Sunteți pe pagina 1din 101

CAPITOLUL 1 Introducere Conexiunea Minte/Corp Sinteti pe cale sa explorati arta hipnozei, examinind tehnicile mai multor maestri, de la stilul

l indirect, permisiv, al lui Milton Erickson, la stilul direct, autoritar al lui George Estabrooks. Puterea tuturor acestor tehnici sta in conexia pe care o construiesti (stabilesti) cu Mintea nconstienta ! a ta si a clientului tau. Secretele si bene"iciile hipnozei se spri#ina pe starea de transa, si o sa subliniem abilitatea de a produce "enomene de transa adanca. $bilitatea de a te muta din starea in care esti acum in starea de transa adanca depinde de raportul tau cu Mintea nconstienta. $ceasta se concentreaza pe a te invata cum sa lucrezi la nivele mai pro"unde ale Mintii tale nconstiente si cu Mintea nconstienta a "iecaruia din clientii tai. Conexiunea Dintre Mintea Inconstienta si Corp Poarta spre succes in hipnoza este Mintea nconstienta. Minta ta nconstienta nu numai ca stocheaza in"ormatia care este in a"ara constientului, dar deasemeni coordoneaza senzatiile si "unctiile corpului. %u un moment inainte de a citi aceasta propozitie, probabil ca nu ai "ost constient de "elul in care simti contactul picioarelor cu podeaua, sau cel al spatelui cu scaunul. &ot timpul corpul tau receptioneaza senzatii, dar tu ramai inconstient de ma#oritatea lor. n plus "ata de admistrarea tuturor acestor senzatii, Mintea nconstienta mentine bataile inimii, circulatia sanguina, digestia, si operarea sistemului lim"atic' si "ace ca ochii tai sa clipeasca "ara a "i constient de toate acestea. Este "oarte interesant sa stii ca Mintea nconstienta coordoneaza toate acestea cu o precizie per"ecta. (n prim concept pe care il vom explora este acela ca Mintea nconstienta poate comunica cu "iecare celula din corp. Pana in mi#locul anilor )*, oamenii spuneau+ ,-ipnoza este doar in Mintea ta. /u este reala.0 1ar recent, datorita lucrarilor de pionierat ale 1r. 1eppak %hopra, oamenii de stiinta au inceput sa2si dea seama de intreaga extindere a conexiei minte3corp. /u numai ca in"ormatia din minte a"ecteaza corpul, dar acum exista dovezi stiinti"ice ca procesele mentale, starile mentale, si comportamentele mentale a"ecteaza incontinuu toate celulele corpului. n"ormatia este transportata in interiorul corpului in "orma unor impulsuri electrice care trec prin celulele nervoase, sau neuroni. ntre oricare doi neuroni, exista o separatie, sau sinapsa. Pentru ca impusurile sa calatoreasca de2a lungul traiectelor nervoase, trebuie sa existe un transportor al impulsului prin sinapsa. $ceasta sarcina esentiala este indeplinita de neuro2 transmitatori, chimicale care conduc impulsurile electrice prin sinapse intre celulele nervoase. %ind neuro2trnsmitatorii au "ost descoperiti pentru prima data, oamenii de stiinta au crezut ca ei exista numai in creier. Mai tirziu, a "ost descoperit ca neuro2transmitatorii de "apt conecteaza toti neuronii din corp, "ormind o vasta retea de circuite electrice. Mai recent, "izica cuantica si biologia cuantica ne2au aratat ca neuro transmitatorii scalda "iecare celula din corpul omenesc. $ceasta noua in"ormatie este cheia conexiei Minte nconstienta3%orp.

Mintea nconstienta nu numai ca gestioneaza senzatiile, miscarile si "unctiile corpului, dar si trimite in"ormatie, care calatoreste catre miliardele de celule din corp, le a"ecteaza, producand sanatate sau boala, potrivit cu credintele noastre inconstiente. %hopra descrie aceasta ca un sistem imunitar care continuu 0trage cu ochiul0 la dialogul intern. 1in puctul de vedere al hipnozei si al programarii neuro2lingvistice, sistemul nostru imunitar, deasemeni ,trage cu ochiul0 la tablourile stocate in mintea noastra' la sunetele pe care ni le reamintim sau care ne atrag atentia' la simtamintele pe care le avem' si la conceptele pe care mintea le ia in considerare. Prin conductivitatea neuro2 transmitatorilor care incon#oara celulele, sistemul imunitar este in mod constant a"ectat de activitatea Mintii nconstiente. 1e multe lucruri suntem constienti, dar operarea si sanatatea corpului este o "unctie optimizata de nconstient. -ipnoza ne permite sa incepem sa venim in contact cu Mintea nconstienta si sa "olosim conexia Minte3%orp. $cesta este inceputul abilitatii noastre de a mani"esta un numar de lucururi minunate. Ce este real? %onsiderand minunile "elului in care Mintea nconstienta lucreaza, ne lovim continuu de intrebarea+ %e este real4 $ceasta este in mod strict o intrebare legata de Mintea nconstienta, pentru ca la nivelul nconstient, nimic nu este ,real0. $m putea de asemena sa intrebam ,Este Mintea nconstienta reala40. Pentru ca, cuvantul ,real0 inseamna ,a avea substanta0, Mintea nconstienta nu poate "i reala. (rmatoarea mare intrebare este ce este ,real0 despre h5pnoza si conexiunea intre Mintea ncostienta si %orp4 6aspunsul se a"la in "aptul ca puntea care conecteaza %orpul si Mintea este aceeasi punte care ne perminte sa calatorim ,din ,real0 in ,imaginar0. 1aca 6ealul este ,"izicul0, trebuie sa consideram ca mintea este ,imaginara0 (ne2reala). n continuare veti "i capabili sa declansati o schimbare "luida in oameni cunoscind ca totul este Minte. %a sa o exprimam in alt "el, lectia Shamanului este ca nici una din lumile din #urul nostru nu este reala. %ind aceasta a"irmatie va capata sens pentru tine, veti intelege ,nerealitatea0 a ceea ce noi numin realitate. $ceasta este o stare inalta de constiinta. 7udistii 8en mediteaza la cuanuri paradoxale zeci de ani pentru a realiza ca intreaga realitate incepe cu perceptia intentiei mintii. 9 intelegere a ,nerealitatii realitatii0 te va a#uta in a lucra cu hipnoza, pentru ca vei intelege ca corpul este la "el de ,nereal0 ca orice altceva. Poate "i schimbat "oarte rapid, daca nu chiar instantaneu. %a urmare iti poti lecui mintea si corpul oricand, eliberindu2te de orice, de la tensiune mare pina la metabolism scazut. Subliniind intrebarea ce este real , una dintre cele mai uimitoare povesti este cea a unei diabetice cu personalitati multiple. %and "emeia a "ost testata in timpul personalitatii diabetice, singele ei avea un nivel inalt periculos de zahar. %and a trecut la o alta personalitate, in care nu era diabetica, un asistent i2a luat o proba de sange imediat si

nivelul zaharului in sange a "ost normal, "ara ca timpul scurs sa "i "ost su"icient ca sangele sa "ie "iltrat de "icat si rinichi. ntrebarea este ,%are este cauza diabetului4 Este el real40 Meta"izic vorbind, mintea este singulara, dar din moment ce nu toti oamenii o percep in acelasi "el, diviziunea in Minte %onstienta si Minte nconstienta este o distinctie "olositoare. n ciuda parerii unor comportamentalisti ca nu am avea o Minte nconstienta, distinctia ne poate permite sa intelegem mai clar modul in care mintea opereaza. De ce invatam despre ipno!a? :aloarea experimentarii transei si invatarii hipnozei rezida in a atinge puterea de a ne vindeca propriul corp si a ghida clientii in a si2l vindeca pe al lor' puterea de a invata' si puterea de a crea schimbari in viata noastra. 1aca poti produce "enomene hipnotice in tine insuti, cum ar "i catalepsie (rigiditate), relaxarea muschilor principali, catalepsia intregului corp, sau purtare comportament somnambulic, atunci ai puterea de a produce schimbari vindecatoare in tine insuti. 1aca iti poti inchipui o minge de tenis, iti poti inchipui un gunoier mic calatorind in corpul tau si stringind celulele sau substantele care au provocat boala.444444 1aca ai dureri musculare severe in spate, gandeste2te ce usurare ar "i sa stai #os si sa intri in transa sau sa lucrezi cu un hipnoterapeut, si sa spui ,Minte nconstienta, incepe si vindeca muschii spatelui meu.0. 1aca ai o comunicare clara cu Mintea nconstienta poti "ace asta. Exista acum un val crescand de suport pentru puterile vindecatoare ale hipnozei in comunitatea traditionala de medicina alopata. n a"ara de vindecare, Mintea nconstienta deschide noi usi cunoasterii (invatarii). 1aca este ceva ce vrei sa inveti usor, ii poti spune Mintii tale nconstiente ,Sa invatam aceasta0 si te va spri#ini. 1aca esti preocupat de o prezentare pe care o "aci, ii poti spune Mintii tale nconstiente ,Sa organizam aceasta in asa "el incat sa curga usor si "ara e"ort0. Mintea ta nconstienta va "ace toate acestea pentru tine. n transa, putem deasemeni sa ne incarcam cu putere reala pentru a crea schimbari in vietile noastre, vindecand ceea ce trebuie vindecat, conservand invataminte din trecut, si "acand noi conexiuni neurologice pentru a ne indeplini visele. n aceste scopuri predau &ime2;ine &herap5 < pentru mii de oameni in "iecare an. 1aca avem o legatura cu Mntea noastra nconstienta, vom avea toate resursele de care avem nevoie pentru a ne crea viitorul, indeplinindu2ne visele. Milton Erickson a spus odata ,Pacientii sunt pacienti pentru ca nu sunt in legatura cu propriul lor nconstient0. Pacientii hipnoterapiei sunt oameni care au su"erit prea multa programare, atat de multa programare exterioara incat au pierdut contactul cu eul lor interior. 9amenii care sunt in legatura cu nconstientul lor pot sa2si controleze destinul. Exploram hipnoza pentru doua scopuri. Pe de o parte, invatam cum sa "im superbi hipnoterapeuti, capabili sa ii ghidam pe altii pentru a obtine bene"iciile transei. Pe de alta parte, invatam cum sa "im "oarte buni subiecti pentru hipnoza, pentru a putea accesa acele bene"icii cind intram in transa noi insine.

CAPITOLUL " #curta istorie a $ipno!ei

nainte de a discuta despre cum lucreaza hipnoza, doresc sa va mentionez o scurta istorie a hipnozei pentru a avea o mai buna imagine a artei din spatele tehnicii. nca din =)>*, Pierre ?anet, $l"red 7inet si %harles @ere incepeau sa utilizeze transe pro"unde pentru producerea "enomenelor hipnotice. Experimentele timpurii s2au "inalizat dramatic. 1e exemplu, hipnoza a "ost utilizata pentru a crea o leziune la nivelul mainii subiectului si apoi a o "ace sa dispara. $ceste studii timpurii au avut implicatii puternice pentru tratarea corpului omenesc. 1in moment ce mintea inconstienta conduce trupul, hipnoza ne conduce la posibilitati extraordinare pentru tratarea "izica. -ipnoza a "ost practicata de mii de ani. Exista dovezi in scrierile sanscrite ale utilizarii transelor de vindecare si templelor pentru vindecare in ndia. Papirusurile egiptene vorbesc despre A templele de dormit B si despre utilizarea inductiilor pentru vindecare. n anii =C**, Paracelsus, medicul suedez care a descoperit cura de mercur pentru si"ilis, a "ost si primul medic cunoscut pentru utilizarea magnetilor in curele sale. El trecea un magnet sau un minereu peste trupul unei persoane pentru a initia procesul de vindecare. 9amenii erau tratati pentru multe boli de curele lui Paracelsus cumagneti. n anii =>** un irlandez numit :alentine Greatrakes trata oamenii prin trecerea mainiilor lui si a magnetilor peste corpul lor. Era numit Greatrakes Amarele mangaietor irlandezB si era cunoscut pentru mangaierile sau masa#ele prin care rezolva problemele corporale. n =DEC un preot iezuit numit Maximilian -ehl utiliza magneti pentru a trata persoanele. $r "i ramas necunoscut daca unul dintre studentii sai, un tanar doctor din :iena2@ranz $nton Mesmer, n2ar "i notat asta. Mesmer a luat cu el la :iena ast"el de magneti pentru a2i utiliza in practica sa. n acele zile una dintre interventiile ma#ore in medicina era luarea de sange. Mesmer deschidea vena pacientului si lasa pacientul sa sangereze pentru o vreme. %and procedura lua s"arsit el trecea peste taietura un magnet si sangerarea se oprea. ntr2o zi, cand Mesmer executa o ast"el de procedura asupra unui

pacient, a#ungand la partea cu magnetul nu a mai gasit nici unul dintre magnetii sai si nu pareau sa "ie de gasit nicaieri. $ luat un bucata de bat, l2a trecut peste taietura pacientului si sangerarea s2a oprit. %um am spune noi azi intermenii hipnozei+ trecerea unui magnet sau a unui bat este o simpla sugestie nonverbala ce determina aparitia transei si opreste sangerarea. 1upa succesele sale, Mesmer a reclamat ca nu energia magnetului a cauzat sangerarea ci energia magnetica provenita de la pacient. $ceasta ipoteza a dus la mari controverse. El a numit aceasta energie Fmagnetism animal0. /ivelul transmiterilor energetice in teoria lui Mesmer nu erau detectabile de catre instrumentele utilizate in perioada respectiva pentru masurarea magnetismului conventional, iar termenul de magnetism animal l2a discreditat pana la urma pe Mesmer. n perioada de apogeu a "aimei sale in :iena, Mesmer s2a mutat la Paris si a devenit "avoritul aristocratiei "ranceze. ;a s"arsitul anilor =D** toate personalitatile vremii mergeau la 1r. Mesmer pentru unul dintre tratamentele sale magnetice. Mesmer a devenit un doctor de succes intr2o asemenea masura incat comunitatea medicala a timpului a contestat metodele sale si pe Mesmer l2au numit sarlatan. $poi Mesmer a gresit enorm cerindu2i regelui @rantei o ancheta. %omisia desemnata sa investigheze existenta Fmagnetismul animal0 includea trei persoane "aimoase in zilele noastre+ chimistul ;avoisier, cunoscutul american 7en#amin @ranklin si un doctor care era expert in controlul durerii numit Guillotin. @ranklin a spus+ F$cestui tip, Mesmer, nu i se scurge nimic din maini, nimic ce as putea vedea. $sa incat cred ca mesmerismul trebuie sa "ie o sarlatanie.0 Mesmer, ast"el discreditat, a parasit Parisul si s2a intors la :iena pentru a practica mesmerismul sau magnetismul animal. 1in =DGC pana in =G)C notiunea de Fenergie0 ca si arta de vindecare a "ost exclusa din vocabularul medical si psihologic. &otusi, intr2o oarecare masura, mesmerismul se mai practica inca. Marchizul de Pussegu5r in @ranta a utilizat termenul de Fsomnambul0 desemnad persoanele care merg in somn, care este inca "olosit pentru a descrie starile hipnotice cele mai pro"unde. 1e Pussegu5r a ales termenul acesta dupa ce a observat ca subiectii a"lati intr2o stare pro"unda de transa erau in esenta somnambuli. 1r. Elliottson de la ;ondon %ollege a adoptat mesmerismul in practica sa si a "ost aproape de a "i expulzat din comunitatea medicala.

n #urul anilor =)H*, un tanar chirurg din ;ondra numit ?ames 7raid, a mers sa vada o demonstratie de mesmerism a unui adept al acestei practici numit ;a @ontaine. n zilele acelea mesmeristul obisnuia sa stea langa capul pacientului si isi trecea mainile peste corpul acestuia prin spatele lui. %e l2a intrigat pe 7raid a "ost ca ochii pacientului ramaneau deschisi "ara a clipi, uitandu2se "ix la mesmerist. 7raid a realizat importanta "ixarii ochilor in inducerea transei. El a introdus un nou termen pentru a descrie starea de "ixare, neuro2hipnoza. 7raid a decis ca mesmerismul nu implica trans"erul energiei. El a presupus ca mesmerismul "untioneaza pentru simplul "apt ca sugestia cauzeaza intrarea pacientului intr2o transa. ?ames 7raid a scris prima carte despre hipnoza in =)HI, intituland2o Neurypnology. n aceasta carte el clari"ica "aptul ca "ixarea intr2un singur punct sau pe o singura idee este ceea ce produce aparitia hipnozei. nteresant este ca ulterior 7raid a decis ca hipnoza nu este termenul potrivit si a incercat schimbarea denumirii in monoideism care nu se potriveste mai bine decat cea de neuypnology. $st"el denumirea de hipnoza a supravietuit. n aceasi perioada, ?ames Esdaile, doctor in ndia, a scris o carte intitulata Mesmerism. Esdaile sublinia utilizarea mesmerismului in procesele de control si eliminare a durerii. El si2a dezvoltat tehnicile inaintea inventarii anestezicului pe baza de cloro"orm, larg utilizat mult mai tarziu in chirurgie. Esdaile a realizat peste C** de operatii, multe dintre ele implicand dureri extreme, "ara a utiliza vreun anestezic si a descoperiti ca multi pacienti se vindeca ast"el mult mai repede decat in mod normal. (nii medici nu au crezut teoriile lui Esdaile si la intoarcerea lui din ndia aproape a "ost exclus din %orpul Medical 7ritanic pentru banuiala de a "olosi mesmerismul in controlul durerii. $ceasta dezbatere a mers mai departe, dar cloro"ormul a "ost descoperit aproape imediat dupa intoarcerea lui Esdaile. %u aceasta descoperire, cercetarile asupra controlului durerii au "ost oprite. n =)>H, un doctor numit ;iebault, in /anc5, @ranta, a dezvoltat un sistem de terapie utilizand hipnoza. 7ernheim, un coleg al lui ;iebault, i2a trimis un pacient cu schiatica, iar pacientul a "ost vindecat aproape peste noapte. 7ernheim s2a decis sa investigheze acest lucru ciudat numit hipnoza si curand dupa aceea a "ormat un parteneriat cu ;iebault pentru a in"iinta Scoala de -ipnoza de la /anc5. &anarul Sigmund @reud a studiat cu ;iebault si 7ernheim la Scoala de la /anc5 si initial a utilizat hipnoza

in practica sa. n "inal, @reud a renuntat sa mai utilizeze hipnoza. Motivul declarat public a "ost ca o tanara pacienta a sarit si la sarutat. @reud a declarat ca pentru a "i concludent ca hipnoza este prea subtila pentru a putea "i "olosita. Putina istorie cunoscuta a hipnozei inregistreaza motive di"erite pentru care @reud a incetat utilizarea acesteia+ utilizarea cocainei i2a distrus gingiile si dintii sai "alsi nu se mai potriveau bine cauzandu2i insu"iciente in inducerea rapida a transei hipnotice. n competitie cu un excelent hipnotizator numit 7reuer, @reud a inventat Fterapia vorbirii0. @reud spunea ca terapia sa nu este o terapie pentru saraci. $ceasta are nevoie de =** pana la I** de ore pentru a2si produce e"ectul. &erapia vorbirii lui @reud a devenit psihoanaliza si a schimbat istoria pshologiei europene. Psioanalistii "reudieni s2au raspandit in psihologie si a devenit nepotrivit sa utilizezi orice alta tehnica. n consecinta hipnoza a "ost eclipsata. n =)G*, exact inainte ca opera lui @reud sa ia amploare, Jilliam ?ames a scris prima carte speci"ica psihologiei, doua volume intitulate Principii ale psihologiei. $ceasta este o carte de re"erinta daca intentionezi sa practici hipnoza, programarea neurolingvistica sau orice alta "orma de interventie asupra clientilor. ;a inceputul secolului E*, doua mari scoli de psihologie s2au dezvoltat. Pe de2o parte, urmasii lui @reud, impreuna cu cei ai lui ?ung si $dler, care au "ost in"luentati de @reud, "ormand o directie analitica a psihologiei. 1e cealalta parte erau behavioristii care reactionau impotriva proceselor psihoanalitice ale lui @reud. 7ehaviorismul actual incepe cu un medic american putin cunoscut, Jilliam &Kitme5er, care nota ca daca lovesti usor genunchiul unui pacient cu un ciocanel, genunchiul tresare. n =G*E, &Kitme5er scria un articol pentru Journal of the American Medical Association intitulat F&he Lnee ?erk 6e"lex0. ncls in a doua parte a articolului sau2si aproape oriunde privesti2era o observatie intriganta+ dupa conditionarea pacientului prin loviri repetate ale genunchiului, &Kitme5er le spunea pacientilor ca urmeaza sa loveasca din nou genunchiul dar oprea ciocanul inainte ca acesta sa atinga genunchiul. ar genunchiul reactiona totusi "ara a "i lovit. $ceasta este o timpurie documentare asupra relatiei stimul2raspuns. Pro"esia medicala americana a omis importanta articolului lui &Kitme5er, insa un tanar cercetator rus, van Pavlov, l2a citit si a luat notite. 1oi ani mai tarziu, in =G*H, Pavlov a publicat primul sau articol asupra F6e"lexelor conditionate0 impreuna cu

Societatea Medicala 6usa, detaliind experimentele sale cu caini. 1rumul psihologiei a progresat pe cai misterioase. %ercetarile au continuat pe ambele parti ale $tlanticului. ;a -arvard, 7oris Sidis a scris The Psychology of Suggestion, care reprezinta inca un punct de re"erinta in domeniu. n Marea 7ritanie, Milne 7ramKell a scris History of Hypnosis in =G*I. 7ramKell descrie tehnicile hipnotice ale inaintasilor lui. $sta "ace ca scrierea sa sa "ie o re"erinta "oarte utila. ;a inceputul secolului E* nu s2au remarcat descoperiri ma#ore in hipnoza din punct de veere medical sau psihologic pana in =GHI, cand %lark -ull de la Male (niversit5, a publicat opera clasica Hypnosis and Suggestibility. $ceasta carte reprezinta unul dintre primele studii asupra hipnozei. (na dintre observatiile importante ale lui -ull a "ost ca F9rice implica transa, cauzeaza transa0. $cesta este un principiu "undamental, care "ace totul posibil in crearea hipnozei. 1in acest punct de vedere /;P si chiar si vizualizarea reprezinta hipnoza. Multe persoane ce practica terapia spun, F/u utilizez transa ci doar relaxarea progresiva0, sau F nu "olosesc hipnoza ci doar vizualizare creativa0. %lark -ull ar "i spus probabil ca F$mbele implica transa. 1eci induc transa0. -ull este important si pentru in"luenta sa asupra tanarului Milton Erickson, care a "ost unul dintre tinerii sai cercetatori. Erickson practica hipnoza aproape zilnic din =GE* pana in =G)*, vazind pana la =H pe zi timp de >* de ani. nvatamintele pro"unde ale lui Erickson au schimbat "ata hipnozei pentru totdeauna. $cestea sunt prezente pe tot parcursul acestei carti. George Estabrooks este un alt autor ma#or ale carui tehnici le vom investiga. Pe cand Erickson per"ecta abordarea indirecta3permisiva a hipnozei, Estabrooks se caracterizeaza prin abordarea directa3autoritara. :om stiudia ambele abordari, dar si unele intermediare, pentru a avea continuitate, putindu2ne servii ast"el toti clientii. 9 abordare indirecta3permisiva va aduce succes cu o parte a clientilor si o abordare directa3autoritara cu altii. 1eci va "i util sa avem ambele abordari in repertoriul nostru de tehnici de inductie a transei. n =GCD, $ndre Jeitzenho""er scria General Techniques of Hypnotism, una dintre cele mai importante carti de hipnoza din a"ara operei lui Erickson. :om dedica un capitol si tehnicilor lui Elman.

;eslie ;e%ron, in =G>H, a "ost deasemeni un pionier in domeniu. ;e%ron a popularizat semnalele ideomotorii ale degetelor. Practicienii /;P ca si hipnoterapeutii utilizeaza aceste semnale ale degetelor ca o cale de comunicare si construire a raportului cu mintea inconstienta punandu2le intrebari. :om descoperii o parte a semnalelor ideomotorii ale lui ;e%ron si cum vor pot "i acestea "olosite in munca studentilor de a2si imbunatatii nivelul. ?e""re5 8eig, presedinte al @undatiei Erickson in Phoenix, si Enest 6ossi sunt doi dintre scriitorii si cercetatorii ma#ori contemporani ai hipnozei ericksoniene. 8eig si 6ossi pastreaza mostenirea lui Erickson in viata. %ontributiile lor sunt impartasite de mi de psihologi, psihiatrii si alti practicanti prin intraga lume unde se utilizeaza atat metodele indirecte3permisive ale lui Erickson cat si tehnicile directe3autoritare ale lui Estabrooks. n capitolele "inale, vom examina instrumente terapeutice minunate descoperite si descrise de numerosi lideri mentionati in aceasta scurta istorie.

CAPITOLUL % Transa Transa si relatie %onceptul "undamental in intelegerea si practicarea hipnozei este transa &ransa este o stare prin care se instaleaza hipnoza. Este de asemenea o stare in care intram "recvent, pe parcursul unei zile obisnuite. Exemplul meu "avorit de transa este aceea din li"t. ntri intr2un li"t, usile se inchid, ridici privirea si urmaresti cum se aprind numerele+ unu'doi'trei'patru'cinci'sase'.$#ungi la sapte'. ;i"tul se opreste iar usile se deschid si iti spui,0 gata', asteapta.'e oare sapte40 $ceasta este transa. %hiar mai "amiliara este transa din timpul so"atului. 9data conduceam masina de2a lungul unei autostrazi dinspre /iagara @alls spre Jinsdor. 1rumul trecea printr2un loc "oarte "rumos unde erau copaci impunatori, si cerul senin, iar aerul era "oarte proaspat. %onduceam, si conduceam, si ascultam radio. Si deodata, mintea mea constienta, a preluat controlul si mi2am dat seama ca eram la >* mile, dincolo de iesire. &ransa so"atului este un exemplu prin care inconstientul preia controlul direct asupra comportamentului constient. Probabil cea mai comuna situatie in care intram in transa, intr2o zi obisnuita, este privitul la &v. &e2ai uitat vreodata la &v in timp ce, o persoana cu care locuiesti vorbea cu tine cu ardoare'.si brusc te2ai intors catre persoana aceea si ai spus'0%e40. n transa &v inconstientul poate prelua si inmagazina un lung sir de magini. 1aca iti propui sa "aci hipnoza cu copiii, poti sa le ceri sa2si aminteasca emisiunea lor pre"erata, iar ei vor reproduce totul cu amanunt. &ransa este o stare normala, minunata, relaxanta si "oarte "olositoare. 9menii intra in stare de transa tot timpul. Exista di"erenta intre conceptul de transa in care intri alaturi de un hipnoterapeut si tansa pe care o traiesti in li"t, in masina sau in "ata televizorului. %u un hipnoterapeut, esti insotit in starea de transa cu un scop bene"ic, distinct. 9 alta di"erenta este data de sursa relatiei. %and esti intr2o transa a so"atului, esti in relatie cu radioul, cu peisa#ul trecator, ori cu tine insati. %and esti in transa &v, esti in relatie cu televizorul. 1ar atunci cand esti in hipnoza ori hipnoterapie, esti in relatie cu persoana care te2a asistat pentru a intra in starea de transaN inconstientul se deshide el insusi pentru a receptiona in"ormatia, direct si necritic, de la aceea persoana. /oi toti intram in transa "recvent. Problema se pune daca pre"eram sa intram in propria noastra transa "ara un scop clar, sau alegem sa "im insotiti intr2o transa cu scopul de a invata sau cu scopul terapiei. $cesta devine un "actor "oarte important pentru tine ca hipnoterapeut, atunci cand clientul este in propria lui transa. $tunci cand se intampla asta, transa pe care o traieste clientul nu te implica pe tine 6elatia, este baza pentru a obtine succes in hipnoterapie. Este o conditie prin care clientul accepta sugestiile neconditionat, "ara rezistente, la nivelul inconstientului. $ceasta permite clientului sa produca schimbarile pe care el vrea sa le "aca. 6elatia deschide poarta catre transa, starea in care putem vorbi direct cu partea inconstienta a clientului. &xperimentand transa n calitatea de hipnoterapeut, vei insoti "recvent clientii in transa. Succesul in hipnoza va creste pe masura ce vei dezvolta propria ta experienta in "enomenul transa. ;asa Mintea ta sa creada ca a invata cum sa patrunzi la un nivel cat mai pro"ound al propriei tale transe, contribuie la cresterea e"icacitatii in a asista alte persona in transa. Milton Erickson in mod "recvent isi hipnotiza studenti, ca sic and se hipnotizau reciproc.

