Sunteți pe pagina 1din 272

INTRODUCERE

I. Pretinsulpanteismneoplatonical scrierilor areopagitice, suslinutde unii din cercetdtoriilor

Scrierileareopagiticeau fost obiecrulunei imenseliteraturi,incepdnddin secolulVI gi pnne azi.PAnain secolulXVI, s-acrezutcaautorullor a.fostuceniculSf. ApostolPavel,din Areopagul Atenei. De la Lauren$u Valla, din timpul Renaqterii,mulli din cei ce s-au ocupatde ele l-au contestatpeDionisieAreopagitulcaautorallor, afirmAndcdeledateazddela sfdrqitulsecolului

V sauinceputulsecoluluiVI. Unii din aceqtiaauvazutin eleo influentAaneoplatonicilorPlotin

(205 - 210)qiProclu(412 - 485),allii aunegataceastAinfluenfa,ba auapA,ratchiaridentitatea

autoruluicu Dionisiedin Areopag. Aici nevom opri indeosebila cercetdtoriimainoi ai acestorscrieri,din caredoi suntromini

gi unul francez.Ei ne oferain rezumatgi opiniile cercetatorilorde mai inainte.Ei inqiqi se

declarapentrudatarealor la sfdrgitulsecoluluiV sauinceputulsecoluluiVI.

Dintre ei, unul, Pr. CiceroneIordAchescu,in prefelelecelor doua volume ale traducerii acestorscrieril, folosegtein interpretarealor un limbaj care pare a admite o influenfa a panteismuluineoplatonic.Un altul, francezulMauricede Gandillac,caredao nouatraducere

a scrierilorareopagitice,sefolosegtede un limbaj prin careexprimamai pulin o influenldde

fond a neoplatonismuluigi mai mult unade forma-. Mai recent,Pr. GheorgheDragulin a publicat,intemeiatpe o bogati bibliografie,o seriede studii asupraacestorscrieri, suslinind teza cd autorul lor estecalugirul scit (daco-romandin Dobrogea)DionisieExiguul, dar le vedecaexprim6ndin modul celmai corectinvd[aturaortodoxi

a

Parinlilor anteriori,faranici o influenldneoplatonica3.Degisufletegteinclinam saadoptdrnteza

h.

Gh. Drdgulin, socotimcaproblemadateigi a autoruluinu e incd dephnelucidata.

Darceeacesocotimcaemaigregitin aceastadezbatereestetezauneiinfluenleneoplatonice

aceasta,precumgi autoritateamare gi influen[apozitiva pe care

acestescrierile-auavut gi le au in Rdsaritulortodox ne fac si inclinim mai mult spreideea aparilieilor in RasAritulcregtinchiardelainceputurilelui sauspreideeacaelesuntdelainsugi DionisieAreopagitul,deginu e cu totul exclusi posibilitateade a aveacaautorpe unul dintre calugariiscili din secolulVI sau,poate,chiarpe Dionisie Exiguul. PretinsainfluenlA panteistaasupraacestorscrieri nu e consideratAca o influenlAcare schimbafondul credinleicreqtinenici dePr. Ciceronelordachescu.Dar el folosegteun limbaj ambiguu,carelasi impresiaca admiteaceastainfluen1a.

de fond in acestescrieri.

$i

Eldeclaraodatacanoi,,tofisuntempartaqilasupra-esenla"divinAsaucd,,Eurilenoastre

finite se contopescin Eul infinit, iar acestEu infinit

Aceasta,pentruci Dumnezeuinsuqiproducetoatecelealelumii dintr-onecesitate,decinu e

o existenlapersonalAliberA,iar

sus,are o tendin[avegnicade a iegi din ea printr-un fel de ek-staz(emanalie,o numelte Dionisie)" , pecareinsaPr. CiceroneIorddchescuo numeltein continuare ,,cum estecrearea lumii, a spiriteloretc." (Introducerela Desprenumeledivine.Teologiamisticit,p. LII). Dar mai are drept autorul amintit sd numeasci emanatia,crealie?Iar in alt loc, prezentind provenirile diferitelor gradede existenladin supra-esenladivinA,Pr. CiceroneIorddchescu spune: ,,Omul, luat in curentulinferior al emanaliei,plute$teprin existenla,iar prin spirit qi raliune este atrasspre obArqialui" (op. cit., p. XXXVIII). $i iaragiin alt loc, el spune,

identificdndcrealiacu emanafia: ,,Supra-esenla iesedin sineprin emanulie(npoo6og)gitotuqi

esteunitateaspiritualaa totului"

,,Supra-esenla, cum s-aaratatmai

lumeae din veci,ca Ei El.

INTRODUCERE

rimdne aceeaEi.Actul crealiei esteun fel denp6o6o Q - ieSirgclinsine , un fel depunere in afard

).

pareaca e recunoscutade Pr. CiceroneIordachescu 9i in

confundareaPersoaneiordivinein Dumnezeuinsugi.Ele sediferenliazinumaicdndDumnezeu

se indreaptaspreemanarealumii

persoaneletreimii

privegtesprelume,Ea sediferen liazit-, caqicum arfi, casdneexprimAmprintr-oimagine,nigte

i-"

(op. cii.,p. XXXIV).

de sine - ek-staz,fapt al dragosteidivine"

Viziunea aceasiapanteiita ar

'

'

nu

(op' cir., p. XXXV

-

din El: ,,ln Dumnezeireanediferentiah,in supra-esen1a,

setranscendpe sine;ele acolo secontopesc.CAndinsi supra-esenla

qi revarsatespreperiferiein energiaactuluicreator"

rupritn", plecatedintr-un ientru

Deci,Treimeae condilionatadeemanalia (creagia)lumii'

Restrbngdndu-sela sufletul omenesc,Pr. CiceroneIordachescudeclara,lisdnd aceeaqi

lui culmineazain metafizic,in contem-

unul;

eaducepdnala co.nfun^dareasufletuluiin divini-

[n

aceit sens,el se arataca aproba ,,frumoasa cugetare" a lui

cu careeuvddpeDumnezeuesteacelaqiochicu careDumnezeunlA

gi

ochiul lui Dumnezeuesteun singurochiqi o singurapri,vireqi o

Cereascd.Ierarhia

(Introducere la lerarhia

Totuqi,Pr.'CiceroneIorddchescusedeclarasedirectcontrarunuipanteismdefondin

ciutat sevadain scrisullui o

in conceplialui Dionisiedivinitateanu

transcendenta,fari afi qiimanenta.Eaesteimanenti

impresiedJpanteismin scrisulareopagitic:,,Mistica

plareaIui Dumnezeucel necuprinsgi

iut"" (op. cit., p. XXXIII;.

MeisterEckhart: ,,Ochiul vedepe mine.Ochiul meu

singura cunoqtin[a gi o iingura simlire"

bisericeascd,p. XXIX-XXX).

scrisul

areopagiiic.O spunein frazeca aceasta:,,Unii comentatoriau

"on."p'(i" panteiita.Totuqi,lucrul staaltfel.Dupdpanteism,Dumnezeuseconfundi cu lumea

gi lumeasi confunddcu

un fel de conceptiecontrarAdoctrineiimanenlei.Dar

Dumnezeu.Dumnezeuesteegalde prezentin_toate.Panteismuleste

estenici imanenii, fa.at anscendenlA,nici

- transcendenti;adicdprezentain

- la supra-esenla; gi estein

(op.cii.,p.xxxlil-xxxlv).

