rile ce se vor sfinli pulin mai tdrziu gi prin execu- hele de vialA facatoarespre t'ericitaaducere prin qi I uminaincepatoare la vialaincepatoare ne va tareaomofoni a imnelor dumnezeieqti* pruncii precum Caci, dinDumnezeu. naqteiea produce inlelegerea comuna a celor dumqi netbrmali dacAcad din nezeieqti li cea intre unii gi a\ii, ca,printr-un trupeqtineimplinili a lor sunt ca nrqteavorformare de lucrarea cor unil qi o mirturisire comuni a celor sfinte,

$4

80

Despre IerarhiaBisericeasci toni* gi lepadali, a;a au ei pe pAmanto stare nenascuta $i $i lipsitade viala EineluminatA. aparilie a cel ce cugetadrept, vazinci aceastd lor, n-ar putea spune ca ei, ieqili din intunericul pdntecelui,au fost adu5ila lumina. care se inFiindca.ni, cu* qtiinlamedicala, nugrijeqtede trupuri, spuneca lumina lucreaz6 celorce primesclumina,ai;agi qtiinla mai asupra intAiprin a celorshnteii pregateqte preainleleapta a Scripturilorformatoare hranaincepatoare $i de ipostasul gi dupace le-adesavarlit vialafecAtoare pentru nalterealor din Dumnezeu,le da mantuirea lor, potrivit treptei la care au ajuns - impartaqirea de cele luminoaseqi desavdrqitoare. Acum insaii line despartitica pe unii ce nu sunt ingrijindu-sede de cele desavdrqite, desavArqili, buna rAnduiali a celor sfinte gi de pregati-rea $i potrivit ordinii dumnezeiegti vialacatehumenilor a ierarhiei/). cea mai clarAa celor ce fac parte din treptele ierarhice cunoa$teinainte de aceqtiao inpe fluen[a foarte necuratd* care stapane$te de viala de care,despa4indu-se energumenii iqi insuqesc chip dumnezeiesc, $i o cugetare cu a demonilor pier$i o purtare asemenea zatori, intorcdndu-seprin ultima gi cea mai nebunie de la cele cu adevArat Dierzatoare existente*, de la bunatalile nenruritoaregi veqnic dulci gi poftesc Ei-qilucreazdinstriinarea materiala* qi mult patimagagi pierzltoare gi stricatoare,prin nesigura, dar aparentaparuta placere de cele striine*. Aceqtiatrebuiesa fie despa4ilicei dintAigi in mod principal de ceilalli gi de glasul ce-i distingeal liturgului*. Cacinu le esteingAduit din cele de altceva sdseimpArtaqeasca acestora sfinte, decAtde cuvintele inva[aturii care-i intoarcela cele bune. Caci, daca sfinta slujire (ierurgia) mai presusde lume a celor dumnezeie$ti se ascundegi celor din stareade pocainld gi celor ce au fost mai inainte in ea, $7 nu se lasd apropiatade cel ce nu e cu totul sfAnt. CAci strigi gi aceastacu o totala esteqi ea lipIar mullimea energumenilor sfinlenie: sunt de nevazut qi de neimpartAgit sita de sfinlenie*, dar e a doua dupa cea a qi celor ce prin cevade jos suntnedesAvArgili care e ultima falA de cele de catehumenilor, cu Dumnezeu. (Caci deplina asemanare in cu egala sus. Caci nu e, precum socotesc, qi pe cei ce departeaza glasul cu totul.limpede in neiniliereatotalAqi in neimpartaqirea aceea pot uni cu cei ce se impartagesccu nu se de impartaqire extrema, avand oarecare vredniciede cele dumnezeiegti). deli e preasfintelelucrari desavdrqitoare, Cu atdtmai mult va fi mullimea nesfinliti contrare tulburarile ielinuta de atracfiile $i $i celor inraurili de celerele (a energumenilor) a ii esteoprita in mod cuvenit vederea de aceea pAtimaq*,strainAde toata vedereagi mod in Dar, de ele. qi impartaqirea celor atotsfinte de cele sfinte. impirtaqirea dac4 este adevirat cd barbatul deplin dumin Tajneqinedesavirqili ceinehiliali* Deci. vrednicie cu impartaqeqte cel ce se nezeiesc, de cele dumnezeieqti,cel inallat la culmea au fost scoli in afaralocaquluibisericescal lui (ierurgii) supecu Dumnezeuprin indumnezeirile Dumnezeul li a sfintei siujbe asemanarii ce pe cei s-audespArlit l6nga ace$tia, lor; rioard nu va mai lucra nici totale gi desavdrqitoare, cei ce pentru de viala slinlita. Iar dupAacegia" cele ale trupului. afari de ceeace e cu totul patima;i prin mqcitunx devenit lor au nebarbalia numi sepoate prin lire $i aceasta trebuincios d i n l i p s Ad e a i u n s , i n c a l . n a u n a l u c i r i . s i trecator- ci va fi templu qi urmator al Duhubarbilie*. printr-o inclinare statornica ;i lui dumnezeiescin indumnezeirealui, ina qi activadeprindere la o neclintita neobosita prin ceea ce e tarind ceea ce e asemeneu urDupi acesLia. cu Dumnezeu/b. asemanarii un astfel de* barbat nu va mai fi asemenea, dar de vialacontrara, ceice s-audespArlit meazA infruntat niciodatAde naluciri saumu$caturi, incAnu s-aucuralit gi de inchipuirile ei printr-o se apropiede d e p r i n d e r es i d r a g o s t e *d u m n e z e i a s c i g i ci va rAdede ele qi cind acestea Iat a,ipaei, cei ce nu s-aulacutb el lupta impotriva lor gi le alungA gi mai ne;mestecata. unitariqi,vorbindpotrivit datapentrulotdeaunA degrabd va lucra, decit va suporta 9i prin neprihaniliqi cu totul faraprihana. neimpdtimireanebiruita a deprinderii lui se legi.i, va arata gi altora doctor al unor astfel de Iar slujitoni gi vazatoriiatotsfinliti* alcelor preasllnte, privind in chip sfantpreasftntaTaina. mu$catun. slauescprihr-o lauda comr-urii*pe IncepAtonrl Dar pe lAngA aceastasocotesc,ba mai degrabaqtiu limpede,cA putereade distinclie binelacaiorsi de bine dautor, de la careni s-au

8l

Despre Ierarhia Bisericeasci aratat noue Tainele m6ntuitoae carc luqeaza c u s f i n l e n i e i n d u m n e z e i r e ac e l o r c e s e unii o numesccuLauda aceasta* desavdrGsc. laud& alfi simbolulcredinlei.!. ultu' v6ntare'de mullumtre mai dumnezeiegte, Drecrln socotesc, ierarhic4 ca pe una ce cuprinde shnteledaruri ce Cacimiemi separe* laDumnezeu. ne-auvenitdir laudatuturorlucrarilordumnezeieqti ca cuDrinde cu Taina)a datexistenta cu privirela noi; (aceastd {iinlei* gi vieli! noastre9i i-a dat formi bunatate prm trumusetile arnetlplce; de chio dumnezeiesc si a licut-o pafia$ad-eo deprindere $i inallime iar vazdndgolireanoastraprin dumnezeiasc'a; ne-arechedumnezeieqti. de darurile neatenlie ce ni mat la itareade la inceputprin bunAtalile deplina*de.catre giprin indugirea le-apregatit* El a celor ale noastreil pnn lransmlterea a celorale salene-afacutsalucram desavArsita si ni se diuunoi insinebinele si prin aceasta iasca impart{irea ile Dumnezeu qi de cele dumnezeieqti/'. $8 Astfel, lAudatacu sfinlenie iubirea dum' de oameni sepuneinainte dumnezenezeiasca gi potirulbinecuvAntarii. pline* acoperitA iasca sarutare*li Se fate apoi pieadumnezeiasca de lume a sfintelor rostireatainica!i mai presus diptice scrise.Pentru-canu se poateinfaptui CelUnul qispre spre impreunanoastrAinAllare imbartasireade Unul, avdnd desparlili pe intru pacecu noi' Ceci' daca, de unirea aceia Celui iluminagi de vederea 9i cunoa$terea. Unul n6 unim in adunareaunitara qi dumnezeiasca,nu mai suportAm sa cadem in Doftele*impanite,din caresenascduqmAniile pamanteqti ii patimaie fala de cei de viala unitara$l fire*. Deci, aceasta aceeasi o cereca pe o legeslujbasfinta nedespanita cu (ierurliai a pacii. unind pe cel asemene.a iel asimeneh$i despa4ind9i vederile dumgi unitarede celeimparlite'6. nezeiegti nu mor{i,ci mutalidin moatte spuneteologia*, ObservA*cA ei li viata ato-tdumnezeiascaT'). suntinscriqi in sfintele pomelniceale amintirii dumnezeieqti,nu omeneqti intr-o amintire inchipuitd, ci, cum ar spune cineva, in{gmcinstitoare$i neschimnezeita;prin cunoqtintA cu i semenea b a t i a c e l o r d e s a v A r q i la Caci a Dumnezeu, proprie lui Dun.rnezeu. pe cei ce suntai llti Scriptuta, spune cunoscut, Domnu(II Tim. 2,19)qi Cinstitdestetnaintea iui moartea cuvio{ilor sdi (Ps' 115'6),nuintru mindu-semoarteacuvioqilor desAvdrqirea ca chip sfAnt, in aceasta inlelege-o cuviogie. $i aritAnhciatunci candsepun pe dumnezeiescul altar cinstitele simboale* prin care e infdliqat Hristos gi ne impartAqimde El, e de fagainchip lor legarura nedespa(itceatasfin!ilor.aratand delume, uniremai presus in sfAnta nedesba4ita, cu El.

$10

Acestea fiind sdvdrgitecu sfin[enie duPe rAnduiala spusa, ierarhul, stind inaintea iqi spalamdinile cu preasfintelof simboale, apa*,impreunacu cinstitatagmaa preolilor. cel spalat* Si tiinacl, precumzice Scriptura, nu u.. neubie de altceva dec6t de spalarea vdrfurilor* sau a celor din urmA ale sale (cf. a v arfurilor aceasta Ioan 13,10), prin cura[irea deprindere extremelorsi va afla fn preasfadta a asemAnariicu Dumnezeu; iar pdqind cu sprecelede al doilea,va fi nerelinut bunatate ca unul ce e unificat pentrutotsi dezlegat, deauna;li intorsiaraqispreCel Unul in.chip unitar, iii va face intoarcereaneprihanitaqi qi intregimea asemAnarii pAstrAnd nepAtata, Iar vasulcel sfdnt*de spalat, cu Dumnezeu. precum am spus,era gi in practica ierarhiei de el acumaminteqte ielei dupalege.De aceea mainitor iertuhului* )r-a Preo[ilor. la spalarea acum sprepreasf6nta Darcei ce pagesc fqcrale sfintitoareirebuie sa aibi curate* qi ultimele inchipuLnale suflerului9i sA se apropiede^ea $s printi-o asemAnare cu ea,duPaputinla.Astlel, vor stralucimai lumidumnezeieqti iratarile Iar prin citirea sfintelor diptice* dupi sirupresus de lume vor mai qi luminii razele noase vlelult ln pomeneasc ce au cel se tareaDacii, o glinzilor* p r i n I u c i u l t r e a c A * i a f a c e unei chip iuvios* qi au ajuns la desAvirqirea mai strAvezia deplina mai lor asemanatoare tn9i pe ne nol care neschimbate. virtuoase vieii ierarhua luminilor lor. Iar spAlarea deamnaqi ne cilauzeqtela o deprinderefericita strAlucire virfurile ultimilor pinA la preolilor a lui* prin asemasi dumnezeiesc chip de veinicie 5ila o ca vii 9i' precum parli ale ior se face in fala preasiintelorsimcu'ei,iar pe ei ii declarA narea 82

Despre lerarhia Bisericeasci boale, ca in fala lui Hristos care vede toate s i n d u r i l e n o a s t r e c e l e m a i a s c u n s e .E iurAgirea extremA* ce patrunde in mArunde El qi de judecalile lui hiel; atotcunoscute Dreadreptesi de neocolit.Astfel se une$te sfinierarhuliu celedumnezeiegti 9i lauddnd cele atotdumtele lucrari (ierurgii), lucreazA vedere*cele liudate80' gi aduce"sub nezeiegti $lI Iar care spunem ca sunt* lucrArile dumnezeiegticele pentru noi se va arata,pe cat estecu putinta,in cele urmatoare. Dar nu sunt in staresa Ie spun pe toate' cu atatmai putin sa le cunoscin chip clar pe toate in chip tainic Aialtora.$i si sa le fic cunoscute de dumgi slujbelesaviuqite idt suntde laudate nezeiestiiierarhi urmlnd Scripturilor'o vom in ajuior contribulia* spunesi noi, invocaurd rostoinvdtalurii ierarhice.Firea omeneascA* de la de la inceputin chip nebunesc eolindu-se a trecut*[ao vialamult bunatitiledumnezeiesti aducatoare imDatimita si la un sidisitin moartea Caci d6sparlirea de'strictrciune. Pierzitoared.e sllntel randutell gi cAlcarea bunAtate adevd,rata de din rai l-a predatpe i:elce s-asustrasjugulrri viala facaior,poinirilor proprii* 9i aunaginlor ale vraJmalulul. )l atrigdtoare* Si vatamatoare in chip jalnic veqnicia i schimbat Drin aceasta iu moartea. Iar primind ca inceput al sau naqterea l-a dus cu dreptatela un aceasta stricatoaie, inceputului*' Iar prin sfdrsit* corespunzator cazAndde bunA voie din viala dumaceasta, a fost dus sprestarea gi inAllatoare*, nezeiascA din urmi-contiarA. spre instrainareamult abatutade la calea oatimasA*.Iztr rAtAcitA-Si existent Celcu adevArat spreDumnezeu hreapta piermullimilor apostate. si supuriindu-se a demonilor'a uitatci iatoai,o si rau lucrAtoare nu sluieite lui Dumnezeu'nici celor iubili' ci dtrgmani de aceqti dusmaniior*.Si folosindu-se in chipjalnicin cele qifiia mila.a.cazut necru[Atori plelru' ce nu suntf sl m prurleldla iubire de oameni* a Dar atoinemareinita obArqiin-a renunpt nici bunatAtiidumnezeiesrii a de-sinesi blina de bunatate acum ia lucrarea cu adevarat fapdenoi*,ci iacimdu-se Providenlei deloatecelealenoastre iri chidnepacitos, Dartasa. noastra cu smerenia icf. Evr. a,l5) si irnrrdu-se impreuna cu deprinderea*lucrarii proprii cu ne-adaruit deiavanireneami:stecata $ineciuntila. cu ea-ca unorade-unneam nouasi conrtrniunea cu eaii ne-a lacut partaqiai bunatr$or proprii' desfiinpnd stdpdnireamullimii apostateasupr.t nu cu noastla,cum spune tradilia ascunsd. ci prin a aceleia, puterea*, caree mai taredecAt predata nouain mod tainic.indreptatA Scriptura Ps'.96'l)' judecata prin'dreafta ;i drcptate.(cf' cu totut Impotnvalor alenoastre Si a schimbat cu bunatate. Mintea neluminati a noastraa umplut-o lumina 9i de o abundenti* atotdumnezeiascA cu liumuselile* lipsaei dechip a impodobit-o Iar locagulsufletuchipurilordumnezeieqti. i n c i i n e d e p l i nc a z u t eI - a lui'fiintei noastre e l i b e r a fd e p a t i m i l e l o a r t e t t r A t e x .d e i n tinaciunile-stricacioase,arAtandu-ne inalfarea mai presus de lume qi-vieluirea sfinlite ule indumnezeiti in asemdnarile c u e a ,p e c a t e s t ec u p u t i n l a n t . noastre $12 Dar cum am putea noi Primi unitar Pe Dumnezeualtfel decit prin amintireamereu r e i n n o i t a a p r e a s f i n t e l o rl u c r a r i d u m nezeieqti,prin sfintele rugaciuni qi slujbe o facem spre aminierarhice*? Caci aceasta cum spunScripturile(cf' Luc. 72'19). tirealcrr, ierarh stind la dumDe aceeadumnezeiescul nezeiescul altar lauda sfintele fapte dumpomenitealelui Iisus,faptealeproniei nezeieqti dupa pe careEl le-a savdrqit, atotdumnezeiegti, neamuluinostru Scripturi,pentrumantuirea prin'bunavbirea Tatalui in Duhul Sf6nt.Dupa ce le-a laudat* qi a privit cu ochi inlelegAtori vederealor spirituald, trece apoi la sf0nta lor sdvirqire simbolicA, potrivit tradiliei dumpe Dumnezeucu De aceeaslaveqte nezeieqti. sfinte ale.fap-' laudele dupd qi ierarhic evlavie telor dumnezeiegti,strigdnd mai intdi cu El: Tu ai zis,fuceliaceastaintru cAtre sfurtenie sA p o m e n ie t uM e a ( L u c . l l . l 9 ) . A p o i .c e r A n d iie facut vrednic de aceasti sfAnta lucrare a lui Dumnezeuqi sasavArqeasci mAntuitoare p r i n a s e m i n a r e al u i H r i s t o s c e l e d u m gi in chip at-otsf0nt, qi saIe transmita nezeiegti ca cei ie se vor impdrtagide cele sfinte sd se i m p a r t a q e a s c ic u s f i n ! e n i e c u - c e l c e aducesub sivirr;egtecele preadumnezeieqti, ce se aflA vederecele laudateprin simboalele Caci descoperipiinea de fala in chip sfdnt82. acoperita* gi neimpa4ita qi desfacind-o in muLteqi impar[ind potirul cel unul tuturor, inmullegte simbolic unitatea qi o imparte, savArgindprin aceastalucrarea cea sfantd.

83

Despre Ierarhia Bisericeasca Caci Iisus cel Unul qi simplu* qi ascunsca CuvAnt a veatotincepAtorul dumnezeiescul nit din bunatateqi cu iubire de oameni,prin comnoui la starea ceaasemenea intruparea vAzutA in mod neschimbat pusA'gi 5i a infAptuit i,u bunatate comuniunea noastra cu 8183. unificatoare $i astfela unitcelesmerite ale noastrecu cele ale lui in mod culminant*, dacasi noi ne armonizi.rncu El ca madulareale via{a truouiui iui (cf. I Cor. 12.27)in aceeaqi aqa, nu rAminem qi dumnezeiasca. intreag6* $i neannoniiali, nici nealipili qineconvieluitoricu madularelelui dumnezeieqti9i preasanAtoase' de patimilepricinuitoare cacinu ne lasaomordgi cu CAci,dacadorim comuniunea de stricaciune. El, trebuiesatindem gi noi* spreatotdumnezecu iascalui viala dupa tnrp 9i prin asemdnarea sd alergamspreo vreluue sfdntaei nepacatuire, Cdci aqani de chip dumnezeiesc. in intregim-e cu celcene vom seva dtiruiqinoui comuniunea lace asentenea. $13 Acesteale arataierarhul,prin astfelde acte darurile acoperitespr aratare. slinte, aducAnd lor in multe 9i prin dupace a impartit unitatea unireala culrirei celor impA4itecu cei cirora inlre cei ce se se dau,infaptuindcomuniunea mod in acesteain Caciinfatiseaza imoa.Lrtasesc. su-bvederea*noasra in serisibil,aducAndu-l mod desavirsitpe Iisus Hristos,viala noastra dupa in inipuri. CaciEl. fiind ascuns spirituala, a prin intruparea ceaneartestecata' dumnezeire ceadupA veriinddin unitatea luatchip din^noi*, fue in inod neschimbat,la stareanoaslraimbinefacitoare iubire de Danita:iar prin aceasta bameni.a chemat neamul omenescla imsale'd.acine de Sine$i de bunatalile pafla$irca lul vlala' pnn innoim cu atotdumnezelasca cu ea,9i prin dupaputere. noastra, a^semanarea partaqi desavdrqili ne lacemcu adevarht aceasta ai lui Dumnezeu* qi ai celor dumnezeieqti. termina cu sfinta mulgumirex impartasanie, a bisencii.Caci adusacu sfinlitacomunitate imoirtisirea broprie premerge transmiterii* propriea Tainelor.imimbarraiirii si^primirea estebtrnainoairltil ior tiiriice. Clici aceasta i o i m i r e , r i n d u i a l a o b l t e a s c aa c e l o r dumnezeieqti:intAi se face partaq 9i se implineste cu celeqs 5s vor sfinlitul 'de conducAtor altora. apoi le la Dumnezeu harui'Oe el transmite 5i cekrrlalli. de invAlAturile gi cei ce sefolosesc De ace-ea inaintede a-;i {i cu indraznealA* dumnezeiesti* potrivita cu-ele facut vieluireaqi deprinderea in atarade sf6nta suntcu totul neiurali 9i 1inu1i fiinlelemaisublingi Cici. precirnr rAnduiala*. vine seumpluceledintAiderazace mai stravezii toatAlumina reva{sau de la soare,transmilAnd cel ce nu s-afacutprin in ele celorde dupA'ele, lui DumtoatA deprindereadeplin asemenea nezeu nir trebuie sa-indrAzneasci*sd se soapt* catre.alliia pe sine transmilator coteasce mulocltor sausi se arate tot ce e dumnezeiesc al insuflariigijudecaliidumnezeiegti*+. $15

DupAce s-aadunattoataceatapreotilorin ordineierarhici qi s-aimpartaqitde cele atotmullumire, terminacu o sfAnta dumnezeiegti, recunoscendpe masura lor faptele dumgi laudind haruriledaruite.Iar cei ce nezeieqti qi nu de cele dumnezeieqti nu se impartaqesc le cunosc, nu participa la mullumire, deqi sunt dupa firea lor darurilepreadumnezeieqti vrednicede mullumire ca uill ce Deci precum arn spus,ace$tra de daruriledumn-au voit saseimparta$easca falAde nesau ramasnemulgumitori nezeieqti, firqitele daruri ale faptelor dumnezei-eq_ti. Gusrali, spuneScriptura,gi vedeli (Ps. 33'8). Caci prin sfdnta* experienla(initiere) a celor dumnezeieqti, cei ce le-au experiat (cei iniliali), cunoscmarile daruri aleharurilor.$i vazAnd inal[imea qi marimea lor atotdumlaudd nezeiasci,prin impirtagireapreasfAntA, s14 cu multumire faptele bune mai presus de obdrgiia lor. qitransmipnddumnezeiasca ceruri ale dumnezeieqtii lmparta5indu-se

Capitolul IV
inMir I. Despre cele sdvdrgite Si dispre cei desdvdrSili in el Deqi sunt atat de mari Tainele preasfintei sinaxe qi atdt-de bune vederile inteligibile (spirituale) ce infiptuiesc in mod ierarhic comuniunea qi unirea noastra cu Cel Unul, totugi mai este qi o alta sfantA lucrare de o

84

Despre Ierarhia Bisericeasci ffeaptacu ea. Taina aceasta o numescinvatatorii noqtri Mir. Cercetind deci parlile ei dupa sfintele ei chipuri,ne vom inallaastfelprin vederi(conspreCel Unul* allator in templari)^ierarhice odrtileei6). IL Taina sfinEirii Mirului bile, daca zugravul privind neclintit spre forma modelului nu e atrassprenimic altceva de el il sauspreceva deosebit din cele vaizute este: un varedapeinsuqicel zugrAvit aqacum dublu al originalului (de e ingaduit* a spune gi va aratape cel real in asemAnarea aceasta) lui qi modelul in chip* qi pe fiecarein fiecare de fiinla, la fel privirea afarAde deosebirea sprefrumuseleabine miintinsa qi neabatuta r o s i t o a r e g i a s c u n s av a i n t i p a r i f o r m a * gi de chip cu totul dumnezeiesc nedeosebita iubitori de frumusefegi in mintea zugravilor bundtate8T. in mod cuvenit* deci, zugravii dumlor de chipul nezeieqtiumplAnd inJelegerea bine mirositor mai presusde fire qi de frumusetea spirituala neschimbatanu mai activeazif nici una din virtulile din ei prin care imita pe Dumnezeu ca sa fie vAzutA* de oameni, cum spune Scriptura (cf. Mat. 6 , 1 ; 2 3 , 5 ) .C i p r i v e s c c u s f i n f e n i e ,c a i n chip, in mirul dumnezeiescpreasfintele ale Bisericii. De aceeaqi ei, taine acoperite intiparind sfinlenia virtulii de chip atotinliuntrul minlii careimita pe dumnezeiesc Dumnezeu qi care e zugravita dumprivesc numai la inlelegereaarnezeieqte, hetipica (dumnezeiasca). $i nu numai ca lor, ci nici sunt nevazutide cel neasemenea ei nu sunt atragi spre privirea acelora.De a c e e a ,c o n s e c v e n l ic u e i i n q i q i , n i c i n u iubesccele ce par, zadamic,bune qi drepte, astfel.Nici nu ci pe cele ce suntcu adevarat cauta spre slava socotita de mullime, in mod prostesc,fericita, ci judecd prin ei inqiqi binele qi riul, ca unii ce, imitAnd pe Dumnezeu,au ajuns ei ingiqi chipuri dumnezeiegti ale bunei miresme* a dumnezeirii care,avdndde la Sine buna atotincepatoare nu se schimba dupa mireasmd adevarata, pdrerea celor mul1i, ci igi arata realitatea nefalarita in chipurile ei adevarate. $2 Dar. dupa ce am vdzut frumuseleadin afarda intregii sfinte qi bune lucriri, vino si privim la frumuseleaei mai dumnezeiascA. Caci, odata ce ea insaqi igi inldturd valul, vedem fericita stralucirescanteietoare a celor aratate, sffalucire ce ne umple gi de buna descoperita celorinfelegatori.CAci mireasmA

mod ca in Sinaxdse slobozesc in acelagi dupa ce s-a facut cetelecelor nedesavdrqili inconjurul ierarhic al intregului sfAntlocaq cu buna mireasmd* qi dupA sfAntarostire a psalmilor qi citirea atotdumnezeier;tilor Scripturi. Apoi ierarhul,ludnd mirul, il aqaza pe dumnezeiescul altar, acoperindu-lde jursfinte aripi, in imprejur cu douasprezece vreme ce toli cei de fala cAntacu glas preasfdnt, sfdntacintare* a proorocilor de Dumnezeu insuflati. $i, dupa ce el a isprAvit rostitain fala lui* (a mirului), se rugaciunea foloseqte de el in preasfintelelucrdri de sfinlire a celor inchinate lui Dumnezeu gi pentru aproape orice lucrare ierarhici sfinlitoare. I I I. Tdlcuir e duhovniceascd $l inillarea incepdtoare produsd de aceastA prin cele ce se sfAntalucrare desavArgitoare in chip sfdnt cu sfAntul Mir, sosav6rqesc ca barbaliicuviogiau in mintea cotescca aratA lor ascunsa sfinlenia qi buna mireasma.Ea Ie porunce$te barbalilor sfinlili* sa nu-qi faca aratate frumoasele gi binemirositoarele in virtute cu Dumnezeucel ascuns, asemanari spreslavadeqartd. frumuseli ascunse Caci binemirositoarele gi mai presusde minte ale lui Dumnezeusunt neprihaniteqi se aratdin chip spiritualnumai voind sd aiba necorupte celor inEelegatori, chipurile virtulii din suflete.FiindcA forma* bine imitata, dar nedefinita a virtulii de chip dumnezeiesc,tinzAnd spre frumuselea ei igi da astfel spirituala gi binemirositoare, c h i p u l ^ e i g i i n f a p t u i e g t ec e a m a i b u n a imitatiedn. chipurilor sensi$i, precum in realizarea

85

Despre Ierarhia Bisericeasci Pe cei ce nu sunt?nca iaraqibiruili de pdcate. nici lucrareasfinlitoarevizuta a mirului nu le iar pe cei este celor din jurul ierarhului necomunicati atotsfintti ii curalAcu desavirqire, gila dumnezeiegti chipurile la ii duc* sfinlili pAnA. la ci, dimpotriva, strabdtAnd gi nevazutd de cei mul1i, vederile lor r;i la impdrtagirile de ele. In vederea mai presus 6i si Aandu-le de ei cu sfinlenieEi despartitA_in sfdrqit, pe cei atotsfinlili ii statomicescin e acoperita -ierarhic de mullime. Caci raza celor ved6rile-fericite gi duhovniceqticare ii fac mod ca unitari*, umpl6ndu-i qi unindu-i cu Cel atotsfinteluminAndbarbalilorindumnezeigi' unorace suntiffudili in chrp curat qi nemijlocit Unul88. cu cele spirituale(inteligibile) qi umplind putede buna in chip dezvA'luit, rile lorinplegatoare, $4 la fel spreceeacee mai nu inainteaza mireasmd, jos, ci fiind vazutade ei ca de cei ascunqi*_in Dar ce*? Oare sfdnta lucrare tainici de cele spirituale, e acoperita qi ferita celor qi ei, subghiciturile* (enigmele) acum,privitA in sfintelechipuri 9i vAzutA neasemAnatori p r i n c e i a t o t s f i n l i l i d e m i j l o c i t l u c r a t a prin. aceste parte tocmai de alti Pe aripilor. i n a l J A r i l e i e r a r h i c e , n u s l o b o z e $ t es p r e ghicituri treptelebine ordnduiteale celor mai grupurile nu cu totul curate, de jos suntindl[atepotrivit sfintei lor miisuri. neamestecare de care am facut pomenire, in acelaqimod de ca qi sinaxa?Pentruci le-am spusacestea cA e de prisos a le repeta $3 multe ori, socotesc cuvinte gi a nu privi pe ierarh prin aceleagi chip dumnezeiescla cele urin trecdnd lucrare sfdnta sPus, precum am Deci, acoperit avind mirul dumnezeiesc tainica laudatade noi acum este o lucrare matoare douisprezece aripi qi desavArgind cele de celor puterea rdndul din desAvdrgitoare li p r e a s f A n t al u i r a r e s f i n l i t o a r e a l u i ' S A ierarhice*. De aceeadumnezeieqtiinoqtri compozilia mirului.esteo invafatori au socotit-o qi pe ea de aceea-gi spunem deci cA materii binemirositoare, d e c o n c e n t r a r e in treaptaqi lucrare cu ceeace se savdrgeqte bogat calitalile lor bine sfanta sinaxa,infaliqAnd-oin cea mai mare avdndin ea in chip cei ce seimpdrtaqesc de aceea mirositoare $i tainice' chipuri qi rAnduieli partein aceleagi bunemiresme' de ea seumplu qi ei de aceste din fel la pe raspAndind vedea ierarh vei $i lor de mirul impartaqirii marimii pe mAsura spre mireasma buna l,oculmai dumnezeiesc binemirositor.Dar suntem incredinlagica cele sfinte urmatoare qi aratdnd prin intoarfiind bine miIisus cel atotdumnezeiesc, cereala acelagiloc, cum face partaqipe toli presus de fiinla, esteCel d e c e l e d u m n e z e i e g t i * , d u P a m d s u r a rositorin chip mai de undele sfinpniei lor, dar dumnezeirearamane cu ce umple inlelegerea noastra dulcegi.Caci, qi stAndinmod spirituale ale dumnezeiegtii qi nemigcatA totul nemicqoratd bunelor mirosuri sensineschimbat la temelia insuqirii ei dum- daca* perceperea de bile umple de o buna simfire qi hranegte nezeiegti. a orputerea deosebitoare placere multd gi citirile La fel (se pot vedea) cAntirile ganelornoastremirositoareqi daci ceeace (ii pentru naqtere Scripturii cum ii pregatesc percep e nevitamator 9i are in sine ceva inlierea pentru mosesc)pe cei nedesavdrqili cu buna mireasmd,in chip corespunzator sfiinta purfatoarb de viala gi cum pricinuiesc poate spune qi de puterile se asemAnator inlAtura rele sau a celor stapanilide intoarcere de rdmasenecorupte qi noastreinlelegatoare, frica gi atracliileplAcutede la energumeni* naturald in funclia rdu, spre vreo inclinare de chip gi puterii le arata virful deprinderii cAvor percepe, a calita[ii lor deosebitoare*, ei pe masuralor. Prin aceasta dumnezeiesc, gi a d u m nezeieqti l u c r a r i i m a s u r a d u p A ba contrare,puterile ingiqi vor inspiiminta spre a minlii corespunzatoare deschiderii voi aducetamiduire qi altora.Caciimitind pe cu buna mireasmA Dumnezeunu vor aveanumai ei nemiqcarea ceeace e dumnezeiesc, vor de umple gi se Dumnezeu in din propriile bunatali gi lucrarea impotriva obdrqia atotdumnezeielti. a hranei dulceald sfAnta ce celor gi Iar vor altora. darui celoi reie, ci o a mirului, ca o Deci compoz(ia sirnbolicA s-aumutat de la cele rele la o minte* sfinlita' pe lisus prezinta ne forma, celor farA a formi nu fie ca sa sfAntA le insuflA o deprindere 86

Despre Ieprhia Bisericeasca ca pe Cel ce este izvorul imbelqugat* al perceputede bunelor miresme dumnezeiegti preadumnezeieqtile noi. CAci raspdndeqte miresme corespunzatoareobArgiei dumn e z e i e g t ic i t r e i n l e l e g e r i l e c e l e m a i celor dumnezeiegti.$i aceste asemanatoare miresmeindulcescxminlile cu buna simlire, prin sfintele perceptii, folosidu-sede hrana la inlelegerea lor spirituala,prin patrunderea acestorminli a raspAndiriibunelor miresme, in chip dumnezeiesc8e. de careseimpartagesc cotesc, insuqirile* netrupeqti ale Serafimilor, descoperite cu sfinlenie de Scripturain ordinele ierarhiilor mai pres u s d e c e r u r i * , i n c h i p u r i l e s e n s i b i l ea l e p r o p r i e t a g i l o rl o r s p i r i t u a l e ; g i l e - a m infAliqat ochilor inlelegAtori. Totugi, cei ce staugi acum cu sfintenie deoarece i n j u r u l i e r a r h u l u in e p r e z i n t ao r d i n u l l o r s u p r e mi n m o d p r e s c u r t a ti,n c h i p u r i v o m privi qi acum cu ochi deplin nemateriali celei dumlumina lor cea mai asemenea nezeiegti.

$s
cA rAspAndiEste vAdit, precum socotesc, rea bunei miresmedin izvorul ei e in oarecare de fiinlele cele mai presusde fel mai aproape o qi De aceea noi, ca fiind mai dumnezeieqti. arata acesteagi o lac sd pitrunda in foarte marea stravezimea lor qi sa se reversecu in putereadoritoarea perceptiei imbelgugare lor ca minli* qi pestemarginile lor, strAbatAnd inprin toate pa{ile; fiinfelor infelegAtoare ferioare, care nu sunt la fel de capabile si primeascAvederea qi impartigirea suprema (buna mireasma),li se ascundeprin nepnse transmitepe hanire,de vreme ce aceasta masuracelor ce sepot impartaqi,prin puterea lor de a fi inspiratein mod coresputtzitorlor, Dintre sfintele de obdrqia dumnezeiascA. a fiinle mai presusde noi, treaptasuperioara Serafimilor, exprimata prin chipul celor in aripi, care sta qi e aqezata doudsprezece* pe celelalte,pe jurul lui lisus, le covarqe$te cdt ii este ingaduit, prin prea fericitele ei vederigi e umplutade darurileatotsfintece le spirituprimegte in chip sfAntdin raspdndirea inalla, ca si vorbim sensiald a lui. De aceea bil, cu guri netdcute teologia* (inva[atura d e s o r e D u m n e z e u ) m u l t c A n t a t a .C a c i minlilor mai presusde lume este cunoagterea este lor dumnezeiasca neobositagi dragostea gi se afla mai presusde toata raunesfArqita precum socotesc, tatea* $i uitarea.De aceea, cintArii lor arata cunoagterea*9i netAcerea inlelegerealor vegnicaa celor dumnezeieqti, mereuincordatagi plina de toatdmullumirea gi nemutatanicicdnd sprealtcevaeo. $6 Agadar, am vazut bine, precum so$7 lor fele gi multele lor Deci* nesfdrgitele caprecum socotesc, picioare infaliqeaza, indreptatespre pacitalilelor multvAzatoare gi inlelegerea lor luminile atotdumnezeieEti in neincetati miqcareqi in mare inaintare in b u n A t a l i l e d u m n e z e i e g t i .I a r n u m d r u l ingesit* al aripilor lor, cum spun Scripturile, nu cred cd arateun numArsfAnt,cum li separealtora,ci ca atAtprimele,cAtqi cele mijlocii* qi de pe urma puteri inlelegatoare ale celei mai inalte qi de chip dumnezeiesc fiinle qi treptedin jurul lui Dumnezeusunt inallate gi eliberatede toate cu desAvArqire preasfAnta gi mai presusde lume. De aceea i n J e l e p c i u n ea S c r i p t u r i l o r d e s c r i i n d c u sfinlenie chipul* aripilor* agazaaripile in jurul madularelorlor prime gi de la mijloc qi al picioarelor lor (cf. Is. 6,2), dAnd de infeles inariparealor totala qi deplina lor pulere {g-a se inAlla spre Cel cu adevirat exrstent

s8
felele* qi picioareleqi Iar dacaiqi acoperd numai cu anpile de la mijloc, in[elege zboard cd insdqi treapta de deasupraa celor mai faladeinleleinalte fiinle esteplina de respect surile mai inalte qi mai adAncidecAtele ;i se inallA numai prin aripile de la mijloc in mod simetric (potrivit cu putereaei) spre vederea lui Dumnezeu,supunandpropria viala r6ngi fiind indrumate de duielilor dumnezeiegti falade Dumnezeu'-. ele sprerecuno;tinla

87

Despre Ierarhia Bisericeascd

$s
Iar spusaScripturilor caunul srrigd cdtre oltul (ls. 6,3), socotesccA inseamna cA-qi ffansmit cu imbelqugareunii altora inlelesurile vederilor lui Dumnezeu.Dar e vrednic a qi aceea*ca limba evreiascA de mengionat Scripturilor da acestorpreasfintefiinle numele de Serafimi, pentru cA via[a lor duminfocatA esteirSpod neschimbat nezeiasca gi suprafierbinte'-. $10 Dacl, deci, precum spun tAlmacitorii cuvintelor evreieqti,prea sfinlii Serafimi au fost numili de Scripturdca cei ce aprind qi infierbAnta,prin acest nume care explici d e p r i n d e r e al o r f i i n l i a l a * a r a t d , i n t r - o de chip simbolic, puterile mirului inf-aligare qi fac si seraspandeasca carescotla ardtare lucrarea pricinuitoare de miros a mirului Caci fiinta cea mai presusde dumnezeiesc. minte. rAspinditoare de bunA mireasmd, iubeqtesa iie miqcatdspre ardtarede cdtre minlile infocate gi prea curate qi daruieqte imin rAspAndiri suflirile ei atotdumnezeieqti belsusatecelor ce o cheama,in mod mai p..iui de lume. Deci treaptacea atotdumnezeiascia fiinlelor mai presusde lume nu a fost lipsita de cuno$tinta* lui Iisus, care ca s-a pogorat* ca se ob6rqieatotdumnezeiascd Ci-l inlelegein chip sfAntpe El, ne sfinleasca. care s-a pogorAtpe Sine la stareasmerita a noastrdpentru dumnezeiascaqi negraitalui bunitate. $i vaz0ndu-lsfinlit de Tatal* lui qi de Duhul intr-un mod cuvenit omului, a in cele ce cunoscutobdrgialui dumnezeiasca le lucreazi cu putereaobdrqieidumnezeieqti, neschimbatdupd fiinla. De aceea ramdnAnd tradilia sfintelor simboale ii prezinti pe Serafimi stAndimprejurul* dumnezeiescului gi zugravind pe Hrismir sfinlit, cunoscAnd in intruparealui intreagaprin tos, nedeosebit care s-a facut cu adevaratca noi. $i, ceeace eaaratachiarca Hristos e qi mai dumnezeiesc, se foioseqtede dumnezeiesculmir pentru desavlrgireaa tot ce e sfin$t; ara6, dupa pe Cel Sfinlit* sfinlind, ca Unul ce ScripturA, ceabunAa lucrarea e Acelagicu Sinein toatA dumnezeieqtiiobArqii.De aceeaqi darul qi a sfintei naqteri harul lucrArii desavdrqitoare 88

din Dumnezeu se implinegteprin Preadumdesavirqiriale mirului*"+.Pentru nezeiegtile aceea,precum socotesc,ierarhul vArsAnd mirul in cristelnilacuralitoareprin tumari in chipul crucii aduce sub vedereaxochilor de Dumnezeu pe Iisus, ajuns prin vAz-atori cruce pina la moarteacea pentrunoi, pentru qiscufundat*, din Dumnezeu noastrA naqterea qi p r i n i n s a q i p o g o r a r e ad u m n e z e i a s c a ca sa scoatacu bundtatepe cei nereginutd*, in moartealui*, dupacuvAntultainic botezagi prApastie al Scripturii(Rom.6,3),din vechea a mo4ii pricinuitoare de stricaciuneqi si-i reinnoiasca spre existen[a indumnezeitAqi veEnica. $ll Tainei Deci qi celuice a pnmit desivdrqirea preasfintea naqteriidin Dumnezeu.ungerea salaqluirea a mirului ii daruiegte ilesavir5itoare i b A r q i i .p e c a r e o D u h u l u i d u m n e z e i e g t io Caci sfinta hsirare a sinlboalelor. inchipuieste insusi Ce[ ce s-a sfin[it pentrunoi ca om* din ii prin Duhul-ddmnezeieqtii obArqii. bunatate, prin deprindereadumnezeierii* daruiegtefiintiald Duhul atotciumnezeiesce5. $12 in chip ierarhic, Dar inlelege-o $i aceasta altar* dumnezeiescului odatace qi desavArqirea pentru rAnduialapreasfintelorlucrAri sAvdrgite ale pe el se face prin turnarile preasfinte, lucraredumatotsfinftului mir. Fiindca aceastd nezeiascimai presusde ceruri gi mai presusde fiinli e inceputul qi fiinla qi puterea a a toatasfinlirea dumnezeiascd desavArgitoare nostru altar noastra. Caci atotdumnezeiescul a sfinEirii este Iisus*, obArqiadumnezeiascd dumnezeieqtilormin1i, in care, dupa dumnezeiasca ScripturA, fiind sfinlili qi adugi ardere de tot in chip tainic*, infaptuim Deci sa vedemcu ochi mai noastra. aducerea altar (in presus de lume atotdurnnezeiescul s f i n f e sc cele s e care se desAvdrqesc Ai de cAtreinsuqipreaca desavArqit sdvArqite), se mir. Caci Iisuscel atotsfant dumnezeiescul pe Sinepentrunoi qi ne umplepe noi sfin{eqte in chip de toatasfinlenia,cele ce se sivArgesc la noi din iconomic cu El trecAndu-le lui, ca Ia unii ce suntemnascufidin bunatatea

Despre Ierarhia Bisericeasca Dumnezeu96. De aceea,precum socotesc,avdnd in minte tradi[ia ierarhica dumnezeiasci,conducdtorii dumnezeieqti ai ierarhiei noastre lucrare Taina numesc aceastapreavenerata sfinlirii mirului*, linind seamade ceeace se in mod real. Ea s-ar putea numi sAvdrgegte Taini qi pentru Dumnezeu. Prin amindoua intelesurile ei laudd lucrarea dumnezeiasci tainica a ei. Caci e Taini pentru El atit.prin ca un om pentrunol. cat laptulcA se sfinle$te ca qi sfinleqte qi'prin faptul ca desavirgegte luirare a lui Dumnezeu toate-* cele ce se prin ea. Iar de sfdnta cintare indesdvdrqesc spirataa proorocilor stapaniFde Dumnezeu, cei ce cunosc limba evreiascdspun* ca ea cuprindelaudalui DumnezeusauLaudali pe Domnul. Deci dupi ce toati sfantaaratarea lui Dumnezeu* qi lucrare a lui a fost vdzutd in compoziiia variataa simboalelorierarhice, nu este nepotrivit sA ne amintim de cantarea de laudd a proorocilor, inspiratd de Dumnezeu.CAci ea inva[a limurit 9i in chip sfAntca faptelebunede obirgie dumnezeiascA sunt vrednicede laudieT.

Capitolul V

obdrqiei dumnezeie;ti cratoare a minfilor dumexistenta 9i desavArqita' datitoare' de inlelepciune nezeieqti 9i lucrare Aceasta este preadumnezeiasca fiinle' ca unele primele Iar treptelede sub a mirului. Dar e timpul ca dupa lusfintitoare prin acelea spre iluminarea iriallate ce sunt la cra,rilesfinlito-" du*.,er!i!]iffit-.di;), a dumnezeieqtii dumnezeiasca pll lucrarea infatisam rreptele pr.ote$ii, deosEbirile*, $1 celei pentrunoi, pe de o parteferita qi scapata qi de frumusele de ce6ace e lipsii de rdnduiala, pe de alta intr-o !um11se19' de amestecare, aritatAin sfintele intr-o randuiala ii statomiciq. ei. Impa4irea*intreitA lucrdripotrivitetreptelor m repaintreeii ierarhtiam aritat-o,socotesc. de noi mai inainte.cAndam spus teleiniatisate ca sfinta hoastratradilie i;i are toatAlucrarea ierarhica imparlita in preadumnezeleltlle ei cunoscaton Taine,potrivit cu indumnezeilu qi cu cei iniliali 9i sfinlili penmrele.

rorl puieriti (despre trepiete, situiririte ill"i,lif"iJ.?Xjlffi:? fiol"-*ilLli"'?,1: -ale de sine

I. Despre sflngiritepre:olesti

mijlocesc sfintelor treptede Caci acestea

;ffiiii;'iil"{"-;i'iliiii.'i:;;i;;'iili';il Xii;;.i#;;#"L;;i;;i;'ir.i

ql mar preDupA ierarhiaaceea*cereasca sus d'e lume, obirqia dumnezeiascA cu bundtate darurileei preasfinte aducdndu-gi la noi, car'e suntem, dupA ScripturA,copii' ne-a dAruit ierarhia cea dupa Lege* ca prin ca ale adevd'rurilor, nistechipuriintunecoase prin niste asemanArifoarte depirtate cu (arhetipurile), ca prin niqteghicituri inodelelb (enigme)greu de inleles,ca prin nigtere^flexe lor intr-o ce ai in ele lumina corespunzatoare vedereacoperita,care nu e u$or de distins*, fiindca aceeanu vrea sA lumineze in chip Lucrarea acestei ierarhii dupA vatamatores. $2 celorlallispresluLege* constain inallarea c a l a u z i t o r i is p r e I a r d u h o v n i c e a s c i . iirJa Am vizut cd preasfdnta* ierarhie a l1inlel9r sfAntin slujirea in chip cei iniliali erau iceasta in iqi are.desavArqirea ieruri mai presus de (cf. de cAtreMoise, 26,30) Ieq. vazut cortul din inplegerea dupAputereapropne $rceamal neierartii dintre qi calauzitor* iniliat intAiul dumcelor a I-egii. Dumnezeu lui mitetiata a 9i a descris el, exnezeiegtiqi in deplina deprinderea asemana'm Potrivit acestui cort sfAnt plicdnd-ocu sfinlenie*,ierarhiaLegii' nucu Dumnezeu qi a imitarii lui, pe cAt este cu .nip al modeluluiaratatlui pe muntele it-tina luminoasi spre-aceasta putinta.Iar cd,lauzitoare (cf. Ieq. 25,40),toate slujirile din Lege jurul Sinai din fiin1e primele pe are ifand desavarqire (numind) ifinlili pe cei inallali prin simboaqi lui Dumnezeu.

"i-t'iil

cuadevarattreptele sunt bua'eii' siseilrmesc auprimitdesavireirea' care

89

Bisericeascd Despre Ierarhia lele Legii qi pe misura lor la o iniliere mai ScripdeplinA.Iar ierarhianoastrao numeqte tura o iniliere mai desavirqita*, socotind-o implinirea qi sfirqitul aceleia. Caci este qi qi dupaLege,pentruca e pdrtalapnn cereasca locul ei de mijloc* la ambele extreme,impArtilindu-se de una prin vederile(contemiar de cealalti pentru inlelegatoare. ilatii[e) pe de o partein mod variat ca seindepline$te orin sirnboale sensibile,iar pe de alta e inallataprin ele in chip sfAntspieDumnezeu. Pe de alia parteesteimpA4ita ierarhicin mod intreit*, dupa impArlireapreaslintelorlucrdri ale slujbelor sfinlitoare gi a slujitorilor indumnezeili ai sfintelor* lucrari 5i celor ridicali prin ei, pe masuralor, la cele sfinte. $i fiecare dintre cele trei trepte ale ierarhiei ierarhiei noi*, corespunzator celei oentru 'gi a noastri,-e Legii celei mai dumnezeiegti impariita prin puterea ce o are in prima, in cea de mijloc qi in ultima, impartagindu-se fiecare in chip sfAntqi pe mdsuraei de buna rinduiala a tuturor gi de armoniagi legatura dintre cele ale trepteieiee. naqteridin Dumnezeuestecea a curatirii 9i a a sinaxei*qi a sfinlirii iluminarii luminatoare; mirului este cea a cunoqtinlei r;i gtiinlei prin a lucrArilordumnezeieqti, desAvArgitoare care seimplinegtein chip sfAntinAllareaunicomuniunecu obirqia ficatoare;i preafericita Dar acum*, in cele urmatoare dumnezeiasci. trebuie explicat cinul preoliei, imparlit in buna rdnduiala curilitoare, lumindtoare qi irqitoareloo. desav $4

obArqii Legea atotsf?ntaa dumnezeieqtii cele de al doilea sa fie inallate este aceasta: luprin cele dintAi spre atotdumnezeiasca senminA. Caci oarenu vedem qi substanlele cApatrundmai intdi in sibile* aleelementelor cele ce le sunt mai inrudite qi prin aceleaigi trec lucrarealor spre altele'l In mod cuvenit deci obdrgiagi temeiulintregii buneorinduiri nevdzuteqi vazuteingaduierazelorlucrarilor sdcoboarela primeleminli mai dumnezeieqti ca cu Dumnezeuqi prin acelea, asemAnitoare prin minlile cele mai straveziiqi mai capabile de impartaqire gi transmitere a luminii, sa $3 pe mdsuralor. lumineze* qi pe celeinferioare, Deci qi acestor prime vazatoarede DumDeci ierurgia (lucrarea sfinlitoare) cea nezeu* le apa4ine* sA aratecu imbelqugare are ca celor de al doilea,corespunzator relaliei'dinmai sfAntaa slujirilor desavdrqitoare aceea tre ele, vederile dumnezeiegtivizute cu Drima putere* de chip dumnezeiesc ca mijlociepe sfinfenie de ele; le apar(inelor, care au fost pe cei nedesav6rgili, de-u.uia1i aceeade-a lumina pe cei curalifi, iar ca pe bine iniliate in toate cele dumnezeieqtiale pe cele treptei lor ierarhice si inilieze (pe cei de al ultirna qi ca pe cea carerecapituleaza celor iniliali in de mai-inainte,desavArqirea doilea) in acesteacu gtiin!5, prin lucrare dupa ce au luat $tiinlainilierilor proprii. Ordinul sfinlilor slu- sfinlitoare (desavAri;itoare), jltori* are ca putere prima sA curele*. prin a inilierii gi si puterealucrarii desavdrEitoare ee c e i n e s f i n l i l i t r a n s m i t i d u p i v r e d n i c i e c e l e s f i n t e l e i u c r a r i l e d e s a v d r E i t o a rp (nedesavdrgiEi), ca a doua putere aceeade-a aparfinecelor care s-au impartagitcu qtiinfa prin ultima preoteasca' conducela lumind pe cei curAgili; de desAvdrgirea qi cu deplinatate 5i ceamai inaltadin puterileslinlilor slujitori de lunrina pe.cei ajunqiparta$i desavir;egte $5 qtiinlei iluin desAvArqirile* dumnezeiascA minarilor vazute (contemplate).Iar puterea Deci treapta dumnezeiasci a ierarhiilor de-a prima* a celor ce sunt sfinlili esteaceea de Dumii cura1i1i,a doua de-a fi iluminali dupA esteprima* dintretreptelevazatoate c u r A l i r e , $ i a c e e a d e - a c o n t e m p l a ( d e - a nezeu; ea este cea mai din vArf qi totodam inlelege) unele din cele sfinte; iar ultima gi ultima. Caci de fapt in ea se implinegteqi se tot ordinul ierarhieicelei pentru dintre celelalte este desdvdrqegte cea mai dumnezeiascA care da qtiinla finalA a in[elegerii sfin- noi. Fiindca,precumvedem,toatdierarhiai;i aceea telor luminari. Deci s-a explicat intreita* are culmeain Iisus, aqagi pe fiecaretreaptaa p u t e r e a s l i n t e i l u c r a r i a d e s A v d r i i r i l o r . ei, igi are culmea in propriul ierarh purtator din Scripturica cea a sfinlitei de Dumnezeu.Iar putereatrepteiierarhuluix dovedindu-se 90

Despre lerarhia Bisericeascl qi impdrtiqire' De in toatesfinteleintregimi qi lucreaza lucrarii dumnezeieqti de Datrunde (diaconii) dezbracApe cel ce liturgii aceea In sale' ierarhiei tainele trepte brrn siintitele i-a vine la sfdnta* na$teredin Dumnezeu,de mod deosebitinsA legea dumnezeiascA cu lata qi-l aSazA haina veche,ba il gi descalla imtrepte, celelalte de deosebit rinduit ei, intoarce il qi iaraqi lepadare pentru apus spre ( m a i ) dumplinirea lucrarilor sfinlitoare (cdci aceasta apa4lnetreptel9l I a r a c e s t e as u n t * c h . i p u r i l e sDrerasarit irezeieqti. p o r u n c i n d u -c i elui ce c u r a t i t o a r e ) , o u t e r i i dumale puterii lucrarilor desavdrqitoare (la Botez) sa leiede in intregime imline simin toate arata se Care obArqii, nezeieqtii qi in toate bracaminteavielii de mai inainte, aratAndu-i boalele cele mai dumnezeiegti intunecimea vielii de mai inainte 9i cele sfinte. orinduirile de celenelurninate 9i qi de citre pre.o[i* invatindu-l saselepede Caci deli se stivArqesc cele luminate.Ordinul liturgic la sa tr'eacA simbolice, lucrari preacinstitele unele din El inallape cei (diaconesc) decicuralitor' este dar preotul nu va implini 9i sfAntanaqtere lumilucrarile spre sfinlenie, spre din bumnezeufara mirul preadunlneze.iesc, cura!i!i pe cel c u r a l l n d p r c o l i l o r a l e n o a s e S i nici nu va sivirqi Tainele dumnezeteqttt (nebotezafi)ii pregate;tespre pe preadum- nedesdvdrqili fara sa lie aqezate impArtAsiri, p i i n iluminarile qi invalAturile n a s t e r e B a impartaqirii. n e i e i e s i u la l t a rs i n t b o a l e l e ale Scripturii'Dar ii ;i desparte' curititoarb spre rinduit fie sa preot fara va fi nu nici el pe cei nesfinlili de cele aceastaprin sfinlirea ierarhica. De aceea spre nearnestecare, ierarhica aqaza rinduiala aceea De siinte. leeea dumnezeiascaa atribuit sfinlirea* cA inindicAnd sfinte+, uSile la acesta cinul dumnezeiesierarhice5i sfinlirea tre-otelor sfinte cele (spre la Botez) vin ce celor trarea c u i u i m i r q i S i d n t aT a i n A a a l t a r u l u i i n sfinte. cA complete prin curAliri face 9i se a l e d ^ e s a v i r q i t o a r e mod unic* puterilor vederi9i impartagiri lor de siintele l. aDropierea ierarhilo dumnezeieqtilor li se'face posibilaprin puterilecuralitoare' pe eI pnn draconl Astlel preoliaii prime:;te neintinali. $6 Deci ffeapta ierarhica este umpluta de in mod Ea savArgelte deslvdrSitoare. Duterea areale ierarhiei, desavirqito deosebitI ucraril-e prin explicarein mod tainic in introducAnd stiintele*celor sfinte9i primind deprinderile ii puierilesfintecele potrivitelor. Iar treapta spreltrminaa preolilor'*dupa-ce iaiauzitoare e s t e d e s a v i i g i t a p r i n t r e a p t ai e r a r h i l o r ourtAtori de Dumnezeu, conduce la dumn e z e i e s t i l ei n l e l e g e r i a l e T a i n e l o r , q i savirseiteslinteleei lucrari impreundcu ea ierarhului).$i in ci (in ierarhi) 1cu tr'eapta lucrarileei dumaratAnd iucreazal qi - ppreogia, iin p r e a s f i n t e l es i m b o a l e a l e nezeieEti gi'fdcind pe cei ce vin Ia Taine aceleiavazatori iinlelegatori)9i partaqiai lor.9i indreptind spreei ca ierarhi pe cer ce doresc contemplate dupacunoitinlasfintelorlucrAri (vdzute). Iar treaptaliturgilor* (a diaconilor),care pe cel curall de cer curale;teqi-i deosebegte de a-l (cu Dumnezeu).lnatnte neasemanatori aduce la sfintele lucrdri ale preotilor, curalegte* p.e cei .ce se apropie., .facindu-i cu cei contrari qi apli de vederea neamestecali $7 Ni s-a aritat, prin urmare*, treaptaierarqi lucratoare a hilor ca desavdrqitoare a preolilorca luminitoare9icondesAvArsirii: ducatoaiein iumina; iar a liturgilor (diaDar (ni conilor) curititoare gi deosebitoare. i e r a r h i c A* nu t r e a p t a c a a r a t a t ) s-a numai, ci qtie gi sa lumineze 9i desAvdrqeqte , vAndin ea qi puterea s a c u r a t e a s c Aa preotiloi ce uneltein ea qtiin!aluminatoare Cacicelemai mici nu pot iu cea curalitoare. sd sari sprecele mai mari, de aceeanu le este nici ineabuit sdseurcela o astfeldeingimfare*' cunosc pe Dar Plterile (mai) dumnezeieqti l6ngaqtiinleleproprii 9i pe celeinferioare,adici lor.Totuqi, desavfuSirii sfin'tele stiinteinferioarc s u n t c h i p u r i a l e l u c r a r i l o rd u m deoarece treptelorpreolegti*le aparlinerinnezeieqti, a lucranlor gineamestecata duilla binealcituita dunurezeiegti.De aceeailuminarile atribuite orimelor.rniilociilor5i ultimelorcete,aceste deosebire unortrepte i-au rAnduit lucrari sllnte aratii'precumam spus'ln ierarhic;qi de aceea

91

Despre Ierarhia Bisericeasci a lucrarilor dumele ordinea neamestecata nezeiegti. Cici, deoarece*obArqiadumnezein cei in carevine, iasci curatelteintAimingile, apoi le lumineaza gi odatAluminate le face asemenea apte spre lucrarea desAvArgitoare pe drept cuvint ierarhia celei dumnezeiegti, chipuri seimparte pe sinein dumnezeieqtilor trepte li puteri deosebite,aratind clar lustaaflAndu-se criLrileobdrgieidumnezeieqti t o r n i c $ i n e a m e s t e c a ti n p r e a s f i n t e g i am arAtat trepte.Dar, deoarece neamestecate treptelegi implinirile, puterile gi lucrarile lor pe cat ne-afost cu putinla, saprivim pe cdt se lor sfinliri. poate gi preasfintele I I. Tainu sfingirilor preogeSri Ierarhul*, aduspentru sfinflrea de ierarh gi ingenunchindcu amindoud picioarele* inaintea altarului, are pe cap Scripturile predatenoui de Dumnezeuqi mdna ierarhuestesfinlit de ierarhul lui gi in modul acesta invocari. Iar ce-l sfinlegteprin preasfintele p r e o t u l , i n g e n u n c h i n dc u a m A n d o u i p i altar,are cioareleinainteadumnezeiescului pe cap dreaptaierarhului qi in modul acesta e sfinlit de ierarhul ce-l sfinleqte cu inIar liturgul ( diaconul), vocirile sfinlitoare. ingenunchindcu unul din picioare* inaintea dumnezeiescului altar, are pe cap mdna ierarhului ce-l sfinfegte,fiind sfinlit de acela prin invocarile ce sfinlesc pe diaconi. Fiecdruia din ei i se intipiregte peceteain chipul crucii de catre ierarhul ce-l sfin[eqte qi pentru fiecare* se face sfinta anun[are* qi apoi se dA o sirutare sfinlitoare,fiecare din cei de faga, a p a r [ i n A t o rt a g m e i p r e o l e q t i , d A n d u - i aceastasdrutare,impreuna cu ierarhul care l-a sfinlit pentru una din treptele preofegti amintite. III. Tdlcuire duhovniceascd $1 Este deci comuna ierarhilor, preolilor li diaconilor in sfinlirile ce-i ridica in aceste trepte aducerea la dumnezeiescul altar, mdinii ierarhuinaintealui, punerea cAderea* 92 lui, pecetea in chipul crucii, anunlarea* $i sfinlitoare finald. Deosebitagi imsarutarea Scripturii portantaestepentruierarhipunerea pe cap,neavAnd-o aceasta trepteleinferioare; cu iar preolilor le esteproprieingenuncherea a m d n d o u ap i c i o a r e l e ,n e a v A n d - oa c e a s t a sfinlirea liturgilor (diaconilor). Caci acegtia, cum anl spus,ir;i apleaci numai un picior. $2 Deci* aducereala dumnezeiesculaltar qi cAdereain fala lui inseamnd ca toti cei pentrutrepteleierarhieitrebuiesAse desavdrqili stinlirii daruila obArgia supunalui Dumnezeu. lor. qi si-qi aduca lui intregimeafij.nlei lor, qi facutA qi trnilicatA atotsfinlila inchinAndu-i-o vrednicAde preolie qi de altarul atotslint al obArgiei dumnezeieqti, care sfingeqtepentru treptelepreoliei pe cei in chipul dumnezeiesc. $3 Iar punerea mAinii ierarhului aratAacoperimAntul ob0rqieisfinlirilor, sub care um, a nigte copii, b l a c e i s l i n l i l i p d r i n t e g t ec care pe de o parte le daruieqte acoperAmAnt pe de alta qi putereapreoteasca, deprinderea puterilepotrivnice.$i iaraqipe de departeazA toate lucrarile alta ii inva16 sd savdrgeasci preo[eqti, ca pe unii ce le sivdrgesctoate sub lui Dumnezeuqi il au pe El drept autoritatea in fiecaredin lucrarile lor. ConducAtor

$4
Iar peceteain chipul crucii inseamni nimicirea tuturor poftelor trupeqti qi viala privind care imita pe cea dumnezeiasca, neclintit spre viala barbiteascaxatotdumnezeiasci a lui Iisus, care a mers cu ob0rqii pina la dumnezeieqtii nepacAtuirea cruce qi la moarte gi pe cei ce vieluiesc astfel ii aratd ca fiind de un fel cu El prin ch\qql crucii care inseamna nepacatuirea
IUr

$s
qi Iar sflintaanunlare*a faptelor sfingitoare a celor sfin$1i o strigi ierarhul, aceastdtaind

Desore Ierarhia Bisericeasci ardtAndcii iubitorul de Dumnezeu sfinlitor se obirqii' pe sine alesal dumnezeiegtii descoperA cd nu-prin-haml sau a aduspe cei sfinqJi Ia ci migcat de DumdesivArsireapreoteasca. Astfel Moise, ierarhice. nezeula toate'stiniirite sfinlirii celei din Lege. nu aduce saviir5itorul ca pe nici el pe Aaron, la shnlireapreoleascd. unul ce-i estefrate* gi nici ca pe unul pe careil gi aptde preolte' iubitorde Dumnezeu socoteste de Dumnezeu, panace nu e indemnat la aceasta Aga a sAvirsit ca un ierarh sfin1irilor. bUarqia (ct. Iei. 29,4). Dar qi sfhtirea lui'preoteasca in preolie primul nostnisfiniitordumnezeiesc* I caci s-a facut $i aceasta pentru noi atotiubi- nu s-a slavit pe Sine, torul de oameni-Iisus cum sDuneScriptura(cf. Evr. 5.4), ci (a fost preor in slivit.l'deCel ce'agraitcare El:Tu eSti veac dupd rdnduiala lui Melchisedec (Ps. spreshnlirea gi El* aduc6nd 109,4).De aceea pe ucenici,deSi, este ca Dumnezeu. Dreoteasca sfiritirii*, totusi pune pe seamaParinbUarsia dumteluitau atoisfintsi a Duhului.ca obArqie nezeiasci,lucrarei sAvirqitoarea sfintirii de la inceput, poruncind ucenicilor Sai. cum zice de Ierusalim'ci sd Scribura.s; ntt sedepurte:e asteDte faeuduinluTutalui,pe care a(i au:it-o db lu Uiir. cit...t'oi veli fi'hote:a{i in Duhul Slinr (Fapt. 1,4-5). $i de iapt li cgJrfeyl de lerarfuca ucenicilor*.impreuni cu zeclmea a c e e a 5 it r e a p t a c u e l , p a ; i n d l a s f i n l i r e a dintre preoteasca a celui de al doisprezecelea pe setuna ircenici.a pus, cu evlavie,alegerea obArqieidumnezeieqti. CAci a spus:Arard pe cel Pe care l-ai ales (Fapt. 1,24). $i l-a primit pe cel aratatin chip dumnezeiescde cAtresortul dumnezeiescin numdrul ierarhic al celor doisprezece.Iar despre sorlul dumnezeiesc* care a cazutasupralui Matia, au spus a l 1 i i , a l t e l e , d u p d c u m s o c o t e s c ,n u c u dreptate;dar voi spune qi eu gAndul meu. C a c i e u s o c o t e s cc a S c r i p t u r a * n u m e g t e care sort un dar de obdrqiedumnezeiascd, aratA acelei cete ierarhice pe cel primit . e ldngi p r i n a l e g e r e ad u m n e z e i a s c a P nu trebuie a c e e ac a i e r a r h u l d u m n e z e i e s c si implineascAlucrArile preotelti ale Tainelor migcat de sine, ci sa le m e u m n e z e ui n m o d sAvArqeasc ai g c a ^ t . dD i e r a r h i cq i c e r e s c r u ' . preotie slhnt.Cici toli cdli suntde areun inleles -treptel -apa4i ca qi insugi or ierarhice. nind ia1a. ieiarhul ciire a sdvArgitTaina, sarutd pe cel sfrnlit. Caci, c6nd cineva ajungeprin silinle qi prin puteri preo[eqti, prin chemare qi prin o mirlte sfinta, vrednicd sfrnlire dumnezeiascA shnlitoare,estevrednic de lucrareapreoleasca de iubit pentru cei de aceeagitagmA gi,de aceleagipreasfintetrepte, fiind inalpt la frucu cea dummuselea cea mai asemd.!-latoare nivel qihind iubindminlile deacelaqi nezeiasca, sivirgesc De aceea iubit in chip sfdntde acelea. actul sfAnt qi preolesc al sarutarii intreolaltA, sfantacomuniuftedintrecei de acelaqi carearatA fel gi bucuria iubita a unora de al1ii, care pasfeaza deplin in chipul preo[escfrumuse[ea bea mai asemanitoarecu cea a lui DumnezeutH. $7 Acestea sunt deci, precum am spus, cele comuneinregii sfinliri preolegti.Iarierarhul* are ca semn deosebitpunereape cap a Scriptwii. putereaqi gtiinla desivdrgitoarea Caci, deoarece intregii preo[ii se daruieqte ierarhilor dumobArqii dumnezeieqtii decitre bunAtatea nezeieqti gi sfin1iri,in mod cuvenit sepune pe capul ierarcare nouAde Dumnezeu, hilor Scripturapredata reveleazdcu fapta gi spre ;tiintA toata invilatura dumnezeiasca, toatalucrarea Dumnezeu. desore sfhnta vorbire* gi ludumnezeiasca*, aratarea crare shnlitoare, intr-un cuvant toate faptele gi cuvintele dumnezeieqtigi sfinte damite ierarhiei lucrAtoare dumnezeiasca noastrede catreobArqia a binelui. Aceastapentruca ierarhulcel asemenea lui Dumnezeu,dupi ce s-a facut partaqin intregime de toata putereaierarhica, sAnu fie qi predatd de numai luminat de qtiinlaadevarata Dumnezeu a tuturor rugaciunilor qi sfintelor vorbiri qi lucrari ierarhice, ci sa le transmita gi altorapotrivit neptelor ierarhicegi sasavArgeascd qitoate atotdumnezeiasca celesfinteincunoqtinla (preadesavArqite) aleierarhiei lucrarilepreasfurte la inalgimile culminante. Iar treaptapreolilor* e aratata superioardcelei a diaconilor prin ingenunchereacu amandouapicioarele, cAta vreme aceeaqil apleaci numai pe unul, cAci propo4iede in aceasra diaconulseimpartigeqte ierarhicadesav6rqirea

$o
Iar sarutareade la sfirqitul shnlirii intru

93

Despre Ierarhia Bisericeascl intucdt sub el se sfinlescin chip mai presusde lume min1ile ce se curatesc.Iar preolii* i;i cei aduqi aplcacaamanaoigenunchii,deoarece inqenuncNereaarata insa* 5i prirnirea su- (oferitil de ei in ctrip sfAntnu suntnumaicurAlili' pe Dumnezeu. lui el ce-l oferA cel tata de ouneril ci - prin viala lor curaliE - :;i inalpf prin prea lui supus fiind piin aceasta fel oferitiu slurlenie ca alare.sunt ienrgii (shntelucrdl-i): cele larnuritoare Dar, precumalrl spusadeseon. Dumnezeu. chip ieriirhic ftrtr-o deprindereEi in desAvSrsiti prin cele aSezate sunt celoi stinlili* ale trei trepte amanputerevaiatoare. aplecandu-;i Iar ierarhul. trei orbastintesfintiri si puteri peste cele trei predata noua desdvdr;ire*$i doi genunchii*.arcpecapScriptura trept'eale celor conduqi-spre lece tnseamnica pnme$te ceea Dunmezeu, de mintuitoare aducerii a sfanta lucrarea savdrsesc (dialiturgilor puterea pe de curalili cei rarhic mod in De aceea a lor iub iugul dumnezeiesc. (preot) cuvenit treafta Liturgilor*(a diaconilor)'ca^^cea conilor) qi pe cei luminalide iemrghisitor pe lor ntdsura vazute de ei sltnte, celor spre slanta Stiinta sing-ura sAv6rpqte caree nuxai curalito-are. in deplina peceiadugi implrund (olerire)a celorce securalesc. Eiprinaceastadesavdrqind aducere altar, lor daruire. acegtiasldnta lucrare sub dumnezeiescul

Capitolul VI
I. Despre treptele celor ce se desdvdrEesc va, care participdin toati curdlia, pe masura ei, la unele lucrari sfinlitoare. Ea e predata preolilor spre a o lumina vadit ca (boteza). Caci este,precumsocotesc, treaptacelor curalili de toata* pata necurata li cu mintea statomiciti in curalie neclintita, ie strAmuti printr-o lucrare sfAntala depinqi dereagi puteieacontemplativi (vazatoare) se impartaqegtede simboalele atotdumin vedenezeieitipotriviteei. umplandu-se' ei' de qi iinpartaSirile rile (contemplaliile) toata sfAnta bucurie inaripatA de dragostea lor, pe spre cunoa$terea dumnezeiasca mdsuraputerilor lor de a se inAlla.Acesteao numesc treaptapoporului sfint*, ca una ce, dupdce a trecutprin toatacurAlia,s-ainvredestecu p^e-cit gi impartaqirea' nicit de vederea Taine'u)' putinld,de atotluminatele $3 Iar cea mai inAllati treapE a tuturor celor esteordinul sfAntal monace se desavArqesc hilor*, care s-a ridicat la toatAcuralia qi la toati puterea qi la desavirqitacuralie a lucrarilor lor. El se bucurA de vedereaqi imspirituala oartAsirea si e calauzitde puterile de lualeierarhilor. desavirsitoire $i invAlat ierartradiliile de minile indumnezeitoare 9i hice, inlelege ierurgiile sfintelor lucriri ce Ie vede shviiqite cu el qi prin sfAntalor esteinallat, pe masuralui, la cea cunoa$tere desavdrgire. mai desAvArgita

$1
Acestea sunt treptele preoteqti $i intregirealor, putereagi lucririle lor. Iar despre celor ce se desavirqesc*qi sunt sub trei-mea ele trebuiesa vorbim in cele urrnatoare. Spunem deci* ca treptele celor ce se curilesc sunt mullimea celor excluqi* de la lucrari sfin$toare, de care am amintit inainte. Una* e ceapregdtitade diaconiprin cuvintele de mogire spre naqterea9i modelareaspre spreviala din viagi; aita* ceacaree reeducatd careau cizut, prin invalaturabunelorcuvinte; alta* e cea a celor aduqiprin cedericontrare la o stare de nebarbalie qi sunt intdrili prin alta e ceamutata datdtoare; cuvinte de Dutere la lucrari siingite de la cele rele; in sfdrgit,-o alta e cea mutatax, dar care incd nu se afld neclintita in chip sfdnt in deprinderile dumAcesteasunt treptelece securitesc nezeiegti. de moqireqi de catreputerea de cAtrelucrarea Acesteale sAv6rqesc diaconeasca. curAlitoare diacbnii prin puterile date treptei lor in preotie, spre a face ca acelegrupuri cura[ite sasesrarnutelainlelegerea in mod desivArqit luminitoare a sfintelor slujbe atotluminoase de ele. gi la irnpartdgirea x') x, Treaptade mijloc* estecea contemplati94

Despre Ierarhia Bisericeasca De aceeadumnezeieqtii noqtri conducatori cunoafterea dumnezeiascd a celor sfintece le i-au invrednicitpe ei de numiri siinte,numindu-i suntproprii. pe unii tamaduitori*(terapeugi), pe allii monahi, de la siujirea curata a lui Dumnezeu qi de la qidela vialaneimparlita $2 lucrarea lor vindecatoare gi unitara*,care-i unifica pe ei in sfintele concentrari ale celor impa4ite* intr-o monadA Iar renunfarea* nu numai la viala imasemdnatoare celei dumnezeieqtixgi intr-o partita, ci qi la inchipuiri aratA cea mai desavirgire de Dumnezeu iubitoare. Pentru desdvArgitA (filosofie) iubire de ingelepciune aceea sfAntarinduiala le-a daruit lor harul a monahilor, manifestatd in cunoaqterea desAvdrgitor qi i-a invrednicit nu de-o stinlire pon;ncilor unificatoare. Caci, precum am ierarhicA care se dAruiegtenumai treptelor spus, ei nu fac parte din treapta mijlocie a preofe;ti, ci de ierurgia ce se sAvArgeqte de celor ce se desivdrqesc, ci din cea mai inaltA cAtrepreolii cuviogica desavArgire ierarhici declt toate.De aceeamulte* din cele practide al doileasradrub. cate fara osAndire de catretreapta de mijloc sunt interzise* in tot felul monahilor sinsuratici, ca unora ce sunt datori sd se concEnII. Taina desdvlrsirii monahale trezeintr-una, sAse adunespresfdntaunitate gi sasemodeleze, pe cAtestecu putinta, dupA Preotul* sta inaintea sfdntului altar, via[apreoteascA, ca unace e inruditA cu aceea sivdrgind invocareasfinfrii monahale.Iar cel in multe privinfe qi e mai apropiata de eadecdt ce seintroducein starea desavArsirii stainaooia ce.lelaltetrepte ale celor introduqi in cele preotului, neingenunchind cu hmAndoua pislrnte. cioarelegi nici cu unul din picioare gi neavdnd pe cap Scriptura de DumnezeudAruita.Ci sta simplu, l6ngA preotul ce savarqeqte sfAntaluS3 crare a invocarii tainice asupralui. DupA ce a sAvdrqitaceasta, preotul, venind cel ce se sfinlegte, il intreba intAidaci renunlanu numai Iar peceteaprin semnul crucii, precum la toati vialainipa4ita*,ci gi lainchipuiri.Apoi am spus, inseamni nelucrarea tuturor ii descrielui viala atotdesAv6rgita, aratAndu-i cA poftelor trupesti.Iar tundereapdrului* intrebuiesa se ridice pesteceamijlocie. dica via[a curata $i manifestati in forme Acestea toate marturisindu-lecel ce se diferite, care nu infrumuse;eazd irrdlenia preotul il pecetluieqte pe el cu semnul g0nditi de minte prin forme plasmuite sfintegte, de crucii, apoi il tundex,pomenindipostasul inhotArArea de-a o ascunde, ci inalla, prin o treit* al dumnezeieqtiiFericiri. Dupi aceeail ,i unitare imbraca cu alta imbracaminte si. sarumndu-l f r u m u s e l ic a r en u s u n l o m e n e $ t ic impreuni cu al1isfinli barbagi cAli sunt de fa1a, gi singulare(monahale),la cea mai mare aseminaredumnezeiasciloT. il impartagegte cu Tainele dumnezeiegti. I I I. Tdlcuire duhovnic esca $4 Iar schimbareahainei de mai inainte* gi primirea alteiaarataffecereade la viagasfinlitA mijlocie la cea mai desavdrqitd, precum la din Dumnezeu(la Botez) schimbarea na$terea hainei a aratatinaltareavie{ii curilite la deprin(contemplativa) dereavAzdtoare gi luminAtoue. Iar dacApreotul qi tolix cei sfingigiprezentiil qi acumpe cel intrat in etapadesavArqirii, sdrutA inlelege prin aceasta sf6ntacomuniunea celor ce se fac asemenea lui Dumnezeu,careii face sd sebucureunii de allii cu iubire intr-o veselie dumnezeiascd.