Multi subiecti a"lati pentru prima oara in contact cu hipnoza sunt surprinsi sa a"le ca se simt normal si natural in transa si ca isi pasreaza controlul in timpul starii de transa. Pe de alta parte ei pot percepe acest lucru ca pe ,ceva 0 di"erit. Evenimentul poate parea un pic mai estompat, aproape ca un vis pe care ni2l reamintim relativ bine. %and un client este in continuare constient ca s2a instalat hipnoza el are posibilitate de a se intreba care este di"erenta intre a "i in transa si a nu "i in transa. n capitolele urmatoare vom discuta despre testele de sugestibilitate, care vor demonstra realitatea transei pentru tine si pentru clientii tai, si testule despre "enomenul hipnozei pro"unde, iti vor arata propriile abilitati de a a#unge la un nivel pro"ound al transei. %u cat vei parcurge mai multe teste cu atat vei atinge un nivel mai pro"ound al transei. &tapele $ipno!ei si $ipnoterapia' 1ar despre etapele hipnozei cand oamenii se intreaba daca "ac lucruri pe care nu le2ar "ace in stare obisnuita4. Sau le2ar "ace4 $m observat ca multi dintre cei care vor sa "ie hipnotizati sunt extravertiti, care vor sa "ie su"letul petrecerii. n etapele lor, hipnotizatorii "olosesc procese speci"ice pentru a2si selecta subiectii. &ipic pentru un bun hipnotizator este ca va selecta acele persone care doresc sa "ie in centrul atentiei, "ie pentru a arata ca sunt subiecti buni pentru hipnoza, sau pentru amuzament, intr2o atmos"era dezinhibata unde toata lumea se asteapta de la ei sa actioneze intr2u mod atipic. Eu nu cred ca acesti oameni in transa pot sa "aca lucruri pe care nu le doresc. Ei "ac pur si simplu lucruri sugestive sub impulsul inconstientului, mai degraba decat al mintii constiente. n contextul terapeutic, Erickson si alti cercetatori au "ost "oarte clari asupra "aptului ca , clientul are control total. (n client sub inductie hipnotica, nu va "ace nimic din ce nu ar "ace in mod normal. Multe dintre "enomenele care se produc in stare de hipnoza, cum ar "i catalepsia corpului sau sugestii pentru amnezie, au o mare valoare in situatii terapeutice. Gandeste2te la o persoana care are o problema cu spatele si care este capabila sa atinga starea de catalepsie a intregului corp. El este capabil sa determine toti muschii corpului sa devina total tensionati, apoi relaxati total, apoi complet normali. Ganditeste2te cum aceasta poate sa2l a#ute in eliminarea problemei. Sugestia pentru amnezie, este adesea cheia consecintelor dramatice la un nivel mai pro"ound al transei. 1aca clientul tau are o boala pe care vrea sa o vindece, sit u nu vrei ca mintea lui constienta sa perceapa sugestiile de vindecare, poti sa2i dai post hipnotic o sugestie de vindecare si instructiuni pentru a uita sugestiile constiente. $ceasta va permite inconstientului sa2si atinga scopul "ara inter"erente ale constientului. $ceasta modalitate poate "i utilizata in lucrul cu cei care vor sa se lase de "umat. Simplu mod de a sugera unui client in transa, va "ace ca in mod intentionat sa uite instructiunile. $ceasta ii da posibilitatea clientului sa uite comportamentul. Stilul acesta di"era considerabil intre o etapa a hipnozei si intreaga hipnoterapie. 1ar multe "enomene "olosite sunt commune amandoura. 9 mare di"erenta intre etapele hipnozei si hipnoterapie, este ca in hipnoterapie nu e nevoie adesea de o transa mai pro"unda. Erickson a constatat ca se pot obtine rezultate si in transe mai usoare cu unii clienti, in timp ce cu alti clienti e nevoie de o transa mai pro"unda pentru a obtine rezultatetele dorite. $ceasta depinde de nevoile pe care le are clientul. Ma#oritatea clientilor nu au nevoie mai mult de o transa usoara pentru a "i capabili sa obtine schimbarile dorite. Pe de alta parte, cand producem hipnoza prin transa la toate nivelele, suntem in masura sa controlam starea proprului nostru inconstient , care isi deschide un intreg sir de optiuni pentru noi. (n atlet a carei obisnuinta este sa alerge =** iarzi pe saptamana cu

greu va putea sa atinga un nivel mai ridicat, scopul tuturor atletilor. ;a "el o persoana care a experimentat doar o transa usoara, nu va putea sa obtina bene"iciile depline ale transei pentru sine sau pentru clientii sai. $tunici cand tu esti capabil sa cunosti toate "enomenele speci"ice hipnozei, tu vei "i capabil sa te vindeci pe tine insuti si pe clientii tai, prin metode adecvate. Transa si invatare Poti observa ca esti de#a in transa in timp ce citesti aceasta carte. E "olositor sa "i in transa cand inveti despre hipnoza. /u e nevoie sa "i preocupat daca ai pierdut un numar de detalii la nivel constient, pentru ca inconstientul tau inregistreaza tot ceea ce ai invatat. &ransa este cel mai important lucru pe care noi il invatam pentru a invata. Pentru ca toate in"ormatiile noastre sunt inmagazinate la nivel inconstient, transa ne poate o"eri o stare propice reactualizarii in"ormatiilor. n Psihobiologia Mintii3:indecarea corpului, Ernest 6ossi spune, 0&oata invatarea depinde de starea in care tu inveti0. %ea mai buna stare pentru a invata hipnoza ca si alte aptitudini complexe2 este transa. 1aca simti ca ai pierdut anumite detalii la nivel constient, in timp ce citesti aceasta carte, e per"ect. Este mintea ta inconstienta, nu constientul tau, care este pe cale de a reaccesa cunostinte, credinte, si noi comportamente. ;a nivel constient, putem sa gandim 0sunt stralucitor, sunt atat de logic.0. 1ar este inconstientul tau, ce va reproduce si induce transa. &e rog relaxeaza2te "olosind transa pentru a invata. :ei "i ,trans2"ormat0, de ceea ce am sugerat. $cum as vrea sa2ti prezint o tehnica de inductie, bazata pe simpla modalitate de "ixare a ochilor, o tehnica descrisa acum =Co de ani de ?ames 7raid , inventatorul hipnozei. Poti aplica aceasta tehnica acum. 1 $lege un punct pe perete deasupra nivelului ochilor, ast"el incat "ixandu2l ochii tai sa2l poata privi. 1aca se intampla asta, lasa mintea ta sa se relaxeze. 9bserva la un moment dat, ca, pe masura ce te concentrezi asupra unui singur punct, incepi sa permiti costiintei tale sa se extinda inspre exterior. 9bserva ca incepi sa percepi lucruri din #urul punctului "ixat. 1e "apt esti constient de lucrurile din partea stanga a punctului "ixat, si acum de lucrurile din partea dreapta a acestuia, in timp ce esti concentrate asupra punctului. /umesc aceasta stare speciala, Starea de a nvata. Este primul lucru pe care il predau de obicei studentilor, cand vreau sa2i a#ut sa2si mareasca mediile. %and se concentreaza asupra unui singur punct, ei intra intr2o transa care permite inconstientului sa absoarba toate in"ormatiile o"erite de pro"esor. 9data erai capabil sa2ti menti constiinta "ixand acel punct, dupa care ai inceput sa2ti misti privirea in #ur, mentinand permanent constiinta in campul peri"eric vizual. %eea ce le spun studentilor este 0acum te poti uita la mine sau la pro"esor, dar mentine constiinta in campul peri"eric0. nvatarea este usurata prin starea studentilor, de relaxare, receptivitate, concentrare. $ici sunt pasii de urmat pe care un pro"esor ii poate parcurge, ca sa insoteasca studentii pentru a atinge acesta stare. %ere studentilor sa2si ridice si sa2si "ocalizeze privirea ca si cand s2ar uita la spatiul dintre sprancene. $r putea privi la un punct pe tavan sau pe peretele din "ata, de langa tavan.(ca a#utor poti sa desenezi o pata pe perete sau pe tavan, ca sa se concentreze asupra ei). Priveste studentul pentru a vedea primele semne ale relaxarii. :ei observa semne sigure+ scaderea ritmului respirator, ralaxarea muschilor "aciali, dilatarea pupilelor. Pentru a evita oboseala musculara a ochilor, limiteaza mentinerea privirii la doua minute sau mai putin. =1in monmentul in care observi relaxarea la un student, acest lucru este validat spunand, 0@oarte bine.0.

"'%ere studentului(lor) sa ramana relaxat, cu mintea relaxata, si sa2si schimbe privirea, ast"el incat sa se concentreze asupra ta(pro"esorului). $ceasta este Stare de nvatare. $ceasta va creste capacitatea studentilor de a absorbi si retine, ceea ce trbuie atins. Exista, de asemena anumite evidente, cum ca aceasta tehnica poate sa sincronizeze cele doua emis"ere cerebrale. %ei mai multi pro"esori nu sunt "amiliarizati cu hipnoza, si recunosc ca stare de invatare, cand studentii intra in transa, este chiar in "ata lor. 1e "apt daca ar "i atenti la studenti, ar putea sesiza semnele transei. 9amenii spun adesea ,nu vrem pro"esori care sa ne hipnotizeze copiii0. Poate ar "i mai productiv, sa antrenezi pro"esori care sa inteleaga ce "ac ei, atunci cand hipnotizeaza copiii, ca sa obtina bene"iciul maxim de invatare, al acestui proces. :om discuta despre modul in care vei asista un client intr2o transa. -ipnotizatorii clasici vorbeau cu pacientii lor, intr2un mod "oarte direct, autoritar pentru a induce transa. Milton Erickson pre"era un mod mai pemisiv, comunicativ, care se potriveste mai bine starii a"ective a clientului modern. El a descoperit ca poate induce transa indirect si "oarte e"icace, utilizand un limba# ambiguu, in mod intentionat, ceea ce "ace ca mintea inconstienta a clintului sa asculte tot ce el sugereaza. Modelul de limba#, pe care Erickson il "oloseste , este subiectul urmatorului capitol.

CAPITOLUL ( Tiparele modelului Milton de lim)a* $ipnotic'

On dezvoltarea unui stil permisiv de hipnozP, Milton Erickson Qi2a dat seama cP anumite tipare de limba# Rl a#utP sP2Qi RmbunPtPSeascP relaSionarea cu Mintea nconQtientP a clientului, "PrP a avea nevoie de tehnici mai autoritare de hipnozP. Onaintea sa, hipnotizatorii Rncepeau de obicei prin a spune+ ,/u sta picior peste picior, aQazP2Si tPlpile pe podea, pune2Si mTinile pe coapse, respirP adTnc Qi Rnchide ochii.0, direcSionTndu2Qi clientul cPtre transP. Erickson a dezvoltat o abordare complet di"eritP a hipnozei. 1eseori, el nu Rncepea printr2o inducSie tipicP de transP, ci pur Qi simplu pornea o conversaSie cu subiectul. $poi, pe nesimSite, trecea la o conversaSie cu Mintea nconQtientP a clientului, vorbind Rntr2un "el care Ri permitea nconQtientului sP construiascP imagini, sentimente, sunete legate de cele ce vorbeau. Putea spune, de exemplu, ,MP Rntreb, aQa cum stai, ascultTnd sunetul vocii mele, dacP ai putea experimenta o stare mai relaxatP ... acum. OntrucTt remarci cP eQti mai relaxat, nu Si2e mai uQor sP intri Rn transP40. %heia tiparelor modelului Erickson de limba# hipnotic este "aptul cP ambiguitatea Rn orice sistem reprezentaSional produce transa. %Tnd Rncepi sP te gTndeQti la hipnoza ericksonianP Qi cum sP induci transa, ambiguitatea este cel mai important instrument. 1acP sunteSi obiQnuit sP "olosiSi un limba# cTt se poate de precis, ambiguitatea intenSionatP ar putea pPrea ciudatP pentru mintea dumneavoastrP conQtientP. OnsP ambiguitatea Rn tiparele hipnotice ale modelului Milton, pe care le vom examina, stTrneQte curiozitatea MinSii nconQtiente Qi deschide un canal direct pentru dialogul cu nconQtientul. %a o introducere Rn modelul Milton, citiSi ! sau, mai bine, puneSi pe cineva sP vP citeascP tare ! urmPtorul pasa#, care este scris Rntr2un limba# hipnotic, RncPrcat de ambiguitate. ,Utiu cP te Rntrebi ... Qi este un lucru bun sP2Si pui RntrebPri ... pentru cP ... asta RnseamnP ... cP RnveSi multe lucruri ... iar toate lucrurile, toate lucrurile ... pe care le poSi RnvPSa ... RSi "urnizeazP noi gRnduri Qi noi RnSelesuri. Ui poSi, nu2i aQa cP poSi4 Se

poate, Qtii. Ui este mult mai de a#utor. Stai acolo, ascultTndu2mP pe mine, uitTndu2te la mine, iar asta RnseamnP cP poSi RnvPSa orice ai nevoie Rn acest moment ... sau Rl poSi RnvPSa Rn urmPtoarele douP zile. SimSi cP este ceva pe care2l poSi RnSelege4 Pentru cP, acum o sPptPmRnP vorbeam cu 6ichard, care Rmi povestea cP a "ost la o "ormare Rn =G)I la 1enver, cTnd a discutat cu cineva care2i spunea+ ,(n scaun poate avea sentimente ...0. PoSi auzi asta aici0. Pentru a vedea detaliile despre tiparele limba#ului aplicate Rn acest pasa# hipnotic, examinaSi modelul Milton de mai #os. Modelul Milton al tiparelor pentru limbaj hipnotic 1. CITITUL G~NDURILOR SP pretinzi cP Qtii gTndurile sau ceea ce simte altcineva, "PrP sP precizezi care este procesul prin care ai a#uns sP le cunoQti. ,Utiu cP te Rntrebi ...0 !. R"R"R"N#" $I"RDUT" SP emiSi o #udecatP de valoare, "PrP sP speci"ici cui Ri aparSine. ,Ui este un lucru bun sP2Si pui RntrebPri ...0 %. C&U'( )I "*"CT $"irmTnd sau arPtTnd cP un lucru Rl cauzeazP pe un altul. &iparele cauzP2e"ect includ+ a. % E (% "ace ca E sP se RntTmple). ). E pentru cP % c. 1acP ' atunci , 'pentru cP '0 +. "C,I-&L"N#( COM$L".( Echivalarea a douP chestiuni sau a"irmaSia cP RnSelesurile lor sunt echivalente. ,' asta RnseamnP '0 /. $R"0U$O'I#I"+ Presupunere. , ' cP RnveSi multe lucruri '0 1. CU&NTI*IC&TOR UNI-"R0&L (n set de cuvinte care generalizeazP la ,toate cazurile0 sau ,niciun caz0. , ' iar toate lucrurile, toate lucrurile '0 2. O$"R&TOR MOD&L (n cuvTnt precum ,a putea0 sau ,ar trebui0 care implicP posibilitatea sau necesitatea. , ' pe care le poSi RnvPSa '0

3. NOMIN&LI'&R"& Preschimbarea cuvintelor care desemneazP un proces (sau a verbelor) Rn substantive. %ea mai obiQnuitP "ormP de nominalizare este adPugarea unui su"ix la un verb pentru a obSine un substantiv. , ' RSi "urnizeazP noi gTnduri Qi noi RnSelesuri0 (:orbitorul a schimbat cuvintele ce desemneazP un proces ,a gTndi0 Qi ,a RnSelege0 Rn substantivele ,gTnduri0 Qi ,RnSelesuri0). 4. $R"DIC&T" N"0$"CI*IC&T" 9miterea verbului ori a obiectului acSiunii, sau a amTndurora. ,' Qi poSi0 (PoSi ce4). 15. 6NTR"7&R" &T&)&T( 9 Rntrebare adPugatP dupP o a"irmaSie, destinatP sP dizolve rezistenSa. , ' nu2i aQa cP poSi4 '0 11. LI$0& UNUI IND". R"*"R"N#I&L @olosirea unui subiect general care nu se re"erP la cineva anume. Exemple+ oamenii, ei, unul, care. , ' se poate, Qtii '0 1!. OMI0IUN" COM$&R&TI-( 8COM$&R&#I" N"0$"CI*IC&T(9 @olosirea cuvintelor comparative "PrP a preciza cu cine sau cu ce se "ace comparaSia. , ' Qi este mult mai de a#utor0 (decTt ce4) 1%. RITM&R"& ".$"RI"N#"I CUR"NT" 1escrierea a ceea ce clientul experimenteazP Rn acel moment Rntr2un mod de netPgPduit. ,Stai acolo, ascultTndu2mP pe mine, uitTndu2te la mine '0 1+. DU7L& O7LIG&#I" luzia unei alegeri, unde oricare dintre opSiuni Rl va conduce ascultPtorul sP "acP ceea ce sugereazP ascultPtorul. , ' poSi RnvPSa orice ai nevoie Rn acest moment ... sau Rl poSi RnvPSa Rn urmPtoarele douP zile '0 1/. $O0TUL&T CON-"R0&#ION&L 9 Rntrebare la care rPspunsul este ,1a0 sau ,/u0. Prin "aptul cP2i permite clientului sP2Qi aleagP rPspunsul, tiparul evitP autoritarismul. ,SimSi cP este ceva pe care2l poSi RnSelege4 ...0 11. M"N#IUNI ".TIN0" 9 serie de menSiuni legate Rntr2o "razP lungP, Rn care povestitorul citeazP o persoanP care spune ceea ce o a doua persoanP i2ar "i zis despre o a treia persoanP '

, ' acum o sPptPmRnP vorbeam cu 6ichard, care Rmi povestea cP a "ost la o "ormare Rn =G)I la 1enver, cTnd a discutat cu cineva care2i spunea '0 12. -IOL&R"& R"0TRIC#I"I D" 0"L"C#I" $tribuirea de conQtiinSP unui obiect nemiQcat sau a unui mod de comunicare unei creaturi care nu poate comunica Rn respectivul mod. ,,(n scaun poate avea sentimente ...0 13. &M7IGUIT&T" a. *onolo:ic; @olosirea a douP cuvinte cu RnSelesuri di"erite, dar care sunP asemPnPtor, Rn aceeaQi propoziSieN ori "olosirea unuia Rntr2un context Rn care ar putea "i luat drept celPlalt. VMou can hear that here.. (,-ear0 si ,-ere0 se pronunSP asemPnPtor). VMou can believe 5ouWre unconscious.. . V (PoSi crede cP eQti inconQtient). $scultPtorul poate auzi VMou can believe 5our (nconscious.V (PoSi sP te Rncrezi Rn SubconQtientul tPu). b. 0intactic; RnSeles posibil. V&he5 are visiting relatives.V(,Sunt rude a"late Rn vizitP0, dar Qi ,Ei RQi viziteazP rudele0). c. De determinare + @olosirea unei modi"icPri Rntr2un context lingvistic Rn care este neclar la care parte a propoziSiei se re"erP modi"icarea. ,:orbindu2Si ca unui copil '0 (%ine este copilul4) ,8gomotele Qi gTndurile deran#ante '0 (Sunt gTndurile deran#ante4) d. De punctua<ie + *ra=; cu b;taie+ @olosirea ultimului cuvTnt dintr2o propoziSie ca prim cuvTnt din urmPtoarea propoziSie. , Kant 5ou to notice 5our hand me the glass.V(,-and0 are Qi sensul de ,mTnP0 Qi pe cel de ,a RnmTna0 sau ,a da0 ! ,:reau sP observi mTna 3 dP2mi ochelarii.0. $au=e >n locuri nea?teptate ,On timp ce vei citi aceastP ' carte, vei RnvPSa tehnici noi0 $ropo=i<ii incomplete ,Utiu cP te aQtepSi0. 14. UTILI'&R"& (tilizTnd tot ceea ce se RntTmplP ori ceea ce spune clientul. @olosirea unei combinaSii de cuvinte care are mai mult de un

%lientul spune+ ,/u mP simt convins0 6Pspuns+ ,$Qa e, nu eQti convins RncP, pentru cP nu ai pus singura Rntrebare care te va lPmuri Rn totalitate0. (rmPtorul capitol conSine o explicare detaliatP a utilizPrii.

CAPITOLUL + Principiul Utili!arii (n element important in hipnoterapia moderna este utilizarea. $sa cum s 2a discutat in capitolul :, primii hipnoterapeuti, inclusiv Milton Erikson , la inceputul carierei sale, ar "i spus+ ,1esccrucisaza picioarele, pune mainile in poala, respira adanc si intra in transa0 Pe parcurs, Erikson a invatat sa directioneze inductia transei din ce in ce mai putin. El a inceput sa permita sa se intample ceea ce trebuia sa se intample. $ceasta este princiipiul utilizarii. Practicand hipnoza, se pot obtine rezultate excelente in procesul de inductie si adancire a transei utilizand tot ceea ce se intampla. $sta inseamna sa "ii atent la ceea ce clientul spune sau "ace. %a raspuns la orice "ace clientul poti spune+ ,@oarte bine.0 Strecoara usor in conversatie lucrurile pe care clientul le "ace si chiar lucruri neasteptate care se petrec in #ur. mi amintesc ca lucram intr o seara cu o clienta care intrase intr2 o transa pro"unda. Stateam "oarte aproape de un ceas cu pendula ale carui batai ar "i putut rasuna in toata casa. Era aproape ora D. 1intr o data am auzit ceasul scotand acel sunet care precede bataile. Mi am spus+ , o, nu, ce o sa "ac acum4 %lienta este in transa.0 Stiam ca ceasul va incepe sa bata asa ca am spus+ , n urmatoarele momente vei trai o revelatie pro"unda a sapte moduri in care stii ca te ai schimbat0. %iocanelul a coborat si s2 a auzit un sunet pro"ound+ boong. Si eu am spus0unu boong, doi boong, trei boong0. $sa ca nu ezitati sa "olositi aceasta tenica. (tilizati orice apare in contextul hipnozei pentru a adanci transa clientului. %and acesta clienta a revenit din transa mi a spus ca a "ost una din cele mai pro"unde experiente pe care le a trait in viata ei. Erikson era un maestru al utilizarii. El ar "i "olosit orice ar "i putut sa apara. El spunea+ ,/u stiu daca ai observat, dar ai inceput sa respiri mai lent. Privirea ta este "ixata pe acel pinct de pe perete si chiar daca ai observat sau nu poate una sau cealalta dintre mainile tale s2a ingreunat0. Erikson utiliza tot ce se intampla pentru ca lui ii placea sa "ie "oarte atent. Puteti utilize orice se intampla in contextull transei clientului. 1e exemplu daca observati ceva ce clientul vrea sa "aca, spuneti !i sa "aca, si dupa ce a "acut spuneti pur si simplu ,"oarte bine0. $ceasta este utilizarea. Sa presupunem ca spuneti clientului ,in cateva momente vei incepe sa clipesti0(acest lucru se va intampla automat chiar daca vorbiti despre el sau nu). 1upa un timp, mai repede sau mai tarziu clientul va clipi si stunci veti spune+ ,"oarte bine0. %and clientul clipeste mintea inconstienta incepe sa receptioneze idea ca a declansat clipitul ca urmare a sugestiei pe care ati dat2o. $cceptand sugestia de a clipi inconstientul clientului devine mai receptiv la alte sugestii. (tilizarea este un instrument puternic. %oncentrarea atentiei la "iecare lucru mic pe care2l "ace clientul este "oarte importanta. &erapia psihanalitica a incercat sa nu ia in considerare acest lucru. Psihanalistul sta la capatul canapelei si clientul priveste in partea opusa ast"el incat nici unul nu2l vede pe celalat. nitial Erikson a "ost criticat pentru ca a sugerat ca terapeutul sa se uite la client pentru a observa anumite lucruri dar acest lucru a contribiut in mare masura la e"icienta terapiei sale. $sa ca eu va s"atuiesc sa va uitati la clienti atunci cand lucrati cu ei. Este bine sa aveti scaunul pozitionat "ata de scaunul clientului intr2un unghi de G*2=IC grade din

doua motive+ in primul rand acest unghi va va permite sa pro"itati din plin de vederea peri"erica si sa observati totul de la ce se intampla in camera pana la miscarile pieptului clientului atunci cand respira. n al doilea rand acest unghi ii asigura clientului su""icient spatiu2 evitandu2se orice senzatie de invadare a spatiului intim2si ii permite sa se simta in siguranta. $cest lucru va intari relatia cu clientul. 9 tehnica speciala a utilizarii este "olosirea unui element (convincer) pentru a cladi increderea clientului in autenticitatea transei. $desea, oamenii se asteapta ca transa hipnotica sa "ie ceva cu totul di"erit de orice au experimentat. Ei pot san nu tina cont de transa pe care au trait2o pentru ca a "ost ceva "oarte obisnuit. 9ri de cate ori le spun clientilor mei ,transa este o stare normala. :a "i ceva obisnuit0, uneori au dubii daca ceva s2a intamplat intr2adevar. $cest element are rolul de a arata clientului daca este sau daca a "ost in transa. %el mai bun argument in acest sens este propriul comportament al clientului, de pre"erat un gest au un comportament in care exista disonanta intre mintea constienta si cea inconstienta. 1e exemplu cand un client are o catelepsie a bratului ii putem cere sa deschida ochii si sa priveasca bratul rigid si ridicat. %and il intrebati apoi ,esti in transa40 vor avea o certitudine. 1e asemenea, puteti observa anumite lucruri pe care clientii sunt pe cale sa le "aca inainte ca acestia sa "ie constienti de ele. ;e puteti cere sa "aca acele lucruri, si atunci cand le "ac, aparent ca raspuns la sugestie spuneti ,"oarte bine0 si propriul lor comportament va deveni o certitudine ca urmeaza sugestiile. $ccentul pe principiul utilizarii. (rmatorul exercitiu va va permite sa experimentati naturaletea utilizarii. $plicati exercitiul cu un partener care va impartaseste interesul in hipnoza. (tilizarea exercitiului pentru E persoane+ 9 persoana va lua rolul hipnoterapeutului si cealalta va "i clientul. &erapeutul sta visavi de client, la un unghi de =I* grade si intra in raport cu clientul. 1in perspectiva P/; asta inseamna impartasirea "izilogiei clientului+ aceeasi postura, aceeasi inclinatie a capului, respiratie si chiar postura coloanei. 1in pozitia aceasta terapeutul intra in transa . 1aca tu, ca terapeut, te a"li in raport cu clientul si intri in transa, atunci si clientul va intra in transa. 1e "iecare data cand observi ca clientul "ace ceva3 actioneaza ca si cand ar intra in transa, "oloseste acest lucru spunand ,@oarte bine 0. :ei "olosi doar aceste E cuvinte de2a lungul inducerii transei+ ,@oarte bine0. %lientul va observa ca de "iecare data cand te porti ca si cum ai intra in transa si auzi cuvintele ,@oarte bine0 transa se adanceste. 1upa C minute schimbati rolurile ast"el incat amandoi veti experimenta ambele roluri+ de client si de terapeut..

CAPITOLUL , Istoria Personala

Te$nicile interviului ;a Xnceputul unei prime sesiuni cu un nou client este necesar sY se strZngY in"orma[ii detaliate despre evenimentele din via[a clientului care l2au condus cYtre ra[iunile de a cere a#utorul terapeutului. ntrebYrile vor "i bazate pe problema prezent! (actualY) a clientului \i de asemenea pe ce anume ar dori sY modi"ice Xn situatia actualY. &impul petrecut prin aceste interogYri este o perioadY excelentY de stabilire a relatiei (client2 terapeut). Se recomandY urmYtorul set de intrebYri care vor conduce cYtre problema actualY a clientului \i principala ei cauzY. Pe mYsura ce se pun intrebYrile se observY cZnd anume rYspunsurile clientului sugereazY o cauz! sau un efect ale evenimentelor care i2au marcat via[a. $lt"el spus, dacY acesta considerY cY e stYpZn pe direc[ia vie[ii lui sau dacY, dimpotrivY, considerY cY ceea ce i se XntZmplY e determinat de "or[e exterioare ]ntrebYri pentru ob[inerea istoriei personale detaliate 1' De ce e-ti aici? Din ce alte motive? Ce altceva? Solicita[i toate motivele pentru care clientul a solicitat terapia. "' Cum ai con-tienti!at c. ai aceast. pro)lem.? Solicita[i strategiile clientului Xn legYturY cu aceastY problemY \i orice diagnosticYri "Ycute. %' De c/nd ai aceast. pro)lem.? $ "ost vreo perioadY cZnd nu ai avut2o4 %e ai "Ycut Xn legYturY cu problema Xn cauzY4 H. Ce s0a 1nt/mplat prima dat. c/nd ai avut aceast. pro)lem.? %e ai sim[it atunci4 C. Ce 2i s0a mai 1nt/mplat de atunci? %e ai sim[it atunci4 ,' Pentru 3iecare din aceste 1nt/mpl.ri4care este le5.tura ei cu situa2ia vie2ii tale actuale?

D.

#pune mi despre p.rin2ii t.i4 3ra2i4 surori etc4 etc . %are este rela[ia dintre aceste persoane ("iecare dintre ele) \i situa[ia ta actualY4

6' #pune0mi despre copil.ria ta 1n le5.tur. cu aceast. pro)lem.? 7' 8aptul c. ai aceasta pro)lem. 12i aduce vreun )ene3iciu? ]ntreaba2[i mintea incon\tientY' =*. C/nd ai ales s. cree!i aceast. situa2ie ? 1e ce4 ]ntreabY2 [i mintea incon\tientY. ==. &xist. ceva ce mintea ta incon-tient. vrea s.02i semnale!e , sau existY ceva ce sim[i cY X[i scapY Xn[elegerii3 sau mintea incon\tientY X[i ascunde, \i dacY ai a"la acest lucru ar permite problemei sY disparY4 =E. Mintea ta incon-tient. e de acord s. ne a*ute s. re!olv.m ast.!i aceast. pro)lem. \i sY X[i permitY sY trYie\ti experien[a neXndoielnicY a dispari[iei ei, pZna la s"Zr\itul acestei \edin[e4 $cest set de XntrebYri este proiectat pentru a2l determina pe client sY dea rYspunsuri care2i vor arYta Xn mod clar terapeutului ce anume interven[ii sunt cele mai utile Xn timpul hipnozei. Se va acorda aten[ie asupra oricYrui detaliu pe care clientul Xl exprimY. ]n timp ce se iau noti[e se va avea Xn vedere cY orice problemY actualY este un exemplu despre ceva anume. Pentru a identi"ica problemele situate la un nivel superior de care clientul nu este con\tient, se poate Xntreba + ,^i la ce vY "ace sY vY gZndi[i acest lucru '40 Pentru a ob[ine mai multe detalii asupra e"ectelor ale problemei actuale ma#ore se poate Xntreba+ , ]mi pute[i de un exemplu 40 $st"el, se va produce o deplasare pe verticalY (Xn sus \i Xn #os) Xn ierarhia problemelor structurate dupY cum urmeazY+ Problema mai mare Problema actualY Exemple Exemple Exemple Problema actualY Exemple Exemple

&ime2 ;ine &herap5 Master Practitioner &raining ne con"erY o excelentY practicY Xn a ob[ine o detaliatY istorie personalY. 9 altY sursY indicatY este cartea doctorului $.M.Lrasner ,&he Ji5ard Jithin0 (:rY#itorul lYuntric) Xn care se contureazY o strategie de a2 pune clientului XntrebYri "oarte

precise despre problema actualY. 1acY s2a XnvY[at /;P se pot "olosi XntrebYrile care sunt ,cheile cYtre un obiectiv realizabil0 ]n calitate de hipnoterapeut este necesar a avea o idee clarY asupra problemei Xn cauzY \i asupra modalitY[ilor de interven[ie care l2ar putea a#uta pe client sY o rezolve. soria personalY este ast"el cea mai bunY metodY pentru atingerea acestui scop. Utili!area Meta Modelului Pe mYsurY ce clientul rYspunde XntrebYrilor din propria sa istorie personalY, acesta va generaliza, de cele mai multe ori va distorsiona in"orma[iile (adesea neinten[ionat) \i va omite detalii. Se pot solicita in"orma[ii detaliate "olosind Meta Modelul, un sistem /;P de patternuri lingvistice care clari"icY XntrebYrile. Patternurile sunt schimbYri Xn limba#ul comun ce ascund in"orma[ia pe care vorbitorul nu vrea sY o con\tientizeze sau sY o comunice nici con\tient, nici incon\tient. ]ntrebYrile sunt proiectate pentru a regYsi in"orma[iile ascunse. Meta Modelul este dezvoltat Xn urmYtoarele pagini+

9.spuns 1 S&96S (/ =. ;ectura gZndurilor+ Preten[ia de a cunoa\te starea internY a cuiva. Exemplu+ ,&u nu mY placi0 E. nterpretYri pierdute+ ?udecY[i de valoare pe care persoana care le emite le omite. Exemplu+ ,E rYu sY "ii inconstant0 I. %auzY ! e"ect+ $tunci cZnd cauza este Xn mod eronat plasatY Xn a"ara persoanei. Exemplu+0&u mY Xntristezi0 H. Echivalen[ele complexe+%Znd douY experien[e sunt interpretate ca "iind sinonime. Exemplu+ ,Ea Xntotdeauna [ipY la mine, ea nu mY place0 C. Presupozi[iile+ Exemplu+ ,1acY so[ul meu ar \ti cZt de mult su"Yr, nu ar "ace a\a ceva.0 Sunt I presupozi[ii Xn aceastY "razY+ (=) Eu su"YrN (E) So[ul meu se comportY Xntr2un anumit "elN (I) So[ul meu nu \tie cY eu su"Yr.

Predic2ie

Pattern

,1e unde \tii cY eu nu te plac40

1escoperirea sursei de in"orma[ie

F%ine spune cY e rYu4 ,, F%ine crede asta4,, F%um X[i dai seama cY e rYu4,

StrZngerea dovezilor. 1escoperirea credin[elor, modelului per"ormativ pentru identi"icarea sursei sau a strategiei

F%um se "ace cY ceea ce "ac eu, te "ace sY alegi sY2[i provoace triste[e4,, ,%um, Xn mod speci"ic40 F1e ce crezi cY atunci cZnd [ipY la tine nu te place4,, ,&u nu ai [ipat niciodatY la cineva de care X[i place40 1escoperirea echivalen[elor complexe sau a unui contraexemplu 1escoperirea alegerii

(=) ,%um anume alegi sY su"eri40 (E)0%um ac[ioneazY(reac[ioneazY) el40 (I)01e unde \tii cY el nu \tie cY su"eri40

Speci"icarea alegerii, a verbului \i a ac[iunii pe care el o reprezintY. 1escoperirea reprezentYrilor interne \i a echivalen[elor complexe.

GE/E6$; 8_6 >. %uanti"icatori universali ca + ,tot0, ,"iecare0, niciodatY0. D. 9peratori modali a. 9peratorii modali de necesitate ca + ,ar trebui0, ,nu ar trebui0, ,trebuie0, ,nu trebuie0, ,este necesar0. Exemple+ ,&rebuie sY am gri#Y de ea0 b. 9peratori modali de posibilitate b.0%e te XmpiedicY40 (,%e s2ar XntZmpla dacY i2ai spune40) 1escoperirea cauzelor a. ,%e s2ar XntZmpla dacY ,$ltceva40,0Sau40 nu ai "ace $"larea e"ectelor, a rezultatelor. asta40, ,%e s2ar XntZmpla dacY "aci asta40, ,niciodatY0,0toatY lumea0, GYsirea unor contraexemple. ,/iciodatY40 ,%e s2ar XntZmpla dacY te2ar asculta40 1escoperirea contrexemplelor, a ,nimeni0 etc. Exemplu+ ,Ea nu mY ascultY e"ectelor, a rezultatelor.

(imposibilitate) ca+ ,pot0, ,nu pot0, ,va "i posibil0, ,nu va "i posibil0, ,s2ar putea0, ,nu s2ar putea0, ,posibil0, imposibil0. Exemplu+ 0 ;ui nu pot sY2i spun adevYrul0 9M S (/ ). /ominalizYri+ procesarea cuvintelor care au "ost ,Xnghe[ate Xn timp0 devenind substantive. comunicare0 G. :erbe nespeci"ice+ Exemplu+0M2a respins0 Exemplu+ , /u existY

0%ine nu comunicY cu cine40 ,%e nu comunicY40 ,%um [i2ar plYcea sY comunici40

]ntoarcerea Xn cadrul unui proces (deblocare), descoperirea omisiunilor \i a re"eririlor

,%um anume40 Speci"icYri(nuan[Yri) ale verbului

=*. Simple omisiuni a. a unei persoane sau a unui lucru+ Exemplu+0/u mY simt Xn largul meu0 b. ;ipsa indexului de re"erin[Y. /especi"icarea persoanelor sau a lucrurilor. Exemplu+ ,Ei nu mY ascultY0 c. 9misiuni comparative+ ,mai bun0, ,cel mai bun0, ,mai mult0, ,mai pu[in0, ,mai rYu0. Exemplu+ FEa este o persoanY mai bunY, ,Mai bunY decZt cine3ce Extragerea comparative. omisiunilor anume40 ,%omparatY cu cine3cu ce40 b.0%ine anume nu te ascultY40 1escoperirea re"erin[Y. indexului de a.,]n legYturY cu ce3cine40 1escoperirea omisiunii.

