Sunteți pe pagina 1din 5

PARODONTOPATIILE MARGINALE.

Parodontiul marginal cuprinde totalitatea tesuturilor care asigura mentinerea si sustinerea dintilor in oasele maxilare. In plan vertical,parodontiul marginal se intinde de la nivelul marginii gingivale pana in apropierea apexului.Limita superioara gingivala a parodontiului marginal se situeaza,in conditii normale,in jurul coletului anatomic al dintelui,dar poate fi situata deasupra acestuia,in cazul hipertrofiilor,sau dedesubt,in cazul retractiilor gingivale patologice(resorbtii osoase subiacente)sau prin involutie precoce si de senescenta(atrofii ale osului alveolar). Limita dintre parodontiul marginal si cel apical nu este neta,distinctia dintre cele doua mari componente manifestandu-se printr-o patologie si o evolutie diferita.Parodontiul apical este afectat,de regula,pe cale endodontica,dincolo de apex,prin complicatii ale cariei dentare,cu manifestari clinice acute si cronice. Parodontiul marginal prezinta,mai frecvent,afectiuni cu evolutie cronica,cu punct de plecare,cel mai adesea,de la nivelul gingiei si al santului gingival. volutia bolii parodontale se face pe cale desmodontala.In timp,parodontopatiile marginale cronice de tip inflamator conduc la aparitia pungilor parodontale,a retractiilor gingivale,apare o mobilitate dentara patologica si netratate au drept complicatie majora si finala avulsia dintilor. Parodontiul marginal are doua componente principale! ") Parodontiul superficial sau de invelis,format din ! -gingie cu! -epiteliu gingival -corion gingival -ligamente supraalveolare #) Parodontiul profund,de sustinere,format din! -cement radicular -desmodontiu -os alveolar In etiologia parodontopatiilor marginale cronice intalnim! ") $actori locali! - cauzali! placa bacteriana - favorizanti! tartrul dentar,trauma ocluzala,cariile dentare, edentatia,anomaliile dento-maxilare,parafunctiile,obiceiuri vicioase,factori iatrogeni si alti factori locali #) $actori generali,sistemici $actorul primar in etiologia bolii parodontale il constituie placa bacteriana dentara,reprezentata printr-o agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor,care nu poate fi indepartata prin jet de apa sau prin simpla clatire.Placa bacteriana poate fi prezenta si pe alte zone dure din cavitatea orala,cum ar fi!suprafetele obturatiilor,protezelor fixe sau mobile,pe aparatele ortodontice sau la nivelul implanturilor dentare. $ormarea placii bacteriene incepe la o ora dupa periajul dentar.%ompozitia placii cuprinde &'-(') bacterii cu #''-*'' de specii diferite. +eoriile mai vechi considerau tartrul dentar ca agent etiologic in parodonto-

patii.La ora actuala,el este considerat un factor favorizant.+artrul dentar reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafata dentara sau alte structuri solide orale,rezultat din mineralizarea placii bacteriene. l contine,alaturi de substante minerale(cristale anorganice de tip apatita)si componente organice,comparabile cu ale placii bacteriene dentare. %a si placa bacteriana,tartrul se gaseste atat supragingival cat si subgingival. In functie de zona,compozitia sa difera.,uprafata tartrului este rugoasa si acoperita de placa bacteriana nemineralizata. %a localizari preferentiale amintim! -suprafata linguala a incisivilor inferiori(in special in dreptul orificiilor canalului -./0+12) -suprafata vestibulara a molarilor superiori(in dreptul orificiilor canalului ,+ 212) -suprafata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti,cu o autocuratare si curatare artificiala deficitare In timp,daca nu este inlaturat,consistenta si aderenta tartrului cresc iar culoarea vireaza de la alb-galbui la maroniu-negru,prin impregnare cu pigmenti din alimente sau hidrocarburi si nicotina la fumatori. /lt factor favorizant in producerea parodontopatiilor marginale cronice este trauma ocluzala./ceasta se produce atunci cand asupra dintilor se exercita solicitari supraliminare,nefiziologice ca intensitate,durata,frecventa,directie si care se manifesta prin suferinta parodontala. Cariile dentare cu diferite localizari(ocluzale,de colet,aproximale)favorizeaza aparitia imbolnavirilor parodontale.3atorita durerilor aparute la contactul cu alimentele,se poate instala o masticatie unilaterala,caz in care are loc acumularea de placa bacteriana in zona afectata de carii si se initiaza inflamatia gingivala. Para unctiile sunt abateri de la activitatea normala desfasurata in teritoriul ocluzal.%ele mai frecvente parafunctii sunt! -bruxismul,diurn sau nocturn,in cursul caruia dintii sunt in contact ocluzal fortat,cu usoare deplasari ritmice in sens anterior si lateral -inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a muschilor masticatori Alti actori locali implicati in producerea imbolnavirilor parodontale sunt! -fumatul -iritatiile chimice (de exemplu,contactul mucoasei gingivale cu aspirina aplicata local de unii pacienti pentru reducerea durerilor dentare) -actiunea radiatiilor folosite in tratamentul tumorilor maligne !actorii "enerali,#i#temici se regasesc in etiologia imbolnavirilor parodontale prin influentele patologice intre parodontiul marginal si restul organismului,care se manifesta in dublu sens./stfel,o parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale poate fi cauza unei colecistite prin ingestia puroiului din aceste pungi,in conditiile unei anaclorhidrii gastrice.,-au descris chiar si septicemii sau septicopioemii in conditiile in care singurul focar infectios din organism era cantonat in pungile parodontale. 3intre factorii generali implicati amintim!