$1
. A nu ingenunchea cu amindouA picioarele qi a nu avea pe cap Scriptura de Dumnezeu daruita gi a sta lAnga preotul ce sdvdrgeqte invocareaarataca ordinul monahal* nu are misiunea sa aducA pe allii la Dumnezeu, ci sa vie[uiasca in sine, intr-o stare singuraticaqi sfAntA,si mearga dupa treptele preole$ti qi sa fie inallat de ele, ca U r m a t o r a l l o r , c u b u n a a s c u l t a r e ,s p r e

95

Despre lerarhiaBisericeasca $5 preotul-cheama La sfAqinil uturor acestorA" la dumoe cei inrrddusiin treaptadesAv6r$irii in chip sfhnt,ca impdrtaSire*''arfland hezeiasca ueapta.dacAa ajuns cu cel introdusin aci:asta qi adevaratla inallimea mondhala(singuratica) al nu va fi numaivazator(contemplator) unitara, celor sfinte legatede el, nici nu va veni, asemenea trepteide miiioc. numai la impartalireade prea poporul simbode,ci vinein alt mod decdt slLirtele a celorsfinte dumnezeiasca sfinrit.cu o consLiintA a dumnezeiasc de comuniunea si sdimpartasesle* De aceeaqi trep iae oUdniatiuirurezeiasca)I08. la shntirileprh careseintroducin ielor pretitesti, desava$ireilor, spredaruirilelor preashnte'li se decatre* Euharistie daimpaiusireadepreasfdnta lor' desavirqirii in treapta introdus care'le-a ierarh, deTainele nu numai ci imparta5irea AceaslaaratA de Iapta este (obAr5iei dumnezeieqti) dumnezeiesti c i qi ca a fi ecareiimpanaqiriierarhice' capetenie $ de darul tofuereptele preoleqti :e imparta;esc pe masura comunjunij celei atotdumnezelequ indumnezeffifi ecireiadin inaltimii si desavArsffi 'elelb. ionchiderir, deci, cA sfintele lucrari sLnt curatirea*' iluminarea 9i desavArsitoare Iardiaconiisuntreapta*curalitoare. desavArqirea. preotii. cea luminitoare, iaf ierarhii' cea d esavirgitoare.Iar treapta ce. se curale$tee veddreqi de imparta;ire.ca de sfinpLa nepanash (coninca; treaptavazatoare un'ace se cunlle$te treapta iar. poporul este templativd) -sfinlit; e cea a nionahilor singulari.Astfel' desavdrsita -nnastri iererhia alcAtuilA chio sf6ntdin treptele in chip alcatuita hoastra ierarhia cere$tr' e la fel cu ierarhiile de Dumnezeu rtanduite aramndin oameni trisdrurile imitarii de Dumcu El. nezeu$i ale asemandrii (cdci nu e ingilipsesctreptelece se curatesc duit, nici drept a spune cA este vreo ceata cereasca*intinata). Marturisesc desigur 9i eu - daci nu cad cu totul din legaturacu preasfAntaMinte - ca acele ierarhii sunt cu iotul fira pata $i posedadesavirqitacuralie in chip mai presusde lume. Caci, dacavreraului (pdcatului)' una din ele s-arafla supusA qi neameea ar fi cAzuti din armoniacereascd qi ar apa4ine dumnezeieEti a mingilor stecata apostasiate. mullimilor neluminate $i Dar se poate spunecu sfinlenie despre curafia ce se referA la cereascaierarhie ca e s t e l u m i n a r e a c e l o r n e c u n o s c u t ei n c i , daruitade Dumnezeufiinlelor mai de jos*, luminare care le conduce la qtiinla mai qi dumnezeieqti desivirqiti a cunogtin!elor celor a cdror care,cura[indu-lede neqti,inta incAnu o au prin ele nici fiinlele cuno$tintd mai dumnezeieqti,le inalla spre razele mai inalte qi mai luminate ale vederilor dumnezeiegti.Astfel gi treptele luminAtoarex9i ca fiinlele ale ierarhieicereqti, desAvArgitoare curalind cele mai inalte gi mai dumnezeieqti, de toati ne$tiinta ordinelehferioare qi ceregti (pe masura treptelor ierarhiilor ceregti), le umple de ilumindrile atotdurnezeie$ti qi le in qtiinla atotsfinlita a inleledesAvirger;te obdrqii. surilor dumnezeieqtii De fapt am spusinainte qi s-a spusdumqi de Scripturi,ca nu suntla fel toate nezeie$te ordinele ceregti in toate sfintele gtiinle ale ci prin iluminarilor vederilor dumnezeieqti; cele dintdi iluminatenemijlocit de Dumnezeu se lumineaza iariqi de Dumnezeu cele inferioare,pe mAsuralor, prin razeleatotlumidumnezeieqti"u' obdrqiei ale strAlucirii noase

$o
Dar vei spune* cd din ierarhiile cereqti

Capitolul VII
se sdudrSesc I. DesPrecele c.e pentru c'eiadormili $1 Acestea fiind ldmurite, e de trebuinfa, socotesc, sd vorbim qi despre cele ce se de noi cu sfin[enie pentru cel sAvdrgesc g6 adormili. Cici nici acesteanu sunt comune ci precum e altfel celor sfinlili gi nesfin1i1i, doua viefi, tot aqa' aceste din modul fiecareia plecdnd spre* moarte cei ce au avut o viafA sfinta, privind spre fagaduinlele adevarate ale dumnezeierii, de vreme ce au vazut adevarul lor in inviere, merg cu nddejdea dumnezeiasca siguraqi adevirati gi cu veselie

Despre Ierarhia Bisericeasci spre finta mortii, ca spre sfdrqitul sfintelor lupte (nevoinle) in viala qi mdntuirea desAvArqita Caci cunosccele ce ;i farAsfArqit. vorficueiprininviereaintreagA*,decarevor aveaparte.Pentru cA sufletelex sfinte deqi pot cadeain viap de aici in schimbareaspre c-ele mai rele, ubr auea prin nagtereadin nou strdmutarea la cea mai mire asemAnare neschimbatacu Dumnezeu. Iar puterile curate ale* sufletelorsfinte vor lua iu ele trupu, rile insolitoare qi impreuna cilaroare - care plAcereadumnezeiascd, netemdndu-se de o schimbare sprecelerele,ci gtiindca vor avea in mod sigur qi veqnicbunAtaliledobdndite. Iar cei plini de intinaciune gi de pete pdcatoase-, chiar de s-auinvrednicit de inilierea in cevasfAnt,.dar au respins-o h ghip vAdmator din mintea 1or gi sau napustit.spre^poftelg venind la sfArqitul* de stricaciune, aducdtoare vielii de aici, deqinu Ii s-a aratatvrednicade crezme dumnezeiasca lege I Scripturii, vor pldceri.ale.patlli^"-"^*:::T: li::l'"*"le

nezeiegtile lor sudori - in starea neschimbata Cici vor fi unite* cu sufletele sfinte cu care au devenit membre ale lui Hristos gi vor lua gi , e m u r i t o a r e5 i e l e v i a f a n e s t r i c A c i o a s an fericitd-asemeneacelei dumnezeiegti.in veseliea unor astfelde nadejdineclinaceastA tite are loc adormirea celor sfinf, veniti la capatulluptelorlll. $2 Iar dintre cei nesfinlili*, unii susgin in chip neralional ca vor ajunge in nonexistenta (nefiinlA), iar allii cd trupurile* se vor desparli pentru totdeaunadin unirea cu sufletelelor, ca nefiindu-le potriviH lor, pentru ca n-au in[eles viala (aieasta) asemeneacelei dumneieiegti gipuiinla sfArgitului fericit, nici n-au avut cit tie'buie "unogiinla dumnezeiasci, a vielii in Hristos, asemanatoare celei dumnezeiegti.care incepe inca de aici*. Iar allii dau sufletelor ca insolitoare* alte ttupu.i, nevazOnd, in ei, osteneliletrupurilor lor unite gi de aceea cu sufletele indumnezeite socotesc lipsite in mod cuvenit de sfintele rAsplatiri trupurile ce n-au ajuns impreuna la capdtul drumului atotdr-rmnezeiesc. In sfdrgit, al1ii, nu gtiu cum, spreginduri mateaplecindu-se qi preapreasfAnta riale, au spuscd veqnica, fericita* lor cuviogiee de acelagifel cu viala de aici qi au respinsin mod necuvenithrana proprie unei alte vieli deopotrivi cu ingerii. DarnuvacAdeaniciodatavreunuldinbarbalii preasfinfiin astfel.de rataciri.Ci gtiind_ca toli vor primi o vegnicieasemanAtoare lui Hristos vor cAndvor ajungela sfdrgitulvielii acesteia, vedea in mod clar calealor sprenestricAciune, devenitade pe acum apropiatd.$i de aceea laudA darurile dumnezeierii qi se umplu de

prin inrolat rupiat impreuna s-au dum- iili;:,r"""1#"?:ffiffiili:3,ti:,?t'#j: eiau asufleielor, inremeiata inviala-dumn ezeiascir. il il;lx fl.}"'s,]1ti';'"l1fflfiri:,".1""'i#'.r -aici nu vor fi insotitide ni.i o ioe.anitii $3 NeintAmpldndu-se nici una din acesteala cel ce fic6nd parte adormirea oamenilorsfin1i, din acegtiaajunge la sfhrgit se va umple de o sfAnti veseliepentru nevoinlele lui qi cu multd placereva pagipe caleasfintei na$teridin nou. Iar cei familiari celui adormitprin famlliaritatea vietuire il fericesc dumnezeiascd si prin aceeasi pe acela,pentruch a ajunsla biruinp finala mult de mulpmire Celui ce e dorita qi inalla cAntare cauzabiruinlei, rugAndu-se sd ajungAqi ei la acelagi sfArqit fericit.$i luAnduJpe el,il duc la Iarierari"t-qlt,.?spreprimireasfinteicununi. h\11 il primeye cu bucurie qi implinegte' dupa pentrucei sfinta r6nduiald,cele ce se sivArqesc cuvioqi adormili. II' Iatna savar{trupentru cet aaormtl' Adundnd* dumnezeiesculierarh sfdnta ceataa preofllor, daca cel adormit a fost din treapta preo[iei, aqezAndu-l inaintea dumnezeiescului altar, incepe rugAciunea gi mulpmirea cdtre Dumnezeu.lar dacAa fost dintre sfinfi1ii* monahi sau din sfinlitul popor, il agazA ldngA cinstitul loc preolesc, inainte de intrarea preolilor. Apoi ierarhul rugdciunea de mullumire cdtre savdrgeqte Dumnezeu. Dupa aceea,liturgii (diaconii) citesc fdgaduinlelenemincinoase, infiliqate in dumnezeiegtile*Scripturi, despre sfinta cu sfinlenieimnele noastrainviere, apoi cAnta din psalmicaremirturisesccu putereaceleaqi figaduinfe. Apoi, primul dintre diaconi slogi pomeneqte pe catehumeni pe sfinlii bozeqte j.--

97

Despre Ierarhia Bisericeasca adormili, impreun6 'egala cu care invredniceqte de pe cel savirgit- ac^um o pomenire . qi pentruacelafericita pe toli saceara indeamna desAvirgirein Hristos. Apot. apropundu-.se' ierarh roste$teasupralul o dumnezeiescul rugaciune preasfdnti. $i dupa.rugAciune, pe adormit9i dupi el toli iniugi ierarhulsaruta toli' ierarhul Dupacel-au sarutat cei piezenti. toama peite cel adormit untdelemnul.$i, in o sfdntarugAciunepentru to[i, aqaza fAcAnd celui adormitimpreuna cinstitullocag.tr^upul c u a l t et r u D u r i r r r . dovezilede sfinlenieale celui adormit sunt qi indemnuripentrucei incAin viala spreaceasta desdvirqire.

$3

Dar observim cd* nu toate treptelece se curitesc de obicei se scot de la cele ce se ci numai catehumenii*sescotdinsAvirsesc, re cetele sfinte. CAci aceasta(ceata) nu e in nici una din slujbelesfinteqi nu-i introdusd esteingaduit sa patrundain nici una din cele nici micA, nici mare, sfinte ce se sdvar$esc, nici de puterea intrucAt nu se impartAqeqte m. Tdlcuire duhovniceascd dumvazitoare a celor sfinte, prin naqterea izvoritoare de lumina qi datdtoare nezeiascd $1 de lumina. Iar celelaltetreptece se curalesc' intrucit au fost introduse(iniliate)mai inainte so- in sfinta predanie,dar au cdzutiarigi fira de De ne vid qi aud sivirqind acesteaminte spre cele rele, cind trebuia sa-qiduca cu hohote cotescca cei lipiifl de sfinlenie rAd implinire inallarea lor spre cele dinainte, la noastra' gregeala pentru compatimesc ne $i pe drept cuvant oprite de la inlelegerile sunt LacI' aceasta. Dar nu trebuie sa ne mlraln de ale sfintelor simboale qi de la dumnezeie$ti dacdnu vor crede,nici nu vor inlelege,cum de ele. Caci se vor v6tdma*imvazdnd impArtalirile noi, (cf. Dar Is. 7,9). zic Scripturile in chip intinat de ele qi vor oaitasindu-se inlelesurile celor sdvdrqite' condugi.gi- luliuneL la o 5i mai mare dispreluirea celor minali de lisus*, sa spunem ca ierarhul nu cinste dumnezeieqti aceeaqi de ceata ratiune Eia lor inqile.Dar nu farAdrepfara Domeneste 'a acum, la celece sesivargesc prezenli sunt tate Caci pe cel adormit. ea qi in sfinlilor agaza moel arafacu ifinlenie ca toti vor fi prin naqterea ca si invele clar 9i sd vada nesiguranla sfinlilor qi cununile noastre mor{ii umplut mentului qi-au cu care impliniri din nou in acele aleScripde catiecuvinteleadevafate aici viala lor. De pilda, daca cineva a avut lAudate ii ameninta ce sfArqit fara gi chinurile turilor dumasemAnare de preasfAntA o via[i 9i le va fi $i aceasta n e z e i a s i a ,p e c A t e c u p u t i n t a o m u l u i s d pe cei iipsiti de sfinlenie. ce s-a pe cel vAzAnd poate acelora. folos v i i t o r de v e a c u l p e v a f i i n D u m n e z e u , imite de diaconi, laudat sfinlenie intru -savArqit d u m n e z e i e q t9 ii al bunAtAlilor moEtenitor in pretentatca unul ce se aflA cu adevArat feritite. Iar daci a avut o viala inferioarala vor poate veac; din sfinlii cu comuniunea !i Dumnezeu' cu culme celei asemanatoare dorinlA qi vor fi invdlaJi dar totuqi sfdnti, va lua gi el-sfinte ra,splati veni gi ei la aceeaqi (liturgici) sd tinda Ia gtiinga diaconeascd de a mullumit de acelagi fel. Dupa ce ierarhul in Hristos. p e n t r u a c e a s t ad i e p t a t e d u m n e z e i a s c d * , fericita desAvArEire iosteqteo sfAntArugaciune* 9i laudA^dumnezeiascaobirgie, ca una ce a desfiinlat $4 noastri gi tiranicAasupra nedreaptd stapAnirea la judecilile sale atota tuturor, mutAndu-ne ierarh dumnezeiesculApoi apropiindu-se, dreptella. pentru cel adormit. rosteqleo sfantarugAciune qi dupael toli cei il sarutA Iar duparugaciune Rugiciunea*cere bunatalii dumDrezenti. $2 celedin celuiadormitpacatele sAie-rte irezeiesti in lumina qi aqeze sa-l omeneascA* slabiciunea dumnezeieqtilor* qi citirile cAntarile Iar si in taracelor vii. in sdnurilelui Avraam, lui fAgaduinle descoperd preafericitele stiri in in loculde undea fugitdurerea isaac ce au si lui Iacov, cel ve$nlcle pentru vor aqezali fi care (cf. Apoc. 2l'4). gi suspinul qi intristarea iar dobdndit o desavirqire dumnezeiasca; 98

Desore IerarhiaBisericeasci z a d a r n i c e ,c e i c e , c e r d n d r u g i c i u n i l e sfinlilor, nu folosesc sfintele lucrari ale se vor lipsi qi de p ropriei lor firi; acegtia Acestea sunt, socotesc,preafericitele nepisarea fafi din dumnezeiegti darurile cununi vddite ale sfinlilor. Dar ce ar putea fi gi de bine daruiporuncile luminoase de deoootrivacu nemurireacu totul neintristatd ci Scripturilor, urmind Dar afirm, toare. sunt qi liminAtoare? Caci, degi fagaduin[ele folosicu totul sunt Sfinlilor rugAciunile pe mdsurainlelegerii* noastre,avind ingelevia1d, cand cineva,dorind toare* in aceasta suri mai presusde orice minte, numirile lor Cdci d a r u r i s f i n t e q i a v A n d q i o d e p r i n d e r e lor* adevdrata. suntdeoartede realitatea sfinta* pentru impartigirea de ele, dar cuvAntulScripturii: Cele ce socotimadevArat propria putinatate,vine la ochiul ntt le-a vd:ut Ei urecheanu le-a auzit cunoscandu-gi c uvios qi ii cere sa-i fie v r e u n b d r b a t le-a acestea nu s-au suit Si la inima omului qi ?mpreuni lucrdtor. Acela va susginitor pe E/ (I Cor. gdtit Dumnezeucelor ce-l iubesc un folos superior de la el primi desigur 2 , 9 :c f. I s . 6 4 , 3 ) . va primi darurile Iar sinurile sunt, cum socotesc,starile oricareilucrari proprii. El pe le cere.Caci il va care preadumnezeiegti pafericililor qi ale preadumnezeiegti fericite Dar ca urprimi dumnezeiasci. bunatatea triarhi gi ale tuturor celorlalli sfinli care sa evlavioasd va recunoqtinla igi arata mare cu Dumnezeu pe cei asemanAtori primesc toli pentru ajutorul ce-i vine prin cei cuviogi qi in neimbatrdnitoarea gi preafericita lor I5. dorinla vrednicdde laudi a celor ceruteprin desavdrqirel sfintele lui cereri gi prin deprinderea cu care il fac asemAnator coresDunzdtoare, $6 Dumnezeu.Caci Dumnezeua rinduit prin j u d e c a t i l e d u m n e z e i e g t is i s e d a r u i a s c d celor vrednici sa se Dar ar putea spune, poate, cineva ci am darurile dumnezeieqti vorbit drept, dar e greu de inleles pentnl ce are i m p a r t a g e s c i d u p A v o i a d u m n e z e i a s c a gi prin cei vrednici. Deci, dacd nevoie* ierarhul de bunatateadumnezeiascd atotcuvenitA bunA rdnduiald cineva aceastA pentruiertareapdcatelorcelui adormit 9i pentru disprefuieqte se socinstecu cei asemenea qi, recurgAndla o parerenebuneascd, lui in aceeaSi socot.i-rea cote;te pe sine suficientpentru vorbirea* cu lui Dumnezeu. Caci dacAfiecare va lua de la pe cei cuvioqi,gi gi nu prefuieqte dreptateadumnezeiascirasplatafaptelor bune dumnezeirea de Dumnezeu9i in viala de acum, iar cel adormit s-a daci inallAcererinevrednice sAvArgite viafA,pnn ce nu cereri sfinte gi dorinla de cele dumfolosit de lucrarile salein aceastA gi potrivita lui, zatoare nu e corespun rugaciune ierarhica va fi mutat la alta stare nezeieqti velnica decit la cea de caree vrednic qi care ii va ramAneneimplinitA cerereafAcuta fara gtiinla. Dar despre* rugaciuneape care o vielii de aici? e rAsplata face ierarhul pentru cel adormit, carea venit Eu gtiu foarte bine ca fiecare va primi s t a r e a c o r e s p u n z a t o a r e ,a $ a c u m s p u n la'noi ca tradilie de la invalatorii noqtri indumne2ejli.e necesarsA vorbim in chip Scripturile. Cici acesteaspun ca Domnul rb. deosebitt va departa de la Sine pe unii gi fiecarei;i va cu cele facuteprin lua cele corespunzatoare trup, fie bune, fie rele (cf. II Cor. 5,10). Iar s7 in viala cd gi rugdciuniledreplilor* lucreazA dar nu qi dupa moarte,insa numai aceasta, ierarh estetalcuitor, cum Dumnezeiescul sfinterugaciuni,ne in cei vrednici de aceste ale Scripturilor. spun Scripturile,al dreptalilordumnezeieqti. inva[ApredaniileadevArate Caci esteun inger al Domnului, al AtotliitoruSau ce a folosit Saul de la Samuil* (cf. I R e g . 1 6 , 1 ) ? S a u c e i - a f o l o s i t p o p o r u l u i lui Dumnezeu(cf. Zah. 2,7-12).El a invd[at de Dumnezeuca celor Caci,pre- din Scripturilepredate proorocilor'? evreilor rugAciunea li s-adatca rasplat6, ce-auvieluitcu cuviogie, cum cineva, nefolosind vedereasa, cauta in de lumina soarelui* dupa vrednicie,de cdtre prea dreptelecumzadarsAseimpartageascA lumina sa ochilor sanAtogi, pene, viala atotluminati qi dumnezeiasca, careiqi daruiegte a$a se atama de nadejdi neputincioase qi iubirea dumnezeiascide oameni trecAnddin

$s

99

DespreIerarhiaBisericeascl
sff,nti* invalatura deoarteze. Si de fapt aceaste cu vederea*petelece le-au venit lor bunatate cum spune Mat' 16.16)' Dumnezeuic[. deipre cum Fiindci, din slAbiciunea omeneasca. nici de ei.inqigi, miqcali grait-o n-au Scriprura, sDunScripturile,ninreni nu e curat de intrupul$lsangele' descopent-o le-a carora ca unii tihaciuneicf. Iov 14.4).$dind acestefaga- ci ca unii ce-aufost introduqide Dumnezeu,cu ierarhul duinle din Scripturile dumnezeieqti, mintea, in cele dumnezeieqti. cere* sa se implineascd qi si se-daruiasci Deci, indumnezeilii ierarhi trebuie si se toate celor ce au trail in chip cuvios sfintele res- loloseascA astfel 9i de de-spa4iri.qi.de p l d t i r i , m o d e l i n d u - s ep - e sine insuqi din dumnezeDuterileierarhice,mi$catede obdrqta b u n A t a t es p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u $ l iasca a Tainelor. Iar ceilalli si dea ascullare ca nuqcall;l cerdnd danirile pentru allii ca haruri pentru ierarhilor in celece le savariesc. sinellT. ei de Dumnezeu.Clci cel ce vd va nesocoilpe (Luc. 10'16). Totodata, cunoscandci nemincinoasele voi,pe Mine ma nesocoteSte Ie sigur, mod in vor implini se faeaduinte cir cele a.ita ..16. de fali* ca o descoperire $8 se cerutede el, duparinduiala dumnezeiasci, in desavdrqit vor da neindoielniccelor ce s-au Dar si revenim la cele ce urmeazdaminCAci ierarhul, care viata dumnezeiasca*. cere n-ar dumnezeiasca, titei rugAciuni. dreptatea talmace$te ierarhul siruta intdi Dupa ce a savArsit-o, niciodathimplinirea unor fagaduintecare nu se nu cei prezenli.Cdci care toli pe afoi cel adormit, lui Dumnezeu el 9i sunt atotplActrte De aceeanu le estedulceqi cinstittuturorcelorasemanaton vor da iri chip dumnezeiesc. in viala cere acestea pentru cei adormili lipsili de cu Dumneieu cel ce s-a desavArqit ierarhul Iar dupa sArutare. dumnezeiascA. curafie*nu numai pentru ca se va abateprln toarna peste cel adormit untdelemnul' uceuita de la treapta de tdlcuitor gi va indin Dumsfinta drAznisd-qiarogecu m3ndrieceva din cele Amintesie-ti - dca i n ala int e * ' na$tere p r i n d u m n ezeiescul i z v o r u l d e m i q c a t d e n e f i i n d n e z e u , ale ierarhiei, Tainelor*, ci va [i qi desparlitde rugdciunea Botez se daruiegtecelui ce se introduce in de sfint uI .simin tii a impartAqire desivArgire sfdnta,auzind de la dreaptaScripturay el in de de haina materialA chip cuvenit:Cereli Si*nu primili, pentru cd bol - duba dezbrAcarea Acum, ungerii. dumnezeiescul untdelemnului (lac. Deci, al 4-'3). inainte mai rdu ceieti ieraih cerecele fagaduitein chip dumneze- la sfdrgitul tuturor, se toama untdelemnul iesc si iubite lui Dumnezeu9i cele ce se vor Destecel adormit. Atunci*, ungereacu untdarui in mod sigur. Le cere aratdndcele ale delemnchemape cel mifat (introdusin etapa Iar la sfintelelupte (nevoinle). deorinderiisaleielei buneiubitorului de bine desavArEirii) chip in. prezenti. tumat aratape cel adormlt celor acum,untdelemnul Dumnezeu qi aratAnd cA s-a nevoit in acele sfinte lupte 9i s-a revelatordaiurile ce se fac celor cuviogi' Astfel, ierarhii au gi puteriledespirlitoare*, desavArgitll8. nu pendumnezele$u' ilcrritori ai dreptaflor dreotatiiordumnezeiegti' ca 6lcuitori dumneryre, gmgaza-m ftu cA preaingeleapta. $e ci pentru ct pbmiritelor neralionaler' neralionale*' chip sltiiitorpomirile pe p9 e-! el spre miscir miEca nuEca.pe ii u Tainelor, Tainelor' Tatnelor' cr itnhril*iivor al i2vor buhul*, izvor ca Duhul*, oe L'uma celorJudecall Dupi ce ierarhul le-a sivdrqit acstea, despartirea 'Ci"i'cu dreptate Carora asazairupul in locas cinstit cu alte cinstite Sfdnt.C, -o''",' I ttnri. z.icezice,Duhul Sfdnt. Luati, nezeu.-Caci: le veli Caci,dacaceladortreaptA. iiti-iiri naroreli, iertatevorfi ' Si-caroru trirpuri de aceeasi tiie. tinuie vor fi (loan 20' 22-23).$i celui ce a mii a dus in suflet gi in trup o vialAiubita lui iost iuminat* brin descopeririledumnezeieqtt Dumnezeu, va fi cinstit dupa impreuna luParinte,Cuvdntulii spune: crare cu sufletul cuvios gi in trupul care s-a de citre Preasfhntul cerurt,. Orice vei Iegape pumAntvufi Iegat-Si.in nevoit cu el prin sfintele sudori. De aceea \d de=legat.;t pamant pe de:legu vei fi orice si ii dA impreuni cu* dumnezeiasca pentruca acela" dreDtatea Aceasta in ceruri (Mat. 16,19). ca celui veqnice, rAsplalile qi trupului sufietul descopelui' potrivit si tot* ierarhulasemenea qi e impreuna el cu impreuni cilatorit ce-a qi darulparhteqti facutelui- ca tAlcuitor. firilor -lor. Pentru sau contrarA. sa-i primeascape cel. lublton de Dartasla viata cuvioasa tor al sfinte a celor dumnezeiasca rinduiala aceea sa-l Dumnezeu, iar pe cet necredlnclo$l

100

Despre Ierarhia Bisericeascl d6ruieqte amandorura impartaqirile de. cele sufletuluiprin vedereaqt pnn dumnezeieqti*, iar trupului prin sAvArgite, celor a curaia stiinla mir, ca printr-o icoand' itotdumnezeiescul sfinlind omul intreg* prin simboalelepreasfinte ale impartaqirii de dumnezeire qi daruindu-i prin aiesta-sfAnta lucrare (ierurgie) intreaga hinruire si vestindu-i prin simlurile intregi cA va aveapartede inviere. ci pruncii inAllali in legea ce esteqi adevarat, sfintd' liberi vor ajungela deprinderea sfAnta, de toata ratacirea qi lipsili de experienfa oricarei vieli necurate.Aceasta avAnd-oin minte dumnezeiegtii noqtri invifdtori*, au sfAnt cugetatsAprimeascdpe prunci in acestmod qi pdrinlii naturali ai pruncului adussa bun' intropredeapruncul vreunuipedagog sa qi dupa aceea bus in iele dumnezeieqti*, stea copilul sub el ca sub un pArinte duhovniiesc gi naq al sfintei mdntuiri' Deci' $10 sa caremArturiseEte ierarhulii cere acestuia, sfAnta, (sainal1e)copilul in vieguirea creasca Iar invocirile sfinlitoare* nu e ingiduit si lepAdarileqi sfintele mArturisiri si rosteascA fie circumscriseprin explicare'nici taina lor s-ar aceia,rizdnd, ca qi c6ndspun qi cum nu, sau puterile din bumne2eu lucritoare in ele in cele dumaltuia locul in unul introduce din inlelesul lor ascunsin mod sAfie scoase* nu spune:eu fac prin inilieri necomu- nezeieqti.Caci acestanici public.Ci, invatAndu-le pentru mirturisiri sfintele sau leDadarile Tradilie, nicate.cum se afla in SfAntanoastra va qi uni cu se va lepida pruncul se ci: copil, si dumnezeiasca, si sivirlindu-le cu dragoste sa copilul conving sA mafiurisesc adicd: el,iie ridicateprin sfintelelucriri la deprinderea pnn (inlelegere) sfdnta minte la o gi la iluminarea ajungA qi inallimei dumnezeiascd in intregime sprecunoqtinlacea mai inalt6 invafaturilemele, ca sa selepede desdvdrqitoare sA lucreze marturiseasca sa potrivnici, de 9i lor. a Deci nu e nimic dumnezeieqti. md,r:turisirile 'absurd in faptul ci pruncul e crescut spr sll avdnd un povAfuiinallimea dumnezeiascA, tor{ qi naq (primitor) sfAnt, care ii sadeqte gi-l pazeqte Iar c[ gi pruncii. carenu inleleg incA* cele deprinderea in cele dumnezeieqti din dumnezeii:gii.se fac partaqide na$terea neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face dumnezeiascd pruncul pdrtasde sfintele simboale(Taine)' Dumnezeugi de impartaqirea de preasfintelesimboaleparecelor prolanl' ca sAfie irescutin eleqi sanu aibaaltavieluire prebum zic, un lucru vrednic de ris. daci decdt pe cea care privefte pururea la cele pe cei ce ierarhiiii invalAcele dumnezeieqti qi-l face pirtag de ele, vie[uire dumnezeieqti nu pot auzi qi predica sfintele tradilii* celor intarita in deprinderea sf6ntA a acestora, ce nu le inleleg; 9i incA mai de ris, pentru.ci inallata*p .\iB sfdntdenag(primitor;in chip al[ii pronunla pentru ei sfintele marturisiri. dumnezelesc"'. lor de cdtre cei rAtqpili-nu Dar neingelegerea Aceste bunatafi ale ierarhiei noastre ni lor, primirea pentru piedicA iie o trebuiesi-1i aratat,o! copile, vederile unitare.Dar le-au ci sA starui in chip evlavios qi cu iubire in au vdzut nu numai mai vazatoare minli alte cilduzirea lor spre lumini, ardtand fala de mai luminoaseqi cu mult ci altele, acestea, obiecliile prezentateca nu toate cele dumIar pe tine, dumnezeirii. asemAnatoare mai nezeiegtise circumscriu de cunoqtintanoasmai lumifrumuseli vor lumina te ci socotesc au de noi tra.Cacimultedin celenecunoscute de folosindu-te dumnezeieqti, mai noase $i cauze vrednice de Dumnezeu, necunoscute mai o sfialucire spre in urcugul spuse, treptele noi. noua,dar $tiute*de treptelemai inalte de qi fiihlelor celor mai inalte, inalta. Preda-mi, deci, iubite, 9i tu mie iluBa ramAnascunse qi arata ochilor mei fiind gtiutenumai atotinleleptei9i de inle-l.ep- minari mai desavdrgite frumuse[i mai minunate 9i mai unitare.Caci obdrgiidumnezeie;ti. ciune facatoarei $i le pentruca le-au adus la noi indrAznescsa cred cA prin cele spuse voi acestea sDunem aflate aprindescdnteilefocului dumnezeiesc in dimnezeieqtii nolrri invalatori, avAndu-le tine. in ceea amintire din tradilia veche.Caci spun*,

l0l

I
I I

MAXIM VTARTUNISITORUL SCOLIILE SfdNtUIUi DesPre IERARHIA BISERICEASCA

CaPitolul $1

Lucrarea - dumnezeiascd. Numegte lucrare dumpe ceavenitdde la Dumnezeuqi datdoamenilor nezeiascA savArgitain Ei care ii iace pe aceqtiadumnezei. lucrare creqtini 'Prinprin ierarhie. tradilie. $tiinla ierarhicAa primit-o prin tradilie' Sd nu intinezi. Adica sa nu rdzi de ele $i sa le arili facdndcele firi evlavie tuturor celor lipsili de sfin1enie, dumnezeier;tigi tainicc prilej de ris. Numai ceior sfinp. Nu trebuie sa se arate cele sfinte celor intinali, nici sa se arunce margaritarele porcilor' Mintea cea mai tnaltd dumnezeiesc ierarhicd' E de ci mintea impotriva Nestorienilor, menlionatcil scspune, se atribuie Si lui Dunrnezev lin Hrisl()s nunted tlu e dc sfinleniegi nimai t ,,ni lui . n. trad.). Se inrpanasc$lc de curilie pentru sfintire. Dupd putinld. DupA puterea fiinlelor inlelegAtoareqi Siegi dupi inteligibile; cici nu le face lisus asemenea de putemic ca Dumputer6alui; fiindca El estenesfdrqit nezeu, Adund.Explicarea acestorase face in capitolul V al scieni D espre numi r i I e dumtte:ei eI t i. Multek deosebii. Prin multele deosebiri socotescca pe care inlelcgemultcle feluri de griji iJc poftelorrrupegti este le interziceDomnul; iar viala unitara qi dumnezeiasca cAutareain primul rAnd a imparAliei lui Dumnezeu qi drepulii lui, pe care Domnul a indicat-o in rugiciunea ca a sufletului sri fi e ioli u,ta (low't I 7, 1 I ); iar calitateaaceasta a numit-o deprindere,care le e proprie cel mai mult celor sfinlili. Cunoqtinga celor vdzute. Este inlelegerea plina de $tiinla a cuvintelor 5i inviliturilor despre Dunlnezeu; iaci'nu ajunge simpla auzire a cuvintelor 9i rostirea qi se cere urmatade inlelegerea sfintelortiine, ci aceasta pricepereacelor proslavite; cAci aga fac qi. cei .ce.se ieruilsc (se sfinleic) intii lui Dumnezeu'apoi o prilejuiqi desavirgesc. esc aceastagi altora: se desavArgesc $2 Qerarhia) ingerilor. Numegte qi aici cele noue cete. pe care le-a nunit inainte in scriereaD esp r e ier ur Iri u t er euscd' Toatd (ierarhia) prosldvitd acum.E puterea intregii ierarhii.

Acelagi ierarh. Adici ePiscoPul. Celor de.ruD el. E vorba de inaintare. Cei nni dejos se cuvine sd urmeze. Presbiletii. I)ar. Coniparalia ierarhiei cercgti qi sensibile' Simboalelor sensibile. Simboalele sensibile sunt in cele urmltoare, adicaBotezul sau LuTainele aratate minarea, Sinaxa sau Taina impartalirii 9i celelalte. Unul este.Adica Dumnezeu. Nu - unitar. in loc de in mod unitar liin acelasimod' I nteligibile. De notat cA lucrarea scrisade el D espre cele inteligibile ;i sensibilen-am aflat-o. Mai desfdqurat.lnloc de mai pe larg$3 Ierarhia - esfe. Ierarhia o constituie' precum ne-o infali$eaza venerata noasfia tradilie' cele .in general .uno.iut" sau spuse despre lucrurile sfinlite ce sunt propuse sau supuse sau savdrgite.Caci o redi intr-o sau cuprindere a inrecapitulare (ouyregcl,oirootv) tregului, intrucdt recapitularea (&voxe<potrcio:otv) inainte' spunemca esteo rezumarepe scurta celor spuse Cea mai generald. Cele generale sunt cele mai Zice, deci' cA ierarhiaestecea mai genecuDrinzatoare. rali qi mai conducitoare recapitularea intregii orand.uil numite ierarhie;de pilda, episcopulestevarful ierarhiei sacurele' sautrepteipreolilor.avdnddatoriasacunoasca' virful treptei diaconilor sa lumineze, sa desavarleasca; lucririle liturcaree dator si cunoasca estearhidiaconul, giccl si asamai departe'celelaltetrepte " Licrarea care recapituleaza. Recapitularea(cuprinderea) celor sfinte este cunoaiterea intregii ordnduiri ierarhicc. inceputul acaslei. Spune care e inceputul ierarhiei si ' despreTreime. Cunoscutd. Noteazaca Sfdnta Treime cunoaqteexistenla proprie, pe care o numim fiinla sa' care singura se pe Jure. cunoa$te Rilionate. Noteaza ci ingerii 5i oamenii sunt fiinle ralionale. Iar aceasta nu - altfel. Adici mAntuirea. Iar indumnezeirea. Spune ce esteindumnezeirea' A (intregii) ierarh ti. Aratd caree thta intregii ierarhii' Noteaza ca sfdrgitul sau scopul intregii ierarhii este iubirea fala de Dumnezeu 9i de cele dumnezeiegti a ingerilor qi a oamenilor qi cele menlionate in continuare' Iai cele lucrate uniur de ierarhie arati ca trebuie privit

103

Despre Ierarhia Bisericeasci deplin 9i unic spre aceasti slujire. $4 Celor mai presus de lume.NoteazAcum miqci Dumnezeu Puterile inteligibile (ingeregti) qi cum suntem iluminali noi. Cdci nu - din afard. Oamenii primesc cunoqtinla din afarA,adica de la vedereacrealiei 9i din adevarata cuvinte invalatoare gi din alte mijloace de felul acesta; ingerii insi surt luminali in puterea lor inlelegatoarede cunogtinlaqi sunt intiparili prin voia dumnezeiasci aceastd sau sunt modelali spre ilnitarea lui Dumnezeu gi spre fapturilor, ca fapturi, dinlduntru. cunoaqterea Inteligibil.Trebuie inleles cAiluminarile lui Dumnezeu nu din afard,ci dinliuntru: cici miqci mh1ile dumnezeieEti a spusci Dumnezeule lumineazi pe ele inteligibil. Fiindca inlelegatorinseamnaa inlelege;iar inteligibil e ceeace este inTeles;ceea ce este inleles findca un fel de hranA qi putere de suslinerea celui ce fnlelege,pe drept cuvAntDumnezeu li se face inteligibil qi inleles hinlelor netrupeqticare sunt il ajung, lumin6nduJe pe minli; in misura in care acestea ele, mintea acelorail inlelege qi se hrinegte cu El. Simbosle distincte. Numegte aici simboalele impa4ite invalaturile de multe feluri ale Scripturii, care ne comunici prin cuvinte simbolice mai ales invdlatura despre firea dumnezeiascd 9i despre fiinlele inlelegatoare;uneori ele sunt qi indreptatoareale fapturii, inallate la inlelesuri alegorice;cu ca legi poruncitoare, atit mai mult cele savdrEitein Taine se vad spiritual in simboale qi chipuri. Fiin(a. Noteaza care e fiin1a ierarhiei noastre qi ce Scripturi. sunt dumnezeieqtile SdvdrSitori ai celor sfnte. Numeqte savArqitori ai celor shnte pe apostoli, pe care i-a numit gi povaluitori; tar scrieri teologice numegteciirlile Vechiului 9i Noului Testament;iar in iliere ma nemateridli, cunoltinla venita de la Duhul in apostoli cu privire la inlelesurile Scripturii' pe care a numit-o qi cuv6nt trupesc, indiere din care s-au nascut Si invalaturile Noului Testament; iar iluminarea venitii intr-un povaluitor de la Duhul Sf6nt a declarat-o upntpiatu de a ierarhiei cereSti. De h minte la minte. Observa cele comunicate prin mijlocirea cuvintului. $i ca cele tainice s-au predat prin cuvdntul nescris.Dar cele preddte sunt de folos comun (cele predate in mod tainic de la unul la altul nu sunt totu$i menite sd ramAnd bunuri individuale, ci sciJie de Jolos comun: numai inlelesul celor predate spre a Ji sdvir;ite nu poate fi fdtut deplin inleles de to1i, n.vad.). Dar spune ca, prin simboluri sfinte sunt vrednici de contempliri inillatoare (anagogice) ale tainelor expuse in cele urmatoare. goale, ci sivdrqite prin simboale,ca potirul dumnezeieEti cumziceApostolul(I Cor. 10,16),qipZtnec binecut'dntiirii, pe cure o frdngenr gi celelalte. Descoperite. Adica cunoscute $i arAtiitoare ale lucrurilor gi tainelor ale cdror simboale sunt. Nu vei transmile - altuit.Pentru cd nu trebuie spuse cele tainice.

Capitotut II
prin iluminare I. Despre cei ce se desdvdrSesc (Prin Bote:) gi unireacu Dumnezeu. Iur aceasta.Adicd asemanarea Care e deci tncepunl. Inceputul,zice, ;i calea spre statomicaa lui este unirea cu Dumnezeu qi mogtenirea dumnezeiescul Botez. De fapt, de nu se ra n.tge Linevu din upd Si din Duh, nu vu vedeaimpdrdlia lui Dumne:eLt (Ioan 3,5). Din el se modeleazaomul launtric spre deprinderea buna qi mAntuitoare qi spre aseminarea cu Dumnezeu in cuvinte gi fapte. Spre primirea celorlalte. Spune ci e nevoie de trei lucruri pentru inceputul implinirii poruncilor: de primirea cuvintelor dumnezeieqti, de catehizareain prin Botez, prin credinla dumnezeiascdgi de renagterea care incepem sA vieluim dumnezeiegte. Caci crearea daca e din Dumnezeu Creanoasra din samanta,-chiar torul, este narurali. InsA nagrcrea din Botez nu e din sdnge,nici din vofubdrbatului (loan 1,13). Precum,deci, in na$tereanaturald trebuie si ludm existenla spre a fi gi apoi sd lucram cele corespunzatoare ;i sa le patimim de pildA oamenii cele proprii lor iar animalele, la fel, ceje prin Botez trebuie mai intdi ale lor, - aqa qi in rena$terea sa existe cineva pentru Dumnezeu gi apoi si puna in lucrareiubirea lui gi celelaltesprevieluireacea bunA. Cdci precum - sldvitul. Vorbeqte de fericitul Ierotei, cum a aratatde multe onin Cuvinteledinainte. Cea mai dintdi miScare. Aratd care e cea mai aleasA miqcare a mrnlii. prin Cea mai negrditd. Adica a te replasmui 9i renaqte Botez, cum aratdin cele urmdtoare. Adici Lucrarea - tn vederea indumnezeirii, prin SfAntul Botez. renaqterea Trebuie - mai tntdi sd existilm. Caci existeniei dupA fire ii urmeazi o lucrare potrivita ei. Naqteii din Dumnezeu. Adici ale Botezului. Ndscute din soare. Luminile sau razele pe care le produce soarele. Pe Ozia. Noteaza cele despreOzia, Core 9i Nadab. II.Taina ilumindrii (a Botezului) $l Evangheliile. Spunecare sunt Evangheliile adevarae. Iubirea - de oameni. Cugetala iconomie. Sd facd asemened.Adica prin credinla, cum aratain cele umratonre. $2 Cel ce iubeEte.Vorbegte de cel ce a crezut de curend

$s
Qhipuri sensibile. Despre chipuri. Concentrat. Iata lamurit ce inseamnAconcentrat. in tnvd(dtuile tainice - nescrise. Noteazi cd cele dumnezeieqti ni s-au predat gi prin inilieri (tainice invataturi)nescrise. Simbolicd. Ierarhia pentru oameni este simbolicl gi formati din cele sensibile,adici nu ne intilnim cu luminile

104

Despre Ierarhia BisericeascA gi voieqte si se lumineze, dare ini$at (introdus in taine), adicacreqtincredinciosdeplin. Acela - tn tntregime. Despre cel numit naq al celor nou luminali (botezati). Sd urmeze. Potnvit cu ce s-a spus in lege: intru toate vom asculta g l a s u lD o m n u l u i . SdJ pimeascd. Pe cel cerut si-l primeascii; de aceea se numesteprimitor (naq). Numele de ierarh. Adic|terarh de faot. $3 Pe cei doi bdrbagi (doimea bdrbagilor). Aga trebuie inleleasaexpresiacompusii despredoimeu bitrfutlilor, ca pe umeri oaia,ca sd fie doi barbali- unul unul ce primeqte care primegtegi unul care vine in Biserici qi e primit ca o oaiepierduti Primul il intoarcepe al doileadin raticire. CAciprimitorul (nagul)era credinciosqi n-aveanevoie si fie primit. Preotul mullume$teacum lui Dumnezeu.De se va inlelege astfel expresiacompusa dointea hdrbalilor va fi ceva foane obi5nuit. Inlelegdtoare. Mullumire inlelegAtoare numeqte pe cea tacuE, care are loc in minte; trupeascii, pe cea care pleacacapul gi aduceinchinare lui Dumnezeu (uventgi aici, poute, o dotadd a t'echinii scriitorului Dionisie, intrucdt in Biserittt primdrd veneau oumeni maturi tn Bisericd ;i liecure familie incepea sridet,inti cre;tind mai ales prin burbat, cupul Jirnriliei, n. trad.). $4 Toatll ceata cilor sfinlili. Adicf tot clerul. O cdntare oarecare. NoteazA cii din toata Scriptura se poate ind'l1ao cdntare lui Dumnezeu, nu numai din David, (Biserica Si-a alcatuit totdeauna c'uhul din texte din Sfhnta Scripturd, spre deosebire de sectele neoprotestunte,n. trad.). De altfel, o cAntareoarecarea fost gi Mariei, sora lui Moise: Sd cdntdm Domnului cAntarea (IeS. 15,21) sau psalmul lui David 33 sau o parte a lui: Apropktli-va de El Si vd luminuli(Ps. 33,5). $5 Sd vind in tntregime. Adica din tot sufletul. Porunceqte preolilor. Noteaza ci numelte preoli pe cei supugicpiscopilor.adica pe presbiteriqi pe diaconi; caci ei scriu numele celor de cur6nd luminali (botezali) (un sentnal vechimiiscrieribr lui Dionisie e ;ifuptul cd oriunde se intindeu crestinismul, existu un episcop, inconjurat de preogi Si de diaconi; Si Botezul era sdvdrSit de episcop, n. trad.) Pe bdrbat. Noreaza ca vorbegte gi de inscrierea celui botezatgi a naqului. il tntoarce spre rdsdfit. Aceasta o faci cu acela ca unul ce se roaga Si o cere; iar spre apus,ca pc unul ce leapadalucrurile intunericului.Noteazaca atuncinumai diaconii dezbriicaupe cei venili la Botez; preolii faceau celelalte,pe care acum le fac diaconii, cum ai aflat cu pulin inainte; in cele urmitoare, vei afla ci numelte liturgi pe diaconi; iar pe presbiteri ii numeite preoli. $7 Liturgii. Numelte liturgi pe diaconi. Maica tnfieii. Numegte maica a infierii, cristelnila. CAnturea ;fdntd - (din inspiralia) - celor stdpdni(i de l)umnezeu. Cuvdnrul trebuiecompletatastfel:sfAnta cantareinspfata a proorocilor stdpdnili de Dumnezeu, ca episcopul cel ce roste$te si fie gi dupl aceea sfantacantare a Sfdntului Duh, care,fiind Cel ce a inspirat pe prooroci, primeqte pe barbat. CAci nu-i spune cAntarea sfdnta a proorocilor. FiindcA toli proorocii cdntau aceeagi cdntare: estepsalmul 28,3:Glasul Domnului pesteape SiAleluia. Potrivitd. Adica alba. Prea dumnezeiette sfrntit. in alt manuscris grec: prea teolog,ic'(0eoloytxcotritrp). Cel ce citeqte cuvintele Pirintelui in D espr e i eru r hia bi.s er ic eu scd nu trebuie din r6nduielile si semire dacdspuneunelelucruri deosebite Tainelor de celein vigoare acum, cum vorbegte5i acum de impartaqirea Sfintei Cuminecaturi dupa ungerea cu Mir. Cici se cuveneau acestea,fiind potrivite cu timpul. Dar acum aceastase face mai corect in Liturghia deptin6 a gi dumnezeiegtilorTaine, cind trebuie sd se impartaqeascri noii botezali. Iar spunAndcA dupa aceastaffebuie sa celor dintdi, arati sauci trebuie seinalle sprecontemplarea sA faca dupa aceearugiciune sau ca ierarhul pleacAdupii la dumnezeiasca Liturghie. aceea $8 Se tnal(d - (la vederea) - celor dintdi. Ceea ce spune episcopulfiind chipul Dumnezeuluituturor, esteaceasta: precun Dumnezeustiruind purureain unitateagi identitatea sa. neiegit din temelia sa, intinde, pentru mintuirea tuturor, la toate, prin iegirile providenliale, iluminarile bunitA!il sale (hutldtotea indreptat(i spre allii e luntind; rdutatea e lnluneric; bLtndtulea se uratd cu luntind,pentru td e deschiderea Celui ce o comunicd spre cel cdruia i-o comunicd, n. trad.) gi e prezent tuturor fara sa iasadin temelia sa (sediul siu), la fel r;i episcopul,prin imitarea simbolicl, pe cit e cu putin!a,a lui Dumnezeu,rimindnd in starea sa, adica in treapta sa bisericeascd,iese prin purtarea de grija (providenliala) a iubirii de oiuneni la celede al doilea,adicacoboariisprecel cc seintoarceqi-l invala gi-l unge gi-l pecetluiegtegi-i transmite darul, botezdndu-l. Toate acestea sunt slujirile liturgice celede a l d o i l e ap o m i t e d i n e l c a i n c e p u ta l l o r . t r r r p l i n i n d deci toate cele de al doilea, se intoarce iarati la altar, arAtand lui Dumnezeu in mod simbolic cA, deqi a iegit in chip providenlialla celede al doileapentrumintuirea celui ce a venit (la Botez), totugi nu s-a despirlit de implinirea celor proprii, de la a fi in cele ale sale,adicain intllimile contempldriicelor privitoare la Dumnezeu;ci de lu cele dunme:eieSti, adicAde la sfinta lucrarecu privire la nou botezali,se intoarce iaraqila cele dumnezeie;ti,adicd la

$6
imptinitd de (toatd) Biserica. Prin rostirea cuvdntului: Amin! it descinge pe aceln. Vorbegte de cei ce se sAvArgesc Botez. in dumnezeiescul $i tl dezbracd. Aici nu-l dezbracii de toate hainele,ci il lasa in cama$i, cum arata in cele urmAtoare; prin Iiturgi, adicit prin diaconi.

105

Despre Ierarhia Bisericeasci inaliimea vederii teologice (a lui Dumnezeu), condus qi le spuneqi mutit la ceeace voieqteSfAntulDuh. -Acestea dupa pulin in tdlcuireaTainei sfintei Impartaganii. m. Tdlcu ire duhttvniceascd se migca spre a vedea Ia cunoa5tercade sine spuneci e$e dar sfbnt. Chipul acestei. Explici ce inseamni a veni la ierarh prin nag. . Pecetea. Arati ce este pecetea(crucii, n. trad.) 5i ce inscrierea. Pe l6ngd eI, gr. n@g crrl'uQ. in loc de: impreuni cu el. (Al celui) ce l-a tnso(it. gr. ouvono66v. Cel ce i-a urnal.

$1
Pin apa. Ctrci cele necurate se curalesc prin apa. D6nd-o - de tnleles. Celor ce aud, trebuie si li se dea taine,care qi tdlcuirile;dar suntqi mulli carenu aud aceste sunt numili rnrl1ine.

$s
Nerelinut. Nu mai are oarecum nici o relalie cu viala de mai inainte. nici unitatealui nu mai e supusaimSieqi, pirlirilor; caci cel Unul este in toate asemenea impa4iu prin intrucit esteUnul; iar mullimea,anandu-se e neasemenea. Dacate. Dezbracd. Arata pentruce e dezbracat. Prin suflarea- Noteaza ce inseamni suflarea catehumenilor cAtrediavol. Renunlarea. O tradilie simbolicd. ^ A priv i i n i ntregime spre C eI U nul. Inlelege tinderea intreagaspre Ccl Unul potrivit spuselorDomnului, cere sd.fie ann, adicdsi priveasci spreCel Unul' azis: Ca tr,t1i care e ceeace place lui Duninezeu;iar tindere a numit gi pirasireacelordejos. inillarea gindirii spreDunrnezeu Neschimbatd. Arata cum qi de unde se fac deprinderile inlelegatoare neschimbate. N e t n m u i a t d .N e d e z m i e r d a b i l A , n e m u r e r e a s c d E de neclindtasprenici o cAdere. barbdlie,neincovoiata, 9i desprefemeile birbitoase sau $tiut ci s-a spusaceasta tari (qppevopav6v). $6 Le poSi vedea. Despre ungcre. Prin care se supune (ui Histos). Alcituirea acestei propozilii are o lungd pane explicativA. Ea are astfel o scsupuneinlupli bogaticompozilie. Cel ce sedesdvirgeqte lui Hristos, care impune luptele' bucurindu-se de ele ca dumnezeieqti. $i cele urmabarc. Hristos ca Dumne:eu randuiege Iuptu, ca inlelept ca frumos e legiuitor inf'umuseal ei. led:d luptele, ca bun e impreunii luPtdtor.

$2
Ate unitdlii de mullime. Spune unitate ceea ce e asemeneadumnezeirii; iar mullimea e a celor mulli qi nesfintiti. in icrierea Despre cele inteligibile. E vorba de scnerea Despre cele inteligibile' alcituita de el 5i despre cuprinsulei. $3 Sii spunem deci. ExplicAri. (Liberntea) celor tnlelegdtoare' Vorbeqte de doua Caci sau se despartcu totul rele ale cclor inlelegatoare. de lumina dumnezeiascidin dragostede pacat;sau dispreluiesc mdsura ilumindrii data lor qi incearcA cu. inpe aceasta9i neputdndinlelege iraznealA sAo depa5eascd ceeace depigegteputerealor, pierd qi mdsuradatAlor, deqi ramine pretutindenineschirnbata. lumina duinnezeiasca Libera alegere. Noteaza ca toata privirea 9i puterea inlelegatoare, fie a ingerilor, fie a oanrenilor, este o alegeregi o libertate;gi cum se ajungela pacat. Se desprinde, gr. crnlp, q'uat. Precum atamarea aratii acordul, aqa desprinderea (ouvllprioeor) (on1ptfroOor) arata caderea din armonie qi acord; Aici s-a cuvdntul arati;i ieqireadin atAmare. cAteodata luat in primul inleles. Pesie - ceea ce i'a fost dat - cu mdsurd' Din chipul inteleluminii sensibilevei deduceceeace se potrive$te Clci s-a scris:Nu cau& tele mai surilor dumnezeieqti. presusde tine,ciinlelegecelece 1is-auporuncit;numeEte aici misura a ceeace ll se potrlvelte. Cele ce nu-i suntproprii. Sunt cele ce nu corespund ei. ca depaqind-o (Imilarca) acesteiao tnchipuie dumnezricscul (icmrh). Arata al cui chip esle ierarhul. Pe cei ce vin. Arata clar ca ii invalA pe cei ce asculti'

s4
CunoscuQ lor tnsele. Noteazeca primul dar dobindit de cineva dirl invaletura dreapti este cunoa{terea,ca sa pizeesci cele ale legi; Ia aminte la tine insuli (lTin. 4,16)' ium a rpus gi SfAntul Vasile; caci a;a imitA pe ingeri, care secunoscpe ei intriqi. Cel ce tinde spre ' ceea ce e vdzut. Vazut (opaT6v) aiciceeaceevazut sauttiut spiritual(td Oe<qlpdv nume$te Iar cel ce tinde (crvotp6lov) e cel ce iiloov imocrlt6v).

u' contrarNestoCa Dumnezeu. Hristos e Dumneze rienilor. ' Pasind. Vorbegte despreBotez. inkiu! dintre luptdtori. Nume;te intAiul dintre luptetori pe Domnul, care numai pentru bunatarcasa s-a morlii. luptat cu stapanirca Prin luptete sa/e..Adicd prin ungereacu mirul dumnezeiesc(eru obiceiul ta sportivii sd fe un;i iruinte de-a inn'a in iureterile ktr: de uceed s-u lual ungerea cu mir sfnlit ca chip ol puterii ce o prime{te cel bote=atpentru Iuptelece-l asteulttdirytotriva ispi tekr pdcatului, n- trad.), Lucrdrile. Numeqte lucriri pacatele 9i poftcle 5i

106

Despre Ierarhia Bisericeasci miyirile patimaqe; iar existenle, fiinlele lucrAtoare ale demonilor. Cici faptele rele nu se vad ca existenlein ele insele. $7 Cdci moartea - nu esle. Spune ce este moartea gi cii unitateanoastraestecompusa. Duce - tn (planul) nevdzut.Acest plan nevezutau spus unii ca este iadul. adicd despdrlireaqi plecarea sufletuluiin locuri nevazutecelor sensibili. Alterare aformelor tnrpe$i. De multe ori trupul se va prefacenu numai in viermi, ci gi in alte animale.Observi alterare(ciAl,oitr:orv); $i prefacereo nunre$te ci gi aceastd ci suflerul ieqind din trup se face ncvazut fi nu se migci in jurul trupului, cum spun unii. $i ca scLrfundarea in api s-a socotit de unii in mod potrivit ca un chip al mo4ii. Rdnduitd de Dumnezeu. Nume$temoartearanduita (stapdniti)de Dumnezeumormintul de trei zile al Domnului; qi spusazisi de Domnul: Vine Stdpdnitorullumii acesteiagi fu Mine nu afla nimic (Ioan 14.30),zice ci este a Cuvantului; iar stApAnitoral lumii qi al voilor diavolegti din oameni spune ca este Satana,care are mo4ii, dupi Apostol; dar in Hristos n-a allat stapanirea lui; caci t?-.rstivdr;it pilcut, nit'i nimic din neascultarea t,iclenie,cum zice Isaia (Is. 53,9). De aceeaa fost cu neputinlasAfie linut in nroarte,cum zice Petru;Ci a fost llsat intre cei morli skbod, cum zice David (Ps. 87,4). $8 CeI fdrd de podoabe se tmpodobeqtu.Dupd Apostol, intunericul esteviala murdarq cel lipsit de podoabii in gradul cel mai mue estegi f{ra chip, neavind chipul inlelepciunii pe virtutea;de aceea, caci intunecaqi acopera dumnezeiesti; prin dreptcuvAntcel ce vine (la Dumnezeu) seimpodobeqte fiul luminare (prin Botez) gi primeqte lumina fAc0ndu-se Ioan; iar farachipl-anumit inre luminii, dupadumnezeiescul faptud pe cel urit la chip, nu pe cel cu totul nepafial la chip, celw difitrm (6riopoptpov) ii spunem.ti,zi precum adeseori Jix'nn (dpqpv). ci din motiv Se lasd cunoscutd spiritual. Eu socotesc de modestie,marele Dionisie spune ca tace pentru cd nu gtie. CA s-a invrednicit de duhul pre5tihlei, a aratat in mi se pare Epistola cZn e evanghelistulloun. Dar aceasta cei invrednicili pretutindenide Duhul dumca insearnnacd nezeiescsunt buna mireasmi a lui Flristos,iar unili cu El prin curalie,potrivit Apostolului, simt prezenlalui gi o arati prin vorbirea in limbi sau avind harisma prooroaceasta de vindecari gi in cAtese spun in ceascA sau in savArgirea Fuptele Apostolilor qi de dumnezeiesculPavel. AItJel: cei ce inleleg cele duhovniceqtica duhovnicegti qi le compara cu cele duhovnicegtivor sin4i astfel qi buna mireasma duhovniceasci. Caci Pavel zice ca cei ce sunt bunamireasmi a lui Hrispropovaduiesc Evanghelia tos, intrucit din putereacredinlei sunt conduqila -via1a ;i la iertzreaprin Botez qi la dzrul Sf6ntului Duh $i la Imparalia cerurilor prin faptele dumnczcicgti,care se iuata a fi qi ale bunei miresme spirituale. De aceeadumnezeiesculIoan vedein Apocalipsri gi cupele pline de timiie ca rugdciunea dreplilor (Apoc. 5.8). Iar ri4ul miros al diavolului sunt faptele pacatului,cum s-a spus gi in Psalrnl: Putre:it-au ;i s<tu inpulit ranele mele din pricina nebuniei mele (Ps. 37,5), adica a pacatului meu. De aceeaqi Hristos a fost miros de proorocit ca mir vdrsat. $i Domnul rasp6ndegte buna mireasmi in jenfa dreptului Noe. De aceea qi Evanghelia le esteunora, adica celor credinciogimiros de buna mheasma,iar celor necredinciogili se face niros de faptele gi condamnAndu-ila ghcend, m(nrte, osirndrndu-le precum gi mirul cel foarte alesin acelagitimp indulcegtepe oameni gi ucide porcii, care nu suporta prea mzuea mireasnri buna. Acestea lc spune pe larg mai departe,iit capitolulIV, despre mir. D i n rdndui eI i Ie apostoI i c'e Deci Botezul este dat in loc de moarteaDomnului, iar aoa in loc de mormint: iar untdelemnul in loc de Duhul Siint; pecetea e in locul crucii; mirul e intArireamirturisirii.

Capitolul III
I. Despre c'elesdvdrSitein Sinaxi (fn Liturghie) invdldlor - Tainelor. Vorbegte de Sflntul Ierotei. Sd o tnfd(iEam pintr-o sfdntd descriere. Adica prin sfinta a celor savirEitein mod vizibil. descrierea ObStesc. E omisAcompletarea. C om u n iu ne. Despre impartalire. Desdvdrqireadin, E cu neputinli a se desivirqi cineva fira impartiqire. In mod concentrat.Adica in mod necesar. Nedeplind. Nici o sinaxa (liturghie) nu e desivArgiti fara inipanagi-re. .fipntc. $i aici capatul ('ud xe<ptiftorov) seinlelege ca ceeace e necesargi de primi importanla. Numelc. Arata pentru ce se nume$teluminare; gi pe drept cuv6nt. Din ceea ce se sdvArp$te. $i aici se omite conlinutul

16n<iplerv;.
I L Tui na Sint xei(Liturrghiei ) sau a tttmuniunii (cuminecaturii) Ierarhul. Treapta aceastain timpul Pirintelui exista poate in fiecare biserica locali. Cdrgilor sfinte. CA4i sfinte numeqteVechiul qi Noul Testament. impreund cu ei energumenri. Adici cei necurali cu duhul. Dintre liturgi. Nume;te liturgi pe diaconi gi pe cei numili ipodiaconi. Fruntagii. Fruntaqii surit protodiaconii, iar preo$i sunt prcsbiterii. Pun tnainte. Aceasta dupa obiceiul ce domneqtein Roma (se t'edecd Sfiintul Muim u scrisucestestrilii dupd ce e mers la Rontu, dupti 640, n. trad.). CAci acolo numai gapte diaconi liturghisesc la altar, pe care socotesccaiii altii lucrare lirurgici numelte fruntagi;iar ceilalli savar$esc oiuecare;noleazaaici vechimeaParintelui; $i ca impreuna

107

Despre Ierarhia Bisericeasce cu diaconii, pun pAineainainte preolii. Lucrul din urmi se facepretutindeni,existAndpu1inidiaconi(pttate in praaica dcetlttt con' punerii 'tinuau pdinilor pe altar de tdtre dittu)tli, ituiha petltl'u (ure au fitst instituili de Apttstoli, n' trad.). in Roma insa" precum socotesc,liturghisesc totdeaunala altar numai 5aptefruntali; poateca viala intreaga cei gaptesunt fruntaqiintre ceilalli. Simbol al Se rostea5i atunci un oarecare bbErcasca. crediniei sau, mai degraba. primea toata biserica invalaturasau rezumatulinvalaturii de credinla' I)in sf ntek carSi.Aici nu sunt primele ca4i ca la no^i; se citeau dipticele,ca qi in la acestParinte,dupa sarutare Rasiirit. F runtaqii dintre titurgi. Numai protodiaconii..stau imprejurul iltarului; poate ca 9i cci mai in vArsta dintre aceltia. cele laudate' De $i aduce sub vdz. Adici lamureSte pildi ca aceastaqi aceastasunt ale lui Hristos $i aratd gi dumnezeieqtiledaruri in acestea;de pildi' ci sunt ipre iertarea piicatelor 9i spre viala de veci qi celelalte daruri tainice de felul acesta. Poate ca sub vAz inseamna gi aceea ca sfintele daruri' descoperite dupd r u g i c i u n i , r a m a n a c o P e r i t ep A n A l a v r e m e a i m pArrdqirii; sau poate ridicarea qi inillarea pentru ' e care b i n e c u v a n t a r ec ae a u n a a p i i n i i d u m n e z e i e q t ip o inalli preotul spundnd Sfintele SJinlilor, ceea ce e q i m a i i d e v a r a t , p r e c u m v e i a f l a s p u n d n d u - s el a s f A r q i t uc l apitolului. I I l. Tdlcui r e d uhovniceascd $2 De la cele cauzafe.Adica de la cele savir$itevizut, celor simlite la cele nevazutegi tainice.caresunt cauzele l o r . I a r c a u z es u n tn u m i t ec e l cc e a u c a u z a si arhetipurile i*istenlei in alta parte; sau: de la cele cauzatela cauze inseamnade la simboalclesensibilela cele inteligibile 9i la celemar saude la celemai nedesAvArSile inlelegatoare; de pilda, de la tipuri la icoand9i de la aceasta desavArqite; stu n tu m h r a : C i i c ic e l c a l eV e c h i u l u i T e s t a m c n 1 u3 6 q v i i i . sunt icoane;dar adevdrule iar ccle ale Noului Testament stareacelor viitoare. Potrilit sfintei. Se spune in mod accentuat(Kq'Eo). Aratd ca exista qi atunci.

$3
Dintre forme. Numegtey';rmechipurile celor nevazute prima dinue $i tainice sau cele simbolic sivirqite. Iar raina Sinuxei, aJcarei caracterinteligibil i""rt"u " rl.smftA sa-l descopere sau vazut prin contemplaliefagaduiegte -. Mai presus de toate.Iata un mod al inlelegeriispirituale a capitolului de fala. Nu si miqca - din. Noteazi stabilitatea nemiqcati dupa fiinld gi ca episcopul e chipul lui -Dumne.zeu' Noteaza Ca in trei moduri se inalqi cele ale timAierii; ierarhulincepdndde la altar qi inconjurdndtoatabiserica se reintoarce iarali la altar. La fel. Alt mod. in-acelaEi fel ' dumnezeiescuL Al treilea mod al inlelegerii celor savdrqite, e cA 9i episcopul iese din unituti in cele multe. dar nu e relinut de cele inferioare; adici nu comunicdcu cele rele. $4 A psalmilor. Ce sunt psalmii. $i noteaztrrostirea lor unita finlial (ouvoDotol-livr1) cu celelalte,dar Ie 9i nu sunt unite prin adauga(Td o1e6ov). Cdci acestea fiinla, ci toate contribuie la un singur scop, adici la mdntuirea oamenilor. De aceea a spts unirea .frinliald (ouvotlorrop6vq). De aceeaindata a adaugat tproape 1td o1e6ov;, corectind opozilia cuvintelor.Voi spune mai joi ci vorbeqte de o unica insuflare, adicA de o imprtuna suflare,ceeace arataca unul estescopul. Cdci todtd qfdnra. Aminteqte pe scurt toate ca4ile Vechiului Testament. (lubirea - bdrbalilor) ' pentru crettere' gr. t6v crvtc6vtov. A celor incercali ca Iov. Laude - ale iubiii. Despre cAntirile iubirii. (Faptele) omeneqti. Aici introduce la fel cele ale Noului Testament. luDit. SocotesccL indicA Apocaltpsa dumnezeiescului loan sau, mai mult, Evanghelialui. Au prins rdddcini, gr. ouveppi(rooe' I-a atras impreuna. ' A dumnezeieqlilor. Scopul psalmilor este,zice, sAse care au putere laudeDumnezeugi slujitorii lui adevArali se folosegte aceasta si comunice qi si cuprinda acestea; in mod necesarin toate cele sivArqitein mod preolesc, intiparind o amintire statornici a psalmilor in cei

$r
Chipurilor - cu rdnduiaLd. A numit chipuri ale cele ce se sivdrqescacum in Sinaxa' adevArurilor Nici - a sinboalelor. Acestea sunt simboale 9i nu adevarulcunt il vom vedeain viala viitoare. Caci preasfintele.Sunt psarlmii 5i citirile. in amintiie. Spunc ca dupii CinA. luind pAinea5i moarlea lui pini ce va venl, celclaltc.$i ci se vesteqte s-t' duoii Apostol si precumDomnul insugia zis: Ac'edst'I (Luc.22.191 Ei cele urf a r : e 1 ii , , t , u p o i t e n i r e u M e u .atoo... Mai noteazaci a numit Cina de Taina a Dom9i ca cel ce se nului arhisimbolulTahelor dumnezeieqti; imparlaleite cu nevrednicied-eRlhe 9i potir.nu are nici ba mal degraDase va lmun folos de la inrparta5anle. p a n a q is p r eo s A n d il u i . d u p a A p o s t o l( c f . I C o r ' I I . 2 9 ) Din cele urmaloare.poate spunecmeva pe drepl cuvanl ca numai dupa ce a ieqit luda de la Cina le-a imparta;it Hristos Taina APostolilor. Cu aceeaEiiimqire de cek sfinte. Vorbeqte de Iuda Si noteazaci5i lui i-a transmispiinea 9i potirul tainic; dar Taincle s-iu dhr numai ucenicilor dupa ieqirealui era nevrednicde ele' acesta Iuda de la Cina, deoarece Prin deprindere' Expresia prin deprindere pe cea care 1xc0'E(w1 aratape cea prin cunoa$tere,adica est" asilel in chip launtric 5i nu o simplA apropiere t r u p e a s c a .c i p e c e a p r i n c r c d i n l a $ i s i n l l i r e duhovniceasci.