ExaminZnd Meta Modelul se poate observa cY cele =* categorii se regYsesc \i Xn Modelul lui Milton (%apitolul :). $mbele modele XnglobeazY patternuri lingvistice care omit, distorsioneazY \i generalizeazY in"orma[ia. %ele douY modele au XnsY obiective exact opuse. %a hipnoterapeut se poate "olosi Meta Modelul pentru a2l determina pe client sY "urnizeze detaliile speci"ice pe care acesta le omite. 9miterea poate "i neinten[ionatY, dar de obicei implicY detalii a cYror con\tientizare este neplYcutY(necon"ortabilY). $ceste detalii vor arYta de ce anume clientul solicitY a#utorul terapeutic. Scopul Modelului lui Milton este ca hipnoterapeutul sY omitY detalii \i sY vorbeascY Xn mod deliberat Xn termeni vagi, ceea ce va stZrni interesul incon\tientului clientului, permi[Znd ast"el "urnizarea unor detalii din experien[a clientului, uitate sau [inute deoparte. Mai existY o di"eren[Y Xntre cele douY modele, care este XnsY\i cheia succesului Xn hipnozY. $\a cum s2a discutat Xn capitolul , clientul poate veni cYtre hipnoterapeut cu propria lui transY, care nu2l include pe terapeut. ]ntrebYrile Meta Modelului diri#eazY aten[ia clientului asupra detaliilorN aceastY concentrare asupra detaliilor Xl va scoate pe client din propria lui transY. 9datY ce a "ost ob[inutY istoria personalY, se poate "olosi Modelul lui Milton de patternuri lingvistice pentru a conduce clientul Xntr2o nouY transY, construitY pe bazele raportului cu hipnoterapeutul. &ocmai prin aceastY transY clientul \i hipnoteraputul X\i vor realiza demersul.

CAPITOLUL : Conversatia premer5atoare inducerii transei si testele de su5esti)ilitate

Succesul unei sedinte de hipnoza depinde de cele mai multe ori de e"icacitatea discutiei premergatoare, adica conversatia pe care o ai cu clientul inainte de inducerea transei. &u si clientul veti obtine cele mai bune rezultate daca clientul se va simti com"ortabil in legatura cu procesul hipnotic, incantat de potentialele lui bene"icii si convins ca hipnoza va "unctiona. Conceptiile 5resite ale adresarii n timpul discutiei premergatoare poti inlatura orice temere sau con"uzie a clientului pe care acesta ar putea2o avea cu privire la hipnoza. %ea mai comuna con"uzie este aceea ca clientul se asteapta sa se simta Fin a"ara0la un moment dat, undeva unde nu va putea avea memoria experientei. $cest lucru se va intampla numai daca ii vei da tu o sugestie speci"ica pentru a uita. 9 transa usoara va "i asemenea unei relaxari. 1in moment ce transa este un lucru normal, o stare naturala, clientul va avea sentimentul de "amiliaritate indi"erent de cat de pro"unda va "i transa in care se va a"la. Spune2i clientului tau+ F/u te astepta sa te simti hipnotizat. &ransa nu inseamna sa2ti pierzi cunostinta. Este o stare normala, naturala. n schimb asteapta2te sa te simti "oarte relaxat.01e multe ori este de "olos sa o"eri exemple de transe obisnuite pe care le intalnim "iecare dintre noi in viata de zi cu zi. 9 preocupare mult mai serioasa a unora dintre clienti este accea care porneste de la conceptia gresita ca intr2un "el clientul preda controlul hipnoterapeutului. -ipnoza nu inseamna a detine puterea asupra unei alte persoane ci mai degraba reprezinta o interactiune complexa intre hipnoterapeut si client. Este un act de cooperare. $sa cum ai "acut in capitolul anterior F(tilizarea exercitiului0 probabil ai remarcat ca ma#oritatea exercitiilor reprezinta un proces de a invata cum sa te sincronizezi cu partenerul tau. %hiar daca ai "ost sau nu constient de acest lucru, voi doi trimiteati valuri de energie unul spre celalalt, sincronizandu2va asemenea unui dans. Gandeste2te ca hipnoza presupune doua persoane ce coopereaza si care se indreapta spre un obiectiv comun, acela de a stabili o mai buna comunicare cu Mintea nconstienta. $sigura2te ca clientul tau intelege ca el este cel care detine controlul+ toata hipnoza este de "apt autohipnoza. $cesta este un concept important pentru tine si clientul tau2 sa intelegi. -ipnoza este ceva cu care clientul va lucra pe sine insusi. 1aca clientul spune+ Fnu ma poti hipnotiza0, el are dreptate. El este singura persoana care se poate hipnotiza pe el insusi. El este singura persoana care poate "ace sa intre in transa. &u ca hipnoterapeut esti un "aciliator sau un ghid. 1in moment ce toata hipnoza este autohipnoza, clientul intotdeauna detine controlul. %lientii accepta doar sugestiile care se a"la in concordanta cu valorile si credintele lor. (n client nu poate "i obligat sa "aca ceva in timpul sedintei de hipnoza daca acel ceva nu se potriveste cu ceea ce "ace si in viata de zi cu zi.

(n client nu va urma o sugestie post hipnotica de a "ace ceva daca acel ceva se a"la in con"lict cu valorile si credintele sale. n discutia preliminara, de multe ori ii spun clientului+ F n timpul hipnozei, trebuie sa stii ca tu esti cel care detine controlul. 1aca te voi ruga sa te ridici, probabil ca o vei "ace. 1ar daca iti voi spune sa #e"uiesti o banca, probabil ca nu o vei "ace avand in vedere ca acest lucru nu "ace parte din "elul tau de a te comporta in viata de zi cu zi.0 $tunci cand problema controlului il preocupa "oarte mult pe client eu ii spun+ F n "iecare moment al transei hipnotice tu esti cel care detii controlul. 1e "apt, cand vom atinge stadii mai pro"unde ale hipnozei vei remarca, pentru ca ele sunt puse in asa "el incat in orice moment sa poti spune2 /u, nu vreau sa "ac asta.0 %lientului preocupat de intrebarea Fce se Xntampla daca raman blocat in transa40 ii raspund+ F 6oaga2te sa se intample asta.0. 9amenii din manastirile zen mediteaza ani intregi, cautand sa atinga transe cat mai pro"unde si mai lungi pana cand au un moment de iluminare si devin 7uda. 1e "apt clientul pe care il asisti in transa nu poate ramane blocat, pentru ca il poti ghida sa iasa din ea in orice moment. 1aca clientul ramane constient in timpul transei el poate iesi singur din ea. Eu pot singur sa intru "oarte usor intr2o transa pro"unda'si cateodata adorm. %and se intampla acest lucru am un somn pro"und si ma trezesc la s"arsitul lui. Poti intra intr2o transa pro"unda cu tine insuti. 1e asemenea poti seta un ceas cu alarma pentru a te asigura impotriva overtrancing sau poti alege sa adormi pur si simplu. 9rice cale vei alege pentru a intra intr2o transa pro"unda de autohipnoza este calea cea mai buna pentru tine A*utandu0l pe client sa intelea5a transa si )ene3iciile ei %u cat clientul intelege mai bine ce inseamna starea de transa, cu atat el poate sa #oace rolul in interactiunea cooperativa care sa2l a#ute sa traiasca transa. 9 data ce i2ai starnit curiozitatea si interesul, este "olositor sa2i explici pe scurt ce inseamna hipnoza in termenii de conexiune minte3corp si ce posibilitati de vindecare apar prin deschiderea comunicarii cu Mintea nconstienta. %lientul isi #oaca cel mai bine rolul daca intelege ca acest raport cu tine va deschide usa raportului cu propria sa Minte nconstienta. mportanta pentru succesul in terapie este increderea clientului si increderea lui in hipnoterapeut. Prin intrebarile pe care le adresezi pentru a lamuri si a intelege ce anume doreste clientul sa castige prin ghidarea ta consolidezi increderea. ntrebarile cu privire la intentia clientului iti vor arata suportul tau mult mai clar. Testele de su5esti)ilitate $tunci cand clientul se simte com"ortabil, chiar incantat de ideea experimentarii unei transe, mai exista inca un pas "oarte util inainte de a induce transa+ testele de sugestibilitate. &ine minte ca "iecare este sugestibil pana la un anumit punct. Scopul principal al testelor de sugestibilitate este de a2l convinge pe client de sugestibilitatea sa. %lientul are nevoie sa stie clar ca este intr2adevar sugestibil si ca poate

raspunde la hipnoza. nainte de a incepe un test de sugestibilitate, de obicei spun+ Fstii, mamei mele i2a spus mama ei ! sa nu "ii sugestibila2F. F1e "apt multi oameni din generatiile mai vechi considerau ca a "i sugestibil nu era un lucru bun. 1ar daca vrei sa atingi o stare mai sanatoasa si doresti sa ai o mai buna comunicare cu Mintea ta nconstienta, trebuie sa inveti cum sa lasi mintea sa dea sugestii corpului tau. 1e aceea este "oarte util sa "ii sugestibil. 1aca poti sY "ii sugestibil, vei "i capabil sa2i spui mintii tale inconstiente sa "aca orice vrei tu'si ea o va "ace pentru tine.0 Teste de su5esti)ilitate pentru doua persoane Mai #os sunt descrise trei teste de sugestibilitate pe care tu le poti incerca cu un partener sau le poti "olosi mai tarziu ca modalitate de a2ti convinge clientii de propria lor sugestibilitate. Primul dintre cele trei este testul dictionarului si al balonului Testul Dictionarului si al ;alonului Gaseste un loc unde tu si partenerul tau sa aveti loc su"icient pentru a va misca. -ipnoterapeutul spune clientului+ "Tine amandoua bratele intinse in fata ta# cu palmele in $os# bratele sa fie ridicate la ni%elul umarului &nchide ochii Acum intoarce mana dreapta cu palma in sus $cum as vrea sa2ti imaginezi o carte grea2 poate dictionarul Jebster2in mana ta dreapta. magineaza2ti ca este atat de greu incat iti trage in #os intregul brat'#os'?9S. $cum, imagineaza2ti ca de incheietura ta stanga sta legat un balon mare, albastru, umplut cu mult heliu'ridicand'ridicand'6 1 %$/1'mana ta stanga sus'sus'S(S. 'n balon mare albastru# ridicand mana ta stanga sus# tot mai sus Si un dictionar greu de%enind din ce in ce mai greu si MA& G()'*si un balon albastru ridicand si (&+&,AN+*si un dictionar de%enind greu si MA& G()'-continua atat cat este necesar. Acum# deschide ochii si uita/te la mainile tale 0 F1aca bratele tale s2au miscat si nu mai sunt paralele, atunci esti sugestibil si corpul tau va asculta sugestiile date de mintea ta indi"erent de rezultatele la care a#ungi, te rog ia in considerare aceasta intrebare+ F%e parere ai despre e"ectele tuturor sugestiilor pe care le2a o"erit mintea ta corpului tau de2a lungul ultimilor I* de ani40 $cest exercitiu dureaza intre =* si I* de secunde. F1e2a lungul celor I* de ani, care crezi ca este e"ectul tuturor sugestiilor pe care ti le2ai dat inconstient40 %el de al doilea test de sugestibilitate se numeste &estul degetului menghina &u si partenerul tau puteti "ace acest exercitiu stand #os. Testul de5etului men5$ina -ipnoterapeutul ii spui clientului+ F stangeti mainile in fata ta# incrucisandu/ti degetele si ridicand degetele aratatoare in sus +eparteaza/ti degetele aratatoare un centimetru si ramai in aceasta pozitie# asigurandu/te ca mainile raman in continuare bine stranse iar degetele celelalte bine inclestate Acum as %rea sa iti imaginezi o mica menghina in $urul degetelor tale aratatoare care incepe sa isi miste bratele si %reau sa remarci ce se intampla in momentul in care

menghina incepe sa se inchida -fa o miscare de intoarcere cu mana. "Pri%este cum degetele tale incep sa se miste impreuna 0 %ontinua in "elul acesta pana cand degetele aratatoare ale clientului sunt presate unul peste celalalt. Poti repeta testul "ara a "ace miscarea de intoarcere. -ipnoterapeutul spune+ " +eparteaza degetele aratatoare si imagineaza/ti menghina din nou Strangeti mainile si incearca sa tii degetele aratatoare departate# imagineaza/ti un mic surub care face ca bratele menghinei sa inceapa sa se inchida si sa apropie degetele aratatoare Pri%este cum degetele tale aratatoare se apropie unul de celalalt0 %e este amuzant cu privire la acest exercitiu este "aptul ca clientul participa la o demonstratie ce2i arata secunda de secunda ce e"ect are imaginatia sa asupra degetelor sale. Se poate intampla ca ocazional sa ai clienti carora le "ace placere sa contrazica mereu. 1egetele lor vor sta departate chiar daca isi imagineaza menghina. (n F gica contra0este cineva care are obiceiul de a contrazice mereu orice "el de a"irmatie, sugestie. 1aca spui Feste o zi superba0, replica lui va "i F nu, este o zi ingrozitoare0. 1aca spui, Feste un restaurant ingrozitor0 va spune F nu este chiar atat de rau0. (nui ast"el de client ii poti "ace "ata usor. i poti spune sa "aca opusul a ceea ce vrei tu ca el sa "aca. &estul degetului menghina reprezinta o cale buna de a a"la daca clientul este un Fgica contra0. 1aca degetele continua sa stea departate in timp ce2i ceri sa2\i imagineze ca ele se strang, schimba2ti abordarea. Poti spune+ Fchiar daca menghina se inchide, nu lasa degetele sa se miste unul spre celalalt inca0. 1aca ii o"eri unui ast"el de client sugestii contrare adecvate, mintea lui inconstienta la un moment dat va misca degetele. %and urmeaza mai tarziu sa induci transa poti spune+ F /u intra inca in transa. /u adormi pro"und. /u accepta aceste sugestii in totalitate si complet in timp ce asculti atent sunetul vocii mele.0 $du2ti aminte ca scopul testelor de sugestibilitate este de a convinge clientul ca poate "i sugestibil si poate intra in hipnoza. /u este nevoie sa te conving pentru ca tu de#a stii ca "iecare este sugestibil pana la un anumit punct. %el de2al treilea test de sugestibilitate este balansarea corpului ;alansarea corpului Gaseste un loc unde clientul sa poata sta drept ca intr2o postura de militar. -ipnoterapeutul spune clientului+ " &nchide ochii si intoarce/ti fata spre ta%an cu ochii inchisi &magineaza/ti ca te legeni inainte si inapoi &n siguranta bineinteles# inainte si inapoi*inainte si inapoi*inainte si inapoi (etine ca ai inceput de$a sa incepi sa te legeni inainte si inapoi# in siguranta bineinteles Mintea ta inconstienta te %a prinde intotdeauna*inainte si inapoi*-daca nu te legeni# poate fi din cauza faptului ca fata ta nu este complet intoarsa spre ta%an*inainte si inapoi Acum re%ino la pozitia initiala si deschide ochii 0

Testele de su5esti)ilitate si rolul lor de convin5atori $ceste trei teste standard simple de sugestibilitate sunt create pentru a permite clientului care nu a mai "ost niciodata in transa sa experimenteze propria sa sugestibilitate. Ele actioneaza pe post de convingatori. 6ecomand sa aplici macar unul dintre aceste trei teste inainte de a2ti hipnotiza clientul pentru prima data 1e obicei le "ac pe toate cele trei spunandu2i Fpoti "i mai bun la unul decat la celelalte. @olosim di"erite grupe de muschi si di"erite parti ale corpului0. ]n testul balonului si al dictionarului "olosim intregul grup de muschi ai bratului si umarului. n degetul menghina "olosim mainile. n balansarea corpului "olosim picioarele. 1i"eritele grupuri de muschi pot "i sugestibile la di"erite nivele pentru o persoana asa ca "ac toate cele trei teste pentru a o"eri clientului oportunitatea de a vedea la care se descurca cel mai bine. $cest lucru imi o"era in"ormatii cu privire la ce grup de muschi este cel mai sugestibil. &estele de sugestibilitate nu sunt in mod particular ericksoniene, ele vin din hipnoterapia standard. %onsider ca aproape oricine va raspunde macar la unul dintre ele. nainte de a "ace testele, spune2i clientului+ F motivul pentru care este bine sa "ii sugestibil este acela ca vei "i capabil sa lasi mintea sa "aca sugestii corpului tau si vei "i capabil sa vindeci orice0. 1aca vei avea discutia aceasta inainte, rata succesului va "i mare in testele de sugestibilitate si in sedinta de hipnoza care va urma. (nii oameni vin la sedinta de hipnoterapie determinati sa spuna la s"arsitul sedintei Fnu m2am simtit niciodata hipnotizat0 oamenii mai putin sceptici pot spune dupa aceea Fnu cred ca am "ost hipnotizat. M2am simtit doar relaxat si com"ortabil0. %u clientii de acest tip, testele de sugestibilitate actioneaza pe post de convingatori de pretransa extrem de puternici. 1aca dintr2un anumit motiv testele de sugestibilitate nu "unctioneaza, nu inseamna ca clientul nu va intra in transa. El iti poate spune ca el nu este hipnotizat, ca nu se simte di"erit "ata de cum se simte in mod normal. /ici clientul, nici tu, s2ar putea sa nu aveti idee ca el este de#a in transa si ca in urmatorul moment bratul lui ar putea "i suspendat in aer. Studentii de multe ori ma intreaba daca exista vreo relatie intre testele de sugestibilitate si pro"unzimea transei hipnotice la care o persoana este capabila sa a#unga. Evit sa prezic pro"unzimea transei din testele de sugestibilitate pentru ca pre#udecarea ar putea sa2l "aca pe client sa nu adanceasca transa cat ar dori. @olosesc testele de sugestibilitate numai ca moduri de convingere a clientului ca este hipnotizabil.

CAPITOLUL 6 #tadii ale $ipno!ei 9ecunoasterea nivelelor transei Pentru a ne asigura de "aptul ca pacientul traiestea cea mai de succes experienta hipnotica, este important sa putem recunoaste la ce nivel al transei hipnotice a a#uns acesta. 6ecunoasterea acestui nivel al transei ne va permite sa utilizam ceea ce se intampla, sa aniticipam si sa modi"icam anumite posibile reactii de nemultumire. 1e timpuriu, in practica mea, practicam &ntegrarea Partilor ( o tehnica /;P utilizata pentru a rezolva con"lictele %onstient vs. nconstient) cu o clienta care reusise sa intre intr2o transa pro"unda. %um clienta mea avusese o discutie pro"unda cu parti ale nconstientului sau, a descoperit apoi ca nu era capabila sa se miste. Eu ignorasem semnele sale "iziologice, mani"estatea intr2un nivel adanc al hipnozei. 1aca mi2as "i dat seama de nivelul la care se a"la, as "i putut aplica utilizarea si i2as "i spus 1Poti descoperi faptul ca te afli intr/o stare foarte profunda a transei# iar corpul tau nu %rea sa se miste Aceasta probabil# te %a amuza si te %a incanta0 n schimb, clienta mea a observat ca nu se poate misca, iar acest lucru i2a provocat o mare neliniste. 6ecunosterea semnelor nivelului transei hipnotice, te va a#uta sa iti conduci usor clientul catre un rezultat satis"acator. /erecunoasterea nivelului transei ar putea determina la client un rationament care ar putea genera panica, de genul 12*nu# sunt total rela3at si nu ma pot misca ,e se intampla daca niciodata nu %oi mai putea de%eni rela3at 40 $st"el, nu este de dorit ca el sa simta asemenea neliniste in timpul transei. #tadii ale $ipno!ei < dupa LeCron4 ,ipnoti@mul a@ta=iA 17,( = %el mai bun indicator al nivelului transei la care un client a a#uns este reprezentat de catre "enomenele hipnotice care se produc la sugestiile tale. &abelul de mai #os este un ghid "oarte util al stadiilor hipnozei si al "enomenelor pe care, in mod obisnuit, poti astepta sa se produca la aceste stadii. n cele ce urmeaza, vei descoperi o discutie detaliata care urmareste exact tabelul.

Stadii ale hinozei (adaptare dupa ;e%ron, =G>H) (sor 5etargie 6elaxare %atalepsia pleoapelor ,atalepsia unor grupe izolate de muschi -,atalepsia bratului. Sentimente de greutare sau de plutire E* `

%atalepsia completa a grupelor de mschi (%atalepsia intregului corp) (aspuns hipnotic Schimbari ale gustului si mirosului 7locarea numarului Amnezie $nestezia mainii ( a partii ce poate "i inmanusata) $nalgezie ("ara durere) Miscari automate Halucinatii positi%e / 6izuale si auditi%e Sugestii post2hipnotice bizare Anestezie -alucinatii negative Stare comatoasa $danca (E*`) Medie >*`

Exista trei cai extraordinare pentru a intelege acest continuum al nivelelor transei + =. vazand o demonstratie a celor > stadii ale hipnozeiN E. experimentand voi insiva aceste stadiiN I. conducand clientul prin toate aceste stadii. %and se incepe inducerea transei, clientul, in cele mai multe cazuri, va porni de la Stadiul 7 al hipnozei, experimentand letargia, apoi o usoara relaxare. Prima catalepsie pe care o vei induce va "i, in mod obisnuit, cea a pleoapelor. $ceasta deoarece muschii care controleaza miscarea pleoapelor "ormeaza unul dintre cele mai mici grupe de muschi din organism si sunt "oarte usor de relaxat. %alalepsia poapelor se produce atunci cand ochii clientilor sunt atat de relaxati, incat acestia nu ii pot deschideN acestia par a "i blocati. %atalepsia pleoapelor este un indicator "oarte convingator pantru a putea pregati clientul pentru adancitea stadiilor transei hipnotice. Pe masura ce clientul a#unge in Stadiul 8 al hipnozei, poti trans"era catalepsia unor grupe izolate de muschi, asa cum ar "i catalepsia bratului. $st"el, tipice pentru acest stadiu sunt sentimentele de greutate si de plutire. $ceasta etapa este inca considerata o transa usoara. Pentru a adanci Stadiul E de hipnoza, poti induce catalepsia unor grupe

complete de muschi, precum cele de la picioare sau chiar catalepsia intregului corp. %atalepsia completa a grupului de muschi este inceputul unei transe hipnotice medii. n Stadiul 9, clientul va arata un nivel speci"ic al raspunsului, numit raspuns hipnotic de"init ca starea in care clientul il aude si il vede numai pe hipnoterapeut. n aceast stadiu poti introduce mirosuri impresionante si schimbari ale gustului. Poti tine pra#ituri proaspete langa nasul clientului si sa ii spui ca, de "apt este o varza veche si el va simti chiar acel miros de varza veche. Sau poti sa ii ti niste amoniac sub nas si sa ii spui ca sunt pra#ituri proaspete si el va simti mirosul de pra#itura. Poti de asemenea sa determini blocarea numarului, prin inducerea disparitiei unui numar in mintea clientului. Poti spune ,/umarul H nu exista0 si apoi sa ii ceri sa numere ceva. :ei observa ca el va numara+ =',E',I',C',>'.:ei obseva ca acel numar chiar nu exista in repertoriul lui de numere. Evident, trebuie sa iti amintesti sa i2l reintroduci mai tarziu. Pe masura ce clientul avanseaza care adancirea nivelului mediu al transei, el va a#unge la Stadiul : ;a acest nivel, poti induce amnesia, sugerand "aptul ca , clientul uita parti a ceea ce s2a intamplat in timpul transei. $cest "apt este "oarte util pentru sugestiile post2hipnotice, pentru a a#uta clientul sa realizeze schimbari "ara ,inter"erente0 ale mintii sale constiente. Poti, de asemenea sa induci anestezia manusii , in care mana devine amortita, ca si cum ai "i administrat un anestezic pentru mana'sau sa reduci senzatiile in alte parti ale corpului. $bia dupa anestezia mainii urmeaza analgesia, absenta totala a durerii. 1upa ce ai indus analgesia, clientul ar putea experimenta senzatii ambigue, dar nu o senzatie speci"ica de durere. El va simti atingerea ta, ci nu durerea determinata de intepatura unui ac. /ivelul cel mai adanc al Stadiului H este al miscarilor automate. Modalitatea cea mai simpla de a initia miscari automate este cea prin care ne "olosim de mainile clientului. %el mai simplu este sa ii sugerati sa porneasaca mainile sale sa realizeze o miscare de rotatie una in #urul celeilalte si veti observa ca el va continua sa le miste in acest "el pana cand ii veti spune stop. (%oordonarea motorie ar putea "i imprecise in timpul transeiN s2ar putea sa "ie nevoie sa conduceti usor mainile clientului pana la inceperea miscarii e"ective). %lientul va incepe sa experimenteze transa pro"unda la inceputul Stadiului ;. 9bisnuit in acest stadiu, este aparitia halucinatiilor positive, ceea ce inseamna ca vede sau ca aude ceva ce nu este acolo. 1aca vei tine mana goala in "ata clientului si ii vei spune ca tii in mana o mingie de tennis, acesta va putea sa iti spuna chiar si culoarea si numarul care apar pe mingie. ( in sens opus, haluciatiile negative inseamna ca respectivul nu vede si nu aude ceva care este acolo. -alucinatiile negative apar in Stadiul >). (n "apt obisnuit al Stadiului C este reprezentat de sugestiile post !hipnotice bizare, care il determina pe client sa "ace ceva neobisnuit atunci cand a iesit din transa, atata timp cat aceasta nu contravine valorilor si credintelor sale. $ndre Jeizenho""er ne relateaza o incantatoare poveste despre sugestiile post2hipnotice. Jeizenho""er i!a spus unui client a"lat in transa+ ,George, cand te vei trezi, vei simti un impuls irezistbil de a2mi da un dolar. George se trezeste si simte impulsul, dar nu ii da lui Jeizenho""er dolarul....

Jeizenho""er primeste un tele"on a doua zi dimineata la ora E de la George care ii spune+ 1trebuie sa repar asta# Andre# %in pana la tine acasa chiar acuma ca sa iti aduc 8 dolari0 Jeizenho""er il intreaba atunci, de ce nu mi2ai dat la acel moment acel dolar40 si George spune+ 1,and am iesit din transa# am simtit un impuls irezitibil de a/ti da acel dolar Am stiut insa ca# in mod normal nu trebuia sa am acel impuls si m/am gandit ca trebuie sa imi fi dat o sugestie post/hipnotica Si atunci mi/am zis< Nu %oi face asta= . &nsa am fost obsedat de acest fapt toata noaptea# asa ca am sa %in chiar acum pana la tine0 %and dati o sugestie post2hipnotica, "olositi2o numai pe perioada sedintei si asigurati2va ca ati ridicat sugestia inainte de a pleca din cabinet clientul. n Stadiul >, clientul va atinge cel mai adanc nivel a transei. n acest stadiu poti introduce anestezia care ar trebui sa permita realizarea operatiei "ara anestezic chimic sau extragerea unui dinte "ara /ovocaina. $cesta este nivelul transei pe care dr. ?ames Esdaile l2a indus prin mesmerism pentru a pregati pacientii pentru operatie, in ndia anilor =)**. $ducerea clientului in Stadiul > ar putea necesita ceva mai mult tmp. %lientul va avea nevoie sa intre si sa iasa din transa pentru o perioada mai extinsa de timp, in acest proces de adancire a transei hipnotice. n stadiul > se pot induce halucinatiile negative sau starea de a nu vedea sau auzi ceva ce se produce in acel moment la "ata locului. Poti spune clientului 1 Tu ma %ezi doar pe mine# tu nu %ezi si nu auzi pe altcine%a# aici 0 ar daca altcineva ar sta in "ata clientului si ar vorbi, acesta nu ar lua la cunostiinta despre acea prezenta. $vansand in adancirea transei in Stadiul >, clientul va intra in starea comatoasa. 1ave Elman, pe care il vom studia, numeste aceasta, starea Esdaile. n aceasta stare, clientul inca doarme pro"ound, "iind in raport hipotic cu hipnoterapeutul sau. n cea mai pro"unda stare a Stadiului >, pot aparea somnambulismul sau plimbatul in timpul somnului. n starea de somnambulism, clientul se poate ridica si se poate plimba, mani"estand un comportament asemanator celui pe care il realizeaza in starea de veghe. $r trebui sa observi comportamentul acestor clienti indeapropape pentru a observa ca ei nu se misca in maniera in care o persoana nehipotizata s2ar misca. n urmatoarele capitole, vom discuta caile de inductie a "enomenelr hipnotice care au in comun cele sase stadii. Pentru a "i un abil practicant al hipnozei, trebuie sa memorezi aceste stadii si "eomene asociate, ast"el incat sa le poti recunoaste ca devenind o noua stare. Aplica)ilitatea stadiilor $ipno!ei Succesiunea "enomenelor hipnotice in cele > stadii este bazata pe cercetarile lui ;e%ron si a altor cercetatori, precum si pe experienta acestora in utilizarea acestor stadii cu un numar larg de clienti. Scala lui ;e%ron este acceptata ca "iind unul dintre cele mai importante ghiduri in hipnoza. $ceasta succesiune ramane valabila pentru cei mai multi,

daca nu pentru toti subiectii hipnotizabili. (nii clienti nu vor experimenta toate "enomenele hipnotice, iar altii le pot trai intr2o alta ordine. 1e exemplu, un client, poate trai experimenta catalepsia bratului nu in transa usoara, ci mai tarziu, in transa medie sau pro"unda. Procenta#ul din tabel arata cu aproximatie in ce proportie subiectii pot experimenta "iecare dintre nivelele transei inca din sedintele de inceput "ara a "i necesare conditionari ulterioare. 1intre persoanele care se prezinta la tine, probabil E*` vor realiza initial o transa usoara, >*` vor trai o transa medie, iar E*` vor dezvolta o transa pro"unda. ntre Erickson si 1ave Elmanau avut loc dispute intense pe seama acestor procenta#e. Erickson spunea ca el nu cunoaste pe cineva care sa nu poata trai o transa pro"unda, desi unora le ia mai mult timp pentru a intra in aceasta stare. (nul dintre clientii sai a mani"estat "enomene asemanatoare transei pro"unde abia dupa I** de inductii repetate. ;egat de aceasta, punctul de vedere al lui Erickson este ca ,&ransa tine de invatarea modalitatii de a intra in transa0. Procenta#ele lui ;e%ron se re"era clar la persoane "ara practica anterioara in experimentarea transei. n experienta mea, oricine poate invata, eventual, cum sa experimenteze o transa pro"unda, prin asistarea acelei persoane in vindecarea si realizarea de schimbari la nivel inconstient. :oi va veti mani"esta e"icacitatea ca si hipnoterapeuti, dezvoltandu2va abilitatile in inducerea transei la toate cele I niveluri. ;e puteti practica "ie prin a "i un subiect intr2 un process de inductie, "ie practicand autohipnoza. &ehnicile lui Elman (%apitolul =>) sunt in totalitate e"iciente in realizarea unei transe pro"unde in autohipnoza. $cum putem examina cele mai e"iciente metode pentru a conduce un client in starea de hipnoza. :om incepe cu metodele lui Milton Erickson, recunoscand "aptul ca Erickson a realizat pionieratul in domeniu, deoarece metodele sale sunt adesea cele mai con"ortabile cai pentru a induce unui client neexperimentat, transa hipnotica.