-ereditatea si predispozitia la imbolnaviri ale parodontiului marginal -tulburarile sistemului nervos(de exemplu,conditiile de stres psihic,suferinta gingivala la soldati in timpul razboiului,cunoscuta sub numele de 4gura de transee5pentru gingivostomatita ulcero-necrotica prezenta sau 4sindromul parodontal de stres emotional5,nevroze anxioase,depresive,psihoze majore etc.) -tulburari endocrine (de exemplu,diabetul zaharat) -deficiente imune (,I3/,agamaglobulinemie) -boli cardio-vasculare (ateroscleroza) -boli hematologice -boli hepatice (ciroze) -deficiente de nutritie (hipovitaminoze) %lasificarea bolilor parodontiului marginal! I) 6I26I7I+ ") gingivita cronica(simpla,necomplicata)prin inflamatia papilei si a marginii gingivale libere,de cauza microbiana(prin placa bacteriana) #) gingivita hiperplazica,prin inflamatie microbiana 8) gingivita din cursul unor stari fiziologice!pubertate,sarcina,ciclu menstrual, utilizarea de contraceptive,menopauza *) gingivite simptomatice,frecvent hiperplazice,din cursul unor boli sistemice ca!diabetul zaharat,carenta vitaminei %,boli de sange si imune 9) gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente precum! hidantoina,antagonistii de calciu,ciclosporine :) gingivita hiperplazica idiopatica &) gingivita alergica () gingivite descuamative,aparute in dis;eratoze sau dermatoze(de exemplu! lichen plan,pemfigus) <) gingivite si gingivostomatite acute si subacute! -gingivostomatita ulcero-necrotica -gingivostomatita herpetica -aftele si gingivostomatita aftoasa recidivanta "') gingivite si gingivostomatite acute si cronice de cauza micotica "") tumori gingivale benigne si maligne II) P/01312+I+ ") parodontita marginala cronica superficiala (P=%,) -cu fenomene hiperplazice -pe fond de involutie precoce #) parodontita marginala cronica profunda (P=%P) -la copii!-prepubertala precoce -parodontita juvenila -la adult!-P=%P localizata,extinsa sau generalizata -parodontita marginala agresiva,rapid progresiva -P=%P rebela la tratament -parodontita distrofica III) =/2I$ ,+/0I 6I26I71-P/01312+/L ,I 10/L I2 ,I3/

I7) =/2I$ ,+/0I /L +0/>= I 1%L>?/L ,I P0I2 LIP,/ %12+/%+>L>I 1%L>?/L $imptomatolo"ie. Principalul semn clinic obiectiv in gingivita cronica simpla este sangerarea gingivala,provocata de periajul dentar sau atingerea si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei.6ingia are o culoare rosie deschisa,papilele si marginile gingivale libere sunt tumefiate iar consistenta gingiei este mai moale,usor depresibila.,unt prezente pungi parodontale false. In gingivita ulcero-necrotica semnele obiective sunt!papilele interdentare au un aspect 4decapitat5 si prezinta ulceratii crateriforme,acoperite cu depozite albgalbui./par gingivoragii la cele mai mici atingeri,chiar spontane,adenopatie regionala,stare generala alterata. /fectarea osului alveolar prin demineralizare sau distructie este elementul esential de diferentiere si de transformare a unei gingivite intr-o parodontita marginala cronica superficiala. ,emnele obiective in P=%, ! sangerare la atingeri usoare,semne de inflamatie gingivala(culoare rosie-violacee,tumefactie,prezenta pungilor parodontale false,desprinderea papilei de pe dinte,usoara mobilitate dentara,uneori hiperplazie gingivala alteori retractie gingivala).0adiologic se remarca demineralizarea la nivelul varfului septului alveolar. In P=%P semnele de inflamatie gingivala sunt mai accentuate ca in P=%,.=obilitatea dentara este mai accentuata./par migrari dentare patologice. ste prezenta retractia gingivala ca urmare a resorbtiei osului alveolar.,e pot observa pungi parodontale adevarate.0adiologic apare o resorbtie verticala a osului alveolar,cu caracter inegal ca profunzime. Complicatii. - abcesul parodontal - hiperestezia dentinara - osteite si osteomielite ale oaselor maxilare etc. Tratament. +ratamentul este complex,local si general. +ratamentul local cuprinde! ") tratament antimicrobian si antiinflamator #) tratament chirurgical 8) tratament de echilibrare ocluzala (inclusiv imobilizari) *) tratament de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginal prin biostimulare (bioterapie de reactivare prin produse de origine animala,vegetala vitaminoterapie,etc.) 9) tratamentul complicatiilor Procedurile profilactice,in special,dar si unele actiuni terapeutice curative,se realizeaza prin igienizare.Igienizarea se face de catre pacient,prin periajul gingivo-dentar individualizat,prin diferite metode adaptate tipului de imbolnavire,

la care se adauga mijloacele secundare de intretinere a igienei orale(dentalfloss,clatirile orale cu ape de gura,folosirea periutelor interdentare,a irigatiilor bucale,s.a.).Igienizarea se realizeaza si de catre medic,prin detartraj supra si subgingival si prin aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie (clorhexidina,fluoruri,s.a.) Pe cale generala se pot administra antibiotice(ampicilina,augmentin,cefalosporine,metronidazol,etc.),antimicotice(nistatina),glucocorticoizi,antihistaminice, antivirotice,produsi naturali(propolis,Imudon)s.a.