108

Despre lerarhia Bisericeascl ce-i cdnta. F ap t eIor du m nezeie Eti, gr. Oeoup1ia5. M aririle I ui Dumnezeu. sau Dumnezeu,n. trad.). Materiald. Fiindca Si materia insraineaza' ahereaz| 'prin multe patimi. Cele strdine. NoteazA cA strdine de nai sunt cele ce duc la pacat;caci pacatulnu ne estenatural' ci naturala este apiitudineaspre tot lucrul bun, dupa Apostol (cf. II Cor. 9,8) qi dupacuvAntuldin psalnii:$i de cele strdine, pe robulTda (Ps. 18,14).Din acesteapoliinlelege fereSte qi spusaDomnului: $i datd tn teeu c'eestestruin nu alt fttsi credint io;i , t ine t'd t'a da vottd ceet ce esteal r'ostru? (Luc. 16,l2). De aceea nu numeqtelucrurile striine exsteflte. Caci nu sunt ale firii, ci mincinoase.Iar ceeace este dupi fire, esteexistent(civ) qi al nostru.A/t'e1: a numit sraine cele ale lumii, ca unele ce nu ne sunt propnl. cr trecemde la unelela altelesauci neraminAndin acestea noasfia, cautarn spre pentru totdeaunacu preocuparea alta viala, pentru carc aIn 9i fost ficuli. Al lilurgutui. Adica unii dintre cei nu patimescde cele ale eners.umenilor. in mod fafimay Dovedire clara. C ei neini{iali. Catehumcnii. Desfrinalii. (Locasului) bisericesc al lui Dumnezeu. Despre ordinea celor scogi. Muqcdturi. Batjocuri ce se intipiresc. Din lipsd de bdrbdyie. Noteazi din ce cauza sunt tulburali de demon unii dintre credinciogi. Ca prin pocainp. Printr-o deprtndere qi dmgo.s/e. Atotsfingili. Crednciogii unili gi cu Dumnezeu 9i intreo' lalu. ca una ce e cAnComund.A numit laudaobsteasca tata de toli sau facuta prin harul comun. Lauda aceasta.Noteazdca a numit lauda, simbolul cred[r1ei.manurislreagi mullumirea. Mie mi se pare. Spre ce thta priveqte simbolul. Fiinlei. Dupa cuvantul Apostolului' care ^ce:. Toate sunt rtle noastre (l Cor. 3,22). Iar frunruseli arhetipice, numestetoate cele vazute,ca irea dumnezeiascidin care a daruit participarea, dupa putinla, oamenilor; sau vorbegtede cele dupAchip gi dupi aseminare' Ci ni le-a pregdtit. E vorba de bunitilile pregeti@ noui de El. Depltnd. Noteaza ce spunedespreHristos sau despre deplina lui inomenire;9i impotriva lui Apollinarie. $8 Dumnezeiasca pdine. NotezzA ctr nu numai sfAnta ceeace pAineera pusAinainte,ci gi potirul dumnezeiesc, nu se face acum(iard;i o dttwtdd ca scrierile lui Dionisie dateazti c'u mult inainte de SfAntul Muxim' n. trad.)' Prea dumnezeiasca sdrutare. Noteaza pentru ce se da sdrutarea. Poftele. Noteaza ca poftele patima$e sunt impa4ite; ne despartpe noi gi de Dumnezcu qi unii de allii; ba ne despartqi de noi inqine. DuEmdniite - fald cle cei de aceeaqiJire. Adica fali noua. de oamenii asemenea

8s
' imnelor dumnezeiegti. $i prin (executarea) Noteazaca impreunecdntarea psalmilor esteinvelatura despre gAndireacomuna privitoare la Dumnezeu 9i a unora despreallii. Concentrate. Cele concentrate' adici neltrmurite' se limuresc prin simboale savdrgite.Aceasta insearnna cl se largesi. Noteaza ca Parintele zice ci cele spuse in psalmi in chip umbrit, se lamuresc prin citirea Scripturilor. in acestea. in arest"a, adici in Scripturi, cel ce priveqte cu atenlie cunoaEteci unul qi acelaqiDuh a spus toate. Va propovddui. Se va propot'iidli' lamurind prin ea cele ale Vechiului Testament. Acela a spus.gr.n pfv tqri. Vechiul Testament(t1 p6v) le-a spus,iar Noul (n 66) le-a indeplinit' Teologiei. Noteaza ca nume$te Vechiul Testament teologie, iar Noul, lucrarea dumnezeiasca(Oeoupyiav). $6 Deloc. Cei cu totul necatehizali aleg sA remana de ai acestora. buni voie neascultatori Nasteriidin Dumnezeu. Adici a Sfantului Botez. energumeni i. Desprecatehumeni' Dar pe catehumen qi cei ce se afli in starede pocainla 9i participAla unele. Cea din urmd. Catehumenii sunt cei din urmd. N epdrtaqi, gr. opr60extot. Neimpanasi!i. Purtagi in pdntece, gr. pcrteo6pevot' Spre nagterea din nou. Avortoni, gr. oppl<o0pi6rcr. Nisculi mo4i' $7 $iealipsir'd de sfin(enie,g.(Niepog pev xci outri. intre energumeni qi pe cei ce Nedisivirgiu. Noteazaca aSaza suiruie nepocaili in placeri trupeqtr"ca desfrdnalii' iubitorii de (dedistraclii) gipe cei ce pracdcaceleascminatoarc' . spectacole pe care numindu-i, dumnezeiescul Apostol adauga ci (nu iebuie) nici si min6nci cu unii ca acegia (cf. Cor.5'11). Aceastao lamureqteqi mai mult in cele urm6toare.Dar trebuie separaliiqi distanlari nu semai practici $iut ca asprimeaacestei acum. IJn astfel de. Noteaza ca cel unit cu Dumnezeu nu va mai fi influenlat de duhul necurat. O inJtuenld foarte necuratd. Cei desfrdnali sunt celor demonizali. deasupra CeIe cu adevdrat existente. Numegte cu ddevdral st tu uderdl, Purinlii nume vi rtulile ( in genera e,tislenle. rat o:istent,6 tivt<oq riv, pe Dumnezeu,cdtd vreme fapturile sunt numite numai existente rd 6v^cg: dar intrutit t'irtutea une{lepe om cu Dumnezeu$i t1upoate existafdrd puterea lui Dumne:eu. o vrlem numitd aici Si pe eu cu adevirat existenta; de altfel, Sfttntul Ma-rim spune diret't de multe ori ca ltnla virtulii e.sleHristos

$e
Diptice. Penvt ce se citesc dupa sarutaredipticele. Cei - tn chip cuvios. NoteazacA atunci seciteaunumai

109

Despre Ierarhia Bisericeasci dipticete celor ce au murit (nu ca acum, qi celor vii). Spune teologia. Acestea sunt din Inlelepciuneu zisl a lui Soktmon.Noteazaca qi acestParintes-a folosit de ea. Obsemd. SpunecA cuvintul din prooroci, dupA care trebuie pomenili inaintea Domnului, nu trebuie inleles in sensul ci amintirea lui Dumnezeu se innoiegte prin inchipuirea omului care citegtepomelnicul; aceastase intAnrplacu inlelesurilelegatede viala in trup, adicAde ale noastre:ci amintirea lui Dumnezeu trebuie socotiti cu dreptatecunogtinlalui Dumnezeu.prin care cunoalte pe cei desavirgili. ajunqi in El asemiiniitorilui printr-o viatd virtuoasagi invrednicili de o cunogtinlAneuitatiia cum inlelegespusapsalmului). lui de citre El (noteaza Simboale.Trupul gi sAngele. $10 Cu apd. Arati ce inseamni spalareamdnilor qi cAnd se face. Zice - cel spdlnt. Noteaz| cum inlelege Parintele aceastaspusa a Domnului, care zice: Cel spdlat nu are nevoie sd i se spele decAtpicioarele (Ioan 13,10). Iar propozilia alcatuitaaici se referi la cele de mai jos, ca sa fie inlelese. Se aratd anume legaturaintre spdlareain slujrca Legii gi spalareamdinilor in slujirea noastrA.Iar va fi relinut de ceeacee nerelinut;i dezleSdtaratacAnlu citireapropoziliei mai mic in purtArigi simlire.Sarra1tle1: precum inleles:cel spalat, prin depiqire areacest acesteia zice Scriptura,nu arenevoiede vreo (alta)cureiLe,decat de spilareavArfurilorsaua celor de pe urmd ale sale;prin in nepricuratirea exfiemelorse va faceneaparar aceasta hanita $i nepiitata intoarcere in deprinderea atotsfintA a cu Dumnezeu,pAqindcu bunatatespre cele asemanarii bune. $i pastrandplinatateaqi intregimeaascmindrii cu Dumnezeu, va fi nerelinut gi dezlegatde toate, intoriarAgiunificat 9i in chip unitar spre Cel Unul. cdndu-se Decdt de spdlarea vdrfurtlor. Spune ce inseamni ci decit de a cel ce s-a spilat nu are nevoie de alta spalare, celor extrenre(a vArfurilor). Numeqtecele de al doilea cele sensibile, de care se impatimclte sufletul prh inchipuire (nllucire). Cel sfdnt. Noteazaca vasul de spilat existain Lege qi cd el are alt inleles pentru ierarhie in lege, care nu mai e valabil. Ierarhului. Noteazi indumnezeirea preotului (cu adevirat atotdesivdrqit). Spre (preasfdnte) lucrare sjlnliloare (trebuie) slt aibd curate. Despre lucrareasfinlitoare. Vor face sd treacd. gr. d<pt6v,rr:v 6ti6vot. Ca un Atenian aticiz6nd,spun6ndca a voit si-qi trcaca strilucirea splendorilor proprii (t6v pcrppopuldv c9t6v, rov), a vorbit in sens feminin de splendori (d.<prcro6v).Aqa a folosit in capitolul VII al ca4ii o formA atica.Poli sa cite;ti Despre ierarhio cereusLd, acolo. Luciul oglinzilor. Numegteoglinzi sufletele sfinlilor, ca primitoare de lumini dumnezeieqtigi dcvenite ve;niciei mai inalte. asemAnatoare (Spdlarea) ierarhului. Noteaza pentru ce se spala ierarhul la altar sau inaintea sfintelor. Extremd. Adice curltirea extremA. Sub vedere.Sfintele daruri au ramas mai mult aso arate cunse pand la vremea sfintei impartatanii; aceasta dupa pugin;atunci se spune exact, cA inalland ierarhul spunind: Sfintcle SfAntapAine,a ardtatbinecuvantarea, Sfin$lor. $1t Care spunem cd sunt. Toate lucririle Providenlei pentru noi, putini le 5tiu, poatenici cei pulini; gi pentru ce e proscomidia(aducerea). C o ntibulia, gr. o6xoy6v. Ajutorul. O nteneascri. Despreciderea oamcnilor. A trecul, gr. uneppooio. A trecut prin calcare. Porniilor propii. Ceeace inseamnAin mod arbitrar. cele de mai sus.Caci a spusca Ceeace spuneintregegte firea omeneasci e luata in primire de viala mult irnDatimita. A trdgdtoare. Slujitoare. Slirqil. Adica moartea. Corespunzdtor incepunlui. Ciici qi inceputul existenlci il avem din pimdnt; fiindca trupul nostru estedin avem gi sfArgitul el, in mod cuvenit dupa neascultare corespunzator inceputului.CAci s-a spus:PdntfrnteStiSi tn pdmdnt te rei intoorce (Iel. 3,19). Iar prin sfdrqit inlelege moartea. Viala - tndlldtoare, gr. ovoXrirToD qoi.Numeqte cvtilcolovl, cea ca.re viala ce mergein sus (inallaloare, cauti cele de sus qi e intoarsaspreDumnezeu. instrdinarea mult pdtimaqd. Ce inseamni instriinarea (crtrtroiroolq) pentru trupuri, am dezvoltat in scrir e n un i r i le tl unttre:ei ey i. ereaD e.sp D u qma nilo r, gr. 6uopevei6. Celor rai gi nefericili. In chip jalnic in cele ce nusunt. Innonexistenla mod, neexistent; e, in oarecare prin pacat;caci pAcatosul fiindca raul e inexistent(rdul nu pctuteexistain sine, ci prin ea insd;i, ture existri nunni itt relalie cu o existenla ( d e L r c ( l a tn , . trad.). Dunme:eu,fie fie td e net'reald,ca Atotnemdrginita iubire de oameni. Despre intrua siivirgit-o din iubire de oameni. pare,caci pe aceasta Lucrarea de sine - fald de noi. Noteazi exactitatea dogmelor,exprimatdin mareabogaliedc cuvinte$i colnbatand pe toli ereticii. Facindu-se de sine lucratoare falA de noi arataca in ea era Providenladumnezeiascd insuqi Cuvintul lui Dumnezeu;nu era altul in altul, cum unii impreundcu Nestorie.Iar prin faptul spunncbunegte in chip nepacatos, cA s-a fecut partal de toateale noastre rastoamagi pe Manichci qi pe Eutichiani 9i pc Apollig i p e A c c l a l i q i s i m p l up e t o l i e r e t i c i i . nariqri Deprinderea, gr. 6(erog. Deprinderea nu trebuie ci ca ceva inleleasaaici ca o calitatcstatomicaoarecare, de she. dobAnditin mod statomicsau ca o stiipdnire Nu cu puterea. NoteazA ca nu prin taric a blruit Aceastao ci prin judecatAqi dreptate. Hristos pe Satana, spuneqi Grigorie dc Nyssain Cut'dntureacutelvtiLli. Abun dentd, gr. 6IPiou. Bogata. Lipsa (ei) de chip - cufrumusegile. Am spusmai sus ca declarAfAra chip (crvei6cov) intunericul. Noteaza noastri. libertatea

110

Desprc lerarhia Bisericeasci Foarte urate.impulite. $12 Mereu - ierarlice. Ale bunatalii ierarhice' cum a spus la inceputul capitolului. Dupd ce le-a ldudat. Adici binecuvAnt6ndpdinea 9i potirul sfintelor daruri. Noteazi ca peste tot nume$te sfnntalucrare qi sfinteledaruri iimbolica dumnezeiasca 5i simboaleale celor de susqi mai adevarate. Acoperitd. Agaaspusgi pulin mai inainte' ca dumnezeiesculdar a ramasacoperitp6nala vremeaimpdrtigirii, daci pentrucei mulli qi carestau nu se refcrala ceeace e ascuns afari ca simpli laici. Cdci - Cel Unul Ei simplu. Fiindcl a luat gi suflet inlelegator gi trup pamintesc. (S-a ficut chip din nou' adlcai luat firea noastra). Noteaza ca ne facem partali firii dumnezeiegti,odatAuniii cu Hristos (cf. II Petru I '4). Noteazaqi cele despreiconomie 9i cine e cel ce s-a facut vazut li ce inseamnAfrAngereapiinii Si impa4irea ei. Culminant, gr. Kcrr' drpov. Adica printr-o unire culminantA gi desavArqitd9i fiingiala dupA ipostasul adevarat. intreagd,gr. crl"roBritoo. Nevatamati. Trebuie - Einoi.Noteazacaree scopulcreqtinismului. $13 despreDomnul Aducdndu- I sub vederea. Y orbeSteaici nostru Iisus Hristos nu in mod simbolic; l-a numit 9i viala noastra inteligibila (vonTiv). Iar expresia in mod desdvdrsit (ncrv, cl,ei) o foloseqtefrindca a luat 9i suflct inlelegator(vo.pcr,v) $i trup parnanbsc.$i bine a spus:prin fac6ndu-se cutdi c acia tunzs Dumnezeu, ittt'uottre neuntesle vazui ca om $ pastrand insuqirile fiecarei fri. $i noteaza contra lui Apollinarie. (Sfdntul Mu'tim preci:ea:d aceasta ntereuin I ermenii Calcedonuluitextul lui D ionisie,n' trad.). A tuat chip din noi. Adicd a luat chipul nostru sau firea noastra. Pdrtasi - ai lui Dumnezeu. NoIeazA ci ne facem partali ai firii dumnezeiegtiodata unili cu Hristos. $14 Desprc Cu - mullumire, gr. ei6 eolaptotiov. Euharistie. Premerge transmiterii. in general premerge caci intAi rebuie sa se 141eitcn in loc de npolXeitcr;; irnpaia;easca preotul 5i apoi si transmiti altora. Deci impartaqirea celui ce aduce (iertfa) premerge impa4irii tainice catre al1ii. invdldturib dumnezeicqti. Cum trebuie sa fie preotul. Cei ce sefolosesc - cu tndrdzneald. Ceeace spuneeste primul de precum preotul dacAnu se impiirtaSeqte irceasta: cele slujite estenecurat,aqaqi cei ce invald pe al!i, neimplinind ceeace invala, dupa spusaDomnului: Cel ce va (Mat 5,19). fac'e Si tu inldlu, uLestontflrc se r'o tlrcmu Sfdnta rdnduiald. [-egeadumnezciasca. Nu trebuic sd tndrdzneuscd.Teme-te foaie. Apt, gr. d#ootqv. AdicA cuvenit. Apt numeau Lacedemonienii pe cel ficut de ei cipetenie a cetalilor supuse lor, spre deosebire de capeteniile ce erau apte fopgo(evt sii vieluiascaconform legilor. De aceea9i Atcnienii numeauaplr (ap1.rootfipqg) pe cei ce porunceausi se vieluiasci in mod cuvenit, cum arataclar comicul Plato indrantaDespre.srli. Deci qi aici a numit Dionisie in mod propriu apt (G$ootnv) pe capeteniaBisericii, episcop.

$1s
Cllci prin sfdnta. Noteaza ce inseamnA: Gustali {i verle1( i Ps.33,8).

Capitolul IV
I. Despre cele sriYdrtite tn Mir Si despre cei destivdrSili in el Astfet - spre Cet Unul. Adica spre Cel inteligibil 9i duhovnicesc. II. Taina sfinlirii Mirului Inconjurul - cu buna mireasmri. in loc de tamAierea de catreepiscopa intregii biserici. giAleluia. Sfinte(Dumne:eule)(i&^rrrr') Cilnwe. AdicA tot ce e sfdnt. infaga lui. Prin el se savarqe$te I I I. Td lcui re dufutvniceascd $l (Bdrba(ilor) sfinpp. Noteazi cu adevArat cuvdntul ci barbalii dumnezeieqtitrebuie sa aiba dumnezeiesc, de fala slavei. faptelevirtulii ascunse Forma, gr. ciYolPo. Chipul. De e tngaduir, gr. ci Of;'lg. DrePt. in c/rrp.Degichipule cu totul ncdeosebit 9i asemenea cu modelul (arhetipul).liinla lui. zice, este deosebiti; caci el este neinsuflelit;qi modelul are viala adevirata; dar opera zugravului este din ceara li culori. Vazuta deosebireain acestea,identitatea intre cele doua e uniti (in fiinltt, n. tiad.). cu o deosebire Forma, zr. iv6ql,ua. Asemdnarea. in mod iulenit. Fiumuselii dumnezeieqti. A ctiveazd, gr. 6@ol. LucreazA. Ca sd fie vdzurd. Noteaza cum inlelege ce nu trebuie si facem pompoasefaptele noastre bune. Ale bunei miresme. Adicit. Dumnezeu(caci Acesta mireasmd),facind binele adevirat de la Sine, esteDu,?a din slavi nu se intoarcespre to1i,adicAnu se intristeazii pentrucei ce nu primescparerilelui, nici nu cauti deqarta sa aiba slavade la oameni.

$2
Ca de cei astun$i. Am aratat de multe ori in scrierea ce esrcinreligibil(vont6v) Desprenurnirileduntne:eieSti o spune9i aici,ciepiscopuqi inletegitor (rroep6v).Aceasta lui, caree sf5nt.Dumnezeuii descoperi ca unui inrudit lumina

lll

Despre Ierarhia Bisericeasci dumnezeiasci" nu prin alt inveptor, ci direct (dar epistopul a primit invaldtura despreateastu inttinte de-af hirotonit episwp, n. rrad.). Ci el insuqi lumineazii taina inlelegerii mirului; deci penrruepiscopdumnezeiesculmir nu e acoperit, dupd Apostol (cf. II Cor. 3'18) priveqte ci cu fala descoperit4 Tainzr;dar cei nedesAv64i$au nevoie de simboale; de aceea Sfantul Mir al lui Dumnezeu e acoperit de aripi prin ierarhul caremijloceqteinre popor qicele ale lui Dumnezeu gidescopera simboalele prin explicare. $i numegte contemplativi (vtatori. 0eorpougl pe episcopi, fiindci gi la Elini se numeaucontemplativi (0e<opoi)de ctrtretoli cei ce veneau cu intrebdri la Dumnezeu despre cele viitoare; 9i ei aduceau jertfe pentru aceia gi se rugau pentru i"utatea bt (Sfdntul Mas;int vrea sd arate gi prin aceasta cd Dionisie a venit Ia creStinism cu cunoStinla unor termeni din religia elind' n. trad.). Neaseminabri (cnotloioDg) ii numeqte pe cei ii esteobiceiul lui. (Nici nedesivArgiliai poporului; caci acesta nu se descoperacei inlelegatori. ci rim6n nevazuli in ca4i). Sub ghicirurile, gr. oivrypdTrov. Aceste cete se lumineazaprin ghicituri qi simboale,dupd sldbiciunealor' neincetet(i repetare se etprimd SfdntaTreime, n. trad.). Mai presus de (toatd) rdutatea. Noteaza cA PArinnu numai t e l e s p u n ec a p u t c r i l e d e s u s s u n l n e p a r l a $ e de picat, ci qi de uitare. Cunoaqterea. Bine a unit qtiinla cu inlelegerea; cAci aceluia. exactaa ceva aduceinlelegerea cunoa$terea $6 Aqadar - (insuEirile). Spune care e insuqireaSerafimilor ei mai inainte. gi cA a grait despre (Ordinele icrurhiilor) mai presus de cerari. Vorbeqte despreele in lucrareaDespre ierarhiu cereascd. $7 Deci, gr.cd piv o0v. Explicarea sfinlilor Serafimi; ia seamala tot locul, cum ne spune si inlelegem cele scrise in Prooroci desprePuterile de sus. s it, gr. Elanlfr v 0otv. Prin numirul N u m drul tn qe de qasearati cele gasearipi. Primele - Ei cele mijlocii. S-a spus in cele dinainte cum trebuie inlelese cele dintAi, cele de la mijloc 9i ultimele Puteri ale celor inlelegatoare. Chipul. C^ci nu au cu adevirat aripi. Aipilor. Noteazi cum a inleles chipurile aripilor Serafimilor qi cA ei zboarAin intregime neavAndnimic cobordt gi umilit. $8 Iar dacd - felele. Noteazi prea frumoasa 9i minunata explicare pentru ce Serafimii i;i acoperd felele qi picioarele cu aripile, iar cu cele din mijloc zboari

s3
Celor ierarhice. Clci dumnezeiescul care se revarsl prin lucrari nu desivirgegte toate, precum impartAsLea de sfantul trup gi sAnge. De cele dumnezeiegti. Caci toli cei ce rispAndesc buna mireasmi se impartalesc de buna mireasma tainicA pe misura lor. De Ia energumeni.Ceidemonizali gi abiru1isprepofte, despre care vorbegte qi in capitolul dinainte; iar frica (zT oiav; numeqte tulburarea. eama. spaima, ralicirea" Celor - la o minle. Vorbegte de cei afla1iin pocainte. ii duc.ina;ntare dreapta li urcu$ potrivit sfin1ilor. Unitari. Numeqte unitar (dvoet@) pe cel ce inainteaza spre Cel Unul sau mintea insA5i care vede pe Dumnezeu, de care spune cA se li une;te cu Cel Unul qi se umple de unitatea Acestuia.

$e
$i aceea. Explicarea Serafimilor. $10 Fiinliatd. in scri er ea D esp r e i erarhia c er eascd, capitolul VII, a explicat ce estedeprindereafiinliala la ingeri. Nu a fost lipsitd de cuno$tinla. $i sfinfi ingeri $tiu ca Iisus care slinleqtea fost qi sfin1it,9i cdnd 5i cum. S-apogordt. Adica s-a facut om. pentru cA una estelucra.rea De Tatdt. O spune aceasta Sfintei Treimi. Noteazd dreaptacredingi incomparabili a mzuelui Dionisie qi cum a pizit deosebireaintre dumca nezeireaDomnului Iisus qi trup; caci Iisus, caresftnleqte Dumnezeu toate,Acelaqi ca om a fost sfin$t de catreTatal qi de citre Sine insuSi,intrucdt e 5i Dumnezeu,qi de citre Smnul Duh, cunoscdndqi trepteleingeregtipe Iisus ca pe obirgia sau ca pe cauzatorulqi Creatorul lor, irindcA spun dupahinla; cAcie Dumnezeu. ci, deqie sfin1it,e neschimbat proprie in actul lui creator. Noteazaca igi gtiu obArqia Semftni stdnd tmprqiurul. Noleazapcntru ce staucei mir. Spuneca Iisus inaripaliin jurul dumnezeiescului inr;esit fie pentruca se e nedeosebit(neschirnbat,oncpdl'trox'rov) aseamaniin toalecu noi prin firea lui, afarade pacat he penru ci nu suporti vreo schimbaresau\reo umbrAde mutare dupa dumnezeire,prin faptul c.i s-a facut om. Noteazi intruparea

$4
Dar ce? gr. ti 66. Socotegtecuv6ntul ca intrebare. Cdci dacd. Buna auzire lraneqte simlirea 9i produce plecere. NumeEe Caft,n$i lor deosebitoare, gr. xpraxo0. calitale deosebitoare (putete distinctiva' KplTtKov) a sufletului,pe care putereadistinctivasauinlelegAtoare daca nu o curiltegtecineva de pomirea spre riu. spune ca nu va fi in simlirea bunei miresme dumnezeiegti. i mb elqugat, gr. 6IPov. Bogat. buna indulcesc,gr. rlDdpevot. in loc de rispAndesc mireasmi.

Ca minli. Ca ingeri. Exprimald pin (chipul) celor dowisprezace. Arile cE* prin chipul aripilor. Noteazamarimea Serahmiior. exprima ' Teolbgia. Sfanl Sfant, Sf6nt (prin aceastd inreita ti

tt2

Desprc Ierarhia Bisericeasci intreaga pentru cei ce il declari fara minte omeneasci, ci numai Dumnezeu (ApoIlinari ;t i, n. tad.). Pe Cel Sfn(il. S-a spus aceastamai alesin Episnla cdtre Evrei'.C el te sJingeSte ;i cei ce sunt sfinligi(Evr.2,Il). AIe mirului. Arati pentru ce se toam;i mirul in forma crucii in cristelnila. Aduce sub vederea.In loc de il slivelte in chip aratat. Pentru natterea - dtn Dumnezeu - scufundat. CAci a inviat a treia zi, nefiind rclinut de moane. Nerefinutd. A inviat a treia zi nefiind re$nut. Pe cei - tn moartea (lui). Caci celor mulli Ie este ascunsa cauza tainei pentru ce e Botezul in Hristos, pentru ce ne botezdm in,moartea lui. $ll Ca orz. NoteazdEidin aceasta cAHrisros primeqte$i ca om pe Duhul Sfint, sfin$ndu-se.Iar ca Dumnezeuil d6 pe El. NoteazA gi dumnezeirea lui fiinlial'it gi cA a rdmas neschimbat. Prin deprinderea duntnezeirii. Daca auzind de deprinderi hinliale la ingeri, nu inlelegem adiugdndu-li-se din afarAnigte calitali in mod accidental- precum s-a spus qi pulin mai inainte qi arn larnurit gi in scrierea Despre ierarhia tereascd, capitolul VII - cu a6t mai mult nu vom acceptainDumnezeuCel ce estein senspropriu mai presus de fiinF, vreo deprinderesau calitate potrivita cclor compuse,ci deprindereae a dumnezeirii hinliale, care are prin fre din eainsaqitoatecele bune. Pe langaaceea, noteazaca gi dumnezeireanu e instrqi fiinp, la Dumnezeu, ci slava fiinlei. $12 Allor. Spune ci qi altarul se desivdrqegte prin mn; gi penru ce. Abar este lisus. Spune ci Iisus estealtarul; gi noteazi mdrimea qi iniillimea unui astfel de altar, care esteFlristos. Ardere de tot tn chip tainic. Dit de inleles sfdrqitul p s a l m u l u i5 0 . Taina sfinlirii mirului. Spune ci s-a numit Taina sfinlirii Mirului; qi pentru ce. (Sfrnle$te) ca lucrare a lui Dumnezeu toate. Ceea ce spunee aceasta:toataaratarcali lucrareadumnezeiasci este prezenti prin simboale; qi arata simbolul urmibr aI cuvdntului aleluia al proorocilor. Cei ce (cunosc) limba evreisscd spun. Observi cd aceastae contra Acefalilor. Ardtare a lui Dumnezeu. Arata ce psalm e indicat gi e vidit ci unul din cele ce se termn|ca Alelukr. trece; cdci e vAditAslujirea diaconului; gi, la fel, a celorlal1i. Iar puterile gi lucrarile acesreaau acelaqi inieles, fiindca arataacelagilucru; cici de cei cirora li se permite sd curiteasca gi str lumineze, se spune ce au puterea sa o faci aceasta in chip invalatoresc(didacric); dar se poate gi deosebiintre ele,intrucit puterile pot fi inlelese ca daruri qi vrednicii duhovniceqti, iar lucririle suntslujiri; iar sfinlirile (desavirqirile) le vom inlelege penrru trepre sauhirotonii. imlxd4ina.Lixnve$te in cele urmaloareiare e imprirlirea intreiu gi care infeita treapLi a celor superioare;despreele a vorbit qi mai inainte. in primul capitol al scrierii prezente;Si noteazii cA in ierarhia bisericeasci este o impdrlire nnfeitd. $i care este. Sfanta noastra tradi;ie se imparte inTaind: cdci in aceQstastd desdvirSirea, in inigiator, in ini1ia1i.

$2
Preasfdnta. Care este ierarhia din ceruri; gi cA Taina ierarhiei cereqti este cunoa$terea gi deprinderea dupl putcrein cele ale lui Dumnezeu.Cei ce iniliazi in ea sunt primele trepte; iar cele ce se desiivdrqescdupii ele sunt trepteleiniliate Si invalare. Dupii - aceea- Aratacareesteierarhia celor douii popoare. Cea dupd Lege. Despre ierarhia cea dupi [rge. Nu e usor de drsfizs. Noteazii c6 spune cA nu e u$or de inleles qi de distinssensulqi alegoriaporuncilorLegii. Lucrarea ocestei (ierorhii) dupd Lege. Aratii care e lucrareadesiivirgiroare a Legii. Iniliat gi cdlduziror. Ai lui Moise deci. Explicdnd-o cu sfin1enic. DupA spusa: Vezi sd faci toote dupd chipul ardtat 1ie in munte (Iel. 25,40). Mai desdvdrqitd. Spune despre noua ierarhie a Bisericii cd este implinirea celor dupii lege. Aceasta o spune gi Apostolul in Epistoh cdtre Et,rei;Si Domnul: N-um venit .stistricLegea, ti s-o implinesc(Mat. 5,17). Prin locul ei de mijloc. Noteaza ca ierarhia bisericeascaestela mijloc, intre ierarhia cereascdqi cea a Legii gi ca comunici cu amAndoua, cu una prin Duh, cu altaprin literi, adici prin simboale. In mod tntreit. Cum e impa4iki in trei trepte. Slujitorilor tndumnezei(i ai sfintelor, gr. 0eoer6eig t6v iep6v. Adica in sfdnta cunogtinli, in invag6rori gi in cei pe care ii invagd. Dintre (cele trei trepte ale ierahizi) celei pentru noi. A ingerilor.

Capitolul V
L Despre sjinlirile preoleSti (despre treptele, puterile Si lucrdrilor lor) $l Deosebirile.Le numeqtepe acestea slujberepartizate penfu ca fiecare treaptd ierarhici are in mod distinct slujirile ei preoleqti, ca repanizateei. pestecarenu poate Se imparte lucrarea sfAnti a desivArgirilor in curalire, tn iniliere, in desdvdrSire Ordinea sfintelor lucrAri (ierurgii) tn curdlirea celor nedesdvdr;i1i(a cektrnebote-4i), in luminare( cekr curii!i!i, in desdvdrSirea celor Iuminali.

ll3

DesPre Ierdrhia Bisericeasc! $i cei ce se desivdrPsc in cei curd1i1i, tn cei Iu' minali, ln cei desilir;i1i' a sfinti si desavdrsimirul nu apa4ine 5i presbiterilor' pe ca sd se care ii nurttc5re 9i preoli: dar nici a sfin1ialtarul' aduca jertfa Domnului pe el; nici a hirotoni' Acesteale va face numai ierarhul: fara de ele presbiterulnici nu boteza,nici nu va aducejertfa. ci va ilnplini sfintele lui mai inaintede episcop' sdrdr5ite lucrari pe temeiul,celor Sfi n lirea, gr. ctTtoteiqv. Hirotonia. in ioa uiu, gi. ivtaiog sau deosebit'

$3
Putere.Piveiite in acestea'clar aretata, impe4irea intreili a ierarhiei. (Ordinul) sfinyilor slujinri. Desprecei ce desavar$esc' Sd curele. Ce inseamnaa curitli ll ce a lumlna $l ce a desavdrgi,a spusin scriereaD espre ierurhia cer.euscd' capitolul III, desprescopul ei; qi o va spune$r alcr mal (zice: aceustue tntreitd)' depane - -' i n di savdrqiri/e.Prima sta in a c urali pe cei neiniiiali (nebotezali); cei mijlocie, cea prin care iniliazi; ultima' in a dcsavirsi numar. Pimd.in loc de treimeatreptelorsubordonate' intreito. Ce este intreita putere a preolilor' A sinaxei.legatA de tlot'edinda-se(crno6erl0eiong)' Dar acum. Clci cu ajutorul dumnezeieqtilorScripdin . turi ne curalim qi ne iluminim pentrun-aqterea Pq-iar din sinaxii(liturghie) $i din sl urlrca mrulul ne nezeu', mdlcarea acum Observa cunoaqtere. 9l prin desavirEim impa4irii intreite. Cinul preolesc se imParte in cel curdltlor, in cel lumindktr, $4 C dci oare nu veilem Si (substanlele) se nsibile' Prn ln Ioc slicla privim soarele.ceeace a spus 9i mai sus' $l .. ooit" vedea lumina, primul luminlnd prin corpurt suUtirisi stravezii$i pe cele mai groaseqi neluminate'iar focul aizand printr-o materieulor de aprinsincalzelte$l firile inapte si fie arse. Sd limineze. E vorba de lucrarea ierarhului' Vdzdtoare de Dumnezeu. ObservA ci ierarhul e iluspre vedere. Apoi transmite celor de sub el; -inuipii*ur pe cei cAroralc lransmiteiluminarea' aooi desaunrselte "'-er"tio, (pirril ' k apa4ine Trebuie inlclcs ca le toll ccl dm acelloc' apa4incin comun;caci sespunepcnLru $5 EsteDrima. Observl ci ea esteprima 9i ultima' Puterea treplei ierarhului. Desprc puterile treptelor' Trebuie inlelese cele de fali in sensul ca toate cele ri"irsil pi"of.ste au o legaiuracu ierarhul' intrucAtel mod iu..."ta i.etrli prin tteptcle de sub el; totugi' in i s-ardniuit ieraihului spre lucrarepropne ;i nu OeoseUit allarulul onn sluiireaaltora.sfinlirea mirului Ei sfinlirea pe ii hirotonireacelor cc apa4in cinului preolesc: acestea i unlnezeteqtt i c - a n u m i t c h i p u r i a l e p - u t - e r id Iar intregime totr6'tqta) numelte toate desavdrqitoare. cum exPlicaindata. treptele, ---' Io, ororlro iun t. AdicA celece prefacsfintapiin-e in ;t apain stan-ta trupul lui Hristos5i potirul in sfintul sAngc .uritit" ti pe cel'neluminat (nebotezat) in liu; 9i la fel toatecelelalte. CdcideEi(se sdvArpsc) - ile cdtre preosi'Noteazaca fn cel desdvkrSitor.

$6
$tiin(ele Putereade invAlare ierarhilor. Iar (treapta) ' Preolilor' Arata care e treaptaPreolilor sau a presbiterilor. Licreazd. Adica treapta preolilor' Iar (treapta) liturgilor. Arau treapta liturgilor sau a diaconilor. Curd(e{e. Cum curalesc diaconii' De aieia ' la sfdnta Explic;uea curalirii' Noteaza cA apa4ine diaconilor si dezbracegi sd descallepe cei ce se boteazaEi sa-i intoarcaspreapus9i iaraqisa-tmute risant. sDre ' c a atunci diaconii D e aceea - la ( u Eile ) sJinte.N oteazA pizeau ugile,iar acunripodiaconii' ' $ 7

a Tainelor apa4ine

Ni s-aardtal prin urmare. Recapitula-re' Dar (treapta)ierarhica. Ca episcopulIace$l cele ale ,r.oi.toi infcriorr" qi cci dintii iac cele olc celor de al Joif"u ri ale celor d; dupa ci. Dar nu 5i invers,cei de al doilea - cele ale celor dintii Sd se urce Ia - tngdmfare. Nici unul nu trebuie sl cele ale celor ntai mari' indrAztteascd Chipuri'preo(ega Arata atecui chipuri sunttreptele celede la Dunnezeu pentruoameru' carelucrea;ra 'preole$ti, cum sunt stinlite iicideoarece. Despretrepteleceresti, de Dumnezeu. Str II. 7'a ina sfi n1iri kn' Pr et t1e Iemr*ul. Hirotonia episcopului, presbiterului 9i diaconului. altfel' Cu amdndoud picioarelc. Acum sedesavArgeqte Cu unul din picioare. E nesigurcu carc plctor' Pentru frecare. Noteazdci cel hirotonit trebuie sarutat de toli cei din altzu. Sfdita anunlare' gr. <iv<ippqotg'. Anunlarea e ca o dc vcselie in numelc lui Durnnczeu:cdcr --if.tt.. spunenumele pecetluindu-1, arhiereulcareJ hirotoneqte cutare din presbiterin iui Dumnezeu: Se pccetluicqte episcop in nunrelcTatirlui9i al Fiului 9i al Sfintului Duh; la tcl gi la presbiter5i diacon. I I I. TAkuire d uhovniceascd $l Cadereaesteingenuncherea Cdderea. gr.tn6ntoorg. Anunlarealcvtippnolg)' ceace senunclte acurl vestirczl Anunlarea. Anunlarea la hirotonii' ca cea pentru episcop:ientru stAntulparinteEpiscopacesta' La pres-

ll4

Despre Ierarhia BisericeascA Ladiacon: Pentruftatelc nostru biter: Pentruacestpresbiter. diaconul acestaSe nume$teanunFlre,pentru ca prln ea se vesteqtehirotonia: Harul dumnezeiescprohiriseqte(prola aceea. moveazi) pe hirotonit de la aceasta, desdvdrEire.Adicd a celor curel(i, luminali qi desrivdrEili prin vedere (cunoagtere)spirituali. Treapla liturgilor. Despre diaconul care igi apleac6 picior. un singuq, Iar preoSii. Ce inseamnA plecarea ambelor picioare ale preolilor. Amdndoi genunchii. Ce inseamni cii ierarhul iqi apleacd arnlndouA picioarele; gi pentru ce se pune Evangheliape capul lui.

$2
D eci. U rmeazd explicarea.

$4
Spr e ( viala) b|trbdtea scii. Observe viata birblteasci obirqiei dumnezeiegti. a lui Iisus $i nepiicdtuirea $5 Anunlare. Arata care e anunFrea. Nici - frate. E frumos qi necesargi sigur ca nici frate Dumnezeu. nu e cineva fdLrA Sfingitor dumnezeiesc. Ca om, Hristos s-a facut ;i arhiereu. Noteazii aceastaimpotriva Acefalilor gi Nestorienilor. De aceea qi El. Noteazri c6nd au fost hirotonili ucenicii ca preo[ qi ca lisus, degi era Dumnezeu, n-a hirotonit El, ci a fiigiduit sa trimita de la Tatal pe Duhul Sfant cand li s-a aritat lor ca limbi de foc. Obdrqia sfin{irii. Numegte agape Domnul dupi dumnezeire. (Corifeul) ucenicilor. Sfdnrul Petru, adici impreuna cu ceilalf, fiindca au pronrovat (prohirisit) pe Matia ca Apostol. Despre (so4ul) dumnezeiesc. NoteazA ce spune despresoqul cazut pe Matia qi ce inlelege prin aceasta. Cdci eu socotesccd Scriptura. Cuvantul dn Faptele Apostolilor despreacesteal-arn aflat in unelc ca4i, fiind aSa: $i le-au dat lor sor1i, iar in altele: $i le'au dar sorlii Ior. Le-au dat 1or (a,utoiS) e de acord cu ce spune Dionisie, intrucit so4ul indicAun simbol dumnezeiescul al descooeririisau lucrarii SfAntuluiDuh, lucrareveniti pestecei ardtatprin sor[i; de aceea ;i desprelscarioteanul spune prearnarelePetru: A luat deci cu rui sorlul slujirii aLesteia(Fapt. I,l7), de;i avem obiceiul sa socotim ci nu prin sorl a alesDomnul pe Apostoli. $7 Iar ierarhul. Despre episcop, pentru ce se pun numai pe el Sfintele Evanghelii. Lucrarc a d um n ezeiltscd, ardta rea du m nezeiascd- Mi fraza e comtrebuie inlelese: cele ce sunt (tndp1owq); ca epispusade multe ori cu lipsa unor cuvinte.NoteazA copul se impartaleEtede toate favorurile dumnezeiegti. Sfdnta vorbire, gr. iepol,oyt6v. Explicarea. Iar - preoSilor. Despre presbiteri.

,, ,. Capitolul VI
L Despre treptele celor ce se desdvArSesc $l Treimea celor ce se desdvdrSesc. Treptele ie se sunt trei. desdvirqcsc Spunem deci. Care sunt cei ce se curilesc li cum. Mullimea celor excluqi. Aceqtia sunt catehumenii, cei in curs de pocaintAqi cei tulburali; in cele urmAtoare se aratadeosebireacelor in stare de pocainla. lJna. A celor ce au pacatuit qi se afl6 in curs de poc:rin1a dupa Botez. AIta. A celor ispitili, tulburagi prin ispitire. Alta. A celor ce s-au intors de la erezii Ei de la neinfrdnare. Alta - cea mutatit. A celor ce nu s-au intors deplin de la neinfrAnarespre sfinlenie sau a catehumenilor. $2 Treapta de mijloc. PopollJ credincios. (Treapta) celor cur'i{ili de toatd. Toatl curilirea poporului. Treptele celor ce se curilesc se impart in cei scoqi de la cele sfinte, poporul credincios. monahii sau terapeulii. (Treapta) poporului sfdnt. Noteazd ca treapta de mijloc se numelte poporul sfint sau cei ce au in tagma laicA starcain afara de orice certare. Iar treaptamai inalta decdttoatenumestepe monahi sau pe terapeuli. $3 (Ordinul) - monahilor. Masurile starii monahale. Tdmdduitoi. Pentru ce s-au numit monahii terapeuli (opar[u'cqi). Unitarii. Ce este viala neimpa4ita qi unitarA. Sfintele (concentrdri) ale celor tmpd4ite. Numegte inrpiflite cclc ale vielii trupelti. Intr-o monadd asemdndloare celei dumnezeieqti. Cum se desivirqegte monnhul (cel singuratic)gi pentru ce monahul are o desivdrgire9i o chemareqi o starespeciali. II. Taina desdvAr;irii monahale Preotul. Noteazaca nurne;tepepreor;i nu pe ierorh qi ci potrivit acestuicuvint al Panntelui nu episcopul trebuiesadea schimamonahului(sd inlroduLdln monolrisrr, n. trad.),ci numai preotul.

$8
ingenunchierea. i ngenunc hierea - irsd. Ce inseamna Cele trei(trepte) ale celor sfinliSi,gr. ai cpeig t6v iepoteleo, dv. Adici a ierarhilor, a preogilor 9i a liturgilor (diaconilor). Peste cele trei (trepte) ole celor conduEi spre

115

Despre Ierarhia BisericeascA Maxim il criticd pe Origen cu nurnele, cdtd vreme tn Ambigua it criticri.fara sd'l numeascd,n. trad.). CAci ei spun ci pe misura abaterii, fieczue din cetele cereqti a primit una sau alta din numiri qi din trepte 9i a fost legata in trupuri mai subliri, spre pedepsirea abaterii lor spre cum riu; dar ele sunt rninli cu totul curate qi netrupeqti, au fost create de la inceput. Ca Puterile cere$ti sunt in chip felurit ai cunoscutdin celedinainte.$i netrupegti, nici una din minlile cereStin-a fost prinsa in pacat dupii nici din n-am cunoscut-o demonilor;cici aceasta cAderea dumnezeiasca Scripturi qi nici vreunul din Parinlii inleleplili de Dumnezeu n-a spus-o. Iar acest Pirinte spune,spre invilatura, cA sunt atotcurateqi fara pata Si cain vreunele n-au nevoiede curalire,caci dacaacceptam din ele s-a ivit vreo pa6, aceleaau trecut la stareaputerilor contrare; deci celelalte sunt fara pata 9i prin urmare n-ar aveanevoiede curalire.$i ca agaeste.a aralal-ocliu. Cici exprim6nd propria opinie contrara $i adevarata,a I ar do cd ci neva, in loc de: dacdcinev a ar spune adau1al'. cd vreunul s-a aba$t qi a cizut din ceatasa, eu nu spun (aceasta) ci dimpotriva, (spun)ca rlmin purureacu totul curali, fiindca altfel ar cadea din starea lor. Deci si nu de fa1tr cinevadh aderenliilui Origenci spusa socoteasci e de acord cu opinia abatutade la credinli a aceluia, spundnd ca se produce pururea o ciidere qi o revenire -qi iarigi o cddere a minlilor cereqti. cum zice Origen in prima scriere din tlepi op16v: ,,socotesc ca orice rafune aratd ca tot ce e ralional poate Proveni din tot ce e ralional" . $i dupi pulin adauga, zicind: ,,Dupa sfdrqitul tuturor, iariqi se intdmpli o curgere gi o cidere" . Iar Evagrie,in capitolul 78 al suteia doua,zice: ,,Fiecareceataa Pulerilor cere$ticonsta fie din cele de jos, fie din cele de sus9i din cele de jos" . $i in capitolul gi l 9 a l a c e l e i s u t e z i c e : , , D i n s t a r e ai n g e r e a s c a iar din cea sufleteasca; se producestarea arhangheleasca sufleteasci cea demonici qi omeneasci; iar din cea ingereascaiaraqi apar ingerii gi demoni" (dupti a ceustd coTceplie toate sepot preface prin voinld in knte, uvAnd toate o esenld comunii; dL'edstainseamnii in find t'd nu mai e o deosehireintre bine;i rdu: deci nu mai e un Dumne:eu cure nu podte f decdt bun; e o conceplie p0nteistd,n. trad.). (I;iinlelor) mai de jos. Care este curilia qi ordinul esteiluminareaspre CuraliaPuterilorceregti celor cereqti. spre Noteazaca inainteaza mai desdvArqiti. o cunoa$tere demoni nu sespuneca securalesc' cuno$tinla Sica despre dupa cum spun unii ci qi (demonii) se minluiesc cu (restabilire) de ei inchipuita. sfinlii intr-o apocatastaza Astfel Si (treptele) lumindtoarc Noteazd despre ingeri cum se lumineazi gi se dcsivArgesc.

impd4it'd. E vorba de cele impa4ite 5i mult divizate ale vielii trupegti,ca cele ale negustorieigi ale rnultelor obligalii. lar [nchipuiri socote$tepoftele cugetate 5i patimilor. chipurile 'il tunde. Cum se tunde monahul. intreit.Noteazd cA vorbegte de ipostasul intreit. III . Tdlcuire dulnyniceascd $l Ordinul monahal. Pentru ce spune monah 9i care e stareaqi indeletnicirea monahali. . $ 2

Renun(area, gr. ano:uay'fi. Ce e renunprea. De aciea multe. Noteazl acestea contra Lambelianilor sau Masalianilor5i Adelfianilor' a Marcionililor' care nevoindu-sein mod extrem numai trei ani' dupa timpul celdlaltal vielii lor' traiaucu atatanepasare aceea incdt sivdrqeaucu toata libertateaorice lucru nebunesc: cici se rostogoleau in curvii, in licomia pintecului qi. simplu vorbind, in toate desfrinirile, afirmind cd le fac aceitea in chip nepatima!; 9i suferind cu nesimlire impitimirea ;i patimind de cele ce le veneaude la ei qi de ia demonii ce locuiau in ei, erau stapanili de nebunie ca de o boala gi mai degraba se bucurau, decdt sa lupte impotriva ei. Interzise.NoteazA ci multe i se interzic monahului si faci, peste care laicr.i stapanesc.De pilda' casatoria, armata,negustoriagi altele,pentru care laicul nu e osdndit. , $ 3

Tunderea pdrului. Ce e tunderea. $4 De mai tnainte. Ce inseamni a-gi schimba haina. $i to1i. Ce inseamni slrutarea.

$s
La dumnezeiasca (impdrtdsire)' Ce inseamna a se impanaqiindata. Se tmpdrtdtete. Pentru ce cei hirotonili se imindatii. 'partagesc S; dd $mpdrtdqirea)'de cdtre. Dupa hirotonie toli se invrednicesc la fel de Tainele dumnezeieqti,care aratd familiaritatea gi unirea cu Dumnezeu. (Sfintele) tucrdri desdvdrgiloare (sunt) curdlirea. Ce inseamni lucririle desivdrr;itoare' Treapta.latAcAgi aici Parintele a invelat mai clarcare sunl treptele superioare,de care s-a vorbit mai sus.

Capitolul VII
pentru cei adormili I. Despre cele ce se sdvdrSesc $l Tot aV @lec6ruI) spre. Nu in aceleagilocurl sunl dugi toli cei ce se sfdrgesc;gi despreinviere. Invierea tntreagd. Adica cu trupul. Pentru cd (suJletek). Vorbegte despre drepli.

s6
Dar vei spune. CA nu este in cer cineva care se curele;te; gi despreingeri. Este vreo (ceatd) cereascii' Noteazi cA nu e nici o Origen cum socoteqte pati in vreunadin Puterilecereqti, qi cei ce cugeti ale lui (acestu e un tex in care Sfintul

116

Despre lerarhia Bisericeascl


Iar (puterile) curate ale. Despre invierea trupurilor. . invierea qi judecatacelor ce au slavit ttllii, fdrd trupuri; al1ii, cu alte tru' puri, strdine, qi vor lrea 0 r'ialii ca acum.

.a

unii spun cd sufletu! se va scula impreund cu trupul, cum ar fi creStinii;

(XlltovtdTrpi6c). Cum ar fi deci dupi aiurelile unora' (atribuite) lui Apollinarie scrierlleSfanului Dionisie, care anuleazdpe Apollinarie'l Dar qi lrineu.al Lugdunului (de Lyon) spunein capitolul V al scrierii Intpotriva ereziilor (KoTd atpoov) acela$i lucru qi aduce ca martor al celor spusedti el pe numitul Papia. Venind lq sfdrqitul. Infricoqritoare gi foarte inspaipacatoqilor. sunt sfArgiturile mantatoare de alli ochi ai minlii, care e mai Cu al(i ochi.Y orbeqte curatii. privind la cele din iad gi intorcdndu-se spre alteptarea gheenei, in care nu crezuse inainte; de aceea se de nu cumva sunt tulburii gi se teme de moarte,cuget6nd in de jos; deci gi pAcitoqiise scoalA adevirate pedepsele Irup. II. Taina savir;itti pentru cei adormili Adundnd. Despre preolii ce mor. Dintre sfrn(ilii. Despremonahi. drepli qi laici. in dumnezeieqtik. Noteazace se cite5tegi ce se cintl la monahii qi rnirenii adormili. Spune ca diaconii c6nta cAntari marturisitoareqi pline de putere;c6ntarileintaresc mai inainte citite despreinviere' figaduinlele nemincinoase I I I. T6 lc ui re duhovniceascd 5l Conduqi qi luminagi de Iisus. Adica spre viala qi locul celor adormili. Pentru sceastd - dumnezeiascd. E propriu drepta[i si dea locul potrivit vielii. Sfdntd rugdciune. Pentru ce se face rugiciunea. $2 Dumnezeiegtilor. Pentru ce sunt cantirile 5i citirile. pentru cei adormili. Noteazd careera vechea.rdnduiald $3 Obsemdm cd. La slujba pentru adormili nu ies nici energumenii, nici cei in stare de pociinla, ci numai catehumenii; gi pentru ce. Catehumenii. Nimic nu e mic in Tainele noastre,ci toate sunt mari; comparate intre ele au o deosebire in pentru^cei adormili, marime. Caci fala de cele sAvdrqite gi Impdrtaqaniei Tainele Baii, Luminarii dumnezeieqti sunt cele mai mari qi de necomparat;de aceeas-au $i nu numit mici cele pentru adormili; dar nici de acestea sunt vrednici catehumenii. Cdci se vor rdtdma. Ace*ea sunt conforme celor spusein Corinreni de Apostol (I Cor. 11,27) desprecei ce se impartalesc cu nevrednicie;aici spune qi ca ei Taine. dumnezeiegtile dispreluiesc $4 Rugdciunea. Noteaza cA se roagd" Sldbiciunea omeneascd. Adica pacatelesubtiri.

Dintre mo4i unii vorfi sf n1i, ul1ii, intinoli.

Cdci - unile. Caci Fupurile se unesc cu sufletele. Norcaza ci vorbeqte de invierea intreagi. $2 Cei nesfinti(i. Despre moartea pacatoqilor 9i ce socotesc Elinii ca sunt dupa moarte; expune parerile lor. Unii dintre ei, cei mai neralionali, mirturisesc ca nici estegi Vias, dar nu sufleul nu e nemuritor.Dintre ace5tia Prieneus,ci altul; ei spun ca gi sufletul e muritor gi se desface,ca qi trupul, qi merge in nonexistenli (in nefiinta). AUi, chipurile, mai ralionali, filosotind despre nemurireasufletului,ca Platon qi cei la fel, spun ca dupa moarte lrupul nu se va compune intr-o fiinla, nu se va mai intoarcein veci in cornpoziliace-aavut-o;ei spun cd nu se va mai compune, fiindca materia e nevrednica de a seinvegniciimpreuna cu sufletul qi numai sufletuleste nemuritor. Aceasta o spun in mod diferit qi ereticii, ca cei ai lui Simon Magul, Menandru, Valentin, Marcion gi Manes; iar acum cei ce provin din miturile lui Origen; dar nu sunt dogme.Privili pe cei cu czuevoiescsi fi.e acestea numarali qi ce opinii absurde unesc cu credinla fara prihani a cregtinilorcei ce nu cunoscpe Dumnezcu;i nu cugeti cele ale oamenilor. Trupurile. AdicA va fi numai invierea sufletelor, flrA trupuri. Care incepe incil de aici. E ceeacespuneApostolul, ca arvuna gi dovada invierii de oblte cu trupul s-a facut viala in Domnul nostruIisus Hristos;qi ci in El s-aascuns noasfia,careseva aratainDumnezeuca naltereadh nou. SuJletelor - tnsoliloare. Au fost atunci unii eretici, ca cei drn jurul lui Simon Magul gi cei impreuna cu el, care vorbeau de un trup eteric, care va coexrstacu sufletul. Trebuie $tiut cd li Origen spune acelaqi lucru intr-una din scrierilelui. In altele il neagi 9i pe acesta, dogmatizdnd ca toata firea trupeascamerge in nonexistenla. Citelte cele scrisede sfdntul mucenic Metodiu gi de Olimp din Adrianopole,episcopulLichiei, impotriva lui despreinviere gi de Antipatru, episcopulBostrelorgi vei afla de fanteziile mitice qi aiurite ale lui. Preafericila. Le spune acesteacugetAnd,socotesc.la Papia, care a fost atunci episcop al lerapolei Asiei 9i evanghelistIoan. Caci contemporancu dumnezeiescul exacest Papia, in a patra din cd4ile sale Kuptcx6v, plicii placerile datorate mancarii, in stare de inviere; in aceasti dogml a crezut dupii aceeaApolLinarie,cum se vede in scrierea lui pe care ,o numesc unii anul o mie

tt7

Despre lerarhia Bisericeascd

$5
A d i c a i n l c l e s u r i l eg i n u m e l c n c s u n t c o m u n i c a t cp e masuracuno:;tinlelorgi obignuhlelor noastre9i nu mai noastra' de intelegcrea oresus ' De realiiatei /or. Adicii bucuriile de acolo le-a numit Dumnezeudupa cit putem sa le inlelegemdin cuvintele de noi. cind a spusca nu esteacolo si nunrelecunoscute intristare sauboala saudureresau suspin.ci luminal dar sunt bunatiilile de acolo, ci sunt cu adevarat nu acestea acum de noi: cele te othiul nu qi neinlelese necunoscute dar din celece le cunoaqtem, /e-alri--atqi cele unnatoare; ne da pildl ale fericirii. Noteazi ca folose$te cuvAntul sinurill lui Avraam qi Isaacai lacob (cf. Mat. 8'1 l)'

gr.crval6yolgoltrodiotq. inlelegeni, Pemdsura

nu vrea ca cineva stipinit de mAndrie sa dispreluiasca ca faraprcl rugaciunilelor (ce.l.e pe sfin1iqi sa socolcasaa 'spus( n..trad)' ttettPr('lesl(tnte. (;i;i se pulr1est ,sedehtr Dar despre.De aici inccpe sa spunaci rugaclunea folosegtepe cel mort; 5i noteazaca qi inainte de aceasta s-a ocupatcu aceasutenlA. $?

Trecdnd - cu vederea. Ce pacate ale noastre u*e preotului' Dumnezeu cu vedcreaprin rugiciunea 9i cererea Cere. Ce cere preotul. Celor de fald. Adicii celor drepli gi cuvioqi' in vinla'dimnezeiascd. Adici toate cite le va cerc dreptul episcopin mod drept' dupi r6nduiala,lera lua, cel drept;caci s-aspusSl?ntuluiPctru:Oricr?te dar'pentru (Mat. I 6' l9); prin yeli leBape pdmt?nt9i cele urmatoare $6 imitarea Sfdntului Petru, au aceastall eprscopu' cum spune dupi pulin. Noteaza mdrftea $i inallarea $i curalia Pentnt ce are nevoie. E nedumerit in privinp rugeierarhiei. ciunii ficute de ierarh pentru cei adormili in picate' De aceea - (pentru cei) ' lipsigi de curdsie. Noteazi Rugdciunile dreplitor. Observi ca rugaciunile ci nu Ie cerc acc\teapentrucci nacato;i. cel numar.pe gi moarte dupA aici ii folosesc dreplilor Izvorul Tainelor. AdicA Duhul dumnezeiesc. ut"dni.i d" o..otirile lui Dumnezeu, fie ca sunt vii, fie ci lui latoh ne invata SpusaluatadinEpistola CeregiEi. osdnda' vrednici de qi pacatoqi dar nu pe cei au decedat, trcbuie sa se faca rugaciunepentru vreo persoana cA nu care pe Saul, de la Samuif! Nici Sau ce (a foloiit) sau Dentruvreun lucru riu. era foane rau, nu l-a folosit Samuil rugindu-sc' nici pe Au - puterite despd4itoare. Despre neimpartagirile9i Evreii careerau pacatoli' Moise. CAci a spusDumnezeu de ierarh; vorbegte de puterile cunosr-atoare despirlirile citre acesta:Nu te rug,apentru poptsrul acesta! dateloi de Dumnezeupenru cercarileqijudecalileprin care (De lumina) soarelui. Vezi sA nu socote$tica spune lor' pe pacato$i de cci drepli saupentrureprintirca separa -neralionale. ' cA soareleigi daruiegteluminile lui; caci cum ar darui, Notcazd ea daca ierarhul Poiniite ci spune libenalii; e al darul Fiindci fiind neinsuhelifl contrilr scopului lui Dumsepara(excomunica,afuriseqte) aceastaprintr-o oarecare personificare. E ca qi c6nd ar judccatalui Dumnezeunu-i urmeazi;cdci acestea nezeu, tan ochilor Eu dau or".upuna cineva ca soaiele zice: trebuie sa le faci dupi judecatalui Dumnezcu qi nu penlru iumina. Apoi cinevacu ochri slabi ar zice: DA-mi 9i mie' proprie. voia vazut a caci sunt tare; apoi primind raza qi ceea ce a Dulrul. Noteaza ce a dat apostolilor Duhul Sf6nt' oierdur. La fel pacatosul.cerind dreptului sa se roage daruit lor dupAinviere prin suflareaDomnului. vederea. chiar primind benru el: caci pierzind pacatosul Celui ce afost luminat. SfAntuluiPetru' iaza rugaciunii dreprului' nu o lasapc ea si lucrezecele Acela qi tot. Cum trebuic inleleasaspusaEvangheliei: intuneric primegte sieqi ci iqi 5i lumineze' sa fiie r;i dupa (Mat. l6'17)' Orice vei /e8a $i urmatoarele 'l-u nu se bucura printr-o viala curata de darurile lui DumeSriHristos' Fiul S/riztri. Numegte sfinta spusa: poruncile de despa4indu-se sau nezeu, depArt6ndu-se aceastatrebuie 16,16); viu celui lui bumne:eu 1Mat. pacaluieqte ce ccl luminitoare ale lui Dumnezeu; caci Pavlicienilor9i contra Vasilienilor,Nestorienilor, notati va se nu disorctuiestelegea lui Dunrnczcu 5i de aceea asemenea. celor aqa folosi intru nimic de rugaciuneadreprului' Iar ca inlelege cele despre soare' o arati 9i in capitolul Min $8 Despre numirile duntne:eie;ti scrierea dreptului rugiciunea foloseSte c6nd Ca Folositoare. 9i Nasteredin Dumnezeu,de dinoinle' Prima ungere numai pe cel viu; spuneca foloseqtepe.celce-sePocale$te' cu sfintul untelemn se face peste cei botezali: ultima potriviiApostolului.Pli nge t u cei cep\in g (Rom' I l' I 5)' oestecei adormiti. Muh l'()tile cu untelcmnpeste $i .i"a t. impLineltc5i cuv6ntul Scripturii: Atunci. Penriuce se face ungerea aceasta (lac. iar 5'16); rupat'iwrculuiratoure u dreptului cei botezali5i pentruce pestecei adormili' arJ loc p.in pocainlacelor ce au nevoie de rugaciune'Caci a C i c ad r c p r u l .z i d e g t e drca unLrl, Ei unul. ecl ce nu-se neinlplinit.cum arn allat darima. lucrul ramAne pocaieqtc. impreund cu. Fiecare suflet are trupul lui, prin care din pilda lui Saul5i Samuil. de ia qi risplatirile; de aceeaam6ndoui se impafle$esc nd qi o deprindere sfd ntd' gl Elrv iepdl byov' AvA ontbekr' d(iruite indeobStc celi stinie: sLtnt Este numiti aici dispozilia vielii proprii spre vinute' Iar impdrtdqirile de cele dumnezeieqtl. A5a e rdnduiala suslinitor (oul"l'(n'copcl) in loc de ajutator' dumnezeiasci. a porni de Pirintcle VorDirea.Nu ne opreqte,simplu' Omul tntreg. Noteazd cd numeqteomul intreg pe cel la vorbirea cu Dumnezeu 5i a cere prin noi inSinede la ce consta din suflet qi trup' cum aratd inlelegereaSi cele bune qi r.ninruitoare, Etiindpe Apostolul Dun.mezeu cunottin!.t Luratatlti numelte mdntuireaintreagape cea (cf l Tes' 5.17); li careporunceltesane rugdrnneincetat

, s e

ll8

DesPre Ierarhia Bisericeasci a sufletului qi trupului. De aceeatrebuie notate acestea, ca atuncicind va spuneprin alte cuvinte calisus tel moi de fiintti s'tt liinliuli-tt in intregine ttt nt'i' sit Dresus qi trup' inlelegi inomcnireadin suflet mLntal(inlelegator) $10 I nvocllrile sfinlitoare. gr. ae7\er.rrraq' enrxlr]Oerq' Numeqteinvociri rugaciunilede la hirotonie. Noteazapensau sfinteleinvocari qi tru ce le-a lasatsub ticere pe acestea lucririle lor. Sdfte scoase,gr. e(dptv. Si le faci publice. scris catre cei ce au lntrebat' SJintete tradigii. Erau qi atunci unii care rddeau de copiilor care nu pot Tainele noasre, ca gi de botezarea grii qi pentru care se leapiidacei ce-i aduc Ai siivirqcsc impotriva rAsupenru ii (simhoalcle). Aduce ca aparare iui acelora faptul ca nu t(tate sunt cunoscule tuturor' Noteazaca gi ingerii ignord multe. $tiute, gr.6ntotqt<lq. Cunoscute. bati tprn. Noteazacum a preluatde la cei dinainte de el cele desprePrunci. i nvdldto ri. Numelte invAlatori (xo0r1lep6vdg) pe aoostoli. Bun - in cele dumnezeiagri. Noteazi cum e predat oruncul de parinti. cand e botezat.unui naq (primitor) spre o sfdntacre;tere introdusin iele durnnezeiegti. A cA numegteqi pe nal invalator' Povdluitor. Noteaz inallam. Adica viala.

sll
Pruncii care nu (tn(eleg) tncd. Noteaz| ce spune Pirintele despre Botezul pruncilor. Acestea le-a scns Sfantului Timotei, care l-a intrebat;ceeace rAsounz6nd facl vadit ca qi cele de mai inainte qi celelalte tratate le-a

NOTE la IERARHIABISERICEASCA

CaPirolul I
45. De aici a luat Sfdntul Maxim numele de mistagogie pentru Sfdnta Liturghie. Prin toate lucriirile lor, treptele ierarhice urcd pe cei mai de jos in trairea tainelor lui Dumnezeu.Cunoa;terealor, trairea lor e totodatao Sfinlenia9i triire a lor ca tainemai presusde cunoa;tere. taina sunt cele doua aspecteale realita$i dumnezeielti lui triite de cei ce se apropiede Dumnezeu.Cunoaqterea Dumnezeuesteastfel cunoalterealui ca taina,ca mister nemarginit gi producator de sfinlenie in cel ce se impanAQelte de ea. De altfel, sfinlenia insali este o tarnAC e l c e c a u t 4s a c x p l i c e t o t u l r a l i o n r l a l u n g dn u n u m a i Iar taina 9i sfinlenia sunt proprii taina, ci qi sfin1enia. persoanei.Dumnezeu ca Persoandle are prin Sine in mod intrucit cunoaEte nemirginit Ei omul qi le insugegte 5i Prin aceasta pe Dumnezeuca existenlapersonald. traie$te se cunoa5te;ipe Sine ca taini qi i$i descoPera li dezvoltii lui Dumnezeumi sedescoperd tainaqi sfinlenia.Persoana ca taind gi intrucAt o adinca sfiala ma opreqtesApatrund deplin in ea. E simlirea ce mi-o inspira qi persoana semenului.Nu pot intra deptin in existenlapersonalaa lui Dumnezeu,pentru ca mi se reveleazi ca o Sfinta a Sfintelor, cum intr-un grad redus mi se reveleazi aqaqi semenului. Dersoana lui Dumnezeu e o Sfdnta a Sfintelor qi de Persoana in care nu pot intra. Cind mi se pare cd e ascunsul aceea a lui, cum nu sfinleniaascunsa am intrat,nu mai sesizez Trebuie sA calitatea semenului. nici aceastA nrai sesizez ma fac sf6ntca sa md pot apropiade taina lui Dumnezeu gi sa ma umplu de o ,,delicatelesfanta" , ca sA cunosc devineomul preot. Prin aceasta semenului. real persoana se spunepreotuPreoliaesteegaldcu sfinlenia.De aceea numai DumiepDg (cel sfurlit).De aceea lui in greccate nezeu poate face pe om preot sau sfinlit. Preolia are izvorul in Dumnezcu.Cel mai sfint s-a fdcutca om Iisus Hristos. avdnd umanitatea uniti cu dumnezeirea in aceea$iPersoana.El este arhiereul suprem al oamenilor catre Dumnezeu. El esteobdrgiaqi linta ierarhiei' Tindem sa ajungem cdt mai aproape de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om. Dar sfinlenia implica nu numai taina lui Dumnezeu,ci gi adevirul. Caci adevarulnu e super{iDionisie numeqte ralionalamirginita. De aceea cialitatea adevtrrul sfAnt.

46. Dumnezeu ca sfAnt gi ca izvor al ierarhiei ce conduce spre El este totodatii frumos (sau armonios), inlelept gi bun. Prin acesteaatrage $l acesteasunt motivele pentru care se comunica.ToatAierarhiatrebuie sd aibd acesteain diferite grade, ca sa araga 9i ele spre nivelul lor continuu mai inalt qi spreDumnezeu. in felul cum ni se comunic:i noui 47. Deosebirea Dumnezeu ;i cum li se comunicAingerilor sta in faptul ca ingerii ca minli pure cunoscqi traiescpe Dumnezeuin uniliitealui, ca minte pe Minte. pe cind noi il cunoa$tem gi-l raim in mullimea variatda puterilor qi lucrarilor lui datoritafaptului ca ne tblosim de mulf meade organeale trupului material,simlindu-l totuqica pe Acelaqiin toate acesteputeri gi lucriri. Aceasta se datoreqtefaptului ca noi ingine suntem minli in trupuri, iir sufletul insugi prin multe simluri ;i e pus prin cunoalte qi se manifestA trup in difcrite situalii r;i trebuinle.Dumnezeu insuqi a adus la fiingaqi materiaintinsi in spaliu,capabili sa fie organizatain multe fon.ne.Iar Dumnezeu vrea sa se o frumusele' o arate qi prin ele, ddndu-le prin aceasta ordine, o capacitate de a se transfigura ca mediu al lucrarilor dumnezeiegti.Forma cea mai inalta $i mai materiaorganizatiin trupul spiritualizatao dobdndeqte omenesc. Dumnezeu a voit sa-li arate puterea $i imaginalia creatoarein toate formele de crealie li in timp putereade-a lucra prin toate,de-a le face pe acelagi toatecapabilesa fie mijloace ale lucririi lui, avdndceva prin toate'ceea cu E[; gi de-asefacestraveziu aseman:itor lui. ce le face gi fiumoase,redAndfrumuselea 48. Dumnezeu este izvorul ierarhiei prin care urci pentruca El toatespreunireacu El gi spreindumnezeire, acestea, a tuturor. $i esteamAndoud estecauzacreatoare pentruca esteli i nlu bundtd!i i. Toateau de la El existenla ceabuna.termenipreluali qi de qi mi;ctrea sprcexistenla StinruI Maxinr Miirturisitorul. Inceputul indumnezeirii lor se face prin Indntuirea lor de rau. $i aceastao face Dumnezeu prin voinla lui conqtienta.Caci buniltatea Mai prepresupune o libertatecongtienti,deci Persoana. cis, dupa Dionisie, Dumnezeue fiingavirtulii ca Treime' CAci o Persoanidumnezeiascinu poatefi bunAdecit cu definilie alt4 Persoanadin veci. La Stdntul Maxim aceasta se transformain definilia: Fiing virtulii esteHristos. Caci sau deprinderca virtutea e in tbnd drumul spre bunAtate sauvirtutea, in bunatate. $i de undeputcm aveabunatatea e li dacA nu de la Dumnezeu prin Hristos'l Bunatatea

t2l

Note la Ierarhia Bisericeasci putemice,accentuate' semnulunei existenle $i dacatoate au totul de la Dumnezeu,dar prin voinla lui, nu din fiin1a lui. inseamnAca ele sunt create din nimic. Mdntuirea de rau qi de nroarte.Dar Dumnezeu inseamni scaparea nu se mullumegtesi dea fapturilor numai o scipare de riu, deci o stare neure intre bine 9i rau, ci vrea sAle dca tot binele sau.toau iubirea sa. Aceastae indumnezeirea. Dionisie, urmdndul pe SfAntul Atanasie, nu vede lucrarea lui Hristos numai intr-o scaparejuridica a oamenilor de pedeapsalui Dumnezeu' prin satisfaclia adusddc El lui Dumnezeu.ca om, pentrujignirea cc i-au adus-ooamenii prin pdcat.El vede pe Hristos ca Cel ce ne aduceiubirea lui Dumnezeu gi ca Cel ce ne unelte tot mai mult cu El prin iubire. Aceasta e indumnezeirea oamenilor qi aceastae ceeace infaptuie;te El prin ierarhie. Prin membrii ierarhiei, Hristos, ca supremul ierarh. lqi comunicAoamenilor iubirea sa. Aceastae misiunea lor: sa aratein ei iubirea lui Dumnezeu fala de oameni' Stintul Maxim a preluat ideea despre lucrarea lui Hristos ca indumnezeire a oamenilor (Quoeslionestttl T halasiunt, capitolul 22). 49. Daca oamenii, ca fiin1e in trup, primesc de la membrii icrarhiei puterile dumnezeiegti prin mijloace mijloacenu trebuiesocotite aceste ca simboale, materiale ca dAnd, in mod necesar,tuturor, puteri dumnezeiegti, deci ca fiind pentru toli simboale.Pentrucei ce nu vor sa vada puterile spirituale,cele materialenu au caracterde sirnboale,ci sunt simple forme ale nraterieicare nu au membrii ierarhiei nimic de la Dumnezeuin ele. De aceea nici nu le dau acelorainvdlatura tainicii desprecaracterul lor de mijloace ale puterilor gi luminilor dumnezeiegti. pagine. Iniliativa incregtin6rii o avea cu deosebire bArb a t u l .c a p u lf a m i l i c i . 54. Un alt sen.rnal alcAtuirii probabile a scrierii in estecAin orice localiprimele timpuri ale cregtinismului tate creqtinA(de obicei in orag) era un episcop inconjurat de ciliva preoti. Botezul se ficea in fala intregii comunitali, care nu era prea mrue; gi era o adevarati sarbiitoare pentru ea sa primeasca un nou menlbru. S-ar putea obiectatotugicd autorul scricrii,trAitornumai pe la anul pretenliaci e ucenicul 500 d. Hr., a voit sa-qiintemeieze SfAntului Apostol Pavel din Areopag, prin descrierea Dar rinduielii Botezului de la inceputul cregtinismului. rinduielii e prea exactaca sa poata lt cunosdescrierea cutanumai dintr-o tradilievenitapdnala el prin mai multe g e n e r a l i i . i n s a q i p a r t i c i p a r e ai n t r e g i i c o m u n i l d l i l a primirea unui nou ntembru in comunitatealocala ni se pare un semn al alcltuirii scricrii intr-un timp dinainte de dc Stat (la ce Biserica a devenit institulie recunoscuta 312). Prin prezenlaactiva a intregii comunidti se arate concret ca noul venit, unindu-se cu Hristos' intra in aveao conqtiinli O Bisericasupusi perseculiei BisericA. intarita a comuniunii celor ce o constituie. Aceasg in6rita exista$i intre episcopqi clerul dinjurul conStiinla in comun a actelor de lui, manifestati in sdvArqirea orimire in Biserici a unui nou membru. De remarcat in ipecial cd preolii rosteaunumele celui ce era botezat,in uieme ce episcopulil scufundain apd.Trebuia ca acela sd se vada imprimat in congtiinlamultora ca persoana valoroasi in fala lui Dumnezeu. Importanla comuniunii s-a apreciatin Biserica primara qi prin legatura stransain care primea pe cel ce intra in grija, in Bisericac u naqullui, cu,,primitorul" acestuia qi dupA lui. EI era predatin grija acestuia in rAspunderea Capirolul II Botez. Omul nu-qi poate line caldi credinla decit in comuniuneacu altul, introdusin ea de el insuli, precum noasra. esteindumnezeirea 50. Scopulvielii noastre de are nevoie pentru menlinercalui intr-o viala serioasa ie infaptuiegteprin iubirea lui Dumnezeude Iar aceasta aiutorul altuia,care eslemai intirit in ea ca el. Pregatirea catre noi. Deci scopul ierarhiei este sa ne deprindi in p;nru na$tcreadin nou 9i grija cregteriinoului niscut iubirea de Dumnezeu.Dumnezeu este iubire in Sine qi facea pe ,,primilor" (ovd6o1og' naq)' un fel spiritual una cu a e in iubire izvor de iubire pentru noi. A creEte spiritual al acestuia.Pentru poporul romin, parinte de pot face sa sporim ne indumnezei.Membrii ierarhieine ..mamanasa" pina astiizina$ase nunre$te in iubire gi deci in indumnezeirenu numai vorbindu-ne Faptul ca nu se vorbelte de Botezulcopiilor, ci de al despreea, ci facindu-ne si o vedem realizati in ei, ca ci scrierea dateazA unor barbalimaturi arat6de asemenea iubire fala de Dumnezeu qi de oamenr. dintr-o vreme sau dintr-un timp in carelumea din jur era lucrare, fiinta intre dcosebire face o 51. Dionisie 9i Acestepractici nu mai puteauexistala sfirgitul pAgAna. pe care o vor relua Sfintul Maxim Marturisideosebire al V-lea, in Orient. secolului cel torul gi Sfintul Grigorie Palanra.Nu poatearataiubirc 55. tot in timpurile de inceput ale Bisericii trebuie ce nu exista gi nu existA deplin decit ca fiinla iubitoare. sd fi existar qi obiceiul ca cel ce se boteazi sd martuinsaqi frinla dumnezeiascadesivArqita implica iubirea qi riseascain prealabil o pocainla pentru viala lui anterioartr. este izvor de iubire. Caderea din iubire este o slabire a in noua viali iar cpiscopul sii-i dea indemnuri sa stiir'uie care fiinlei, o alterarea ei. O fiinla fara lucrarea adevarata, pentru care primeqte in Botez harul lui Hristos. slabiti, alterata. esteiubirea,estemoafia, uscata, 56. Obiqnuinla cu inlelesurilesimbolice ale actelor esteizvor 52.Daca Dumnezeuca fiinta desivArqita siv6rqite mai inainte qi dupA Botez a noului venit la de iubire estefirescca din iubire sAvintr la noi' facAnduvechimeascricrii' gi ea socotirn, creqtinismdovedegte lui, fii iubili 9i iubitori ai se om, ca sd ne faci, asefiIenea din Duh 57. S-a spus de unii interpreli' critici din Apus ai ne gi da printr-o naqtere De aceea TatAluiceresc. scrierilor areopagitice,ca nu se observAin ele o preluire lui Dumnezeu cel iubitor. Cu o existenlaasemanatoare aceastanagtere din Dumnezeu incepe indumnezeirea a crucii lui Hristos. Avem aici pomenireadirectaa semtumArii mirului sfin1ilin apa nului crucii in descrierea de iubire. noasfe sau capacitatea Botezului.Cel ce c botezaie afundatin Hristos Cel ce a 53. f un semn al vechimii scrierii acesteia ca primit moartea, din care se ridica apoi cu Hristos Cel vorbe5temai ales de botezareaunor birbali, nu a copiinviat dupi trei zile. Numai astfel devine impreuni cu ilor. E din timpul cind cre5tinismulse adresaunei lumi

r22

Note la lirarhia Bisericeasci in acelaqirimp din apa Hristos fiu al Tatilui, ntrscdndu-se Sfintului Duh, impreunAcu Hristos ca om. IntrucAtapa, plina de putereaSfdntului Duh, se aflA in cristelnila,ca in Maica Domnului, Maica infierii. E prezentdastfel in Taina Botezului intreaga Sfdnta Treime, invocatl gi ea prin savdrgirea intreita a tuturor actelor Tainei. Toate acteleBotezuluiconcentreaziin ele o simbolicaintreitA: na$tereacu Hristos la o viala noud in El, moartea ti invierea cu Hristos qi implinirea acestoractedin puterea Sfintei Treimi. S-a spus chiar de un teolog ortodox (Schmemann) ca acteleliturgice nu trebuiesocotitesimbolice, datA fiind realitateaprezend a lui Hristos qi a cu insistenla Sfintei Treimi in ele. Dionisie accentueaza caracterul simbolic. O face aceasta pentru ca inlelege simboalele ca acte qi materii cu rost de mijloace transdat fiind cA omul nu figurate ale lucrarilor dumnezeiegti, primeyteacestelucrdri decit prh trup. 58. Botezul se numea la inceputul cre$tinismului luminare. Cdci unireacu Hristos cel ristignit gi inviar l-a pus pe drumul plin de sens spre vegnicaviald fericiti, scolindu-l din intunericul unei vieli fAri sens.Se mai numea gi desavir:;irepentru cAil scoteadin viala in care nu se sraduia pentruo desivirqire dupa pilda lui Hristos. o primeqte deplinapentruo viali desavdrgita Dar puterea de Hristos ccl inviat cel botezatnumai prh imparta$irea fdpturii ca desiivnrqirea in Euharistie.Se aratain aceasta con$tienteprin inaintarea in Dumnczeu nu arc sfdrqit. episde fa1d, aceasta o ficca. dupii scrierea impanAgirea copul, ceea ce arata din nou alcatuirea ei in prirnele timpuri creqthe. 59. intre botezarea qi miruirea celui nou venit gi impartaliea lui, ierarhul se ducea in altar, apoi dupi impanalirea lui se reintoarcea in altar, inchipuind pe Hristos care ca Dumnezeu se inloarce in ascunzimea sa . dar apoi tainicA,dupace s-apogorit la om gi s-arAstignit, dupa o noua daruire in Euharistie iarigi se intoarce in Sine. E implicatd in aceastadeosebire gi unirea intre prin prlma fiinla lui Dumnezeu gi energiile lui necreate, staruind in Sine, prin cele de al doilea cobordnd la flpturile sale. 60. Aurorul pomeneqteaici de o scriere a lui, de care Sfintul Maxim in Scolii spuneci n-a ajuns la el. Aceasta e incii o dovadi ca autorul trebuie si-qi fi alcatuit scrierile nu numai cu vreo 70 de ani inainte de-a le li cunoscut Sf'dntulMaxim pe celelalte.Se ahrmA aici din nou strdnsa legaturadinfte simboalele9i realitilile simbolizate.ExistA o corespondcnla $i o legatura intre ele. Simboalele conduc spre cele inteligibile r;i cele inteligibile sunt nu nunrai modele spirituale ale formelor sensibile, ci 9i izvor al lor. In Dumnezeu sunt date virtual formele celor sensibile,iar acele virtualitali sunt $i puleri producatoare :ii suslinatoare ale formelor sensibile. Aceastae valabil gi in relalia dintre suflet gi formele qi m i q c i i r i l es i m l i t e a l e t r u p u l u i . 61. Dor puterile dumnezeietti aretate in lucririle omului prin trup nu-l silescpe om si le pund in lucrare firA voia sa. Unele dau tbrma vielii sullete;ti qi trupeqti a omului l'ari voia lui. Dar aceastase intdmpli numai intrucAt il lLn pe om in existenlaca om. lnsd inallarea omului prin ele la o viali indumnezeitase face numai cu acordullibertatiiqi al efortului omului. Dacd prin voia lui omul tinde spre pllcerile trupeEti,trecatoare,el se lipselte de lumina dumnezeiasci.se inchide ci, rantAnind in intuneric. Deci puterile dumnezeieqti 1in pe om in existenla li fara voia lui, dar ele i se descoperica lumini tot mai Dutemicenumai daca omul li se deschidede buni voie. insa Dumnezeuriimdne chiar ca lumina mereu in fala omului, aqtept0nddoar ca omul si se deschidA prezenleiIui prin credinli, ca sa-l vadd ca lumina. 62. Prima forrna luminoasd in care se arata D u m n e z e u o m u l u i e s t ed e a c e e ac o n g t i i n l ad e s i n e de sinea a omului. De accea.conqtiinladevaratA o m u l u i e p r i m u l d a r s f i n l i t a l l u i D u n r n e z e ud e c a r e o m u l s e f a c e c o n q t i e n t . P d n 6c e o m u l n u g t i ed e Dumnezeu,nu qtie nici de sine cu adevarat.Caci nu gtie de sensulexistenleisalegi de rispundereasa in fala unui for suprem penru semenii sdi. Numai prin aceastase trezelte el gi devine serios; numai prin aceasta igi de seama de adevaratalui importanla in fala fbrului gi i z v o r u l u i s u p r e ma l e xi s t e n l e i . 63. Numai adusprin Botez sau prin lumina sensului existenlei sale sau al congtiinlei de sine la stareade trezire - ca nu exista prin sine sau prin niqte legi oarbe, ci prin valoarechiarin fala ii dd adeviitata Dumnezeu, iar aceasta supreme- poate fi primit in aceaexistenli la existengei impartallrea de Sine qi omul pomeqtepe calea indumnezeirii qi a comuniunii depline cu cei la fel indumnezeili, intr-o conqtiinla reciproca de valoarealor care are ca urmareiubirea intre ei, valoaregi iubire ce-qidau seama ca nu le vine decdt din Dumnezeu, izvorul dAtatorde valoareal tuturor gi de iubire a unora de catre allii. 64. in impartagirea comund de Hristos, credincioqii continuu nu numai comuniunea realizeazl 5i intii,resc intre ei, ci qi cu Cel Unul, devenind una toli intre ei gi fiecare unilicAnd pomirile sale intr-o proprie unitate. DacApicatul dezbinade Dumnezeu,de semenigi in sine, iubrea de Dumnezeuinlatura acestedezbinari gi aduce unitateain toatccclc trei privinle. 65. Ungereacu Sfintul Mir a celui botezatinsearnna pentru luptele impotriva ispitelor. Luptele pregati-rea a c e s t e as u n t r d n d u i t e d e H r i s t o s c a D u m n e z e u , i q i primesc legile lor de la El ca inlelept; El incununezzi punilea lor de catre cei botezali ca Drept, iar ca Bun se unegte El insuqicu ei in purtarealor, intarindu-i.In toate felurile e prezentHristos in ele. Pentru El le purtam, ca regula lor, El va inlui, El stabilegte sd fim asemcnea cununa pe cei ce le poartA.Dar El nu le rinduiegte qi le incununeazanumai, ci, prin bunatate,ne qi ajuta sa le purtarn,punind El umdrul in umarul nostru.E o pogordre milostiva la sldbiciunilenoastrenu pentru a ne scuti de ele, ci pentru a intari cu puterealui, putereanoastri. S-a spus de unii interprcli critici apusenici in scrierile lui crucealui Hristos.Dar chiar in purtarea Dionisie lipse$te noastre, se aratao participare comunAcu noi a greutAlilor la crucea noastra. El nu ne-a dat numai pilda pentru purtareacrucii gi nu a inti4rit numai prin cruceapurtata de El firea noastri pcntru purtareaei, ci poarte 9i acum impreundcu noi cruceape care ne-acerut sd o purtilrngi noi, urmdnd pildei lui. Conqtiinlaqi sirnlireaci El poarta cruceanoastraimpreuni cu noi, cd El ia parte la luptele noastrcne bucuri qi ne dd curaj sa ne angajamin luptele ca ca luptedumnezeiegti, pentrucii le cunoaqtem noastre,

123

Note la lerarhia Bisericeasci dintAi vedere" a sensului existenlei mele. Ea ne va cAlauzi insi la vederea tuturor bunatalilor fericirii in Dumnezeu, prin tot mai deplina cornuniunecu El. La culmca vederii, a luminii, a comuniunii cu Dumnezeu, ne ridicam insa prin ImpArtdsfea cu trupul qi sdngele Domnului in SinaxAsauin Liturghie. ei. De acceaautorul trece la expunerea 70. Liturghia e savdr;ita,dupd autor,ca gi Botezul, de ierarh. Preolii qi diaconii ii sunt numai ajutatori. Aceasta ne arati, se pare iardqi, ci scrierea dateaztrdin unde luasefiin1i numaiin oraqe, timpul c6ndcreEtinismul conducea un episcop, ajutat de cAliva preoli. SfAntul obiceiuldin Roma, unde Maxim afirmi ca autoruldescrie episcopul avea in jurul lui gaptepreoli ;i unii diaconi. e foane schematici;agaera la inceput. Liturghia descrisa Intii episcopulfdceao rugaciunela altar.Apoi tdmaiatot saucdntacu preo1ii locaqulsldnt.Revenindla altar,rostea niqtecitiri din Vechiul un numArde psalmi,apoi sefaceau gi Noul Testament,dupa care se scoteaucatehumenii, energumenii(cei stapdnilide nigtepatimi) qi cei in starea de pocainli, afari, unii din preoli sau diaconi pdzind ugile. Era un timp cAnd cregtinii se t'ereausAnu fic afla1i, . Capitolul III ca si nu fie supugimartirajului.Membrii clerului puneau apoi pdineaqi potirul pe altar. DupA o sf6nti rug6ciune, unii pe al1ii, in semnulpacii,igi spilau miinile, 68. Liturgtria, ca Taini a Sfintei impart{anii, insesarutau de prefacere, dupd care urma cununeazatoate celelalte Taine. Ea cuprinde concentrat episcopulcitearugziciunea imparta$ireaepiscopului. a clerului gi a poporului gi tot ce s-a dat in acelea.Dar trebuie si se fi primit intAi pe lor. E rdnd ceea ce s-a dat in acelea. De aceea Liturghia se inillarea celor coborite la oameniin tainaobArgiei scrierii. o simplitatecare ar dovedi gi ea vechinrea numeaSinaxa,nu numai pentru ca unelte tot poporul ce ci gi pentruca uneqte in ea tot Tl.panea qi vinul eurahisticsunt numite simboale $ne de un locaqbisericesc, cel mai Taine gi pentru ca une5te ce s-a dat prin celelalte ale trupului qi snngeluiDomnului. Dar nu in sensulcd deplin pe fiecare credinciosqi pe toli in Dumnezeucel DomTrupul qi sAngele sunt separate interior de acelea. Unul gi infinit in iubire. Omul aspiraspretot ce poatefi nului le-aupitruns in mod spiritual in agafel, cd ele ;i-au gi-l poate ferici, care nu poate fi decit cel Unul nesfArgit incit nu se mai poatespunecii pdinea schimbatcalitatea, ' e pdinea obignuita pe care cel ce se impanale$teo ia in viala gi iubirea lui. 69. Taina Sfintei impartaqanii e taina culminanti, nu impreunA cu trupul cel nevazut. PAinea qi vinul sunt numai pentru ca e implinirea unirii noastrecu totul, kaita simboale numai in sensulcA se pot vedea gi gusta, ci vedereaqi gustarea lor nu e o inchipuire.Dzu prin ele cel intr-un fel in mod vinual, ci gi pentruca eane facepana$i deplin sprea ni seimpartaqipe misura a ceeace pome$te duhovnicesc vede gi gusta totodata trupul gi sdngele noasra din dumnezeiascaobdrgie, in celelalte Taine :;i inviat al Domnului. Piinea qi vinul sunt simboalenumai ierurgii, diruindu-ne in mod mai impulinat aceapleninrintrucdt au ritmas sensihile, accesibile simlurilor. Ele nu calitate a lor. Dar ele au lbst preficute dine. De aceeaLiturghia deline qi locul cel mai inalt in se pierd in aceastar gi a sfintelor lucrari ale ierarhiei ierarhiaslujbelorbisericegd in acelaqi timp in mediu al trupului qi singelui spiritualibisericegti, prin care ni se comunici bunatatile dumzat al Domnului, in mediu al celor inteligibile. Daca E un termenpropriu qi mereu repetatde Dionisie, nezeiegti. cuvdntulpreotuluiplin de credinli gi mina lui careatinge in semnul crucii capul unui credinciosproduceo modi(Oqgxid). Prin el se arata acelade ob6rqiedumnezeiascA ficare spiritualain toata fiinia aceluia,cum n-ar putea cd Dumnezeu nu rdmAne inchis in Sine, ci a fost de la produceinsuqi Duhul Sfdnt chemat de preot li lucrator crearealumi.i ;i esteveqnic prin ceeace comunicii obirqia prin cuvintelepreotului qi prin semnul crucii facut de el de putere,de har, de lumind, de fericire a ceeace nu esteEl peste piine Si vin preJacerea lor in calitatea unor proprin fiinla- Dumnezeu n-are inceput, dar El este supremul pierili org(niLe ale trupului gi sdngelui lui Hristos'l pentruca inceputal tuturor.Dar nu e un inceputpanteist, Acestee sensulsimboalelordat pA4ilor vazute ale sfine inceput dumnezeiescdeosebit de noi, e inceput in in medii sauproprietlli telorTaine: ele au fost prefdcute de toatecelece nu suntde calitatede Dumnezeudeosebit Domnului, aleconginutului intime ale trupului qi sAngelui o fiinla cu El; e inceput iubitor, deci con;tient $i voil. lor spiritual.Acel conlinut e cauzacare prefaceinsimhol Toate Tainele punindu-ne intr-o comuniunetot mai viaia sau in mediu intim partea viizuti intrebuinlatA in acesl cu Dumnezeu, cu puterilelui, ne asigurA accentuata scop. Pentru cel credincios,frumuseleaascunsaa .rrnoasre vefnica, fericiti, deci dau existenlei noastre un hetipuiiktr se dezbracade imbricamintea variatAcare le sens sau o luminA. Dar pentru ca Botezul ne pune in ascundesauoclri i lui se umplu de strdlucirea luminii celei prima comuniunecu Dumnezeu care ne asiguri prin el urut Si neacrtperite.De o anumita urma a pecelii trupului viala veqnicAin iubirea lui, fiind prima lumhA ce ne gi sdngeluiseuseimpartafescgi cei nevrednici.Dar o fac scoatedin intunericul unei vieli supusii mo4ii fare sens, cu un sentimentlipsit de respectfala de acelea. aceasta se nume$tein mod deosebitluminare. ,,El mi-a dat cea lupte ccrute de Dumnezeu, ca lupte de inalt prestigiu qi ca lupte cu un imponant rost, ca lupte desavar$itoare, punatede Hristosinsugi impreuniicu noi. 66. Botezul ne asigura ca noi nu murim de tot qi definitiv, cum n-a murit nici Hristos. Prin intreita scufundarein apa,cel botezatimita moartea Datatorului de viala Hristos, pe care stipAnitorul lumii nu l-a putut qine. 67. avanO prin credinla pe Hristos care a murit in noi, prin moartc vom primi qi noi chipul Celui fara chip, podoaba adicavom pistra in suflet Celui fardde podoabe, virtualitagilc fbrmelor gi simlurilor trupului nostru,care se vor actualiza la invicrea de obgte pentru fiecare dintre noi. Cdci in Botez murim picatului gi morlii reale, lui, odatace ne unim cu El. Botezul ficAndu-neasemenea ne arata cA moartea noasfia va fi numai o desfacere temporarAa formelor vdzute ale trupului gi deci o trecere a sulletului in plan nevizut, de unde se va arata iara$i odatA in trupul inviat, ala cum searatacel ce afundatfrind curaft de viala in apa Botezului,e scos iardqila aratare, stricicioasiide acum.

