Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT MASTER :AGRIBUSINESS ANUL1

MIEREA DE ALBINA

MASTERANT:

Cuprinsul Proiectului
1.Introducere 2. Generalitati 3. Extragerea mierii 4. Mierea de calitate 5. Cristalizarea sau granularea mierii 6. Pastrarea mierii 7. Sorturi de miere: 7.1 . Mierea florala 7.2. Mierea extraflorala 7.3. Mierea de mana 7.4. Mierea de molid si brad 7.5. Mierea ca aliment si medicament 8. Compozitia chimica 9.Strategi de promovare 10.Analiza swot: 10.1.Puncte tari 10.2.Puncte slabe 11. Concluzii.

1.INTRODUCERE

De peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele demedicament si aliment.Mierea se numeste un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena la temperaturaa d 40 C Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe Taramul Fagaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista Tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni. Bineinteles ca nu orice miere e buna, atat la gust cat si ca proprietati terapeutice.

2. Generalitati
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera L) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare.Productia mindiala de miere variaza de la an la an, cantitatea medie in prezent este in jur de 700.000 t.

Cu ocazia invertirii nectarului n miere sunt ncorporate proteine,materii albuminoide, acizi (formic, malic, citric, gluconic, succinic,acetic), substane minerale (fosfai de calciu, fier, sruri de aluminiu, stroniu, cobalt, titan, crom, iod,argint, zinc, plumb, iridiu etc. n cantiti infinitezimale),substane funcionale de origine organic (enzime, catalaza, inulaza, inhibina), vitamine, antibiotice naturale, hormoni i polen, mierea neputnd fi egalat de nici un preparat farmaceutic sintetic cci ea este o substan vie i direct asimilabil.

3. Extragerea mierii
Mierea extras este pus direct n bidoane nalte, unde dup ce se limpezete va fi curat de resturile de cear. Mierea filtrat pierde 20-40% din substanele valoroase i de aceea se recomand doar maturarea, decantarea i raclarea cu o lingur sau o spatul dup 3-4 zile de repaus. Pentru a se grbi maturarea mierii, mai ales dac extracia s-a fcut pe timp umed, se aeaz n camera de maturare 7-8 kg de var nestins, care absoarbe umiditatea produs de evaporarea surplusului de ap din miere. Dup cteva zile, operaia se va repeta, pn cnd observm c mierea din maturatoare are vscozitatea normal. Cea mai bun maturare se face la o temperatur de peste 25 oC, o cantitate mai marede miere necesitnd circa 2 sptmni pentru ncheierea cu succes a maturrii. Spuma ridicat deasupra mierii va fi raclat cu o lingur, astfel ca suprafaa mierii din maturator s rmn n contact direct cu aerul cald alcamerei de maturare i depozitare. Spuma se ridic i mai bine folosind un prosop umed, dar stors de ap, care se pune deasupra ei, lsndu-l acolo6-7 ore; n acest timp spuma cu toate impuritile se lipesc de prosop, dup ridicarea prosopului suprafaa mierii rmnnd curat. Dac mai rmn impuriti operaia se repet, de data aceasta folosind o pnz de tifon.Dup limpezire i maturare, mierea se trage n vase i se comercializeaz.

4. Mierea de calitate
Producerea mierii de calitate este o problem de prestigiu, criteriul principal declasare a muncii apicultorului trebuind s devin tocmai calitatea produselor livrate,modul de prezentare, pe sorturi i pe sortimente, consumatorii tiind s aprecieze seriozitatea apicultorilor ce tiu s-ipstreze calitile naturale. Pentru obinerea unei mieri de calitate un rol important l joac maturarea natural n faguri, maturarea n afara lor fiind lipsit de aroma specific pe care o cpt dup cpcire. Un alt factor deosebit de important este asigurarea familiilor n perioadele decules cu faguri cldii de calitate, cu precdere din cei n care nu s-a crescut puiet, n acest fel evitndu-se deprecierea culorii mierii. Mierea poseda o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect (fara spuma, fara corpuri straine vizibile),culoare (de la slab incolor pana la galben-deschis, galben-auriu, galben-portocaliu, galben-inchis, rubiniu, galben-brun, brun-inchis), miros si gust (specific mierii, cu aroma mai putin sau mai mult pronuntata, gust dulce), consistenta (omogena, fluida, vascoasa, cristalizata).