Dar nici aceastadeclaragienu

'

Gandillacemaiprudentin

lume,dacanegAndimla substantaei ceamai intirnaqiultimi

afarAde lume, dacdprivim lumea sub aspectulei fenomenal"

faceo deosebirerealdintre Dumnezeulcel necreatqi lumea

creatadin nimic sauintrefiinla

poate ci vrea,de fapr, sa faca o deosebiregi intrd Dumnezeuqi lume, insAlimbajul careo

exprimd,daci nu e contraracestei'voin1e,e celpu[in nepotrivit.

transcendentd qienergiilecepomescsauemandLdin Dumnezeu.

afirmareaunorinfluenleneoplatoniceasuprascrierilorareopagi-

.

aratainfluenfapanteizantApecareacestescrieriau

Occident gireacliape_cqe,din aceastacauzA,ele au

tice.Pruden{aaceasiamergepAnAla folosireaunui limbaj careconstataunelemodificiri mai

pulin esen[iilealeinvifatuiii creqtine.Dar

uuut-outuprumultor teologicregtinidin

trezir-ola alli teologi creqiini.Astfel, Gandillacil citeazdpe Luther, carea spus: ,,Dionisie

vorbegtemainrult ci un

l'Ardipagite,p.

ae-afi

dogmaticeale unor mistici modemi" Uri von Balthasar,cares-aocupatintr-o

prin Scoliile lui, a dat scrierilor lui

iu ur.,

fapt,opuneradical

p.'46).

20).Iar deBossuet,spuneci ,,il acuzdpeabilul necu-no.scutnumit Areopagitul

exagerdrileverbale,ba chiarde devierile

piatonist,decit caun cregtin" (Oeuvrescomplitesdu Pseudo-Den1's

p.27)' lar despremareleteologcatolic,Hans

operAspecialAdeSf. Maxim Marturisitorul,cel care'

Dionisie un mare credit, Gandillac spune: ,,In aceastA

influenladionisianAesteclar impusa

Autorul, de

(op.cit.,

reiponsabil,prin limbajul siu neobignuit,de

(op. cit.,

careva aveaautoritatemult timp,

<emanalionismului>lui Dionisie,<creafionismul>lui Maxim"

Extinzdnd aceastaobservalie,putem spuneci

socotirea.lui Dionisie ca panteista

incurajat in lumea Occidentului Creqtino viziune separatisa,laicA a lumii in raport cu

DumnLzeu,ceeace - a intArit pe de alta parte filosofiile desprelume ca singurarealitate.

in legaiuracu

aceasta, linem sa notam ca in RAsaritulortodox niciodatdnu s-a afirmat

_

de Pr. CiceroneIordAchescu.Aceasta

a fost motivul

caracterulpanteistal scrieiilor areopagiticeinainte

ingelegerealferitasocotimca

banuila cAa incurajatadeseapanteismul,pe cAndin Rasarit,el s-abucurattotdeaunade o

pentrucare,in Occident,Dionisiea fostprivit cu

mare autoritate,ca izvor al spiritualitafii cregtine.

INTRODUCERE

'

Faldde aceastaconsiderarea scrierilorareopagiticecapurtdndo marcen'eoplatonic-panteisti, gidecicaapArutedupaPlotinqiProclu,socotimnecesarsadovedimcaracterullor creEtin,ceeace ne va da putinta sa arddm ca nedeplin sigura datarealor dintr-un timp de dupAProclu gi ca neintemeiataexcludereaposibilitaliicaelesaaibAcaautorchiarpeDionisiedinAreopagulAtenei, convertitdeSf.ApostolPavellacredinlacreidnd.Aceastdconcluzieposibilanevafi u$urataqide altetemeiuri,carenu suntmai pulin concludentedec6tceleadusedecei ceil contestAca autoral lor pe Dionisie din Areopag.

II. Conlinutul g,eneralcreStinal scrierilor areopagitice Si componentelelor principale, temeipentru alcdtuirealor de DionisieAreopagitul

in conlinutul scrierilorareopagiticenu seotiservAnici o preocuparedeapirareaSfinteiTreimi, nici o preocuparede apararea invafaturii despreHristos ca un ipostasin doua firi, impotriva nestorianismuluiqimonofizitisnrului,decinuparsafi fostscrisenici dupaSinodulI ecumenic,nici dupaSinodulII, III sauIV, adicaintreinceputulsecoluluiIV qi al secoluluiVI, deqinu sepoate spunecalipsegte,in general,invalaturadespreSfAntaTreime gi despreIisusHristos.Nu vedemin acestescrieridezvoltariledespreSfinta Treime din scrierileSf. Atanasiecel Mare, Sf. Vasile cel Mare gi Sf. Grigorie deNazianz,nici preocupareapentruunireacelordouAfiri in unicul ipostasal Cuvdntuluidin scrisulSf. Chidl al Alexandriei.El nu sefolosegtede argumenteleSf. Atanasiecel

Mare pentrucleofiinlimeaCuvAntuluicu Tatil ginici de deosebireaintre ipostasqi fiinla, reliefate de Sf. Vasile cel Mare qi Sf. Grigorie deNazianz,nici decelealeSt. Chidl din Alexandriapentru unireain ipostasulCuvAntuluiacelordouafiri. Tema acestorscrieriestede-aaparainva[AturadespreDumnezeuin Treime deosebitdelume, adicao apararea credinleicregtinein generalimpotriva gAndirii filosofice a timpului, prelungita din antichitate,dar in vocabularulfilosofiei aceluitimp, folosit de gdndireaoamenilorde atunci.

erade folos o respingerea filosofiilor panteistela sfArqitulsecoluluiV gi inceputulsecolului

Mai

VI?

arunci,formaliin acelehlosofiipanteiste,decAtun filosofdin Areopag,un filosofdintrehlosofi?

Putearamaneel, odatadevenitcreqtin,farAsa-qipunadarullui intr-o activitatedecareeracapabil? El apututalcitui acestescrieripela anul 100d. Hr., cind seconturao opozigieafilosofiei timpului fali deinv:ilaluracregtind. S-arputeaobiectagi azi,cum s-aobiectatla 533 decatreun teologortodoxin polemicacu un monofizit severian: Cum putemsocotiacestescriericaproveninddela Dionisiedin Areopag,daca nu le vedemfolosite de Parintii de pAndatunci?La aceastaobieclie sepoateraspunde:Scrierile acesteanu dadeauargumentepentruapdrareaSfintei Treimi saua invafaturii despreHristos.Ele au fost,poate,copiatemai pulin gi folositedecercurimai restr6nse.De altfel,Parinfiinu seprea foloseauin scrisullor de scrisulParintilor anteriori,ci aprgapenumai de SfantaScriptura. Dar cum aparaautorul ereopagiticelorcredingacreqtina,folosindu-sede limbajul filosofic al timpului? Prin aceastatrecemla expunereacomponentelorgAndiriidin ele. a.El faceo deosebirecleraintre fiinla tuturorcelorintre caretralm qi Cel mai presusde fiin1d.

Fiinla derivagiin grecegtede la ,,a fi"

Autorul areopagiticelorfolosegtepentru Dumnezeutermenulde Cel mai presusde hinla nu in sensulde liinla ceamai inaltA,ci in sensulde Cel de dincolode existenlA.El nu esteo simplA

existenla,ci estedincolodeexistenla,pentrucaoriceexisten{a,a$acumo cunoaltem, line saaibd o cauzd.Dumnezeue dincolode existen[d,pentrucae necauzat,darprin aceastae qicauzatorul tuturor. Aceastaindica o deosebiretotalaintre Dumnezeuqi lume. Autorul face o deosebirede

,,fiin1a"

. Deci,liinla e unacu existenla.