124

Note la lerarhia Bisericeascl De aceeaseimpirtigesc de pdinea qi vinul euharistic spre osdndalor. Cine priveqtela tatil saucu batjocuri, il vede intr-un fel in mod real pe acela. Dar pe de alta nu-l respectaca atare gi de aceeasuferi de urmirile triste ale acesteipriviri (sau atingeri). 72. Autorul vede nu numai in simboalelevariateqi de toate sau de vedereatuturor pe Dumin impiirta$irea nezeuCel Unul carc li secomunicii gi le ;i atragepe toate spreSine.ci qi in ielirea ierarhuluila tarniiereaintregului urmatade tuturorcredincioqilor, locagsaula imp;irt:i$irea ieqirea lui Dumnezeula toli revenirealui la altar,aceeaqi qi apropierea tuturorde El, odatdcu revenirealui in Sine. Dionisie redaemanalia S-a spusde unii ca in aceasta lor iariigi in sine. tuturor din esenlacea una Ei atragerea Dar numind pe Dumnezeu direct.Lredot'ul simboulelor (Despreierarhiu bisericea.scit, capitolul III) gi precizind realacu El, ca nu toli se readundin El prin imp:irtiiqirea de el ca fiind din esenla arat6ca lumea nu e consideratd lui Dumnezeu.Aga cum la Cina cea de Taina Iuda, care nu s-a impiirtaqit cu vrednicie de trupul 5i sAngelelui de El cei Hristos, s-a desparlitde El, la t'else depdneaza ce fac la fel in orice timp sau cei ce pur gi simplu nu vor de El pin simbutlele de pdine gi de sa se impirta$eascd vin alc trupului gi singelui loi(ibid.). La fel, nu ar putea vorbi Dionisie de o induntne:eire a unora saunu le-arda unora titlul de duntne:eie;ti,dacd toate ar emiina 5i s-ar intoarcein E[ in bazaunei legi uniforme. Ierarhul,ca chip al lui Hristos, incepitorul ierarhiei, coborit prin buniitatela credincioqiprin actelede comunicare a puterilor lui Dumnezeu acelora,intorcdndu-se dupA ele la altar, urcAchiar la o mai mare inillime dupa frecarecobordre.Ie;irea de ounteni iuhitoare h cele de al doilea i-o pricinuit (prin mirginirea lor) intoarcerea ntui dunme:eiascd Ia cele dintdi (ihid. capitolul III). Coborirea insagi din iubire la cele de jos sau smerireanu numai iubirea lui, ci se apropiein concretde actuahzsazA mareaboga$eqi minunatavarietatea operei lui Dumnezeu, intorc6ndu-se la Dumnezeu cu o mai mare admiraUefala de EI. desprepomirea de la Dumnezeu De viziuneaaceasta gi intoarcerea in ascunzimea dumnezeiasci a celui ce, condus de iubirea lui Dumnezeu, se sirntedator sd le-o aducAgi altora, se resimte Calist Catafygiotul, un autor De.rprevi{tla Lontemdin secolulal XIV-lea, in scrierea pkrtivu'. ,,FAri indoiala ca gi ascunsul lui Dumnezeu e insolit de anumite arauri. Paqindmintea pe urma acestora, primeqteo simlire a ascunzimii dumnezeiegtiurcdndde la cele cuprinseale lui Dumnezeu laceea ce e necuprhs. Iar ridic6ndu-seacolo, gtie sigur ca esteceva ce scapi cuprinderii salenaturalegi se afla deasupraoricarei cuprinderi cu inlelegerea,lie ea chiar ingereascii,fie mai presusde fire. De asemenea, ltie ca acestceva esteascunsqi inceputul qi sfArqitul acestei firi gi fiinle (create) qi a tot ce exista, iar in Sine este mai presus de fire, de fiinld, agezat Acest ceva nesfirgit mai presusdecat toatA existen1a... este Unul cel ascunsqi mai presusde minte. De la El ceade pomegte in chip naturalinlelegereadumnezeiasci multe feluri, care ne ridicd iaragi gi ne intoarce prin spre Unul cel ascunsgi coborAri$i inAllari inlelegAtoare mai presusde fire qi inccputul tuturor" (Filotaliu, ed. r o m . ,v o l . V I I I , p . 4 6 0 - 4 6 1 ) . Aceasta posibilitate de inallare in misterul dumnezeiesc dupi iegirea prin iubire la ceilalI o traim in Liturghie. Poate ci in aceastase arata. precum a aritat Dionisie caracterul de simboalevirin Despre ierarhiu ceredsLd, tuale ce devin simboale tot mai incarcate de prezenla dumnezeiasci, a tuturor componentelor cosmosului. Caci toate au corespondenlacu cele dumnezeiegti,o de-a le reprezenta in mod sensibilqi cupnnde capacitate de cele dumtot mai mult, de-a fi modelate;i penetrate nezeieqti. Toate pot fi sfinlite in medii ale lucrdrilor Tot universulestetranstigurabil,destinat dumnezeiegti. indumnezeirii,mediu pestecare 5i in care sa se intindi cum s-a intins in jurul lui Hristos lumina dumnezeiascd, pe Tabor lumina trupului sau. Aceastane da putinla inlelegerii unui rost nu numai practic,ci qi spiritualal gtiintelornaturii. Cu cdt cunoagtem mai mult marea bogatie Si minunata orinduire a cu atat ne inaltam la un Dumcomponentelorcreagiei, nezeu inleles ca un izvor unitar de mai mare bog6$e $ Aga patrundemmai adinc in mai minunat6inlelepciune. lumina lui Dumnezeu, cum Hristos insugi ca om s-a umplut de mai mare slavadupa ce s-acoboratin aceasta calitate la maxima apropiere de oameni prin jertfa lui iubitoare. in acestsens,piinea gi vinul pusepe altarpentru a se a trupului qi singelui lui pot umple de prezenlaascunsa tot cosmosul dat noui de fi vazute qi ca reprezentdnd DupA o scolie a SfdnDumnezeu spre existenlanoastra. tului Maxim, ele par a fi puse pe altar indeoscbi de diaconi, prelungindtradilia datadin vremeaApostolilor, care au instituit pe diaconi pentru a se ingriji de cele (cf. Fapt.6, I -6). comunitaliicredinciogilor trebuincioase Ele sunt puse pe altar, nurnit qi de Dionisie masi de jertfi (0uotco,qptov). Toate trebuie predate lui Dumnezeu,pentru a li sfinlite prin unireamaximAcu El; reprezentativ in trupul murind loru-gi toatesunt adunate luat dintre noi de Fiul lui Dumnezeu.$i impartagindu-ne Cel ce le aducepe toategi de El, ne atlam gi noi in El c^a se aducegi pe Sine Tatalui, Incepatorula toate. 73. Cdnnrile de psalmi gi citirile din Scriptura au ca in amintire qi lauda tuturor faptelor lui scop aducerea Dumnezeu de Ia crearealumii gi pAnala darurile ce ne vin prin Hristos. Toate le raim gi le laudim la liecare Liturghie, pina la unificareacu Fiul lui Dumnezeucel ca inceput al veqnicei intrupat, in Sf6nta Impartaganie, in vieli fericite,nu numai prevestite noua, ci gi experiate inceputurileei in existenlanoastrapAmanteasca. din psalmisefac tot mai clare 74. Cintarile executate lor comuni prin cAntarigi chipuri mai extinse.$i cAntarea (omofond) realtze'azA o inlelegere $i triire comuni a faptelor mdntuitoare ale lui Dumnezeu in fiecare Liturghie, dar qi o unire qi inlelegerea unora de catre aliii. Aceasti lauda qi inlelegerecomuna a lui Dumnezeu gi intirire a unirii unora cu allii se raielte ca o suflare Duh dumnezeiesc. Cintarile de unitarAin toli a aceluiaqi psalmi setermini cu citiri din Vechiul qi Noul Testament, primul conlinnnd prevestirile despre Hristos, ultimul Toata lucrareagi desprelucrarealui in Taineleprezente. vorbirea lui Dumnezeu se arata ca adevar implinit in Fiului lui Dumnezeuqi in lucrarea lui prezenta intruparea asuoracelor ce cred in El.

125

Note la Ierarhia Bisericeasci 75. Catehumenii erau socotili inci in faza de a nasteriidin nou prin cuvhtele Scripturii' De Dresatire u."i, nu crau lAsalisd ramind in bisericadecit pinA ce se citeau textele din Vechiul gi Noul Testament Ei nu Ei puteauieqi din erauajun5ila viala intreaga,ipostatica. aceasti faza 9i in acest caz erau ca nute avortonr mo4l' din trupuri erauca ntqte Cei ce aveaunumai viala nascuta qi ca atarelipsili de lumina sensuluivielii' mo4i sufleteqti 76. Energumenii sunt pe o treapta mai inalrd dec6t catehumenii,-pentru cd ei au fost botezali, au intrat in viala, dar suni inca relinuli de la impafta$irea deplina de Hriitos prin patimile lor. Ei sunt de aceea lipsili de sfin1enie.Numai cei scapali de patimi pot reintra.in lumina totald, inainta in shnlenie, fiind intdrili in aqafel, de lceea incdt pot respingenalucirile ispititoare.In-ainte erau invitali'li ei sa iasadupa citinle din Scripturi. fiind inapli de vederea9i apropiereaprezenleidumnezeieqti din Sl?ntaTaina a Euharistiei' 77. Cei ce rimdneau dupa iegirea catehumenilor, energumenilor qi celor in stare de poci'in1a' puteau sa laude cu toata convingereacele savir:iitede Dumnezeu penrrunoi prin Simbolul credinlei$i a$asasepre8ateasca intr-o denlha unitateintre ei pentruunhea cu Dunrnezeu Ei nu mai invali numai celece le-a orin St. impanasanie. ia.ut Dumn"zeu din auzireaScripturilor,ci le 9i minurisescgi mullumescPentruele. 78. Pregatili pentru unirea cu Dumnezeu prin mirturisireain comun a Crezului. se pun pe altar' acopente' piine qi potirul binecuvintii'rii. se lace dumnezeiasca sdrutareainre toli slujitorii in semnul picii intre ei,-se cei din doregtepace intrigului popor 1i se pomenesc.gi diotiie. oentru ca numai unili cu tolii in iubire se pot imoAnasl dc Cel Unul. Dezbinareaintre noi e semnul oaiarutui. unireae semnul iubirii. al curaliei de pacat E b" ,"-*.ut ci cei decedalierau pomenili atunciinainte ca astazl' de sfinlireadarurilor,nu dupi aceasta, 79. Ointt" cei decedalise pomenesccei ce au tr6it o viali vinuoasA5i ne calduzesc 9i pe noi prh pilda lor la vegnicaviala fericita. Ei sunt pomenili qi pentru faptul ci sunt vii, ci s-au mutat din moartela viala, nu sunt mo4r ca cei ce nu sunt unili cu Hrisos' Deci au sufletegte, sa ne comunice9i nouAdin viala lor. Ei nu faiesc Dutere numai in amintirea noastri, ci in mod real Nu-i impunem atenliei lui Dumnezeunumai prin pomenireanoastra'cl sunt vii in mod real, pentru cA ii line astfel atenlia lui Dumnezeu. intr-un fel, sunt prezenli in chip nevazut lAngAHristos cel prezent in chip nevazut' Pentru ci l-au iubit qi-l iubesc Ai deci ii iubeqte qi El. 80. Dupa sarutarea intrc ei :;i dupii pomenirea sfinlilor decedali,ierarhul gi clerul din jurul lui iqi spala in fila sfintului altar mdinile. E un act care arata ca in Liturghia Noului Testaments-au luat unele practici din Vechiul Testament SpAlarease face chiar in fala altarului. adica in fata lui Aristos' ca sa se uneascacu El in numai mdinile sau vdrfurilc unirca lor cu Tital. i;i spa.la trupului, pentru ca in general ierarhul qi clerul sunt cuial4i prin Botez qi prin hirotonie, inlelegand curatirea o.in t'pai,"e5i ca o siinlLrede cele mai subliri inchipuiri iqi vor ri *anau.i nccuveniteale sufletului.Prin aceasta al luminii care suflerulun mediu deplin transparent iac-e se raspandettedin trupul qi sAngeleDomnului, asemenea unei oglinzi spirituale lipsite de orice pati. Lumina^lui Hristos-poare'pafunde astfel pdna in cele nlai adinci ascunzimiale sufletului 9i trupului. partaq de toateale 81. fiu lui Dumnezeufacandu-se umanitalii noastre,t'arasd se confunde cu ele, ne-a daruit prin ele iomunicareacu Sine,ca unorade un neam cu El, ne-a facut partaqi de bunatalile sale, ne-a scapat de stapantea morlii nu folosindu-sede puterea sa'.ci de judecata qi dreptate, pentru ca gi-a insuqit judecata inpleapta-gi dreptateanormald a firii omeneqti 9i ne-a lor. Caci trebuiesa fim intarili co*uni.ut qi noua puterea in celenormale sau bune ale noastre5i sa biruim riul Sa nu fim ridicali in aceasti stare fari sa fim faculi de-fapt . n i l i c u H r i s t o s ' a $ ac u m l l r e a n o i i n q i n es u p e r i o r i l o rU l u i o m e n e a i c Aa f o s t r i d i c a t a l a o f r u m u s e l e l i p s i t i d e c h i p u r i l em A r g i n i t e1 i i s p i t i t o a r e l' a o f r u m u s e l e p r i n e l e ' a l a n e - a m r t d t c a t$ l indefinibili, iradiantA n o i l a a c e af r u m u s e l e a i n d e f i n i t u l u i u m a n ' p l i n d e Dumnezeu nedivizat in chipuri marginite qi isp^ititoare, spre nemarginirea prin care transpare lrum u s c l e ai n d e f i n i t u l u id u m n e z e i e s c . 82. Nu ne putem apropia de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om, decdt reftaind prin lucririle ierarhice ale lui Iisus' savirgitecu bunAvoirea faotelemdntuitoare Titalui in Duhul Sfint, adicAdin iubirea Sfintei Treimi se arataca Dionisie inlelegeape fala de noi. in aceasta in El, ca in Cel caree Sfinta noastra Cel Unut gi adunarea Treimc, un Unul carenu e lipsit de iubireainterpersonala' Treime e prin tiinla Unul' Gindirea teologicda lui SfAnta Dumnezeucugetat9i trait deEl Dionisie e personalistd. e Dumnezeul iubirii. Aceastaexplica intrupareaFiului se face primul ierarh sau izv-orul Tatalui, caie prin aceasta ierarhiei. Caci ierarhul insearnnaCel ce coboara de la Dumnezeu spre oameni, ca si-i adune pe oarneni in Dumnczcu. $i numai Hristos coboari de fapt din Dumnezeugi ne urcdin El. ln ierarhulde fiin[e umandlucr-eaza ierarhulHristos. El uneqtepe ierarhulomenesccu Sine, urclndu-l la Sine, ca si-l faca sl coboarela oamenrcu iubirea sa, pentru a-i urca la Dumnezeu sau la unirea sa cu Hristos. sala oameni' cobor6rea in ierarh,Hristos prelungeqte unirea cu ei qi prin aceastaurcarealor la Dumnezeu' Trebuie sa fie un ierarh prin care sunt urcali oamenii in Preolii sunt cer ce sunt Hristos, ierarhul cel bisericesc. pentru ca sa-r unili qi ei cu ierarhul cel unul bisericesc. adune pe oameni in el ca in cel ce lucreazi Hristos cel ierarhicl a lui Dumnezeu prin Hristos Unul. CoborArea la oameni prin ierarhii gi preolii vazuli in continuarea timpului nu s-u. putea face daca ar rdrndneUnul neimtrupului 9i sAngelui'pentru a se braiat in componentele apropia de oameni - aflaf qi ei in pluralitateaacestor astfel .b.pon"nt" - dar nici daci Dumnezeu,facdndu-se o* ,uo "o.pur, n-ar mai rimdne 5i DumnezeuCel Un.ul l a o a m e n i5 i r i d i s a un e c o - p u t . V e n i r e al u i D u m n e z e u carealor la Sine nu se poate deci face decatin aceasd formtr ierarhica,in care cobordreae un.itdcu necobordrea, in unitate' componenteie unita cu persistenla asumarea e singurain caresepoateinfaptui fbrmaierarhica Aceasta cu ormenii. u n i r e al u i D u m n e z c u pAinii ca silnbol sauchip al trupu83. Descoperirea lui lui Hristos qi a paharului(vinului) ca chip al singelui lui qi impa4irta lrcr credincioqilor de catre ierarh e o

r26

Note la lerarhia Bisericeascd model real imprime tot mai clar acel model in obiectul pe prelungire tainicl a asumlrii de cdtre Fiul cel necompus, facAndu-ne care vrea si-l facAun chip aseminatoral aceluia. noastre; Fiul lui Dumnezeu,a componentelor vad in cele ce se fac 88. Cei inahtali duhovniceqte parte de impartaqirealui prin acestecomponente, ramane prin gcsturi gi prin rugiiciuni cu mirul qi in mirul binemiiotuqiinele caCel Unul gi ne uneqte prin ele cu Sine gi rositor insuqi un chip al binemirositoarei bunatali Si fruintre noi, dacanu ne lasamdezbinaliin noi inqine gi intre gi sunt inallati prin ele la unirea cu museli dumnezeieqti noi prin patimile noastre.Cici numai silindu-ne sa fim gi in relaliacu al1ii, Tam6ierealocagului modelul (arhcripul) dumnezeiesc. noi inqine una in existenlapersonald de citre ierarh. intoarcerea lui in sflntul altar, citirile din ne putem uni cu Cel Unul. Astfel. in toata lucrarea ierarhiei coboritoare, Sfdnta Scriptura qi slobozireacelor nepregatili pentru sensuripe care le au 9i in au aceleaqi acestora inlelegerea sfinlitoare Si inaltatoare a noastrAin Hristos este prezent ca izvor al ierarhiei lui Hristosinsuqi,nevazut, Liturghie. Cei ce pot rimine Ia actul de sfinlire a mirului cu lucrarea gi ca real lucrAtor prin ea. A nega ierarhia bisericeasca sunt ridicali gi ei la vederi dumnezeieqti qi la uniri cu a negape Hristosca Dumnezeuf6cutom, adica Dumnezeucel Unul, ca gi in Liturghie. inseamnA Ierarh, sau Mijlocitor activ intre noi ;i Dumnezeu, ca 89. lfirut este qi el chipul lui Hristos sau il are pe unificatoral nostrucu Dumnezeugi intre noi. Dionisie se Hristos in el, cum il are apa Botezului 9i pAineaqi vinul ca un gdnditor profund hristocentric. vadeltc prin aceasta euharistic,dar desigurin alt grad, in alta fapta mintuiVechimea scrierilor lui Dionisie se arata 9i in faptul toarea [ui. Bogaliamateriilordin careestemirul compus ca prezinta $i imparta$ireacredinciogilorde trupul lui esteuna cu boga[a bunatiitilorce le primim din Hristos Hristos gi de sAngelelui in mod deosebit,sub chipul prin el. Viala noastra spirituali se umple de aceeaqi pdinii 9i al vinului, afa cum a impaftalit Hristos pe bogalie de bunatati qi inlelesuri binemirositoare, cum se Apostoli la Cina ceade Taina, ceeace nu semai intdmpla umple mirosul nostru trupescde boga[a de miresme a in secolul al V-lea. in care afirmi unii cd ar fi fost alcatuite mirului material. acestescrieri. Aqa cum in Botez scufundareaintreitA a omului in api 84. De trupul qi singele lui Hristos se imparta$esc Si scoaterealui din ea este unita cu scufundareade trei intii ierarhul qi clerul din jurul lui. Apoi ierarhul sau zile a lui Hristos in moarte 5i ridicareacu El din ea cu preotul care s-aimpartiqit imparta$e$te puterea Sfintei Treimi, aceeaqiputere de biruire a morlii 9i pe credincioqi. Caci, precum mediile mai subliri se umplu primele de qi de dobindire a vielii celei noi cu Hristos o arata Si in semnul crucii. luminii qi apoi prin ele se revarsi lumina la alte existenle, tumareaintreita a mirului sfin1it, intdi ierarhul sau preotul qi apoi el ii aqase impanasegte in toate Tainele este Hristos cu putereabiruitoarea impanafegte qi pe credinciogi. Dar aceastanu inseamna mo4ii prin crucea lui. Toate actele bisericeqti sunt hrisde trupul 9i singele lui ca cei din urma nu seimpartaqesc tologice gi au crucealui Hristos ca putere mdntuitoare. Hristos insugi. Cdci ierarhul sau preotul ii imparta$e$te De aceeae grelitd afirmarea unor teologi occidentali ci pe credinciogidin pAhea gi potirul (vinul) ca chipuri ale in viziunea lui Dionisie lipseqtecrucea lui Hristos sau trupului qi sdngeluilui Hristos, unite in mAinile sale,ca chiar Hristos. Hristos e Dumnezeu cel Unul in care ne pentru ca in deosebitede el. Dar faptul ca s-a impartagitmai intdi el ridicim icrarhic prin toateactelebisericegti, de ele sau faprul ca este qi el plin de ele face ca lumina El ca om e coborireaprimii a lui Dumnezeusprecreaturi. lor ce se revarsd din ele sA fie fAcuta mai simlita prin El e primul Ierarh qi bazaierarhiei gi a preoliei. El coboard faptul ci esteqi el plin de lumina lor. Aceastaface 9i mai prin toate treptele spre noi, de la Serafimi pinii la oameni vie comuniuneaierarhului sau preotului cu credinciogii gi El ne urctr prin colaborareatuturor, deci in mod ierarprecum intdre$teSiconuniunea pe care ii impartdgegte, de sa.Aceastada un caracter hic. la Sine.in dumnezeirea intre credincio;ii ce se imparta$esc. simbol tuturor mijloacelor materiale prin care ni se diruiegte Hristos, cu bunatAlile lui. Prin varietatea de acte,de rugiciuni gi de materii coboarala noi 9i ne indla M CaPitolut la She Dumnezeucel Unul, devenit accesibilnoui prin intrunarealui. Fiul cuHristos, spre unirea CelUnulsau 85. Totspre Teologul rus Schmemanna socotit cii nu trebuie str lui Dunrnezeufacut om, ne inalldm gi prin Taina Sfdntufolosim termenulde simbol pentru cele vazute $i facute lui Mir, cum ne inallam gi prin Botez 9i SfAnta Probabil ci el s-a gindit la senin slujbele bisericeqti. impartiganie. surile de simbol, de chip, de imagine, de metafori, Acestea nu ne scotdin ordinealumii, folositein literaturd. 86. vtirut inainte de sfinlire era cu totul acoperit, ci prin caracterul lor vdzut se expriml nigte ca.litili inchipuindu-se prin aceastaca oamenii cu o viala in chip cu virtugile nevezute, de care rdm6n despi4ite. De exemplu, prin normal cuvioasdtrebuiesd nu se mAndreasci cum ne-acerutDomnul IisusHristos culmea muntelui se exprimi inillimea spiritului uman. lor bine mirositoare, (Mat. 6,1). Virtulile dau omului un chip nedetinit, dar Dar simbolul, chipul, in credinla crestinane scoate in din planul pur lumesc.Ele sunt o venire a necreatului totuqi cuceritor tocmai cind nu cauta sd cigtige prin lor laudboamenilor. creat. Ele ne ridicA in alt plan. Ele nu sunt numai nigte aratarea chipuri materialeale unor calitali ale spiritului uman, ci 87. oar tendinla spre fapte bune fiind un chip se umplu de puterile mai presusde acesta,de puterile natural al lui Dumnezeu, daca privegti in mod real spre carevin la noi gi prin puterile ingereqtisaudumnezeiegti Dumnezeu,modelul binelui se defineqtegi se adinceqte ingeregti.Aceste puteri de dincolo de crealia vazuta $i modelutot mai mult in om qi se face tot mai asemanator traita indeob$te le experiem in simboalele slujbelor el rasp6.ndind lui binemirositoral bunata$idumnezeieqti, bisericeqti. insugi mireasma lui, aga cum un zugrav privind la un

127

Note la Ierarhia Bisericeasci $i chipurile vizute (acte, materii) nu sunt numai niqte aseminiri cu puterile mai presus de ordinea lumii noastre, ci o intnlnire reali a lor cu puterile ingereqti qi dumnezeieqti.Simbolul iqi pastreazi in aceste slujbe inlelesullui literar:impreunarea celor din lume, cu cele mai oresusde lume. in simboalele cultului bisericesc trAim de fapt realitatea lui Dumnezeu cel mai presus de lume. $i in faptul intilnire are loc prin rugdciunile gi prin actele cA aceastd de credinla ale preolilor (dar unele daruri le vin credincioqilor qi prin rugaciunile lor) se arati ca in aceastd intilnire se biruiesc legile naturale, prin apelul facut de persoanelecreate la existenla supremi qi creatoaremai esteo existenlapersonala, presusde legi, deci ci qi aceea create. la apelurile persoanelor carene asculti giraspunde Aceste experienle qi efecte mai presusde legile firii, trairc prin apeluri la existenla mai presus de acestelegi, de persoaneciue vor sA fie ridicate pesteingustimile lor fatale,sunt o dovadaa existenleilui Dumnezeu,ca creator al lumii mai presusde ea, dar gi atent la ea, gata str vini in ajutorul persoanelor umane. ln intAlnirea dhtre voinla persoanelor create qi a lui Dumnezeu cel personal,Creator al lor gi al lumii, se arata cl Dumnezeu a fricut lumea ca si fie transfigurata prin Dumnezeu cu colaborarea oamenilor, sA fie facuta Dumnezeu stravezie;i mediu al puterilor dumnezeiegti. suslinecu puterealui lumea qi in existenlaei conform cu puteri legilor.Dar o ridica pesteacestplan,umplAnd-o superioare, colaborind cu puterile conltiente umane. intregului cosmos:ca omul sa vada Aceastae destinalia prin el cu Dumnezeuin modul cel mai 5i si se uneascA ajung unii oameni(sfin$i) incd in viala intens.La aceasta Dar cosmosulintreg va fi ridicat la aceasta pamanteasca. stare sravezie - permanentaqi plina permanent de puteale lui Dumnezeu pentru toli cei ce au rile coplegitoarc crezut in Dumnezeu in mod practic in viala aceasta- in viala viitoare. Dumnezeu n-a flcut lumea ca si o 1inadespi4ig sau Simbolul ne in Sine,ci ca s-o transfigureze. seo topeasca nici nu e nici singurarealitate, e dovadacii lumeaaceasta unici qi disparecu totul o realitatecare iesedintr-o esenga in ea, in sens panteist. Nu e nici pentru a exista separat de Dumnezeu, nici pentru a se topi intr-o esenia zise Dumnezeu. Dumnezeu iEi adaugAputerile sale, ce se pot adauga la nesfArqitputerilor puse qi suslinute de El in lume prin legile naturii. Poate adaugala puterile apei care spali qi face roditoare natura, puterea lui care spald spiritual gi produce rodiri in planul spirinral, fara sa anulezeputerile naturale ale apei, dar transfigurAndu-le.Lumea e facuta de Dumnezeupentru a o inalla tot mai sus in^unireacu :;i comunicantal lui. In aceasta El, ca mediu transparent ei de ,,simbol" al lui Dumnezeu. constddestinalia Dar nu pentru toli puterile cosmosuluise vor umple de puterile dumnezeiegti.Aceasta arati iaraqi ca relalia dintre ele depinde de un Dumnezeu personal gi de un om inzcstratcu o voinli personala. Aceastao afirma iariqi Dionisie, declardnd ca cei ce lui gi cresc il imiti pe Dumnezeuse fac tot mai asemenea in puteri, iar cei ce se opun slibesc in puteri gi aduc in viala lor qi a lumii. dezordine Berdiaev afirma in cartea Esprit et liberti ci gtiinta s-a putut dezvoltain cregtinismdatorita faptului cd n-a mai considerat lumea plind de zei, care de fapt erau demoni. Dar trebuie nuanlataaceastiidee, in sensulcii nici penru cregtiniiadevirali lumea nu e cu totul golitl de puterile lui Dumnezeu. Aceastadi de fapt marilor oameni de gtiinli congtiinla ca prin metodele ltiinlei nu slautaineimposicunosctotul. ci la bazacclor cunoscul.e bil de limurit cu metodeleqtiinlei.Pe de altaparte,lumea de Dumnezeu, o ramane ca opera creata qi susginuta realitatede o complexitateqi mdrelie care fac posibili o inaintare nesfirqitA a miirginitei capacitali de cercetare omului cu puterilelui omeneasca. $ i, precumconlucrarea Dumnezeuil poateajutasainlcleagdmai adancrealitatea cele recunoscind taineleei gi il poateajutasa foloseasca cu Dumcunoscutespre binele omenirii, neconlucrarea lui influenlelor duhurilor rele (cdci nezeu, deschiderea omul std mereu in legaturacu lucrarile unor existenle ingereqti, diavoleqti)il pot face personale dumnezeieqti, si foloseascddescoperirile qtiinlei qi spre riul omenirii. Aceasta se intimplA cind omul, descoperind fo4ele naturii,nu le lasi in legatura in elementele uriaqeascunse unitateadintre toate, lor roditoare gi, in loc sii intareascA le dezbina, ddndu-gi impresia cd descoper6mai mult mirimea lor. Aceastapoate da uneori impresia ca acestefo4e, prin au ceva nou in ele. mirimea lor descoperita, Aceasta l-a fAcut pe Mircea Eliade sa socoteasce ,,sacre" toatefo4ele gi impulsurilenaturii (chiar Venus, D z e i l ac u r v i e ie p e n t r u el sacrA) . a r a c e s ts e n t i m e n t d e absolut nu-l di decdt mdrimea forlelor puse de D u m n e z e u i n n a t u r d . D a r e l e n u p o t f i f o l o s i t es p r e bine, decit prin ajutorul lui Dumnezeu. Prin conlucrarea cu demonii ele sunt folosite spre rau. De aceea religii ale Pirinlii Bisericii au numit religiile panteiste, demonilor. Ele n-au putut amagipe oameni,cind au fost socotitezei sau fo4e sacre,ca sijustifice printr-o mascare, rdul suslinut de ei, in bine. Astlzi, putinla folosirii in sensrau a fo4elor naturii a luat propo4ii catastrofale prin marile descoperiri ale qtiinlei unite cu necredinlaintr-un Dumnezeubun, mai presusde ele. Insuficienp de a aveain eleinlelesuldeplin multumide a tor qi seteade a-l cdutamai sus,dar qi capacitatea afla prin inrudirea sensurilor ei - ca chipuri - cu adevarurile mai presus de ele, arati cd lumea nu este suprema realitate, ci simbol al alteia, creaturAa aceleia. Legitura ei cu Dumnezeuo arataqi fapnrlca farAcredinla in El, toate fo4ele lumii pot fi folosite in niod riu, distructiv. In faptul de-a fi simbol ce se poate sau nu tot mai mult qi prin aceastase poaterealizatot actualiza mai mult qi ii poate revela sensulsau poate rdmdne in a ei, se suslinatoare legaturaslabiti cu forla superioara aratAce lumea nu e prin sine, ci atama de o existenla ca fiind superioaraatat de mult, ci trebuie consideratd creatd de aceea, care - nefiind simbol al alteia qi neatimdnd de alta - trebuie considerataca necreata, in sine. avdnd intreg sensulgi perfecliunea grad de sirnbolal lui Dumnezeuqi Cel mai accentuat baza ridicarii intregii crealii la calitatea de simbol de diferite grade este trupul asumat de Fiul lui Dumnezeu. O spune Sfdntul Maxim Marturisitorul, care arata in

128

Note la lerarhia Bisericeasci influenla pe care a avut-o Dionisie Areopagitul aceasta asupra lui. El spunedespreFiul lui Durnnezeu:Crici 6/ trebuiu sti se cree:e in chip neschinhat ca tuti, printind. pentru nentdsurota iubire de oanteni,sdseftrtd thipul;i sinboltrl saLtti s(i se urate din Sine in nutd sintbolicpe Sine; ;i prin Sine, Cel arritut. sd cdldu:euscaspre Sine, Cel cu totul ustuns fn neurdtere,toutd cre(liunea ;i sat olere oumeniktr, cu iubite de oonreni, pritt lucrareu dttmne:eiustti in trup, sentnele vddite ule inlinitd(ii neardtate;i a.stunse dinutlrt de t(,atesi Lu tteputinldde-a in niti li inleleusii sttu nLtmitride nici uttrt din e.ti.sten1e, un nnd (Anthiguc,ed. rom., capitolul .+7,p. t6.l). Dacii il rugam pe Hristos, El vine cu lucrarealui in lucrareanoastr:iindrcptatd spre orice. O persoani e intreaga oriunde vinc cu un act al ei. Cu atit mai mult pc toatepentru noi yi Hristos.El e in toatc :;i lc sl'inlcgtc sfinlegtelucranle noastre cu care unelte lucrarile lui. qi lucririi lui, Universul, devenind simbol al prezengei devine sfint. Un univers neutru nu existi. Dacd nu e Hristos in el, e luat in stiipdnirede cel riu. Cine nu vede gi nu simte pe Hristosin lucrurile lumii gi in lucrarilesale se aflii sub stripinirea celui riiu. Ori tinde omul spre qi in acestc-iue in legaturacu Hristos,ori e sub sfingenie, nu poate ll. Dc aceea staplnireacelui riu. In neutralitate se altemeazi in scrisul lui Dionisie considerarealulor ca sfinte. De crurilor ca simboale, cu considerarea aceeaBiserica ortodoxa line sa slinleascl toate lucrurile credinciosul. de care se folosergte 90. Cea mai bogata lumina gi bunatate,cu buna mireasmi a ei, o primeqtetreaptaSerafimilor, cea mai de Dumnezeucel ingupat in Hristos.Caci,daca apropiata prin trupul lui Hristos s-a apropiat Dumnezeu cel mai deplin de fapturi,tot prin trupul lui s-acomunicatcel mai mult Serafimilor. Aceasta inseamnainsi ci trupul lui Hristos este plin el insuqi de lumina, de bunatatealui a e i . l n g c r i i n u r a m d ni n D u m n c z c ug i d e b u n am i r e a s m d at-ara comunicirii cu Dumnezeucel intrupat.Aripile lor in numar de douisprezece sunt chipul inalfmii 9i al aripi - uneleacopezborului lor spreinallime. Dar aceste rind partea de jos a tiinlei lor - arata gi puterea lor de-a comunica dzLrurileprimite de la Hristos atAt {iinlelor ingeregtiint'erioare lor cdt qi oamenilor.Dar aripilc lor ii aratdSi ca pe cei ce se milca in gradul cel mai apropiat de Hristos. Se miqcd in jurul lui qi se inalla tot mai mult comunicantagi in apropierede El. ramanandin legAtura cu treptele de sub ci. Pozilia qi miqcarealor cea mai apropiatain jurul lui Hristos, dar inillarea la o tot mai lor ceamai marede de El, aratadragostea mare apropiere cea mai bogataa lui, dar qi inainHristos qi cunoa$terea tarea in aceast:idragoste Si cunoaltere. Cintarea lor neincetati,prin care se lauda in mod intreit sfhlenia lui Dumnezeu, arata unirea lor in cregtere continuii cu mdrelia lui Dumnezeu aratati in Hristos, dar gi vederea Treimii in Hristos. Iar iubirea intre persoaneletreimice este semnul celei mai mari sfillenii. De aceeaSerafiniii laud;i pe Dumnezeu:,,Sfint, Siint, Sfdnt" Numarul trei r e p e t a t m e r e u , n e i n c e t a t a r a t a o d a t a c u u n i t a t e ai n iubirea desavirgita a celor Trei persoane $i nemdrginirea ei. Faptul ca noi suntem fiinle in trup, ftn1e care igi manit-estii puterile gi starile spirituale in lbrmele qi migcirilc viizute ale trupului intr-un nrod simbolic, ne face sircugctarn- sau tace ca Scripturasi ii prezilte - qi pe ingeri manif-estdndu-5i puterile gi lucrarile spirituale in anumite fomre sau simboalesensibile.Aceastaare gi pe plan nraterial un alt temei real: in aripi se manil-esta o iulimc, caree proprie qi spiritului. Pe de alta parte,taptul cii trrutcrile ingerilor sunt mai definile decit infinitatea proprie lui Dumnezeuii tace pc ingeri nrai apropialide materioamcni, carei;i arataputedle proprii Ei in t'ol-me ale, deci nrai detinite. 91. Rlte chipuri sensibileincareni sedescriuputerile qi actelespiritualeale Serafimilor sunt mullimea lor de fele gi de picioare.Elc exprimd bogatiade lumini vizute de Serafimi qi marea lor inaintare in bunatalile dumaripi ale lor, aqezate cite nezeieqti.Cele douasprezece patruin jurul capului,al mijlocului qi al picioarelor,arati pe Serafimi eliberali in toati fiinla lor, eliberali de cele Ei sunt in totalA mai de jos qi in migcarespreDunrnezeu. miqcarede inallarespreCel Unul, intrucAttoatafiinla lor e inariData. 92. ,t.iplt" din jurul capului Serafimilor acoperi felelelor 5i celedejos, picioarelelor. Aceasta inseamni ci ei. deqi vid prin felele lor multiple lumina lui D u m n e z e uc e l U n u l , t o t u E in u o v a d d e p l i n . n u o c u p r i n d i n t r e a g i i , n u i n l e l e g t o t a l p e D u m n e z e u .O qi vad, dar se gi inalli prin aripi spre mai nrulti v e d e r c .O q i v i d , d a r r i m d n e p e n t r u S e r a f i m i g i p l i n 4 d e m i s t e r . T o t a 5 a .d e q i p r i n p i c i o a r e s e m i $ c a s p r e D u m n e z e u , t r i i i e s c A i s e n t i m e n t u lc a n u p o t i n a i n t a deplin spre El, chiar daca pe de alti parte zboara spre El. Sau, de5i simt raspundereasa se milte spre cele inferioare ca sir le conunice vederca lor, sunt qi intr-o pornire de zbor spre Dumnezeu cel de sus. In general, chipul inaripat al Serafimilor spre lor Dumnezeu5i sprecei de sub ei, pentru atragerea d u p i i e i , a r a t dd i n a m i c a m i g c i i r i i i n t r e g i i c r e a l i i s p r e D u m n e z e u c e l i n f i n i t , s p r e i n d u m n e z e i r e ae i s o l i darA. 93. Faptul ca Seratimiiigi strigdunul altuialaudalui lor. Oriceinillare spirituali Dumnezeuaratacomuniunea in comuniune.CAci inallzreain comunise infaptuiegte une e o inallare in iubire. Deci, insaqicomuniuneacare se vrea rnereu sponta e o inallare spiritualA.$i iubirea manif'estatd in conruniune line pe Seratimi in ciildura pe cdnd iubirii. Caci iubireae caldA,deci gi comuniunea, in singurdtatea e rcce.Serafimii sunt cu alit mai fierbingi simlirea lor, cu cat traiesc mai mult ciildura iubirii lui Aceastd Dumnezcu fala dc ci qi a lor fala de Dunrnczeu. caldura a iubirii reciproce inre ei gi Dumnezeu gi-o comunicd gi intre ei. 94, ingerii au o putere pusa prin crealie chiar in fiinla lor: puterea binemirositoarea curaliei li bunatilii lor, ascmenea mirului. Dcci ;i Serafirnii nu sunt numai inaripali Ei cu rnulte fele - care aratdindllarealor spre Dunrnczcu coborit la fapruri in flristos -, ci gi o bunii qi luminii pe ciuc o rilspindescdin mireasmaa bunat;i1ii :;i cu mirul. Dar aceasta buna ea. Deci pot fi asemanali mireasmdle e pusain tiirga lor de Dumnczeu,Creatorul Prin aceasta sunt facuti sa lor, ca qi aripile qi multele t'c1e. u. care doreasci sA se apropie gi mai mult cle Dunrncze esteoriginea aripilor, a f'clelorgi a bunei lor miresrne. $i

129

Note la lerarhia Bisericeascd Dumnezeu doreqte ca fiinlele create' 9i in primul rdnd Serafimii, si-l miqte prin rugaciuni spre aratareatot mar deplini a luminii, a bunatalii,a bunei lui miresme spirinu numai tuil", u.-ot ultima origine esteEl. De aceea, de fapturi ca om, savina aproape din iubirea lui se hotara$te deci sa se faca Raspdnditorulbunei miresme a bunatalii lui in forme accesibilefipturilor, ci 9i din dorinla lor Eaitdmai inrens de treptele ingere;ti 9i mai ales de Serafuni' Dar acesteaau dorit ca Fiul lui Dumnezeu siLse faca nu s a c u p r i n d ap e inger. ci om, penlruca in lclul acesta toii in iubirea'lui, sa se faca accesibil tuturor. sa ajute in primul rAndpe oamcni. ca fiipturi cazutedin legatura f a c u lo m a v e n i t " u b u m n e r e u . b a c i F i uI l u i D u m n e z e u prin aceastamai aproape 9i de ingeri Prin aceastase toboara 5i ei intr-un fel cu Fiul lui Dumnezeu la oameni, aratAndu-qiin aceastasolidaritatea cu toati crealia. Fiul lui Dumnezeu, coborAt ca mir de buni miriasma la oameni, igi arata prezenia 9i in buna mireasmda mirului sfinlit gi sfinlitor. CAci El insuqi e qi sfinlit prin intrupare ca onr' dar qi sfinle;te ca D u m n e z e u u m a n i t a t e as a 9 i p r i n a c e a s t ap e t o u c e r ce cred, prin lucrarea sfinlitoare a ierarh-ului-9i a p r c o l i l o r . ' c u c a r e i g i u n e q t el u c r a r e as a . I a r S e r a f i m i i i o b o a r a s i e i , d i n s o l i d a r i t a t ec u o a m e n i i ' i m p r e u n i cu Hristos, facut mir sfinlit 9i sfinlitor al oamenilor' nu e despa4ilade materie'ci lucreazaasuPersoana ora ei. Cu atAt mai mult nu rimine despirlit de materie breato.ul ei, ci lucreaza prin sfinlirea ei sfinlirea oamenilor,continu6ndsa faca ceeace a fAcut cu trupul o.arati tuturorcelor ce selipescde El. Aceasta sAuasupra gi prin ifectul ce-l are prin trupul sAuasupramirulu ^Dar in'sfinlirea lui Hristos ca om e activa inreaga Sfanta Treime, precum e activa gi in lucrarea de sfinlire a oamenilor prh Hristos ca Dumnezeu. in nici una din scrierile Parintilor nu c atdt de mult pusain relief prezenlagi lucrarealui Hristosca PersoanA dumnezeiascisi omineasca in Tainele ;i in toate actcle de sfinlire a oamenilor (prin materiile crealiei qi prin gesturile ierarhuluiqi preotului),ca la Dionisie Areopagtlibera9i iubitoare lui divin, cu lucrarea iul. Personalismul a Persoaneilui Hristos, e tot ce e mai strain de panteismul neoplatonicsau de orice natur6. 95. Chiat in tumarea mirului sfin1itin apa Botezului' in semnul crucii. e o cobordre a lui Hristos care s-a scufundat prin cruce in moarte 9i o ieqire din ea.prin aceastaqi cu omul cel inviere. aritAnd ca fAcdndu-se unit cu Hrislos, ca sa moara vielii vechi' despi4ita de Dumnezeu$i se se nascala viala noua 9i nemuntoareEt indumnezeiti impreund cu Hristos ca om. Iar ungerea celui potezatcu mirul sfin1itplin de Hristos il umple qi oe el Duhul lui Hristos intirind pe om in dcprinderea fiintiala a binelui. a curaliei.a shnleniei9i dumnezeiasca a vrelu ve$nlce. 96. Oar cu mirul sfin1il se unge !i altarul, aretand simbolic (in mod real, dar sub chip) pe Hristos pus intr-o leg,aturapermanentacu el' pentru ca in toate actele sfintitoare ce se fac pomind de la altar, sii se ztrateca e prezent gi activ Hristos insuqi. 97. .qstfel, in lucrarea de sfln$re a mirului 9i in sfinlirile ce se infiptuiesc prin el, se arati ca Dumnezeu insuqi cel intrupai se sfinlegte pentru noi' 9- l" si sfinllqte pe noi- N-am putea fi sfinlili noi prin sfdntul mir. daci n-ar fi unit cu noi gi Hristos, care se sfinleqte cu noi ca om. N-am trai voinla de-a fi sfinlili de Dumnezeu,daci n-am tr4i in noi voinla lui Hristos de-a se sfin1ica om pentrunoi El nu vreanumai sAne sfinleasci. ca om voinla de-a se slinli insuqindu-qi ci se qi smeieEte voinli. Vine la noi ca p"nt.u u ne iniuza $i noua aceasta Atotputemic, ca Daruitor, dar qi ca cel ce triiegte smeril fi sfinlit caom, pcntrua ni le hfuza dorinla gi bucuriade-a gi noua.

CaPitolul V
nu vine la noi 98. Lumina existenleidumnezeieqti a$acum este,pentru ca ar va6!rnaputerile vederii noastre siabe.Ea se daruiegtein gradul cel mai inalt primei trepte ingeregtigi prin ea celor de dupa ea. De abia moderati pri-nacistea-uineqi la noi. Dar qi la oamenii de rdnd-vine ierarhic,prin celctrei trepteale ierarhieiomenelti' Vine puterilor creaturilor, ea insa$i,insa moderati 9i adaptata prin treptecu Puteregradat6.Cdnd imi vorbeqte preoiul despre Dumnezeu. eu nu simt numat pe preot vorbindu-mi, ci 5i pe Dumnezeu insuqi, dar prin c u v d n t a d a p t a tm t e . S - a r p u t e a p u n e i n t r e b a r e a :D e c e n - a f a c u t D u m n e z i u t o a t e c r e a t u r i l ec a p a b i l e s d - l v a d i a q a c u m e s t e , s a u i n a c e l a q ig r a d ' l Fiinlele care l-ar vedea pe Dumnezeu a$acum este n-u, -ui fi create,ci emanatedin Dumnezeu in mod deci dintr-un Dumnezeusupuslegii emana!iei' Danteist. "-" n-ut mai fi Dumnezeu,n-ar mai fi capabil sd aducd la existenlaun nou fel de existenla,creati dut nimic' Iar crealiae adusade Dumnezeula existenlaintr-o solidaridespreSine,vederea tat" u tutu.o. cteaturilor.Congtiinga sa ce o dA unora o di pentrutoate'in staresAfle insusita de toate, dar intr-un mod care sa suslind solidaritatea de Sine, prin vedereasa, pnn dintre ele. Prh cunogtinla bunatilile sale,vrea sA lege fapturile nu numai cu Sine' ele a acelorbunataf' ci qi intre ele,prin comunicareaintre comunicare in care cele mai apropiate igi tr6iesc cu atAt tald de cele mai de jos, iar acestea mai mult rAspunderea simt iubirea recunoscdtoarefald de cele mai de sus ln orice dar primit de la Dumnezeu' creatura simte $i oblide a-l com.ugalia ce i-o impune Dumnezeuprin acesta iiia mai departc.inso!it de smereniaca nu are rcel dar de la sine,ci de la Du-neteu. in 99. O- Dumnezeune-a pregatitpentru cre$terea de El qi in imparliqirea de El gi in mod istoric' cunoa$terea dupa ilabirea noastra prin pdcat El a dat intdi ierarhia Legii, care cunosteape Dumnezeu prin simboalelemai Prin aceleaoamenii Stiau puiin straveziigi comunicante. boar cr exista Dumnezcu 5i are grija de ei, dar nu simleau prezenla gi lucrarea lui in mod clar 9i intens' decdt prin unele persoane alese, pentru pregatlrea oamenilor spre apropierealui viitoare prin intruparea Fiului lui Dumnezeu. Ierarhia instituita de Hristos e ridicati la un nivel intermediar intre gtiinla existenlei gi lucrarii lui Dumnezeu prin simboale $i intre trairea lui directa' ingerilor. asemenea Modul treptat sau ierarhic in care se face Dumnezeu cunoscut ingerilor, gi prin ei oamenilor, se arau $i in

130

'

Note la Ierarhia BisericeascA sfinlenia totata, numai in El Cuvintul lui Dumneleu 6 lumina deplini gi desavirqita. Pe lAngAaceea,ierarhul are 9i unele lucrari pe care numai el l- poateimplini, ca pe unele de care dcpind qi lucrarile priolilor. Numai ierarhul sfinleqte altarul 5i mirul qi implineqte (savar$elte)hirotoniile fara de care nu pot luCratrLpteleinferioare.Ierarhulpoatecobori latoate iucrarile, pentru cA in el estc supremul ierarh, Hristos, carc s-acoborit la toateliinlele umlmc 9i arein sineceea ce trebuietuturor. Dar ele nu se pot inilla prin ele insele la toatecele ale lui Hristos. El a sfinlit prin jertfa altarul bisericesc vazut; El hirotoneqte in mod nevdzut pe tolr ierarhii,preolii gi diaconii. 102. Dionisie da apoi unele inlelesuri ale actelor simbolice prin care se hirotonesc ierarhii, preolii 5i dia'conii. ingenuncherea episcopului qi a preotului in fala lor totalA altiuului iu amindouApicioarelearatdpredarea lui Hristos, care s-a predat gi El ca om Tatalui. Ei capul linga el, pentru la altar plecdndu-9i ingenuncheazd primirea puterilor dc shnlire a cregtinilor chiar de la tb,itriu du-ne.eiasca, facuta accesibildoamcnilor in Hristos, aflat ca jertfa permanenta pe altar. Ierarhul primegte pe cap Evanghelia, arAtand stipanirea,lui de tatre Hrislos gi faptul de-a aveain cap numai pe Hristos gi cuvintele lui gi de-aridica minteatuturor la inlelegerea iui. Dar primeqte pe cap 9i mAinile ierarhului ce-l hirotone;te, pentru ca prin mdinile acestuia se tr:msmlte puteiea lui Hristos, care este in altar. Preotul li diaconul nu primesc decAt mina ierarhului care-i hirotoneqte. MAna este organul transmilator de putere, de ajutor' organul prin care se realizeazi comuniunea curatd. Animalele nu-gi pot da mAna,pentrucA nu au mina ca organ al comunicirii libere qi congtiente.Dar mina pusi de ierarh pe capul celor ce sunt hirotonili e qi semnulcomunicdrii de putere gi al acoperiirnantului pus asupra lor ce se comunrcanu impotriva puterilor vrijmage. Puterea est; numai a omului, ci a lui Dumnezeuprin el' fapt aratat orin invocarealui Dumnezeu.E putereanepacatuiriilui i{.irtor. in mdna ierarhului peste capul celui hirotonit e mdna comunicativd, datatoarede putere Si aparatoarea lui Hristos ca Persoanaiubitoare' Vedem pe Dionisie aftrm6nd iartr{i puterca crucii lui Hristos, conirar afrmarii unor teologi apusenica Dionisie nu vorbeqte de crucea lui Hristos. Numai prin cruce ca jertfd a sfinlit Fiul lui Dumnezeualtarul' $i lucrul acesta i-a facut intii Hristos ca om 5i ne da qi noud putereasal facem. capreot,cadiacon acelui 103. Prin anunlareacaierarh, hirotonit, se declara ci nu ierarhul viut a dat aceasttr calitate celor hirotonili, ci Dumnezeu insuqi prin Duhul SfAnt.Chiar Hristos declari ci nu s-a facut singur ierarhul Iar cel suprem, ci Tatal prin Duhul Sfinr a f'acutaceasta. ftrcut ierarh de Tatil prin Duhul Sf6nt pune pe seiimalor qi promovareacaierarhi a uccnicilor stri.Aceastaaraticitoate actelede sfinlire gi de inallare a oamenilor spreDumnezeu le vor facecei hirotonili migcalide Dumnezeugidin puterea lui. celui 104. Orice hirotonie se incheie cu sarutarea hirotonit de toli membrii clerului din altar.Cici cel sfinlit cu frumuselealui Dumastfel s-a inil[at la asemanarea nezeu qi e vrednic de iubit, dar 5i iubitor prin misiunea

imparlirea intreitl a treptelor ierarhice ingeregti -qi omenegti.Sunt trei trepte ingereqti,fiecareimpa4itl-in rrei ceie qi sunt trei trepte in ierarhia Legii qi a Noului Nici cei ce fac parte dintr-o ierarhienu sunt Testament. ci nivelele mai de jos sunt nivel de cunoaqtere. la acelaqi ajutatede cele mai de susin urcugullor de cunoagtere-gt Faire a lui Dumnezeu,ca sa se aproprell de o:unenl ln lor spre Dumnezeu prh treptelemai de jos' conducerea mai apropiate de ei. Pentru ca gi oamenii urca pe trei trepte spre cunoasterea si tririrea!ui Dumcnzcu. atit cit le este cu putinli. in inrpd4irea intreitl a ierarhiilor cere;ti qi pamAntegtigi in lucrarile lor se reflectAintr-un mod tainic insAgi Sfinta Treime. Dumnezeu e un Tata care se in mod coboarala noi prin Fiul qi Cuvintul siu, iar acesta deplin simgit interior prin Duhul Sf6nt' fard insii ca sa fie urio deosebire de tiinla intre ei, ci fiicdnd-o aceastadin iconomie pentru creaturl. 100. stu.lirea ierarhiei bisericeqti repartizati pe cele trei trepte - diaconi, preoli, ierarhi - consta in curalhea, luminarii venite sauinlelegerea luminareaqi desavdrgirea de la Dumnezeu, a celor dali in grija acestortrepte' In teologiamisticAs-a creat obignuinlade-a pnvi cre^qterea a creqtinului prin simplul etbrt al inainduhovniceasca tirii hdividuale prin cele trei trepte:curalire' iluminare, desivirqire. Dionisie, care e, se pare' primul care trepte vorbeqtede acestetrei trepte, [e leagade cele_trei ale ieiarhiei, fiecare din ele ajutAnd pe credincioqi si realizeze una din aceste trei trcpte duhovniceqti. Orice inaintare duhovniceasci se face in Bisericii' prin lucrarea lui Hristos qi a Duhului sAu, prin cele trei trepte ale sauin comuslujitorilor bisericelti.Numai in solidaritate niune suslinuta de credinla se realizeazi progresul spiritual al insului. Caci insa;i linta la careii ducepe credincioqi Drin aceastainaintare in comuniune este ,,preafericita comuniune cu ob6rqia dumnezeiasca'' , unificarea lor in Dumnezeu facut om gi coborit la comuniunea cu noi' Se vede ca in timpul qi locul scrierilor areopagitice,diaconii se ocupauin mod deosebitcu curilirea celor ce voiau si patimile cu care se boteze, indemnindu-i sa paraseasca nu puteaavealoc decdtunde erau obignuili. Dar aceasta existaupe l6ngi preo$ qi diaconi sauun ierarh.Dar, cind creqtiniimul sla intins la sate,unde nu eraudecAtpreolii, acegtiaau inceput sa implineasca li curatireacelor ce dupa aceeape cei voiiu sa se botezeqi sa desivdrqeasca botezaliprin inval6turalor. Numai citeva actenu le putea implini preotul: sfinlirea altarului' hirotonia 9i sfinlirea mirului. 101. Ctriar in planul hzic al crealiei domneqtelegea comunicirii luminii solare sau a cAldurii focului prin unelemedii mai aptesd o transmitasprealtele,inferioare din acestpunct de vedere.Deci chiar in ele domneqteo ierarhie cle arata solidaritatea intre ele. in acest fapt se tizicd a cosmosului,ci aratAinsd nu numai solidaritatea se inchipuie gi modul in care e puterea ierarhului in toatelucrarile trepteipreotului 9i a bisericesiprczenta are loc pentru ca insuqi supremul diaconului.Iar aceasta qi in toate ierarh,Hristos,e prezentin ierarhulbisericesc Ieriuhul poateinfiptui toate lucrarileicrarhieibisericegti. lucrarile curdlitoare, luminatoare qi desivirqitoare ale nu le pot implini pe p r e o t u l u is i d i a c o n u l u i d ' ar aceqtia ioate. Numai in Hristos cel fara de Pacate curaleniasau

l3l

Nolc la trcrzrhia Birericcasci retpwu bare oc a primit-o penlnr oamcni, Iar fiind frumos gi iubit e gi sarutaf iar ca iubitor, ii sriruti pe ceilalf.
dezvolta o frumusle fulerioar{, spirital4 prin anrnnizarea putsrilor sufleteqti gi unificarea lor in miqcarea comunA sprc Durnnercu 108 . ta Sotez s-a schimbat haina, pentru ce E-aintrat din faza de catehunenat, preocupaLi de curi1irca dc viata lumeasc4 in viala carc s-a luminat in unirea cu Hristos de se'nsul viefii qi poate contempla sau vedea suflctcqte in Liturghie gi in toate lucniritre dumnezeiegti de cue se impartiqeSlc, prezenta qi lucrarea lui Dumnezeu care di sens vielii celui botezat" deschizindu-i pcrspectiva vegnicei fcriciri. Tot aga se teoe qi prin actul de intare in monahism la o viaqi nouA, preocupatil dc desdvA4irc. Aceasta produce o bucurie preoli-lor prezenli, carc-l siflte. E bucuria unei comuniuni mai accentuate in Dumnczeu a prcolilor prezen{i cu cel intrat in monahism, decit cu membrii poporului crcdincios. ' 109. Cel carc a intrat prinE-o ierurgie prcprb in monahisn primeqe apoi Taina Eutnristiei, cum a primit-o gi ocl ce s-a bohzag dar Ei cel rc a fost hfu,otonit.Dar nu o primegte de la episcop, ca prcoill cc a fost himtonit, pcnEu cA nu e ridicat la trcapta prco1iei. Dar, cum fic urrc se imperti$e$te de Sfiinta Euharistie, potivit heptei la care a fost ridica! cel ce adevenit monah se impirtS5eqtc pe misura strrii lui, Caci el a intrat nu numai la contenplarea rclor dumnerciegti, ci la desavirqire, El vine, aseme.neatrcptei dc mijloc a poporului, la impAfiAqirta prin simboalc, dar cu o cuno$tintii mai inalta a celor dumnezciegti. 11.0. t a intr"Uarea rmora, cum se poaE afiirna intru toate o corespondenta a treptelor omencqti ce 8e desiviqesc: catehumeni, credincioqi botezali gi monahi, cu trcptcle ingeregti, odali ce intre acestsa nu e o trcapti a celor ce se cura(csc, caci inEe ingeri nu sunt unii care sunt irtha(i de picat, autorul rlspundc ci, cutilirta trcptei mai de jos a ingerilor nu e o curA$re de petele picatului, ci de o cunoa{tere mai tdus.e a hi Dumnercu. Prin curlfrca de un grad mai mare dc neqtiinF, s intrl la starea iluminatA" Cwi$rea de o neQtiir{a mai accentuati nu e totuqi una cu stara iluminati. Cici starea deplin iluminati vine nurnai dupd deplina curilire, ciut cerc o lucrare pn:lungiti, Desigur, existi o negiinp cale implic6 qi o shAmbii cugetarc despre Dumnezeu gi deci e legati cu pacatul. La ingeri inri negtiinla nu trebuie cugetatA a$a Ei gtiu, in general, exact ceea ce e esenlial lui Dumnezeu, caracterul lui perconal, teimic, iubirea lui. Ba chiar triiesc intr-o inumiti masurii acestea Si se oorrportf, ia consecinp, l,a ei cuno;tinla raai rcduse a lui Dumnezcu nu cchivaleazi cu o strambaE a ei 5i nu e legati cu picatul. Mai observlm ci autorul afirmtr ci Durnnezeu insugi iqi face v{zuti lurnina sa Ecptelor ingereqti inferioarc prin cele superioare. Cele din urma nu-l acoperi pe Dumnezeu, ci sunt ffansparenle ale lui, Noi inqine nu cunoa{tem pe Dumnezeu decit prin cuvianrl plin de putcrc al altora, dar prin mintea noastr4 qi inima noastd. Nu-l cunoattcm ftr:i acestea In articularea altuia in mintea noastnlil trtrim lucrind pe Dumnezeu insuqi.