Caracteristicile fizico-chimice ce confera calitatea fizico-chimica a mierii Caracteristicile fizico-chimice ale mierii Caracteristica Miere monosi poliflora Apa, % max. 20 Densitatea relativa la 20oC, min. 1,417 Cenusa, % max. 0,5 Aciditate, grade max. 4,0 Zahar direct reducator, in zahar invertit 70-80 Zaharoza: a)miere de salcam si de padure: 5 calitate superioara, % max. 6 calitatea I, % max. 6 b) alte feluri de miere, % max. 6 Substante nezaharoase, % Indice diastazic, min. - la mierea de salcam se admite min. 6,5 Granule de polen de salcam (la mierea monoflora de calitate superioara) raportate la numarul total de granule examinate, % min. Hidroxilmetilfurfurol (HMF) (la mierea de calitate superioara), % max. 1,5-5 10,9 Miere de padue 20 1,417 1,0 5,0 60-70 10 10 10 10 4-12 10,9

30 1,5

1,5

5. Cristalizarea sau granularea mierii

Cristalizarea sau granularea mierii este un proces natural, care nu modific proprietile biologice i medicinale ale produsului. n funcie de dimensiunile cristalelor se disting trei sorturi de miere cristalizat: cugranule mari (peste 0,5 mm),cu granule mici (0,5-0,4 mm) i miere de consisten cremoas (sub 0,04 mm).

Cantitatea i dimensiunile cristalelor sunt influenate n special de granulele de polen: cu ct sunt mai mari aceste granule cu att sunt mai mari aglomerrile de cristale i cu att mai mici sunt cristalele. Temperatura necesar pentru completa solubilizare a mierii cristalizate este de 35-45 grade C.

6.Pstrarea mierii
Mierea nu se pstreaz dect n ambalaje perfect splate i uscate din sticl sau aluminiu. Nu punei miere n ele pe considerentul c au coninut tot miere. Pelicula veche de miere de pe pereii vasului conine germeni de fermentaie care nsmneaz mierea nou i aceasta va fermenta la rndul ei, schimbndu-i gustul i mirosul.

Pstrarea mierii

Mierea care a cristalizat pentru a fi fluidizat se va trece ntr-un vas care se va pune ntr-o baie de ap fierbinte, n nici un caz pe foc. Nu trebuie nclzit dect acea cantitate care se va folosi o singur dat deoarece mierea nclzit fermenteaz mai uor,depreciindu-se.

7.Sorturi de miere

Mierea este produsul de baz al albinelor, componenta. Principal constituind-o zaharurile, reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce provin din nectarul floral, extrafloral,man i alte surserecoltate de albine i depozitate n faguri.

Dupa provenienta, mierea de albine se clasifica in: miere monoflora, si poliflora din nectarul florilor si miere de padure. Mierea monoflora - care provine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante (miere de salcam, tei, floarea soarelui, rapita etc.). Mierea poliflora - care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de Diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflora (faneata de deal, de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc). Mierea de padure - care provine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat florile, in amestec cu nectarul florilor din padure. In functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in: miere de fagure; miere obtinuta prin scurgere libera; miere obtinuta prin centrifugare.

Mierea de coriandru - de culoare deschis, asemntoare cu cea de salcie, n primele 2 sptmni de la extracie are un gust neplcut, dar lsat n maturator descoperit, i pierde acest miros ajungnd o miere suav excelent. Mierea de cruin - este laxativ. Mierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen ajung uneori pn la 100 %. Datorita coninutului mare de glucoz, cristalizarea se declaneaz mult mai repede fa de celelalte sorturi de miere, uneori chiar n faguri, extracia ei trebuind s se fac repede. Mierea de izm este recomandat pentru afeciunile de stomac i intestine. Mierea de iarb neagr este bun pentru anemici, clorotici i n afeciunile sistemului nervos. Mierea de levnic - este recomandat celor epuizai fizic i nervos. Mierea de ment - are aroma mentei i gust dulce, consistena uniform, vscoas, cristalizeaz n granule mrunte, incomplet. Are culoare verzui-brun rocat i se recolteaz n cantiti mari n Delta Dunrii i zonele de inundaie ale acesteia. Conine o cantitate mare de vitamina C i datorit calitilor nutritive i terapeutice, se caut pentru consum. Mierea de pducel - este foarte bun pentru bolnavii de inim.