$i

cine o puteafacemai bine saucine puteafi mai preocupatde cdqtigareaintelectualilorde

: e participiullui ,,a fi"

intre toateceleceexistAgiEl -

aceastaii da gi putereade-afi singurulcauzatoradevarat

al tuturor.DionisieapzLraastlelideeaexistenleilui Dumnezeucadeosebitde lume,impotriva

filosofiei dedinaintede Hristos. b. El imprumutadln filosofiaplatonicaideeaidentitAliiintreexistenlaqibine.Insaqiexistenla

esteun bine.

consecventpAnAla a tragedin bunAtateconcluziacaeaimplicAo etemArelalieintrePersoanAgi

Persoana,autorulareopagiticelortrageaceastaconcluzie.

$i

ceamai inaltAexisteniae cel mai marebine.Dar,pe cAndPlatonnu searatase

INTRODUCERE

Dar Dumnezeunu enici simplubunAtatea,ci

hi"pi"f"

.*irt"n1"i,

emai presusdebunitate saubunatateanecavzata

si cauzatoarea toatabunAtatea.Aceastae

6".ai^,. a.ptin

cu- o [bertatedesavirgitA.

o altfeldebunatatedecAtceacunoscutadenoi.Eae o

aataaebunAtareamai presusdeea.Bunatatealui Dumnezeue din eainsAqi,e una

dependenteintre ele,.celesupeloareobligatesale susgind 9i sale ridice pe

bunatate,iar celeinferioareatrasedecelesuperioare,sunttoate

fu;-oj6;;dlrfu

bun in "iod

Obligaliafaladecelemai

teea1"ili dintre membreleierarhiilor. Prin

Oi-n"r"u deosebitde lurneavdzuti, ci qi a uneiordini ierarhicesuperioareacesteilumi, pe care

celeinflrioare in existenla,deciin

irt

" "i", aar. 9i

faladeDunrnezeucelmai presusdebunatate,decibunprin sine'

desivArqit.Aceastada un temei ierarhiilor cerelti gi pamAnteEtiq.ilegaturiidrntreele.

mici qisimlireaatraclieicelormici

decitre celemari da'untemeilAuntric

aceasta,Dionisie argumentanu numai existentaunui

deasemeneafilosofia anticanu o admitea.

Dupa Dionisie, ierarhiaintregii

"ft"t"

crealii une$teqi lumea

inggreasca cu ceapamdnteasci"dar qi

viziuneaaceastaierarhica,toate

sus,iar celemai de susau

toatetrlftele lumii ingereqtigi

t

obiigalia sacomunicecelor

lng"?"iit.a p.l^egte

e fir"fup

cu ceteleacesteaDumnezeue desprinidecetelede

ceamai de sus,de treptelede dupaea,facandu-leaptesacomuniceiluminarile

treptelede dupi tr"upto de

cu'cele rup".io-.

i-p*i"a,i-f

be altfel,nimeni dintre oameninu

ale lumii pamdnteftiintre ele-In

inul de jos priilesi ilu-in-ile

itit".ti

dumnezeieqti prin celequt-g"

mai de jos iluminarile dumnezeieqti.Numai^ceamai de sustreapta

Dumnezeu

numai cu ceteletrepteide sus(Tronuri, Heruvimi qi Serafimi),nici cdin,relalia

dupaele.Dumnezeu line seama,cre6ndtrepta

iluminarile.dela Dumnezeuexclusiv.Dar aceastanu inseamni ci

susil iraiesc ai ele pe Dumnezeu,dar unit

lbr, precumqi treapiaceamai

lor acestora.Iar

cu treaptaceamai de sus 9i

de sus,qicetele.eiil cunoscpe-Dumnezeu

" vedereatreptelormai de

jbs,caroratrebuiesAle comunicetot ceaudela Dumnezeu.

poatesimli legAturacu Dumnezeufardo legaurd cu oamenii,

*"t|}#:!r:"ff

iltrJt"frhffil;11i':';staei

diferitegradedeunirarelntre 9151o-anumita

unitateintre toate.Dar unitalile u.est"a

nu arenimic compusgi1u

i"a"p"rJ"rt

iout. -uta

ca-- umtate.

de tdate.El

inti, e."tt

il;;i

-

suntcompuseqi dependenteintre ele qi de Cel Unul care

altele,ci e Unul prin Sinein moddesavirqit 5i

e caozanecauzataa tuturorunitililor din lume qi a unitalii intre ele.EIe

eLnitin modnonvoitcu

prin aceastacdisuntintr-o dependenlade Cel Unul mai presusde tot cecunoaqtemnoi

Unul, dacae gi suprabunatatea prin

Sine,nu,e opusiubirii. UnitateaI-ui e pnn ea

UnitateaLui e o unitatea iubirii. El e Unul viu

qirimAne velnic in Sine' impus 9* deprimul t'apt.Astfel'

i"ra$t, a;;

;";

primul

but"n"r.u s15ii Sine gi iesevegnicdin

produc6ndu-leprincrealieqicauiAndsirqile apropie,adici

'

o unitare'vie,decinu ie opuneTreimii.

plin de iubirein

faptil explicape al doilea,fardca

in Sinenu-l-bUtigi la ieEireain cel'ecire

Sine.El ieseprin aceastavegnicdin StT,

acestai doileafapt sa-ifie

Sine in Sine,dar-cAndvoiegte,iesedin Sine qi in altele,

stand 5i ieqrndin acestaldoiJeainleles'

suntdeosebitedeSinesauDumnezeunu iese

i;a;;

din Sinein Sine,caTreime,-pentruca

soune pr. CiceroneIordache;cu.De cum le traduceacelaqi.

trebuiesAiasdla altele,la producerealor, cum am vAzutca

aceeaproodoi nu sepot traducecu ,.emana!ii" (nonvoite),

c. Dar toateaceste?nsugiriale

Oun-"reu

nu e unitate,nu einlelegere.Acestei

orineradul 'J sup.e-

nu poatefi

in.it"

niilicutui, i:i

dumnezeiriio aratdmai prgsus.de inlelegeresaune.aratdcd

caracterizat prin caracterelepropni lumii. El nu e existenll, nu ebt{l_atate'

gitoatecelelalGinsu$iddin

lumenu sunt deosebitela El doar

Ieare,cacimaidegrabanuleare.Darnegaliilelornuauinlelesulpeiorativ

propriulumii.Aceastao

inlelesulsuperioral celorcesuntmaipresusdeceeacee

repetadesautorulscrierilor' Omul ridicat la modul uneiinaltesfinlenii sautrAirialui

inalgn;

ra!ionale.

Dumnezeu,dAndu-qis91ma {e

aceastA

neingeleasaa lui Dumnezeu,mai mult il fiaieqte,dec6til explica prin diferiteleno[iuni

intre Dumnezeu qi lume,prin ceeace seseparAde panteism.,o considerarealui Dumnezeucanepasiv,decineexpusrelaliilor

d. O altadeosebirede ,,fiinga"

un.-a u"toiul areopagiticelor lrin

liposiUifita$for patimi"lor,pec6ndlumeachiarprin faptuldependenleiei deDumnezeuestepasiva

l0

INTRODUCERE

sisupusdrelaliilor 1i

il;t";;r;uri"i,intiu.at

;il;;.ili[,;;i.ii

u

"i.-G

i"rfonlofrift,utea falAaeEf,

omu| poate tace pnn ,.,pon,obilitutea lui sa.seumpledeputeriledunrnezeie;ti 9i

posibilitalilorpatimilor.Darpasivitaleacomponentelorlumii arediferitegrade'

iunt'dependenli in existenlalor de

responsabiliiatea unegtein

Dumnezeu,dar au tgtodati.o

eadependenlaqi libertatea'Ei pot,de

a"-Er.'oii

tY

ci

ii

9

qi trupul.Un

gradrnl'erioral creaturilornu

d99isaparticipe

aredecatpittYilt?:1TIT

sens'plantele.ljar au Sl

,u.1ine-r"i uotii in t*p

a omului.in'stirgit.

