Sunteți pe pagina 1din 3

Cuvant de Tudor Aghezi

Poezia "Cuvant", scrisa in anul 1935 de catre poetul din Carbunesti, Tudor Arghezi, este ca o prefata pentru volumul pe care il deschide "Carticica de seara"! Prin ea, autorul isi e"prima parerile despre rolul sau si al operei sale# transmitand modul de creare a poeziei, aceasta devine o arta poetica! Titlul, ales de poet pornind de la principiul biblic "$a inceput a fost cuvantul!!!" e"prima dorinta autorului de a face o opera reusita, care sa%l satisfaca pe cititor! Poezia incepe printr%o adresare directa catre cititor, cu dorinta de a crea pentru acesta o carte si a i%o oferi in dar ,,Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar," ! &ocativul "cititorule" subliniaza prietenia dintre emitator si receptor! 'arul oferit este o opera de dimensiuni reduse, "O carte pentru buzunar/ O carte mica, o carticica" dar aflata in armonie cu lumea incon(uratoare "Am voit sa umplu celule/ Cu suflete de molecule./ Mi-a trebuit un violoncel: / Am ales un brotacel/ Pe o foaie de trestie in usta/ O !arpa: am ales o lacusta./ Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu" ! Prin diminutivul ,,carticica" autorul isi e"prima pretuirea pentru carte si dragostea pentru creatie! Poezia este un (oc, prin care poetul vrea sa ofere cititorului imaginea unei lumi nevazute, impalpabile! )niversul miniatural se insufleteste datorita harului creatorului, unde cuvantul pare sa devina un instrument muzical, parte dintr%o orchestra# te"tul se naste prin cantecul violoncelului, al harpei si al cimpoiului! Autorul creaza cu a(utorul "slovelor", un arhaism pentru litere!*olosit in te"t cu intentia de a e"prima ideea ca arta cuvantului scris este foarte veche! +etafora din versul ""i din intelesuri furnicile" sugereaza ca ele, cuvintele, "aduna", cu harnicie, cu dibacie, semnificatii multiple, pe care cititorul este chemat sa le descifreze! ,trofa a doua e"prima ideea ca poezia este un mister! Triplul epitet "Micsorata, subtiata si nepipaita viata" il caracterizeaza pe poet ca pe un creator care scoate la iveala viata necunoscuta a maruntelor efemere! -n ultimul vers din aceasta strofa, poetul i se adreseaza, din nou, cititorului, cu aceeasi prietenie cu care i se adreseaza si in strofa intai, insa si cu un anume respect ."a dumitale"/ "#armece as fi voit sa fac/ "i printr-o urec!e de ac/ "a strecor pe-un fir de ata/ Micsorata, subtiata si nepipaita viata/ Pana-n mana, cititorule, a dumitale". $umea descrisa fiind infinita, autorul isi propune sa infatiseze "macar" o parte din ea! Aceasta limitare .sugerata prin repetarea, de trei ori, a cuvantului "macar", si de doua ori a cuvantului "nitica"/ nu strica insa frumusetea poeziei! Astfel, metaforele "tandara de curcubeie" si "scama de zare" sugereaza ca lumea marunta este frumoasa si plina de stralucire# descrisa in poezie, ea aduce pace in suflet, asa cum curcubeul anunta inseninarea vremii! Poezia il va face pe cititor sa devina, din nou, copil, sa se intoarca la starea adamica a constiintei! 'orind sa puna in "carticica" lui puritatea condensata .metafora "dro(dii de roua"/, autorul cauta necunoscutul .metafora "Parfumul umbrei si cenusa lui"/, pentru a scrie o poezie originala, cititorul descoperind rostul poeziei, al creatiei, care este unul grav, ce trece de lumea vizibilului, a realului, dar si a (ocului imaginativ al eului poetic! )ltimul vers al poeziei, care este de fapt si ultima strofa, din cele patru, Am rascolit pulberi de fum... arata efortul depus de autor pentru ca darul sau sa fie perfect! Astfel, scriitorul se daruieste in totalitate operei sale, punand in ea o parte din sufletul sau, din crezul sau poetic, subliniind menirea sa ca poet si creator! Poezia, avand o muzicalitate aparte, data de rima imperecheata si monorima, cuprinde o serie de

metafore, "tandara de curcubeie" .armonie de culori/ , "suflete de molecule" .viata in miniatura/ , "scama de zare" .infinit/ , "dro(dii de roua" .prospetime/ prin care autorul surprinde intregul univers al esentelor, al inchipuirilor!!! 'in punct de vedere morfologic, unele verbe ."vrui", "am voit", "as fi voit"/ arata intentia poetului de a realiza acest act de creatie, iar altele ."am ales", "sa umplu", "sa fac", "sa strecor", "sa culeg", "sa caut"/ sugereaza comple"itatea muncii de poet! *rumusetea ei consta in indoiala care%l stapaneste pe creator .",i nu mai stiu!!!"/, sentiment care da nastere unor noi cautari! ,unt prezentate 3 idei fundamentale!Prima se refera la relatia autocititor!A doua la lumea imaginara a creatiei artistice a cartii si cea de%a treia se refera la creatia insasi ca rod al talentului si al efortului artistului! Pentru a-si transmite ideile si sentimentele, eul liric apeleaza la figuri de stil precum: metafore, repetitii, enumeratii, epitete, inversiuni. Prozodia poeziei se remarca prin originalitate. Masura versurilor este inegala; ritmul este trohaic# predomina rima imperecheata, care alterneaza cu versuri libere .fara rima/! Poezia este alcatuita din trei strofe, inegale ca numar de versuri si un vers liber la final, despartit de restul poeziei printr-o pauza grafica. Cuvantul%cheie al poeziei este "carte", cu forma diminutivata "carticica", termen prin care autorul isi denumeste opera, asa cum o face si in poezia "Testament"!

"Cuvant", de Tudor Arghezi "&rui, cititorule, sa%ti fac un dar, 0 carte pentru buzunar, 0 carte mica, o carticica! 'in slove am ales micile ,i din intelesuri furnicile! Am voit sa umplu celule Cu suflete de molecule! +i%a trebuit un violoncel Am ales un brotacel Pe%o foaie de trestie%ngusta! 0 harpa am ales o lacusta! Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu! ,i nu mai stiu!!! *armece as fi voit sa fac ,i printr%o ureche de ac ,a strecor pe un fir de ata +icsorata, subtiata si nepipaita viata Pana%n mana, cititorule, a dumitale! +acar cateva crampeie, +acar o tandara de curcubeie, +acar nitica scama de zare, 1itica nevinovatie, nitica departare! As fi voit sa culeg dro(dii de roua, -ntr%o carticica noua, Parfumul umbrei si cenusa lui,

1imicul nepipait sa%l caut vrui, Acela care tresare 1ici nu stii de unde si cum! Am rascolit pulberi de fum!!!"