7.1Mierea floral

Mierea de pin - mierea de man a pinului este deschis la culoare i consistent, rmnnd transparent i fluid. Mierea de rapi - este de culoare galben-deschis, foarte dulce, are un gust i miros plcut, cu o consisten dens, dizolvndu-se greu n ap. Se cristalizeaz la 10-12 zile de la extracie, chiar n faguri, lund o culoare albicioas i uor glbuie. De aceea recoltarea trebuie fcut rapid, la terminarea nfloririi.Mierea de rozet - face parte din prima categorie, fiind de o calitate excepional - dup gust i arom. Mierea de salcm - din cauza unei cantiti mai mari de fructoz cristalizeaz foarte ncet )la civa ani. Face parte din sortul de miere de calitate superioar, fiind cea mai solicitat pe piaa extern, datorit aromei i gustului plcut pe care l are. Imediat dup recoltare este transparent, dar culoarea va depinde de culoarea fagurilor utilizai la recoltarea ei, putndu-se ntlni nuane de la incolor la galben-pai sau galben deschis. Ca indice colorimetric, mierea de salcm este admis pn la maximum 18 nm pe scara Phund, peste aceast limit, considerndu-se miere de calitatea a II-a. Mierea de salcm are un gust plcut, dulce, este perfect fluid, vscoas, fr semne de cristalizare.

Mierea de salcie - este de culoare galben deschis aurie i are uneori un gust puin amrui, avnd o savoare deosebit, fiind foarte bogat n vitamine (n special B6 i C). Zaharisirea se face cu cristale mrunte. Mierea de tei - este trecut n categoria celor mai bune i celor mai apreciate sorturi de miere, bogat n vitamine (mai ales vitamina B1 (thiamina), i aminoacizi, n sedimentul ei granulele de polen ajungnd pn la 70-80 % , uneori coninnd i o cantitate nsemnat de man. Fiindc aroma mierii de tei este foarte puternic, pentru a-i diminua din gust, se amestec cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflor. Culoarea mierii de tei este deschis, btnd uor n galben cteodat chiar cu reflexe verzui. Mierea de trifoi - este considerat cea mai bun ca savoare i prezentare. Este bogat n vitamine (B1, B2, C) culoarea variind n funcie de specia de la care provine (alb la trifoiul alb pitic, galben-roietic la celelalte varieti). Cristalizeaz lent. Mierea de verigariu i cea de salb - este bun pentru stomac i intestine, fiind i laxativ. Mierea de zburtoare - este de culoare deschis, foarte gustoas dar, cristalizeaz repede.

7.2

Mierea extrafloral

Provine din nectarul secretat de alte pri ale unor plante (cum ar fi porumbul, secara, mzrichea) sau arbori (mr, prun, nuc, tei, plop, stejar, arar, frasin, mesteacn etc.), unde se afl glande nectarifere asemntoarecu cele in interiorul florilor. n nopile rcoroase ce urmeaz unor zile clduroase, spre diminea, apare aceast secreie extrafloral, pe frunzele anumitor arbori, iar albinele se grbesc s o adune i s-o prelucreze n miere cci, odat cu apariia soarelui i nclzirea atmosferei, partea apoas din aceast exudaie dulce se evaporeaz, iar albinele nu o mai pot lua.

7.3. Mierea de mana


Pentru consumul uman are o valoare deosebit, coninnd mult inhibin (un bactericid foarte puternic) i sruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogat n sruri minerale dect cea floral), calciul i magneziul prezentnd cel mai mare interes terapeutic ntruct organismul uman asimileaz mult mai bine aceste sruri prin alimentaia natural dect prin administrarea sintetic.

Dup arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc. Secreia manei e condiionat de o serie de factori printre care menionm: Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecrei specii de insecte productoare de man. Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expoziia nsorit, altitudinea etc. Factorii biotici: (prdtori, duntori i parazii). Prdtorii (veveriele, ghionoaiele, ciocnitoarele, piigoii, sticleii, viespile, mutele etc.) decimeaz lachnidele n toate stadiile de existen. Pe lng aceti aprigidumani, insectele productoare de man au i prietenii lor: furnicile de pdure - care le protejeaz i le stimuleaz secreia de man.

Pe lng faptul c mierea de man nu este recomandat pentru iernare deoarece provoac intoxicaii grave, degenerescen i necroz,sunt cazuri cnd, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cnd mana conine zaharuri neasimilabile i mai ales n anii secetoi,cnd albinele sunt lipsite de pstur, albinele se pot intoxica datorit consumului sporit de miere de man.

Excepie face mierea de man de conifere, care conine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obinuite s consume o astfel de hran chiar i iarna.