CAPITOLUL 7 Metodele &ric>soniene Avanta*ele Te$nicilor &ric>soniene %ea mai mare contributie a lui Milton Erickson in domeniul hipnozei a "ost dezvoltarea tehnicilor permissive, indirecte. El a "olosit hipnoza in perioada de inceput a practicii sale psihiatrice, din =GE* pana in =GH* "olosindu2se de abordarea directa si autoritara. Erickson avea o acuitata senzorila neobi#nuita pe care si2a dezvoltat2o in continuare prin practica. Pe parcursul timpului a combinat capacitatea de a sesiza cele mai mici semnale "izice cu consilierea intuitiva si harul de a spune povesti schimband gradual tehnica catre o abordare mai indirecta.Pana la moartea sa in =G)* el a a#uns sa "aca aproape toate transele hipnotice indirect.Existau dati cand nici nu mentona cuvantul A hipnoza B, putea pur si simplu sa se aseze langa pacient si sa2i spuna niste povestiri.Pacientul putea pleca intrebandu2se ce se schimbase ca sa a"le mai tarziu ca problema se rezolvase de la sine. Erickson credea ca oricine poate "i capabil sa intre in transa.El spunea "recvent ca transa se re"era de "apt la a invata cum se intra in transa. n timpul vietii sale a avut o experienta practica "oarte bogata2 practicand zilnic hipnoza din =GE* pana in =G)*2asta "acandu2l expert in inducerea transei indirect. /oi nu avem si nici nu e nevoie de >* de ani. Erickson a lasat A invataturi B asa de explicite, permitandu2ne sa le studiem si sa ne modelam tehnica pe baza lor. &ehnicile Ericksoniene sunt e"iciente in special in cazul persoanelor carora nu le place sa li se spuna ce sa "aca, celor care au indoieli asupra procesului si celor care sunt hipnotizati pentru prima data. Sunt oameni care si2au petrecut toata viata executand ordinele primite, care vor raspunde mai bine unei moetode autoritare, directe.Este nevoie sa se observe raspunsul clientilor inainte si pe durata inducerii transei si apoi sa se aleaga abordarea care este cea mai potrivita. 1aca exsita dubii re"eritor la abordarea care sa se potriveasca tehnicile Ericksoniene sunt un excellent mod de a incepe. 1aca esti pus in situatia de a "olosi o metoda care nu merge, bineanteles ca poti schimba cu un alt tip de inductie. (neori se poate sa intalnesti clienti care sa nu "ie atat de sugestibili ca altii. Metodele Ericksoniene pot "i cel mai potrivit mod de a A a#unge B la ei dupa o discutie prealabila. Poti sa incepi prin a2i spune ca A transa este despre cum sa inveti sa intri in transa, nu te astepta sa te simti hipnotizat . B@oloseste testele de sugestibilitate drept convingere.$poi incepe inductia utilizand tehnici indirecte, permisive.:ei a#unge la un nivel ridicat de succes. Metodele Ericksoniene permit clientului sa se simta "oarte con"ortabil cu procesul de hipnotizare.E spunea ca unul dintre cei mai buni subiecti ai lui a devenit un subiect bun

dupa I** de inductii. Este greu de crezut ca ar "i putut convinge sa stea nemiscat acel client timp de I** de inductii, daca acesta nu s2ar "i simtit con"ortabil si usor sa intre in relatie cu el. /u doar ca abordarea Ericksoniana este con"ortabila pentru client, dar este si cea mai usoara cale de inducere a transei si pentru -ipnoterapeut. %and un nou student invata tehnicile permisive inaintea altor tehnici el va dobandi aptitudini si credinte care vor creste cota succesului printre clienti in carierea lor. Principiul &ric>sonian al Utili!arii $bordarea Erickoniana este o abordare a utilizarii care are I stadii+ 2 primul stadiu este Pregatirea, discutata in capitolele de istorie personala, discutii preliminare si teste de sugestibilitate 2 al doilea stadiu este nducerea &ransei, pe care va cadea accentul in acest capitol 2 al treilea stadiu este reunirea 6ezultatelor si Evaluarii de catre client si -ipnoterapeut, care sa duca la convingeri adanci ce vor spri#ini schimbarea terapeutica si a o integra cat mai pro"und Pasii in Inducerea Transei Esential in inducerea transei este 3ixarea atentiei clientului' $m discutat cum hipnoza din vremea lui ?ames 7raide avea atentia clientului "ocalizata pe un obiect exterior situat inspre in sus. n contrast, Erickson realiza hipnoza prin utilizarea credintelor clientului in orientarea atentiei catre realitatea interioara. @olosind modelul lui Milton de la capitolul H si tu poti sa anga#ezi mintea inconstienta a clientului si sa "ocalizezi atentia catre realitatile interioare. %lientul a#unge la -ipnoterapeut cu un intreg model asupra lumii, credinte, valori, concepte despre cum se petrec lucrurile pe lume.%lientul tine acest model explicativ in mintea inconstienta.%u cat acest model de valori si credinte al mintii inconstiente este mai puternic in con"lict cu dorintele constiente, acest model de intelegere al lumii din inconstient va bloca atingerea acelor dorinte.-ipnoza poate sa descatuseze acele credinte care blocheaza succesul pe care clientul le are despre sine si despre ceea ce2l incon#oara. Erickson a recunoastea ca pentru a "acilita schimbarea in client mai intai trebuie sa scape de vec$iul model al clientului despre lume , pentru ca mintea inconstienta sa "ie deschisa la schimbari de credinte si valori. Erickson "olosea distragerea atentiei, socul, supriza, indoiala, con"uzia sau orice alt proces care sa produca schimbarea modelului de intelegere al lumii. Scopul lui era de a conduce clientul catre o cautare inconstienta .El "olosea ambiguitati, implicatii, intrebari si alte "orme de sugestie indirecta pentru a activa cautarea inconstienta.%lientul va trece prin procese ale inconstientului, care vor determina noi asociatii ale mecanismelor mentale. 9aspunsul $ipnotic al clientului, de cele mai multe ori intr2u proces de transa pro"unda ii va arata lui Erickson ca o schimbare ma#ora s2a petrecut.

%and a#ungi sa cunosti istoria personala a clientului vei pune accentul mintii lui constiente pe acele detalii din modelul despre lume al lui pe care el le2a sters. $ici sunt intrebari speci"ice pentru a slabi modelul de intelegere al clientului si al pregati trecerea catre noi credinte + 2 2 2 2 2 2 2 2 2 %e vrei mai exact 4 (nde esti acum 4 %e vei vedea, auzi, simti cand vei obtine ceea ce doresti 4 1e unde o sa sti ca ai ceea ce vrei 4 %e2ti va aduce acest reultat sau ce2ti va permite sa "aci 4 Este doar pentru tine 4 (nde, cu cine, cum, cand il vrei 4 %e resurse ai nevoie, ce resurse ai acum, de ce ai avea nevoie ca sa a#ungi la acel rezultat 4 $i avut vreodata acest lucru sau ai mai "acut asta vreodata 4 Sti pe cineva care sa "i "acut asta 4 E rezultatul pe care2l doresti A ecologic B 4 $cesta va avea e"ecte pozitive, sanatoase asupra ta si asupra celor apropiati tie 4 Pentru acest rezultat vrei cel lucru 4 %e vei castiga si ce vei pierde daca2l vei avea 4

n timp ce conduci clientul in transa poti "olosi limba#ul Modelului Milton pentru a anga#a mintea inconstienta intr2o cat mai pro"unda slabire a modelului existent pentru a2l "ace deschis schimbarilor ma#ore. Modelele ipno!ei &ric>soniene ale Inductiei Indirecte Erickson ne2a lasat o bogata varietate de modele de "olost in hipnoza de inducere a transei.Pe masura ce va dezvoltati stilul personal puteti "olosi acesta sectiune ca re"erinta pentru a trece in revista aceste modele. =. #u5estiile indirecte. Prima mare di"erenta ma#ora intre -ipnoza Ericksoniana si alte tipuri de hipnoza este aceea ca -ipnoza Ericksoniana este mai degraba indirecta decat directa. 9sugestie directa apeleaza la mintea constienta si invita la evaluare. %and pui A &e rog inchide "ereastra= B, reactia constienta a ascultatorului este de a alege intre a "i de acord sau nu cu ceea ce i s2a cerut. Sugestia indirecta rezoneaza cu mintea inconstienta si este putin posibil sa duca la evaluare. %and spui A Ma intreb daca poti sa inchizi "ereastra . B, reactia inconstienta a ascultatorului este de a a auzi sugestia A incrustata B si sa o urmeze. 7ineinteles ca un adolescent poate sa spuna A da B si sa mearga mai departe. 1e obicei sugestia A Ma intreb daca poti sa inchizi "ereastra . B va conduce la raspunsul dorit. E. Comen!ile ? encriptate @. Erickson "olosea adesea comenzile encriptate, sau ,ascunse0, intr2un sens mai larg. 1aca spui , /u trebuie sa intri in transa acum0, mintea constienta a clientului va "i distrasa de aspectele semantice ale

propozitiei, de a nu "i nevoit sa intre in transa, in timp ce mintea inconstienta va auzi si va raspunde comenzii ascunse A intra in transa acum B. (neori Erickson combina comenzile ascunse cu ambiguitatea punctuatiei (asa cum a "ost descrisa mai inainte in Modelul lui Milton) si spunea A vreau sa2mi spui doar ce vrei sa2mi spui tot B. %omanda ascunsa A vreau sa2mi spui totul Bar tinde sa puna mintea constienta in stand b5. I. Descrierile ? encriptate @ . $cestea sunt moduri de a gandi care lucreaza ca si comenzile ascunse. 1aca vorbesti cu clientul despre transa, ii poti spune A $i putea sa crezi ca nu este usor sa intri in transa , ai putea sa nu consideri ca transa nu poate sa "ie asa de incantator de relaxanta,pentru ca nu ai "ost nicioada pana acum in transa nu sti la ce sa te astepti. 1e "apt nu te astepti ca simti acea senzatie calma, relaxanta care esti pe cale sa o simti. B Pe masura ce clientul este constient de lucrurile pe care le aude si pe care este posibil sa nu le "aca, mintea inconstienta va auzi si va raspunde la comenzile si descrierile ascunse. /u este un mod standard in care vocea A encripatata B comanda. n clasa "acea pauze si schimba tonalitatea vocii pe un ton mai grav penru a da comenzile ascunse, pentru ca studentii sa poata sa le remarce mai usor. $i putea sa gasesti mai e"icient sa "aci puza si sa schimbi tonul vocii, usor mai grav, pe care mintea inconstienta a clientului o va gasi mult mai atractiva. ncearca comenzile ascunse cu pauza ianinte sau "ara si cu schimbarea tonului si "ara. 1ezvolta propriul stil de comenzi ascunse in orice "el care sa duca la rezultate. H. #etul Da. Erickson "olosea setul da pentru a "i de acord cu mintea inconstienta a clientului. Setul da este o serie de a"irmatii sau intrebari la care raspunsul clientului sa "ie da, da, da, da., ast"el incat atunci cand -ipnoterapeutul va da inductia sau va pune intrebarea semni"icativa raspunsul clientului sa "ie tot da. Poti incerca asta + 6espiri. n timp ce sati si citesti aceasta carte si in timp ce "aci asta, probabil te gandesti la anumite lucruri. Penru ca esti interesat de multe lucruri care te2au dus catre studierea subiectului, nu2i asa 4$sta inseamna ca vei putea sa inveti usor hipnoza. 9bserva cum citirea acestui paragra" te2a "acut sa2ti simti corpul. $m mers spre acorduri "ara e"ort, automate. 1a2urile din mintea ta inconstienta, ast"el ca comenzile mele ascunse de a invata hipnoza usor sa se plieze cu usurinta in inconstient si sa genereze un nou da. C. Truismele despre sen!atii.Poti "olosi setul da al truismelor despre senzatii, ca descrieri despre cum se simte clientul, iar acesta este destul de probsbil sa simta tocmai ceea ce i2ai sugerat ca simte. (ite cateva truime Ericksoniene +

A ma#oritatea oameilor se bucura de senzatia de racoare a unei brize usoare B A multi oameni gasesc sunetul apei ca "iind "oarte relaxant B A unii oameni rosesc cu usurinta cand recunosc anumite trairi despre ei insisi B $ceste truisem pot "i o parte din setul 5es, care sa conduca catre A ma intreb daca te simti con"ortabil pe deplin si linistit "ata de ceea ce simti legat de''. B %a pregatire pentru urmatorul paragra", as vrea sa observi celgat de mainile tale. n gluma, pune mainile in poala. :reau sa2ti simti cu adevarat mainile, si sa observi ca una dintre ele se simte di"erit "ata de cealalta, nu2i asa 4 %hiar poti sa observi asta, una dintre mainei chiar se simte di"erit "ata de cealalta'.chiar asa. Sti de ce una din maini se simte di"erit "ata de cealalta 4 Pentru ca este alta mana. Este adevarat.(ita2te la mana dreapta si apoi la cea stanga. $cum daca spun clientului A in curand una dintre maini se va simti di"erit "ata de cealalta B, clientul va gandi cu uimire, A e adevarat''asa e B, (nu voi sublinia clientului ca este vorba de alta mana).9 data ce convingerea a patruns in mintea inconstienta a clientului, pot sa adaug, A multa lume poate simti o mana ca "iind mai usoara decat cealalta B iar ruismul meu despre senzatii este o sugestie puternica A batatorind B calea catre catalepsia sau levitatia bratului. >. Timpul de utili!are al truismelor' Spunand ca la un moment dat se va intampla (lasand la dispozitia clientului sa aleaga cand), este sugestiva prin ea insasi, actionand ca un convingator, implicand "aptul ca ceea ce s2a sugerat se va petrece oricum. &oata lumea clipeste destul de des. Poti sa2i spui clientului, A in momentul in care vei incepe sa clipesti B, iar cand acesta va clipi, ii vei spune, A "oarte bine B, mintea inconstienta a clientului va gandi A interesant, a spus ca voi clipi si am clipit, dci chia ram acceptat sugestia B asta va "ace mintea inconstienta mult mai permisiva la sugestiile viitoare. &impul de utilizare al truismelor se potriveste de minune cu dublele legaturi (descrise in capitolul H al Modelului Milton) ca de exemplu, A mai tarziu sau mai devreme ochii tai se vor inchide B, sau A durerea de cap vainceta acum sau cand sistemul este gata sa o lase sa plece B A nu stii4 a nu 3ace. Erickson adesea vorbea despre a nu sti sau a nu "ace. ,/u trebuie sa vorbesti, sa te misti sau sa "aci vre2un "el de e"ort, nu trebuie nici sa2 ti lasi ochii deschisi, oamenii pot dormi si sa nu stie ca dorm, ei pot visa si sa nu2si aminteasca visul, e posibil sa nu sti cand pleoapele se vor inchide de la sine. E posibil sa nu sti care dintre maini se va ridica prima. B $ceste sugestii paradoxale pot intriga mintea inconstienta.Poti sa2i sugerezi clientului ca este in regula pentru el sa nu stie sau sa nu "aca ceva, iar in acelasi timp sa extinda constientizarea mintii inconstiente asupra acelui lucru. 1aca clientul spune A nu stiu B, Erickson ar spune A "oarte bine, nu sti B, va valida nestiinta sau inactiunea clientului. ntr2un sens asta este "oarte Shamanic.

D.

).

#u5estiile desc$ise. Erickson "olosea sugestiile deschise pentru a invita mintea mintea inconstienta a clientului sa vina cu detalii din experienta subiectului. $r putea sa spuna A toti avem potential, resurse de care nu stim, si pe care de obicei nu stim cum sa le exprimam B, sau A este posibil sa nu "i constient de cat de multe ai invatat, si ai invatat "oarte mult, nu este bine sa spun eu, invata asta sau altceva, deci poti sa inveti ceea ce vrei, in ce ordine vrei tu B Acoperirea tuturor raspunsurilor posi)ile .;ui Erickson ii placea sa descrie toata aria de posibilitati, aste"el ca indi""erent ce s2ar "i intamplat, atentia clientului sa poata cadea pe o senzati sau miscare din cele descries de el. $r "i putut sa spuna, A curand o sa simti ca se misca un deget sau degetul mare un pic, poate de la sine, se paote misca in sus, in #os, sau intr2o parte, poate se misca incet sau repede sau poate nu se mai misca deloc. B clientul pana la urma va gasi degetul mare sau alt deget "acand ceva, iar asta actioneaza ca un convingator. /u conta ce "acea clientul, pentru ca era oricum bine, cu scopul de inducere a transei. $ceasta este dintre "avoritele mele N A diseara cand te vei culca, ai putea sa visezi,ai putea sa ai vise salbatice, interesante, blande sau plictisitoare. :isele tale pot "i de neuitat sau nu, in orice caz, lasa asta sa "ie un semn pentru tine, ca integrezi tot la nivel inconstient, ca pana maine la ora asta o sa sti tot ceea ce !ti trebuie ca sa "aci problema sa dispara. Intre)ari care sa 3acilite!e noi raspunsuri posi)ile' Erickson era legat, i placea sa "oloseasca intrebari pentru a centra atentia sau pentru a "acilita schimbarea interna.%u un client care mai "usese hipnotizat inainte, ar "i intrebat A ai experimentat starea de hipnoza ca "iind similara cu starea de veghe sau di"erita de starea de veghe B in raspuns clientul intra in transa sa compare cele doua posibilitati. Similar, noi putem induce transa doar intreband A ai mai "ost vreodata in stare de transa''chiar acum 4 B ntrebaile Ericksoniene pot "acilita schimbarea interna printr2o legatura dubla, dand iluzia unei alegeri A care ar "i cel mai e"ectiv mod de a slabi 4 ar "i acela de a uita pur si simplu sa mananci 4 sau sa ai rabdare pana la mesele importante din moment ce te impiedica sa "aci alte lucruri mai importante 4 #u5estiile compuse' Erickson "olosea sugestiile compuse in care unul dintre elemente era de#a asumat sau se petrecea de#a, iar cel de2al doilea ar "i castigat prin puterea sugestiei "iind legat de primul. Exsita mai multe tipuri de sugestii compuse. %ea mai simpla sugestie compusa este in setul da, cu numai u raspuns a"irmativ inainte, A este o zi asa de "rumoasa, hai sa innotam B. Asocierea creaza aproape instant un e"ect de transa, prin "aptulca este naturala si aproape inevitabila, A pe masura ce respiri devi din ce in ce mai constient de ritmul natural al corpului tau si sentimentul de con"ort care se dezvolta.

G.

=*.

==.

9pozitia dintr2o sugestie compusa, in special cand unul dintre elemente este de#a in des"asurare + A in timp ce una din maini se ridica, cealalta poate sa impinga in #os B. ntrebarile repetitive si 1e ce nu2urile. ;ucreaza "oarte bine pentru a recastiga raportul cu mintea constienta si inconstienta a clientului. Ele a#uta la distrugerea rezistentelor ce pot aparea in calea unei transe la nivele mai pro"unde. A si tu esti, sau nu esti 4 poti sa incerci, nu2i asa 4 nu poti sa opresti, sau poti 4, de ce nu lasi sa se intample 4 $i vrea sa intri intr2o transa /egatia pana sugestia elibereaza clientul de presiunea de a per"orma. A nu e nevoie sa intri in transa daca nu esti pregatit , si nu esti pana inconstientul tau nu este pregatitB eliberat de gri#i, securizat ca orice ar "ace este bine, clientul poate intra in transa mult mai repede. mplicatiile, sau 1aca'..atunci'..descrierile sunt "oarte sugestive, A daca stai #os, atunci poti sa intri in transa, daca nu mai stai picior peste picior si2ti pui mainile in poala atunci esti gata sa intri in transa B.(neori daca si atunci sunt doar sugerate. A pe masura ce starea de con"ort se instaleaza, mintea ta inconstienta se poate relaxa, in timpc mintea constienta poate sa se gandeasca la problema, iar cand un gand interesant va aparea in minte ochii tai se vor deschide ca sa te gandesti la ea. B 1"' Du)la le5atura. Erickson a compilat duble legaturi pentru clientii sai A $i vrea sa intri intr2o transa acum sau mai tarziu 4 B aceasta atitudine despre dubla legatura pare sa "ie A cred ca cleientul meu trebuie sa aiba libertatea sa "aca exact ce i2am spus sa "aca, in orice "el vor ei sa "aca. B $ceasta dubla legatura pare sa dea clientului libertatea de a alege. 1ubla legatura constient3inconstient este cu adevarat intriganta pentru ca nu ai cum sa sti de "apt cat de mult stie inconstientul. Poti sa spui A cred ca inconstientul tau stie mai multe decat mintea ta constienta, si daca inconstientul tau stie mai mult decat mintea ta constienta, asta inseamna ca sti probabil mai mult decat sti tu ca sti. B 9 instanta speciala a dublei legaturi este dubla disociere A tu poti ca persoana sa "i treaza, dar ca si corp nu e nevoie sa "i treaza. Pauza'..poti sa "i treaza cand corpul este treaz, dar "ara sa simti ca este treaz, doar de la gat in sus. B $ceste modele, paternuri hipnotice de"inesc abordarea permisiva, indirecta a lui Erickson. n capitolul urmator vom vedea mai multe in contextul a doua exemple de inductii Ericksoniene clasice.

&valuarea re!ultatelor $l treilea stadiu al abordarii utilizarii este evaluarea rezultatelor de catre client si hipnoterapeut. $sta poate insemna a intreba clientul despre indiciile care sa duca la perceperea schimbarilor care au avut loc.Poate "i o singura intrebare directa + A asta a "ost una importanta, nu2i asa 4 B, constientizarea schimbarii de catre client va actiona ca un puternic convingator, va consolida increderea i proces si va permite integrarea la un nivel mai pro"und a schimbarilor "acute. Mai #os se arata un mod de evaluare a schimbarii clientului. %and clientul intra in birou cu un anume comportament nedorit, poti sa2l rogi sa se comporte in birou in acel "el, de exemplu + - cand sti care este momentul in care trebuie sa "umezi 4 % simt - poti sa simti ca vrei sa "umezi acum4 1aca dupa interventie clientul nu poate sa "ie in contact cu sentimentul de a "uma, acest rezultat va actiona ca un semn de constientizare clara de schimbare. 1e departe cel mai puternic mod de constientiza clientul rezultatele este de a convinge hipnoterapeutul de schimbare. % % % eu nu cred ca te2ai schimbat pe deplin nu, eu cred ca da chiar asa 4 da esti sigur4 da, m2am schimbat bine, atunci esti sigur ca te2ai schimbat

;asa clientul sa te convinga de schimbare cat de mult are ocazia, si de cate ori o are, asa va deveni cat mai convins si el insusi.

CAPITOLUL 1A Doua inductii eric>soniene Inductia eric>soniana nr'1B #etul de intre)ari pentru inductie Suntem pe cale sa incepem o inductie numita ,un set de intrebari0, care ne va lua aproximativ =* minute. nducand si experientand si in calitate de subiect, veti descoperi cum se induce o transa simplu, prin intermediul intrebarilor. %and va asumati rolul de terapeut, acordati atentie "iecarui pas pe care clientul urmeaza sa2l "aca. 1e "iecare data cand ei experimenteaza transa, spuneti+ ,"oarte bine0, pe un ton incura#ator. 7 Ati mai fost in transa pana acum4

Gandindu2se la raspuns, clientul va incerca o transa. 1e#a ati explicat transele ca pe o conducere in transa ori ca pe un li"t al transei intr2o discutie preliminara. 1aca clientul raspunde ,/u0, intrebati, , ti poti aminti starea in care erai inainte de a te trezi complet in aceasta dimineata40 sau , ti poti aminti ultima oara cand erai complet absorbit de o carte sau de un "ilm40 8 Ati e3perimentat aceasta stare ca fiind similara starii de trezire# ori diferita de starea de trezire4 i cereti clientului sa recheme starea de transa. @acand asta este ca si cand l2am conduce intr2o transa. 9 Poti gasi un punct pe care sa il poti pri%i confortabil4 : &n timp ce continui sa pri%esti confortabil la punct o %reme# pleoapele simt ne%oia sa clipeasca4 %and clipeste, spune ,?oarte bine0. 1e la acest punct si pana la punctual ), daca pleoapele clientului se inched deodata "erme si greoaie, puteti sari direct la intrebarea G. ; Pleoapele incep sa clipeasca o data# de doua ori# sau de trei ori inainte de a se inchide4 1e indata ce vedeti ca incepe sa clipeasca, va opriti cu intrebarile si spuneti ,?oarte bine0 > Mai des sau mai incet4 1?oarte bine 0

@ Se inchid chiar acum# sau se %or inchide ele singure 4 $ceasta este "oarte "olositoare daca pleoapele clientului tremura, "iind de obicei un indiciu al primului nivel al hipnozei. A 2chii simt ne%oia sa se inchida pe masura ce esti din ce in ce mai rela3at B ?oarte bine 2chii pot ramane inchisi simtindu/te din ce in ce mai confortabil# ca atunci cand te pregatesti sa te culci4 7C 2ri mai bine ai incerca in zadar# realizand ca nu reusesti4 77 Si curand %ei uita totul deoarece esti inconstient* doresti sa dormi= Introducerea su5estiilor 1ati2i clientului dumneavoastra partener cateva sugestii potrivite, in genul+ ,Poti integra toate lucrurile invatate si vei descoperi ca este "oarte usor sa "ii hipnotizat. Mintea ta inconstienta poate inlocui mintea constienta in orice doresti sa stii, deci vei "ii capabil sa spui orice doresti sa spui pe moment0, asa ca clientul dumneavoastra va intra pro"ound in transa. #coaterea clientului din transa+ 1&ntr/un moment %oi incepe sa numar descrescator de la 7C la 7 si %reau sa te trezesti gradat pe masura ce %oi numara0* etc /umarati descrescator in orice modalitate va este mai con"ortabila ca hipnoterapeut. 9aspunsuri psi$olo5ice ale transei %and ati terminat de indus unul altuia, luati in considerare ce ati notat in timp ce erati client. 6espiratia poate sa "i "ost mai pro"unda, sau respiratia poate ca v2a "ost mai super"iciala. /u putem generaliza indicatorii psihologici de intrare in transa, deoarece oamenii intra in transa in di"erite stari. %hiar si pentru aceeasi persoana, pentru transe di"erite putem avea unde cerebrale di"erite, "recvente de respiratie di"erite, raspunsuri galvanice ale pielii di"erite si experiente subiective di"erite. n capitolul ) sunt descrise "enomene hipnotice care corespund tipic diverselor niveluri de transe, dar corespondenta dintre "enomene si nivelurile de transa pot varia in mare masura. Pe durata transei muschii se relaxeaza in multe "eluri. (neori corpul se misca in di"erite pozitii. $m avut clienti care spuneai ca ar putea cadea din scaun, dar nu o "aceau. %a si hipnoterapeut, trebuie sa acordati atentie securitatii posturii corporale a clientului dumneavoastra, in special daca va "i in transa o perioada mai lunga de timp. Puteti da clientului sugestii de pozitie corecta+ , ti poti relaxa capul pastrand gatul drept... poti spri#ini coatele con"ortabil pe bratul "otoliului (in special pentru posibilitatea semnalizarii ideomotorii in transa)... relaxeaza2ti picioarele pe podea, in asa "el incat sa2ti con"ere un cat mai bun con"ort si suport.

(neori transa este atat de con"ortabila, incat clientul doreste sa stea in aceasta pozitie linistitoare cat mai mult posibil. 1upa ce ati dat clientului sugestia de schimbare a pozitiei intr2una cat mai con"ortabila, puteti da sugestiile de iesire din transa. ncepand cu prima inductie a transei, dumneavoastra si partenerul ati inceput sa experimentati un proces puternic de insanatosire pentru dumneavoastra si pentru ceilalti. %u cat intrati mai repede in transa, cu atat vei avea o mai mare abilitate de a "olosi hipnoza in a#utorul clientilor. Inductia eric>soniana nr'"B Levitatia )ratului Suntem gata sa trecem mai departe obtinand levitatia bratului pe durata transei clientului. :eti induce din nou transa simpla prin intermediul intrebarilor. 1e aceasta data, veti da atentie respiratiei clientului. Pentru ca intrebarile dumneavoastra sa adanceasca si mai mult relaxarea clientului, vorbiti2i in momentul cand expira. Pentru intrebarile puse pentru a obtine levitatia bratului, vorbiti2i clientului in momentul cand inspira. n acest "el, veti "olosi respiratia clientului pentru intarirea sugestiilor de natura "iziologica. Pentru a intelege cum aceasta intarire respiratorie lucreaza# puneti talpile pe podea si mainile in poala &nspirati o data profund +escoperiti cum se bratele dumnea%oastra se simt ca atunci cand se ridica %a si mai inainte, de "iecare data cand clientul experimenteaza starea de transa, spuneti+ ,"oarte bine0, pe un ton bland, incura#ator. "Bpiratie 7 Ai mai fost in transa pana acum4 Punand intrebarile = si E pe respiratia clientului, veti sugera relaxare in timp ce actiunea de a respira il "ace sa se simta in siguranta. 8 Ai e3perimentat starea ca fiind similara starii de trezire sau diferita de starea de trezire4 Inspiratie Poti sa te simti confortabil odihnindu/ti mainile rela3ate pe coapse# nu/i asa4 (1emonstrare) 9 ?oarte bine# nu le lasa sa se atinga intre ele %and veti pune aceasta intrebare clientului si intrebarile urmatoare in timp ce inspira, respiratia sa va da o usurinta in a ridica bratele+

: Poti sa/ti lasi mainile sa se odihneasca ataaaaaat de usor incat degetele abia mai ating coapsele4 $sigurati2va ca bratele si degetele abia mai ating coapsele. ; ?oarte bine Asa cum se odihnesc acolo atat de usoare# ai remarcat de$a cum tind sa se ridice putin singure (hipnoterapeutul trage puternic aer in piept aici) cu fiecare respiratie a ta4 Dine Acum nu a%em decat sa asteptam si sa %edem &rageti de cateva ori adanc aer in piept. 1aca sunteti conectat cu clientul dv., sunetul respiratiei va "ace ca si a lui sa se acordeze cu a dv. Poate genera inceperea ridicarii bratelor. 1aca aceasta se intampla, treceti direct la intrebarea =>. 1aca bratele clientului nu au inceput inca sa se ridice, schimbati vorbind pe expirul sau si continuati cu intrebarea >. "Bpiratie > Acum poti gasi un punct pe care sa il poti pri%i confortabil4 @ ,ontinuand sa pri%esti confortabil acel punct pentru o %reme# e posibil ca pleoapele tale sa %rea sa clipeasca4 A 6or dori pleoapele tale sa clipeasca o data inainte sa se inchida amandoua4 B Mai rapid sau mai incet4 7C Se %or inchide acum# sau %or mai clipi de cate%a ori pana se %or inchide4 77 Se %or inchide ochii si mai mult pe masura ce de%i din ce in ce mai rela3at4 78 ?oarte bine Ar putea ochii sa stea inchisi ca atunci cand te rela3ezi foarte profund# pregatindu/te de culcare4 79 Te poti scufunda din ce in ce mai mult lin in interiorul tau# astfel incat nici macar nu %ei mai simti ne%oia sa deschizi ochii4 7: Sau poate ca mai bine incerci doar pentru a obser%a ca nu ii mai poti deschide4 7; Si chiar %ei uita curand de toate pentru ca inconstientul tau dormi bratul se ridica# se ridica# se ridica In@piratie doreste sa de doua sau de trei ori

7> Ai remarcat cum mana se ridica# se ridica# ridica# din ce in ce mai usoara# chiar mult mai usoara# singura se ridica in timp ce corpul tau este din ce in ce mai rela3at4 %u intrebarea => incepeti din nou sa ii vorbiti clientului pe inspiratie. (itati2va peste exemplul care urmeaza acestei intrebari pentru a realiza respiratia exacta. 7@ &n timp ce continui# cum%a una din maini sau cealalta sau poate chiar amandoua continua sa se ridice# se ridica# se ridica# se ridica chiar mai mult4 7A Si ar putea mana sa stea ridicata continuand sa se ridice# se ridica# se ridica chiar si mai sus de una singura4 Ar %rea si cealalta mana sa o prinda din urma pe prima ridicandu/se si ea# sau poate mana cealalta doreste doar sa stea rela3ata in poala4 7B ?oarte bine Si mana se ridica# se ridica# se ridicaE oare ridicarea ei de%ine mai lina sau mai putin lina# orientandu/se inspre fata ta4 9rice ati spune, acordati2va cu miscarile clientului. 8C Acum ar putea mana sa coboare usor sau se poate apropia mai rapid de fata ta adancindu/ti confortul4 6a dori ea sa se opreasca putin inainte de a atinge fata si atunci %ei intra cu ade%arat in transa4 Si nu o %ei atinge pana cand inconstientul tau nu este pregatit# cu ade%arat pregatit sa te conduca din ce in ce mai adanc 4 87 Si %ei trage adanc aer in piept# adanc# cand mana iti %a atinge fata si tu %ei fii cu ade%arat rela3at# cufundandu/te din ce in ce mai adanc4 "Bpiratie 88 ?oarte bine Si chiar te %ei deran$a sa obser%i ca sentimentul profund de confort se adanceste# in timp ce mana coborara lin inapoi in poala4 Si inconstientul tau %a fi adormit in timp ce mana se odihneste4 Introducerea su5estiilor In@piratie Scoateti clientul din transa+ 1&n cate%a momente %oi incepe sa numar descrescator de la 7C la 7 si %reau sa te trezesti pe masura ce %oi numara# pana cand %ei re%eni la starea de %eghe 7C B A etc 0 Paragra"ul urmareste recapitularea intrebarilor => ! E= pentru a arata respiratia, pozitia capului si vocea directionata poate intari sugestiile. %u putina practica, aceasta coordonare intre respiratie, vorbire si miscari va veni natural si usor. E necesar sa va inclinati capul inspre inainte, vorbind in dreptul abdomenului sau picioarelor clientului. %hiar inainte de a spune cuvantul ,ridica0, orientati2va capul catre tavan in

timp ce trageti aer in piept puternic, cu sonor, asa incat ,ridica0 este primul cuvant pe care2l rostiti pe expiratie. Schimbarea directiei vocii si a sunetului respiratiei dumneavoastra vor da sugestii puternice mintii inconstiente a clientului, "acandu2l sa se plieze pe respiratia si pe miscarile corpului dumneavoastra. $ceasta va "ace ca bratele sale sa se ridice. - ncepeti cu capul in #os. Ti/ai obser%at mainile -ridica capul si inspira. se ridica# se ridica# se ridica# din ce in ce mai usor# si mai usor# de la sine ca si restul corpului -lasa capul in #os si expira. din ce in ce mai rela3at4 Pe masura ce una dintre maini sau cealalta sau poate ca amandoua continua - inspira ridicand capul. sa se ridice# se ridica# se ridica chiar acum4 -lasa capul in #os si expira. Si oare mana aceasta sta ridicata si continua -inspira ridicand capul. sa se ridice# se ridica# se ridica chiar si mai sus# mai sus# de la sine4 2are cealalta mana %rea sa o urmeze si sa se ridice si ea# ori %a %rea (lasa capul in #os si expira. doar sa se rela3eze in poala4 ?oarte bine Si %a continua mana -inspira ridicand capul. sa se ridice# se ridica# se ridica asa cum este# ori se %a ridica din ce in ce mai lin ori mai putin lin continuand sa se indrepte spre fata dumnea%oastra4 Acum %a cobori mana incet sau din ce in ce mai repede apropiindu/se de fata# aprofundand si mai mult starea de confort4 6a %rea oare mana sa faca o mica pauza inainte de atingerea finala a fetei# acesta fiind semnul ca sunteti cu ade%arat intr/o transa4 Si# nu/i asa# ca nu %a %rea sa atinga pana cand mintea inconstienta nu este cu ade%arat# cu ade%arat pregatita sa te conduca intr/o transa din ce in ce mai adanca4 Si corpul tau %a trage automat aer in piept - pastrati capul ridicat si inspirati . cand mana %a atinge fata si %ei fi cu ade%arat rela3at e3perimentand singur aprofundarea in transa4 :eti simti adesea nevoia sa improvizati seriile de intrebari. 7ratele unor clienti se pot ridica, cativa centimetri, iar ale altora s2ar putea apropia de "ata. 1e cate ori bratul se va desprinde de picior, inseamna ca ati avut un succes.