Capitolul VI
105. Autorul foloseqte ideca de desivirgire la forma artiyi $i pasiva. Trptele preoliei desavArgescpe a[ii sau sunt desdvirqitoarc (tel,erottrci), Acei alfii se desdvirqcsc de aoelea (telo6pevor). Aceasta nu iDEeamni c5 treptcle prtolici nu rc dcsdvArqescgi elc, cum nu inseamne ca cei des.ivirgif de ele nu fac qi ei eforturi de-a se desavirqi. Distinclia se rcferi la faptul cd desivArqirea are drcpt cauzi principaLl lucrarea dumnezeiasci- Iar aceastase savar$e$teprin treptele prole$ti. Theptelepreoleqti suntorgancle prin care se cxcrcitA acca lucrarc. In scnsul acesta cle desivdrgesc pe al1ii. Toli *: aIIa in aoeasti mi5carc a desivirqirii, pdntr-o lucrare care vine de la Ilumnezcu qi-i duce pe tott sPrc Dumnezeu. Aceaste miqcarc, fird sfirgiq e una cu efin1irca. De aceea lernrenul de sfindrc este tot atit de des folosit de Dionisie, ca qi cel de desivArqire, in diferitc variantc morfologicc. Togi rci cc se sfingesc in Biecticd rc dcsdvirgcsc, intrucat inainteazi sprc o linti (telog) sau spre un sflrqit in carr nu inceteq"" niciodatA si inainhze, Ei fiind Dumnezeu cel nemirginit. 106. C.tor trci teptc ale prcoliei deslvAryitoare lc corespund trei EepE ale cclor condugi in desavArgire de ele. Diaconii, qilt nu sivdrqcsc Tainelc, conduc spte Taina lJotezului sau rcaduc spre viala din lJotez pe cei Dc'botczali inca sau cizuli dirr acea via[i. Arcqtia sunt cei alla1i in etapa dc curilire. Prcotii snvdrqesctainelc pentru poporul Biscricii, pentu cei bec4i de eforturilc de-a se cuniqi. Acest popor este treapta de mijloc. Ei au ajuns la stafta in care pot contemph sau inlelege, pdntr-o anuMembrii lui sunt lucnrcaluiDurrnezeu. mitiexperie4i, cei ce se lumineazi, Cunoaiterca lui Dumnezeu e strins legattr asdel rle lucrarca lui Dumnezeu ptin culol Bisericij, can consti din rugiciunile qi acfcle simbolice ale preolilor. Dea$+ra lor este tleapta monahilor, a celot e duc o viali singuraticr,i- Dar autorul interprete^?t numelc de monah nu nunai prin singuratic, ci Ei prin unitar. Ei s-au ridicat la tleapta de unitate i-oei inEiqi, depiqind varietatea impertitA a vie{ii lor, fiind ajungi la unirta cu Dumnezeu cel Unul. Monahul e singur, pentru ci une$te in el toate, as:menea lui Dumnezeu, fiind unitin cel mai inalt grad cu Dumnezcu. Astfel, cele trei trepte ale celor oe sc desavirSesc prin treptele preolegti corespund celor trei etape parcurse de ingeri in mod necontcnit curlfire, iluminare qi deetrvArEre pdn unilea cu Durnnezeu. In timpul autorului, monahii se Dumeau qi terapeuli sau tarnaduiiori' poat fi.indci puteau tAmadui pe bolnavi prin iradierea.lin ei a unei ruri puteri spirituale. 107. tundelea pirului simbolizeazi EnunFra nonad. supnfaF, ncesengialA,pentu a hului la o ftmur1c

r32

Note la Ierarhia Bisericeascl

Capitolul VII
111. Credinla in invierea lui Hristos ii di celui ce trecedin viala aceasta nidejdea sigur6nu numai ci nu va muri cu sufletul,ci ci va invia qi cu trupul. Sflrqitul vielii pamantesti ii produceaceluiachiar o bucurie c:i a terminat luptele cu ispitele inferioare, prin care qi-a ridicat chiar trupul la o anumiti sfinlenie.Dacii n-ar cxista gi o inviere cu trupul, rostul luptci pcntru infrinarea pomirilor spre pldcerile inferioare trLrpcSti ar apirea fara rost. Trupul primegtegi el pentru cregtino semnificalie pozitivi. o valoarectemi. Nevoinlelepentruintarirealui in curalie se sustin prin nadejdeainvierii lui qi aceastA nadejdeesteintemeiata pe invierealui Hristos.Deci gi ele sunt o miirturie a invierii lui Hristos. 112. Autorul ingiri patru opinii dupd care oamenii nu se duc de aici cu nadejdea ctr vor invia cu trupul: a. omul intreg se ducein nefiinla; e o opinie carenu vede nici un sensin existenlaomului; b. numai sufletul va persista.iar trupul se va destriima definitiv; nu vede pe om ca o cxistenli intreagd, ce consti din sullet qi trup; pentruce ar mai aveain acest caz omul un trup'? Nu vedecapacitatea li rostul spiritului uman de-a sfin1iqi materia,de-a o face un mcdiu tot mai straveziual sufletului,ceeace dd materiei o frumusele spi-rituala ;i un anumit rost; dupa credinla cre$tina,sufletul, prin virtulile bunalalii,se uneqte qi seaseirnrana tot mai mult cu Dumnezeu; de aceeava fi unit cu El in veqnicie; dar DumnezeuCuvintul $i-areflectatbunAtatea lui veqnicain trup; sufletul fiind la fel unit cu trupul siru, q i - ov a r e f l e c t a qi el in trup; c. sufletul va lua mereu 4lte trupuri in existenlele lui viitoarei e opinia origcnistti,suslinutagi de teoria reincamarilor; nici ea nu vede capacitateaspiritului de-a spiritualiza sau infrumusela materia, nici identitatea veqnicA a tiecirei persoane;autorul aduce, ca temei, pentruinviereain acelagi trup, pentruvegnicie, a fiecarui suflet,argumentulci e cu dreptate ca trupul sa primeascA impreunii cu sufletul cu care s-a ostenit, riisplatirea vegnicii;sufletuls-a Iuptat pentruinfrumusclarea spirituala a unui trup, pentrua se defini in identitarea lui vegnicd pnn trup; d. viala viitoare in rrup va fi ca gi cea de acum. avdnd nevoie de hrana - opinie apropiati de cea origenistd; autorul spune ca viata viitoare va fi deopotriva cu a ingerilor; trupurile vor fi copleqite de spirit, neavind nevoie de hranamaterial6. Aceste opinii sunt suslinute de cei ce n-au depus efonul de a-qistapdnitrupul de la pomiriJelui inferioare. 113. Descriind rugiciunile pentru cei adormili, autorul scoatein relief mullumirea ce se aduceprin ele lui Dumnezeu pentru lAgaduinla vegnicei fericiri datA celor ce se nevoiesc ip viala de aici, pentru a se face asemenea lui, dupa ce se cinta imne din ScripturA despre aceste fdgaduinle.Se mullumeqtede asemenea lui Dumnezeupentruca a dat puterecelui adormit sasenevoiasci pentru a se uni inci de aici cu Dumnezeu.Toli cei de fala il iau ca exemplu.Slujbade inmonnintare e qi un indemn pentru er. 1.14. Se pomenescgi sfin1iiadormiEi, in ceatacarora se va duce cel adormit acum. Se subliniaziiDrin aceasta

cA fericirea viitoare nu e lipsita de comuniune. Fericirea nu poate consta intr-o legaturaizolata cu Dumnezeu. Dumnezeunu seinchidecu fiecare intr-o legatura izolatA. Hrislos vrea ca toli sa fie- una in El. Acesta e sensul Bisericii de pe pamint gi al Imp,udlieiceregti. Un teoretician baptistcontemporan afimra ca ortodoxiacheami pe om in bisericir, pe c6ndbaptiqtiiil cheamA la Hristos.Dzr Hristos a spusca El esteundc sunt doi sau trei adunaliin numele lui. Iar Sfdntul Pavel a numit biserica ,,trupul Domnului" . Fiecarecredinciose unit nu cu un Hristos despa4itde alli credinciogi, ci cu unul carc e unit cu toli gi ne vrea qi pe noi undi in El. Hristos e gisit intr-o comunitate. Oare nu cheami qi baptiqtii pe oameni in comunitatea lor? Bisericae locul, mai preciscomunitatea umani in care lucreazi Hristos. Formaliile neoprotestante afirmd qi ele ci Hristos lucreazAin ele prin cuvinteleoamenilor.Dar Hristosnu lucreaza numai prin cuvintele oar4enilor,ci ;i prin gesturilelor gi prin simboaleletainelorluatedin naturacreatiide Dumnezeu.Aqa lucreazi in Biscricaortodoxa,incepind de la Aoostoli. intr-o anumitalegdturA in Hrisrosvoiescsa se menlinii ;i cei vii cu cel adormit. De aceeail snrutala sfdrgitulslujbei de inmormdntare.Toate cele ce se sdvArqesc azi in Biserica ortodoxl in slujbainmormdntirii sc sivirgeau din vremea acestor scrieri, in baza unei ,,vechi tradilii" . Tradifa aceasta o menline in mod unitar ierarhul.De aceea slujba inmonnintirii, ca gi Botezul,era sdvArgita, cAndseputea, de ierarh.Unij rideau de aceastislujbagi atunci,cum rdd qi azi. neoprotestanlii 115. Bunatalilcvie;ii veqnicede care se vorbeqte in slujba innrormantarii sunt pe de o parte potrivite inlelegerii noastre,pe de alta mai presusde ea. Pe de o parte qtim ci nemurireae mai mult decit moartca,dar viala_ nemuritoaren-o putem inlelegenici acum, nici in velnrcre. ll6. Unii obiectau gi pe vremea autorului acestei scrieri cii daca Dumnezeue drept, de ce se cere iertarea celor ce au facut fapterele gi nu li se rasplateste conform lor'JAutorul recunoa$te ca ornul trebuiesAconlucreze cu ajutorul lui Dumnezeula savArqirea faptelorbune gi dacd n-o face,nu va puteasdinainteze in desivdrgire, cici deqi in fond qi conlucrarealui e posibild din putereapusain firea lui de Dumnezeu, totuqi e necesariiqi voinla lui pentru a folosi aceasti putere. Pe de alri parte, voinla aceastai se intiirelte qi ea prin ajutorul lui Dumnezeu cerut prin rugaciunile sale,ale preotului sau ierarhului. De aceea ii sunt de folos aceste rugaciuni gi pentru iertareapAcatelor facutddintr-o voinla nedeplinintarita. Deci rugaciunilepreolilor suntde folos, dar e necesar qi efonul ornului. Nici efortul lui nu e su{icient fAra rugiiciunile preotului, nici acesterugAciuni fiira efortul lui. Lumina soareluie de folos vederii noastre,dar nu e de folos cdnd vedereane e slibita. E necesarun dialoe c o n l i n u ua l l u c r i i r i il u i D u m n e z c uq i a l l u c r a r i io r r r u l u l gi un dialog al lucrarii personale e necesar qi $i de aceea al rugaciunii preotului sau ierarhului. Cel ce crede cd n-arenevoiede rugAciunea preotuluiqi mai alesa ierarhului, care reprezinta traditiaBisericii unitare,e stipinit de mAndrie. El sldbegteprin aceastaatat comuniunea cu D u n r n e z c uc . dt qi cu semenii. in starea lui de izolare. e lipsit de orice putere.Accastdmindrie ii stapane$te pe neoprotestanli. Accla nu-gi recunoa$te sliibiciuneacare

133

Note la lerarhia Bisericeasci se manifestd mai ales in mdndrie. De aceea, chiar slibiciunea ce-l ameninlf, continuu este un motiv de-a cere rugiciunea preotului 9i ierarhului' 117. in prinrul rdnd ierarhul, apoi 9i preotul tdlcuieqte sau rcvelcazdbunitatea lui Dumnezeu, cerdnd iertare pentru pacatele din slabiciune. Aceasta bunAtate care line seamade nu e contraradreptilii dumnezeieqti, lertare' slibiciunea omului. Rugdndu-sepentru aceasta lui Dumnezeu. ierarhul (qi preotul) imiti fi el bunatatea de firata gi ei prin rugaciunilelui bunautea:ii capacitatea iertarefala de cei ce-aupacatuitdin sldbiciune. Ierarhul cere iertarea pentru cei ce au pacituit din i e v a d a ,p e n t r uc a e m i p a t s l i b i c i u n eq i c u s i g u r a n l a c d ls de Duhul Sfint. Caci MAntuitorul cdnd Cerere la aceaste a spus: Lurrli Duh Sfiint. cdn'ru teli iertu pdculele'. ieriute t'orfi, a promis ca Duhul SfAntva lucra in icrarhi ori de cdte ori vor cere iertareavreunora.Dar tot Duhul Sfant careestecu eiii va opri sa cearaienareapcnru cei caroranu li se cuvine. Caci Iisus a continuat:$i cektr ce le veli linett, linute t'or fi. Deci ierarhul are prin Duhul Sfdni lucriitor in el gi putereade-a desparli de darurile dumnezeieqtipe cei pe care trebuie sa-i desparta(excomunicalii, afurisilii). Duhul intreline in ierarh o recare in fala lui Dumnezeu,o sensibilitate sponsabilitate nu-i permite sl trateze cu nepasaretema iertarii celor ce o cer. L18. oupa ce ierarhul, preo$i qi toli cei de faii au sarutatpe cel adormit, ierarhul toami untdelemnul sfin1it peste tiupul lui. Daca dupa Botez s-a uns cel botezat pentru lupta ce va avea sd o poarte pentru desivirgire, pentru el untdelemnca o incununare acum setoamapeste luDta Durtatii. Tumarca untdelemnului peste trup in,ea-na ca qi trupul e incununat pentru lupta purtata impreuna cu suflctul. Deci e o asigurarecl el va primi rasplatainvierii intru f'cricire. 119. Unii rddeau gi atunci de botezul pruncilor' spunind ca e grclit a admite ca allii sa se lepedcde cel credinla in Hristos in numele riu gi sa marturiseasca . c e e ac e s p u n 5 i a z i n e o p r o p r u n c i l o r i n c o n q t i e n l iE prunci naqulnu inlocuiegte iestanlii.Autorul raspunde cul in acesteacte,ci asiguraci ceeace face el acum va face qi pruncul, luAndu-9i raspundereasA-l educe in direclie. aceasta De fapt, pruncul nu va Putea ramane fara o educalie pruncului favorabilacredinlei sau contraraei. Cregterea nu se face intr-un gol. Neoprotestanliiingiqi ii dau o educaliein sensulcredinleilor. Deci nici nu lasi pruncul intr-o completa neinfluenlarea vohlei 9i cugetarii lui Botezul lor la douizeci de ani va {i 9i el rezultatulunei educalii ce li s-a dat, al unei inlluenle exercitateasupra lor. Nici ei nu vin la botezintr-un mod cu totul ,,liber" incepe $i dacA nu se poate spune momentul din care aceastdeducalie,ctrci copilul incepe din primele saptdmani sa invele obiceiurilede la cei din jurul lor' de ce nu s-arintroducein actelede educaliea lor de la inceput gi botezul'l Autorul vorbeqtede nigte taine neinlelese, lare se sdvir;esc qi aici in baza ',vechii traditii" apostolice. Nu pricepemtot ce se petrececu omul chiar de la inceputul viclii lui sau faptul ca el nu este izolat in lui nici in primele zile. dezvoltarea

',1''

'

A celui intre sfinti

DIOMSIE ARE,OPAGITUL Despre NUMIRILE DUMNEZEIESTI


PresbiterulDionisie catreimpreuna- presbiterul*Timotei

CapitolulI Despre scopul scrierii gi care e tradilia numirilor dumnezeieEti


ceeace e mai presus de mAsurA*-gi dreptatii{', misurii lor'rt. cu neputinlA deincaputla treapta Caci precum cele inteligibile (spirituale) sunt invdlaturile acum, o, fericite, dupd $i gicele de celesimtuale necuprinse* $i nevazute numirilor dumteolo,qicex ,voi trecela tAlcuirea fara chip qi lipsite de formA, simple Si pecateste nezeiegti, cu putinla.Ne va fi giacum nepipaibile gi nefigurate ale celor netrupeqti indrumitoare leeea Scripturilor in tdlcuirea sunt necuprinsegi nevazutede cele figuratein celoripusedespre Dumnezeu. adevArului Caci formele trupurilor $i prin aceeali raliune a ale intelepciunii nu fn cuvinteconvinsdtoare* de fiinla, aga adevd.rului indetinitul e mai presus omene{ti,ci in dot'idirea puterii iisuflate de gi presusde minte e dincolo de mai unitatea Duhttl (l Cor. 2,4) invilaturilor despreDumminli; Unul mai presus de inlelegeree neinieles nezeune vom apropiain chip negrait qi negtiut tuturor inplegerilor qi binele lui mai presusde prin unheacu de cele negraite$i necunoscute, cuvAnt(de ragiune) e negrait de nici un cuvint. ea a puterii qi lucrarii rationale qi inlelegatoare La fel, Unitatea facatoarede unitate* estemai a no-astre. Caci, in general, nu se cuvine sA oresusde orice unitate.E fiinta ceamai presus lnoraznlm sa sDunemsau sa cuqelam ceva be fiin1a qi mintea neinfeleasi qi cuvdntul de despre dumnezeirea ceamai presus?e fiinla* qi negrait.Nu existacuvdntqi inlelegeregi numire in afara de ceea ce s-a spus in chip pentru ascunsa, ea,nefiind nimic din cele ce sunt.Fiind dumnezeiescde Sfintele Scripturi. Dar insagi cauzaexistenleitunror, esteceacaree dincolo necunoa$terii aceleisuprafiintialita1i*mai prede fiin1a$i ceacaresingurapoategrai in mod susde ra{iune,de minte qi de fiinp trebuiesd-i propriugi cu gtringa despre Sine'-r. atribuimcunoa$terea suprafiinliala*,intrucit ne trage spre cele de sus in mAsurain care raza binevoicuvintelordumnezeieqti* sedaruiegte, s2 tor, pe sine, ridic0ndu-ne spre luminile mai prin propria inalte, dar moderind acest.^urcul Deci, cum s-a spus,despreaceasti dumqicuviinlAr-u falAdeceledumnoastrAinfrAnare nu se nezeie$ti*.CAci, de fapt, daca trebuie sd ne nezeiremai presusde fiinla qi ascunsA grai, nici a se cugetaceva, afard a incredemin teologia(Scriptura)atotinteleasA $i cuvine se cele dumnezeieqti atotadevarata*, se reveleazi de cele spusenoua din Sfintele Scripturi. $i ea insAgine-apredatdespre (se descoperA)*qi se fac vdzute pe masura de fapt, deoarece in dumnezeieqtile Scripturi f i e c A r e i m i n 1 i , b u n i t a t e a d u m n e z e i a s c d Sine cu bunatate coborand in chio dumnezeiesc.cu Dasrarea cunogtintagi vederea(spirituala) a ceea ce

$r

r35

Despre Numirile Dumnezeieqti este*, ea este neapropiati tuturor celor ce sunt, ca una ce e ridicata pestetoate in mod D suprafiintiallr3 . e aceea.vei afla mulli laudind-opeea teologi(scriitoriai Scripturii) ci qi de gi necuprinsa, nu numai ca nevazuta necercetatgi fara urme, nefiind nici o urmd ei n"TTprin caresa sesfabata spreascunsa einire*. Dar binele nu sta necomunicat*,in leneral, nici uneia din cele ce suntll+' Caci, iazalui fiind mai presusde fiinla*, ca una ce e intemeiata statomic in sine, se arata cu bundtate, prin iluminAri corespunzatoare, fiecareia din cele ce sunt qi atrage spre ve: derea lui qi spre impartaqireade el ;i spre cu el, pe cit e cu putinla, minlile asemAnarea sfintite ce se impafia;esc* cu sfinlenie,ca pe unelece n-au putereapropriei indrdznelix sir urce spre ceea ce e mai sus, fara ajutorul arAtirii coborate a lui Dumnezeu,nici n-au alunecatspre cele de jos, prin coborirea la ceeace e mai rau, ci tind cu buna statomicie si in mod neclintitsprerazace le ilumineaza oe masura dragosteilor de ilumindrile cu chip inlelept 9i cuvios, iutinla. inaripaie..in cu sfintitaevlavierr). cilauzili de ea, cdliuzire tare, qi celor ce se lumineazailurninaret qi celor ce se desade asemenea, varqesc,izvor de desavArqire; celor ce se indumnezeiesc,putere indumcelor ce nazuiescspre simplitate, nezeitoare, simplitate,celor ce tind spreunitate,unitate; si oricarui inceput,inceput ntai presrrsde de fiinla.$i. simplu in chip mai presus fnceput vorbind, viala celor vii* qi fiinla celor ce sunt, inceput Ei cauzi a toata viala gi fiin[a, pentru carea aduscelece sunt la existenga bundtatea gi le suslinelrT.

$4

Acestea le-am invatat tainic de la dumtoata Scripturi.$i, ca sa spuna$a. nezeie$tile lauda ifinlilor scriitori e potrivita pentru telbinecuirea* qi laudaiegirilor (procesiunilor) De aceea, obArqii. aledumnezeieqtii facatoare aproapein toata Scripturavedem laudatacu ca monadAt siinlenie obirqia dumnezeiascd neimpentrusimplitatea li unitatea si enada, de fire, din care'ca dintr-o pa4itamai presus buti:re unificatoare,ne unim qi noi qi deosein birile noastreimpa4ite*, concentrandu-se $3 chip mai presusde lume, ne adundmintr-o monadade chip duntnezeiesc 9i intr-o unitate o vedem;i ca pe dar Dumnezeull8, ce imita dumcumpene UrmAnd, deci, acestor m a n i [ e s tarea intreit T r e i m e * t l e . D e n t r u nezeie$ti,care carmuiesc fiinfele ordinelor de fiinld presus mai ficunditalii a ipostatica ceruri, presus de sfinte ile treptelor de mai patemitatea* toati prin numeqte se este care $i mai presusde cinstind pe d6 o parteascunsul insa gi ca pe ceacaree in cer qi pe pamAntlr0, obdrgii* cu minte* qi fiinla al dumnezeieqtii pentru ca pe toate le-a ce sunt, celor cauza evlavia nescrutitoareqi sfinfltA a minlii, iar ei de viala pentru bunatatea la existenla adus inleleapta,-.sA tacere cu ei cele negraite ale inleleapta de asemenea ficdtoarelll, Ei buna, tindernipre razelece ne lumineazadin Sfinceleale pentruca toatecelece sunt*, pastrdnd de lucdliuzili gi ne ldsam sA tele Scripturi toata pline,.de sunt proprii necorupte, iirii mina lbr spre imnele de laudA ale qi de sfdnti frudumnezeiasca armonia suprachip in de ele luminali dumnezeirii, de oameni musete, Si la fel, in chip deosebit, lumesc. $i intiparifi de sfinteler]6 imne de ca intr-Unul din ipostaPentru iuhitoarellr. chip in daruite luminile spre lauda,safrivim ?mpartaqitcu adevaratin indumnezeiescprin ele gi sa laudim obdrqia surile ei s-a din chemdnd noastrel3J, cele-ale de tresime* dumaratare sfanta toatA bine* a de datatoare orneumilin[a cu Sine gi unind la Sine no; nezeiasca,a$a cum he-a predat ea insaqi neascacu care s-a compus in mod negrait despreSine in Sfintele Scripturi,ca de pildf,' Iisus cel simplu, odata ce Cel veqnic a luat viafa tuturor ca estecauzaqi obdrqia $i fiinta qi firii gi ridicareaxcelor ce au cazut miqcaretemporala* qi s-a facut interior qi rechemarea a firii intrega ordinea cel cA depa$eqte noistre spre de la ea; iar pentru cei ce au lunecat neamesteprin temelia neschimbata intregi !j qi reinnoire dumnezeiesc, chipului stricarea a celorpropriil3a. catAF inviere, precum pentru cei miEcali spre o lu$i toatecelelaltelumini dumnezeieqti coruptie lipsita de sfintenie, sfanta statorchip revelape in daruit le-a ni care crdtoare* celor nicie;"iar ielor statomici siguranla 9i

r36

Despre Numirile Dumnezeiegti tor, conform Scripturilor, predania ascunsaa dumnezeieqtilornogtri invalitori*, le-am gi noi in chip tainic.Le-amcunoscut cunoscut prin sfinteleperdele* acumpe masuranoastra irAtatain Sciipturi gi ale iubirii de oamenir3s care acoperdcele in predaniiledumnezeiegti, spiritualein cele sensibilegi cele mai presus de fiinla in cele ce sunt $i invaluie in forme gi in chipuri cele fara forma gi fara chipuri qi simplitateamai multiplicA gi plasticizeaza simpresusde fire qi nefiguratain varietatea boalelor impArlite*; iar cind ne vom face nestricdcio;i* (incoruptibili) qi nemuritori 9i lui Hristos asemanatoare vom ajungela starea gi preafericiti, vom I, dupa Scriptura, rordeaunacu Domnul (I Tes.4,17),umpluli de lui dumnezede ardtarea vedereapreacurata, iascd* ce ne va inconjura cu stralucirea razelar lui atotluminoase,ca pe ucenici in acea atotdumnezeiasci Schimbare la faga. Caci atunci ne vom impartiqi cu mintea nepatimala qi nematerialade daruirea luminii lui spirirualegi de unirea mai presusde minte, traita in stralucirile necunoscute qi fericite, intr-o revarsatedin razelesupraluminoase, a minlilor mai imitare mai dumnezeiascd* presus de ceruri. Caci atunci vom fi deopotrivd cu ingerii, cum spuneadevarul S c r i p t u r i i ,S i f i i a i l u i D u m n e : e u . f i i n d f i i u i (Luc. 20. 36). invieriils6 Iar acum,precumne estecu putinla, folosindu-nede simboaleleproprii, ne inaltam la cele dumnezeieqti gi din acesteaiaraqi la adevdrulunitar al vederilor lui spirituale* pe masura noastra; gi dupA inlelegereaproprie odihnind* noua celor de chip dumnezeiesc, suntematinli. inlelegAtoare. lucririle noastre pe cat ne e cu putinla, de razacea mai presus in chip supranede fiinla, in care au preeKistat razd graitx toatemarginiletuturor cunostin[elor, pe carenu e cu putinp nici a o inlelege*, nici a o spune,nici a o vedeaintr-un fel oarecare, tuturor gi mai presusde pentru ca e deasupra caci a luat in ea de mai inainte gi cunoagtere; deodata marginile tuturor* cuno$tinlelor qi puterilor fiinliale in chip mai presusde fiinli, d a r l i i n d s t a t o r n i c i t ap r i n p u t e r e a e i necuprinsa mai presus gi de toate mintile Caci,dacatoatecunoqtinlele*suntale cere$ti. in cele ce sunt, celor ce sunt qi au marginea ceeace estedincolo de toata fiinla (de tot ce este)esteridicat pestetoatacunoqtintal3T.

$s
Dar, dacd ceeace e mai presusde orice in cuvant gi de orice cuno;tin[a qi e aqezat general mai presus de orice minte gi de orice fiinta le cuprinde qi le line legate gi adunatepe toate qi le precedepe toate,ea ginu e nici i n s A ge i s t ec u t o t u l d e n e c u p r i n s simlire a ei, nici inchipuire*, nici parere, nici nume, nici cuvAnt,nici atingere*,nici nu$tiinla,cum alcdtuimacesttratatdespre m i r i l e d u m n e z e i e g tq i ,{ q t a c e d u m n e z e i r e a s-a aratilt de nenumit''" qi mai presusde lumiri*. Deci cum am spus,cAndam expus El esteceeace* este, Intdgaturileteologice, suprafiinlialul,Binele Unul, necunoscutul, prin Sine, unitatea treimica, de o dumce nu se poate nici nezeire*,de o bunatate spune. nici inlelege. Dar qi numirile potrivite ingerilor* ale sfintelorputeri,care trebuie socotite fie daruiri, fie primiri ale bunAtalii mai presus de cunoagtere 9i de aratare,sunt negraite gi necunoscute Ei le invrednicili de sunt proprii numai ingerilor. c u n o a l t e r e a m 4 l , , p r e s u sd e c u n o a $ t e r e a a lor'". Minlile de chip dumingereascA nezeiesc,unite cu acestea*,pe cat e cu pu(fiindcA tinta, printr-o imitare ingereascA minlile indumnezeite au parte de o astl'elde prin unire cu lumina supradumnezeiascA o lauda toata odihna* lucrarii inlelegatoare) in mod principal prin orice desprinderede cele ce sunt*, luminatede ea cu adevarat 9i mai presusde fire, prin unirea preafericita cu celorce sunte ridicatfllstfel ea.Caci puterea dar de I'iin1A'-". peste toatein chip mai presus dumeanue nimic*. Deci suprafiinEialitatea nezeiascA,care este supraexistenfasuprabunAHFi, nu e cu putinp nimanui din cei ce suntiubitori ai adevaruluimai presusde tot a d e v a r u ls d o l a u d e n i c i c a r a l i u n e s a u c a putere, nici ca minte sau ca viala sau ca fiinla, ci ca pe una ce e negafiaprin depaqire a t o a t a d e p r i n d e r e a * ,m i g c a r e a ,v i a 1 a , inchipuirea,opinia, numele, cuvAntul, fiinla, stabilitatea, cugetarea,ingelegerea, f i x i t a t e a , u n i r e a . D e o a r e c e ,c a e x i s t e n l a i xisten[a ei cauza bunataliie , s t ep r i n i n s A ge a toate cate sunt. Dar proniabunata[iidumnezeirii ca obarqie* a tuturor trebuie laudatA este din toatecelecauzate. $i fiind ea aceasta, qi suportul(ipostasul)tuturor $i toate obArgia

r37

Despre Numirile Dumnezeiegti o doresc pe ea: cele intelegabare* qi raliol"oYtrd) in mod nale (voepd rai in acestora, iar cele subordonate cunoscator, mod simtual (sensibil). $i celelalte au mi$careavitala sau sunt simple prin deprindereafiinfala sauhabituald.

$7

Astfel, Celui ce e cauzatuturor $i mai presus i sepotrive;teqi lipsanumeluixgi toate de toate, numele celor ce sunt, ca sa fie cu adevarat imparAfiatuturor qi ca in jurul ei sa fie toate qi de ea ca pricini, ca toate sa fie dependente ea sdfie, dupaScnpca marginel4T;i obArqie*, qi sAhe liudati rcarcin nyi* (I Cor. 15,28) rlr;a, $6 cu adevaratca suportul (ipostasul)tuturor, sustrnatoarea, ob1r;ia qi desavArqitoarea, teologii lui Dumnez-eu ocrotirea qi casa*, cea care intoarce toate spre $tiind-o aceasta, (autirriiScripturilor)il laudApe El 9i ca pe Cel Sine si aceastain mod unitar, cel nesupus liber de toate. Caci nu e firi nurne,dar qi din tot numele. Fari nume ureuneirela(iil48, il aratAatunci cAnd spun ca obdrqiadumne- numai cauza suslinerii sau a vietii sau a zeiascauimeqte (mustrA)pe cel ce intreabd desavirgirii, ca sa lle numita bunatatemai presusde nume, de minte, numai din aceasta intr-una din vederiletainiceale aratAriidumnezeiefti simbolice: Care este numele Tdu? purtarede grijA saudin alta,ci cuprindetoate (Fac.32,29);qi Acesta,renunpnd la a se face cele ce suntin Sine in mod simplu* qi farAsa c u n o s c u l p r i n o r i c e n u m e d u m n e z e i e s c , s e m A r g i n e a s c a ,p r i n b u n A t a t e a a t o t bunatAli a aceleiaqiunice gi desavArqitei spune: $i pentru ce intrebi despre!!rye19 pufiari de grija. $i e lAudati IuIeu?,4cestaesteminunat (Fac. 32,29; Jud. atoatecauzatoare nuestecu adevafat qi numita din armonialauntricaa tuturor. 13,18).Oare nu acesta mele minunat,ci e mai presusde tot numele, ca e fard nume, ca e deasltpraa tot numelece $8 se poate numi fie in t'ertculacesta, fie in cel v i i r o r( E f . 1 , 2 1 ) ? Dar teologii (autorii Scripturilor) nu le Iar cu multe nume il arataatunci cind il (Ie$' numai din pufiarile de grija acestea vestesc s&r?r <'e sunr Cel Eu Drezintazicind qi parliale sau din cele Adevarul atotcuprinzetoare l,t+): Vi^lu. Lumina. Dumnezeu. (cf. Fac.28,13;Ioan 8,12; 14,6etc.);fi cand providentiate,ci le numesc uneori 9i aratari il laudAca pe vazute* in slintele locaqurix dumnezeiegti inleleplii in cele dumnezeieqti din toate sau din cele care le lumineazain alte locuri nume, prin multe tuturor cauzatorul prin alte qi alte cauze gi de pilda ca bun, ca frumos,ca celor tainic ini1ia1i, cele cauzate, mai presusde fire care inputeri, bunatatea inlelept, ca iubit, ca pe Dunnezeul dumca pe Domnul domnilor, ca pe Sf6n- trece in stralucireorice numire 9i o imbraca nezeil,or, tul Sfinlilor, ca pe Cel veqnic*, ca pe Cel c in forme qi chipuri omene$tisau de lbc sau este;ca pe cauzatorulveacurilor,ca pe darui- fulgerdtoare gi laudA ochii, qi urechile, $i qi palmele, qi felele.qi nrAinile, sprancenele. torul vie[ii, ca Inlelepciunea,ca Mintea, ca picioarele' gi gi qi spatele. qi bralele. aripile, inca ca Cunoscatorul, Ratiunea(Cuvintul), Se mai folosesc ca iununile 5i scauncle*. 5i de trecdndtoate comorile a toata^cuno$tin[a, alte gi in o acopera qi de altcle vase pothe, de imca Imparatul putere14l, ca StapAnitorul. baratilorlal.ca Cel Vechi de zile, ca neim- infdliqari tainice,desprecarevom vorbi dupa ca nrintuire, putinla in Teologia simbolicci*. Acum insa, batranitor*qi neschimbabilla3, ca riscumpdrare, rimAnind la ceeace line de lucrareade fa1a, ca sfinfeniel4+, ca dreptate, la cele din Scripturi qi folosindar qi ca aflAndu- rezumandu-ne ca infibcAndtoatein mi.'rire, in ea $i Ei mai spunca El este du-neca de un indreptarde cele spuse sein adiere*sublirela5. explicarea vom trece la la ele, pnvind qi pe cer in qi in trupuri, qi _nuin minqi in suflete mirilor spirituale (inteligibile), privind Ia in lume' in jurul pamAntacelagiin aceleagi, iumii, mai presus de lume, mai presus de ceeace ne expunein toataScripturarAnduiala ceruri, mai presusde [iin1A,soare,stea,foc, ierarhici* gi pAtrunzind cu inlelegeredumla inlelesuriie asemiprin sine,piatr.a' nezeiesc vaza]'oare apa.duh, roua,nour, stdncA $i toatecelece suntsi nimic din celece suntr40. ndtoare(propriu-zis)celor dumnezeiegti*' 138

DesPre Numirile Dtrmnezeiegti vom imbia urechi sfinlite* explicarii sfintelor acestea urmlnd preasfantaexplicare, neimintarind in cei sfinli cele partaqind nici in scris, nici in vorbire cele numiri dumnezeieqti, s f i n t e , p o t r i v i t d u m n e z e i e g t i it r a d i l i i q i dumnezeiegti celor neiniliali. Iar mie sa-mi aparindu-le de risul Ei batjocura celor ne- ajute DumnezeusA laud in mod cuvenit lui daci iniliali* in ele;ba mai mult, pe aceiainSiqi, ale dumnezeirii multele numki binefAcatoare existapestetot astfelde oameni,eliberdndu-ide cuvantul d e p A r teze n u s a n e n u m i t e $ i Deci, tu acestora. o astt-elde lupta impotriva insuli, bunule Timotei, trebuie sA pazeqti adevzrului din gura mea.

CapitolulII Despre teologia unitd gi distirtctd gi care e unirea gi distinclia duntnezeiascd


$l de sine,cum ne dumnezeiascA Bunatatea arata Scriptura, aplica intregii obArqii dumnezeie$ti*toate intelesurile dumnezeieqti, ca ale ei. Caci ce sepoateinvAta aratandu-le* din SfAntaScripturaca e Dumnezeualtceva, De spune: obArgie* dumnezeiasca cAnd insaqi ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun. decdt (Mat. 19,17). ni s-a Aceasta numaiDumnezeu spus qi in alte locuri, cAnd le-am cercetat, aratnndu-neca toate numirile dumnezeiegti nu sunt atribuite de Scripturi niciodatAvreunei pdr{i*, ci intregii dumnezeirir;i plenitudinii ei. $i toate sunt referite in mod neimpa4it gi absolut, fara exceplie, in intregime intregii* dumnezeiri.Caci, cum am amintit in Invaldturile teologice,cine nu rese spun despreintreaga* cd acestea cunoa$te ar indrazni cu blasfemiesa sfAgie dumnezeire in mod necuvenit unitatea supraunita.Deci trebuie spus cA ala trebuie cugetat despre Caci insuqi CuvAntulcel toatd dumnezeirea. ttl suntburt (Mat. 20,15). prin frrebun a spus: $i un prooroc* dintre cei insuflali de DumnezeulaudaDuhul cel bun (cf. Ps. 142,10). $i iardqicuvintul'.Eu suntCel ce sunt(Ieq.3'14)' dumnezeire, intreaga despre dacdnu s-:uspune la o parte, cum ci l-ar inlelegemarginindu-se s-ar auzi cuvAntul:AcesteaziceCel ce este*, Cel ce era, Cel ce vctveni,Atotgiitonrl(Apoc. 1,8).$i: Iar Tu Acela;i eJri (Ps. 101,28)sau Duhul Adevdrului, care este, cdre de la Taral* purcede (Ioan 15,26).$i, dacanu ar cum este via1A. spunece toatAdumnezeireax a-rfi adevdratcuvintul sfint: Precum'fatal scoald pe morli Si ii face vii, aSa Si Fiul, pe c(tre voie{re ii face vii (Ioan 5,21); gi iaraqi: Duhul estede t,iaEd fdcator (Ioan 6,63). Iar ci qi domnia peste toatd o are intreaga dumnezeire,gi nu se poate spune aceasta numal despre oumnezelrea de Dumnezeu* sau desprecea nAscatoare filiala, o vedem qi in faptul ca Scriptura Tatal gi despre spunede atateaori gi despre Fiul ca sunt Domn, dar ca gi Duhul este Domn. Dar qi frumuseleagi inlelepciunea sunt atribuite intregii dumnezeiri; la fel de I u m i n a g i i n d u r n n e z e i r e aq i c a l i t a t e a cauzdgi toate cate sunt atribuitecu laude de In mod concenScripturiintregii dumnezeiri. cind zice:Toate suntdin trat o spuneaceasta, D u m n e z e u( c f . I C o r . 8 , 6 ) ; l i p r i n cAndzice: Toateau fost create desfArsurare*, prin El* r;i spreEl (Ioan 1,3) gi: Intru El stau Duhul toate(cf. Rom. 11,36);ii: Trimite-vei Tau Si se \ror zidi (Ps. 103,31).$i, ca sa spunem pe scurt, cuvantul dumnezeiesc insu;i a spus:Er Si Tatal una suntem(loa\ 10,30); $ti Toate c'Arcle are Tatal, ale Mele (Ioan 16,15);Sil. Toateale Mele ale Tale sur?/ sunt$i ale Tale,ale Mele (Ioan 17,10). spunindca toatealeTataluisunt $i iaraqi, qi alelui*, le atribuie;i Duhuluidumnezeiesc in mod comun qi unitar*. E vorba de lucrarile de cauzalitatea de inchinarea, dumnezeieqtix, izvordtoare* $i fara lipsuri gi de impd.4irea darurilorbinefacatoare. $i nici unul dintrecei Scripturi cu ce se hrinesc din dumnezeieqtile ca nu lor nestrimbate*socotesc inlelesurile va negacii toatecelepotrivitelui Dumnezeu sunt proprii intregii dumnezeiri,..dupa cuvAn[al lui Dumnezeur+'. desavirqitul

r39

Despre Numirile Dumnezeieqti Acestea fiind aritate noua in cuvintele de mai sus pe scurt qi in parte,iar in altele mai vom incerca sA De lars si mai dcsfA5urat, 'atatani mai dezvoltatca trebuieinleleseca la intreagaduntnezeire. referindu-se Iisus qi toate tainele fiin$ale* ale iubirii de oamenicarevin din aceasta.

$4

Dar socotescci trebuie ca noi, reludnd tema, sa expunemmai mult modul unitagiiqi ca sAne devinabine distincliei dumnezeiegti, Iar daci ar spune cineva ca noi introneagatoata dife1or, care vazut tot inlelesul ducem Drin aceastao confuzie intre cele dupa gi dar variata neclara, renta !i definegte, distincte cuvenite lui Dumnezeu*, socotim qi bine poate, clar bine distinct in mod cat se 9i pe el ca acestcuvantnu-l poateconvingenici Caci, precum orandilit,celeproprii fiecAruia. cA e adevirat, Caci, daca estecineva care se in chip cei iniliagi qi locuri, in alte am spus va fideparte opunein generalScripturilor,el despre noastre invdfAturii in tradilia* sfint gi de inlelepciunea omeneascaqi, dacA nu dumnezeiegticele unid numesc Dumnezeu culn se inlelepciuneadin Scripturi, respecta negrAite qi mai presus de va invoi sAfie caliuzit de noi in gtiintadespre ale identitalii ascuns9i nearatat*, termenul cu cunoa;tere, adevarul de seama Dumnezeu*?Iar daci fine (procesiuniie) qi i e g i r i l e d i s t i n c l i i x , i a r de seanla noi de asemenea Scripturilo-r. IinAnd bune ale obirqiei dumnezeieqti. arAtArile $i pe paqi vom neclintit lor, qi lumina regula arata,urmandsfintelorScripturi,cele proprii calealor, atdtcAtputem,spunind ca Scriptura spunca uneleuniri sunt numitei uniri; qi iarAqi ne predaunelein chip unit, iar altele,in chip De pildA, spun ca qi distincte. proprii celor distinct; qi nu trebuie nici si despar[imcele de unhea dumnezeiasci suprafiin[a ei, line sd Ci deosebite. cele confundam nici sa unite, exisfiind una $i comunaTreimii incepatoare, le urmam dupa putere,tinzAndspreluminile mai presusde fiinla, dumnezeireamai dumnezeiegti.$i, luAnd de acolo desco- tenla mai presus presusde dumnezeire, bunatatea ne silim sii pAzimin peririledumnezeiegtix, identipresus de orice mai fiind bunAtate, he qi neschimnoi neinmullite*gi neimpulinate a deplina intrec identitatea ce a celor tate bate, ca pe o regula prea buna a adevdrului neincepdtoarex, unitatea la fel, tuturor: cele din ea,p azili de p aza Script urii qi intarili expriman ca grAirea*, antecedenta.oricdrei in ele pe cei ce voiesc sa le spre a pg-7^i temelia li atotspiritualitatea*, necunoaqtere, pizeascArru. afirmarea tuturor qi negarea prin depaqirea de orice afhmare mai presus tuturor,existenla qi negarel53,aflarea gi intemeierea iposta$3 unul in altul, de se poate surilor incepatoare spune aqa,supranumite.inintregime $i prin Deci cele unite ale intregii dumnezeiri ca luminile unor nici o parte cbnfundatel5a, sunt, precum am arAtat mai pe larg in (ca sAne folosim de exemplelesensupra- sfegnic-e* il e teolog ice,suprabunAtatea, I nt,dlatur unlcA suprafiinla, supraviala.supra- sibile gi familiare),caresuntintr-o casA dumnezeirea, dar avind inlelepciunea $i toatecate le lasA(neagape gi intregi in intregimeareciproca, deplina qi cu ele iiecarein mod propriu subzistenla ImpreunA prin depaqire*. cele create) faF de al!4; una distinct un mod insa fruexactA, binele, cauzate, $i suntnumite qi toatecele suntunite indistinclie qi distincteinunirel55. de muselea,existenta,puterea nascatoare E aqacum vedemintr-o casamulte lampi, cu via1a,inlelepciunea qi toate cAte vin din luminile unite intr-o lumina qi luminAndintr-o darurile bunatAtii ei sau din cauza tuturor singurAstrilucire indistinctA,incdt n-ar putea bunatililorlsl. lusA deosebeasca (distincte)suntnumele cineva, precum socotesc, Iar cele deosebite care in aerul celorlalte de a lampi acestei mina (ceea proce e qi lucrul mai presusde fiingd priut Tatalui* qi Fiului qi Duhului, neintro- cuprindetoateluminile qi sa vadApe una fara cu d u c A n d u - s en i c i o s c h i m b a r e a l o r s a u alta, fiind unite toatein mod neamestecat se mai disting: toate. Dar, gi daca ar scoatecineva una din aceasta Pe lAngA contopirel52. lampile casei, nu va miclora toata lumina a lui noi*, desivdrqitA via1a,-ca ;i neschimbata

s2

t40

Despre Numirile Dumnezeiegti casei, avand fiecare din celelalte lumini in aceleia sine De cea scoasdsau neliDsindu-i c e v ud i n e a c e l o r l a l t eC . a c i e r a .p r c c u ma m qi nearnestecata a spus, o unire desavargita toatein acel tuturor cu toate,fiind cu adevarat aer,ca intr-un corp, a carui lumina atimA de prezenlamaterialAa tuturor. Dar spunemcd unirea mai presusde fiinla* a luminilor nu e numai dincolo de unirile din corpuri, ci gi de cele din sufleteinseqiqi din min;i. Pe acestea le au in mod neamestecat 1;imai presus de lume toate luminile supracere$ti*de chip prin imparti;ire pe mesuralor dumnezeiesc, de unirearidicata mai presusde toate. presus qi de acesteaneimparta$irea atoatecauzatoarei dumnezeiri,prin faptul ca nu este vreo atingerede ea, nici altcevacomun intre ea qi cele ce se fac prin impartagire. $6

Ar puteaspunecineva:Nu estepecetea* in toateintiparirile. Dar intreagaqi aceeaqi nu pecetea estecauza acestuifapt (cAci ea se comunicA pe sine intreaga gi aceeagi ci deosebirile* celor ce seimparfiecaruia); tAgesc fac neasemenea intipAririle originalului unic qi intreg qi acelagi.Dar, dacAar fi toate simple Ei uqorde intiparit gi netedeqi nedeosebite nu Si nu contrare* qi virtuoase, $5 ar [i nici flexibile ]i necontestate ii n-ar avea nici curata gi clara gi persistentA Dar in invafAturile despre Dumnezeu forma orimita. Iar daca le liosesteceva din C e l m a i p r e s u s d e f i i n l a e s t e q i o a l t a capaciiatea amintita, acestae &uza neimdistinclie,nu numai cea de care am vorbit pirtagirii qi neimprimarii clare a celor cAte ca fiecare din ipostasurilede obArgieeste p r o v i n d i n i n c a p a c i t a tle orl57. intemeiat (subzista)in unitatea insdqi, in Dar s-a deosebit* in lucrareadumnezeimod neamestecat fala de noi* mai alesprin Si fara sa se confunde; ascabinefdcAtoare faotul cA CuvAntuldumnezeiesc cel mai preeste qi cea care consta in nagtereadumce mai presusde fiinla*, carenu are susde fiinEas-a fAcutfiinla ca noi din cee'a nezeiasca reciprocitate. Singurul izvor al dumnezeirii e al nostru, implinind $i patimind prin ea in lumodul cel mai inalt deosebitqi exceplional, mai presusde fiinla esteTatal, Tatdl nefiind nu gi Caciacestea Fiu, nici Fiul Tata, ci pdstrAndcu sfingenie crariledumnezeiegti-omeneqti. le-aufacutcomuneTatal qi Duhul dupanici un fiecare din ipostasurile de obdrgie cele de decAt dacavedecineva aceasta in voin[a l a u d a a l e s a l e . A c e s t e a s u n t u n i r i l e g i ingeles, distincliile* din unitateaqi existenlanegraita. cea buna qi de oameni iubitoare $i potrivid cu negraitagi mai Iar dacA este o dumnezeiascA distinclie gi toatalucrarealui dumnezeiasca procesiune potrivitAbunAtaliidumnezeieqti, a presusde toate,pe carea implinit-o facdndu-se ca noi Cel neschimbat*ca Dumnezeu gi Cucare se inunirii suprauniraliidumnezeieqti, vantul lui Dumnezeu.Astfel ne silim si noi sd unita, sunt unite unim prin-^cugetare sAdistingemcele mullegtepe Sine ramAnAnd dum$ gi transmisi- nezeiestirrx potrivit distinclieidumnezeicqti insele Drecum cele dumnezeiesti unile intre ele, producAtoarede substanlA, s-auqi unit qi s-auqi distinsx. producatoare de via1A, fAcatoare deinlelepciune qi celelaltedaruri ale bunatalii,cauzda tu$7 turor, prin care se laudi cele de care se in chip neimpartAgibil cele parimpirtas-esc Dar toatecdte le-am aflat din aceste uniri t i c i p a t e ' ) bs a u c e l e c a r c s e i m p A r t a q e s c * u l t i m e l o r .$ i a c e a s t a e s t e c o m u n g i u n i t a r gi distinclii cuvenitelui Dumnezeuin Scripintregii dumnezeiri,sa se faca impartaqitA turi, le-am expus in Invdlatttrile teologice toata gi intreagAde fiecare din cele ce se tratdnddesprefiecare special,pe cat sepoate pe unelein mod explicit qi dezvolgi nici una nu este, prin vreo infaligAnd impartagesc qi apropiindu-ne parte. E ca punctul din mijlocul cercului intat prin raliuneaadevArata cu coniurat de toate liniile din cerc. Sau altd mintea netulburali de vederile aratatein pilda: multele intipariri ale unei peceli se S c r i p t u r i ; i a r p e a l t e l e , i n s u q i n d u - n i - l e impartagesc de pecetea originala qi in fiecare potrivit tradiliei tainice* dumnezeiegtimai qi presus de puterea noastra infelegatoare*. din intipariri* e pecetea intreagagi aceeagi gi cdte ni s-au nu estein nici una printr-o parte. Dar e mai Caci, toate cele dumnezeieqti

r4l

Despre Numirile Dumnezeieqti descoperit noua se cunosc prin 9i in particioari*. Dar ele insele, cum sunt dupa minte obirqie qi temelie, sunt mai prsus.de De pilda,daca fiinla qi c.uno)tinla. gi de'toaia de lllnla a lul mal presus numim ascunzlmeaf Dumnezeu viata sau fiinla sau lurnind.sau nimic altceva decat ratiune. nu int-elegem puterilevenite-dinea la noi, puteri indumsaude vialA saude fiinla lacAtoare nezeitoare diruitoare')'' saude inlelepciune nascatoare de ea cugetamprin desprinderea Dar despre toate lucrarile inlelegatoare.neinlelegdnd nici ca indumnezeiresauviata saufiinla' caci cauza ii estepropriu safie prin toatddepagirea ridicatapestetoate.Iardqi,am primit din sfintele Scripturi ca Tatdl este dumnezeireaizvoratoar;*, iar Iisus qi Duhul, mladilele de se poate spune dumnezeirii nascatoare, din Dumnezeusau crescute asa,sauvlastarele Dar niqte flori gi lumini mai presusde.fiin1a. nu e cu putinla nici a spune' cum suntacestea, nici a inlelegel60. $8 Pdni aici merge toatA puterea lucrdrii cA toataparln!1mea in[elegatoare, $l noastre qi parinteasca fiimea s-a Aaruit din obArqia filiala ridicata pestetoate 9i noua 9i Puteridin ei sunt Ei se numesc$l lor supracereqti; sau dumnizeii qi fiii qi parinlii dumnezeilor imcu Dumnezeu, asemanatoare minlile plinindu-se duhovnicegteaceastalucrare pArinteascagi fiiascd, adica netrupeqte' nematerial. spiritual; caci Duhul dume r i d i c a t p e s t et o a t an e m a t e r i a l i nezeiesc tatea spirituali qi Peste toata indumnezeirea,iar Tatil qi Fiul sunt prin depAr;iredeasupra a toata pirinlimea qi fiimea. Caci nu exista nici o inrudire exactaintre cele cauzate* 9i cauze. Ci unele din cele au chipurile primite de la cauze,dar caurzale, de inseleiunt dincolo 9i mai presus cauzele . i, ca d ,a t f i i n d i n c e p u t ullo r r b r $ c e l ec a u z a t e de pildeleproprii-noui'indulsAma folosesc ale cirile qi intristarilese nunlesclAcatoare indulcirii qi intristarii. Dar ele insele nici nu seindulceic,nici nu seintristeaza. $i de focul careincalzelte qi ardenu se spunenici ca se nici ca se arde.$i' dacaar spune incalzeste, cineva ca viala* vieluie$tein sine gi lumina 142 se lumineazAin sine, n-ar grai drept' dupd in raliuneamea.decatdacaar spuneacestea in preexistd alI mod. anumeca cele cauzate qi fiinlialrn-. cauzein mod prisositor

$e
t in-toatA D a r g i t o t c e e m a i d e s c o p e r id invi[atuia despre Dumnezeu* sau forma noua a lui Iisus estede DiDaibilaasemenea iregraitprin nici un cuvant $i necunoscuta de nici o minte, chiar gi celui mai dintAi dintre ingeri. Cd ;i-a insuqit fiinfA omeam primit in chip tainic.Dar nu gtim neasca, prin leciorelnic c u m s - af o r m a td i n s d n g e l e a l t a r a n d u i a l ad e c i t p r i n c e a d u p a f i r e 9 i cum picioarele uscate ce purtau-volumul trupuiui $i greutateamateriei cAlcau subNici celelalte stahtalichide $i nestatomica. mai cateiin de fiziologia (naturatrupeasca) ni de fire a lui Iisus. Despreacestea Dresus i-a vorbit destui in alte locuri 9i s-au invilator* in chip infagigatde stralucitu^l* mai piesus de fire in Invalatur.'ileteolo.gice redAndtot ce a primit el, fie de elementare, la Sfinlii teologi (autori ai Scripturilor),fie ceea ce a vdzul el insugi prin cercetare in Scripturi, ajutat de multa cunoscatoare fie introdus de lui deprinderecu acestea, a lor, prin tainica mai inlelegerea in cineva carenu numai tinvalat, ci a qi patimit cele in felul acestas-a desavirqit dumnezeiesti. d i n i u b i r e ,d a c ap u t e n rs a s p u n e ma c e a s t a , qi tainicacu ele qi.in gi in unireaneinva[ata credinlain ele. $i, ca sAtrecempestevederile cele multe gi lericite ale-inlelegerii a l u i i n c e l em i c i . i n I n v d g a t u r i l e puternice de el, spune elemenrurlrgdunate ie,,,log,ite I i s u sa c e s t e a ' ". desore $10 sfi nntlttiI ert'tei. Ale Prea elementare teologice din invalaturile pe toate' Cauzatuturor* carele implineqte pistreaza care lisus, lui dumnezeirea este Ea.adunAnd parlilein armonie cu intregimea. in sineatAt inainte mai de avdnd depasind ii si partduiat gi intregul,estefara sfirgit in cele

Despre Numirile Dumnezeiegti dar ce au sfarqit, ca obarqia desAvArgirii, ca mai prein cele desavArqite, nedesavArgita sus de desdvirqireqi anterioaradesavirqirii. Este forma facatoarede forma in cele fara forma, ca obAr;ie a formei; fara formd in forme, ca mai presusde forma. E fiinla lucrAndin toate fiinlele fara prihana,fiinla mai presus de fiingA,ridicata peste toata fiinla, qi ordinele qi disting6nd* toate inceputLrrile fiind temeiul superiora tot inceputul r;i ordinea. $i e masura*celor ce sunt qi veaculqi mai presusde veac Ai inaintede veac.E cea plina in cele cu lipsuri (in cele nedesdvarcelepline,negrditA, inexgite)*,supraplinain de de minte, mai presus primabila,mai presus viafa, mai presusde fiinla. E mai presusde fire in mod mai presusde fire, are suprafiinla in mod mai presusde fiinla. De aceea, a venit manat de iubirea de oameni pAnAla fire* gi s-a facut cu adevarat ca om, ca fiinla gi a trdit supradumnezeiescul sa fie laudateceleluatede la noi ca mai presus arataceeace de minte qi rafiune.$i in acestea e mai presusde fire gi mai presusde fiinla, nu numai intrucit gi-a facut comune ale noastre nepain mod neschimbat* gi neamestecat, lui de la chetimind nimic in supraplinatatea ci, ceeace e 9i mai negraita, noza (de$ertarea) nou decat toate cele mai noi, era mai presus mai presus de fire in cele fireEtiale noastre, de fiinla in celeconformefiinfei,avAndtoate de noiro+. din noi mai presus ale noastre Unul in inmullire $i unit in procesiune gi continuandin chip supradeplin in distincgie, toatecelece suntqi fiinfal safie ridicatpeste in aducereaunitarii* a tuturor la existenli qi in revirsarea nemicqoratda nemic$oratelor lui diiruiril65. in acelagitimp Dar, fiind unic, daruiegte din Sine ca Unul, fiecarei pa4i qi intregului, Unul in unului qi mullimii; este,de asemenea, mod mai presusde fiinla, nefiind nici partea mullimii, nici un intregdin pa4i. $i a$anu e nici unul, nici nu participiila Unul, nici nu are mai unitatea.Este Unul dincolo de acestea, presus de unul, de unul in celece sunt ;i este neimqi mullime neimpa4itA,supraplinatate gi plinita, aducind la existen[a,desavArqind toataunitateagi multimea.$i iarAgi, suslinand mulli din El, facAndu-se prin indumnezeirea lui Dumnezeu,dupd dumnezei, asemenea ca este $i se puterea fiecaruia, se socotegte numeqteo distinclie qi o inmullire a Dumnezeuluicel Unul, dar estenu mai pulin Duml au n e z e u i n c e p d t o r q i S u p r a d u m n e z e us Unicul Dumnezeu, neimpa4it in minli imgi neinpdrlite, ci unit in Sine gi nearnestecat mul[it in mul1i. mai presusde fire inlelegAnd-o $i aceasta celauzitorul comun al nostru* $i al invafatoruluinostruin daruirealuminii dumnezeieqti, cel mult exersat in cele dumin nezeiegti, lumina lumii, le spuneacestea chio indumnezeitorin sfintele lui scrieri.De dumnezei*,fie fapi, daca sunt mulli aEa-ziSii $11 in cer, fie pe pdmlnt - precum sunt mul{i dumnezei Sidomni mulli - dar pentrunoi este Dar despre acesteas-a spus destul. Si un sin.gurDumnezeu,Tatal, din care sunt urmarim, deci, scopul cuvantului, explicAnd toate noi inrru El, un .ringurDomn lisus Si Si numirile comune* qi unite ale distincliei Hristos, prin care sunt toate Si noi prin El (l noastra. dupi puterea dumnezeieqti, $i, ca sd Cor. 8.5-6). definim clar in cele urnatoare toate,spunem Caci in Dumnezeuunirile suntmai presus precums-aspus, cA distinctia dumnezeiascd, de distinclii qi inaintealor $i suntnu mai pu(in bune ale obirgiei dumcuprindeprocesiunile negraita$i unitaraa tuturor celor ce unite qi dupd distingerea nezeielti.Caci, daruindu-se sunt $i avdnd in mod superior participArile Unului. Aceste distinclii comune qi unite ale tuturor bunurilor, se distinge in mod unitar, dumnezeiriiintregi vom incercasd le laudam in chip unic*, semultipliciifara dupaputinlA,ca procesiunibune din numirile seinmulle$te dumnezeieqtice le descoperain Scripturi, Dumde Unul. $i, deoarece sa iasadin starea precum s-a spus aceasta, cd nezeueste Cel ce estein mod mai presusde 'preqtiindu-se, bine lucratoare, toatanumirea dumnezeiascd existenlacelor ce sunt gi fiinld, dar daruieqte producetoatefiinlele, sezice ca seinmullegte oricaruia din ipostasuriledumnezeiegtis-ar atribui, trebuiesa fie inleleasafara deosebire acel unic. Este prin producereadin El a dunrnezeieqti. rAmAnAnd nu mai pulin qi ca a intregiiobArgii multelor existente,

r43

Despre Numirile Dumnezeieqti

Capitolul III

':'

Despreputerea rugdciunii gi despre fericitul Ierotei, despreevlavieEi desprescrierea teologica(despreScripturd)


$1 Si cercetam,in primul rAnd, de voiegti, numele bundtafi, prima gi desavirqitaqi explicatoarea tuturor procesiunilor lui Duma binelui* 9i nezeu,invocandTreimeaobArgie pronii careexpucatoatepreabunele suprabuna, ale ei. Caci trebuie sa ne inAllam intii prin rugaciuni spre ea, ca obArqie a binelui 9i, apropiindu-necat mai mult de ea, sa ne preain cunoaqterea introducemprin aceasta bunelordaruri statomicitein jurul ei. Fiindci de fapt ea e prezentain toate, dar nu toate* sunt prezentein ea. Iar cAnd o inrugaciuni cu vocam pe ea prin preasfintele unirii cu o mintenetulburata $i cu capaciLatea Dumnezeu,suntemqi noi prezen[iin ea.Caci cuiva. Dar nu e in vreun loc, ca sa lipseasca suntem cele ce sunt, in toate ca este spun6nd Ei departede infinitateaei mai presusde toate, a tuturor. Deci noi sa ne intincuDrinzatoare dem* prin rugaciunispreintilnirea mai inalta gi bune.Caci seintAmcu razeledurnnezeie$ti pli ca qi cu un lanl mult luminos*, careatama din virful cerului qi ajunge la noi, iar noui, linindu-ne mereude el cu mAinile,ni se pare cail tragem,dar de fapt nu noi il tragem,odata ce e $i susgi jos, ci noi inqine sunteminAllali sorelucirile mai inalte ale razelormult luminoase.Sau e ca qi cdnd vrdnd sa urcam pe o corabie,prinzlndu-ne de vreunadin funiile* intinse noua dintr-o piatra $i date noua spre ajutor, nu tragem noi piatra spre noi, ci noi in corabieprin piara. suntemdu$icu adevArat Dar gi inversul:dacacineva,stdndpe o piafa prin ea de corabie,nu face fixa, sedeparteazA nimic pietrei fixe gi nemilcate, ci el se va pe sinede corabieqi seva despa4imai departa inainte de orice 9i mai mult de ea. De aceea, Dun'rdespre mult, c6nde vorba de invAlatura nu nezeu,trebuie sa incepem cu rugaciunea, ca sAafagem o puterecaree prezentapretutindeni* qi nicaieri, ci ca prin pomenirile qi invocarilelui Dumnezeusane predampe noi inqine lui gi sAne unim cu El166. 144 $2 Dar, poate,trebuie si d6m ca justificare a celor spuseqi faptul ca deqi vestitulxnostru inva[AturilefundainvilAtor Ierotei, adunAnd mentaleteologicein mod nlai presusde fire, noi, ca unii ce nu o putem lace,am scrisaltele, despreDumprezentd intre care gi invAfAtura nezeu. Caci, daca acela ar fi binevoit sa toatetemeleteologice9i ar fi dezvoltat trateze in parte fiecare capitol teologic, noi n-am fi ajunsla atatanebuniesauprostie,ca sa socotim ca ne putem apropia cu mai multa de cele inlelegere qi mai dumnezeieqte teolosice decAtel sau spunanda doua oara sa vorbim aceleigilucruri in mod prisositor. pe cel in degert*,ba poatesa-l qi nedreptAlim ce ne e invatator qi prieten,care dupa dumnezeiesculPavel ne-a explicat in mod elementar* cuvintele aceluia,rapind vestita lui noua. infelegereqi explicaregi daruindu-ne-o ca un presDar acela,explicAndcu adevarat ne-a dat norme biter* cele dumnezeieqti, rezumative care cuprind multe intr-una li ne-a facut gi pe noi gi pe cei ca noi, dupd putinli*, invAlatori ai sufletelor mai tinere, poruncindu-nesa dezvoltamqi sa distingem cu raliunea, pe masura noastrd,expunerile rezumativeqi unitare ale minlii atotintelegatoare a barbatului acela.$i de multe ori inne-a trimis $i el la aceasta. demnAndu-ne De cartea insiqi, ca pe ceamai convingatoare. aceea ;i noi il dam pe el ca invdlAtor al intelesurilor mai inalte, sodesdvArqit cotindu-l intre cei mai presusde mulli sauca a lui Hristos pe o a douaScripturA*urmatoare Dumnezeu.lar celor ca noi le predam cele pe mdsuranoastra.Caci, daca dumnezeieqti de cAta hrana tare este a celor desAvArgili, n-au nevoie cei ce o ofera pe ea desAvArgire Bine ni s-aspusdeci qi aceasta, spremancare? a cuvintelor de sineinlelegAtoare* cd vederea spirituale gi invalarea lor cuprinzdtoareare nevoie de o infelegere(mai) presbiteriala*. Iar qtiinfa qi inva[Atura celor ce duc spre se cuvine data celor sfinli 9i sfinlili aceasta

Despre Numirile Dumnezeieqti s-a intr-o treapti mai de jos. Dar, degiaceasta observat qi de noi cu mare grija - ca sa rdminem cu talcuireala cele distinsede dumn e z e i e s c u li n v a l a t o r , n - a m r e p e t a t t o t u $ i printr-o tautologie explicarea Scripaceeaqi Oeil. Fiindci qi ihtretoli ierarhii iurii propusa noqtri db Dumnezeuinspirali el a stapAnit. dupa autorii Scripturii, precum Stii,pesteto[i invalatorii de taine (caci gi noi, cum gtii, qi el' gi mulli din sfinlilii no$tri frali ne-am unit in inlelegereatrupului de viala incepator* qi de Dumnezeuincipator; ba a fost in aceasta Ei Iacob, fratele Domnului, qi Petru, culmea de vdrf ,si presbiterialaa teologilor*; apoi s-a socotit potrivit pentru toli ierarhii sa laude, nesfirqitA Decat erain starefiecare,bunatatea in putere a slabiciunii dumnezeieqti*).CAci, cu totul ridicAndu-sepeste sine, cu totul iesind din sine, a patimit cele laudate.$i fiecare din cei ce ii auzcau 9i il vedeau,il ca un il socoteau qi nu-l cunogteau, cunogteau cantare!*dumnezeiesc inspirat de Dumnezeu. Dar ce 1i-agputea spunetie desprecele Caci, dacanu uit 5i.de de acela? teologhisite mine insunti, gtiu multe de la tine auzind din aceleinvalAturi unele parfi dumnezeieqti de lauda.Cdci 1i-afost grija sa nu comunici in mod trecatorcele despreDumnezeu. curalia minlii gi exactitateadovezilor 9i in celelaltesfinte invalAturi,incit nu am incercat niciodatasA privim spre un soareatat de mare. Caci arn fost conqtienlide noi in;ine qi qtim ca nu ajunge sAin[elegemcele inteligibile ale celor dumnezeie$ti*,nici sa exprimAm qi sa spunemcate sunt cu putinli de grait desprecuno$tinlade Dumnezeu.Ci' fisuntemlipsili de qtiinlabarbatilor ind departe, dumnezeieqtiin privinla adevAruluidespre Dumnezeu. Fiindca pentru evlavia prisositoare* am ajuns la convingereacA nu auzim inlelepciunea gi nu putem spunenimic despre dacan-am primit* in minte ca dumnezeiasca, nu trebuie sa fim fara grija in privinla Iar posibile a celor dumnezeieqti. cunoa$terii d e s o r e a c e a s t an e - a u c o n v i n s n u n u m a i dorinlele fireqti ale minlilor, care tind cu iubire spre vedereacelor mai presusde fire, dar aceastae !i cea mai buna oranduire a legilor dumnezeieqti.Ea a hotarat sA ne ocupam cu cele mai presus de noi* 9i de vrednicia noastra,neajunseinsa (numai prin noi); sAinvAlam toatecdte sunt dorite de noi gi ni s-au ddruit. Dar a poruncit* sa le transindati, 9i altora. mitem cu bunatate, Ascultind deci qi noi de acestea* 9i neobosind sau neslabind in cautareacelor pe c0t este cu putinta, dar dumnezeieqti, pe cei fara putere si priveascala qi ajutAnd $3 cele mai inalte ale noastre,nelisAndu-i neajuta(i, ne-am silit sa le scriem.Nu indriznim Vom lasa cele de taini, de negrait celor vA invalim ceva nou, ci distingem qi sa ca sfdnta pentru qi cunoscute, mulli tie in mod rezumativ,cele spusede a noastratrebuiesAfie comunicatA descoperim, cunoqtinta Ierotei*, sfingitulcu adevaratde Dumnezeu, pe cat e cu putinla..31 Tli gi sa 6 apropiem, ale in parte 9i anranunlite prin cercetarile multora. Fiindca el a intrecut pe mulli din fiecareitemeroi. invilatorii noqtri in folosirea timpului 9i in

Capitolul IV Despre bine, lumind,frumusele,iubire, extaz,rAvnd; Ei ca raul nu e nici din ceeace esteEi tn celece sunt
socotesc,numind bunAtateinsagi existenfa dumnezeiasci (obir$ia dumnezeiasci)care' prin insasifaptul ca e binele,ca hine fiinlial* Sa inaintamdeci* cu cuvantulla bunaratea iorin llinia). intinde bunitateala toatecele ce (autorii.Scripturii,lo nostru*'nu prin soarele insaqi pe care leologii_ ilntl6e.De fapt,precunr mzupresus cugetare duntnezelru sauvointa,ci prin insugifaptul ca este, atribuieprin excelenta cum de toate, qi o deosebesc* de dumnezeirel68

$r

t45

'

DesPre Numirile Dumnezeieqti binelui* alatureacelor bune qi de a se imde acolo,pe partiqi de iluminArile ce la$nesc polriva lor, qi de a participa cu toataputerea la darul binelui qi toate celelalteingirate de . Dar, dacdtrea Despre suJletx noi in scriere qi sufletelcnerafionale*sau buie sdo spunem, ale animalelor,cate strabataerul qi unbla pe pamant gi cAtese tdriie pe pamant qi-qi d,uc viala in apasauumblain mod amfibiu* 9i cAte vieluiesc acoperitesau in peqterisau simplu au un suflet sau vialir cu simluri qi ele toate s-au insuflelit gi au primit viala pentru bundtate.$i toate planteleau pentru ea vlala qi migcdtoare'din fire. $i orice crescdtoare neinsuflelitdqi fara viala existAdin substanld pricina binelui qi a primit pentruel depnndereafiintiala*''-.

lumineazf, toate care participa la lumina lui puteriiloi. aqa!i binelenrai preduparatiunea sui de soare.prin insagiexistenlalui' ca arde ctupul lui obscur, hetipulridicatmai presus lor, razelelntregu tuturor,pe mAsura transmite toate au luat subzistenla bunatAti.Prin acestea fiintel6. puterile qi lucrarile inteligibile 9i hlelegitoare*. Prin ele igi au vialaperrnanenta libera de toata coruperea $i si-nciricsoratA. qi de naqtere de nraterie moartea*-gi 9i de nestatomicie si curgere si sunt deasupraoncarei Caci schimbarisprelltceva qi spre.altundeva.. ca netrupesu$l nematenale sunt cugel.ate ;r de-lume.9i da minli in mod mai prestrs ingeleg lumineazain sens propnux rulltlnlle exlscelepropriide Ia qi iara5i iqi doban-desc tenlelor qi de cel6inruilite. $i au statomiciadin bunatate paza9i locaqul* acoloestetemeiul.sustinerea, celorbune.Si dorind-ope ea.au ql exlstenla Sl de ea in buna existen1al7o. $i sunt intipArite cu putinlaqicomunica chipulbinelui,pecateste dumele,cum arataranduiala de dup-a si c'elor diri darurilebinelui de care se imnezeiasca, pdrtagesc elelTl.

s3

Iar peste toate* cele existente(cele ce sunt) este binele. El da chip fara chip; 9i numai in el estenefiin[a, ca ceeace intrece fiinla gi neviala careintrece viala qi inlelep$2 ciunea care intrece lipsa de minte li toate ale cate sunt in bine formntoaresuperioare De acolo au ele* treptelemai presusde celor fara chipuri, $i daca trebuie sa o lume, unirile intre ele, deosebirileneconfun- spunem,toatecele ce suntdorescbinelecel date,puterilece urcape celemai dejos la cele mai presusde toate,care el insuqinu este* mai bune; de acolo sunt: purtareade grija a cum sa fie in bine qi bune, gi se straduiesc celor mai inalte pentrucele de aildoilea(rang) care e cu adevaralrqaipresusde fiinlA prin '". puterilor proprii, neschimbatele d e p a q i r e t gi pastrarea uturor' a in ele insele,identitalilein dorin[a dezvoltd.,ri binelui, starile de vArf ;i toate celelaltecite $4 s-au spus de cdtre noi in scriereaDespre gi cele ce Du treptele ingereSti*. insuSiiileti Dar, trecdndnoi prin mijloc, ne-a scapat aparlin ierarhieicere$ti,purific irile potrivite binelui, care este cauza incepudescrierea presus mai luminoase cilAuzirile inserilor*, turilor gi sfar$iturilor celor cereqti* sau a ale intregii dJlume qi faptele desAvirqitoare lor, care nu le prezentariifiinlei (substanlei) izdesavirgiii ingeregti,le au din bunAtatea nici sd se mic$oreze,a De la ea li s-a lasA nici sa creasca, voritoare qi atoatecauzatoare. bunatAflias- miqcdrilor ticute in mersul cerescatat de indiruit chipul binelui ;i aratarea cunsein ele gi faptul de-a fi ingeri* sau ves- tins qi a ordinii stelelor,a mareiiei luminilor a li stabiliulii lor qi a varietalii schimbatoare titori ai ei, adica ai dumnezeie$tiiuceri ;i faotul de a fi ca un fel de lumini aratate, multor miqcAri ale unor stele ti a celor doi mari* ca tAlcuiri ale Celui ce estein cele luminatori,pe careScripturaii nume$te oroiectate Dar gi sufletele*de dupaacelesfinte (cf. Fac. 1,16), a revenirii ior periodicela ascunse. locuri, prin care se succedzilele qi si sfintite minli si toate cele bune ale su- aceleagi lunile qi anii, caredefiqi se masoara noplile presus de mai ileteloi sunt pent;ubunAtatea de-aaveaca nesc* milcarile ciclice ale timpului qi ale bine: faptul de-afi inlelegatoare, le statomicesc Ai viaEaesenliala (fiinliala) insAli existenta celor din timp qi le nun-rard, insagi prin ele ca le suslin.Dar ce ar spunecinevadespre de-a fi calauzitoare nepieritoare, bine, de-a putea fi inallate spre obdrgia raza soareluiin sine?Caci lumina ei estedin t46

DespreNumirile Dumnezeieqti
bine gi ea este chipul bunatatii. De aceea binele se qi lauda cu numiri luminoase,care ca in chipuri arhetipul. Caci predescopera dunmezeiriiceamai presusde cum bunatatea toate'r'strabatede la cele mai inalte gi mai vechi fiingepina la cele din urmA qi estemai nici cele mai de presusde toate,neajungdnd sus la inallimeaei, nici cele mai de jos nepe toate ei. qi lumineaza* de cuprinsul trecAnd catepot sa fie luminateqi le creeazalT+ $i le da vialA gi le suslineqi le desavirqe$te $i este mdsuracelor ce sunt $i veacul qi nunlarttl gi ordinea*qi cuprinsul;i cauza;i linta,la fel gi - care chipul aratatal bunitalii dumnezeiegti qi lumimare intreg acesta este estesoarele nos li pururealuminat. Revirsarea de multe feluri* a binelui in toate cele ce se pot impartaqi de el le lumineazape toate qi are lumina supraextinsa, cum intinde soarelela tot cosmosulvazut,in sus qi in jos, strAlucirilerazelor sale.$i dacA nu e de ele, aceasta ceva nu se impartaqe$te din cauzaslabiciuniisauscurtimii raspdndirii luminii lui, ci a celor ce prin incapacitatea primirii nu se intind Ia impartagireade lumina. De fapt, razele trecAndprin altele le lumineaza pe toate cele capabile; $i nu e nimic din cele vazute la care sA nu ajungi a luminii soarelui.Dar marinreacovArqitoare corqi devenirea ea contribuie qi la naqterea* gi purilor qi le migca spre viala qi le hraneqte qi le le face sa creasca gi le desavdrqegte qi le unegte. curale$te $i astfel, lumina lui este misura* qi numarul orelor, al zilelor gi al intregului timp al nostru. Caci ea este lumina* - deqi la inceputerafara forma - de ciue a vorbit Moise gi ea a rinduit prima treime a zilelor noastre le in(cf. Fac. 1,14).$i, precum bunAtatea protoarcetoatespresine qi esteadunAtoarea prie a celor impra$tiate,ca dumnezeirea incepitoare* gi unificatoaregi toatesedoresc ca ca sus[inatoare, - dupa ea ca incepatoare, cel linta, a$abineleeste(cum zice Scriptura) din care au luat toate existenla$i sunt. ca produseaie cauzeidesavArgite ;i in caretoate se men[in, pazite qi finute ca intr-un san atottiitor gi spre care se intorc toate, ca spre capitul propriu al fiecaruia.Dupa el sedoresc toate*, cele inlelegatoare$i rationalein mod cele simtuale in mod senzorial, cunoscAtor, inniscutd cele lipsitede simlire prin miqcare a dorinlei vitale, iar cele lipsite de viala qi ?mnumai prin capacitatea simplu existente, partasirii fiintiale. ' gi luraliuni,chipul aratat Porrivitac;leiaqi mina adunAqi intoarcespresine toatecele ce sunt,pecelece vad.pe celemi;cateqi lumrnate, pe ceieincalzite, ei. De adunindu-lesubrazele le line impreuna*pe toategi le lceea qi soarele celesensibile adunioeceleimnrdstiateSi toate se dor6scdupa 61,fie .a sa vada,fie ca sA fie tot safie gi luminateqiincalziteSipeste migcate sustinute. $i nu spun dupa un cuvAnt din fiind qi creatoral intreguvechime* cd soarele, in mod propriulumeavizutd,ci lui, cAnr"ruieqte cd ('elenet'i:ute ale lui (Dumnezeu)se vdd de la :iditeu lunii. din fdpturi .fiittd cun-ost'ute. lui purere;i tlumne:eirct')(Rom. adicaveSnicu 1,20).