7.4. Mierea de molid si brad

Mierea de molid are culoare verde nchis iar cea de brad - galben aurie. Ambele conin 25,68% melezitoz (datorit urmelor de rin coninute). Este mult cutat de bolnavii de plmni i conine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima productoare a inhibinei este o glucozooxidaz care n prezena aerului produce din fructoz hidrogen-hiperoxid. Inhibina este cunoscut n medicin pentru efectul ei sterilizator. Cnd timpul este clduros mierea de brad se extrage cu uurin. Pe timpul iernii aceast miere cristalizeaz n faguri i de aceea nu trebuie lsat peste iarn (las i multe reziduuri).

7.5. sase Mierea aliment si medicament De peste milenii ca de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele de medicament si aliment. Mierea se numeste un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena la temp de 35-40 C.
Din punct de vedere chimic, mierea este un anumit amestec de substante organice deosebit de complexe, in care s-au identificat peste 70 de componente, din care - glucoza, fructoza, zaharoza pana la 90%, restul fiind reprezentate prin proteine, acizi organici, saruri minerale, oligoelemente, vitamine, hormoni,enzime, antibiotice. Mierea este recomandata in tratamentul diferitelor afectiuni, din care cele mai frecvente sunt: rani, arsuri, degeraturi, boli interne (stomac, inima, ficat, bila), afectiuni ale cailor respiratorii (rinite, guturai, sinuzite, faringite, bronsite), boli endocrine, ginecologice, anemii, afectiuni psihiatrice sau neurologice. Mierea nu este recomandata in obezitate si diabet.

8. Compozitia chimica
Compozitia chimica a mierii este in functie de compozitia nectarului/nectarurilor din care ea provine si de anumiti factori externi. Compozitia mierii este mult mai complexa decat cele prezentate in tabelul de mai jos. Literatura de specialitate mentioneaza bogatia in minerale (K, Na, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, Cl, P, S, Si), in acizi (acetic, butiric, citric, formic, gluconic, lactic, malic, oxalic, succinic etc.), in enzyme (diastaza, invertaza,glucozidaza, peroxidaza etc.), in vitamine (B1, B6, C, acid pantotenic, provitamina A, acid nicotinic, piridoxina). Compozitia mierii din diverse tari Tari Apa 16,5 21,3 19,3 16,2 19,3 17,5 17,3 Total zaharuri Levuloza Zaharoza Cenusa reducatoare 75,6 38,4 3,1 0,17 71,7 1,6 0,25 34,9 1,43 0,20 35,5 0,54 0,33 36,4 0,86 38,8 1,2 67,3 4,9 0,15 Acizi liberi 0,68 0,53 0,53

Rusia Africa de Sud

9.Strategii de promovare
Promovarea se face in cadrul targurilor si expozitiilor
postere, afise, brosuri, mape de prezentare, etc. folosind

Promovarea la consumatori, degustari, oferte speciale de pret, reduceri la cantitate, oferte-pachet.

Imaginea de marca a produsului

Intregul proces de fabricare a mierii se desfasoara respectand cerintele standardului ISO 9001 si HACCP, furnizand clientilor increderea livrarii unor produse recunoscute, superioare calitativ

10.Analiza swot 10.1 Puncte tari


existenta fortei de munca, calificata a apicultorilor cu un efectiv de peste 150 familii de albine . existenta unei diversitati florale.

ofera o gama variata de produse apicole.

calitatea produselor prezinta un grad ridicat in comparatie cu pretul.

10.2 Puncte slabe

Promovare insuficienta pe piata atat a firmei cat si a produselor Dezinteresul locuitorilor pentru asigurarea unui mediu sanatos si prielnic apiculturii. Conditiile tehnologice nu corespund in totalitatenoilor norme europene.

11. Concluzile
M i e r e a e c e l

m a i
s

Un alt criteriu al recunoasterii mierii naturale este "zaharisirea". Procesul de zaharisire sau cristalizare este cat se poate de firesc si nu reprezinta o deteriorare a mierii. Mai mult, mierea falsificata nu se zahariseste. Este doar o chestiune de gusturi alegerea intre mierea fluida si cea cristalizata: unele natiuni nordice prefera chiar sa consume numai miere cristalizata fiindca li se pare mai gustoasa si este sigur naturala. Pe de alta parte, mierea zaharisita poate fi "dezlegata", adica adusa din nou la starea fluida prin fierberea borcanului intr-o cratita cu apa. Dar, din pacate, mierea astfel de-cristalizata isi pierde unele din proprietati.

Orice miere este buna, cu conditia sa fie naturala. Si nici o miere nu poate fi judecata doar dupa aspect fiindca gustul este cel care diferentiaza pana la urma o miere de alta.

Va multumim pentru atentia acordata!!!

S-ar putea să vă placă și