e.xistacateSoria Y"":iilT.ll:.1

suntqielenec'esarepentruvlalaon]ulul'

'.u,.ont.*ta

dependenlasauresponsabilitatea lor deDumnezeu,ceeace auqi facutunii dintre

decreaturi,celeumane,auin elenu numai dependenladeDumnezeu 9+t3

partepurpasiva,cume trupul'cuproceseleqisimfinlelui'.lnsa

g.oJ *ferioi

la libertateaspiriiuluilui

uneivieli lipsiredecon$tiinla.Acesteasuntanimalelg ;i,^intr-un T9*l

.i.

oa*antutni,amineralelor,caren-audecaiopasivitate,insi '-

,,n,3.r p.nr*

inori."p*teism,toatesuntdependenteunadealta.Nuexistdcevaindependentdeasupratot

5i

esenpdin ciueemanatoatee

iu

p.-

'

spreEi, ca si

supusauneilegi'

'

Autorul -"opu!itl."i,ii

fi

roareceleamintiteo

strinslumeadeDumnezeu.Aceastasevede 9i ain f3p!uJ9a dAndllinta celordeosebitedeEl, pe-dealtaiese-prin-ieliri"

deosebirecategoricdintre Dumnezeu gi

'

te r" ,,intoarca

le umple de darurile.bunaalii Lui' Cei.ceau

conlundatacestedouAfeluri de actesaude ieqiri ale

cear mai trebuicaDumnezeusdcontinue

acestescrieriun caracterpantelslau

Autorul folosegte.pentruaducereala

existenla

(ncpoYe1v, a aducela spreridicareaveqntci spre

$i i oarnenilor,termenulparagein

ce. le dAacestoraulterior,

acestescrierio pecetepanteistaconfundainmod greqitaceste

Dar atdructul

utoi,

.At qi acteledeimbogalirea

celorcreatecu darurimereusporitearati

autortrlvorbe;teqidedistinclii saudespa4iri

,i

.*"t".1

giintre ele gi

Dumnezeu,totu_$inuexcfudeprin

fi

linute

aceastao anumiti

nedespA4ire lrtre

ururi, itriarcdndi" i"inra

i.-rfa{t,,

i."i.rifo.

J"."n-ar

undelordebunatategid'eexistenlasuperioarA venitedh El. Caci

al

in existenp-de.Cauzatorulmai.presus.deexisenld

Nu sepoatecugetao totaladespa4ireaiumii de Cauzatorulei, o

panieism,dar nici sepalalie?ntreDumnezeu

o .on-lfon"nraimportan_taa temeilegaturiilui

qi lume.

-"opugitice, estefaptul

c6 toat-ecele

tohla independenl6

Dumnezeucu lumea,careformeazi

deosebitede Dumnezeusunt adusela

care searatalucritor Dumnezeu'Ele auprin aceastao

primi in eli

qi

.transmite prin

ele lucrAriledumnezeie$i'Actualiz6nd

suntsfinlite qi fAcutemijloacede slinlirea ttnoftt

existenleilor'

^,

viala

iiiurgica - imne, sfingiri,binecuvintari

- erafoartebogati'

,i1niufdin eitensiuieaei bogata -

panala Liturghir Sf. Ioan

dinConstituliileapostolice.dinLiturghia

Gura de Aur' Faptul ca autorulscrierilor

a comunitalilorcreqtineesteinca o dovadaa vechimii

menlinutpAnaazi practicaunor

sauatuturor.Cdci

--

lume.Dar,pedeaitapJL, "iunLye

oedeo o;uteDumnezeuies" Jin Siie

;-r;;;i,1;1;r*6

vazutin

lui Dumnezeu.Dar, dacdn-ar fi o deosebireintre ele,la

tJriai." ipi" fl qiil El celeaduseIaexistenlade-El?

lume, fi;;l;

.^irt"nta, u da existenia),iaipentru-darurile

S'nL,t"itir.""J proodii.Cel ci:vaain douAfelurideacte,deiegiri.

a lucrurilor din

creaturileunitein modnedespa4itcuDumnezeu.Iieqi

i"*

il

;1"";:;;;;'".itii

"*itt"n1"ior.

- ei -; debl. Aceastanu e

a

.onfi""rui

au iitnUout" prin

*"*iri

lulrurit.

orin *"il;;"];;;rp;;;"$t.e, altele.Aceastadd un caracterlitwgic

Litr*ghias-ascurrar.u

iacoblta - tot mai

areooagiriceindica

l";. ilh";;;;i

rnuflipf"u.i" de sfinlire,I

;Ti"iii;;;.

fjurirn.r.u

F"iu,"i.

caresunrdeosebiteO" itiilu

ooozitiace-of,rceaV-tu^ti

;ffiil;ftt"i,,

congtiinlaunuiDu.n"zeu

existenlApentru a ,"*,

iapacitatede-a

qi gesnrrileomenegtica simboale,ele

*uti

o viala liturgicAbogita

"n"a"""

pi.trraibr fidel al tradiliei apostolice,i-a

vedemaceastain'operaSi.

au,a.u conqtiinlaca Dumnezeu-eprezentin'toateprin lucrarilesale

infldenlit explicareateopCl.a s"?1"ttei

prezenleactivea lui

Maxim Mirturisitorul giaSf.Grigorie

Dionisiehreopagitula

in viala

giseridii.-o

e-a"doi

afirma prezenlalui Dumnezeuin

i"i

or."r"reu

distantdelume.qide

toate-prinlucrarilesauenergiilesalenecreate,

sevedeqi din

unireaoamenilor-qi

Dumnezeu -, a staruitin

Bisericacondusideun vicar (deun

sa.'Occidentul, neadmipnd-aceasta deosebire,cum

Slantului GrigoriePalama qineputAndadmiteo

- cici u."uitu le-arconfundape

oameni,cu o

toatecu

i".iiit"r'"f

Jacob g<;trme), de carenu suntstrainenici

ultima realitate.

fri H.irto, J

absengsaus-ad6claratpentfl.rextremauneimistici.panteiste (Eckhart'

filosofiilelui,

carenu cunoscdecit lumeaaceastaca

l t

INTRODUCERE

Consecventacesteiviziuni, Occidenrulcregtina datopereimAntuitoarealui Hristoso interpre-

tarepur juridicd qia vzut-o implinita in singurulmoqent

uon6oteilui Dumnezeu jignita depacatulstra'rnoqesc.In RAsarit,cagiin scrierileareopagitice,Fiul

lui Dumnezeua luat hrea omeneascd pentrua o facemediu neincetatal indumnezeiriinoastre,al

sfinlirii noastre,carene sus{inegipenoi

Pan|fi, inclusiv Dionisie Areopagitui,folosesctermenulindrazne!de,,indumnezeire" sauchiar

de,,dumnezei" (leru-hiacereascd,caprlolulXll.3;cf.II Petrul,4),seinplege,,prinhar",cum

s-aprecizarmai

protestantismulde '

al rastigruriiLui pe.cruce,casatislacere

pecaleaunei vieli inlrAnategitot mai sfinte.De aceea,.tolr

s-adepartat

tdrziu, pentruinvildtori qi credincioqicu viala sfAnd. CAtde mult

aceastAcomuniunecu Dumnezeu,afirmAndcanu suntemcuralali de-pacatel

.