CAPITOLUL 11 Interventii eric>soniene

Scopul primelor doua interventii ericksoniene a "ost acela de a se constitui in exemple practice pentru tine, terapeutul care practica hipnoza, de inducere a transei si de a invata clientul cum sa intre intr2o transa. n acest capitol, vom discuta pasii unei interventii ericksoniene in a2l a#uta pe client sa produca schimbarile pe care doreste sa le "aca. $cesti pasi vor constitui o paradigma generala a hipnozei care poate servi ca model pentru tot ceea ce poti o"eri in terapia prin hipnoza. Eu "olosesc o combinatie a terapiei axei timpului cu tehnici de programare neuro2 lingvistica si cu hipnoza, in lucrul cu orice client. $ceste trei sisteme sunt complementare unele altora. 1e obicei, "olosesc hipnoza atunci cand orientez un client in cadrul unei vindecari corporale sau cand nu pot termina interventia "olosind doar terapia axei timpului sau tehnicile /;P. 1esi programarea neuro2lingvistica o"era o varietate de interventii speci"ice, hipnoza este o interventie generalizata. 1e exemplu, in /P; putem "olosi ancorarea intr2o stare2 resursa, schimbarea unei strategii lipsite de succes, modi"icarea valorilor clientului, sau integrarea partilor con"lictuale ale inconstientului. @iecare dintre aceste interventii vizeaza o zona speci"ica din nconstient, similara unei proceduri chirurgicale intr2o anumita zona a corpului. 9 interventie prin hipnoza are ca scop o trans"ormare. n hipnoza, terapeutul "oloseste sugestii mult mai generale pentru reali5area schimbarii dorite. Sa consideram, de exemplu, cazul unui client care are ca problema dorinta de neoprit de a cumpara. @olosind /P;, putem interveni prin schimbarea strategiilor speci"ice "olosite de cliet atunci cand cumpara. n schimb, "olosind hipnoza, putem administra o sugestie generala mai puternica, aceea ca nu va mai cumpara obiecte inutile. Exista sute de carti despre cum sa reali5e5i terapia prin hipnoza. nstitutul $merican de &erapie prin hipnoza o"era === cursuri despre hipnoza si "iecare dintre ele

are la baza o alta carte. Mai bine de #umatate dintre carti a"late acum sub tipar prezinta cai speci"ice de interventie. Multe dintre ele propun scenarii. %ei care au acces la nternet pot gasi peste =** de scenarii pe adresa noastra+ http+33KKK.h5pnosis.com. 1esi, de multe ori doresti sa "olosesti un scenariu pentru o situatie speci"ica, paradigma generala a hipnozei despre care vom discuta va va pregati sa lucrati increzatori in multe ocazii, "ara un scenariu. Milton Erickson de obicei intervieva un client cu o saptamana inaintea primei interventii. n cursul saptamanii, el personaliza o interventie pentru acesta, pe baza notitelor si schita posibile lucruri de discutat. n elaborarea interventiilor pentru clientii vostri, va "i "olositoare urmatoarea paradigma+ Paradi5ma 5enerala de $ipno!a A' Pre5atirea. 1e"inirea obiectivelor dorite. 9btinerea istoriei personale. 6ealizarea pre2convorbirii si testelor de sugestibilitate. (vezi capitolele >, D) ;' Inducerea. @olosirea inductiei "ormale sau non"ormale. (vezi capitolele =*, =H, =>, =D) C' Utili!area. (tilizarea tuturor comportamentelor clientului in a2l a#uta sa realizeze transa si sa o adanceasca. 9bservarea "enomenelor sub hipnoza pentru a stabili nivelul transei. (vezi capitolele C, )) Producerea sc$im)arii 6ezi notele urmatoare pentru e3plicatii detaliate ale urmatorilor > pasi n timp ce parcurgeti acesti pasi, schimbati exprimarea pentru a se potrivi situatiei, decat sa va re"eriti in general la Fproblema0. 1' Stie mintea ta constienta ce sa "aca pentru a rezolva problema4 "' Este posibil ca mintea ta constienta sa vindece conditia4 %' Este bine sa vindece aceasta acum sau doar sa organizeze etapele vindecarii4 (' Exista alte probleme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolve4 +' Minte inconstienta, incepe si vindeca (numele clientului).

,' %at de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstienta4 %at de repede va termina4 #coaterea clientului din transa n putin timp, voi incepe sa numar inapoi de la =* la =, si vreau sa te trezesti cate o zecime din timp cu "iecare numar pana cand vei "i complet treaz. =*... G... )... etc. Cote privind pasii producerii sc$im)arii Pasul 1' #tie mintea ta constienta ce sa 3aca pentru a re!olva pro)lema? Stie cum sa2l a#ute pe client in a "ace problema sa dispara4 n aproape trei s"erturi din timp, mintea inconstienta va raspunde Fda0. $cest raspuns este un semn pentru amandoi ! tu si clientul ! ca acesta a stabilit un contact cu mintea inconstienta. 1aca mintea inconstienta raspunde ca nu stie cum sa rezolve problema, trebuie sa2 l pui pe client in contact cu resurse suplimentare. (na dintre principalele idei ale hipnozei ericksoniene este Fclientii detin toate resursele de care au nevoie pentru a2si rezolva problemele, oricare ar "i acestea0. n acest caz, resursele suplimentare pot "i in Supraeu. Puteti intreba+ FPoate mintea ta inconstienta sa intre in legatura cu amprenta sanatatii perfecte si insanatosirii care e3ista in Supraeu si sa o transfere in amprenta pe care mintea inconstienta o foloseste pentru a crea corpul40 ndi"erent daca tu crezi ca exista sau nu un Supraeu (si indi"erent daca si clientul crede), mintea inconstienta a acestuia va raspunde, de obicei, pozitiv acestei intrebari si va a"la ca acum stie cum sa rezolve problema. 1aca mintea inconstienta nu raspunde acestei chemari a Supraeu2lui, de obicei schimb cu terapia axei timpului, care poate "i introdusa imediat in timp ce clientul este in transa. 1aca doresti mai multe in"ormatii despre terapia axei timpului, vei gasi o descriere completa a metodelor in cartea mea F&erapia axei timpului si bazele personalitatii0.

Pasul "' &ste posi)il ca mintea ta constienta sa vindece conditia? %a si inainte, daca raspunsul este Fnu0, cereti mintii inconstiente sa intre in legatura cu amprenta sanatatii per"ecte si a insanatosirii care exista in Supraeu. Presupunand ca este posibil ca mintea inconstienta sa vindece virtual orice din ceea ce clientul aduce cu el la terapeut ca problema. Experienta mea personala ! si nenumaratele experimente in domeniul hipnozei documentate inca din =)>* ! arata ca indata ce apelam la a#utorul mintii inconstiente, se pot intampla miracole. 1aca aveti incredere nelimitata in ceea ce poate "ace clientul si puteti traduce aceste credinte in termeni cu care acesta se poate relationa, puteti #uca un rol "oarte important in realizarea schimbarilor clientului. 1esigur, adevarata responsabilitate pentru realizarea acestor schimbari ii revine clientului. Schimbarile pe care le inregistreaza sunt rezultatul comunicarii cu propriul nconstient. 1e obicei le spun clientilor+ F&u poti "ace orice, dar ca sa "aci sau nu cu adevarat depinde de capacitatea ta de a comunica cu mintea ta inconstienta. Sunt aici ca sa te a#ut sa2ti dezvolti aceasta capacitate.0 Pasul %' &ste )ine sa vindece aceasta acum sau doar sa or5ani!e!e etapele vindecarii? (neori nconstientul va sti ce sa "aca si va recunoaste ca schimbarea dorita este posibila, dar va considera ca nu este bine sa continue si sa realizeze schimbarea. 1aca acceptam ipoteza ca nconstientul are ca principala "unctie starea de bine a corpului, acesta poate parea contradictoriu. Exista cateva ratiuni pentru care nconstientul poate considera ca nu este bine sa rezolve problema. El poate "unctiona intr2un model in care este considerat gresit ceea ce se presupune a "i "acut, ca rezultat al sirului de mesa#e inselatoare "iltrate de catre %onstient+ F@a asta. Simte asa.0 n procesarea in"ormatiilor continuu transmise prin mass2media, %onstientul se poate "ixa pe boala. Programele &: de stiri zilnic prezinta povesti despre boli, o"erind acestuia mult prea multe in"ormatii despre boala decat despre sanatate. 6eclamele despre medicamentele pentru raceala spun ca Fraceala si gripa sunt aici0. 9amenii se con"ormeaza imbolnavindu2se. @ixarea mass2mediei pe boala poate convinge nconstientul ca nu este scopul lui sa "ie bine. 1ar atunci cand i se aminteste ca cel mai important scop al sau este sa aiba gri#a de corp, nconstientul isi va reveni acceptand si

ducand la bun s"arsit sarcina. 6ecomandarea mea este sa lucrati cu nconstientul, amintindu2i de magni"icul sau scop. n alte situatii, nconstientul clientului poate gandi ca acesta este vinovat de ceva si trebuie sa "ie pedepsit. &rebuie sa2l ghidati pe client in a lucra cu sentimentul de vina, "olosind terapia axei timpului sau modi"icand incidentul care coreleaza cu ea. n procesul realizarii de catre nconstient ca este necesar sa rezolve problema, abilitatea de a re"ormula este extrem de "olositoare. 6e"ormularea (re"raming) consta in a2l ghida pe client sa descopere un context di"erit sau un inteles di"erit pentru un comportament ! "ie al lui, "ie al altcuiva. $ceasta este abilitatea de baza in hipnoza si /P;. %ursurile mele de "ormare in /P; si .............................. cuprind in"ormatii graduale in invatarea re"ormularii. 6ecomand cartea lui Erickson si 6ossi F;i"e 6e"raming in -5pnosis0. %artea lui ;eslie ;e%ron FSel" -5pnosis0 o"era, de asemenea, in"ormatii valoroase despre re"ormulare si despre cum sa lucrezi cu nconstientul. Pasul (' &xista alte pro)leme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le re!olve? nconstientul poate avea propria agenda de lucruri cu care trebuie sa lucreze. 1aca raspunde Fda0 la acesta intrebare, trebuie sa a"lati cu ce altceva vrea sa lucreze si sa va intoarceti la pasul =. Pasul H este o intrebare optionala. Eu sar peste aceasta intrebare atunci cand lucrez cu un pacient cu o boala grava. Pe de alta parte, daca un client a venit la mine sa2l a#ut sa slabeasca, atunci cu siguranta voi intreba nconstientul+ FExista alte probleme pe care ai vrea sa le rezolvi40 Pasul +' Minte inconstienta4 incepe si vindeca <numele clientului=' (neori nconstientul stie ce sa "aca si recunoaste ca este posibil si in regula ca el sa o "aca, dar considera ca nu are permisiunea %onstientului. %ei mai multi oameni dau nconstientului in"ormatii con"lictuale de cele mai multe ori. 1e exemplu, intrr2o zi o persoana se simte "oarte bine, iar in urmatoarea zi nu pot "ace nimicN intr2o zi iti place de cineva, iar in urmatoarea nu. nconstientul devine con"uz in legatura cu acestea pentru ca le considera exact cum le spui sau le gandesti. n

pasul C ii dai permisiunea nconstientului, asa incat sa poata incepe procesul de vindecare. Pasul ,' Cat de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstienta? Cat de repede va termina? n mod normal, trebuie sa2i dai nconstientului cateva repere imediat. 1aca lucrezi pentru o problema psihologica, precum un ulcer per"orat, trebuie sa2i spui nconstientului+ F%at de repede vei incepe sa rezolvi problema4 (neori nconstientului ii place sa inceapa sa vindece lucruri precum ulcerul imediatN si uneori pre"era un timp indelungat pentru a incepe procesul, lung poate de EH de ore. Pe care dintre variante o pre"eri40 nconstientul iti va da timpul de incepere. $poi spune2i nconstientului+ F%at de mult iti va lua sa termini procesul de vindecare4(neori nconstientului ii place sa2l termine intr2un timp relativ scurt, atat de scurt precum ...0 $cum intra in scena cunostintele tale despre corp. 1aca vrei sa lucrezi ca psiholog, trebuie sa citesti cartea lui 1eepak %hopra Fauantum -ealing0. %uprinde un numar de meta"ore despre cat de repede unitatea minte ! corp se poate autovindeca. n cazul ulcerului per"orat, avem un stomac nou ! nout la "iecare cinci zile. 1e aceea, ulcerul poate disparea in totalitate in cinci zile. 1aca nconstientul nu vrea sa inceapa procesul de vindecare imediat, il vei incura#a s2o "aca sau ii vei acorda timpul necesar pentru a o "ace4 Eu pre"er sa2i dau nconstientului repere rezonabile si sa2l las sa aleaga intervalul de timp in care vrea sa inceapa. n acest "el, uneori un nconstient poate avea propria lista de rezolvat si are nevoie de timp pentru a o termina. $sa ca poate spune+ F%arnetelul de bal este plin astazi, dar pot incepe cu siguranta maine la pranz.0 #tudiu de ca! (n client a venit cu ulcer per"orat. ;ucrand pe cei sase pasi descrisi mai sus, nconstientul clientului mi2a spus+ F1a, stiu ce trebuie sa "ac pentru a vindeca ulcerul. Este posibil. Este bine.0 2am spus+ F7ine, nconstientule, cat de repede poti sa incepi vindecarea acestui ulcer4 (neori mintii inconstiente ii place sa inceapa vindecarea unor boli precum ulcerul imediat, dar alteori necesita un "oarte lung timp sa inceapa acest proces, lung, poate de EH de ore. %at de mult iti va lua tie40

nconstientul clientului mi2a raspuns+ F$s vrea sa incep imediat.0 $m replicat+ F%at de repede vei termina4 (neori mintii inconstiente ii place sa termine procesul de vindecare in cel mult cinci zile. $lteori necesita un timp indelungat, ca de exemplu, sapte zile.0 nconstientul mi2a spus ca va avea nevoie de sapte zile pentru a vindeca ulcerul. %and a "ost la medic sapte zile mai tarziu, clientul nu mai avea nici o urma de ulcer. /u a "ost nimic miraculos. Pur si simplu am apelat la a#utorul nconstientului clientului pentru a realiza vindecarea. %eea ce a "ost interesant este "aptul ca mi2a scris teri luni mai tarziu si parea mult mai puternic datorita procesului. Mi2a spus+ Fmi2am produs din nou ulcerul, dar de aceasta data am decis ca sunt la "el de bun ca si tine. Mi2am spus ca pot scapa singur de el, si asta am si "acut.0 ;ucrul interesant a "ost ca el nu a putut vorbi direct cu nconstientul sau "ara a#utorul meu. Era per"ect capabil sa se vindece singur, cu conditia sa stabileasca o relatie mai apropiata, mai pro"unda cu nconstientul sau.

CAPITOLUL 1" Pendulul si alte semnale ideomotorii Paradigma GeneralY a -ipnozei prezentatY la %apitolul == constituie un model al sus[inerii unui dialog cu ncon\tientul clientului pe durata cZt acesta se a"lY Xn transY. (n pendul poate "i un instrument util pentru "acilitarea dialogului atunci cZnd clientul nu a mani"estat XncY o parte din semnele transei pro"unde, sau cZnd acesta dore\te alinarea unei probleme \i nu este XncY pregYtit sY se con"runte3sY abordeze cauza bazalY. I@toria Ca=ului Acesta este un e3emplu de succes al utiliz!rii pendulului 2 femeie care a fost Fn mod brutal atacat! de un tGlhar cu trei zile Fnainte mi/a solicitat a$utorul calificat Hn fiecare din cele trei nopIi care s/au scurs de la consumarea atacului s/a trezit IipGnd +eJi relatarea incidentului Fi cauza suferinI!# era foarte dornic! de a intra Fn trans! pentru a se debarasa de problem! )fectul scontat de ea a fost s! poat! beneficia de un somn liniJtitKnetulburat Ji odihnitor pe tot parcursul nopIii Am ag!Iat un pendul de degetul clientei Ji am Fnceput o con%ersaIie cu &nconJtientul ei %ia pendul Am Fntrebat "PoIi# te rog# s!/mi dai un semnal pentru L+aM Ni poIi# te rog# s!/mi dai un semnal pentru LNuM40 Pendulul s/ a balansat Fn mod e%ident Fn direcIii opuse pentru a indica r!spunsurile &nconJtientului ei Am Fntrebat# "&nconJtientul t!u Jtie ce trebuie f!cut pentru a dormi prufund Ji complet noaptea40 &nconJtientul a transmis semnalul pentru L+aM Am Fntrebat# ")ste posibil s! te eliberezi de orice emoIii negati%e pentru a sc!pa de aceast! problem!# astfel FncGt s! poIi dormi noaptea40 &nconJtientul a r!spuns L+aM Am continuat# ")ste 2OKFn regul! s! te eliberezi de aceste emoIii negati%e40 &nconJtientul mi/a tranmis un L+aM clar Am spus Fn continuare# "2OKDine# &nconJtientule# mergi mai departe ,Gt de repede doreJti s! porneJtiKFncepi procesul de eliberareKdispersare a emoIiilor negati%e4 'neori &nconJtientul doreJte s! Fnceap! imediat iar alteori %rea s! aJtepte Fntre 78 Ji 8: de ore Fnainte de pornire +oreJti s! Fncepem chiar acum40 &nconJtientul a transmis semnalul LNuM Pentru moment am aprecit r!spunsul# deoarece mi/a arGtat c! &nconJtientul clientei lua realmente Fn considerare cea ce s! fac!

"+oreJti s! Fncepi Fn 78 ore40 &nconJtientul a replicat cu un L+aM G Am continuat# " ,Gteodat! &nconJtientul prefer! s! finalizeze procese ca acesta foarte rapid# cel puIin Fn 8: de ore Alt!dat! alege s! rezol%e Fntr/o perioad! mai Fndelungat! probleme de tipul acesta# de e3emplu :A de ore +oreJti s! Fnchei Fn :A de ore40 A urmat un LNuM clar "Ai dori s! finalizezi Fn 8: de ore40 &ar!Ji LNuM Am Fncercat Fnc! o dat!< "Ai dori s! finalizezi Fn mai puIin de 8: de ore40 Tot LNuM )ram cel puIin mulIumit de faptul c! a%eam comunicare Am Fntrebat# "6rei s! Fnchei Fn 9> de ore40 Ni &nconJtientul clientei# prin intermediul pendulului# a ar!tat f!r! ezitare un L+aM Hn noaptea respecti%! femeia s/a trzit IipGnd 'rm!toarea noapte Ji Fn fiecare noapte care a urmat ea a putut dormi neFntrerupt toat! noaptea Ji s/ a trezit odihnit! Aceasta a fost o inter%enIie foarte general! cu a$utorul &nconJtientului# Fn care am cerut acestuia s! se debaraseze de orice este necesar pentru ca femeia s! se simt! confortabil +in perspecti%a Time/5ine Therapy aceast! inter%enIie nu trateaz!KacIioneaz! asupra cauza fundamental!Kprimar! +e fapt# clientul este PQ preg!tit s! o gestioneze ,eea ce recomand este acordarea de a$utor clientului Fn manipularea materialului traumatic numai ce acesta era suficient de liniJtit pentru a Fntreprinde acest demers In ce situatii se utili!ea!a pendulul $tunci cZnd un client solicitY a#utorul Xn tratarea unei probleme pe care o prezintY, "oarte "recvent nici terapeutul \i nici clientul nu con\tientizeazY sursa mentalY a problemei. ]n derularea unei interven[ii, Erickson se "ocalizeazY Xn mod sistematic nu numai asupra eradicYrii problemei semnalate, dar \i asupra gestionYrii gri#ilor de bazY ale ncon\tientului clientului. $lt"el, problema se poate repeta cu u\urin[Y. 1acY se apeleazY interven[ia cu a#utorul pendulului, de exemplu pentru a sus[ine un client Xn vindecarea ulcerului ce sZngereazY (melenY), aceastY problemY poate recidiva dacY nu este tratatY cauza primarY. %ea mai e"icace interven[ie pe care o cunosc pentru a#utarea unui client sY2\i vindece o condi[ie medicalY3"iziologicY este utilizarea ini[ialY a &ime2;ine &herap5 pentru a aborda sursa mentalY a condi[iei respective, dupY care sY urmeze hipnoza, posibil prin apelul la pendul, pentru a Xncepe tratarea condi[iei "iziologice Xn sine. Port tot timpul cu mine un pendul deoarece s2a dovedit un instrument util pentru lucrul cu un client care are di"icultY[i Xn ceea ce prive\te intrarea Xn transY, sau nu se preteazY la &ime2;ine &herap5 datoritY lipsei de concentrare, inabilitY[ii de vizualizare sau rezisten[ei "a[Y de strYbaterea &ime2;ine. Pendulul Xn sine poate "acilita inducerea

transei. 1easemenea, este un mi#loc elocvent de semnalare a "aptului cY clientul cY Xncepe sY perceapY rYspunsurile ncon\tientului. Cum se utili!ea!a pendulul Pentru acest tip de interven[ie sunt necesate douY obiecte3articole+ pendulul \i diagrama pendulului. Este recomandabil ca pendulul sY "ie agY[at de o clemY pentru deget (vezi "igura =) care2l va men[ine "ixat "erm de deget permitZnd Xn acela\i timp balansarea liberY a acestuia. $cest mod de prindere va Xmpiedica totodatY distragerea clientului de nevoia de a [ine strZns un \nur sau un lYn[i\or. Pute[i gYsi acest tip de pendul la o librYrie /eK $ge sau Xl pute[i comanda de la $dvanced /euro 15namics la numYrul de tele"or =2)**2)**2 >H>I.

8i5ura 1 Dia5rama Pendulului Poate/Pro)a)il Cu Cu sunt si5ur Da Da Cu sunt si5ur Cu Poate/Pro)a)il

]ncepe[i prin a arYta clientului cum sY stea a\ezat \i sY2\i [inY mZna pentru utilizarea corectY a pendulului, avZnd cotul spri#init pe o supra"a[Y stabilY (blatul unei mese este cle mai potrivit). 7ra[ul trebuie "lexat, avZnd antebra[ul perpendicular pe supra"a[a de spri#in. MZna va "i complet relaxatY (palma cYtre Xn #os). ]n aran#area bra[ului \i mZinii clientului Xn aceastY pozi[ie se poate induce catalepsia bra[ului (sau F"lexibilitate ceroasY0) prin aplicarea Xn cursul contactului "izic

(atingere) cu clientul a principiului con"orm cYruia Fambiguitatea Xn orice sistem de reprezentare va determina producerea transei0. $tinge[i delicat mZna clientului Xn cursul ghidYrii antebra[ului cYtre pozi[ia verticalY prescrisY. 1e "apt, atinge[i mYna atZt de u\or XncZt contactul sY "ie ambiguu, con"uz, ast"el XncZt clientul sY nu "ie sigur de momentul Xn care mi\carea (\i implicit contactul) se va s"Zr\i. ]n vreme de ncon\tientul lor este "ixat pe aceastY atingere ambiguY, lYsa[i antebra[ul suspendat Xn pozi[ia men[ionatY. $ceastY inducere a catalepsiei bra[ului, inspiratY din Experimentarea -ipnozei avZnd ca autori pe Erickson \i 6ossi, va spori con"ortul clientului Xn utilizarea pendulului \i va cre\te probabilitatea de reu\itY a procedeului. %u mZna clientului Xn pozi[ie "ixY, prinde[i pendulul pe degetul lui arYtYtor. 1acY clientul este la prima utilizare a pendulului, ve[i obi\nui3"amiliariza ncon\tientul acestuia cu senza[ii noi prin instructa#ul pe care Xl realiza[i cu privire la modul Xn care trebuie sY rYspundY. &rebuie sY cere[i ncon\tientului clientului sY aleagY unul din urmYtoarele trei semnale+ F1a0, F/u0 \i F]ncY nu con\tientizez0. ]ncepe[i prin a spune clientului, FPoate ncon\tientul tYu sY2mi dea un semnal pentru b1ac u\or de perceput4 (neori ncon\tirentul pre"erY sY2mi semnalizeze pentru b1ac Xn "elul urmYtor0. ;ua[i pendulul \i Xl tine[i aprope paralel cu supr"a[a de spri#in dupY care Xl elibera[i pentru a cYpYta o miscare de balans amplY. Spune[i, F$cesta ar "i un semnal corespunzYtor3per"ect valabil0. %ontinua[i a"irmZnd, F $lteori ncon\tientul pre"erY sY2mi dea un semnal clar pentru b1ac Xn "elul urmYtor0. 1e aceastY datY balansa[i pendulul Xn direc[ia opusY, spunZnd, F^i acesta ar "i un semnal Xn regulY0. $ceast exerci[iu demonstrativ o"erY ncon\tientului \i degetului posibilitatea de a sim[i, "YrY participare vizualY, prin intermediul sensibilitY[ii pro"unde, mi\carea imprimatY pendulului. $cum spune[i clientului, F&e rog sY2i ceri nconstientului tYu sY arate un semnal pentru b1ac. $poi repetY Xn gZnd de cZteva ori, bSemanl pentru 1a, Semnal pentru 1ac $\a37ine0. $corda[i timpul necesar. 1acY dupY o perioadY de a\teptare constata[i doar semnale ambigui sau "oarte slabe, spune[i, F7ine. Poate acum ncon\tientul tYu sY continue \i sY ampli"ice semnalul pentru a "i u\or de observat. $\a37ine.0 1acY utiliza[i diagrama a"erentY pendulului, aceasta va "i plasatY acum sub pendul \i aliniatY pentru a corespunde semnalului F1a0. ]n continuare repeta[i procedura, solicitZnd semnale pentru F/u0 \i F]ncY nu con\tientizez0. @recvent, F1a0 \i F/u0 vor "i reprezentate de direc[ii opuse de balansare corespunzYtor liniilor punctate ale diagramei. Mai rar ncon\tientul va trasmite semnale circulare, prin rotirea pendulului Xn sensul mi\cYrii acelor de ceas sau invers... sau Xn ambele sensuri. Exprima[i recuno\tin[a3satis"ac[ia pentru rYspunsuri \i Xncura#a[i ncon\tientul+ FMul[umesc ncon\tientule pentru participarea la comunicare \i spri#in0.

9datY ce a[i stabilit un sistem de semnale distincte \i precise cu ncon\tientul clientului, urma[i Paradigma GeneralY a -ipnozei prezentatY la %apitolul ==. Consideratii suplimentare asupra utili!arii pendulului ;a anumi[i clien[i, inducerea mai XntZi a transei urmatY de prezentarea pendulului se poate dovedi mai e"icientY. &otu\i, ma#oritatea clien[ilor utilizeazY bine3"YrY di"icultY[i pendului "YrY o inducere prealabilY a transei. $cest "apt creazY un avanta# Xn situa[ia clien[ilor care e\uezY ini[ial sY intre Xn transY. Pendulul este un dispozitiv bio"eedback. @unc[ioneazY pe baza integrYrii proceselor %on\tiente \i ncon\tiente, ceea ce XnseamnY cY persoana supusY procedurii trbuie sY poatY vedea pendulul \i mi\cYrile (semnalele) sale. %on\tientizarea mi\cYrilor pendulului asigurY canalul de comunicare cu ncon\tientul prin acest mi#loc. (neori clientul poate "i preocupat de inter"erarea cu semnalele provenite de la ncon\tientul sYu. El poate declara, F/u sunt sigur cY pot sY am Xncredere Xn semnalele pe care le primesc0, sau F /u am Xncredere Xn %on\tient cY nu intervine3se amestecY0. ]n ast"el de situa[ii, pute[i sY2i transmite[i clientului, F/u inter"era cu pendulul. PYstreazY Xn minte un gZnd neutru \i ceea ce trebuie sY se XntZmple se va XntZmpla3orice s2ar XntZmpla0. 1acY Xngri#orarea clientului persistY, blocheazY2i cYmpul vizual cu o "oaie de hZrtie Xn timp ce Xi adresezi o Xntrebare. $cest gest presupune interpunerea unei "oi de hYrtie Xntre "a[a clientului \i pendul. ]m momentul Xn care clientul Xncepe sY rYspundY, XndepYrta[i "oaia de hZrtie pentru ca acesta sY poatY observa mi\carea pendulului. $cest "apt va men[ine natura de bio"eedback a procesului. Alte semnale ideomotorii Pendulul este cel mai adesea "olosit sub asisten[a unei alte persoane. ExistY \i alte douY semnale ideomotorii (mi\cYri ale corpului care poartY mesa#ul ncon\tientului) care pot "i cu u\urin[Y practicate individual ("YrY asisten[Y din partea unei alte persoane cali"icate), "YrY a "i vizibil Xn transY. Primul semnal este intitulat F;ipicios0. $cesta se aplicY Xn principal XntrebYrilor F1a2/u0. ;ua[i o mapY de plastic. $tinge[i cu vZr"ul degetului arYtYtor supra"a[a de plastic a mapei. 1eplasa[i degetul Xnainte \i Xnapoi atingZnd marginea superioarY a mapei, Xndea#uns de repede. Solicita[i ncon\tientului dumneavostrY transmiterea unui semnal pentru F1a0. @reca[i Xnainte \i Xnapoi din nou, cerZnd un semnal pentru F/u0. ;ua[i Xn seamY di"eren[a Xn "ric[iunea degetului pe supra"a[a de plastic pentru cele douY rYspunsuri. 9datY ce a[i stabilit F1a02ul \i F/u02ul, concentra[i2vY pe rZnd asupra cZte unei XntrebYri, \i utiliza[i consemnul stabilit (F;ipicios0) pentru a permite ncon\tientului sY vY rYspundY. &o[i elevii pe care i2am deprins sY utilizeze F;ipicios0 au ob[inut cel pu[in un punct Xn plus la media notelor \colare.