$s
Dar acestea $n de teologiasimbolici. Dar acum trebuiesAliudam $i sa spunemnumele luminii spiritualea binelui, pentru cA binele se numelte lurninA spirituala (inteligibilA), e plinA pentru cA toata mintea supracereasca de lumina spirituala. $i toata ne$tiinla Si ratacireatrebrriealungatddin toate sufletele in careajungeqi tuturor trebuiesa li se transmitA sfdnta lumind gi ochii lor inlelegAtori trebuie cura[i1i* de ceaganeqtiinlei care ii invaluie; iar sufleteletrebuieridicate qi eliberate de marea povara a intunericului in care sunt inchise.IntAi trebuie sa li se transmiteo Apoi, ca unora ce au guslumina moderata. tat lun.rinagi o doresc mai mult, sA li se daruiascdgi mai mult gi sa lumineze cu prisosinfi, fiindcA au iubit mult* (cf. Luc. 7,47). $i pururea se vor intinde inainte,pe masurainillarii lorl76. $6 Deci toatA lumina buna se numeqtelumina spirituala, ca raza izvoretoare gi ca de lumina liqnitoare de sus, care revArsare lumineazadin plinatateaei toatamintea mai presusde lume* qi din jurul lumii qi innoiegte r;i le cuprinde toate puterile lor in[elegdtoare mai presusde ele qi pe toate*,fiind aqezata pe toate prin faptul cii e mai depAgindu-le presus de ele. $i simplu vorbind,toatAdomnia puterii luminitoare.ca una ce e lumina gi mai presus de lumina, cuprinde incepatoare

147

Despre Numirile Dumnezeiegti si aduni in sine,ca mai presusde ea qi inainte de ea,toateceleinlelegdtoare $i celeialionale precum neqtiinla intr-una. Cici, le leaga Ei luminii pe cei rataciti,agaprezenla dezbinA* inteligibile (spirituale) aduna 9i une$te qi pe cei luminati gi-i intoarcede.la desiv6rqegte exisopiniile* multiple spre Cel cu adevarat tenr (fipdg td 6vtrrlg tiv) qi-i aduni de la vederiie variate sau, mai bine zis, de la inchipuiri* la cunoqtinlacea una, adevaratA, curata ;i unitara, umplindu-i dc singura 5i u n i c al u m i n A / r/ . Caci din acestfrumos* le vine tuturor celor ce sunt existenla $i pcntrtlfrumos sunt toate armoniile qi prieteniile gi comuniunile intre toate qi toate; $i prin frumos s-au unlt toate. $i frumosul e inceputul tuturor sau cauza a tuturor. El le miqcape toate $i le fAcatoare de frurnuseleproprie' suslineprin dragostea tuturor* capatul e !i cauzaiubita li finala $i (cdcitoatesefac pentrufrumos) 9i exemplarA, caci toate se definescconform lui. De aceea frumosul este acelagi cu binele, pentru ca toatese dorescdupd frumos qi bine prin toatd cauza.$i nu existaceva din cele ce suntcare de frumos qi de bine. sAnu se impArtiqeascd Ba, cuvAntulva indrazni sa spuna$i aceasta, $7 ca Siceeace nu este*participdla frumos gi la Acest bine e laudat de sfinlii cuvAntatori bine. Caci qi el va fi frumos Eibun cAndse va tuturorin qi ca frumos*, gi ca frumusele,;i ca iubire, 9i laudain Dumnezeuprin inlaturarea mod mai presusde de fiinfi. Acest Unul bun ca iubit qi prin toate celelalte numiri dumnezeielti cuvenite frumosului, de frumuse[e 9i lrumos este in mod unilar cauzatuturor sunt celor multe frumoaseqi bune.Din acesta ficitor gi plin de har. Iar frumosul qi frutoate existenlelefiinliale* ale celor ce sunt, musetea se pot distinge in cauza care Ie cuprinde in una pe toate. Caci acestea unirile, deosebirile,identitafle, diferenlele, cele comune neasemanarile, asemAnarile, distingAndu-lein toate existenleleca parc a f r u m . o s celor contrare, neamestecirile celor unite, . .punem t i c i p a t eq i p a r t i c i p a n t e s celor din proniile celor mai de sus,deosebirile este ceea ce participa la frumusele, iar de mai celor intoarcerile elemente, aceleaSi frucauza frumuseleaeste participareala tutrlrorcelor duratele .si musetii tuturor celor frumoase.Iar frumo- ios,stdrilenemiscate $ i i a r a g ic e l e s u l u i m a i p r e s u s d e f i i n l a i s e s p u n e i e s e p a z e s cp 6 e l e - i n s e l c . comune tuturor in toate, in mod propriu frumuse[e,pentru frumuselea transmisade la fiecaruiagi acordurileqi prieteniileneconfunea tuturor ielor ce exista, fieciruia in mod date gi armoniile intregului, comparaliile propriu qi pentru cd e cauzabunei armonii 9i luminozitaf, ca o lumina ce transmitetuturor aflate in intreg, legaturile nedesfacuteale transmisiunile de frumusele facAtoare ale celor ce sunt, succesiunileneintrerupteale celor ce se desfa$oara,toate stArile* gi razelor ei izvorAtoareqi ca una ce atragela miqcarile minlilor, ale sufletelor,ale trupusinelT8(rcrl"oOv; de unde i se spuneqi frurilor. CAcie o staregi o miqcarein toate,ceea mos, Kdl,l,og) toate 9i le aduna pe toate in ce [ine pe fiecaredurabil mai presusde orice Iar frumosul, ca toate ca in.una qi aceeagi. stareEi milcare in raliuneasa 9i il migcain atotfrumosulqi suprafrumosulqi purureaexis- ml$carea propne.,'. tent qi acelagifrumos, nu devine, nici nu se pierde,nici nu creqte, nici nu se vc$tejeite, urat.nici nu nici nu ia cevafrumosin altceva $a e o data, altldaE nu, nici nu e fali de ceva nu e acum, frumos, fala de altcevaurAt,nici $i se spune cA se miqci min$le dumiar acum nu, ca uneori fiind frumos, alteori unindu-sein mod circular* cu'ilunezeie$ti, nu, ca fiind unorafrumos, altoranefiind frumos. Ci acelaqie in sine cu sine, de acelaqi minArile firA inceput qi fAra sfArqit ale frumosului qi binelui; dar qi in mod direct (in unic chip*, fiind purureafrumos qi avind in linie dreptd),cdndies sprepurtareade grija a sine, mai inainte de tot frumosul, in mod pe toate in superior, frumuselea izvordtoare. Cdci a celor mai de jos, indreptAndu-le qi in mod circular prin firea simpla qi suprafireascia mod direct (in linie dreaptA) preexistat gi in spiralacdnd,purtAndde grija de celemai toataliumuseleaqi tot futurorcelor frumoase, frumosul in mod unitar in calitate de cauzit. de jos, rtunin fArasdiasadin elein identitatea 148

Despre Numirile Dumnezeieqti lor, in aceastaidentitate a frumosului qi unul in altul. binelui ce se miqa nesfArqit ce exista e din frumos qi bine qi in frumos gi bine gi seintoarcesprefrumos qi bine.$i toate catesunt gi se fac sunt qi se fac pentrufrumos gi bine qi toateprivesc spreel ii sunt milcate $e spreel $i se suslinde el gi sunt din pricina lui gi pentruel; gi in el e tot inceputulca modelx Iar migcareasufletului* estecircularA,ca savirqitor,facator,formator,temeiulelemenintrarein sine insuqi de la cele din afaragi ca telorqi, simplu,tot inceputul, toatA suslinerea adunareunitarAin ele insele a puterilor lui qi capatulfinal. $i, ca sa spunintr-un cuvdnt, su- toatecele ce sunt,suntdin frumos gi bine. $i, ca adunarece-i dAruie$te in[elegAtoare, fletului, ca intr-un cerc, neratacirea,intortoatecele ce nu suntx suntin chip mai presus de la cele din alara, de fiinli in frumos gi bine. $i acestaeste cAndu-lqi adundndu-l intii in el insuqi,apoi ca pe unul ce a devenit inceputul tuturor qi mai presusde inceput gi in mod unitar,unindu-l cu puterilece seunesc Cd din el Sipritt e/ qi in el gi supradesavar{t. unitar gi astfelconducAnduJsprefrumosul qi sDreel sunt toate, cum spunesfantul cuvnnt binele caree mai presusde toatecele ce sunt ( i l o m . I 1 , 3 6 ) . D e c i , t u t ; r o r l e e s t ed o r i t q i gi farainceputqi fara sfArgit. iubit frumosul qi binele. $i pentru el qi din gi e unul qi acelaqi Iar in spirald* se migci sufletul, intrucAt pricina lui iubescqi cele mai mici pe cele mai in mod procunoltinlele dumnezeieqti une$te inalte* intoarsespreele gi stauin comuniune priu cu sine, nu in chip inlelegator qi unitar, cu celede aceeaqi qi cele constitutiegi treapta; ca prin nigte lucriri ci ralional qi desfaqurat, mai inalte au purtarede grija pentrucele mai r;i unitare. Iar in rnod direct (in amestecate mici qi ele se suslin pe ele; qi toate dorind linie dreaptA),cdnd neintrAnd in sine qi frumosul gi binele, fac Ai voiesc toatecAtele printr-o inlelegere unitara fac Ai le voiesc. Dar Cuvdntul adevaratinnemi$candu-se (caci aceasta este,cum am spus,in cerc), ci cA El insugi e drAzneqte sa spunAqi aceasta, miqcindu-se spre cele din jurul sau qi de la bundtalii cauzatorultuturor pentrucovdrgirea celedin afara,seinalla ca de la niqtesimboale $i pe toate le iubeqte$i toate le face,toate le variatesi inmultite spre intuiliile simple gi desavnrgeqte, le sustine, toatele intoarce tclate I80.' t'rrri1" face spreSine qi estegi iubireadumnezeiascd, roditor binelebinelui pentrubine. Caci insAqi a celor ce exista, iubirea binefacdtoare* $10 preexismndin mod covar$itorin bine, nu I-a ' saramdnaneroditorin sine,ci lAsatpe acesta Deci cauzaacestortrei migciri ale tuturor l-a miqcatpe el la faptuireprin covar$irea care gi a celor sensibile* gi cu mult inainte a per- le face* Detoaterbr. qi ca temeiurilor, sistenlelor gi starilor 9i gi capatul final al lor este frusus[inetoarea mosul qi binele, care e mai presusde toatA $ll toata starea*$i stareali miqcarea*.l)e aceea, qi pentru el. qi qi el in el spre e din el milcarea cineva* ca vestim Dar si nu socoteascA Caci din el gi prin el e qi toatafiin[a qi viala gi a minlii qi a sufletului,micimile $i egalita[ile, nunrirea erosului contrar Scripturii. Cdci cd este lucru nera[ionalgi strAmb socotesc mirimile, masurile, asemdnarilecelor ce sunt, armoniile, combinarile, intregimile, a nu fi atent la ingelesulscopului, ci la nu estepropriu celor ce cuvinte. $i aceasta parlile; din el e totul unul qi mullime*, ci legaturile pArlilor, unirile tuturor par[ilor, voiesc sA inleleagi cele dumnezeie$ti, intregurilor, calitatea,canti- c e l o r c e p r i m e s c s u n e t e l e s i m p l e q i p e desdvdrgirile le 1in la partea din afard a urechilor tatea, catimea, nesfir;itul, comparaliile, acestea toatamarginea, netrecuteinlauntru qi nu voiesc sA gtie ce deosebirile, toatAnesfArqirea, elemen- i n s e a m n Ac u t a r e c u v i n t $ i c u m t r e b u i e toatedelinitiile*, treptele,depagirile, tele, formele, toatafiinla, toataputerea,toata l a m u r i t g i p r i n a l t e c u v i n t e c u a c e l a $ i lucrarea, toata deprinderea,toate simlirea, in[eles* qi mai revelatoare.Ei ramAnla litere toata raliunea, toata inlelegerea,toata atin- gi la semne neintelesegi la silabe gi vorbe necunoscutecare nu se deschid inlelegerii gerea,toatagdinta,toatdunirea.$i simplu, tot

149

Despre Numirile Dumnezeiegti sufletului lor gi suni exterior la auzul lor, ('are nu bombanite Drinbuze.Ei suntca aceia pot vedeaca numarulpatruinseamna de doua ori doi sauca linia dreaptdpoate fi trasaprin mai multe linii drepte sau cA locul matern poatefi indicat prin locul patem sau cA orice altcevapoatefi indicatprin altemulte cuvinte care inseamnaacelagilucru. Trebuie qtiut*, potrivit drepteiraliuni, ca de litere, de silabe, de cuvinte,de propozilii gi cuvinte ne folosim pentru simturi gi ca atunci cind suflqtul se migca prin actele lui inlelegdtoarespre cele cugetate, sunt de prisos odatAcu simlurile gi cele simlite prin ele. La fel sunt de prisos qi puterile intelegatoare*, cind sufletul devenit in chip dumnezeiescse atinge intr-o unire prin de razele lunriniineapropiate nein!eleasa atingericarenu se folosescde ochi. Dar cAnd sasemigteprin cele sensibile minteasesile$te intuite, celece ne spreinlelegericontemplate vin prin simfuri ni se fac mai vddite*, cuvintele mai clare, cele vazute mai inlelese, ca atunci cand cele aritate prin simturi raman nelamurite.Atunci cele sensibilenu se vor putea infaliqa bine* minlii. Dar ca sd nu parem ca spunemacestea, schimbdndScripcei ce cerceteaza turile, sa le audi pe acestea (critica) numirea iubirii (eros); IubeSte-o (epd60ntt) pe ea Si te va pdstra pe tine. pe ea, ca sd pe ea Sicinste{te-o Imbraliseaz-o te imbrali;e:e (Pild. 4,6-8). $i toatecelelalte pe carele lauda Scriptura. $12 Dar unora din sfinlii noqtri cuvantatorili estemai s-apirut* ca numeleeros(dragoste) p u [ i n d u m n e z e i e s cd e c d t c e l d e a g a p e (iubire). Aceqtia sd auda* cd scrie qi dumlgnatie*: Erosul meu* (dragostea nezeiescul mea) s-a rdstignit. $i in introducerile anterioare* la Scriptrui vei afla pe carevaspun0nd Inlelepciune: M-am indespredumnezeiasca ei (Intel. 8,2). Deci sa drdgosritrlefi'umusegea nu ne temem de numele dragostei(erosului), nici sa nu ne tulbure pe noi vreun cuvant indoielnic despreea. Mie imi pare ca Scripturile vAd un inleles comun in numele de iubire gi de eros, de aceeafolosescmai mult pentru cele dumnezeieqti*cuvAntul eros necuvenitea din cauzaprejudecAlii adevarat, unor astfel de oameni. Deoiuece nu numai Dar erosul dumnezeiesceste gi extatic*, nelasind pe cei indragostili si fie ai lor, ci ai celor de care sunt indrdgostili. $i iuatApe cele superioare,puflAtoarede grija penru cele ingrad suslinAndu-se ferioare,qi pe celede acelaqi intr-o illtoarcere unape alta,qipe celeinl'erioare spre cele dintAi. De aceea;i dumnezeiascA erosuluidummarelePavel, ajunsin posesia zicecu qi partaqde puterea lui extatica, nezeiesc ci Hrisguraindunnezeila: Nu mtli rrdiesc'eu, ca tusn'die{te fn mine(Gal.2, 20).Zice aceasta qi ca cel ce a ieqit cuprinsde dragoste adevarat gi ca din sine*,cum insu$izice,in Dumnezeu cel ce nu mai faieqte viala lui, ci viala Celui iubit, ca foarteiubit. Dar putem indraznix sa ca $i cauzatorultuturor, spunem $i aceasta, prin erosulfrumos gi bun pentrutoli. pentru covar$ireabunAtAliiiubitoare (erotice),iese noi, ci gi Scripturile laudAerosul ca potrivit pentru Dumnezeu. Dar mullimile, nepricepind unitatea numelui dumnezeiesc de eros,s-aurostogolit,pe masuralor, la o qi distinctiva a folosire divizata $i trupeasca eros,ci idolul sau, lui, cum nu esteadevaratul mai bine zis, o cdderede la erosul adev6rat. Caci mullimea* nu poate pricepe unitatea erosului dumnezeiescli unic. De aceea, parAndmultora un nunle mai greu* de inleles, a fost folosit pentru inlelepciunea dumnezeiascispreinallareagi ridicarealor dragosteiadevirate (erosula cunoagterea qi spreeliberarea de greutatea lui adevarat) intilnim pe unii inlelegeriiei. Deci noi, cAnd care cugetdin mod inferior, sa inlelegemin qidecuvintul : Crici s-a chip cinstit,lindndseama intors* iubirea ta asupra mea mai minunatd (aydnlorv)femeilor (II Reg. decAt dragosrea Pentru ceice auddreptceledunrnezeieqti, 1,26). sfin1iiautori al Scripturilor lblosesc*in acelagi qi eros,potrivit inlelescuvintul iubire (agape) putere revelaliilor dumnezeiegti. $i au aceeagi cu frumosul de unire qi legaregi de arnestecare* qi binele.Caci ele suntpentrufrumosx gi bine gi frumosul qi binele provin din ele qi 1in pe cele de aceea$itreaptain comunicarereciprocA,dar qi migcApe celedintAisprepurtarea de grija a celor de al doilea qi intarescpe cele prin intoarcerea lor sprecele mai de mai jos 6".u.1$2. $13

r50

Despre Numirile Dumnezeiegti afari din Sineprin purtirile de grija spretoate qi cele ce sunt qi oarecum atrasde bunatatea iubirea qi erosulsau.$i ieqit de sub toategi pestetoate,secoboaraspreceeace e in toate, neieqit din Sine in puterea lui extatica mai presusde fiinla. De aceea il numescpe El cei putemici in cele dumnezeiegti qi rAvnitor*, ca bogat in erosul lui bun fala de cele ce sunt $i c a C e l c e s t i m u l e a z ar A v n a d o r i n l e i d e dragosteqi ca aratindu-sepe Sine rivnitor in qi pe cele dorite rivnitoare ea facAndaceasta fala de El, ca unelece sunt providenliate de cit qi dragostea El. $i atdtcel indragostit sunt in intregime ale dragosteiqi ale binelui. $i cele intemeiatede mai inainte in frumos gi bine exista Qi sunt facute pentru frumos qi binel83. $14 Dar ce voiesc in general* vorbitorii despreDumnezeucind il numesco dataeros gi iubire, alta data indragit (prin eros) gi iuqi probit*. Numirile dintii il arata caLrzator ducdtorqi nascator;iar cele de al doilea il aratapeEl insugi. $i prin primele e mifcat*, prin cele de al doilea miqcA.Aceastaarataca El insugie miqcitor al saugi prin Sine.Astfel il numescpe El iubit gi vrednic de iubit, ca frumos gi bun. Iar eros li iubire il numescca fiind putere mi$catoare gi in acelagi timp inAllatoare spre Sine, ca fiind singurul EI insugi qi prin Sine frumos gi bun qi ca liind aratarea sa prin Sine. $i ca fiind lucrarea b u n a a u n i r i i c u S i n e r i d i c a t ap e s t et o a t A * (aerosului)*, u n i r e a5 i m i g c a r e a indraglta simpla, de sine migcAtoare, de sine lucratoare, preexistenta binelui, izvoritoarea bunatalii in cele ce sunt qi intorcAndu-leiaragi spre bine. In aceasta s e a r a t Ac u d e o s e b i r e e r o s u ld u m n e z e i e s c nesfArqit in sine qi fara inceput pentru bine, din bine qi in bine qi spre bine, miqcAndu-se i n s i n e ,i n i n v i l u i r e p r o p r i e , fara abaterein aceeaqicalitate qi proiectAndu-sepururea, dar ramdn0nd qi restab i l i n d u - s el a f e l l d a . Acestea le-a spus $i vestitul nostru s 6 v A r q i t o ra l c e l o r s f i n t e i n c h i p d u m n e z e i e s c ,i n i m n e l e d r a g o s t e i ( d u m n e z e i e ; t i ) ,c a s a n u g i n d i m c e e a c e e necuvenitqi ca sa-l avem ca pe un cap $16 Din aceleagiimne de dragosteale aceluiagi Deoarece am dat ordinea multelor treote ale dragostei(care purced) dintr-una*, vom in celeurmatoare caresuntcunostintele spune gi puterile felurilor dragostei(erosurilor)din lume gi mai presusde lume, pe carele intrec, dupA scopul ratiunii, treptele gi ordinele dragostei inlelegAtoareqi inteligibile, mai presusde care se afla erosurilede sine intelig i b i l e q i d u m n e z e i e g t ia l e f r u m u s e t i l o r adevarate, care au fost cAntate cu dreptate de noi. Rezumandacumiardgitoatein erosulcel unul qi concentrat,vom prezentape tatAltuturor; qi stringind din cele multe, intAi vom aduna douA feluri ale dragostei,peste care stapAnegte c a u z a a n t i c i p a t an e s u p u s a relaliei*, a dragosteiintregi de dincolo de toate, spre care tinde in armonie cu fiecare dintre existenfe erosulintreg din toate*. $17 Ale aceluiasi,din aceleaqiimne ale drugostei AdunAndu-leiarar;ipe aceleagi in una, si spunemcA esteo unica puteresimpla carese l5l sfintit al nostru ?n cuvAntul nostru despre " a o ,ta s .

$1s
Din imneledragostei(erosului) ale preasfdntuluiIerotei Erosul*, fie ci-i zicem dumnezeiesc, fie ingeresc, fie mintal, fie sufletesc,fie fizic, sa-l inlelegemca pe o putereunificacare miqcacele sutoare qi inarticulatoare, perioare spre purtarea de grija a celor inferioare, iar pe cele de acela;i fel spre reciprocitatein comuniune qi la urmA pe cele inferioare spre inSgarcere la cele mai i n a l t eq i m a i i n a i n t a t e l

Despre Numirile Dumnezeieqti misci de la sine spre o anumita imbinare la ultima unitari, de la Bineie insuqi pdna. rara$l pnn dintre existente,$i de la aceasta toate sDreBinele din ea insiqi 9i prin ea insiqi intoridndu-se circular spre ea insaqi' (in cerc) neincetat,identici desfAqurAndu-se cu ea insa$i. bine. toate cele ce le fac' le fac pentru ci par b u n e .D e f a p t s c o p u lc e l o rc e s u n t * a r e c a i n c e p u t \ s it i n r Ab i n e l e ( c a c i n i m i c n u f a c e la firea raului)' c e e ac e i a c e e d n d i n d u - s e Dar atunci cuir e riul in cele ce sunt, sau este nesocotinddorinla cea buna? $i daci toate cele ce existi* sunt din bine 9i binele e dincolo de cele ce sunt - in bine Si ceea ce nu este,este.Iar raul nu estenici existent' $18 Iar dacanu este,nu e cu totul rAu,nici neexistent Cici ceeace nu estep-este in sensde depdgire. tot nu e nimic, dacanu se spunecA e in bine Si. dacdcineva ar intreba: daci tuturor le este drag gi dorit qi iubit frumosul 9i binele ca suprafiinla.Deci binele va [i supraintepe acesta*9i rivneqte :a l: ll meiat cu mult inainte ;i de ceea ce exista (caci il d-oiegte el, cum am spus,fi ceeace nu este;ll-el este simplu 5i de ceeace nu exista.Iar riul nu e ceeace da foima gi celor firA formA qi in el se nici'in clle ce sunt,nici in ce[ece nu sunt,ci de fiinla;i ceea e mai departede bine qi mai striln $i mai fari zicesi estein chip mai presus cum nu doreltefrumosulqi binele fiinqa decdtchiar ceeace nu este.De unde e ce n; este), - si multimeademonicA ce e alipitade matene deci raul*. va intreba cineva. CAci dacAnu a dorinlei este raul, virtutea $i rautatea(pacatul) sunt ingeresca identitatea sia cazutdin iinelui gi se face cauzdatuturorrelelorei $i acelasi lucru, ca un tot in tot $i ca o parte DoFi;ita pa4ii. Sau nici ceeace se lupta cu ale altora,c0te zicem cA s-auinrait'?$i cum ui.tut.u nu e rau. Dar infrdnarea qi neinneamul demonilor*, produs de bine, nu bun fdcut cum, Sau binelui'? chipul frinarea sunt contrare qi la lel dreptatea9i in ramane numai de drept 9i Si nu vorbesc de catrebine,hu estein chipul binelui*'?$i ce nedreptatea. ce-este qi neinfrlnat, ci 9i de general in gi de infrAnat rau'l face nedrept de ce-l ceea este $i ;l tn ce d e d i s t a n t ac u m u l t a n t e r l o a r ar n s u l l e t ' raul?Si din ce inceputa luatextstenta estedin celece sunt?$i cum a voit Cel bunx inainte de a se arAtain alari, intre virtute $i a contrariul, deci intre virtuli gi pacate 9i de sA-lproducdpe el? $i cum voind aceasta, Dutui?Si dacardul e din altacauza'caree acea opozitia patimilor fala de ratiune*. $i din aiestea tiebuie si admitem in bine un rau Itta .uuta a celor ce sunt afardde bine? $i cum, existand qi pronia, exista raul, sau s-a contrarbinelui. Dar nu e binele contrar sieqi, iau nu e desfiinpt?$i cum ci sunt ca dintr-un unic principiu li nascute facutin seneral, de dintr-o cauzaunica ii ca atare se bucura de civa din celece suntraul,deosebit doreste qi unitate comuniune $i nici bine9i prietenie. binei le mai mic nu e contrarcelul mar mare' uacl nici cildura sau raceala mai mica nu sunl $19 contrarecelor mai mari. Deci riul estein cele ce sunt Si este existent,dar se 9i opune qi e Acestea le va spune poate nedumeriE o contrar binelui. $i deqi e o coruperea celor D r e t i n s ar a t i u n e . D a r i i v o m c e r e e r s a existente*, aceasta nu scoateraul din existriveasca la adevarullucrurilor qi vom inci se socoteste tentA. si el ca esteqi e nascator Raul nu este al celor ce sunt.Slu oarenu devine de multe intAi aceasta. drazni si sDunem din bine*. $i dacae din bine, nu esterdu' Cici ori* coruplia produsi de el' o facerea ceva? nici raceali nu estedin foc, nici binelui nu-i Astfel riril-contribuie* la intregireatotului gi sa nu producacele bune. $i dacA este ceea ce face ca intregul sd nu fie aDartine t6atecelece existasuntdin bine (cacie firea desavdrqit din pricina luir87. la existenla bineluisa aducA $i samantuias.cA ntmrc dln iar a raului sAstrice$i sadestrame), nu e din rau. $i nici raul insu;i celeexistente $20 in cevaraul' )I nu e Drinel, chiardacdexistA riul nu estecu totul rau, ci areceva aqa, daca'e Dar ra[iunea adevArati va rAspunde la din bine, qi de aceeaeste in parte -rau'Caci ciraul ca rau* nu e nici o fiinld sau aceasta: daci cele ce sunt se dorescdupa frumos qi t52

DesPre Numirile Dumnezeiegti cevapropriu fAcut,ci ceeaae face el e numai celor ce sa delbiire $i sa corupi subzistenla sunt.Iar de zice cinevacA el estenascitorql trebuie prin coruperea lui dA altuia naqtere, ia-i raspundemctl adevarulca nu cgruperea raul.corupe ci, intrucat e corupere, da naqtere, n u m a i , i a r n a l t e r e ai l l l l n l a s c si inraieste b i n e l u i ;r a u lp r i ne l produc n u m a id i n p r i c i n a este corupere, dar daca este nascator' este datoriti binelui. $i intrucAte rau, nu e nlcl existenta, nici fatator de existenla. Dar. qi e pentrubine qi binele.exislind' ^e existenia facatoral celor bune. Mai bine zist nu va ll lucru prin aceea;i(cale)Si bine Ei nici acelaqi rAu,nici nu va li in putereaaceluia$i9i corgNici nu e raul.in ca aceeagi' perea;i facerea nlcl lunede slne. de sinesaustrlcat sineDutere nici nascator,nici facAtor existent.nici bir-re, gi bunel88. al celor existente Dar binele,in celein careva fi deplin,face cele depline qi neamestecate ;i in intregime de el mai impartigesc ce se cele Iar bune*. lipsa penlru. pu[in. sunt qi bune qi nedepline' aflatAin bine.$i pestetot raul nu e nlcl bun' nici ficator de bine. Ci cel ce e mai mult sau mai pqin apropiatde bine, v1 fi 9j el bun in m o d c o r e i p u n z a t o r .F i i n d c a b u n a t a t e a desivirgitadifuzataprin toatcnu ajungenudh jurul ei, ci se aiotbune mai pina la t'iintele in intindeoini la cele din urma*, afldndu-se unelein intregime,iar in altelein mod redus, iar in altele in modul cel mai de pe urmA' Drecumpoate fiecaredintre existenlesa se cu de ea.S'iuneleseimparagesc impirtas'escA sau mult nlai lipsesc se ahele bine. de totul mal mai putin de el, iar alteleau o participarc slabiia"labinc si in altele binele e prezent* Drintr-o ultinra trasAtura.Caci daca n-ar fi binelein fiecarepe masuralui' celc Drezent atotdumnezeielti Si atotvechis-ar atla' prin pe treaptadin urmi. Dar cum neimpArtaqire, -cu putinla ca loate sa se impaila$easca ar fi intr-un singur chip de bine, odata ce nu sunt toate la fel de capabile de impdrta$ireain'treaga'/ Dar mirimea puterii coverqitoare,a ca le intareqte$i pe cele binelui esteaceasta, lipsa lui* poateprrml insaqi el de lipsite 5i sa deel. $i dacatrebuie intreaga impartar;irea ce cele cutezAtor. miti cel ;i sDunem-adevirul deel din puterea sLluptacu el* seimpartalesc pe scurt' toate spun ca sa zis. bine lui. Mai din suntbuneqi strnt sunL, intrucAt existenlele, bine; dar intrucAt au o lipsa in bine, nu sunt Astfel in cazulunor nici bune,nici existente. mtllte insusiri.cum ar f i caldurasaurAceala' ciin existenlepot fi incirlzite dar pot exista qi pot tiind lipsitede caldura; 9i multeexistente fi lipsiie de viagaqi de rninte. $i Dumnezett fiind ridicat din fiinta existain mod mai presus de fiinla. $i simplu, in toate celelalte' deloc vreo incetind sau neaflAndu-se Dar strnt.sipot subzista. existenlele insu5ire, cel liosit de binein tot felul* n-a fost.nici nu este, nici nu va fi, nici nu poate fi nicaieri, deqis-a nicidecum.De pilda, cel neinfrdnat, lipsit de bine prin pofta neralionali,in aceasta celece sunt*,dar nici nu pofteqte nici nu este, d e bine.printr-o t o t u q i i m p A r t A q e q t e se trAsaturaobicura a unirii gi iubirii. Dar 9i mdniaparticipala bine,prin faptul ca senliqcd gi doreite saindrepte pe cele ce par rle ;i si fe intoirca spre ceeace pare bun*. $i insuqi viata cea mai rea, ca unul ce cel ce poftegte pestetot viala, carelui ii pare,in^plus, doregte cea mai buna, chiar prin faptul ca pofteqte viala qi tinde sprevia[aparutalui ca ceamai buna, participAla bine. nu va fi cu totul binele, Si dacadesfiintezi nici'fiinla, nici viagi, nici dorinfd, nici mi$care,nici altceuanimic. Deci 9i a se face ceianu estepropriu pute{i raului,ci e semnul D r e z e n l e iu n u i ' b i n e m a i m i c . i n t r u c i t q i boala* esteo lipsi in rinduiala.nu a intregii (rAnduieli). Cici daca s-ar produceaceastil' nici boala ntt va subzista.Dar boala ramane micloratA si este.avandca fiinla o rAnduialA in ea. Caci ceeace-i lipsit cu ii subzistAnd nici nu e in cele iotul* de bine,nici nu exista, in cele ce sunt, amestecata ce sunt.Dar starea Dentru binele din ele, este prin aceastaqi intrucat participa bxistenlain cele existente, sunt la bine. Mai bine zis, toate existenlele mai mult sau mai pulin in masura in care participala hine.Raul prin sinenici nu cste, Iar ceeace nicidectrm. i-ticinu va fi nicAieri, in parteeste,in partenu este,intrucat a cAzut airi Cet ce estepururea,nu este,dar intrucit Darticipala a ti, prin acestaeste Ei in el 'rtipanigt. cat li alatexistenla. qi se salveaza neexistenla. $i raul carea cazutcu totul din bine, nu va fi bun nici in celece suntmai mult, nici in ceiece sunt mai pufin. Ceeace e in partebun, iar in parte nu e bun, se lupta.cu vreun bine oarecire. dar nu cu binele intreg' Caci e

153

Despre Numirile Dumnezeiegti la bine gi binele sustinutqi el de participarea face si liinlezex gi lipsa lui prin participarea binelecu totul,nu va mai la el*. Caciplecdnd fi in generalceva bun, nici ceva amestecat, nici rau prin sine.Caci dacaraul esteun bine nedeplin, prin absenladeplinA a binelui, va lipsi gi binele nedeplinqi cel deplin. $i atunci este qi se vede raul, cind e contrar celor* in Caci careeste, iar de cele bune estedespArlit. este cu neputinF ca acelea$isA se lupte cu in toate.Deci rdul nu esteexistent. aceleasi $21 Dar riul nu estenici in cele ce exisa. Caci dacatoateceleexistentesuntdin bine gi toate cuprindbinele,saunlt esteraul in celece sunt sauva fi in bine. Dar in bine nu va fi (cum nu e nici racealain foc), nici nu poate face riu prin ceeace face sd fie binele.Dar dacAva fi, cum va fi rAul in bine? Caci de estedin el, va Cici nu poate, cum fi absurdqi cu neputinga*. spune adevArulScripturilor, pomul bun sd facd rodw i rele (Mat. 7,18). Nici invers. Iar dacanu e din el (din bine) e vadit cd e din alt principiu gi cauzd. In acestcaz sau raul va fi din bine sau binele va fi din riu. Iar dacA nu se poate aceasta,atAt binele cdt gi raul sunt din alt principiu qi cauzi. Caci nici o dualitate*nu e esteun prino obarlie.Dar monada(unitatea) cipiu (un inceput) al dualitafii. $i totuqi e absurdca dintr-unul gi acelaqisd fie qi saiasa douAlucruri cu totul contrare*gi principiul si nu fie simplu qi unitar, ci impa4it ;i indoit qi contrar siegiqi deosebitin sine. Dar nu e cu pudnlA sa fie doua* principii (inceputuri) qi acestea una in alta contrareale existenfelor in toate.Caci dacaar fi aqa,ar gi lupt6ndu-se qi nu lipsit de fi gi Dumnezeunu fArdsuparare greutafi*,caci ar fi cevaqi in El care-ltulbura. Apoi toate ar fi fira rinduiala qi lupt0ndu-se intre ele. Dar Dumnezeu transmite tuturor existenleloriubirea gi binele gi pacealiLuntricA qi e lAudatde sfinlii autori ai Scripturii cele bune sunt de daruri. De aceea ca dAtAtor gi fiice toateiubite (prietene)*gi armonioase ale unei unice viegigi indreptatespreun unic gi-gi bine 9i iubitoareintre ele gi asemanatoare vorbescintre ele. Deci nu e rdul in Dumnezeu gi riul nu e Dar nici nu e raul din Dumnezeu. dumnezeiesc. 154 Caci El sau nu e bun sau face binele gi aduce iar la existenlacele bune. $i nu e odata aEa, ar dovedi altadatanu e a$a.Caci prin aceasta schimbare qi prefacere.Cel atotdumnezeiesc e cauzatuturor din jurul lui iar daca in Durnnezeu binele* esteinsagihinla gi totugiDumnezeuseschimbadin bunitate, (ar insemnacd) uneorieste,alteodnu este.lar dacaare binele prin participare, il va aveade la altul gi uneori il va avea.alteori nu-l va avea.Deci nu e din Dumnezeuraul, nici nu e in Dumnezeu,nici in mod simplu*, nici pentru un timp*18e.

s22
Dar r.lul nu e nici in ingeri*. Cici daci bunatatea dumnezeiasci*, ingerulbun veste$te fiind prin participarein gradul al doileaceeace e in gradul intdi in calitate de cauza- ceeace veste$te aratare el estechip al lui Dumnezeux, a luminii nevazuE,oglinda clara, stravezie, careprimeqte neslabit a, neprihanita,nepatata, (de sepoatesplrne) intreagafrumuselea formei a binelui; ingerii raspindescludumnezeiegti prin ei (precum sunt) minos gi nezunestecat bunitatea tacerii nevazute.Deci nu e nici in ingeri r5ul, dar sunt rai prin pedepsirea*celor sensgi cei ce corecteaza ln acest ce pacatuiesc. careopre\c pe cei ce gre;escsuntrai gi preogii pe cei intinali de la tainele dumnezeiegti*. nu c rea,ci cceace se Totuginici pedeapsa* nici oprirea meriface vrednic de pedeapsA, tata de la cele sfinte,ci faptul de-a se fi facut necuratgi nesfAntqi incapabil de cele neprihanite. ' $23 Dar nici demonii* nu sunt orin fire rdi. Caci daca ar fi rai prin fire, n-ar fi nici de la Cel bun, nici in cele ce exista,nici nu s-ar fi schimbatdin buni, o datdce-ar fi prin fire gi pururearai. Apoi suntrai lor ingile saualtora? Daca lor ingile, se distrug gi pe ei; iar daca altora,cum distrug sauce distrug?Fiinga,sau puterea,sau lucrarea?DacA fiinla, mai intAi contrarfirii! Cdci nu distrugpe nu fac aceasta prin fire, ci pe cele ce cele nestricacioase nu e primesc stricaciunea. Apoi nici aceasta rau tuturor*, sau cu totul. Dar nici nu se strica* ceva din cele ce sunt intrucat sunt fiinla ;i fire, ci prin lipsirea* lor de rdnduiala

Despre Numirile Dumnezeieqti cea dupA fire, raliunea armoniei 9i simetriei neputandramanela fel. Iar slabirea slabegte, nu e totala, caci daca ar fi totald, ar desfiin1a qi actul stricarii qi suportul ei qi o astfel de stricare ar fi gi o stricare (desfiintare) a ei. Deci nici acestfapt nu e rau, ci bine cu lipsA*. la bine, nu se Caci ceeace e cu totul nepartaq afla nici in cele ce existd. Acelaqi lucru se poate spune 9i desprestricareaputerii sau a lucrarii. Apoi cum sunt rai demonii fAcu{i de Dumnezeu*'l Caci binele produce9i da existenla celor bune. Totugi se numesc rit, va sDunecineva. Dar nu intrucdt sunt, caci sunt din bine gi au primit tiingabund* ci intrucat nu sunt (cum spune Scriptura)x, fiindca au slabit gi nu au pdzit (legaturacu')obdrSialor. in ce sunt demonii rAi, dacanu in Deci spune. incetarea deprinderii celor bune, dumAltfel, dacademonii suntprin fire nezeie$ti*? rai. sunt pururearAi. Dar raul e nestatomic. Deci daci sunt pururea* la t'el, nu sunt rai. Cdci a fi purureala felx e propriu binelui. Iar de nu sunt pururearai, nu sunt prin lire rAi, ci din lipsa bunatatiloringerer;ti.$i nu sunt cu totul nepartaqide bine, prin care qi sunt qi vie[uiesc qi cugeta ;i este peste tot in ei o mi$care a dorinlei. Iar rii se zic ca sunt* pentru ca slabescin lucrareacea dupa fire. Deci raul estein ei o abatereqi o iegire din cele ce sunt ale lor* 9i o nereu;ita qi o nedeplinatate gi o neputinla qi o slabiciune qi o nestatornicie qi o cAdere din puterea ce in ei. Altfel, ce esteraul desavArgirea salveaza in demoni? Mdnia neralionala, pofta fard minte, inchipuirea avantata*. Dar acestea*, chiar daca sunt in demoni, nu sunt cu totul, nici in toate,nici eleprin eleinselerele*' Cici cu alte animale acesteanu au o relalie*, ci pentruanimal raul estqpieire qi corupere'-Dar gi face sAexiste firea relalie salveazA aceasta Decare animalul o are. Nu estedeci rau neamul diavolesc,prin ceeace estedupi fire, ci Drin ceea ce ntl estex. Si nu s-a schimbat bineleruturordat lor, ci ei au cazutdin binele intreg ce li s-a dat. $i nu spunem* ci s-au schimbatdarurileingeregtidatelor, ci acestea sunt in ei intregi qi deplin vdzule,chiar daca ei nu le vad, intrucat li s-austrimbat puterile vAzitoareale binelui. Deci ceeace sunt,sunt qi din bine gi buni qi dorescfrumosul qi binele' cele adicaa fi, a vielui,qi dorinlade-ain[elege existente. $i se zic rii* prin lipsire, prin qi prin caderede la bunurile cuvenite abatere lor. $i sunt rdi, intrucdt nu sunt. CAci dorind riull')0. ceeace nu este*,doresc

s24
Dar oareva spunecinevaca sufletelesunt rele? Dar fiindcd traiesc din providenlA 9i nu cu releleaceasla inrpreund rnentuire Dentru L un rau.ci e bine ii in Uine.carefaceli raul seinriiesc*, un bine.Iar de zicemca sufletele prin ce seinraiesc,dacanu in lipsa deprind-efarilor qi lucrArilor bune Ei prin nereuqirea cerii binelui qi prin ciderea din el pentru proprie?Citci spunemca qi aerul din slAbirea qi jurul nostru s-a intunecatdin insuficienga absentaluminii. Dar lumina insdqi este pururea luminA gi lumineazAintunericul. Deci nu e nici in demoni, nici in noi raul, ca o gi absenli a deexistenlareax. ci ca lipsa*^ bunurilorproprii",'. plinatAtii

$2s
nu este Dar nici in animalele*nerationale 'raul. Caci daca inlituri* iugimeagi pofta qi celelaltecate se zic, dar nu sunt simplu prin firea lor rele, ele nu mai sunt. Leul pierzind nu va mai fi leu. CAiforla qi superioritatea, nele carese face apropiattuturor.nu va mai fi cdine,dacanu arepomirea de-apivi qi de-a se line pe lAngacel ce-i este stApan9i de .a firii aluneaceeace e strain.Deci nestricarea nu Jun riu, ci e rea stricareafirii qi lipsa deprinderilor,lucrdrilor gi puterilor naturale. $i daca toate cele ce sunt in timp au de-nu va fi prin facere,nedeplinatatea plinatatea cu totul in toata firea. $26 Dar nici in materie* nu e raul. Cici dacdin (universala)*sunttoate*ratiunile fireapeneralA natu;le. nu e nimic contrar ei. Ci in ltecareva fi pe de o parteceeaceepotrivit firii. pe de alta ceeace nu e Dotrivit ei. Dar fiecaruiaii este propriualtcevi dupAfire 5i altceva contrarfirii. iar'riul contrariirii e lipsacelor ale llrii. Deci nu e rea flrea, ci raul firii este acela de-a nu implini celeale hrii proprii.

155

DesPre Numirile Dumnezeiegti 827 Dar nici in trupuri* nu e rAul. Caci gi boala sunt o lipsa a chipului 9i o urAlenia nu e cu totill a rinduielii. Iar aceasta absenta rdu, ci o frumuselemai micA. Caci daca s-ar pierdetoatafrumuse[ea 9i chipul qi rdndyiala' va disparegi trupul insugi.Iar ca trupul nu.e nici el cauzarauta[iisufletu]ui*,e vadit din putinla rdutalii de-a fi* $i fAr| trup, .ca.in demoni. Caci acestaesteraul gi din minli 9i din sufletegi din trupuri*,slibircn 5i-cuderea propriilorbunAtili'"-. din deprinderea $28

$2e
Dar nu spunem nici ci lipsa lupta prin puterea* ei cu binele. Caci lipsa totala e cu Iar lipsa pa4ialA,nu prin iotul neputincioasa. faptul ca e lipsa are puterea,ci intrucAtnu e lipsi totald*. Caci numai lipsa par[ialA a disparegi aceasta, binelui e r4ul. $i dispzudnd naturaraului. $30 Vorbind pe scurt, binele e din cauzacea una* $i integralAiar rAul din lipsLrrimulte qi pa4iale. Dumnezeucunoalterdul* ca bine 9i la El cauzele*relelor sunt puteri bineIar dacarAul esteetem* $i creator fAcatoare. gi areputereqi esteqi lucreazi, de unde le are Din bine? Sau binele le are din riu? acestea? Sau amAndouadin alte cauze'l Tot ce este dupAfire* se na$tedintr-o cauzadefinita.Iar dacaraul e fara cauzaqi nedefinit,nu e dupi fire. CAcinu estein fire ceeace e contrarfirii, nici raliunea unei randuieli in ceea ce nu e rdndLrida. Asadar sufletul e cauza riului, precum focul a caldurii?$i pe toatede careseapropie, le unrple de rdutate?Sau firea sufletului e buna, iar prin lucrari este cand intr-un fel, lui cdndin altul?Dacae rea insaqiexistenta prin fire*, de unde are existenta?Oare din cauza buna creatoarea tuturor existenlelor? cum e rea prin fiinla? Dar dacae din aceasta, Caci toate rodurile ei sunt bune. Iar dacd e prin lucrAri*. nu e nici raul neschimbat. CAci iltfel, de undesunt virtu[ile dacanu se face qi binelui? Deci raul e o el (sufletul) asemenea qi o lipsaa bineluilea. lipsa.El e o slabiciune

Dar nu e adevaratanici mult afirmata declaralie:Raul e in materie,intrucdt e materie. Caci gi aceastaface parte fiinlialA din lume, din frumuselea gi chipul ei. Iar daca materia e in afara acestora,fiind prin ea farA calitate:;i fiua lbrma, cum faceea ceva,cand nu are prin ea nici putereade-a patimi (suporta)*?Si astfel, un rau'lCaci cum e materia ntl e nici bulla. nicidecunl, dacanu e-nicaieri. nici rea. Sau de estein vreun fel, iar cele ce sunt,toate sunt din bine, va fi 9i ea din bine; atunci e sau binele facator al raului sau riul bun, ca fiind din bine, sau gi binele rau, ca fiind din rau. Sau vor fi doua principii' 9i de un alt vArf. Iar daca ambele dependente spun cA Inateria e necesaraspre implinirea lumii intregi, cum e materia un rau? Caci necesarul. e raul ;i altceva altceva $i cum Cel din rau?Sau cevala existenia aduce bun poate binelui? Caci rAul fuge de curne rAul necesar naturabinelui. $i cum naqteEi prime$temateria natura.daca e rea? CAcirdul, intrucAte sau nu face, in rau*, nu nagteqi nu hrane$te $31 general,$i nu pAstreazA nimic. Iar daca ar in suflt-te' Ipune ca iaul nu produceraulalea Cauzacelor bune esteuna. Iar dacAraul ci numai le atragespreea, cum va fi aceasta Caci mulli dintre oamenicautaspre este contrar binelui*, cauzele raultli sunt adevArat'? multe ;i anumenu raliunile $i puterile* sunt bine. qi slabiciu$i apoi, cum gi de unde i-a venit materiei facatoareale relelor, ci neputinla n e s i m e t r i c aa c e l o r sAatragasprerau? Deci nu din materievine n e a q i a m e s t e c a r e a R .e l e l e n u s u n t n i c i raul in suflete,ci dinlr-o mi$careneregulata n e a s e m A n a t o a r e mereu egale cu sine, ci f5.ra nici nemiicate, ca aceasta.provinc de unii lar spun gre$ita. li in altele, dar e sfdrgitqi fara hotar !i patrunzatoare e nestatomica din materieqi ca materia carear fi qi ele fira sfir;it. Dar gi inceputul gi necesaracelor ce nu se pot intemeia pe ei saunece- sfArqitul(1inta)tuturor relelor* este binele. cum e raul neccsar, ingiqi.sa.spuna Caci pentru bine* sunt toate, gi cele bune gi sarulrdurYr? 156

Despre Numirile Dumnezeiegti le facem cele contrare.De fapt qi pe acestea dorind binele (cici nimeni nu face ceea ce rarrlnici nu facerinzinclsprerau). De aceea are substanta iipostas),ci ceva alaturatsubgi se lacepentrubine,nu stanlei lipostasului) slne''. Dentru $32 Existen[a raului trebuie cugetataca a c c i d e n t5 i p e n t r u a l t c e v aq i n u d i n t r - u n inceput (piincipiu) propritr.CAnd se a un' f a c ec e v a .e d r e p t s A s e s o c o l e a s c D Dentruca se face pentru bine. dar in iealitate nu e drepi* sa socotim bine c e e a c e n u e b i n e c u a d e v A r a t .S - aa r i t a t c a a l t c e v a e c e e a c e s e a ; t e a p t a( s a u s e doregte) Eialtcevacecace se face.Aqadarraul e contrar scopului, contrar firii, contrar cauzei. contra; principiului (inceputului)' conlrar lintei, contrar nonllel, contrar volrll' Raule lipsi*, (ipostasului). iubstanlei contrar i n s u f i c i e n l a -s l a b i c i u n e .n e s i m e t r i e , e: g r e l e a l a * ,l i p s A d e s c o p . n e d e p l i n A t a t e necauzat'nedellnlt. neroclltor' neintemeiat, neeficient, neproducator, fara fiinla, intunecat'neregufira sfArqit, neasemanator, lat; qi insur;i ceea ce nu e nrmlc nrcalen nicidecum.Cum poatefi pestetot ceva rau, cu binele?Cici ceeace e cu fara amestecarea de bine, nici nu este.nici nu totul nepartag dacabineleeste9i existent fi beva.-Caci Doate si voitor si putemic qi eficient,cum va putea ii ."ua contrarbinelui.lipsit qi de fiinla 9i de vointa gi de putereqi de lucrare?Nu toatesunt in aceleaqilel de $turbr* gi iotal aceleaqi, rele.Rauidemonului estesa fie contrarminlii bune; al sufletului, contrar raliunii; al trupului, contrarnaturiile6. in afara Providen[ei. Dar Providenta s9 potrivitbineluiEide sefac uniix rAi' foloseste sore folosul lor, sau al altora.sau propriu*' sau comun gi poarta grija de fiecaredin cele ce sunt potrivite lui. De acecantl pnmlm a multora'care spunca noi iudecata'de5artA larasAvren]* spre ne tolosimde Providenln* a aiungela virtute.Caci nu e propriu Providentei-sAstrice firea. De aceeaProviden[a firea fiecaruia,le poartade grija caresalveaza celorce semiqcade sinexca unorace semi$cA liberi gi are grija de toli qi dc fiecare. in To9 propriu, dupd cum firea celor provlclcnuall ale proniei bnti',.it. bunatdlileproniatoare intreei si de tot felul' daruite fiecaruiape iuiluT. masu"ra $34 Deci nu e existentrdul, nici nu e in cele ce exista.Caci nu e nicaieri rdul ca rau' $i nu e propriu raului a se face prin putereci D r i n i l a b i c i u n e .$ i d e m o n i i ,i n t r u c i t s u n t , suntdin bine si in bine.Iar rAulin ei este din cele bune care le sunt prodin cAderea in orii si schimbarea*lor este slabiciunea i d " n t i t u t " u q i d e P r i n d e r e al o r , i n de chip ingeresccuvenita.lor' desAvirgirea Si dorescbinele, intrucat dorescsa existe, gi sa in(eleaga. ia vieguiasca $i.intrucdt-nu Iar doresi binele, doresc non-existenla. de la dorinta nu e dorinla,ci abatere aceasta adevarata. $35 Iar de nu grelili in cuno$tinta*Scripturii rai pe cei ce au slabit vedeti ca ea numegte in cunoqtinlagi facereaneuitataa binelui ( c f . R o m . 1 , 1 8 - 2 0 )9 i p e c e i c e c u n o . s c v o i n l a ,d a r n u o i m p l i n e s c( c f . L u c . l 2 ' . 4 7 ) , oe cei ce au auzit, dar au slabit in credinlA binelui(cf. Marc' 4'18-19) iau in lucrarea i in s i n u v o i e s cs i i n t e l e a P a s ei m b u n A t a ld v o i n l e i 'C d c i i a u z a a b a t e r i is a u s l a b i c i u n i i in general,cum am spusde nlulte ori. raul e s G s l A b i c i u n eq i n e p u t i n I a5 i l i p s a mobile, sa!a cunoqtinlei*sau a c-uno$tinlei credinlei, sau a dorin!ei, satl a lLlcrarlr binelui. $i daca ar zice cineva: nu se p e d e p s e g i es l a b i c i u n e a , d i m p o t r i v i , s e

s3 3
Cum suntpestetot relele*, odatace existi ca rau, nici ca RAul nu existal Providenla? existent nici in cele existente.$i nimic din celece sunt.nu estein afaraProvidentei.Caci cu binele: nu esteraul existent,neamestecat si dacanu e nimic din celece suntcaresi nu participela bine, iar raul e lipsa binelui, iar nu e lipsitacu totul de itici una din existenle bine. in toate cele ce existA esteProvidenla qi nimic din cele ce sunt nu e dumnezeiasca

157

Despre Numirile Dumnezeieqti iarti, daci n-ar exista puterea, cuvantul ar fi dreot. Dar dacA din bine vine puterea, c " r . d a . d u p a S c r i p t u r a ,c e l e c u v b n i t ei n mod simDlututuror. nu e de laudAabaterea deprindeiii de la bunatalile prop$[ ce vin din ea''". d i n b i n e g i f u g ag i c d d e r e a s-auspusde noi* dupi putere Dar acestea in mod indestulAtorin celeDespre dreapta {i dttmnezeiasca iudecatd,sfdntalucrarein care adevArul Scripturii a respins cuvintele gi minciuna sofigtilorcareau grdit nedreptate impotriva lui Dumnezeu Si cuvinte ne?nlelepte. Iar acum, s-a laudat destul binele, ca cel vrednic de admirat,ca obdrqieqi cu adevArat capat al tuturor, ca cuprinzator al celor ce sunt,ca cel ceda chip celorcenu sunt,ca liind al cauzatoral tuturor bunurilor,ca necauzator celor rele, ca pronie $i bunatatedesav0rqita, cele ce sunt $i cele ce nu ca ceeace depdgegte sunt gi imbundta[eqterelele gi lipsirea de bundtate,ca cel ce e dorit gi iubit $i toate celelaltecAtele-a aratatin cele dinainte,precuvdntul adevarat. cum socotesc,

Capitolul V
Despre Cel ce este, fn $l SA trecem acum la numirea fiinlei duma Celui cu existentA nezeielti ceacu adevarat (toO Dar tivtogl. c5v'ro4 adevdratexistent vom spuneca scopulcuvintului nu este sA explice fiinla mai presusde fiinla*, ca mai este de negrdit presusde fiinta (caci aceasta gi cu totul de neexplicatgi e gi de necunoscut mai presusqi de unitate),ci sa laudarnieqirea a duma fiinlei izvor0toare de fiinla facatoare nezeieqtiiobirqii*. De fapt numirea duma Binelui* explic6nd toate iegirile nezeiascA (procesiunile) cauzeituturor, se extinde $i Ia celece sunt qi la celece nu sunt* gi esteqi mai presusde cele ce nu sunt. Iar numirea Celui ce estese extinde la toatecele ce sunt qi este mai presusde cele ce sunt.Iar numireaviegii seextindela toatecelece viefuiescAiestemai presus de cele ce vieluiesc*. Iar numirea in[elepciunii se extinde la toate cele inlelegatoaregi ralionale qi sensibile$i este mai piesusde toateacestealee.

care sunt Ei modelele


?ncele ascunse* ciunea qi viala supraa$ezatA (cf. Ps. 80,6),cum spuneScriptura;ci Provid e n I a d e s c o p e r i t a ,d e b i n e f a c a t o a r e , b u n a t a t e am a i p r e s u s d e t o a t e g i c a u z a bunurilor, sau ceea ce este, sau cauza de inlelepciune detatoarea celor ce se impartaiesc de fiinla, de viafa, de minte, de raliune qi simlire*. CAcispuneca nu e altceva binele qi altcevaceeace este $i altcevaviala nici nu suntmulte cauze$i sauinlelepciunea, alte dumnezeiri superioareqi inferioare ce dau existenp altora,ci toate bunele procesilaudatede noi uni qi numirile dumnezeiegti sunt ale lui Dumnezeucel Unul. $i ceadintAi este*ceacareexprimAProvidenladesavdrgitA a lui Dumnezeu cel Unul, iar celelalte ale celor mai intregi qi alecelorpa4ialeale lui200.

$3
Dar ar puteaspunecineva:pentruce viala se intinde peste existenta qi inlelepciunea pestevia[a*, iar cele rationalesunt deasupra celor ce vie[uiesc sensibil qi minlile ( d u h u r i l e ) d e a s u p r ac e l o r r a t i o n a l e , i a r minEilesuntin jurul lui Dumnezeugi cel mai de El? De fapt trebuia ca cele ce se aproape impartd$esc de daruri mai mari* de la Dumnezeusa fie mai inalte qi sd fie deasup r a c e l o r l a l t e .D a r d a c a c i n e v a a r p r e s u p u n e c A c e l e i n l e l e g i t o a r es u n t l A r a f i i n l a q i v i a 1 a ,c u v a n t u l l u i n - a r f i i n d r e p t a l i t . Dar daci minlile (duhurile) dumnezeiegti

s2
Aceste numiri dumnezeieqti explicatoare* ale Providenleidore;te cuvantul sa le laude. Caci nu-gi propune sA exprime supraiiinliala prin sine qi fiinla qi bunatatea viala gi infelepciuneadumnezeirii suprafiinliale prin sine,care e mai presusde toati qi fiinta qi inlelepbunitatea* gi dumnezeirea 158

Despre Nunririle Dumnezeiesti sunt mai presusde celelalteexistente$i au o a tot ce este in vreun fel. '$i toate se imviata superioaracelorlalte* vieluitoare gi parEtesc de El qi El nu se desparte de nici o inleleg $i cunosc mai presus de simlire gi existcnla. $i El esteinaintede toategi toare raliune, qi mai mult ca toate cele ce existA au primit existenlA prin Elju'{.$i, sinrplu,de dorescfrumosul qi binele gi seirnpartagesc de este ceva in oarecarefel. estein Cel ce preacelea, ele suntmai mult in jurul Binelui,ca exista qi se inlelege gi se mintuiegte in El gi unele ce s-au impartaqit cu prisosin[d qi au inainte de alte participdripresupune existenla primit mai multe daruri de la El. La fel qi cele lui. El esteca atarexmai vechi ca existenta, ralionale suntdeasupra celorsensibile, avdnd mai vechi ca via1a, ca inlelepciunea,ca ca prisosraliuneain raportcu simlireaqi cu asemanarea dumnezeiascA proprie gi ca via1a.$i socotesc cA acestaesteadevarul,ca celelalte la care participa cele ce sunt; cAci celece seimpartAgesc mai mult de Dumnezeu participa inainte de toate la existenld.Mai Cel Unul gi nemarginit in putere sunt mai bine zis El este ca El insuqi Cel de care se apropiatede El qi mai dumnezeicqti dec6t impaflagesc toatecelece sunt;ele participala celelaltelol. existenlalui; qi nu e nimic existent,a carui fiin1i qi veac sd nu fie Cel ce este insaqi existenla. Deci pe dreptcuvAnte laudatca mai $4 incepator decAt toate* prin daruirea sa cea mai veche. Cici avind gi supraavdnd preDar odat6ce-amvorbit despre acestea, sa existen[aqi supraexistenla, spun ca El este liudim Bineleca Cel cu adeviratexistentqi toatAexistenlaca insagiexistentagi ca Cel ca ficitor de fiinlA al tutrlrorcelor ce sunt.Cel ce e preexistent$i ca Cel ce prin preexisce este (Ieg. 3,14), este prin putere supra- tenla lui a dat subzistenlA la tot ce existi in fiinlial intregii existenle*,e cauza subzistenti vreun fel oarecare. de fapt toateincepu$i qi Creatorul a ceeace este, al existengei, al turile celor ce sunt, ca participante la exisipostasului, al fiingei, al firii, obArqia gi tenta, sunt qi sunt inceputuri. intAi sunt qi $i mAsura veacurilor, substanla timpurilor gi apoi sunt inceputuri.$i daca voiegti, poti veaculcelor ce sunt,timpul celor ce se fac, spuneca obArqia celor vii*, ca vii, esteviala existenla celor ce sunt de orice fel, facerea c a a t a r e ; g i a c e l o r a s e m a n a t o a r ec ,a celor ce se fac in orice fellol. Caci din Cel ce asemanatoare, aseminarea ca atare;qi a celor estee veacul gi fiinla gi tot ce esteqi timpul qi unite ca unite, unitateaca atare; qi in cazul facerea$i ceeace e facut, cele ce suntin cele celor orAnduiteca ordnduite, orAnduireaca ce sunt ;i in orice fel existentegi subzistente. atare; qi in cazul celorlalte cdte participa la Caci Dumnezeunu esteintr-un fel oarecare, aceasta saula aceea, saula amAndoua, saula ci in mod simplu qi nedefinit, avind in El multe, gi sunt fie aceasta, fie aceea, fie amAngi de mai inaintefaptulde a fi. De dintr-odatA doua, fie multe, vei afla aceste participArica aceease nume;te qi Imparatul veacurilor (I atare* particip6nd intdi ele la existen[a gi Tim. I,l7), ca avind in El qi in jurul lui toata rdmanAnd intii in existenli; apoi,fiind ob6rgii existenla$i tot ce este qi subzistA; qi nici n-a ale acesteia prin participarea -F sauale acesleia, I fost*, nici nu va fi, nici nu s-a facut,nici nu lor la existentAsunt qi se fac pa!_icipilie. Iar se face,nici nu se va face,mai bine zis nici daca ele prin imparti;irea la existenti sunt, nu este*.Ci El esteexistenlapentrucele ce cu mult ntai mult vor 1l cele participatede sunt; $i nu numai cele ce sunt, ci r;i insaqi e l e l 0 4 . existenta celor ce sunt (vine) din Cel ce este mai inainte. Caci El este veacul veacurilor, existAnd dinaintede veacuri. $6

$s
Deci, repetdnd, saspunemcAtuturor celor ce sunt, qi veacurilor,le vine existenga de la Cel ce preexista. $i tot veacul qi timpul sunr din El; qi Cel ce preexistA e inceput gi cauzi

Primul dar al existenlei ca atare,pe careil oferdsuprabundtatea de sinee lirudatde prima gi cea mai vechedintre participariqi esredin ea $i in ea*. El esteinsAgiexistenlaqi inceputurile existenlelorqi toate existenlele;i cele ce sunt linute intr-un fel oarecarein exis-

159

Despre Numirile Dumnezeieqti tenla*. $i aceasho ofera nesilita de o relalie siinmodconcenrratyr.ii^i.Caiiinmona'dA exista cu adevarat qi sunt aqezate ca in de la uqa Treimii mai presus.de incAperea

il;.til;;ffiiliiil;;;;i,;ei--onuau ;;;';iil;;; 1n ,i"" toi1u'na.uri. gi tot

$i audelaeaqiin easiexisten[ax care fiinld, dechipdumnezeiesc. exiitenla

nu*aruiu fost unit in monada.Dar in mAsura in care iese din monada.se disringeqi se impreinmulteste. si in centru* au subzistat ""iio'itl liniile cerculuiintr-o singuriunire' Si ounctul (central)are in sine toate liniile

ra1iu"i. c.ea porrivit aclleiaqi. i"". .r. qicuobArqia i"ii. i" .r.rrrirririi"F, lt_:^::1::f Jlllll Let oln avano nrl sunt. aufostunite

(existen[a) $i dupi ele, cele in lerioareau c.alitatea au pS utTi de qi cele in mod inferior (existen[a) din urma. in plmul lngenlor; lar de lume' )l sufala de-noi sunt mai presus existente au' celelalte* toate fleteler06 si

ce existenla; cele )i.sunt}l dincaieauprovenit una, EiexistenlaEibunaexistenli'ilt! $i distanlate preexisienf m'l*ii" i" m6d desavdrqit.
pulindeel.pulinse,$ideosebesc.Dardis-cesunt$iSuntbuneprovenrnddelaelEllll uneledau in el' q.i pazite in el qi marginindu-se mai mult' $i rantate mar mult, se oeosebesc mai inalte' pe-c-ar-e celor lor de exisfenlei aproape vestea mai sunr care in ,.;;;i;,'i;_ffituii Scripturilete numescqi veqnice(cf. Ps. 23,7; el qiintreolalia.gi #il'ril;fi;ri;;,

mii er,sunt ai't*txea.'e mai sunt .u .at'


gi intreolaltal ' distanlate

**l;,3;f},:x1#il;il'j:ll1

$7

estein El ;i nu.El ;xistengeit'T. $i existenla

;,*'J"t:j

toate fiint'a si de existenlAqi inceput de.fiinll Dar 5i in firea intreagaa tuturor*,. ratiunilefirii vazutein fiecaresunt adunate facator-gimijloc qi slirqit al tuturor"'' Sl ptlterile p.ntru u."ottu Cei cu adevarat preexistent, giin sufle^t. inir-ounireneconfundatA; celor ce sunt*, e prevazitoareale luturo-rparlilor intregulut botrivit cu toela cugetarea Deci nu innrulritin Scripturiqie laudatpentrufaptul hup. luatein parte'se aflain unitate' chipuriobscure ca a fost 5i ca eite qi 6a "a [i 51caa fost' s-a de la aceste e gielit ca urcand tuturor. sa contemplamcu sple'Cauzatorul facut,se tace qi se va facell0.Toate acestea othi supralume;titoatein Cauzatorultuturor inseamnd pentru cei ce le cugeta dumintre ele, sa le vedem in ci El estein tot sensulnlai presus nezeieste si oe cele contrare in tot felul al celor ce itrip unic gi unitar.Caci esteobirqia tuturor de fiinia qi catrzatorul este, inceputul' tot fiind spuneca aceasta El poate Ia de sc nu ce sunt*, celor sunt.ii.i nemunrea' iar aceasta toatavia1a.-toati nu este:nici ca intr-un mod este' toatamarginea. ordinea,toatAarmo- in altul nu este.Ci estetoate,ca Cel ce e ca\za toatA toataingelEpciunea, nia, toAta puterea, toat| paza, toata inteiutu.o.. $i are in El toate obArqiile,toate inlelesul,.toati tot impreuna9i avind de distribuirea. toita meierea, siirsituriic, suslinand existenlele. raliunea.toata simlirea, toata deprinderea' mai inainte'toat; $i estemai.predeasttpra fiind ca roale, $l lhalniea de toatastabilitatea,toalami$carea.toatauntre.a' sus toata prietenia,toataaplltoatAamss'tcarea, tuturor in mod suprafiinlial.

;'J'#;:"J:i,\*,;i'3:iT?i'.IJ:r1n il oe llltld rnalnle a existenlel. inceputsi masurA

?'':'Jl"t'.1,'::-,, :3[,Xi,j:"ji"$:'l"l;;",'i:i ffl"x':':H:l"ij:#",3nt":': .3,i,,1.i1i toate. car^cterizeaza tlind fara forma, fara frumusele,
$8 Si din ea, cauzatuturor, sunt fiinlele in-

t"rigeiuiii'rj"L;6#;;;'aie"ing;ior ;;;';tilili;i';;i"";;;

ae

chip dumnezeresc $r uf" ,uri.t"foti firile in-

it,lpul, iudna in Sine anticipat, in afara relagieiqi ridicat pestetoate - inceputurile'mijlocurile tTtyr, gr existenlelor qi sfirqiiurile ;i lumin6ndu-le lirng cauzaunica $r supratrruta-"' fPatat' :u qiinsuqirile innoieste nosrru* cici dacisoarele iar el deqisuntmulte $i dil'erite' celor sensibile,

"*iria in'u'"un r"t

unica o lumina si le .'i" *"r qiraspandeqte


qi le deo'se.beEte qi^le 9i le Lrneqte desavArqegte

oarecare,sau sunt ln altele, sau cele despre

X',1il$Til"$'i:il'il":JJ itrif;iiTffi :f ,1":1.:;tg"Xi5iffi


160

Despre Numirite Dumnezeieqti


in miqcareqi le da viata tuturor, gi tiecaredin potrivit lui de acelali qi toate se imparta$eqte unic soare, qi soarelecel unul are de mai celor multe inaintein el in chip unitar cauzele de el - cu atAtmai mult in ce se impartAsesc el, drept cauza tuturor, preexistatoate modelele* celor ce sunt intr-o unhe mai presus de fiinla. Fiindca produce gi fiin[ele ca rezultat ce provine din fiinla. Iar modele gi zicem ci sunt* ratiunile de fiinlA facatoare in Dumnezeu,pe in mod unitar preexistente care teologiale numegtepredestinarir;i voiri qi bune, care deosebsc dumnezeiegti Ai produc existenfele. Conform lor Cel mai presus toate cele de fiinla a produs li predeterminat ce suntlt2. toate,le are de mai inainte pe toate?n Sine*, reunindu-leintr-o simplitatecare covar$eqte pe toatela fel, toeti dualitatea*. Le cuprinde a ei $i se in nemArginireasuprasimplificata lasi impartagitade toatein mod unitar, preimse. cum gi glasul,fiind unul* gi acelaqi, parta$esc de el mul[, ca de unul singurrrr. $10 Deci inceputul qi sfdrgitul tuturor existen[elor este Cel ce preexista;in6eputul, ca Cel ce e cauza;sf.lrqitul,ca Cel care* e marginea tuturor*lla; gi nemarginireaa toata pe nemarginireagi margineace le depa;e$te cele opuse.Caci intr-unul,cum s-a spusde multe ori*, sunttoatecelece sunt.$i El le are de mai inainte qi le-a dat subzistenla.Este prezent in toate* Ei pretutindenica Unul gi Acelaqi gi ca Acelagi e totul gi iese la toate, dar gi ramdnein Sine.$i sta qi se mi$ca*, dar nici nu std, nici nu se mi$cA,neavandnici inceput,nici mijloc sausfflrqit;qi nu e nici in vreuna din existen[e*,nici nu este ceva din lui cevadin cele existente. $i nu i sepotrive$te temce existave$nicsau din cele ce subzista gi a timpului $i a veacuporal*, ci e deasupra lui qi a celor din veac Ai a tuturor celor din timo. PentrucA esteveacul de sine (ca atare) celorce sunt* qicele qi ci:lece suntqi mAsurile masuratesunt prin El qi de la 81. Dar despre vorbi mai potrivit infAliqindu-le acestea se-va in oarteir).

$e
Iar dacd filosoful Clement voieEte sa spuna despre modele gi cd sunt cele mai in existente,cuvintele nu sunt inceDatoare numlri proprii*, depline gi simple. Dacii admitemcA e gi el drept,trebuiesAne amintim de Scriptura carezrcei Nu 1i-am ardtat lie acesteaca sd umbli pe urma lor ci, ca a acesprintr-o cunoagtereasemanAtoare tora, sa urcam spre cauzatuturor, agacum suntem. Deci toate cele ce sunt trebuie sa le vedem indreptatespre o unire ridicata peste de toate. Deoareceincepandde la existenlA, de fiin;A gi bunAtateax la procesiunea prin toategi umplAnd gi patrunz6nd facAtoare, toatede existentadin sine gi bucurindu-sede

Capitolul VI
Despre $1 Acum trebuie sa laudam viala veqnicd, din care este via[a insSgiqi toata viafa din in toate cele ce se imcare se seamdnA parta$esc intr-un fel oarecarede viata, ca sA vieluiascafiecare in mod propriu. Astfel, din ea gi pentru ea este gi s-a luat subzistenta, viala ingerilor qi nemurirea lor, qi i n s a q i d u r a t a n e p i e r i t o a r ea m i S c A r i i li sezice celeide-apururi. De aceea ingeregti viald acestora $i pururea vieluitori gi nemuritori, dar iaraqinu nemuritori,pentrucd nu au de la ei insuqireade-a fi nemuritori li de-a vietui veqnic, ci de la Cauza de viata dadtoare $i a vielii. $i precum despre Cel suslinatoare* c e e s t ea m s p u sc e e s t er ; i v e a c u lv i e l i i c a atare, aga gi aici spunem iaragi ca viafa cea mai presusde vialA este dumnezeiascA cauza vielii ca atare qi temelia ei qi toatA viala qi miqcareavitala a vielii celei mai presusde toatd viala gi de tot inceputul a

16r

Despre Numirile DumnezeieEti Din ea au Si sufletele*caracterul toataviata. nepieritor ;i toate animaleleqi plantele au v i e l u i r e a c a e c o u l c e l m a i i n d e p a r t a ta l vielii. De se retrag din aceasta*,le lipseqte, toata viala, dupAScriptura(cf. Ps. 103,30), participarii la ea. Dar intorprin slabiciunea .andu-seIa ea aitele,se fac alte animalel16.
R' )
J-

vielii ca atare,faptul $i intdi se daruie$te de-afi viala 9i oricareivieli 9i liecaruia,faptul de-a fi fiecare in mod propriu. ceeace i se potrive$te sa fie. Vieluitoarelormai presusde lume, le diruiegte nenrurireanemateriali - qi neschimdupi chipul dumnezeiesc bdtoare ;i miqcarea cea de-a pururi nea b a t u t A$ i n e l i p s i t d . E a s e s u p r a e x t i n d e pentru boga[ia bunatalii gi la viala dentl are viala de la o monica.CAcinici aceea , i u r ed i n e a . qfi a p t u ld e - af i v i a l A a l l Ac a u z ac in eall7.Dar dAruieqte 9i li persistenla oamenilorca I'iindcompu;i* viala apropiata din de cea in chipul ingeresc,revirsAndu-se iubire de oameni qi reintorcdndu-neqi rela ea insaEi,cind ne departem chem0ndu-ne ne-a fagAqi (ceeace e $i mai dumnezeiesc), duit ca pe noi intregi, suflete;i trupuri unite* gi cu ele, ne va strrimutala viala desdvarqita la nemurire.E un lucru care celor vechi li se parea contrar firii, dar mie qi lie qi insugi ne apareca dumnezeiesc adevArului, li mai presusde fire. Zic mai presusde fire*, llind irnita gi cu firea noastra,nu numai cu viala

atotputemica.Caci fiind a nrdumnezeiasca turor vieluitoarelorprin fire gi ntai alesa celor firii sau nici o vialanu e contrara dumnezeie;ti, nebunieilui de fire. Deci tratatele mai Dresus defapt, s-aurespins Simon, contrare*acestui dumnezeiesc partede lAcaqul ai de sufletultau degisecredea a uitat,socotesc, sfint. Caciacela la minte nu trebuiesi se inlelept, ca cel sanzitos vadita sin4irii* impotriva foloseuca de rz4iunea spus Acestlucnr,tretruie a tuturor. nevazute cauzei lui, e contrar nrturii: caci nintic nu se opune acesteialls.

Din ea primesc viala qi se invioreazi qi toate animalele gi plantele. $i fie cd-i zicr sau ralionala, sau simtitoare, inlelegAtoare, fie orice fel sau nutritoare*, sau crescdtoare, de via[A, sau inceput de via[a, sau fiinli a gi da viala - din viala vielii, din ea vieluiegte mai presusde toala via1a. $i in ea a preexistat Caci viala mai in mod unitarca intr-o cauza. ca-uza a vielii este presus de vialaincepatoare Ea infapa toata viala qi roditoare de via1A. Ea trebuielaudata viala gi o distinge. tuie$te a in toata viafa, in multitudinea nascAtoare tuturor animalelor,vazuta $i laudatain toatd felurimea ei qi in toatd viala, ca cea lara lipsuri, mai bine zis ca viala supraplinade via1a. E viala prin sine,saumai bine zis e mai presus de toata via1a,de viala facAtoare, sau oricum ar numi cincva supravieluitoare, in mod omenescviala negraitA.

Capitolul VII minte, raliune, adet'dr, credinld Despre inlelepciune,

sl
convine,si liudim via[a Vino acum,de-1i bunAqi ve$nica,qi ca inleleaptaqi ca inlelepciuneain Sine, mai bine zis ca cea care da intregii inlelepciuni, care e mai subzistenla presusde toata inlelepciunea*$i inlelegenu numaica e supraiea:le. Caci Durnnezeu lui nu are plin de inlelepciuneSi ingelegerea mai presus ci e aqezat hotar (Ps. 146,5), $i de toatAraliuneaqi mintea gi inlelepciunea' 162

in mod mai presus inlelegAnd-o $i aceasta o de fire barbatul cu adevaratdumnezeiesc, s o c o t e $ t es o a r e l e n o s t r u c o m u n q i a l invilatorului* nostru.El zice cA nebunialui inlelepc'iuDumnezeue mai fnleleuptddec'|tt n u n u m a ip e n n e ao a m e n i l o r( I C o r . 1 , 2 5 ) , e o omeneasca t r u c i t o a t ai n l e l e p c i u n e a cu statomiin comparalie r a t a c i r ej.u d e c a t a inlelesurilordumnezeieqti, cia qi neclintirea ci pentru ca este un obicei al teologilort (scriitorilor Scripturii) sa socoteascA

DesoreNutnirile Dumhezeiesti
privaliunile la Dumnezeu suferind contrariulx. Astfel, Scriptura nume$te lumina qi ceeace e mult nevazuta; atotstralucitoare. laudat qi spus prin multe numiri, negrait qi farA nume; qi pe Cel tuturor prezent qi din toate aflat, necuprins;i fara urme. In modul acesta Apostol zice ca e de $i dumnezeiescul ce nebunia lui Dumnezeu, inAllind ceea lauda se aratdin ea contrar raliuniix qi absurd, la treaptade adevirrnegrAit qi anterior intregii raliuni.Dar, ceeace s-aspusqi in altelocuri, dacainlelegemin mod propriu noua cele mai presus de noi qi le inchidem* in cele ce cele insofescsimgurilenoasFe qi asemanAm dumnezeieqti c u a l e n o a s t r e ,r a t a c i m inlelegind cuvdntul dumnezeiescgi negrait asemenea celor vazute. Trebuie sa ;tinr ca mintea noastra are puterea* de-a inlelege, putere prin care contemplacele inteligibile, dar unirea prin care se uneqte cu cele de dincolo de ea, intrece firea minlii. De aceea nu in trebuie sAinlelegen cele dumnezeiegti modul nostru,ci ieqinddin noi in intregimegi intregi ai lui Dumnezeu. Caci e facAndu-ne mai bine sa fim ai lui Dumnezeu decAt ai noqtri. Caci aqase vor da cele dumnezeiegti celorce s-auunit cu Dumnezeu. LaudAnd deci prin depagireaceasta inlelepciuneneralionalAxgi fara minte gi nebunir, sa spunem ca ea este cauza a toati mintea qi rafiunea ;;i a toata inlelepciuneaqi inlelegerea. $i al ei estetot sfatul ;i de la ea qi in ea este toata cunoltinta gi in(elegerea toute comorile inyelepciuniiSi sunt uscLtnse ale cunoStinlei(Col. 2,3). Deci potrivit celor spuseinainte, caozamai presusde inlelepc i u n e : 1 i a t o t i n { e l e a p t ae s t e s u p o r t u l (ipostasul)inlelepciunii ca atare,-atat a celei intregi, cat li a celei din fiecarel20.
A') x:

Din ea au Puterile inteligibile* $i inlelegatoare ale minlilor ingeregti inlelesurile simple gi fericite, care le aduc nu in imparliri sau cuno$tintadumnezeiasca din imparliri*, saudin simluri, saudin raEiuni in acestea de nici nu suntadunaLe desfagurate; Putericurate ceeace au comun.ci liind acele de orice materialitate gi mullime, cugeta infelegator,nematerialqi unitar cele inteligibile ale celor dumnezeiegti. $i putereaSi lu-

crarealor inlelegatoare, strdlucindde curaFa neamestecata Eineprihanitagi de nematerialie intate ;i de unirea de chip dumnezeiesc, tiparita*, pe cat e cu putinla, de mintea gi cu raliunea dumnezeiascd suprainteleapta inlelepciunea dumnezeiasca. Iar sufletele gi se folosesc raliunea in chip desfAqurat mi;ca in cerc* in jurul adevanrlui existen!elorqi rimAn in impArlireaqi varietatea complexitalii fale de mingile unitare. Dar prin adunarea celor multe intr-una, suntinvrednicitegi ele de inlelesurileegalecu ale ingerilor. pe cit este propriu gi cu putinla suTletelorlll. Dar nu s-ar abatecineva de la scop,daci insele,econ al inlelepciuar numi gi simgurile nii. Ra gi mintea demonilor.in calitatede minte, estea ei (a inlelepciunii). Dar intrucdt e s t e o m i n t e d e v e n i t a n e r a l i o n a l a ,n u ceea ce doreqte*,nettiind, nici dobAnde;te voind aceasta. De aceea, e mai propriu sa lie numitacazutadin inlelepciune. Dar deoareces-a spus cdrinlelepciunea dumnezeiasca este ?nceputulgi cauza gi suportul qi desAvirqiren qi paza gi marginea (nemarginita) a toata inlelepciunea,cum e leudat Dun'rnezeu insuqi ca inlelepciuneaqi gi cunoqtinla minteaqi ra[iunea mai presus de inlelepciune'lCAci cum va inlelege ceva din cele inteligibile neav0nd lucrari cele seninlelegdtoare? Sau cum va cunoa$te s i b i l e , f i i n d a E e z a tm a i p r e s u s d e t o a t A sirnlirea'/ Caci Scripturaspuneca El qtietoate gi nimic nu scapi cuno$tinlei dumnezeieqti (cf. Ioan, 21,17).Dar, cum am spusde multe ori, celedumnezeieqti trebuieinlelesein mod dumnezeiesc C.a c i l i p s a n r i n l i i g i a s i m l i r i i trebuiecugetate la Dumnezeuprin depaqire*, nu ca absenta,precum gi neralionalul il atribuim Celui mai presus de raliune qi gi antenedesavarqirea Celui supradesavarqit rior desAvArgirii. Si intunericul neluminat gi prin nevazutil atribuim Celui de neapropiat depaqirea luminii vizute. Deci mintea dumnezeiasci cuprindetoate prin cuno$tinfaridicata (ieqita) din toate, in calitatede cauzaa tuturor,arede deoarece, mai inaintein Sine cuno$tinta tuturor,qtiind inainte de a ii liculi ingerii cd va produce dinlAuntru* ingerii gi toatecelelalte stiindu-le -zicand. :;i. aga de la--inceputul insugilj: qi socotesc ca aducindu-lela fiinta--J.Aceasta ne-o preda Scriptura cAnd zice: Cel ce gtie

163

Despre Numirile Dumnezeiegti 42). Caci toate inainte defacerea lor (Susana, nu aflandde la cele ce sunt,gtieminteadumcele ce sunt,ci din Sine Eiin Sine, nezeiascA tuturor gi arede mai prin gtiinla$i cunoa$terea inainte qi a conceputde mat inainte fiinla* lor de fiein calitatede cauza,nu apropiindu-se pe care inleles, ci gtiindu-le gi suslindndu-le toate intr-o unica cuprindere,precum Si lumina* in calitate de cauzd a avut inainte in sine qtirea despre intuneric*, necunoscand din alta parte intunericul decdt prin luminA. cunosctndu-se Deci lumina dumnezeiascA, toate,in mod nematerial pe sine,va cunoa$te cele materialeqi in mod neimpa4it cele impA4itegi in mod unitar cele multe, prin insaqi unitatea sa cunoscand qi producAnd toate. Caci daca in calitate de cauzi unica Dumnezeu di tuturor celor ce sunt existenla,in cauza unica va cunoa$te calitate de aceeagi in El; 9i toate ca fiind din El, qi preexistente lor, nu va primi din cele ce sunt* cunoaqterea lor, din ele cunoqtin[a ci va darui qi tiecd'reia dar gi cunogtinlaaltora. Deci nu are Dumnezeu* cuno$tintasa gi deosebitde ea o alta c a r e c u D r i n d ei n c o m u n p e t o a t e . C a c i pe Sineinsugidreptcauzatucunoscandu-se turor, nu va ignora cele ce sunt de la El qi a Astfel Dumnezeucunoa$te este. carorcauza cele ce sunt, nu prin cuno$tinlacelor ce sunt, ci a sa. Caci Scriptura zice ca gi ingerii* gtiu cele de pe Pamint nu cunoscandu-leprin simJire, fiindcd sunt s e n s i b i l ec , i p r i n p u t e r e r5 i - f i r e ap r o p r i ea minlii de chip dumnezeiescji*. inchipuire gi nume qi toatecelelalte;dar nici nu se inlelege*.nici nu se spune.nici nu se numelte.$i nici nu estecevadin celece sunt, in cevadin celece sunt.$i nici nu secunoa$te estetoatein toateginimic in nimic qi secunoagte de toli in toategi de nimeni in nirnic--). De fapt acesleale spunemin chip drept despreDumnezeulii e ldudatdin toatecele ce sunt dupa Dar areloc este. cu toate, a carorcauza analogia a lui Dumcunoa$tere qi ceamai dumnezeiasci prilrnecunoaslere. inr-o unire cunoscuta nezeu. mai presus di: minte*,'cand mintea, de toatecele ce sunt,apoi peridespa4indu-se cu razelesupraluqi pe sine.se une$te sinClu-se minoase.fiind luminata(de acolo gi 4colo)de al inlelepciuniir-b. dc nepaftuns adAncul Dar ea se poate cunoaqte,precum am spus,gi din toate.Caci ea este,dupAScripturA*, facatoareatuturor (cf. Ps. 103,25) qi, armonizdndu-le pururea pe toate (cf. Pild. 8,30), estecauzaarticularii r;i ordinii punedesficutea tuturor qi cea care uneqte rurea sfar$iturile celor dintAi cu inceput u r i l e c e l o r d e a l d o i l e a q i s u s l i n eu n i c a impreunasuflaregi annonie a tuturor. $4

Dumnezeu Cuvdntul* e leudat de dumca raliunenu numai penScriptura nezeiasca tru ca e daruitorul raliunii, al minlii gi al ci si pentruca are in Sine, de inteleociunii. in mod unitar.qi cauri:kituturor, mii iriainte. prin toate, Scrippentru cum^spune ca strabate 8.1t: qi, iura. pina la sfdrgiiultuturor(cf. In1el. inainte de acestea, Dentruca ratiuneadumnezeqi, a toaiasimplitatea iascd e suprasinrpiitatea $3 de toate. de liinli. e dezlegat ca Cel mai presrrs de toate.Acest CuvAnt(aceas6 fiind mai Dresus Pe ldnea acesteatrebuie cercetat*, cum ra[iune) estex adevarul simplu Ei cu adevetrat pe Dumnezeu, existent in leeaturAcu care stA dumnezeiasca carenu estenici cunoastemlloi a cevadin credinla, ca dunoqtin{Acurata $i nerAtAcita inteligibit.nici iensibil,nici in general ca pe tunror. El e temelia statomicda celor ce cred, Nu cumvae dreptsi spunem celece sunt? nu din lirea lui* (cAci care ii intaregtepe aceqtiain adevar qi ii line il cunoagtem Dumnezeu e necunoscuta9i mai presusde orice intr-o unitate-gi intr-o identitate neclintite in aceasta tuturorcelorce cunoltinla simpla a adevlfului pe cei ce lu ratiunesi minte),ci din ordinea cunostintaa celor ce trebuiecrezute. sunt.ca proiectttedin El: 9i av6ndchipurilex5i aceusta urcam Caci daca;tiinta unelte* pe cei ce cunosccele lor dulrinezeie;ti. le modelelor asemanari pe caleaSiordinea cunoscute, estecauzaschimdincolode toate, DrinDutere $ dacaneqtiinfa ior. prln nesareasi dep6sirel tuturor, la cauza barii continui qi a impar[irii* pentru cel pe cel ce crede in adevar,cum necunoscator, gi cunoagteDumnezeuin rutuior? De"aceea-se toate Si in afara de toate. $i Dumnezeu se zice SfAnta Scripturd, nuJ miqcA nrmrc din (cf- Ef. 4,13) iq cunoaite prin cunogtinla*gi necuno$tinla; Si locagul* credinlei adevararc vom avea despreEl qi inlelegere $i cuvant $l careva aveastatomiciaidentitalii nemi$cate 9i Fiindca cel unit cu adevarulStie itiinla gi atingere gi simlire gr oprnre gr neschimbate.

t64

Despre Numirile Dumnezeiegti bine cd are binele, chiar daci mulli spun ca a iesit din elr:7.Caci aceiaau uitat.cu adevarat' de adevar,pentruca au cazutdin din rAtAcire. credin{a adevarata.Dar acesia^se. $tre.cu alunnd'cl adeviratpe sinenu (cum spunacela) qi schimeliberat de pomirea nesiatomica prh de tot fclul a rAtacirii, in varietatea batoare qi adevarulsimplu $i pururearamasla aceleaqi, nioi pentruadevarin toataziua la fel. De aceba invAlAtorii conducatori ai intelepciunii dumnezeieqtiavutade noi, marturisind,cum se cuvine, prin tot cuvdntul qi fapta cuno$tinlei creltinilor*, cd estepentru unitare a adeva,rului mai to[i cel mai simplu gi mai dumnezeiesc, bine zis - cunoa$terealui este singura cuno$tinta adevaratA 9i unicA qi simpla a lui Dumnezeu.