Palarnaa aflat in scrierilelui Dionisie Areopagitulpoatecelemai multe dovezi

Sf. Grigorie

monahilor isihaqtica practicaru.gaciuniineincetatea lui lisus le da lumina,in inima lor, faptcareexplicaqirumbuldeluminAin caresunt

pentrususl-inereaafirmaliei

iutinla

hgravili sfin$i in Ortodoxie.Sepoatevedeaaceastain multelecitatedatedin Dionisie, utalizate in scriereaSf. Grisorie Palama+. in general,in 6rtodoxie, scrierilelui Dionisie aufost temeidesuslinereaprezengeiactivea lui Dumnezeuin vialaBisericii qiin lume,nu temeipentruo misticapanteistasauunconlinutcaren-a

fostdefolos.

sa-ivadapeIisusin

'

m. Ahe semnecare par sd arate vechimeapostapostolicd, ba chiar apostolicda scrierilor areopagitice

in lerarhia bisericeascd,autorulafirmi ci BotezulqiLiturghia erausavirqitedeepiscop.El era

sebotezauin g9n9r1loameniin virstA,nu copii.

ry

instituiauepiscopigiveneaula cregtinismoameniin varsH,care€rauconvingidealli cregtinisavie

sausdselaseadugila episcoppentrua

dar acesieaeraupropri-iBiserici,idin primeletimpuri, cAndbisericileluau ftn1ain orage,unde

ajutatdepulini preoli,dardemai mulli diaconi.

$i

fi botezali.

Tot episcopule -timp,iri prezentaisav6rqindinmormAntarea.Tot un semnal alcituirii acestorscrieriin

cr-eqtine,cAnd cregtinismul

era persecutat,pare sa fie vorbirea lor despre

(slujitori), un fel de paracliseri,de obicei necasatorili,care aveauca rol principal

primele

,,terapeu1i"

pazireaulilor locaqurilorundeaveauloc adunarilegislujbelecreqtinilor.Acestserviciunu mai avea

rostin secoleleV-VI, cici trecusetimpulcatacombelor'

S-a mai obiectatimpotriva vechimii scrierilor areopagitice,deci impotriva lui Dionisie Are- opagirulcaautoral lor, folosindu-secazugumentdescri€rea,in capitolulYI.alIerarhiei_bisericegti,

siin!.ii

facutmonahin secolulIII (cAciseniscusela 255).Oaren-a unnatel uneitradilii mai vechi?Poate eraulainceputputini astfeldecregtini(cici qicregtiniieraupulini) carepreferausatriiascain curAfia

vielii singuiatiie.Dar,

oameniiia fie

monahilor,caren-arfi aparutdecAtin secolulIV. Dar gtimdespreAntonie cel Mare ca s-a

oare,nu eiau unii cire ulrnaucuvintul Sf. Apostol Pavel:Eu voiescca toli

cumsunteutnsumi.Dar Jiecnre rtredelaDumnezeudctrullti :.unula.Sa , altultnu'-1\

(l

Cor.7,Z;.Oare.tu simgeau ;i-atunci

unii credinciogicaaudarul unei.vielitraiteasemeneaSf.

Bisericii gieraumai frecventin ea.Poateace$tia

PavelqicelorlalliApostoli?Poatecainc-anu

poateslujeauintr-un anumitfel

(slujitorii) decarevorbeqteautorul.inEpistolelesale,termenpecqg Sl Maxim

-Apostol

fel

seduceauin pustie,nici nuformauobqtiieqite

dintrecregtini.Dar

sunt,,terapeufiI'

. Aceastastaredeosebitialor, un fel deparacliseri,aputut

da cite unuiaindraznealasamustrepe cAteun preot carei separeaca nu e la inallimeachemdrii

Marturisitorulil traduceprin ,,monah"

lui. Caci,poate,nu seimpusesedeihitiv

in Episto[aa III-a e

erademult consacrata.

autoritateadeneinlocuitapreotului.Faptulacesta,descris

greudeinlelescas-arfi pututintanlplain secolulVI, cAndautoritateapreotului

Celespusein acestepaginisuntunrezumatextremdesarac Ai degeneralalb-ogalieiqiaddncimii

e departedeaJ fi purutreproducein

decomplex,canimeni nu-l poateredain mod

francezAs-atradusde vreo unsprezeceori. Dar Gandillacle traducedin

le-aupututexprimatraducerileanterioare.De aceea

ceaa Pr. CiceronelordAchescugiTheofil Simenschy,

conlinutuluiscrierilorareopagitice,pecaretraducereanoasfa

mod fidel. Caciinsuqilimbajul lor e atAtde subtilgi

satisfacator.De aceea,in

nou,in speranlacArestituienuanlepecarenu

amintreprinsnoi o nouaFaducerepe linga

t2

INTRODUCERE

silindu-nesao exprimd,rnin

pututneologismeiede

ia,,Scrisut'iri (al lui

geniulacestordoi maricorifeiaig6ndiriiumanel'

bionisiee mai satisfacdLtoaredecAta lui PlatonqiHegel.

tenneniromAneqtimai tradilionali,duhovniceqtiqi evitdnd P.e, c.atam

origine frutcezA.De aceeanu impartAgimsp_usaPr. CiceroneIordichescu

Dioiisie, n.n.)ne amintegtede dialecticalui PlatonsauHegel,fara-saaiba

(op.cit.,p.XXIII). Noi socotimcagdndirealui

linem sAspunemci vrem sapi$ram nlimelg

daci autorullor ar fi cinevade mai

$i,

ca incheiere,pentrutoatemotivele aminiite,

de dionisie Areopagitul pentruautorulacestorscneri.Chiar

tArziu,dacael a linuf sa-!i deaacestnume,ii

operadeapelativuldeSf0nt,caceilalliParinlibisericeqti.

respectamvoinp qi e vrednic penffu aceastdtnare

-'

lui

Cu o contribu[iela inlelegereascrierilorareopagetice,am tradus $ Scoliile la ele,ale Sfintu-

Ma-rim Marturisitorul.

HansUrsvonBalthasarsocote$tecdscoliilenu ii apa4inlui Maxim Marturisitorul,ci lui loan,

Galileea.din prima jumAtatea secoluluiVI5.DarOttoBardenhewerle

eDiscopdeScythopolisdin

sir.otesr.aleSmntuluiMaxim6.ConsidercAe mai probabili opiniacelui din urmA.

Note

1. DionisiePseudo-Areopagitul (sec.V-VI), Ierarhia cereascd.Ierarhiabisericescd'ttad.

ChiginAu,1932t-idem.,p.espre

ltumele divine. Teologia

Simens.chy,Iaqi 1936

2. MauricedJGandillac,Oeutrescomplitesiu

3. pr. GheorgheDragulin,IeromonaliulDionisieSmeritul,,Exigurrs"

Pseudo-DenysI'Arlopagite, Paris '124?-

sau ,,Cel Mic"

teologice" ,

XXXVII (19S5),n1,7-8,p .521-539;idem,Premise

din gr. de Pr. CiceroneIordathiscu,

misiictZ,trad.din gr. de Pr. CiceroneIordAchescu 9i Theofil

lapio;.470-550iin,,Stutl 'si'perspec'tive

in

de:baterileclinuftimasutddeani asupraSfdntuluiDiottisieAreopagitul qi.a.

i,fereii'tate,in,,Glasul Bisericii" ,

Dioyisie SmeritulsauEiiguul

xxxvur (1986),nr.Z, p.'le-t25; idem, (Jn

iii,, ,,eoc.ul'ot Vi-tea la^Roma,in ,,Glasul

Cut,iosttlDionisie Smerirulsau Exiguul. Doua epistoledespreprohlemeledq1e! lastgly-li

,,elemenrele calcululuicalenclarisriisi pascal"

nr. I,

Smeriiul (E.riguul ), Craiova,I 991.

-

XL (1986),nI.-f,p.7.3-87; idem,PreJble.lecuvio.su.lui

la uneletraduceri in limba latina,in,,Mitropolia Olteniei" '

fiu

de mare faima al ArhiepiscopieiTomis,ului

(1986),nr. 3, p. 62-79; idem,

Bisericii" , XLV

,-in',Mitropolia Olteniei" , XXXIX

(1987)'

p.