%el de2al doilea semnal este numit F$7%10. $cesta este destinat Xn special XntrebYrilor la testele cu alegeri multiple (rYspuns multiplu). Pentru utilizarea F$7%10 va trebui sY nu "olosi[i mZna dominantY. $\eza[i palma mYXnii pe genunchi ast"el XncZt degetele sY atZrne liber. 1egetele nu trebuie sY atingY genunchiul pentru a capta Xntrebul rYspuns ideomotor. %u aten[ia concentratY asupra degetelor dumneavoastrY, cere[i ncon\tientului, F1Y2mi un semnal pentru $0. $\tepta[i semnalul... o miscare u\oarY3discretY a unuia dintre degete. F1Y2mi semnalul pentru 70. $\tepta[i semnalul. 1upY constatarea semnalelor pentru toate cele patru rYspunsuri, concentra[i2vY asupra unei XntrebYri cu rYspuns multiplu \i urmYri[i cum rYspund degetele. :Y imagina[i ce valoroasY este F$7%10 Xn situa[ii \colare4 (nul di cursan[ii no\trii care \i2a XnvY[at nepotul sY utilizeze acestY procedurY a relatat cY acesta di urmY a ob[inut un puncta# de G> la o examinare pe bazY de XntrebYri cu rYspunsuri multiple pentru care cel mai mare puncta# ob[inut pZnY atunci a "ost )C. Este o inducere Xn eroare4 1e unde \tim dacY elevul a XnvY[at ceva4 6Yspunsul meu este cY XnvY[area, comportamentul \i schimbarea au loc Xn ncon\tient. &ot ceea ce "acem este sY gYsim modalitY[i3cYi e"iciente de comunicare cu ncon\tientul \i accesare a in"orma[iei care existY de#a stacatY Xn acesta. /u este nicio Xn\elYtorie aici. 6ealitatea este cY ncon\tientul XnregistreazY cu exactitate toate experien[ele pe care le avem. 1acY am putea pur \i simplu sY ne conectYm pe "recven[a ncon\tientului, vom putea ob[ine toate rYspunsurile de care avem nevoie. ]n rela[ia cu clien[ii pre"er sY utilizez pendulul mai degrabY decZt F;ipicios0 sau F$7%10, deoarece miscarea pendulului este mai vizibilY. ]n timpul unui test \colar, pe de altY parte, cum ar "i sY2[i auzi "iul sau "iica spunZnd, F:Y rog sY mY scuza[i, merg sY2mi aduc pendulul.0

CAPITOLUL 1% Meta3orele

%apitolul patru a abordat pattern2urile limba#ului hipnotic speci"ic modelului miltonian, elaborate de Erickson Xn utilizarea stilului indirect \i permisiv de inducere a transei. $m relevat "aptul cY principiul cardinal de eviden[iere a acestor pattern2uri constY Xn inducerea transei prin ambiguizarea oric!rui sistem reprezentaIional 1e2a lungul timpului, Erickson a descoperit cY poate conduce un pacient cYtre o experien[Y hipnoticY "YrY a utiliza o induc[ie "ormalY, ci relatZndu2i pove\ti care aveau menirea de a accesa curiozitatea Fmin[ii incon\tiente0 a acestuia, deschizZnd ast"el calea cYtre dialogul direct cu incon\tientul. /ara[iunile men[ionate sunt circumscrise metaforelor. %apitolul de "a[Y va prezenta exempli"icYri, scrise Fn caractere italice, acest "apt neavZnd rolul de a le accentua, ci de a vY "ocaliza aten[ia asupra cuvintelor sau "razelor ce subliniazY pattern2urile modelului miltonian (%apitolul H) sau tehnicile ericksoniene precum FpresYrarea0 sugestiilor (%apitolul G). %ircuitele create vor "i expuse Xn ceea ce urmeazY+ Meta3ore a)undent inserate +eschiderea circuitului nr 7 ,ristalizarea celor mai acurate modalit!Ii de a conecta pacientul la "mintea sa inconJtient!0 a "ost realizatY pe parcursul practicii hipnoterapeutice ericksoniene XncepZnd cu =GE* \i pZnY Xn =G)*. 1e2a lungul celor >* de ani, s2a XntZmplat ca Milton Erickson sY aibY deseori =H pacien[i Xntr2o zi, uneori Xn "iecare dintre zilele sYptYmZnii. 9pinYm cY oricine s2ar "i a"lat Xn aceastY posturY ar fi de%enit competent Fn domeniul hipnoterapiei Potrivit lui Erickson, experien[a empiricY ar fi condus c!tre performanI!< "1eprinderea acestor tehnici a durat o bunY perioadY, dar odatY asimilatY, induc[ia hipnoticY s2a per"ec[ionat, dezvoltZndu2mi abilitatea de a "acilita transa pacien[ilor. $m

descoperit rolul primordial al utilizYrii experien[elor pe care acesta le poartY cu sine Xn cadrul \edin[ei de hipnoterapie. Pe cZnd la Xnceput spuneam clientului ce sY "acY prin intermediul sugestiei+ A ntri Xntr2o transY ... B, acum nu se mai XntZmplY ast"el0. ni[ial, XnvY[area modalit!Iii de a comunica Fmin[ii incon\tiente0 se realiza prin tipYrirea a I* de pagini la o ma\inY de scris. F magina[i2vY pagini spa[iate la un rZnd, cu margini Xnguste con[inZnd tot ceea ce a\ "i putut spune pentru a arYta unui pacient cum sY2\i "aciliteze intrarea Xn transY. %u experien[a acumulatY pe durata practicii, am "ost capabil sY reduc totul la EC, apoi E*, =C, =*, G, ), D, >, C, H, I, E, respectiv o paginY. $\ "i putut a#unge la un paragra", apoi la o unicY propozi[ie, dupY care am realizat cY de "apt nu aveam nevoie de cuvinte. %eea ce am descoperit a "ost cY, prin intermediul utilizYrii mani"estYrilor naturale ale clientului, Xl conduceam cYtre intrarea Xntr2o transY pro"undY0. mportan[a hipnoterapiei ericksoniene constd Xn abilitatea de a privi o persoand, surprinzZnd starea Xn care aceasta se a"ld \i anticipZndu2i comportamentul Xnainte de a2l con\tientiza ea XnsY\i . 1upd cum am relatat Xn capitolul C, utilizarea se bazeazY pe capacitatea de a surprinde detaliile. +eschiderea circuitului nr 8 1acd ar "i posibil sd vd dYruiesc ceva, acesta ar "i darul3harul curiozitd[ii. /u \tiu dacd vd aminti[i perioada copildriei, dar Xn ceea ce md prive\te, tata obi\nuia sd ascundd cadourile de %rdciun Xn dormitor, iar eu mi2am dorit Xntotdeauna sd \tiu ce con[in. :ouY nu vi s2a XntZmplat la "el4 $\a cd am a\teptat. $m crescut Xn S5racuse, unde iernile erau autentice, iar cZnd pYrin[ii mei ie\eau sd deszYpezeascY trotuarul, alergam dincolo de dormitorul tatdlui meu, mai departe de toaletd, trdgeam un scaun \i priveam pe "ereastrd cum stau lucrurile. Md Xntorceam rapid \i Xn\"dcam cel mai mare dintre cadouri. ^i ce ai putea "ace mai XntZi4 ]l zgZl[Zi... 1oar vrei sd a"li ce2i Xnduntru, nu4 $poi studiezi ambala#ul. ^i cZte lucruri se pot spune despre ambala#e, nu4 1esigur... %e se mai poate observa... %utia este grea4 -Zrtia este sub[ire4 9are de la ce magazin provine4 1upd un timp Xncepi sd observi cd anumite ambala#e sunt Xndea#uns de sub[iri pentru a vedea prin ele. ^i dacd sim[i imboldul Xndrdznelii \i ai

Xndea#uns de mult timp, din cZnd Xn cZnd, po[i des"ace u\or ambala#ul, sperZnd sd nu se rupd. $i procedat a\a, \tiu... privind Xnduntru \i rugZndu2te sd nu s"Z\ii ambala#ul. 1acd [i2a\ o"eri un cadou acesta ar "i harul curiozitd[ii, Xn legYturY cu ce se XntZmpld acolo, uitZndu2te la client, "ocalizZndu2te asupra "iecdrui detaliu. +eschiderea circuitului nr 9 Erickson ne relateazd o poveste pe care o XntZlni[i \i Xn cartea ,:ocea mea te va Xnso[i0, de Sidne5 6osen. (nul dintre studen[ii sYi, pe care2l vom numi ?ohn 1oe (sic.) era "ascinat de hipnozd, motiv pentru care voia sd Xnve[e tot ce se putea \ti despre aceasta. Erickson i2a spus sd "ie "oarte atent la oamenii dimpre#ur. ?ohn "recventa colegiul \i, Xntrebat "iind de cdtre un pro"esor cum considerd cd se va prezenta la testare, a rdspuns+ ,Md voi descurca de minune, deoarece ne ve[i da doar =* Xntrebdri, care vor "i ...,. ^i a enun[at toate cele =* Xntrebdri. ]ntrucZt pro"esorul a rYmas siderat, a declamat+ ,%u siguran[d te2ai uitat Xn sertarele biroului meu, "iindcd nu numai cd \tii cele =* Xntrebdri, dar le2ai spus \i Xn ordine. Mergem la decan0. $st"el, ?ohn a "ost dus Xn "a[a decanului, iar cZnd acesta l2a interogat Xn privin[a Xn\elYciunii, studentul a negat cele XntZmplate \i a pretins cd poate demonstra contrariul, rugZndu2l sd trimitd pe cineva Xn camera sa pentru a2i aduce agenda. $u trimis un alt student, care i2a adus2o, iar deschizZnd2o, au observat cd ?ohn \i2a luat noti[e Xntr2un mod incredibil. $dnota anumite lucruri printr2un asterisc, altele prin E asteriscuri \i a\a mai departe ... I, H, C, >, XnsY numai unele dintre acestea erau creditate cu D, ne"iind numerotate cu =, E, I, H, C. Primul dintre ele avea >, al doilea =, al treilea H \i tot a\a. ar ?ohn a remarcat+ ,^ti[i, po[i descoperi o groazd de lucruri dacd e\ti atent la ceea ce spune un pro"esor, deoarece to[i au propriile opinii despre ceea ce agreeazd \i ce nu. &ot ce am "dcut a "ost sd "iu atent, sd ascult tonalitatea vocii \i sd2l privesc0. 1upY cum vY imagina[i, Erickson l2a considerat pe ?ohn ca "iind unul dintre cei mai buni studen[i ai sdi. ]ntotdeauna i2a s"dtuit pe Xnvd[dcei sd acorde aten[ie lucrurilor care Xn mod normal le ,scapd0, celor spuse sau Xn"dptuite de ceilal[i. $ \tiut cd prin "ocalizarea aten[iei, ace\tia pot Xncepe sd declan\eze puterea min[ii lor incon\tiente.

+eschiderea circuitului nr : (nul dintre exemplele cele mai (melo)dramatice ale puterii incon\tientului este o"erit de cartea ,Psihobiologia vindecdrii minte3corp0, Xn care Ernest 6ossi a comentat un caz prezentat de ?urnalul $socia[iei Medicale $mericane. 1omnul 6ight a "ost un pacient diagnosticat cu cancer pulmonar Xn anii cC*, atunci cZnd a "ost introdus Xn circuit \i medicamentul Lrebiozen. Maladia data de ceva vreme, iar pacientul era convins cd, la un moment dat, se va inventa un leac menit a2l vindeca. Era conectat la oxigen \i doctorii Xi preconizau mai pu[in de trei luni de via[d. Lrebiozenul a "ost introdus \i spitalul a primit autoriza[ia de utilizare Xn prima sesiune de testare. Medicul a decis ca domnul 6ight sd "ie unul dintre pacien[ii supu\i testdrii, Xn po"ida "aptului cd acesta nu Xntrunea criteriile participdrii. &ratamentul i2a "ost administrat prima oarY Xntr2o zi de vineri, iar medicul curant a plecat Xn Keekend, ldsZnd asistentelor instruc[iunile de administrare pZnd luni. ]ntorcZndu2se luni, s2a minunat negdsindu2l pe domnul 6ight Xn pat, ci plimbZndu2 se Xn #urul sec[iei de oncologie, povestind tuturor pacien[ilor despre minunile Xn"dptuite de Lrebiozen. :izibil XncZntat, medicul l2a supus examindrii \i a detectat ameliorarea remarcabild a stdrii pacientului. $poi a demarat examinarea celorlal[i pacien[i din sec[ie, cdrora li se administrase Lrebiozen, Xn cazurile acestora nedetectZnd vreo urmY de schimbare. &ratamentul in#ectabil al domnului 6ight a continuat, iar dupd o lund2doud, starea lui era Xndea#uns de bund pentru a "i externat. Pacientul \i2a reluat hobb52ul, zborul cu avionul privat, aparatul ne"iind echipat cu sistem de presurizare. @aptul cY zbura la H*** de metri altitudine l2a determinat pe medic sd presupunY vindecarea cancerului pulmonar. &imp de I luni, domnul 6ight a continuat sd zboare \i sd2\i administreze tratamentul in#ectabil, pZnY Xn ziua cZnd ziarele au publicat un articol care clama e"icien[a XndoielnicY a medicamentului. Panicat, \i2a contactat tele"onic medicul, a"lZnd cd acesta se a"ld Xn necuno\tin[d de cauzd, urmZnd sd veri"ice indicii Lrebiozenului. Pe parcursul unei sYptYmZni, tumorile domnului 6ight s2au re"ormat, iar el a "ost reconectat la tubul de oxigen. Medicul \i2a spus+ ,:oi recurge la o procedurY la care Xn mod normal nu a\ apela0. 2a transmis pacientului cd a ob[inut "urnizarea unei variante Xmbundtd[ite a

Lrebiozenului, administrarea celei vechi ne"unc[ionZnd din cauza men[inerii temporare pe pia[d. $ urmat in#ectarea cu apd distilatd, ceea ce a determinat ,topirea0 tumorilor, precum "ulgii de nea pe o sobd Xncinsd. ]ntr2o lund, domnul 6ight a "ost externat, reluZndu2\i zborul cu avionul privat. +eschiderea circuitului nr ; (na dintre povestirile mele "avorite, este cea care Xl Xn"Y[i\eazY pe "oarte tZnYrul Milton Erickson care, mergZnd pe o stradY a ora\ului unde locuia \i auzind un zgomot de "ond, a gZndit+ F%red cY s2ar gYsi ceva de XnvY[at din asta0. Privind Xn direc[ia din care provenea zgomotul, a zYrit o clYdire pe al cYrei vZr" era inscrip[ionat 0@abrica de boilere0. $ traversat strada \i a deschis o u\Y, a cYrei Xnchidere a necesitat pu[in e"ort. PY\ind peste prag \i a#ungZnd XnYuntru, a "ost asaltat de un zgomot teri"iant. Putea privi muncitorii "or"otind Xntr2un ame[itor du2te 2 vino, dar nu2i putea auzi. Poate vY este strYin "aptul cY, pe atunci se construiau boilere supradimensionate, XnsY imagina[i2vY unul de mYrimea acestei camere. ncredibil, nu4 (n cazan avZnd "oi din o[el de E,C2C cm grosime, nituite la capete' \i poate cY erau nituite la "iecare *,> m, douY nituri erau plasate din C* Xn C* cm ori trei nituri se a"lau la "iecare *,I m de2a lungul vZr"ului, sigilZndu2l' $cestea erau tipurile de boilere care se "abricau acolo. Erickson \i2a spus+ 0&rebuie sY trag ceva XnvY[Yminte din asta, deoarece oamenii comunicY XnYuntru \i, Xn po"ida "aptului cY eu nu2i pot auzi, se pare cY se aud unul pe altul0. $st"el, a abordat unul dintre muncitori, spunZndu2i cY ar dori sY discute cu \e"ul. Primul muncitor interpelat nu s2a descurcat, a\a cY a apelat la altul. ;a sosirea \e"ului, Erickson i s2a adresat+ 0$\ dori sY Xnnoptez aici. Sunt student \i vreau sY XnvY[ cum se comunicY Xntr2o "abricY de boilere.0 Se pare cY a existat o vreme Xn care un asemenea demers era admis, "iindcY \e"ul a acceptat. Erickson a plecat acasY pentru a2\i lua perna \i pYtura, dupY care s2a Xntors Xn "abricY, a urcat treptele \i, deschizZnd u\a, a "ost din nou surprins de intensitatea zgomotului dat de "or"ota muncitorilor, deplasarea "oilor de o[el pe transportoare \i de "ixarea niturilor. ^i2a spus+ 0Pe propria2mi via[Y, aproape cY nu mY pot auzi gZndind0. ]nsY a reu\it sY gYseascY o solu[ie. $\ezZndu2\i perna, s2a cuibYrit la cYlduricY, sub pYturY, dar \i a\a zgomotul Xi invada mintea, la "el de intens ca \i pZnY atunci. (ndeva Xn

apropierea miezului nop[ii, a reu\it sY2\i scoatY din minte vacarmul, deplasZndu2l Xn a"arY, dupY care a adormit. Erickson s2a pus Xntotdeauna Xn situa[ii din care se pot trage XnvY[Yminte despre ceea ce se XntZmplY Xn interiorul unei persoane. /u la nivelul min[ii con\tiente, ci la nivelul celei incon\tiente, cu adevYrat incon\tiente... Not! marginal! Meta"orele sunt cea mai "inY \i elegantY modalitate de a vY adresa direct min[ii incon\tiente a clientului dumneavoastrY. $cestea pot "i nara[iuni bazate pe propria experien[Y, pe trYirile altora sau ale nicicui. Sunt "ormulate realist sau mitic, pove\ti adevYrate sau create special pentru situa[ia pe care o traverseazY pacientul. $[i observat cY, Xn "a[a audien[ei, discursul unui orator pro"esionist Xncepe aproape Xntotdeauna cu o meta"orY4 1eseori ia "orma unei anecdote, dar se XntZmplY sY "ie \i o povestioarY spectaculoasY menitY a introduce subiectul. 9ratorii cunosc sau nu de ce meta"ora reprezintY cea mai bunY deschidere, realizeazY sau nu cY, de "apt, prin intermediul ei capteazY aten[ia 0min[ii incon\tiente0 a publicului, XnsY ceea ce \tiu sigur este cY "unc[ioneazY. %on[inutul unei meta"ore bine selectate se bazeazY pe experien[a clientului3audien[ei. Procesul de sesizare a analogiilor apar[ine mecanismului care "ocalizeazY curiozitatea 0min[ii incon\tiente0, deschizZnd2o dialogului. Scopul "inal al meta"orizYrii este acela de a 0trezi0 Xn interlocutor o stare mentalY speci"ic direc[ionatY, adesea starea pe care acesta o experimenteazY ca urmare a "olosirii meta"orei. ;imba#ul meta"oric bine rostit va "i delicios de ambiguu, utilizZnd liber pattern2urile modelului miltonian, pentru a alimenta curiozitatea 0min[ii incon\tiente0 a clientului. Plani"icZnd \edin[a de hipnoterapie, Erickson revedea XnsemnYrile privind problema curentY a pacientului \i anamneza acestuia, pentru a selecta sau improviza o serie pertinentY de meta"ore. Pe parcursul Xntrevederii, deschidea un circuit XncepZnd cu prima meta"orY \i relatZnd trei s"erturi sau ceva mai mult din con[inutul sYu. $poi renun[a la poveste, ini[iind un alt circuit prin enun[area par[ialY a celei de2a doua meta"ore, o abandona \i o Xncepea pe cea de2a treia. (tiliza deseori patru sau cinci meta"ore, care reprezentau o modalitate elegantY de a induce transa "YrY a "ace re"erire la hipnozY.

ncompletitudinea meta"orelor, sau alt"el spus, lYsarea circuitelor deschise, incitY curiozitatea 0min[ii incon\tiente0 a pacientului. 9bservZnd cY deschiderea cZtorva circuite declan\eazY comunicarea directY cu incon\tientul, Erickson Xncepea recadrarea, acesta "iind, de "acto, scopul \edin[ei hipnoterapeutice. 9data completatY recadrarea, Xnchidea circuitul cel mai recent deschis prin "inalizarea meta"orei \i proceda la Xnchiderea celorlalte circuite Xn ordinea inversY deschiderii lor. E"ectul completYrii meta"orelor conducea pacientul cYtre ie\irea din transY. $legerea adecvatY a interven[iei meta"orice avea drept e"ect secundar "aptul cY s"Zr\itul "iecYrei pove\ti XntYrea e"ectul recadrYrii, Xn timp ce pacientul se a"la XncY Xn transY. Punctul critic al e"icacitY[ii meta"orelor ericksoniene Xl reprezintY momentul Xntreruperii nara[iunii. $legerea acestuia presupune pYrYsirea circuitului Xn punctul de maxim interes, ast"el XncZt sentimentul incompletitudinii centreazY curiozitatea incon\tientY a clientului spre ceea ce urmeazY. ]nchiderea circuitului "inal va satis"ace aceastY curiozitate \i va XntYri e"ectul recadrYrii. ]nainte de a Xncheia capitolul, vY voi recomanda experimentarea metodei ericksoniene de alegere a unor serii meta"orice menite a "acilita intrarea pacientului Xn transY \i, odatY cu "inalizarea recadrYrii, a determina ie\irea din ea. Hnchiderea circuitului nr ; Primul lucru auzit de Milton Erickson la trezire a "ost conversa[ia purtatY Xntre muncitorii "abricii de boilere+ ,,9are ce2\i imagineazY copilul acesta cY poate Fn%!Ia aici# din moment ce nouY ne2a luat atZt de mult s! Fn%!I!m modul de a comunica Fn!untru40 ]nsY el avea certitudinea "aptului cY a deprins ceva "oarte valoros, care urma sY2l cYlYuzeascY Xntreaga via[Y, deoarece dacY po[i comunica incon\tientului, Xi po[i pretinde sY realizeze orice+ XnsYnYto\irea, "ericirea, modalitatea de a[i Xndeplini cele mai pro"unde dorin[e. &oate acestea ... doar adresZndu2i2te incon\tientului. %el pu[in ast"el gZndea Erickson. :oi ce opina[i4 Hnchiderea circuitului nr :

^ase luni dupY cea de2a doua externare a domnului 6ight, $socia[ia MedicalY $mericanY a dat verdictul ine"icien[ei Lrebiozenului Xn tratamentul cancerului. 1omnul 6ight s2a reinternat Xn spital, unde a decedat dupY trei zile. mportan[a povestirii de "a[Y constY Xn relevarea capacitY[ii de XnsYnYto\ire de[inutY de care "iecare dintre noi . ]n timp ce povesteam XntZmplarea la un training de /;P, una dintre cursante a reac[ionat Xn mod surprinzYtor. (rmarea a constat Xn "aptul cY, dupY o sYptYmZnY, nodulul mamar pe care Xl avea s2a resorbit. %a atare, "or[a curativY a oricYruia dintre noi este esen[ialY. Hnchiderea circuitului nr 9 $"lat Xn biroul decanului, pro"esorul a spus+ ,,?ohn, din moment ce cuno\ti toate cele =* XntrebYri \i ordinea enun[Yrii acestora, consider cY Jtii r!spunsurile0# "raza "iind continuatY de decan prin recomandarea ca lui ?ohn s! i se acorde calificati%ul A la cursul respectiv. Erickson concluziona cY $2urile ob[inute de ?ohn s2au datorat obser%!rii atente a tuturor detaliilor, modalit!Iii de a percepe oamenii Ji de a/i asculta , aceste XnvY[Yminte Xnso[indu2l Xntreaga via[Y. ,eea ce s/a Ji FntGmplat. Hnchiderea circuitului nr 8 /u am "ost niciodatY gYsit "uri\Zndu2mY la cadourile de %rYciun. NicicGnd... ]n po"ida acestui "apt, ei au Jtiut Xntotdeauna. $"lZndu2vY in postura de pYrin[i, aJa/i c! JtiIi4 Pentru cY existY mereu acel semn trYdYtor al ambala#ului u\or "or[at, care vY XndeamnY sY gZndi[i+ ,AJ face bine s! schimb ascunz!toarea anul %iitor 0 1ar imboldul curiozitY[ii nu dY pace+ F9are ce se XntZmplY acolo40 Hnchiderea circuitului nr 7 ]ntrucZt ve[i continua sY deprinde[i cZt mai simplu cu putin[Y tehnicile hipnoterapeutice, nu ve[i "i nevoi[i a recurge la elaborarea celor treizeci de pagini scrise cGnd%a de )ricRson Pute[i apela la e3perienIa acestuia pentru a reduce din ce Fn ce mai mult limba$ul %orbit# bazGndu/%! pe obser%aIie Ji pe utilizarea conduitei clienIilor

:Y pot asigura asupra "aptului cY acordZnd o mai mare aten[ie detaliilor experien[a voastrY va spori, ceea ce va "acilita intrarea pacien[ilor Xn transY \i comunicarea cu incon\ientul acestora. &xersarea practic. a cre.rii meta3orelor $scultZnd con[inutul sec[iunii dedicate ,,Meta"orelor abundent inserate0 mai degrabY decZt citindu2l, probabil cY a[i trYit de#a o transY indusY meta"oric. 6ecadrarea in"iltratY Xntre multiplele deschideri ale circuitelor \i Xnchiderile acestora Xn ordine inversY, a condus mai curZnd cYtre acumularea de experien[Y decZt cYtre tipul de modelare a personalitY[ii uzitat "recvent Xntr2o \edin[Y de hipnoterapie. Purcede[i acum la crearea unor serii analoge a cZte cinci meta"ore abundent inserate. &rebuie sY alege[i mai XntZi un coleg, deoarece "ocalizZndu2vY asupra unei anumite persoane pute[i crea meta"ore care X\i vor dovedi e"icacitatea Xn cazul respectiv. Elabora[i cinci povestioare, "iecare dintre acestea avZnd Xntre E \i H minute. $nticipa[i e"ectele lor \i stabili[i cea mai bunY ordine de prezentare. Exersa[i mental, ast"el XncZt derularea unei povestioare sY se realizeze Xn propor[ie de )*2G* `, urmZnd expunerea celei consecutive. ;a alegerea con[inutului meta"orelor, vor "i luate Xn considerare urmYtoarele tipuri de pove\ti+ despre oameni care trag XnvY[Yminte din cele XntZmplateN despre restructurarea cognitivYN despre sensul care devine accesibil indivizilorN despre e"ectele produse asupra persoanelorN despre insight2uri.

magina[i2vY e"ectul produs de povestirea relatatY unui coleg ce o ascultY pentru prima oarY. Plani"ica[i momentele Xntreruperii \i reluYrii nara[iunilor, inserZnd recadrarea Xntre acestea. ExersZnd meta"orele, alege[i drept con[inut central sugestii re"eritoare la procesele de XnvY[are sau descYtu\area "or[ei ,min[ii incon\tiente0. 9datY plani"icatY elaborarea meta"orelor \i a con[inutului central al acestora, exersa[i luZndu2vY colegul pe post de client. 9bserva[i e"ectele produse de relatarea

povestirilor \i de alegerea momentelor de Xntrerupere a interven[iilor meta"orice. (tiliza[i aspectele remarcate Xn vederea ameliorYrii discursului \i a e"ectelor produse de meta"orele abundent inserate pZnY cZnd rezultatele vY vor mul[umi. Pentru a "acilita construirea interven[iilor meta"orice, vY prezentYm urmYtoarea diagramY+ Pattern0urile lim)a*ului $ipnoterapeutic

CLI&CTB Metafore abundent inserate Metafore< = E I H C COCDICUT Hntrerupere

C H I E =

9a3inarea stilului de utili!are a interven2iilor meta3orice ]n cazul lui Erickson, elaborarea unei interven[ii hipnoterapeutice se realiza adesea pe parcursul unei Xntregi sYptYmZni, deoarece acesta acorda o importan[Y deosebitY plani"icYrii meta"orelor utilizate ulterior. @iindcY tocmai vY ini[ia[i Xn crearea meta"orelor, vY recomand douY surse de Xncredere+ ,,Meta"ore terapeutice0, de 1avid Gordon, \i ,:ocea interioarY0, de ;ankton e ;ankton. ]ntrucZt programul de doctorat al nstitutului $merican de -ipnoterapie con[ine o serie de cursuri dedicate meta"orizYrii, ve[i ob[ine rezultate remarcabile Xn urma studierii apro"undate a creYrii \i anticipYrii e"ectelor acesteia. %ele mai bune cYlYuze vY vor "i XnsY propria experien[Y \i aplicarea procedurilor XnvY[ate. Elaborarea pove\tilor nu se limiteazY la cele auzite sau experimentate. Pute[i clYdi din nimic pove\ti care sY vizeze direct nevoile clien[ilor vo\tri. (na dintre celebrele nara[iuni ericksoniene este reprezentatY de o meta"orY pro"undY despre ro\ii. $dresZndu2 i2se unui client care dorea sY piardY Xn greutate, i2a spus+ ,%ultiv ni\te ro\ii Xn grYdina din spatele casei, iar lucrul cel mai interesant care s2ar putea spune Xn privin[a lor este cY \tiu exact cu ce sY se hrYneascY pentru a a#unge la o anumitY mYrime. /u \tiu cum se XntZmplY, dar ro\iile a#ung Xntotdeauna la mYrimea pe care trebuie sY o aibY.0 \i a continuat prin utilizarea unei meta"ore pertinente despre maniera Xn care o ro\ie extrage din sol exact cantitatea necesarY de apY \i de substan[e nutritive. $ceasta este o exempli"icare a interven[iei meta"orice. Pe mYsurY ce cYpYta[i experien[Y Xn utilizarea meta"orelor, ve[i gYsi modalitY[i inedite de a le "olosi Xn inducerea transei, dar \i de a le in"iltra Xn recadrarea aplicatY clientului a"lat de#a Xn stare de transY. Subtilitatea \i e"icacitatea vY vor spori, pentru cY oamenii adorY pove\tile, iar ,mintea incon\tientY0 este "ascinatY de meta"ore.

CAPITOLUL 1( Te@tul de inductie pro:re@iCa ba=ata pe "@tabrooD@ Pana in acest moment ne2am concentrat pe abordarea indirecta, permisiva a lui Erickson. Este usor de invatat si con"ortabil de "olosit la ma#oritatea clientilor, incluzandu2i pe aceia care pot avea ceva ezitari privind hipnotizarea lor. :om examina acum motivele pentru a "olosi cateodata metoda mai traditionala a hipnozei' o abordare directa, autoritara. (nul dintre avanta#ele hipnozei traditionale este utilizarea ei pentru a produce "enomenul transei pro"unde. %hiar si hipnotizatorii ericksonieni se orienteaza de obicei catre o abordare mai autoritara cand trebuie sa induca transa pro"unda pentru a obtine "enomenul hipnotic mai adanc. $stazi cel mai mult se "ace hipnoterapie in stil ericksonian cu clientul in stare treaza. n hipnoza traditionala, pe de o parte, hipnotizatorul vorbeste despre somn la inceputul inductiei si2l duce pe client intr2o stare de somnolenta. $ceasta este "olositoare mai ales in a2l determina pe client sa uite ce se intampla in timpul transei. 1aca e"ectul dorit este, sa spunem, pentru client, sa nu mai "umeze sau sa aiba o aversiune pentru anumite mancaruri grase, sugestiile post2hipnotice vor "unctiona cel mai bine cand clientul uita sugestiileN Mintea lor %onstienta nu se va mai amesteca in indeplinirea sugestiilor. (nul dintre cei mai mari pro"esori ai acestui secol privind metoda traditionala a "ost George Estabrooks, pro"esor la (niversitatea %olgate, a carui carte A -ipnoza B a "ost publicata in =GHI. Estabrooks a predat o metoda directa, autoritara. 1aca ar "i sa incepem inductia acestui capitol in stilul sau, ar suna asa + A nchide ochii. $dormi complet ! adormi adanc. 6elaxeaza2ti toti muschii si imagineaza2ti ca adormi pro"und. 1in ce in ce mai pro"und. /u te vei trezi pana cand iti voi spune eu' apoi te vei trezi incet si te vei simti bine ca rezultat al acestor sugestii. $dormi adanc, adanc. 1in ce in ce mai adanc. B. Pentru indicii ulterioare, o inductie completa in stilul direct, autoritar al lui Estabrooks apare in anexa. Pentru usurinta in invatare si practica, vom "olosi o inductie bazata pe stilul lui Estabrooks si adaptata prin adaugarea sugestiilor indirecte ale lui Erickson. /umesc asta un &est de nductie Progresiva. 6ecomand sa2l practici cu un coleg, schimband rolul ca hipnotizator si client. nductia va duce clientul prin cele sase stagii de hipnoza discutate in %apitolul ). @iecare pas pe care2l atinge clientul va "i un pas ulterior reusit al abilitatii sale de a se hipnotiza singur. %u alte cuvinte, succesul clientului in atingerea "iecarei etape va actiona ca un puternic mobilizator, ast"el incat, cu cat mergi

mai departe in inductie, cu atat va deveni mai puternica credinta clientului ca el reprezinta un subiect hipnotic grozav' cu atat se vor abandona mai mult ' si mai mult vor accepta sugestiile tale. 1upa "iecare test, vei conduce clientul sa2si relaxeze inca o data partea corpului care a "ost implicata in test. @iecare client este di"erit. %ateodata un client nu va reusi la un anumit nivel al acestei inductii si atunci va reusi "oarte usor la niveluri mai pro"unde. 1aca, dupa o cantitate rezonabila de sugestie, clientul nu va intra in transa pe care o astepti, la unul dintre niveluri, "oloseste orice "ace clientul pe loc si treci la urmatorul nivel. %and clientul a atins un nivel pro"und al transei, "a sugestii post2hipnotice care2i vor "olosi dupa inductie si vor produce amnezia acelor sugestii. nainte de a scoate clientul din transa, scenariul te va a#uta sa inlaturi orice sugestii de test pe care clientul nu ar trebui sa continue sa le urmeze cand inductia s2a terminat. n timp ce "olosesti scenariul de mai #os, repeta sau extinde propozitiile dupa cum doresti, pentru a mentine un curs neted si a a#uta clientul sa se relaxeze total. Testul de inductie pro5resiva adaptat dupa &sta)roo>s &nchide ochii S 6orbesti in somn $cum, daca ai vrea sa mergi inainte si daca poti, sa inchizi ochii. Si ma intreb daca iti poti imagina, "iecare poate, imaginarea este ceva ce poti "ace, aminteste2ti cat de mult ti2ai imaginat cand erai mic sau poti sa2ti amintesti un moment cand adormeai (casti) doar adormeai. $cum, poate2ti amintesti un moment cand erai asaaaa obosit si relaxat' toti muschii tai se ' relaxeaza total' si2ti amintesti doar un moment cand adormeai' adanc. 1in ce in ce mai adanc'. (etc). $sa' $cum este important, poti ramane adormit cat de mult vrei pana cand iti voi spune eu si tine minte, vei auzi mereu sunetul vocii mele, indi"erent cat mergi de departe sau adanc, te vei simti mereu bine si vei "i bine ca rezultat al acestor sugestii. 1eci este bine, mergi inainte si adormi adanc, "oarte adanc. 1in ce in ce mai adanc (,ontinui sa %orbesti in acest mod cam ; minute ). Poti sau nu sa uiti tot ce se intampla. Este ok. Pleoapele inchise $cum asculta. %at de relaxat esti, inca stii ca ochii tai sunt inchisi si se poate sa nu "i observat ca pleoapele tale sunt atat de grele incat sunt, chiar sunt inchise atat de strans incat poti descoperi amuzat ca ochii tai sunt inchisi strans, strans, strans. $sa este. Pleoapele tale sunt inchise strans, impreuna, si nu2ti poti deschide ochii indi"erent cat de tare incerci si, cu cat incerci mai mult, cu atat devin mai stranse. Si ai putea dori sa incerci, deci incearca, te provoc sa incerci si sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu poti.