Capitolul VIII Despreputere, dreptate,mdntuire,rdscumpdrare{i despreinegalitate


toate.Iar prin bogaliaei depa$e$te neinleleasa intaieqte qi siabiciunea* celui putemic qi cele din urma ecouri ale qi itapAnegte sustin6 -cum Dar, deoareceteologii (autorii Scripturii) gi in cele puternice prin vedem ei, laudAadevAruldumnezeiesc Ai infelepciunea ajung suprastralucitoare ca luminile simfire, gi ca putere* qi ca mai presusde ingelepciune cum se vederi' Sau pAnA mioape cele mai la dreptate, qi o numesc mantuire li rascumspunede cei cu glasuri mari ca acestea parare,sa dezvoltam $i acestenumiri dumgi la urechilecarenu prind preaugor patrund Dar.ca pe cat ne este cu putinta. irezeieqti, Cici cel ce nu e auzit deloc,nici nu bcourile. estemai presusli intrece orice dumnezeirea qi ce nu vede in general,nici nu e cel aude; ignora ci fel de putere numitA, nu socotesc vazut. cineva dintre cei crescutiin Scripturile dumnezeie$ti.Caci de multe ori Scripturani s-a predatSi ca una care inlelegeprin putereii $3 bomniai. deosebind-ode Putcrile* supraceresti. Deci curh o laudA pe ea teologii Deci aceasti rispindire nesfar$it de l s c r i i t o r i i S c r i p t u r i i ) q i c a p u t e r er i d i c a t d putemica a lui Dumnezeu ajunge la toate S a u c u m v o m a p l l c ae l p e s t eo r i c e p u t e r e ? care bxistenlelegi nu e nici una din existe,nle numele de Putere'? sa fie cu totul lipsita de vreo putere,fie cd are o putere in[elegdtoare,fie rationald,-fie $2 simgitoare,fie vitala sau fiinliala. $i de e ingaduit* sa spunem,insaqiputereade-afi o Zicem deci ca Dumnezeuesteputere,ca de fiinla. mai presus are* oricine de la puterea Cel ce are mai inainte qi mai presusde orice, toata puterea9i ca Cel ce.e in Sine insu:gi, cauzatorula toataputereaqi le face toateprin s4 qi ca Cel ce puterea neclintiti* qi nemArginita insaqi,saucauzaa toata existen[ei i puterea Din ea suntPuterilede chip dumnezeiesc in parte. puterea $i ca e nesfdrlit 5i a fiecAreia de puteriricnu numai prin l'aptulca produce ale ordineloringerelti. Din ea au chip nepieritor qi existentar;i toate miqcarile Ior de ci prin faptul ca e mai presus toaiirputerea, cele de-apururi. qi nemuritoare in(elegatoare toatA puterea $i e putereaprin Sine 9i prin dorinla a gi nemicqorata persistenla insagi de-a faptului putere $i aceeaca e superiorin 9i suprabuna, produce la neslArgit alte nesfArgitep^uteri binelui au primit-o de la puterea Lxistentelgi de-anu puteaputerile nesfirqite caci ea insdgi doreqteca ele sA poati tt qi la nesfirqit produse de El sA slabeasci acestea*qi si doreascdsA fie pururea ii ca insagi puterea lor de-a dori si ramini aga iucrareaputerii lui de putere facatoare. $i ca DUrUrea--". prin puterea lui negraitA,necunoscuta$l

$1

165

Despre Numirile Dumnezeiegti ce este. Dar Dumnbzeunu podte cadea din gi a nu fi nu este*(a nu fi e imposiexistenla cineva, nu poate sa nu Dar cele ale puterii fara lipsuri se comu- bil) sau cum ar zice prin privaliune.E ca gtie poata nu sa nu $i ;tie nici gi oamenilorqi plantelorgi animalelorgi inleleptul careimiti pe biruitorii fara margini pe intiregte firii intregi aintregii existente. $i dintre atle[i, care adeseoripreficAndu-sein qi comunicarea incele unite spreafec[iunea ca iar acela sotreolaltd qi pe cele distincte spre a fi toate fala adversarului sunt slabi, gi luptdndin lipsamanifestarii cotindu-i aqa, potrivit raliunii gi definiliei lor neconfundate cu umbrele qi qi neamestecate. rAnduielile qi puterii acelora bArbategte $i pAstreaza plin cu lovituri de mAndrie batAnd aerul birnele direclii* ale universului spre binele se laudape sine,neqtiindde puterea propriu si paze$te vielile nemuritoare ale degarte, acelora.Dar noi intelegempe inva[atorul de unitalilor ingereqti ne$tirbite.$i la fel subpe catne estecu putin[4,laudAnd stantelecereqti qi luminAtoareqi stelare gi Dumnezeu, pe ca atotputemic, ca fericit gi Dumnezeu de-a cu puterea rAnduielile lor neschimbate*, timpului le dis- singur Stapinitor, ca domnind cu puterealui fi in veac.$i.circumvoluliile peste veacul insugi, ca Cel ce nu cade intru tinge in progresullor qi le menline unite prin nimic din cele ce sunt, ci mai degrabafiind repetilii. $i face puterile foculuix nestinseli mai presus de ele gi fiind inaintea tuturor curgerileapelorneintrerupte. $i hotamicegte existenlelor prin puterea mai presusde fiinla; aerului gi pamAntulil line farA raspAndirea gi ca pe Cel ce a daruit,prin revarsare, tuturor puterile pazeqte necorupte nici o temelie. $i puterea puterea lui ce ce de-a fi din celor sunt roditoare ale lui. $i armonia gi imbinarea oriie prisosinlallo. depii;e;te paze$te neconfunintreolaltA o elementelor dincum suslinelegAtura dataqi nedespa4ita, tre suflet qi trup gi innoieqte puterile $7 hrinitoare qi crescAtoareale plantelor. $i s u s t i n ep u t e r i l e f i i n l i a l e * a l e t u t u r o r g i Dumnezeuestesocotitiariqi dreptate*, nedescompusa a universuasigurar.rnitatea l u i q i - i d i r u i e g t e i n d u m n e z e i r e a * ,d a n d ca Cel ce imparte tuturor cele dupavrednicie gi buna p u t e r e a s p r e fiecaruia buna misurd gi frumusetea, celor ce se indumnezeiesc qi gi distoate darurile, rdnduialA ordinea general din cele ce sunt in nimic aceasta. $i n u e s t e i n a f a r a p u t e r i i d u m n e z e i e q t i tingdndu-ledupAregula cea cu adevaratcea mai dreapta.fiind tuturor in parte catzaqi cuprinzatoare. asiguratoare t o r u l l u c r a r i i l o r . C a c i d r e p t a t e ad u m Caci ceeace nu arenici o putere,nici nu pe toatein chip drept e s t e ,n i c i n u e s t e c e v a , n i c i n u e s t e v r e o nezeiascale rAnduiegte q i l e p a s t r e a zp a e t o a l en e a m e s t e c a f ti eneafirmare* a ei22e. cu altele,dAruindfiecireia dinconfundate t r e t o a t e e x i s t e n l e l ec e l e c u v e n i t e d u p A $6 vredniciace a dat-o fiecareiadintre ele. $i in chip drept.toli care daci spunemacestea dumnezeiasca, uita nedefaimA* dreptatea D a r s p u n em a g u l E l i m a * : D a c i D u m de un dreptateavAditace gi-o aleg pe seamalor. nezeu este atotputernic,curnsespune Caci spun ca s-ar cuveni celor muritori neDumnezeu)al vostru cd nu invAlator(despre desavArqirea murirea gi celor nedesavar$ili poate ceva? Prin aceastadefaima pe dumqi celor ce se mi$cA de sine* necesitatea Pavel,care a zis ca Dumnezeunu nezeiescul negape Sineinsuqi(cf.II Tim. 2,13). miqcarii de catre allii qi celor schimbatori sepoate celor identitateagi puterea desavdrqitii Ocupindu-ma cu aceasta,mA tem ca nu sa slabi; gi cele eteme sunt temporalegi cele rAsulprostiei,incercAnd cumva sAstamesc gi jucariei copiilor gi sa le fac una ce se milca prin fire suntneschimbatoare darim casele sunt ve$niceqi in genecu pAmAntulqi grabindu-maspre scopul de plAceriletrecatoare neatinsal inlelegeriilui Dumnezeuinprivin(a ral atribuie altora cele ale altora. Trebuie este cu sa* proprie esteuna cu Caci negarea aceasta. S t i u t c A d r e p t a t e ad u m n e z e i a s c A prin aceeaca adevarata adevdratdreptatea caderea din adevar.Iar adevarulesteceeace din ceea d i s t r i b u i e c e l e p r o p r i i d u p a v r e d n i c i a adevaruluie cAderea este$i negarea

$s

r66

Despre Numirile Dumnezeiegti firea fiecireia dintre existen[e9i sal.vp,azi ei-"'. in treapta fiecAreia ii puterea fiecaruia de cele necuveniteqi e cauzalucrdrii sale, curatein toatex. Iar daca lauda cineva ca pe ceacarepestreuaneclintitede mantui-rea. faraindoiala in chip sanatos, celerele*pe.toate, al mAntuirii cinstitor ca vom primi qinoi peacest de tot'felul. $i vom socoti ca Dumnezeu ca prima mantuirea tuturor, p-9cea hotAraqte pe toli neschimbali carepastreazA 9i nesfiqiali si neclhtiti in ei inqiqi Ei ii pazeqtepe tolr de nehartuiti5i nebiruilide rele* qi inrpodohiEi ratiunileloi: si alungadin toti loatAinegalitatea t]eciruia qi"susfine rhasurile* strhina si iucrarea De de celecontrare. neschirnbate Si nemutate aceea nici aieasti mantuire nu o va socoti de scopul* sfintei invalaturi cineva ca strd,ina ci ca pe una ce rascunrpara despreDumnezeu. a tuturor,toateexrsmantuitoare Drin bunAtatea ientele din ciderea din bunatatealor, intrucAt firea fiecaruiadin cei mAntuiliprimegteaceasta. a u t o r i i S c r i p t u r i io g i n u m e s cp e Dc aceea ea riscumparare,intrucAt nu lasA cele cu eiistente sa cadain non-existenla adevarat c i n e v ai n g r e q a l A , h i a rd e s ea b a t e $ i i n t r u c A tc a devreo micgorare ii neorinduialaqi paleqte e scapat(rascumitinatatii bunurilor proprii. 'p,riima barar)'de aceesta 5 i s i a b i c i u n eg i iniplinindceeace ii lipseqte. 9i inbrivatiune, parinteitepe cel slab.Siridicindu-l din iarin<i* il ridicd in bine qi i[ umplede binele slabiciu'ne ce l-a pierdut; gi il pune din nou in rinduiala gi qi urilenia lui qi-i refaceinterefacedezordinea de toate ranile*. Dar sritatea si-l elibereaza dreps-amai vorbit.ca qi despre Iespreac'estea inegalitatea* toatA tateaprurcaresedepirleaza egalivenitAin ei prin privaliuneqi sehotS.ragte tatea tuturor*. Caci inegalitatea*,daca o tuturorfalade cinevaca liind distanlele inlelege careo pieEte de dreptatea nu e ingAduita toate. pe ea $i carevreasAse lacao unre a tuturorcu ioate - ftindcaea pazeile toateexistenlele, li fiecare peinchipul ei,in careeste fiecare anume duoafire-rr.

$a
Dar ar putea spunecineva*: Nu e propriu dreptalii sa lase oamenievlaviogineajutali, trebuiespus asuprilide cei rai. Falade aceqtia evlaviogiiubesc ca dacacei pe careii nume$te cele paminteqti rivnite de cei atragide cele materiale, au cazut din dragosteade Dumnezeu. $i nu gtiucum s-armai numi evlaYioqi, vrednicede iubit nepreluindcele cu adevarat de farasfinlenie qi ferindu-se Eidumnezcie;ti, iele vrednicede rAvnit gi de iuhit. Iar daca existente' cele cu adevarat iubesccu adevArat trebuie sA se bucure de cele dorite cAnd se intdlnesc cu cei ce le prilejuiesc. Caci se apropie mai ales atunci de virtu[ile pe cat sepoate, ingereqti*, cand se despart, de in-rdin dorinla de cele dumnezeieqti, pdtimirea de cele materiale*, despriniendu-se birbategte pentru bine in i1nprejurarilecare li se ofera pentru Deci, vorbind adevirat, e mai proaceasta. sa nu-i lase sA priu dreptAlii dumnezeieqti de cele gi sa le indepArtaze se mole$eascA* mai bune* barbAlia,prin desfatiri materidacd ar cAuta ale, nici sa-i lase neajutora[i, in cele ci sA-iintAreasca unii safacaaceasta, bune gi in neslabitastatomicie* 9i si le d a r u i a s c a p r i n a c e s t e ac e l e d u p a v r e d nlcle'"-.

$e
Deci aceastaeste dreptateasi mdntuirea qi ce se lauda:ceacarasalveaza dumnezeiasca pdze;te fiinla qi fAptuireaproprie $i curati a

Capitolul IX neosemenea altul, asemenea, Despremare,mic, acelaEi, gi desprestat'e,mi$care,egalitate


$1 li ary 9i stare 9i migcare, sA 9i neasemenea acestor privim gi la imaginile (reprezentarile)

qi in miaratandu-ni-se ci eli maregi mii qi acelaii Eialtul qi asemenea marirneadumnezeiasca

3Tffi"i:n"i:ff:'l # ;tit tli ffixt:: rururor cauzarorul despre se spune Deoarece

t67

Despre Numirile Dumnezeieqti cime Siintr-o lumind sublire.$i ca Acelaqi'cand Iur tu acelasiefri (Ps. I0l. spunScripturile. 2 8 1 :s i c a ' A l t u l c i n d e i n c h i p u i td e a c e l e a q i Scripiuriprin multe figuri qi mulrechipuri.$i ca cande lnlaular_ ca asenlenea $l neasemenea suDortal unoi asemanari5i al neasemdnarii 9i cu nimic (cf. II ca nefiind asemenea ca Unul ce Paral. 6,14). Dar qi migcindu-se -toate celelalte numiri umbla in toate. $i prin de aceeagivaloare cu acestea, dumnezeieqti liudate de Scripturi"*.

$4

in mod suprafiinlial,etem' $i esteacela$i nesChimbat,rdmAnind in Sine, avindu-le acelea$iqi la fel, la fel prezent tuturor 9i statomicEl insuqi cu ale salein Sine $i intemeiat in mod neprihanit in rnarginile prea bune ale identita$i mai presus de liinlA, neprefecut,necazut,neclintit, neschimbat, nematerial, atotsimplu, fara neamestecat, nemicqorat,nenasnecrescut, vreo nevoie, 'cutx , nu ca unul ce inca nu a fost nascut,sau sau nAscutde cineva sau cA e nedesAvar$it $2 astfel,sauca Cel ce nu e nicaieri niciodatd,ci ca Cel total nefdcut* (nenascut)qi absolut qi purureaexistent9i fiind (nenAscut) nefacut m a r e * , d e c i n u m e $ t e s e Dumnezeu qi acela;ifiind prh Sine prin Sinedesavirqit potrivit marimii proprii lui, transmildnd tuprin Sinein mod unitar;i in deosebindu-se sa suprasi marimea din mari celor turor $i qi extinzindu-se in afara de icelagi mod* qi iuminAndacelaii* din Sine revarsandu-se de toatd puterea,cuprinzdndtot locul, depaqind tuturor celor capabili sa se imparta$easca tot numarul. trecdnd peste toatA nemar- El; li imbinAnd pe unele cu altele, prin bogatia qi calitateade (a fi) cauza,avdndde qi marimealuginirea,prin supraplinaiatea ca Cel irarii lui qi prin darurile lui izvorAtoarepe mai inaintein Sinela fel cele contrare, toata una $i unica* ce depaqe$te de ele. ce e cavzacea mAsurain care acestease impd.rtAqesc Dar in revarsareanesfarlitei lor daruiri, ele identitatea23T. prin rimAn nemic$orate $i nu se micgoreaza imparElirile de ele, ci se arata intr-o qi mai $s Aceastamarime este $i maresuprareva'rsare. qi de cAtime in nesfirqita* gi necuprinsi ' Iar altul este, deoareceDumnezeu e nenumaratl 9i depaqire a tuturor in revdrin toate in mod providenfial* qi se (necondilionata de nimi^c) prezent sareaabsolutA 9i s u p r a e x t i n sa a m a r i m i i l u i n e c t r p r i n s e - r ) . face toate in toli pentru mantuirea tuturor, sa in Sine qi neieqitdin identitatea ramAndnd prin lucrarea cea una qi stand neincetat $i pe Sine cu o putereneclintita spre dAndu-se $3 celorintorqi(spreEl). $i altele indumnezeirea sunt vederile variate ale lui Dumnezeu,care Iar ci e mic sau subtire, se spune despre trebuie in[elese ca altele in formele in care se El, ca de Cel ce iese din toata greutateaqi arata.Caci precum dacd raliuneactlgeta sudistantagi ca Cel ce patrundeneimpiedicat fletul* in chip trupescgi vede in parli trupeqti prin toate. De fapt ca Cel ce e mic, e cauza- neimparlirea*lui, redam prin ele neimiorul formator al tuturor elementelor.Caci pe parlir'eaproprie lui ca parli aflate in el. 9i (ca Cel mic nu-l vei afla nicaieri neimpartigit. socotim mintea cap, grumazul opinie iralionalitate)' raliune intre mijloc la stdnd 9i Deci agatrebuieinlelesca Dumnezeue mic*, pofta, braleleqi pipieptul mAnie.stonracul ca inrAnd in toate gi prin toate in mod neimde numiriletrupupiedicat 1i putrun:dnd* pana lu desparlireu iiolrele fire, folosindu-ne puterilor - cu atat ale niqte simboale de ca lui gi mu' lncheieturi dinire rluhului. sttfletutui si pe Cel ce e dinsa curalirn trebuie mult mai inimii divd Sijudecintl .rimgirile Sicug,erurile formelor qichipurilor' (Evr.4, 12) saumai bine zis toateexistentele. colo de toataalteritatea i n s f i n t e q i d u m n e z e i e q t ig i t a i n i c e Caci nu este faptura nearatatainaintea lui. desfaqurdri*calitate, fd.rd cantitate, fara $i dacavoieqtisaaplici cele trei e micirne Aceasta dimensiuniale trupurilor* lui Dumnezeucel nemarginita.nedefinitii' cuPSnestdpinitA, e necuprinsa-Jo' de neatinsqi fara dimensiuni,lAlimea duma tuturor,dar ea insaqi zatoare 168

Desore Numirile Dumnezeiesti trebuie infeleasdca iegireasupranezeiascd largA a lui Dumnezeula toate, lungimea, ca putereasupraextinsa ca la toate; adancimea, ascunzimeagi incognoscibilitateade toli necuprinsaa lui Dumnezeu.Dar ca sa nu ne pierdem pe noi in desfaqurarea altor gi altor numirile dumchipuri qi tbmre, asemd.nand nezeiegtinetrupegticu simboalelesensibile, vom vorbi despreele in Teologia simholicd. Dar acum nu vom socoti inlelegerealui Dumnezeu* ca altul, ca fiind schimbarea identitatii lui mai mult decAtneschimbata, ci multiplicitatealui unitaregi iegirilede un singurchip ale marii lui rodnicii la toiite:r8. $7 Dar ce trebuie spusdespreaceasta? Caci insaqiScripturadeclaraci El esteneasemenea $i necompuscu nici una, ca Cel ce e qi a l t u l d e c a t t o a t e .I a r c e e a c e e m a i p a r a doxal,e ca nici nu spuneca e cevaasemenea cu lui. Dar cuvAntulnu e contrarasemanarii El. CAci acelearii sunt gi asemenea $i neasemenea lui Dumnezeu.Primul lucru, prin i m i t a r e ac e l u i d e n e i m i t a t .A l d o i l e a ,p r i n f a o t u l d e a n u a v e a xc e l e c a u z a t ec e e ac e e in CauzA, gi prin distanla de nrqp;rrA intre ele--". n e s f A r g i t ig i i n c o m p a r a b i l a $8 Dar ce vom spune gi despre stareasau dumnezeiascA*? Ce altceva decAt $ederea El insugiin Sine gi e ca DumnezeurAmdne nemiqcatA fixat statornicin identitatea $i e in mod neclintit qi in faptul supraintemeiat qi in acelagi scopqi la fel; de-alucraaceleaqi gi in faptul de-a exista neclintit in Sine qi de-anu seputeamuta qi de-afi nemigcat. $i acestea in mod mai presusde fiinlA. Caci El este cauza starii qi gederii tuturor, ca Cel qi starea. mai presusde toata $ederea $i in El au primit subzistenla toate. fiind piipjle proprii--'. bunatalilor neclintite din starea

s6
Iar dacA ar spune cineva ca Dumnezeu cu Sine* ca Cel ce e Acelaqi, esteasemenea intrucAte in mod statomicin Sine, fiind asemeneaSiegiin chip neimpArlit,nu am socoti de lipsitA de cinste numhea dumnezeiasca Dar teologii (scriitorii Scripturii) asemenea. spunca Dumnezeuca atarenu esteasemenea dumniminui, dar El daruieqteasemanarea celorce seintorc spreEl, prin imitarea nezeiasca de toata dupa putere* a Celui ce e mai presus dumdefinilia qiraliunea.$i putereaasemanarii nezeie$ti esteceacareintoarcetoatecele create spre cauza lor. Deci acesteatrebuie declarate lui Dumnezeuprin calitateade chip asemenea (Fac.I,26) a lui*. Dar Dumnezeu giasemanare lor, pentru ca nu e pe de alti parte asemenea chipului sau. Caci nu e nici om asemenea numai celor de aceeali treapta* le e cu putinta sAfie gi asemenea unelecu altele,qi gi sa fie sa-qiintoarcaintre ele asemAnarea, ambele asemeneaintre ele, fiind create Dar intre cauzA dupachipul celui asemenea. o intoarcere li cauzatenu se poate cunoagte numai (de la unala alta).Cacinu sedaruie$te acestorasau aceloracalitateade a fi asemenea, ci tuturor celor ce se impartaqescde cdci Dumnezeuestecauzainsu$i asemdnare, faptului de a fi asemenea; ;i El esteqi suportul asemAnariixinsaqi qi este in toate Cel a tuturor prin vreo urma oarecare asemenea implinegte acesteiasemanari. $i prin aceasta unireatuturorl39.

$g
Dar ce e de spuscdnd invalatorii Script e r g e$ i s e t u r i i z i c i a r a q ic a C e l n e m i q c a m miqca spre toate*? Nu trebuie inleles qi acest lucru in mod dumnezeiesc?Caci trecAEl semigcA, in mod evlavios, buie cugetat nu prin mutaresauschimbare*,saualtemare, saumi$carespatiala, nici in linie sau abatere, nici in ambelefeluri*, dreapta, nici circularA, nu fizicA. nu inteligibilA, nu sufleteascA, $i sta' in faptul ca Dumnezeu aduce la fiinlA gi toateqi ingrijeEte in tot felul de toate, sustine q i i n f a p t u lc a e p r e z e n t u t u r o rp r i n c u p r i n dereatuturor, nesupusrelaliei cu ele, prin ieqirile gi lucrarile providenliale la toate existentele. Dar e ingaduit a lauda in chip dumnezeiescqi miqcarile lni Dumnezeux cel nemiqcat. $i prin migcaredreapta*treneclintireadreapta, migcarea buie cugetata

r69

Despre Numirile Dumnezeiegti a lucrdrilorlui neabatuta neclintiti qi ieqirea qi provenireatuturor din El. Iar prin ceain spirala, iegirea statornica 5i starea roditoare.Iar prin cea circulara, faptul de-a fi acela;i qi de-acuprindepe cele de la mijloc la El a gi -pe cele extreme* qiolJrtoarcerea din Elc e l o rD r o v e n i t e $10 Iar dacA cineva ingelege numirea din Scripturi despreDumnezeu ca Acelaqi,in sensul de egal cu Sine, e de observatcd Dumnezeuesteegal nu numai ca Cel neimpiirlit gi neclintit,ci gi ca Cel ce iesela toate gi prin toate la fel qi ca suport al egalitalii de sine, prin care lucreazi la fel miqcarea* tuturor prin toate gi impartaqireaegali a dupa catuturor celor ce se impdrtaqesc, pacitatea fiecireia; qi darul egal imparlit tuturor dupd vrednicie qi dupa toata egalitateainteligibila*, inlelegitoare,ralionala, sensibili, fiinlialA, avAndu-lepe toate cu voia de mai inaintein Sine Cei ridicat peste toate. conform puterii sale mai p{gfus de a toataegalitatsax--''. toate,facatoare

Capitolul X DespreAtotgtiitorul, Cel vechi de zile Ei despreveac$i timp


$1 Ia seama sA lauzi pe Dumnezeu Cel cu multe nume prin cuvAntgi ca Atotliitor gi ca Cel vechi* de zile. Atottiitor se zice pentru qi cuprinca estescaunatotliitor, suslinAnd gi circumscrizind toate,fixAnd,inten.reind ind 9i facdnd totul neclintit in Sine gi aduclnd la existenla din Sine, ca dintr-o rAdacinaatotliitoare,toate $i intorcand la Sine, ca intr-un sAn atot[iitor qi linAndu-le in Sineca intr-un Scaunatotcuprinadunate zator pe toate, printr-o sustinerecare le asigura pe toate gi e mai presus de ele, nelisdndu-lesi cadddin ea gi sa se piardAca I se scoasedintr-o casa atotcuprinzatoare. atotliitoare$i ca cea care le line zice obArgie farasa sffAbatandu-le pe toateqi le stApane$te, ie amestecegi le impune tuturor ju-gurile primite de bunAvoie qi dureriledulci-"' ale dragosteidumnezeieqtiqi atotliitoare,ale bunautii ei neslabite. neschimbat gi nemiqcat qi pentru ci in Sineinsuqiqi pururearamAne migcdndu-se Cauzatorulveacului qi timpului gi al zilelor. De aceeagi in sfinteleEi tainicelevedenii ale e inchipuit qi ca batr0n aratAriidumnezeieqti (cf. Dan. 7,9) qi ca tanir*. Batranil arata5i ca fiind de la inceput; tanar,ca neimbAtr0nind. Sau amAndouine inva[AcAinarnteazh de la inceput prin toatep0na la sfdrgit;sau, c u m z i c e d u m n e z e i e s c u ln o s t r u s f A n t Ie arata invAlator,vechimeadumnezeiasca e primul in pe amdndoud: ca Cel mai bdtrAn timp, iar ca Cel mai tAnar e dinainte de numarul timpului. Fiindca unitatea* qi ceea ce e propriului au fostmai vechica mullii ani care au unnat--'. $3

Dar trebuie sa cunoa$tem,precum socotesc, qi natura timpului ;i a veacului din Scriptura.Cdci nu sunt absolutnefacutexgi eteme toate cele numite vegnice cu adevdrat qi neschimbate qi incoruptibilegi nemuritoare $2 qi la fel existente,ala cum zice: Ridicali-vd (Ps.23,1,9). gi celeasemenea portile ve$nice lar caCel vechide zile (Dur.7 ,22)eldudat Fiindca de multe ori gi cele foartevechi sunt caracterizateprin numirea de veqnice; qi Dumnezeupentru ca esteqi veacul gi timpul tuturor qi e inainte de zile gi inainte de veacqi cdteodataqi toata lungimea timpului nostru veac,intrucAtesteqi o insuqire estedeclarata de tintp. Dar trebuieca El si se numeasca li este$i a veacului vechimea;qi neschimbarea timp gi zi qi vreme qi veacin mod cuvenit lui D u m n e z e u , c a f i i n d i n t . o a t am i $ c a r e a mdsurareain general a existenlei.Iar timp t70

I
Despre Numirile Dumnezeiegti nume$tepe cel ce este supusfacerii qi coruperii (stricaciunii)gi schimbariiqi caree altfel pentru al1ii.De aceea teologia (Scriptura)ne gi pe noi cei definili prin declarA(numeqte), cdnd ajungem timp, veac prin participare*, veaculnestricacios qi purureala [el-+b. Dar Scripturavorbeqteuneori gi de un veac temporal* gi de timpul veqnic,deqi gtim prin ei* cd e mai propriu sa lie numite Si ardtatecele ce suntveac,iar celece suntin deveniretimp. Deci nu trebuie sa socotim, simplu, coeteme cu Dumnezeu*, cel dinainte de veac, cele Urmdnd neabatutpreavenenumite veqnice. ratelor Scripturi, socotim veqniceqi tempoin ele, pe cele rale dupd modurile cunoscute in partede ce sunt la mijloc qi seimpartAqesc veac,in parte de timp. Iar pe Dumnezeusa-l laudam qi ca veac qi ca timp, ca cel ce e Cauzatorula tot timpul qi veacul;gi ca Vechi de zile, ca Cel ce e inainte de vreme qi mai presusde timp gi ca Cel ce schimbdvremurile gi timpurile. $i iarAgi ca fiind dinainte de veacuri,intrucAtesteqi inainte de veac Aimai presus de veac(cf. Apoc. 1 1,15)qi imparalia lui este' imoAratiatuturor veacurilor. AminlaT.

Capirolul XI prin sine, a fi tnsuEi Desprepace {i ce tnseamnd ce e viala de sine Eiputerea de sine Si cele astfel spuse
$l Vino sAlauddmprin imne de pace,pacea ca obArgia irnpacariituturorx. dumnezeiasca, C A c i e a e s t e u n i f i c a t o a r e at u t u r o r l i qi producatoarea armoniei ;i arnascatoarea o gi doresctoatepe ticularii tuturor. De aceea ea, care intoarce mullimea impdrfiG a lor in unitate integrali* qi razboiul launtric al tuturor il Drefaceintr-o conlocuire unitari*. cele de paceadumnezeiascd Prin impartagirea mai vechi* dintre Puterileimpacatese unesc qi ele cu ele insele gi intreolaltA,spreo unicd domnieapacii tuturor; gi unescpe celede sub ele insele qi pe unele cu altele cu ob0rgiaqi a tuturor. Caci cauza cea una qi desavdrgita aceastapdtrunzdndin mod neimpArlit in toate, ca in nigte locuri deosebiteale celor gi le le mdrginegte le hotamicegte, desparlite, asigurape toate gi nu le lasd sd se reversein nesfArgire*gi nehotAmicire,dezordonate;i nelixate qi devenite goale de Dumnezeu gi cu totul neunite iesite din unirea intre ele qi 'desp." ea, sau si inireolaltala8.Sa vorbim aratamce estepaceagi liniqteadumnezeiascA pe care sfintul Iustus (cf. Fapt. 1,23) o n u m e q t en e g l a s u i t o a r e *g ; i despre toatA n e m i g c a r e ac u n o s c u t a i n p r o c e s i u n e a (ieqirea)ei; sa aratam cum impAciuiegteqi aduceliniqte gi cum estein Sine gi inleuntrul ei gi a supraunittotul in Sine, intreaga;cum neiegind din ea, dar inmullindu-se pe sine, pArasegte unitatea ei*. Ea iese la toate, raminAndintreagi inlauntru* prin covArgirea unirii nrai presusde toate.Pe ea nu e ingiduit qi nici cu putinla vreuneia din existen[e nici cu intelegere. sa o exprime,nici sAo cugete Dar recunoscindneputinlade-a o exprima qi de a o cunoaqte ca fiind dincolo de toate, vom privi participarile inteligibile qi expripe cAt e cu putinta mabile la ea* gi aceasta oamenilor qi noua, ramagi in urma multor oamenibuni-+e.

cADumnezeue intdi trebuiespusaceasta, suportulpacii de sine qi al picii tuturor qi al fiecdruia; gi cd toate se articuleazeintre ele prin caresunt prin unirealor neconfundata*, fiecare unite in mod neimparlit.Prin aceasta s t 0 n d i n m o d n e d e s p A r l i t ,i g i p A s t r e a z a neslabit* chipul propriu, nefiind tulburate cu celecontrare*;nici tocite prin amestecarea in deplinatateaunirii qi a curaliei lor. Deci vom intui o fire simpla a unitafi paqnice,o toatecu sine gi in ele li intre fire careuneqte toatein imbinarea ele, o pacecare pastreaza a tuturor.Datoneconfundati,neamestecatdx rita acestei unitAF neconfundate,minlile unite* se unesccu inlelesurile dumnezeiegti lor gi cu cele inqelese.$i iaraqi urca spre

L7l

Despre Numirile Dumnezeiegti unirea necunoscutecu cele aflate mai presus de minte. Tot pentru ea, sufletele,unind raliunile lor de tot felul gi inallAndu-lespreo potrivit lor inainteaza curata, unicainlelegere nematcrialA qi trepteilor, prin inqelegerea ;i de neimparlita* ipre unirea cea nrai presus. unicaqi nedesPentruea subzistA inlelegere. faiuta imbinare complexi a tuturor in simin qi se armonizeaza fonia ei dumnezeiasca; conglAsuireagi in acordul ;i in intregul desavirqit* . Caci le adundin mod neconfundat gi le line impreuna in mod nedesparlit. Pentru cA intregimea pAcii desavirgite strabatetoate existenleleprin prezentaatota puterii de unitate simpla qi neamestecatd unind toate qi unind extremelexcu facatoare, extremele prin cele de mijloc, insolindu-le fire. Prin de aceeagi printr-ounicA(legatura) ptrtinla sd sebucurede ea le dAruieqte aceasta gi le face si de ultimele*marginialeintregului pe toate consliente de unitalile 9i de identitatile, de unirile, de imbinarile lor. CAci rimAne neimpar[iti 9i Daceadumnezeiascd itrabate prin toate qi patrundein toate qi nu ei. Fiindca iesela toate9i iesedin identitatea transmitetuturor in mod propriu lor cele ale in ele din bogalia cu imbelgugare ei qi revarsd rodniciei impaciuitoare.Dar ramAne,pentru covdrqireaunitalii ei, intreagA,cu sine int r c a g a _p *r ^i n s u p r a u n i r e ai n t r e a g a c u e a insisii)u. $ 4 . , $i daci toate cele ce se migci* nu se lor sa liniqtesc,ci voiescpurureaca mi$carea e o dorinla dupa pacea se mentina, aceasta a tuturor, care le pAs[eazape dumnezeiascA toate necdzutedin ele qi pazeqteidentitatea tuturor celor ce se miqca* qi viala lor nemigcati Ei necazutA. miqcAtoare $i aceasta o aratafacindu-le pe toatecelece semigcasa rAmdnaprin aceastain pace cu ele insele, ramAndndsd lucreze in acelaqifel, cele ale lor--' .

$5

Iar dacf, vorbind de prefaceri produse de cinevaca nu toti din pace,va declara c6derea* ca nu cstenici una raspundem iubescpacea. caresAcaddcu totul din orice dintre existenle unire. Caci ceea ce e cu totul nestabil* qi n e m d r g i n i t i n a c e a s t ag i n e f i x a t q i n e hotamicit, nu e nici existent,nici intre cele existente.Iar daci acegtias-au despa4it de de oace si de bunurile pacii, bucurAndu-se i"rturi 9i minii gi de schimbariqi nestatorde idolii nicii, spunemca qi ei sunt stapAniJi intunecalix ai dorinlei de pace,deqi sunt tulburali de patimile mult miqcitoare. $i prin raman* fara sa-qidea seamadoritori aceasta cAprin implinirea celorpurttrea ai ei, socotind curqatoareranrAn in pacea lor; ;i se simt careii tulFuralidacdsunt lipaili de placerile $3 Dar ce va sptlnecinevadespre stipineau:51. de iubirea de oameni a lui paiea revarsatA Dar ar putea zice cineva*: Cum doresc Hristos?*Prin ea invAfamsd nu mai luptAm* Caci multe sebucurdde diversi- nici cu noi, nici intre noi, nici cu ingerii. Ci toatepacea? lor qi nu voiesc vreodati lucram impreuna cu ei cele dumnezeiegti*, tateaii deosebirea sAseconciliezede bundvoie. Daci cel ce zice dupa putere,prin purtareade grija a lui Iisus e qi deosebirea afirma ci diversitatea aceasta toatein tofl qi aducepaceanecare lucreazA proprie a fiecareiadintre existen[e*, graitAsi dinaintede veac hotarata insuqirea 9i ne imsa.se nu voieqte gi cAnici unadintreexistenle f acap6 noi fu Sineqiin Sinecu Tatal.Despre nlcl nu-l vom contrazlce leoedede aceasta, de fire s-a vorbit in acestedaruri mzriDresus o socotimo dar qi pe aceasl.a noi in aceasta. invalaturile teologice* qi a marturisitimpredorinla a pacii*. Caci toate iubesc sa fie in sfinteihspiralii-)r. una iu noi gi Scriptura pace $i unite cu ele insele, dar sA rd.'rnana din ele gi din ale lor. $i e proprie iremiEcate $6 pacea desdvArqita identitatii neamestecate grijile prin le salveazi care pestreaza, o care $i Dar fiindci m-ai intrebat gi altAdatdprin qi de pace pe toate nedezbinate ei dAruitoate ce esteexistenfade sine, viala de Epistola* susgindnd gi intreolalta, cu ele neamestecate sine, inlelepciuneade sine gi eqti nedumerit pe toate in putereastatomica gi neclintita a cum spun uneori cd Dumnezeueste viala de pacii qi nemigcariixlor. 172

Despre Numirile Dumnezeiegti sine, altadatasupofful vielii de sine, am socosfinte suflete al lui Dumtit de trebuinldL, intrebarecdtre dezleggi aceasta nezeu,sA-1i noi. $i intAi,ca sa reluAmqi acumcelemulte cAnu e cevacontrara spune raspundem spuse, ci Dumnezeuesteputere de sine sau viala de sine;i suportal vielii de sinesaual pacii saual puterii. Caci, in cazul primelor, este numit pomindclela celece suntsau, mai mult, astfel de la iele ce suntintAile*.El fiind cauzatorul tuturor. Dar in al celorlalte(estenumit astfel) ca fiind in mod suprafiinlial mai presusde toate cele ce sunt qi sunt intAile. Ceri sA spunemce esteexistenlade sine sau viagade sinesaucdtesuntin mod absolutqi desAvArqit ca nu e cevasucit*,ci Raspundem incepAtor. simpla. Caci nu drept ;i care are o explicagie spunemca existenlade sine e vreo altd fiinld care sA fie tusau ingereasca, dumnezeiascA turor cauzade a fi (caci numai Cel ce estemai presusde fiinlA e obArqiaqi fiinla $i cauzade nici nu spunemca a fi a tuturor existentelor), de viafA a vreunoracare trdiesc e nascAtoare de dumdecdtceamai presus altd dumnezeire nezeire.Caci numai viala e cauzavielii. Nici, ca sa vorbim pe scurt,nu au fost numite alte fiinle qi ipostasuri aleexisten!elor,.alte obArEii sau raze 9r dulnnezerdln exlstencreatoare, [e*. Nu i-au qtiut pe aceqtiacu adevarat,gi propriu* vorbind, ca atarenici pe ei (caci nu exista),nici pe parinlii lor. Deci existenlade sine gi viald de sine gi dumnezeirede sine numim in sens originar gi dumnezeiesc;gi cauzal,obdrgiagi cauzaceauna mai presusde toate li mai presus de fiinlA. Iar in sens participant, puterile providenliale translum i s e d i n D u m n e z e uc e l n e p a r t i c i p a t , crarea prin sine fAcatoarede fiinla, prin sine* indumnezeitoare,la care participa e x i s t e n l e l ei n m o d p r o p r i u l o r * . P r i n a c e a s t as u n t q i s e z i c e x i s t e n l eq i v i i q i le este indumnezeite qi celelalte. De aceea suDortCel bun celor dintAi,apoi tuturorcelor ce participd la El intregi, apoi celor ce participAca pd4i* ale lor la El. acestea? Cand Deci ce trebuiespusdespre unii dintre dumnezeieqtiigi sfinlii nogtri invafAtorinumescpe Cel Suprabungi Supradumnezeusuportal bunataliide sinex qi al dumnezeirii spun ca bunatateade Sine gi dumnezeireade bine facatoareqi indumnezeitoare provine din Dumnezeu, ca revirsarea frumuselii de sine, facatoarede intreagi frumusele. $i vorbescde o frumusele pa4iala; qi pe cele ce existd qi de o frumusete din ea le numesc frumoasein intregime qi frumoasein parte.$i toatecelelaltes-auspus gi se spun in acelaqimod, adica aratAndu-le participante la providenla qi bunatate*, ca existentedin DumnezeuCel neparticipabil*; gi ca participdnd la debordarea lui intr-o Cel ce e cu negrAi6. Prin aceasta, revdrsare Cauzatorultuturor, e qi dincolo de adevArat toateqi Cel mai presusde fiinla, qi depAgegte cu totul pe celece suntde in mod supraliresc o oure.u.. iiinla qi firer54.

Capitolul XII DespreSfdntul sfinlilor, imparatul tmpdralilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor
$l Dar fiindcA s-a vorbit despremargineacuvenita a celor de care trebuia sa vorbeasca, trebuiesAlaudamqi pe Cel cu numepesfirqite si ca Sfintul slintilor (Dan. 9,24). Impdrarul impardllor (l Tiin. 6.15). despreCel'ce imparaleste in veacsi din veac(cf.Ps.145.10).dar li Ad.preD,,mnil domnilor (Apoc. l9.l6l gi dumne:eilor(Ps. 49,1). $i intii bumtfe=eul trebuie spus ce socotim cA este sfinlenia de sine (autosfinlenia)qi ce vrea sAarateScriptura prin indoirea numirilor*,
s.t
J4

Sfinlenia e deci (vorbind in felul nostru), curafia libera de toati impuritateagi d e s A v d r g i t aq i c u t o t u l n e p r i h A n i t d . qi a toataautoritatea Imparafiaestedaruirea qi ordinea.Iar domnia podoabagi rAnduiala tuturor relelor, ci gi nu e numai depaqirea toata posesiadesivirqita a frumuselilor qi

173

Despre Numirile Dumnezeieqti bunetatilor gi siguranla adeviratd qi neclintiti in ele. De aceeadomnia* (xoptottlg) (rOpog; qi de la Domn vine de la autoritate, (rriptov) qi de la a domni (rr:preoov). Iar este providentacare e atent5 dumnezeirea la toate gi inconjoara qi sus[ine toate cu desivdrgitagi umple toatede sine bunAtate q.ie mai presus.detoattsgelece se bucurA ei de grija de purtarea sine cu bunAtatespre indumnezeiie celor intonrse spre ea. $4

Deoarece cauzatorul hlturor este supraplin de toate $i neimpdrta;ibil*, printr-o ce e mai presusde toate,e ldudatca depagire de SfAntulsfinlilor* gi celelalte,prin calitatea c a u z a c e s e r e v a r s Ap e s t e t o a t e 5 i p r i n depa;ireace-l ridicApestetoate,cum ar spune $3 cineva. Aceasta pentru ca cele ce sunt cele ce nu sunt gi cele de care se depagesc Deci trebuie se lAudAmacesteaca fiind suntsfinte, celece seimpartagesc toatein mod impartA;esc ale cauzeicelei ce covArqeqte s a u d u m n e z e i e g t i ,s a u s t a p a n e ,s a u i m absolut*. Iar pe ea trebuie sA o numim toatecele ce estepeste De aceeacel s f i n l e n i a c e i n t r e c e t o a t e $ i d o m n i a 9 i parate$ti. pestetoate,iar cauzaImpariiliamai presusde toateqi dumnezeirea ce sunt,e prin aceasta tuturor celor ce torul neimpirtigit e deasupra Caci din ea a venit qi s-a disatoisf0nta. Sfinli qi $i a celor impartagite. tribuit in unitate qi impreunA curAtia de- se imparta$esc p l i n a g i a d e v d r a t a ; t o a t a o r d i n e a 9 i imparali* qi domni qi dumnezeinumescScripp o d o a b a e x i s t e n t e l o r , c a r e i n l a t u r A n e - turile ordinelecelemai de la inceputdintre toate (ingerii cei mai de sus),prin care cele de al g i n e s i m e t r i a ,9 i p o t r i v i r e a ,n e e g a l i t a t e a * primesc dupa aceea darurile de la doilea qi bine dreptatea identitatea se bucuri de o r d n d u i t aq i a d u n dl a u n l o c p e t o a t e c e l e Dumnezeu,inmullind simplitatea transmisiinvrednicite si se impirtaqeascade ea. Ea unii acelora,dupa deosebirile*dintre ele. Iar in mod providenlialqi dumposesiune a tuturor frumusefilor, cele dintdi adunA aredesAvdrqita celor mai de ios in unitatea cele ale qi nezeiesc privitoare cea buni, providenla toatA e a celor providenfiate,ddndu-sepe lor256. susginAtoare

Capitolul XIII gi Unul Despre Cel desdvdrgit


$l AtAtea despre acestea.SA trecem, in sf6rqit,la ceeace placeraliunii cel mai mult. De fapt,invalaturacareii atribuieCauzatorului tuturor toateimpreuna,il laudaqi ca Unul nu e numai (cf. I Tim. 2.5). Prin aceasta prin Sine qi in prin Sine gi deosebit desavdrqit Sinein mod unic* qi cel mai desivarfit intreg fiind prin Sine intreg, ci qi supradesivArqit, de toate.Hotdmicind astfel toate mai Dresus se supraextindeca Cel ce este nesfArgirea, pesteorice margine,nu e incaput saucuprins in toateqi peste de nimic, ci seintinde deodatA toate, prin pdtrunderi fara lipsuri 9i lucrAri qi ca I se zice iaraqidesavdrgit nesfAriiter5T. 174 gi Celui ce nu creqteqi e purureadesdvdrgit de mai inaintetoatein Sine avAnd nemicqorat, printr-o unicAgi neincemta gi revarsAndu-se !i prin gi nescazuta dAruire, qi suprapltna aceeagi qi le umple cele desAvdrqite caredesAvarqeqte proprie. de desavArqirea $2 $i este Unul, fiindca este toate* in mod unitar,fiind prin unitateasa unicAmai presus de toate qi cauzatorulunitatii fara ieqire din Sine. Caci nici una din existenlenu e neparta$a de Cel Unul, ci precumtot numdrul* e parta$ de unul, qi doi se zic unul, qi douajumatafl, la fel, unul, iar unul qi al treileagi al zecelea,

Despre Numirile Dumnezeiegti ca pa4i la Unul qi toatecele a$atoateparticipA ce suntexista,pentruca existAUnul. $i de nu este Acela, cauza tuturor, unul* dintre cei pentru ci e Unul dinainte de mul[i, aceasta orice unul qi de mullime qi definegtetot unul qi mulfmea. Dar nu e undevavreo mullime* nepartala la Unul, ci cele multex prin pa4i sunl una in intreg. $i cele multe in accidente, sunt unain suport.$i cele multe la numar sau in puteri sunt una in chip. $i cele muhe in chipuri sunt una in neam. $i cele multe in m a n i f e s t a rs i untuna in obhrgie. $i nu este nici una din existenlecarenu seimpArtagegte intr-un fel de Unul aflat in toate, qi care le-a avut de mai inainte pe toate qi intregi, pe toate*cele opusein mod unitar.$i fard unul* nu va fi mullime, iar fird mullime nu va fi Unul, ca unitate inainte de orice numdr incinevatoateunite mullit. $i dacale-arcugeta cu toate*.toate vor fi una in intreg. $: Iar afari de aceea,trebuie $tiut li aceasta, ci dupa chipul sau mai inainte gAndit*, fiecare se uneqtecu cele unite dupi chipul fieciruia $i acestaesteelementulcel unul al tuturor.$i dacadesliinlezipe Unul*, nu va mai fi nici integritate,nici parte,nici altceva din celece sunt.CAcipe toatele-a avut in Sine gi le-a cuprins in Sine Unul in mod unitar. Astfel lauda teologia (Scriptura) intreaga obdrgie*^, dreptcauzaa tuturor dumnezeiasca Drinnumelede Unul-)d. $i Unul este DumnezeuTatil gi Unul Domnul IisusHristosgi Unul gi AcelagiDuhul, pentru neimpa4irea mai presus de toate a inin care sunt unite tregii unitali dumnezeieqti, toate in mod unitar gi sunt suprauniteqi in mod mai presusde fiinlA. De aceeatoate se refera cu dreptatela ea.qi se atribuie puterii ei* qi ramAnqi se suslin rii se implinesc prin ea gi seintorc spreea. $i nu vei afla cevacare sA nu fie din Unul, dupA care se nume$te mod mai presusde fiinla; care dumnezeireain sa nu fie in El ceea ce este qi sa nu se qi sa se mAntuiasca in El. $i desdvdrqeasca de la cele trebuie ca qi noi, intorcAndu-ne multe spre Unul, prin putereaunitalii dumnezeiesri-)e sa laudam in mod unitar dumnezeirea ceauna gi intreagi, pe Unul cauzator al tuturor*, Cel dinainte de tot unul qi mullimea gi partea qi ?ntregul gi hotarul gi nehotimicirea qi marginireaqi nemArginirea, pe Cel ce hotamicegtetoate existenfeleqi insaqi existenla;pe Cel ce e cauzatorulunic al tuturor qi al tuturorintregurilorimpreunAqi de toateSicare e inainteatuturor qi mai presus qi pe fiind mai presusde unul insugidefinegte cel ce este unul insuqi* qi fiind Cel ce este Unul, face ca unul, intre existenfe(sAdevini) numAr*. Caci acesta fiind numdr, se impartaqegte Dar Unul cel mai presus de hin1ar60. tot de fiingaqi Unul care este,hotarnice$te numarul qi El este qi inceput r;i cauzA a unului qi i numarului gi a tot'ce iste26l.De aceea clumnezefieamar presus cle toate, cunoscutA de noi sau de allii din existen[e, gi laudataca unitate(monada)qi ca Treime, n u e s t e c u n o s c u t An i c i c a u n i t a t e (monada)*,nici ca Treime. De aceea ca sdo qi rodnica supraunitatea laudamcu adevdrat numita prin numirea cia dumnezeiascA*, treimicaqi unitara,sAo numim dumnezeiasca mai oresus de nume. fiinta mai presus de fiinla, fala de celece ,unr:o:.Caci ni:fiind nici monadAsau treime, nici numdr. nici unitate saurodnicie, nici altcevadin cele ce sunt sau cu vreunadintre din celeimpreunacunoscute cele ce sunt teologii,ridici peste toatA supradumr a t i u n e ag i m i n t e a a s c u n z i m e a nezeirii care in mod suprafiinlial e supraal nici nun're existentapestetoate.Nu existA ei*, nici cuvint pentruea, ci e ridicati in cele (inaccesibile). Nu-i dam nici nuneapropiate mele bunatalii, ca fiind corespunzAtor ei, ci din dorinfa de-ainlelege* gi spuneceva despre firea negraitA,ii dedicdm intAi cel mai venerat dintre nume*. $i suntemde acord qi in aceastacu teologii. Dar qi prin rimAnem departe de adevArul reaceasta gi ei au preferaturcuqulprin alitalii. De aceea negatii, ca unul ce scoate sufletul din cele familiare lui* gi-l conduceprin toate inleleca sa-l scoati din ele pe surile dumnezeieqti, Cel mai presus de tot numele gi de toata cunoqtin{a, iar la urmatuturor raliuneaSitoatA El sa-l uneascdcu Sine, intrucdt ne este cu putinlagi nouAsAne unim .u 91263.

$4
Expundnd acestenumiri dumnezeieqti i n t e l i g i b i l e ,p e c a t n e - af o s t c u p u t i n ! a ,a m

t75

Despre Numirile Dumnezeiegti ramas departe nu numai de confinutul lor exact,(cA;i aceastaar spune-ocu adevarat lor asemenea qi ingerii*) ci gi de inlelegerea 6elei a ingerilor. Fiindca qi cei mai tari dintre invAtatorii nogtri despreDumnezeu ramAn departe de ingeri. Dar El este cunoscutin mod ultim qi inferior.nunumai de invafatoriidespreDumnezeuqi de ascelii ci qi de cei le urmeazA, dintre ei gi de cei c^e cu noi. Insadacdcele spusesunt de o treapta drepte qi am.reuqit sA ne atingem cu inlelegerea de numirile dumnezeieqti desfaqurate,lucrul trebuie atribuit Ca,riatorului tuturor, care ne-a ddruit intai sa grdim spre El, apoi sa graim bine. $i dac.a lipsegteceva din ."r" E" u""";ii f"i"J, va trebui sA le cugetam pe acesteaprln metode.$i dacanu sunt dreptesau aceleagi qi am raracitde la adevar suntnedesdvdrqite iubirii iie in intr.gi*i, fi6 h-p;;,;;ne talede oam?niti indrepter" pe cel neqtiutor i i t a - i t r a n s m i t ac e l u i c e ' a r e n e v o i e s A invete ceva din ratiunea proprie. Caci se cuvine sa-i ajutdm celui ce nu are destuld putere gi sA vindecampe cel ce nu voieqte sa ramanabolnav. $i fie ca ie ai prin tine, toateprimite de la fie prin al1ii,avAndu-le i i noua. C e l b u n , t r e b u i es An i l e t r a n s m i Eq $i sa nu ocoleqtisa faci bine omului iubitor de bine. Caci vezi cd nici noi n-am inchis in noi inqine nici una din raliunile 4aruitenoui nefalsifiin mod ierarhic,ci le-am transmis c a t eg i v o u Aq i a l t o r s f i n l i b a r b a l i * ,i n t r u c A t suntemqi noi in staresaspunem*cele auzite' neslabindu-le' $i astfelnu vom strdmbaintru nimic din cele ale predaniei' daca nu vom slabi inlelegereasau exprimarealor' Dar acestea'ca si placa lui Dumnezeu' trebuie si se pdstreze9i sA se spunala fel' care trebuie pazitl $i aceastae m.arginea in numirile dumnezeiegti inteligibile' Dar, prin condlcerea lui Dumnezeu' vom t r e c ea c u ml a T e o l o g i a s i m b o l i c d * '

MAXIM MARTURISITORUL SCOLIILE SfdNtUIUi

Despre NUMIRILE DUMNEZEIE$TI

Areopagitnl. Titturile ce le aveau Elinii odinioara deveniqislurgiqi le-au atribuit tArd sAse ruqincze9i dupii ce s-auintors la Ilristos; caci. iata, Areopagituls-anumit Iustin in sciereaCdtre Elini astfel,ca si dunrnczeiescul a lui Iustin filosoful. impreund - presbiterul. Numele de presbiter indica gi pe episcop;caci episcopuleste ;i presbiter.$i aceasta ie oratain Fuptele Sfinlilot't\prtstoli'cind in Asia Pavel cu Bisericile.(Fapt.20,28;. se intdlnegte CaPirolul $1 Teologice. Noteaza cii Parintele a alcituit 9i o alti lucrare,ca o introducere$i pregatireelementari a cclor spusedespreDumnezeuici-colo in Scripturi; saue vorba di o scricrecircia ii urmeazascriereade fa1a. Nu tn (cuvinte) convingdtoare.Inlelcpciuneaomecaci neasci culegedovezile probabiledin cele sensibile; mareafortd a silogismclorigi ia prilejurilc din geometne; mai hine zis cele dar in cccacc privegtecele nemateriale' qi mai presusde toati fiinta (substanta)' suprramateriale c u m a r c u n o a l t ec i n e v ai n m o d l o g i c ( p r i n s p e c u l a l i e ) ' ceeace nu se poate explica nici prin floareaculnlinantd a minlii (neqtiinla despreDmrtezeu)?Ceea ce se poate cugeta prin evlavie pura, in chip negriit. Sd cugetdm ceva despre (dumnezeirea) cea mai presus defiinld Dumnezcu este rrrai presus de fiinla' 9a ilind .uget"t mai presusde orice liin!4, fie inteligibili' tie cu atdt mai mult simluali (sensibili). inlelegatoare, (Acelei) suprafiingiatitdfi. Daca fiinla {ouoia, esenla)sc zicedc b a .fi (eivcxr), iar al indica inlelesul venirii a ceva lr existenlf,din producerctlopaycoyql. in lcgeturacu Dumnezeu nu se poate vorbl proprlu-zrs de fiinli (ouois, escnla).CaiciDumnezeueste mai presusde orice fiin1i. nefiind nirnic din celece sunt' ci fiind celor ce sunt qi Cel din care sunt cele ce sunt; deasupra cici dumnezeireacea ascunsi a lui Dumnezeuestc slng u r i l p u t e r e a o t r i i r l i e i d u m n c z e i c 5 t ia t u l u r o r . c a r e itipancqt" peste toli aqa-zigiidumnezei, fie ingeri, lie o a m e n i s f i n l i , p r e c u m e 5 i c r c a t o a r e ad u n l n e z c i l o r provenili prin plrticipare; caci ea estc adevaratdumnezeircaprLnsine, existenti din sinc insaqiin ntod necatzat(Stol,tstita u reltutt idcettde ens a se, dar liirti sri a nu intplit'tt o tle:wlte ptind la capdt.Ens a se inseamnd I

nintic de obiect tn eristenld: a nu fi udus de cewt sau de cinet,a la exisrcn!(i,ci tt Ji prin sine, deci a li din veci prin sine,tdt'i cet'unu poatefi aduslu eistenld din nimic prin sine. Ens a se inplitti deci caratlerul uctit', subiet'tival v t ' S n i t ea : n u r t | e l t t t i t ' il t t l i : \ t ' r ' n i A u n unei e.\ist('nl( subiet'tsuperior.Dat'ri existti Si rtltele,toatesuntprin El. Neliind intru nimic El e Tatul prin excelenldul tLtturor. prin extelenld.$i cum nu se poale obiect, este,Suhiectul (ugelo satnu fi fost cevu din eternitate,acel ceva esle estePers(,an(iubsolut liberd, Subietul pritt e.rt'elen1ti, prin oceustdlihertilte. ftird.sd se li produs pe Sine insuSi Niti o lege nu podte li tleasupra luturor. Ci deasupra leqilor este un subiet't, iar tleasupra tuluror Iegilor Suhiet'tul pur ;i suprent.Avem In dtedslu (?tt mdi cilte' eternea unui Dunrne:eu'fald, goricti dotudd tt existenlei core n-ore nintic de thiect in Sine. Pe de oh(i parle, un Tati etern nu poate fi cugetut.fdrd un Fiu etern, de u c e e n gtio l i t u t e l i b e r dc a ; i ' f a t a l . A c e s tF i u e ; i E l l i p s i t E! e ndstut.ddr.\( d e , ' r i t e ( t u t r t [ e r( d t ] l t i e L L li niltte. eternd Nunni iuhirea poute erpli(a QLeustde.tisten!(i rleptin libertl ;i itr otelu;i timp nesingulurd Numai iultireo uneStefn ea absenla unei legi tnte dd unei curdcter de obiect, cu caracterul liber ul exise.\istenle din veci.frirtlwtie' ar fi tenlei.Datd Dutnne;eu ttr existct supusunei legi; ducd ar existttcu wtie' lu Jbl s-ur supune unei legi (ktte de El. El e dincokt de oceustit alternativti. Iur iuhireu clesrivirqitiiintre doi nu pootefiin<hisd fntre ei. Eo e plina de genero:itateaiuhirii comuneltrla de ol treilett, ture la rindul lui nu poole sri nu-i iuheascdpe untlittcloi.sau in cure sd t1use drate iuhireu umdrulurrtru divine e conclu:ictinevi' Treinteat,e[niu1o Persoanelttr dusepind lo tuhild a oricurei gdndtri despree.tistenld caltcit. Pe lin qd uceslea, in Cel Le existtiprtn Sine e utfrta chiar din ninic. Iar putere,cd poute creu ;i ulte existenle Ie (un(\t.llen din proprie det,dre,c nunkti pe dce.\leLt prin Sine! Ie creea:d tztliinlti, Cel rc e,tistti experienlri. toate din ninrit e ntai presusde liin4i. Nt,i curunrtem cu ( tit. e S e i l t (rie c u , e e . r i s t rp i rittniste J ' i i n t i ,r u s u l t . \ t i l n ( L le.gi.Duntne:eu fiind dt'rtsuprulegikn' e nrui presus de Jiintd , de nnclul lui esset urtrtsculde ruti , de ceeace-lfuce polpahil, n. trad ). in ottrecuref'elcunosLut, (Cunoaqterea) suprafiingiald. Numai dumnezeirii insAqiii sunt cunoscutccelc alc sale,proprii firii ei. Raza cuvintelor durnnezeieqti.Bine a spusra:ri 9i nu xtarel cici preculn nu putem privi la soare,ci poate la razclc din jttrul lui, aganu putem inlelcge pe Dut.ntrezeu insuli; (avern ;i aici a.firtfitttri deosebirea tnu'e Jiinla

177

gti DespreNunririle Dumnezeie dumne:eiuscii Si energiile ei necreate,reluatd de SfiAntul Gt ixtt ie Paluntu, n. trad.). Prin - cuviinld faqd de cele dumnezeieSti. CAci nu fali de cele durnnezeiegti' trebuie sa finr cu indr;izneal:t d leDumnczeu, c v l a v i o sl a r e s p e c t u c i s i n e s u i mc u c u g e t expriurind gi tilcuind numai acclca despre Durnnczeu carc sunt lblosite in Scripturi,cum a spus mai inainte Teologia (Scriptura) - atotadevdrald. Privcqte cum Pavcl: cAci numelte Scriptura,teologie, dumnezciescul el estccel carezicecd f'ieciruiasedaruieqtede Dumnezeu luminareain chip limpede,pe mesuraputcrii lui, precum gi Domnul spuneucenicilor mai dcsava;i$: Vtuti t'i s-tt dut sd (utnilsteti tuinele Inpirdliei (Mat. 13,11), ca unora ce iau anrinte cu mai multa inlelegcre la cele mareleDionisic sprc a o poruncite;qi nu o spuneaceasta oameni,ci qi despreingcri, pe care inlelegenumai despre dupa unii dintre filosofii din sa-i numeasca. obi5nuiegte minli; ei s-au numit minli ale treptelor de sus, ca afarA, unii ce au in ci in chip fiinlial roatamintea 9i inleleg toate' primind in mod unitar in ei cu atenlie toate cele Lc curg din Dumnezeu la ei; de aceease qi spune desprepreasfin1iilleruvimi c6 primescintregi intregul. Cele dumnezeieqti se reveleazd (se descoperii). Noteaza ca qi ingerii se invrednicescpe misura lor de lui Dumnezeu. cunoqtinla Cu pdstrarea dreptd(ii. De aceea,zice, Dumnezeu i se descoperi fiecAruiadupa puterea lui, nu pentru ci mai nrultul, ci pcntru a salvamdsuradreptalii pizmuicgte lui Dumnezcu;caci e propriu drcPtatiisa in cunoaqtcrea despre masoiuefiecaruiadupAvrednicic.Deci cunoqtrnla dar noi avemnevoiede mdsuri; e nenrasurata; Durrrnezeu nu ne-anrmantui. fari nlasura, cAci.daciini s-ardcscoperi soarele cum nu se poatenici ochiul trupescsa primeascd intreg. Cobordnd in chip dumnezeiesc ' mai presus de mdsurd. Nun)c$telipsa masurii insagi dumnezeirea9i iluminareaei dupAcit e cu putinla. Cdci precum - necuprinse. Prezinte aici necuprindereacunoqtinleidespreDumnczeu; cdci dacAnici cele simple rii nefigurate,chiar daca sunt fiin1e,nu cad sub simliri, cum sunt ingerii qi sufletelepentru cei trupelti, cu cdt nai nrull le intreceDumnezeucarenu e nici fiinli' nici minte, ci e ntai presusqi de fiinla; nici simplu, ci mai presusde simplitate;(Dunute:eue de altJel ntai .sintplu decAtsintplituteusdrd(d ( .fdpturilor, n. trad-);nu e nici , i maiprcsus g id e n t l t t c : n i c i u n i t u t cc m i n t c ,c i n r a ip r c s u s qi de unitatc;(nu e lip.tit de ntinte,dur e de rt ntinte ;i de o unitute.ture e In ocelu;i tintp ntai presus de ele; nu e ninte,pentru tti e ntui presusdc eu, tttte lipsit de ea; ce Iipsa de uritate teu nrui presusde ullilille podte in.semnu sau lipsttde ntinte ceu mai presusde ninte? Cine p(,dle in vreun holar, n. trad.);gi nu e nici circuurscris inlelege'! dar e libcr de cele exislente prin lipsa de hotar (prin indefinit). Auzind deci in Scripturd desprc lbmra lui d e c h i p u l q i t a i a l u i , c u g e t ap r i n r i d i c a r e5 i Dunrnczcu, l a c e l en r a i p r e s u sd e t r u p u r i ; i a r p o t r i v i tc u D u n r n c z e u auzind de unilatc, sa inlelegi o intAlnirc in unitate a c s t ct o r b a c e l o r d i l c r i t c : d a r n u d e s p r cu n e l cc a a c e s l c a a c u n r ,c i d c s p r eD u m n e z e uc a r c n u e n u m a i i n c c p u ta l . i e g i o u n i t a t em a i p r c s u sd e n u m c l o r ; i n e c o n t p u sc c e l e d e o s i n g u r at l i n l a . I;dcdtoarc de unitute.Dupice a ridicat cele din jurul lui Dumnezeu din toate cele existente,umiind mAsurii Iimbii noastre,(cici nu nc este cu putinla sa o depa$im pc aceastal il laudiipe Dumnezeudin ele,din cme l-a scos pe El; qi-l numesteunitale.dar ficitor al unitalilor, adici Creatoral fiinlelor simplecum suntingerii r;isufletclc;5i de asa(vo0v crvdqtov), fiind neinleleasa Mintc neinlele secunoa$te caci, daci cel ascmenea vreo minte oarecare; ar trebui, daca ar fi minte, sa fie de catre cel asemenea, minti; dar titrc d dttloscLtlminlett f)rtm' inlelcs dc caftre rrrrlli'l Dcci estemintc ntai presusdc minte qi nume nrai presusde orice nume. $i numaleMeu, zice,nu l-unt sptrs estegi lira nunrc (anonim) pentru to!i; dar Ittr.De aceea ccle nu estenici existcnt(or-6d c6v);caci.dacaEl crceazd ce sunt (celeexistente)din celc ce nu sunt,nu e din cele c i d c t t s u P r a c e l o r cs eu n ui a r d e z i c e : E u s u n tC e l ce sunt, {e rrfit, cugetacum se cuvine ca e fira de inceput qi fari de sfirqit, dar gi de nepilruns: (spunAndIo pre:ent: Et) sunt ccl ce sunt. .rrfll,i cd e pururea, tti n-u .fitstcindva tdnd n-afost Si nu t'uJi tindt o, clnd nu ta.fi; e pLtrurca e x i s t e n tn ; - u r ep e c ' i n e t us a u ( e t a i t n i n t e , n i t i d u p dE l ; nu e obiett dl dtiya: eristii prin Sine din t'eti ;i pdnd in din veci,deti prin Sine, vet;i:;i trebuie sti.fieo esistenlri neavAndetistenlu co un obiett produs de ultcet'a sou de ( len(d , ex luult, ineru : trehuiesd.fie un S ul,ied lritt ?.\L siv Subiect.n. trad.).
Ql

Cunogtinla - a ceea ce este. CAci numai Dumnezeu insugi qtie cele despre El insuqi, gtiindu-se in mod cunoscatorgi propriu pe Sine ca este 5i cum este; iar in Sinc' adica ce tuturor celor de dupa El e necunoscut pc Tatal, dccit esteli cunt este.Caci nimeni nu cunoagte Fiul. nici pe Fiul, decdt Tatal (cf. Mat. I1,27); caci, cunoscindTatal chipul sdu,adicape Fiul. secunoaltepe Sine insugi;acela;i lucru (Eebuiespus)9i despreDuhul Sfiint: cici nimeni nu cuno(ile cele ale lui I)untne:eu' d e c i t D u l r u l C e l d i n D u m n e : z t r .D e c i , t o a l e c a t c l e inlelege acestfericit barbat le inlelege desprevenerata Trcirnc; (rrnpoli (unod;le pe Duntne:elrdecit ta Tatit, (;ee ld uIu de desirArqit,deti tuTutd co origine a L'eed alFiului; LtnDuntne:eu uscet, un Dunute:eu cure nu e 'f(ta, nu e Dumne:eu: dar Tttdl core t1il;le$i din yeci iube;te elin t'eci un Fiu, nu poille sri nl-qi wnurttite h u t u r i a t t c e s t e ii u b i r i S i D u h u l u i ; n ' u r . f i o i u b i r e desd t'i r ; i t ri ; ttumui t omun i u neu desdt'Ar; i t ri i nl re p er' de taracterul de obiecte,n. trad.). sttunele JereEte Nemdrginire. Ceeace e marginit poate li 5i cuprins' pe drept cuvint, aflindu-sc intre marginile celui ce-l cunoagle;iiu daca Dumnczcu este locul tuturor, nu in mod corporal.ci in nrod creator.caci El urnple cerul gi e vadit ca pamantuiqi toatc.dar estegi in alira acestora. cslc ncnurrginirca.adic?ro putcrc cc nu arc rnargine. ( D u n m e : e t t e k t c t t l t t t t t t r t t rt a C r e a b r : t d t i E l i ; i toale (ele lticute pernutnent in rehlie v,itd LLt paistrcu:at twlitutea ;i puterea de Creukt, itulut(t <e-ur incetu u(eust(iputere a Iui, ele ;i-ur piet de tttlitutea de-nf : ele prin suu irtpulereu lui de Creator: se nttnlitt in e.ristenld niti o t'lipd; dor prin ele ttu se p(il nrcttlitP itt eri.stettlii prin u(eu.tl( e ;i ntai presusde ele: e supnte.tisIttcrruri tent: ele swtt nuirginile de El irtltutere.El e nenirrgittit: nintic n-ar pulea existufdtd putereu lui creutttare:

178

Despre Numirile Dumnezeieqti aceosla se arald infttptul cd toate sunl supuse unor legi, ingustote de legi. Duntne:eu e mai presus de legi, e Creutrn'ullegilor; tot <'ee sub lege e ohiect. itt tr,tal sutt rntitur ittparte. [) umne:eue I)dtdt rtrul legilor moi presus (.ii todle rle legi. El e prin uteaslu ulotputenliL:.fuptLtl sunt supuse utur legi, cdre sunt obiette in paile sdu tolul,le u'(td pe toute creete de un Subiectmni presus de legi, ddtdtrtral legilor; tol rc existdt'tt tthiectsuu suh legi e treut de o elisteva subiet't,nui presus de legi,n. trad.). Nu std necomunicat. Adic| toate se impartasesc de comuniuneaqi lucrarcamdntuiloarea Providcnlei. Mai presus de finld. Uneori numc,ste dumnezeirea fiinli, alteorimai presusdc fiinla. ca Si nrintc neingeleasii Einume mai presusde orice nume; de acceao nume;te qi fiinta mai presusde finti* (lui Dumtte:eu i se atrihuie Si nuntirile ue(lurilor, dar e socotil;i nui presus de ele, t'dt'i deqi nu e L'uele, e totusi tentelia lor. Iur tenteliu e ;i tleosehitit ;i u.sendndtoarecu tele pe c(re le tntenteiu:ri, n. trad.). Se itnpdrtdsesc. Se cuvine a cunoa$tepe cele a caror inlelegerene-adat-o Dumnezeu qi a ne apropiade ele cu minteanoastra; dar nu trebuiesacautamnimic din cea ce trecepestemargineasldbiciunii noastre;dc pilda, putem sAcunoaltemca Dumnezeue bun. ca e crcator,de oameni iubitor qi cele umratoare;dar ce e fiinla lui Dumnezeu, nu cerceta. N-au puterea proprici indrdzneli. Bine a spuscA sunt fara putcre (td o6uvrlt<o6); cici chiar de ar incerca c i n e v a c e v a , n - a r i z b u t i ; c i i q i i n t u n e c av e d e r i l e inlelegAtoareqi cad din lumina existenlci, ca cele ce aspirdsd cuprindaintreg soarelecu ochiul trupesc;la fel puterileinteli_eibile ca Heruvimii qi Seratinii, cirutind sdr cunoascapc Durnnezcu il acoper:i,aratand ca nu pot ajungc la vedercacea mai presusde ei. carenu le e data. Aceastaestececace se spune:Pe Duntne:eu ninteni nu l-u tti:trt vreodutd (loan I,l8). De aceeaqi inleleplii in cele dumnezeiegti spun ca au vazut slava lui Dumnezeu, dlr nu pc Dumnezeu. Ridicarea. Aceastaeste ceeace a snus Simeon. cdnd a vazut pc Hristos: Alcsrn este pus sltre t'tidereu Si ridicurea multora din Israil (Luc. 2,34); spre ciderea rtrului din noi gi spreridicareabinelui. Celor ce se lumineat.d iluntinare. Spune cA acestea se fac treptat, inaintAnd sprcnraibine.intii lumindndu-se. apoi desavirqindu-se.A se des:ivirgi este a fi dus spre prin propAqirea desavdrgire in buna vie;uire dupA Botez; (tei ce se bole:ilLteruu tluntili ulunL'icei te se luntinou; tdci prin Bote: t'ede intii omul luntina. cunoscind pe Hristos, ca sensul vielii omene;ti,fdcAnd pe oanteni.fii veSnitu i i | u i D u n t r t e : e ut,e e u t ; ei n t p l i t t i p e D u m r t e : e u t ' u ' f r e i n t e , n . t r f , d . ) .P r i n a c e a s t a p o a l e s p u n eu i n c v a : Drumul l-ant isprdvit,credinlu unrpi--il (II Tim. 4.7). Se inlelege cA inchinataTrcune incepe aceastd desavArqire, ca (de ot eet. Bote: uI sau una ce e obirgie a toatddcsAvir,rirea; lumirturea se fute in numele ;i prin mdrturisireu Sflntei Treimi, esenlaC re:lftri. n. trad.).Deci cei ce sedesavArqesc prin propAgirese indumnezeiescnumardecit, facAndu-se pdrta;i ai.firii duntne:eieyi (ll Petru 1,4).Dumnezeu li se face pe misura lor obir:;ie a indumnezeirij, fiind inceput al celor devenilidumnezei. Dupii acesturcu5,ajung la simplitate; tacindu-se prin inviere deopotrivdL cu ingerii qi nemaiavind, dupa Apostol. un trup sufletest (psihic). adica persistAnd1i nrigcindu-se prin suflet, ci dulun rtit esc (I Cor. 15,'1,{);(trupul cektr inviuli nu mai are sintlirile;i trebuinlele trupeSti, ceea ce-i dd urt tonlinut psihit: El ore ttumai sintliri dulnvniteSti, trt, pleSite de triiirea lui Dunrrc:eu: prin acea.rtaau o lrdire (u u ingerilor. n. trad.).Pcstcei nu se mai usenliitldt()urc revarsdin locul Preasfintului Duh mullimea variati zt compozigieigindurilor gi sunt eliberali de simqiri; de aceease qi unifici, fiind dugi spre unitatea simplitiilii. precum am spusinainte; cAci spunein altd pane: q^ierzr ittinu telor ce tt'edeuuuttu,tu Si.ru.flerul lor (Fapt.4,32), Viald celor yii. Dunrnczeu in Sine insuqi nu se inplege; dar. intrucit cste cauza gi obArqiaruturor, este sinrplitatea celor sirnpli,viala celor vii. cel rnai presusde fiinla al fiinlelor, gi simplu, diitatorultuturor bunatalilor. $4 Tdlcuirea. Tilcuitori 1er<p<ivcopeg)s-au numir in nrod principal cci cc au dcscoperitin rnod sir.nbolic cele neSraitcale tainelor. Ca monadd. Aici explicA ce vrea searateunitateacare se atribuielui Dumnezeu;qi spuneca aceasta se spunede teologi (autorii Scripturii) ca sa infAli,sezc ncimpa4i-rea lui Durnnezeu(individualitatealui); circi ceeace se impartein volume $i cantilali.se inrparteca un corpl dar la Drrrnnezeu nu se poate vorbi de ncinpa4irea trupului, cici El estcnrai presusde toati corporalitatea; pe de altd parte,fiindcA Dumnczcu le-a creatcugctindu-le cu voia pe toate,El nu s-a inmullit ca o nrinreinrpa4indu-sein inlelesuri.ci a rimas gi rAmAne neimparlit gi nerahrilicat i n u n i t a t c , c r e l n d u - l c q i s u s l i n i n d u - l ei n c a l i t a t c d e pirnu:i (loan5.l7), crealiune. Caci Dunrncze u /ucr-ea:d cum s-a spus?nEvanehelie:e mai presus.deci. de roati sinrplitatea. rarndndnd ncinlpA4it. Inpdrlite. Celc mai de jos ale acestei lumi viizute se indreaptA sprecele superioare ale lumilor supracereqti gi propriu zis lucreazd prin Cel viu; caci ht mdtu lui

$3
Mai presus de minte. E clar cd in aceasta se face aluzic la mania lui Arie qi Eunomie, care au indraznit sa vorbcasciicu mc$telug gi despre llinla negraita !i nrai presusdc liinli a Unuia Niiscutului. Cdci estc mai presusde minte necuprinsulobirrqiei dumnezeieqti sau al liinlci atotimparatclti;i de nenunrit; (fitntu duntne:eiustd e.steolotimpdrdteus(ti, rteuvirtd ninic de ttbiect supus in'eu, ti t^ntpdritlind ttt Suhiect pesle t)ate, n. trad.). Al dumnezetuqtii obirSii, gr. tfrg OecrpXiog. DumnezeiasciobirEie(0eapXiav) nunrc;tepreturindeni Trepentru faptul cd stapine$re peste imea atotimparateascA aqa-ziqii dumnezci.adiciringeri gi sfinli, prccunram spus inaintei iar ascuns, nunlc$te necuprinsul acelci fiinle ncrrurnitcl e ceeacc spune 5i pcstc pulin cu ttit(te inle leuptri qi a spus gi mai sus prccunt esteinBdduit ;i in t'ltip slint. ObArqiaddtdloare de bine. Aratd prin ce este Dumnezeu inceputul oricarei aritari luminoase qi cdre sunt aritdrile luminoase1i modilicarile de fomre.