27-70; idem,Identitatealui-D'ionisiePseudo-Areopagirulcu ieromonahulDionisie

S1a',rtoLumina,in Filocalia romineascA,vol. VII, trad.Pr.Dumitru Suniloae,

4. Dispri

Bucure;ti,1977,p. 263 - 373.

5. HansUrs von Balthasar,DasScholienu'erkdesJohannesvon Scythopolis,in

,,Scho-

lasthik" , V (1940),nr. l, P. 16-38.

6. Otio Bardenhewer,Gesc'hichrederaltkirchlichenLiteratur,Bd.4, 1932,p.297.

'

I

celui intre sfinfi

DIONISIE AREOPAGITUL Despre

*

IERARHIA

-

CEREASCA

Presbiterul*Dionisie Areopagitulcitre impreuni-presbiterulTimotei

Capitolul I'

Toatd luminadumnezeiascdfndreptAndu-se,cu bundtate,fn chip felurit, spreceleprovidenliate',rdmdnesimpld; gi nu numaiat1t,ci le gi une$tepe celeluminate

$ l

Toatd darea cea bund* Ei tot darul desavdrqitestede sus,pogorAndu-sede la Pdrinrele luminilor (lac. l,ll). Dar qi toata strAlucirealuminoasacepomeqtede la Tatal givine lanoi o bunadaruiregineumpleiaragi de o putereunificatoare,ne indreaptAin sus gi ne intoarcespreunitatea(cf. Ioan 17,21:I Cor. 1,10)gi simplitateaindumnezeitoarea Tatalui ce ne adundin Sine.Cdci din El* Si spreEl sunttoate,cum a spussf0ntulCuvdnt

(Rom.11,36).

s2

Agadar,chemAndpeIisus,luminaTatiiui, existentaadet'dratd.care lumineazdpe tot

ontulc'evinefn lume (lotn I,9), prin caream dobAnditintrareala Tatal, inceputulluminii (cf. I Tim. 2,5),sacautam,pe cAtsepoate, spretalmacirilepreasfintelorcuvintepredate

noud de Parinli*.

bolib*, prin inallarea gAndului la ierarhiile

mingilor*ceregti,pecareni ledescoperaacele cuvinte,peci1neestecu putinta. $i, primind daruirealuminii incepatoaregimai presusde

$i

sa privim in chip sim-

inceput* a Tatilui, incepitorul dumnezeirii (carene descoperapreafericiteleierarhiiale ingerilor in simboale pline de inleles), cu ochii nematerialigineclintili, sane?ntindem din ea iardgi spre obdrqiaei simpla. Caci aceastanu pierdeniciodatacevadin unitatea ei cea mai dinlauntru*, atunci c6nd se in- multe$tegipomegtedin sinecubunatatepen- truinAl[areagiunireacelorprovidenliate,spre imbinareax lor cu ea, ci ri.mAneneclintitA inlauntru ei, fixatA statomicin identitateaei nemigcata,degi pe cele ce tind spre ea le atragepotrivitcu elegile uneqteprinunitatea ei simplificatoare.Cdci nu e cu putinlasdne lumineze noua altfel lumina dumnezeiascA incepAtoare,dacdnu e invaluitain chip inAl- fAtor in felurimeasfinteloracoperamintexgi nu se acomodeazAprin providenla parin- teascdin chip potrivit cu firea* celor ce ne suntproprii.

$3

De aceeaincepatoruldesavAr;irii*ne-a rAnduit preacucemicaierarhie bisericeasca, invrednicind-ode imitareamai oresusde lume* a ierarhiei ceregti,ca pe una ce

Desore Ierarhia Cereasca

infatiseaza ierarhiile nematerialeamintite in

chipuii

Dotrivitcunoiinsine,sahm ridicalidelachipu- rile* preasfintespreinallimile 9i asemanarile

simple

minteahoastra sAajungApAnala imitarea qi

vederea (contemplarea)nematerialaaierar-

hiilor

calAuzireamateriala* (cf. Rom. 1,20) ootrivita ei, privind frumuselilearalate*

br u^

bunelemiresmesimliteca semnesensibile alerevirsirii spiritualeqi luminilemateri-

ale ca inlaligirrivAzuteale daruirii luminii nemateriale.

materiale5i formecompuse'pentruca,

qi lipsitede chipuri.Fiindca nu poate

ceregti,

ilaca nu se folosesle-qP

chipuri ale mArelieinevazute $i

Iar sfinlitele inv{ituri

desfdqurate*tre-

buie socotiteca mijloace de implinire a dorinteide vederea minlii: 9i treptelebine

orAnduiteale celor de aici ca un mijloc al

deprinderii* purtArii annonioasefalA de cele dumnezeieqti. In sfArqit,impdrtAqireadeprea dumnezeiascaEuharistietrebuiesocotltaca impartdqirede Iisus. $i toate celelaltecdte s-audat fiinlelor cereqtimai presusdelume* nouani s-audatin chiPsimbolic. Deci, pentru aceastAindumnezeire pe mdsuranoastraincepitorul desavArqirii 9i de oameni iubitorul ne-a aratatnoua ierarhiile cerestigi a facutimpreunaliturghisitoare cu

eleierarhianoastra,pentruasemanareanoas-

tra dupaputinla.prin slujireapreoleascade

chip dumnezeiesca ei. $i

mai presusde ceruri in

cuvintelecompuseale Scripturii*, ca sAne ridice* princelesimlitela celeinteligibileqi

de [asimboalelealiatuitecu sfinleniela cul- mile* simplealeierarhiilorcereqtil'

a infafigatminlile chipuri simlite prin

Capitolul II

in modcuvenit,ceteledumnezeiegti Ei cereEti

searatdprin simboaleneasemenealor

$1

cipetenii de oqti, ca purtAtoride lanci

(ci. Iosua.5.14)

de cuvintele

inchipuire in

revelaliei.

sIintele

inchipuiri poetice* pentru minlile fara

seama.cum s-aspus'de

noastra gi gdndindu-sela ridi-

chipuri,tinind

mintea

carea potrivita ei qi plasmuind sfinte

folosit foarte simplu* de

Caci teologia (Scriptura)s-a

Ei cdtealtepredatenoui

Scripturii printr-o sf8nta felurimea simboalelor

Deci trebuie, precum socotesc,sa aratiim intAi care gdndim cd estescopulintregii ie-

rarhiisi deie

oartasi de ea. Apoi sa proslavimierarlriile

i,er"qiipotrivitinfali$arii* Ior prin cuvintele

Scripturii. DupA

chipurisfinteinfaliqeazicetelecere:ti.cuvin-

teleScripturii qi sprece

sefacaurcugulprin

nucumvasacugetAm 9i noi in modnecuvenit, imoreunicuceimulli' cAminlileceresti $i de chip dumnezeiescar fi niqte liin1ecu multe picioare si cu multe fe1e.coborindu-lela

cniouldobirocescalvitelorsaulacelsalbatic

folosestefiecareparteaei celor

aceea,sa spunempnn.ce

simplitatetrebuiesi

acestechipuri.Aceastaca

descrieriin staresa o inal1e4.