9elaxarea + acum relaxeaza2ti totul. 6elaxeaza pleoapele. Ele se intorc la normal si tu vei dormi pro"und. $danc, si te vei trezi cand iti voi spune eu. $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci doar relaxeaza2ti totul si dormi, dormi, dormi. Dratul tare $cum este momentul pentru urmatorul nostru test. 1eci doar observa2ti bratul drept, acolo unde este (descrie) devine tare si rigid, rigid, rigid si tare. Si toata lumea stie cum este o bucata de "ier, atat de rigida si tare, exact ca tine' nu2ti poti indoi bratul drept. Este exact ca o bara de "ier, solida, rigida si tare. Este imposibil sa2ti indoi bratul drept care este atat de tare. &e provoc sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu poti. $sa este. 9elaxarea + acum relaxeaza2te complet. 6elaxeaza2ti bratul drept. Se intoarce la normal si tu esti pro"und adormit. Pro"und, si vei dormi pana cand iti voi spune eu. $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci, doar relaxaza2te complet si dormi, dormi, dormi. Picioare moi $cum, chiar daca nu te2ai gandit niciodata la asta inainte, acum observa cum corpul tau parca pluteste, pluteste, pluteste. Si poti descoperi cu ceva incantare ca nu2ti poti controla muschii picioarelor, esti atat de relaxat acum. Si unde te2ai nascut 4 ti amintesti 4 (Scopul acestor intrebari este sa induca o regresie a %arstei# ducand clientul inapoi intr/un moment cand miscarile picioarelor nu erau inca dez%oltate ). $minteste2ti . Esti un bebelus nou2nascut' Si acum, ca atunci, esti blocat unde esti si picioarele tale nu "unctioneaza, mult prea relaxate. $sa este. Este imposibil pentu tine chiar sa incerci sa te ridici, prea relaxat. Si cu cat incerci mai tare, cu atat mai relaxate sunt picioarele tale. Esti pur si simplu blocat acolo pe scaun. Poti incerca si te provoc chiar sa incerci. 9elaxarea B $cum relaxeaza2te complet. 6elaxeaza2ti picioarele. Ele se intorc la normal si tu esti pro"und adormit. Pro"und, pro"und adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu. $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci, doar relaxeaza2te complet si dormi, dormi, dormi. Miscarea automata $cum asculta cu atentie, este mai distractiv. Este timpul ca noi sa descoperim ceea ce pot "ace mainile tale. ntr2o clipa o sa2ti ating mainile ( cand ochii clientului sunt inchisi# intotdeauna spune/i ca o sa/l atingi inainte de a o face ?oloseste atingerea ambigua pentru a stabili catalepsia intr/un brat# apoi in celalalt ). $cum, hai sa2ti rotim mainile. ata2le. (&ncepe rotatia mainilor). ata cum merg in cerc si in #ur. 1in ce in ce mai repede. Poate nconstientul tau' sa le mentina miscarea 4 $sa este. Ele se rotesc din ce in ce mai repede. Si poti a"la cu oarecare placere ca nu le poti opri. /u te poti opri, indi"erent cat de tare incerci, cu cat incerci mai tare, cu atat mai repede ele se invartesc.

9elaxarea B $cum relaxeaza2te complet. (Prinde delicat mainile pentru a opri rotatia). 6elaxeaza2ti mainile. Ele se intorc sa se odihneasca in poala si tu esti pro"und adormit. Pro"und, pro"und adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu. $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci doar relaxeaza2te complet si dormi, dormi, dormi. 6orbind in somn $cum vreau sa visezi si chiar sa visezi ca vorbesti in somn. &oata lumea cunoaste pe cineva care vorbeste in somn. 1eci dormi si viseaza acel vis. $cum am sa2ti pun cateva intrebari simple si tu poti ramane adormit in visul tau si visezi ca2mi raspunzi in somn, vorbind in somn, de parca ai vazut alti oameni vorbind in somnul lor. %urand iti voi pune intrebari la care poti raspunde usor' iata2le + %um te cheama 4 (Asteapta un raspuns# poti repeta intrebarea) %are este adresa ta 4 9elaxarea + $cum relaxeaza2te complet. :ocea ta este din nou tacuta si tu esti pro"und adormit. Pro"und, pro"und adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu' $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci doar relaxeaza2te complet si dormi, dormi, dormi. Mersul in somn $cum intr2o clipa te vei ridica. &e voi a#uta eu. :ei ramane adormit in timp ce stai in picioare de parca ai "i intr2un vis. $i vazut somnambuli. &i2e usor sa te ridici. $cum o sa te ating, ca sa te a#ut. ( A$uti clientul). -aide, ridica2te. Mergi. $sa este bine. &i2e usor sa te "olosesti de muschii picioarelor in timp ce ramai pro"und adormit. Stand in picioare. Si, in timp ce te asezi ( a$uti clientul) tu vei adormi si mai mult. Poti sta #os in siguranta si con"ortabil. 9elaxarea B $cum relaxeaza2te complet. 6elaxeaza2ti picioarele. Ele se intorc la normal si tu esti pro"und adormit. Pro"und, pro"und adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu' $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci doar relaxeaza2te complet si dormi, dormi, dormi. Halucinatiile %izuale $cum asculta cu atentie. ntr2o clipa te vei trezi doar de la gat in sus. Mintea ta poate ramane adormita si corpul tau poate ramane adormit, doar capul tau, "ara recunoasterea corpului, se poate trezi de la gat in sus. %and esti gata, doar deschide ochii. 1eschide2i acum, si ramai pro"und adormit. nca visezi si eu vreau ca tu sa visezi aceasta minge de tenis. 1eschide2ti ochii si priveste mingea de tenis din mana mea. %e culoare are 4 ((idici mana de parca tii mingea de tenis in ea Arunci mingea in sus 6ezi daca clientul urmareste mingea).$cum o sa intorc mingea un pic ca sa vezi numarul de pe ea. 9data ce ai culoarea si numarul, poti inchide ochii, ramanand adormit, adormit pro"und.

9elaxarea B $cum relaxeaza2te complet. 9chii tai revin la normal si tu esti pro"und adormit. Pro"und, pro"und adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu' $poi te vei trezi incet si usor' pana atunci doar relaxeaza2te complet si dormi, dormi, dormi. /9&$ + Pentru scopuri demonstrative %atalepsia &otala a %orpului poate "i adaugata la &estul de nductie Progresiva, in acest punct. Pentru detalii vezi $nexa, pagina =)). %atalepsia &otala a %orpului nu este inclusa in text aici deoarece este nevoie de o gri#a extrema in provocarea ei si este "acuta mai des in pregatirea hipnoterapeutilor decat in terapia actuala. &nsereaza sugestii post/hipnotice $cum, intr2o clipa, o sa dau Mintii tale nconstiente niste sugestii pe care as dori sa le uite Mintea ta %onstienta. (itarea este normala si naturala' uiti tot timpul. 1e ce ti2 ar pasa ce2ai servit la pranz acum doua saptamani, miercuri, cand a plouat 4 Pur si simplu uiti. Eu vreau ca tu sa uiti constient ceea ce o sa2ti spun intr2o clipa. %ineva iti da o bucatica de hartie si tu uiti de ea. (nde a disparut 4 %ine stie, cui ii pasa, uita de ea. (itarea este un lucru normal, natural. $cum as dori sa sugerez ca ' ( ?a niste sugestii potri%ite poziti%e# legate de in%atare# de furnizarea informatiilor necesare de catre Mintea &nconstienta sau un subiect la alegerea ta &n acest moment# sugestiile ar trebui sa fie directe =). Si vreau ca tu sa uiti sugestiile mele in mod constient si aminteste2ti de ele inconstient ' ca bucata de hartie de care ai uitat' sau cui ii pasa ce2ai servit la pranz acum doua saptamani. Este ok, uitarea este un lucru natural, normal. (ita ceea ce tocmai am spus. &nlatura testul sau sugestiile pe termen scurt $cum, cu ochii inchisi, ramai pro"und adormit pentru inca ceva timp. &oate sugestiile pe care ti le2am dat despre aceasta transa si toate testele inrudite sunt acum inlaturate. &oate sugestiile in derulare au inca e"ect. ( ,lientul poate face diferenta intre cele doua )l %a pastra sugestiile tale post/hipnotice si %a abandona sugestiile testului transa). Scoaterea clientului din transa $cum, cand esti gata, incepi sa2ti revii. ntr2o clipa, o sa numar de la =* la = si vreau sa te trezesti cu o zecime la "iecare numar, pana esti deplin treaz. =*' G'. )' etc. Exerseaza acest &est de nductie Progresiva cu un partener pana cand discutia curge neted si "ara e"ort pentru tine. nductia este un mobil minunat pentru client deoarece il conduce sa experimenteze cateva niveluri de hipnoza. 1e asemenea, este recon"ortant pentru noul hipnoterapeut sa conduca clientul spre acele niveluri.

O)servatii suplimentare despre Testul de Inductie Pro5resiva (nii clienti pot dori sa treaca "oarte repede de la a sta in picioare sau sa vada o minge de tenis si sa mearga rapid la stadiul adanc de inconstienta. n loc sa A #oace #ocuri prostesti cu "enomene hipnotice B, ei pot dori sa treaca direct la a experimenta un nivel adanc de transa. $sta este bine, atata timp cat ei realizeaza ce vor in hipnoza. Erickson a spus ca unii clienti nu pot realiza miscarea bratului in transa adanca pentru ca ei sunt intr2 o stare in care nu le pasa. /ivelul optim de transa pentru e"ectuarea sugestiilor post2hipnotice variaza de la client la client. Poti experimenta cu un client pentru a a"la nivelul la care el raspunde cel mai bine sugestiei. Erickson ar da sugestii unor clienti in transa usoara. El le2ar spune cateva povesti, cateodata "ara sa "aca o inductie "ormala si ei s2ar schimba miraculos. %heia este sa stabilesti comunicarea cu Mintea nconstienta a clientului tau, "ie ca "olosesti pendulul sau transa adanca. @ii atent cand conduci un client in transa "oarte adanca. n unele cazuri, daca clientul se a"la prea adanc in transa, poate sa nu raspunda. 1aca clientul intra intr2o stare de transa "oarte pro"unda, nu vei obtine raspunsurile de care ai nevoie. Pentu oricare dintre testele din &estul de nductie Progresiva, clientul are nevoie sa exercite o anumita cantitate de energie. 1aca clientul este asa de relaxat incat nu poate "ace nimic in plus si tu vrei sa continui cu unele dintre teste, poti spune+ $s vrea sa rog Mintea ta nconstienta sa trimita energie la partile corpului care au nevoie de energie pentru acest proces. $cum incepi sa "aci asta in timp ce stai intr2o transa adanca. B &estul de nductie Progresiva contine o combinatie de abordari permisive si autoritare. /u recomand o abordare strict directa, autoritara, daca nu ai un client care sa raspunda bine la ea, cum ar "i o persoana cu trecut militar sau educatie disciplinata. Poti usor incepe cu o metoda permisiva si s2o trans"ormi intr2un stil mai autoritar, pe masura ce clientul intra mai adanc in transa' ;a niveluri mai adanci, ma#oritatea inconstientelor raspund bine la mesa#ele autoritare. Principiul utilizarii cel mai des strans legat de stilul indirect, permisiv al lui Erickson este, de asemenea, e"icient cu o abordare autoritara. (tilizarea se poate trans"orma din ceea ce putea "i distragerea atentiei intr2un spri#in pentru provocarea transei. Este bine sa observi posibilele scapari inainte de a o "ace clientul. $i putea spune atunci, de exemplu+ A ntr2o clipa, poti auzi un zgomot care vine din a"ara camerei. Si vei stii ca cineva se grabeste sa plece undeva. Poate ca in viata ta, candva, te2ai grabit spre unele locuri. n timp ce observi pe cineva de a"ara grabindu2se sa mearga undeva, poate vei vrea sa patrunzi mai adanc. Si nu te grabi, ca sa mergi chiar si mai adanc. B. (tilizand orice se intampla a"ara, te va a#uta sa obtii o inductie calma, continua. (tilizarea inseamna hipnoza in toata eleganta sa. 1in punctul de vedere al terapiei, partea cea mai critica a &estului de nductie Progresiva este insertia sugestiilor post2hipnotice la un nivel adanc de transa. (rmatorul capitol da mai multe detalii despre sugestiile post2hipnotice si tehnicile de adancire a transei.

C&$ITOLUL 1/ Te$nici pro3unde si #u5estii Post0$ipnotice

Te$nici pro3unde si su5estii post0$ipnotice Pentru o sugestionare post 2 hipnotica trebuie stapinit deplin inconstientul pacientului si nu trebuie uitata utilizarea unui medium care sa poata patrunde adinc in subconstientul pacientului a"lat in transa. &estul de nductie Progresiva prezentat in capitolul anterior s2a realizat prin analizarea mai multor pacienti la un nivel cit se poate de pro"ound, deoarece orice sugestie produsa prin "enomenul de transa, cu acordul dat de pacient, are un succes mai mare cu cit sensibilitatea acestuia este mai mare. @iecare "enomen succesiv de transa este asemenea unui act de convingere. Te$nici pro3unde 9rice metoda de inductie am utiliza, exista tehnici di"erite pentru conducerea pacientului intr2o transa pro"unda. Prima este su5estia directa sau indirecta. Sugestia ta poate "i corelata cu o replica "izica+ , n momentul in care iti ating "runtea, te avertizez ca vei patrunde intr2un somn din ce in ce mai adinc0 ($tingi "runtea.) %ontinui acum sugestia, ast"el incat subiectul sa poata "i conectat la propria sa psihologie+ V%u "iecare respiratie poti gasi un sens al relaxarii pro"unde si poti patrunde intr2o transa pro"unda.V Sugestia ta poate lua si "orma unei imagini pro"unde+ V ti poti imagina ca te plimbi in #osul unui drum lung, cobori zece eta#e, timp in care "aci zece pasi pentru "iecare eta#, si asemenea "aci si tu, ast"el incat sa cazi in transa pro"unda. %u "iecare pas, patrunzi mai adinc si mai adanc. Pasul ... "''' I... (''' /... 1...

D.. . ).. . G.. . =*.. . si acum esti la prima oprire din drumul tau. Si acum din nou, pasul =... E... etc.V %obori pacientul metodic si com"ortabil, tu poti decide daca sa utilizezi o scara normala, scara rulanta sau un li"t. n %apitolul anterior, am discutat despre utilizarea meta3orelor incluse pentru a conduce pacientul in transa. Meta"orele incastrate pot "i de asemenea utilizate in cadrul transelor care de#a au "ost declansate. $st"el poti induce mai multe nivele de meta"ore, pentru a creste treptat intensitatea transei. ($pare un moment de reducere dupa =E nivele de meta"ore.) %ea mai avansata cale de transa pro"unda este cea cunoscuta si sub numele de inductie repetata' $ceasta a aparut inca din cele mai vechi timpuri cand au avut loc primele cercetari cu privire la h5pnotism, mai exact la "inele anilor =G * *. ipnoe!eleB Un 5$id cuprin!ator -ippol5te 7ernheim a gasit ca atunci cind un pacient a atins un nivel cert de transa in timpul primei sedinte, el va putea patrunde pe un nivel mai pro"ound abia in saptamina urmatoare la cea de2a doua sedinta, timp in care va putea sa atinga un nivel in plus in timpul celei de a treia sedinte -Terapii sugesti%e# 7AAB. 9bservatia sa era ca, cel mai adesea un pacient care era hipnotizat, poate sa atinga adincimea dorita. Erickson si Elman mai tarziu punctau ca, inductiile repetate nu au voie sa depaseasca mai mult de cateva serii, separate de restul sedintelor. 9data cu prima sedinta, ei pot induce pacientul catre un nivel "oarte pro"ound, prin transe repetate crescandu2se nivelul la "iecare noua sedinta. Procesele de crestere a pro"unzimii nivelelor prin inductii repetate poarta numele de asa2numita chemare spre fictiune 1emonstatie live a tehnicilor de inductie pro"unda %a un exemplu de chemare in "ictiune, aici exista o stenograma a unei parti dintr2o demonstatie. %u aceasta ocazie s2au "acut hipnoze pe o categorie de subiecti, in extensso, prin "olosirea inductiilor repetate de hipnoza, rezultatul "iind notat si inregistrat ca "iind reactia subiectilor.

-,hris a %enit in fata camerei ca raspuns imediat al declansarii instalarii sugestiei post/ hipnotice Teoria curenta arata ca atunci cand o sugestie post/hipnotica este acti%ata un pacient se intoarce in aceeasi transa in care se gasea in momentul in care terapeutul &/a produs inducerea sugestiei . TadB a un loc te rog , %hris. Esti in transa chiar acum4 C$risB /u stiu. TadB $i dreptate, nu stii. 7un. /ecunoasterea este un lucru bun in hipnoze, tu stii asta, nu2i asa4 1e ce nu inchizi ochii, sa patrunzi cat mai adanc in transa. &u stii cum sa "aci asta, acum tocmai patrunzi in transa cu adevarat. ntr2o clipa vei adormi pro"ound, din ce in ce mai pro"und, %hris. Te$nici pro3unde de su5estii post0$ipnotice &e2am atins pe umar. n momentul in care te2am atins pe umar am simtit o dubla relaxare din partea ta. Eu te2am atins pe umar (te ating) tocmai acum. 9k, asta este bine. $cum patrunzi intr2un somn mai adanc, %hris. &e mai intreb inca o data daca esti pe deplin relaxat in momentul in care te2am atins pe umar'tocmai acum. %hiar te2ai relaxat pe deplin, din ce in ce mai mult ' ok, %hris, aminteste2ti unde te a"li, de ce nu te intorci. 7un, acum revii printre noi. -Aducerea lui ,hris inapoi in transa . $cum vreau sa te intorci inapoi de unde ai plecat, in starea de pro"unda relaxare de mai devreme. $sa este bine. 1ormi din ce in ce mai adinc. 9L, %hris, deschide din nou ochii, te rog. &e descurci grozav. Esti in transa acum4 C$risB /u stiu. TadB Sa nu stii este per"ect, tu stii4 C$risB 7ine .. . ma gandesc deci. TadB 1eci tu te gandesti. ;asa2ma sa te intreb ceva. -aici se face referire la pasul halucinatiei %isuale in prima faza a inductiei . nainte eu iti aratam o minge de tennis, ce culoare avea 4 C$risB /u am vazut2o. TadB &u nu ai vazut2o, ti2ar placea s2o vezi4

C$risB 1a as dori. TadB &u ai dori. 1eci lasa2ma sa iti intreb inconstientul de ce are nevoie pentru a "i capabil sa iti amintesti daca ai vazut acea mingea de tennis. n acest moment inchizi ochii si adormi pro"ound' si vei asista la atingerea mea pe umarul tau, te vei relaxa din nou si te vei intoarce acolo unde erai. $poi, voi solicita inconstientului tau sa des"asoare mecanismul interior al imaginatie tale de care ai nevoie pentru a putea vizualiza ceva. Si daca tu nu poti vedea clar acel obiect de prima data, dupa aceea, probabil ca tu poti vedea ce %rei sa vezi, daca tu poti si vrei sa vezi. &u vezi4 7un, doar apleaca capul si inchide ochii, dupa care vei adormi pro"ound, bun. &ocmai ai adormit "oarte pro"ound, asta este "oarte bine. Mai adinc, mai adinc acum pina iti vei relaxa "iecare muschi. nca o data relaxeaza2te si mai pro"ound %hris. Mi2ar place sa "ac ca "iecare muschi din #urul ochilor tai sa se relaxeze, ca tu sa nu poti sa2 deschizi. Si cand tu vei sti sa2 localizezi si mai ales sa stii unde sunt ei mergi mai departe pana cand acestia sunt total relaxati si inchisi. 7un. 6amai intr2un somn pro"ound. Pentru un moment mi2ar place sa2ti imprumut ambele maini. Eu tocmai sunt plecat sa vad ce s2a intamplat, daca noi tocmai -tine mainile in miscare. . . asa este bine. 6amai pro"und adormit, lasa2ti acum mainile sa "aca ceea ce vor ele. -mainile lui ,hris fac in acest moment o miscare de rotatie automata necontrolata. 7un, mainile lui %hirs sunt complet relaxate. Mi2ar place sa ramai in continuare adormit pro"und. &e poti trezi acum deschizandu2ti usor ochii dar nu poti sa2ti misti corpul. %onstientul tau poate ramane adormit, in timp ce subconstientul tau se poate trezi de la gat in sus. %and tu ai sa deschizi ochii, eu am sa arunc o minge de tennis pe dusumea. n acest moment iti arat ... mmmmm... mingea de tenis. 6idica2ti capul, deschide2ti ochii si arunca o privire. %e culoare are4 C$risB /u o pot vedea. TadB Este bine, inchide ochii si vei cadea intr2un somn adanc. 6elaseaza2te din nou. $cum doar intreaba2ti subconstientul de ce ar avea nevoie ca sa poata vedea mingea de tennis, ridica2ti capul si "a asta acum. ;asa2ti subconstientul sa "aca tot ceea ce este necesar pentru ca tu sa "ii capabil sa vezi. (dupa o pauza. 9L, %hris, intreaba2ti subconstientul daca a "acut conexiunile necesare in capul tau a#untand neuronii spre a

putea "i capabili sa procesezi toate in"ormatiile pe care le primesti. %and vei "i pregatit deschide ochii si vizualizeaza mingea de tennis. :ezi ce poti vedea, daca poti sa vezi. $cesta este primul pas. 7un. %e culoare are mingea4 C$risB Portocalie. TadB Excelent, "oarte bine. %e numar este pe minge4 C$risB %' TadB $m plecat sa pun mingea de tennis pe scaunul tau, o poti pastra daca vrei. Eu tocmai o voi arunca acum,... bravo, %hris .... ridica2ti capul si inchide ochii pentru a te putea relaxa pro"ound inca o data. n aceasata demonstratie, l2am intrebat pe %hris daca poate sa2si dezvolte capacitatile necesare pentru a avea o halucinatie pozitiva. 1aca pacientul nu a produs "enomenul de hipnoza pe care noi cautam sa il aducem la un nivel cat mai pro"ound, putand al asista cum realizeaza acest lucru. $vem un pacient inauntr2ul si unul in a"ara transei. %ata vreme ei sunt in transa, putem sa le inducem sugestii privind modi"icarea lor neuronala, si la orice modi"icari care au loc in interiorul lor, ast"el incat, ei sa "ie capabili sa actualizeze un "enomen pe care anterior nu puteau sa2l constientizeze. (nele persoane au nevoie de munca suplimentara pentru anumite conexiuni neuronale, si pentru a "i capabili sa aiba halucinatii pozitive privitoare la un obiect. $lti pot "i "oarte pregatiti pentru acest lucru. $st"el de personae au o aptitudine care se regaseste la arhitecti. /umai ca arhitectii sunt platiti pentru halucinatiile lor. Pentru constructiile lor halucinante, ei pot castiga o suma "ormata din sase ci"re. 9 persoana care poate avea ca halucinatie o minge de tennis, isi poate si vizualiza bolile de care su"era corpul lor. %hris a invatat ceva "oarte valoros in timpul acestei demonstratii. $ceasta se vrea a "i primul pas al hipnozei+ (n ghid comprehensiv care te invata cum sa ai halucinantii positive privind un anumit lucru. $cesta va servi unui pacient "oarte mult, in viitor, in materie de imaginatie privind sanatatea corpului si a metodelor de salvare. Te$nici pentru producerea su5esiei post0$ipnotice

Sugestiile post2hipnotice sunt imperatitve pentru succesul modi"icarii modului de lucru in hipnoza. 9 sugestie post2hipnotica este o sugestie care activeaza si opereaza in timp'sau timpurile' dupa pacientul care iese din transa. Pacientul tipic va simti o dorinta captivanta sa raspunda dorintelor, adesea "ara sa realizeze ce si2a dorit de "apt. Pentru a realiza sugestionarea post2hipnotica e"ectiv, este necesar sa urmarim urmatoarele puncte+ Conducerea pacientului in mediul transei pro3unde4 in mod obisnuit apare amnesia in urma sugestiilor care sunt "olosite in mod obisnuit pentru ca, constientul sa nu poata inter"era cu sugestia propriu2zisa . ( n unele cazuri sugestia post2hipnotica poate avea e""ect adesea daca, pacientul isi aminteste. Mai tarziu, unele personae isi amintesc o sugestie in timpul in care ei sunt in transa si nu atunci cand sunt in a"ara transei.). 9rice sugestie o"era atat timp cat subiectul este in transa adanca, poate 3i clara si la o)iect. n prima "aza a inductiei, cata vreme pacientul este in stare treaza sugestia indirecta este e"ectiva. Mai tarziu cand pacientul este in stare de transa pro"unda, se produce sugestia post2hipnotica directa si autoritara. ($cesta este punctual de vedere a lui 7oris Sidis dezvoltat in lucrarea Psihologia sugestiei, din anul =)G).) Pastrea!a vor)irea in corelatie cu 5andirea reala' nconstientul este perceput ca "iind mai mult decat uimitor, putand "i detectata incompatibilitatea intre cum simti si mesa#ul dat prin si de vocea ta si mai ales de psihologia ta. $minteste2ti, pacientul tau va "i singurul care va actualiza acele ganduri despre care tu stii cu certitudine ca sunt adevarate. &ehnici pro"unde si sugestii post2hipnotice. #u5estia in5lo)ata in meta3ore multiple' $ceasta tehnica este tipic Ericksoniana amintirea meta"orelor in testul inductiei progressive+ V$cum, intr2un anumit moment eu am plecat sa dau inconstientului tau niste sugestii pe care eu le2am vrut ca, constientul tau sa le uite. (itarea este normala si naturala. (itarea este un lucru absolut natural si normal' asa ca "a2o tot timpul. 1e ce vrei sa2ti pese ca tu ai luat pranzul acum doua saptamani intr2o miercure ploioasa. Este mai simplu sa uiti pur si simplu. Eu vreau ca tu sa uiti constient ceea ce ti2am spus eu in acest moment. %ineva iti da tie un plic de hartie

si tu il uiti. (nde a disparut4 %ine stie, si mai cu seama cui ii pasa, tocmai am uitat de el. (itarea este un lucru normal, natural. $cum, eu vreau sa sugerez ca 'V #pune pacientului ce va declansa stoparea activarii sugestiei post2hipnotice. 1aca eu insumi plec sa declansez activarea unei sugestii in timpul unei demonstatii intr2o clasa de scoala, rezultatul va "i urmatorul+ eu spun subiectului caN atunci cand ei vad ca imi duc mana la buza mea superioara, in acel moment ei, ca un exemplu, se vor trezi in "ata camerei. #pune pacientului tau ce 3aci' Exemplu+ Vtu vei simti o necessitate sa te ridici, si te vei ridica si te vei plimba involuntar in "ata camerei.V $poi spune pacientului cand 3aci ceea ce 3aci. Exemplu+ Vtu vei "ace asta imediat. V Inc$ide )ucla meta3orei B Vsi eu vreau ca tu sa uiti constient sugestia mea si sa2ti amintesti inconstient, de bucata de hartie pe care anterior tu o uitase2si' la "el cum iti amintesti de pranzul pe care l2ai luat acum doua saptamani si ulterior l2ai uitat. Este ok. (itarea este un lucru absolut normal, natural. &ocmai ai uitat ceea ce ai spus.V n stadiul de hipnoza, in demonstratia din clasa, sugestiile post2hipnotice sunt desenate pentru a putea "i activate numai in momentul in care s2a produs iesirea pacientului din transa. n terapie, sugestiile post2h5pnotice trebuie repetate o perioada mai lunga de timp, uneori ca un raspuns la un declansator extern, sau "oarte adesea ca raspuns la niste declansatori interni in mediul intern propriu al pacientului. ipno!eleB Un 5$id compre$ensiv $vem un exemplu de sugestii pe care tu poti sa le pui in practica sugestiilor post2 hipnotice pentru propunerea terapiei viitorilor tai pacienti pe timpul unei sedinte de hipnoza+ Eu stiu ca tu vrei sa "ii un excelent hipnoterapist. Si acum vreau sa intreb inconstientul tau daca este capabil si apt sa poata organiza orice lucru pe care tu l2ai studiat, orice ai acumulat ca hipnoterapeut experimentat. Spune tuturosr si mai ales da exemple de lucruri pe care ulterior tu le2ai spus pacientilor tai. Poti aminti aceste lucruri, ca apoi inconstientul tau sa le poata prezenta constientului in "elul in care adesea te gindeai la ele.