179

Despre Nunririle Dumnezeiegti $i toate celelalte (lumini) dumnezeieqti lucrdtoare. cupinde morginile pdmdntului (Ps. 94,4)l ba 9i cerurile; Lumini dumne:eie;ti lutrdttnre nulneltc inva!;iltlrile ca;i in El, zice, sutlttoate (Rom. I 1,36);dar 9i in muricaci sufletulseindrcpteazA sfin1ilor,ca lumina care insuf'lacunoqtinlar;i facc pe cei torul din noi vedemcelespuse durnnczei. ascultaton simlurile qi raliunileprin in Duhul, in caresuntintemeiate Ascunsd a (dumnezeieqtilor) ' tttvd(dlorL Notearza care ralionam in cugetaregi cele ale^omulai,sunt ;titrle ca cele desprecele inaltc 1i mai prcsrrsdc auzut celor (l Cor. 2' I I ). indreptAndu-sedeci de duhil , dupa Apos-tol fie despreDumnezeu,lic despreiconomiade viala mul1i, din el qi simlirile spre 9i suflctul spre duh, se indreaptii in mod ascuns a lui Dumnezeuau tbst predarte facatoare prin el spre trup. $i in minte inlelesurilc\c inrl)artoirrein chip tainic apostoli,descopcrindu-le de durnnczeiegtii cum si, ramific'indu-sein alre qi altc. inaintcazi de la celor dcsilvirgiiii hu toate ltot .fi spuserteplin tutuntr: primril inlelesla al doilea,sprecelemai bune (mai inalte)' l n t ( l i ! I t t ( r e L l t n l c ii n H r i s t " s I t te + i L e | u t | ? t( t n w n i R t ! dcvenim in beci zico ca intinzindu-nc spre Dutttnezeu, tuntror, n. trad.); pe de alta parte cele alc apostolilorse unitateaaceeaun intreg ncimparlit' diferenlelen'rultiple . cel cc ino r e d a ut o a t c n e u , r t l i r t t t t u t\e i n c \ ( l t i t i l h I t t ec ceva in lor inrpriqticrea din ale noastre adun6ndu^se t t m u l i r r t l e l ; o ' cl c . ' c a q i l d p r i t i t r u r e r e l e a a i a u n t e nu adicA 5 i supralirmesc' in mod unitar 9i unificAndu-se Aoostolul. scriind Tesalanicettilor,zice cA ei trcbuie sa sirnlual,ci inlelegdtor,nemailiind noi neimpdcalicu.noi, pdzeasca cAtc le-ant auztt,.liepritr c'Lrtittte, lie prin epis' in chip unitar unul, cum este:;i El Unul (cf. ci ajungAnd ioki $lTes.2,l5); si lui l-inrotei iariiEiii spune ci i-a Ioan 17,22),cum zice Evanghelia. predat in tainii ceea ce s-a spus acum Itt ntod clesutperit Ca Treirne. Noteaza ca nume$te lrelzra procesiunea (II Tim. I,i0). qi mai presus atotroditoare intieil ipostatica, pannreasca Prin sJintele perdele. Noteazi cd trebuie puse Pe Fiului 9i a Stintului Duh.;qi de inlelegerespre aratarea treaptaSfinta Scripturaqi predaniileepiscopilor aceeaEi ci numarul, nu se indica deoarece bine ipune caTreinte, (pe care s-a obiqnuit si-i nurreascaierarhi - capeteniide slava.Domnul Duntne:eul nostru este singurtrlDomn pc preoli' adicape presbiteri pieogi- ca cei ce povalttiesc (Deut. 6,4); (in creaturi, intre cele nunkirote este o dc qi diaconi qi ponari, cum spuue in ierarhianoastrzi; eutLtntilitdespdrlire, cdreia i se potriteSte intr-un sens iceea ascultam qi de invaldturile lor in privinla dogn k t i t t L ' a t , l l u . tn l unuirul: in Dttnne:eu nu e nici o melor); din cuvintele lor, zice, ccle mai ingroqateimbraca de.spirtire.Jey e t' distintgie: lierure din tei trei are cele mai prcsusde fiin1apentru inlelcgerca:;i tainica intron-o ttu cele c'reute.nici Iuott'in porte' infinitrttea,L'un1 ducere (mistagogie) a noastra;de exernplu' pe Dunnezcu prin pol unele stdpAnite hrc: de aceea toute fu un nic'i fi il arataca foc sauca t]atrin lui Diuriel qi ca hirbat vechi de altelenu Ioale la un kt. ca obiecle'Lunlttu slt|lttposlaszile lui lacob, gi altclc ca rcestea;la fel vorbesc'despre urile treintice,n. trad.). ingeri, cind l{eruvintii sunt aritali in lbnne de :nimale 9i P in care - toatd paternitatea. P.rfi paternitd li veal$i ' in chipul unor lrarbatigi tinen. buie inlelese treptele din care provin cele din aceeali (V arielatea) simboalelor tmpri4ita. Scriptura il inoceata, oarecum unite intre ele: Heruvinrii, Seralimii, pc Dumnezeucind il nullre!tedin celeonreneSti' menegtc incepitoriile, Stapaniile.Iar in ce ne privelte' 9i cele imbraclntiu-l in picioare,qi miini, 5i f'e1e. spiriiuale,ca inrudite; gi unele din altele' cum aratA9i Cdnd - nesticdcio,;i. La invicre' sfinlii vor dobindi rudeniilc lui Moise. cu nestrjcdcitrnea odatii lui 5i nemurireastiirii asemindtoare creaturile Toate sunt. ce Pentru cd toate cele ca Ei Domnul' lui Hristos,luminind mai mttlt ca soarele, Dumnezeusunt bune qi au iost facutebune foarteqi sunt cici Apostolul spune cind s-aschimbatla ti4a,in n.runte; aqaintruc6trimin in ritrduiala ceadupa fire' cum au fost vor despresfinli cA atunci vor fi cum estcEl $i totdcauna din rinduiala cca dupi lire, fle cA se ficute; iar abatcrea fi cu Domnul (cf. I Tes.4,17). producc in inger, fic in sufletc, fie in oriee t'el de corputi' Noteazaca nume$te De ardtarea lui dumnezeiascd. p i e r d e f r u m u s e l e a ( b u n a t a t e a )5 i p r i c i n u i e q t e .p r i n qi trupul lui dumnezeiescQrdldre dunurc:eiascd v6zul6, abatereaei, urAgenia. ieeu ce c contrar Nestorienilorqi Acctirlilor 9i celor ce Cu adevdrat tn tntregime. Bine exprimi aici cugetaca Domnul nu estenici acunr9i nu va fi nici atunci Noteaza patimit. a Treime din cd Unul iconomia,pentru cu truDul:mai noteazdca daci va lto ardtare dumne:einsa ca Unul din ipostasuris-ainpirta;it in intregimede iasLd rat:uki a lui. ea va fi un trup insutlelit: ier cca ale noastre;qi pe insuqi Domnul nostru Iisus Hristos l-a spirituali sau prin minte. ne va fi inrparta;itaatunci in numit sinrplu,apoi compus,readucind la Sine micilrrea chip mai desilvirqit; tle aceea,intorgi fiind spre Du,1Bine sptrncmdeci ca Unul din SfdntaTreime omeneirsca. nezeu,vom fi desiivirqitlumiirali de El. dcveniti in chip a fost pe cruce;(e lttrntulu cdlugdriktr scilis(u trtL'o-ro' unitar una, eliberali de difcrcnlele compozilicl noasfre Ne'stoimpotriva Acczsta n. trad'). pe la unul 520, nutni, lurlrclti. s i n r l u r i l t9 ' i dorinlele t r u'iitr-o p e $ t ic . a r ea r a t a s-a ipostusuri ca din zice UnLrl caci rienilor r;iAcefalilor; imitare mui dumnczeiascd.A numit ilttitare de ule noustre' cum zice Aposintpurtti;it in intreg,ime viala mai inalta qi mai voitii' precum mai dumnezeiascir tolul cA irr El lotuieSte lrupeste toatd plinatalea duma sfinlilor se arati gi acum viala de vrednicieingereasca ne:eirii (Col. 2,9). Iar aceasti intregime e afirmata 9i a sinrlirilortrupeqti'chiar de laudAqi de depaSire in starea impotriva lui Apollinarie; caci arati ci El a asumatpe celeale imitaliei sunt de aceea dacanu in mod desavar$it; omul deplin. acur.nnrai rnasurate,dar atunci vor arita desAvirr;ireain A luat miqcare temporald. SpunAnd ci Tatil a luat acestea. inlelege cA esrcmasuratemporalda mi;care tent|:<,rtLlri, Vederilor - spirituale. Prin simboale, zice, vedem cele petreceriiDomnului in truP. spirituale ale ingerilor, cunr aratd 9i prin faptul ca_lezice Neamestecatd CAci insuqi Dumnezeu CuvAntul iseneneu cektr dumne:eieSti.Nlususa aratat$i simboalele ceeace era' (facindu-se om), a ramasin mod neamestecat

180

NumirileDumnezeie$ti Despre
despre ei, in scierea Despre ierarltiu cereascti; de acestea acum 5i celedesprcDuntnezeu. leaga -odihniid. A numit t'dihnLit Iutrdrii inleleg,tittnre caci nimic din cele ale firii dumnezeieqti; necuorinderea minlii sau a c e s i e i an u s c c u p r i n d p r i n t n i S c a r e a inlelegereanu e pttrtati sprc ceva cc se poate nlartunsl sau ti,ttu.i, deci spre necuprinsul c:rre e cuprins prrn nelucrarea proprie; (e un pdrad('x; prtu tlettttScure(t ntinlii, ne da,^'sennta de netuprinsul dunitrc:eirii srtu neutprittsul ei' n. trird.). c'uprindem ' Au preexisiat in chip supranegrdil.. Trebuie. sa nd silirn sa inlelcgcm ce inseamni ( .lt preeusnr, c'cr toate seva intelege' Din accasta lucrurile seinlelegdin aceasta. cum zice Apostolul, cA noi suntemiIr Dumnczeuinairlte de intenlei;tea lunii (Ef. l'4)' Trebuie ;tiut, deci, ca tuturor la cxistentadepinde de El, ca cel ce e aducerea cauzagi obirEia lor; dc acecase ingelegqi ca ccle ce vor tn E l in ' trucit au prccxistai fi prin voia Iui ncinlcle.rsa - eci' c a r e 5 t i ag i c i l c v a p r o d u c c5 i c i n d l e v a p r o d u e c D inainte dinaintede veci, au preexistat fiind in Ei prcqtiute caresuntveacurue de-ah aduseIa cxisten;i celecugetate, d c E l i n a i n t ed e t o a t ac r c a l i a) i s e v o r l a c ep c eunoscule um)a, cum s-a spus: Cel ce le Stiepe-toate itutinte de lorl gi iaraqi:inui.ntede-o te Ji pld'smuitin pAn' .ftrt:erett te-um cunosclttpe rine (ler. l'5)' IeL'e, Pe care nu e cu putin(d nici a o in(elege Aqa zice Grigorie Teologul, metafrazind spusa Elinilor.: pe nu e cu Putinla; iar a-l vedeae Duinezeu a-l cunoaSte g ' i mai cu neputinla' Si - lut'uror. Dupa ce a vorbit de nturginile t ' u n i , ; t i n l e l t , rs i p u t e i i l t , r f i i n l i u l e . a r c l u a t a c e l a g i c u v a n t , p e c a r e l - a s p u s q i m a i i n a i n t e , a r a t a n dl ' ) t r t e prln anl/ au.spune -S m t r g i n i l e l u l u r t ' r ( u n ( ' : t i n t ? 1 (' ) b c l e e x p r e s i i c e e a c e a s p u s $ l m a l l n : r l n l c 'c a l n Dumneieu toata cunoltitlla se oprestc$i ili gaseltc s f i r q i t u l t o a t i m i q c a r e a ,p c n t r u n e c u p r l l l d e r e i tI l r l l i n j u r u l e . ie t e r n f a p t c a r e s ec o n t e n r p l a dumnezeicqti, s i n u i n t i m p ; s a u ' m a i b i n e z i s . i n E l e m a r g i n e a9 i i a p i i t u l ( a i o a t i c u n o g t i n l a )s r t r s l a r l i t u l o r i c a r c i rle cc s p r e s u n t f i i n l e l e5 i p L r t c r i ld c u n o q t i n l cA . ccstea c i r o r c u n o g t i n l ez i c e c d s u n t i n D u m n e z e u ' p r e e x l s tdnd in parte gi impreuni in Dumnczeu, potrtvtt raliunii negraite i pregiiinlei lui' care :;tie pe ficcuc din ..i" p" .ut-. le aduie la existenla, cum vor fi prin fire qi puteic din El, care este fiinla mai prcsusde fiir4a qi mai presus de cunoa$tcrc.Dar trebuie $tiut ca-ahceva.este 'fiinla ' gi altccva puterea;cea dintdi este dintre ccle ce subzistain ele insele; cea de a doua e din cele ce au existenlain altul. Cd;i dacd ' cunottinlele Explicarea cclor spuse' fiinle qi Bine a spus;ciici, dacd cunoqtinlelcsunt.despre celc ce iunt, iar Dumnezcu nu e nici in liin!e' nici ceva din cele ce sunt, pe drept cuvint e dincolo 5i de cun(r\ttnlii. $5 Nici tnchipuire. Altceva este inchipuirea.:;ialtceva 9i sauinltllesul;caci provin din puteri.diferiLe inlelcgerea dintr-o miEcare deosebitii. Inlclegereaeste lucrare $l acliune; ia; inchipuirca este piitimirc ai intipltrire.ce cu ceva sensrorl; Sl anuntaceva sensibil sau asemanator simlirea sesizeazicele existentein formA de grimadel; iar cclc ce suntin alt tnod adicasesizeazi minlea deosebeqte' corporal sau spilitual ce e ceea Despre simlul. nu cu ;i iau in care sunr simlurile, am vorbit qi inainte; pitimirea este Si o migcareformatoare;dar judecata9i distingerea e de itribuii sutletului gi minlii; deci trebuiedcoscbitin qi ceeace producc inchipuirca' suflet ceca ce sesizeazd Funclia inchipuini se imparle in trei pa4i; prima da chip a doua pentru a face scnsibila sesizarea; celor-sesizate produceo intipariredin celece rdmin. neflind intenleiata pe niscai chipuri; aceastae 9i numita in mod propnu inchipuire; a ireia e cea in care e toata placereabinelui de la raul parut:deci paruiprin inchipuiresau supariilea n u a r e l o c i n D u n t n c z c u iE l e s t c5 i s e nici o'inchiptrirc este aflAchiar ntai presusde inlelesultuturor; iar piircrea o inchipuire a ceeace pareci exlsta Nici atingere. Atingere nume$te arcl cupnnocre de fapt, cind ne intdlnini cu minteain mod inlelegatoarc; ni se pareci c,ino.iutot.u cele spiritualeqi nematcriale, ne atingem de ele qi simlim prin minte cum sunt, ca 9i prin aringcreacelor sensibile;dar de Dumnezeu nu ne nici in rnod in[elegator. atingem "Nenumit qi maipresusde numii.Nenumit zicein loc de nenumit prin vreoinsu;ire; d;r El clreamdh fiin1dcelece nu .srnr(Rom. 4,17). ca pe Cyr inainte cu atilia ani 9i pe Iosia. Ceea ce. Se explici continutul tratattrlui' Despre teoIo gice. tu r ile (tnotun<6oeol) tti in gii be o dumnezeire. Numeqte de o dumnezeire' Treime. PreasfAnta Potrivite tngerilor. Spundnd despre Dumnezeu ci de ceea de noi, se lbloseqte esreneinlelcs1i dc neexprimat ce e mai mic vorbind despreDumnezeu;cnci daca cele despre ingcri nc sunt nccunoscute'ce trcbuie cugetat despre Dumnezeu?Deci' spune ca creaturilc ingereqti iar prin sunt ca nigtc aratariale buniitllii dumnezeiegti; aratare(dnrpol,qv) rebuie inleles rniqcarcaimpirlita in mod neimpa4it la flecaredin cele imparlite' adicAspre aducereali existenlaa fiecarciadin fapturile spirituale; (in acliunea credloareu lui Duntne:eu se (rotd cel mol ntult nedesprirlireuCreutorului de creulurd: nu e tn de aceastaric:ipinteism, nici despiirlireu lui Dumne:e.u !l ala' cele creute. n. trad.) E cu putinla a intelegeaceasta cuveniteunirii ingerilor ca modurile unirii cu Dunrnezeu, intrucdt sunt uniri cu Dumnezeu,lle sunt cu Dunrnezeu, daruiri ale bundtalii lui Dumnezeupentru inallimea lui, a bunatalii lui; fie sunt primite de la El ca o descoperirc nu numai dc noi' ci qi de ingerii qi astt'el sunt necuprinse numai ingerilor celor mai mai de jos; ele sunt cunoscute de sus.ia unora ce sunt invrednicili de unirile amintite; (de;i nu putemJi despdrlili de buttdratealui Dumne:eu n' trad'); cu creaturi, totu$iinlele7ereuei ne depdEeSte, in tratatul Despre ierurhitt t ereils.ti sc arxt!lli treptcle ingerc5ti. Mi-nlile de chip dumnezeiesc unile cu acestea'Minli pe care le vede r;i ca imitalii de cltili clumne:eiesc, puten, ingeregti intlucAt ajung si-qi inalle la ele -sfintele sunt cele numitc inatnte Puteri ingerc;ti; prin acestea trebuieinleleqiautorii Scripturiidirtre noi, adicdproorocii gi aposiolii;caci nu trebuieinleler;iprin ele ingerii.din faptui ca a spus ca sunt intitalii ale tngerilor

181

Despre Numirile Dumnezeiegti Caci nu ingerul imita pe inger, ci cel loyploptp{tcoq). mai n.ric.Iar numind pe teologi (autorii Scripturii) min1i, a spusca ajung la o unire cu Dumnezeuintr-un chip ce imiti pe ingeri,dupe pudnla,ca uni.ice suntindumnezeigi (: i uLestd est e un lumeasca: prin odihnade toatdlucrarea inleles al veqniceiodiine a cebr udormili irt Dttmnul; ei nu nui trec in ginclirett lor de la una Iu alta, ci au tn Duntne:eu tolul, n. trad.); cAci in cele spirituale toati gi toati lucrareae odihna activd,care conduce nrigczuea unillcatoare,dacA in cele vegnice gi spre desavdrgirea care sunt odihne gi liniqti gi opriri ale lunecorporale, crarilor. toate implinesc ceea ce e dupa fire, care este in unitate. pricinuitoarede odihnAqi de desavArgire Odihna. CAcie cu neputinlAa se uni cu Dumnezeugi dacanu seodihnegte mod dumnezeu, a deveniin oarecare cineva de lucrarile materialeprin sintluri gi cugetare. de Desprindere de cele ce sunf. Prrn desprinderea toate cele ce sunt se ajunge la necompararealui Dumnezeu cu cele ce sunt; ca spune cd nici un corp, nici putere qi nici toate celelalte nu au insemnatate. Dar - nu e nintic. A nu lt Dumnezeu nimic trebuie inleles cA nu e ninric din cele ce sunt; cAci Cauzatorul celor ce sunt e mai presusde cele ce sunt; de aceease spuneci e gi pretutindcniqi nicaieri;fiindcii nu e nicaieri. adica undcva toate sunt prin El gi in El ca nefiind nimic din toate;qi iaraqiin El sunt toate,ca in Cel ce e pretutindeni; caci altelesunttoateccle ce suntprin El, intrucAtEl nu este nicaicri undeva; ;i se umple toate, ca Cel ce e, dupa prooroc, pretutindeni;dar nu e nicAieri,dupi altul, carezicc: Sau caree locul odihnei Mele'l (Is. 66, l; Fapt. 7,49). Caci,dacAar fi numai pcstetot, El ar fi toate 9i in toate in mod spalial; astfel este qi nimic, ca fiind peste c e l cc e s u n t . A toatd depinderec. Deprinderea este o dispozilie statomicii; miqcarea, opusul odihnei, preocupati de multe. Iar via1a,cea care le arata pe toate in lucrare; ceeacc c intiparit in cugetare;pareree pre?nchipuirea. inlelegereade supunereahotarata. Dar se deosebe:ite a sufletucaci prima aratafunclia inlelegatoare cugetare. lui, iar ultima, miqcarea inlelegerii. Toate acestea$i celelaltecate sunt numite aici nu sunt fiinla, ci se vad in jurul fiinlci; de aceeaa qi distins-ope ea de ele. Pronia - ca obdrqie. Acestea desfiinleaza opiniile proste;ti ale celor ce indrAznescsa spuna ca funclia creatoare apa4ine prin fire lui Dumnezcu, ca qi funclia (e uleq('ri(d l r e n ti l i ( i ( ' r ' e r P i n . ! e r ta l e s u t u l up i aianjenilor u ideii t'ti st rierile lLtiDiortisie uu un carutrer plolinian panteist.Dacd ar line de.firea ltti Dumne:eu sd crceae' n-ur mai Ji o deosebire intrc ceea ce (reed:ii Sifirea lui, n. trad.); cici zice ca Dwnnezeu numai pentru bunatarc producetotul. (lur o hundtutesilitii nu e bundtate,n. trad.); sa-l nici tcologii (autoriiScripturii)nu indraznesc de aceea insuqi;cici u din ccle alc lui Dumnezeu laudepe Dumneze ci din ieqireafer npoo6ou) acestea suntde necunoscut; la celc din afard, care este pronia pentru cele cau:ole, adica pentru cele ce subzisti din El ca Cel ce e cauzi $i nlanurisescprovidenlalui Dumnezeupentru toate.Caci toate se doresc dupA purtarca de griia (pronia) lui D u m n e z e u , p r i n c a r e e x i s t i i g i s u b z i s t a .d a r c e l e c u n o s c a t o a r eq i r a l i o n a l e i n m o d c u n o s c d t o r ; i a r s e n u m e s ct o a t ec e l e c c e x i s t a ,p e n t r uc a inlclcgiitoare sunt nrintc gi inleleg ccle intcligibile supcrioare;caci inteligibil esteceeace se inlelege. care este qi o hrani a celui inlelegator1to0 voepoo; sau care inlelege ('uoo Deci toate cale prin faptul ci sunt vooOv,og) aceasta. in[eleg prin minte. fiind ralionale.aspirind inlelegatoare se dorescpe qi migcAndu-se spre pronia lui Dunrnezeu, misura lor dupi Dumnczeu;iar celcce suntmaijos de cele toateanimalele inlelegatoare li au un suflet simlual,adicA avind sufletulconca trupuri insuflclite,dar neralionale, st6nd din elcmenteleqi din focul malerial. au existenla intr-o suflare matenali. (Erou ptireri ale tintpttlui uceluiu, n. trad.); acestea traind nurnai din simlire (simluri) foamea qi setea dorescin chip cuvenit in mod sinrlual ceeace li se oferd, dupi cuvAntul:Todte uqleapt(ide lu Tine sd le dui hranu la timpul potrivit (Ps. 103,18).De felul acestavei afla multe la Iov qi la David. $i toate cclelaltecdte au o miqcarcde creltere sau numai vitala farAsimlire qi suflet,ca toateplantelegi ierburile,careau numai o suflarc vitala, au fiinla lor fara simlire, ca toli arborii, cum s-a spus, qi fiind lipsite de suflarea qi intlorirc; de aceea neuscicioasi,se milca sprecre$tere prin par qi ele ci se dorescdupa pronia dumnezeiascd, care subzisti gi infloresc; de acecagi de ele se vorbe$te in Psalmul 148,sprea liuda pe Dumnezcupnn faptul ca de proviprin El. Se impartigescdeci qi accstea subzista den[a negraita,dar numai pcntru a vielui, chiar dacain care mod neinsuflelit qi firi simlire, dupd deprinderca este proprie puterii lor. Caci dcprindcre se numelte insuqirea statomicd, prin care se indica calitatea disdcprindere poziliei qi puterii proprii; numai prin aceasta in mod fiinlial a vielii naturalese zice cd se imparta$esc ce Ie e proprie,dar in de puteresprecresterea Simigcarea mod neinsufletit ti fara simlire. dorindu-se dupa lui Dumnezeu._ bunatatea Cele tnlelegdtoore. Inlelegatoare numegte firea iar prin cele iar ralionala,cea omcneasca: ingereascd; cAreiai-a spusseninferioareinlelege firea neralionala. sibila (o,io0qtG6), adicasimluala:celclaltesauplantele sunt cele ce gi toate cdte sunt neinsuflelitc;i nenrigcate a u m i q c a r e av i t a l a , a d i c i d c h r i n i r c ! i c r c l t e r e ; c A c i a c e s t e as e a r a t a i n p l a n t e ; i a r c e l e f a r a s u t l e t a u i n e l e n u m a i e x i s t e n l a ; d e a c e e a l e - a s p u sf i i n t i u l e g i stdrttiloare.

$6
Ca - veSnic.Privegte cit de clar minuriseqte din cele cauzalcli createpe Cel mai presusde toatc;caci nulre$te le;rric pc Facatorulveacurilor5i e cu adcvirat veac Cel ce este pururea;de aceease numegtegi veac; dar vegnic de veac; nu este vcacul insugi, ci cel ce se impanase$te de fapt zice lsaia. Dumne:eu teL re;nic ((re d preBdlil nrarginilepdndntulLti (1s.40,28).Iar Dumnezeunu este al doilca dupa veac (urmator veacului), ca sA se impa(Afeasca de el, ci Facatorulveacurilor. Ca neimbdtrdnitor. Dupa cuvintul: Iar Tu Acelasi e;ti ;i unii Triinuwtr,rfir';i(Ps. 101,28). Ca - in adiere.Aceastaesteceeace s-a spusin cartca Regilor'.c?tttiti itt cLtlremur,nici in nor nu era prezent Domnul vorbind lui Ilie; ci in glas de adiere sublire il chema Domnul (III Rcg. 19,ll-12); iar prin aceasta spuneca ;i in trup este Dumnczeu,Cel ce e in toatede necuprins; cAci de suflarea lui se imparlalesc toate $i e

182

Despre Numirile Dumnezeieqti in toate 5i nu e cuprins de nici una, cum zice 5i in Evanghelic Domnul: Duh este Dunuze:eu;i tei t'e i se tnthintr, trebuie s(i i se inthine in duh Si adevdr (loatr 4,24).
R?

Capitolul $l

II

Lipsa numelui. E ftrra nume, pentru oa este toate fi nimic din cele ce sunt, ci toate sunt din El, precum se explici insugipc Sine insuqi. Ca obdrgie. ObArqieca cel ce di existenta;ca marginc, ca Cel cc suslinein cxistenla(in ulurit de El nu e n. trad.). existenld. Toate tn toli. Toate cele ce sunt, precum faptul ca din El sunt toate. $i casc. A spusci El e casatututor, ca fiind locagul tuturor sfin1ilor,cullr a spus Donnul insusi: Rdmdneli tntru ntine(loan 15,4). Caci precum noi suntemten)plul lui, dupd cuvdntul: Voi locui itt ei ;i t'tti umhla (ll Cot. 6,16), ala gi el e casanoastri; bine a adaugatde aceea indata: in chip uttit; fiindca a zis ca El estetoate gi in El sunt toatc, ca nu cumva coborAndmintea la compozilie sa cadadin adevir. socotindca toatesunt purtatein ntod in Dumnezeusaucd Dumnezeucstetoateprin ingranradit spunind unite, adicit compozilie;a vindecatdeci aceasta in unitatealui, mai bine zis El rirninind ntai prcsusde toatein mod neimparlitgi neamesunitatc,supraumplAnd tecat, Iiind toate cele ce sunt in toate; dar este /?e.rtrp&.t re!u1iilor,adicanu e stapdnitsaucircumscrisde nimic in lor; cici estein m<idtrupcsc,ci c mai degrabadeasupra afari de toate,nellind nicaieri, find toate din El ;i El in toate;cAci din El subzistatoatc. cAcinu s-a Toate - in mod sintplu. Adic:i necompus: c o m p u sc u n i n r i c d i n c e l e c e s u n t 5 i n u s - a u n i t c u e l e d trupe$te .e c i t i n t i m p u l i c o n o m i c i . $8 Ardtdi vdzute. Numeqte vederi descoperirile lui Dunrnezeuin simboalegi spunecum trebuieinlelese. Locaquri, gr. ovcx'c6potq. Elinii nunreaulocaguri (avdxtopa) templelezeilor lor . SfAntularatain accstea ceea cc se spune la Isaia; caci se parc ca el a vazut in t e m p l u a c e a v e d c n i e ( g i s l a v a ) d u l n n e z e i a s c ia Serafimilor.Iar cele urmitoare s-au spuspentru vedenia lui Iezechiclcea din Babilon :;i pentru altc vederi. Scaunele,gr. xoi 0r6xouq. Tronuri. alti scriTeologia simbolicd. Promitc sd alcatuiasca ere, pe care o nume$tcTeologia siniltttlicit. Ierarhicd. Noteazaca se cuvine ca nrai alespreotii se ScripturA. inleleaga(contemple)dur:rnczeiasca gr. Ocoer6eiq.in Asemdndtourecelor dumenzeieqri, loc de vederi durnnezeiegti(0co<pcrveig;. Urechi sfingite.ObiEnuieqtesa atribuie sfinlilor urechi sfinte,adica auz evlavios qi vrednic de ccle'sfinte. Neiniliali. gr. cipfotcrlv. Cel ce aude de cele dun-rde ele saudc tilcuirile rizind saubatAndu-qijoc nezeieqti lor e judecat ca cel ce lupta impotriva lui Dumnezcu Lui Timotei ii scrie qi Apostolul ca nu 1Oeotrrd1oq). trebuievorbit celor ce nu primesccuvdntul ca adevarat.

(intregii) obtrqii dumnezei{fi. Acest capitol ii combate mai ales pe Aricni qi Eunomieni. care suslin dar gi pe Nestorieni qi Accfali. OhirSie neasemanarea, duntne:eiastd numeQte intrertgu eristettld a Sfintei qi ca dumnezcirecunoscutiin trei unicei Treimi inchi.irate, ipostasuri; caci e obiceiul lui sA nunteascdinchinata Treine intreaga dumne:eire', cici aceasta,descoperind ce este intreaga dumnezeire, a aratat prin prima deosecu birea Persounelor.adicAdistinclia in trci ipostasuri, proprietalile lor, sau ci unul e Tatal, altul Fiul 9i altul Duhul SfAnt; dar cei trei sunt o unici Ei singura dumnezeire;dar e de qtiut ce in legaturacu Dumnezeunu se vorbe$tede existenla (unap(61 in senspropriu; caci esie preexistetl!(i (npo6fiqptg), adicd inainte qi de existenld;iar fiindca toatAcxistenlae din El, se numesc inlelesmai presus toatedin celece se arati din EI, ca sa.fie de acestea. sauvddite. Ardtdndu-le. Adica ficAndu-lecunoscute D um nezeiasca obArqie, gr. rilt 0eaplicrv. NoteazA ci cuvdntul poate fi spus qi in mod ontcnesc.dcqi se a t r i b u i e d u m n e z e i r i i p e n t r u u n i t a t e a P e r s o a n e i( l u i Hristos). Nu - vreunei pd(i.Bine spusce ,lL r'rcuneipdrli. Cdci lucririle qi toate cuvintcle de laudAale invaliiturii despreDumnezeunu se atribuiedeplin nturiai uncia din PersoaneledumnezeieqtiiTreimi, ci ele sunt comune : i c i e a e s l cn u m a ia T r e i m i i , a f a r i n u m a i d e i n t r u p a r ec Fiului. cum spune in cele umrAtoare;dar numai proale celor trei ipostasurisunt in prietalile caracteristice cum e al Tatalui sa parte gi in mod propriu ale fiecaruia, fie Tata gi nu al altcuiva.Tot aqagi despreFiul qi Sfdntul Duh. intregii. Noteaza cA se aplicA intregii dumnezeiri Trcimea. Nu (recunoaste) - despre tntreaga. Noteazi ca cel ce i u n tc o m u n e . n u s p u n ec a t o a t on u n l i r i l ed u n r n e z e i c | ts sfigie fara cvlavie unitateainchinatei Trcirni. Un prooroc. Aceastao spuneDavid. Acestea zice Cel ce esre. Noteazaca acest Smnt Dionisie primegte Apoculiltsa celui intru sfinii loan Iar faptul cA cdci acoloestespusaaceasta. Evanghelistul; evanghclista atunci c.lnd cra in Patmosduurnezeicscul vitzut St Apotulrp.raa fost cunoscutdc sfintul Dionisie, ceea ce vei afla gi din Epistola pe care a scrls-o catre qi teolog Ioan. SfAnrulevzrrghelist Care este, care de Ia Tatdl. Cugeta cum o folosegte aga. caci nu o spunetotdeauna spusaaceasta: Dumnezeirea, gr. tilv 0eopXiov. in alte locuri: viulo - dumne:eiosttt tbirSie lOeoppxqv (roqv). Dumnezeirea ndscdtoare de Durnnezeu- Noteazaca dc Dumnezeupe Tatal nulncstc dumnezeirenascatoare Nascut. qi dumnezcirefiliala pe LTnul de:mai pe Prin desfdqurare, gr.6re(o5rxA6.inloc 1n|g (nlo, utqpcog). Toate - prin E/. Noteaza ca atunci cdnd zice ca toale intrcaga.adici u, indica dumnezeir-ea sunt din Dumneze SfAntaTre.ime; iar cAnd zice: toote s-au t'reat prin El ;i

183

Desprc Nunririle Dumnezeicqti spre E!, vorbeqte in mod precizat (desfagurat) despre caci acestlucru l-au inlelcs toli despreCuvanipostasuri; tul creator. $i ale lui. Adici ale CuvAntului. Comun Ei unitar. Noteaza ca a spus:comune sunt ale Sfintei Treimi. De exemplu, El in Duhul Lucraile dumnezeiegti. ca: lui Dunute:ensctr denutni (Luc. I 1.20); inchinarea, pe Dulrul Slint t'tu ise trt iertu (Luc Celui te huleSte 12,10); impartirea darurilor (td 6d r6v 6ope6v), prin spusa:Veli prini putere venind adicdu hurisntelor', Dulrul Slhnrpesreloi (Fapt. 1,8)' Izvordtoare. S-a spus in Psalmi: ('ti la Tine este izvorul tie!ii (Ps. 35,9); 5i la Ieremia: M-uu pdrdsit pe M i n e , i : w t t u l u p e i t ' i i ( I e r .2 , 1 3 ) .D u r n n e z e u e n u m i t d e c i i:t'or, ca un pintece qi obirgie 5i cauzaa tuturor celor ce se aratagi vin la existenla;cele pe care unii au obignuit g e n e r a l es a u S e n u n s a u i t r t r c g u r ts a u sa le numeasca cuprinzatoare,pe acesteadumnezeiegtilcScripturi le numesc cauzd izvoritolre; deci pentru caracterul creator $i prin Duhul qi pentruci Duhul faralipsurial celorcesubzista Sfdnt este rii El Cauzatorul tuttlror celor ce sunt, cum s-a spus qi in inleleptiune,in mod cuvcnit se nurnelte $i El cauzd izvoratoare; iar perpetuitateacreatoare a lui s-o unt lucreu:d,qi Eu inlelegidin cuvintul:TatdlMeu pAttdtt< qi Duhul neincetat hto e: (lout 5, I 7); caci la fel lucreaza Tltnrite-tei Sf6ntimpreuniicu Tatal9i cu Fiul; cAcis-aspus: D u h u l T t i u; i s e v t r : i d i ( P s . 1 0 3 ' 3 1 ) . Cu - tn(elesurile (lor) nestrdmDale. Bine a spus fiindca 9i ereticii citesc Scripturile' qi se 5i nestrambate, hrdnescdin ele, qi totugi se strambape ei in.si;i. $l Cele distincte cuvenite lui Dumnezeu. Distinclie cuvenitalui Dumnezeuin Sfinta Treime a numit cuno$ttnla neconfundati despre ipostasuri;deci nu trebuie sa ne ingrijim si convingcm pe cei ce nu primcsc dumnezciascaScripturi; caci a teologhisicele comunc in SfAnta Treime nu inseamnAa introduce o confuzie a ipostasuril or. in StiinladespreDumnezeu. Vorbind mai sus despre gtiinladespreDumnezeu.n-a spusc:i este$tiinla;dar aici . cele ale invalaturii desprcDumnezcultiin[a. Iar numeste .-------_--itiinla esteopinia dreapta.cxpu:i prin ralionerncnt'sau v r e u nr e l i o n a m e n t 'i ' esPrc d r c a p t an . c i n v i n s ad ialiunea 9 gtiinla eracta qi expunereaunui lucru, a carui $tiinla se despre nunrelte;i carepropunecuvintul gi opinia dreapta adevar. ncavAnd nevoie de l'reun adaos sau de vrco intiirire prin ceva asemanalor' Descoperirile dumnezeieEti, gr. txqcv,opiag. Dcscopcririnumc$teinvillAturilecareexpun ntisterele. in'noi neinmullile. Nu trebuiesa trecempcstedumScripturtin teologhisire. nezeiasca $.1 Cele create prin depdEire. Se laudd Dumnezeu pnn celor inlelese;caci i se aduceinchinarcdin cele parirsirea de pildA ca nclrturitor,ca neinlelcse,prin sLrpradcpa5ire, ca nevazut,ca ncavind nici o trebuinla!i toato ncsfArqit. dar caci sunt comune Treimii ;i acestea; cele asenrenea; sunt cuuze ale tuturor ce vin in stare de creaturade la El, fiind [:l cauzatorula tot binele,precum s-a scris' pcntru ca t(rt binele esteul lui. (Ceeace epropriu)Tatalui.Iat vprafiinlaeste comunA precumTatilui. aqaqi Fiului qi Sf6ntuluiDuh. Iar in cele distinctc ale Sfintci Treimi (e vorba de numiri) nu e nici o nilnic con)un:cilci nu sc polte numi cu reciprocitatr'sau evlavieTatil Fiu. nici Fiul TatA;la f'elgi Sfintul Duh. Noteazacd numai a lui (Via1u),ca noi - a lui ILsus. aceasta O numeqte DumnezcuCuvAntulesteinomenirea. desavilita, impotriva lui Apollinaric, ca fiind din sutlet candspune o arata inlelegitor gi din trupul nostru;aceasta e qi impotriva lui Eutihie; iar ca noi (xc0'r1p06); accasta imootriva lui Nestorie,cind zice cti Iisus ttt Duntne:eu ari eti sten1u nest hinlxt tri,Jticindu'se t o n r ti. $i ztce cA cum e foamea, tainele itt inonenire sunt fiin1iole,'in trup' n. trad.), oboscalir (dar sunt ;i dumne:eie;ti incuiate la ucenici 9i pe apa, intrarea prin u.sile paqLrezr iapta scularii mo4ilor gi insaqipatima gi toate cele asemenea. Tainele fiinyiale. Noteazi cA .fiinliale se referi la ca sa inlatureopinia ca e c:ici a spus-oaceasta, intrupa.rel o nilucirc. $4 I niliali tn chip sfdnt tn tadilia. NumeStei niliali in chip slint licpopriotcrt) pe cei introdu;i in cele sfinte' Ascuns qi neardtat. Uniri ascunse numeste cunogtinlclenecuprinsedesprefiinla dumnezeiasci;ce este fiingainsaqia Sfintei Treinri, nu va qti nimeni niciodata. Distittc[ii. Distinclii nurneqte inchinatele existenle adica a Fiului, suiilucireanegraitadin Tatil ipostasiatc, a Sfintului Duh din TatAl. neinleleasa Ei purcederea Llnitatea tncepdtoare.Unitatca mai presusdc unitatea incepatoare inseamni neinipirgirca firii duntqi sinrplitatea ei mai presusde toataunitatea$i nezeieqti in celc ce exista. simplitatea Negrairea. Negraire, pentru imposibilitatea de a da nume fiinlei. Atotspiritualitateo. Se spune cum este Dumnezeu necunoscut gi atotinleles 5i cum dobindint in necunoltinla cunor;tinladesprc El. Caci Dumnezeu se face cunoscutin neqtiinla;iar negtiinlasa nu o socote$tr esteintunericul sufletului;nici neinvalaturt;ciici aceasta caci cilci DumnezeucsteNecLlnosculttl; ca cunoscaioare, ci se cunoa;lc prm qi negtihrla esteun fel de cunoa$tere; acea ncgtiinli. prin care devcnind simpli prin ridicarea inmullrndu-se5i iariqi pestcinielcsuri,care se inrpragtie fara se tlc o unitatel?ra putinlii de inniullire. involueaz:a Deci, depigind toatAinlelegereadcspre Dumnczcu. ne ca umrare5i rimAnAnd faceni simpli, ajungind negtiutori indistincli prin stareade unitate qi stind cu siguranliiin unirc, ne;tiind ca nu qtim, adica neqtiindceva deoscbit; ignoram ca unii neinvalali9i putind invAlacele ce astf'el acum, dar nccunoscind cele necunosnu le cunoagtern cute, cu er'lavie ri<iicalipestetot conlinutul ra[ional;9i ne$Iiinla,devenim un chip al Cclui ce stdnd in aceasta este inainte de toate; cici parasind toate chipurile 9i inlelesurile 5i aflAndu-nefixali in negraireasupenoara

184

DesprcNumirilc Dumnezeiegti fala de toata grlirea, nu $tim nici aceastacd nu $tim; apoi din ncgraireataccrii li cobcrind din iaragiintorcAndu-ne ca nu gtim,ne oprim in sfir;it tacere in graire$i inlelcgAnd de la cautareacelui necunoscut.Apoi Dumnczcu este iara1iatrrinleles. liind inlclcs din providenleleiubitoarc ca qi din celecreate; ditatoarede daruri.ceeace inseamnA din unelecA esteMAntuitor,din altelecd esteCreator.$i afirmarenume$teexistenlalui, ca cea din careesteexistenla tuturor: filosofii nunresc qi ei afimrare fomrcle ca cind se neagi acelea, rrrateriei; iar negzuea, suprapuse de exemplu greutatcapdmentului sau fluiditatca apei. este Deci Dumnezeu,care le preschimbii$i pe accstea, afinnareaqi negareatuturor; afimlarea tuturor cl Cel ce a pus qi iacut toate qi le-a facut sA dureze;caci in El se suslintoate.Iar negarcatuturor esteca Cel ce producAnd preschimbi insigi formcle (afinlarea) celor ce sunt qi ca Cel ce scoatedin cele fdcutecele dupd firc; cdci, dacAse celefacutc,clc sestrictr;iar lll, din plinatatea mArturisesc unora, ca a ingerilor bunitalii, desfiinleazi stricAciunea g i a s u f l e t e l o r ; i a r s t r i c a c i u n e au n o r a o p r e f a c e i n muritor in nemurire,ca trupunestriciciune;i caracterul rile noastrcla inviere; c vidit ca El, fiind pentru noi mai presusde acestea, este mai presus qi de afinnare gi de negare;gi fiind temelia gi radacinatuturor, nu spalial,ci in calitatede cauzator,El nu e nici negarea celor ce le are. CAci El are insdqi nerrrurirea;iar nemurirca ;i necuprindereagi neputhla de-a fi cunoscut qi cele ca le are nu ca Cel ce nu este; dimpotriva, este acestea. tuturor negraitqi neinleles;dar printr-o insugireoarecare e scos din toate $i negator al luluror qi nu e inleles gi cuprins de nici una din cele create.ca Unul ce s-aridicat prin nemarginire;cAci nu are pe Sine insugi din accasta vreo margine. Dar noteaziica ipostasuriledumnezcie;ti sunt fixate qi intemeiateuna in alta. Caci a zis: Ea slnt tntruTattil .siI-atol intru Mirre (loan 10,38). Mintea intreagaa Tatalui Ca luminile unor sfeSnice. are acestmod. A dat ca exemplu al Sfintei Treimi trei sfeqnicesau candeleaprinseintr-un tcmplu sau o casa, deosebiteprin ipostasuri sau desp,ulite intre ele; caci fiecarc este in mod propriu alt qi alt sf'er;nic;dar au comuniunea firii qi a lucririi unite in lumina gi nedespa4ite; 5i nimeni nu poatedeosebigi spune,in casi .sauin aerul ei, care estelumina acestuisfeqnicqi care a altuia.CuvAntulintrupat participdla lumina intreitadupA raliuneaiconomiei,caci afirma ieqireaslivita a lui DutnnezeuCuvintul din TatAl;qi dupd ce dA spusalui: Etr anr ie;it de luTutdl Meu ;i Md duc la futiil Meu(Ioan 16,28), adaugaexplicind: Dur ;i datd tinet'a ar s(()aleunul din sfe;nice din (usd, nu va sLoute cet'u din luntina ei, nerdpindin sineniti ttrutdittcelelalteluntini acel sJeSnic, niti ttu t'tt ldsu lipsite de luntina sa pe teleluke. Cici venind Fiul din Tatal in lume. nici n-a adusimpreundcu El pe TatAlqi pe Duhul in Sine,nici n-a lasatiegind,lipsili de lun.rinasa pe a celorlalli, ci qi-a facut nedespa4ita iegircasa de pctreccrcasJ cu acela. Mai presus de fiin(d. Unirile trupurilor ale celor se vazute intre elemente gi ale celor altfel amestecatc, schimba prin putcri 9i insugiri ;i unirea lor constituie altcevadccit firea cclor simple dupa fire; la fel 5i puterile Dar li unitalile suflctelti au ccva deosebitprin rniqcare. ingerilor au cevaparlial fali de ilurninarilcdur.nnezeiegti, Treinte in St'6nta potrivit cu treptelelor; dar dumnezeirea Ei cele ale ei. neliind tAia6 de nici una dur cele spusesau in Sine. se crede in mod cuvenit ca e nedeosebindu-se mai presusde toateunirile. Luninile supracere$ti. Noteazi ci nulneqte gi sufletele qi toate minlilc lurnini supracere;ti;gi spune ciiL vii sunt unite intreolalta,cum s-a toate fiinlele acestea spus, in pilda multor sfegnice.intr-o casa, fiind pe cu Dumnezeu 5i impartAqindu-se asemanaloare a lui Dumnezeu;aceste mdsuralor cu unitateasupraunit;iL uniri se produc in mod neconfundatin cele netrupegti, intre ele. riim6nAnd neconfundate

$s
pr"ri, de fiin(d. Nagterea dumnezeiascd *oi dumnezeiascimai presusde na$tere Notcazacd numeSte fiinla gi izvor al ei pe Tatal; gi ci nurninle nu se schimbi in nrod reciproc. U nirile gi distincp'ile. Cele desprenegriita Treime le at r e i i p o s t a s u r i ; tcologhise;ta e c u n )f e n a l a p r o c e s i u n ea aceastapentru ci Dumnezeu qi TatAl, migcat in mod netemporal qi din iubire, a purces la distinclia ipostain intregimea surilor. ranrdnindncimparlit gi nemic$orat din El provine exisproprie, supranumitqi suprasimplu; chip viu, ;i Preasthntul tenla strilucirii proprii, ca a unr,ri Duh care purcededin Tatil in chip preainchinatgi mai gi presusde fiinia, cum ne invalii tainic Domnul; caLtza izvorul tuturor s-a inmullit din bunatale intr-o dumgi Grigorie Acesteale spr.rne nezeireintreita ipostaticA. 'Ieologul lui Euruntie. DarexistAqi in scrierealntpotrit'tt purcederealui in alt sens o distinclie dumnezeiascd: Dumnezeu,pentrumullimea bunataliisalc,la multit'clurirneacrealieinevazuleli vazute;dar pronid;i bunitatea c r e a t o a r e s u n t c o m u n e u n i t a l i i i n t r e i t i p o s t a t i c eq i se pune in stare distincte.Cdci Treimea atotimpArateiscd intr-un mod de-afi panicipatddecelecesepot impartaqi. cAci fiecaredin aceste relaliei qi ncimpartaqibil; nesupus Dumnezeu lucru. Cdci se impa(a$eqte doua arataacelaqi relaliei, nefiind re[inut in spaliu de cel nesupunAndu-se de El, nici nu se impana$ettein mod ce se impdrtigegte simgual,ci e intreg in imparta$ireafieciruia de El gi ridicat pestetoate;precumproducindu-seun glas ntare, dupa putereaproprie: 5i toli cei dc fata sc impana$esc dar unii avind barbatulqi pruncul gi celenecuvAntatoare; imparta5ibil mai multa tarie,allii mai slabii,glasulcste,si potrivit lucrarii auzitoale, dar rAmAnind in sine ;i neimpartaSit. Celc de care se funptutdgesc - sau cele care se nu se impaflii$e$te, impdftdgesc.Dupa {iinla, dunrnczeirea nici nu se inlelege; dar se face impane$iE in faptul ca din ea sunttoater;ide ea se suslintoatein existenta. $i in fecare din tntipdriri. Se spunc prin pildi cum Dumnezeu se face impiftalit in mod ncimpanalibil. $6 Nu estepecetea. Opinia contrari Ei explicarea din ce eStepecetea. Deosebirile, gr. onopopypotct. Se refera aici la deosehirile intiparirilor. $i nu contrare. Ca nigtepietre 5i lenrne sau iarigi cele fluida, care nu primesc peceteadin deget dc substanta

185

DespreNumirile Dumnezeieqti (din inel). Dar s-a deosebit Noteaza ci s-a deosebit de Sfinta Treime in intregime qi cu adeviiratinomenirea CuvAntului. Fald de noi. Aici vorbe$te iarAgi de iconomie, comunA atribuind-oIui DumnezeuCuvintul, nefAcAnd-o nici Tatalui,nici Duhului SfAnt,decatnumai dupavoinla. a iconomiei,ca qi-al?cut Dar noteazi descriereaintocmai fiinla ca noi, din noi, DumnezeuCuvAntulcel mai presus intrucdta ramasDurnnezeu de fiinla in mod neschimbat, qi s-a infiinlat ca noi din ale noastrein intregirnc,adicA cu adevirat; gi ca DumnezeuCul'inavdndtrup qi -suflet cel ce a pdtimit, seinlclegecu trupul tul este(cu adevarat) (tot dultti t'dlugdrii.sc4l, n. trad.); $i ca toate cele ale inomenitA; qi icononriei sunt lucrarealui dumnezeiasca comune TatAl,nici Duhul ci nu gi le-a ficut pe acestea Sfdnt, decdt prin bunavoinla qi prin voirea intruparii gi prin conlucrarea cu Dumnezeu Cuv6ntul in minuni' acestea nrai alescontra Nestorienilor, a AceNoteazA-le falilor 5i a Ndlucitorilor. FdcAndu-se - Cel neschimbal. Cum spuneca Cuv6ntul a patimit Sic'amdinilentustre au pipiiit Cuvdntul nainte. l i e l i i . i l l o a n I , l ) a n t ^ e x p uis S-au qi dislins. Inseamna c6 Cuvdntul treimic 5i dumnt'zeiesc s-a deosebit prin faptul intrupdrii in inlu6rd al nostrudin noi sauraliunea tregimegi cu adevarat inomenirii Ei intruparii lui Hristos qi lucrlnd :;i patimind inomenite. Dar cele inalte ale lucrarii lui dumnezeieqti zice ca a facut inalte qi exceplionale,adicii curate qi cele ale firii lui. careestenalterea,copilaria, ireproqabile lacrima, scuipatul, intristarea, oboseala, setea, cre$terea, curgcrea, moarteade buna coruperea, sudoarea, sAngcle, CAci voie, ner'orbirea,nemiqcarca gi cele asemenea. nu qi Ie-a facut comuneTat;il ;i Duhul in nici un acestea mod intelcs. decit dacAar zice cineva cd prin bunavoire 5i voh1a. $7 Akele - lainice.Dupa inlelesul aflat in pAine 9i in potir. ' Mai presusde puterea - tn(elcgdloara. inlelesul celor sau tAlcuimintea spusedcspreDumnczcttil va dezvoltar slinlitd care se ocupa in intregime de ccle dumnezeieqti dar de cclc pamdntcgti qi ramdnenetulburatd li pdtima$c; dc cele dumnezcieqtinu se poate apropia decAt prin odihnd de toata migcareainlclegatoarea celor ce sunt; acestao spune prin cuvAntul nmi pre.susde lucroreu inlelegdtonre',aceastaare loc ca atunci cAnd cineva, lui Dumnezeu, cuprinsdin toatepa4ile de necuprinderea inlclcge ceeace cauta. Prin - participdn. Completeazi cu: numi ri. lar paro' ticipdri nurncqtediruirea de care Dumnezeu insuqi a celor de calc nc'irnpartagim. Ascunzimea. Nici numele de Dumnezeu nu indici fiinla, nici ce esteDumnezeu, ci o oarecarelucrare binefiicatoare lald de nor. $i facern gi din impartdSirile de getedaruite de Dumn.rJu noua numiri desprebunln",,"u; dar ce esteDumnezeu csre tururor de neinleles; cici cxistenla cu vrednicicintrucitva dc noi se va 1auda dunrnezeiascd cAnd pdrasindnoitoatalucrareagiacliunea.darmaiales cea inlelegatoare, ne va primi prin sfanta tacere pe noi, clue ne lonl apropiacu mintea de darurile ce vin de la cand noi El; caci producein noi ccle ce sunt prir voLnla, pe carea numit-o minlii noastre, stdmtarein nedistinclia pulin nrai suscuno{it1!d inlru tte(ut1ut;lere. Iardqi - cd - este - izvordtoare. Noteazi numele venerabile qi infricoqatoarereferitoare la neprihanitaTreiar ime; spunc ca Tatal este dumnezeireaizvorAtoare. Fiul qi Duhul SfAntvlastareale dumnezeiiriiniscatoare, mkidile dumtle:eie{ti Si.flori;i luntini adica ale Tatafu,i, in Scripturici mui presu.s def iinJd.S-a spusmai degrabd sunt r,/risralr(Fl.qotouq) dc la viziuneamAslinilorlui Zahuia, al unsprczeceleaprooroc; caci cei gaptezecizic ca sunt do./(i rumuri (6vo xl'riEougl. iar alli rdlcuitori zic ca sunt.rpicegi vki.sturt (or6.7uog xcri Bl"ootoug;. lar lumini. unde se spune:Pirintele lumitribr giLunina din lumind. Iar patcrnitatea(flqrptdv) numclte Deci adaugASifilialia parinlimea 1ti1v fiotpotti,a). 1ti6tt6;; caci zice Apostolul: Din care se nunrcsL'toale i n t e r ; i 1 t ep d n t d n t( E f. 3 , 1 5 ) ; c a c i a f i t a l i q i a s e n u m i I-ri vine de sus. Fiul fiind din 1-atal prin fire; iar Tata al tuturor este prin crealie $i invdtaturi; de la El sunt 5i parinti netrupelti li fii spiritualiai dumnezeilorqi fii prin invalaturaqi in inleles superiorintre ingeri qi tlrepli, cum aratdqi Apostoluli existaun Tata incepitor gi propriu-zis al tuturor parinliloq caci El da o astfelde impirtdqire Ei e inccpatorultuturor fiilor Fiului. care qi El s-a facut prin participabil,cum insuqi zice: Ardtol-am numele aceasta Tcittoumenilor (Iom 17,6);cAci se numegteTati cel ce are pe Fiul insugicare a spusacestea. $8 C a u z r t c s u n l t o a t c . e l e p r o d u s cp r i n Cele cauzate. crealie, fie in cer, fie pe pAmAnt.Iar cauza sunt cele adicacele trei ipostasuriale Sfintei Tresupraexistente, imi. E vAditdeci canu e nici o inrudireintreunelegi altele; Binc a spusdeci de le spunenrcauzeli cauzate. de aceea cele cauzateca unele sunt t/rtprrli ale t'au:elor (tv6e,(Otlvc4); caci nu sunt toate. $i dacd ar spune cineva cd via(a. Cele ule celttr cau:ile prceri.rtti in ntod prixtsitor ;i flinliul in cou:e; vieluielte deci nu spunembinc afirmAndci dumnezeirea estecauzda vieluirii noastrc gi se lumineazd; caci aceasta qi a faptului de a ll noi luminali; deci precxistafiinlial in indumnezeirecele ce ni se dau dupi har; iar aceasta seamniiprin lturticiltare; cdci zice Apostolul: Prin lnr sunteli mintuili (Ef. 2,8). $i noi spunem ca suntem mintuili. Iar El estelt{Antuitorulnostru.$i iuASi:Cd din plirtittareului rui t<t1i ant /lat (loan 1,16).

$9
Dar gi ' din toald tnvd{dtura despre Duntnezfu' Numeqte invalatua despre Dumnezeu cele desprc inomenire; qi numeqte fonna pipaibila luata de Dunulezu mai alcs impotriva intrupare a Domnului Iisus; ace;rsta Nestorienilor,pcntruaspunecaEls-afacutfiinlainmod ca spunede trupul Domnului Iisus Dar observA omenesc. mai ca a luat forma pipaibila din singcle f-eciorelnic;

186

Despre Numirile Dumnezeieqti cA spuneca unii ingeri sunt foarte vechi 9i ca unul norcAza dintre ei este intAiul. $i vorbeqtc de ingerii mai vechi dumnezeicsculIo'nin Alxtnlipsri. Iar la Tobic arn citit cA sunt lapte prinrii ingeri, ca qi la Clement, conform cu ce a scrisin carteaa cnc ea a i nvi lti t uri /(r' ('Y7ioT!7rd)ocoJv). Iar cel mai vechi inger a obiqnuit sAnumcascdprimele trei dc ntulte Hcruvinii. cunl aralA Tronurile.Serafirnii. trcpte: re i eru r hiu cerertstri;iar aici spuneca nici ori in cutea De.q,o celui mai iralt dintre ingeri nu-i este cunoscut modul inomenirii. De strdlucitul, gr. xai tQ xl'elvQ. De slavitul. invd(dtor. Da de inleles ca invalator propriu pe Sfantul Ierotei, clici s-a folosit dupA Pavcl de acesta:$i spune ca acestaa tbst inspirat astfel poate lihdca a patimit cele Iar ce estenu numoi a invdlu, t i Si u ltti ti nti' dumnezeieqti. s-a spusin Epistola ctitre Et'ret,L'iic'ia inrdldl ast'tthureu ia din celete u pdtimir (Bvr.5.8). Fiindcacel ce patime$te din experien;aceeace invagi, dc pilda cel ce a pipait nui mult decdtcel care a auzit numai; dar 5i mai mult, cel ce a mai gi iEireprezmtd cunoaqte cee d urerea fostlovit vreodata mult ce esteea; a5aqi'cel higiat prin descopcrireva tAlcui mai dumnezeiegtecele dumnezeieqti; iar a patimi cele caci s-a spusde Apostol: dumnezeicgtiestedc felul acesta; La saine ;i stuldnt cu El ;i sti Sd ne hgropiint c'u Hristtts, tmpdrdlim t'u El (Epistolele Slhntului Pale1, ex variis locis); iar cel ce s-a rastignit Pe sine 9i trupul sau poarti stigmatelelui Hristos in trupul sau; pe drept cuvint va 9i imparali deci imprcuntr cu Hristos 9i va indrdzni si priveascatainele Iui, cand odata ce de accstsfdnt spuneca gi cel n-a invalatnumai. ci $i a palimit ccle dunrnczeieqti; in taine iesedin sine qi bine se ce e iniliat prin descoperire zicc ca a patimit cu folos acesti patinla. ca sasefacalocasul S-aspusdeel ca a patimitceledumnezeielti, lui Dumnezeu. pentru ca nu le-a primit numai invalind prin cuvant invalaturadespreEl, ci a lbsr qi intiparit prin dumnezeiasca iluminare qi s-ainsemnatin inlelegerealui ceasfAnti de cele iniliere in cele dumnezeiegti mai presusde lue. $i aceasta a numit-o impreund pdlimie (simpatie) sau impreund sim$re. $10 Cauza tuturor. Di aceste cuvinte dumnezeiegti, aritand cunr 9i Fiul e toate in toli gi capul tuturor, dupi A p o s t o l ( c f . C o I . 2 , 1 0 ) ; q i s p u n ec e e l e s t e p l i n i r e a q i creaturile, in reciprocitate suslinatorultuturor;el strange adicd pa4ile in totul, ca Cel ce estetotull deci ca Cel ce le adunape toateeste.in mod cuvenit qi in partc,fiindci gitoati parteaestepartc a totului; darnu e nici totul' nici parte,ca nefiind nimic din ele. ci fiind Inai presus;i de ioata fiinla; iar pa4i ale intregii lurni sunt cele vazutein ca acrul, pimdntul, plantcle qi celelaltc;9i dumspecia.l, in raport cu noi cei lui estc numita dcsAvirqita, nezeirea cum se spune la Matei: Fili desavArqili. nedesavir;;i1i, (cf. Mat. 5.'{8); dar falii de pentru ca Eu sunt dcsavAr$it ci Fiul nu-qi spuneca estcdcsavar$it, ingerii desavArqili. supradesavlrgitgi obdrqia desivirqirii (Telerdpxng) fiind incepur(&pxoJv)al ei. caci esteinainteadcsavir;irii inpot6).erog); ala se spuneca e 9i chip in cele fara chip; gi necorporal, ca Creator al tuturor chipurilor 9i inceput a tot chipul; iar fala de toatechipurile e farAchip .simai presusde chip, fiindca gi chipurile 5i ideile sunt cele de fali de El. al drtileu (secundare) Distingdnd. in loc de: deosebind qi ralvZindu-le de confundare. $i e mdsura. M(isura estea celor ce sunt, fiindci in gi s-ar puteaspunecu dreptate5i ea toate sunt trecatoare (qicov)despreceeu( e esle veacicAcidacAsespuneveac pururea (qi c6v), Duntnezeu insugi este cel ce este 'I'u acefuSie;ti Si anii Tdi pururea;fiindca s-a spus:Inr nu t'or sfir;i (Ps. 101,28); 9i iaraqi: Cel ce numdrd ntullimile stelelor (Ps. 146.4) Stnuisrxrtti cerul cu palnn Si ptintintul cu pumnul (Is. 40,12). Iar El e Facatorul veacurilor,ca Cel ce esteFecatoral ingerilor (caci aceStia sunt nenuritori): ca atare, se zice ci avind nemurirea veacul,dar nu timpul; cAci e fira sfirqit pururea,e via1a, gi va fi pururea; deci nu i se spune veac in inlelesul timpului, care are sfArgit,ci in inlelesul cd estepurltrea, in veacuri care nu au sfirqit. Plin'd tn cele cu lipsuri (tn cele nedesdvdrEite).Ceea ln teLedesdtit;ite, aici ce a spusmai sus:nedesdvdrtitti spune'.supraplind tn tele pline; 9r deci nedesrir'lirSitti tiebuie sa insemne supradesavirgitain cele deshvirqite. Pdnd la fire. Vezi cum spune a venit pAnd lu fire. inlelcge firea noastra; gi nu vorbim drept, spunlnd fire a lui Dumnezeu;caci iata cum spune:.r t'ohordtpitna Ia fire, adictta ajuns la cel mai lipsit de cinste' din care nu s e n s uc l u vi n t e l o r . a c i s t i e a tE l c e v a .N o t e a z a in"mod nesihimrcr. Noteazaca a cornunicatcu noi deci 9i fara patiml; in mod ncschintbatqi neconfundat, Si ca a ramas in cele naturaleale noastremai presusde Iire qi in cele ale liinlei noastremai presusde fiinla; qi a avut ale noastre mai presus de noi. ca nagtereadin cu putcrealui Dumnezeu grai-rea lipsa de pacat, Fecioara, qi implinirea tuturor, umblareape ape qi cele asemcnea. Notcaza ci nimeni nu teologhiselte a5adespre iconomie irnpotriva Nestorienilor,Acefalilor gi Nalucitorilor (Fantezigtilor). . $11

Numirile comune. Numirile comune gi unite ale Sfintei Treimi se numesccelece vin din darurileei la cele de dupa ea; unor astfel de daruri li se spunc qi di.ttirrclii9i nrul1inti. Se inmulleEte in chip unic. Aceasta se spune impotriva Nalucitorilor care inmullesc pe Unul; cdci din El qi prin El gi spre El sunt toatc Ai El este deoarece capul tuturor celor ce sunt qi El a adusla existenlatoate prin cclc fiinlele in mod cuvenit, se zice cd se innlulteSte ficute de El; cdnd toatese vor supuneTatalui 9i El se va numi prin celefacutede El, pentruca se supunlui, atunci, cum zice Apostolul, qiFia/ in.rr;i se vu supunelui(lCot. a ramasUnulin mullinreacelor I 5,?8);qi pentruca acesta create de El, a ranias Unul 5i Acclagi, in revirsarea a darurilor lui gi e totul in parli gi nu e nimic nemicgorata din tot; caci estemai presusde fiinlii 1i nc ajuns de noi; o explica rnai ios. aceasta in (aducerea) uiitard. A numit unitara aduccrea luturor la cristcnla,indicind ca s-aucreatodatacu voirea gi celc I?cutenu au venit pe incetul qi parlial la existenla.

187

Despre Numirile Dumnezeieqd nu se lasi micgorata; iar crednd Dumnezeu Dar difu"uirea i n t r u n i m i c b u n a t i l i l cl u i . cele-ce s u n l .n u - ! i m i c f o r e a z a Inlelegind-o - cdlauzitorul comun ul noslru. CAlauzitorr;i indrumator comun este Apostolul Pavel; caci prin el a crezut,cum am cunoscutdn Fapte (Fapt. ca Sfintul Ierotei a fost invalat de Sf'dntul l7). $i noteaza Pavel. Dacd sunt - aga-zigii (dumnezei). Chiar dacri sunt mulli dumne:ei Si dontni. dar Unul este Dumnezeu cu adevirat gi Tata gi Unul cu adeviirat Domnul Iisus; arataca Cauzatorulqi Crcatorultuturorestedumaceasta nezcireaprin dAruireaneimpirlita 5i nesfiqiati a numirii dumnezeirii gi domniei proprii, care a adus la existenlii pe aqa-zigiidumnezei gi dtxrli, nu sfA;iindu-sedumnezeirea in parli de dumnezeire, ca aurul in multe lui; monede;nici mulI dumnezeiintregind durnnezierea cu fiecare prin ci se zice ci Dumnezeu se inmulgeqte aducerealor la existenlacu voirea sa, inmullindu-se in procesiuni proniatoare,dar riiminAnd Unul neimpa4it, ca soarelece trimite raze multe qi r:imdne Unul in unitate; cici s-a spus gi despreSoarelcdreptelii cA se impartein fiecarezi qi nu se consumi; dar bine s-a spus qi despre cele dumnezeieqticA unirile sunt mai putemice decdt distincliile; de fapt, cel ce asculta cu cuminlenie vorcA e bindu-se despre Dumnezeu, auzind spunAndu-se unitate,nu trebuie sd inleleagAo slibiciune a lui. nici auzindcii e simplu, sa-l inleleagaca lipsit de putere;caci nimic din cele spusede noi despreDumnezeunu trebuie aceeain inleles propriu, nici inleles ca redind insur;irea nici ca o lipsa, ca de pildii nemuritor qi cele asemenea, ca afinnare, ca ],idJdsau unittte; ci cAnd spunem Untrl, sal inlelegcrn ca de necomparatcu toate, ceea ce are fiecarc ipostas,farA sA-l scoatAdin unitatcacu celelalte caci ramdneAcelaqi,chiar dacavoinla parea ipostasuri; se deosebiin producereacelorlalte.Cici lipseqteorice distinclie in aducercatuturor la exislenJa.Dar cauza gi cea mai putemica esteunitateaneimpi4itA anterioarA a lui f)umnezeu. Dar in cele sensibileobservam conelementrariul: caci nu esteo unitatea lor, ci dcosebirile cdnd ajung Ia conlucraregi se unesc;gi aqa telor preexista produc unirile, ca pc cele de al doilea prin compunere; dar in cele dumnezeieqtinu este ala. In ele preexistA unirea care produce prin voingadistincliile, ca pe cele de al doilea. Capitolul $l Obdrqie a binelui. lzvorul a toate buntrtatea. Dar nu toate. Cum nu sunt prezente toate lui D u m n e z e u ,o s p u n e g i e l , d a r o v e i i n l e l e g c g i d i n descoperireadumnezeiasci. Aprttpiali-t'ti de Mine y Eu ntti vtti upropiu de t,oi, zice Domnul. D eci noi (sd ne tntinde m). Noteaza ca rugaciuneane nu il coboari pe El sprenoi; inallApe noi spreDumnezeu, noteazaqi frumoasele pilde. Lanl mult luminos. Frumos a comparat cu un lang rugaciuneanoastri. Precum cel ce voieqte sd urce la inallimea cerului se $ne tare cu mdnile de aceasta fringhie. F uniite,gr. tt1o[r6{ov. Frdnghiile. III Pretutindeni. Cum e Dumnezeu pretutindeni gi nicaieri, al.nspus mai sus, in explicareaal carei inceput filoxlii il rtumescctlirmure. Deci, precum celui ce se dar el insuqi ridici prin rniini i separeca atragefrAnghia, se ridica pe incetul prin urcug, aga qi cel ce se roagi staruitor prin fapte pe care cuvdntul le numegtemiini, continudi$i inalla ntintea sa prin lucrarea5i rugirciunea spre Dumnezeu. Dar daca desprindem rnAinile de fringhie gi nu ne ingrijim de inallareaspre cele de sus, ciidem din inallimc. La fel e cu corabia,dacainlelegem prin ea cugetareanoastrdbatuta de valurile vielii; iar mareae viala bituti de multe lurtuni; iar piatrae Hristos, dc care linindu-ne neclintili, ramAnemcu viala atrasa soreEl.

$2
Vestitul. Slavitul. Vorbim tn deSert,gr. pd, otol"oYfrocrt. Vorbim degeaba. in mod elementar, gr.6xotxarco06vta5. O spune aceastain loc de: cu folos. De ltiut cii dupa Pavel, a invalat de la Sfdntul lerotei. Ca un presbiter. gr. ttpoporlKdq. Prin bitranelele unui presbiter trebuie inleles prin experienlri ;i t'uno;tin1d (preotLtl era { unul cure cunogtea ca un hdtr1n in[elept cele ale lui Hristos; presbiteri se numeuuitt inceputepiscttpii,n.trad.);spuneci definiliile 6pooq) au in ele inlelegerea rezumative (ouvonttror4 c o n c c n t r a t a ; a c e a s t aa a r a t a t s p u n a n d g i : i n t r - u n u levro.ioq); re:undri (oDvsliEetq) numelte poate gi exprimarilepe scun. $i pe noi - dupd putin{d.Adica dupi cAtimieste mie cu putinta sa talcuiesc indcmnind gi eu, cum alli a ceeace ne e tAlcuirea invalatori au tilcuit ca noi; acesta depdqeqte. A doua Scripturd. Observiim ci scrierile Sfdntului Ierotei trebuic socotiteca o a doua Sfinti Scriptura. Vederea de sine tnlelegdloare. Spune de inlelegerea qi mai vadit, cA e una cu ceeace a ceeace esteneacoperit se inlelegc. P resbiteriald. Spune cA autoritateapre shiteriu lii este mai desdvirqitA $i mai invalitoreascii (didactica) decit a tuturor preolilor. Iar ce estepresbiteriullnpeoButtrtl; vei inlelege din /snia, care zice:Nu britrdn, nu inger. ti Domnul ro veni ;i ne t'a mdntuil Si din Apocalipsa insuSi Sl?ntului Ioan, carespunecAa vazutdou6zeciqi patrude batrini in jurul tronului neinlelesal lui Dumnezeu (cf. Apoc.4,4). De vfu(d tncepdtor. Trup de viali incepator Si de Dumnezeu incepator numeite poate pe cel al Sfintei de Dumnezeu,atunci adormit. Noteaitaci Nascatoare vorbegtede Iacob. fratele Domnului; qi ci era de fa1a, impreuna cu Petru qi cu lacob gi cu apostolii, acest bArbat. dumnezeiesc A teologilor.