$2

Deci, de gnndegtecineva sd primeasci

sunt necunoscute il de

sfinteleformecompuse*caproprii celorcare

orin ele insele* ne

nevazut,el trebuie si socoteascdsfinlitele

sausAni le inchipuimavdndcioc

al ieilor,

incovoiat cavulturii (cf'Iez.I '6- l0: Dan'7'4:

Aooc.4,7)sauchipde

riiecu

niqte rbf

t,iS; Oan. 7,9), t,ZO;nan. 7,9;

lui

tronun materiale (cf. lez.

pAsariinaripate'acope- descrieriale sfintelorminli din Scripturine-

ootrivite lor,ca si toataaceastainfaliEarein-

Lrosata* anumiriloringere$ti. $i

6a icriitorii Scriptuni,cind

Drezenlarea trupelscaa

irebuitsa plasmuiascapentrttacesta.pecAt le-afost cti putinla,forme proprii qi inrudite

atuncispune

s-augAnditla

celornetrtrpe;ti,au

pene(cf. Iez.l,i t: Is.6.1),saufliindca

de foc deasupracerului

(cf. lez'

Apoc. 4,4)' potrivitegederii

Dumnezeu cel stapdnitor,sauca niqtecai

feluritcolorali (cl. Zah. 1,8:6'2') 9i ca nigte

r6

Despre Ierarhia Cereasci

lor (scriitorilor)dela fiinlele cene suntnoua mai vrednicede cinste intrucAtvamatnema- teriale* qi mai presusde altele qi sd nu.in-

viluie simplitalite

dumnezeiescl in

celor mai de pe urma de pe pimdnt' Caci

prima faptAneestemai

itare saneinalleqinu

delumelaneaiemanari nepotrivite;iar adoua faceminteanoastrasAindrcptein chipnecu- venitinlurii impotriva puterilordumnezeieqti

$:

Unul din cele doui moduri se foloseqte, Drecumse'cuvine, de chipurilesfinte

asemanatoare. Iar altulpldsmuiegtealcatuiri

de forme neasemenetoare*, pentruceeace e cu totul neasemanator qide neinleles'

PredaniiletainicealeScripturilor revela- toareDroslavesc uneorichiarfericirea vred- nicddeinchinareadumnezeirii maipresusde fiinta ca: Cuvdnt* (cf. Ier. 1,4;Ioan 1'1)' li Minte (cf.Rom. 11,34;ICor' 2,16), gi.Fiinli (cf. Ies.3.14;Apoc. 1.4.8),aratAndralionali- iut.usiinlelepciunea dumnezeiascaa ei' care

est. e*ittenlucu

adevdrata a celor existente. $i o inchipuiesc

cere$ti 9i de chip

multifelurimea formelor

proprtenoua $I mal ln

coboaricelemaipresus

qisArataceascasprijinindu-se*'pe compozilii lipsitede sfinfenie. Pe linea aceasta,unul ca acestaar putea

socoti lin;rurile

unor lei* qi cai 9i

sruDuri* dL pisari* qi de alteanimale* gi de

iuciuri mateiiale lipsitedecinstein cdtesunt

zugravite (ceteleingereqti)in SlinteleScrip-

turi gi

(absurda),mincinoasa qi pitimaqa* cind nu sunt luate ca simple chipuri neasemenea acelora.Dar* ciutarea adevirului ne arati,

cereqtiunrplutede formele

de imne de mugete qt de

adeviratexistentA qi ca.uza

Ioan1,5;Ioan1,8) 9i onumesc

calumina (cf.I

viatA* (cf. Ioan1,4;5,26;11.25: 14.6).Caci

u

cuvenite qiintrec formelemateriale'

Dar sunt qi ele departede adevarata

asemAnarecu dumnezeirea.Caci aceastaeste

mai presusde toata fiinla

lumina nu o poatecaractenza'.precum once cuvdnt gi minte ramin fari nici o asemAnare

cu ea. Alteori, e proslavitade aceleaqiScripturi

orin infatiSarineasemanatoare' numlno-one-

necuprinsa (cf- Col'

lazuta*,-nestargita Ei

Tim.6.16): qi'spunAndcd

it.

ifint. inchipuirisuntmai inalte 9i mai

.9i

viala qi nici o

carene pot ducela o cugetarealurln

Drecumsocotesc,sfAntain1elep.lut1g3 suvin- ielor Scripturii in infaliqarea chipurilor tu-

turor minlilor cere$ti,

fiecaredin ele sanu

outeriledumnezeieEti*' nici sane alipim pe hoi in chip patimatla stareacobordtaachipu-

rilor. in mod cuvenitni s-aupropus* deci chi-

puri

iara forma.Un motiv pentruaceastaar putea

fi nu numai cunoagteiea noastraprin analo- sie.carenu poatesaseinallenemijlocit* la iederile (contemplaliile)spirituale qi are

nevoiede ajutoarepotrivite cu firea noastra,

carene duc-lavederileminlilor fd'raforma 9i

avAnd grija ca prln

ajungemnici sa jignim

l.l5: Ioanl,l8;'l

e din celecenu sunt,nu spuncaestecevace

nu este.Caciaceastaiieste,precumsocotesc' mai propriu.Pentruci, precuma explicat preddniaascunsA 9i sfAnta.spunemadevarul

"and ,i.".t-t ca

fiindcanu cunoaqtemnemArginirea (indeiini.- tul) ei, ceamai presusde fiinli, neinleleasA*

ale celor fara chipuri* qi forme ale celor

eanu e cevadin celece sunt,

si tainica.

negaliile* privitoare la c.ele

dumnezeieqti sunt rdevirate.lar allrmaglle

sunt

neasemandtoare sunt mar potrrvrte as- cunzimii celortainice'CAcidescrierileScrip- turii cinstesc* qi nu acoperain chip urdt

cetelecereqti,infaliSAndu-le prin chipuri

DacA,deci,

mai presusde

uotopiut", ci si faptulcA,potrivitcucuvintele

tiiniie ale Scripiurii,

nesraiteSi sfinte

neipropiat

cuni

nu e a tLrturor,cum spun

fiecaree sfinlit Si

Scripturile, cinoStinla lor

Luc. 8,10).baca insa ar invinovati

cineva descrierile figurate nepotrlvlte'

lume, prin forme* ce ne sunt

acelease ascund

prin

ghicituri 5i trebuiefacutde

nepotiivite, descrierile.prin inc.hipuiri

celor mulli adevarulsfint 9i.as-

al^minlilormai presusde lume' Cacinu

(lCor' 8,7;cf' Mat'

le arataprin aceastacape chip mai presusde lume

materialc.Iar cA de-

scrierileneasemdnAtoare inalla mai mult 9i

deasupratuturorcelor

mintea noastradecit cele asemdnitoare' nu

socotesccd va negacinevadin cei dreptcu-

ugor 91 :el9 mai.de

getatori.FiindcAiste

finste* saamageasca pe mulli' facAndu-isa

t7

neasemanAtoare; ci unelece sunt in

1l,it;

spundnd cae ruqinesasealipeascdasemenea

c'hipuriurite

preasfinte,ajungesa i se spunaca modul

ifintei descopeririesteindoit*'

ceielorde chip dumnezeiesc,qi

Despre Ierarhia Cereasca

socoteasceunelefiin(e cere$tiasemeneaau- rului gicapeni$tebarbalifulgeritori de lu- minA,mareli,imbrAcaliin vegmAntsclipitor (cf. Dan.7,9;II Mac.3,25;Mat.28,3;Marc.

16,5;Fapt.1,10;Apoc.4,4) 9i scdnteindcauq foc nevatametor* gi in atAteaalte chipuri asendnatoare,in cite a inchipuit Scriptura minlile cereqti.Ca sd nu pAtimeasca aceastacei ce n-auinlelesnimic mai inalt decAtcelevazute,inlelepciuneacuvioqilor scriitoriai Scripturiicoboaricu sfinlenieqi la neaseminirile nepotrivite,neingaduind alioireaiubirii noastrela celemateriale,ca saie odihneascAin chipurilenecuvenitelci trezindpomireaspreinal!area sufletului,ii propunneplacuteleforme urdte*aleacelor

alcituiri.