%ind asculti un pacient, completa ta atentie va "i atrasa de ceea ce spune pacientul, pentru ca tu sa stii ca atunci cind este timp pentru a raspunde, inconstientul tau sa poata o"eri imediat raspunsul care va putea sa a#ute pacientul. %ind incepi sa vorbesti unui pacient si cauti urmatorul lucru pe care sa2l spui, relaxeaza2te ia o pauza scurta , pentru ca tu stii ca inconstientul tau va da cel mai bun lucru pe care i2l poti spune pacientului tau. 6elaxeaza2te. nconstientul tau va organiza si va sintetiza orice lucru pe care tu il inveti despre hipnoza "apt ce2ti va usura munca iar cu un e"ort nesemni"icativ lucrurile de care tu ai nevoie sa le spui apar exact in ordinea in care tu iti induci pacientii in transa ast"el incat experienta ta sa conduca spre un hipnoterapie. :rei ca totul sa "ie bine, nu2i asa4 &ocmai ai spus V1aV cind inconstientul a organizat toate lectiile tale despre hipnoza. $sta este "oarte bine. Excelent. rezultat mai bun in timpul proceselor de

CAPITOLUL 1, Metodele &lman 1ave Elman a "ost printre primii care au considerat ca toate hipnozele sunt autohipnoza. n cartea sa, Hipnoterapia# din =G>H, Elman spunea+ V$m predat hipnoza ani de zile si am observat ca multi oameni par sa creada ca pot deveni experti in hipnoza dupa cateva ore teoretice si aplicatii practice. 1ar cum nici nu exista, cu adevarat, hipnotizatori, aceasta este evident imposibil. %a practician ce utilizeaza acest instrument, tot ceea ce poti "ace este sa2i arati pacientului cum sa treaca granita dintr2o stare de veghe normala sau dintr2o stare de adormire, catre acea stare particulara a mintii pe care o numim hipnoza. /u ii vei hipnotiza tu+ se vor hipnotiza singuri. $ceasta inseamna ca toti aceia care "olosim sugestia nu avem nicio putere asupra subiectului. nseamna ca nu exista nimic din ceea ce pot eu "ace, ce tu nu poti invata sa "aci in hipnoza. V Elman s2a nascut in @argo, 1akota de /ord in, =)G*. &atal sau a practicat hipnoza de estrada si a "ost proprietarul unui magazin unde avea o colectie de carti despre hipnoza. 1ave Elman a studiat aceste carti. $ invatat hipnoza asa de bine incat a trebuit sY o abandoneze pentru o vreme, cand a mers la scoala, pentru ca ii speria pe unii dintre colegi. Mai tarziu, Elman a predat hipnoza medicilor. 1ave Elman a propus un model de hipnoza net di"erit de cele anterioare. (rmarind reprezentatiile tatalui sau, Elman a observat ca un hipnotizator a"lat pe scena trebuia sa introduca oamenii in transa mult mai repede decat un hipnoterapeut, in interesul spectacolului. $ "ost "ascinat de abilitatea hipnotizatorului de a hipnotiza un grup mare intr2un timp scurt. Si transele pe care le inducea tatal sau erau su"icient de adanci pentu a produce "enomene hipnotice "oarte repede. Elman a dezvoltat o metoda de hipnoza care sa produca o transa adanca, cat de repede posibil. Pentru a intelege mai bine prin ce di"era metoda Elman, sa o comparam cu alte metode despre care am vorbit. -ipnoza traditionala este, in general, autoritara, "olosind inductia directa pentru a induce o transa pro"unda (sleeping trance). -ipnoza ericksoniana este permisiva si indirecta, conducand deseori spre o transa super"iciala (Kaking trance). nterventiile in Programarea /euro ;ingvistica (care sunt o puternica resursa pentru un hipnoterapeut) sunt autoritare si indirecte, clientul a"landu2se, aproape intotdeauna, in stare de veghe. &ehnicile Elman nu se potrivesc cu nici unul dintre aceste modele. nductia sa poate "i autoritara sau permisiva, directa sau indirecta, conducand spre o transa pro"unda sau super"iciala.&abelul de mai #os sintetizeaza aceste di"erente. Tipul hipnozei Abordarea Stilul inductiei Tipul transei

-ipnoza traditionala -ipnoza ericksoniana nterventiile P/; -ipnoza Elman

clientului autoritara permisiva autoritara autoritara permisiva

direct indirect indirect sau direct sau indirect

somn veghe sau somn veghe veghe sau somn

%aracteristica de"initorie a tehnicii Elman este aceea ca induce transa aproape instantaneu, instaland disocierea intre mintea constientY si mintea inconstientY. -ipnotizatorul este, ast"el, capabil sa vorbeasca mai direct cu mintea inconstienta, cu interventii minime din partea constientului. n hipnoza Elman , terapeutul spune+ V nchide ochii si pretinde ca nu ii poti deschide, stiind bine ca poti.V 1upa Elman, crearea acestui paradox, da nastere indata conditiilor in care hipnoza poate sa apara. $ doua principala inovatie a lui Elman este aceea de a da clientului responsabilitatea intrarii in transa. El spune+V %and o persoana respinge hipnoza, aceasta inseamna pur si simplu ca ea re"uza sa/si ocoleasca aptitudinea critica si ast"el, "ace imposibila intiparirea gandirii selecti%e $ceasta nu inseamna ca ea nu poate "i hipnotizata, sau ca nu va "i hipnotizata, ci doar ca re"uza sa urmeze instructiunile. 1aca urmeaza instructiunile corect date, hipnoza este posibila la ea asa cum este posibila la oricine.V ( talicele au "ost adaugate). $lt"el spus, procentul de oameni ce pot "i hipnotizati este de suta la suta. Elman spune ca oricine poate "i hipnotizat si poate atinge cu usurinta un nivel pro"und al transei, daca urmeaza instructiunile Elman are, de asemenea, o abordare plina de resurse, pentru a obtine inchiderea ochilor+ VPractic, toate manualele a"irma ca trebuie sa obtii mai intai inchiderea ochilor, daca doresi sa obtii hipnoza si ca inchiderea ochilor poate "i, in general, obtinuta prin metodele numite "ixare, monotonie, ritm, imitatie sau levitatie. Eu voi obtine inchiderea ochilor "ara aceste metode. W nchide ochii si pretinde ca nu ii poti deschide. Mentine aceasta pretentie si in timp ce pretinzi acest lucru, incearca sa deschizi ochii.W :ei vedea ca este imposibil, daca te concentrezi puternic asupra a ceea ce pretinzi. Stii "oarte bine ca2ti poti deschide ochii imediat ce te razgandesti si incetezi sa te mai pre"aci ca nu2i poti deschide. &ot timpul in care ai pretins ca nu poti deschide ochii, discernamantul tau a "ost complet suspendat in ceea ce priveste aceasta actiune speci"ica. $m obtinut aceeasi inchidere a ochilor pe care am "i obtinut2 o "olosind tehnicile de "ixare, monotonie, ritm, imitatie sau levitatie. $cest lucru poate "i "acut instantaneu.V Elman continua+

V1ar inseamna acest lucru ca esti hipnotizat4 1esigur, nu . Este numai inceputul hipnozei si aceasta nu este obtinuta pana cand nu se instaleaza gandirea selectiva. Gandirea selectiva este orice crezi din tot sufletul. 1e exemplu, daca esti "acut sa crezi ca nu vei simti nicio durere \i crezi cu tarie acest lucru, nu vei simti durere. ;asa sa patrunda cea mai vaga umbra de indoiala si gandirea selectiva dispareN aptitudinea critica nu mai este ocolita' ntroducerea "ricii produce o reactie de"ensiva care aduce aptitudinea critica inapoi in centrul atentiei.V #tadiile $ipno!ei la &lman n capitolul ) am vorbit despre cele sase stadii ale hipnozei ;e%ron, aran#ate pe un continuum de la transa super"iciala, transa medie, pana la transa pro"unda. Elman o"era o schema mai simpla, cu patru niveluri ale transei+ 2 transa usoara sau super"iciala 2 transa somnambulului 2 coma 2 hipnoza asociata somnului Conditii pentru $ipno!a si convor)irea preliminara 1ave Elman mentioneaza patru cerinte premergatoare unei o inductii de succes. 2 Mai intai, pentru a induce hipnoza, subiectul trebuie sa "ie de acord sa "ie hipnotizat. 2 ]n al doilea rand, trebuie sa existe comunicare intre hipnoterapeut si client. 2 n al treilea rand, clientul trebuie sa "ie eliberat de orice teama privind hipnoza sau ceea ce se va intampla. 2 Si in s"arsit, clientul trebuie sa "ie eliberat de rezistenta. El trebuie sa aiba Xncredere in hipnoterapeut si in intentiile lui. %onvorbirea preliminara trebuie sa creeze aceste conditii. 1in punctul de vedere al lui Elman, cea mai mare parte a muncii in hipnoza se des"asoara inaintea inductiei. &rebuie sa eliminam temerile si pre#udecatile clientului. ata un exemplu de convorbire preliminara in stil Elman+ ,on%orbirea preliminara )lman #tran5e pumnul' 9elaxea!a0l' Stii ca, daca ai vrea ai putea sa2ti incordezi muschii si sa strangi pumnul atat de puternic, incat nu ai putea sa2l strangi mai tare. /u2i asa4 1eci, daca ai vrea si ai sti cum, ai putea, de asemenea, daca ti2ai dori "oarte mult, sa relaxezi in totalitate orice grup de muschi, incat, cu exceptia cazului in care ai inlatura relaxarea, ai putea relaxa acei muschi pana la punctul in care ei nu ar mai "unctiona. Si acest lucru este adevarat, nu2i asa4 Pleoapele sunt cel mai usor de relaxat'

Muschii din corp cel mai usor de relaxat sunt cei ai pleoapelor. Stii ca este adevarat, nu2i asa4 $minteste2ti un moment cand erai obosit, dupa o zi istovitoare si ai inchis ochii si a "ost asa de bine. EAcum4 urmareste ce 3ac'E (Arati clientului in timp ce %orbesti. :oi inchide ochii si ii voi relaxa atat de mult si de adanc, incat, daca nu suprim aceasta relaxare, ei nu vor mai "unctiona. /imic din ceea ce as putea "ace, spune sau gandi, nu2i va "ace sa se deschida. $cum pot suprima relaxarea si ei se vor deschide instantaneu, dar daca sunt relaxati, ei nu vor putea "unctiona EAcum voi incerca sa desc$id oc$iiE -2chii deschisi. $cum m2am testat pentru a vedea daca "unctioneaza si am gresit, pentru ca am vrut sa testez ochii, pentru a "i sigur ca nu "unctioneaza. E De data aceasta ii voi tine inc$isiE 1e aceasta data imi voi relaxa pleoapele pana in punctul in care nu se vor mai putea misca. Si voi mentine relaxarea si apoi voi testa ochii, pentru a ma asigura ca nu ii pot deschide. /u trebuie sa dovedesc ca vor "unctiona, pot "ace acest lucru in "iecare zi. Stiu ca pot instantaneu sa indepartez relaxarea prin cel mai mic gand, prin cea mai neinsemnatY dorinta, asa ca nu o voi mai "ace, de aceasta data. 1e aceasta data voi permite ochilor sa ramana total relaxati si stiu ca, atata timp cat raman total relaxat si atata timp cat nu suprim relaxarea, nimic din ceea ce as putea "ace, spune sau gandi nu2i va determina sa se deschida. Priveste. :ezi, ei stau acolo ca un panto" vechi. Si eu stiu ca arat caraghios cu sprancenele miscandu2se in sus si in #os, dar e "oarte bine. E #i tu o poti 3aceFE $cum ma pot mandri ca am "acut2o. Pot sa inlatur relaxarea si sa deschid ochii. Stii, copiii de cinci ani pot "ace acest lucruN si tu il poti "ace. :ezi, doar, daca poti "ace ce am "acut eu. nchide ochii si constientizeaza2ti pleoapele. Esti la comanda, controlezi, iar muschii trebuie sa "aca ceea ce le spui sa "aca. E &i raspund la ceea ce le spuiE /u "ac ce le spun eu...ei iti raspund tie, nu mie. Pleoapele tale reactioneaza la ce le spui pentru ca sugestiile vin direct de la tine, prin neurologia ta. &u iti determini corpul sa urmeze in totalitate acele sugestii si vei izbuti. E Determina clientul sa o 3acaE $sa, deci, continua, spune corpului sa relaxeze in totalitate muschii pleoapelor, atat de adanc si complet incat, pur si simplu, ei nu vor putea "unctiona, in a"ara de cazul in care inlaturi relaxarea. Si cand stii ca ai realizat acest lucru mentine relaxarea si "a2le un test si

observa ca stau inchisiN asigura2te ca nu vor "unctiona si observa cat de bine este. &esteaza2i din nou (daca clientul deschide ochii+) @elicitariN acum dovedeste ca ii poti relaxa asa incat ei sa nu mai poata "unctiona.

Conclu!ii $cesta a "ost cel mai greu pas. &e2ai descurcat "oarte bine. Exersati aceasta convorbire preliminara cu un partener, pana ce va evolua lin si natural.

Inductia &lman Cr' 1 9 inductie Elman este o inductie rapida, simpla si progresiva, cu pasi di"eriti "ata de cea din capitolul =H. n mod obisnuit, sunt sase pasi pentru inducerea unei transe adanci+ 2 6espiratie adanca3 nchide ochii 2 6elaxeaza ochii 2 ;asa relaxarea sa se raspandeasca in tot corpul 21eschide si inchide ochii (A$utam folosind doua degete (ealizam fractionarea prin repetare. 2 &est pentru relaxare "izica 2 6elaxare mentala 1aca clientul nu reuseste la un anumit nivel, reluam nivelul respectiv, inainte de a trece la urmatorul. ,a si )ricRson# )lman se concentreaza pe importanta atentiei la "iecare detaliu al reactiilor "izice ale clientului. V$devaratele semne hipnotice nu pot "i maimutarite, imitate sau pretinse. 1e exemplu, nu poti mima caldura corpului. Ea trebuie sa "ie acolo. /u poti imita clipitul pleoapelor. ncearca pentru tine insuti si observa cum, dupa una sau doua secunde pleoapele nu mai clipesc. n hipnoza, clipitul pleoapelor apare aproape constant, pe masura ce inductia inainteaza. Sunt "oarte putini acei oameni care pot, la ordin, sa lacrimeze, la "el cum nu poti, prin propria vointa, sa2ti inrosesti albul ochilor. %ea mai buna cale de a invata inductia Elman este de a o practica prin rotatie cu un partener n scopul invatarii, acompaniem cu explicatii detaliate unii dintre pasii inductiei de mai #os. (Pentru re"erinte rapide, inductia este reluata in $pendix, "ara explicatii).

%and actionam ca hipnoterapeuti, trebuie sa "im atenti la tot ce "ace clientul si sa utilizam obser%atiile 1e cate ori "ace ceva care, pare a "i comportament in transa , spunem T?oarte bine T $sigura2te ca, clietul urmeaza intocmai instructiunile tale. (na dintre "rumusetile inductiei Elman este conditionarea raspunsurilor la sugestii. 1e ex, daca clientul apuca sa inchida ochii inainte ca tu sa2i spui asta, el anticipeaza sugestiile mai degraba decat sa raspunda la ele. $ceasta va incetini inductia, "acand clientul mai putin sensibil la sugestiile tale o data ce este in transa. 1aca, clientul "ace ceva inainte ca tu sa2l initiezi, mergi inapoi si repeta, asigurandu2te ca iti urmeaza instructiunile. nductia Elman nr. = nspira prelung si adanc si tine2ti respiratia pentru cateva secunde. ($minteste2ti+ daca clientul inchide ochii cand tu spui ,inspira adanc0, opreste inductia si reporneste2o. %lientul trebuie sa "aca numai ce2i spui tu si cand ii spui tu.) Si in timp ce expiri (aceasta respiratie) permite ochilor tai sa se inchida. ( ncepe cu mana ta deasupra ochilor clientului si adu2o in #os sub barbie in timp ce ochii clientului se inchid), si elimina orice tensiune din corpul tau. 1oar permite corpului tau sa se relaxeze cat de mult posibil, chiar acum. $cum pune mintea ta constienta in muschii ochilor tai si relaxeaza muschii din #urul ochilor pana la punctul in care ei nu mai vor sa lucreze. %and esti sigur ca sunt atat de relaxati, ca atata timp cat tu continui aceasta relaxare ei nu mai lucreaza, continua in acest "el si testeaza2i, ca sa "ii sigur ca nu mai vor sa lucreze. Exista trei posibilitati + 1aca clientul incearca si reuseste sa2si tina ochii inchisi, treci la urmatorul pas 1aca isi deschide ochii spune ,7ine, acum ai dovedit ca poti sa 2 ti deschizi ochii, ai dovedit ca tu decizi. &u deschizi ochii in "iecare zi. $cum dovedeste ca iti poti relaxa ochii atat de mult ca ei vor ramane inchisi0 1aca clientul decat sta si nu isi testeaza ochii repeta acest pas, conditioneaza2l sa raspunda la sugestiile tale $cum, acesta relaxare pe care o ai in ochii tai are aceea calitate a relaxarii pe care as dori ca tu sa o ai prin intreg corpul tau. Permite acestei calitati a relaxarii sa se scurga prin intreg corpul tau, de la crestetul capului tau la var"ul degetelor de la picioare. ($steapta semne ale devenirii clientului mult mai relaxat in timp ce el trece la urmatorul pas) (1e "iecare data vei spune clientului sa2si tin aochii inchisi, trece doua degete prin "ata, in #os, dinspre "runte spre barbie) $cum noi putem adanci aceasta relaxare mai mult. mediat, am sa2ti deschid si sa2 ti inchid ochii. %and vei inchide ochii, acesta va "i semnul ca iti vei permite sa simti cum relaxarea devine de =* ori mai pro"unda. &ot ce vei avea de "acut este sa iti doresti sa se intample si poti "ace ca acesta sa se intample "oarte usor. 9k, acum deschide ochii. $cum, inchide ochii (trece degetele) si simte scurgerea relaxarii prin intreg corpul,

adancindu2se. @oloseste2ti imaginatia ta minunata si inchipuuie2ti ca intreg corpul este acoperit si in"asurat intr2o placuta patura de relaxare. (1in nou) $cum putem adanci acesta relaxare si mai mult. mediat, te voi "ace sa deschizi si sa inchizi ochii si2ti vei dubla relaxarea pe care o ai acum. $ceasta devine de doua ori mai pro"unda. nca o data, acum, deschide ochii. nchide2ti ochii (treci degetele) si dubleaza2ti relaxarea. 'bine. ;asa "iecare muschi din corpul tau sa devina atat de relaxat, incat, atata timp cat mentii aceasta calitate a relaxarii, "iecare muschi al corpului tau este total relaxat. (@olosesti "ractionarea pentru a adanci nivelul transei clientului. 6epeti deschiderea si inchiderea ochilor pana ce iti va lasa impresia ca va trebui as2l prinzi sa nu cada de pe scaun.) mediat, o sa2ti deschizi si o sa2ti inchizi ochii inca o data. ar, cand ti2ai inchis ochii relaxarea devine de doua ori mai pro"unda. nca o data, acum, deschide2ti ochii'. nchide2ti ochii (treci degetele) si dubleaza2ti relaxarea'bine. ;asa "iecare muschi din corpul sa devina atat de relaxat, incat, atata timp cat mentii aceasta calitate a relaxarii, "iecare muschi al corpului tau este total relaxat. mediat (Elman intotdeauna spune clientului ce are de gand sa "aca inainte ca el sa "aca asta), am sa2ti ridic mana (dreapta sau stanga) de la incheietura mainii 1oar pentr cativa inch, si o s2o las sa cada. 1aca ai urmat instructiunile pana la acest punct, mana va "i atat de relaxata incat va deveni, tocmai cand este eliberata, moale si nepuntincioasa ca o carpa de vase uda. :a "i o cadere simpla neasteptata. $cum, nu interca sa ma a#uti' vei uita ceea ce tovmai ti2am spus, si ma vei lasa pe mine sa2ti ridic mana, ast"el incat atunci cand ii voi da drumul, ea doar va cadea si tu iti vei permite sa te relaxazi mult mai adanc. (6idica mana) n acest moment mana ta cade pe piciorul tau si si va trimite o pro"unda relaxare, egal, prin intregul tau corp. (%ativa clienti sunt preconditionati sa "aca catalepsia bratului cand le ridici mana. $sta nu e ceea ce astepti, deci poti avea o discutie despre asta. 1aca clientul te a#uta la ridicarea mainii, spui ,0;asa2 ma sa "ac tintreaga ridicare, nu ma a#uta. ;as2o sa "ie grea. /u ma a#uta.0) $cum, asta este relaxarea "izica completa. $s vrea ca tu sa stii care sunt cele doua modalitati in care o persoana se poate relaxa. &e poti relaxa "izic si te poti relaxa mental. Mi2ai dovedit de#a ca te poti relaxa "izic. $cum, lasa2ma sa2ti arat cum e sa te relaxezi mental. mediat, iti voi cere sa numeri incet inapoi, cu voce tare de la =**. acum, aici este secretul relaxarii mentale. %u "iecare numar pe care il spui , relaxarea mentala se dubleaza. %u "iecare numar pe care il spui , lasa2ti mintea sa devina de doua ori mai relaxata. $cum, daca tu "aci asta in timp ce a#ungi la nr. G), sau poate mai curand, mintea ta va deveni atat de relaxata, vei deveni de "apt atat de relaxat, toate numerele care vor ar urma sa vin adupa G) vor iesi din mintea ta. Si nu vor mai "i multe numere. $cum, vei de avea de "acut asta, nu pot "ace asta pentru tine. $ceste numere vor pleca daca tu vei "i departe. $cum incepe cu idea ca vei "ace ca asta sa se intample si poti usor sa le risipesti

din mintea ta. 1oreste2ti sa se intample. Se va intampla. @a sa se intample. $cum, spune primul numar, =** si dubleaza relaxarea ta mentala. (%lient =**) 6elaxare pro"unda ($steapta clientul sa spuna numarul) $cum dubleaza aceasta relaxare mentala si lasa aceste numare care de#a incep sa paleasca' GG (%lient ,GG0). 6elaxare pro"unda. ($steapta clientul sa spuna numarul). 1ubleaza relaxarea mentala. ncepe sa "aci aceste numere sa plece. Ele vor pleca daca tu vei "i departe. (%lient 0G)0). 6elaxare pro"unda. $cum ele au plecat. 6isipeste2le. zgoneste2le. @a sa se intample, poti "ace asta, nu pot "ace asta pentru tine. Pune2le deoparte. $u plecat toate4 (1e obicei , numerele dispar de la G). /u am avut niciodata un client care sa treaca de G>. Este alegerea ta daca ii vei spune numarul clientului sau nu) ntrodu sugestiile. Scoate clientul din transa. /umarul blocului obtinut in pasul > este un semn ca clientul este in aceeasi stare asemanatoare cu cea de dinaintea somnului. $cesta este al patrulea nivel al transei Elman+ somnambulismul. 1aca il intrebi pe client intimp ce numara de la =**'.,GG'.G), iti va spune ca este un moment cand mintea lui este complet alba. 1upa Elman, aceasta este cand stii ca clientul a atins relaxarea mentala completa. 1in punct de vedere 8E/, aceasta este starea ,"ara minte0 sau vidul. %onducerea clientului in aceasta stare este obiectivul lui Elman in numarare. Pentru a stii ca clientul a atins acesta stare tu trebuie sa intrebi ,$u disparut toate (numerele)40. 9 inductie ericksoniana este subtila, blanda si e"icienta. &estul de inductie progresiva conduce la un nivel particular de adancire a transei. nductia Elman va rezulta intr2o transa care este rational pro"unda si rational rapida, si este o buna particularizare ca o a doua inductie pentru un client care a "ost de#a hipnotizat inainte. Este de asemenea o distracie. n seria de a intalni diverse nevoi ale clientului , este util sa ai cateva modalitati di"erite de inducere a transei. Inductia &lman nr' " mediat, vom examina a doua versiune a inductiei Elman, care urmeaza aceeasi pasi ca si prima dar se deruleaza mai repede. $ceasta a doua inductie merge bine cu clientii care au trecut anterior prin prima inductie sau cu care s2a mai lucrat cateva trase inante. S2ar putea chiar schimaba cu aceasta a doua inductie daca se observa o cale prin care prima inductie nu pare ca se deruleaza su"icient de repede pentru client 1upa ce tu si partenerul tau deveniti con"ortabili cu prima inductie Elman, practicati a doua inductie impreuna si observati schimbarea ritmului ca si "aptul ca clientul devine mai "olosit pentru a intra in transa. n caz ca clientul se misca mai incet decat initial, adaugati cateva dintre cuvintele de la prima inductie Elman pentru a2l adduce in ea. nductia Elman nr.E

nspira lung si pro"ound si inchide2ti ochii. ( ncepe cu mana in "ata ochilor clientului si adu2o in #os dedesubtul barbiei). $cum relaxeaza muschii din #urul ochilor pana la punctual in care ei nu mai lucreaza'.si pre"a2te ca nu poti sa2i deschizi cu toate ca tu stii "oarte bine ca poti. n timp ce mentii aceasta relaxare , poti pretinde ca ei nu nu mai "unctioneaza. %and esti sigur ca ei sunt atat de relaxati , incat nu mai "unctioneaza, continua sa pretinzi ca ei nu mai "unctioneaza si testeaza2i "iind sigur ca E /( M$ @(/%& 9/E$8$. &esteaza2i solid'"oarte bine. $cum lasa sentimentul de relaxare sa coboare pana la degetele tale. ($#uta, "olosind doua degete) $cum, deschide2ti ochii ! intr2adevar relaxati ! inchide2ti ochii din nou ' asa' 1ata viitoare cand "aci asta , vei "i capabil sa te relaxezi chiar mai mult deact te2ai relaxat inainte. 1eschide2ti ochii'.acum inchide2ti ochii'.dubleaza relaxarea. 1eschide2ti ochii'.acum inchide2ti ochii'.. dubleaza relaxarea. $cum voi proceda la ridicarea mainii tale si o voi lasa sa cada. $s dori sa "ie moale ca o carpa de spalat vase n acest moment mana ta cade pe piciorul tau, si va transmite o relaxare pro"unda prin intreg corpul tau. @oarte bine. 1orim ca mintea ta sa "ie la "el de relaxata ca si corpul tau , deci, as dori sa incepi sa numeri dinspre =** inapoi cand iti spun eu. 1e "iecare data cand vei spune un numar, dubleaza2ti relaxarea mentala. %u "iecare numar pe care il spui , lasa2ti mineta sa devina de doua ori mai relaxata. %and vei cobora la G), vei "i atat de relaxat ca numerele nu vor mai "i acolo. ncepe de la =** si pandeste2le cum dispar inainte ca tu sa a#ungi la G)' dubleaza2ti relaxarea mentala si pandeste2le cum incep sa paleasca'$cum pandeste2le disparitia'.$cum au plecat'./u este un sentiment dragut4 $u plecat toate4 ;asa2le sa dispara'$u plecat toate4 @oarte bine'. ntrodu sugestiile. Scoate clientul din transa. 1upa revii cu partenerul tau dupa inductia Elman nr.E , compara noteleN pe care dintre metode o pre"eri ca hipnoterapeut si ca client. Pre"erintele di"era. Pentru inceput, multi hipnoterapeuti se simt mai increzatori cu metoda nr.= deoarece permite pregatirea atenta a "iecarui pas si da hipnoterapeutului mai mult timp sa2si adune gandurile si inainteaza mai lent. Pe de alta parte, clientul care "oloseste un mers rapid sau care poate intra mai repede in transa poate deveni zapacit de propriile nelinisti cu inductia nr. =. $ "ost odata induiesatoare viteza unui adult normal "ata de un client de ) ani, care a privit peste mine si a spus 0:rei sa te grabesti.0

CAPITOLUL 1: De!voltarea propriului stil de inductie

nca o data recomand sa "ie practicate discutia preliminara a lui Elman si inductiile cu partener pana cand sunt exersate "ara piedica si cu putina nevoie de suport scris. n timp ce tu iti continui practica, acest capitol iti va o"eri subtilitati care iti pot o"eri rezultate din ce in ce mai bune. Pentru a incepe, asigura2te ca ai un scaun con"ortabil pentru client. 1aca un client se teme san nu alunece de pe scaun atunci cand este in transa, aceasta il poate retine sa alunece in transa. %and practici hipnoterapia in mod constant iti poti dori sa investesti intr2un scaun special'cateodata clientii se descurca "oarte bine cand stau intr2un scaun care le permite sa aiba o pozitie culcata. ;a incepututl conversatiei cu un client si in timpul discutiei preliminare, incepeti sa construiti raportul prin potrivirea la postura si miscarile lor. 1aca pacientul sta cu picioarele incrucisate, incruciseaza2le si tu. 1aca sta inclinat pe o parte, inclina2te si tu in aceeasi parte. @ara sa stie de ce, clientul se simte aproape sigur con"ortabil si in raport cu tine. ti poti aminti ca in capitolul =* am obtinut un nivel special de raport, in a doua inductie ericksoniana. $tentia acordata reaspiratiei poate creste miraculos raportul intr2o situatie de inductie ca rezultat al potrivirii cu respiratia pacientului. :orbiti in timp ce clientul expira. %and clientii inspira, opriti2va sa vorbiti si inspirati cu ei. Poti sa inveti usor sa vorbesti "ara piedici in timp ce incerci sa te potrivesti cu respiratia clientului. /u are importanta daca asta "ace sa apara pauze in timpul propozitiilor. Potrivirea cu respiratia clientului nu va incetini inductiaN de "apt te va propulsa intr2un ritm care va intensi"ica raportul si va adanci transa clientului.

$ici sunt cateva sugestii pentru a va potrivi mai bine cu respiratia clientilor dumneavoastra. 1aca stati chiar in hata clientului privindu2l direct, sau daca ei poarta o #acheta sau haine groase, poate "i di"icil (sau nepoliticos) sa le observati respiratia. n loc de asta, puteti sa va asezati intr2un unghi de G* de grade si, in loc sa va uitati la client, sa va "ixate privirea pe un obiect sau pe un loc de pe perete care va va permite sa priviti de la un pas sau doi in "ata lor. Poti ast"el sa observi mai bine miscarea pieptului lor cu privirea peri"erica decat sa te uiti intr2un mod direct. $sta pentru ca privirea noastra peri"erica este conceputa pentru a percepe miscarile, gesturile. Stand in acest unghi mai aveti si avanta#ul ca va puteti tine suportul scris, in cazul in care "olositi unul, la nivelul umarului clientului si puteti usor alterna intre a arunca priviri pe suportul scris si a observa respiratia clientului cu privirea peri"erica, "ara sa "ie nevoie sa va tot miscati capul sus2#os. 1e asemenea, respiratia poate "i observata prin ascultare. 1e cele mai multe ori, atunci cand pacientul vorbeste, el expira. ntr2un mod subtil, daca esti "oarte atent, poti sa2i auzi cele mai mici sunete "acute de respiratie. 1aca observi ca pacientii atunci cand incerci sa2ti potrivesti respiratia nu raspund atat de bine cum a "ost intr2o inductie anterioara in care nu a existat aceasta preocupare, inseamna ca trebuie sa eviti aceasta tehnica. n plus pentru a observa respiratia clientilor, observati orice puteti despre "iziologia lor si utilizati ceea ce vedeti ca poate crea sugestii. 1aca, spre exemplu, observati ca muschii gatului pacientului nu sunt pe deplin relaxati, puteti "olosi urmatoarea sugestie+ Poti observa ca muschii gatului tau nu sunt inca pe deplin relaxati. Si poti sa2i lasi si pe aceia care nu sunt inca relaxati, sa se relaxeze. %and incepeti o inductie, vorbiti2i clientului cu capul tinut drept, plasat la nivelul "etei lui. Pe masura ce pacientul devine tot mai relaxat iar capul incepe sa i se lase con"irmand asta, permite2i si capului tau sa coboare de asemenea. n momentul in care veti a#unge la la pasul cu numerele care dispar, din inductia lui Elman, veti vorbi de#a picioarelor pacientului.

%and te comporti ca un pacient descoperi ca aceasta schimbare in directia vocii terapeutului iti da o modi"icare senzoriala distincta. Mintea ta inconstienta va urma schimbarea directiei si propria ta "izionomie se va a#usta ast"el incat sa se potriveasca cu cea a hipnoterapeutului, permitandu2ti sa raspunzi si mai puternic la sugestiile lui. @iti "oarte atenti la etapele hipnozei. %eea ce veti observa este ca dupa inductii repetate, aspectele "iziologice ale "iecarui pacient sunt previzibile si iti vor arata ce nivel a atins. n mod general, pleoapele incep sa clipeasca mai repede in transe usoare. 1upa un timp veti observa umiditate crescuta in ochi. $poi veti observa ca "ata devine mai simetrica. Si veti observa cum respiratia se diminueaza dramatic. ntr2un "inal, vei incepe sa observi niste miscari intr2o parte a capului. 9bservand "iziologia clientului obtii un "eedback ce iti va permite sa exersezi inductia ca un expert. Poti scoate un client din transa la inceputul sedintai si sa2i ceri "eedback. Prima data cand "aceti o inductie completa, cu sugestii posthipnotice adecvate, asigurati2va ca ati inclus si una care va inlesni data viitoare reintrarea in transa pro"unda. $poi scoateti clientul din transa. 1aca va intrebati pacientii + cum a "ost4, ei au tendinta de a a va spune daca ritmul indcutiei a "ost in regula pentru ei si care au "ost acele aspecte care au inlesnit procesul.....sau dimpotriva. $cesta poate "i un "eedback esential atunci cand nu sunteti siguri pe ceea ce observati sau daca abia atunci va dezvoltati abilitatile de a observa. Puteti apoi continua sesiunea conducand pacientul inapoi in transa si a#ustandu2va stilul cu "eedbackul lor. @iti deschisi sa experimentati. 1aca permiteti minti dumneavoastre inconstiente sa "urnizeze in mod spontan idei, in special utilizand raspunsul clientului, veti "i incantati de e"ectul asupra clientului. %lientilor mei le2am spus adesea+ F $tunci cand mintea dumneavoastra este total golita, ridicati degetul pentru a ma anunta0 iar ei mi2au aratat asta permitandu2mi sa stiu cand trebuie sa trec la pasul urmator. %a hipnoterapeut, te poti lasa si tu sa aluneci in transa. Erickson spunea in mod "recvent+ 0 E de2a dreptul di"icil sa rezisti cuiva care este in transa si te hipnotizeaza0.