Astfel ajuta chiar celor foarte

alipili de materiesi vadAcAnu e ingaduit,

nici

dumnezeiegtisafie cu adeviratasemAnatoare unor atatdeurdtechipuri.De altfeltrebuiesa inlelegem Si aceasta,cAnici unadinexistenle

in generalnu elipsitadeoimpart5girelabine,

daia, precum spune _adevirul

toatesuntbune foarrei

adevaratca vederile* celor cereqti gi

Scripturilor,

(Fac.1.-31).

$4

Deci e cu putinla inA\area din toate la

vederi(contemplalii)bune; 9i sepot cunoalte

din

asemanatoareale celor inteligibile qi in- plegAtoare6.Caci celein[elegatoareau in alt

mod celece s-audaruitcelor sensibile.

De faptmAnia*seivegtein celenecuvdn- dtoare din pomireapatimagd 9i migcarealor mAnioasae plina de toatairalionalitatea.Dar in celeinlelegAtoaretrebuiesaseinfeleagain altmod mAnia.Ea searatA,precumsocotesc,

in acestea -

deprindereaneclintitAin dispozifile de chip dumnezeiesc qi neschimbate.La fel spunem ca pofta in animaleeste Pomirea patimaqa

necugetata qi alipita de materiece se iveqte

dintr-un

sore cele schimbacioasesau dominarea neralionalAa unei dorinle, careimpinge tot animalul spre lucrul poftit. Iar cdnd le inchipuim pe seamacelor inlelegatoare atribuindu-le asemanareaneasemanatoare, socotindcd auqi pofta*, hebuiesAinlelegem prin aceastaiubireadumnezeiasca (cf. Deut'

cele materiale asemanarile ne-

ragionalitatea*lor bdrbAteascagi

impuls, nascutain chip nestapAnit

6,5;Pild. 4,6) faldde ceeaceestenematerial si mai presusde ralionalitilte qi minte 9i ilorinlaneclintitagineobositapentruvederea curataginepatimaqamai presusdelumeqide transparentaculminanta,limpede qi prea sfdntaaacelora;i decomuniuneacu adevdrat

spiritualA,rationalagi

frumuse[itoare

inlelegemprin poftasimlireanestapanita,in-

cordatagideneintorsgidenimic opritApentru Dumnezeu,a iubirii neschimbateqi neames- tecate* fala de frumuseleadumnezeiascd 9i pomirea* totala spre ceeace e cu adevi'rat vrednicde dorit. Daca nera[ionalitateaanimalelor necu- vantatoaresausimlirealucrurilormaterialeo numim lipsa de raliune gi simlire a celor

proprii lor, fiinlele nemateriale

legatoarele recunoaqtemcaintrecdndin chip

sfAntqi

legatdde trup gi trecitoare* de la unala alta

qi-simgireanoastra materiala 9i strAini minlilor netrupe$ti.Dar e cu putinla se inchipuim forme ce nu suntcontrarecetelor

cereq'tichiarpomind de la parlilecelemai de

jos ale materiei*, dat fiind ci

existenlade la Cel cu adeviratbun qiin toate

ale ei infaligeazaniqtetrasaturifrumoaseale

veqnica,cu mareliain-

gineingelitoare. $i trebuiesA

!i

intg-

mai presusde lume raliuneanoastrA

qi ea igi are

fiinlelor ingelegatoare. $i

cam prin ele spre modelele nemateriale,

ingelegdnd,cum s-aspus,cele asemanitoare

prin celeneasemdnAtoare qivdzAndaceleaqi*

irisdturi nu ca fiind la fel, darintr-o armonie

gi fiind proprii at6tcelorinlelegAtoare,cAtgi celor sensibile.

e cu putintd saur-

$s

ii uom afla pe scriitorii tainelor inchipuind nu numai in infAliqareacetelor

cereqii,ci gi in descopeririledumnezeiegti*. De faptei prosldvescdumnezeireapomindde

cinstite*, ca soarele*

la ce,lece se vid

dreputii (cf. Mal. 3,20),rasarindin chip st?nt

minlii

luminain c-hip

descoperitqi spiritual;alteori luminind fArA vAtamare,ca un foc (cf. Ieq.3,2;Deut'4,24;

Evr. 12,29)prin celedela mijloc,caapa (cf. Ps.35,9;ler.2,l3; Pild. 16,22;Apoc' 7,17;

lez.47 ,l;

gi,vorbindsimbolic,patrunzAndin pdntece 9i

ca o steaa diminelii (cf. II Petr.1'19;

Apoc.22,L6)qiluminAndcao

Is.44,3)ce aduceimplinireavielii

Desorc Ierarhia CereascA

facdndu-seizvor (cf.loan 7,38;Apoc. 22'1) derduri curgatoarede nerelinut (cf. Ieg.3'2); alteori ivindu-sedin cele de pe urma,ca un mir bine mirositor (cf. CAnt.1,2),' alteorica piatra ceadin capulunghiului (cf. Is.28'16; Ef. :,ZOr.Dar au invaluit-oqi in chipulani- malelor salbatice qi au imbracat-oin forma

spunca ea va fi ca-un

Si poatenici pe noi, dac6pomind sale cer- ietam ridicindu-nede la'vcdereaexactda celor vAzute,nu ne-artulburachipul urdt* al

descrierii inchipuite a ingerilor. Caci prin acesteanelasAndnintea noastrdsAramina in

formele nepotrivite,ii

mulEumilii de acelea sa se lepede de im- pirtimirea de cele materiale 9i sA se

bbignuiascasa

vazutespreinallimile mai presusde lume.

Acesteafie spusede noi desprechipurile materialegi nepotriviteale ingerilor*-din Sfintele Scripturi.In cele urmatoaretrebuie si definim* ce socotim* ca esteierarhia. $i ce folos au din ierarhiecei faculi partaqide ea.Fie cain acestcuvdntsama cAlauzeascd Hristosal meu,dacaeingaduitsdspun,inspi- rAndu-miintreagaexplicarea ierarhiei'Iar tu' copile*, potrivit rAnduieliicuvioasea pre-

dairieinoastreierarhice - caci cele slinte se

dausfinlilor - ,

cu sfinlenie,indumnezeindu-te prin patlu!-

dereain taineledumnezeieqti qideosebind,in

dam putinla ca ne-

leului gi a panterei;qi

pardossaucao

5.14;13,7;Dan.7,4-6:Apoc.13.2).Voi

e vAzuta 5i ca ceeace e

necin-stedecattoateqi pare 5i mai nepotrivit cu ea,cdndcei inaintali in celedumnezeiegti

au inchipuit-osi

21,6).in'[elul

dumnezeirii

despartin '6,3)

ls.

sfinEenie gi vestescca o sfinlitA plasmuire

ceeace e neasemenea,astfelincdt nici cele dumnezeiestisanu fie la indemdnacelorin- tinali qi nici'cei iubitori de inlelegerea

sfingitelorasemdniri*

la uneleadevirate;

fie cinstiteprin negalii adevarate qi totodati sa fie proslavite prin insugirile celor de pe urma existenteca reflexe* alelor. Deci nu e nepotrivitfaptulci igi inchipuiesc 5i fiinlele cerestidin asemAnArilecelorneasemanatoare cenu li sepotrivesc,pentrupricinileamintite.

ursoaicA jefuitadepui 1cl. Os.

ntai

mai de

ca pe un vierme (cf. Ps.

acesta.toli cei inlelepliin ale

gi tdlmicitori ai celor ascunse

tinda cu sfinlenie_prin cele

adAugaca

chrpnepAtatSfinteleSfintelor (cf'

de c6le nedesavirqite gi lipsite de</